UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA CONSTRUC#II DE MA&INI SPECIALIZAREA INGINERIE VIRTUALA SI FABRICARE COMPETITIVA

PROIECT Logistica sisitemelor de fabricatie

Conduc(tor *tiin,ific Prof.dr.ing. Borzan Ioan

Absolvent: Tulai Sorin Lucian

2012

Indicatorii stocurilor de m(rfuri

M rimea stocurilor din comer#, dinamica &i evolu#ia lor se pot cuantifica printr-un anumit ansamblu de indicatori - absolu#i sau relativi - care se exprim printr-o mare varietate de unit #i de m sur . Ei alc tuiesc dou mari grupe: indicatori absolu#i &i indicatori relativi. Indicatorii absoluti masoara stocurile in unitati naturale sau valorice. Ambele forme de exprimare sunt importante pentru aprecierea marimii stocurilor si a implicatiilor acestora. Astfel, stocurile in exprimare valorica, de exemplu, indica marimea imobilizarilor de fonduri, a creditelor bancare necesare pentru finantarea lor si deci, implicit, marimea dobanzilor pe care trebuie sa le suporte intreprinderea. Cu ajutorul indicatorilor absoluti pot fi exprimate atat stocurile existente la un moment dat (de exemplu, stocul initial, final etc.), cat si stocurile medii ale unei perioade anumite, calculate ca medie (aritmetica, simpla, mobila, cronologica) a stocurilor de la diferite date (momente) dintr-o perioada anumita.

Indicatorii absolu#i m soar

stocurile n dou

modalit #i : cantitativ &i

valoric. Ambele forme de exprimare sunt importante pentru aprecierea m rimii stocurilor, dar mai ales pentru implica#iile lor. Astfel, cunoa&terea m rimii naturale (cantitative) a stocurilor este util pentru stabilirea posibilit #ilor concrete de satisfacere a anumitor nevoi ale popula#iei, pentru calcularea necesarului de spa#ii de depozitare &i p strare a stocurilor. n exprimare valoric , stocurile indic m rimea imobiliz rilor de fonduri, a creditelor bancare necesare pentru finan#area stocurilor. Cu ajutorul indicatorilor absolu#i pot fi exprimate att stocurile existente ntr-un anumit moment, ct &i stocurile medii ale unei perioade anumite. Astfel, pot fi exprimate, cantitativ sau valoric, stocurile ini#iale &i cele finale, stocurile de inventar (de la o dat oarecare) etc., precum &i stocurile medii, rezultate din

media (aritmetic , mobil , cronologic - simpl sau ponderat ) a stocurilor de la diferite date (momente) dintr-o perioad anumit . Stocurile de m rfuri n m rime absolut n munca de planificare, ace&ti indicatori asigur prezint importan# pentru verificarea gestiunilor materiale n comer#, pentru cercetarea integrit #ii gestiunii. corela#ia din cadrul planului circula#iei m rfurilor, respectiv dintre desfacerile &i intr rile de m rfuri. Indicatorii absolu#i nu pot caracteriza ns m sura n care stocul asigur o circula#ie nentrerupt a m rfurilor, m sura n care acestea se coreleaz cu volumul circula#iei m rfurilor. Aceste aspecte ale raporturilor dintre stocuri &i circula#ia m rfurilor pe care o deservesc se reliefeaz relativi. cu ajutorul indicatorilor

Indicatorii absoluti m soar stocurile de m rfuri, fie n unit ti naturale, fie valorice. Cu ajutorul unor asemenea indicatori pot fi exprimate att stocurile existente la un moment sat, ct si cele medii ale unei anumite perioade, calculate deci ca medie a stocurilor existente la anumite momente, dintr-o perioad anumit . Orict de complet ar reda situatia stocurilor la un moment dat sau n cursul unei anumite perioade, indicatorii absoluti nu pot sugera aprecieri asupra caracterului normal sau anormal al stocurilor, nu pot exprima m rimea lor n raport cu volumul m rfurilor3. Unor asemenea cerinte le r spund indicatorii relativi ai stocurilor, acestia fiind rezultatul unor raporturi dintre o serie de indicatori absoluti. Indicatorii relativi au n vedere stocul existent ntr-un anumit moment sau stocurile medii ale unei perioade. a) Stocul la un moment oarecare poate fi exprimat n mod relativ, prin calcularea indicatorului stoc n zile-rulaj, care exprim num rul de zile pentru care stocul ar putea asigura vnzarea sau, altfel spus, n care s-ar nnoi n ntregime. Stocul n zile rulaj (n zile desfacere) se calculeaz cu ajutorul urm toarei rela(ii: SZR = SxZ, unde: D SZR reprezint stocul n zile rulaj; S reprezint stocul la un anumit moment; Z reprezint num rul de zile pentru care se calculeaz acest indicator; D reprezint desfacerea n perioada respectiv . b) n ceea ce priveste aceasta se poate calcula relativ usor, cu ajutorul a mai multor indicatori, respective:

 viteza de circulatie exprim num rul mediu de zile n care a stat o marf n stoc de la sosirea sa n magazin si pn la vnzarea sa, sau, altfel spus, m rimea perioadei de rennoire complet a stocului de m rfuri, calculndu-se cu ajutorul relatiei: Vc=SxZ/D unde: Vc reprezint viteza de circula(ie, n zile; S reprezint stocul mediu al unei anumite perioade; D reprezint desfacerea din aceiasi perioad ; Z reprezint num rul de zile ale perioadei luate n calcul. Dinamica acestui indicator se manifest prin ncetinirea sau accelerarea circula(iei m rfurilor, respectiv printr-o crestere a num rului de zile (vitez lent ) sau o reducere a num rului de zile (vitez accelerat ) ct m rfurile r mn sub forma de stoc. Viteza real de circula(ie a m rfurilor difer de la un produs la altul, de la un stadiu de circula(ie a m rfurilor la alt stadiu si de la un agent economic la altul. Un asemenea indicator relativ reflect att ac(iunea factorilor de influen(are a stocurilor, ct si eficien(a politicii manageriale n ceea ce priveste aprovizionarea, stocarea si vnzarea m rfurilor. Num rul de rota(ii ale stocului mediu arat de cte ori se rennoiesc stocurile n cursul unei perioade date, de regul de un an, de cte ori se cuprind ele n valoarea desfacerilor de m rfuri. Modul de calcul al acestui indicator este urm torul:
5

NRS = D / S unde: NRS reprezint num rul de rota(ii ale stocului mediu; S reprezint stocul mediu din perioada analizat ; D reprezint desfacerile din perioada cercetat . Indicatorii relativi raspund tocmai acestor cerinte. Ei sunt rezultatul unor raporturi dintre mai multi indicatori absoluti si se pot referi la stocul existent ntrun anumit moment sau la stocurile medii ale unei perioade. n acest mod, se pot calcula indicatori relativi ai stocurilor: a) opernd cu informatii referitoare la un singur moment; rezulta indicatori relativi ai stocurilor de moment (rata stocului, stocul n zile rulaj); b) opernd cu marimi medii (stocul mediu al unei perioade) pentru a obtine mai multi indicatori relativi: rata stocului mediu, stocul mediu-zile rulaj, viteza de circulatie a marfurilor, numarul de rotatii ale stocului). Indicatorii relativi sunt rezultatul unor raporturi dintre doi sau mai mul#i indicatori, n mod concret dintre stocuri pe de o parte, &i volumul circula#iei m rfurilor, dimensiunea perioadei etc., la care se refer aceste stocuri, pe de alt parte. Unul dintre ace&ti indicatori l constituie rata stocului, care se determin astfel : Stoc Rata stocului = ------------ x 100 desfaceri Acest indicator exprim m rimea stocului (fie a unui stoc singular, de la un moment oarecare, fie a stocului mediu) ce revine la 100 lei desfaceri. El se poate stabili pe total &i pe grupe de m rfuri, pe an &i pe trimestre. Stocul la un moment oarecare mai poate fi exprimat, n mod relativ, cu ajutorul indicatorului "stoc n zile-rulaj" (n zile-desfacere). El se ob#ine raportnd
6

stocul respectiv la desfacerea medie zilnic . ntruct desfacerile difer de la o zi la alta, se calculeaz media zilnic a desfacerilor din perioada respectiv . n aceast situa#ie, indicatorul respectiv se va deduce din formule :
n

Stoc in zile rulaj = - = -=- R 1 Z

unde: S = stocul de la un anumit moment R = rulajul ntro anumit perioad Z = num rul de zile din perioada respectiv . Indicatorul ob#inut exprim perioada de timp (n zile) pentru care stocul ar putea asigura desfacerea sau, cu alte cuvinte, perioada n care stocurile ar putea fi desf cute n ntregime ori n care s-ar nnoi n ntregime. S presupunem, de exemplu, c ntr-un jude# oarecare stocul de m rfuri alimentare din comer#ul cu am nuntul era la 1 octombrie de 140 milioane lei, iar desfacerile trimestrului IV se evalueaz la 630 milioane lei. n acest caz, stocul de la nceputul trimestrului va asigura desfacerea timp de 20 zile ( (140*90) / 100 ). Stocul mediu din cadrul unei anumite perioade se poate exprima, de asemenea, n "zile rulaj" dup formula de mai sus cu deosebirea c n locul termenului S se introduce termenul S (stoc mediu). Acest indicator se mai nume&te &i viteza de circula#ie a m rfurilor. Exprimnd n num r de zile, timpul ct m rfurile r mn, n medie, n sfera circula#iei sub form de stocuri, pn n momentul desfacerii lor c tre consumatori. Viteza de circula#ie se calculeaz prin raportarea stocurilor medii de

m rfuri la desfacerile medii zilnice, dintr-o anumit perioad de timp. Continund exemplul de mai sus, s presupunem c n trimestrul IV stocurile au nregistrat urm toarele m rimi : la 1 octombrie - 140 milioane lei, la 1 noiembrie - 190 milioane lei, la 1 decembrie - 170 milioane lei, iar la 31 decembrie - 160 milioane lei. Pentru aflarea vitezei de circula#ie, trebuie calculate n prealabil stocul mediu trimestrial &i desfacerile medii zilnice. Stocul mediu se determin mediei cronologice, adic : cu ajutorul

- SI + S 2...+1 Sn 2 ________ 2_ n -1 1 1 140 + 190 + 170 + -160 Stoc mediu =-------------------------- 2 ---- = 510 / 3 = 170 milioane 4-1 Desfacerea medie zilnic (rulaj mediu zilnic) se determin prin raportarea desfacerilor trimestriale la num rul zilelor din trimestru (90), ob#inndu-se 7 milioane lei (690 / 3) . Raportnd stocurile medii la rulajul mediu zilnic (170 / 7) se ob#ine o vitez de circula#ie de 24,3 zile; cu alte cuvinte, epuizarea stocurilor de m rfuri (rennoirea lor) dureaz 24,3 zile, ceea ce oglinde&te viteza lor de circula#ie. Din aceste calcule se poate deduce formula direct pentru aflarea vitezei de circula#ie a m rfurilor. Notnd cu V viteza de circula#ie a m rfurilor cu S stocurile medii, cu D volumul desfacerilor de m rfuri din perioada respectiv &i cu Z num rul de zile ale acestei perioade, viteza de circula#ie este egal cu raportul dintre stocurile medii &i desfacerile zilnice (D / Z), astfel: D Z S* Z

V = S + - = S * = ---------Z D D n exemplul de mai sus, viteza de circula#ie se poate calcula astfel : S* Z 170 * 90

V = ------ = ------------- = 15300 / 630 = 24,3 zile D 630

Stocurile medii se mai pot exprima &i n num rul de rota#ii. Acest indicator arat de cte ori se rennoiesc stocurile n cursul unei perioade de timp. El se calculeaz cu ajutorul uneia dintre formulele urm toare : Stocuri medii n num r de rota#ii = D / Z sau V / Z n exemplul de mai sus, acest indicator reprezint :

Stocuri medii n num r de rota#ii = D / S = 630 / 170 = 3,7 rota#ii ' = V / Z = 90 / 24,3 = 3,7 rota#ii.

Indicatorii tocmai acestor

relativi cerin#e.

r spund Ei sunt

rezultatul unor raporturi dintre mai mul#i indicatori absolu#i &i se pot referi la stocul existent ntr-un anumit

moment sau la stocurile medii ale unei perioade. n acest mod, se pot calcula indicatori relativi ai stocurilor: a)opernd referitoare rezult la un cu singur informa#ii moment;

indicatori relativi ai stocurilor

de moment (rata stocului, stocul n zile rulaj); b)opernd cu m rimi medii (stocul mediu al unei perioade) pentru a ob#ine mai mul#i indicatori relativi: rata stocului mediu, stocul mediu-zile rulaj, viteza de circula#ie a m rfurilor, num rul de rota#ii ale stocului).

Rata stocului (Rs) este un indicator relativ prin care se surprinde raportul ntre stocul existent la un moment dat si desfacerea din intervalul de timp urmator momentului

comensurarii stocului. Pe lnga marimea raportului mentionat acest indicator reflecta si functia stocului de asigurare a activelor economice. Relatiile de calcul necesare sunt:

a) Rs =

sau b) Rs =

, unde:

Rs = rata stocului; Si = stocul la momentul i, cnd i = 0, 1, 2,.; D = desfacerea viitoare momentului i;

n varianta a) rata stocului se exprima n unitati, coeficienti unitari, valorile fiind cuprinse ntr-un interval definit de relatia: 0 Cnd Rs = 0 firma nu dispune de stocuri, nu poate asigura continuitatea vnzarilor. Daca Rs = 1, marimea stocului din momentul "i" este egala cu marimea desfacerilor din perioadele viitoare acelui moment. Pentru o perioada viitoare de o zi, o luna si chiar un trimestru existenta unei asemenea marimi a ratei stocului (Rs = 1) este normala si cel mult acceptabila (pentru unele marfuri). Daca nsa Rs > 1, firma se afla ntr-o situatie delicata. Un stoc curent mai mare dect desfacerea semestriala, anuala indica o excesiva stationare a marfurilor, o blocare a spatiilor si a resurselor financiare, o sporire a cheltuielilor de ntretinere, precum si a celor cu dobnzile. La o rata a stocului exprimata n procente rationamentele anterioare ramn valabile. n loc de 1 va fi 100 %, n loc de 0,3 - 30 %.
10

n general, pentru stocurile curente se urmareste o rata a stocului ct mai scazuta. Marimea optima va depinde de intensitatea influentei unuia sau altuia dintre factorii care restrictioneaza constituirea si dinamica stocurilor. Stocul n zile rulaj arata cte zile este asigurata continuitatea desfacerilor si se exprima n marimi temporale. Relatia de calcul este:

Szr =

, unde: Szr = stoc zile rulaj; Si = stocul la momentul "i", cnd i = 0, 1, 2,.; dz = desfacerea medie zilnica din perioada urmatoare momentului "i". Caracterul rational al marimii acestui indicator variaza n limite destul de

largi, de la produs la produs. Pe ansamblul afacerii se urmareste nscrierea pe dimensiuni reduse. Rata stocului mediu comensureaza raportul existent ntre stocul mediu al unei perioade si desfacerile din acea perioada. Relatiile de calcul sunt:

R =

sau R =

, unde:

R = rata stocului mediu;

= stocul mediu din perioada respectiva; Dp = desfacerile perioadei. Intervalul marimii acestui este acelasi ca la rata stocului. Pentru marfurile alimentare marimea lui este subunitara, sub 100 %, la interval lunar, trimestrial,
11

anual. n cazul marfurilor nealimentare la unele produse rata stocului mediu poate fi egala cu 1 sau cu 100% la intervalul de un trimestru si subunitara la intervale de peste un trimestru. Totdeauna rata stocului mediu este mai mica dect rata stocului mediu trimestrial, lunar, semestrial. Stocul mediu zile rulaj arata cte zile, din perioada cercetata, stocul mediu asigura desfacerea. Relatia de calcul este:

zr =

, unde:

zr = stocul mediu zile rulaj; p = stocul mediu din perioada cercetata;

= desfacerea medie zilnica din perioada cercetata. Deoarece se exprima n zile, cu ct numarul de zile este mai mic cu att marfurile stationeaza mai putin sub forma de stoc si viceversa. Aceasta actiune determina o multiplicare si, respectiv, o reducere a numarului de comenzi (o scurtare, n primul caz si o marire a intervalului de reaprovizionare, n cel de-al doilea caz). Viteza de circulatie a marfurilor este un alt indicator relativ al stocurilor. Ea semnifica marimea stocului mediu n zile rulaj sau durata medie ct marfurile stau sub forma de stoc. Prin continut si semnificatie este identica cu stocul mediu zile rulaj. Relatiile de calcul sunt:

a)

VCM =

si b) VCM =

, unde:

12

VCM = viteza de circulatie a marfurilor; p = stocul mediu din perioada cercetata; Dp = desfacerea din perioada cercetata; zp = desfacerea medie zilnica din perioada cercetata. Dinamica acestui indicator se manifesta prin ncetinire si accelerare a circulatiei marfurilor. n cazul ncetinirii are loc o marire a numarului de zile, pentru ca la accelerare sa se reduca numarul de zile ct marfurile ramn sub forma de stoc. Preocuparea generala este de a mentine o viteza accelerata pentru circulatia marfurilor. Viteza reala de circulatie a marfurilor difera semnificativ de la produs la produs, de la un stadiu de circulatie a marfurilor la alt stadiu (de la comertul cu ridicata la comertul cu amanuntul), de la firma la firma. si viteza de circulatie si stocul mediu zile rulaj reflecta, pe de o parte, actiunea fiecarui factor de influentare a stocurilor, iar pe de alta parte, politica manageriala a firmei (la aprovizionare, tehnici de stocare, tehnici de vnzare). Numarul de rotatii ale stocului mediu surprinde de cte ori s-a rennoit stocul n decursul u ei perioade de timp (de obicei un an). Relatiile de calcul sunt:

a) NRS =

; b) NRS =

; c) NRS =

, unde:

NRS = numarul de rotatii ale stocului; Dp = desfacerea din perioada cercetata; p = stocul mediu din perioada cercetata; T = marimea n zile a perioadei cercetate;

13

V = viteza de circulatie a marfurilor din perioada cercetata; R = rata stocului mediu (din aceeasi perioada la care se refera calcularea numarului de rotatii ale stocului). Cu ct numarul de rotatii este mai mare, cu att desfasurarea activitatii comerciale este mai buna. Un numar ridicat al rotatiilor favorizeaza sustinerea afacerii cu un capital mai redus.

Stocul la un moment oarecare poate fi exprimat, n mod relativ, cu ajutorul indicatorului stoc n zile desfacere care exprim perioada de timp ( n zile )

pentru care stocul ar putea asigura desfacerea sau, cu alte cuvinte, n care s-ar nnoi n ntregime. S ZR = S x Z / D,unde: S ZR = stocul n zile desfacere ( rulaj ); S stocul la un anumit moment; Z num rul de zile dintr-o perioad considerat ;

14

D desfacerea planificat n perioada respectiv . Stocul mediu din cadrul unei anumite perioade se poate exprima relativ prin mai mul#i indicatori: 1.Viteza de circula#ie a m rfurilor este un alt indicator relativ al stocurilor. Ea semnific m rimea stocului mediu n zile rulaj sau durata medie ct m rfurile stau sub form de stoc. Prin con#inut &i semnifica#ie este identic cu stocul mediu zile rulaj. Rela#iile de calcul sunt: Vc = S x Z/D

Stocul n num r de rota#ii arat de cte ori se rennoiesc stocurile n cursul unei perioade, de cte ori se cuprind ele n volumul desfacerilor de m rfuri. Snr = D/S sau Snr = Z / Vc

15

Unde: D desfacerea planificat n perioada respectiv ; S stocul la un anumit moment; Z num rul de zile dintr-o perioad considerat ; Vc-Viteza de circula#ie.

Cu ct num rul de rota#ii este mai mare, cu att desf &urarea activit #ii comerciale este mai bun . Un num r ridicat al rota#iilor favorizeaz sus#inerea afacerii cu un capital mai redus.

16

Factorii care influenteaz stocurile n comert F cnd abstractie de volumul activit (ii comerciale desf surate (de care depinde, n principal, volumul absolut al stocurilor), dimensiunile stocurilor sunt diferite de la o grup la alta de m rfuri, ele variind de la o vitez de circula(ie de o zi sau chiar mai pu(in, n cazul m rfurilor de cerere zilnic si cu grad ridicat de perisabilitate, pn la peste 200 de zile la unele articole tehnice sau la articolele cu o mare complexitate sortimental . Nivelul, dinamica si structura stocurilor depind de mai multi factori, cei mai semnificativi fiind: frecven(a cererii popula(iei, frecventa livr rii m rfurilor de ctre furnizori, complexitatea sortimental sau gradul de organizare a activit (ii comerciale. Cteva lucruri despre fiecare dintre acesti factori. a) Frecventa cererii populatiei influenteaz semnificativ nivelul, dinamica si structura stocurilor de m rfuri din comert. Astfel, la o m rime dat a volumului circula(iei m rfurilor, m rimea stocurilor va fi invers propor(ional cu gradul de frecvent a cererii. La m rfurile de cerere periodic stocurile vor fi comparativ mai mari dect la cele de cerere curent ,mai mici ns n raport cu stocurile pentru m rfurile de cerere noua. n acelasi timp, stocurile vor fi influen(ate de ritmicitatea cererii. Chiar si n cazul m rfurilor de cerere curent , solicitarea lor pe pia( reprezint n unele cazuri o regularitate mare (pine, carne, pres etc.), n timp ce n alte cazuri ea prezint oscila(ii n func(ie de unele influen(e, precum gradul de perisabilitate a produsului, obiceiurile de aprovizionare, stocurile existente la consumatori etc. Avem n vedere aici produse precum zah rul, orezul, b uturile etc., n acest caz stocurile fiind mai mari dect n prima situa(ie, tocmai pentru a r spunde unor oscila(ii neprev zute ale cererii. b) Un alt factor la fel important care influen(eaz stocurile de m rfuri l reprezint frecven(a livr rii m rfurilor de c tre furnizori. Pentru a r spunde func(iei lor de a echilibra oferta de m rfuri cu cererea popula(iei, stocurile trebuie s aib asemenea dimensiuni nct s asigure continuitatea circula(iei m rfurilor n intervalul dintre dou aprovizion ri succesive de m rfuri. Astfel,
17

cu ct intervalul dintre dou aprovizion ri succesive cu m rfuri va fi mai mare, cu att stocurile trebuie s fie mai mari si invers. La rndul s u, intervalul dintre dou aprovizion ri, altfel zis, frecven(a de aprovizionare, va fi influen(at, mai nti de distan( dintre furnizor si beneficiar, iar apoi de condi(iile de transport si de m rimea cererii de m rfuri din partea beneficiarilor. c) Complexitatea sortimental este un alt factor care influenteaz stocurile, n principal nivelul si dinamica acestora. Asigurarea unor largi posibilit (i de alegere din partea cump r torilor, func(ie pe care o ndeplinesc stocurile, implic existen(a unui larg sortiment, cu un num r mare si foarte mare de exemplare si articole, acest lucru conducnd la un volum mai mare al stocurilor. n afara celor trei factori prezenta(i mai nainte, factori de natur obiectiv , stocurile sunt influen(ate si de o serie de factori subiectivi, ca de exemplu gradul de organizare a activit (ii comerciale, inclusiv modul de gospod rire a stocurilor. Pe de alt parte, m rimea efectiv a stocurilor depinde si de gradul de previziune a evolu(iei cererii, ca si de eficien(a activit (ii promo(ionale desf surate, de formele de vnzare si de nivelul deservirii consumatorilor. n sfrsit, dar nu n ultimul rnd, nivelul stocului este influen(at de exigen(a manifestat de agen(i economici din comer( fa( de modul n care furnizorii respect clauzele contractuale, n principal n ceea ce priveste calitatea si sortimentul m rfurilor si respectarea termenelor la livrare, toate acestea contribuind la asigurarea unei evolu(ii normale a stocurilor de m rfuri, prevenirea rupturilor de stoc sau apari(ia unor stocuri anormale, supranormative. Aprovizionarea condi(ioneaz n mod hot rtor politica de stocuri si metodele de gestionare a acestora. n privin(a aprovizion rii, ntre cele dou verigi comerciale exist unele deosebiri cu privire la contractele de aprovizionare, m rimea loturilor si rupturile de stoc.

18

+Aprovizionarea ntreprinderilor cu ridicata se face pe baza contractelor ncheiate pn la nivel de detaliu. n schimb, magazinele (unit (i, puncte de vnzare) se aprovizioneaz de la ntreprinderile comerciale cu ridicata sau direct de la produc tor, pe baza unui contract cadru (general) care se concretizeaz n timpul perioadei la care se refer , prin intermediul comenzilor lansate de fiecare unitate atunci cnd stocul existent scade sub nivelul de aprovizionare (de alarma). + Aprovizionarea depozitelor se face n loturi mari si n sortiment industrial, de la un num r mare de furnizori. Magazinele cu am nuntul au de multe ori drept mici furnizori ntreprinderile cu ridicata, care le livreaz m rfurile n sortiment comercial si loturi mici. +n fine, n cazul unei rupturi de stoc, magazinele cu am nuntul au actualmente, posibilit (i reale si multiple de a se redresa, adic de a-si completa cu articole lips stocul n mod operativ de la depozit, cu condi(ia s dispun de marf . Cnd se constat lipsa unor articole din stoc, situa(ia depozitelor cu ridicata este cu totul diferit . Sistemul de rela(ii dintre comercian(ii cu ridicata si produc tori poate constitui n anumite condi(ii o frn n aprovizionarea operativ a depozitelor atunci cnd evolu(ia desfacerilor nu mai respect situa(ia avut n vedere la ncheierea contractelor (o evolu(ie mai lent sau mai rapid a desfacerilor care nu a putut fi prognozat cu precizie la momentul ncheierii contractului). n problema intervalului dintre dou livr ri succesive, la baza optimiz rii acesteia, n ntreprinderile comerciale cu ridicata, st m rimea lotului economic de aprovizionare, n timp ce la ntreprinderile cu am nuntul, criteriul care determin intervalul de aprovizionare este nivelul de serviciu, lotul economic ocupnd un loc secundar4.

19

Politici de gestiune a stocurilor

Resursele materiale, energetice, echipamentele tehnice si resursele financiare se afl cu preponderen( n mediul exterior firmei. Asigurarea lor necesit interac(iunea, colaborarea si conlucrarea tuturor participan(ilor la circuitul economic, motiv pentru care, pentru a se ob(ine continuitatea acestui proces, unit (ile patrimoniale constituie stocuri. Data fiind important deosebit a stocurilor de bunuri materiale n activitatea unit (ii patrimoniale se impune o gestiune stiin(ific a procesului de stocare, urm rindu-se cea mai eficient alocare a capitalului n stocuri, n condi(ii de diminuare a riscului7. Armonizarea rela(iei rentabilitate-risc necesit un proces de optimizare ntre solu(ia realiz rii ciclului de exploatare cu un nivel minim de active circulante si posibilitatea apari(iei rupturii de stoc. Decidentul este chemat n acest condi(ii s determine, pe de o parte, necesarul optim de stocuri, iar pe de alt parte sa g seasc modalit (i de finan(are a acestui necesar. El poate opta, n func(ie de obiectivele si strategia de ansamblu a ntreprinderii, precum si a viziunii sale asupra raportului ntre vnz ri (cifra de afaceri) si nivelul stocurilor, pentru una din urm toarele variante ale politicii de gestiune a ciclului de exploata(ie (n strnsa leg tura cu procesul stoc rii):8. Politica ofensiv (agresiv ) se caracterizeaz prin indiferen( rata de fisc; este promovat de managerii care doresc realizarea unei cifre de afaceri cu stocuri minime. Acesti conduc tori sunt dispusi s accepte riscuri mari legate de lipsa de stoc, lipsa de lichidit (i si de insolvabilitate a ntreprinderii, miznd pe rentabilitatea mult mai ridicat a acceler rii vitezei de rota(ie, a cresterii gradului de lichiditate; Politica defensiv , specific managerilor pruden(i, este o politic de aversiune fa( de risc, si si propune realizarea unei cifre de afaceri cu stocuri si lichidit (i ridicate. Conduc torii pruden(i nu accept riscul rupturii de stoc curent chiar n detrimentul unei rentabilit (i mai moderate astfel nct pentru orice crestere a cifrei de afaceri ei se preocup si de cresterea
20

corespunz toare stocurilor care asigur continuitatea activit (ii de exploatare (stocuri curente si de siguran( ); Politica echilibrat (intermediar ) armonizeaz rela(ia contradictorie dintre rentabilitate si fisc. Potrivit acestei politici cresterea volumului activit (ii (cifrei de afaceri) se realizeaz cu un stoc curent de m rime corespunz toare cifrei de afaceri, pe cnd stocul de siguran( este determinat de acel nivel care egalizeaz costurile lipsei de stoc (rupturile de stoc) si costurile ridicate ale stocurilor (peste necesit (ile stricte ale exploat rii).

21

22