RECUPERAREA LIGAMENTELOR COLATERALE PRIN ELEMENTE DIN FOTBAL

GRUPA: 106 D STUDENTI: PINTILIE ANDREEA PANAITE ANA-ANDREEA

INTRODECERE :

Ligamentele colaterale sunt structuri ale genunchiului lezate frecvent. Afectarea lor presupune exercitarea unei forte importante, precum o cazatura la schi sau un impact direct la nivelul partii laterale a piciorului. Exista doua ligamente colaterale, unul de fiecare parte a genunchiului, care limiteaza miscarile laterale la acest nivel. Ligamentul colateral medial ( LCM ) se afla pe partea interna a genunchiului, vecin cu genunchiul alaturat, iar ligamentul colateral lateral (LCL) pe partea opusa, in exterior.

http://www.betakinetocenter.ro/ligament-colateral Ligamentele colaterale, alaturi de ligamentul incrucisat posterior, nu permit tibiei sa se deplaseze posterior pe femur. Ligamentul colateral medial reduce rotatia tibiei pe femur. Daca o forta puternica determina intinderea acestor ligamente, ele se pot rupe. Ruptura poate sa apara in regiunea de mijloc sau la oricare dintre capete, acolo unde se fixeaza la nivelul osului. Daca impactul este foarte puternic, pot sa apara leziuni si la nivelul altor

structuri ale genunchiului. Cea mai frecventa combinatie este ruptura LCM si cea a ligamentului incrucisat anterior. Rupturile LCM sunt mai frecvente decat cele ale ligamentului lateral, dar o ruptura a LCL are mai mari sanse de a cauza instabilitatea genunchiului. Explicatia este data de faptul ca suprafata superioara a tibiei prezinta o depresiune in vecinatatea LCM si este neteda in vecinatatea LCL, favorizand alunecarile si generand in consecinta instabilitate.

http://www.betakinetocenter.ro/ligament-colateral Mijloace de unire Capsula articulara se insera superior pe femur si inferior pe tibie, prezentand anterior un orificiu pentru patela. Traiectul insertiei pe femur este sinuos, plecand superior de pe fata trohleara, coborand pe condilii femurali si apoi inferior de epicondili, pe care ii lasa extra-capsular si ajungand posterior in fosa intercondiliana. La nivelul acestei fose, capsula se intrerupe si fibrele ei fuzioneaza cu ligamentele incrucisate. Capsula prezinta mici orificii pentru prelungirile sinovialei. Ea adera la meniscuri fiind mai subtire in partea suprameniscala. Este formata din fibre longitudinale situate la exterior si din fibre transversale si oblice situate profund. Anterior este mai subtire, la acest nivel gasindu-se ligamentul rotulian, iar posterior este mai densa, in special in dreptul condililor. Ligamentul patelei (rotulian) se intinde de la patela la tuberozitatea anterioara a tibiei si reprezinta filogenetic tendonul terminal al muschiului cvadriceps, separat de tibie prin

bursa pretibiala. De la marginile sale laterale pleaca formatiunile aponevrotice de intarire ale capsulei, expansiunile muschiului cvadriceps si retinaculele patelei, medial si lateral. Ligamentul Winslow (posterior) se gaseste pe fata posterioara a articulatiei si este alcatuit dintr-o portiune mijlocie si doua portiuni laterale. El trece ca o punte peste scobitura intercondiliana.. Portiunea mijlocie se condenseaza in doua fascicule fibroase: ligamentul popliteu oblic , ligamentul popliteu arcuat. Ligamentul popliteu oblic este de fapt tendonul recurent al muschiului semimembranos pe scara filogenetica, caci se desprinde din partea distala a muschiului omonim ca sa se insere pe calota fibroasa a condilului lateral, avand o directie oblica de jos in sus si dinauntru in afara. Ligamentul popliteu arcuat are de cele mai multe ori forma unei arcade fibroase cu cavitatea proximala pornind de pe condilul lateral spre fosa intercondiliana. De pe marginea convexa, distala a arcadei porneste retinaculul ligamentului arcuat care se insera pe capul peroneului. Portiunea mijlocie a ligamentului Winslow este perforata de un numar apreciabil de vase si nervi. Ligamentul colateral fibular se insera proximal pe epicondilul lateral femural, iar distal pe portiunea laterala a peroneului. Marginea sa posterioara este in raport cu tendonul bicepsului femural cand marginea sa centrala da nastere unei expansiuni fibroase. Fata superficiala vine in contact cu fascia lata, iar cea profunda cu tendonul muschiului popliteu, meniscul lateral si artera articulara supero-interna.

http://www.sfatulmedicului.ro/galerii-foto/leziunile-ligamentelor-colaterale-medialesau-laterale-ale- genunchiului_417

Fig.3 Ligamentele genunchiului Ligamentul colateral tibial are forma unui triunghi cu baza spre rotula si varful spremeniscul articular medial. Se insera proximal pe epicondilul medial femural, iar distal pe partea superioara a fetei mediale a tibiei. Acest ligament este de fapt format din trei unitati functionale: - prima sub forma de fibre verticale este superficiala si reprezinta portiunea cea mai rezistenta - a doua formata din fibre oblice descendente femuro-meniscale este mai profunda, nu-mita si ligamentul capsular mijlociu al lui Slocum si Larsen (ligamentul meniscofemural); - a treia unitate functionala are fibrele orientate oblic ascendent, urca de la tibie spre meniscul medial si spre partea posterioara a capsulei. Portiunile profunda si superficiala ale acestui ligament se opun atat forteior de rotatie cat si celor care tind sa puna genunchiul in valgus. Ligamentele incrucisate se gasesc dispuse profund in scobitura intercondiliana si in traiectul lor se incruciseaza. In functie de dispozitia si insertia lor tibiala distingem un ligament incrucisat anterior si unul posterior. Desi situate profund aceste ligamente sunt extraarticulare, deoarece se afla in afara membranei sinoviale. Ligamentul incrucisat anterior se insera proximal pe portiunea posterioara a condi-lului lateral, iar distal pe suprafata prespinala a tibiei si partea antero-interna a spinei tibiale, adica pe aria intercondiliana anterioara si partea antero-mediala a eminentei intercondiliene. Directia sa este orientata oblic interior, anterior si medial. Ligamentul incrucisat posterior se insera proximal pe portiunea posterioara a condilului medial si pe partea anterioara a fetei intercondiliene a condilului medial. De aici are o directie oblica spre interior, posterior si lateral ca sa se insere distal pe suprafata

retrospinala a tibiei, adica pe aria intercondiliana posterioara. Insertiile tibiale ale acestor ligamente se situeaza anterior de insertia anterioara si posterior de insertia posterioara a cornurilor meniscale. In extensie la nivelul ligamentului incrucisat anterior, anumite fascicule se relaxeaza, pe cand altele sunt contractate. Lateralitatea se poate realiza in special cu genunchiul in semiflexie, cand se obtine o relaxare.

Obiective:
Pentru a mentine tendoanele si ligamentele intr-o stare buna de functionare, toate antrenamentele trebuie sa inceapa cu o incalzire corecta, dupa care sa urmeze stretching. Uneori, multe persoane nu sesizeaza diferenta dintre incalzire si stretching, ei cred ca daca au facut stretching au facut si incalzirea. Aceasta idee nu este corecta. Inaintea antrenamentului este necesar ca temperatura din interiorul organismului sa creasca, ceea ce face tesuturile mai elastice, mai pliabile, mai rezistente la solicitari. O incalzire este suficienta atunci cand incepeti sa transpirati usor, ceea ce arata ca temperatura a crescut iar corpul incearca sa o compenseze. Un program care sa duca la intarirea ligamentelor si tendoanelor poate sa contina alergari sau exercitii cu bicicleta, dar cel mai specific si mai eficient mod de intretinere si imbunatatire a acestor structuri e reprezentat de exercitiile cu greutati mici. In timpul acestor exercitii sunt solicitate articulatiile, iar raspunsul ligamentelor va fi reprezentat de o crestere a cantitatii de sange dintre fibrele de colagen, ducand la o inmultire a celulelor si fibrelor si la cresterea rezistentei. Chiar si cele mai puternice tesuturi pot fi afectate in caz de suprasolicitari. Cel mai traumatic accident este ruptura unui tendon sau ligament, dar foarte serioase, cu toate ca nu se observa imediat, sunt si microtraumatismele si traumatismele. Acestea reprezinta o serie de alterari microscopice ale ligamentelor si tendoanelor din cauza suprasolicitarii repetate si a recuperarii insuficiente. Deoarece tesutul nu are timp sa se refaca sau microtraumatismele apar foarte des, structura de legatura va slabi din ce in ce mai mult. Daca un ligament este intins cu 15 % din lungimea lui normala, se va rupe. Daca il intindem cu numai 8% va suferi o ruptura partiala sau un microtraumatism, iar daca intinderea cu 8% se repeta microtraumatismele vor duce la ruptura ligamentului. Semnele care arata ca au aparut microtraumatisme grave sunt foarte putine, dar este bine sa fie cunoscute: durere intr-o singura zona a unui muschi, in timp ce restul muschiului s-a odihnit deja, senzatie de instabilitate, "pocnituri" si "scartiituri" in articulatii, tremuraturi si contractii in muschii folositi mai intens. In general, microtraumatismele pot fi prevenite si recuperate printr-o odihna corecta. Daca simtiti unele din senzatiile de mai sus, e bine sa lasati organismul un timp mai lung de recuperare, pentru a permite vindecarea. Atunci cand simptomele nu cedeaza sau devin mai suparatoare inseamna ca este vorba de o leziune serioasa, care impune prezentarea la medic pentru stabilirea unui tratament corespunzator.

 Exercitii pentru recuperarea ligamentelor colaterale:

1.Mers normal;

2.Mers pe varfuri;

3.Mers pe calcai;

3.Mers pe interiorul labei piciorului;

4.Mers pe exteriorul labei piciorului;

5.Lovirea mingii cu varful piciorului;

6.Lovirea mingii cu siretul plin;

7.Lovirea mingii cu siretul exterior;

8.Lovirea mingii cu siretul interior;

9.Lovirea mingii cu calcaiul;

10.Rularea piciorului pe mingea de fotbal;

11.Rularea piciorului in lateral pe mingea de fotbal;

12.Din asezat,rularea mingii;

13.Alergare usoara cu joc de glezne printre jaloane;

14.Alergare cu mingea printre jaloane;

15.Alergare usoara cu atingerea jalonului;

-Bibliografie: http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-genunchiului/ligamentele-si-tendoanele_1645 -Caiet de lucrari practice. AUTORI: Prep. Univ. Claudiu Andron Lector Univ. Drd. Gabriela Raveica BACAU 2003.( UNIVERSITATEA DIN BACU FACULTATEA DE EDUCAIE FIZIC I SPORT SECIA KINETOTERAPIE). -Bazele generale ale fotbalului,Editura Prim Iasi 2008.Balint Gheorghe Conf.univ.