Sunteți pe pagina 1din 7

JurnalulRomndeAnestezieTerapie 2009 Voi.

16 Nnl, 63-69
Mecanisme patogenice implicate n sindromul de
respiratorie
L. Azamfirei,RuxandraCopotoiu
Disciplina ATI, Universitatea de Farmacie Trgu
Rezumat
Sindromul de respiratorie (ARDS), care se sub forma unui edempulmonar
necardiogen, respiratorie hipoxemie, poate fi rezultatul unor patologice variate care
direct sau indirect Numeroasestudii experimentale clinice au identificatmultiple
mecanisme moleculare. n lucrare trecemn rolul matricei extracelularein ARDS, cele
mai recente care dinmecanica respiratorie, mediatoricelulari umorali
n patogenezaARDS, dintre coagulare viitorul tehnicilor de la
cu ARDS.
Cuvinte cheie: sindromul de respiratorie matricea mecanicarespiratorie,
mediatori inflamatori
Introducere
Sindromul de respiratorie (ARDS)
este o care 1,5-
8,3 cazuri la fiecare 100 000 de avndomor-
talitate de 30-50%, in cu 20 de
ani mortalitate se ridica la 90% [1].
Cu toate din 1994, American European
Consensus Conference a definit ARDS ca fiind "o
prin
hipoxemie (PaO/Fi02 < 200 rom Hg), re-
la oxigenoterapie prin infiltratepulmonare
la examenul radiological toracelui"[2],
Adresa pentru Prof. dr. Leonard Azamfirei
Spit, Clinic Jud. de Urg. Tg.
Clinica ATI
Str. Gh, Marinescu ur.38, Tg.
E-mail: lazamfirei@clicknet.ro
aceste criterii nu intotdeaunain
mod corect boala, loc la supraevaluarea
raportului PaO/Fi0
2.
Din acest motiv res-
a fost deseori opinii care
pentruun raport PaO/Fi0
2
< 150 luarea n
considerare, la determinarea acestei valori, a PEEP-
ului. Reevaluareaacestui raport are un impact semni-
ficativasupra respectiva o
cu 50 a raportului crescnd mortalitatea cu
25% [3].
mai aproapede substratul fiziopatologie
al ARDSa fost de Schuster[4], care
ARDScafiind., a injurieipulmonare,
de cauze diverse, printr-o leziune alve-
a este afectarea att a
membranei alveolo-capilare ct a schimburilorga-
zoase de la nivel pulmonar, ceea ce duce la edem
pulmonar hipoxie". cont de
in criteriilede identificarea ARDS apar anumitenu-
infiltratul bilateral radiologic arela
64 Azamfirei Copotoiu
un edem alveolar consistent o
a vascularepulmonare.
prima ca consens, este
ntr-o mare o care permite un
diagnostic de excludere, cea de a doua are avantajul
unei rigori suplimentare dar dezavantajul unei
n aplicareaei ntruct cuantificarea
gradului de deteriorarea membraneialveolo-capilare
este Tentativele de evaluareauutilizatproteine
marcate radioactiv - cu
[5],dar din acestemetodeaupututda
mai ales despre cu edempulmonar de
prin mai despre
cu ARDS.
O la aceste cu de
obiectivizare a criteriilor dediagnostic aARDS arputea
fi metoda transpulmonare [6].Prin
se poate estimaseparat volumul de extra-
(extravascular lung water - EVLW)
volumulde sngede la nivelul (pulmonary
bloodvolume- PBV),aceste variabile
calcularea unei a treia variabile: indexul de
permeabilitate (pulmonary vascular
permeability index - PVPI), ca raport EVLWIPB'Y.
EVLW este ridicat din cauza unei
cardiace sau a unei volemice, PBVva
fi de asemenea, ridicat, iar indicelePVPI va fi micsau
normal. EVLWeste ridicat din de ARDS,
PVB nu va iar indicele PVPI va fi crescut.
metodapare ea nu a fost
pe studiimai largi.
Un studiuefectuat pe 48 de dintrecare 36
cu ARDS [7] a demonstrat o specificitate a metodei
de 100% o sensibilitate de 85%. n cazul acestei
metode se pune ntrebarea: care este nivelul de
EVLWlacare celelalte Se
o valoare de 5-7 mg/kg n alte
studii? .n asemenea nu cumva scade
sensibilitateametodeiavndnvederefaptul autorii
au luat n considerareo valoare a EVLW de
l2? Chiar n asemenea 5 din 36
au avut doar o evaluare deARDSn ciudaunui
indice necaracteristic.
Rolul matricei extracelularein ARDS
n general vorbind, se descriu patogenice
de a ARDS: agresiunea asupra celu..
lelorpulmonare agresiunea care
n urma unui inflamator sistemic.
Similaritatea morfopatologice a
clinicefac
patogenice.
fiziopatologice de care apar n
ARDS sunt alterarea capilarelor
pulmonare a dedifuziune modi-
care vor avea drept
intrapulmonar. Leziunea rolul
cheie n ARDS nu doar n faza de injurie
dar,n n fazareparatorie repre-
zentnd un factor predictiv n ARDS.
Pierderea epiteliale leziunea celulelor
alveolare de tip II va afecta eliminarealichidului din
alveolar precum producerea de surfactant.
Procesul reparator, de este inadecvat, con-
ducndla
Cndvorbim de patogeniaARDStrebuie
avem n vedere matricea (extracelluar
matrix- ECM), un concept de la nivel celular
molecular, modul n care aceasta este n
ARDS. Este de remodelare ma-
a matricei extracelularede meca-
[8]. n acest sens se de o
un proces prin care celulele con-
vertesc un stimul fizic ntr-o n
vederea transferului unui anumit semnal de la nivel
celular. Leziunea ECMesteparteaunei leziuni tisulare,
iar alterarea turnover-ului acesteia va duce la remo-
delarea a pulmonar [9].
mecanice induc alterarea expresiei a
celulelor care ECMn culturi celulare[10].
Rolul cel mai important n dezvoltarea edemului
pulmonarl auproteoglicanii, reglndlichidul
nivel pulmonar. Proteoglicanii sunt con-
factori de sunt n
prevenireaedemuluipulmonar [11].
Mecanica respiratoriein ARDS
Evaluarea mecanismelor respiratorii n fiecare
dintre componentele sale perete toracic)
de presiunela nivel
de aeriene, la nivel de esofag precum volumul
tidal. n ARDS, are loc o a pulmo-
nare a celei toracice din cauza
reziduale (CRF), a a
distensiei abdominale (hemoragie
ileus, lanivelrespi-
rator este n cazul ARDS-ul
de mai mult pulmo-
n timpce nARDS-ul de
mai mult peretelui toracic [12].
Aceasta nARDS-ul de
fiind mairigid, nu prin
instituireaPEEP-ul, n timp ce n ARDS-ul de
instituirea PEEP-ul poate ameliora

Mecanisme patogenice implicate nsindromul de respiratorie 65
Fig. 1. Aspectul curbeipresiune - volum(PV)
Numeroase studii au caracterizat mecanica respi-
ratorie prin curba presiune/volum (PV) la
nivelul sistemului respirator. Panta a acestei
curbe volumul de aerat la presiunea
Punctuldeinflexie cel maijos situat
presiuneala care apare ceamai mareparte a
alveolare, iar panta curbei de de
inflexie volumul alveolare. Punctul
cel mai ridicat al inflexiunii presiunea la care
expansiunea devine [13] (Fig.
1).
Din reprezentare este
multiplelor n primul
rnd, punctului de inflexie cel mai nu
n mod obligatoriu alve-
olare. recrutarea este direct cu
presiunea va rezulta o PV de aspect
linear. n al doilearnd, unui punctdeinflexi-
une poate semnificanceputul alveolaredar
nu locul unde acest fenomen apare cu
n al treilearnd, curbaPVa sistemului respiratorinte-
curbele PV ale peretelui toracic.
peretele toracic are o curba
PVnu va fi pentru iar
aparefrecvent nARDSprin presiunii
intraabdominale [14].
n studiile de PV se instrumentul
numit pneumotachograf care, calibrare, se
ntrepiesan"Y" acircuitului conectorul
la canula lOT. Se apoi conectorul la sfr-
expirului n timp ce ventilatoru1 este deconectat
de la pacient. Apoi se dec1amparea iar
volumul exhalat este de pneumo-
tachograf. n acest fel se vor determina
induse de PEEP n volumul pulmonar de la
expirului (end-expiratory lung volume - EELV)
acesta se va corela cu aspectul curbei PV pe
ventilator, utilizndunfluxredusconstant, culimitarea
presiunii de vrfla 50 cm n
de ZEEP (zero end-expiratory pressure) PEEP.
EELVse la fiecarevolum
n vederea curbei PV n PEEP [15].
a mecanicii
respiratorii este de respiratorii.
o inspiratorie care este suma
aeriene a
determinate de elastice de
a gazelor n arborelerespirator, precum
o expiratorie. acestor
in ARDSse produce volumuluipul-
monar a calibrului aeriene
prin edemlocal tonusului muscular [16].
n mecanicarespiratorie
oare presiunea (pIA). Eaestegene-
de diafragm, de peretele abdominal de viscere
areo valoare de 5-15cmHp,
fie intragastric, fie n vezica PIA
va la rndul ei, gradientul al pre-
siunii pleurale, ceea ce va volumul de aer blocat,
va CRF, inducnd un grad de atelectazie
prin mpingerea de dia-
fragm. Pede parte, lanivelulschimburilor gazoase
se n caz de PIA o oxigenare arte-
mai omai mareheterogenitate araportului
V/Q a mort [17].
PIAestemai la bolnavii comparativ
cu cei Cu ct PIAeste mai cu att
raportul este mai mic, se modifice
PaC0
2
[18].In timp, hipoperfuzia
de PIA va duce la debitului cardiac
al celui renal. n asemenea presiunea
prinpresiunea
sau chiar prin presiunea intra ca mijloace
de estimare a presarcinii, poate fi fals De
aceea, pentru o evaluare corect! sunt necesare
indexurile devolum[19].
PIA producerea edemului
delanivelpulmonar presiunii venoase
centrale, reducerii clearance-ului edemului prin
presiunii intrapleurale
fluxului sanguindinspreabdomenspretorace.
Prinprismamecanicii respiratorii dinARDSsejusti-
cele strategiide aplicatein ARDS:
cuvolumetidal mici (sub6ml/kg),cuun
platou de presiune (sub 35 cm H
20),
cu o
respiratorie care controleze PaC0
2
pH-ul n limitelenormale, cu un PEEP titrat
pentrua o oxigenare (pa0
2
ntre
80-100mmHg).
cuvolumetidal presiune deplatoumici
cu un PEEP suficient de mare pentru a asigura
Presiune
20 cinH20
Volum
66 Azamfirei Copotoiu
deschiderea la expirului ("open
lungapproach"), titrndPEEP-ul exactsubpunctul
de inflexie de pe curba PV.
Oricaredintrecele2modelede pot induce
un cost caredevine, la un momentdat, involuntar
iatrogen: fie o a de oxigen, fie baro-
prin presiunile necesar a fi fie vo-
prin volumelenecesar laun anumitmoment
a fi fie princolaps n
ultima vreme se de o ca o con-
a capilare a inducerii
factorilor inflamatori locali sistemici [20].
Recrutarea
Colapsulpulmonar este o a dete-
a schimburilorgazoasen ARDS
deaceeaunobiectivterapeuticmajoresterecrutarea
prin de a presiunii
alveolare la un nivel suficient pentrua aera/oxi-
gena dar a produce edem a
fenomene inflamatorii. Re-aerarea zonelor
pulmonare neaerate depinde nunumaidepresiunea
de dar deduratadeaplicarea acesteipresiuni
care este de produsul presiune de x
duratade producere [21]. Prinurmare, pentrua fi efi-
recrutarea elementul timp trebuie
reconsiderat [22]. n acest sens a n manage-
mentul ARDS suspinul extins (eSigh) [23]. Acesta
PEEP la 10 cm Hp deasupra
punctului cel mai jos al inflexiei, pentru 15 minute,
pacientulfiindventilatn volumcontrol(Fig.2) [24].
Preslune em
"zO
15 miu
Timp
Cutoateacestea, nu un consensasupra
unii optime la ce recrutarea poate fi
sau este mai dect a reduce
agresiunea pe ct de mult posibil (open up
the lung versus keep the lung c1osed).
Pe de parte, de recrutare
de la un pacient la altul dar de la o pul-
la alta. Datele actuale nici PEEP-ul
ridicat nici altemetodenu au demonstrato
n acestorbolnavi.Dinacest
motiv, titrarea a PEEP-ului, prevenireaco-
lapsului alveolar de la expirului (recrutareatida!)
inspiratoriepot aducebeneficii [25].
ARD8-ul ca sindromintlamator
Oricare parenchim, deci cel pulmonar, va reac-
la agresiuneprintr-un sindrominflamator care,
esteun fiziologic protector, iar ulterior,
prin dintreleucocite endoteliu, aparlezi-
unile cu rol npatogenezaARDS.
Adeziunea moleculelor dintre
endoteliu leucocite. 3 familii alemoleculelor
de adeziunecare roluri importanten in-
selectinele, integrinele imunoglobulinele.
Selectinele sunt glicoproteine de
in neutrofilelor. mai multe forme:
selectinele endoteliale, E P, selectinaL
n leucocite[26].
Imunoglobulinele implicaten ARDSsunt
moleculele de adeziune ICAM-l cele
deadeziune VCAM-l, ambelefiindrespon-
sabilepentruadeziuneaneutrofilelorla endoteliu[27].
CPAP
Fig. 2. Curbapresiune-timpn cueSigh
Mecanismepatogeniceimplicate nsindromul de respiratorie 67
Citokineleproinflamatorii trombina
sinteza acestor molecule de adeziune.
neutrofilelor la endoteliu, neutrofilele o serie
deenzime, cumar fi mieloperoxidazele elastaza, care
sunt responsabile de leziunea
posibilitatea dea determinanivelulserieal moleculelor
deadeziune solubile, acestea putndu-se constitui n
markeriai neutrofilelor(neutrofil-elastaza)
ai trombomodulinei, ca marker alleziunii endoteliale
[28].
Numeroase studii au demonstrat implicarea
mediatorilorinflamatori n patogeniaARDS. a parte
dintre mediatori aufost cuunprognostic
rezervat al bolii: moleculele de adeziune
ICAM-I, interleukineleIL-6 IL-8 [29]. Unii dintre
mediatori au validat o stare de
prinnivelul ridicat al citokinelorproinflamatorii: IL-6
IL-8 [30), dar se pare nivelul acestoraeste redus
destrategiile ventilatorii care volumecurente
mici [31, 32].
ARDS-ul de coagulare
de coagulare sunt, de asemenea,
implicate n patogeneza ARDS prin exacerbarea
mecanismelorprocoagulante prin deprimareame-
canismelor fibrinolitice. Apare o coagulare intravas-
de care
inflamator prin vasculare,
activareacelulelor endotelialepentruaproducecitokine
proint1amatorii inducerea de neutrofile.
Apar depozite frecvente de intravasculare
extravasculare(intraalveolare) [33].
Coagularea poate avea
originea n leziunile microvasculare pe care apoi le
ntr-un cerc vicios.
trombinice este strns de dezvoltarea sindro-
muluide inflamator sistemic (SIR.s) ulterior,
a organicemultiple. care apar
lanivelulmoleculelor solubilede adeziune al elasta-
zelorneutrofilesunt asociatecuprelungireadurateide
cu riscul de deces [34].
ProteinaCeste un anticoagulantendogen opro-
antiint1amatorie care este de complexul
de la nivel endotelial.
Nivelurile de C cele crescute de
se cu un status
procoagulantsemnificativcrescut [35].
n ceea ce fibrinoliza, nivelul crescut de
inhibitor al activatorului de plasminogen (PAI-I)
nivelul plasmatic al proteinei C o
asociere n vedereaunei crescute.
Un nivel crescut de C s-a identificat, de ase-
menea, la cu volumemici [36].

Abordarea a ARDS-ului, mergnd chiar
lanivelmolecular,perfect este
de actualede examinare a profiluluigenetic
al acestorbolnavi. Acestprofil o sem-
bolii, n ceeace ei,
n acest moment, dar, cu n ceea ce
terapia, n n context,
int1amator excesiv care sunt
cauza a injuriei tisulare care au o codificare
a inflamator
la acest nivel. La acestease balansulntreimu-
nitatea antiinflamator, mecanism
care sau cu prea multe
dar nici unul pe deplin.
a pentrua heterogenitatea
mecanismelorpatogeniceimplicaten ARDS
o vor reprezenta, cu studiile de
ce vor putea evalua biologic individual.
n de studiu,estecaracterizarea
imuonofenotipului individualal cuARDS
pentru a-i statusul imun pentru a putea
manipulaulterior sistemul proinflamator antiinflamator
ntr-unmodmai
Studiile din categorie sunt extremde
au la mai ales tehnicile de microarray
care au avantajul unei globale a genomului,
furniznd simultanedespreexpresia
a mii de gene, dar expresienuestentotdeauna
cu ei. De aceea, extrapolareaex-
presiei proteinelor pe baza prin
tehnicilede microarraytrebuie fie de
rarea a acestora. n schimb, o proteo-
mai ar fi cumult mai costisi-
toare [37].
O se la tipul de celule
care fie utilizate pentru evaluareaprofilului genic.
Biopsia nu este ntotdeauna o
din cauza deseoriprecareabolnavului
sau riscurilor pe care aceasta o O
ar putea fi macrofagelealveolare
din lavajul bronhoalveolar, fie bronhoscopie,fie non-
bronhoscopie(mini-BAL) deja dar
pentru alte patologii) sau chiar utiliznd o de
[38]. nunultimulrnd dificultatea
de a datelor rezultate din studiile
experimentale zona
Mecanismele moleculareactuale
fiecare dintre care conduc la la
68 Azamfirei Copotoiu
deteriorare sunt implicaten timp n
roluri fiziologice. buni" mpart
factorul de a endoteliului
vascular (VEGF) este implicat ca factor de
n dar, n timp, npermeabilitatea
Receptorii de tip toll-like intervinn recu-
microorganismelor, dar sunt com-
ponente importante n mecanismului
iar de activate de
mecanicesunt importante attncelula
ct nARDS. n acest fel mediatorii inflamatori sunt
o sabie cu iar mecanismul patogenic al
bolii are prea multe necunoscute.
Bibliografie
1. Chiumello D, Valente Barbas CS, Pelosi P. Pathophysiology of
ARDS. Springer Milan, 2008; 101117
2. Berriard GR, Artigas A, Brigham KL, et al. Report ofthe
American-European consensus conference on ARDS: definitions,
mechanisms, relevant outcomes and clinical trial ordination.
. The Consensus Committee. Intensive Care Med 1994; 20: 225-
23Z
3. Villar J, Kacmarek RM. Current definitions of ALI and ARDS do
not reflect their true severity and outcome. Intensive Care Med
1999; 25: 930-935
4. Schuster DP. The search for objective criteria of ARDS. Intensive
Care Med 2007; 33: 400-402
5. Schuster DP. Evaluation of pulmonary endothelial barrier
function: quantifying pulmonary edema and lung injury. In: Atthay
M, Ingbar D (eds) Pulmonary edema. MDekker, New York
1995; 121-161
6. Isakow W, Schuster DP. Extravascular lung water measurements
and hemodynamic monitoring in the critically ilI: bedside
altematives to the pulmonary artery catheter. Am J Physiol Lung
CeH Moi Physiol 2006; 291: L1118-1131
7. Monnet X, Anguel N, Osman D, Hamzaoui O, Richard C, Teboul
J-L. Assessing pulmonary permeability by transpulmonary
thermodilution allows differentiation of hydrostatic pulmonary
edema from ALI/ARDS. Intensive Care Med 2006; 33: 400-402
8. Liu M. ARDS and knowledge translation. Intensive Care Med
2008; 34: 589-591
9. Pelosi P, Rocco PR. Effects of mechanical ventilation on the
extracellular matrix. Intensive Care Med 2008; 34:631-639
10. Mourgeon E, Xu J, Tanswell AK, Liu M, Post M. Mechanical
strain-induced posttranscriptional regulation of fibronectin
production in foetal lung cells. Am J Physiol 1999; 277: Ll42-
149
11. Negrini D, Passi A, Moriondo A. The role of proteoglycans in
pulmonary edema development. Intensive Care Med 2008; 34:
610-618
12. Gattinoni L, Pelosi P, SuterPM, Pedoto A, Vercesi P, Lissoni
A. Acute respiratory distress syndrome caused by pulmonary and
extrapulmonary disease. Am J Respir Crit Care Med 1998; 158:
3-11
13. Gattinoni L, Pesenti A, Avalli L, Rossi F, Bombino M. Pressure-
volume curve of total respiratory system in acute respiratory
distressfailure: computed tomographic scan study. Am Rev Respir
Dis 1987; 136: 730-736
14. Hickling KG. The pressure-volume curve is greatly modified by
recruitment, A mathematical model of ARDS lungs. Am J Respir
Crit Care Med 1998; 158: 194-202
15. Constantin JM, Jaber S, Futier E et al. Respiratory effects of
different recruitment maneuvers in acute respiratory distress
syndrome. Critical Care 2008; 12:R50 doi:l0.1186/cc6869
16. Pelosi P, Gattinoni L. Respiratory mechanics in ARDS: a siren
for physicians? Intens Care Med 2000; 26: 653-656
17. Mure M, Glenny RW, Domino KB, Hlastala MP. Pulmonary gas
exchange improves in the prone position with abdominal
distension. Am J Respir Crit Care 1998; 157: 1785-1790
18. Pelosi P, Aspesi M, Gamberoni C, et al. Measuring intra-
abdominal pressure in the intensive care setting. Intensivmed
2002; 39: 509-519
19. Malbrain ML. Abdominal pressure in the critically ill: measure-
ment and clinical relevance. Intensive Care Med 1999; 25: 1453-
1458
20. Uhlig S, Frerichs 1. Lung protective ventilation - pathophysio-
logy and diagnosis. Anasthesiol Intensivmed Notfallmed
Schmerzther. 2008; 43: 438-445
21. Grasso S, Mascia L, Del Turco M, et al. Effects of recruiting
maneuvers in patients with the acute respiratory distress syndrome
ventilated with protective ventilatory strategy. Anesthesiology
2002; 96: 795-802
22. Albert SP, Dirocco J, Allen GB et al. The role of time and
pressure on alveolar recruitment. J Appl Physiol 2009; 106:757-
765
23. Barbas CS. Lung recruitment maneuvers in acute respiratory
distress syndrome and facilitating resolutions. Crit Care Med
2003; 31: S265-S271
24. Constantin, JM; Cayot-Constantin S, Roszyk L et al. Response
to recrnitment maneuver influences net alveolar fluid clearance
in acute respiratory distress syndrome. Anesthesiology. 2007;
106: 944951
25. Putensen C, Muders T, Krever S, Wrigge H. Alveolar ventilation
and recruitment under lung protective ventilation. Anasthesiol
Intensivmed Notfallmed Schmerzther 2008; 43: 770-776
26. Aird WC. The role ofthe endothelium in severe sepsis and mul-
tiple organ dysfunction syndrome. Blood 2003; 101: 3765-3777
27. Rowe RG, Weiss SJ. Breaching the basement membrane: who,
when and how? Trends Cell Biol 2008; 18: 560-574
28. Flori HR, Ware LB, Glidden D, Matthay MA. Early elevation of
plasma soluble intercellular adhesion molecule-I in pediatric
acute lung injury identifies patients at increased risk of death
and prolonged mechanical ventilation. Pediatr Crit Care Med
2003; 4:
29. Parsons PE, Eisner MD, Thompson BT et al. Lower tidal
volume ventilation and plasma cytokine markers of inflammation
in patients with acute lung injury. Crit Care Med 2005; 33: 1-6
30. Ranieri VM, Suter PM, TortoreUa C et al. Effect of mechanical
ventilation on inflammatory mediators in patients with acute
respiratory distress syndrome. JAMA 1999; 282: 54-61
31. Gando S, Kameue T, Matsuda N et al. Systemic inflammation
and disseminated intravascular coagulation in early stage of ALI
and ARDS: role of neutrophil and endothelial activation.
Inflammation 2004; 28: 237-244
32. McClintock D, Zhuo H, Wickersham N, Matthaz MA, Ware
LB. Biomarkers of inflammation, coagulation and fibrinolysis
predict mortality in acute lung injury. Critical Care 2008; 12:
R41 doi: 10. II 86/cc6846
Mecanisme patogenice implicate tnsindromul ded e t r e s respiratorie u t 69
33. Gando S, Kameue T, Matsuda N et al. Imbalances between the
levels of tissue factor and tissue factor pathway inhibitor in
ARDS patients, Thromb Res 2003; 109: 119-124
34. Ware LB, Fang X, Matthay MA. Protein C and thrombomodulin
in human acute lung injury. Am J Physiol Lung CeHMoi Physiol
2003; 285: L514-L521
35. Prabhakaran P, Ware L, White K, Cross M, Matthay M, Olman
M. Elevated levels of plasminogen activator inhibitor-I in pu1mo-
nary edema fluid are associated with mortality in acute lung
injury. Am J Physiol Lung CeHMoi Physiol 2003; 285: L2C-L28
36. Ware LB, Matthay MA, Parsons PE, Thompson BT, Januzzi
IL, Eisner MD, The National Heart Lung aud Blood Institute's
ARDS Clinical Trials Network: Pathogenetic aud prognostic
significance of altered coagulation aud fibrinolysis in acute lung
injury/acute respiratory distress syndrome. Crit Care Med 2007;
35: 1821-1828
37. Wurfel MM. Microarray-based analysis of ventilator-induced
lung injury. Proceedings of the American Thoracic Society 2007;
4: 77-84
38. Chang DW, Colucci G, Vaisar T et al. Proteomic ana1ysis of two
non-bronchoscopic methods of sampling the lungs of patients
with the Acute Respiratory Distress Syndrome (ARDS). Clin
Proteom 2007; 3: 30-41
Pathogenic mechanisms in acute
respiratory distress syndrome
Abstract
Acute respiratory distress syndrome (ARDS),
whichmanifests asnon-cardiogenic pulmonary edema,
respiratory distress andhypoxemia couldresult from
various pathologies thatdirect1y or indirect1y injure the
lung. Investigations inexperimental models andhumans
with ARDS have revealed many molecular mecha-
nisms. This reviewpresentsthe role of extracellular
matrixin ARDS, the mostrecent information derived
fromrespiratory mechanics, thecellularandhumoural
mediators involved in the pathogenesis of ARDS, the
closelinkbetweeninflammation andcoagulation and
theperspectives of thegenomic techniques inpatients
withARDS.
Keywords: acute respiratory distress syndrome,
extracellular matrix, respiratory mechanics,
inflammatorymediators