Definitie Specie a genului epic in proza, de dimensiuni moderate, situate intre schita si roman.

Evidentiaza un singur fir fabulativ, iar interestul autorului se orienteaza catre conturarea personajelor care sunt mult mai complexe decat in schita si in povestire. Spre deosebire de povestire care este o naratiune subiectivizata, in nuvela, stilul tinde sa se obiectivizeze, majoritatea fiind maratiuni la persoana a III-a, singular. Clasificare o Istorice o Psihologice o Fantastice o Sociale o Tragice ! Moara cu noroc este capodopera volumului Novele din popor (1881). Aceasta nuvela inaugureaza etapa dramatica cu accente tragice din epica lui Slavici. Complexitatea nuvelei rezulta din mulktitudinea temelor abordate. Ea este: nuvela psihologica nuvela sociala !o fresca a societatii din Campia de "est# nuvela tragica prin supratema destinului, si ca urmare a h$bris-ului. Semnificatia titlului Titlul este construit pe o amara ironie. El trezeste cititorului anumite asteptari (un topos al fericirii), dar pe masura ce acesta patrunde in inima evenimentelor, constatam ca naratiunea il submineaza sistematic. Moara cu noroc este un suprapersonaj, un spatiu malefic, care determina destinul personajelor si-n care se consuma tragedia familiei lui Ghita. Substantivul %moara& este polisemantic deosebit de expresiv prin sugestiile sale. 'u itereseaza sensul propriu al lui !actiunea de a macina cereale#, ci sensul secundar si figurat: in nuvela lui Slavici, moara macina banii clientilor si in primul rand, constiintele umane. (upa criteriul dimensiunii, nuvela pupate fi considerata un microroman. Este alcatuita din )* capitole, !primul + prolog, ultimul + epilog#. Cele )* capitole preznita in mod gradat evolutia momentelor subiectului. (e retinut ca deznodamantlul nu corespune finalului. ,ncipitul se afla in relatie de simetrie cu finalul, deoarece ambele sunt sustinute de batrana mama a -nei. Trasaturile nuvelei psihologice

Este prima noastra nuvela psihologica deoarece in ea predomina preocuparea autorului de a contura caractere puternice cu o framantata viata interioara. uvela psihologica in primul rand prin tema abordata! dezintegrarea eului" dezumanizarea finite, sub imapctul unor forte devastatoare (arghirofilia). #ezbaterea de natura morala $ inaugurate de batrana mama in prolog. %bsesia, teama, gelozia $ teme specifice prozei prozei psihologice. &onflictul predominant este interior, situate la nivelul constiintei personajului, protagonistul fiind sfarsit intre doua porniri contradictorii (datoria fata de familie, si obsesia banului) 'n proza de factura psihologica, descreire de natura sunt functionale (padurea pustie, furtuna dezlantuita), reprezinta fundalul pe care se desfasoara pasiunile umane. -naliza psihologica manuita cu atata maiestrie de Slavici, pleaca de la descrierea unor stari sufletesti generale si ajunge la detalii foarte fine. ,n analiza psihologica, un rol important il au: - dialogul - monologul interior - introspectia - focalizarea interna - stilul indirect-liber Stilul indirect liber + .andurile personajelor sunt relatate la persoana a ,,,-a de catre autor. Se suprima elementele de relatie si verbale declarative din vorbirea indirecta. - nu se conunda cu monologul interior, care consta in reproducerea gandului personajului la persoana ,.

A !"#ST$%!TIA S%&I!T%'%I
,. ,,. ,,,. ,". I. actiune conflict momentele subiectului spatial si timpul !relatiile spatio-temporale. Cronotopul#

Actiune: este prezentata chronologic, in ordinea in care s-au produs evenimentele. II. Conflictul: este declansat de intriga si consta in: disputa, direrend, cearta, neintelegere intre doua personaje/idei/sentimente. 0oate fi: ,nterior/Exterior. ,nterior: la nivelul constiintei eroului sfasiat intre doua tendinte contradictorii#: datoria morala fata de famiulie, si obsesia banului !arghirofilie#.

Conflictul interior este cel mai puternic din nuvela, dar este deteminat de conflictele exterioare. .hita vs. 1ica, -utoritati vs. 1ica, .hita vs. -na. Constatam existenta unui conflict latent intre generatii, exprimat de avetrismentul batranei din incipit. III. Relatii temporale si spatiale Evenimentele se desfasoara la un interval de aproximativ un an, avand drept repere doua evenimente cu rezonanta religioasa: Sf. .h pana la 0astele urmator. 2nde3 ,n Campia de vest, in apropiere de ,neu, intr-un spatiu malefoic situate la o intretaiere de drumuri pe care uatorul il numeste simbolic %moara cu noroc& (escrierile de natura sunt fucntionale. Elementele naturii reprezinta fundalul pe care se desfasoara pasiunile umane.

& !"#ST$%!TIA (IS!%$S%'%I

Constructia subiectului se realizeaza avand ca repere: inlantuire/alternanta, incipit, final, elipsa. E1,0S- + absenta unor evenimente din discurs !nu sunt mentionate in text# dar prezente in istorie. ,n nuvela %4oara cu noroc&, secventele narrative sunt prezentate prin inlantuire, deoarece evenimentele decurg unele din altele. ,'C,0,521 + uvertura unei opera epice/lirice/dramatice/, primele randuri 6,'-121 + sfarsitul unei opera literare care, in cazul de fata, nu corespunde deznodamanului. ,n nuvela lui Slavici, incipitul se afla in relatie de simetrie cu finalul.
'ncipitul are un caracter moralizator. (atrana adreseaza tanarului cuplu un avertisment prin care inaugureaza dezbaterea de natura morala, specifica prozei psihologice. )%mul sa fie fericit cu saracia sa, caci daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit* +orbele batranei au un accentuat character gnomic (paremiologic) si reprezinta o pledoarie pt. cumapatare, masura, echilibru msi armonie. 'ncipitul are un character premonitoriu. 'nterventia batranei din fanal sta sub semnul fatalitatii destinului! )asa le-a fost data*