Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca Facultatea de Constructii

Materiale de constructii folosite la reabilitarea monumentelor istorice

Student Perja Alexandra

- !""-

Cuprins
I. II. III. IV. Introducere Materiale de constructii Fenomene de degradare ale materialelor de constructii Restaurarea/reabilitarea constructiilor

V.

Concluzii

#$ #ntroducere
Lucrarea de fata are scopul de a caracteriza materilalele de constructie folosite la monumentele istorice. Inca din antichitate omul a dorit sa isi exprime sentimentele realizand constructii cat mai impozante, cat mai frumoase, pe perioada echilor egipteni erau construite pentru a demonstra a utiile regilor, iar mai apoi s!au construit faimoasele piramide, care erau considerate a fi "casa# regilor in iata de apoi. In China $ntica, unele constructii a eau scopul de a prote%a regatul, spre exemplu Marele &id Chinezesc, construit in secolul V inainte de 'ristos. (e!a lungul remurilor, s!a pastrat "traditia# constructiilor impozante care denotau a utia, dar s!a inceput si constructia bisericilor cat mai mari, si mai bogate in elemente arhitecturale. (eoarece pe parcursul timpului au a ut loc razboaie si re olutii care au numarat printre ictimele lor si numeroase monumente construite de stramosii nostrii. Cele care insa au a ut norocul de a ramane sa le putem admira si astazi, au suferit multe alte probleme, care in timp au dus la degradarea materialului de constructie. )entru a prezenta mai bine procesele care duc la degradarea monumentelor, a fi prezentat un studiu de caz pe materialul de constructie folosit la )alatul *anff+, cunoscut ca si Muzeul de $rta Clu%. Vor fi prezentate in special materialele folosite pe teritoriul ,ransil aniei, si anume piatra naturala -in special calcarele., si ceramica bruta -caramizile..

##$ Materiale de constructie

"$ Piatra naturala
/./ 0otiuni generale.
)iatra naturala, ca si material de constructii, rezulta in urma exploatarii si prelucrarii rocilor naturale de la suprafata scoartei terestre, numita litosfera. Rocile sunt structuri minerale ce contin unul sau mai multe minerale, acestea din urma fiind substante chimice cu compozitie bine definite, in general cristaline, foarte rar amorfe. Ca materiale de constructii, rocile se folosesc in doua moduri1 ! produse prelucrate mecanic -concasare, sortare, spalare, cioplire si slefuire., fara o prelucrare terminca sau chimica ce le!ar modifica compozitia si proprietatile ! ca materie prima in obtinerea unor materiale de constructii -prin arderea lor la diferite temperature li se schimba atat compozitita chimica, cat si structura.. $ and in edere proprietatile fizico!mecanice foarte bune si datorita abundentei in care se gasesc in tara noastra, produsele din piatra naturala prelucrate mechanic se folosesc pe scara larga in constructii -placa%e interioare si exterioare, pile si culee de poduri, ziduri de spri%in, diguri, pa a%e de drumuri, etc...

/.2. ,ipuri de roci

Rocile se clasifica in functie de urmatoarele caracteristici1 a. modul de formare1 Rocile magmatice ce iau nastere ca urmare a solidificarii topiturii silicioase -magma. in drumul ei spre suprafata pamantului. Rocile sedimentare, ce iau nastere prin depunerea succesi a a produselor de coroziune -produsele rezultate ca urmare a actiunii agentilor externi 3apa, antul, temperature! asupra altor roci preexistente.. Roci metamorfice, ce iau nastere ca urmare a actiunii presiunii si temperaturii ridicate asupra rocilor erupti e sau sedimentare, roca de baza schimbandu!si structura, compozitia chimica si textura. b. structura Roci cu structura holocristalina, alcatuite numai din minerale cristalizate complet Roci cu structura hipocristalina, alcatuite dintr!un amestec de minerale cristalizate, si minerale amorfe.

Roci amorfe - itroase., formate numai din minerale amorfe. c. textura -modul de aran%ate in spatiu a mineralelor componente. Roci cu textura neorientata sau masi a, cand aran%area in spatiu a mineralelor nu este ordonata. Roci cu textura stratificata, la care toate straturile sunt alcatuite dintr!un singur mineral Roci cu textura sistoasa, la care straturile sunt alcatuite din minerale diferite -fiecare strat este alcatuit dintr!un singur mineral.. d. densitatea de uscare Roci usoare, cu densitatea mai mica sau egala cu /45556g/m7. Roci grele, cu densitatea mai mare de /455 6g/m7. e. domeniul de utilizare Roci pentru constructii ci ile si industriale Roci pentru constructii ingineresti. 1.2.1 Rocile magmatice In functie de adancime la care s!a produs racirea si intarirea magmei, rocile magmatice pot fi1 Roci intrusi e -de adancime.1 care se caracterizeaza printr!o structura holocristalina, si o textura neorientata -ex1 rocile granitice. Roci filoniene, formate prin racicea si intarirea magmei in apropierea suprafetei scoartei terestre, formandu!se filoanele caracteristice acestui tip de roci -ex1 roci porfirice. Roci efuzi e, formate prin intarirea intr!un timp foarte scurt a magmei la suprafata pamantului, fapt care determina structural lor hemicristalina sau amorfa. -ex1 rocile bazaltice, cu structura itroasa. Rocile granitice sunt roci intrusi e, din care fac parte1 granitul, granodioritul, sienitul, si gabbrourile. $u o duritate mare, rezistenta la compresiune a%unge pana la 2855da0/cm2, iar densitatea este cuprinsa intre 2955!2:55 6g/m7. Rocile porfirice sunt roci filoniene din care fac parte porfirul si dacitele filoniene. ;unt foarte dure, iar rezistenta la compresiune poate a%unge pana la 2455 da0/cm2. Rocile bazaltice sunt roci efuzi e din care fac parte bazaltul, andezitul, trahitul si dacitele efuzi e. ;unt caracterizate de o duritate mare, iar rezistenta la compresiune a rocilor bazaltice putand a%unge pana la <855 da0/cm2, fapt pentru care se utilizeaza la placa%e exterioare si drumuri.

Rocile cu structura itroasa sunt tot roci efuzi e, din care in contrusctii se utilizeaza piatra ponce, scoria bazaltica, tufurile ulcanice, ca agregate poroase usoare, sau ca materiale de izolare termica sau fonica. ,ufurile ulcanice se formeaza prin cimentarea cenusilor ulcanice, fiind utilizare pe plan local la zidarii, iar sub forma macinata ca adaos la liantii amestecati. 1.2.2 Roci sedimentare In functie de agentii care au contribuit la formarea lor, se clasifica in1 Roci sedimentare detritice, care se formeaza prin depunerea sfaramiturilor rezultate in urma procesului de eroziune. (epunerile pot fi necimentate -prundisurile, nisipurile, grohotisurile. si cimentate, ca rezultat al depunerilor substantelor continute in apa care circula printre particulele necimentate -din grohotisuri rezulta breciile, din pietris rezulta conglomeratele, iar nisipul cimentat formeaza gresiile.. In constructii se utilizeaza pietrisul si nisipul, ca agregat la prepararea mortarelor si betoanelor, iar gresiile se utilizeaza ca piatra bruta, blocuri sau placi de placare. Roci sedimentare de precipitare, care se formeaza prin cristalizare sau precipitare din solutii saturate. Roca reprezentati a a acestui tip de roci este ghipsul -Ca;=<>2'2=., care este utilizata la fabricarea ipsosului, si ca adaos modelator de priza la fabricarea cimentului. (in aceasta categorie de roci mai fac parte si calcarele de precipitatie, rezultate din solutii naturale de carbonatat acid de calciu, in mai multe ariante, cu diferite grade de compactitate -calcarul compact, utilizat ca materie prima la obtinerea arului si cimentului, tuful calcaros, utilizat ca material termoizolator si travertinul, utilizat ca material de placare a fatadelor! sub forma de placi slefuite.. Roci sedimentare organigene care se formeaza in urma procesului de depunere si acumulare a resturilor de natura organica. (in aceasta categorie fac parte diatomitul si tripoli rezultate din depunerea scheletelor silicioase a unor organisme marine, numite diatomee si utilizate ca adaosuri hidraulice in industria liantilor, si calcarul cochilifer, rezultat al depunerilor cochiliilor calcaroase, cimentate in decursul timpului, si utilizat ca si agregat pentru betoane usoare. 1.2.3 Rocile metamorfice $cestea rezulta prin actiunea temperaturilor si presiunilor ridicate, asupra rocilor existente. $stfel, din rocile erupti e se formeaza gnaisul si micasisturile, din gresiile silicioase se formeaza cuartitele, caracterizate de o duritate foarte mare, din calcar se formeaza marmura, roca frumos cristalizata si foarte compacta, iar din argila se formeaza ardezia, roca ce se desface cu usurinta in placi subtiri. (intre aceste roci, cea mai utilizata in constructie este marmura, datorita aspectului sau placut, si a caracteristicilor fizice si mecanice ridicate, fiind utilizata ca material de finisa%

interior sau exterior, si in special la finisarea cladirilor monumentale. )lacile de ardezie se folosesc ca material pentru in elitori.

/.7. )rincipii de extragere si prelucrare a pietrei naturale

)rocedeele de extragere a pietrei naturale din cariere sunt in functie de felul si natura rocii, de forma de zacamant, precum si de utilizarea ce urmeaza a i se da produsului extras. Rocile magmatice, sedimentare cimentate si metamorfice se gasesc sub forma de masi e, pe cand cele sedimentare necimentate se gasesc sub forma de depozite granulare. La deschiderea unei cariere de piatra se a tine cont de urmatorii factori de ordin tehnic si economic1 ! calitatea rocii ! forma de zacamant ! distanta fata de caile de acces ! cantitatea de roca din zacamant sa fie suficienta scopului -exploatare de lunga durata. pentru care se creeaza exploatarea ! alegerea exploatarilor de suprafata, pe cat este posibil. ?xtragerea pietrie naturale din calcarele de suprafata se face1 manual, cu a%utorul parghiilor sau a ciocanelor de abata% -de regula, in cazul rocilor stratificate, deoarece ele se desprind usor din zacamant dupa directia de stratificatie. mecanizat, se face cu a%utorul unor utila%e speciale, echipate cu dispoziti e de taiat sub forma de discuri, asemanatoare ferastraielor circulare, obtinandu!se piatra de cariera -marmura. de dimensiunile si forma dorita. In cazul materialelor granulare extragerea se face cu exca atoare -in cazul depozitelor terestre. si cu dragline -in cazul depozitelor subac atice. cu a%utorul explozi ilor, tinand cont de marimea blocurilor dorite -explozi i cu putere mica si mi%locie!dislocarea de blocuri mari si cu explozi i puternici cand se urmareste dislocarea si sfaramarea rocii.. Inainte de extragerea pietrei naturale prin aceste procedee se or indeparta straturile de pamant si roci care nu intereseaza, in ederea obtinerii unei calitati corespunzatoare a rocii extrase.

/.<. Materiale de constructii din piatra naturala

)rodusele extrase din cariere se folosesc in constructii fie sub forma in care au fost extrase 3 piatra bruta, fie prelucrate prin diferite procedee ! piatra prelucrata. )rin concasarea rocilor se obtin produse granulare, utilizate ca agregate -piatra sparta. la betoane si mortare. Materialele granulare

extrase din balastiere se sorteaza pe fractiuni si se spala. )relucrarea pietrei naturale se face prin taiere, slefuire sau lustrire, buciardare/. @radul de prelucrare al pietrei naturale depinde de destinatia elementului de constructie executat din piatra naturala. In functie de tipul zacamantului de piatra naturala, produsele se impart in doua grupe mari1 ! produse de balastiera ! produse de cariera Tabel "$ Clasificarea materialelor de constructii din piatra naturala

1.4.1 Produsele de balastiera (in aceasta categorie de produse fac parte1 balastul, pietrisul si nisipul, utilizate atat ca aggregate la prepararea mortarelor si betoanelor, cat si la constructia drumurilor. In cazul in care contin impuritati, ele sunt spalate si sortate. Conditia esentiala pe care trebuie sa o indeplineasca aceste roci este ca ele sa fie inerte, si stabile la actiunea liantului, apei, aerului si inghetului. In functie de marimea granulelor, produsele de balastiera se impart in1 ! nisip fin -5!/mm. ! nisip grauntos -/!:mm., margaritar -7!:mm. ! pietris natural neprelucrat -:!:5mm., impartit in 2!7 sorturi -:!/8, /8!75, 75!:5 mm. ! balast 3 amestec natural de pietris si nisip ! bolo ani, cu dimensiuni mai mari de :5mm
/

*uciardare -Constr.. Imprimarea, pentru infrumusetare, pe fata aparenta a unei pietre naturale sau artificiale, a unor adancituri, prin ciocanire cu buciarda.

1.4.2. Produse de cariera )rodusele de cariera pot fi utilizate asa cum au fost extrase din cariera - la fundatii, pa a%e, material de zidarie., sau dupa o prelucrare prealabila -concasare, cioplire, slefuire.. )iatra bruta se utilizeaza la executarea zidariilor de spri%in, a fundatiilor. ?a are forme si dimensiuni ariabile, rosturile zidariilor fiind dispuse oricum. Legarea pietrelor intre ele se realizeaza cu mortar, iar fata azuta a rosturilor se prelucreaza. )iatra prelucrata utilizata in constructii este de diferite tipuri, dupa gradul de prelucrare si in functie de destinatia prodului rezultat dupa prelucrare rezulta urmatoarele produse1 ! Moloanele1 sunt pietre naturale fasonate pe o fata si pe o portiune din fetele adiacente, fiind utilizate la executarea zidariilor aparente, acestea fiind zidatrii cu rosturi drepte. In cazul utilizarii moloanelor, consumul de mortar este mai mic, ca si in cazul pietrei brute. ! Piatra de talie este o piatra fasona pe toate fetele, a and forma geometrica dorita, de regula paralelipipedica sau trapezoidala, cand se utilizeaza la bolti. &idaria din piatra de talie se deosebeste de celalalte tipuri de zidarie din piatra naturala prin faptul ca are rosturile plane si paralele pe toata grosimea zidului, necesitand o cantitate redusa de mortar la executarea sa. Mortarele utilizare la executarea zidariilor din piatra naturala sunt confectionare cu lianti hidraulici, care trebuie sa respecte anumite standarde de intarire si o aderenta buna la piatra. ! Produse din piatra naturala fasonate sub forma de placi, prin taiere cu ferastraul sau gaterul, din tra ertin sau marmura. ?le se utilizeaza la placarea zidurilor constructiilor monumentale -gari, teatre, aeroporturi, etc., la placa%e interioare -holuri, case de scara., sau la pa a%e exterioare -curti, trotuare. sau interioare -holurile teatrelor, biserici.. )lacile au fata azuta de forma geometrica regulata de dimensiuni ariabile, in functie de destinatia placilor. ! Produse din piatra naturala pentru drumuri1 sunt li rate sub forma de placi, pa ele, calupuri si borduri. )a elele sunt normale, de tip dobrogean!butise2 -/4x/2x/7 cm., tip transil anean -/:x/:x/7 cm., si abnorme cu dimensiuni ce a mai mici ca cele de tip dobrogean.

*A,BI;C, butise, s.f. )a ea de piatrD, mai lungD decEt pa elele obiFnuite, folositD la Gncheierea pa a%elor Fi la obHinerea alternanHei regulate a rosturilor. ! (in fr. boutisse.

a. ,ip dobrogean

b. ,ip transil anean

c. )a a%e din pa ele abnorme

Fi%$ "$ Tipuri de produse din piatra naturala pentru drumuri &pavele' Calapurile au forma cubica cu latura de I J/ cm si greutatea de /,:6g. *ordurile sunt de trei tipuri1 ! pentru incadrare1 cu dimensiuni de 75x/2x/7 cm, 75x/8x22cm si 75x/4x/4cm ! borduri de trotuare1 cu dimensiuni de 85x78x28 cm, 85x28x28 cm, <5x25x28 cm, 75x/4x28 cm, si 75x/8x28cm. ! borduri speciale de forma curba pentru racordari.

2.Ceramica de zidarie
CDrDmizile ridicD numeroase probleme deoarece conHinutul de sDruri preexistent Gn argilD dicteazD o gamD ariatD de compoziHii Fi proprietDHi la produsul ars. $rgila folositD la fabricarea cDrDmizilor, eliminD o parte din aceste sDruri prin ardere, restul de ine parte componentD a cDrDmizii. $rgila conHine sDruri solubile dintre care cea mai comunD este gipsul care la ardere trece Gn anhidrit. ;Drurile rDmase Gn compoziHie se dizol D, datoritD apei care se

ridicD prin capilare Gn interiorul cDrDmizilor. $ceste sDruri dizol ate precipitD, Gn condiHii propice, formEnd subflorescenHe sau eflorescenHe -fig.2.. )resiunile de cristalizare, ce iau naFtere Gn timpul formDrii subflorescenHelor, determinD Gntotdeauna dezagregDri masi e . (epozitul de sDruri din porii cDrDmizilor de ine acti la lucrDri de restaurare ce aduc un aport de umezealD prin stratul de tencuialD. (ar de cele mai multe ori, formarea eflorescenHelor se desfDFoarD ca proces spontan.

Fi%ura $ (florescen)e de s*ruri pe suprafa)a c*r*mi+ilor puse ,n oper* la biserica -Schimabrea la fa)*./Cluj Concluzii. Amiditatea constitue condiHia esenHialD ce fa orizeazD dizol area 3precipitarea sDrurilor din soluHiile care circulD prin porii materialelor de construcHii. (izol are gazelor Gn apD determinD formare de acizi care apoi atacD carbonaHii cu formare de sDruri. MDrirea olumului apei prin GngheH de ine de asemenea o sursD de stres mecanic ce dizlocD granulele materialelor de construcHii, proces ce finalizeazD dezagregarea acestora. ?fectul acti itDHii biologice se suprapune peste cele amintite, generEnd minerale din grupa oxalaHilor, sursD de presiuni mecanice soldate de asemenea cu dezagregarea materialelor puse Gn operD.

0$ Mortare
La reabilitarea monumentelor istorice se folosesc 0AM$I mortarele traditionale pe baza de ar!nisip -cimentul este de e itat datorita ni elurilor ridicate de silicati, care se doresc a fi e itati pentru a nu produce fenomene mai intense de degradare., datorita chimismului scazut. ;!a incercat o serie de analize a mortarelor traditionale folosite la constructiile istorice, dar datorita remii, factorilor climatici, si a multor altor fenomene prin care au trecut mortarele, nu s!a

putut stabili o compozitie exacta. (e aceea, se prefera folosirea pastei de ar in combinatie cu un nisip de rau -cat mai uscat. cat mai fin, la care se adauga apa. Retetele folosite la reabilitare depind in functie de firma de reabilitare - pasta de ar este inlocuita cu ar praf, sau ar stins in momentul sau inainte de actiunea de reabilitare..

###$ Fenomene 1e 1e%radare$ Ac)iunea Mediului Natural 2i Uman Asupra Monumentelor

KnfDHiFeazD cauzele degradDrii monumentelor legate de GmbDtrEnirea materialelor Fi Fubrezirea structurilor de construcHie, de acHiunea de astatoare a forHelor naturii Fi de inter enHiile nefaste ale oamenilor. Kn cursul ieHii lor Gndelungate, monumentele suferD acHiunea permanentD, lentD dar distructi D a factorilor naturali, cEt Fi a unor cataclisme accidentale, fenomene iolente care le pot Ftirbi integritatea sau le pot pune Gn pericol chiar existenHa. La aceastD acHiune a factorilor naturali se asociazD inter enHiile oamenilor. (in punct de edere al teorie generale Fi a metodologiei restaurDrilor, cunoaFterea cauzelor care au determinat degradarea, distrugerea parHialD sau totalD are un rol important pentru aprecierea stDrii unui monument din punct de edere al rezistenHei, al modificDrilor de structurD Fi expresie suferite Gn decursul remurilor, cEt Fi pentru stabilirea mDsurilor pre enti e sau a unor inter enHii directe Gn ederea stD ilirii procesului distructi Fi a GnlDturDrii efectelor sale. Caracterul inter enHiilor asupra unui monument, categoriile lucrDrilor de restaurare la care se face apel, specificarea cazului Gn sine sunt, adesea Gn mare mDsurD determinate de cauzele care au pro ocat degradDrile.- Curinschi Vorona, @h., /II9.

2./ Cauzele care pot pro oca degradDrile sunt1

$. $cHiunea permanentD a unor factori naturali1 /. @ra itaHia 2. CreFterea stratului egetal 7. $genHii atmosferici

<. $pele meteorice 8. (iferenHele de temperaturD dintre zi Fi noapte Fi dintre anotimpuri 9. VEnturile, atmosfera iciatD :. $pele subterane 4. Factorii biologici -bacteriile, ciupercile, muFchii, lichenii, insectele. *. $cHiunea accidentalD, iolentD a unor factori naturali1 cutremurele, inundaHiile, uraganele, trDsnetele C. (eficienHele iniHiale de costrucHie -deficienHe de fundaHie, de arhitecturD, ale structurii de rezistenHD, etc. (. Inter enHiile oamenilor constEnd Gn distrugerea unor clDdiri sau modificarea lor sub aspect funcHional, constructi sau plastic

2.2 ;tudiu de caz1 Cauzele de degradare obser ate la )alatul *Lnff+ -Muzeul de $rta Clu%!0apoca.
$. $cHiunea permanentD a unor factori naturali1 ! care au dus la formarea unui strat egetal pe suprafaHa calcarului ! apele meteorice1 care se infiltreazD Gn interiorul materialelor de construcHie, cauzEnd eroziunea Fi coroziunea materialului ! diferenHele de temperaturD ! Enturile1 care transportD particule de praf, care se lipesc pe suprafaHa umedD a materialului de construcHie, formEnd o peliculD de culoare neagrD. (e asemenea, din atmosferD mai pot fi absorbiHi si anumiHi compuFi chimici -sulfiHi Fi sulfaHi. care sunt transportaHi de Ent dinspre furnalele fabricilor spre orasele Gn ecinate, Fi care la contactul cu suprafaHa umedD a materialului de construcHie formeazD un strat numit "crust neagr #, care poate a ea efecte dDunDtoare asupra materialului de construcHie -Fig.7, <..

Fi%$0/ 3$ Crust* nea%r* pre+ent* ,n pasajul de la intrarea ,n Palatul 45nff6

! apele subterane care pot fi absorbite de porii materialului de construcHie aflat la soclul clDdirii, cauzEnd degradDri la soclul monumentului ! bacteriile, ciupercile, muFchii Fi lichenii apar Gn zonele umede Fi mai umbrite ale monumentului, Fi pot pro oca tensiuni Gn interiorul materialului de construcHie, cauzEnd exfolieri, Fi chiar desprinderi de material. *. Inter enHia omului este o altD cauzD, fiind datoratD prin Gnlocuirea materialului de construcHie alterat cu unu care are un chimism total diferit -intercalaHiile de cDrDmidD din soclul monumentului care interacHioneazD cu calcarul Fi apa, fa orizEnd formarea sDrurilor., sau prin instalarea unor cabluri Gn curtea interioarD a muzeului, deteriorEnd materialul de construcHie prin folosirea instrumentelor de perforare a rocii. )articularitDHile cauzelor de alterare1 a. $cHinea permanentD a factorilor naturali1 ! creFterea stratului egetal duce la modificarea ni elului original de cDlcare al edificilor. $ceastD schimbare, inter enitD Gn timp, are drept consecinHD modificarea proporHiilor monumentelor. Re enirea la ni elul iniHial pretinde, adeseori, importante decapDri de teren, iar Gn cazul unor asamblDri ale cDror componente sunt distanHate cronologic, dificile operaHii de sistematizare erticalD.- Fig.8.

Fig.8. ;tratul egetal de la ni elul de cDlcare a clDdirii ! apele de precipitaHie, de infiltraHie sau sub formD de umiditate atmosfericD se propagD prin capilaritate Fi electroosmozD pe mari Gntinderi Gn masa materialelor. = datD cu apa migreazD, Gn sens unic, din interior cDtre exterior, Gntr!o formD solubilD, diferite sDruri specifice terenurilor sau materialelor prin care s!au scurs. $%ungEnd la suprafaHa materialelor, apa se e aporD, iar sDrurile cristalizeazD. -Fig.9. (atoritD creFterii olumului, cristalele aflate Gn pori acHioneazD ca o panD asupra stratului superficial, pro ocEnd fenomenul de exfoliere sau eflorescenHD.

Fi%$7 (xfolierea balustradei balconului din curtea interioar* (ezagregarea se produce Gn decursul anilor, mai GntEi mai lent Fi in izibil, apoi GnsD de ine bruscD. KmpreunD cu fenomenul de GngheH!dezgheH, Fi cu emanaHiile noci e ale oraFelor, au o puternicD acHiune distructi D asupra detaliilor tratate Gn relief, executate din cDrDmidD sau alt material de construcHie care nu sunt prote%ate de Gn elitori -ex.1 detaliile sculptate ale monumentelor gotice- fiale, pinacluri, statui, F.a.., care, ca urmare a fenomenului de dezagregare a rocii, GFi pierd Gn timp conturul precis, dEnd impresia cD au fost executate dintr!un material care se topeFte. ! diferenHele de temperaturD dintre anotimpuri sau dintre zi Fi noapte, Gndeosebi Gn climatele excesi e, care pro oacD GngheHul Fi dezgheHul, modificD olumul apei infiltrate Gn masa materialelor. )rin repetarea la inter ale scurte a ariaHiilor de olum are loc o acHiune mecanicD, de eroziune, fa orizEnd acHiunea factorilor corozi i care pro oacD modificDrile de naturD fizico! chimicD.-Fig.:. $tmosfera iciatD cuprinde Gn special dega%Dri noci e de bioxid Fi trioxid de sulf care, Gn combinaHie cu umiditatea atmosfericD creeazD microparticule acide, deosebit de irulente. Fiind extrem de mici, ele pDtrund cu mare uFurinHD Gn masa materialelor, pro ocEnd fenomenul de coroziune.

Fig.: ?xfolierea bordurii balconului din curtea interioarD

! Enturile puternice produc eroziunea eolianD. Kn regiunile cu climat uscat, Entul antreneazD particule silicioase, sub formD de prafuri, degradEnd prin acHiune mecanicD directD parametrele expuse. ?roziunea eolianD, GmpreunD cu apele meteorice fa orizeazD manifestarea altor factori corozi i. ! apele subterane1 modificarea regimului apelor freatice, prin ridicarea Fi coborErea ni elurilor, este deosebit de dDunDtoare pentru starea clDdirilor. Ridicarea apelor freatice duce la Gmbibarea fundaHiilor cu apD, care, Gn asociaHie cu GngheHul pro oacD degradDri, micForEndu!le rezistenHa. -Fig.4.

Fig. 4. ?xfolierea ornamentelor din cauza apelor subterane ! factorii biologici Fi umezeala M !acteriile sunt de foarte multe ori cauza degradDrii unor elemente de construcHie, Gn special a celor de rocD. $stfel, tiobacteriile oxideazD sulful care se poate gDsi Gn umezeala atmosfericD sau Gn apele care s!au ridicat Gn zidDrii prin ascensiune capilarD. Ionii de ;=7 Fi ;=< produFi de aceastD oxidare se combinD Hu calciul din rocD, de unde rezultD sulfatul de calciu, care cristalizeazD sub formD de ghips, degradEnd progresi roca. Ciupercile, mu"chii "i lichenii, care se fixeazD pe suprafaHa rocii, cDrDmizii, a elementelor ceramice, pe tencuieli sau pe lemn, pDtrund, spre a se fixa Gn porii materialelor, Fi pro oacD dislocDri, la Gnceput superficiale, de naturD mecanicD, care pot fa oriza acHiunea altor factori corozi i. MuFchii Fi lichenii dez oltD GnsD Fi acizi care intrD Gn reacHie cu materialul. (eFi aceFti acizi au o constantD de dislociere micD, acHiunea lor se face simHitD Gn timp, Gn funcHie de rezistenHa materialului asupra cDruia acHioneazD.-Fig.I.

Fig. I. (eteriorarea bordurii balconului din cauza lichenilor Fi a muFchiilor #rbu"tii "i ierburile care se fixeazD pe ziduri Fi la baza acestora se manifestD mai GntEi printr! o acHiune mecanicD de dislocare, urmatD de o reacHie chimicD, asemDnDtoare cu cea pro ocatD de muFchi Fi licheni.-Fig./5.

Fig./5. Iedera care a crescut lEngD soclul clDdirii

$nsectele "i bacteriile se pot fixa pe roci, dez oltEnd secreHii acide care atacD mai ales rocile calcaroase. Canalele Fi cuiburile pe care le sapD permit sD se fixeze muFchi sau licheni, precum Fi pDtrunderea apeiu, urmatD de efectul ariaHiilor de olum pro ocate de Gnghet!dezgheH. M %mezeala constant creeazD un mediu fa orabil pentru dez oltarea bacteriilor Fi a ciupercilor care determinD degradarea clDdirilor. -Fig.//.

Fig.//. Amezala constantD datoratD prezenHei burlanului Gn curtea interioarD

Fierul utilizat Gn construcHii, ca material de Gn elitoare, pentru tiranHi, ancore sau mDdu e ale unor coloane, sub acHiunea umezelii suferD procesul de coroziune sub forma specificD mediului agresi respecti .-,ologea, ;., /I:9. CreFterea secHiunii pieselor de fier, ca urmare a ruginii, are consecinHe distructi e asupra zidurilor cu care acestea intrD Gn contact, pro ocEnd fisuri, Fi desfacerea rosturilor. -Fig. /2,/7.

Fig./2, /7. *ucDHi de fier folosite la construcHie *. Inter enHii antropice Inter enHia omului poate a ea un efect de astator asupra materialului de construcHie, mai ales prin montarea burlanelor sau a cablurilor, deoarece instumentele folosite la gDurirea materialului de construcHie produc microfisuri Gn interiorul materialului, microfisuri care sunt un lDcaF "ideal# pentru apa care este captatD Gn Gnterior, ducEnd Gn cele din urmD la mDcinarea materialului, Fi chiar la exfolierea acestuia. An alt efect de astator Gl are folosirea neadec atD a cimentului sau a altor materiale folosite la reparare, care pot reacHiona cu apa de infiltraHie sau cu celalalte materiale de contrucHie, ducEnd la cristalizarea sDrurilor, sau la alterarea Fi degradarea materialelor. An bun exemplu pentru aceste cazuri este curtea interoarD, unde pot fi obser ate burlanele montate necorespunzDtor, dar Fi cum materialul s!a exfoliat Gn %urul burlanelor.-Fig./<,/8.

Fig./<, /8. *urlanele din curtea interioarD, Fi exfolierile din %urul lor

CDrDmizile Fi cimentul folosite la repararea clDdirii au reacHionat cu apa de infilntraHie din sol, dar Fi cu calcarul, rezultEnd cristalizarea sDrurilor pe suprafaHa cDrDmizilor -Fig./9., dar Fi pe suprafaHa calcarului.-fig./:.

Fig. /9. ?florescenHe de sDruri pe cDrDmidD

Fig./:. ?florescenHe de sDruri pe calcar

Fig./4. Cabluri montate de!a lungul balustradei

Fig. /I. Cablu montat pe balustradD

Cablurile montate de!a lungul balustradei din curtea interioarD reprezintD Fi ele un bun exemplu al deteriorDrii calcarului, prezentEnd exfolieri Gn %urul gDurilor de montare a cablurilor. -Fig./4, /I..

#8$ 9estaurarea:reabilitarea constructiilor

In functie de monumentul care urmeaza a fi restaurant, se stabilesc mai multe criterii de inter entie.

"$ Cartarea monumentelor

Cartarea monumentelor presupune numerotarea fiecarui element al cladirii -fiecare fragment de material de constructie., mentionarea tipului de material -tip de calcar, tip de gresie., facand mai intai o clasificare macroscopica a materialului -caracteristici stabilite macroscopic., urmand apoi a fi facute analizele chimico!mineralogice adec ate pentru a stabili cu exactitate tipul de material, in ederea determinarii unei arii sursa, in cazul in care se pre ede inlocuirea materialului. -Fig. 25.

Fig. 25. ?xemplu de cartare a monumentelor. &amage diagnosis and prediction, ,iziana Lombardo

$ 1eterminarea materialului de constructie

(upa determinarile macroscopice ale tipului si caracteristicilor materialelor de constructie urmeaza determinarile chimico!mineralogice. $ceste analize presupun 1 ! analize RN pentru a determina compozitia mineralogical a materialului ! sectiuni subtiri pentru a derermina compozitia mineralogica, precum si starea de degradare a materialului. In functie de fenomenele de degradare obser ate la monumente, se pot stabili si alte analize pentru a determina compusii chimici care degradeaza materialul -compusi chimici poluanti, compusi chimici ai materialului, precum si compusii chimici ai liantului., analize de ultrasunete pentru a determina zonele afectate de microfisurile din reteaua materialului.

0$ Procedee de reabilitare
(atorita lipsei unei bune legislatii de restaurare si conser are a monumentelor in Romania, nu exista anumite standarde si norme care trebuie respectate, fiecare firma de restaurari a and propria modalitate de a reabilita constructia. )rocedeele de reabilitare se stabilesc in functie de materialul de constructie, dar si de fenomenul de degradare obser at. ;pre exemplu1 ! sarurile -pe calcar, caramida, lianti. se pot Ospala# prin neutralizarea acestora solutii chimice, in functie de rezultatul analizelor RN . ! crusta neagra, si patina se pot Ocurata# prin inter entia pe suprafata materialului cu aparate pe baza de laser, care Orad# partea afectata, lasand stratul imediat urmator, care nu este Omurdar#. ! substratul egetal si microbian1 se incearca mai intai uscarea zonei, prin entilatii puternice, si incercarea de a prote%a zona de alte infiltratii. ! exfolierile si desprinderile de material pot fi e itate si ele prin inlaturarea umezelii, si a suportilor metalici folositi la fixarea si montarea materialelor pe structura cladirii. (e asemenea, procedeele de reabilitare depind si de specialistii care efectueaza restaurarea, unii fiind mai Oagresi i#- curatand stratul de crusta neagra, patina, sau decolorarea prin actiunea mecanica a picamarului sau a masinii de gaurit., altii abordand o modalitate mai Ocalma#, incercand sa acopere insemnele de pe pereti cu un strat de ar, sau chiar sa curete Omizeria# cu a%utorul unor perii aspre metalice. )entru a pre eni umezeala la fundatiile cladirilor, se folosesc materiale specifice de izolatie, precum si aparatura destinata sa entileze zona afectata -ex. ;ubsolul Casei Matei Cor in.. Materialele si aparatura folosita la pre enirea umiditatii depind si de tipul de pa a% folosit la trotuarul care incon%oara cladirea.

8$ Conclu+ie
In concluzie, am putut obser a mai multe materiale care au fost folosite la construirea monumentelor istorice, precum si scopul pentru care au fost construite monumentele. Fenomenele de degradare depind de natura materialului, de perioada de exploatare -spre exemplu, calcarele exploatate prima ara sunt mai predispuse fenomenelor de degradare, datorita umezelii materialului., precum si de liantul folosit. *ineinteles, si chimia mediului incon%urator reprezinta un factor noci pentru materialele de constructie folosite la monumentele istorice, in special apele meteorice care sunt tot mai acide datorita poluarii, si care pot pro oca reactii chimice in interiorul materialului -gelifiatia, datorita transportului de apa prin microfisurile din interiorul materialului., dar si la suprafata materialului, prin facilitarea reactiilor dintre material si liant, dar si a reactiilor dintre material si a particulelor de praf, suspensii, si acizi chimici aflati in suspensie in aerul din %urul monumentelor. (e asemenea, si apele subterane pot cauza degradari ale materialelor de constructie, in special a materialului folosit la fundatia cladirii, dar si a celor din soclul cladirii. Amezeala constanta poate fa oriza si aparitia licheniilor si a altor microorganisme care pot cauza de asemenea degradarea materialului de constructie. ,ipul de sol din %urul monumentului reprezinta un alt factor care poate cauza degradarea monumentelor, deoarece, in functie de tipul de sol poate retine apa pentru o perioada mai mare de timp, reprezentand o sursa de umezeala, dar poate si sa faciliteze propagarea ibratiilor care se extind pana pe suprafata cladirii, cauzand fisuri de diferite dimensiuni, in functie de intensitatea ibratiilor. ;ursa ibratiilor pot fi cutremurele, care au intensitati destul de puternice pentru a cauza prabusirea cladirilor, dar si trepidatiile induse de transportul auto, care, desi nu sunt prea puternice, pot cauza fisuri in reteaua materialului, cauzand degradari ale caror efecte pot aparea in decursul timpului. (e!a lungul timpului s!au incercat di erse metode de reabilitare si conser are a monumentelor, insa metodele traditionale sunt cele care s!a obser at ca sunt cele care nu produc in timp prea multe degradari constructiilor. $ceste metode traditionale s!a transmis din pacate pe cale orala, de la stramos la urmas, neramanand inscrise pentru a putea fi respectate cu exactitate, astfel ca, metodele traditionale s!au transformat in metode "relati # traditionale, in special si datorita materialelor care sunt acum accesibile pentru restaurare.

4ibli%rafie;

/. Curinschi Vorona, @h., #rhitectur , %rbanism, Restaurare, ?ditura ,ehnicD, *ucureFti, /II9 2. Curinschi Vorona, @h., Restaurarea Monumentelor, ?ditura ,ehnicD, *ucureFti, /II4 7. &ic'ionar de art . (orme, tehnici "i structuri artistice. $!M. ?ditura Meridiane, *ucureFti, /II8 <. (uca, V., $nvestigatii Petroarheometrice )a Cateva Monumente &in *ransilvania, ;eria Mineralogia $plicatD, ?ditura $rcadia Media, Clu% 0apoca, 25/5 8. Lombardo, ,., &amage diagnosis and prediction. ?rasmus I) 2554,Ani ersitP )aris /2 9. Manea,. (., Materiale de constructii si chimie aplicata, Vol. II, Vol. III, ?ditura Mediamira, Clu%!0apoca, 255: :. )opister,I., +tudiul petrografic al proceselor de alterare si degradare ale materialelor de constructie puse in opera la Muzeul de #rta Clu,-.apoca, Lucrare de disertatie, Facultatea de *iologie si @eologie, Ani ersitatea *abes!*ol+ai, Clu%!0apoca, 2554 4. ,ologea, ;. )robleme pri ind patologia Fi terapeutica construcHiilor. Vol./. ?ditura ,ehnicD *ucureFti, /I:9