1.1 Notiunea DIp DIP este o ramura de drept ce reglementeaza raportul de drept privat ce apare in domeniul international.

DIP se aseamana cu DI publik prin ambele discipline au acelasi scop, promovarea, dezvoltarea relatilor international. Insa in timp ce DIPUB reglementeaza in principal raporturile politice, DIPRIV reglementeaza raporturile de drept privat cu elemen de extraneitate (strain . !a etapa actuala deseori se inc"ee conventii intre state ce determina conditiile viitorului contract international. Raporturile cu element de extraneitate implic# un num#r de probleme. $le sunt con%igurate de speci%icul materiei si se re%er# la urm#toarele& ' determinarea autorit#tii sau instantei competente s# instrumenteze ori s# (udece) ' indicarea regulilor de procedur# aplicabile) ' precizarea legii de %ond care se va aplica situatiei (uridice) ' stabilirea e%ectelor produse de "ot#r*rile autorit#tilor str#ine. Prin prisma domeniului de reglementare, dreptul international privat reprezint# ansamblul normelor care reglementeaz# relatiile cu element de extraneitate, indic*nd autoritatea competent# si legea aplicabil#. Obiectul DIP. +biectul disciplinei este constituit din raporturile de drept international privat cu element de extraneitate. Dreptul international privat, ca ramur# a sistemului de drept, reglementeaz# numai anumite relatii cu element de extraneitate. +biectul disciplinei este %ormat din raporturile de drept civil, raporturile de dreptul %amiliei, raporturile de dreptul muncii, raporturile de procedur# civil# si alte raporturi conexe cu ele. ,n -ntelesul legii rom*ne, raporturile men.ionate constituie raporturi de drept privat cu element str#in. Pentru raportul cu element de extraneitate, dreptul international privat stabileste domeniul de aplicare -n spatiu a legilor si determin# legea competent#. Includerea -n obiectul dreptului international privat a unor raporturi (uridice din domenii di%erite se explic# prin posibilitatea aplic#rii dreptului str#in. ,n secolul al /I/'lea, dreptul international privat s'a desprins de dreptul civil, devenind o disciplin# autonom#. Dar sistemul ini.ial, de solu.ionare a con%lictelor -ntre legi civile, de %amilie si de procedur# civil# a %ost men.inut. De alt%el, analiza raporturilor cu element de extraneitate din aceste domenii, relev# c# elenu implic# existen.a unor ramuri con%lictuale distincte. Identitatea de principii si de te"nic# impun o reglementare comun# pentru toate rela.iile de drept privat cu element de extraneitate. ,n literatura (uridic# s'a discutat dac# obiectul dreptului interna.ional privat ar putea %i %ormat si din raporturile administrative, %inanciare, penale ori procesual penale cu element de extraneitate. Rela.iile administrative, %inanciare, penale ori procesual penale sunt reglementate prin aplicarea dreptului instan.ei. 0itua.iile determinate de existen.a elementului de extraneitate sunt examinate de dreptul administrative. 1.2.Raportul DIP Raporturile de drept internaional privat sunt raporturile civile, comerciale, de munc#, de procedur# civil# i alte raporturi de drept privat cu element de extraneitate. Raportul de drept internaional se deosebete de raportul din dreptul intern prin existen a unuia sau a mai multor elemente de extraneitate. Prin elemente de extraneitate se -nelege -mpre(urarea de %apt -n leg#tur# cu un raport (uridic datorit# c#reia acest raport are leg#tur# cu mai multe sisteme de drept, cu legi apar in*nd unor #ri di%erite. $lementul de extraneitate poate consta -n urm#toarele& a prile raportului juridic ori numai una dintre p#ri, -n sensul c# au cet# enia1naionalitatea unei #ri str#ine ori c# au domiciliul1sediul -ntr'o alt# ar#) b obiectul raportului juridic -n cazul -n care acesta este situat -ntr'o ar# str#in#, spre exemplu -n cazul -n care bunurile ce %ac obiectul unei v*nz#ri1ce alc#tuiesc o mas# succesoral# sunt situate -ntr'o ar# str#in#. ,n cazul -n care dintr'o motenire %ac parte i bunuri imobile, dreptul de mo tenire se va reglementa prin regulile de drept aplicabile la locul situ#rii imobilului) c d" locul producerii faptului generator, modificator sau extincti al raportului juridic este !n strintate ) locul judecrii litigiului se gsete !ntr#o ar strin

,ntr'un raport (uridic de drept internaional privat, elementul de extraneitate nu constituie o component# distinct#, put*nd s# apar# -n una din variantele ar#tate mai sus, adic# oricare dintre elementele indicate poate -mbr#ca %orma extraneit#ii. ,n ceea ce privete subiectele raportului (uridic, pot constitui elemente de extraneitate& pentru persoanele fi$ice& cet#enia, domiciliul, reedina, religia) pentru persoanele juridice& naionalitatea, sediul, %ondul de comer, centrul economic etc. ,n leg#tur# cu coninutul raportului (uridic, drepturile i obligaiile p#r ilor se stabilesc -n %unc ie de legea competent# s# reglementeze acel raport (uridic, materializ*ndu'se prin elemente concrete care, -n cazul -n care se g#sesc -n str#in#tate ori sunt supuse unei legi str#ine, constituie elemente de extraneitate. 2a exemplu, pot constitui elemente de extraneitate& locul -nc"eierii actului (uridic ( negotium iuris , locul -nc"eierii -nscrisului constatator (instrumentum probationes , locul unde urmeaz# s# -i produc# e%ectele un act (uridic, locul unde se produce un %apt ilicit cauzator de pre(udicii, locul producerii pre(udiciului, -n situa ia -n care di%er# de locul delictului.

Pe l*ng# elementele obiective, -n cazul actelor (uridice poate exista i un element subiectiv i anume mani%estarea de voin# a p#rilor de a se supune inciden elor unei legi str#ine pentru un anumit raport (uridic. 1.%.I$ oarele DIP Izvoarele dreptului international privat pot %i clasi%icate in izvoare interne si izvoare internationale. A. Izvoarele interne ale dreptului international privat al R3 4. 52.$ 6+R35.IV$& a 2onstitutia R3. b 2odul 2ivil, 2artea a V'a, privind arbitra(ul international, c !egea R3 6r.78'/VI din 77 %ebruarie 799: ;2u privire la arbitra(<, d !egea R3 6r.7='/VI din 77 %ebruarie 799: ;2u privire la arbitra(ul comercial interna>ional<, e Di%erite acte normative speciale care cuprind si dispozitii ce intereseaza dreptul international privat. 7. PR52.I25 ?UDI2I5R5 nu este izvor de drept, dar aceasta contribuie, prin di%erite %ormeconcrete, la %ormarea si per%ectionarea dreptului. 8. PR52.I25 5RBI.R5!5. 2urtea de 5rbitra( 2omercial International pe langa 2amera de 2omert si Industrie a Republicii 3oldova, careia ii vin spre solutionare cele mai variate probleme ridicate de relatiile de comert exterior, de cooperare economica si te"nico'stiinti%ica, a(uta la cunoasterea normelor noastre con%lictuale in domeniul acestor relatii. &. I$ oarele internationale ale dreptului international pri at Principalul izvor international este tratatul (conventia sau acordul international , prin care se reglementeaza problemele de drept international privat, precum si cutumele internationale. Pentru R3 este izvor de drept international privat acel tratat ori conventie sau acord la care tara noastra participa. $xemplu & 2onven>ia $uropean# de 5rbitra( 2omercial Interna>ional din 74 aprilie 4@A4, 2onven>ia de la 6eB Cork pentru recunoaDterea Di executarea "ot#r*rilor arbitrale din 49 iunie 4@E:. Cutuma internationala si uzantele comerciale internationale Un rol important in relatiile economice internationale il au uzantele comerciale.Uzantele comerciale sunt practici sau reguli observate de parteneri in raporturile lor economice. Uzantele comerciale presupun o anumita practica, reguli de conduita aplicate o perioada de timp de un anumit numar de parteneri, comportare care poate sa di%ere de la o categorie de comercianti la alta sau c"iar in privinta %iecarei categorii, in raport de di%erite elemente. In unele situatii, uzantele comerciale nu au caracter de izvor de drept. Cutuma, obiceiul constituie izvor de drept. 2utuma este o regula de conduita stabilita in practica vietii sociale si respectata un timp indelungat, in virtutea deprinderii, ca o norma socotita obligatorie. 1.'. Normele conflictuale 6orma con%lictual# determin# legea aplicabil# unui raport cu element de extraneitate. Dintre legile a%late -n prezen>#, norma con%lictual# indic# legea care este competent#, >in-nd seama de anumite criterii. ,ntruc-t solu>ioneaz# un con%lict de legi, norma se numeDte con%lictual#. 0pre deosebire de normele de drept material, norma con%lictual# nu se aplic# nemi(locit rela>iei cu element de extraneitate. Prin intermediul normei con%lictuale se stabileDte domeniul de aplicare -n spa>iu a legii proprii, precum Di a legii str#ine. 5c>iunea normei con%lictuale -nceteaz# -n momentul -n care s'a desemnat legea de drept material aplicabil# -n cauz#. 6orma con%lictual# este o norm# de trimitere sau de %ixare. 6ormele con%lictuale pot %i incluse -n dreptul intern sau -n conven>iile interna>ionale. ,n dreptul intern, normele con%lictuale sunt proprii %iec#rei >#ri. ,n conven>iile interna>ionale, normele con%lictuale sunt comune pentru statele contractante. 6ormele con%lictuale se deosebesc de cele materiale prin urm#toarele aspecte & a norma con%lictual# nu c-rmuieDte rapotul (uridic pe %ondul s#u, ci numai arat# sistemul de drept aplicabil, adic# spre deosebire de norma material#, norma con%lictual# este o norm# de trimitere, de %ixare) b norma con%lictual# are o aplicare prealabil# %a># de norma material# Di in%luen>iaz# norma material# aplicabil#. 6ormele con%lictuale se pot clasi%ica -n %unc>ie de criteriul %elului leg#turii Di criteriul con>inutului normei con%lictuale. Dup# %elul leg#turii, normele con%lictuale pot %i unilaterale Di bilaterale. Normele conflictuale unilaterale precizeaz# domeniul de aplicare a legii proprii, %#r# a se re%eri Di la legea str#in#. $le sunt denumite Di norme con%lictuale incomplete. Normele conflictuale bilaterale precizeaz# at-t domeniul de aplicare a legii proprii, c-t Di legii str#ine. $le se mai numesc norme con%lictuale cu ac>iune dubl# sau norme con%lictuale complete. 2ondi>iile de %orm# ale unui act (uridic sunt stabilite de legea locului unde a %ost -ntocmit. Dup# cum actul (uridic se -nc"eie -n >ara noastr# sau -n alt# >ar#, competent# va %i legea R3 sau legea str#in#.

Dup# con>inutul lor, normele con%lictuale privesc persoanele, proprietatea, contractele, raporturile de %amilie, succesiunea. 6ormele con%lictuale sunt corespunz#toare raporturilor care %ormeaz# obiectul reglement#rii dreptului interna>ional privat. $le se re%er# la domeniile -n care pot exista con%licte de legi, admi>-ndu'se aplicarea legii str#ine. 6orma con%lictual# este alc#tuit# din dou# elemente esen>iale& coninutul i legtura. ,n literatura (uridic# s'a ar#tat c# din structura normei con%lictuale %ace parte Di legea aplicabil#. 5cest element prezint# importan># c*nd legea aplicabil# este str#in#. ,ntruc*t legea str#in# constituie unul din elementele normei con%lictuale, ea trebuie considerat# ca atare, adic# element de drept, cu toate consecin>ele corespunz#toare. Coninutul normei con%lictuale reprezint# domeniul la care se re%er# materia ce va %i reglementat# de un anumit sistem de drept. Prin con>inutul s#u, norma con%lictual# determin# s%era de aplicare -n spa>iu a unei legi. Potrivit unei norme con%lictuale, condi>iile de %orm# ale unui act (uridic sunt stabilite de legea care -i c-rmuieDte %ondul. 2on>inutul acestei norme con%lictuale -l %ormeaz# raporturile privind %orma actelor. Legtura normei con%lictuale determin# legea aplicabil# raportului cu element de extraneitate. 0tabilirea sistemului de drept, care va reglementa situa>ia, constituie scopul normei con%lictuale. Indicarea legii competente poate %i direct sau general. ,n primul caz, norma con%lictual# prevede direct legea a c#rui stat este competent#. ,n al doilea caz, norma con%lictual# arat# legea competent# prin intermediul unei %ormule generale sau abstracte. ,ntruc*t localizeaz# raportul (uridic -n cadrul sistemului de drept, leg#tura normei con%lictuale este denumit# Di %ormul# de %ixare. 6orma con%lictual# indic# legea competent# prin utilizarea unor criterii sau puncte de leg#tur#. $le stabilesc leg#tura raportului (uridic cu un anumit sistem de drept, principalele circumstan>e care constituie puncte de leg#tur# sunt cet#>enia, teritoriu Di pavilionul unei nave sau aeronave, ca de exemplu' cet#>enia este punct de leg#tur# pentru starea civil#, capacitatea Di rela>iile de %amilie ale persoanei %izice) moDtenirea mobiliar#, -n cazul universalit#>ilor de bunuri mobiliare . .eritoriul sau locul unde se -n%#ptuieDte un act sau %apt (uridic implic# urm#toarele elemente de exemplu& ' domiciliul sau reDedin>a este punct de leg#tur# pentru starea civil#, capacitate Di rela>iile de %amilie ale persoanei %izice) condi>iile de %ond ale actelor (uridice) condi>iile de %ond ale contractului de v*nzare mobiliar#, -n lipsa unei legi convenite de p#r>i) (urisdic>ia competent#, -n unele situa>ii) ' sediul social este punct de leg#tur# pentru statutul organic al persoanei (uridice) condi>iile de %ond ale actelor (uridice) contractul de intermediere) contractul de munc#) alte contracte speciale) (((( Punctele de leg#tur# sunt constante i variabile. $lementele de leg#tur# constante sau %ixe nu pot %i deplasate dintr'un sistem de drept -n altul. $lementele de leg#tur# variabile sau mobile pot %i sc"imbate dintr'un sistem de drept -n altul. ,n %unc>ie de natura lor, punctele de leg#tur# pot sau nu s fie modificate. Fin-nd seama de sc"imb#rile care pot interveni, determinarea legii competente presupune situarea punctului de leg#tur# Di -n timp. 2.1 Persoana )uridica ca subiect a DIP Problema principala in DIP re%eritor la pers (ur consta in determinarea nationalitatii a acestora. In sist de dr nat exista urmatoarele criterii de determinare a nat unor pers (ur. 4. criteriu inregistrarii( incorporarii) p . 2on%orm acestui criteriu p( se considera a avea nationalitatea st pe terit careia a a%ost inregistrata statutu p( si au %ost indeplinite %ormalitatile de constituire a acestuia. 7. Criteriul centrului de activitate economica a p . 2on%orm acestui criteriu se considera ca p( are nat st pe terit careia detine un stabiliment oarecare. 5dica %abrica, uzina, depozit, insa in conditiile globalizarii si internat'rii p( pot avea activitati econom in di%erite st si de aceia acest criteriu treptat este abandonat. 8. Citeriul sediului p . con%orm acestiu criteriu se considera ca p( are nationalitatea statului pe terit careia activeaza org de conducere a p(. 2on%orm acestui criteriu sediul p( trebu sa %ie real si nu %ictiv. =. Criteriul controlului. 2on%orm acestiu criteriu o p( se considera a avea nationalitatea statului a asociatiilor care detin ma(oritatea capitalului social. Importanta determinarii national. Pj. *onsta in urmatoarele+ 4. se determina care p( apartine R3 si care p( sint straine( deoarece p( straine nu au aceleasi dr si obl ca si cetatenii R3 7. 6ationalitatea P( determina aplicabilitatea acordurilor internationale. De ex& acordurilor cu privire la promovarea si prote(area investitiilor straine. 2on%orm acestor conventii p( straine li se acorda %ie regim national adica au dr si obl similare cu p( nationale. 2u unele exceptii sau regimul natiunii cele mai %avorizate prin intermediul careia p( straina i se acorda acelesi dr si obl ca si p( straine a%late pe terit R3 din statele terte. 8. Datorita nationalitatii p( se determina statul care poate decurge la protectia diplomatica a p(. 2.2 ,tatele subiecte a DIP 0tructura& 4'sistem socialist, 7'soc'democrat, 8'liberal (Germ, Dsuedia .In sistemul liberal statul are un rol mic in reglementarea rel econ. In socialist are un rol %oarte mare.

$%ecte& 0tatul micsoreaza companiilor trans'nationale in%luenta in tara lor. 0tatul inc"eie contracte cu investitorii straini. 2ind statul actioneaza in DIPublic, el actioneaza ca titular de suveranitate (iure imperii , iar in cazurile in care participa la rap de DIPrivat, el actioneaza ca titular al patrimoniului sau in vederea gestionariii mai bune a acestuia (iure gestiones . Desi statul poate sa puna problema imunitatii de (urisdictie, adica ca nici o instanta a unui alt stat nu are dr sal (udece, in practica internationala sa constatat ca se considera ca statul a renuntat la imunitatea sa de (urisdictie in urm. 2azuri& 4'cind exista o conventie internationala care prevede renuntarea statelor semnatare la (urisdictie. $x& 2onv.$urop. din 4@H7 cu privire la imunitatea statelor si a bunurilor lor, 2onv. De la Geneva din 4@A4 cu privire la arbitra(ul comercial international, R3 a aderat la aceasta in 4@@A. 7'statul poate sa renunte la imunitatea de (urisdictie printrun contract international, 8'in cazul cind statul1reprezentantul statului se prezinta in %ata instantei de (udecata a altui stat %ara a ridica exceptia de imunitate (urisdictionala. 0tatele in primul rind sunt subiecte DIPr, care le o%era staturul, drepturile si obligatiile, si conditiile de coloborare intre ele. 0tatele nu se ocupa cu activitate comerciala dar pentru indeplenirea obligatiilor proprii este nevoita de a intra in raporturi cu personae %izice si (uridical. 2el mai des sunt relatii comerciale si de investitii. De exemplu, statele inc"eie contracte cu personae %izice pentru cumparare ec"ipamentului necesar, materialelor, serviciilor si inc"eie contracte de investitii (cu investitatori straini . Dar aceste subiecte nu sunt egale statele au proprietate publica sub care se intalege ca in DIPr& 4. $le nu se supun (udecatii in instante straine, adica nu sunt supuse iurizdictiei nationale. 7. Imposibilitatea adresare la indeplenirea prestatiei din contul acestei proprietati . 0tatele pot sa se dezica de proprietatea proprie prin urmatoarele metode. 4. Indeplenind cererea respectiva. 7. Recunoasterea cauzei. 8. Dind contraventiei respective in instant de (udecata. =. In%aptuind contractual privind trecerea cauzei in arbitra(. 2.%. Normele conflictuale aplicabile pers fi$ *onflictul interpersonal (denumit Di -conflict interetnic., -conflict interrasial. sau -conflict interconfesional. apare -n situa>ia -n care norma con%lictual# a %orului trimite la legea unui stat -n care exist# reglement#ri di%erite, eventual Di (urisdic>ii di%erite, -n %unc>ie de etnie sau de apartenen># la un anumit cult religios. 5semenea con%licte se -nt*lnesc, -n special, -n >#rile musulmane, -n India Di -n >#rile 5%ricii de 0ud, viz*nd mai cu seam# rela>iile de %amilie Di drepturile reale imobiliare. *et/enia ' ca punct de leg#tur# ' este -nlocuit# cu religia -n privin>a unor componente ale statutului personal.0olu>ionarea acestui tip de con%lict se %ace dup# regulile rezolv#rii con%lictelor de legi propriu'zis. ,n consecin>#, dac# norma con%lictual# a %orului trimite la legea unui asemenea stat, trebuie observat -n prealabil c#rei etnii sau, dup# caz, c#rei religii apar>ine persoana respectiv#, pentru a determina legea material# aplicabil# -n spe>#. ,n plan procesual, dac# se pune problema recunoaDterii Di -ncuviin>#rii execut#rii "ot#r*rii str#ine, instan>a %orului trebuie s# veri%ice, printre altele, competen>a ;instan>ei< din str#in#tate, av*nd -n vedere inclusiv ordinea public# de drept interna>ional privat. Reglementarea juridica a raporturilor de familie in DIPr In legislatia noastra gasim dispozitii privind con%licte de legi in materia raporturilor de %amilie. 0tatutul personal este supus legii nationale a persoanei %izice, a%ara daca prin dispozitii speciale nu se prevede alt%el. !egea nationala este legea statului a carui cetatenie o are persoana respectiva, deci pentru cetateanul R3 legea nationala este cea a R3. Determinarea si proba cetateniei se %ac in con%ormitate cu legeastatului a carui cetatenie se invoca. Inc!eierea casatoriei.Din punct de vedere con%lictual, deosebim conditii de fond si de forma. 2ali%icarea sau distinctia intre conditiile de %ond si cele de %orma se %ace, in principiu, dupa legea %orului, deci, pentru noi, legea R3. 2onditiile de forma ale casatoriei. !egislatia dispune ca %orma inc"eierii actului este supusa statului pe teritoriul caruia se celebreaza.5ceasta inseamna ca o casatorie inc"eiata in tara noastra, in %ata organelor destare civila locale, se inc"eie potrivit legii md. Nulitatea casatorieiDe principiu, legea care reglementeaza cerintele legale pentru inc"eierea casatoriei se aplica nulitatii casatoriei si e%ectelor acestei nulitati, deoarece aceeasi lege care se aplica pentru cerintele inc"eierii casatoriei arata si consecintele legale ale nerespectarii acestora. 6ulitatea casatoriei pentru incalcarea conditiilor de %ond ale inc"eierii ei se declara in con%ormitate cu legea competenta a carmui aceste conditii. 2u toate acestea, solutia se aplica

numai in cazul cand casatoria s'a inc"eiat in tara noastra. In cazul in care casatoria s'a inc"eiat in strainatate, nulitatea casatoriei pentru incalcarea conditiilorde %orma poate %i admisa in R3, numai daca sanctiunea nulitatii este prevazuta si in legea R3. !egea nulitatii casatoriei reglementeaza si e%ectele pe care aceasta le produce. "esfacerea casatoriei prin divort Divortul sotilor cetateni R3 a%lati in strainatate este supus legii R3. In cazul in care cetateanul R3 este casatorit cu un cetatean strain, c"iar daca locuiesc in strainatate, divortul este supus legii domiciliului comun. %.1 Rolul autonomiei pe ointa a partilor in determinarea dreptului aplicabil In cadrul DIP partile contractante au dr in a%ara de a determina continutu contractelor lor sa determine si dreptul aplicabil. Puterea partilor contractante de a alege dr aplicabil este prevazuta in aproximativ in toate legislatiile nationale. De ex& in R3 in art A49 se prevede ca partile contractante sunt in drept sau au puterea de a alege dreptul aplicabil contractului lor. 5cest principiu constitue in DIP o norma con%lictuala care se numeste lex voluntatis. 0copul principal al acestei legi rezida in %aptul ca prin exprimarea autonomiei de vointa re%eritor la dr aplicabil solutioneaza in mod prealabil con%lictul de legi a%late in prezenta. 5dica care sunt susceptibile de a %i aplicate in privinta contractelor lor. Partile contractante pot alege dr aplicabil atit in mod indirect cit si in mod direct. In cazul in care partile aleg in mod indirect, instanta de (udecata ii revine sarcina sa determine reiesind din elementele si din impre(urarile inc"eierii contractului, care este dreptul aplicabil contractului in cauza.de ex& se inc"eie un contract pe teritoriul R3 intre 7 agenti economici cu nationalitati di%erite si executarea acestuia este e%ectuata pe terit R3 , se considera ca in mod ilicit partile au ales sistemul de drept al R3 . Partile pot alege in mod direct dr aplicabil prin intermediul unei clauze contractuale care se numeste & clauza de a alege dreptul aplicabil. 5cista clauza contractuala constitue o conventie autonoma a partilro contractului, si este reglementata de catre legea %orului adica legea instantei de (udecata sau de arbitra( care solutioneaza litigiul. 6imic nu se opune ca partile contractante sa inc"eie o conventie separata de contract international. Partile sunt in dr sa inc"eie o conventie privind dr aplicabil pinna la solutionarea litigiului in %ond. Dr ales de catre parti se numeste lex causae, datorita %aptului ca inst de (ud in baza acestui dr ales de catre parti se (udeca cauza, pricina. Partile contractante utilizeaza 7 moduri de re%erire la dr starin& 4. $ste alegerea dr aplicabil cu titlul de les causae pt solutionarea litigiilor lor. 7. Partile contractante pot %ace re%erire la o lege substantiala straina cu scopul determinarii continutului contractului lor. %.2 Deosebirea intre referirile partilor contractante la dr strain. 5ici noi deosebim 7 moduri de re%erire& 4. les causae 7. dr strain pt determinarea continutului 5ceste 7 moduri de re%erire se deosebesc in %unctie de urmatoarele criterii& 1. ,copul 0copul determinarii dr aplicabil cu titlul de les causae adica dr material aplicabil in privinta solutionarii litigiului este de a solutiona un con%lict de legi care sin susceptuibile( sis nat de dr de a guverna contractul in cauza. 2ind partile contractante %ac re%erire la legea straina doar in scopul determinarii continutului contractului international ele nu solutioneaza con%lictul de legi deoarece acesta nu exista %iindca legea la care sa re%erit partile devine parte integranta a contractului international 2. Proba In privinta determinarii dr aplicabil institutiile (urisdictionale sunt obligate sa ia masuri din o%iciu ( din propria initiativa ca sa determine continutu dr aplicabil. In cazul in care partile contr %ac re%erire la o lege straina, dar cu scopu ed a determina continutu contr lor dispozitiile acestei legi sint convertite si drept urmare proba continutului acestei legi se %ace ca si proba oricarei clauze contractuale. %. Interpretarea In cazuk in care partile aleg dr aplicabil de les causae inst de (ud trebu sa interpreteze normele (uridice din sitemul de dr aplicabil intocmai ca si in tara lor de origine, adiva trebu sa ia in considerare practica (udiciara a inst de (ud a statului respectiv. In cazul in care partile se re%era la un dr strain pt determinarea continutului contr lor inetrpretarea acestuia se %ace con%orm regulelor de interpretare a clauzelor contractuale. '. *aile de atac In cazul in care partile contr determina dr aplicabil de lez causae partea interesata este in dr sa conteste decizia unei inst superioare la curtea suprema de (ustitie pt neaplicarea sau gresita interpretare a norm (ur din sist de dr aplicabil.pe cind in cazul in care partile %ac re%erire la dr strain cu scopu determinarii continutului contr lor partea interesata nu are dr sa se adreseze in inst pt gresita interpretare a normei (ur continute in legea nat la care sa %acut re%erire.

%.% 0ocali$area contractelor internationale In cazul in care partile contractului nu au ales dr aplicabil, aceasta sarcina ii revine organului de (urisdictie care solutioneaza litigiu. In aceasta privinta sunt utilizate urmatoarele criteria de localizare a contractului international. 3omentul inc"eierii contractului& .R+ I .eoria receptiei o%ertei .I6J I 2ind a %ost in%ormat (aceasta teorie se %oloseste in R3 $xecutarea I se aplica sis de dr al statului pe teritoriul caruia se %ace executarea contr. Daca nu exista alte posibilitati de localizare a contr, se %ace apel la asa %actori ca& 3oneda de plata, clauza arbitrara, limba in care s'a per%ectat contr, clauza de prologare a (urisddictiei. %.' Domeniul de aplicare a legii contractual !egea contractuala se aplica in privinta elementelor de baza a contract& - 2onsimtamint - In privinta determinarii licitatii contr - 2auza contr !egea contractului se mai aplica si in urm cazuri& - Punerea in intirziere - $xceptie de executare a contr - 2ompensatii - !a raspunderea contr - !a stingerea obligatii contractual.