DEMOGRAFIE

ASISTENTA SOCIALA AN II

Autor: Lect.univ.dr. MESESAN SCHMITZ LUIZA IULIANA

MORTALITATEA Aspecte generale

Definitia: Fenomen demografic care exprim, n esen, intensitatea deceselor n ansamblul unei populaii sau n anumite straturi ale acestei. PRIMUL PRINCIPIU FUNDAMENTAL N DEMOGRAFIE: un eveniment demografic nu se poate produce fr ca s fi avut loc nainte un alt eveniment demografic: -Primul eveniment = eveniment origine; -Distana n timp ntre cele dou evenimente = secvena msurat n uniti de timp; n cazul decesului: evenimentul origine = naterea vie, iar pe axa timpului are valoarea 0; decesul s-a produs la momentul t, iar secvena este 0 t, vrsta exact n momentul decesului. AL II-LEA PRINCIPIU FUNDAMENTAL: evenimentul demografic presupune o populaie specific care poate participa la evenimentul respectiv, numit populaie expus riscului de producere a evenimentului dat. Frecvena producerii evenimentelor demografice poart denumirea specific de mortalitate.

MORTALITATEA
Demografia se intereseaz nu de evenimente, ci de mase de evenimente. Evenimentul: decesul Fenomenul: mortalitate Populatia supusa riscului: toata populatia Sursa statistic principal pentru decese este Buletinul statistic de deces. Prelucrarea datelor din buletin poate oferi variate modaliti: mortalitatea la nivelul naiunii, pe uniti teritorial administrative; mortalitatea n mediile urban rurale; mortalitatea pe sexe i vrst, dup starea civil; mortalitatea pe generaii; mortalitatea pe naionaliti; mortalitatea pe ocupaii; mortalitatea pe cauze de deces. Mortalitatea este cel mai simplu fenomen pentru analiza demografica, deoarece: -vizeaza direct persoana; -toate persoanele sunt supuse riscului de deces; -priveste o singura persoana; -evenimentul este nerepetabil; -este influentata cel mai putin de celelalte fenomene -are un fundament biologic dar cu puternicie determinatii sociale

MORTALITATEA
A. Tipuri de mortalitate (dupa cauza decesului).

1. endogen (ce tin de consituia persoanei) 2. exogen (factori exteriori: boli infecioase i accidente) B. Tipuri de mortalitate (dupa cauza decesului). 1. Decese determinate de boli: 1.1. boli provocate de actiunea unor agenti patogeni (toate bolile infectioase de la gripa-la SIDA) 1.2. boli degenerative (cardiovasculare, tumorale-in principal) 2.Decese determinate de accidente 2.1. morti violente datorate actiunii altor indivizi 2.2. morti violente datorate actiunii altor vietati 2.3. morti violente prin autodistrugere 2.4. morti violente accidentale Tipuri de mortalitate infantila. 1.mortalitatea neonatal (n primele 4 sptmni) 2.mortalitatea postneonatal (din celelalte 11 sptmni) 3. mortalitatea neonatal precoce (prima sptmn de via) Rate referitoare la nscui mori: 1. mortinatalitatea=numr nscui mori/total nscui vii+mori 2. mortalitatea perinatal (mortinatalitatea+mortalitatea neonatal) = numr nscui mori+decedai/total nscui vii+mori

MORTALITATEA
Aspecte tehnice ale mortalitatii-ANALIZA LONGITUDINALA
Tabela de mortalitate (instrumentul principal de analiza pentru toate fenomenele) -astronomul
englez Ed. Halley (1693) -valente predictive; se ia o singura generatie, care este reala si se urmareste pana la extinctie

Tabela de mortalitate a populaiei Romniei, 1970 1972, ambele sexe, pe ani de vrst
Numrul supravieuito rilor de vrst x (Sx) Numrul deceselor ntre vrstele x i x+1 (dx) Probabilitat ea de deces ntre vrstele x i x+1 (qx) Probabilitat ea de supravieui re de la vrsta x la x+1 (px) 4 0,95538 0,99561 .. . 145,5 54,5 Numrul de ani trii de generaie ntre dou vrste (Lx) 5 97769 95378 . . 145,5 54,5 Numrul total de ani trii de generaie (Tx) Sperana de via la vrsta x
o ex

Vrsta (x)

0 0 ani 1 an .. .. 99 ani 100 ani

1 100 000 95538 ... 182 109

2 4462 420 .. .. 73 46

3 0,04460 0,00439 .. .. 0,10289 0,42399

6 6858113,5 6777344,5 . . 200 54,5

7 68,58 70,76 . . 1,82 1,70 L2

Parad oxul speran tei de viata la un an

Slide 5 L2 paradoxul sperantei de viata la 1 an

LUIZA; 05.11.2008

MORTALITATEA
Aspecte tehnice ale mortalitatii-ANALIZA TRANSVERSALA
1.Tabela de mortalitate transversala ( se aplica pe o generatie ipotetica pronind de la datele dintr-un anumit moment); speranta de viata in acest caz va fi un indicator sintetic al mortalitatii de moment, pentru populatia anilor luati in calcul si nu are nici un fel de valente predictive 2. Indicatori: 1. Rata brut de mortalitate (RBM sau m) (populatii cu aceeasi structura de varsta) versus probabilitatea de deces 2. Rata specifica de mortalitate (mx) 3. Rata standardizat de mortalitate (m) 4. Indicele mortalitatii infantile (mi) (rata mortalitatii infantile) 5. Rat de mortalitate pe cauze de deces 6. Sperana de via la natere (ex)/durata medie a vietii 7. Viaa median sau viaa probabil (vMED) 8. Vrsta normal sau vrsta modal la deces (VMOD)

MORTALITATEA
STANDARDIZAREA: 1. metoda populatiei standard; 2. Metoda ratelor standard

Varsta

Populatia A-Galati Structura populatiei (nr pers

Populatia B-Brasov Ratele de mortalitate 4 7 18 9.7

Ratele de Structura mortalitate populatiei (nr pers 5 10 20 8 20 50 30 100

I 0-30 II 31-60 II peste 60 Total

50 45 5 100

5 * 50 + 10 * 45 + 20 * 5 R (a)= =8 100

R(b)=

4 * 20 + 7 * 50 + 18 * 30 100

= 9.7

-populatia B are o rata de mortalitate mai mare dar are si o structura a populatiei mai imbatranita -pt comparatii se standardizeaza: R (a)= 5 * 50 + 10 * 45 + 20 * 5 =8 100 R(b)= 4 * 50 + 7 * 45 + 18 * 5 100 =6.05

-deci populatia B daca ar avea structura populatiei A ar avea o rata de mortalitatea de 6,05, deci mai mica decat cea a populatie A (care este 8)

MORTALITATEA
Cauze ale mortalitatii ridicate pana in sec. al XVIII-lea: -morti violente: pierderi directe de vieti omenesti pe campul de lupta (1% din decese) dar mai ales pierderi indirecte cauzate de distrugerea culturilor si a gospodariilor, a jafurilor si datorita transmiterei de boli infectioase; -alimentatia , in situatia de criza foametea (se datora unor conditii climatice sau alte evenimente provocate de natura sau de om); nivelul obisnuit de calorii era de 2.000 iar varful piramidei de 5-7.000 calorii iar astazi valoarea normala este de 3.500 calorii; -Boli: 1. Ciuma, sec. al XIII-lea, al doilea val sec. al XIV-lea, bacil transmis de purici 2. Tifosul exantematic, sec. al XV-lea, bacil transmis de paduchi 3. Variola, sec al XVII-lea, 6-12% din decesele anuale; a disparut 1 treime din populatieie Americi latine-la care s-au daugat alte boli ca malaria si febra galbena care au desavarsit dezastrul 4. Malaria, bacilul era dat de tantarul anofel unificarea microbiana a lumii -1500-1700

MORTALITATEA
Evolutia mortalitatii: progres al omului impotriva mortii; diminuarea manifestarii mortalitatii in secolul al XIX-lea CAUZE: -progrese medicale -transporturi/telecomunicatii Pasteur/Koch/medicina moderna sec 19: -igiena publica/privata -alimentatia -agricultura -conditii de viata -schimbari culturale -educatie -imbracaminte -stil de viata

-paleolitic: speranta de viata 15-20 de ani -1700-1800 speranta de viata in Europa: 35-45 de ani -2007 speranta de viata e undeva in jur de 69 ani, 67 pt barbati si 71 pt femei, cu o medie de 68 -2010Japonia 86 pt femei si 79 pt barbati -mortalitatea infantila a scazut de la 300 la mie (in populatiile primitive) la 3 la mie -varsta mediana (in populatiile primitive) era de 15 ani, acum este de aproape 80 ani -progresul s-a realizat in ultimii 250 de ani

FACTORI CU IMPACT ASUPRA STARII DE SANATATE

FACTORI MACRO Economici Medicali Legislativi Mediu

FACTORI CU IMPACT ASUPRA STARII DE SANATATE

FACTORI MICRO Socio-demografici Biologici Psihologici Socio-culturali Economici

Mortalitatea infantila in Romania

persist nc o pondere foarte mare a deceselor prin boli ale aparatului respirator jumtate dintre decesele sub un an se nregistreaz dup prima lun de via se menine o pondere mare a deceselor la domiciliu i a celor petrecute n primele 24 de ore de la internarea n spitale la copiii defavorizai social i la cei din mediul rural se nregistreaz rate semnificativ mai mari ale deceselor infantile (n particular la domiciliu) comparativ cu media pe ar; mortalitatea infantil n rndul copiilor cu greutate mic la natere este de 82,4 (Buletinul informativ pe 2004 al Centrului de Statistic Sanitar i Documentare Medical al Ministerului Sntii) exist diferene semnificative ale ratelor de mortalitate infantil, n funcie de nivelul de educaie a mamei.

Sursa: ***. (2005). Raport realizat de UNICEF. Cauzele medico-sociale ale mortalitii copiilor sub 5 ani la domiciliu i n primele 24 de ore de la internare. Raport final, p.8 (http://www.unicef.org/romania/Mortalit_ROM_FINAL_CD.pdf)

UNDE? Mediul rural CARACTERISTICI FAMILII 4-6 persoane Venituri mici, srcie extrem Mame tinere (22 ani) Nivel sczut de educaie Un numr mare de mame n uniune consensual Nu au dat importanta bolii si nu au apelat la medic Etnie rom Abiliti parentale reduse CARACTERISTICI COPII Rangul 4 i peste 1-3 luni