Constiinta ca ipostaza a psihicului

Introducere Contiina ca ipostaz a psihicului a fost cnd afirmat, cnd negat i nici actualmente nu exist un consens n ceea ce privete definirea termenului.Exist diferente semnificative ntre de opinii cu privire la contiin ntre introspecioniti, psihanaliti si behavioriti. Contiina este simultan un produs al evoluiei istorice legice si o dimensiune existential, intrinsec reclamant a organizrii psihice ale omului. M. late identific ! etape n definirea contiinei. "in definiiile care s#

au dat in prima etap se poate deduce c "a fi contient" inseamna$ a gndi% a stabili relatii% a face sinteze% a te supraveghea% a te adapta la solicitrile noi, problematice. & doua etapa in definirea contiinei este reprezentat de refleciile lui 'enri E( care descrie doua componente ale contiinei$ contiina despre lume )se bazeaz pe modele sau imagini ale realitaii obiective* i contiina de sine )se ntemeiaz pe modelul eului i pe trsaturile personale*. Ca realizri ale celei de#a treia etape n definirea contiinei se menioneaz$ evidenierea caracterului reflexiv al contiinei )+.,eaget*, accentuarea simirii si afectivitii )'umphre(* sau a intenionalitii contiinei ),acherie*. Modelele explicatic#interpretative ale contiinei incearc s descrie, explice si s interpreteze principalele componente structurale i aspecte ale funcionrii contiinei. &ceste modele se grupeaz in dou mari categorii, i anume$ modele tradiionale i modele actuale ale cunotinei. Modele explicativ#interpretative tradiional ale contiinei sunt$ modelul topic, modelul dinamic si modelul constructivist. Modele explicativ#interpretative modelul psihoevolutionist. actuale ale contiinei sunt$ modelul psihocibernetic, modelul psihoumanist, modelul psihocognitivist si

Locul contiinei n psihologie Con-tiin.a este una din cele mai importante ipostaze ale vie.ii psihice. /n lumea -tiin.ific ea a fost c0nd contestat, ignorat )behaviori-tii*, alteori a fost considerat ca reprezent0nd ntreaga via. psihic )introspec.ioni-tii*. "e la un termen esen.ial la nceputul psihologiei -tiin.ifice, con-tiin.a a devenit un termen ignorat timp de 12 de ani, p0n n 3415, c0nd ,iaget i#a redat statutul -tiin.ific de prim rang. &stzi con-tiin.a face obiectul predilect al 6-tiin.elor spiritului7, al psihologiei cognitive -i al neuro-tiin.elor. Autori precum D.C. Dennet (1991), D. Edelman (1992), O. lana!an (1992),

".#umphre$ (1992), %. &earle (1992), '. (aillard (199)), D. (in*as (199+), ,.'. ,aards (199-) etc. au pu.licat articole /i mono!rafii de specialitate dedicate pro.lematicii con/tiin0ei, cu mare audien01 nu numai 2n lumea speciali/tilor, ci /i 2n cea a pu.licului lar!. A/adar, con/tiin0a 2/i reia statutul central /i fundamental 2n !3ndirea /i cercetarea psiholo!ic1. Etape in definirea contiinei Dificultatea definirii con/tiin0ei pro4ine din faptul c1 ea este pur1 su.iecti4itate, din faptul c1 se manifest1 2n e5perien0ele personale, nefiind, de re!ul1, accesi.il1 altuia. Con/tiin0a este 6locul senza0iilor /i al percep0iilor noastre, realitatea su.iecti41 a acestora, materia prim1 a 4ie0ii noastre psihice7 ea or!anizeaz1 datele sim0urilor, ne situeaz1 2n timp /i spa0iu, este cunoa/terea a ceea ce 2nso0e/te acti4itatea spiritului8. Defini0ia lui

&illam$, de/i reu/e/te s1 surprind1 unele elemente esen0iale ale naturii /i func0iilor con/tiin0ei, su!ereaz1 cu mai mare acuitate 2ntre.area 6Ce 2nseamn1 a fi con/tient98. :n 4ederea clasific1rii ei ar!umentate, o scurt1 incursiune 2n istoria psiholo!iei poate fi instructi41. Dup1 opinia psiholo!ilor rom3ni, 2n definirea con/tiin0ei au fost parcurse trei mari etape7 1. nceputurile psihologiei tiinifice anii 30. "up 8asile ,avelcu, cele mai frecvente rspunsuri la ntrebarea 6censeamn a fi con-tient97 au fost urmtoarele$ # a g0ndi, a stabili rela.ii. 6nu se poate vorbi despre con-tiin.a unui singur fapt, deoarece o stare psihic nu este con-tient dec0t n raport cu altstare7. # con-tiin.a este cu at0t mai vie cu c0t exist mai multe raporturi ntre diversele ei elemente componente. # a dispune de capacitatea de a face sinteze. :undt concepea con-tiin.aca pe o sintez creatoare. # a te putea autosupraveghea. +anet$ con-tiin.a este un ansamblu de reac.iuni ale individului la propriile lui ac.iuni. # a te adapta cu suple.e la noile solicitri. Clapar ;de7 con-tiin.a nu apare dec0t atunci c0nd adaptarea individului nu se mai face automat. :allon$ fr o activ adaptare la obiecte, totdeauna noi, ale experien.ei externe, nu se poate produce con-tiin.. ;oate aceste defini.ii sunt limitate, ntru#c0t primele ! reduc con-tiin.a fiela g0ndire sau la una din opera.iile g0ndirii )sinteza*, fie la limba<, iar ultima lrge-te extrem de mult con-tiin.a, identific0nd#o cu inteligen.a. 8asile ,avelcu = defini.ie = con-tiin.a este o func.ie de adaptare la lumea extern prin opera.ii simbolice, reprezentative, intelectuale, cu scopul asigurriiunui nou echilibru, mai perfec.ionat, ntre individ -i mediu. . anii !0 anii "0. 'enri E($ a fi con-tient nseamn a tri particularitatea experien.ei

proprii,transform0nd#o n universalitatea -tiin.ei ei. Con-tiin.a trebuie descris ca ostructur complex, ca organizare a vie.ii de rela.ie a subiectului cu al.ii -i culumea. "efini.ie )>?!*$ a fi con-tient nseamn a dispune de un model personal al lumii. )>15*$ con-tiin.a este acea form de activitate bazal a creierului -i ag0ndirii care poate fi definit ca organizare a experien.ei sensibile actuale. @rganizare, deoarece activitatea con-tiin.ei este un sistem care integreazn ordine spa.io#temporal instan.ele care o compun% organizarea experien.eisensibile pt. c propriul con-tiin.ei este constituirea formelor perceptive sau reprezentative ale evenimentelor trite% organizarea experien.ei sensibile actuale,deoarece con-tiin.a face din experien.ele -i sentimentele trite un moment altimpului$ prezent. 3.anii "0 #ilele noastre$ se centreaz pe caracteristicile psihologice ale con-tiin.ei. ,iaget$ descrie con-tiin.a ca pe o 6acompaniatoare7 a ac.iunilor. El diferen.iaz o 6con-tiin. n acte7 )cunoa-terea anterioar a prizei de con-tiin.*de con-tiin.a reflexiv )echivalent cu priza de con-tiin.*. ,riza de con-tiin. nseamn o elaborare nou a cuno-tin.elor prin trecereade la un plan psihologic la altul )din planul ac.iunii n cel al reprezentrii, din planul reprezentrii concrete n cel al reprezentrii formale*. ,iaget pune accent pe reflexivitate, al.ii pe sim.ire -i afectivitate. 'umpfre($ a fi con-tient nseamn, n mod esen.ial, a avea senza.ii$ adic a avea reprezentri mintale ncrcate de afectivitate, a ceva ce mi se nt0mpl aici -i acum. Mul.i autori postuleaz inten.ionalitatea ca fiind una dintre caracteristicile esen.iale ale con-tiin.ei. late$ con-tiin.a este o form suprem de organizare psihic, prin care serealizeaz integrarea activ#subiectiv a tuturor fenomenelor vie.ii psihice -i care faciliteaz raportarea A adaptarea continu la

mediul natural -i social$ # con-tiin.a este doar o parte a psihicului, cea mai important, # integrarea activ subiectiv B func.ia general a con-tiin.ei, # adaptarea la mediu este finalitatea con-tiin.ei. Caracteristicile re#producerii con-tiente$ # omul -i d seama de ceva anume -i l re#produce n subiectivitateasa sub form de imagini, no.iuni, impresii. Con-tiin.a presupuneincluderea particularului n general -i identificarea generalului n particular BC func.ia informa.ional#cognitiv a con-tiin.ei. # este cu scop sau orientat spre scop BC activism crescut alsubiectului, autonomia lui relativ n raport cu influen.ele mediuluiBC func.ia finalist a con-tiin.ei. # con-tiin.a este o re#producere anticipativ a realit.ii )diferit deanimale* BC func.ia anticipativ#predictiv. # caracterul planificat )fragmentarea activit.ii n elemente -istabilirea succesiunii desf-urrii -i realizrii lor* BC func.iareglatoare a con-tiin.ei. # caracterul creator )omul re#produce realitatea cu scopul de a omodifica, de a o adapta necesit.ilor sale* BC func.ia creativ# proiectiv a con-tiin.ei. Dumai interac.iunea -i interdependen.a acestor particularit.i, integrarea unora n altele genereaz efectul de con-tiin.. %odele e&plicati'(interpretati'e ale contiinei Modelele explicativ#interpretative ale contiinei se clasific in doua mari categorii$ modele traditionale si modele actuale ale contiinei. Modelele explicativ-interpretative tradiionale sunt$ modelul topic, modelul dinamic si modelul contstructivist. Modelul dinamic-interpreteaz con-tiin.a n termeni de 6c0mp7 al con-tiin.ei. C0mpul nu este conceput spa.ial -i static, ci ca o structur organizat n limitele creia se ordoneaz experien.a individului, acest

fapt permi.0nd actualitatea ei. Enterpretarea con-tiin.ei n termeni de 6c0mp al prezentului7 permite desprinderea a trei caracteristici importante ale con-tiin.ei$ verticalitatea )se refer la palierele ei constitutive*% facultativitatea )capacitatea contiinei de a implica o pluralitate de variaii supuse dispoziiei si poziiei de arbitru a subiectului*% legalitatea )se refer la forma de organizare a cmpului*. Modelul dinamist: +ames$ con-tiin.a este un fapt fundamental al vie.ii psihice interioare care avanseaz, curge -i se succede fr ncetare n noi. Exist 5 caracteristici fundamentale ale con-tiin.ei$ ( fiecare stare tinde s se integreze unei con-tiin.e personale)con-tiin.a este individual*% # n orice con-tiin. personal strile sunt, ntotdeauna, n curs deschimbare )con-tiin.a e dinamic*% # orice con-tiin. este sensibil continu )singurele ntreruperi sunttimpii mor.i n care con-tiin.a se identific cu con-tiin.a anterioar*% # con-tiin.a se intereseaz de anumite elemente -i se dezintereseaz de altele, dar nu nceteaz a le primi pe nici unele. Modelul constructivist: con-tiin.a apare ca o construc.ie sistematic, ncontinu mi-care )8gotsFi*. /n timp de :undt -i GHhler vd con-tiin.a cao reunire sau sintez a proceselor psihice, 8gotsFi o vede ca o inter# rela.ionare func.ional a proceselor psihice. "e-i 8gotsFi vede con-tiin.a n mi-care, la fel ca -i +ames, la el este vorba despre o mi-care organizat, nu haotic despre o construc.ie treptat, deci evolutiv -i nu la nt0mplare. Initatea con-tiin.ei este rezultatul procesului de dezvoltare interdependent a tuturor func.iilor psihice. Modele explicativ-interpretative actuale ale contiinei sunt$ modelul psihocibernetic, modelul psihoumanist, modelul psihocognitivist si modelul psihoevolutionist.

Modelul psihocibernetic: Je consider c, spre deosebire de reglarea psihic de tip incon-tient, care apeleaz la modelul informa.ional al propriului eu, reglarea psihic de tip con-tient se ntemeiaz pe corelarea dinamic a modelului informa.ional al propriului eu )imaginea de sine*, cu modelul informa.ional al lumii externe,devenind astfel posibile autoraportarea -i autoevaluarea ca forme de reglare specific umane. Jpre deosebire de feed#bacF#urile corective, nnscute, incon-tiente care ac.ioneaz n direc.ia reducerii devia.iilor de la obiectivul ce urmeaz a fi realizat, feed#bacF#urile dob0ndite, con-tiente realizeaz at0t corec.ia abaterilor de la obiectiv, c0t -i revizuirea -i modificarea obiectivului dac acesta este eronat. Modelul psihoumanist: -i are sursa n psihologia umanist. Con-tiin.a este numele dat experien.ei unice a organismului, pe care o personalizm. Experien.a con-tiin.ei este produs de interac.iunea a trei tipuri de variabile$ # Experien.a primar$ stimulri ale organismului de obiecte saufiin.e umane -i se constituie ntr#un substrat de baz al vie.ii. # Experien.a cunoa-terii$ str0ns legat de prima, rezult0nd dinintrarea n func.iune a diferitelor mecanisme psihice, ca aten.ia cu posibilit.ile ei de selec.ie, memoria, cu stocarea informa.iilor etc. # Experien.a personal$ privat, idiosincratic, unic, care reprezint prim#planul experien.ei. Ea este esen.ial pt. con-tiin.-i se compune din dou forme$ experien.a de tip 6ME7, care este percep.ia personal -i 6E7, modul n care individul proceseaz informa.ia. Modelul psihocognitivist: con-tiin.a apare ca o capacitate deplin. Modelul porne-te de la premisa c func.ia esen.ial a proceselor senzoriale este procesarea informa.iilor venite din mediul intern -i extern, astfel devenim con-tien.i de ceea ce se petrece n afara -i n interiorul corpului nostru.

Con-tiin.a se focalizeaz pe un stimul -i#i ignor pe al.ii, pentru c nu se poate concentra pe to.i. Evenimentele cu importan. mare pt. supravie.uire au prioritate maxim. Jchimbarea aten.iei de pe un stimul pe altul este facilitat de schimbrile din mediu. Con-tiin.a nu doar selecteaz stimulii, ci -i ini.iaz, planific -i ghideaz ac.iunile individului BC implic dou procese cognitive$ nregistrarea -i selec.ia stimulilor% controlul propriului corp -i al mediului. "in punct de vedere al accesibilit.ii, pentru con-tiin. ntregul precede partea. Modelul psihoevoluionist: )perspectiv "arKinist*. "anette propune o structur 6scandalos de simplificat7 numit ;urnul = Lenerrii = -i = ;estrii, care se compune dintr#o serie de paliere, care, pemsur ce se construiesc mputernicesc organismele de la noul nivel s gseasc mi-cri din ce n ce mai eficiente, dot0ndu#le -i cu o mare putere cognitiv. # ,rimul nivel )al fiin.elor darKiniene*$ modele de organisme ob.inute prin muta.ii genetice, care n urma testrii pe teren, au supravie.uit doar cele mai bune. # In alt nivel )fiin.ele sFinneriene*$ cele care supravie.uiesc pentru c au fcut de la nceput, din nt0mplare, mi-crile pe care trebuiau s le fac. # In alt nivel )fiin.ele popperiene*$ supravie.uiesc pt. c sunt suficient de de-tepte pt. a face ni-te prime mi-cri care nu sunt nt0mpltoare. # Iltimul eta< )fiin.ele gregoriene*$ cele ale cror medii interne sunt informate despre por.iunile proiectate ale mediului exterior, care# -ielaboreaz unelte mentale ale ac.iunilor exterioare, printre care unloc aparte l ocup cuvintele. ;recerea de la un nivel la altul p0n la ultimul este echivalat cu drumul sinuos al apari.iei con-tiin.ei. In autor conchide c con-tiin.a reflect componenta afectiv a

sistemelor specializate. Ea const n capacitatea omului de a atribui sentimente activit.ilor mentale, ceea ce e diferit de aparate, de ma-ini etc. )iscuii i contro'erse cu pri'ire la contiin* a. Care sunt accep.iunile no.iunii de con-tiin.9 Exist trei mari accep.iuni$ # ca nivel de organizare al psihicului )teoria psihanalitic*% # ca form a aten.iei )&llport*% # ca o cale privilegiat a observatorului spre propria minte)introspec.ionismul*. b. Edelman face o distinc.ie ntre con-tiin. -i autocon-tiin.$ prima oconsider o con-tiin. primar )capacitatea de a sesiza existen.a lucrurilor din lume, dar nu presupune nici un fel de eu con-tient de sine*, iar cea de#a doua o considerau o con-tiin. superioar )recunoa-terea g0ndurilor -itririlor afective*. "istinc.ia creeaz cel pu.in, dou pericole$ de a confunda con-tiin.a cu psihicul -i de a extinde con-tiin.a asupra animalelor. c. /nc nu -tim dac .esutul non#biologic poate produce con-tiin..

Contiina este forma cea mai superioar1 de reflectare psiholo!ic1, este rezultatul condi0iilor social<istorice de formare a omului 2n cadrul acti4it10ii de munc1, care se afl1 permanent 2ncomunicare (cu a=utorul lim.a=ului) cu al0i oameni. :n acest sens con/tiin0a este 6un produs social8.Omul este unicul dintre fiin0e, care este capa.il de autoanaliz1, autocontrol /i autoapreciere. Aptitudinea de a se reflecta pe sine 2ns1/i 2n comple5ul acti4it10ii 4itale este aptitudinea de a fi contient de sine. %eflectarea rela0iilor sociale de c1tre om se nume/te contiin social. Con/tiin0a social1 se prezint1 su. dou1 forme fundamentale7

# ideolo!ic1>

# psiholo!ic1
rec4ent se spune c1 specificul psihicului uman este apari0ia con/tiin0ei. Dar e5ist1 dou1 feluri de con/tiin017
< contiina < contiina

implicit ? primiti41, nediferen0iat1, care e5ist1 /i la animalele superioare> reflexiv con/tiin0a de sine, de 6eu8, 2ntr<ade41r specific uman1.

Contiina de sine (explicit) e precedat1 de 6sentimentul de sine8, stare confuz1, dinaintea momentului, c3nd persoana 4a =udeca, 4a aprecia modul s1u de e5isten01. @a .aza e4olu0iei con/tiin0ei st1 formarea treptat1 a unei scheme corporale /i a unei ima!ini a propriului corp. +unctiile constiintei de semnificare sau de cunoatere% de sintez% de relaie% de autosupraveghere% de adaptare% reglatorie% informaional#cognitiv% de orientare spre scop% creativ#proiectiv% finalist% anticipativ#predictiv.

funcia funcia funcia funcia funcia funcia funcia funcia funcia funcia funcia

,onstat*ri personale Eu consider c contiina este cea mai important parte a psihicului. @mul, prin contiina, are capacitatea de a anticipa rezultatul aciunilor sale, de a#l stabili mintal nainte de a#l realiza in forma sa concreta. Contiina este deci o reflectare anticipativ a realitaii, prin acesta deosebirea dintre om si animal fiind fundamental. @ asemenea caracteristic a organizrii contiente evidentiaz funcia

ei anticipativ#predictiva. @mul nu re#produce realitatea in sine doar pentru a o re#produce, ci cu scopul de a o modifica, schimba, adapta necesitatilor sale, ceea ce desemneaza caracterul creator al contiinei, implicit funcia sa creativ# proiectiva.

,onclu#ii generale Con/tiin0a este una dintre cele mai importante ni4eluri de or!anizare a 4ie0ii psihice (ni4elul superior de dez4oltare al psihicului). Deci con/tiin0a este structura psihic1 de suport a 4ie0ii interioare /i constituie nucleul 4ie0ii psihice.

Con/tiin0a poate fi definit1 ca fiind totul (psiholo!ia f1r1 incon/tient) sau nimic (psiholo!ia f1r1 con/tiin01). Contiina este ni4elul psihic superior de reflectare a realit10ii caracteristic doar omului /i nu 2n toate cazurile. Contiina este forma cea mai superioar1 de reflectare psiholo!ic1, este rezultatul condi0iilor social<istorice de formare a omului 2n cadrul acti4it10ii de munc1, care se afl1 permanent 2n comunicare cu al0i oameni. E$ demonstreaz1 c1 6a fi con/tient 2nseamn1 a dispune de un model personal al lumii8.A/adar, indi4idul 2/i 2ncorporeaz1 un model al lumii 2n care sunt incluse propriile sale e5perien0e /i de care el dispune, 2n mod li.er, ca persoan1.

-i.liografie 2. Lolu, M. )M225* Gazele ,sihologiei Lenerale, Editura Inivrsitar,

Gucuresti A. Deveanu, 8., Nundamentele ,sihologiei ). ,opescu#Deveanu, ,. "icionar de ,sihologie, Gucureti +. B. late, M. )M22?* Nundamentele ,sihologiei, Editura Iniversitar, Gucureti late, M. )M222* Entroducere n ,sihologie, Editura ,olirom, Eai

C. E(, '. )34O!* Contiina, Editura Ptiinifica si Enciclopedic, Gucureti