Sunteți pe pagina 1din 19

AUTOCEFATIA

LIBERTATE SI DEMNITATE
APARUTA DIN INITIATIVA 9I CU BINECIJVAruTAREE PANITIU PREAFERICITULUI

DANIEL
pATRIARHUL BISERIcIIoRToDoxr novrANn

EDITURABASILICA novANp A PATRIARHTH - 2010 BUCURE$TT

AurocEFALrA iN srsnnrcA oRTonoxA. sruDru cANoNIC


Dr. Georgicd GruconrlA Secretar Cnncelaria SfintuluiSinod

ce figureazd,lncd printre celeL0 subiecte ce de nutocefalie, Ortodoxd, conceptul f n Biserica gi Mare SinodPanortodox"l(proiectastdzi Iar trebui analizate in cadrulviitorului ,,SfAnt gi nofiuni de cdtreteologii3, istoriciia seriosdezav',aa*), a constituituna dintre celemai discutate
1,,LeSaintet GrandSynodepanorthodoxe d venir devras'occuper d'un nombrelimit6 de thdmeset plus pr6 2. Uautoc6phalie dont elle doit 6treproclam6e, cis6ment et la maniEre desthmessuivants:1. Diasporaorthodoxe, proclamle,4.Diptyques(c'est-d-dire ordre de pr6s6ance desEglises 3. r"autonomieet la manidredont elle doit Otre 7. R6adansleur comm6moration comrnun,6. Empchements au mariage, liturgique),5.La questiondu calendrier le jetne, 8. Relations daptationdesprescriptions desEglises orthodoxes avecle restedu eccl6siastiques concernant mondechr6tiery locales A la r6alisation des ecum6nique,10.ContributiondesEglises 9. Orthodoxieet mouvement raid6auxchr6tiens desdiscriminations de pair; de libert4 de fraternit6et d'amout entrelespeupleset suppression de I'EgIise ciales.",Synodica. Textes publi4s par le Secrdtariat pour Ia prdparation du Saintet GrandConcile orthodoxe, Chamb6sy-Geneva, p. 118. t. lll, 1979, 2 Sintagma ,,Sf6ntulpi Marele Sinod panortodox"indicd un proiect al BisericiiOrtodoxede a-gi reuni tofi episcopiisdi pentru a discutaproblemele aleOrtodoxiei.Deciziaoficialdde a reuni un asffelde Sinoda fost actuale gi 1 octombrie luatdin cadrulConferinleipanortodoxe 1951(penhu detalii,a se reunitela Rodosintre 24 septembrie gi tematicd Sinod aI Ortodoxiei: luudri pregdtitoare (edifieingrijitd 9i traducere vedeaD. ParaNonEou, SfdntuI Mnrele 9i Astizi, dupd numeroase lucrdrifdcutein comisiigi conferinle predin limba francezd u), Iagi,1998). de pr. N. DascAt gdtitoare(ultima intAlnire panortodoxi a avut loc in 2009la Chamb6sy, in Elvefia),acestproiect esteseriosdezavuat pentru intereselesale datoritd confiscdrii sale de cdtre Patriarhia Constantinopolului, care ar dori sd-l foloseascd absolut contrarii nevoilor gi exigenfelorOrtodoxiei (afirmareaunei primafii de onoarepentru Patriarhia Constantiortodoxd; nopolului printre Bisericile privilegiul Ortodoxelocale;dreptulsduexclusivde a pdstoriintreagadiaspord etc.).Astdzi, teologiiortodocAi nu mai sunt de acordcu de a fi ultima instan!6de apelpentru tofi episcopiiortodocai - projet6par Constantinople aceastd inifativd, in specialdatoriti faptului cd,,leSaintet GrandSynodeorthodoxe rt'a en r6alit6pour but que de ratifier sespr6tentions h6gdmoniques I'entiEre Dune, sur diaspora orthodoxe",N. ,,Ie Primatpitrinim. Le r6le de fEv6que de Romeselonla l6gislationcanonique des conciles cecum6niques du premier Roma,2004, p.190,nota73. mill6naire",ln: W. KespEn Cattolici e ortodossi in ilialogo, (ed.), I ministero petrino. 3P.TnEunELes TmvnE.r.arl, rqatrioaoar iv tq avarriqu{er rou aurorcdSaAou" ,in @eo),oyia,28 [I. "AqyaL, (1957), rov autorcdQaAou" 1,0(1932), pp. pp. 5-22;,,Ot 69or r<arot naqayovteg nlq avcrrcrlQu(eag , in: Ercrclqoia, gi Ortodoxie.Aspecte ecleziologice",ln: 270,218-220,2U-250,26+266,27A28'L; Centenarul C. GALERIU, ,,Autocefalie gi autonomie. 7987,pp.202-233; I. MornoveN,,,Ehricitate Bisericii 1885-1985, Bucuregti, autocefaliei OrtodoxeRom6ne. Consideratiide ordin teologic-moral, cu ocaziaaniversdriiautocefaliei BisericiiOrtodoxeRomAne", in:.Centenarul autocefulieiBisericii G. Baslouns[f. MnerlouHzl, ,,Mia nrurcrq an6ro ofylgovo OrtodoxeRomine..,,pp.23L267; tou", fir: Ka0o6ou,10 (1995), pp. ercxi,qoroAoyrrc6 nqopArlpratop6:To aurorc6Qalor<ato tq6nog cqs avarcrjqu{rjq tr: A. ScHvEuaNN, on Autocephaly, Tradition and Ecclesiology", 95-102; ,,A MeaningfulStorm.SomeReflections bisericeascd. Unitate de credinfd St. Vladimir's Theological Qwrterly,lS (971), pp.3-27;f D. Cronorre,,,Autocefalia Romine Bisericii Ortodoxe . . ., pp.29}298; f A. PtAttAonel{ ,,Autocefalia 9i libertatereligioasd",in: Cuienarulautocefaliei gi modul proclam{rii ef' , in: Reoistn pp. 91-98. Teologicd, T5 (1993), 4Cf. P. I. AreNtHopouros L Arau@onor,toz], Ot 9eopoirqe aurovopiagKdL rov aurorceQatrou rav Op9o[I. 66{on ErcxAqorbv 6ircan rou Orcoupevrcoillarpnpyeiou rcara rr1\wprceta rou 19o'rcsl ou1tQava p ro 9rLKo 65

AUTOCEFALIA: LIBERTATESI DEMNITATE

canonigtiisortodocAi din secolul trecut6.in acelagitimp, trebuie subliniat faptul cd ecleziologia ortodoxi definegteautocefalia ca unul dintre principiile canonice fundamentale de organizare qi funcfionare ale Bisericii OrtodoxeT.
gi autonomie bisericeasci", in: ReoistaTeologicd,ll (1921),pp. 20o'arbva, Salonic, 1988; G. CruHeNou, ,,Autochefalie Autocdphalie ou autonome- en comunionavecles autresEglises. 33-50; V. PHEIDAS, locale- autocdphale ,,L"Eglise pp. 141,-150; Chamblsy-Geneva,"1981,, V. PHtroas,,,Td et communion", in: Egliselocaleet Egliseuniaerselle, 'Oggo66{rp'Ercr<nr1o[4",1n:NtaZdn,71 (1979),pp.9-32;L Dun.A,,,Les "aitorcQaAov"rcalrd "air6.to1.tol" ev n;1 "Tomessymodaux" au XIXeme et XX'me siAcles pour octroyerl'autonomieou l'auoecumdnique 6mispar le Pafriarcat ln: Reauedesitudessud-esteuropiennes,32(1994),pp.63-66;J.H.Enrcxsoll,,,Autoc6phalieddesEglisesorthodoxes", Theological tocephalyin OrthodoxCanonicalLiteratureto the thirteenthcentury", in: SaintVladimir's Qwrterly,lS Autonomy and CentralPower (1971),pp.2847;1.H. of Christians concerning Enrcrsoru, Comprehension ,,Common pp.10U112;Z. PeNrv,,,Aux originesde l'autoin the Churchin View of OrthodoxTheology",ln: Kanon,4(1980), de llautoc6phalie au seinde lEglise orthodoxe", c6phalie",in: Contacts,4T (1995), pp. 125-134; C. PnrasrerHIs, ,,Aspects juridicapostconciliar, 1969, pp.299-302; ln: Dinamica deDerecho Cnnonico, Salamanca, S.TnoTrabajos deIa XII Semana Lo.Nos, der Autokephaliein der orthodoxen zu den materiellenund formellen Voraussetzungen ,,EinigeBemerkungen Kirche", 1n:. pp.157-164. knon,s (1981), 5Cf. S.TRolrsrv TtoraqrrarZ], [Iampuapxuu 194$nr. Mocxo$cxoi , in: XypuatL ,,O rleproruorl arroreQanwvr" [C. Apxu6 (1933),t.6,pp. sanpaAue u dpywmAeueu*yxe,43 7,pp.33-54;,Apxaena anrore$amrja",in: llracr u l-lpxrena nr. 3, pp. 1-16;V. u dpywm6erc 43 (1933), 7-76;,,Cyrrcwnau Qarropu astoreQa;u{e", in: Apxu6sa npa6ue Hdyve, Candela,42(1931),pp.237-249;L.Steu,,,Despreautonomiabisericeascd",ilt: $mau,,,Autocefalia-Autonomia",tr: inl.Ortodoxia,8 (1955), pp.359-395;,,Autocefalia (1958), autocefalie", StudiiTeologice,l0 pp.37G393;,,Despre si augi autonomia in Biserica Ortodoxd", tonomia?nOrtodoxie",in: Mitropolin Olteniei,T3 ,,Autocefalia 5967),pp.278475; gi a autonomiei" gi Suceztei,3S autocefaliei Olteniei, in: Mitropoka (7952),pp.567-579;,,Obdrgia Moldooei ,in Mitropolia Autocephaly", in: TheGreek Theological Reuiaa 13 (1961), concerning Orthodox pp. 8G113; P. r-"Hunrrcn, ,,Problems f pp.267404; L. 24 (1%9),pp.1,65-191,;,,Accession 37 (1993), to Autocephal!", in St. VladimirTheological Quarterly KirpoogBapvapau xsrou Petsevos, Realityor lllusion?",in: TtplnxdvAEtEal.ta ,,Unity andAutocephaly. FqrponoTlvlu S. Tnorauos[L. TPonuor], ,,llagatqqr]oetq snr rc]v en v1 25eryn6i rttsappepareiag roo, Aten4 1980 pp. 377-320; ev rq Og066o(ct tat au,r6vopou runrrc6vrcarouotao.rrrccbv nqnuno0oeovqS avarrlgri(cdvrou auroneQaAou I.N. Frocl, ,,Uautopp. 335-348; Er<x/;qo/a",ln:Ttyqrwov prpponolirqv KirpougBapvapav..., AQttpuya eLq,'Ew pp. 104-113; Essni IGnon,5 (1981), debibliographie G. Peperuorraas, c6phaliedansf Egliseorthodoxeroumaine",1n'. (adhoc) pp.17-26. et deIa diaspora, Kat6rini,2000, deI'autonomie questions del'autocEhalie, des your l'6tude 6In secolulnostru,noliunile de autocefulie gi celde autonomie bisericeascd au continuatsdfie subiecte predilecte (Society pentruDreptulBisericilor de cercetare ortodocpi.Astfel., Societatea Orientale pentru canonigtii for theInzt:of the - Viena, Austria) a alesca temd pentru ultimul sdu congres,linut la Venepain perioada21-26sepEastern Churches in Bisericile Orientale(Forms in tlu Eastern Churches).La ofAutonomy tembrie2009, formelede autonomieexistente giautocefaliei sutonomieibisericegti (d.G. PnrlrHot"las, rAndullor, canonigtii ortodocgi au publicatdiferitestudii dedicate l'Egliseautoc6phale", 1n L'Annde 45 orthodoxe: Canonique, au conceptd'Eglise la r6ponse canonique nationale, ,,Face Europdunitd. O nmd di(2003), referitoare la autocefalie",lnl-PrezenlaBiseicilortntr-o pp. 149-170; C. Rus,,,Probleme principiilor fundaArad, 2005,pp. 209-238; V. C'onr-a.Nu, mensiune a dialogului ecumenic ,,Reflectarea Aiinteteligios, in doctrinacanonici a BisericiiOrtodoxe",in: C. Rus(coord.), The mentaleale autocefaliei gi autonomieibisericegti Arad, 200&pp. 27U ofAutocEhalous Orthadox Churches, place Principles of Canonicnl in theOrganintionandWorking Autocephalyand the Problems of Inter-Orthodox 293;l.M.L.CoxsteutmEscu, ,,Theprinciple of Ecclesiastical JurisTlrcplace of Canonical Principles in Contribution",in: C. Rus(coord.), diction.An actualEcclesiological and Canonical des et spodalit6 dansllEgliseorthodoxe(lesprescriptions theOrganization,pp.220-243; G. Gnrconr,rA" ,,Autonomie in:.SfudiiTeologice,5 (2009), nr. 1, pp. 1.41-21.4. saintscanons actuelles", et lesrEalits eccl6siales ?Cf. N. Mrrng,Dreptulbisricesc gi V.S.Raou,revdzutde I. MrHAlcrscu), (uadusde D.L ConNrrrscu oriental t gi administraliebisericeascd,Il, ortodoxLegislalie Bucuretti,1990, Bucuregti, Dreptcanonic 1919pp. 246-251; I.N. Froc.r., Pentru detalii referitoarela pp. 319-325; IIpaBo, Moscova,1996,pp. 200-209. V. TsyprN[8. IfrmuH], IJepxo4noe gi functionareale BisericiiOrtodoxe,a sevedeaP. Bnerstorq Die principiile canonice fundamentale de organizare ravovrtciv Alena,1938;L. Sreru,,,lleqttr.ru0epel.ri6a-rv GrundprinzipienundHauptmerkmale derOrtludoxenKirclrc, - gottliche (1968), pp. 5-18;,,DasWesendesorthodoxen Kirchenrechtes aqXr^rv tqq Oqgo6o{iaq",in: @eotroyia,39 pp. 18G189; I. KALocHIRos S (1968), Setzung oder geschichtlich wandelbarT",in:Kyrios, ,,'H 6v6tr1e [I. K,t,rrorHrorl, err\oLaotLxag agnag",1n: f prly6ptoq 6 iaAapaq, ev toir<ouprevLr6qtrr{S'ErcxArlohg xararaq 0epeArir6etq 42 (1959),pp. 480-498; I. Iveru,,,Importanfaprincipiilor fundamentalecanonicede organizafie9i administrafie, gi Sucne|45 (1969), pp. 155-165; pentru unitateaBisericii",1n:Mitropolia N. DunA,,,Principiilecanonice, Maldooei gi funcfionarea BisericiiOrtodoxegi reflectarea lor in legislapa BisericiiOrtodoxeRofundamentale, de organizare Apostol Andrei,5 (2001), mAne",in: MdrturieOrtodoxd, pp. 127-1,tA deTeologie Sfhntul 6 (1987), [republicatin Reoistn 66

TITLU CAPITOL

in practicd,ln BisericaOrtodoxd, autocefaliareprezintd statutul canonic al unei Biserici locald maximdegi care are dreptul sd-gi aleagdintdistitdtorul care beneficiazdde autonomiebisericeascd (nqrirtog)l0 de cdtre propriul sdu Sinod de episcopi fdrd nicio ingerinld extem5. Prin urmare, pentru a putea lntelege conceptul de riutocefalie este necesarsd prezentdm mai intAi notiunea de autonomiebisericeascd a$acum esteea prevdzutdde cdtre doctrina canonicdortodoxill. I. Autonomia bisericeasci (etimologia qi infelesul ei in Biserica Ortodoxi) in Biserica Ortodoxd, atunci cAnd se vorbegte despre autonomie se lnfelege, pe de o pafte, independenfa fiecdrei Biserici locale in raport cu autoritatea politici respectivdl2,iar pe de altd parte, independenla administrativd a unei Biserici locale ?nraport cu Bisericasa Mamd. in primul caz estevorba despre autonomia externd,deoareceaceastaprivegte relatiile externe ale Bisericiil3, iar in cel de-al doilea caz estevorba despre autonomie intemd, deoareceaceastaprivegte relafiile din interiorul aceleiagiBiserici localela.De obicei, in limbajul ortodox, expresia ,,autonomie bisericeascil'estefolositd pentru a indica autonomia internil. - autonomos), (ar)rovoyo6 Din punct de vedereetimologic,cuvAntulautonom ce secompune gi voyog [ege)16,indicd o entitate (persoand sau din doud vocabule grecegti atrde (el insugi)15
pp.129-1a01; P.J. PlxavoraKos,,,Lesbases dansf EgliseOrthodoxe",in: kztista Espafinla de du droit eccldsiastique Derecho 19 (1964), pp. 619-626. -Can6nico, 8In giBisericd locald tn unizters (a sevedeanota21)au teologiaortodoxd, rdsp1nditd termeniicanonicide Bisericd un intelesfoarteclar.Totugi,potrivit ecleziologiei ortodoxe,Biserica hebuieinteleasd ca fiind, in acelagi trmp,Iocald gi rdspinditdln unipers.[n plus, trebuie notat cd,in limbajul ortodox, expresiaBisericd locald:r'rdicd fie o eparhie,fie mai multe eparhii reuniteintr-o structurdde tip sinodal (mitropoliesau patriarhie)prezidatdde un int6istdtdtor ng6tog (arhiepiscop, mitropolit, papd,patriartl catolicos). ePotrivit ecleziologiei autonomd este o Bisericd autocefald in formareasupracdreiaBisericaortodoxe,o Bisericd Mamd exercitd incd o oarecare tuteld. 10 Potrivit ecleziologiei unei Bisericilocale(nq6rog) estefirtotdeauna ortodoxe,intAistdtdtorul considerat ca un episcop Acesta esteprimul, insdprimulintre egali,cdci,in cazulslujirii printre episcopiisinoduluiacelei Biserici. unui intdistdtdtor Ortoestevorba despreo diaconiegi nu despreo putere.Cf. N. DunA,,,lntAistititorul in Biserica du pritos auniveaudela provinceecclsiastique", doxd",ir: SfudiiTeologice,32 (1980), pp. 1F50;V. ItEIDAS, ,,r."autorit6 in: Nicolaus,lS of the Conceptof Protosin the Ancient Church", in: (1991), pp.37-50;L. Onsv,,,TheDevelopment Knnon, 9 (1989), pp. 83-97. 11 fondamentaux descanonistes, et lescommentaires d savoirlesprincipescanoniques ,,Ladoctrinecanonique, Dailleurs, la sommede cesprina toujoursconstitu6 tant en Orient qu'en Occident. une sourcedu droit canonique, resteindispensable pour toute Egliselocaled'aujourd'hui et cipes[...], qui forme la basede la docffinecanonique, ne peut sefaire en de demain,car on ne peut jamaiss'en dispenser. Aucuneinterpr6tationdesnormescanoniques par cettesommedesprincipescanoniques fondamentaux dehorsde la doctrinecanonique ou de base",N. exprim6e Dmiu LerigimedeIa synodalitd Bucuregti, 7999, p. canonique conciliaire, ecumdnique du l" mill2naire, selon la llgislation 723.Cf.gi f. H. Enrcxsox, Tradition",p.167. ,,TheOrthodoxCanonical 12,,Autonomia canonic in temeiulcdruiaBiserica Ortodoxd- privitd sub aspectul esteprincipiul fundamental juridicd ei extem,ca societate inclusiv statul in cuprinsul cu ordine esteindependentiide oricarealtd societate, cdruia s-a organizatgi igi desfdgoard misiunii ei", I. IveN, ,,CAfivatermeni canonici. activitateacorespunzdtoare gi explicarea In,telesul 47 (1989), in: StudiiTeologice, p. 81.Pentruo prezentare detaliatda lor in dreptul bisericesc", gi Biserica Ortodoxd modeluluiortodoxde relaliedintre Stat9i Bisericd" a sevedeaG. Gnlconr,rA, nr. 89 / 2006 ,,Legea RomAnd", in: Studii Teologic 8. e,3 (2007 ), nr. 2, pp. 17U17 13 L. SrRN, gi autonomiai:r Biserica Ortodoxd",p. 559.A sevedeagi A. Kunzrrr, ,,LeRoyaume ,,Autocefalia pp.265-278 pp.1946. de C6saret le Rdgne (7987), de Dieu", in: C.ontacts,39 9i 40 (1988), 1a autonomiabisericeasci", p. 378. S.TRoiTSKy, arroxe$anuvr",p.50; L. SraN,,,Despre ,,O qepxornorZ 15 Histoiredesmots,Paris,196& p. 143;V. de Ia langue grecque. Cf. P. CHaNtrurNE, Dictionnaire 1tymologique - M. lacnox, Dictionnaire A. BAILLy, Dictionnaire Paris,195Q MecrvmN grec-frangais, grec-franEais,Paris,1969,p.269; pp.317-318; H.G.Lnorrr (ed.),AGreekEnglishLexicon, Oxford,1966,I,p.281,. 16 - lex (constitut4statuta)- loi (constitution, statut)",E.Roussos e{ttroynv et<rctrqoLaortrcou ,,N6pros [E.Porrror], ,zt -v6iros", E.Roussos,,4e6r,toynv \traiourpiytrr';oow.Bu(mnwdv Atqrq1948,p.313;,,l-ex-loi erctcAqonorrcou 6trca'av, 67

AUTOCEFALIA: LIBERTATESI DEMNITATE

institufie) ce se guverneazd potrivit propriilor sale legi, gi se traduce de obicei prlrnindependenfT sauliberls. in BisericaOrtodoxd,sintagmaautonomiebisericeasd dehnegte capacitatea unei Bisericilocalede - leges)le, respectAnd a se adminisha pofivit propriilor salelegi (voSrot totodatd prevederileunicului cnrpus canonum2\ tn uniaer*l, corpus ce nu poate fi schimbat decAtde cdtreun al Ortodoxiei rdsphndite Sinod ecumenic,autoritatea supremd in BisericaOrtodoxdz. ln prezent, unicitatea acestui corpuscanlnttm al Ortodoxiei semanifestd,ln special,prin faptul cd fiecareBisericdOrtodoxd localdsedefinegte in propriul Statut de organizareca o Bisericd ce menline unitatea canonicd, dogmaticd gi de cult cu Ortodoxiardspilnditdtn uniaersa.Din punct de vedere canonic, aceastdunitate inseamnd cd fiecare BisericdOrtodoxd local5 trebuie sd respecteprincipiile canonicefundamentale de organizaregi funclionare ale Bisericii Ortodoxe. Astfel, se poate afirma cd, potrivit ecleziologiei ortodoxe, Biserica lui Hristos este,fir esenfi, o comuniune de Biserici locale, fiecare autonomd in raport cu celelalte.
- M. tacnox, Dictionnnire p. 133. Cf.9iV. MecNmu \rcn'nu rpiyAuooov. Aarwrcbv5rcabv, Atena,1949, grec-frangais,p. 12W A. Btnru, Dictionnaire p. P. Dictionnnire LI1332; CHeurnanvq |tymologique deln langne grecque,742; grec-ftangais, - Thesaurus (ed.),@tloaupoe Graecae Linguae, Paris,1843,t. V col. 15541555; H.G. SrrpH.al.to rrlE EAtrryrciq,lA,rbooqe Lponrr (ed.), A sevedeagi C. A. StuLnEn, 1938. AGreekEnglishkxicon,II, p. 1180. k concEtbyzantin delaloi,Bucuregti, 17 - ind6pendance", E.Roussos, Ae{thbytw ercrcAqonorrcod 6rcaiourpiy),aooov. ,,airwoy.ia - independentia Bu(avr w6v 6trcaiov, p. 95. 18 p.271,; L.Roccr, Vocabolario p.308;H. Cf. V. MecNnN- M. Lrcnox, Dictionnaire grec-franEais, Greco-Italiano, (ed.),A Greek G. LDosr-L English Lexicon, L p. 281. le ,,rriroloy(a - potestasvivendi suis legibus", H. Srrpnauo (ed.), @qoaupde l),ti;oo4Err1gEAAqvrciq Thesaurus Linguae, Graecae Paris,1831, I. l-2, co1.2543. 20 in Biserica Ortodoxdcolecfiaalcdtuitddin cele85 de Sintagma corpus canonum sa.u sfintele unoanedefinegte gi localegi din canoanele canoane apostolice, ecumenice Sfinfilor Pdrinp,adicdtoateacele sinoadelor din canoanele gi au fost confirmateprin canonul1 al canoane ce au fost recunoscute prin canonul2 al SinoduluiTrulan (597/691) I.N. Froca, Dreptcanonic Sinodului al VII-lea EcumenicV8n. Cf. t N. MtmF, Drept bisericesc oriental,pp. 65-92; I, pp.75-76;V. Ilrols, Droit cnnon. orthodoxe, Chamb6sy, 7998,pp. 23-24. A se vedeagi f. ortodox, Uneperspectiae ERICrsoN, Tlrcological (7983), pp. 155-1,67 Tradition", in: SaintVladimir's . ,,TheOrthodoxCanonical Quarterly,2T r Chiar dacdanumif, canoniSti incd mai folosesc impropriu expresia Biserica unioersald pentru a identificaintreagaOrtodoxie,hebuiesubliniatfaptul cdaceasGl sintagmi nu seregdsegte in texful sfintelorcanoane aleBisericii Ortodoxe.Atunci cAndestevorba despre intreagaOrtodoxie,in texful sfintelorcanoane estefolositdsintagma,,ri1v - Biserica tata d1v oircouprdrnlv'Ercr,l.qor,av rdspAnditd in univers" (cf.canonul57 al Sinodului din Cartaginadin Deci, din punct de vederecanonic,estecorectca anul 419 gi canonul56 al Sinodului Trulan din anul 697/592). prin expresia Biserica Ortodoxdin ansamblul Biserica Ortodoxd rdspdnditdtn unioers. sdusdfie desemnatd 22,,Selon l'eccl6siologie orthodoxe,seulef Egliseest le royaumede Dieu sur la terre et l'organe de Dieu pour le salutdeshommes, d'autoritdsuprme", et lesconciles ecum6niques sontsesorganes N.DuxA,krdgine delnsynodnlit1, p. 304.Cf. S.VEnrHovsroy, Seminary ,ln: St,Wadimir's ,,TheHighestAuthority in the Church" Quarttrly,4(1960),pp. (1E74), 7G88;I P. L'Huumn, ,,LeconcileecumEnique pp.12& comrneautoritdsupr6medansI Eglise",ln: Kanon,2 742;A. Prcrsrenl ,,Liautorit6dans llEglise:une approcheorthodoxe",in: Ir1nikon, TS(2002), pp. 35-51.Trebuie subliniataici faptul cd,chiar dacdSinoadele constituie ceamai inaltd autoritatepentru diferiteleBiserici de episcopi in Biserica Ortodoxelocale, supremd Ortodoxd, un sinodnu sepoateniciodatd iar Sinodulecumenic esteautoritatea situapeste CemdulL1942, p. 1t10; D.G.BonoleNu, DrEtulbisericesc, Bisericile locale(d. V. $Eseru, Cursdedreptbisericesc, asupminstituliei sinodale, Bucurepti, 1909,pp.7[5). Craiov4 1903, pp. 102-107; Priuire C. Cunrcnscu, 23Astilzi,fiecare arepropriul sduStatutde organizare in caresunt #irmate prinBisericd OrtodoxdautocefalS cipiile canonice Aceste statutesunt considerate cagi etaloane ale fundamentale aleBisericiiOrtodoxe. de organizare canonicitipi unei Bisericilocale,deoarece se poate verifica in ce mdsurdo Bisericdlocald prin analizaacestora respectdprincipiile canonicefundamentalede organizare.fn prezent, doar Patriarhia Constantinopolului (Istanbul, juridic de cdtreStatulturc. Turcia)nu are un Statutpropriu de organizare, in specialdeoarece nu esterecunoscutd gi aceasta deoarece Patriarhia Constantinopolului nu a fost menfionati in Trataful de la Lausanne$9n), ci s-amenTIu Ecumenical Patriarchatz Patriarhienu va fi expulzatddin Turcia (cf. T. AcHNIors, of fionat doar oral cd aceastd New-York,1964). ln acestsens, fiecareBisericd Ortodoxdlocald Constantinople in tlu light of theTreatyof Lausanne, gi de cult cu Ortodoxia afirmd la inceputulpropriului Statutde organizare cd menlineunitateacanonicS" dogmaticd rdspdnditd tn uniaus.Astfel, acest lucru esteafirmatln cel de-al doileaarticol aI Statutuluide organizare al Bisericii OrtodoxeRom6ne (2007),inprimul articolal StatutuluiBisericiiOrtodoxeRuse(2000), furprimul articol al Bisericii (1977). OrtodoxeGeorgiene (1995) sauin prinul articolal BisericiiOrtodoxeGrecegti 68

TITLU CAPMOL

In practicd, autonomiabisericeascdinseamnd capacitateaunei unitdfi eclezialelocale (eparhie, arhiepiscopie, mitropolie, patriarhie sau catolicosat) de a-gi administra independent toate problemele sale,rdmdnAnd ln acelapitimp in comuniune canonicd,dogmaticd gi de cult cu Biserica inlelege ,,sistemul Ortodoxd rdspAnditdin univers. De fapt, prin expresia autonomiebisericeascdse canonic"24 ce privegte raportul intre, pe de o parte, o eparhie sau o comuniune de eparhii, gi, pe de altd parte, Biserica lor Mamd2s.Este vorba despre un raport de comuniune ecleziald, $i, in acelagitimp, de independenfi administrativd. In cazul raportului eparhie - Biseric5-Mamdeste iar in cazul raportului comuniune de eparhii - Bisericd-Mamd vorba despre autonomie eparhiald, estevorba despre autonomie bisericeascd. II. Autonomia bisericeasci qi gradele sale de extensiune in Biserica Ortodoxi in interiorul Ortodoxiei, autonomiabiseiceascdprezintddiferiteniveluri, dintre care cel mai redus este celal autonomiei intre acestedoui exiar celmai ridicat estecel al autocefaliei. eparhiale, treme, Bisericile locale pot beneficia de diferite grade de autonomie bisericeascd. IL1. Au tonomin ep arhiald Prin expresiaautonomie ecleziologia ortodoxd indicd dreptul fiecdrei eparhii26 de a eparhiald, se administra potrivit propriilor legi (voyot -lege), pdstrAndintotdeauna unitatea eclezialdbazatd pe aceloinculum communis. fidei,cultuset disciplinae
2a le profit de sesfiddles,f Egliseorthodoxeutilise avecune certainelibert6plusieursformesd'organi,,PoLtr En d'autrestermes, le systEme prsuppose satioryplusieursstructures que l'on appelledes,,systdmes". organiques, une h6t6rog6n6it6 et une uniformitd d la fois, et son applicationune ,,l6gislation"commune;il forme un tout et - $tpoint de vue eccl6sial -, il estbim distinctdel'institution excluttout cequ'il ne contientpas.En tant que reaouble qui demeureirr1z.tocable. l'Eglise- ayantla libert6de lesappliquer,de suspendre eccl6siaux), Commetels (systdmes - connaitentreautresle systEme ou d'annulerleur applicationlorsqu'ellel'estimen6cessaire synodal,Ie systdme de l'autoc6phalie, qu'elleles6ldveau rangd instifution.Enfn,l'application/(r6)acle systdme etc.,sans de lapentarchie, institutionnel,profond6ment tivation des systEmes par llEglisen'est pas idmtique d un syst6matisme eccl6siaux 6tranger d sonhypostase. Parailleurs,fEglise,dejddepuislestempsn6otestamentaires, utllisal'institutiondu synode Par la suiteet d partir de cetteinstitution ecclsiale, Iocalcommeexpression elle a exclusivede sonunit6 eccl6siale. appliqu6 des systEmes synodaux notamment sous deux formes: soit sous la forme de grands ou de petits synodes/conciles locaux(v6nement ordinaire),soit sousla forme de sy'nodes/conciles gen6raux ou ecueccl6sial mniques(6v6nement eccl6sial exfraordinaire)",G. PAPATHoMAS, ,,Ladialectiqueenfe nation 6tatiqueet autoc6phalie 3 (2001), p.77, nota 6. Cf. 9i D. Kvnra,ros, eccl6siastique", in: L'Annie Canonique, ,,DasSystemder autokephalen dethiologie,l0(1901), pp.99-115,273-286. selbstiindigen internationale orthodoxenKirchen",in'.Reoue 25 Esteabsolutnecesar cdautonominbisericeascdnu er,te de subliniataici cdteologiaortodoxda afirmat dintotdeauna o institulie (nu s-arputeajustificarnomentul9i autoritatea cea creato asffelde institufe!), ci doarwr sistem fiolosit cananic in administrapa ne connaitseulernent quedeuxinstifutions(eccl6siales) bisericeascd. in special, deoarece ,,l'Eglise $i aceasta, - dds le d6but de l'apparition historique de I Eglise- et faisantpartie de sa fondeespar/dans le NouveauTestament structurepropre:f6veque/l'Egliselocal(e)et le synodelocal.D'une part, f6v6que/llEgliselocal(e)constitue(n$ une institution constitutive,alorsque le slmoderLestqu'une institution fonctionnellede llEglise(l'Eglisepeut continuerd viwe pour desraisonscirconstancielles). En d'aufes termes, malgr6unesuspension de s1'node momentan6e desconvocations inter-local,le slmodereprdsente si l16v{ue doit 6treconsid6r6 commell6l6mentconstitutifperrnanentdu corpsecclesial 1'6l6ment-moteur du fonctionnemmt)de fEglise.Tous les aufres6l6mmb sont p6riodiquede la ,,liturgie" (Cest-d-dire (et canoniques). patriarcal),soit dessystdmes soit desextensions ecclesiaux de cesinstihrtions(p. ex.la paroisse-ry'node r-"institution,ayant un caractdre (p. ex. le systEme m6tropolitain"le irr6vocable, doit 6fe bien distingueedu systEme (p.ex. le sacrement systdme de I Eucharistie). Enfirl f Eglise applique/(re)acd'autocephalie, etc.)et du sacremmt/mystere Essai p.19,nota3. tive dessystdmes maisnefondepasdesinstitutions.", G. Pepersorraet debibliographie..., 26 ce se afld Eparhia (enaqlh), din punct de vedereadministrativ,reprezintdunitateateritorialdbisericeascH subautoritatea gi careestecompusd cesegdsesc din parohiilegi mAndstirile pe acelteritoriu.Termenul unui episcop de ,,eparhie"a fost imprumutat din limbajul juridic roman. Impdratul Constantincel Mare (306437)- urmdnd - a impdrfit Impeiulin4prefecturi, cesesubdivideau exemplulpredecesorului sdu,impdratul Dioclefian(285-305) ?ndioceze. Diocezeleerau alcituite din mai multe provincii, care,in limba greacS, erau identificate prin termenul de

AUTOCEFALIA: LIBERTATESI DEMNITATE

Autonomia episcopului unui loc Aiimplicit a eparhiei sale a fost prevdzutd in mod expresin eparhiald este garantatd de acele canoanece interzic sfintele canoane.In primul rdnd, autonomia oricdrui episcop,indiferent de titlul sdu adminisVativzT(arhiepiscop,mitropolit, exarh, pape, patriarh sau catolicos),si se amesteceln problemele unei alte eparhii28. Astfel, canonul 20 al Sinodului trulan a stabilit ca: ,,sd.nu fie ingiduit episcopului sd lnvele ln mod public in altd cetatece nu aparline de eparhia sa; iar de s-ar prinde cineva fdcAnd acestlucru, si inceteze de la episcopie; sd sdvArgeascd insd cele ale prezbitertlrti"2e. In acelagisens,sfintele canoaneinterzic oricdrui episcop s5vdrgireade acte sacramentalein afara eparhiei sale. Astfel, canonul 35 apostolic aprevdzut ca: ,,episcopul sd nu indrdzneascdsd sdvdrpeascd hirotonii in afara eparhiei sale, in sate sau orage ce nu depind de el; iar dacd se va dovedi cd a ficut aceastafdrd consimfdmAntul celor care au primit acestesate sau orage,sd se cateriseascd atAt el, cAt gi cei pe care i-a hirotonit"30. Aceastd interdiclie se regdsegtegi in textul canonului 2 al Sinodului al ll-lea ecumenic, in care se precizeazd. cd: ,,episcopii, nefiind chemali (invitafi), nu trebuie niciodatd sd intervind in afara eparhiei lor pentru hirotonii sau alte acte bisericegti"3l. De asemenea, in canonul22 al Sinodului de la Antiohia s-a prevdzut ca:,,episcopulsd nu intre in cetate strdind, care nu estesupusd lui, nici in tinutul care nu tine de el, pentru hirotonia cuiva, nici sd nu agezeprezbiteri sau diaconi in locurile supuse altui episcop, decAt numai cu voia episcopului propriu al linutului. Iar de ar indrdzni cineva una ca aceasta,hirotonia sd fie nuld, iar dAnsulsd primeasc6, (enrtipLa) de la Sinod"32. epitimie Conform canoanelor 35 apostolic ai 13 al Sinodului de la Antiohia, epitimia33 ce trebuie (caterisiren)sa aplicatd episcopului care hirotonegte clerici in afara eparhiei sale este depunerea de
eparhii (enaqliae). De aici, termenul de,,eparhie" a trecut ulterior in limbajul bisericesc,la inceput cu inlelesul de ,,provincie" (mitropolie), iar mai apoi cu cel actual de,,episcopie". 27Teologia ortodoxd - ir conformitate cu dispozitiile canoanelor 18 al Sinodului I ecumenic 7 al Sinodului ai Trulan - a afirmat dintotdeauna cd, pentru fiecare treaptd a ierarhiei de institupe divind (episcop, preot, diacon), Biserica a prevdzut diferite titluri administrative, ce pot fi acordate de cdtre autoritatea Bisericii. Toate acestetitluri nu schimbd nimic in ceea ce privegte ordinea ierarhiei de institufie divind, ci au valoare doar pentru administrafia bisericeascd.Pentru detalii, a se vedea t P. lvIENEVISocLorJ, ,,La signification canonique et eccl6siologique des titres 6piscopaux dans l'Eglise orthodoxe", ln: Knnon,T (1985),pp.74-90; C. Eurscu, ,,Despre titlurile de mitropolit arhiepiscop, exarh, patriarh gi papd", in: BisericaOrtadoxdRomind,20 (1896),pp. &4-651. 28 Cf. canoanelor 11 9i 12 ale Sinodului de la Sardica. 2e - M. llor,lH], Eitvraypa rriu 9eiav xai iepav Kdvovav (SintagmadumG. A. Rent - M. Porrr [. A. Pr,.r..r.H nezeiegtilor 9i sfntelor canoane- fur continuare SintagmaAteniand), Atena, 1852, t. ll, p. 344; P. Ioauruou, Discipline gLndrale antique (ir continuare - Disciplineantique),Grottaferrata-Roma, 1962,t.1,p.152. Trebuie notat aici ci,,aceasta este singura excepfie cAnd se permite ca un episcop sd fie coborAt la treapta de prezbiter, deoarece,in general, canoanele nu ingdduie aceasta,fiind cunoscut cd cel care nu este vrednic sd lucreze cele ale arhieriei, nu este vrednic gi Sfntei Biserici Ortodoxede Rdsdrit agezate nici sd fie pteot" , D. G. Bonom,Nu,Dreptul bisericesc. Canoanele pe probleme peinterpretdri (edifie ingrijitd gi actualizati gtiinfific de I.-A. Tuoonm), Bucuregti, 2007,p.247. 30SintagmaAteniand, t. l\ p. U Discipline antique,t. l-2, pp. 2425. ; 31SintagmaAteniand, t. tr, pp. 769-770;Discipline antique, t. I-1, pp. 4G47. Pentru detalii, a se vedea I. IvAN, ,,Hotdrdrile canonice ale Sinodului al Il-lea ecumenic Ai aplicarea lor de-a lungul secolelor", irt: Biserica Ortodoxd Romind,99 (1981),pp. 836-838;N. Duniu ,,Legislafia canonicd a Sinodului II ecumenic pi importanta sa pentru organizarea gi disciplina Bisericii", in: Glasul Bisericii,40 (1981),pp.630-671.. 32SintagmaAteniand,t.ilL, pp.164-165; Disciplineantique,t.12, pp.121.-122. 33 Termenul de epitimie (enLriprr,a) este specific limbajului teologic ortodox, 9i indicd penitenla pe care trebuie si o indeplineascd penitentul care a primit iertarea. Aceasta nu are caracterul unei pedepse, nici a unei ,,satisfacfii" pentru pdcatele fdcute, ci are ca scop sd vindece dh punct de vedere moral cdt mai bine posibil pe cel ce gregegtegi sdl readucd la o deplind pocdinfd pentru a putea regdsi comuniunea cu Flristos. Pentru detalii a se vedea D. PepatHANASSIoU Strasbourg 1981;A.-A. MuNGuntg Thdologie et pastoraledespinitences(epitimia)selonI'EgIiseorthadoxe, rneNu,,,Aplicarea epitimiilor ln lumina sfintelor canoane",in: StudiiTeologice,lS (1961),pp.445-465;G. PArnuLescu, (1980),pp. 535/550. ,,Epitimiile canonice gi asceticein general", in: Studii Teologice,32 3aPotrivit doctrinei canonice ortodoxe, dEunerea sau caterisirea(rn0aigeorq) reprezinti excluderea totali gi

TITLU CAPITOL

cdtreSinodul sdu. Canonul43 al Sinodului de la Cartaginaa interzis episcopilorgi sdvArgirea de botezuri in alte eparhii. Astfel, canoaneleau conchis cd este absolut interzis episcopilor sd sdvArgeascd acte sacramentalegi alte acte administrative bisericegti in afara eparhiei lor, fdrd sd fie invitali de cdtre episcopul locului respectiv. Canoaneleprevdd, astfel,ca orice episcop care nu respectdaceastd regul5 sd fie depus (caterisit).In acestsens,sunt deosebitde evocatoarecuvintele canonului 13 al Sinodului din Antiohia: ,,Nici un episcop si nu indrizneascd sd se mute de la o eparhie la alta pi sd hirotoneascdpe oarecarein Bisericdpentru indeplinirea slujbei, nici si aducd cu sine pe alfii, decdtnumai dacd s-ar duce chemat fiind de acelaln al cdrui teritoriu s-ar duce. Iar dac5, nefiind chemat de cineva, s-ar duce fdrd rAnduiald pentru hirotonirea cuiva gi pentru orAnduirea #acerilor bisericegti care nu-l privesc pe dAnsul, sd fie nule cele fdcute de dAnsul, gi el incd sd-giia pedeapsacuvenitd neorAnduielii salegi intreprinderii ilegale,caterisit fiind imediat de acum inainte de SfAntul Sinod"3s. De asemenea, canoaneleinterzic episcopilor, de o manierd absolutd,sd primeascdin eparhia lor preoli sau diaconi din alte eparhii, sau sd hirotoneasci in eparhiile lor candidati ce provin din alte eparhii fdrd a avea consimldmAntul episcopilor acestora. Pentru a sublinia aceeagiautonomie Biserica Ortodoxd, in conformitate cu preseparhiald, cripliile sfintelor canoane, a afirmat dintotdeauna ci doar episcopul are intreaga competentd asupra bunurilor eparhiei sale, 9i cd el are obligalia de a le administra potrivit necesitdlilor Bisericii. Astfel, referitor la bunurile bisericegti,canonul 38 apostolic a stabilit cd: ,,Episcopul sd poarte grija tuturor bunurilor bisericegtigi sd le administreze ca gi cAnd Dumn ezeui-ar sta de veghe; dar si nu-i fie ingdduit lui sd-gilnsugeascd ceva din acestea, sau sd ddruiascdrudelor proprii cele ale lui Dumnezeu; iar dacd ar fi siracg sd le facd parte ca sdracilor, dar sd nu vAndd din pricina acestora(sub pretextul ajutordrii acestora)cele ce sunt ale Bisericii"36. In plus, canoaneleprevdd c6,fdrd acordul episcopului sau a responsabilului numit de acesta, nu este permisd nicio acliune de administrare a bunurilor bisericepti3T. in plus, canonul 41 apostolic a prevdzut ca doar preojii gi diaconii sd poatd fi desemnali ca gi colaboratori ai episcopului pentru administrareaacestorbunuri. Mai precis,canonul26 al Sinodului IV ecumenicformuleazd exigenta ca: ,,fiecareBisericace are episcop sd aibd gi econom din clerul propriu (al Bisericii),care sd administrezecelebisericegti dupd socotinlaepiscopului sdu, ca nu cumva si fie fdri de martori gospoddrirea Bisericii gi ca din (lucrul) acestasd se risipeascdbunurile ei gi sd se infiereze (stigmatizeze)preofimea cu defdimarea;iar dacd el (episcopul) nu ar face lucrul acesta, sd fie supus dumnezeiegtilor canoane"38. Este clar, deci, cd fiecare episcop trebuie sd-giadministreze bunurile eparhiei sale printr-un econom.Pentru cazurileln careepiscopiinu ar respectaaceastd prescripfie,canonul 11 al Sinodului al VIIlea ecumenicconferdmitropolitului dreptul de a numi un econompentru respectivaeparhie.
definitivd a unui cleric din rdndul clericilor. Astfel, clericul depus (caterisit) pierde irevocabil dreptul de a sdvdrgi orice act sacramental precum gi dreptul de invHp gi de a conduce ir:rBisericd (qf. can. 27 al Sinodului de la Cartagina, can. 8 al SfAntului Nicolae al Constantinopolului, can. 21 al Sinodului Trulan). In plus, canonul 28 apostolic stabilegte cd ,,dacd vreun episcop sau prezbiter sau diacon depus (caterisit) dupd dreptate, pentru vinovdfii invederate (evidente) ar indrdzni sd se atingd de slujba care i-a fost lui incredinfatd oarecdnd, acela sd fie exclus definitiv din Bisericd". Pentru detalii referitoare la depunere sau caterisire, a se vedea S. CANoEa,Pedeapsa depuneriidin cler,Sibiu, 1934;G. D. Karznposrorou [f.A. XerzHeno:rolor], H rca9aipeotE ruv rcLqptKtitv,Alena,1965; N. DunA, ,,Precizdri privind unele notiuni ale dreptului canonic (depunere, caterisire, excomunicare, afurisire gi anatema) in lumina invdfdturii ortodoxe. Studiu canonic",in'. Ortodoxia,S9 (1987),pp. 84135, 105-143;I.N. FLocA, ,,Caterisirea tn dreptul canonic ortodox", In: StudiiTeologice,39(1987),83-90[republicatinReoistaTeologicd,S6 (2004),pp. 123-133]. 35SintagmaAteniand, t.III, pp. 15G151 Disciplineantique,t. I2., pp. 114-115. ; 36 Cf. 9i canoanelor15 9i 16 apostolice,15 al Sinodului I ecumenic,20 al Sinodului ecumenic,17gi 18 ale Sinodului Trulan, 3 al Sinodului de la Antiohia, 13 al Sinodului de la Sardica,5{ 80 9i 94 ale Sinodului de la Cartagina. 37 Cf. canoanelor 7 gi 8 ale Sinodului de la Gangra. 38SintagmaAteniand, !.1I, pp.276-277; Disciplineantique,t.l-L, pp. 89-90.

AUTOCEFALIA: LIBERTATESI DEMNITATE

inbazaacestei prescriptii canonice,dochina canonicdortodoxd a dat acestdrept fiecdrui intAistdtdtor al unei Biserici locale (arhiepiscop,mitropolit, patriarh sau catolicos).in alte cuvinte, BisericaOrtodoxd recunoagteintAistdtdtorului fiecdrei Biserici locale dreptul de a interveni in cazul in care un episcop,din neglijenfd sau prinabtz, nu igi respectdobligafiile referitoare la administraliabunurilor. Acest drept, care aparline in mod exclusiv lntAistdtdtorului unei Biserici locale, a fost numit ,,dreptul de devolufiurre"3e, in textul sfintelor cachiar daci acesttermen nu se regdsegte noane4.ln plus, trebuie subliniat aici cd,ir Bisericaortodoxd,dreptul de devolufiune esteconsiderat ca necesargi auxiliar sinodalitdliial. in practicd, acestdrept de devoluliune constdin faptul cd, ln cazul unui episcop acuzatde fraudd financiard, intAistitdtorul aceleiBiserici 1l poate apela pe respectivul episcopin fafa Sinodului pentru a rdspunde acuzatiilor. Totodatd,lntAistdtdtorul trebuie sd numeascdun econompentru eparhia episcopului acuzata.Cu toate acestea, dreptul de a judeca Bisericii episcopul acuzatapar,tineintotdeauna Sinodului sale. Referitor la judecata episcopilor, canonul 74 apostolic a prevdzut ca: ,,episcopul acuzat de orice vini de cdtre oameni vrednici de lncredere, acela sd fie chemat de cdtre ceilalti episcopi; gi dacdse va infdtiga gi va mdrturisi, ori ar fi dovedit, sd se hotirascd epitimia, iar dacdfiind chemat, nu ar rdspunde convocdrii, sd fie chemat gi a doua oard, trimitAndu-se dupi el doi episcopi. Iar dacdnici asdel nu ar rdspunde convocdrii, sd fie chemat gi a treia oard, trimifAndu-se din nou doi episcopi la el. Iar dacd nici atunci nu ar rdspunde convocdrii, Sinodul sd ia impotriva lui misuri convenabile,ca sd nu i se pard acdgtigafugind de judecatd"a. Este, deci, absolut clar cd potrivit sfintelor canoanedoar Sinoadele de episcopi au dreptul de a judeca un episcop. Din punct de vedere procedural, un episcop acuzat trebuie sd fie mai intAi citat (convocat) gi apoi ascultat de cdtre Sinodul din care face parte. Dacd acesta nu se prezintd ln fafa Sinodului, dupd prima citare, va trebui sd mai fie citat de incd doud ori. Iar dacd nu se prezintd nici dupd a treia citare, acestava fi judecat ln absenfdde cdtre respectivul Sinod. Dacd, pentru motive independente de voinla episcopilor, Sinodul nu se poate reuni pentru a judeca un episcop acuzat,in sfintele canoanes-a prevdzut ca respectivul episcop sd fie judecat de cdtre o comisie alcdtuitd din L2 episcopias. vreun episcop pArAtpentru oarecarevinovdtie, s-ar judeca de cdtre toli episcopii din ,,Dacd. eparhie (mitropolie) gi toli de acord ar aduce lmpotriva lui o hotdrAre, aceastasd nu se mai
3eCuvAnful ,,devolutiune" inseamni - din punct de vedere juridic - trecerea unui drept, a unui bun sau a unui ansamblu de bunuri ce compun un patrimoniu citre unul sau mai multe patrimonii. Asffel, in drept, se vorbegte despre ,,devolutiunea succesorald". In Biserica OrtodoxS, acest cuvAnt este inleles mai ales intr-un sqrs extensiv, cdci canonigtii ortodocgi nu il folosesc decAt pentru a indica rezultatul unui transfer de competenfe. De fapt, acegtiaafirmi cd,,drepful de devolufiune" este drepful de supraveghere gi de indrumare frdleascd exercitatex officio de cdhe intAistdtdtorul unei Biserici locale, atunci cAnd unul dintre episcopii acesteiBiserici, din neglijenfd sau prin abuz, nu ipi respectdobligafiile sale prevdzute de cdtre sfintele canoane.In plus, este precizat cd acestdrept nu poate fi aplicat decAt ln cazul problemelor administrative. m Canonigtii ortodocgi recunosc cd,,dreptul de devolufiune", chiar dacd a fost aplicat incd din vechime in Biseric5, nu este propriu Bisericii, ci a fost imprumutat din dreptul roman. Pentru detalii, a se vedea C. Ptnvu, ,,Dreptul de devolufiune" ,in: StudiiTeologice,6(795a),pp.385-398; V. $rseN, ,,Dreptul de devolufiune al Patriarhilor 9i Mitropolitilor (in baza canonului 11 al sinodului 7 ecumenic)", in Candela,4T(7%6), pp. 71-85. a1 C. PIRVU, ,,Dreptul de devolufiune", p. 388. Pin sinodalitatu(ouvobrrc6rqg), cuvdnt derivat din grecescul o6vo6oq (compus din prepozipa odv - impreund pi { 6b6g - cale, drum), teologia ortodoxd inlelege orice modalitate de cArmuire ecleziasticdce urmeazd modelul sinodal, ,,forma autenticd de conducere bisericeascddoritd de Flristos gi pusd ir aplicare incd din epoca apostolicd" (N. Dunl,, Le rigime deLasynodalit/, p.266). 42 G.I. Soenr,,,Sistemul mitropolitan", 1'1,4-715. a3 Cf. canoanelor 74 apostolic ai 14 al Sinodului de la Antiohia. aaSintagmaAteniand, t.ll, pp.93-94; Disciplineantique,t.I-2, pp. 45-46. a5Canonul 12 al Sinodului de la Cartagina: ,,Dacd vreun episcop (ceeace sd nu se intAmple) ar cddea in vreo invinovdfire gi apar multe piedici inc6.tnu se pot aduna mai mulfi, atunci pentru ca cel invinovdlit sd nu rdmAnd sub acuzd, sd se audieze de 12 episcopi" . SintagmaAteniand, t.lll, p.322; Discipline antique,t.l-2,pp.2:25-226.

72

TITLU CAPITOL

judece de al;ii, ci sd rdmAnd intdritd sentinta datd cu unanimitate de cdtre episcopii din eparhie (mitropolie)."46 Astfel, canoanele precizeazl.deo manierdabsolut clardcd,in cazuljudecdrii unui episcop,sentinta pronuntatd de episcopr,in timpul unei reuniuni sinodale,rdmAneirevocabild.in cazul in care, ,,weun episcop s-arjudeca pentru oarecarelnvinuri, apoi s-ar lntAmpla sdnu fie de acord in privinla lui episcopii din eparhie (mitropolie), unii adicd declardndu-lnevinovat pe cel ce sejudecd,iar allii vinovaf spre a scdpade toatd lndoiala, Sf6ntul Sinod a hotdrAt ca episcopul mitropoliei (mitropolitul) si chemedin eparhii (mitropolii) lnvecinatepe alli cAlivaepiscopi,caresdhotdrascd 9i sd dezlegefirdoiala spre a intdri impreund cu episcopii cei ai eparhiei pricina supusdsprejudecare"aT. Pentru depunerea(caterisirea) unui episcop,singurul canonal Sinodului de la Constantinopol (394)exige ca, dacd se poate, sd fie prezenli la sinodul carejudecd un astfel de caz tofi episcopii eparhioli -pentru ca votul unui aga mare numdr sd demonstreze corectitudinea condamndrii Este,deci, absolut celui care, prezent fiind la aceajudecatd, a fost declarat demn de caterisire"4s. clar cd, ln Biserica Ortodoxd, pentru judecarea unui episcop nu existd o instanld mai presus de sinodul de episcopi din care face parteae. Astfel, esteevident cd, in Ortodoxie, depunerea (caterisirea) unui episcop constituie intotdeauna un act eminamente sinodal, ce face sd funcfioneze slnodnlitatea fie la nivelul Bisericii locale, cAt 9i la cel al Ortodoxiei rdspAnditein univers, Astfel, inbaza principiului autonomiei eparhiale, fiecare episcop are dreptul de a judeca clericii gi laicii din eparhia sa. in cazul in care ,,cineva a fost excomunicat de episcopul sdu, acela si nu se primeascd mai inainte de al1ii, dacd nu s-ar primi de insupi episcopul sdu, sau tindnduse sinod gi prezentAndu-sg s-ar apdragi, convingAnd sinodul, ar primi altd sentin1l"sO. De asemeneadoctrina canonicdortodoxd afirm5 cd alegerea episcopiloresteresponsabilitatea exclusivi a sinoduluisl. Astfel, atunci cAnd o eparhie devine vacant5, mitropolitul locului are obligalia de a convoca,in cel mult trei luni52,toti episcopii din mitropolia sa pentru ca, reunifi ln sinod, sd aleagi un nou episcops3. tn general locul unde se intAlnescepiscopii este regedinfa mi- ,,nu locul statropolitand, insd acestlucru nu esteobligatoriu, cdci - afirma Teodor Balsamonsa
a6 Canonul 15 al Sinodului de la Antiohia. SintagmaAteniand, t. ilI, p. 330; Discipline antique,f.l-2,p.116. a7 Canonul 14 al Sinodului de la Antiohia. SintagmaAteniand, t.lll, p.329; Discipline antique,t.1-2, pp. 115-116. a8 Sintagma l.12,pp.442-M3. Ateniand, antique, t.IJl, p.143 ; Discipline aePentru cazurile de litigiu intre un episcop gi un cleric, instanta de judecati este sinodul mitropolitan, iar pentru cazurile de litigiu intre episcopi, instanfa de judecatd este sinodul patriarhal (d. canoanelor 9 9i 17 ale Sinodului IV ecumenic, 6 al Sinodului II ecumenic). 50 Canonul 6 al Sinodului de la Antiohia . SintagmaAteniand, t. [I, p. 138; Discipline antique,t. I-2, p . 109. 51 Cf. canoanelor 4 9i 6 ale Sinodului lecumenic,3 al Sinodului Trulan, 19 pi 23 ale Sinodului de la Antiohia, 12 al Sinodului de la Laodiceea. Penffu detalii, a se vedea G. CnoN7, Alegereaierarhilor in BisericaOrtodoxd,Bucuregti, 1937. 52 Cf. canonul 25 al Sinodului IV ecumenic. 53 Cf. canoanelor 4 gi 6 ale Sinodului lecumenic, 19 al Sinodului de la Antiohia. sa Teodor Balsamon (@e66r,-rqog BaAoaprriv), a ocupat pentru mult timp funcfia de nomofilax (voproQriAa{ al legilor") la Constantinopol; in anul 1193 a fost ales patriarh al Antiohiei, insd cum Antiohia era la acea ,p5izitor vreme sub ocupatie arabd, va rdmAne tot timpul la Constantinopol, unde va muri in 1195. Cea mai importantd scriere a lui Balsamon este ,,Scholia" sau ,,Comentariul la Nomocanonul tn 14 titluri al lui Fotie". Respectiva scriere a fost publicatd pentru prima dati ir:rlatind la Paris in 1557, iar apoi la Basel in1552; acelagi text, in variantd greacd gi latin6, va fi republicat in 1515la Paris, li in 1520 la Basel.De asemenea,comentariul lui Balsamon se regdsepteatAt in ,,Pandecta Canonum" al lui William Beveridgius, publicatd la Oxford \n 1672 (cf. W. BrvEnrocn, Synodikonsioe pandectae canonumSs. graeca receptorum: necnon unonicarum Ss.Patrumepistolarum, Apostolorum et conciliorum ab Ecclesia una cum scholiis antiquorumsinguliseorumannexis, et scriptisaliishuc spectantibus, quorumplurimn ebibliotfucaebodleianae .., nuncprimum edita, Oxoni,L672), cdt gi in volumele 137 9i 138 ale Patrologiei publicati de citre abatele Migne (cf. Paris, 1857-1866,vol.137 gi138). Ins5" cea mai bund gi, Series Greaco-Intine, Cursus Contpletus. J. P. Mcr'lE, Patrologiae totodatii, cea mai cunoscutd editie a comentariului lui Balsamon rdmdne cea publicatd in SintagmaAteniand, unde comentariile sale se altemeazd cu cele ale lui Zonara gi Aristen (cf. SintagmaAteniand, Aten4 6 vol., 1852-1859).

AUTOCEFALIA: LIBERTATESI DEMNITATE

Episcopiiconvocaliau obligaliade a se bilegteepiscopul, sinodului"ss. ci votul gi alegerea prezenta, iar ln cazulin carenu sepot prezenta datoritddistanteipreamari/ a bolii saua alteibinecuvAntate cauze, exprimeopiniagi,bineinteles, au obligaliade a trimite scrisoriprin caresd-gi Pentrucaalegerea prezenta votul56. si fie validd estenecesard a cel pulin trei episcopisT. Referitorla demisia(rcaqaitqo6) episcopilor, canoanele afirmd foarteclar cd aceasta este gi cd trebuieacceptatd posibilddoar in cazurilede for!5 majordss de cdtresinodul din careface parte. Dac6,in afara cazuluide forld majord,un episcopdemisioneazd, canoanele prevdd ca acesta si fie depus(caterisit)se. in plus,trebuieprecizat garanteazd aceastd aicicdsfintelecanoane autonomie a episcopului eparhiot nu doar in raport cu ceilalli episcopi,indiferent de titlul lor administrativ60, ci gi in raport cu sinoadele Asffel, ln BisericaOrtodoxd,niciun episcop- indiferent de episcopilor6l. titlul sdu- nu poateimpuneunui alt episcop niciun sinod o decizieluatdarbitrar.De asemenea, - mitropolitansaupatriarhal- nu poateimpuneunui episcop o decizieluatd arbitrar.$i aceasta datoritdfaptului cdsfintelecanoane impun ca,in Bisericd, deciziilesdfie luateintotdeauna slnofond daliter, subliniindu-se de dintre episcopi. in acelagi timp egalitatea IL2. Autonomia bisericnas cd6i auto cefalia incd de la inceputtrebuieretinut faptul cd in sfintelecanoane nu existdprescriplii directe pentrua sereglemenla autocefaliaurrrtdtilor superioare eparhiei. Pentru autonomiabisericeascdsau a sereglementa au fost folosite,prin analogie, autonomla diferitelorunitdli bisericegti aceleagi canoanece asigurdautonomia Astfel,autonomiaeparhiilora fost transferatd unititilor bieparhiald. sericegti mai mari, adicdmitropoliilor, exarhatelor saupatriarhiilor.
Penhu detalii privitoare la viata gi activitateaacesfuicanonistbizantin a sevedea:G.P.SttvENS, DeTheodoro Balsamone zum Gewolurheitsreicht", analysis operum Roma 1969; D. SwoN,,,Balsamon in: EXOAIA.Stuida ac mentis iuridicae, adcriticam interpretationemque iurisgraecuromani pertinentia D . Holwenta graecorum etadhistoriam uirodoctissimo texhtum oblata,Groningen,1985,pp. 119-133; C. Genacsnn, ,,Theologyand Canon Law in the Writings of Theodore Balsamon", in:Thelurist\6(1996),pp.1,61,-181,; R. BnowurNc, Balsamon's Commentary on the Canons of ,,Theodore the Councilin Trullo asa Source on EverydayLife in Twelfth-CenturyByzantium",tr: H Ka9qpepwqZurl Lro Bu(avrw, Atena,1989, il Grazianodel diritto canonico pp.421,-427; C. G. FUnsr, b:r,antino?",in:La cultura ,,Balsamory giuridico-canoniu pp. 233-248. medionale: perun dialogo ecumenico,Ivll.lano,2003, premesse s5 Sintagma Ateniand, t. Itr, p. 327. 56 gi 19 al Sinodului de la Antiohia. Cf. canoanelor 4 al SinoduluiI ecumenic s7 Cf. canonului 4 al Sinodului I ecumenic. 5s in texful sfintelorcanoane cazurilede forfd majordin careun episcop nu sunt indicatecu exactitate ar putea Renumitulcanonist arhiepiscop al New York-ului, a incercatsd identifice demisiona. PierreL Huillier (1926-2007), cAtevadintre acestea a{irmdnd: ,,Thus,canon law appearscompletelyto excludethe possibility of a bishop's resigning.In reality, we needto be a bit more nuanced. What is formally condemned is for a bishopto run away in for resignation: the faceof difficulties.But therecanbe proper causes exhemeageor incurablesickness, which can makea bishopincapable Therecanalsobe objective churchlyreasons for resigof fulfilling the dutiesof his charge. nation:if onepart of the episcopate lookson a bishopwith suspicionsothat his authority is compromised. This was the situation in which St. Gregorythe Theologian found himself after his promotion to the seeof Constantinople was contested by PopeDamasus and the bishopsof Egypt.Ir addition,if a bishop,or any cleric,commitsa gravesin constitutingan impedimentto the exercise of the priesthood,evenif this fault remainshidden and has not given riseto scandalhe is boundby conscience TheChurch Ancient to resign.",t P.L HULLm& of the Councils: thedisciplinary York, 1996, utorkof the New pp. 172-773. ecumeniul Crestwood councils, frst four 5e Cf. canoanelor17 al Sinodului de la Antiohia 9i 3 al SfAntuluiChiril al Alexandriei. Pentru detalii, a sevedea C.M. RarrEs[K.M. PE.n.,lHrl, rcarq, ro \ircatw rqq op0o6o{ou avarotrrctleercrclqoiaE, Ilepinapanrloeaq, enLorcono.tv Atena,1911; Sfudiu dedrept canonic,Brtcuregfl 1937; K. PffseKF, (naqairqo6) L IvrN,Detnisia dinpreofie. ,,Dimissionne et detr}nement (ercntduLg) une approchehistoriquede la doctrineet de la pratique de llEgliseorthodoxe", des6vques: ln: Knnon, 14 (1998), pp. 1-65. 60 Cf. canoanelor 34 apostolicai 2 al Sinoduluial Illea ecumenic. 61 Cf. canoanelor 34 apostolicai 9 al Sinoduluide Ia Antiohia. 74

TITLU CAPITOL

Autono mi n bi seri ceascd, TinAnd cont de principiile sale canonicefundamentale gi de experienla sa practic5, Biserica pentru constituirea unei Biserici autonome. in primul rdnd, Ortodoxd a prevdzut diferite norme62 trebuie notat faptul cd esteabsolut interzis declarareaunilaterald a autonomiei unei unitdti bisericegti63. Aceasta trebuie declaratd intotdeauna de acord cu Sinodul Bisericii din care face parte respectiva unitate bisericeascd.Mai mult, aceastdunitate bisericeascdnu poate sd formuleze cerereasa de autonomie decAtdacd are minim doi sau trei episcopi; aceastdcerin!5 estenecesard pentru ca aceaunitate bisericeascd sd poatd organiza un sinod propriu6a,respectAndu-se astfel slnodalitatea, unul dintre principiile fundamentale de organizare ale Bisericii Ortodoxe. Biserica Ortodoxi, linAnd cont de doctrina canonicdgi de practica bisericeascd, a stabilit ci doar Sinodul Bisericii autocefale,din care unitatea bisericeascd face parte, are dreptul de a proclama autonomia acesteia.Astfel, autonomiabisericeascd trebuie acordatd printr-un act oficial numit tomos's deautonomie emis de cdtre Sinodul Bisericii autocefaledin careunitatea autonomd face parte. Dupd proclamareaautonomiei, nu estenecesarca celelalteBiserici locale sd recunoascd noua Bisericdautonomd, deoareceacestact nu reprezintd decAtun act de administratie internd a unei Biserici locale. Bineinfeles, aceastdautonomie va fi notificatd celorlalte Biserici locale, dar doar cu scopul de a le informa. De asemenea,in tomosuldeautonomle sunt precizate gi limitele acesteiautonornii biserice$ti, adici restricliile gi obligaliile prin care Biserica autonomd rdmdne legatd de Biserica autocefald in general,nu existi o listd exactda acestorlimitdri gi obligafii; sub autoritatea cdreiase gisegte66. fiecare Sinod patriarhal poate alege condiliile in care concede un grad de autonomie mai mult sau mai putin elevat noii unitdli bisericegti. De obicei, Biserica autocefald, ce oferd autonomia unei unitdti bisericegti, rezervdpentru Sinodul sdu urmdtoarele drepturi6T:L.de a sfinti Sfdntul Mir68pentru Bisericaautonomd, sau, ln cazuri exceplionale, de a recunoagteacestdrept Biserici autonome;2.de a alegesau de a hirotoni pe intAistdtdtorulBisericiiautonome,sau doar de a confirma canonic alegereaacestuia (acestdrept poate fi aplicat gi pentru ceilalli episcopi ai Bisericii autonome, precum gi pentru transferul episcopilor dintr-o eparhie in alta); 3. de a judeca pe ln62 Cf. L. Sr.tN,,,Autocefalia gi autonomia ir:rOrtodoxie", pp. 371.-3125.TRoirsrv,,,O qepxornofi anroxe|anww",

pp.50-51.

63 Cf. canonului12 al SinoduluiIV ecumenic. 6a Cf. canonului1 apostolic. 65 - ,,bucatX in limbajul bisericesc tdiad", derivat din ortodox,cuv6ntul ,,tomos"(din termenul grec c6prog tdprverv text oficial promulgat de citre Sinodul unei Bisericipatriarhale; de verbul ,,a tdia,a decupa")indici un obicei,estevorba despredocumentulstatutarpentru proclamarea autonomiei sauautocefaliei vnei Bisericilocalede cdtreBiserica precum9i condi$ile9i obligagiile Blericii cea fostrecunoscutd saMami. in fomos suntinclusem6dvele, ca autonomd sauautocefald. 66 Cf. V. $Esau, pp. 24G2M. ,,Autocefalia-Autonomia", 67 pp. 50-51. S.Tnoirsrv, ,,O4epronHotlanroreQa.:ntu", Cf.L. SreN,,,Despre autonomia",pp. 388-389; 6E (dtn grecescul parfum)reprezintd un amestec SfAnful Mir (ayrov prigov)sauSftntaHrismd lgiopa - unguent, de mai mult de 40 de uleiuri esenfiale 9i ulei de misline, ce estesfintit in |oia Mare de cdtreepiscopiiunui Sinodal unei Bisericiautocefale. Dupd sfinfire,Sfintul Mir estetrimis tuturor eparhiiloraceleiBisericilocale,fiind folosit la Mirungere,la sfintireabisericilorgi altarelor, precumgi la sfintireaantimiselor(cf.f P. MEunvssocrou [lI. Mnanlror,tor], To,4ywaMupov ev rr1Op0o6o{uAvarotrrcqErcrcAr1oia: i6n rcara rag nqyhEKdL'Ery npa{w ron vedrepov gi L. Pttrr, ,,Comasevedea IIarpnpNeiou, Thessalonique,7972,pp.29-40 Orcoupevrcod Xpbvav,EoD 51pp.188227; positionet Cons6cration d'Oient,3 (1899-1900), pp.729aa2).Trebuiesubliniataici c5" du SaintChrme",in: Echos pi cd acest potrivit ecleziologiei Mir aparpneSinoadelor Bisericilorautocefale, ortodoxe,dreptul de a sfinli Sfhntul fircepAnd unei Bisericilocale. Cu toateaceste4 din secolulal D(drept esteconsiderat casemnexterioral autocefaliei in jurul Constanle4 Pahiarhiade Constantinopol a Orientului creptin a inceputo putemicdpoliticride cenhalizare tinopolului,politici ceincludeagi atribuireadreptului exclusivde a sfinli 9i de a distribui Sfintul Mirin Biserica Ortodoxd (cf. V. Penr",tro, effettuatadal Patriarcato di Costantinopoli e conseguente ,,La politica di accentramento lesione in Kanon,s (1981), pp.79-U). dell'autonomia degli alfi pafriarcatiorientalinel X secolo", 75

AUTOCEFALIA: LIBERTATESI DEMNITATE

tAistdtdtorul Bisericii autonome, fie in primd instanfd, fie doar ln recurs; 4. de a stabili norrne pentru organizareagi funcfionarea Bisericii autonome/ sau de a elabora Statute pentru acesta, sau doar de a aproba documenteleelaboratede Bisericaautonomd;5. de a trimite scrisori pastorale gi circulare;6. de a convoca ierarhii Bisericii autonome pentru a participa la lucrdrile Sinodului Bisericii autocefale; 7. de a trimite observatori la sinoadele Bisericii autonome; 8. de a stabili eventuale contribufii din partea Bisericii autonome. Practica Bisericii Ortodoxe, in conformitate cu principiile fundamentale de organizare gi cu natura autonomiei biserice$ti,a desemnatgi consacratcu timpul diferite exigenle pentru procesul de acordarea autonomiei bisericegti.Astfel, unitatea bisericeascd care solicitd autonomia trebuie6e: 1. sd demonstrezeun caracterstabil in ceeace privegte invdtitura de credinld gi sd pdstrezeprescripjiile traditionale liturgice 9i disciplinar-canoniceale Bisericii Ortodoxe; 2. sd demonstrezematuritatea sa ?nceeace privegte administrarea proprie, in alte cuvinte capacitatea sa de a se autoguverna; 3. sd aibi minim doi sau trei episcopi, pentru a putea organiza un sinod propriu; 4. sd demonstreze motive bisericegti bine intemeiate pentru constituirea unei noi unitdji autonome (aceste motive pot fi, spre exemplu, de naturd etnicd, geograficd,politici sau de forli majord);5. sd adreseze, prin intermediul propriilor sdi reprezentanli ierarhici, o scrisoarede cerereSinodului Bisericii autocefale(patriarhale) sau, ln cazul unei unitdti formate spontan gi care nu depinde de nicio Bisericdautocefald,Bisericii autocefalede drept. ln nici trn caz,nu estepermis unei Bisericisd se declareunilateral autonomd;aprobareaBisericii autocefalecompetenteesteintotdeauna cerutd. La rdndul sdu, Biserica autocefald, cdreia i se cere sd ofere autonomia bisericeascd,are Bisobligalia de a analiza cerereagi de a da un rdspuns. in cazul unui rdspuns pozitiv, SinodulT0 ericii autocefale trebuie si proclame autonomia unitdlii bisericegti printr-un act oficial (tomosul deautonomie) in caresi fie indicate motivele fundamentale cejustificd aceastd autonomie, precum gi drepturile 9i obligaliile noii Biserici autonome ln raport cu Bisericaautocefald. RestricliileTl la care,de obicei,estesupusdo Bisericdautonomdsunt urmitoarele: 1. Biserica autonomd trebuie sd primeascdscrisorilepastoraledin partea intAistdtdtorului Bisericii autocefale; 2. deciziile gi invdldturile cu caracter dogmatic ale Sinodului Bisericii autocefalesunt obligatorii pentru Bisericaautonomd; 3. in cazurile de abateri de la inv5litura de credinld, Bisericaautonomd trebuie sd rdspundd ln fala Sinodului Bisericii autocefale;4. intAistdtdtorul Bisericii autonome intAistdtdtorul trebuie sdfie hirotonit de cdtrecel pulin trei episcopiai Sinodului Bisericii autocefale, acestuiSinod fiind intotdeaunainclus. De asemenea, Biserica autocefaldtrebuie sd inEtiinleze, printr-un act oficial, intreaga Ortodoxie de creareaunei noi Biserici autonome. Chiar dacd notificarea este obligatorie, aceastanu are ca scop recunoagtereanoii Biserici autonome, ci doar informarea celorlalte Biserici locale. Dupd ce a primit autonomia, unitatea bisericeascd are obligalia de a menliona in cadrul Sfintei Liturghii numele intAistdtdtorului Bisericii autocefaledin care ea face parte. in plus, Bisericaautonomd nu are dreptul de a stabili relajii externe la nivel interortodox sau ecumenic dec6t prin Sinodul Bisericiiautocefalesau cu acordul expresal acestuia. in concluzie,putem afirma cd autonomiabisericeascd nu priveptedecAtviala administrativda unei Biserici locale,care rdmAneincd legatd,mai mult sau mai pujin direct, de Bisericaautocefald din care face parte. Autonomiabiseiuascdsemnificd in realitate cd o Bisericdlocald lgi poate guverna viata sa internd potrivit deciziilor propriului sdu Sinod de episcopi. in plan praclic, au6e Cf. L. SreN, ,,Despre autonomia", p. 392. 70 Doar in cazurile de for!6 majord, tomosulde autonomiepoate fi acordat de cdtre intAistdtdtorul Bisericii autocefale, insd acest tomw nu are decAt un caracter provizoriu, gi, in consecin!5, acesta trebuie sd fie confirmat ulterior de cdtre Sinodul Bisericii autocefale. Nu este permis, in niciun caz, ca o unitate bisericeascd sd fie proclamatd autonomd de cdtre o altd Bisericd decAtaceea din care respectiva unitate face parte. 71 Cf. L. Srau, ,,Despre autonomia bisericeascd", pp.390-392. 76

TITLU CAPITOL

tonomiabisericeascd se manifestd printr-o independenfi administrativd ce poate fi totald; in acest ultim caz, estevorba despre autocefaliabisericeascd. Aut ocefali a bi sericeascd. in mod tradilional, prin expresia ,,autocefaliebisericeascd"limbajul eclezial ortodox indicd gi care are de autonomiebiseiceascdmaximS, statutul canonic al unei Biserici locale ce beneficiazd, dreptul de a-gi alege propriul intAistitdtor de cdtre Sinodul sdu de episcopiT2. Din punct de vedere etimologic, termenul canonic ,,autocefalie"provine din grecescul - cap"; acest ,,ainorctQaA,ta", careeste un cuvdnt compus din ,,autoq - el insugi" pi ,,rceQaAi1 cuvAnt lnseamnd, deci, ,,cu propriul sdu cap"73. Traducerea latini a acesfui cuvdnt grec a fost redatd prin expresia sui iurisTa, Pe de altd insd frecvent a fost tradus gi prin ,,independent"75. parte, trebuie subliniat faptul cd adjectivul ,,aurorctQaAoq autocefal" nu se regdsegte nicdieri folosit in textul sfintelor canoane.Acesta a fost folosit, pentru prima oard in limbajul bisericesc, in secolul al Vl-lea de cdtre autorul bizantin Teodor Lectorul75, pentru a descrie situalia Bisericii din Cipru77.Astfel, istoricul bizantin afirma: ,,[...] Sub acestpretext, cipriolii obfinurd ca ei sd fie autocefali in mitropolia lor, gi ca ei sd nu mai depindi de Antiohia"78. igi are fundaCu toate acestea,tradilia canonicd ortodoxi afirmd cd, autoeefnliabisericeascd mentul in canonul 34 apostolic,unde termenii ,,a0tdq - el insupi" gi,,reQaA{ - cap" se regdsesc
p. 251; I.N. Ftoct, Drept canonic l, p. 534;V. Tsvllru, ortodox, oriental, " Cf. t N. Mtlag, Dreptul bisericesc eIIp a6o,pp. 203-203. Uepxo|uo 73 d6pendantde soi seuf qui est son se ipsum caput habens- autoc6phale, ,,a,brorelafuoq- autocephalus, propre chef",E. Roussos, 6rcaiourpiylaoow. Btoavrw1v \trcaiov,p.95. /e {ttr6ytovercrcAqonorrco{ 74 Roma,2007, p. 43. Cf. G. GRIcoRry{ II concetto sui iuris". Un'indagine storica, giuridica e canonict, di "Ecclesia Esteinteresantde remarcataici c6,in Biserica Romano-Catolicd, Bisericile Orientaleunite cu Romaau fost recent (1990) identificate prin expresiaEcclesia suiiuris.Potrivit canonului2Tdn Codul de Canoane al BisericilorOrientale -1990),,,se (Codex Ecclesia numegte cregtini legati CanonumEcclesi.arum suiiuris o gruparede credinciogi Orientalium de ierarhieconformnormelorde drept,pe careautoritatea supremda Bisericiio recunoagte in mod expressautacit indicd viziunea romanosui iuris". TrecAndpestetautologiaacesteidefinifii, trebuie remarcatfaptul cd aceasta catolicdreferitoare Mai precis,potrivit acfualeiecleziologii catolice, autoritatea supremd la autocefalia bisericeascd. Iuris Canonici a BisericiiesteEpiscopulRomeicare,potrivit canonului331 din Codul de Drept Canonic(Codex 1983), capul ColegiuluiEpiscopilor, Vicarul lui Cristospi PdstorulBisericiiintregi pe acest pdmAn! de aceea, ,,este el, in virtuteafuncliei sale,sebucurdin Bisericd nemijlocitdgi universald, pe de putereaordinardsupremd, deplinS, carepoatesd o exercite expressautacit, intotdeauna in mod liber". Astfel,doar EpiscopulRomeipoaterecunoagte, statutul de Ecclesin sui iuris in ecleziologia suiiuris. Prin urmare,esteevident ci prin introducereasintagmeide Ecclesin catolicds-aefectuato denaturare Mai precis,sistemulde Bisericiautocefale, propriu a concepfuluide autocefalie. BisericiiOrtodoxe,a fost adaptatsistemuluide primat papal pentru a justificaprezenlaBisericilorOrientaleUnite cu Roma.Pentruo prezentare ecleziologice aleintroducerii detaliatia intregii problematiciprecumgi a consecinlelor Il concetto acestei sintagme a sevedeaG. Gnlconr,rA, in ecleziologia catolicS" di "Ecclesin sui iuris". 75,,airortQaLra - independentiaecclesiastica - autocdphalie",E. Roussos, Ae{tloyLov ercrcAqonorrco{ p. 307;H.G. Lnorn (ed.), \rcaiou rpiyAaoow. Buoavrwov6rcaiov,p. 95.Cf. gi L. Roccl, Vocabolario Greco-Italiano, A Greek English Lexicon, p.280. 76 TeodorLectorul(@e66oqog Avayv<irotqe) esteun scriitorbisericesc din secolele V-VL El a fost numit,,Lectorul" datoritdactivitdlii salede,,lector"la biserica Sf6ntaSofiadin Constantinopol ln prima partea secoluluial \rllea.La sfArgitul Tmdor Lectorula scriso Hlsloriatripartitacereuneacele I (491-518), domnieiimpdratului Anastasie gi a lui Teodoret). trei istorii bisericegti a lui Sozomen (adici ceaa lui Socrate, Pentrudetalii,a se aga-zis ,,canonice" histoires Etudes Byzantines, vedeaP. Naurn, ,,Theodore LecteureI saRdunion dedffirentes de l'Eglise",in: Reaue des pp. 213-243. 52 (1994), n Cf.5. TRonsKy, anro<efanr,ru",p.36;L.SteN,,,Despre autocefalie", p.374,nota6; E.LeuNr, ,,Oqepicornorl locales patriarcats desEglises. et d l'6poque des grands conciles",in: E. LaNNr, Traditionet communion ,,Eglises kcueils dts6tudes, louvain, 1997, p. 402, nota32. r.Q ai:rot<(.QaAov etvar u.1vrata autoilq pqtg6noAw, rai, negtyey6vaorKrircgtot, " "EE fiq nqoQrioer.rg rcai pr{ reAeiv rind AvtL6leran" , PG, 86,col. 784.Traducerea latind a acestuitext esteurmdtoarea: ,,Quade causa Cyprii obtinueruntut metropolisipsorum libera esset ac sui juris, necAntiochenae PG, sedi amplius subjaceret", 86.col.183. 77

AUTOCEFALIA: LIBERTATESI DEMNITATE

gi in canonul 8 al Sinodului III ecumenics0, impreund pentru prima oareTe, care declaraautocefalia Bisericii din Cipru. La acestease adauge toate acelesfinte canoanece fac referinjd la autonomia unei Biserici locale81, nu reprezintd decAt gradul maxim al autonomieibisericeEtis2. cdciautocefalia in Biserica Ortodoxd, principiul autocefalieireprezintd un sistem de organizare ecleziasticd gi etniCabine definit, gi prin carese definegteo Bisericdlocald, organizatd.intr-uncadru geografic83 care este condusd de cdtre propriul sdu Sinod. Acesta din urmd este alcdtuit din toli episcopii ln functiune, intotdeaunacu intAistdtdtorullor, gi administreazdliber relatiile salecu autoritdlile statale gi cu alte Biserici.Altfel spus,,,lln Bisericn prin autocefalieseinlelege in senscanonic,staOrtodoxdl tutul de independentd administrativd, jurisdicfionald gi de conducere a unei Biserici ortodoxe ir:r raport cu alte comunitdli ecleziastice.Toate acestecomunitdli sunt egale ln drepturi insd sunt in acelagitimp interdependentedogmatic Aicanonic,gi constituie impreund Ortodoxia ecumenicd"8s. Mai mult, autorii afirmd cd autocefaliaconstituie una dintre notele caracteristice ale Ortodo(koinoniei) Autocefalia xiei86: presupune contextul comuniunii eclezinstice. este deci o cat,,lAceasfa] egorie relalionald, de comuniune, pentru cd,pe de o parte, ealnglobeazdgi pune lmpreund (synode) mai multe Biserici locale (episcopies) carese gdsescinkoinoniaintre ele in sAnul Bisericii autocefale (unitategi comuniunesinodaldndintra),[...] gt,pe de altd parte,ea segdsegte, la rdndul s{u, ln kol(unitate gi comuniune sinodald ad extra)"87. noniacu alte Biserici autocefale-patriarhale
7e Unitate de credinld9i libertatereligioas6", bisericeascd. in'. Centenarul Cf. f Daniel Clonotra, ,,Autocefalia autocefalieiBisericii S.TnofisrY,,,Oqeproanouas'roxe$atrwl',p.34;L. Sreru,,,Autocefalia OrtodoxeRomine...,p.275; gi autonomiain Ortodoxie",p. 285;A. Lototsrl, Autokefulja. Zasady autokefalji,Yar6ovia,7932" p.735. 80 sintagma,,autocefalie", Canonul8 al SinoduluiIII ecumenic nu folosegte ci ofer{ doarSinoduluiepiscopilor Bisericiidin Cipru dreptul de a hirotoni proprii episcopi, inclusiv al intaistetdtoruluilor. De aici concluziacd,prin Bisericiidin Cipru, careinainteera sub autoritatea acest Bisericii canorL SinodulIII ecumenic a acordatautocefalia L'EgIise din Antiohia. Pentrumai multe detalfl a sevedeaG. PanetHouas, autocEhale deChypre dansl'Europe Unie, Katdrini, 1998,pp. 46-96. 81 bisericeascd sunt urmitoarele:14, 30,32,33,35,38, 74 Principalele canoane careau ca obiectautonomia apostolice; 8, 9, 12,12 20 aleSinoduluial IV4, 5, 6 aleSinoduluiI ecumenic; 2 Fi 5 aleSinoduluial Illea ecumenic; lea ecumenic; 20,25,36,39aleSinoduluiTrulan; 1.1 al Sinodului al VII-leaecumenic. 82 gi autonomia in Ortodoxie" p.378;L. SteN,,,Autocefalia Cf. L. SreN,,,Despre autonomie", , p.309. 83 g6ographique propre, de fautoc6phaliede l'Eglise d'une nation priv6e d'un espace ,,La reconnaissance concret c'estpour cette raisonque l'Egliseorthodoxe et clairement du point de vue canonique; defini,estimpensable n'a jamaisproclam6l'autoc6phalie menantune vie enante (Abazge, Alaneset des Eglises despeuplesnomades, Auautres).";V. PHEIDAS, locale- autoc6phale ou autonome- en communion avecles autresEglises. ,,L"Eglise - GenEve, 1981, p.146. toc6phalie et communion",in Eglise unizserselle, Chambesy locale et Eglise 8a Doctrina canonicdortodoxd"lin6nd cont de prescripliile canonului 34 apostolic,#irmd intotdeaunacd efuia (t9voq= gens, Fbornlcl,IrxlconGraeco-Iatinum etlntino-Graeclrm,Rome,18f,2,l,p.245) saunaliunea(gens=nation natio,B. = E0voq, E. Roussos, \rcaiou rpiyAaoow. Buoavrwdv6ma'nt,,p. 106)constituieunul Ae{tAoytovercrctrqonorrcou dintre principiile fundamentalede organizare aleBisericii.Bineinfeles, pnncipiuletnicnuconstituieun principiu exclusiv gi,in consecinfd, acesta sauabsolutpentru organizarea nu poatefi luat in considerare decAt imunei Bisericiautocefale, preuni cu celelalte Cf. I. IvaN,,,Ehrosul-neamul, temeidivin gi principiu fundamental principii canonice fundamentale. canonic al autocefaliei AutocefalieiBisericii OrtodoxeRomine...,pp.786-201,;T. bisericeS{',in: Nxotaou,,,The CentuaruI Theological Rmiat, 45 term E0vog(Nation) And Its Relevance for the AutocephalousChurch", in: TheGreek Orthodox (2000), pp. 453478; I.V. t EB, ,,De Nation im orthodoxenChristmtum", in: K. Nxoreropouros - A. Vrarsrs- V. IvANov (ed.),Orthadoxe pp.277-291. Theologie Festchrift Nikolau,Frankfw! am Main, 2002, nnishen OstundWest. f)r Prof.Tluodor 8s l'6tat d'indpendance on entend,au senscanonique, administrative, autoc6phalie, orthodoxelpar ,,lDansl'Eglise juridictionnelleou de directiond'une Egliseorthodoxevis-i-vis d'autrescommunaut6s Toutescescomeccl6siales. munaut6s interddpendantes sont6gales dogmatiquement et canoniquement, et constien droit maissontcependant tuentensemble I. N. Froca,,,L'autoc6phalie 1'Orthodoxie (traducereanoastrd), dansllEgliseorthodoxe cecum6nique" roumaine", in: Kanon,5 (1981), p. 104. 86 bisericeascd", pp.268-271. Cf. f DanielCIonorrl, ,,Autocefalia 8? L"autoc6phalie relationnelle, le contexte estdonc une cat6gorie delakoinoniaeccl6siale. ,,fEllelpr6suppose plusieursEglises local,e fEiscoples] qui s'y communionnelle, car,d'une part, elle englobeet met ensemblelsynodel (unit6 et communionconciliaires ffouvent en koinonia ad intra), f. . .l et, entre ellesau sein de l'Egliseautoc6phale 78

TITLU CAPITOL

lnsd, trebuie precizataici gi faptul cd nu existd niciun canon care sd defineascddirect gi clar conditiile gi factorii autocefaliei8s. Mai mult, nu existi nicio decizie a unei reuniuni panortodoxe care sd defineascdsau sd reglementezeacest sistem fundamental al Bisericii Ortodoxe8e. Existd gi doar interpretarea extensivd a sfintelor canoane practica bisericeascdce au creat principiile fundamentale de organizare gi funcfionare ale Bisericii Ortodoxe. Potrivit acestor principii, caracteristicile sistemului de autocefalie sunt: 1. fiecare Biserica autocefali este guvernatd de propriul siu Sinod prezidat de intAistdtdtorul (nqr,rtog) sdu; SfAntul Sinod este alcdtuit de toli episcopiiacestei Bisericdlocald Bisericilocalegi constituieunica sa autoritatecanonicd;2.aceastd nu mai depinde de o Biseric5-Mamd (patriarhali) gi posedd,printre altele, dreptul de a-gi alege propriul intAistdtdtor.Electorii sunt episcopii SfAntului Sinod, iar alesul nu trebuie sdfie confirmat
d'autre part, elle se trouve, i son tour, en koinonia avec d'autres Eglises autoc6phales-patriarcales (unit6 et communion conciliaires adextra)" (traducerea noastri), G. PnrerHorr,tes, ,,La dialectique",p.79. 88 Cu toate aceste4 teologii ortodocAi,fdcAnd o interpretare analogicd a sfintelor canoane gi linAnd cont gi de experienta practicd a Bisericii, au stabilit deja condiliile necesarela proclamarea pi la recunoagterea autocefaliei bisericegti (d. A. Bocornrov,,,Conditions of Autocephaly",in: St.Wadimir'sTheologicalQuarterly,S (1961),pp.11-37;M. CrucuR, ,,Dreptul de acordare al autocefaliei in Biserica Ortodoxd", inl- Studii Teologice,29(1977),pp.536-541,;P. r-"HunrrEn, ,,Accessionto Autocephaly",in: St. Vladimir Theological Quartzrly,3T (1993),pp.267-304; S. TRoirsKy,,,O qepronnora aatore$arnrrl' , pp. 45-5A;L. SraN, ,,Despre autocefalie", pp. 389-395;I. N. FLocA, DrEt canonicortodox,II, pp. 32L 325; A. Lororsrr [O. Iloroqtruri,r], A4moreQatLua,YarSovi41938,l, pp. 1t[5-155).Trebuie, de asemene4 notat aici cH anumiti autori (apa ,Ln6nd mai ales mediului ortodox elen), dorind sd ofere Patriarhiei de Constantinopol o importanld gi un ro1 particular in interiorul Bisericii Ortodoxe, au exagerat afirm6nd cd doar aceastdPatriarhie ar putea oferi autocefalia. Astfel, ln 8 septembrie1998, Patriarhia de Constantinopol publica un nou tomosprincare acorda autocefalia Bisericii Ortodoxe din Cehia gi Slovacia. (cf. ***, ,,Phanar:nouvel octroi d'autoc6phalie d l'Eglise tch{ue et slovaque " ,ln: Istina, s (2000),pp. 60-61),chiar dacd aceastao primise canonic, deja in 1951,din partea Bisericii sale Mam5, Patriarhia de Moscova. Aceastd acliune unilaterald subliniazd pozifia Patriarhiei de Constantinopol care considerd"in mod absolut eronat, cd acordarea autocefaliei nu poate fi fdcutd decAtde citre ea, fiind astfel in totali contradictie cu pozilia ortodoxd tradifionald care afirmd cd acordareaautocefaliei este de competenfa Bisericii-Mami. Anumip autori greci au mers gi mai departe afirmAnd cd doar sinodul ecumenic ar putea proclama autonomia sau autocefalia unei Biserici locale, gi cd, in consecin!5,autocefalia acordatil diferitelor Biserici locale dupi ultimul sinod ecumenic nu ar avea decdt un caracter provizoriu, 9i cd ar trebui confirmatd de un sinod ecumenic (cf. P. TRrrr,rnnes [L TPrurnr,,rer], ,,Aexou rqa.cr]oaoar ev .rq avarcr]qu{er eou aucorcQaiou", in: @eotroyia,28 (1957),pp.27-22). Aceste doud teorii tendentioase au fost, la timpul lor, criticate gi demontate de cdtre canoniqtii ortodocai: cf. L. SreN, ,,Ob6rgia autocefaliei gi aautonomiel",pp.80-113;5. TRoiTsry,,,O qepronnorl anroreQa;u,rm",pp.3542,5. TRoltsxY,,,UapnrpagcKarIpKBa rao Sarrop ayroreQanuje", in: Apxu6 za npalne u dpywmAene nayce47 (1937),n' 1, pp. 1-21;S. TnolrsKy, ,,fge lr B qeM rrraBHur onacHocrb?", in: Xypuan Moctco4ctcou llampuapxuu (1947), n" 12, pp.3142. In plus, trebuie subliniat aici faptul cd atAt sfintele canoane, cAt gi istoria Bisericii, infirmi aceste doud teorii partizane gi tendenfioase. Spre exemplu, dacd se face incursiune in istoria Bisericii se poate demonstra cE"de-a lungul timpului, au existat situatii care infirmd clar acesteopinii. Astfel, autocefalia Bisericii din Cipru a fost acordatd prin canonul 8 al Sinodului III ecumenic, fdrd nicio obligatie de confirmare din partea Patriarhiei de Constantinopol (cf. H. Arvzaros [A. Aamzeror], ,,Die Kircheordnung der Autokephalen Kirche von Cypem", lrt @eoAoyia,35(196a),pp.529-541);autocefaliaBisericii Georgiei a fost acordatd fi:r secolul al Vllea de cdtre Patriarhia de Antiohia fdrd a 6 confirmati nici de Patriarhia de Constantinopol, nici de sinodul ecumenic (cf. M.-H. BnonnvANN, ,,1500Jahre Autokefalie der Orthodoxen Apostolischm Kirche von Georgpen",in Os*irchliche Studien33 (198a),pp. 31G331; M. Tencmvsvnt, ,,Die Entstehung und Entwicklung der Kirchlichen Autokephalie Georgiens", lnk Mus6on,73 (7%0), pp.707-126).In ciuda acesteirealitdti canonice gi istorice, astdzi inc5, autori ortodocgi, de obicei greci, continui sd promoveze aceste doui teorii tendentioase (d. G. PaPe,tHoMes, ,,Diff6rentes modalits canoniques d'exercice de la juridiction du Patriarcat cecum6niquede Constantinople" , in: k MessagerOrthodoxe , 141 (2004), pp . 42-72). 8e In toate acestereuniuni ortodoxe au fost fdcute diferite propuneri privitoare la maniera proclamdrii gi recunoagterii autonomiei gi autocefaliei (cf. Mrruorrus, M6tropolite de Axomis [Mrooaror, MqrqonoAtrqg 'A[r.rprqeJ, ,,ELorjyrloq tou MqtgonoArtou'A{oprqg Me0oblou aqXqyori rr.;g'AvtnQooanekxg tou flarquqleiou'AAe{av6qehq enL tou Oipratog "Tq6nog avarrlgri[eog Autorc$aiou rcat Aut6voprou Err<"1.r;ohg",?n ErcrcAqorcrrcoq @apoq 79 (7979),pp.645-653). Alli autori au afirmat cd aceasti temd nu trebuia sd constituie obiectul unui Sinod panortodox, pentru cd in sfintele canoane gi in practica Bisericii se pot gdsi toate elementele necesareidentificdrii condilii1or pentru proclamarea gi recunoagterea autonomiei gi autocefaliei (cf. D. SrAr.inoar,,,Opinii in legdturd cu viitorul Sf6nt gi Mare Sinod",inl. Ortodoxia,25 (7973),pp. a30-431).
70

AUTOCEFALIA: LIBERTATESI DEMNITATE

de cdtre o autoritate bisericeascd extemd;3. o BisericdautocefalSare dreptul de a convocasinoade gi adundri bisericegti ce privesc comunitijile care sunt sub autoritatea sa; 4. aceastdBisericd localSse administreazdliber ln raporturile sale cu autoritdfile statale (autonomie precum extemd), gi ln raporturile cu alte Biserici locale ortodoxe (autonomie internil). in ceeace privegte modalitatea de acordare a autocefaliei, trebuie subliniat cd acest drept aparline exclusiv Bisericii-Mamd(patriarhald),careacordd tomosul respectiveiBiserici deautocefalie gi care, in acelagitimp, 1l trimite tuturor Bisericilor Ortodoxe locale. Pentru a putea acorda gi primi autocetalia, estenecesarca Biserica-Mamdgi Biserica-Fiicdsd respecteanumite condifii ce au fost stabilite de cdtre doctrina canonicd a Bisericii. De obicei, acestecondilii sunt impdrlite in trei categorii: condilii pentru Biserica-Fiicd,condilii pentru Biserica-Mamdgi conditii pentru BisericaOrtodoxd rdspdnditd in universe0. Conditiile pe care Biserica-Fiicdtrebuie sd le respectesunt urmdtoarele: L. aceasta trebuie sd demonstrezeun caracterstabil in ceeace privegteinvdldtura de credintd,gi sd pdstrezeprescripliile liturgice gi disciplinar-canonice tradilionale; 2. aceastatrebuie sd demonstrezematuritatea sa in ceeace privegte propria sa administrafie, adicd de a fi capabild sd administreze problemele sale curente;3. aceastatrebuie sd aibd cel putin 4 episcopi propriiel, pentru a putea forma un sinod conform prescripliilor canonice;4.aceasta trebuie sd demonstrezecd dorinla de a obflne autocefalia vine nu doar din partea ierarhiei, ci gi de la credinciogii acesteiBiserici; 5. Biserica-Fiicdtrebuie sd ceard autocefalia respectdnd forma canonicd: ea trebuie sd urmeze toate etapele obligatorii (cerereatrebuie fdcutd in numele clerului gi a credinciogilor, gi trebuie sdfie intotdeauna adresatd Bisericii MamS; cerereatrebuie sd conjini toate elementelecare o justificd). in nici nncaz, nu este permis a se acorda autocefalia unei Biserici locale fdrd acordul Bisericii sale Mame; 6. dup5 oblinerea autocefaliei, noua BisericXautocefald trebuie sd o notifice tuturor celorlalte Biserici ortodoxe autocefale,cerdndu-le, printr-o scrisoare/sd intre in comuniune cu acestea. Conditiile ca Biserica-Mamdsd poatd oferi autocefalia sunt urmdtoarele: 1. aceastatrebuie sd emitd un tomos sinodal, prin careproclami autocefaliaBisericiisaleFiice;acestact trebuie si fie sinodal, excepliefdcAnd cazurile de forld major6 cind tomosulpoate fi gi un act personal al intAistdtitorului Bisericii-Mam5e2; 2.in tomosul de autocefalieBiserica-Mamd trebuie sd indice soliditatea actului de promulgare gi sd enumere drepturile noii Biserici autocefale;3.aceasta trebuie sd anunle celelalte Biserici locale ortodoxe despre proclamarea noii Biserici autocefalq gi sd le roage ca sd accepteca noua Bisericdautocefaldsi intre in comuniune cu ele. Condiliile care sunt cerute intregii Bisericii Ortodoxe pentru a recunoagteo noud Bisericd autocefali sunt urmdtoarele: 1. noua Bisericd autocefaldtrebuie sd fie recunoscutdde cdtre toate Bisericile locale autocefale;2. recunoagterea noii autocefalii trebuie sd fie exprimatd prin scrisori sau actede consimfire,redactateca rdspunsla scrisorileBisericii-Mamdgi ale Bisericii-Fiic5. In cazul ln careautocefaliaunei Bisericilocaleestelegitimd gi a fost canoniccerutd,iar BisericaMamd arefivatsdo acorde,BisericaOrtodoxd rdspAnditdln univers are dreptul gi obligalia de a interveni cu scopul de a acorda aceastdautocefalie.De asemenea, BisericaOrtodoxd rdspAnditdin
e0Pentru o prezentaredetaliatda acestorconditii, a se vedea A. lototsrt, Autokefalja. Zasady autokefalji, Vargovia,7932; 145-155; A. Bocorspov,,,Conditions A. fororsrr, A4moxeQatrua,I,pp. of Autocephaly",pp.11,-37; P. L'Hunrrun, ,,Accession M. Crucu&,,Dreptulde acordare to Autocephaly" al autocefaliei" , pp.536-547; , pp. 267L. Sterl, ,,Despre 304;S.TnoiTsxv, pp.45-50; autocefalie", pp. 389-395; L. SraN,,,Au,,Oqeprconuofuavrore$atrw,{', pi autonomiainOrtodoxie",pp. 575-576; tocefalia I.N. Froce,Dreptcanonic ortodox,Il,pp.322-3?5; f A. PdnaAoned, gi modul proclamdriiei", in: Revista Teologicd, T5(7993), pp. 91-98. ,,Autocefalia e1 Estenecesar ca o Bisericd autocefald sd aibdcel pufin patru episcopiproprii pentru a puteaintotdeauna hirotoni un episcopfdrd ajutor exterior,chiargi atuncicAndun scaunepiscopal estevacant. e2 In acestcaz,autocefalia provizoriu gi, in consecinfd, ea trebuie sd fie confirmatd nu are decAtun caracter ulterior de cdtreSinodulBisericii-Mamd. 80

TITLU CAPITOL

lume are dreptul de a interveni pentru a nu recunoagtesau pentru a retrage autocefalia unei Biserici ce nu mai respectdcondiliile cerute.Aceastdinterventie a Bisericii Ortodoxe rdspAnditdin lume se facefie prin voceaunui sinod ecumenic(atuncicAndexistdposibilitateade a sereuni)s, fie prin acel clnsensus Ecclesiae (atuncicArrdnu existdposibilitateade a sereuni un sinod ecumenic)ea. dispersae Aceastdobligalie de eventuald intervenfe a Bisericii Ortodoxe rdspAnditein univers se explicd. De fapt, atunci cAnd o Bisericdlocald proclamd autocefalia unei alte Biserici locale, aceasta o face in numele intregii Ortodoxii: prin acest act, Biserica locald exercitd o putere pe care o deline in mod solidar cu Ortodoxia rdspAnditd in universes.in istoria ecleziasticdsunt multe cazui cAnd BisericaOrtodoxd rdspAnditdln univers a intervenit in probleme referitoare de autocefalie.Citdm, spre exemplu, cazulBisericii Ciprului (can.8, Sinodul III ecumenic;can. 39,Sinodul Trulan), a Mitropoliei CezareeiPalestinei (can.7, Sinodul I ecumenic), a Bisericii din Egipt, din Italia gi din Siria (can. 6, Sinodul I ecumenic, can 2, Sinodul II ecumenic), sau cazul litigiului dintre mitropoliile autocefaledin Nicomidia 9i din Niceea (can.12, Sinodul IV ecumenic). in ceeace privegte recunoagterea autocefaliei,doctrina canonicdgi tradilia Bisericii Ortodoxe afirmd cd aceastaaparjine Bisericii Ortodoxe rdspAndite in lume. Este astfel necesarca o noud Bisericd autocefald sd fie recunoscutd ca atare de lntreaga Bisericd Ortodoxd: autocefalia unei Biserici nu estevalid recunoscutdin cazul in care o Biserici locald se abline sau nu o recunoagte. Aceastd recunoagterese concretizeazd. prin actul prin care fiecare Biserici Ortodoxd locald intrd in comuniune cu noua Bisericd autocefald. in realitate, nu se poate vorbi despre o adevdratd recunoa$tere- ln sensul cd, prin acestact, ar fi confirmatd sau creatd autocefalia - pentru cd autocefalia, acordatd canonic, este validd din momentul in care a fost proclamatd. Recunoagterea unei noi autocefalii de cdtre BisericaOrtodoxd rdspAnditdin intreg universul nu are decAtun caracter declarativ gi nu constitutive6. Mai mult, esteabsolut interzis recunoagterea autocefaliei declarate unilateral, adici fdrd aprobarea Bisericii sale Mamd, cdci aceastdrecunoagteretrebuie sd fie "recunoagtereaunei libertdli ob}inute, nu printr-o rupturd, ci printr-un acord care nu rupe comuniunea duhovniceascd"eT. Dupd ce o BisericdlocalS a fost recunoscutdca autocefald,tradilia ortodoxd exige ca aceastasd fie lnscrisd in dipticees. in plus, trebuie precizat cd autocefalia nu este acordatd in mod irevocabil, ci, atunci cdnd conditiile necesare autocefaliepoate sd fie retrasi de cdtre aceeagi nu mai sunt respectate,aceastd
e3A se vedea, spre exemplu, cazul Bisericii Ciprului, care a fost recunoscutd ca autocefald de cihe Sinodul al III-lea ecumenic de la Efes, in anul 431., prin canonul 8. ea A se vedea, spre exemplu, ultimele autocefalii acordate in Ortodoxie, adicd cea a Bisericii din Polonia, a Bisericii din Cehia 6i Slovacia gi cea a Bisericii din Albania. Trebuie precizat 9i faptul cd existd in Ortodoxie un caz in care aceastd modalitate de intervenfie nu a reugit sd rezolve total aceastd problemd. Este vorba despre Biserica Ortodoxd a Americii, care, degi este canonic autocefald incd din anul 1970 (autocefalie acordatd de cdtre Biserica sa Mamd, Pahiarhia de Moscova), nu a fost incd recunoscutii ca atare de toate celelalte Biserici Ortodoxe locale. Cauza principald a acestei neinfelegeri o constituie faptul c5, incepAnd cu anul 1923, Patriarhia de Constantinopol a pretins, in mod nejustificat, ca ea sd fie unica autoritate competentd pentru acordarea autocefaliei in Ortodoxie. In definitiv, Biserica Ortodoxd a Americii este cu adevdrat autocefald gi se comportd ca atare, chiar dacd anumili canonigti constantinopolitani se strdduiesc sd suslind contrariul. esM. CIUCUn, ,,Dreptul de acordare al autocefaliei" , p.541. e6 L. SreN, ,,Autocefalia gi autonomia in Ortodoxie" , pp.299-300. e7 D. Ctonorra, 80 (1985),p. 81. ,,L'Eglise, mystre de communion et de la libert6",ln:Unitd chrdtienne f e8in trecut, termenul de diptice (6irmXog) insemna un fel de tdblifd dubld ce se putea plia in doud - adesea decorati pe exterior gi cu inscripfii in interior -, pe care cregtinismul a folosit-o pentru a nota numele celor care aparlineau Bisericii, vii sau morti. Afunci cAnd un membru al Bisericii devenea eretic, acesta era imediat gters din aceastd listA. Astdzi, in diptice suntinscrise toate Bisericile locale ortodoxe in ordinea lor onorificd (rolr5). inscrierea unei Biserici locale in diptice demonstreazi ci aceasta este ir comuniune canonicd, dogmaticd gi cultuald cu Biserica Ortodoxd, 9i indicd locul ei exact in ordinea de precedenld (t"E S).Cf. N. DunA, ,,Dipticele - studiu istorico-canonic gi liturgic", in: StudiiTeologice,29$9m,pp.536-659. A se vedea gi R. Terr, The Diptychs, Roma, 1991.

81

AUTOCEFALIA: LIBERTATESI DEMNITATE

autoritate care a acordat-o sau de cdtre Sinodul ecumenic. Astfel, se pot lntAlni urmdtoarele situatii: 1. Bisericaautocefaldpoate renunfa ea insdgila autocefaliasa,devenind Bisericdautonomd sub autoritateaBisericii Mamd sau sub autoritateaunei alte Biserici autocefale,ce a fost desemnatd de cdtre Biserica Ortodoxd rdspAnditd in lume. 2. Biserica-Mamd poate determina alte Biserici locale ca si nu mai recunoascdsau si retragd autocefalia ce a fost acordatdee; 3. Episcopatul intregii Ortodoxii sau Sinodul ecumenic pot retrage orice autocefalie atunci cAnd existd motive 4. Autocefalia poate dispdrea gi din carza dezorganizdrii reale (can. 28 Sinodul IV ecumenic)too. respectivei Biserici sau a dispariliei credinciogilor, sau ln anumite condilii de forld majord. Chiar dacd,de-a lungul secolelor,unele autocefalii au apdrut Ei au dispirut datoritd actelor imperialelOlsau statalel@, Bisericaa suslinut intotdeauna cd doar ea are dreptul de a acorda sau de a retrage o autocefalie,pi a respins acesteacte unilaterale, conformAndu-secanonului 12 al Sinodului IV ecumenic. Din tot ceeace am prezentat aici reieseln mod evident cd autonomiabisericeascd, cu gradul -, sdu maxim autocefalia constituie una dintre notele caracteristiceale Ortodoxiei, prin care este recunoscut statutul canonic al unei Biserici locale ce beneficiazdde independenld administrativL rdmAnAndln acelagitimp lntr-o relalie de interdependentd canonicS,dogmaticd gi culticd cu Biserica Ortodoxd rdspAnditd in intreaga lume. in plus, trebuie notat cd ecleziologia ortodoxd gi autocefalia nu constituie principii exclusive sau absolute precizeazd, cd autonomiabisericesscd pentru organizarea administrativd a Bisericii, ci acesteaexistd doar ln coroborare cu celelalte principii canonicefundamentale de organizare Ei functionare ale Bisericii Ortodoxe.

ee pentru a le comunica De obicei,in acestcaz, Biserica-Mamd hirnite scrisoriireniceBjsericilorautocefale solutiacanoniciceseimpune. acestora BisericiisaleFiicdgi de a le informa despre dificult{ple legatede autocefalia 1m Trebuie precizat cd acestcanona fost deja analizatin numeroasesfudii, dintre carenoi nu mentiondm aici actualda canonului28 al Sinodului al lVlea ecumenic de decdtpe celemai importante:f J. Mnnne, ,,Valabilitatea Leoriginidelpatriarcato la Calcedon", (1951), pp.173-1U;V. MoNIecHnJo, di Costantinopoli e il canone in: Ortodoxia,3 in: Echas 28 di Calcedonia, d'Orient7 (789n,pp.19-22Si55R. SouenN, Genev41998; ,,Le28'canonde Chalc6doine", Christiana PeriodicalT 58;A. Wuvrs,,,Le28"canonde Chalc6doine et le fondementdu primat romain", ln: Orientalia (1951), pp. 265-282; A Background Note", ln: A. Gnnrt',tEnn T. O. MenrN, ,,TheTwenty-EightCanonof Chalcedon. - A. B.q.cHr (ed.),DasKonziloonClulcedon. undGegenwart, Geschichte Wrirzburg,1953,ll,pp. 433-458; J.H.Entcrsou, para el debate Vnr.tn significado sobreel primado en la Iglesia",ft:r: su permanente ,,Elcanon28 de Calcedonia: J.R. (ed.), Iglesia,ministerioepiscopal Pentru o analizd detaliatd a y ministeriopetrino,Madrid, 2004,pp. 247-260. circumstantelor a sevedeaf P. IJHunuEn,TheChurch in carea fost redactat canonul28 de la Calcedory of theAncient 1996,pp.267-290. TheDisciplinaryWork Councils. Crestwood, Councils: of theFirstFourEcumenical 101 episcopuluiCatelianus Spreexemplu,in 15 aprilie 535,impdratul Iustiniaruprinh-o noveld adresatd din Primaa cdreiregedintd era in oragulnatal al impdratului Tesalonic, anunla autocefalia noii arhiepiscopii lustiniana (d. B.Gneulc,,,DieGrtindung desautokephalen Erzbistums von Justiniana Primadurch KaiserJustinianI im Jahre 535n. Chr.", |n: Byzantinion, pp. 723-1,aQ. Un alt exempluestecel al Arhiepiscopieidin Ravena care,ln 1 2 (1926), II Pogonatul(cf.A. SMoNnl, Aafocefalia martie556,a fost declaratd prin deciziaimpdratului Constans ed autocefald esarcato inltalia, Ravena, BRowN, and the ImperialAdministrationin the Seventh 1969;T.5. ,,TheChurchof Ravenna - Prima Century", ?n:TheEnglishHistorical Reaiaa,94 Q979),pp. 1-28).A se vedea9i R.A. Manxus,,,Carthage Byzantinion,49 (1979),pp.277302. Ravenna: An Aspect of Justiniana Justinian',,Kirdrenpolitik",tn: 102 A sevedeaaga-zisele din Muntenegru,din Ucraina ,,BisericiOrtodoxeautocefale"din Macedonia(FYROND, gi din Bielorusia, autoritd,tilor politice din acele sub presiunea careau fost create fdri. 82