Sunteți pe pagina 1din 5

CUPRINS:

CAPITOLUL I: DATE ANATOMICE

1.1. Scheletul
1.2. Articulatia coxo-femuralã
1.3. Muşchii
1.4. Biomecanica şoldului

CAPITOLUL II: TRAUMATISMELE ARTICULAŢIEI COXO-FEMURALE

CAPITOLUL III: TRATAMENTUL ŞOLDULUI POSTTRAUMATIC


CAPITOLUL I

Date anatomice

1.1. Scheletul

Centura pelvinã se continuã cu membrul inferior prin intermediul şoldului,care


reprezintã segmentul intermediar între masa trunchiului si masa membrului inferior.
Şoldul este astfel structurat încât sa permitã membrului inferior îndeplinirea celor douã
funcţii contradictorii:oscilaţia în faza de pendulare şistabilizarea în faza de propulsie a
mersului, alergãrii sau sãriturii.
La alcãtuirea articulaţiei şoldului participã douã segmente osoase: osul coxal şi femurul.
Osul coxal este un os plat, de formã patrulaterã, alcãtuit din trei piese: ilionul, situat în
sus şi în afarã, pubisul, situat înainte şi ischionul situat în jos. Cele trei piese converg
cãtre centrul osului coxal, care prezintã pe faţa lui externã cavitatea cotiloidã. Osul coxal
are douã feţe-externã şi internã-şi patru margini-superioarã, anterioarã, posterioarã şi
inferioarã.
Faţa externã a osului coxal prezintã în centrul ei cavitatea cotiloidã(acetabulum), de
formã sferoidalã, delimitat de o margine sau sprânceana cotiloidianã. Cavitatea cotiloidã
este suprafaţa articularã oferitã de osul coxal articulaţiei cu capul femural.
Deasupra cavitãţii cotiloide se întinde fosa iliacã externã, pe care se inserã muşchii
fesieri.
În zona ei anterioarã se inserã fesierul mic, în zona mijlocie, fesierul mijlociu şi in zona
posterioarã, fesierul mare.
Dedesubtul cavitaţii cotiloide se gãseşte gaura obturatoare sau ischiopubianã, de formã
aproximativ triunghiularã,formatã de ramura orizontalã a pubisului, corpul pubisului,
ramura descendentã a pubisului, ramura ascendentã a ischionului si corpul ischionului.
Faţa internã a osului coxal prezintã la mijlocul ei o proeminenţã liniarã, linia nenumitã,
îndreptatã oblic în jos şi înainte.
Deasupra liniei nenumite se gaseşte fosa iliacã internã de formã triunghiularã şi
escavatã, pe care se inserã porţiunea iliacã a muşchiului psoasiliac. Dedesubtul şi înapoia
liniei nenumite,mergând de sus în jos,întâlnim tuberozitatea iliacã( o suprafaţã rugoasã
pe care se inserã puternicele ligamente sacroiliace),faţeta auricularã a coxalului( de
forma unei urechişi care reprezintã faţa articularã pentru sacru) şi suprafaţa de insrţie a
obturatorului intern(în dreptul cavitãţii cotiloide a feţei externe).
Marginea superioarã a osului coxal, numitã creasta iliacã, are forma unui S italic. Pe
buza ei externã se inserã marele oblic abdominal,în zona ei mijlocie, micul oblic
abdominal, iar pe buza ei internã, transversul abdomenului. Marginea superioarã se
termina anterior cu spina iliacã anterosuperioarã, pe care se inserã croitorul si tensorul
fasciei lata.
Marginea anterioarã a osului coxal coboarã de la spina iliacã anterosuperioarã şi
prezintã o scobiturã nenumitã, o spinã iliacã anteroinferioarã, pe care se inserã tendonul
direct a dreptului anterior al cvadricepsului, o scobiturã prin care alunecã psoasul iliac, o
eminenţã iliopectinee, o suprafaţã pectinealã, pentru inserţia muşchiului pectineu, un
tubercul denumit spina pubisului şi o suprafaţã pentru inserţia marelui drept abdominal.
Marginea anterioarã se terminã distal cu unghiul pubisului,de unde începe marginea
inferioarã o osului coxal.
Marginea inferioarã a osului coxal se întinde de la unghiul pubisului la corpul
ischionului şi este formatã din ramura descendentã a pubisului şi din cea ascendentã a
ischionului. Prezintã dinainte-înapoi, o faţetã pubianã, de formã ovalarã, pentru articulara
cu celãlalt os coxal şi suprafaţa de inserţie pentru dreptul intern si marele adductor
( muşchi ai coapsei). Marginea inferioarã o osului coxal se terminã cu corpul ischionului,
denumit şi marea tuberozitate ischiaticã. Acestea reprezintã segmentul cel mai gros al
osului coxal şi suportã greutatea corpului în poziţia şezând. Pe marea tuberozitate
ischiaticã se inserã marele adductor al coapsei, muşchii ischiogambieri(semitendinosul,
semimembranosul şi bicepsul femural) şi muşchii posteriori ai şoldului( gemenul inferior
şi pãtratul femural).
Marginea posterioarã a osului coxal este verticalã şi începe de la tuberozitatea
ischiaticã. Urmãritã de jos în sus, ea prezintã:mica scobiturã sciaticã, spina sciaticã( pe
care se inserã micul ligament sacrosciatic şi muşchiul gemen superior), marea scobiturã
sciaticã( prin care ies din bazin muşchiul piramidal, vase şi nervi, printre care şi nervul
sciatic) şi spina iliacã posteroinferioarã. Marginea posterioarã se terminã cu spina iliacã
posterosuperioarã, de la care începe marginea superioarã a osului coxal.

Femurul este un os lung si pereche, care formeaza singur scheletul coapsei. Pe schelet
este oblic indreptat supero-inferior si latero-medial.
Orientare. Se aseaza superior extremitatea cotita, medial suprafata sferica si articulara a acestei
extremitati, posterior marginea cea mai aspra a osului.
Femurul prezinta un corp si doua epifize.
Corpul prezinta o usoara curbura cu concavitatea posterior.
Fata anterioara, convexa si neteda, este acoperita de muschii vast intermediar si tensor al
sinovialei genunchiului.
Fata laterala este larga, avand aspect de sant in partea mijlocie si convexa si efilata la
extremitati. Ea este acoperita de muschiul vast intermediar, care ia insertie si la acest nivel.
Fata mediala este libera de orice insertie musculara.
Epifiza superioara prezinta capul, colul si doua tuberozitati numite marele si micul
trohanter. Epifiza superioara este legata de corp prin colul chirurgical.
Capul este articular si reprezinta doua treimi dintr-o sfera. Prezinta foseta capului femural pentru
insertia ligamentului capului femural. Capul priveste antero-superior si putin medial. El este
circumscris de catre o linie sinuoasa formata din doua curbe, una superioara si alta inferioara.
Colul este o coloana osoasa puternica, turtita supero-inferior si medio-lateral, care formeaza
cu diafiza unghiul de inclinatie ce masoara 125-130°. Axul colului formeaza cu axul transversal
al extremitatii inferioare un alt unghi, numit unghiul de declinatie.
Axul transversal ce trece prin condilii femurali corespunde planului frontal al corpului, pe cand
axul colului este oblic antero-medial.Aceste doua axe determina unghiul de declinatie, care
masoara in medie 12°.
Extremitatea mediala se continua cu capul femural, iar extremitatea laterala corespunde
celor doua trohantere si liniilor intertrohanteriene.
Trohanterul mare este o proeminenta patrulatera ce continua superior corpul femurului.
Pe fata lui mediala se gaseste fosa trohanterica sau foseta digitala In care se insera
muschiul obturator extern. Imediat deasupra si anterior fosei se gaseste o suprafata osoasa
pentru insertia obturatorului intern si a celor doi gemeni. Pe fata mediala, trohanterul mare
prezinta o creasta osoasa oblica supero-inferior si postero-anterior numita creasta de insertie
a gluteului mijlociu. Marginea inferioara a trohanterului mare este indicata pe fata laterala de
o creasta aproape orizontala numita creasta vastului lateral. Pe marginea superioara se
insera muschiul piriform, pe marginea anterioara se insera gluteul mic, iar pe marginea
posterioara patratul femural.
Trohanterul mic este o proeminenta mamelonata, situata la partea postero-inferioara a
colului. Pe el se insera muschiul ilio-psoas. Trohanterul mare si mic sunt uniti prin linia
intertrohanterica si prin creasta intertrohanterica, care da insertie muschiului patrat femural.
Creasta intertrohanterica prezinta un tubercul pentru insertia patratului femural, tuberculum
quadratum.

1.2. Articulatia coxo-femurală


Este de tip enartroză,cu trei grade de libertate cu o deosebită importantă in statică si
locomotie,ce poate oferi maximum de stabilitate si de mobilitate in acelaşi timp.
Suprafeţele articulare sunt reprezentate de capul femurului si cavitatea cotiloidă. Aceasta
este marită de jur imprejur de un burelet fibrocartilaginos,prismatic triunghiular, ce aderă
cu baza de spranceana cotiloidă. Cele doua suprafeţe articulare sunt menţinute in contact
prin bureletul glenoidian si capsulă. Prin marginea lui externa libera,bureletul glenoidian
strange capul ca un inel. Capsula fibroasa are forma unui sac conoid,cu baza cotiloida.
Insertia cotiloida se face pe fata externa a bureletului si periferia sprancenei. Insertia pe
col se face anterior pe linia intertrohanteriana,iar posterior,la un lat de deget inauntrul
crestei intertrohanteriene posterioare. Capsula puternica si rezistenta este realizata din
doua tipuri de fibre: superficiale,longitudinale si profunde,circulare. Fibrele se
grupeaza,formand ligamentele.
Ligamentele articulare au rolul de a intari capsula,asigurand soliditatea extremitatilor
articulare in timpul statiunii verticale,mersului,alergarii si sariturii.
Fibrele superficiale ale capsulei formeaza urmatoarele ligamente:
1) Ligamentul iliofemural Bertin-Bigelow are forma unui evantai cu varful sub spina
iliaca anteroinferioara si cu baza pe linia intertrohanteriana anterioara. Prezinta
doua fascicule:unul iliopretrohanterian,care limiteaza extensia,rotatia externa si
abductia si altul iliopretrohantinian,care limiteaza extensia. Ligamentul
iliofemural joaca un rol important in mentinerea pozitiei ortostatice,opunandu-se
caderii corpului inapoi. In aceasta pozitie soldul se extinde,iar cele doua fascicule
ale ligamentului,puse sub tensiune,stranguleaza gatul femoral,apasand capul
femurului in cavitatea cotiloida.
2) Ligamentul pubofemural se intinde de la eminent iliopectinee,creasta pectineala si
ramura superioara a pubisului la micul trohanter. Limiteaza abductia si rotatia
externa si impreuna cu cele doua fascicule ale ligamentului iliofemural formeaza
un “N” majuscul.
3) Ligamentul ischiofemural porneste de pe ramura superioara a
ischionului,scobitura subcotiloida si portiunea ischiatica a sprancenei cotiloide si
se indreapta in afara prin doua fascicule:unul spre marele trohanter (fasciculul
ischiosupracervical) si altul spre zona orbiculara (fasciculul ischiozonular)
limiteaza rotatia interna si adductia.
4) Fibrele circulare ale capsulei formeaza zona orbiculara, ca un inel care inconjoara
colul, sustinandu-l. grosimea capsule este maxima la nivelul ligamentului
iliopretrohanterian,unde masoara 10-13 cm si minima in portiunea dintre
ligamentul iliopretrohantinian si ligamentul pubofemural,unde masoara numai 2-3
mm. la acest nivel, intre capsula si muschiul psoas iliac se gaseste o bursa care
comunica uneori cu sinoviala.
5) Ligamentul rotund este intraarticular si se intinde din partea anterosuperioara a
fosetei capului spre ligamentul transvers al cadrului cotiloid si regiunile de cadru
invecinate. Ligamentul are un rol secundar in biomecanica articulatiei coxo-
femurale.

1.3. Muschii

Grupele muscular care intervin in mobilizarea soldului se impart in:muschii


lomboiliaci, muschii bazinului si muschii coapsei.
Dintre muschii lomboiliaci,cel care intervine direct asupra coapsei este
muschiul psoas iliac. Insertia lui vertebral ape primele vertebre lombare se suprapune se
suprapune centrului de greutate,apoi se deplaseaza in afara si in jos, trece prin fata
centrului geometric al capului femural,se unghiuleaza inapoi, formand un unghi deschis
inapoi de aproximativ 40° si se insera pe micul trohanter. Realizeaza astfel o puternica
chinga anterioara, care impinge capul femural dinainte-inapoi. Muschiul psoas iliac este
principalul muschi stabilizator anterior al soldului. Actiunea lui este complexa;cand isi ia
punct fix pe coloana si pe bazin este flexorul coapsei,de aceea intervine in special cand
coapsa depaseste amplitudinea de flexie de 90°.
Ca rotator al coapsei, actiunea lui difera cu pozitia acesteia. Cand coapsa este flectata
pe bazin, micul trohanter fiind situate posterior fata de axul femurului, psoasul iliac este
rotator extern; cand coapsa este extinsa pe bazin, psoasul iliac este rotator intern.
Psoasul iliac joaca un rol important si ca stabilizator al trunchiului in pozitia sezand,
nepermitand trunchiului sa se incline lateral sau inapoi.
In mers initiaza faza de pendulare gradand extensia coapsei pe bazin spre sfarsitul
acestei faze.
Muschii bazinului sunt in numar de noua: marele fesier, fesierul mijlociu,
micul fesier, piramidalul, obturatorul intern, obturatorul extern, gemenul superior,
gemenul inferior si patratul femural.