Sunteți pe pagina 1din 1

Sfrit de toamn

de Vasile Alecsandri

Oaspeii caselor noastre, cocostrci i rndunele, Prsit-au a lor cuiburi -au fugit de zile rele; Crdurile de cucoare, nirndu-se-n lung zbor, Pribegit-au urmrite de al nostru jalnic dor. Vesela verde cmpie acu-i trist, vestezit, Lunca, btut de brum, acum pare ruginit; Frunzele-i cad, zbor n aer, i de crengi se deslipesc, Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc. Din tuspatru pri a lumei se ridic-nalt pe ceruri, Ca balauri din poveste, nouri negri, plini de geruri. Soarele iubit s-ascunde, iar pe sub grozavii nori Trece-un crd de corbi iernatici prin vzduh croncnitori. Ziua scade; iarna vine, vine pe criv clare! Vntul uier prin hornuri, rspndind nfiorare. Boii rag, caii rncheaz, cnii latr la un loc, Omul, trist, cade pe gnduri i s-apropie de foc.