Sunteți pe pagina 1din 10

CAPITOLUL 5 NTOCMIREA SCHEMELOR HIDROTEHNICE ALE SISTEMELOR DE GOSPODRIRE A APELOR

5.1 SCHEME BAZATE PE LACURI DE ACUMULARE Lacurile de acumulare sunt cele mai utili ate lucr!ri "idr#te"nice care se $r#$un %n sc#$ul satis&acerii cerin'el#r de a$! ale &#l#sin'el#r atunci c(nd) din calculele de *ilan') re ult! %n sec'iune de&icite de a$!. Ele se am$lasea ! de re+ul! am#nte de sec'iunea res$ecti,!) re'in(nd e-cedentele re ultate %n anumite $eri#ade .i su$liment(nd de*itul c(nd din *ilan' re ult! de&icite. /n &unc'ie de m!rimea de&icitel#r sau e-cedentel#r %nre+istrate %n sec'iunea de calcul) c#n&i+ura'ia re'elei "idr#+ra&ice .i cate+#ria &#l#sin'ei 0sau &#l#sin'el#r1 din *a inul "idr#+ra&ic) acumul!rile se am$lasea ! %n mai multe m#duri2 a. /n sec'iunea de calcul) %n care se %nre+istrea ! de&icite) ast&el %nc(t &#l#sin'a 0sau &#l#sin'ele1 %.i $rele,ea ! de*itele s#licitate c"iar din acumulare. Lacul c#ntr#lea ! %n %ntre+ime de*itele 0a&luent) de&luent) cerin'!1 a,(nd deci sc#$ de regularizare. Acest ti$ de sc"em! este caracteristic ma3#rit!'ii

centralel#r "idr#electrice) aliment!ril#r cu a$! cu $ri a %n sec'iunea lacului) $isciculturii) etc. *. /n am#nte de sec'iunea de calcul) $e unul din a&luen'ii cursului $rinci$al. De*itele e,acuate din lac su$limentea ! de*itul natural al cursului $rinci$al de a$! %n $eri#adele de&icitare) &!r! a4l in&luen'a %n $eri#adele e-cedentare. Ele au deci r#l de com e!"are .i se $r#$un c(nd e-cedentele din sec'iunea c#nsiderat! sunt re+ulari ate %n a,al $rin alte lucr!ri "idr#te"nice. c. /n sec'iunea de calcul situat! %n am#nte &a'! de celelalte sec'iuni c#ntr#late de # aceeasi acumulare. Ea satis&ace deci cerin'ele de a$! ale mai mult#r &#l#sin'e) &iind de ti$ mi#$) de re+ulari are $entru &#l#sin'a ce $rele,ea ! a$a din sec'iunea lacului .i de c#m$ensare $entru celelalte.
a. A cumulare de r egularizare b. Acumulare de compensare c. A cu mular e mixta

S.C. S.C. S.C. S.C.

S .C. = SECTIUNE

DE CAL CUL

5i+. 5.1 De #*icei %ns!) %ntr4un *a in "idr#+ra&ic este necesar! re+ulari area de*itel#r $rin mai multe lacuri de acumulare. Pentru utili area l#r ra'i#nal! este necesar! c#m*inarea acest#r

acumul!ri %n cadrul unei sc"eme "idr#te"nice. Acest lucru se $#ate reali a %n mai multe m#duri 2 sc"eme "idr#te"nice cu acumul!rii inde$endente) cu acumul!ri situate %n $aralel .i cu acumul!ri situate %n serie. %& Sc'eme 'i(ro$e'!ice cu acumul)rii i!(e e!(e!$e De.i %n *a inul "idr#+ra&ic e-ist! mai multe acumul!ri) in&luen'a &iec!reia se mani&est! d#ar asu$ra &#l#sin'el#r a c!r#r cerin'! # ac#$er!. Z#nele l#r de in&luen'! nu se su$ra$un deci) &iecare &unc'i#n(nd inde$endent de celelalte. *& Sc'eme 'i(ro$e'!ice cu acumul)ri "i$ua$e +! aralel C(nd acumul!rile dintr4un *a in sunt ast&el am$lasate %nc(t de*itele re+ulari ate de #ricare dintre ele nu a3un+ %n nici # alt! acumulare) dar cel $u'in # $arte din &#l#sin'e $#t &i satis&!cute de #ricare dintre acumul!rile res$ecti,e se s$une c! ele &unc'i#nea ! %n $aralel. ,& Sc'eme 'i(ro$e'!ice cu acumul)ri "i$ua$e +! "erie /n acest ca ) de*itele de&luente dintr4# acumulare a3un+ $rin $arcur+erea sistemului %ntr4# alt! acumulare situat! %n a,al .i cel $u'in # $arte din sec'iunile de calcul *ene&icia ! de e&ectul cumulat de re+ulari are al ansam*lului de acumul!ri. Sc"ema "idr#te"nic! re ultat! se nume.te %n serie sau %n cascad!.

1 . A c u m u la r i in d e p e n d e n te

2 . A c u m u la r i in p a ra le l

3 .A c u m u la r i in s e r ie

5i+. 5.6 5.6 SCHEME BAZATE PE DERI7A8II

De #*icei deri,a'iile &unc'i#nea ! %n cadrul sc"emel#r "idr#te"nice care cu$rind .i lacuri de acumulare) situa'iile %n care ele &unc'i#nea ! i #lat &iind destul de rare. E-ist! urm!t#arele ti$uri de sc"eme de amena3are *a ate $e deri,a'ii 2 sc"emele cu deri,a'ii care satis&ac direct cerin'ele de a$!) cu deri,a'ii de c#m$ensare) cu deri,a'ii mi-te) cu deri,a'ii $entru su$limentarea a&lu-uril#r %n acumul!ri) cu deri,a'ii cu de*it re+ulari at de lacuri de acumulare .i cu deri,a'ii &unc'i#n(nd %n du*lu sens. a& Sc'emele cu (eri-a.ii care "a$i"/ac (irec$ ceri!.ele (e a ) Deri,a'ia $reia a$a din cursul de a$! R1) # c#nduce la &#l#sin'a 5 .i 9 du$! ac#$erirea de*itului necesar 9 c#nduce de*itul e,acuat %n emisarul R6. Pe traseul deri,a'iei $#t e-ista mai multe &#l#sin'e ce utili ea ! succesi, a$a. Ast&el de situa'ii

se %nt(lnesc de re+ul! la aliment!rile cu a$! *a ate $e aduc'iuni lun+i sau la unele centrale "idr#electrice.

R 1

R 2

5i+. 5.: 0& Sc'eme cu (eri-a.ii (e com e!"are /n acest ca ) deri,a'ia necesar! ac#$eririi de&icitului de a$! re ultat %n urma *ilan'ului de*itel#r %ntr4# sec'iune de calcul $rele,ea ! a$a de $e un curs natural de a$! care &ace $arte din alt *a in "idr#+ra&ic. E-em$lu 2 canalul 1 de le+!tur! %ntre r(urile Timi. .i Be+a) care $reia de*itele din r(ul Timi. .i le tran itea ! s$re Be+a) $entru ac#$erirea cerin'el#r de a$! din #na Timi.#arei %n $eri#adele secet#ase 0e-ist! .i un canal de le+!tur! 6 Timi. 9 Be+a) cu sc#$ul de a e,acua %n Timi. de*ite din r(ul Be+a %n $eri#adele de ,iitur!) atunci c(nd acesta ar $utea inunda Timi.#ara1.

S .C .

R 1

R 2

5i+. 5.; c& Sc'eme cu (eri-a.ii mi#$e Deri,a'ia deser,e.te una sau mai multe &#l#sin'e am$lasate $e traseul s!u .i 9 %n acela.i tim$ 9 tran itea ! .i de*itul su$limentar $entru ac#$eritea de&icitel#r %nre+istrate %n sec'iunea de calcul situat! $e r(ul R6.

F S .C .

R 1

R 2

5i+. 5.5 (& Sc'eme cu (eri-a.ii e!$ru "u lime!$area

a/lu#urilor +! acumul)ri Se a$lic! %n situa'ia %n care de*itul a&luent %n lacul de acumulare nu este su&icient $entru um$lerea acestuia) sau c(nd este necesar! c#ncentrarea de*itel#r dintr4un *a in 0sau din *a ine al!turate1 $entru # &#l#sin'! &#arte im$#rtant!. Situa'ia este caracteristic! amena3!ril#r "idr#ener+etice) c(nd e-ist! un am$lasament sau # $#ate &#arte &a,#ra*il) dar de*itul a&luent este insu&icient. Deri,a'ia $#ate trans$#rta a$a direct %n acumulare trans$#rta %n al*ia unui r(u care alimentea ! acumularea res$ecti,!.

5i+. 5.< e& Sc'eme cu (eri-a.ii cu (e0i$ regulariza$ (e lacuri (e acumulare Deri,a'iile e1) e6 0&i+. 5.=1 9 %n situa'ia %n care deri,a'iile ac#$er! $e t#t $arcursul anului cerin'a de a$! a &#l#sin'ei deser,ite .i este necesar! reali area unei acumul!ri situate $e r(ul ca$tat 0R11 sau $e traseul deri,a'iei) %n &unc'ie de c#ndi'iile cele mai *une de am$lasament $entru lac. Deri,a'iile e:) e; 0&i+. 5.=1 9 c(nd deri,a'ia asi+ur! cerin'a &#l#sin'ei 5 dar nu ac#$er! $e t#t $arcursul anului su$limentarea cerut! %n sec'iunea de calcul de $e r(ul R6) se reali ea ! # acumulare $e acest r(u) am#nte sau a,al de $unctul de de*u.are al deri,a'iei.

A A F F F

A F A S .C . S .C .

R1 e1

R2

R1 e2

R2

R1 e3

R2

R1 e4

R2

5i+. 5.= /& Sc'eme cu (eri-a.ii /u!c.io!1!( +! (u0lu "e!" C(nd $e cursul de a$! nu e-ist! nici un am$lasament c#res$un !t#r $entru reali area unui lac de acumulare) $entru re+ulari area de*itel#r necesare &#l#sin'el#r din sec'iunea de calcul se reali ea ! # acumulare $e # ,ale secundar!. Aceasta este alimentat! %n $eri#adele e-cedentare din cursul res$ecti, $rin intermediul unei deri,a'ii 0+ra,ita'i#nale sau $rin $#m$are1) %n $eri#adele de&icitare ac#$erind $e aceea.i cale de&icitele 0+ra,ita'i#nal1.

S .C .

5i+. 5.>

5.:

SCHEMATIZAREA RE8ELEL?R HIDR?@RA5ICE

Pentru sim$li&icarea .i u.urarea calculel#r de dimensi#nare a sistemel#r "idr#te"nice este necesar! #$era'iunea de reducere a re'elel#r "idr#+ra&ice la # &#rm! ec"i,alent! c(t mai sim$l!) %n care le+!turile %ntre di&eritele sec'iuni de calcul sunt sistemati ate c#n&#rm un#r c#n,en'ii *ine sta*ilite. Sc"ema ec"i,alent! cu$rinde numai le+!turile %ntre sec'iunile %n care se e&ectuea ! *ilan'ul. Ea nu intr#duce nici # a$r#-ima'ie su$limentar! &a'! de cele e&ectuate la ale+erea sec'iunil#r de calcul. Punctele i$#tetice situate %ntre d#u! sec'iuni de calcul succesi,e sunt denumite n#duri .i se am$lasea ! ast&el %nc(t %ntre cele d#u! sec'iuni s! e-iste un sin+ur n#d. T#'i a&luen'ii dintre d#u! sec'iuni de calcul succesi,e intr! %n acela.i n#d) indi&erent de m#dul .i $unctul l#r de ,!rsare %n r(ul $rinci$al. Indi&erent c! sunt a&luen'i de st(n+a sau de drea$ta) %n n#d se ,#r a.e a la st(n+a a&luen'ii care au mai multe sec'iuni de calcul succesi,e %n am#nte. /n ,ederea sta*ilirii #rdinii sec'iunil#r de calcul s4a intr#dus n#'iunea de ran+. Ran+ul sec'iunii de calcul este de&init $rin num!rul de sec'iuni succesi,e care e-ist! %n a,al de ea)

inclusi, sec'iunea res$ecti,!. Ultima sec'iune din a,al are deci ran+ul 1) urm!t#area s$re am#nte are ran+ul 6) etc. 6 11 10 9 8 14 13 14 13 12 6 5 4 16 15

5 12 3 7 4 15 16

11

10 9 8

3 7

5i+. 5.A