Sunteți pe pagina 1din 33

Universitatea din Bucureti Facultatea de Psihologie i tiinele Educaiei Departamentul pentru Formarea Profesorilor Filiala Focani Specializarea Pedagogia

nv m!ntului Primar i Precolar

Profesor coordonator: Lector univ.dr. Stefanescu Cornelia

Proiect realizat de: Ctnoiu Violeta Maria Dumitrecu Bogdan Vladut Oprea onu! P"rlea #na$Maria %ocsani &'()

"etode interactive de grup

*Organizarea activit!ii +colare fie "n form frontal ori colectiv ,de munc cu "ntregul colectiv al clasei- al anului de studiu etc..- fie "n ec/ipe ,microgrupuri. sau individual- ori com0inatorie- ca cea sugerat de e1perimentul team teac/ing ,0azat- "ntre altele- pe o grupare fle1i0il +i mo0il a elevilor cu treceri de la activit!i cu grupuri mari- la ac!iuni "n grupuri mici- omogene +i apoi la activit! individuale. reclam "n mod inevita0il o metodologie adecvat acestor forme organizatorice.2 , oan Cerg/it- (334- p. )5. Metodele de "nv!m6nt (odos = cale, drum; metha = ctre, spre) reprezint cile folosite n coal de ctre profesor n a-i sprijini pe elevi s descopere viaa, natura, lumea, lucrurile, tiina. le sunt totodat mijloace prin care se formeaz i se dezvolt priceperile, deprinderile i capacitaile elevilor de a aciona asupra naturii, de a folosi roadele cunoaterii transform!nd e"teriorul n faciliti interioare, form!ndu-i caracterul i dezvolt!ndu-i pesonalitatea. *Calitatea pedagogic a metodei didactice presupune transformarea acesteia dintr$o cale de cunoatere propus de profesor "ntr$o cale de nvare realizat efectiv de pre+colar- elev- student- "n cadrul instruirii formale +i nonformale- cu desc/ideri spre educa!ia permanent.2 (#orin $ristea, %&&', p. ()() *ezideratele de modernizare i de perfecionare a metodolo+iei didactice se nscriu pe direciile sporirii caracterului activ al metodelor de nvmnt, n aplicarea unor metode cu un pronunat caracter formativ, n valorificarea noilor tehnologii instrucinale n contaminarea i suprapunerea problematizrii aspra fiecrei metode i te,nici de nvare, reuind astfel s se aduc o nsemnat contri-uie la dezvoltarea ntre+ului potenial al elevului $erina primordial a educaiei pro+resiviste, cum spune .ean /ia+et, este de a asi+ura o metodolo+ie diversificat -azat pe m-inarea activitilor de nvare i de munc independent, cu activitile de cooperare, de nvare n grup i de munc interdependent. *ei nvtarea este eminamente o activitate proprie, in!nd de efortul individual depus n nele+erea i contientizarea semnificaiilor tiinei, nu este mai puin adevrat c relaiile interpersonale, de +rup sunt un factor indispensa-il apariiei i construirii nvrii personale i colective. *7nv!area "n grup e1erseaz capacitatea de decizie +i de ini!iativ- d o not mai personal muncii- dar +i o complementaritate mai mare aptitudinilor +i talentelor- ceea ce asigur o participare mai vie- mai activ- sus!inut de foarte multe elemente de emula!iede stimulare reciproc- de cooperare fructuoas.2, oan Cerg/it-(334- p. 89. #pecific metodelor interactive de grup este faptul c ele promoveaz interac!iunea dintre minile participanilor, dintre personalitile lor, duc!nd la o nvare mai activ i cu rezultate evidente. 0cest tip de interactivitate determin identificarea su-iectului cu situaia de nvare n care acesta este antrenat1 ceea ce duce la transformarea elevului n stp!nul propriei transformri i formri. 2Metodele interactive urmresc optimizarea comunicri- o0serv6nd tendin!ele in/i0itorii care pot aprea "n interiorul grupului2 , on$Ovidiu P6ni+oar-. nteractivitatea presupune at!t cooperarea 3 definit drept forma motivaional a afirmrii de sine, incluz!nd activitatea de avansare proprie, n care individul rivalizeaz cu ceilali pentru do-!ndirea unei situaii sociale sau a superioritii1 3 c!t i competiia care este o activitate orientat social, n cadrul creia individul cola-oreaz cu ceilali pentru atin+erea unui el comun1 (0usu-el, %&'%) le nu se sunt antitetice; am-ele implic un anumit +rad de interaciune, n opoziie cu comportamentul individual. 4n condiiile ndeplinirii unor sarcini simple, activitatea de +rup este stimulativ, +ener!nd un comportament conta+ios i o strdanie competitiv; n rezolvarea sarcinilor comple"e, rezolvarea de pro-leme, o-inerea soluiei corecte e facilitat de emiterea de ipoteze multiple i variate. 5nteraciunea stimuleaz efortul i

productivitatea individului i este important pentru autodescoperirea propriilor capaciti i limite, pentru autoevaluare. "ist o dinamic inter+rupal cu influene favora-ile n planul personalitii, iar su-iecii care lucreaz n ec,ip sunt capa-ili s aplice i s sintetizeze cunotinele n moduri variate i comple"e, nv!nd n acela5 timp mai temeinic dec!t n cazul lucrului individual. 4n acest fel se dezvolt capacitile elevilor de a lucra mpreun ce se constituie ntr-o component important pentru via i pentru activitatea lor profesional viitoare.

Clasificarea metodelor i tehnicilor interactive de grup *up funcia didactic principal putem clasifica metodele i te,nicile interactive de +rup astfel6 Metode de predare-nvare interactiv n grup: 7etoda predrii8nvrii reciproce ; 7etoda .i+sa9 (7ozaicul); $itirea cuprinztoare; $ascada #:0* (#tudent :eams 0c,ievement *ivision) 3 7etoda nvrii pe +rupe mici;

:;: (:eams8;ames8:ournaments) 3 7etoda turnirurilor ntre ec,ipe; 7etoda sc,im-rii perec,ii 7etoda piramidei; 4nvarea dramatizat; Metode de fixare i sistematizare a cunotinelor i de verificare: <arta co+nitiv sau ,arta conceptual 7atricele; =anurile co+nitive; #c,eletul de pete; *ia+rama cauzelor i a efectului; /!nza de pianjn :e,nica florii de nufr 7etoda >.0.5. ; $artonaele luminoase; Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativitii: ?rainstormin+; #tar-urstin+ ( "plozia stelar); 7etoda /lriilor +!nditoare (:,in@in+ ,ats 3 d9ard de ?ono); $aruselul; 7ulti-votin+; 7asa rotund; 5nterviul de +rup; #tudiul de caz; 5ncidentul critic; /,illips A8A; :e,nica A8(8B; $ontroversa creativ; :,nica acvariului; :e,nica focus +rup; /atru coluri ; 7etoda Crisco; #inectica; 7etoda *elp,i; Metode de cercetare n grup: :ema sau proiectul de cercetare n +rup; "perimentul pe ec,ipe; /ortofoliul de +rup; Metodele interactive sunt modaliti moderne de stimulare a nvarii i dezvoltrii personale nc de la v!rstele timpurii, sunt instrumente didactice care favorizeaz intersc,im-ul de idei, de e"periene, de cunotine. 7etodele interactive stimuleaz creativitatea, comunicarea, activizeaz toi copii i formea capaciti6 spiritul critic constructiv, independena n +!ndire i aciune, +sirea unor idei creative, ndraznee de rezolvare a sarcinilor de nvare. Doul , necunoscutul, cautarea de idei prin metodele interactive confera activitatii mister didactic1, se constituie ca o aventura a cunoasterii1 in care copilul e paticipant activ pentru ca el intalneste pro-leme, situatii comple"e pentru mintea lui de copil, dar in +rup, prin analize, dez-ate, descopera raspunurile la toate intre-arile, rezolva sarcini de invatare, se ismte responsa-il si multumit la finalul activitatii.

*e ce metode interactiveE $reeaza deprinderi; Caciliteaza invatarea in ritm propriu; #timuleaza cooperarea, nu competitia; #unt atractive; /ot fi a-ordate din punctul de vedere al diferitelor stiluri de invatare.

Falente formative ale metodelor interactive #timuleaza implicarea activa in sarcina didactica; "erseaza capacitatile de analiza a copiilor; #timuleaza initiativa copiilor; 0si+ura o mai -una punere in practica a cunostintelor, capacitatilor si priceperilor; 0si+ura un demers interactiv al actului predare -invatare- evaluare; Falorifica si stimuleaza potentialul creativ, ori+inalitatea copiilor; 0ctioneaza asupra dezvoltarii +andirii critice a copiilor; $opiii devin responsa-ili in rezolvarea sarcinilor; 0si+ura dezvoltarea culturii de +rup1 cooperarea, intrajutorarea. 5ncurajeaza autonomia copilului si promoveaza invatamantul prin cooperare. $opiii se comporta cu toleranta, afectivitate, sensi-ilitate, corectitudine cu cei din jur. 5nvata sa ar+umenteze. $e fac copiiiE $opiii se ajuta unii pe altii sa invete, impartasindu-si ideile; 5nvata cum sa invete, se e"prima li-er, e"perimenteaza; $opiii tre-uie sa fie capa-ili6 -sa asi+ure conducerea +rupului; -sa coordoneaza comunicarea; -sa sta-ileasca un climat de incredere; -sa poata lua decizii; -sa medieze conflicte; -sa fie motivati, sa actioneze conform cerintelor educatoarei. $e face profesorulE 0ranjeaza mo-ilierul din clasa in mod corespunzator. 5deal este formarea +rupurilor in numar de cate G copii, aranjati de-o parte si de alta a unei -anci; #ta-ileste criteriul de +rupare (se"ul, prieteniile, nivelul a-ilitatilor intr-un anumit domeniu, diferite jocuri) si dimensiunea +rupului de la H la A copii; #ta-ileste re+ulile de lucru (se vor-este pe rand, nu se ataca persoana, ci opinia sa, se consulta intre ei, nu se monopolizeaza discutia, nu rezolva unul sin+ur sarcina, se lucreaza cu culori diferite); "plica foarte clar o-iectivele activitatii, specifica timpul pe care il au copiii la dispozitie; /re+ateste spatiul si materialele didactice necesare.

Definitie.
Metoda palariilor ganditoare reprezinta o te,nica interactiva de stimulare a creativitatii care are la -aza interpretarea de roluri prin care copiii isi e"prima li-er +andirea, dar in acord cu semnificatia culorii palariutelor alese. #unt A plrii +!nditoare, fiecare av!nd c!te o culoare6 al-, rou, +al-en, verde,al-astru i ne+ru. 7em-rii +rupului i ale+ plriile i vor interpreta astfel rolul precis, aa cum consider mai -ine. >olurile se pot inversa, participanii sunt li-eri s spun ce +!ndesc , dar s fie n acord cu rolul pe care l joac. $uloarea plriei este cea care definete rolul. :d;ard de Bono a introdus conceptul de 2+!ndire lateral1, care presupune faptul c o pro-lem se poate rezolva ieind din o-inuit i a-ord!nd-o din perspective inedite, apel!nd la ima+inaie. CUM ! "#$# !%&! 'C!' &( M!&#)(*

#e mpart cele A plrii +!nditoare elevilor i se ofer cazul supus discuiei pentru ca fiecare s-i pre+teasc ideile. /lria poate fi purtat individual 3 i atunci elevul respectiv i ndeplinete rolul- sau mai muli elevi pot rspunde su- aceeai plrie.4n acest caz, elevii +rupului care interpreteaz rolul unei plrii +!nditoare coopereaz n asi+urarea celei mai -une interpretri.
Se mpart cele 6 plrii gnditoare elevilor i se ofer cazul supus discuiei pentru ca fiecare s-i pregteasc ideile. Plria poate fi purtat individual i atunci elevul respectiv I ndeplinete rolul sau mai muli elevi pot rspunde sub aceeai plrie. n acest caz! elevii grupului care interpreteaz rolul unei plrii gnditoare coopereaz n asigurarea celei mai bune interpretri. "i pot purta fiecare c#te o plrie de aceeai culoare! fiind contieni de fatul c$ # Plria albastr $ clarific # Plria alb $ informeaz # Plria verde $ genereaz ideile noi # Plria galben efortul aduce beneficii # Plria neagr $ identific greelile # Plria roie $ spune ce simte despre Cum funcioneaz aceast metod n cazul rezolvrii de probleme:
#

# Plria albastr: definete problema% # Plria alb: ofer informaiile i materialele disponibile n legtur cu problema discutata # Plria verde: vizeaz soluiile posibile% # Plria galben: are n vedere posibilitile reale de realizare a soluiilor propuse% # Plria neagr: evideniaz slbiciunile fiecrei soluii date propuse. # Plria alb: leag soluiile de informaiile disponibile! rspunz#nd la ntrebri de genul$ &'u solutile propuse o baz informaional()% # Plria roie: stimuleaz participanii s rspund la ntrebri de genul$ &*e simii n legtur cu soluiile propuse()% # Plria albastr: alege soluia corect i trece mai departe. # Plriile gnditoare pot fi purtate pe r#nd de participani sau toi subiecii antrenai n discuie pot fi sub aceeai palarie in acelasi timp. 'stfel se pot folosi formule de genul$ Hai s ncercm i plria verde. Cutm idei noi. sau S lsm plria neagr, s o probm pe cea galben. *ineva care nu este nc#ntat de ideea pus n discuie! nu face nici un efort s gseasc elemente pentru dezvoltarea ei.

+tiliz#nd te,nica plriilor gnditoare, g#nditorul este provocat s sc,imbe plriile! faclit#ndu-se astfel posibilitatea de e-primare! deoarece nu este constr#ns s aibe doar o singur perspectiv. # . persoan entuziasmat de idee este rugat! ca sub plria neagr! s caute dificultile! nea/unsurile. # +nele persoane sunt negativiste mai tot timpul. *u sistemul plriilor gnditoare e-ist ocazia de a fi negativist la un moment dat 0sub plria neagr1! iar n alt moment s renune la negativism! ncerc#nd o alt plrie 0perspectiv1 verde, de e-emplu.

Sase palarii ganditoare: Iase moduri de a +!ndi ;!ndirea n paralel Jn instrument de inovaie :tape: #e formeaza un +rup de A copii; #e impart palariutele +anditoare; #e prezinta de catre profesor o situatie cat mai concis formulata pentru a fi inteleasa de copii; $opiii dez-at situatia8 cazul e"pus tinand cont de culoarea palariei care defineste rolul.

Semnificatia culorilor Plria al0astr 3 este liderul, conduce activitatea. ste plria responsa-il cu controlul discuiilor, e"tra+e concluzii 3 clarific Plria al0 3 este povestitorul, cel ce red pe scurt coninutul te"tului, e"act cum s-a nt!mplat aciunea, este neutru 3 informeaza Plria ro+ie 3 i e"prim emoiile, sentimentele, suprarea, fa de personajele nt!lnite, nu se justific 3 spune ce simte Plria neagr 3 este criticul, prezint aspectele ne+ative a nt!mplrilor, e"prim doar judeci ne+ative 3 identific gre+elile Plria verde 3 este +!nditorul, care ofer soluii alternative, idei noi, d fr!u ima+inaiei K$e tre-uie fcutEL 3 genereaz idei noi Plria gal0en 3 este creatorul, sim-olul +!ndirii pozitive i constructive, e"ploreaz optimist posi-ilitile, creaz finalul 3 efortul aduce 0eneficii

Plria al0 $el ce poart plria al- tre-uie s-i ima+ineze un computer care ofer informaii i ima+ini atunci c!nd acestea i se cer. $alculatorul este neutru i o-iectiv. Du ofer interpretri i opinii. $!nd poart1 plria al-, +!nditorul tre-uie6 -s se concentreze strict pe pro-lema discutat, n mod o-iectiv -s relateze e"act datele. -sa ofere o privire clars si o-iectiva asupra informatiilor

<6nditorul plriei al0e este disciplinat +i direct. #l0ul ,a0sen!a culorii. indic neutralitatea.

Plria ro+ie. /urt!nd plria roie, +!nditorul poate spune aa6 10a simt eu nle+tur cuM1 0ceast plrie le+itimeaz emoiile i sentimentele ca parte inte+rant a+!ndirii. a face posi-il vizualizarea, e"primare lor. /lria roie permite +!nditorului se"ploreze sentimentele celorlali participani la discuie, ntre-!ndu-i care este prerea lor din perspectiva plriei roii1, adic din punct de vedere emoional i afectiv. $el ce privete din aceast perspectiv nu tre-uie s-i justifice feelin+-urile i nici s +seasc e"plicaii lo+ice pentru acestea.
2e,nica plriilor gnditoare ofer posibilitatea participanilor! care purt#nd plria roie! s-i e-teriorizeze direct emoiile! sentimentele! intuiiile fr alte e-plicaii! lucru cunoscut de toi ceilali membrii ai grupului. "ste important s poi s comunici ceea ce simti despre ceva anume! fr a ofensa pe nimeni i fr a te simi st#n/enit.

Plria neagr "ste plria avertisment! concentrat n special pe aprecierea negativ a lucrurilor. 3#nditorul plriei negre puncteaz ce este ru! incorect i care sunt erorile. "-plic ce nu se potrivete i de ce ceva nu merge% care sunt riscurile! pericolele! greelile demersurilor propuse. 4u este o argumentare ci o ncercare obiectiv de a evidenia elementele negative. Se pot folosi formulri negative! de genul$ !ar dac nu se potrivete cu" #u numai c nu merge, dar nici nu" 3#nditorul nu e-prim sentimente negative! acestea aparin#nd plriei roii! dup cum aprecierile pozitive sunt lsate plriei galbene. Plria neagr este valoroas pentru a evita greelile. Participanii la discuii entuziasmai! pot fi rugai la un moment dat s-i pun plria neagr 0sau s priveasc din acest punct de vedere1.. Plria galena "ste simbolul g#ndirii pozitive i constructive! al optimismului. Se concentreaz asupra aprecierilor pozitive! aa cum pentru plria neagr erau specifice cele negative. "-prim sperana% are n vedere beneficiile! valoarea informaiilor I a faptelor date. 3#nditorul plriei galbene lupt pentru a gsi suporturi logice I practice pentru aceste beneficii i valori. .fer sugestii! propuneri concrete i clare. *ere un efort de g#ndire mai mare. 5eneficiile nu sunt sesizate ntotdeauna rapid I trebuie cutate. Ideile creative oferite sub plria verde pot constitui material de studiu sub plria galben. 4u se refer la crearea de noi idei sau soluii! acestea fiind domeniul plriei verzi. Plria verde

Simbolizeaz gndirea creativ. 6erdele e-prim fertilitatea! renaterea! valoarea seminelor. *utarea alternativelor este aspectul fundamental al g#ndirii sub plria verde. "ste folosit pentru a a/unge la noi concepte i noi percepii! noi variante! noi posibiliti. 3#ndirea lateral este specific acestui tip de plrie. *ere un efort de creaie. Plria albastr # "ste plria responsabil cu controlul demersurilor desfurate. " g#ndirea despre g#ndirea nevoit s e-ploreze subiectul. Plria albastr este diri/orul orc,estrei i cere a/utorul celorlalte plrii. 3#nditorul plriei albastre definete problema i conduce ntrebrile! reconcentreaz informaiile pe parcursul activitii i formuleaz ideile principale i concluziile la sf#rit. 7onitorizeaz /ocul i are n vedere respectarea regulilor. 8ezolv conflictele i insist pe construirea demersului g#ndirii. # Intervine din c#nd n c#nd i de asemeni la sf#rit. # Poate s atrag atenia celorlalte plrii! dar prin simple inter/ecii. # *,iar dac are rolul conductor! este permis oricrei plrii s-i adreseze comentarii i sugestii.

Jn e"emplu de ntre-ri 8 comportamente posi-ile n acest joc este6 +lria +lria +lria +lria alb +lria roie galben neagr albastr $e /un!ndu-mi /e ce se $are sunt /utem s informaii plria roie, -azez aceste erorileE rezummE avemE uite ideiE $e ne $are e $e cum privesc $are sunt mpiedicE urmtorul pasE informaii eu lucrurileM avantajeleE =a ce riscuri $are sunt lipsescE #entimentul /e ce drum ne e"punemE ideile $e meu e cM o lumE De permite principaleE informaii am Du-mi place *ac re+ulamentulE # nu vrea s avemE felul cum s-a ncepem pierdem timpul $um putem procedat. aaM si+ur i s o-ine vom ajun+e ne informaiileE la rezultatul concentrm -unN asupraM, nu credeiE

+lria verde Iansa succesului este dacM $um poate fi altfel atacat pro-lemaE /utem face asta i n alt modE ;sim i o alt e"plicaieE

Avantaje:

Stimuleaz creativitatea participanilor! g#ndirea colectiv i individual% % dezvolt capcitile sociale ale participanilor! de intercomunicare i toleran reciproc! de respect pentru opinia celuilalt% % ncura/eaz i e-erseaz capacitatea de comunicare a g#nditorilor% % dezvolt competenele inteligenei lingvistice! inteligenei logice i inteligenei interpersonale% % este o te,nic uor de folosit! aplicabil unei largi categorii de v#rste% % poate fi folosit n diferite domenii de activitate i discipline% % este o strategie metacognitiv ce ncura/eaz indivizii s priveasc conceptele din diferite perspective. % determin i activeaz comunicarea i capacitatea de lua decizii% % ncura/eaz g#ndirea lateral! g#ndirea con-structiv! comple- i complet% - stimuleaz creativitatea! renun#ndu-se la g#ndirea rigid% - dezvolt g#ndirea critic% -anga/eaz intrens toate forele psi,ice de cunoatere -permite individului o contientizare crescut a tipului de g#ndire folosit cu fiecare ocazie i astfel se ofer elevilor ocazia s nvee s foloseasc toate tipurile de g#ndire% -prin practicarea unor roluri! se imbuntete calitatea deciziilor% -organizeaz i clarific g#ndirea% -permite sc,imbri ale comportamentului% -reduce coflictul dintre membrii grupului% -nu e-ist criticism! ci doar punctarea slbiciunilor% -prin caracterul ludic pe care l are! i atrage pe copii. *opiilor i nu numai lor! ci tuturor oamenilor le place s /oace diverse coluri$ Jucnd un rol, persoana n cauz se simte mai confortabil dect atunci cnd i se cere s fac ceva, s se comporte ntr un anumit mod!" #Pan$uru, %", &''(, pag" )&'*" # 9iecare plrie gnditoare reprezint un mod de g#ndire oferind o privire asupra in$orma%iilor, sentimentelor, &udec%ilor, atitudinii po'itive, creativit%ii, controlului. # ntr-o ntrunire serioas oamenii se presupune c nu pun pe primul plan emoiile! dar de fapt ei le deg,izeaz n argumente aparent logice. # # ntr-o discuie obinuit! de obicei! subiectul ' are o prere diferit de subiectul 9iecare caut s-i argumenteze propria prere i de multe ori fr o capacitate empatic. # 2e,nica celor 6 plriilor gnditoare ofer posibilitatea tuturor participanilor la discuii de a fi la un moment dat de aceeai parte a baricadei! purt#nd aceeai plrie. :iscuia devine astfel constructiv i efectele se vd imediat. 'stfel! at#t subiectul ' c#t i subiectul 5! pot purta la un moment dat plria neagr! n acelai timp! pentru a descoperi pericolele! defectele! lipsurile! nea/unsurile problemei pus n discuie. 'poi ambii pot purta plria galben pentru a e-plora beneficiile! sc,imb#nd-o apoi cu cea verde pentru a fi desc,ii tuturor variantelor. # n loc s g#ndeasc n contradictoriu! dezvolt o e-plorare bazat pe cooperare. # "ste adevrat c unii oameni sunt mai buni dec#t alii ntr-un anumit mod de g#ndire! ori se simt mai confortabili sub o anumit plrie% dar trebuie specificat c plriile colorate nu etic,eteaz pe nimeni 0de e-emplu$ &(onescu este gnditorul negru al grupului..)! etc1. "ste e-act opusul scopului acestei metode. # Important este ca fiecare participant s fac efortul de a folosi toate plriile. # 2e,nica plriilor gnditoare este folosit pentru a determina indivizii s-i sc,imbe perspectiva de g#ndire! s ia n consideraie i alte puncte de vedere.

Intr-un astfel de /oc se utilizeaz ase plrii de culori diferite 0alb! rou! negru! galben! verde i albastru1. 9iecare culoare definete un anumit rol i persoana care o poart e-erseaz un anumit tip de g#ndire. ;uc#nd rolul unui g#nditor! prin e-erciiu! voin i efort! elevul poate deveni un g#nditor adevrat i i poate sc,imba modul de a g#ndi. 'tunci c#nd i sc,imb plria! micul actor i sc,imb i rolul.

7etoda presupune ca! dup mprirea pe grupe! un elev sau grupul de elevi s poarte o anumit plrie! pe care o alege singur! cunosc#nd ce reprezint fiecare culoare i contient fiind de faptul c trebuie respectat cu strictee specificul fiecrei plrii.

#plicatia nr (.
:isciplina$ <imba i literatura rom#n Subiectul$=*iuboelele ogarului)- *lin 3ruia *lasa $ I <i s-a citit copiilor lectura =*iuboelele ogarului)! care le-a plcut foarte mult! dup care! li s-a cerut s reflecteze asupra coninutului ideatic al te-tului i s-i anune opiunea prin purtarea unor plrii n culoarea pe care doresc s o reprezinte. S-a mpartit clasa n ase grupe! fiecare grup primind c#te o plrie. <i s-au distribuit fiele de lucru! cu rugmintea ca elevii din fiecare ec,ip s cooepereze n asigurarea celor mai bune produse$

Plria alb: 8edai pe scurt coninutul te-tului &*iuboelele .garului) de *lin 3ruia! oferind o privire obiectiva a informaiilor. Plria galben: Preci>ai avanta/ele comportamentului Iepurelui.

Plria neagr: Pre>entai greelile facute de fiecare persona/. Interpretai un fialog ntre .gar i Iepure prin care s se aib n vedere reliefarea acestor greeli. Plria roie: Imaginai-v o nt#lnire ntre .gar i Iepure.Prezentai sentimentele i tririle pe care le-au avut fiecare ! datorit nt#mplrilor petrecute. Plria verde: 3sii soluii pentru rezolvarea conflictului dintre .gar i Iepure. Plria albastr: "-tragei concluzii referitoare la comportamnetul p?ersona/elor principale! la coninutul te-tului! la mesa/ul ntregii lecturi.

+,-./01010 /2A3-1-, de *lin 3ruia :e unde avea Iepurele doi galbeni! nici eu nu tiu@ :ar povestea spune c! ntr-o toamn! el pornise spre un iarmaroc vestit. :e mult se g#ndea Iepurele ca i-ar sta bine cu o plrie alb ca pana de pun i cu o scurteic verde! dar nu pentru asta se grbea el spre iarmaroc! ci ca s-i cumpere ceva pentru nclat! c era descul. ncepuser ploile de toamn! v#ntul mprtia frunzele pe poteci i frigul prinse s-l str#ng de picioare. :e aceea! i infund plria vec,e p#n peste urec,i! si str#nse zbunul pe trup i iui pasul! ca s a/ung mai repede la iarmaroc. i cum mergea Iepurele uit#ndu-se c#nd n dreapta! c#nd n st#nga! ciulind urec,ile la orice fonet! iat ca mai spre sear se nt#lni pe o potec cu .garul. . . .garul era gras! voinic! mbrcat ntr-o ub clduroas i purta n picioare nite ciuboele nou-noue... :up ce-i ddur binee! ca doi cltori de treab! o pornir mpreun prin desiul pdurii. Iepurelui i se scurgeau oc,ii dup ciuboelele .garului% pentru c tare mai erau frumoase! iar lui i era stranic de frig la picioare@ A *#t ai dat pe nclri( ntreb sfios Iepurele.

A :oi galbeni! c#t s dau@ i rspunse fudul .garul. A 7 duc i eu la iarmaroc A adug Iepurele A s-mi cumpr ciuboele. A Pi! tot acolo merg i eu! am treab cu un negustor... - -*iubotele se gsesc c#te vrei! numai bani s ai@ A 'm doi galbeni! opti Iepurele. .garul nu spuse nimic! ci i rsuci v#rful mustilor ca i cum lui nu i-ar fi psat c#i bani are Iepurele. i au mers ei aa! au mers! p#n s-a ntunecat de-a binelea. :rumul nu-l mai vedeau bine. . ploaie rece i deas se abtu n calea lor! de-i d#rd#iau bietului Iepure dinii de frig. A +ite ce zic eu! cumetre! vorbi .garul. 2e vd descul... i apoi e noapte i frig... 7ai ai i bani la dumneata... 5ani am i eu ... i cine tie cu cine ne putem nti#ni! c pdurea e plin de t#l,ari... Iepurele ciuli urec,ile! i str#nse mai tare zbunul! ca s simt banii ce-i avea ntr-un buzunara la piept. A i ce-i de fcut atunci( ntreb el. A Pi! de ce sunt pe lume ,anuri(... Pentru vreme de noapte! pentru adpost... " pe aproape ,anul +rsului... "u zic s tragem la el! dormim i pornim m#ine diminea . . . Poate p#n atunci mai st i ploaia. Iepurele nu avu ncotro iAl ascult pe .gar. Scutur#ndu-i luleaua de ua ,anului! 7o 7artin i primi tare bucuros$ A *e vreme rea@ 4u te-ar lsa inima s lai pe cineva afar@... Bei! i dumneata. mai eti i descul... 2reci colo l#ng foc! de-i mai nclzete picioarele@ Iepurele se apropie zgribulit de vatr. n afar de ei i ,angiu nu mai era nimeni n ,an. 7o 7artin ieea din c#nd n c#nd afar i se uita de-a lungul drumului! s vad dac nu cumva se mai ndreapt spre ,anul lui niscaiva cltori. A "u. zic sa cerem ceva de m#ncare A opti ogarul A i udtur. A *ere dumneata! cumetre. 7ie nu mi-e foame... i apoi nu am nici un mruntis. * dac sc,imb un galben! rm#n toata iarna descul. A Bei! ce ciudat mai eti! cumetre@... :ar cine i-a cerut! m rog sa-i sc,imbi galbenii... Pentru plat am eu bani destui... * doar nu m voi lacomi la un srac ca tine... i ntorc#ndu-se 7o 7artin n ,an! .garul spuse$ A "i! 7o 7artine! d-ne ceva de mbucat i de but... A 'm nite plcinele... A ' m#nca i eu din ele@ A 'm friptur! faguri de miere! i vin de stafide . . . A :-ne de toate i din toate! cumetre! spuse .garul ling#ndu-i buzele. 7os 7artin i puse sorul pe dinainte! ca un ,angiu adevrat ce era! i prinse a aduce buntile. .garul ncepu s ng,it cu lcomie bucat dup bucat. Iepurele se ruina i abia-abia gusta i el o bucic de plcint cu varz. i poate n-ar fi gustat deloc dac nu l-ar fi poftit .garul. A 7n#nc! cumetre! c de la dumneata mn#nci. .garul parc nu m#ncase de o lun! aa-i trosneau flcile i-i umbla limba n gur. P#n s-i fumeze 7os 7artin luleaua! .garul m#nc toat m#ncarea din ,an. <a urm ceru o can cu vin de stafide! pe care o bu pe nersuflate. Iepurele se uita mirat. Se minuna i 7o 7artin. A 7i! mi! nc n-am vzut un drume mai flm#nd ca dumneata. S-i fie de bine! .garule. .. i acum! vorba aceea$ C9rate! frate! dar br#nza-i cu baniC . . . 'i m#ncat i but numai bine de doi galbeni. .garul prinse a se cuta prin buzunare. *aut prin buzunare la pantaloni! caut la ub! dar degeaba caut$ nu avea nici un ban. n cele din urm! spuse Iepurelui$ A Pltete! dumneata! cumetre@ A *um! s platesc( 'a ne-a fost vorba( A Platete! c am uitat punga acas. i dau eu banii la iarmaroc. 'm s m mprumut la un prieten negustor... A *um( ... 6ai! ce s m fac(@ S rmin descul( .garul ncepu s r#d pe sub musti. 7o 7artin i iei din fire. A 7ie s nu-mi umblai cu de-astea. Pltiti! c altfel am eu ac de co/ocul vostru ... A "l m-a poftit i la ,an! ei m-a poftit i la mas! spuse c,icotind .garul. "l s plteasc. A 4u-i adevarat! 7o 7artine. "u n-am m#ncat mai nimic. 6ine iarna i! dac pltesc! rm#n descul...

A "i! c doar n-oi ncla eu toi desculii din lume@ * a m#ncat i but .garul e drept! dar lucru curat aicea nu-i. . . 'cum mi dau eu seama ce fel de muterii mai suntei@ 6-ai sftuit s-mi facei pagub... i 7o 7artin apuc un ciomag pe care l inea pitit dup ua pentru asemenea cltori i l ridic spre .gar. .garul l arat pe Iepure. Iepurele! vz#nd ciomagul! ncepu s tremure de fric. i de voie! de nevoie! scoase din buzunar bsmlua n care avea legai cei doi galbeni i plti ursului. 7o 7artin se uita la ciuboelele .garului! apoi la picioarele goale ale Iepurelui! mirosi ceva i lu galbenii. .garul i terse mustile! se culc i adormi fr gri/. 7o 7artin vz#nd c nu mai vine nimeni la ,an se duse i el in odaia lui s se ntind pe o lavi. 4umai Iepurele nu se culca. *um putea s doarm( 8msese fr bani... i de-afar v#ntul se auzea mai furios i ploaia btea n ferestre. :e necaz! Iepurele ncepu s pl#ng pe nfundate... *um de se lsase pclit de .gar. .fta i se g#ndea c n cur#nd va veni iarna. 6or fi viscole i zpezi- mari... va fi mult mai frig! iar el va umbla zgribulit i descul ... .garul sforia ntr-o odaie! 7o 7artin n alta! numai pe bietul Iepure nu-l prindea somnul. i a stat Iepurele! a stat! p#n la miezul nopii. i s-a tot g#ndit i rzg#ndit! ce s fac! ce s dreag( Parc vedea cum desfcuse bsmlua i dduse lui 7o 7artin banii. . . *um ursul sttuse o clip pe g#nduri! uit#ndu-se c#nd la ciubotelele ogarului! c#nd la picioarele lui! de parc ar fi voit s-i spun! ceva. *e anume( :eodat! n mintea Iepurelui se facu lumin! i terse lacrimile i intr n odaia .garului. *iubotelele erau puse l#ng sob s se usuce. 4u mai sttu pe g#nduri. .. ncl ciubotelele .garului! pi ncet! iei din ,an i ine-o biete tot ntr-o fug. C7i-am fcut singur dreptateC! se g#ndea iepurele! afund#ndu-se tot mai mult n pdure i-n noapte. Spre ziu! se trezi .garul i voi s se ncale. :ar ia ciubotelele de unde nu-s@ 7o 7artin! ivinduse in prag! ddu! r#z#nd din umeri. .garul nu mai zbovi la ,an! ci porni s-si caute ncaltarile. Se cunoteau bine urmele din noroi i ncepu .garul a fugi i a fugi pe urmele Iepurelui. <a inceput i venea tare greu! el era gras! de-abia se mica! da-ncetul cu ncetul! prinse a se subia la alergtura. 4u dup multa vreme l zri pe Iepure pe un deal. &ine-te dup el@ 'u fugit! au tot fugit prin pdure! peste ogoare! peste dealuri! ,t n zare. .garul g#f#ia i se subia! Iepurele tot mai sprinten se fcea. 2recu toamna! trecu iarna! veni primvara! apoi veni i vara i fuga lor nu mai contenea. Se zice c pe Iepurele din poveste .garul nu l-a putut prinde. :ar! de atunci! cum vede .garul un Iepure! cum se ia dup el! cu g#nd s-l prind i s-l descale.

Aplicatia nr &"

$=0#06 a 55-a D SC PL =#: Lim0a si Literatura >omana #> # C?>> C?L#>@: L MB@ A COM?= C#>: B:M# : * C!elu+ul +c/iop2- de :lena %arago /e catedr sunt ase plrii de culori diferite. /entru fiecare plrie voi numi c!te un copil care va rspunde cerinei de su- plrie. ,- +lria alb - ./"#0M!'1( $e informaii avem despre celuul c,iop1E *ar despre copiiE $e informaii lipsesc sau nu le cunoatemE Du tim care a fost motivul pentru care copilul l-a lovit pe celu. - $um putem o-ine aceste informaiiE - /ovestind nt!mplri vzute sau transmise despre comportamentul copiilor i al c!inilor.

H. +lria roie - +U/! C! .M2.3 - Jite cum privesc eu aceast situaieN $opilul nu a tiut cum s se joace cu celul, poate l-a tras de coad sau l-a fu+rit, iar el s-a aprat i i l-a mucat. u sunt foarte suprat pe copil i-mi pare ru c acest cel a fost lovit cu rutate n picior. F ima+inai c!t a suferit celulE ste cel mai ru copil cel ce repet fapta lui. Foi ce credei sau ce-ai faceE ($opiii rspund la ntre-ri). $,iar la noi pe strad sunt c!ini fr stp!ni i nimeni nu le +sete un adpost. Foi suntei de acord s rm!n pe stradE $!nd plou nu au unde s se adposteascN 4- +lria verde - 5!/!0!'1( .)!.$! /#. Ofer soluii, idei. /utem amenaja un adpost n curtea colii, pe scara -locului sau s instalm cuti pentru ei, unii pot fi dui la ar la -unici. /utem ru+a prinii s ne ajute s scriem o scrisoare primarului. - $e credei, putem +si i alt mod de rezolvareE 6-+lria galben - ')UC! 7!/!".C.. - $e se va spune despre noi dac vom face ce-ai spusE u cred c prinii vor fi de partea noastr i vor construi c,iar ei cuti pentru c!ini. Fom fi apreciai pentru ideile noastre. 8-+lria neagr - ' +!C&! /!5'&.9! #unt prea muli c!ini. $!inii ar face mizerie i z+omot. Du toi oamenii iu-esc animalele. i vor fi tot li-eri i copiii vor fi n pericol. Du se respect re+ulile de i+ien. +lria albastr - C$'0.".C( /une o ntre-are cole+ilor ti s verifici dac au neles coninutul poeziei. +lria ab /utem s tra+em o concluzieE $!inii tre-uie protejai de primrie i de oameni. # li se fac adposturi. - $e tre-uie s facem noiE - # scriem o scrisoare primarului sau s-l sunm la telefon. - $e putem reine din tot ce s-a spusE - # scriem scrisoare primaruluiE - # ,otr!m cine o va duce la primrie. - 5ar noi vom continua s-5 ,rnim i nu vom uita 3 Du lovii c!iniiN1, Cacei numai fapte -uneN1.

Catelusul sc/iop lena Cara+o

u am numai trei picioare, #i de-a-ia m misc6 top, top,

*oar copii rai la suflet #unt ur!ti, precum e-acel

>!d c!nd m-ntalnesc copiii, #i m c,eama Pcuciu sc,iopP. Cratii mei ceilalti se joaca $u copiii toti, dar eu Du pot aler+a ca dansii, $a sunt sc,iop si cad mereuN #i stau sin+ur toata ziua #i pl!n+ mult c!nd m +andesc $a tot sc,iop voi fi de-acuma #i tot trist am s traiesc. #i c!nd m +andesc ce -ine 7-as juca si eu acum, #i-as latra si eu din poarta =a copiii de pe drumN... $at sunt de frumosi copiii $ei cuminti, si cat de mult 7i-ar placea s stau cu dansii, # m joc si s-i ascultN

$are m-a sc,iopat pe mine, #i nu-i pot iu-i de fel... 7-a lovit din rautate $u o piatra in picior #i-am zacut, si-am plans atata, *e credeam ca am s mor... 0cum vine si-mi da za,ar #i ar vrea s-mi fie -un, #i-as putea s-l musc odata *e picior, s m raz-un, *ar il las asa, sa vada >aul, ca un -iet catel 0re inima mai -una *ecat a avut-o el.

Aplicatia nr ("

0/=5$0'(E )"E*+D, 2/Q=Q>55= ;RD*5:O0> 1 ;>J/0 70> /OF #:5> 20l--ca-Spada1 de fraii ;rimm 7etoda 2/lriilor +!nditoareP- te,nic de stimulare a creativitii participanilor, are la -az interpretarea de roluri n funcie de culoarea plriei alese6 al-, roie, nea+r, +al-en, verde, al-astr. $uloarea plriei este cea care definete rolul astfel6 %. plria al0 este povestitorul, cel ce red pe scurt coninutul te"tului. l este neutru informeaz; H.plria ro+ie i e"prim sentimentele, emoiile, suprarea fa de personajele nt!lnite spune ce simte ; (. plria neagr este criticul, prezint aspectele ne+ative ale nt!mplrilor -identific +reelile;

G. plria gal0en este creatorul, sim-olul +!ndirii pozitive i constructive, creeaz finalul - efortul aduce -eneficii. B. plria verde este +!nditorul, care ofer soluii alternative, idei noi, d fr!u li-er ima+inaiei 3+enereaz idei noi A. plria al0astr este liderul, conduce activitatea, controleaz discuiile 3clarific. ;!nditorul plriei al-astre definete pro-lema i conduce ntre-rile, reconcentreaz informaiile pe parcursul activitii i formuleaz ideile principale i concluziile la sf!rit. 7onitorizeaz jocul i are n vedere respectarea re+ulilor. :tape: Prezentarea +i intuirea materialului nou 6 - #unt prezentate cele A plrii de culori diferite care vor fi aezate pe msue pentru constituirea +rupurilor; - 5ma+ini din povestea 20l- ca Spada1 #nunarea temei6 cu aceste plrii ma+ice ne jucm jocul 2/lriile +!nditoare1 , iar fiecare plrie are puteri diferite; Constituirea grupurilor 3sunt mprii n A ec,ipe i sunt aezai la msuele cu plriile colorate 6 su- fiecare plrie mai muli copii vor +si soluii, rspunsuri, se vor consulta i vor interpreta acelaii rol fie complet!ndu-se, interpret!nd pe r!nd sau fiind reprezentai de un lider; Sunt e1plicate copiilor rolurile fiecrei plrii "n parte6 - plria al- prezint faptele aa cum s-au nt!mplat, fr a le comenta; - plria roie are rolul de a e"prima sentimentele trezite de poveste; - plria nea+r are rolul de a prezenta lucrurile ne+ative(rele) din poveste; -plria +al-en are rolul de a aprecia lucrurile pozitive(-une); - plria verde are rolul de a +si o alt rezolvare la pro-lema din poveste; - plria al-astr are rolul de conductor al discuiilor dintre celelalte plrii; #ctivitatea "n grupuri: /e r!nd copiii vor e"tra+e -ileelele care se afl n plriile de diferite culori i vor e"pune ceea ce se cere pe -ilet (n plrii pot e"ista mai multe -ileele la care vor rspunde copiii din acelai +rup. *oar n caz c nimeni din +rup nu poate da rspunsul corect se vor solicita rspunsuri de la copiii fc!nd parte de la alt +rup ) %. Plria al0astr6 definete pro-lema, conduce ntre-rile, face sinteze, monitorizeaz jocul i urmrete respectarea re+ulilor prin simple interjecii;ale+e soluia corect. #u- aceast plriu al-astr va sta i educatoarea. H.plria al0- purttoare de informaii despre tem6copiii din aceast +rup pot fi ajutai de 4ntre-ri precum6 - $e informaii avem despre 0l- ca SpadaE *e ce o ura mama vitre+E - $e tim despre materE *ar despre piticiE - $e informaii lipsesc, nu le cunoatemE - Du tim care a fost motivul pentru care mpratul, tatl 0l-ei ca Spada nu a intervenit s-o apere pe prines de rutatea mamei vitre+e. - $um putem o-ine aceste informaiiE - /ovestind nt!mplri vzute sau auzite, nt!lnite n celelalte poveti, despre copii orfani, rmai doar n +rija tatlui, care se recstorete i nu-i poate manifesta autoritatea n faa noii soii. .(.Plria ro+ie 3interpret!ndu-i rolul spune ce simte pe -aza intre-arilor ajutatoare6

- $ui ar fi tre-uit s-i cear ajutor 0l- ca Spada i n-a fcut-oE - $um privii aceast situaie E $e simii fa de aceste personajeE "emplu de raspuns6 2Jite cum privesc eu aceast situaieN 0l- ca Spada tre-uia s-i povesteasc tatlui ei, mpratul despre rutile materei i s-i cear ajutorul. u sunt foarte suprat pe mprteasa cea rea care l-a trimis pe v!ntor s-o duc n pdure i s-o omoare . #unt suprat i pe v!ntor care a vrut s ndeplineasc ordinul dat de mater, dar p!n la urm i s-a fcut mil de 0l- ca Spada i n-a omor!t-o sper!nd c o vor m!nca animalele sl-atice. i el i putea spune mpratului c mprteasa vrea s-i omoare fiica. $,iar ea, personal a ncercat s-o omoare de mai multe ori pe 0l- ca Spada . F ima+inai c!t de mult a suferit aceast prines nevinovatE *ar i ea a fost prea naiv, n-a ascultat sfaturile piticilor de mai multe ori i din aceast cauz era s plteasc cu viaaE Foi celelalte plriue ce credeiE $opiii rspund la ntre-are. $um credei c-ar tre-ui s se comporte o mam vitre+ cu copiii soului eiE *e ceE1 #unt aa de -ucuroas c piticii au ajutat-o i c s-a mritat cu prinul. 4n urma discuiilor din cadrul +rupului sunt prezentate sentimentele trezite de poveste 6 - tristee i mil pentru 0l- ca Spada, care este oropsit de mama vitre+6 - ciud pe matera cea rea care era invidioas pe frumuseea ei, satisfacie c rutatea i-a fost pedepsit6 s-a fcut foarte ur!t, pocit, c un mai avea curajul s se uite n o+lind i-a tre-uit s fu+ n pdure s n-o mai vad nimeni. G Plria neagr critic atitudinea mamei vitre+e6 5ntre-ari ajutatoare6 -$e este ru n comportamentul mprteseiE -$e a mpins-o s fac lucruri at!t de rele i s omoare un copil nevinovatE "emplu de raspuns6 27ama vitre+, matera este o persoan foarte rea la suflet, de+ea-a era frumoas c voia s fie cea mai frumoas. 5nvidia a mpins-o la fapte necu+etate-crima. Du e -ine s fii invidioas, iar crima e cel mai mare ru pe care l poate face un om. 1 ste criticat i atitudinea credul a 0l-ei ca Spada6 $e credei despre comportamentul 0l-ei ca Spada, a procedat corectE 0 ascultat ea sfaturile prietenilor ei piticiiE *e c!te ori le-a nclcat i ce i s-a nt!mplatE #e va specifica ce s-ar fi nt!mplat cu 0l- ca Spada dac nu era v!ntorul; alt copil 3 ce se nt!mpla cu 0l- ca Spada dac nu ajun+ea la casa piticilor, ce se nt!mpla cu 0l- ca Spada dac piticii nu o primeau n cas;ce s-ar fi nt!mplat cu 0l- ca Spada dac nu cumpra cin+toarea i pieptenele; cum o +sea mama vitre+, dac o+linda i s-ar fi spart, etc. 8.Plria verde ofer soluii6 5ntre-ri ajuttoare6 - $e ai fi sftuit-o voi pe 0l- ca Spada s fac ca s scape de rutile matereiE $um ar fi tre-uit s procedezeE Foi cum ai fi procedatE "emplu de raspuns6 20l- ca Spada tre-uia s-i spun tatlui ei ce-i face matera. F!ntorul nu tre-uia s asculte de mprteasa cea rea, el nsuii putea s-l anune pe mprat c aceasta i cere s-o duc n pdure i s-o omoare. 4mpratul ar fi putut fi un tat mai -un, mai +rijuliu s se intereseze ce s-a nt!mplat cu fiica lui. *ac 0l- ca Spada asculta de sfaturile piticilor i n-o primea n cas pe matera de+,izat, aceasta n-ar fi putut ncerca s-o omoare.

A.plria gal0en6 prezint aspecte pozitive ale povetii, +seste -eneficii6 - $e nvminte a tras 0l- ca Spada din ce i s-a nt!mplatE 4n urma acestor nt!mplri care puteau s-o coste viaa, 0l- ca Spada, nu va mai avea n viitor ncredere n oameni necunoscui, nu va mai desc,ide ua oricui i va asculta sfaturile prietenilor adevrai. -*ar matera ce a nvatE 2 7atera a nvat c rutatea stric la frumusee. *ac eti rea nimeni nu te va iu-i, nu vei avea prieteni, vei rm!ne sin+ur. #-a fcut at!t de ur!t nc!t ea sin+ur s-a speriat i niciodat nu s-a mai privit n o+lind, -a a tre-uit s fu+ n ad!ncul pdurii s n-o vad nim s-i cear iertare de la prines. Fa fi apreciat atitudinea ei i 0l- ca Spada o va ierta, -a ar putea deveni c,iar prietene -une. :valuare6 $u ajutorul plriei al-astre se realizeaz un mic rezumat al concluziilor tuturor celorlalte plrii, fiecare are dreptul de a-i spune prerea despre ideile emise. $opiii vor rezolva o fi de evaluare6 25ncercuiete numai ima+inile care fac parte din poveste1.

#l0a ca Cpada si cei sapte pitici

0 fost odata o imparateasa si intr-o iarna, pe cand zapada cadea din inaltul nemar+init al cerului, in ful+i mari si pufosi, craiasa sta intr-un jilt si cosea lan+a o fereastra cu pervazul ne+ru, de a-anos. #i cum cosea ea asa, aruncandu-si din cand in cand privirile la ninsoarea ce se cernea de sus, se intampla sa se intepe cu acul in de+et si trei picaturi de san+e cazura in zapada. >osul san+elui arata atat de frumos pe al-ul zapezii, ca imparateasa ramase incantata si +andi in sinea ei6 P$e n-as da sa am o fetita cu pielea al-a ca zapada, cu -uzele rosii ca san+ele si cu parul ne+ru ca a-anosul...NP :recu timpul, dar nu prea multisor, si imparateasa nascu o fetita al-a ca zapada, cu -uzele rosii ca san+ele si cu par ne+ru ca a-anosul. #i-i dadu numele de 0l-a-ca-Sapada ... *upa ce o aduse pe lume, imparateasa muri. $um trecu anul, imparatul isi lua alta sotie. Cemeia asta era cadra de frumoasa, dar nespus de trufasa si mandra, si n-ar fi in+aduit nici in ruptul capului s-o intreaca alta in frumusete. 0vea o o+linda fermecata si ori de cate ori se privea intr-insa, nu uita s-o intre-e6 T O+linjoara din perete, o+linjoara, cine e cea mai frumoasa din taraE #i o+linda raspundea6 T 7aria ta esti cea mai frumoasa din intrea+a taraN 5mparateasa zam-ea fericita, fiindca stia ca o+linda +raieste numai adevarul. Fezi insa ca 0l-a-ca-Sapada crestea si se facea pe zi ce trece tot mai frumoasa; si cand implini sapte ani, era o minunatie de fata6 frumoasa ca lumina zilei. #i frumusetea imparatesei incepu a pali inaintea ei. #i intr-o -una zi, cand imparateasa intre-a o+linda6 T O+linjoara din perete, o+linjoara, $ine e cea mai frumoasa din taraE O+linda-i raspunse6 T Crumoasa esti craiasa, ca ziua luminoasa, *ar 0l-a-ca-Sapada e mult mai frumoasaN =a auzul acestor vor-e, 5mparateasa se inspaimanta +rozav si de pizma si ciuda odata se in+al-eni si se-nverzi, de ziceai ca-i moartea. *in clipa aceea, ori de cate ori o zarea pe 0l-a-ca-Sapada simtea ca-i plesneste fierea de ciuda; si azi asa, maine asa, pana ce incepu s-o urasca de moarte. /izma si

ciuda cresteau in inima ei ca -uruiana cea rea si se cui-arisera atat de adanc, ca imparateasa nu-si mai +asea pace nici ziua, nici noaptea, in cele din urma c,ema un vanator si-i porunci6 T 5a fata asta si du-o in adancul padurii, ca nu ra-d s-o mai vad in fata oc,ilorN. Omoar-o si, drept marturie ca mi-ai implinit porunca, sa-mi aduci plamanii si ficatul netre-niciiN Fanatorul nu iesi din vor-ele imparatesei si se afunda cu 0l-a-ca-Sapada in padure; dar cand scoase jun+,erul de la -rau si se pre+atea sa-i strapun+a inima nevinovata, sarmana copila incepu sa plan+a in ,o,ote si sa se roa+e6 T Fanatorule dra+a, cruta-mi viata si-ti fa+aduiesc c-o sa-mi pierd urma in sal-aticia asta de codru si n-o sa ma mai intorc niciodata acasaN #i pentru ca 0l-a-ca-Sapada era atat de frumoasa, vanatorului i se facu mila de ea si-i spuse6 T *aca-i asa, fu+i de te ascunde, fetita dra+a, unde nu calca picior de omN 5ar in sinea lui +andea6 2?iata de tine, pana la urma tot or sa te sfasie fiarele sal-aticeN ...P :otusi, parca i se luase o piatra de pe inima ca nu tre-uise sa-si manjeasca mainile cu san+e nevinovat. #i cum tocmai atunci trecea in fu+a pe acolo un pui de mistret, il injun+,ie si, scotandu-i plamanii si ficatul, le duse imparatesei drept marturie ca i-a implinit in totul dorinta. 5mparateasa ii porunci -ucatarului sa le +ateasca de indata, cu sare si tot felul de mirodenii, si atat de nea+ra era la suflet, ca nu se dadu indarat sa le manance, incredintata fiind ca mananca plamanii si ficatul fetitei. ?iata copila ramasese sin+ura-sin+urica in padurea cea nesfarsita, si era atat de infricosata, ca privea la multimea frunzelor de pe copaci, ca si cand si de-acolo ar fi putut sa se iveasca vreo primejdie T si nu stia in ce c,ip si-ar putea +asi scaparea . . . 5ntr-un sfarsit, incepu sa aler+e si +onea intruna peste -olovani colturosi si printre maracini, iar fiarele sal-atice treceau in fu+a pe dinaintea ei, dar nu-i faceau nici un rau. 0ler+a ea asa, cat o mai tinura picioarele, si-n +eana amur+ului dadu cu oc,ii de o casuta si intra inauntru sa se odi,neasca. 5n casuta, toate lucrurile erau mititele, dar atat de +in+ase si sclipind de curatenie, ca-ti era mai mare dra+ul sa le privesti. /e o masuta acoperita cu o fata de masa al-a erau randuite sapte talere mici si lan+a fiecare taler se afla cate o lin+urita, o furculita, un cutitas si-o cupa cat un de+etar. 5ar de-a lun+ul unui perete se insirau sapte patuceane asternute cu cearsafuri al-e ca neaua. $um era tare flamanda si insetata, 0l-a-ca-Sapada ciu+uli cate un pic din fiecare taler, ciupi cate o faramita de paine si sor-i din fiecare cupa cate o in+,ititura de vin, fiindca nu voia sa ia toata mancarea numai de la unul sin+ur. #i fiindca se simtea +rozav de o-osita, dadu sa se culce intr-un patut, dar nici unul nu i se potrivea6 unul era prea lun+, altul prea scurt si a-ia ultimul patut se nimeri sa fie pe masura ei. Cata se culca in el si adormi.

$and se intuneca de-a -inelea, sosira si stapanii casutei. rau cei sapte pitici, care sfredeleau muntii, scormonind in maruntaiele lor pentru a scoate la lumina tot soiul de metale. i aprinsera cele sapte lumanarele si, de indata ce se facu lumina in casuta, isi dadura seama ca cineva strain cotro-aise peste tot, fiindca lucrurile nu se mai aflau la locul lor, asa cum le lasasera la plecare. #i atunci primul pitic zise6 T $ine a stat pe scaunelul meuE 0l doilea urma6 T $ine a mancat din talerul meuE 0l treilea6

T $ine a muscat din painisoara meaE 0l patrulea6 T $ine a luat din le+umele meleE 0l cincilea6 T $ine a um-lat cu furculita meaE 0l saselea6 T $ine a taiat cu cutitul meuE 0l saptelea intre-a si el6 T $ine a -aut din cupa meaE /rimul pitic cauta in jur mai cu luare aminte si pe data vazu o mica adancitura in patucul lui. T $ine s-a culcat in patutul meuE se minuna el. $eilalti aler+ara intr-o +oana la patuceanurile lor si incepura sa stri+e care mai de care6 T #i-n patutul meu a stat cinevaN *ar cand cel de-al saptelea se apropie de patucul sau, dete cu oc,ii de 0l-a-ca-Sapada care dormea in el adancita in somn. li c,ema pe ceilalti si cu totii venira in +ra-a, scotand stri+ate de uimire. 0poi indreptara spre 0l-a-ca-Sapada lumina celor sapte lumanarele si ramasera s-o priveasca. T *oamne, *umnezeule T apucara ei sa stri+e T tare frumoasa mai e copila astaN #i atat de -ucurosi erau, ca nu se indurara s-o trezeasca, ci o lasara sa doarma mai departe in patut. 5ar cel de-al saptelea pitic dormi cate un ceas in patul fiecaruia, si asa trecu noaptea. $and se lumina de zi, 0l-a-ca-Sapada desc,ise incetinel oc,ii si, vazandu-i pe cei sapte pitici, se sperie rau. *ar ei se aratara prietenosi si incepura s-o intre-e cu -landete6 T $um te c,eama, fetitoE T 0l-a-ca-Sapada T raspunse ea. T #i cum se face ca ai ajuns in casuta noastraE o mai intre-ara ei. 0tunci 0l-a-ca-Sapada le povesti de-a fir-a-par totul6 cum maica-sa vitre+a a pus s-o omoare, dar vanatorul se indurase de ea si-i lasase viata, si cum +onise toata ziulica prin padure, pana ce daduse peste casuta lor. *upa ce o ascultara fara sa scape vreun cuvintel din istorisirea ei, piticii ii zisera6 T *aca te invoiesti sa vezi de +ospodaria noastra, sa +atesti, sa faci paturile, sa cosi, sa speli, sa impletesti si sa tii totul in -una randuiala si curatenie, apoi poti ramane la noi si n-o sa duci lipsa de nimic. T *a, primesc cu dra+a inimaN raspunse 0l-a-ca-Sapada, si de atunci ramase la ei. a in+rijea acum de toate tre-urile casei, si-n fiecare dimineata piticii plecau in munti sa scoata aur si tot soiul de alte metale si, cand se intorceau seara acasa, +aseau mancarea +ata a-urind pe cuptor. /este zi, fata ramanea sin+ura-sin+urica si, din aceasta pricina, piticii cei -uni avusesera mereu +rija s-o povatuiasca6 T /azeste-te de mastera, ca n-o sa-i fie +reu defel sa afle ca esti la noiN #i cine stie ce pune iar la caleN Du cumva sa lasi pe cineva sa intre in casaN 5ar imparateasa, fiind incredintata ca mancase plamanii si ficatul fiicei ei vitre+e, se credea iarasi cea mai frumoasa femeie de pe lume. #i intr-o zi, apropiindu-se de o+linda, o intre-a 6 T O+linda din perete, o+linjoara, $ine e cea mai frumoasa din taraE 0tunci o+linda ii raspunse6 T Crumoasa esti, craiasa, ca ziua luminoasa, *ar colo, ascunsa-n munti, #ta 0l-a-ca-Sapada, la cei pitici carunti #i-i mult, mult mai frumoasaN... 5mparateasa se sperie din cale-afara, fiindca stia prea -ine ca o+linda nu minte. #i-si dadu pe data seama ca vanatorul o inselase si ca 0l-a-ca-Sapada era inca in viata. 5ncepu ea atunci sa se framante si sa c,i-zuiasca in ce c,ip ar putea s-o piarda din nou caci, atata vreme cat nu era cea mai frumoasa din toata imparatia, pizma ii c,inuia sufletul fara ra+az si n-avea clipa de liniste. 5n cele din urma nascoci ceva6 isi vopsi fata si se im-raca intocmai ca o -atrana ne+utatoreasa, ca nimeni n-ar mai fi putut s-o recunoasca. #c,im-ata astfel la infatisare, o porni peste cei sapte munti si, intr-un sfarsit, se pomeni in fata cascioarei celor sapte pitici. ?atu la usa si stri+a din toata puterea6 T *e vanzare marfa frumoasa, de vanzareN 0l-a-ca-Sapada isi arunca o privire pe +eam si intre-a6 T ?una ziua, tusica dra+a, da ce ai matale de vanzareE T 7arfa -una si frumoasaN se +ra-i sa-i raspunda ne+utatoreasa. $in+atori de toate culorile. #i vicleana scoase una, impletita din matase pestrita.

2#e vede cat de colo ca-i femeie de trea-a T +andi fata T asa ca n-am de ce sa n-o las inauntruN $a doar n-o fi focN...P :rase zavorul, o pofti sa intre si-i cumpara cin+atoarea cea frumoasa. T Fai, ce pocit ti-ai pus-o, fetitoN 5a apropie-te, sa te +atesc eu cu ea, asa cum se cuvineN o im-ie cu -landete femeia. 0l-a-ca-Sapada n-avea de unde sa -anuiasca c-ar paste-o vreo primejdie si o lasa sa-i puna cin+atoarea. *ar -a-usca o incinse repede cu ea si-o stranse atat de tare, ca fetei i se taie rasuflarea si cazu jos ca moarta. T i, de-acum n-o sa mai fii tu cea mai frumoasaN ,o,oti imparateasa si o sterse repede pe usa. Du mai trecu mult si, spre seara, venira acasa cei sapte pitici. #i cum se mai speriara, -ietii de ei, cand o +asira pe iu-ita lor 0l-a-ca-Sapada zacand la pamant, fara simtire, de parc-ar fi fost moartaN O ridicara de jos si, vazand cat de strans ii era mijlocul, taiara in doua cin+atoarea. Cata prinse a rasufla iar si incetul cu incetul isi reveni in simtiri. =e povesti ea piticilor toate cate s-au intamplat si acestia ii atrasera din nou luarea-aminte6 T De+utatoreasa ceea nu era alta decat ,aina de imparateasa. Cereste-te, -arem, de-acu incolo, fata dra+a, si nu mai lasa pe nimeni sa intre cand nu suntem noi acasaN #i tare multa dreptate aveau, ca femeia cea nea+ra la inima nici nu astepta sa treaca -ine pra+ul palatului si se si duse +lont la o+linda si-o intre-a6 T O+linjoara din perete, o+linjoara, $ine e cea mai frumoasa din taraE 5ar o+linda pe data ii raspunse6 T Crumoasa esti, craiasa, ca ziua luminoasa, *ar colo, ascunsa-n munti, #ta 0l-a-ca-Sapada, la cei pitici carunti, #i-i mult, mult mai frumoasaN . . . 5mparateasa ramase ca stana de piatra cand auzi asta si simti ca-i navaleste tot san+ele-n cap, ca un vartej, de cata spaima si manie clocotea in ea. Fa sa zica, tot nu scapase de 0l-a-ca-Sapada, tot vie era netre-nica astaN.. . 2 i -ine, de data asta m-oi stradui sa nascocesc ceva fara +res, ca sa-ti vin dea -inelea de ,acNP #i cum la farmece si vraji n-o intrecea nimeni, ,aina de imparateasa mesteri un pieptene otravit. *upa aceea isi sc,im-a ,ainele si lua infatisarea unei -atrane +ar-ovite de ani. #i iarasi o porni peste cei sapte munti, la cei sapte pitici carunti. 0jun+and ea la casuta lor, ciocani in usa si stri+a6 T 7arfa -una de vanzare, marfa -unaN 0l-a-ca-Sapada cata afara pe +eam si spuse6 T Fezi-ti de drum, femeie, ca n-am voie sa las pe nimeni inauntruN T *a de privit, cred ca ai voie sa privesti, nu-i asaE ... #i scotand pieptenele cel otravit, il tot plim-a pe su- oc,ii fetei. 0tat de mult ii placu pieptenul, ca 0l-a-ca-Sapada se lasa ama+ita si desc,ise usa. *upa ce se invoira din pret, -atrana o momi cu cele mai dulci vor-e6 T 5a vino incoa la -a-a, sa te pieptene, ca sa fii si tu o data pieptanata ca lumeaN... ?iata 0l-a-caSapada nu se +andi la nimic rau si se lasa pieptanata. *ar de-a-ia ii trecu -a-usca pieptenele prin par, ca otrava si incepu sa lucreze prin toate madularele, aratandu-si puterea uci+atoare si -iata copila cazu jos, fara viata. T 0cu s-a sfarsit cu tine, frumoasa frumoaselorN... ranji la ea femeia cea ,aina, si-n timp ce se +ra-ea sa se indeparteze de acele locuri, sufletul ei ne+ru clocotea de-o -ucurie draceasca. *ar spre norocul fetei, inserarea co-ori curand si cei sapte pitici sosira acasa. *e indata ce-o vazura pe 0l-a-ca-Sapada zacand fara viata, -anuira ca mastera tre-uie sa fi pus iar ceva la cale si, cercetand copila cu +rija, dadura peste pieptenele cel otravit. $um i-l smulsera din par, 0l-a-caSapada isi veni in fire, ca si cand ar fi dormit numai nitelus, si prinse a le povesti cele intamplate. *imineata, piticii o sfatuira din nou sa fie cu oc,ii in patru si sa nu mai desc,ida usa nimanui, fie ce-o fi, si apoi se dusera la tre-urile lor. 5n ast timp, imparateasa ajunsese la palatul ei si, asezandu-se in fata o+linzii, se +ra-i s-o intre-e6 T O+linjoara din perete, o+linjoara, $ine e cea mai frumoasa din taraE #i o+linda ii raspunse ca si altadata6 T Crumoasa esti, craiasa, ca ziua luminoasa, *ar colo, ascunsa-n munti, #ta 0l-a-ca-Sapada, la cei pitici carunti, #i-i mult, mult mai frumoasaN . . .

0uzindu-i spusele, imparateasa incepu sa tremure toata si sa clocoteasca de manie. 2Detre-nica asta tre-uie sa moara, c,iar de-ar fi sa platesc moartea ei cu pretul vietii meleNP #e strecura apoi intr-o odaita dosnica, in care nu calca picior de om, si amesteca de ici, amesteca de colo, pana ce plamadi un mar otravit. =a infatisare, marul era nespus de frumos6 al- ca spuma, pe o parte, si rumen pe alta, ca oricine l-ar fi vazut i se trezea numaidecat pofta sa-l manance. *ar cine ar fi apucat sa muste numai o data din el zile multe nu mai avea si cadea mort pe loc. *upa ce sfarsi de mestesu+it marul, imparateasa isi -oi fata si se im-raca in straie de taranca. #i sc,im-ata astfel, trecu peste cei sapte munti, +ra-indu-se sa ajun+a la cas cioara celor sapte pitici. 0ci -atu la usa, dar 0l-a-ca-Sapada scoase capul pe fereastra si spuse6 T Du pot lasa pe nimeni sa intre, ca nu-mi dau voie piticii N T 0lta pa+u-a sa n-amN raspunse taranca. #lava domnului, +asesc eu musterii pentru merele meleN *a pana una-alta, ,ai de ia si tu unul, ca nu-i pe -aniN . . . T Dici nu ma +andesc sa-l iau T raspunse 0l-a-ca-Sapada T n-am voie sa primesc nimic. T $e, te temi sa nu mori cumva otravitaE . . . strecura ea, cu viclenie, intre-area. Cii pe pace, copilitoN . . . 5aca, tai marul in doua6 -ucata asta rumena mananc-o tu, iar pe cealalta oi manca-o eu. *ar vezi ca marul era cu mestesu+ facut, ca numai partea cea rumena era otravita. Du mai trecu mult si, spre seara, venira acasa cei sapte pitici. #i cum se mai speriara, -ietii de ei, cand o +asira pe iu-ita lor 0l-a-ca-Sapada zacand la pamant, fara simtire, de parc-ar fi fost moartaN O ridicara de jos si, vazand cat de strans ii era mijlocul, taiara in doua cin+atoarea. Cata prinse a rasufla iar si incetul cu incetul isi reveni in simtiri. =e povesti ea piticilor toate cate s-au intamplat si acestia ii atrasera din nou luarea-aminte6 T De+utatoreasa ceea nu era alta decat ,aina de imparateasa. Cereste-te, -arem, de-acu incolo, fata dra+a, si nu mai lasa pe nimeni sa intre cand nu suntem noi acasaN #i tare multa dreptate aveau, ca femeia cea nea+ra la inima nici nu astepta sa treaca -ine pra+ul palatului si se si duse +lont la o+linda si-o intre-a6 T O+linjoara din perete, o+linjoara, $ine e cea mai frumoasa din taraE 5ar o+linda pe data ii raspunse6 T Crumoasa esti, craiasa, ca ziua luminoasa, *ar colo, ascunsa-n munti, #ta 0l-a-ca-Sapada, la cei pitici carunti, #i-i mult, mult mai frumoasaN . . . 5mparateasa ramase ca stana de piatra cand auzi asta si simti ca-i navaleste tot san+ele-n cap, ca un vartej, de cata spaima si manie clocotea in ea. Fa sa zica, tot nu scapase de 0l-a-ca-Sapada, tot vie era netre-nica astaN.. . 2 i -ine, de data asta m-oi stradui sa nascocesc ceva fara +res, ca sa-ti vin dea -inelea de ,acNP #i cum la farmece si vraji n-o intrecea nimeni, ,aina de imparateasa mesteri un pieptene otravit. *upa aceea isi sc,im-a ,ainele si lua infatisarea unei -atrane +ar-ovite de ani. #i iarasi o porni peste cei sapte munti, la cei sapte pitici carunti. 0jun+and ea la casuta lor, ciocani in usa si stri+a6 T 7arfa -una de vanzare, marfa -unaN 0l-a-ca-Sapada cata afara pe +eam si spuse6 T Fezi-ti de drum, femeie, ca n-am voie sa las pe nimeni inauntruN T *a de privit, cred ca ai voie sa privesti, nu-i asaE ... #i scotand pieptenele cel otravit, il tot plim-a pe su- oc,ii fetei. 0tat de mult ii placu pieptenul, ca 0l-a-ca-Sapada se lasa ama+ita si desc,ise usa. *upa ce se invoira din pret, -atrana o momi cu cele mai dulci vor-e6 T 5a vino incoa la -a-a, sa te pieptene, ca sa fii si tu o data pieptanata ca lumeaN... ?iata 0l-a-caSapada nu se +andi la nimic rau si se lasa pieptanata. *ar de-a-ia ii trecu -a-usca pieptenele prin par, ca otrava si incepu sa lucreze prin toate madularele, aratandu-si puterea uci+atoare si -iata copila cazu jos, fara viata. T 0cu s-a sfarsit cu tine, frumoasa frumoaselorN... ranji la ea femeia cea ,aina, si-n timp ce se +ra-ea sa se indeparteze de acele locuri, sufletul ei ne+ru clocotea de-o -ucurie draceasca. *ar spre norocul fetei, inserarea co-ori curand si cei sapte pitici sosira acasa. *e indata ce-o vazura pe 0l-a-ca-Sapada zacand fara viata, -anuira ca mastera tre-uie sa fi pus iar ceva la cale si, cercetand copila cu +rija, dadura peste pieptenele cel otravit. $um i-l smulsera din par, 0l-a-caSapada isi veni in fire, ca si cand ar fi dormit numai nitelus, si prinse a le povesti cele intamplate.

*imineata, piticii o sfatuira din nou sa fie cu oc,ii in patru si sa nu mai desc,ida usa nimanui, fie ce-o fi, si apoi se dusera la tre-urile lor. 5n ast timp, imparateasa ajunsese la palatul ei si, asezandu-se in fata o+linzii, se +ra-i s-o intre-e6 T O+linjoara din perete, o+linjoara, $ine e cea mai frumoasa din taraE #i o+linda ii raspunse ca si altadata6 T Crumoasa esti, craiasa, ca ziua luminoasa, *ar colo, ascunsa-n munti, #ta 0l-a-ca-Sapada, la cei pitici carunti, #i-i mult, mult mai frumoasaN . . . 0uzindu-i spusele, imparateasa incepu sa tremure toata si sa clocoteasca de manie. 2Detre-nica asta tre-uie sa moara, c,iar de-ar fi sa platesc moartea ei cu pretul vietii meleNP #e strecura apoi intr-o odaita dosnica, in care nu calca picior de om, si amesteca de ici, amesteca de colo, pana ce plamadi un mar otravit. =a infatisare, marul era nespus de frumos6 al- ca spuma, pe o parte, si rumen pe alta, ca oricine l-ar fi vazut i se trezea numaidecat pofta sa-l manance. *ar cine ar fi apucat sa muste numai o data din el zile multe nu mai avea si cadea mort pe loc. *upa ce sfarsi de mestesu+it marul, imparateasa isi -oi fata si se im-raca in straie de taranca. #i sc,im-ata astfel, trecu peste cei sapte munti, +ra-indu-se sa ajun+a la cas cioara celor sapte pitici. 0ci -atu la usa, dar 0l-a-ca-Sapada scoase capul pe fereastra si spuse6 T Du pot lasa pe nimeni sa intre, ca nu-mi dau voie piticii N T 0lta pa+u-a sa n-amN raspunse taranca. #lava domnului, +asesc eu musterii pentru merele meleN *a pana una-alta, ,ai de ia si tu unul, ca nu-i pe -aniN . . . T Dici nu ma +andesc sa-l iau T raspunse 0l-a-ca-Sapada T n-am voie sa primesc nimic. T $e, te temi sa nu mori cumva otravitaE . . . strecura ea, cu viclenie, intre-area. Cii pe pace, copilitoN . . . 5aca, tai marul in doua6 -ucata asta rumena mananc-o tu, iar pe cealalta oi manca-o eu. *ar vezi ca marul era cu mestesu+ facut, ca numai partea cea rumena era otravita. 0l-a-ca-Sapada ravnea de nu mai putea sa +uste o data din mar, si, cand o vazu pe taranca muscand din el, nu mai putu ra-da si, intinzand mana pe fereastra, lua jumatatea cea inveninata. *ar n-apuca sa-n+,ita decat o im-ucatura, ca si cazu jos fara suflare. 5mparateasa ii arunca priviri ca de fiara si, -eata de -ucurie, stri+a printre ,o,ote de ras6 T 0l-a-ca-Sapada, rosie ca san+ele si nea+ra ca a-anosul, de-acu piticii n-or mai putea sa te invieN ... /leca de acolo cat putu de repede si, cand ajunse la palat, intre-a iar o+linda6 T O+linjoara din perete, o+linjoara, $ine e cea mai frumoasa din taraE #i deodata auzi vor-ele dupa care tanjise atat6 T 7aria ta e cea mai frumoasa din intrea+a taraN 0-ia acum isi +asi linistea inima ei cea pizmasa, pe cat poate fi linistita o inima pizmasa... 5n faptul serii, cand piticii se intoarsera acasa, o +asira pe 0l-a-ca-Sapada zacand pe jos, fara pic de suflare. ra moarta ca toti mortii. O ridicara, cautand sa vada daca nu +asesc vreun lucru inveninat, ii desfacura cin+atoarea, o pieptanara, o spalara cu apa si cu vin dar totul fu zadarnic. $opila cea dra+a era moarta ca toti mortii si moarta ramaseN . . . 0tunci o asezara pe o nasalie si, stran+andu-se toti sapte in jurul ei, plansera amar si-o jelira trei zile inc,eiate. Frura dupa aceea s-o in+roape, dar fata arata atat de frumoasa, de parca s-ar fi aflat doar in somn, si-n o-raji avea aceiasi -ujori rosii dintotdeauna, asa ca piticii nu se indurara s-o co-oare in pamant. T Du, in adancul cel ne+ru al pamantului nu o putem co-oriN 0r fi mare pacatN . . . +raira care mai de care si, asternandu-se pe munca, ii facura un sicriu de clestar, ca sa poata fi vazuta de oriunde teai uita la ea. O culcara apoi inauntru si deasupra ii scrisera numele cu slove de aur, precum si ca a fost fiica de imparat. 0poi urcara sicriul pe-un varf de munte, de-l asezara acolo, si de fiecare data ramanea cate unul de ve+,e. Fietatile padurii incepura a veni si ele s-o jeleasca; mai intii se arata o -u,a, apoi un cor-, si-n urma acestora, o ,ulu-ita. #i asa ramase 0l-a-ca-Sapada multa, multa vreme in sicriul ei de clestar si nimic nu-i stir-ea din ne+raita frumusete. /area ca-i vie si doarme, ca era tot asa de al-a ca zapada, de rosie ca san+ele si cu parul ne+ru ca a-anosul.

#i s-a intamplat ca un fecior de crai sa se rataceasca in padurea aceea si, dand peste casuta piticilor, sa le ceara +azduire peste noapte. 0 doua zi, cand o porni la drum, vazu sicriul din crestetul muntelui si pe frumoasa 0l-a-ca-Sapada si citi cu nesat ce sta scris deasupra, cu slove de aur. #i cum privea ca vrajit si nu se putea desprinde de locul acela, incepu a-i ru+a pe pitici6 T *ati-mi mie sicriul si-o sa va dau in sc,im- tot ce vi-o pofti inimaN *ar piticii ii raspunsera6 T Du ti-l dam nici pentru tot aurul din lume. *aca vazu asa, feciorul de imparat ii ru+a cu si mai multa staruinta si ardoare6 T 0tunci indurati-va si mi-l daruiti, ca de cand i-am zarit c,ipul, nu mai pot trai fara ca s-o vad pe 0l-a-ca-Sapada. #i v-asi+ur c-o voi cinsti mereu si-o voi pazi ca pe faptura care mi-e cea mai scumpa pe lumeN 0uzindu-l cu cat foc vor-ea, inimosii pitici se indurara de el si-i daruira sicriul. Ceciorul de imparat isi c,ema slu+ile si le porunci sa ia cosciu+ul pe umeri si sa-l urmeze. #i cum mer+eau ei asa, se intampla ca unul dintre slujitori sa se poticneasca de-o -uturu+a si, din pricina zdruncinaturii, -ucatica de mar pe care o in+,itise 0l-a-ca-Sapada ii sari afara din +atlej. O clipita doar sa fi trecut si domnita desc,ise oc,ii, ridica usurel capacul sicriului si se scula in capul oaselor. #i era din nou vie, de parca s-ar fi trezit tocmai atunci din somn. T Fai, doamne, unde ma afluE stri+a ea nedumerita. $u oc,ii razand de -ucurie, feciorul de imparat se apropie de dansa si-i spuse6 T $u mine esti, cu mineN #i-i povesti toate cate s-au intamplat. 5ar la sfarsit, adause6 T 5mi esti mai dra+a decat orice pe lumea asta si, de te-ai invoi sa ma insotesti la curtea tatalui meu, -ine-ar fi, ca ard de dorinta sa-mi fii sotie. 0l-a-ca-Sapada ce era sa mai spuna, ca si ei ii cazuse dra+ . .. /orni impreuna cu el si facura o nunta de se duse vestea, cu mare alai si voiosie. =a nunta o poftira si pe mastera cea ,aina, ca de, tot o socoteau un fel de ruda . . . *upa ce s-a +atit ea cu vesmintele cele mai de pret, s-a apropiat de o+linda si a intre-at-o6 T O+linjoara din perete, o+linjoara, $ine e cea mai frumoasa din taraE #i o+linda pe data i-a raspuns6 T Crumoasa esti, craiasa, ca ziua luminoasa, *ar tanara domnita e mult, mult mai frumoasaN ... 0tunci dracoaica de femeie incepu sa -lesteme de ciuda si sa urle ca scoasa din minti, si deodata simti ca i se face frica, dar o frica atat de in+rozitoare, ca nu stia ce sa mai faca si-ncotro s-o apuce. =a inceput se codi sa mear+a la nunta, dar, cum nu-si +asea o clipa de liniste, +andi ca tre-uie neaparat s-o vada pe tanara imparateasa. #i de cum pasi in sala tronului, dadu cu oc,ii de 0l-a-ca-Sapada si, recunoscand-o, inlemni de spaima si ramase teapana ca o momaie. #paima pusese stapanire pe toata faptura ei; din pricina asta, imparateasa se uratea vazand cu oc,ii. #i atat de pocita se facu, ca nici ea sin+ura nu mai cuteza sa se priveasca in o+linda. 5si lua lumea in cap si o tinu tot intr-o +oana, pana se pierdu in adancul padurii sal-atice, ca sa-si ascunda acolo uratenia. #i de atunci, nici unui om nu-i mai fu dat s-o vada si nimeni nu mai stiu ceva despre soarta ei. 5ar 0l-a-ca-Sapada trai in -ucurie si fericire, impreuna cu tanarul imparat, si, daca n-or fi murit, cu si+uranta ca mai traiesc si-n zilele noastre ...

#plicatia nr 9. nvatamant prescolar *Scufita >osie2 :tape: Prezentarea +i intuirea materialului nou 6 - #unt prezentate cele A plrii de culori diferite care vor fi aezate pe msue pentru constituirea +rupurilor; - 5ma+ini din povestea 2#cufita rosie1 #nunarea temei6 cu aceste plrii ma+ice ne jucm jocul 2/lriile +!nditoare1 , iar fiecare plrie are puteri diferite; Constituirea grupurilor 3sunt mprii n A ec,ipe i sunt aezai la msuele cu plriile colorate 6 su- fiecare plrie mai muli copii vor +si soluii, rspunsuri, se vor consulta i vor interpreta acelaii rol fie complet!ndu-se, interpret!nd pe r!nd sau fiind reprezentai de un lider; Sunt e1plicate copiilor rolurile fiecrei plrii "n parte6 - plria al- prezint faptele aa cum s-au nt!mplat, fr a le comenta; - plria roie are rolul de a e"prima sentimentele trezite de poveste; - plria nea+r are rolul de a prezenta lucrurile ne+ative(rele) din poveste; -plria +al-en are rolul de a aprecia lucrurile pozitive(-une); - plria verde are rolul de a +si o alt rezolvare la pro-lema din poveste; - plria al-astr are rolul de conductor al discuiilor dintre celelalte plrii; #ctivitatea "n grupuri: /e r!nd copiii vor e"tra+e -ileelele care se afl n plriile de diferite culori i vor e"pune ceea ce se cere pe -ilet (n plrii pot e"ista mai multe -ileele la care vor rspunde copiii din acelai +rup. *oar n caz c nimeni din +rup nu poate da rspunsul corect se vor solicita rspunsuri de la copiii fc!nd parte de la alt +rup ) 6 Plria al0 3 povestete pe scurt te"tul povestii; Plria al0astr 3 o caracterizeaz pe #cufita >osie in contradictie cu lupul6 vesela, prietenoasa, -una la suflet, +ata sa sara in ajutor, dar neascultatoare, n timp ce lupul este rau, lacom, siret, preocupat sa para sensi-il la situatie; arata ce se intampla cand un copil nu asculta sfaturile parintilor Plria ro+ie 3 arat cum #cufita i iu-ea mama si -unica pe care le-a ascultat intotdeauna, iu-ea mult florile, animalele, ii placea sa se joace in natura, isi e"prima compasiunea fata de -unica, -ucuria pentru vanator si supararea fata de lup Plria neagr 3 critic atitudinea #cufitei, care tre-uia sa asculte sfaturile mamei, tre-uia sa ajun+a repede la -unica -olnava. $onsidera ca nu tre-uia sa ai-a incredere in animale, nu tre-uia sa dea informatii despre intentiile ei. ste suparata pe viclesu+ul lupului. Plria verde 3 acorda variante #cufitei6 daca dorea sa ofere flori -unicii tre-uia sa-i ceara mamei sa-i cumpere un -uc,et de flori; daca dorea sa culea+a flori tre-uia sa ceara mamei sa o insoteasca in padure; lupul o putea ajuta sa culea+a mai repede flori, sau ciuperci pentru -unica,etc Plria gal0en 3 +sete alt final te"tului6 #cufita putea sa refuze sa mear+a la -unica stiind ca trece prin padure; #cufita nu asculta de lup; lupul ii arata #cufitei drumul cel mai scurt spre -unica; lupul o ajuta sa culea+a flori -unicii afland ca aceasta este -olnava; animalele din padure o sfatuiesc pe #cufita sa nu asculte de lup, etc

Scufi!a >o+ie de %ra!ii <rimm 0 fost odat o feti z+lo-ie i dr+la, pe care o iu-ea oricine de cum o vedea. *ar mai dra+ dec!t oricui i era ea -unicii, care nu tia ce daruri s-i mai fac. Odat, -unica i drui o scufi de catifea roie i pentru c-i edea tare -ine fetiei i nici nu mai voia s poarte altceva pe cap, o numir de atunci #cufia >oie. 4ntr-o zi, maic-sa i zise6 - #cufi >oie, ia -a+-n coule -ucata asta de cozonac i sticla asta cu vin i du-le -unicii, c e -olnav i sl-it i -untile astea o s-i ajute s-i mai vin n puteri. *aU vezi de pleac mai nainte de-a se lsa zpueala i caut de mer+i frumos i s nu te a-ai din drum; altfel, cine tie, de aler+i, ai putea s cazi i s spar+i sticla i atunci -unicua cu ce o s se mai alea+E 5ar c!nd o fi s intri n cas, nu uita s-i dai -unicii P-un dimineaaP i vezi s nu nceap a-i um-la oc,ii prin toate un+,ereleN - 0a am s facN i f+dui #cufia >oie i-i lu rmas -un la plecare.

?unica locuia n pdure, cam la vreo jumtate de ceas deprtare de sat. Ii de cum intr #cufia >oie n raritea codrului, numai ce-i iei nainte lupul. *ar #cufia >oie nu tia ce li+,ioan rea e lupul i nu se temu defel c!nd l vzu.

- ?un ziua, #cufi >oieN i zise el. - 7ulumesc frumos, lupule. - 4ncotro aa de diminea, #cufi >oieE - 5a, p!n la -unicuaN - Ii ce duci acolo, su- orE - $ozonac i vin. 7ama a fcut ieri cozonac i-i duc nielu i -unicii, care-i -olnav i sl-it, s mn!nce i ea, ca s-i mai vin n puteri. - *aU unde ade -unic-ta, #cufi >oieE - $olo n pdure, la vreun sfert de ceas i mai -ine de aici. $um ajun+i su- cei trei stejari, ai i dat de casa ei, iar ceva mai la vale e aluniul, pe care doar l tiiN i rspunse #cufia >oie.

=upul i zise n sinea lui6 PCra+ed-i fetia astaN $e mai m-uctur pe cinste ar fi, zu aaN $u mult mai +ustoas dec!t -a-aN *aU e vor-a c tre-uie s fiu iret i s ticluiesc n aa fel lucrurile ca s pun m!na pe am!ndouP... 7ai merse lupul o -ucat de drum alturi de #cufia >oie i apoi ncepu s-i spun cu +las mieros6 - #cufi >oie, ia te uit ce flori frumoase strlucesc n jurul tuN Ii tu nici nu le iei n seam mcar... Ii mie mi se pare c n-auzi nici ce dulce c!nt psreleleN 0t!t de serioas peti pe drum, de parc te-ai duce la coal. Ii e at!t de plcut s ,oinreti i s z-urzi prin pdure; e at!ta veselieN

#cufia >oie ridic privirea i c!nd vzu cum jucau razele soarelui printre cren+ile copacilor, c!nd privi mai cu luare-aminte la florile frumoase care creteau pretutindeni, i spuse n sinea ei6 P7are -ucurie i-a face -unicii dac i-a duce i-un -uc,et de flori proaspeteN at!t de diminea, c nu mi-e team c-am s nt!rziiNP #e a-tu deci din drum i o lu prin pdure, ca s culea+ flori. >upea de ici una, de dincolo alta, dar ndat i se prea c puin mai ncolo i z!m-ete o floare i mai oc,ioas; aler+a ntr-acolo i, tot cule+!nd mar+arete i clopoei, se pierdea tot mai mult n ad!ncul codrului. 4n st timp ns, lupul porni de-a dreptul spre casa -unicii i -tu la u6 - $ine-i acoloE - u sunt, #cufia >oie, i-i aduc cozonac i-o sticl cu vin. *ar desc,ide ua, -unicuoN - 0pas pe clan i intrN rspunse -unica, c eu m simt sl-it i nu m pot da jos din pat. =upul aps pe clan, desc,ise ua, se repezi +lon spre patul -unicii i, fr s scoat o vor-, o n+,ii. #e m-rc apoi cu ,ainele ei, i puse pe cap scufia, se culc n pat i trase perdelele. 4n vremea asta, #cufia >oie culesese at!tea flori, c a-ia le mai putea duce. $um aler+a ea de colo p!n colo, deodat i aminti de -unica i porni de+ra- spre cscioara din pdure. Ii nu mic i fu mirarea c!nd vzu ua data de perete. *e ndat ce intr n odaie, o cuprinse nelinitea; totul i se prea at!t de ciudat, nc!t i spuse6 PFai, *oamne, ce-o fi azi cu mine, de mi-e aa de fricE $ doar altdat m simeam at!t de -ine la -unicuaNP Ii fr s mai atepte, stri+6

- ?un dimineaaN

*ar nu primi nici un rspuns. #cufia >oie se apropie atunci de pat i ddu perdelele la o parte. ?unicua sttea ntins n pat, cu scufia tras peste oc,i, i avea o nfiare at!t de ciudat, nc!t fetia ntre-6 - Fai, -unicuo, daU de ce ai urec,i at!t de mariE - $a s te pot auzi mai -ine. - Fai, -unicuo, daU de ce ai oc,i at!t de mariE - $a s te pot vedea mai -ine. - Fai, -unicuo, daU de ce ai m!ini at!t de mariE - $a s te pot apuca mai -ine. - *aU, -unicuo, de ce ai o coco+eamite +uraE - $a s te pot n+,ii mai -ine. D-apuc s sf!reasc ultimul cuv!nt, c i sri jos din pat i-o n+,ii pe -iata #cufia >oie. *up ce-i potoli foamea, lupul se culc din nou n pat i, prinz!ndu-l somnul, adormi i ncepu s sforie de se cutremurau pereii. Ii se nt!mpl ca tocmai atunci s treac prin faa casei un v!ntor. 0uzi el ,orciturile i-i spuse6 P?re, daU tare mai sforie -tr!naN Du cumva i-o fi ruEP 5ntr n cas i, c!nd se apropie de pat, l vzu pe lup tolnit acolo. e, nu-mi nc,ipuiam c-o s te +sesc aici, ticlos -tr!nN iz-ucni v!ntorul. *e c!nd te cautN 4i potrivi puca i voi s tra+, dar n clipa aceea i trecu prin minte6 P*ar dac lupul a n+,iit-o pe -tr!nE /oate c-a mai putea s-o scapNP 0a c nu mai trase, ci, lu!nd o foarfec, ncepu s taie -urta lupului adormit. 0-ia apucase s fac vreo dou-trei tieturi, c se i vzu strlucind scufia cea roie a fetiei i c!nd mai fcu o tietur, fetia sri afar i stri+6 - Fai, ce spaim am trasN $e ntuneric era n -urta lupuluiN *up aceea au scos-o afar i pe -unic. ra nc n via, dar a-ia mai rsufla. #cufia >oie adun n +ra- nite pietroaie i toi trei umplur cu ele -urta lupului. $!nd se trezi, lupul voi s-o ia la sntoasa, dar pietroaiele at!rnau at!t de +reu, c di,ania se pr-ui la pm!nt i ddu ortul popii. $ei trei nu-i mai ncpeau n piele de -ucurie. ?unicua m!nc cozonacul i -u vinul pe care% aduse fetia i pe dat se nzdrveni. 5ar #cufia >oie +!ndi n sinea ei, parc mustr!ndu-se6 P*eaci nainte n-o s m mai a-at niciodat din drum c!nd oi mer+e sin+ur prin pdure, ci o s ascult de poveele mameiNP

Bi0liografie: (. Bre0en-SilviaD <ongea- :lenaD >uiu- <eorgetaD %ulga- Mi/aela- *Metode interactive de grup2. </id metodic pentru invatamantul prescolar- :ditura #rves-Craiova &. Cerg/it- oan- (334- *Metode de inv6tm6nt2- :ditura Didactica si Pedagogica-Bucuresti ). ucu-> - &''8-2Beoria si metodologia instruirii2- Ministerul :ducatiei-Cercetarii-Bineretului si Sportului- Bucuresti 9.P6ni+oar- oan$Ovidiu- &''5- *omunicarea eficienta2- editia a $a- :ditura Polirom- asi

S-ar putea să vă placă și