Acest site contine cursuri si notite luate in timpul orelor. Pot contine greseli gramaticale sau de redactare.

Atentie ! Aceste notite nu reprezinta punctul de vedere oficial al cadrelor didactice. Materialele regasite pe aces site au rolul de a va ajuta in procesul de invatare. Spor la invatat !

Curs Economie Generala An I Sem. I

Inginerie si management in alimentatie publica si agroturism

Economie, economia de piata Economia faptica = reala, se caracterizeaza prin trasaturi specifice , activitati economice. Economia teoretica Macroeconomia- domeniul specializat al disciplinei economice ce studiaza ansamblul activitatilor economice folosind variabile agregate la nivelul unei economii nationale. Mezoeconomia- abordeaza si cerceteaza viata economice la nivelul ramurilor subramurilor si zonelor eonomice. Mondoeconomia- cuprinde economiile nationale ale tuturor statelor lumii, circuitul economic mondial. Metoda ( economiei ) reprezinta calea, modul sistematic de cercetare si expunere a rezultatelor. Metode, tehnici: Inductiee Deductie bstractia naliza !inteza Modelarea matematica "ostul de productie "ost total # cost fix $ cost variabil ( "%#"&$"' ) "ostul fix nu se modifica o perioada de timp. In situatia in care agentul economic nu inregistreaza productie o perioada determinata de timp costul fix # cost total !tructura costului fix: (. cheltuieli cu salariile personalului administrative ). cheltuieli cu chirie *. cheltuieli cu intretinerea unitatii administrative +. cheltuieli cu dobanzile ,. cheltuieli cu penalitati -. cheltuieli cu amortizarea .. taxe/impozite ( cheltuieli prevazute de lege ) "ostul variabil se modifica in functie de modificarea productiei iar agentul economic trebuie sa urmareasca cresterea mai rapida a productiei comparataiv cu cresterea cheltuielilor variabile. ( productia se modifica in acelasi sens cu costul variabil ) "reste productia # creste costul variabil !cade productia # scade costul variabil

0#1 "v#1 (0#cantitatea de produse si servicii ) "ost variabil: (. cheltuieli cu salariile muncitorilor ). cheltuieli cu materii prime *. cheltuieli cu combustibili +. cheltuieli cu ingrasaminte/seminte/materii prime ,. cheltuieli cu apa tehnologica -. alte cheltuieli prevazute de lege "ost total # cheltuieli materiale $ cheltuieli salariale ( "%#"M$"! ) .1 2 *12 3t ( capital total ) # 3f ( capital fix ) $ 3c ( capital circulant ) ( amortizare ) # '4f / % timp ( liniara, accelerata, degresiva ) '4f # valoarea capitalului fix %#

TEMA !r. " EC#!#MIA Economia preprezinta o tiin social ce studiaz:

producia ,desfacerea, comerul , consumul de bunuri i servicii. 5otrivit definiiei date de 6ionel 7obbins 8n (9*), ,,economia este tiina ce studiaz modul alocrii mi:loacelor rare 8n scopuri alternative;;. Deoarece are ca obiect de studiu activitatea uman, economia este o tiin social. <conomia centrat pe variabile msurabile se divide 8n dou domenii principale: a) microeconomia care se ocup de ageni individuali, cum ar fi bugetele i afacerile= b) macroeconomia care ia 8n considerare economia ca pe un 8ntreg, cererea i oferta agregat, capitalul i materiile prime Trebuinte umane si resurse economice 5entru a putea trai si a se manifesta in relatiile cu semenii sai, individul trebuie sa consume diferite bunuri si sa utilizeze anumite servicii , sa-si satisfaca o varietate de nevoi.

%rebuintele umane apar, initial, sub forma unor dorinte, asteptari, aspiratii ale oamenilor, ce reprezinta latura subiectiva a nevoilor. >lterior, cand acestea sunt acumulate si constientizate, devin obisnuinte si traditii de consum ale indivizilor, nevoile umane capata un caracter obiectiv. %rebuintele umane (nevoile) reprezinta ansamblul necesitatilor de consum productiv si neproductiv ale societatii, ag. ec, institutiilor , etc.

() "e reprezinta trebuintele umane: a. ansamblul necesitatilor de consum productiv si neproductiv ale societatii= b. cantitatea de bunuri oferita pe piata= c. cantitatea de bunuri consumata de catre agentii economici

?mul ca individ si membru al societatii are multiple nevoi ce apar ca sistem bine determinat in cadrul caruia nevoile pot fi clasificate dupa diverse criterii : 1) dupa natura lor: a) nevoi biologice si fiziologice= b) nevoi sociale sau spirituale.

)) Identificati clasificarea corecta a nevoilor umane: a. nevoi biologice i nevoi sociale= b. nevoi sociale si primare c. nevoi biologice si derivate

dupa natura bunurilor : a) nevoi ce se pot satisface cu bunuri materiale= b) nevoi ce pot fi satisfacute cu a:utorul serviciilor *) dupa numarul indivizilor : a) nevoi individuale= b) nevoi de grup = c) nevoi sociale. +) dupa legatura lor cu reproductia sociala: a) nevoi personale = b) nevoi de productie. +) dupa desfasurarea activitatii umane: 4

a) b) c) d)

@evoi zilnice= @evoi saptamanale= @evoi lunare= @evoi anuale.

%rebuintele umane se caracterizeaza printr-o serie de trasaturi si anume: o Sunt nelimitate ca numar. !pecific individului este faptul ca satisfacerea unei nevoi duce la aparitia uneia noi ce trebuie satisfacuta. <forturile permanente ale omului de satisfacere a noilor, a dorintelor a fost si este motivatia progresului economico-social= o Sunt limitate in capacitate. !atisfacerea unei anumite trebuinte implica consumarea unei cantitati dintr-un bun dat. Intensitatea unei nevoi personale este descrescanda pe masura ce ea este continuu satisfacuta= o Sunt concurente. >nele nevoi se extind in detrimentul altora, altele se substituie intre ele = o Sunt complementare . !pre exemplu, servirea ,, mesei A; la un restaurant de lux presupune o gama larga de ustensile, fata de aceeasi ,,masa;; luata la bufet= o #rice nevoie dispare momentan prin satisfacere, ea renascand in timp la diferite perioade.

3) Identificati principalele trasaturi specifice nevoilor$ a) limitate in capacitate, concurente, nelimitate ca numar= b) limitate in capacitate si derivate c) limitate ca numar si concurente

!atisfacerea trebuintelor umane implica existenta unor resurse. 7esursele economice reprezinta totalitatea elementelor folosite de om in activitatea sa de satisfacere a nevoilor , deci pot fi atrase si folosite pentru producerea de bunuri. <le se pot in doua mari categorii: 1) Bunuri economice; 2) Servicii . Bunurile economice reprezinta mi:loacele materiale obtinute ca rezultat al muncii si resursele naturale atrase in procesul de productie.

Din cadrul bunurilor economice , importanta principala o reprezinta resursele naturale. 7esursele naturale, impreuna cu cele demografice reprezinta resursele originare sau primare. laturi de acestea o importanta deosebita capata in prezent resursele derivate, rezulta al prelucrarii celor primare. ? prima clasificare a resurselor din economie: -resurse primare -resurse derivate +) Identificati principalele categorii de resurse: a) resurse primare si resurse derivate b) resurse derivate si fiziologice c) resurse complementare si derivate 7esursele naturale pot fi clasificate dupa diverse criterii : 1) dupa durata folosirii lor: a) 7esurse recuperabile (pamant, apa, etcB)= b) 7esurse nerecuperabile (combustibili fosili si minerali)

,. In functie de durata folosirii resursele naturale se clasifica, astfel: a) resurse recuperabile si resurse nerecuperabile= b) resurse derivate si recuperabile = c) resurse fiziologice si primare

)) dupa posibilitatea recuperarii lor: a) resurse recuperabile (diferite materii prime)= b) partial recuperabile ( materiile prime de natura biologica)= c) nerecuperabile (resursele energetice). Serviciile in functie de obiectul activitatii se clasifica in : a) productive, cum sunt cele de cercetare stiintifica, proiectare, transport de marfuri, depozitare, etc.= b) neproductive, cum sunt cele din invatamant, ocrotirea sanatatii, asistenta sociala, etc.

-. Identificati clasificarea corecta a serviciilor: a) servicii productive si servicii neproductive= b) servicii primare si fiziologice= c) servicii neproductive si biologice %esursele economice reprezint totalitatea elementelor atrase care sunt folosite pentru producerea i obinerea de bunuri materiale i servicii. .. "e reprezinta resursele economice in perioada actualaC a) totalitatea elementelor atrase care sunt folosite pentru producerea i obinerea de bunuri materiale i servicii= b) totalitatea elementelor atrase care nu sunt folosite pentru producerea i obinerea de bunuri materiale i servicii= c) elementele stocate de agentul economic care nu reprezinta materie prima pentru productie ".&. %aportul de tensiune dintre nevoi si resurse 7esursele, care in general se concretizeaza in potentialul material, finaciar si uman de care dispune societatea la un moment dat, sunt considerate rare sau limitate, deci insuficiente pentru acoperirea tuturor nevoilor oamenilor si societatii. "hiar daca dezvoltarea stiintei si tehnicii ofera posibilitatea unei mai bune folosiri a resurselor existente, cat si aparitia altora noi, limitarea acestora reprezinta o permanenta a existentei sociale. 7aritatea sau limitarea resurselor arata ca dintr-o cantitate data de resurse, folosind tehnica si tehnologia cea mai inalta , nu se poate obtine decat o cantitate limitata din fiecare bun necesar consumului. 7aritatea resurselor genereaza problema oricarei economii si anume: ce sa se produca si in ce cantitati C cum sa se producaC !i pentru cine sa se producaC Indiferent de sistem si forma, raritatea resurselor presupune o rationalitate in utilizarea resurselor adica obtinerea unor efecte maxime cu un consum minim de resurse. %aritatea 'resurselor( reprezinta proprietatea resurselor de a fi insuficiente 8n raport cu trebuintele umane.

D) 7aritatea resurselor este specifica: 7

a) pentru fiecare tip de economie= b) doar pentru economia de piata c) doar pentru economie centralizata

9. 7aritatea resurselor din economie impune: a)rationalitate in utilizarea resurselor= b)risipa resurselor= c)folosirea unei cantitati nelimate de resurse

TEMA !r. & EC#!#MIA )E *IATA a) Economia naturala si economia de sc+imb In societatea umana, de-a lungul timpului, s-au manifestat diferite forme de organizare a activitatii economice, avEnd la baz mecanisme proprii de alocare si utilizare a resurselor, 8n vederea satisfacerii trebuinelor (nevoilor). indentificate urmtoarele sisteme economice: economia natural= economie de schimb= economia de piata (economia de piata concurentiala) economia centralizat (economia de comand) economia mixt u fost

Economia naturala reprezinta acea forma de organizare si functionare a

activitatii economice in care nevoile de consum sunt satisfacute din rezultatele propriei activitati, fara a se apela la schimb. (. Identificati trasatura specifica pentru economia naturala: a. nevoile de consum sunt satisfacute din productia proprie= b. nevoile de consum sunt satisfacute bunuri cumparate = c. ocupa o pondere ridicata in economie de piata

Economia de sc+imb desemneaza acea forma de organizare si desfasurarea

activitatii economice in care agentii economici produc in vederea vanzarii, obtinand in schimbul lor altele, necesare trebuintelor. <conomia de schimb reprezinta forma universala de organizare si functionare a activitatii economice in lumea contemporana.

). <conomia de schimb reprezinta: a. forma de organizare si desfasurarea activitatii economice in care agentii economici produc in vederea vanzarii= b. forma de organizare si desfasurarea activitatii economice in care agentii economici nu produc pentru piata= c. forma de organizare si desfasurarea activitatii economice in care agentii economici produc bunuri libere b( Trsturile generale ale economiei de sc+imb$ specializarea ag. ec. in obtinerea anumitor bunuri= autonomia ,independenta economica a ag.ec.= monetarizarea economiei= legaturile economice dintre agenti se desfasoara sub forma tranzactiilor bilaterale= bunurile produse imbraca forma de marfa. *. "are din urmatoarele trasaturi sunt spefice eeconomiei de schimb: a) specializarea ag. ec, autonomia ag. ec, monetarizarea economiei= b) monetarizarea economiei si dependenta economica a ag. ec. c) existenta pe piata a unor produse nediferentiate "(Specializarea ag. ec. !pre deosebire de producatorul ,, universal;;, caracteristic economiei naturale, economia de schimb are baza diviziunea sociala a muncii care genereaza agenti economici specializati: pe profesii, ramuri,subramuri, etc. &iecare producator obtine anumite bunuri sau servicii, iar pentru satisfacerea tuturor trebuintelor sale este nevoit sa cedeze o parte din acestea pe piata, contra unui echivalent, altui producator ce creeaza alte bunuri si serivicii. la dezvoltarea si eficentizarea productiei. ceasta conditie duce

10

&(Autonomia 'independenta( producatorilor "a trasatura a economiei de schimb automonia presupune ca agentii economici sunt abilitati cu drept de decizie , iar instrainarea bunurilor are la baza criterii economice. utonomia cea mai larga se realizeaza in conditiile proprietatii particulare cand agentul economic decide in mod direct Fsau prin reprezentanti- in virtutea dreptului de proprietate. c(Economia de piata Economia de piata reprezinta acel mod de organizare si functionare a activitatii economice, in care raportul dintre cerere si oferta determina principiile de prioritate in producerea diferitelor bunuri si servicii, precum si a metodelor de organizare si combinare a factorilor de productie. "e reprezinta economia de piata: Economia de piata se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi$ - este o economie bazata pe profit, profitul fiind mobilul pentru care intreprinzatorul isi asuma riscul concurential - este o economic concurentiala, concurenta fiind regulatorul principal al activitatii economice - este o economie de intreprindere, unitatea economica fiind spatiul economic fundamental de decizie si de actiune= - este o economie bazata pe proprietatea privata si formarea libera a preturilor, dar farG excluderea interventiei indirecte si directe a statului. In economiea de piata, modul in care se realizeaza raportul dintre nevoile umane si bunurile create si serviciile prestate, conduce la clasificarea bunurilor economice, in: () marfare= )) nonmarfare. >n bun economic este considerat - marfa- daca indeplineste cumulativ trei conditii: o incorporeaza munca= o satisface o nevoie umana= o este destinat schimbului prin vanzare-cumparare. ,unurile economice, pot fi clasificate dupa diverse criterii si anume: a) )upa forma de manifestare$ a. obiecte, cu existenta autonoma fata de producator si consumator= b. servicii, care se consuma concomitent cu producerea lor= c. informatii, detinute de specialisti in diferite domenii.

11

b( )upa destinatia finala$ - bunuri de consum personal (precum: hrana, imbracaminte, locuinta etc.) - bunuri de consum social (serviciile de educatie, sanatate, aparare etc - prodfactori: bunuri de capital tehnic, resurse naturale, resurse de munca, active financiare etc.= c( )upa posibilitatile de multiplicare $ - reproductibile- cele care sunt realizate intr-un numar oricat de mare de exemplare, in rapon de existenta factorilor de productie - nereproductibile (unice), acestea indicand probleme deosebite in privinta corelatiei lor cu preferintele umane= d( *IATA ?data cu aparitia primelor forme ale economiei de schimb ce a condus la separarea comunitatilor, in producatori si consumatori, piata a evideniat, in special, totalitatea relatiilor de vanzare -cumparare ce au loc intre ag. ec., in cadru unui anumit spatiu economic. ltfel spus piata reprezinta: - spatiul economic si teritorial in care-si desfasoara activitatea agentii economici= - locul de intalnire al agentilor economici in calitatea acestora de vanzatori si cumparatori= - locul de intalnire al ofertei cu cererea de bunuri si servicii= - locul de formare al preturilor la care se vand si se cumpara bunurile economice si se presteaza serviciile= - regulatorul pietei il reprezinta concurenta dintre agentii economici prin care acestia isi realizeaza interesele. 5iata poate fi clasificata functie de anumite criterii, astfel: ()- dupa natura economica a bunurilor ce fac obiectui schimbului: - piata satisfactorilor (bunuri de consum personal si servicii de consum personal) - piata prodfactorilor (piata muncii, a capitalului, a pamantului, a informatiilor, a serviciilor productive etc.). -))dupa forma materiala a bunurilor ce fac obiectul schimbului: - piata cerealelor, a cafelei, a bumbacului, a cauciucului, a petrolului, a aurului, a constructiilor de masini etc. - *)dupa aria de extindere - piata locala 12

- nationala - zonala - mondiala -+) dupa modul de realizare a schimburilor: - piata geografica (hale, targuri, etc) - ideala (totalitatea operatiunilor si contractelor incheiate prin posta, telefon, fax sau alte mi:ioace de comunicatie) e.( ,A!II Hanii au aparut in procesul formarii economiei de piata, respectiv in periada trecerii de la economia naturala la cea de schimb, imbracand in timp diverse forme: - banii-bunuri, adica acele bunuri care se gaseau cel mai des pe piata in zona respective, ca: vitele, blanurile, sarea, scoicile etc. - banii-marfa (marfurile cu diferitele lor utilitati) - banii-aur (o marfa speciala care :oaca rolul de bani si se poate schimba cu orice marfa) - banii-monede din metale pretioase (banii s-au restrans la metalele pretioase, ca urmare a unor calitati intrinseci ale lor si anume: valoare mare intr-un volum mic= divizibilitate perfecta= fractiunile acestora au valoare proportionala cu greutatea lor= omogenitate calitativa= usurinta min manipulat= nealterabilitatea) - banii-bilete de banca (inscrisuri) ce atestau existenta aurului in depozitele unei banci. Hanii de hartie nu au valoare intrinseca, circula pe increderea oamenilor, au un curs fortat, sunt neconvertibili in metal pretios si sunt emisi de stat, in special, cu scopul finantarii cheltuielilor sale neproductive si acoperirii deficitelor bugetare. In concluzie, banii reprezinta expresia generica pentru bancnote, bani de hartie si moneda divizionara, ce se gasesc in posesia agentilor economici, sub forma de numerar sau in conturile acestora, ca banii scripturali si sunt folositi pentru mi:iocirea directa sau indirecta a schimbului.

f(%olul banilor in economie rezulta din functiile lor si anume$

13

() Masura a c+eltuielilor si rezultatelor, trecute, prezente si viitoare a activitatilor economice. "u a:utorul banilor, bunurile economice neomegene ca gen si calitate, pot fi comensurate, evaluate si comparate. b) Mi-iocitor al sc+imbului -!chimbul de marfuri cu a:utorul banilor poarta numele de circulatia marfurilor, ce cuprinde doua procese distincte in timp si spatiu: vanzarea (M-H), adica cedarea unei cantitati de bunuri in schimbui unei sume de bani si cumpararea (H-M), adica obtinerea unei cantitati de bunuri in schimbul unei sume de bani. c). Mi-loc de plata- Hanii folosesc pentru achitarea unor drepturi sal stingerea unor obligatii precum: salarii, renta, dobanda, taxe fiscale, chirii, imprumuturi, piata bunurilor vandute pe credit etc. d) Instrument de rezerva si economisire pentru agentii economici cu scopul asigurarii surselor de viitor ale productiei si consumului, deci sunt um simbol al avutiei. e) ,ani universali - In schimburile internationale, stingerea diferitelor datorii se face prin aur, valuta convertibila sau printr-o moneda intemationala (<>7?). 5entru indeplinirea acestor functii, banii trebuie sa existe in societate, as fie emisi si pusi in circulatie intr-o anumita cantitate.

Masa monetara 'masa baneasca( reprezinta cantitatea de bani ce exista in circulatie la un moment dat intr-o economie si apartine diferitilor agenti economici. ceasta se compune din numerar, adica bancnote si moneda divizionara si bani scripturali, adica inscrisurile agentilor economici aflate in conturi bancare, case de economii, alte institutii fmanciar-bancare. Masa monetara este direct proportionala cu pretul bunurilor si tarifele serviciilor aflate in circulatie (valoarea marfurilor) si invers proportionala cu viteza de rotatie a banilor. M # 5v x 0 / v M # masa monetara= 5v # pret de vEnzare pentru marfurile tranzactionate pe piata intr-o anumita perioada de timp 0# marfa vEnduta pe piata v # viteza de rotatie a banilor .iteza de rotatie a banilor reprezinta numarul mediu de operatiuni de vanzare-cumparare si de plati efectuate cu o unitate monetara intr-o perioada de timp. "antitatea de bunuri economice si servicii ce se poate cumpara cu o unitate monetara la un moment dat reprezinta puterea de cumparare a monedei (Ifiecare popor are moneda pe care o meritaI.)

14

15

plicatii F M ! M?@<% 7 a) M # 5v x 0 / v M # masa monetara= 5v # pret de vEnzare pentru marfurile tranzactionate pe piata intr-o anumita perioada de timp 0# marfa vEnduta pe piata v # viteza de rotatie a banilor b)M# @$ ! M # masa monetara= @# numerar ! (Hs)# moneda scripturala (. 6a un moment dat masa monetara ratati care din efectele de mai :os -Masa monetara (M)# numerar $ moneda reprezinta )111 mld. 6ei din care ),2 sunt adevarate, daca sa formeaza un scripturala # @$! numerar. depozit bancar de ,1 mld lei !ituatie in perioada de baza -@umerar (@) # ),2J )111 # ,11 mld a.care este valoarea la care se -Moneda scripturala (!) # )111-+11 # -11 mld reduce numerarulC - la +,1 mld a) @#,11-,1 # +,1 mld. u.m. b.cu cat creste masa scripturalaC b) ! creste cu ,1 mld. u.m. cu ,1 mld c) M # +,1$,,1 # )111 mld. c.cu cat se schimba volumul masei monetareC Marfurile vandute intr-un an au "are a fost masa monetara reprezentat (1 mld lei, iar viteza de rotatie necesara in tranzactii ca mi:loc de '" (valoarea creditelor comerciale sau a a monedei a fost de (1 rotatii/an. Din schimbC bunurilor vandute pe credit ) #)12JM # volumul marfurilor tranzactionate, )12 au )12J(1 mld # ) mld

).

16

fost preluate prin credit comercial scadent peste (., ani. *. 'olumul masei monetare care particpa la tranzactii, intr-o anumita perioada de timp, este de +111 u.m., nivelul preturilor este de ,1 u.m, iar cantitatea de marfuri vandute este de )111 buc.

M# 5K (5%)- '" (") $ ! / ' !#1 M #(1 - ) $ 1/ (1# D mld/(1 # 1,D mld. u.m. !a se determine viteza de rotatie a M# 5J% (5JK) / ' ( M# masa monetara) banilor. 5 # nivelul preturilor %( K) # cantitatea de marfuri ' # viteza de rotatie ' # (5J%)/M # ,1J)111/+111 # ), rotatii / an

17

TEMA !r./ 0ACT#%II )E *%#)1CTIE . "(0actorii de producie i evoluia lor

5rocesul de productie presupune prezenta in interactiune a mai multor factori, care in starea lor potentiala se numesc resurse . 7esurse : -materiale= -financiare= - umane (de munca), etc &actorii de producie (fp) se afl 8n proprietatea agenilor economici, locul i rolul lor schimbEndu-se 8n permanen 8n funcie de evoluia 8n timp i spaiu. &iecare factor de producie reprezinta unitatea unor determinri cantitative i calitative, oamenii acionEnd: L asupra cantitii, utilizEnd un volum tot mai mare de factori de producie F dezvoltare extensiv= L asupra calitii acestora, ameliorEnd eficiena utilizrii lor F dezvoltare intensiv. I@ economia contemporana, preocuparea principal a agenilor economici este reprezentata de economisirea i ameliorarea calitii factorilor de producie. <conomisirea fp este impusa de cauze obiective: a) creterea i diversificarea nevoilor= b) tendina de cretere a dificultilor de acces la anumii factori= c) sporirea exigenei pentru calitatea bunurilor= d) tendina de scumpire a unor factori= e) necesitatea proteciei mediului natural.

&actorii de producie reprezinta resurse: atrase, alocate consumate, 8n procesul de producere a bunurilor economice. Multitudinea de factori de producie poate fi clasificat 8n trei mari categorii : munca, natura (pmEntul), capitalul. ctivitatea economica de producere a unor bunuri sau prestarea anumitor servicii presupune utilizarea unor cantitati determinate de factori de productie: munca, natura si capital.

18

a) M>@" Munca este activitatea contient, specific uman, 8ndreptat spre un anumit scop prin care omul 8i definete interesul, 8i caut i 8i construiete mi:loacele adecvate atingerii scopului propus. Munca a fost i este: - factorul activ F prin munc are loc combinarea, utilizarea i perfecionarea celorlali factori= - factorul determinant F fr munc nu se poate produce nimic, deci progresul este condiionat de munc. Munca este o 8mbinare de: - efort fizic F cEnd acesta predomin, munca se numete fizic= - efort intelectual F cEnd este predominant, munca va fi intelectual. 5ornind de la compoziia fizic-intelectual, munca poate fi privit sub dou aspecte: - cantitativ F munca este msurat prin timp i numr de locuri de munc= - calitativ F se msoar prin productivitate (randament) i 8nsuirile tehnicofuncionale i estetice ale produselor 8n care se materializeaz. "eea ce face cu putin munca este fora de munc, 8ntre cele dou neputEndu-se pune semnul egalitii. &ora de munc reprezint totalitatea capacitilor fizice i intelectuale ale unui om. "ondiia esentiala ca fora de munc s intre 8n aciune, o reprezinta existena mi:loacelor de producie. @umai unirea forei de munc cu mi:loacele de producie creeaz posibilitatea desfurrii muncii. Munca este singura productoare de avuie.5reul forei de munc 8l reprezint salariul. H)@ %>7 @atura, este factor de producie originar i ea se prezint sub mai multe forme: - pmEntul F este spaiul 8n care se desfoar activitatea economic i cuprinde: ) 8n sens restrEns: solul, subsolul, aerul, apa, fauna, flora etc., H )8n sens larg: solul F fondul funciar. -relieful= -clima. 7olul economic al pmEntului decurge din: - constituie cadrul general, spaiul de desfurare a tuturor activitilor umane= - este surs de elemente nutritive= - reprezint principalul factor de producie 8n agricultur, - este singura surs de producere a alimentelor i a materiilor prime de origine agrosilvic. 5mEntul ca factor de producie are caracter limitat i este regenerabil .

19

c) " 5I% 6>6 %ermenul de capital desemneaz 8n sens: - larg F avuia individului sau a societii= - restrEns F totalitatea bunurilor cu care se produc alte bunuri destinate vEnzrii-cumprrii i nu satisfacerea nevoilor proprii. "apitalul, poate fi definit, ca fiind ansamblul bunurilor produse prin munc i folosite pentru obinerea altor bunuri i servicii destinate vEnzrii. Dup natura sa, capitalul se 8mparte 8n dou categorii: - capitalul real (tehnic) F este capitalul concretizat 8n mi:loace de producie (cldiri, fabrici, utila:e, instalaii, materii prime etc= - capital nominal F reprezint un titlu de proprietate asupra unor valori reale ce confer dreptul de a 8nsui venitul adus de acestea. "apitalul tehnic trebuie analizat pe cele dou componente ale sale: F capitalul fix= F capitalul circulant. "omponentele capitalului se comport diferit 8n activitatea economic, 8ndeplinind funcii diverse i clasificEndu-se dup mai multe criterii, cel mai important fiind modul 8n care: - particip la activitate= - se consum= - se 8nlocuiesc. (. "apitalul fix este partea capitalului format din bunuri ca: utila:e, cldiri, instalaii, materii prime etc., care: - particip la mai multe cicluri de producie= - se consum treptat (se uzeaz)= - se 8nlocuiete dup mai muli ani. >zura fizic F reprezint pierderea treptat a proprietilor tehnice a mi:loacelor de munc ca urmare a folosirii lor productive i a aciunii agenilor naturali fizici, chimici, biologici. 7ecuperarea sub form bneasc a valorii capitalului fix consumat se numete amortizare ( ), a crei mrime se determin ca raport 8ntre valoarea capitalului fix (3f, 3&) i durata de funcionare (%,t) exprimat 8n ani. # 3f (3&) / % (t), detaliat formula va deveni: # (' F r $ d) / t (%), unde: # suma anual a amortizrii= ' # valoarea iniial a capitalului fix= r # valoarea rezidual a capitalului fix, adic valoarea recuperat dup scoaterea sa din funciune= d # cheltuieli fcute pentru scoaterea din uz a capitalului fix=

20

 t # timpul de funcionare a capitalului (8n ani). 7aportul procentual dintre amortizare i capitalul fix reprezint rata amortizrii, care se calculeaz astfel: 7a # ( / 3f ('i) x (11 >zura moral const 8n deprecierea valoric sau tehnic a capitalului fix 8nainte de a se produce uzura fizic complet. pare datorit progresului tehnic i condiiilor pieei care asigur bunuri similare noi, cu: - preuri mai sczute= - performane tehnice superioare= - preuri mai mici i performane superioare. ). "apitalul circulant este partea capitalului format din bunuri (materii prime, materiale, combustibil, energie etc.) care: - particip la un singur ciclu de producie= - se consum dintr-o dat= - se 8nlocuiete dup fiecare ciclu de producie.

21

A*2ICATII 3 in vederea determinarii amortizarii 0ACT#%II )E *%#)1CTIE )upa 4 ani de funtionare valoarea Care a fost valoarea initiala a ramasa de amortizat a unui ec+ipament ec+ipamentului: de productie este &5 mil um iar rata %a = A8.i ;"55 anuala de amortizare este "&,67. %a= rata anuala a amortizarii %a = A8.i A = .i8T %a= rata anuala a amortizarii A = conta anuala de amortizare A = .i8T .i = valoarea initiala a mi-loacelor fi9e A = conta anuala de amortizare T = timpul de functionare .i = valoarea initiala a mi-loacelor %#+ fi9e 7a# ().,2 T = timpul de functionare 7ata de amortizare pe cei + ani 7a/+ ani # ().,2 x + # %#+ ,1 2 7a# ().,2 'i # /7a J(11 # )1 mil /,12 # +1 mil 7ata de amortizare pe cei + ani 7a/+ ani # ().,2 x + # ,1 2 'i # /7a # )1 mil /,12 # +1 mil # firma dispune de urmatoarele active cu caracter de capital fi9$ a( o cladire cu valoare de inventar de "&5 mil um construita cu 6 ani in urma si cu o durata de functionare de &6 ani b( oinstalatie in valoare de "&5 mil um cumparata cu & ani in urma si cu o durata de functioanre de "5 ani c( < masini unelte cu o valoare d Sa se determine$ () ( # ()1 mil /), # +.D mil 7a # +.D mil/()1 J(11 # +2 "( rata anuala a amortizarii A& = "&58"5 = "& mil pentru primele doua active %a = "&8"&5 9 "55 = "57 &( volumul amortizarii in anul in curs & ( A" = 4.=;6 = &4 mil /( stocul de capital fi9 al firmei A& = "& ;& =&4 mil la valoarea initiala si la valoarea A/ = / mil 9 < masini = "= mil ramasa neamortizata .olumul = A total = << mil

22

einventar de / mil um, toate amortizate integral

c( C0" = "&5 '4.= 9 6( = "&5 &4 = >< mil C0& = "&5 '"&;&( = "&5 &4=>< mil C0/ = amortizat Stoc C0 total = ><?>?=">& mil

23

TEMA !r.4 *%#)1CTI.ITATEA 0ACT#%I2#% )E *%#)1CTIE 1. Conceptul i tipurile de productivitate 5roductivitatea (M) sau randamentul factorilor de producie este dat de eficiena combinrii acestora pentru obinerea maximului de efecte utile cu minimum de resurse (costuri cEt mai mici). M fizic msoar randamentele 8n natur ale utilizrii factorilor de producie, M msurat valoric, permite msurarea eficienei 8n termeni financiari-monetari. *roductivitatea IMI stabilete legtura cantitativ 8ntre producia obinut I0I 8ntr-o perioad de timp i factorii de producie folosii I&pI pentru obinerea acesteia, deci @ =A80p Modificarea in timp a nivelurilor productivitii arat progresul calitativ al factorilor de producie, precum i mai buna combinare i utilizare a lor. cest fapt reprezint dinamica productivitii i se msoar prin indicele acesteia. Indicele productivitii IINI este raportul procentual 8ntre nivelul productivitii din anul curent IM,I i cel din anul de baz: IB= @"8@5 9 "55 5roductivitatea se prezint sub diferite forme (tipuri) i se poate exprima prin diveri factori, 8n raport de diferite criterii. stfel: Cn funcie de nivelul activitii, distingem: productivitatea locului de munc, al seciei, al 8ntreprinderii, al ramurii, al economiei naionale= - Cn funcie de forma de e9primare, distingem: productivitatea fizica, exprimat 8n uniti materiale (m, l, 4g, buc, etc.), 8n uniti natural convenionaleO (>'M- unitate vit mare, etc.) i productivitatea valoric, exprimat 8n uniti bneti (leu, P, euro, etc.) - Cn funcie de factorii de producie participani distingem: a(productivitatea parial a unui factor (productivitatea muncii, a capitalului, a pmEntului). 5roductivitatea parial reprezint rodnicia, eficiena cu care este utilizat un factor de producie, la un moment dat. <a se calculeaz ca un raport 8ntre producia obinut I0I exprimat 8n uniti fizice, natural convenionale sau valorice i cantitatea factorului de producie luat 8n considerate, &p (munca, pmEntul sau capitalul) exprimat 8n uniti fizice i natural convenionale (ore de munc, numr de maini, suprafa de teren). b) productivitatea global a tuturor factorilor de producie care au contribuit la obinerea produciei respective. 5roductivitatea global reprezint rodnicia, eficiena cu care sunt utilizai toi factorii de producie, cei fizici, financiari, proprii i 8mprumutai 24

- Cn funcie de modul de calcul al indicatorilor, distingem: a) productivitatea medie (unitar) reprezint rodnicia, eficiena cu care este folosit o unitate dintr-un factor de producie, 8ntr-un timp dat. <a se calculeaz ca un raport 8ntre producia obinut i cantitatea dintr-un factor de producie, deci Mm # 0/&p. %ipul &5 determin urmtorii indicatori: - productivitatea medie a muncii (6-munc exprimat 8n numr de salariai, de muncitori, de ore-om) M #0/6 (%) - productivitatea medie a capitalului (3-capital) M #0/3 - productivitatea medie a pamantului(5-pmEnt) M #0/5 (Qa)

b)productivitatea marginal reprezint surplusul de producie obinut prin creterea cu o unitate dintr-un factor de producie, ceilali factori rmEnEnd constani, Mmg # R0/R&p -R0 reprezint producia suplimentar obinut, -R0 #A" A5 -R&p reprezint creterea cu o unitate a factorului de producie luat 8n calcul R&p# &p( F &p1 Mmg reprezint productivitatea marginal. %ipul &5 determin urmtorii indicatori: - productivitatea marginal a muncii (6-munc exprimat 8n numr de salariai, de muncitori, de ore-om) - productivitatea marginal a capitalului (3-capital) - productivitatea marginal a muncii (5-pmEnt) c( productivitatea brut apreciaz ansamblul produciei 8n raport cu factorii de producie care sunt utilizai. Sn acest caz producia este privit ca o producie final deci ca sum a valorilor adugate de diferitele activiti de producie= d) productivitatea net care are 8n vedere eliminarea din produc ia final a valorii achiziiilor exterioare i a costului utilizrii capitalului instalat (amortismentele) pentru a 8ncerca s autonomizeze ceea ce este direct dependent de efortul productiv

25

al firmei analizate. 2. .ariaia productivitii i factorii ce o influeneaz 5roductivitatea exprim rodnicia, eficiena utilizrii factorilor de producie 8ntr-o activitate economic. 2egea creterii productivitii presupune fie sporirea volumului de producie prin utilizarea aceluiai volum de factori de producie, fie obinerea aceluiai volum de producie pe baza unui volum mai mic de factori de produc ie. ceast lege de cretere a productivitii are 8n general urmtoarele efecte: - la productori F reducerea costurilor de producie, economisirea factorilor de producie, creterea competitivitii bunurilor oferite, etc. - la consumatori F creterea salariilor nominale i a celor reale, economisirea timpului de munc, creterea timpului liber i folosirea mai eficient a lui, etc. 'ariaia 8ns a productivitii, 8n special a celei a muncii are efecte economice si sociale diverse: - economisirea factorilor de producie consumai= - reducerea costului producie= - creterea produciei, a competitivitii bunurilor obinute= - creterea profitului, a salariului nominal i a celui real= - economisirea timpului de munc i creterea timpului liber. 7espectarea acestei legi permite alegerea variantei optime privind maximizarea profitului printr-o combinare eficient a factorilor de producie capabil s asigure maximizarea efectelor in condiiile minimizrii eforturilor (costurilor). Sn acest proces de variaie, M este influenat de: factori naturali: condiiile de clim, de fertilitate, adEncimea sau bogia unui zcmEnt, etc. factori te+nici: nivelul atins de tiina i tehnic la un moment dat, de tehnologie etc. factori economici: nivelul de organizare a produciei i a muncii, calificarea salariailor, cointeresarea material= - factori sociali: condiiile de munc i de via, responsabilitatea, nivelul de cunotine, :ustiie, legile civile, politica= factori psi+ologici: motivaia 8n munc i satisfacia pe care le ofer aceasta, climatul relaiilor de munc, a vieii de familie, gradul i modul 8n care sunt satisfcute unele nevoi sociale, etc.= factori structurali: influenta M muncii prin modificrile ce au loc 8n structura produciei, a economiei naionale= - factori care decurg din gradul de integrare a economiei naionale in economia mondial$ tipuri de specializare tehnic i economic, capacitatea de performan i competitivitatea produciei pe piaa mondial.

26

. *%#,2EME *%#)1CTI.ITATE !%. C%T (. E!1!T12 *%#,2EMEI In cadrul unei uniti comerciale lucreaz "55 de salariai care obin Cntr o perioad de timp "5555 buci din produsul D. 0olosind acelai capital te+nic, ca volum i structur, dar anga-End Cnc "5 salariai, se obine o producie suplimentar de &555 buci din produsul D. CE%I!TA S se calculeze$ "( productivitatea medie a muncii in cele doua situaii &( productivitatea marginal a muncii M#) )E CA2C12 "( @ = A82 @2 = "55558"55 = "55 buc 8salariat @2 = "&5558""5 = "5> buc 8salariat 2) @mg = 'A" A5(8'2" 25( @mg = '"&555 "5555(8'""5 "55( = &5558"5 = &55 buc 8salariat ). # ferma agricola dispunand de 65 +a teren arabil si capitalul te+nic necesar foloseste in anul T5 , 6 lucratori, fiecare prestand in medie "555 ore anual, obtine o productie de /555 Fuintale de cereale . In anul T" pe aceiasi suprafata si cu acelasi volum de capital te+nic si ore d emucna, dar folosind < lucratori, obtine /=55 Fuintale de cereale. Se cere$ a( !ivelul productivitatii a( @ = A82 M6 # *111/,# -11 T/salariat medii si marginale a Mh # *111/(, x (111) # 1.- T/h muncii , pe lucratori si pe M6 # *D11/-# -**.* T/salariat ora M # *D11/(x (111) # 1.-** T/h h b) !ivelul procentual al b( @ = @"8@5 , dar procentual productivitatii medii a IN6 # -**.*/-11 x (11 # (1,.,2 muncii, pe +ectar si pe ora INh # 1.-**/1.-11 x (11 # (1,.,2 in anul T" fata de T5 " Fuintala = "55 Gg

27

*.

In anul T5 productivitatea medie a *roductivitatea capitalului a fost de 45555 um. In capitalului: perioada T5 T" , productia globala a crescut cu &57, iar volumul capitalului te+nic cu "57 de la "555 la ""55 de bucati. 2a o ferma agrHcola, "5 lucratori munceau <zile8saptamana a =+8zi, iar rodnicia medie a muncii era de 4 produse8ora. In prezent, lucratorii muncesc 6 zile8saptamana a I+8zi si obtin aceiasi productie saptamanala

marginala

a M3o # +1111 0( # 01$)12 x 01 # (,) 01 3( # 31$(12 x 31 # (,( 31 M3mg # (0(-01)/(3(-31) # ((.) 01 F01) /((.( 3131) # 1.) 01 / 1.( 31 # ) 01/31 # ) x +1111 # D1111 um

+.

0( # 01 # (1 x - x D x + # (9)1 Cu cat a crescut productivitatea M6( # 0(/6( # (9)1/((1x,x.) # (9)1/*,1 # ,., buc/ora medie a muncii: IN # M6(/ M61 x (11 # ,.,/+ x (11 # (*..,2, deci cresterea este de /I

28

TEMA !r. 6 C#ST12 I %E!TA,I2ITATEA

A( C#ST12 )E *%#)1CTIE$ ST%1CT1%A SI TI*#2#GIE 1. "ostul de productie reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate si suportate de catre firma pentru producerea si desfacerea de bunuri materiale si servicii. a)Delimitari conceptuale: "ostul contabil reflecta, in bani, cheltuielile efectiv suportate de catre firma, care rezulta din evidenta contabila a acesteia= "ostul economic este un concept mai larg decat costul contabil= pe langa acesta el cuprinde si acel consum de resurse care nu presupune plati efective evidentiate sub forma de cheltuieli (ex: consumul de munca al proprietarului firmei)= "ostul de oportunitate reprezinta valoarea sansei sacrificate, costul sacrificiului sau costul renuntarii in procesul de alegere a variantei optime de alocare a resurselor. "ostul de oportunitate are aplicabilitate in procesul de alocare a resurselor umane, materiale, banesti, in specializarea productiei. IM*#%TA!TA C#ST121I In economia de piata, costul reprezinta un instrument economic extrem de util in fundamentarea si adoptarea deciziilor privind alocarea resurselor, volumul si structura productiei. "alcului economic, functionarea si dezvoltarea activitatii pe principiul eficientei iau in considerare relatia dintre cost si pretul de vanzare pentru fiecare bun economic, relatie de la parte la intreg. Costul reprezinta numai o parte a pretului de vanzare (pv), si anume c eltuielile suportate de catre agentii economici, iar e!cedentul (peste costul de productie) reprezinta profitul sau beneficiul. "v # Cu $ pr "v# pret de vanzare; Cu# cost(cost unitar); pr # mar%a de profit. H)M 7IM< !I %I5?6?UI "?!%>6>I 29

Marimea costului este determinata de totalitatea cheltuielilor efectuate pentru producerea si desfacerea de bunuri economice la un moment dat. Marimea costului poate fi calculata: pe unitatea de produs= pe intreaga productie omogena pe care o realizeaza o firma sau alta= la unul si acelasi producator, insa de la o perioada sau alta, in dependenta de modificarile in dotarea tehnica. %I5>7I D< "?!%: "ostul global reprezinta ansamblul cheltuielilor necesare obtinerii unui volum de productie dat, dintr-un bun. <l poate fi privit: structural, pe termen scurt, divizat in cost fix si cost variabil= pe ansamblu, adica drept cost global total, ca suma a tuturor cheltuielilor suportate de catre intreprindere. a() "?!%>6 &IV ("&)- reflecta acele cheltuieli ale firmei care, pe termen scurt sunt independnte de volumul productiei obtinute(ex: amortizarea capitalului fix, chiria, salariile personalului administrativ, cheltuieli de intretinere, iluminat, dobanzi, etc ). ceste cheltuieli nu sunt afectate de variatia volumului productiei. a)) "ostul variabil ("') - exprima acele cheltuieli ale firmei care se modifica in functie de volumul productiei "' # f(0). In structura costului variabil se inscriu urmatoarele :cheltuielile cu materiile prime, materiale, combustibil, energie , salarii directe etc. "ostul variabil este o functie crescatoare fata de productie: (. atunci cand randamentul este crescator, costul variabil se mareste o data cu productia, insa mai putin decat proportional= ). daca randamentul este descrescator, costul variabil creste o data cu productia, insa mai mult decat proportional . *."ostul variabil este nul la un nivel de productie nul. HB"ostul total ("%) reprezinta suma costurilor fixe si variabile "% # "&$"' c)"ostul mediu ("%M) sau costul unitar exprima costurile globale pe unitatea de produs. "%M # "% / 0= 0# reprezinta cantitatea de produse c) "ostul marginal ("mg)- exprima sporul de cost total (R"%) necesar pentru obtinerea unei unitati suplimentare de productie . 30

"mg # R"% / R 0 R 0 # sporul de productie ( productia suplimentara obtinuta) ? problema importanta este reprezentata de minimizarea costului pe unitatea de produs. ?btinerea de profit depinde de capaciatea producatorului de a fabrica bunuri de calitate superioara la un cost mai redus, pe care sa le vanda la preturi competitive. Din aceasta cauza, in conditiile concurentei producatorii trebuie sa micsoreze costul, ei trebuie sa aiba avanta: de cost, asigurandu-si capacitatea concurentiala. "omprimarea costului pe unitatea de produs in interiorul tarii reprezinta unul din factorii principali de care depinde competitivitatea produselor si realizarea unor schimburi eficiente pe piata internationala. 7<@% HI6I% %< &I7M<I ? forma importanta a eficientei economice o reprezinta rentabilitatea activitatii economice. ? firma este considerata rentabila atunci cand obtine profit (5). 5 # " F "%= " # cifra de afaceri "% # costul total 7entabilitatea poate fi masurata: in mod absolut prin masa profitului; in mod relativ prin rata rentabilitatii sau rata profitului . 7entabilitatea calculata in mod absolut, ca masa a profitului, este direct proportionala cu pretul de vanzare a bunului economic creat si invers proportionala cu costul de productie. "alculata in mod relativ, ca rata a profitului, mai depinde si de volumul capitalului fix, in mod invers proportional, precum si de viteza de rotatie a capitalului, in mod proportional. 57 U>6 D< 7<@% HI6I% %< In cautarea nivelului de productie care maximizeaza profitut, , este utila cunoasterea unui caz particular, si anume- pragul de rentabilitate. 5ragul de rentabilitate indica volumul de productie sau cifra de afaceri de la care pornind producatorul poate sa obtina profit. In acest ,, punct A; incasarile totale ale firmei , obtinute prin vanzarea bunurilor respective sunt egale cu costul total("%), iar profitul este nul. 5ragul de rentabilitate poate sa fie exprimat prin relatia :

31

.T 'CA( = CTJ
'%# venituri totale= "% # cost total. 5ragul de rentabilitate nu se poate mentine pe termen lung fara ca intreprinderea respectiva sa nu fie nevoita sa iasa din afaceri. 5ragul de rentabilitate este un concept pe termen scurt.

32

5robleme- "?!% !I 7<@% HI6I% %<"ost total -"% #"&$"' Cost variabil-"' ( se modifica in functie de productie) Cost fi9 "& ( se mentine constant o perioada de timp) Cost mediu # cost total mediu#cost unitar # "M# "%/0 Cost variabil mediu # "'M # "'/0 Cost fi9 mediu # "&M # "&/0 Cost marginal # "mg# R"%/ R0# "%( - "%1/0(-01 (. .# fabric de biocombustibil deine "5 "alculai: instalaii ce produc fiecare cEte "55 de litri de bioetanol pe lun. #binerea a) costul total lunar unui litru de bioetanol necesit un cost b) costul mediu pe litru de etanol variabil mediu de "&5 lei 8litru. Costurile fi9e sunt de 45555 lei8lun. . Sn cadrul unei exploataii agricole: - costul total este de (11111 lei - costurile fixe sunt de )1111 lei - costul variabil mediu este de +1 lei/ton

a) 0 # (11 x (1 # (111 "' # ()1 lei/l x (111 l "& # +1 111 lei "% # "'$"&

b) "M "M # "%/0 # (-1111/

"e producie de cereale obine "% # (11111 lei "& # )1111 lei exploataia agricolC "'M # +1 lei # "'/0 "'M#

"' # "%-"& # D1111 0 # "'/'"'M # D11 *. Sntr-o exploataie agrWcol, 8n anul %(, Calculai costul total Cn T"$ costul variabil mediu este de (1 lei/4g. "osturile fixe reprezint )12 din costurile variabile. 5roducia obinut 8n anul %( a fost cu )1 2 mai mic decEt cea obinut 8n %1 cEnd a:unsese la (111 4g. "alculai costul total 8n %(:

01 # (111 0( # 01 F )12 0 1.D J (111 # D11 4g "'M # (1 # "' D111 lei "& # )12 J "'

"% # " lei

"% (# "&( $ "' +. Sntr-o exploataie agricol costul mediu a Sa se determine costul marginal fost de (1 lei/ 4g. Sn perioada %1-%( producia a crescut cu (1 2 , iar costul cu )12. "M # "%1/01 # (1 "mg # R"%/ R0#"%( "mg # R"%/ R0#"%( 1.( 01 # ) J (1 #)1 lei "mg # R"%/ R0#"%( 33

,.

Sn perioada %1-%( variaia produciei a fost Sa se determine costul marginal de (111 4g, a costurilor fixe de (111 de lei

i a costurilor variabile de )111 de lei. -. -. Sn anul %1 veniturile totale au fost de Calculai$ (111 lei iar costurile de D11 lei. a( masa profitului b(rata de rentabilitate a costurilor ,I,2I#G%A0IE

"mg # "%( - "%1/0("&1))/0(-01 # ()111$( a) 5r # 5r # '%-"% # (111-D1

b) 7pr# 5r 7pr# 5r/"% J (11 # )1

(. pgar, M., HroNn, Xames, &icroeconomics and "ublic "olic', !cott, &oreman and "ompanY, (9D. ) D. "iucur, Ilie UZrilZ, "-tin 5opescu, (conomie ) &anual *niversitar, <ditura <conomica, (999 *."oralia (999 +. "oralia (999 ,. Michel Didier, (conomia: regulile locului, <ditura Qumanitas, Hucureti, (99+ <. @iZ DobrotZ (coord.), ,BC-ul economiei de pia+ modern+, "asa de <diturZ i 5resZ ['iaa 7omEneascZI, Hucureti, (99( ..///(conomie, Manual !< Hucureti, <d. a .-a, <ditura <conomic, Hucureti, )11, D. /// NNN.dicionar- economic.com 9.JJJNNN.stiucum.com/ economie ngelescu, Ileana !tZnescu, (conomie politic+ ) elemente fundamentale, <ditura ?scar 5rint, ngelescu, Ileana !tZnescu, (conomie politic+ ) elemente fundamentale, <ditura ?scar 5rint,

"oncepte cheie- <"?@?MI< %<M : <"?@?MI !I <"?@?MI D< 5I % !evoi %esurse economice Economie politic -ceea ce oamenii resimt, direct sau indirect, ca fiindu-le necesare pentru existen, pentru formarea i manifestarea personalitii lor -elemente materiale i umane atrase 8n circuitul economic= -inputuri de baz folosite 8n producia de bunuri. -tiin a administrrii unor resurse i mi:loace limitate, care studiaz, analizeaz i explic comportamentele umane legate de organizarea i utilizarea acestor resurse 34

0enomen economic Activitate economic

*roces economic

2egea economic *iata

,ani de cont 'bani scripurali(

*roprietate Economie de pia

-reprezint forma exterioar a activitii economice, respectiv aspectele i actele economice ce pot fi cunoscute de oameni 8n mod direct. -proces complex ce reflect faptele, obiceiurile i hotrErile pe care le iau oamenii 8n ceea ce privete atragerea i 8ntrebuinarea resurselor economice 8n scopul producerii, circulaiei, repartiiei i consumului de bunuri, 8n funcie de interesele i nevoile economice. -procesul economic se refera la un ansamblu de fapte si activitati specifice vietii economice: procese de productie, de distribuire, de consum, de munca, de investitii. "u alte cuvinte intreg sistemul de activitati la care participa si in care se inscriu, prin functiile lor, toti agentii economici reprezinta procesul economic. 5entru realizarea procesului economic se consuma (se cheltuiesc) mi:loace economice: aprovizionarea cu materii prime, etc, fabricarea de produse, executarea de lucrari, prestarea de servicii, desfacerea (vanzarea) de produse etc. -reprezint reflectarea modului de structurare, organizare, intercondiionare i funcionare a diferitelor verigi ale vieii economice -locul unde se vEnd i se cumpr mrfuri= -reprezint toata gama de actiuni prin care cumparatorii si vanzatorii intra in contact si schimba bunuri si servicii, indiferent de locul unde se desfasoara. -bani apartinand unitatilor economice, persoanelor fizice sau :uridice, aflati in cont la diferite banci si institutii financiare sub forma depozitelor la vedere, soldurilor creditoare ale conturilor curente la banci, depunerilor la vedere si soldurilor creditoare de la banca de emisiune (mai putin activele altor banci depuse la banca de emisiune), depozitelor in conturi curente la casele de economii sau in conturi curente postale (in tarile in care exista). -ansamblul relatiilor dintre oameni reglementate prin lege, cu privire la insuirea bunurilor existente sau create de om. -tip de economie care functioneaz dup legile pietei si ale concurenei, agenii economici avEnd, pe baza proprietii private, libertate de aciune.

%<M : & "%?7II D< 57?D>"I<. 57?D>"%I'I% %< & "%?7I6?7 D< 57?D>"I< 0actorii de producie -totalitatea elementelor care particip la producerea bunurilor economice= -resursele atrase i consumate 8n vederea producerii bunurilor economice munca este activitatea contient, specific uman, 8ndreptat spre un anumit scop prin care omul 8i definete interesul, 8i caut i 8i construiete mi:loacele adecvate atingerii 35

Munca

!atura Capitalul productiv

Capital circulant

Capital fi9

Amortizare

1zur fizic

1zur moral .itez de rotaie *roductivitatea *roductivitatea globala *roductivitatea medie *roductivitatea marginal

scopului propus -reprezint totalitatea elementelor naturale utilizate 8n activitatea uman -reprezint suma bunurilor economice acumulate, eterogene i reproductibile, a cror utilizare face posibil re8ntoarcerea lor 8n procesul de producie, sporirea randamentului factorilor primari de producie . reprezint partea din capitalul productiv, format din bunuri (materii prime, materiale, combustibil, energie etc.) care: - particip la un singur ciclu de producie= - se consum dintr-o dat= - se 8nlocuiete dup fiecare ciclu de producie. Capitalul fi9 este partea capitalului (capitalului productiv) format din bunuri ca: utila:e, cldiri, instalaii, materii prime etc., care: - particip la mai multe cicluri de producie= - se consum treptat (se uzeaz)= - se 8nlocuiete dup mai muli ani. -amortizarea este o cheltuial inclus 8n costurile fixe, se recupereaz din preul de vEnzare a produciei i se concretizeaz 8n fondul de amortizare, suma recuperat fiind folosit pentru modernizarea, re8nnoirea i creterea capitalului fix -pierderea treptat a proprietilor tehnice de exploatare a capitalului fix, ca urmare a folosirii lui 8n cadrul procesului de producie i drept consecin a aciunii agenilor naturali. -reprezint deprecierea valoric sau tehnic a capitalului fix 8nainte de a se produce uzura fizic complet -numrul mediu de operaiuni de vEnzarecumprare i de pli ce se realizeaz cu o unitate monetar -reprezint rodnicia sau randamentul cu care sunt utilizai factorii de producie -exprima eficienta tuturor factorilor de productie implicati in obtinerea unui rezultat. -reprezint productivitatea pe factor de producie 7eprezint sporul de producie (R0) obinut cu o unitate suplimentar dintr-un factor de producie, ceilali rmEnEnd constani.

36

TEMA$ C#ST12 i %E!TA,I2ITATEA Cost total Cost fi9 Cost variabil -totalitatea cheltuielilor intreprinztorului pentru a produce bunurile economice pe care le vinde -cheltuieli care pe termen scurt nu se modific, 8n funcie de modificarea produciei (amortizarea, chiria, amenzile, salariile indirecte, etc) -reprezint acele cheltuieli de producie care se modific, 8n funcie de modificarea produciei ( ch. cu materii prime, materiale, energie, salarii directe, combustibil) -reprezint costul pentru o singur unitate produs= -cheltuieli totale raportate la numrul de produse -reprezint sporul de cheltuieli totale pentru o unitate suplimentar de producie -exprim cea mai bun alternativ de alocare a resurselor, sacrificat 8n favoarea alternativei alese -rezultat favorabil (din punct de vedere financiar), al unei activitati economice, concretizat prin cresterea veniturilor fata de cheltuielile efectuate si in urma careia s-a creat un surplus valoric numit profit. -indicator economic ce exprima in mod cantitativ si sintetic rezultatele economice pozitive, prin cheltuirea muncii sociale depuse in vederea trecerii bunurilor obtinuet din sfera productiei in sfera circulatiei, pentru desavarsirea procesului reproductiei sociale. -randament economic al unei societati comerciale rezultat din raportarea beneficiilor obtinute la valoarea capitalului investit. -capacitatea agentilor economici de a produce profit. acel nivel al productiei sau al vanzarilor unei firme la care cheltuielile totale sunt egale cu incasarile din vanzarea productiei ("%#" )

Cost mediu 'cost unitar sau cost total mediu(

Cost marginal Cost de oportunitate %entabilitate

*rag de rentabilitate

%<M : 5I % M?@<% 7 *iata monetr Moned reprezint ansamblul tranzactiilor cu moneda, confruntarea cererii si ofertei. -reprezint resursa macroeconomic la care se raporteaz toi agenii economici ai unui stat. Moneda face posibil derularea tranzaciilor 37

Mas monetr

Credit )obEnd %ata dobnzii

cruia este transmis averea averea de la o persoan la alta, de la un agent economic la altul. este o marime eterogena, reprezentand totalitatea mi:loacelor banesti existente in economie la un moment dat, adica toate activele financiare care pot fi folosite pentru achizitia de bunuri si servicii si pentru plata datoriilor -8mprumut rambursabil la un anumit termen -suma platit de debitor (cel care se 8mprumut) creditorului (ex:banc) pentru folosirea 8mprumutului -raportul procentual dintre dobEnda anual i credit

%<M : 5I "?@">7<@I 6. "?@">7<@ I 57<>6 Concurenta -competitie, confruntare intre agentii economici pentru un loc mai bun pe piat= -trstur a economiei de pia i factor dinamizator al acesteia. -reprezint suma de bani pe care o primete vEnztorul de la cumprtorul unui bun= - sub aspect economic preul reprezint reflectarea bneasc a valorii bunurilor sau serviciilor, comparate i corelate prin prisma cantitii, calitii i a altor criterii. reprezint actiunea de cautare a unei pozitii concurentiale favorabile 8n cadrul unei ramuri de activitate F terenul fundamental pe care se desfasoara competitia economic. -strategia concurentiala urmareste sa stabileasca o pozitie profitabila i sustenabila, fat de fortele care determin concurenta 8n cadrul ramurii.

*ret

Strategie concurenial

%<M : 5I " 5I% 6>6>I Aciune -un titlu financiar obisnuit (comun) ce reprezinta dreptul de proprietate al detinatorului asupra unei parti dintr-o companie, drept obtinut in urma investirii de capital. -cunoscute i sub denumirea de Iaciuni obinuiteI, semnific participarea deintorului la capitalul unei firme ?bs: ctiunile pot fi tranzactionate la o bursa de valori. -hErtie de valoare purttoare de dobEnd fix, care se negociaz pe piaa capitalului fictiv i care 38

#bligaiune

este folosit de stat sau de instituii publice pentru a-i procura mi:loace bneti. hErtie de valoare purttoare de dobEnd fix sau premiat folosit de instituiile creditoare pentru a-i procura mi:loace bneti din disponibilitile populaiei -preul la care se vEnd i se cumpr titlurile de valoare -in sens larg, trecerea capitalurilor dintr-o forma in alta (bani, productie, marfa), prin intermediul actelor de vanzare-cumparare si ansamblul de relatii create cu aceasta ocazie. - piata capitalului cuprinde toate relatiile, inclusiv institutiile legate de negocierea imprumuturilor si a capitalurilor fictive, cum ar fi: bancile, bursele de valori, societatile de asigurari. -parte din profitul unei societi pe aciuni care se d unui acionar 8n raport cu aciunile pe care le deine. - reprezint forma de piata publica unde se negociaza hartii de valoare si valuta straine sau unde se desfasoara tranzactii de marfuri, navluri, asigurari etc. realizandu-se profituri din specularea diferentei dintre pretul existent in momentul inchiderii tranzactiei si cel din momentul efectuarii ei. %<M : 5I M>@"II *iata muncii -reprezint spaiul economic naional i internaional de confruntare a cererii i ofertei de munc -nevoia de munc salariat exprimat prin numrul locurilor de munc -este format din munca pe care o pot depune membrii societii condiii salariale organizaie al crei scop este aprarea intereselor profesionale, economice etc. ale membrilor ei.

Curs *iaa capitalului

)ividendul

,urs

Cererea de munc #fert de munc Sindicat

%<M : '<@I%>7I6< U<@I6?7 <"?@?MI"I Salariu Salariu real -reprezint venitul prin care se remunereaz munca i din acest cauz este considerat pre al muncii -reprezint cantitatea de bunuri i servicii ce se procura cu salariul nominal 39

Salariu nominal Salariu colectiv *rofit

*rofit brut

*rofit net

-reprezint suma de bani primit de salariat -venit oferit ca recompens special unui colectiv de salariai pentru realizarea unor rezultate deosebite -indicator sintetic ce reprezinta venitul sau castigul obtinut ca urmare a unei activitati eficiente din punct de vedere economic. -generic vorbind, reprezinta beneficiul obtinut ca rezultat al investirii de capital. - in sens larg, soldul (diferenta) ramas(a) dupa deducerea cheltuielilor efectuate de catre un agent economic din veniturile astfel obtinute. - reprezint diferena dintre veniturile totale realizate ('%) i cheltuielile efectuate ("%) pentru obinerea rezultatului unei activiti economice: *r'brut( = .T 3 CT. -reprezint diferena dintre profitul brut i impozitul pe profit: *rn = *rb 3 I*r %<M : ?M X I I@&6 I<

oma-

omer oma- structural

oma- fricional %ata oma-ului *opulaie activ

*opulaie ocupat Inflaie

-fenomen economic cauzat de crizele sau recesiunile economice, care const 8n aceea c o parte dintre salariai rmEn fr lucru, ca urmare a decala:ului dintre cererea i oferta de for de munc= situaia aceluia care nu se poate anga:a din cauza imposibilitii de a gsi un loc de munc -persoan apt de munc, dar fr un contract de munc i care caut un loc de munc. -legat de modificarea structurii economiei naionale, de realizarea unor noi ramuri economice, concomitent cu diminuarea sau contracia acestora. -datorat lipsei de informaii utile cu privire la piaa muncii -se calculeaz ca raport 8ntre numrul somerilor i populaia ocupat - este format din persoanele care au vErsta legal de munc, care exercit 8n mod obinuit o activitate profesional, care le ofer un cEtig, ce constitue sursa lor de existen. -totalitatea persoanelor care au un loc de munc, prestEnd efectiv o activitate socialmente necesar. -reprezint starea grav a unei economii 8n urma unor mari dezechilibre 8ntre fluxurile monetare i cele ale produciei naionale= este un dezechilibru ma:or prezent 8n economia 40

%ata medie anuala a inflatiei

oricrei ri, reprezentat de o cretere generalizat a preurilor i de scderea simultan a puterii de cumprare a monedei naionale. -reprezint cresterea medie a preturilor bunurilor si serviciilor de consum al populatiei, in anul de referinta fata de anul precedent.

%<M : !% %>6 I <"?@?MI Mecanism economic -reprezint un ansamblu de pErghii, forme 8 metode de organizare, conducere i gestionare, stabilite conform normelor :uridice, prin care agenii economici s realizeze corelaii optime 8ntre resurse i nevoi -susine ideea neamestecului statului 8n economie, toate deciziile economico-finaciar fiind luate 8n mod direct i liber de ctre agenii economici. -reprezint o balan ce cuprinde, pe de o parte, veniturile, defalcate pe surse, iar pe de alt parte, cheltuielile, concretizate pe obiective. -politica fiscala a statului reprezinta un ansamblu de masuri si actiuni privind rolul impozitelor in sistemul veniturilor bugetare, tipurile de impozite, perceperea si modul de folosire a lor ca instrument de stimulare a cresterii economice. -se concretizeaz intr-un set de decizii guvernamentale prin care se urmareste influentarea activitatii economico-sociale cu a:utorul mobilitatii veniturilor si cheltuielilor bugetului public. -reprezint una din formele de interveie a statului in economie, prin care statul urmrete contracararea unor efecte economice ce pot s apar 8n economie i, totodat, pentru a crete eficiena utilizrii factorilor de producie nainali, realizarea msurilor de protecie social, etc.

2iberalism economic

,uget de stat *olitic fiscal

*rogramare economic

TEMA $EC#!#MIA %#MK!IEI %eforma economic -reprezint procesul complex de transformare structural a economiei 8n domeniul proprietii, managerial, al tehnicii i tehnologiei de fabricaie, 8n mecanismele de funcionare a economiei, 8n instituiile legislative, astfel 8ncEt s se obin o eficientizare maxim a rezultatelor fiecrui agent economic -presupune:o anumit politic bugetar i de credit, msuri de control asupra procesului 41

Stabilizarea macroeconomic

Costuri sociale

*rotecie social

)ezec+ilibre economice

inflaionist i soma:ului, al balanei comerciale 8 de pli externe, etc. -reprezint renunrile, consecinele negative, sau pagubele pe care le suport populaia i care-i afecteaz nivelul de trai= -protectia sociala, atat publica cat si cea privata, constituie un element fundamental pentru definirea modelui social romanesc si trebuie sa reprezinte, in urmatorii ani, punctul de plecare in desenarea politicilor publice si private. 5rotectia sociala inseamna, pe langa pensii, a:utoare sociale si a:utoare de soma:, acele cheltuieli pe care statul sau companiile private il acorda anga:atilor pentru a sustine competitivitatea economic. -dezechilibrele economice sunt expresia modificrilor limitelor resurselor i tehnologiilor, a restriciilor consumatorilor privind cumprarea de bunuri i servicii, inclusiv a unor greeli de politic economic general pe termen lung, reflectEnd neconcordana dintre cererea i oferta agregat.

TEMA $ EC#!#MIE M#!)IA2! Economie mondial -reprezint un studiu al schimbului de activitati economice, la care participa marea ma:oritate a agentilor economici de pe glob. ceste schimburi economice nu se limiteaza doar la comert, ele includ si schimburi in domeniul cercetarii, produsului, consumului. nsamblul economiilor i al relaiilor dintre ele -totalitatea activitilor i interdependenelor economice la nivel macro- i microeconomic, coordonat pe plan naional prin mecanisme proprii de funcionare -ansamblul relaiilor de schimb dintre statele lumii -totalitatea operaiilor cu caracter comercial prin care se introduc 8ntr-o ar mrfuri produse i cumprate din alte ri -operaie cu caracter comercial prin care o parte din mrfurile produse, prelucrate, completate sau reparate 8ntr-o ar se vEnd pe piaa altor ri (!port invizibil # vindere de servicii 8n (sau la) alte ri.= (!port de capital # plasare de capital 8n alte ri, unde se pot obine mai uor profituri mari) -raportul pe o anumit perioad, de obicei un an, 42

Economie naional

*ia mondial Import E9port

,alant comercial

,alan de pl i

1niunea European

dintre valoarea exportului i cea a importului unei ri -raportul pe o anumit perioad, de obicei un an, dintre totalitatea 8ncasrilor i plilor unei ri 8n relaiile sale cu strintatea= deficitul ei determin diminuarea rezervelor valutare i a convertibiliti 1E este o entitate politic, social i economic, dezvoltat 8n <uropa, ce este compus din ). state.

43