Sunteți pe pagina 1din 21

Consideratii preliminare:

Cel mai mare reprezentant al umanismului romanesc. A avut o formatie enciclopedica cu preocupari in diferite domenii: istoria, filozofia, literatura, matematica, limbi orientale, muzica. Ca om al renasterii, Dimitrie Cantemir si-a desfasurat activitatea intr-o epoca a infloririi a culturii romane. A fost o personalitate multilaterala, care a realizat prima sinteza a culturii nationale, pregatind aparitia iluminismului. Marea majoritate a operelor sale se bazeaza pe o vasta documentatie, folosind izvoare straine in limbile germana, franceza, rusa, polona, turca. Multe lucrari au fost elaborate initial in limba latina. Referindu-se la locul si importanta lui Dimitrie Cantemir in cultura romaneasca, George Calinescu afirma: Cantemir este un Lorenzo Me dici al nostru, Zoe D.Busulenga: Cantemir a fixat un tip de intelectual plurivalent. Nota originala pe care o aduce Cantemir in epoca sa este cutezenta intelectuala. Ca domnitor, in scurta sa domnie Cantemir a dovedit vederi progresiste. A inlaturat vechile functii boieresti; i-a scutit pe tarani de o parte a din dari; a obligat manastirile sa plateasca dari; a urmarit formarea unui stat centralizat ,care sa limiteze puterea marilor boieri; a realizat a alianta antiotomana cu Petru I., tarul Rusiei. Pentru meritele sale stiintifice si literare, Dimitrie Cantemir a fost ales mebru al Academiei din Berlin. Operea lui Dimitrie Cantemir: 1. Opera filozofica: Logica, Metafizica, Imaginea stiintei sacre, Despre constiinta, Diavolul sau galceava inteleptului cu lumea sau giudetul sufletului cu trupul. Ultima este prima lucrare filozofica romaneasca. in aceasta lucrare intalnim disputele medievale despre timp, suflet, natura, constiinta. Dimitrie Cantemir sugereaza superioritatea omului asupra celorlalte vietuitoare; face din om un stapan al lumii; sustine superioritatea a vietii spirituale asupra conditiei biologice a omului; incearca sa defineasca concepte filozofice si sa alcatuiasca o terminologie filozofica. 2. Opera istorica: Cresterea si descresterea curtii otomane, Hronicul vechimii romano-moldolatine, Viata lui Constantin Cantemir, Evenimentele Cantacuzinilor si ale Brancovenilor. in Cresterea si descresterea curtii otomane Dimitrie Cantemir face istoria imperiului otoman si analizeaza cauzele care aduc la destramarea sa; insista asupra posibilitatilor poporului asuprite de asi cuceri libertatea. Lucrarea a fost tradusa si publicata in engleza, franceza, germana si prin ea cultura romana intra in circuitul culturii universale. Hronicul vechimii romano-moldo-latine a fost scrisa in 1714-1715 la cererea Academiei din Berlin. Hronicul este opera unui istoric modern. Pentru scrierea acestei lucrari Dimitrie Cantemir a consultat peste 150 de izvoare romane si straine in limbile latina, greaca, polona si rusa. Dimitrie Cantemir greseste cand absoluteaza contributia romanilor la formarea poporului roman. Dimitrie Cantemir sustine originea romanica a tuturor romanilor, folosind ca argumente numele tarii si limba romana: Romanii sunt mosii si stramosii nostri, a moldovenilor si a tuturor oriunde

se afla a romanilor, precum si singur numele de mosie ne arata si limba cea parinteasca un nebiruit martor ne este.

Cantemir arata ca suntem urmasii unui popor, care a creat o civilizatie si o cultura clasica. Cantemir nu izoleaza istoria romanilor de istoria altor popoare, ci o integrare in istoria universala. Spre deosebire de cronicarii, care au scris numai despre moldoveni, Cantemir scrie despre toti romanii macedoneni in Descrierea Moldovei. A fost scrisa din cererea Academiei din Berlin; a fost scrisa initial in latina, apoi tradusa in romana; este prima lucrare stiintifica romaneasca in care autorul incearca sa defineasca individualitatea poporului roman printre celelalte popoare, individualitatea istorica materiala si spirituala; este o monografie care prezinta complex si complet Moldova de la inceputul secolului al XVII-lea. Lucrarea are in primul rand un inteles stiintific, pentru ca ne da informatii pretioase despre organizarea sociala, politica, culturala a Moldovei, istoria, geografia, etnografia si economia ei. Lucrarea are un inteles literar pentru ca ea cuprinde elemente de exprimare artistica: epitete, comparatii, descrieri, portrete. Descrierea Moldovei are trei parti : partea geografica, partea politica si partea culturala. 1. Partea geografica Cuprinde informatii despre numele Moldovei, hotarele vecini, legenda despre al doilea descalecat a lui Dragos voda; asezarea geografica; formele de relief, muntii, dealurile, campiile roditoare, livezile apele, viile de la Cotnari ,bogatiile subsolului: aur, fier si sare, petrol; fauna bogata si variata; tinuturile si targurile; culturile de grau, ovaz; padurile intinse. Cantemir se opreste mai mult asupra Ceahlaului, oferindu-ne o descriere stiintifica a acestuia, dar care cuprinde si cateva imagini artistice. Astfel varful Ceahlaului se inalta ca un turn si este acoperit de zapezi vesnice. De pe culmea muntelui un parau alb se rostogoleste peste stancile abrupte. 2. Partea politica Cuprinde organizarea politica si administrativa a tarii. Aflam informatii despre: forma de stat; inscaunarea si mazilirea domnilor; ranguri boieresti; oastea moldoveneasca si conducatorii ei; legile Moldovei; divanul domnesc; tributul platit turcilor; obiceiuri de la curtea domneasca. 3. Partea culturala Aflam informatii interesante despre graiul moldovenesc, despre cuvinte care la inceput au fost latinesti apoi slavone. Cantemir vorbeste despre religia moldovenilor, despre manastiri, biserici si preoti. Vorbeste despre folclorul romanesc, despre jocurile populare, inmormantari, bocetul.

Concluzii: Lucrarea cuprinde idei progresiste, democratice vorbind de exemplu despre transformarea razesilor in tarani, prin contopirea pamanturilor de catre marii boieri. La sfarsitul lucrarii Cantemir anexeaza prima harta a Moldovei. Descrierea Moldovei este cea mai complexa lucrare despre stadiul de dezvoltare al Moldovei la sfarsitul secolului al XVIII-lea. 3. Oprea literara a lui Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglifica (secreta): Este o opera baroca, greu de introdus intr-o specie literara. Astfel ea a fost considerata roman politic de aventuri, carte de memorii, jurnal, pamflet. Este primul roman romanesc. Modalitatea esentiala folosita de autor este alegoria. De ce foloseste Cantemir alegoria? Cantemir foloseste cu un scop defensiv, pentru a putea vorbi liber, in voie despre evenimente si personalitati contemporane atribuind figure animaliere grotesti dusmanilor sai, Cantemir incearca o revansa macar pe plan spiritual, prin scris un carturar deosebit era firesc sa aleaga o modalitate originala de exprimare

Valoarea literara: a.) are o valoare documentara, istorica pentru ca ne ofera informatii valoroase despre Moldova, tara Romaneasca, Curtea Otomana, rascoalele taranesti pentru obtinerea tronului (rivalitatea dintre familiile domnitoare Brancoveanu si Cantemir) b.) lucrarea are si o valoare autobiografica, pentru ca Dimitrie Cantemir, povestind despre altii, el povesteste despre sine; asistam astfel la drama unui om, care a cunoscut puterea, avea dreptul la ea si i s-a luat pe nedrept; din acest punct de vedere, opera este moderna, exprimand sentimentul de instrainare, de insingurare si de imposibilitate de a comunica cu ceilalti c.) are si o valoare literara artistica

Dimitrie Cantemir cultiva un epic enciclopedic de natura digresiva; intalnim astfel digresiuni epistolare, oratorice; intalnim frumoase descrieri de natura, de exemplu descrierea Nilului, sau descrieri alegorice, descrierea Curtii Otomane. Portretele sunt realizate prin exagerare in sens

pozitiv si negativ. Personajele sunt definite complex, prin portret fizic, prin fapte, prin dialog si monolog, prin discursuri.O foarte frumoasa pagina este lamentatia inorogului. Subiectul romanului: Incepe cu adunare electorala pentru desemnarea domnitorului din Moldova. Corbul il sprijina pe tron pe Mihail Racovita; prin intrigele Cameleonului, Corbul urmareste sa obtina confirmarea pe tron a lui Mihail Racovita.

Romanul cuprinde evenimentele dintre 1705-1707, dar prin rememorarea inorogului evenimentele coboara pana in 1608, Cantemir insista asupra cauzelor indepartate ale urii dintre Brancoveni si Cantemiri. Corbul, cu ajutorul Cameleonului, pune la cale prinderea si inchiderea inorogului. Inorogul reuseste sa scape la Constantinopol; are loc o rascoala in urma careia ajunge la conducere o partida favorabila Cantemirilor. Pe tronul Moldovei ajunge Antiop Cantemir. Romanul se termina cu o impacare relativa intre cele doua familii domnitoare. Exista o potrivire perfecta intre masca animaliera si personaj. Prin imobiliari repetate, autorul a creat masca inorogului, simbol al omului superior, neinteles de cei din jurul sau. Subiectiv, el creaza din Constantin Brancoveanu o masca animaliera dezagreabila: el este Corbul, care sugereaza lacomie nemasurata. La sfarsitul romanului Dimitrie Cantemir explica evenimentele, personajele care se scund sub invelisul alegoriei. Aceasta opera complexa si complicata se situaza la interferenta mai multor curente si orientari literare: Istoria ieroglifica apartine evului vechi prin simbol, vis si alegorie; apartine de iluminism prin elogiul libertatii, dreptatii si a egalitatii si prin figura despotului luminat; de romantism tine prin pasiuni puternice, prin revolta inorogului inpotriva nedreptatii si prin frumoasele descrieri de natura; de realism tine prin interesul pentru social, prin imaginea autentica a epocii. In concluzie: Opera literara greu de incadrat intr-o singura specie, Istoria ieroglifica reprezinta un moment important in aparitia romanului romanesc. Autorul elibereaza de modele religioase si cronicaresti si prin subiectivitatea si imaginatia sa realizeaza prima opera literara propriu-zisa. In ceea ce priveste limbajul lui, Dimitrie Cantemir contribuie substantial la imbogatirea limbii romane. El foloseste fondul vechi romanesc, dar imprumuta cand este necesar limbile latina si greaca. Fraza sa este ampla, arborescenta, cu verbul la sfarsit, dupa tipar latin. Cand scapa sub influenta acestui model, povestirea sa este simpla, vioaie, antrenanta. Prin contributia lui Cantemir se pun bazele unor specii literare ca fabula, elegia, romanul alegoric, pamfletul politic. Cantemir este primul scriitor satiric in literatura romana. in opera sa intalnim ironia, satira,

invectiva si pamfletul. Este autorul primei lucrari romanesti. Cantemir este si primul orientalist roman prin doua lucrari: Sistema religiei mahomedane si Manual de muzica turceasca. Ilustreaza cel mai bine perioada veche de homo universalis.

Cantemir Savant de renume european Dimitrie Cantemir

Dimitrie Cantemir

Acest savant de renume european s-a nascut la 26 octombrie 1673, intr-o familie de moldoveni din tinutul Falciului. Tatal invatatului era un om fara carte, dar foarte istet, Constantin Cantemir, domn al Moldovei. Cunostea trei limbi de circulatie pe timpul respectiv, dar fara a sti sa scrie. A fost supus turcilor, dar si boierilor moldoveni si la uneltirile celor din urma. Ordona decapitarea lui Miron Costin, fapt care care va fi atacat de fiul sau mai tarziu, intr-o scriere memografica. Instructia o primeste in familie, de la dascalii scoliti in Lipsca si Viena, invatand limbile greaca, latina, romana, italiana. La varsta de 15 ani este trimis la Constantinopol studiind la o scoala de dimensiunile celor din occident, formandu-si o cultura de admirat. A stat la Constantinopol aproape 20 ani. Dupa moartea tatalui sau a fost ales domn, de boierii mari, dar turcii, platiti de Constantin Brancoveanu (donul Tarii Romanesti), nu l-au recunoscut ci au impus la tronul tarii pe un domn muntean de incredere al turcilor si al lui Constantin Brancoveanu. Acest moment devine subiect pentru lucrarea artistica: Istoria ieroglifica sau lupta dintre noroc si corb. Scriitorul se intoarce la Constantinopol, invata turca, araba, persana, devenind primul nostru orientalist. In 1697 ia parte la lupta de la Zenta, unde va vedea dezastrul armatelor sultanului, iar situatia de pe campul de lupta I-a prilejuit scrierea unei carti istorice intitulata: istoria cresterii si descresterii Imperiului Otoman, lucrare care a stat la dispozitia cercetatorilor mai mult de un secol, fiind aproape inlocuita cu un tratat de istorie turceasca, scris de austriacul Iosef von Hammer.

In 1710 devine domn al Moldovei carmuind tara doar cateva luni. Incheie un tratat de alianta cu tarul Rusiei Petru I angajandu-se sa-l sprijine in batalia impotriva turcilor. In iulie 1711 are loc lupta de la Stavilesti in care oastea ruseasca si moldoveneasca sunt invinse, apoi Dimitrie Cantemir este obligat sa se retraga din Moldova, sa-l urmeze pe tar si sa se stabileasca la Petersburg, unde moare dupa 12 ani, in 1723.

Lucrarile redactate de Constantin Brancoveanu in timpul sederii in Rusia au fost cerute de societatea culta si de catre conducatorii tarii. Cantemir a inceput sa scrie carti filozofice cu caracter religios si a terminat cu opere istorice, stiintifice si geografice. A scris mai mult in latineste, caci limba latina era pe atunci limba universala a stiintei. Scriind in limba latina, scriitorul se adresa lumii intregi, lumii invatate. Prima lui lucrare se intituleaza Divanul sau galceava inteleptului cu lumea sau giudetul sufletului cu trupul, tiparita la Iasi in greceste si in romaneste. Subiectul acestei carti porneste de la epistola apostolului Pavel catre Galateen. In scrierea lui Cantemir, in afara de aceste texte cu continut religios, autorul face trimiteri la cateva personalitati de marca ale culturii: Cicero, Epictet, Seneca, etc. apoi la marele umanist olandez Erasmus din Rotterdam.

A doua lucrare a lui Dimitrie Cantemir, tot de esenta filozofica este Stiinta sacrosanta sau I se mai spune Imaginea Stiintei Sacre care nu se poate zugravi. Stiinta sacra este teologia, ea nu se poate zugravi, fiind abstracta. Cantemir are certitudinea s-a personala ca ar exista o stiinta sacra si ca aceasta stiinta nu poate sa fie decat aceea pe care Creatorul o are despre sine si despre creaturile sale. Omului ii este inacceptabila o asemenea stiinta a adevarului absolut. Atat Divanul cat si Stiinta sacrosanta au fost dedicate de catre autor, dascalului, adus de tatal sau in familie pentru ai instrui copiii Ieremia Cacavelas. Legaturile lui Cantemir cu Academia de la Constantinopol se confirma prin doua carti de gandire rationala si extrarationala: Logica si Metafizica. Scrie in limba turca Tratat de muzica turceasca cu note arabe. Dupa esecul de la Stanilesti (1711), Cantemir este luat sub protectia lui Petru I si se stabileste la Petersburg. Aici incepe sa scrie si sa-si faca cunoscuta prezenta lui de mare carturar, in occident, in special prin fiul sau, care a fost ambasador al Rusiei la Berlin, Londra, Paris. In 1714 este ales membru al Academiei din Berlin, la cererea acestui for inalt va scrie lucrarea Descrierea Moldovei, facandu-si tara cunoscuta strainatatii si lumii intregi. Lucrarea cuprinde trei parti: partea geografica (granitele, apele, impartirea pe tinuturi, forme de relief, bogatii, etc, deci geografia fizica si economica); partea a doua apartine geografiei politice, organizarea statului feudal, relatari despre religie, despre limba, despre obiceiuri, traditii, descriindu-le cu detalii, partea a treia se refera la unitatea limbii romane facand afirmatia Valahii si ardelenii au acelasi grai cu moldovenii. Este primul nostru carturar care spune ca in limba noastra se afla si cuvinte de origine daca. La sfarsitul lucrarii sale este desenata harta Moldovei, fiind prima scriere in care apare harta acestei tari in cultura noastra.

Scrie o carte cu caracter memoralistic Viata lui Constantin Cantemir. Dupa ce trateaza originea familiei, subliniaza apoi calitatile tatalui sau, in final se opreste asupra unei greseli, pe care nu i-o poate ierta si anume faptul ca s-a supus turcilor si boierilor si la uneltirile celor din urma, la sacrificat pe cel mai mare invatat al timpurilor Miron Costin.

Ultima carte a lui Dimitrie Cantemir se intituleaza Hronicul vechimii romano-moldovalahilor, carte ce I-a servit celui mai mare aparator al neamului romanesc, in confruntarile lui de la curtea imperiala de la Viena Inochentie Micu Klein. De aceea Dimitrie Cantemir a fost numit un percusor al iluminismului romanesc.

Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei (1673 - 1723)

Dimitrie Cantemir (1673-1723), domn al Moldovei (mar.-apr.1693, 1710-1711) Dimitrie Cantemir (1673-1723), domn al Moldovei (mar.-apr.1693, 1710-1711) Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673 - d. 1723), domn al Moldovei (1693 i 1710 - 1711), autor, crturar, enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog, om politic i scriitor romn.

Viaa i cariera politic

Dimitrie Cantemir s-a nscut la 26 octombrie 1673, n localitatea Siliteni din comuna Flciu, azi comuna Dimitrie Cantemir din judeul Vaslui, n partea de sud a oraului Hui. A fost fiul lui Constantin Cantemir i al Anei. La 15 ani a fost nevoit s plece la Constantinopol (1688-1690), unde a stat 17 ani, ca zlog al tatlui su pe lng nalta Poart, nlocuindu-l pe Antioh, devenit ulterior domn al Moldovei.

n perioada martie - aprilie 1693 , dup moartea tatlui su, a fost domn al Moldovei, dar nalta Poarta nu l-a confirmat, astfel nct s-a ntors la Constantinopol pentru a-i continua studiile. Cu prilejul unui rzboi turco-austriac, a efectuat o cltorie n Europa Central, ajungnd i n Banat, la Timioara. A avut astfel ocazia s se conving de unitatea lingvistic a poporului romn. Antioh, fratele mai mare, i-a nsuit ntreaga motenire, lsndu-l ntr-o situaie precar. Din 1695 a fost capuchehaie la Constantinopol, al fratelui su Antioh, acesta fiind ales domn.

S-a cstorit cu fiica lui erban Cantacuzino, Casandra, care i-a druit doi copii, Maria i Antioh (viitorul poet, scriitor i diplomat rus Antioh Dimitrievici Cantemir (1709 - 1744).

Turcii l-au nscunat pe Dimitrie Cantemir la Iai n 1710, avnd ncredere n el, dar noul domncrturar a ncheiat la Luk n Rusia, n 2 aprilie-13 aprilie 1711, un tratat secret de alian cu

Petru cel Mare, n sperana eliberrii rii de sub dominaia turc. n politica extern s-a orientat spre Rusia. n subsidiar, s-a afirmat chiar faptul c ar fi ncercat alipirea Moldovei la Imperiul Rus, aa cum fcuse i Ucraina. A fost un adept al domniei autoritare, adversar al atotputernicei mari boierimi i a fost mpotriva transformrii ranilor liberi n erbi.

Dup numai un an de domnie (1710 - 1711), s-a alturat lui Petru cel Mare n rzboiul ruso-turc i a plasat Moldova sub suzeranitate ruseasc. Dup ce au fost nfrni de turci n Lupta de la Stnileti - inutul Flciu pe Prut, neputndu-se ntoarce n Moldova, a emigrat n Rusia, unde a rmas cu familia sa. A devenit consilier intim al lui Petru I (Petru cel Mare) i a desfurat o activitate tiinific rodnic. Lng Harkov i s-a acordat un ntins domeniu feudal i a fost investit cu titlul de Principe Serenissim al Rusiei la 1 august 1711.

A murit pe moia sa Dimitrievka la Harkov n 1723 i a fost nmormntat n Rusia. Actualmente, osemintele sale se odihnesc n Biserica Trei Ierarhi din Iai.

Dimitrie Cantemir - crturar

A fost primul romn ales membru al Academiei din Berlin n 1714. n opera lui Cantemir, influenat de umanismul Renaterii i de gndirea naintat din Rusia, s-au oglindit cele mai importante probleme ridicate de dezvoltarea social-istoric a Moldovei de la sfritul secolului al XVII-lea i nceputul secolului al XVIII-lea.

Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei, portret Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei, portret

Opere principale

Divanul sau Glceava neleptului cu lumea sau Giudeul sufletului cu trupul, scris n romn i tiprit la Iai n 1698. Aceast oper este prima lucrare filozofic romneasc. n aceast lucrare ntlnim disputele medievale despre timp, suflet, natur sau contiin. Dimitrie Cantemir sugereaz superioritatea omului asupra celorlalte vieuitoare, face din om un stpn al lumii, susine superioritatea vieii spirituale asupra condiiei biologice a omului, ncearc s defineasc concepte filosofice i s alctuiasc o terminologie filosofic.

Imaginea tainic a tiinei sacrosante 1700, lucrare filosofic n care ncearc s integreze fizica ntr-un sistem teist, un fel de mpcare ntre tiin i religie, ntre determinismul tiinific i metafizica medieval. Cantemir manifest un interes deosebit pentru astrologie i tiinele oculte, sacre, specifice Renaterii.

Istoria ieroglific, scris la Constantinopol n romn (1703 - 1705). Este considerat prima ncercare de roman politic-social. Cantemir satirizeaz lupta pentru domnie dintre partidele boiereti din rile romne. Aceast lupt alegoric se reflect printr-o disput filosofic ntre dou principii, simbolizate de Inorog i Corb. Lucrarea cuprinde cugetri, proverbe i versuri care reflect influena poeziei populare.

Istoria Imperiului Otoman (Istoria creterii i descreterii curii otomane), redactat n latin (Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae) ntre 1714 i 1716. n aceast lucrare, Dimitrie Cantemir a relatat istoria imperiului otoman i a analizat cauzele care ar fi putut duce la destrmarea sa. A insistat i asupra posibilitilor popoarelor asuprite de a-i recuceri libertatea. Lucrarea a fost tradus i publicat n limbile englez, francez i german.

Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, scris mai nti n latin dar tradus apoi de autor n romn (1719 - 1722), cuprinde istoria noastr de la origini pn la desclecare. Susine ideea cronicarilor: originea comun a tuturor romnilor. Pentru scrierea acestei lucrri, Dimitrie Cantemir a consultat peste 150 de izvoare romne i strine n limbile latin, greac, polon i rus.

Descriptio Moldaviae (Descrierea Moldovei), scris n latin (1714 - 1716), cnd tria n Rusia, la cererea Academiei din Berlin.

Descriptio Moldaviae cuprinde trei pri: Prima parte este consacrat descrierii geografice a Moldovei, a munilor, a apelor i a cmpiilor. Dimitrie Cantemir a elaborat prima hart a Moldovei. A prezentat flora i fauna, trgurile i capitalele rii de-a lungul timpului. n partea a doua a lucrrii este nfiat organizarea politic i administrativ a rii. S-au fcut referiri detaliate la forma de stat, alegerea sau ndeprtarea din scaun a domnilor, la obiceiurile prilejuite de nscunarea domnilor sau de mazilirea lor, de logodn, nuni, nmormntri. n ultima parte a lucrrii exist informaii despre graiul moldovenilor, despre slovele folosite, care la nceput au fost latineti, dup pilda tuturor celorlalte popoare a cror limb nc e alctuit din limba cea romn, iar apoi nlocuite cu cele slavoneti. Lucrarea prezint interes nu numai pentru descrierea geografic sau politic bine documentat, ci i pentru observaiile etnografice i folclorice. Dimitrie Cantemir a fost primul nostru crturar care a cuprins n sfera cercetrilor sale etnografia i folclorul.

Alte opere

Compendium universae logices institutionis (Prescurtare a sistemului logicii generale) Monarchiarum physica examinatio (Cercetarea natural a monarhiilor) Sistema religiae mahomedane Cartea tiinei muzicii (Kitab-i-musiki) Kitab-i-musiki, Cartea muzicii, scris n limba turc, este una dintre primele lucrri ale savantului domnitor, conceput n perioada vieii acestuia din Istanbul. Lucrarea cuprinde un studiu aprofundat al muzicii otomane laice i religioase, savantul punnd n discuie importana muzicii religioase i influenarea acesteia de ctre muzica bisericeasc bizantin. Studiul se refer la compozitori otomani, cuprinznd ilustrarea curentelor i tematicilor, exemplificate printr-o redare a notelor i gamelor ntr-un sistem de note. Este prima lucrare dedicat muzicii, conceput ntr-un stil savant. Finalul studiului este nsoit de o culegere de melodii a diverselor compoziii, precum i un numr de 20 de creaii proprii. Datorit acestei lucrri, Dimitrie Cantemir a intrat n istoria muzical a Turciei ca fondator al muzicii laice i studios al celei religioase sub numele de Cantemiroglu (fiul lui Cantemir).

Unul din oamenii cei mai nvai ai secolului su, pentru ca la urm s adauge, c acesta era anul mbrcat n plato de fier i mnuind un condei de fier, n contra dumanului neamului su. Mihai Eminescu Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673 - d. 21 august 1723), domn al Moldovei (martie - aprilie 1693 i 1710 - 1711), autor, crturar, enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog, compozitor, om politic i scriitor romn. Viaa i cariera politic Dimitrie Cantemir s-a nscut la 26 octombrie 1673, n localitatea Siliteni din comuna Flciu, azi comuna Dimitrie Cantemir din jude ul Vaslu i, n partea de sud a oraului Hu i. A fost fiul lui Constantin i al Anei. La 15 ani a fost nevoit s plece la Constantinopol (1688-1690), unde a stat 17 ani, ca zlog al tatlui su pe lng nalta Poart, nlocuindu-l pe Antioh, devenit ulterior domn al Moldovei. n perioada martie - aprilie 1693, dup moartea tatlui su, a fost domn al Moldovei, dar nalta Poarta nu l-a confirmat, astfel nct s-a ntors la Constantinopol pentru a-i continua studiile. Cu prilejul unui rzboi turco-austriac, a efectuat o cltorie n Europa Central, ajungnd i n Banat, la Tim i oara . A avut astfel ocazia s se conving de unitatea lingvistic a poporului romn. Antioh, fratele mai mare, i-a nsuit ntreaga motenire, lsndu-l ntr-o situaie precar. Din 1695 a fost capuchehaie la Constantinopol, al fratelui su Antioh, acesta fiind ales domn. S-a cstorit cu fiica lui erban Cantacuzino , Casandra, care i-a druit doi copii, Maria i Antioh (viitorul poet, scriitor i diplomat rus Antioh Dimitrievici Cantemir (1709 1744).) Turcii l-au nscunat pe Dimitrie Cantemir la Ia i n 1710, avnd ncredere n el, dar noul domn-crturar a ncheiat la Luk n Rusia, n 2 aprilie-13 aprilie 1711, un tratat secret de alian cu Petru cel Mare, n sperana eliberrii rii de sub dominaia turc. n politica extern s-a orientat spre Rusia. n subsidiar, s-a afirmat chiar faptul c ar fi ncercat alipirea Moldovei la Imperiul Rus, aa cum fcuse i Ucraina. A fost un adept al domniei autoritare, adversar al atotputernicei mari boierimi i a fost mpotriva transformrii ranilor liberi n erbi. 1 Dup numai un an de domnie (1710 - 1711), s-a alturat lui Petru cel Mare n rzboiul ruso-turc i a plasat Moldova sub suzeranitate ruseasc. Dup ce au fost nfrni de turci n Lupta de la Stnile t i - inutul Flciu pe Prut, neputndu-se ntoarce n Moldova, a emigrat n Rusia, unde a rmas cu familia sa. A devenit consilier intim al lui Petru I i a desfurat o activitate tiinific rodnic. Lng Harkov i s-a acordat un ntins domeniu feudal i a fost investit cu titlul de Principe Serenisim al Rusiei la 1 august 1711. Dimitrie Cantemir - crturar A fost primul romn ales membru al Academiei din Berlin n 1714. n opera lui Cantemir, influenat de umanismul Renaterii i de gndirea naintat din Rusia, s-au oglindit cele mai importante probleme ridicate de dezvoltarea social-istoric a Moldovei de la sfritul secolului al XVII-lea i nceputul secolului al XVIII-lea. Opere principale Divanul sau Glceava n eleptului cu lumea sau Giude ul sufletului cu trupu l, scris n romn i tiprit la Ia i n 1698. Aceast oper este prima lucrare filozofic

romneasc. n aceast lucrare ntlnim disputele medievale despre timp, suflet, natur sau contiin. Dimitrie Cantemir sugereaz superioritatea omului asupra celorlalte vieuitoare, face din om un stpn al lumii, susine superioritatea vieii spirituale asupra condiiei biologice a omului, ncearc s defineasc concepte filosofice i s alctuiasc o terminologie filosofic. Imaginea tainic a tiinei sacrosante 1700, lucrare filosofic n care ncearc s integreze fizica ntr-un sistem teist, un fel de mpcare ntre tiin i religie, ntre determinismul tiinific i metafizica medieval. Cantemir manifest un interes deosebit pentru astrologie i tiinele oculte, sacre, specifice Renaterii. Istoria ieroglific, scris la Constantinopol n romn (1703 - 1705). Este considerat prima ncercare de roman politic-social. Cantemir satirizeaz lupta pentru domnie dintre partidele boiereti din rile romne. Aceast lupt alegoric se reflect printr-o disput filosofic ntre dou principii, simbolizate de Inorog i Corb. Lucrarea cuprinde cugetri, proverbe i versuri care reflect influena poeziei populare. Istoria Imperiului Otoman (Istoria creterii i descreterii curii otomane), redactat n latin (Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae) ntre 1714 2 i 1716. n aceast lucrare, Dimitrie Cantemir a relatat istoria imperiului otoman i a analizat cauzele care ar fi putut duce la destrmarea sa. A insistat i asupra posibilitilor popoarelor asuprite de a-i recuceri libertatea. Lucrarea a fost tradus i publicat n limbile englez, francez i german. Hronicul vechimii a rom no-moldo-vlahilor , scris mai nti n latin dar tradus apoi de autor n romn (1719 - 1722), cuprinde istoria noastr de la origini pn la desclecare. Susine ideea cronicarilor: originea comun a tuturor romnilor. Pentru scrierea acestei lucrri, Dimitrie Cantemir a consultat peste 150 de izvoare romne i strine n limbile latin, greac, polon i rus. Descriptio Moldaviae (Descrierea Moldovei), scris n latin (1714 - 1716), cnd tria n Rusia, la cererea Academiei din Berlin. Dimitrie Cantemir a susinut originea romanic a naiunii i a limbii noastre n spiritul ideilor Umanismului, plednd n favoarea afirmaiei sintetice c suntem urmaii unui popor care a creat o civilizaie i o cultur clasic. Cantemir a nceput s scrie cri filozofice cu caracter religios i a terminat cu opere istorice, tiinifice si geografice. A scris mai mult n latinete, cci limba latin era pe atunci limba universal a tiinei. Scriind n limba latina, scriitorul se adresa lumii ntregi, lumii nvate. Prima lui lucrare se intituleaz Divanul sau glceava neleptului cu lumea sau giudeul sufletului cu trupul, tiprit la Iai n grecete i n romnete. Subiectul acestei cri pornete de la epistola apostolului Pavel ctre Gleni. In scrierea lui Cantemir, n afar de aceste texte cu coninut religios, autorul face trimiteri la cteva personaliti de marc ale culturii: Cicero, Epictet, Seneca, etc. apoi la marele umanist olandez Erasmus din Rotterdam. A doua lucrare a lui Dimitrie Cantemir, tot de esena filozofic este tiina sacrosant sau I se mai spune Imaginea tiinei Sacre care nu se poate zugrvi. tiin sacr este teologia, ea nu se poate zugrvi, fiind abstract. Cantemir are certitudinea s-a personal c ar exista o tiin sacr i c aceast tiin nu poate s fie dect aceea pe care Creatorul o are despre sine i despre creaturile sale. Omului ii este inacceptabil o asemenea tiina a adevrului absolut. Att Divanul ct i tiina

sacrosant au fost dedicate de ctre autor, dasclului, adus de tatl su n familie pentru ai instrui copiii Ieremia Cacavelas. Legturile lui Cantemir cu Academia de la 3 Constantinopol se confirma prin dou cri de gndire raional i extraraional: Logic i Metafizic. Scrie n limba turca Tratat de muzic turceasc cu note arabe. Dup eecul de la Stnileti (1711), Cantemir este luat sub protecia lui Petru I i se stabilete la Petersburg. Aici ncepe s scrie i s-i fac cunoscut prezena lui de mare crturar, n occident, n special prin fiul su, care a fost ambasador al Rusiei la Berlin, Londra, Paris. n 1714 este ales membru al Academiei din Berlin, la cererea acestui for nalt va scrie lucrarea Descrierea Moldovei, fcndu-i ara cunoscut strintii i lumii ntregi. Lucrarea cuprinde trei pri: partea geografica (graniele, apele, mprirea pe inuturi, forme de relief, bogii, etc. deci geografia fizic si economic); partea a doua aparine geografiei politice, organizarea statului feudal, relatri despre religie, despre limb, despre obiceiuri, tradiii, descriindu-le cu detalii, partea a treia se refer la unitatea limbii romne fcnd afirmaia Valahii si ardelenii au acelai grai cu moldovenii. Este primul nostru crturar care spune ca n limba noastr se afl i cuvinte de origine dac. La sfritul lucrrii sale este desenat harta Moldovei, fiind prima scriere n care apare harta acestei ri n cultura noastr. Scrie o carte cu caracter memorialistic Viaa lui Constantin Cantemir. Dup ce trateaz originea familiei, subliniaz apoi calitile tatlui su, n final se oprete asupra unei greeli, pe care nu i-o poate ierta i anume faptul c s-a supus turcilor i boierilor i la uneltirile celor din urm, la sacrificat pe cel mai mare nvat al timpurilor Miron Costin. Ultima carte a lui Dimitrie Cantemir se intituleaz Hronicul vechimii romno-moldo- vlahilor, carte ce I-a servit celui mai mare aprtor al neamului romnesc, n confruntrile lui de la curtea imperial de la Viena Inochenie Micu Klein. De aceea Dimitrie Cantemir a fost numit un precursor al iluminismului romnesc. Dimitrie Cantemir este unul din cei mai de seam reprezentani ai istoriei i culturii romneti. Crturar de formaie enciclopedic, este cel mai important promotor al umanismului i preiluminismului romnesc din secolele XVII-XVIII. Ptrunznd in mediul ambasadelor marilor puteri Europene, Cantemir a avut prilejul promovrii culturii i spaiului romnesc. n Europa, Dimitrie Cantemir a fost repede i definitiv acreditat ca fiind cel mai de seam cunosctor al istoriei otomane ocupnd un loc privilegiat in tagma erudiilor timp de peste un secol. Dimitrie Cantemir ajunge domn al Moldovei in 1710 iar in timpul scurtei sale domnii ncearc ntemeierea unui stat centralizat domnesc 4 ncheind "Tratatul de Alian" cu Petru cel Mare fiind nevoit astfel sa intervin de partea arului n rzboiul ruso-turc. In urma nfrngerii de la Stnileti crturarul este nevoit s se refugieze la curtea lui Petru cel Mare. In Rusia Dimitrie Cantemir devine un colaborator apropiat al arului sprijinindu-l in aciunile sale politice. Redacteaz impulsionat de Leibntz "Descriptio Moldaviae" - oper n care a dezvoltat aceeai concepie politic pe care o promovase si din postura de monarh. Ca o recunoatere a valorii operei amintite, la propunerea filosofului german, Dimitrie Cantemir este ales membru al Academiei Regale din Berlin. Sfetnic ideal, avnd in vedere unitatea de concepie statala a celor doi monarhi, iniiaz o serie de reforme radicale menite dezvoltrii rapide a statului. Integrat n aceast via de prefaceri economice i militare a Rusiei, Cantemir i continu opera literar: "Istoria creterii i descreterii Imperiului

Otoman" - lucrare tradus din latin n toate limbile europene de larg circulaie - i "Hronicul vechimii romno - moldo-vlahilor. Opera lui Dimitrie Cantemir este unic i in ziua de azi datorit complexitii rezultate consecutiv formaiei sale enciclopedice: tiina se mpletete cu filosofia istoric i geografia sunt analizate tiinific iar etica, literatura si muzica sunt completate de studiul moravurilor i al folclorului; departe de orice diletantism toate acestea poarta pecetea metodei tiinifice i cunoaterii reale. Ca scriitor, savant i gnditor, Dimitrie Cantemir a deschis ns calea modernitii n cultura romn i ne-a dat primul certificat de europenitate major, la rscrucea dintre Orient i Occident, fiind din 1714, la propunerea filosofului Leibniz, membru al Academiei din Berlin, iar o parte din opera sa circulnd n toat Europa (fie n latin, fie tradus n limbile moderne de mare prestigiu cultural: german, englez, francez, italian), ba chiar i dincolo de ocean (unde, nu demult, academicianul Virgil Cndea a descoperit originalul latinesc integral din Istoria Imperiului Otoman, pe care l-a i editat n 1999 i 2002). Lucrrile lui Dimitrie Cantemir conin un ir de principii metodologice ce in de cercetarea tiinific i de filosofie a istoriei care l ajut s discern adevrul, punnd la temelie un numr ct mai mare de izvoare istorice, dar i innd cont de opiniile exprimate de ali istorici n problemele luate n dezbatere. Prin opera sa istoric Dimitrie Cantemir a fcut un salt enorm n tiina istoric naional punnd temeliile istoriografiei noastre moderne i contemporane. 5 S-ar putea spune c Dimitrie Cantemir reprezint primul nostru certificat de europenitate, n sensul modern al cuvntului. Dimitrie Cantemir prin opera sa a fost precursorul tiinelor moderne, ulterioare, inclusiv al etnosociologiei, antropologiei culturale, integrnd Moldova cu tiin i cultur european i universal nc la nceputul secolului al XVIII-lea, pind n pas cu timpul din epoca iluminismului. A ncetat din viata in 1723 pe moia sa Dimitrievka i a fost nmormntat in Rusia. Osemintele lui Dimitrie Cantemir readuse n 1935 n Romnia se afl la Biserica Domneasc "Trei Ierarhi" din Iai. Pe lespedea raclei sale st scris: "Aici, ntors din lunga i pre greaua pribegie nfruntat pentru libertatea rii sale, odihnete Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei ". BIBLIOGRAFIE Tnsescu Manuela, Despre Istoria ieroglific, Editura Cartea Romneasc, Bucureti, 1970. rlung Ecaterina, Dimitrie Cantemir, Editura Minerva, 1989. 6

Viata si activitatea:

a) Fiu al domnului Constantin Cantemir, Dimitrie Cantemir se naste in 1673. isi face studiile la scoala Patriarhiei din Constantinopol, unde studiaza greaca, latina, geografia, literatura, metafizica, logica, etica, politica, turca, persana, araba, religia mahomedana. Va mai invata rusa. La moartea tatalui sau este ales domu dar turcii castigati de aurul lui Constantin Brancoveanu, il numesc domn pe Constantin Duca. Dimitrie se retrage la Constantinopol. il va reprezenta pe fratele sau Antioh Cantemir la Poarta Otomana, cand acesta va deveni domn. Va deveni el insusi domn in 1710, cand face un tratat cu Petru 1 pentru eliberarea Moldovei de sub jugul otoman si pentru inlaturarea puterii oligarhiei boieresti. Dupa lupta de la Stanilesti (1711) pleaca in Rusia. Moare in 1723. A fost membru al Academiei din Berlin si sfetnic al tarului Petru cel Mare.

b) Scrieri filosofice: Divanul sau galceava inteleptului cu lumea, Imaginea cu neputinta de zugravii a stiintei sacre, Compendiul sistemului logicei generale.

c) Scrieri literare: Istoria ieroglifica (1705), Descriptia Moldaviae (1716).

d) Scrieri istorice: Incrementa atque decrementa au/ae olhomanicae, Hronicul vechimii romanomoldo-vlahilor. Viata lui Constantin Cantemir.

e) Scrieri de istoria religiilor: Sistema religiei mahomedane - (lat. Curamus)

Dimitrie Cantemir Opera.

Dimitrie Cantemir este, prin ideile preluate din filosofia antica, un umanist, prin spiritul enciclopedic un teprezentant al iluminismului european iar prin cultura teologica si credinta un bun crestin. De aceea el cauta sa concilieze principiile crestine cu cele pagane, atitudinea mistica exprimata prin retragerea din viata ca om Ide biblioteca cu atitudinea activa ca domn si luptator impotriva fatalitatii, a [conditiilor social istorice, contradictie exprimata prin creatia si viata sa. ,

a) Divanul sau galceava inteleptului cu lumea este un eseu compus dupa modelul dialogurilor platoniciene Principiile etice sunt luate din Biblie dar si din filosofi, poeti si sfinti ca: Thales, Pitagora, Socrate, Cicero, Epictet, Sf. Grigore de Nazianz, Sf. Augustin, Erasm, Homer, Hesiod, Plutarh, Salustiu. De aceea el prezinta cele trei carti ca pe niste mescioare spre a sufletului dulce gustare", pe care se gasesc paharul vietii si paharul mortii (la care face aluzie Eminescu in Epigonii), poama vietii si poama mortii, painea vietii si painea mortii, ca cititorul sa aleaga. De aceea pentru el materialistul Aristotel este fiul ititunericului" iar ateii sunt niste brute bipede.

b) Compendiul sistemului logiciei generale este construit pe jideea ca logica este cheia filosofiei si de aceea ea poate mantui pe om de pacatul originar, poate sa-i redea nu numai umanitatea ci si dimensiunea divina pierduta.

c) Imaginea cu neputinta de zugravii a stiintei sacre este un eseu filosofic in sae, parti. In prima parte el afirma ca singurul mod de cunoastere este revelatia

divina, cpntactul mistic dintre om si divinitate, ceea ce da stiintei un caracter sacru, in partea a doua, Fizica, pune problema cosmogonica, a creatiei prin divinitate, dar accepta si idei metafizice. in partea a treia, Progresul creatiei, el sustine ca dupa

creatie. natura are o viata independenta asa cum sustinea Voltaire, cu care a purtat corespondenta. Partea a patra trateaza problema timpului, pe care il considera divinitatea in ipostaza de eternitate. Partea a cincea pune in discutie problema universalelor. Toma d Aquino (si realismul medieval, care continua pe Platon) afirma ca notiunile exista inaintea creatiei, iar nominalistii (Occam) ca existenta lui Dumnezeu se bazeaza pe credinta si nu poate fi demonstrata rational. in partea a sasea, Etica, discuta problema liberului arbitru. Omul are o parte divina predestinata

si o .parte materiala, dotata cu j^ber arbitru, care ii poate modifica destinul.

Autorul da eseului o forma alegorica. Demiurgul apare ca un batran intelept, care-1 invita pe filosof sa-1 picteze. Ca in legenda lui Avgar dar mai ales ca in extaz metamorfoza continua a acestuia nu poate fi un model pentru o icoana statica.

d) Descriptia Moldaviae este redactata la cererea Academiei din Berlin si are trei parti. in prima parte avem o descriere geografica, in a doua viata sociala, organizarea statului, functiile, iar in partea a treia se ocupa de biserica. Cartea da o imagine asupra Moldovei din timpul sau, cuprinde prima harta a Moldovei si descrie nu numai muntii, apele, campiile, ci si obiceiurile, orasele, fauna, flora, graiul, scrisul, portul, traditiile, miturile populare, ritualurile, dansurile, poeziile populare. Aici apar primele stiri despre motivul zburatorului, despre zane, Joimarite, Dragaica, Sanziene, Ursite, Paparude. Cartea vibreaza de dragostea de tara a autorului si are calitati literare.

e) Incrementa atque decrementa aulae othomanicae a avut ca scop sa trezeasca in Europa ide_ea luptei impotriva imperiului turc si dorinta de eliberare a popoarelor asuprite. Cresterea Imperiului Otoman incepe din secolul al Xlll-lea si tine pana la cucerirea Camenitei (1672). Perioada de descrestere este urmarita de la 1673 la 1711.

f) Istoria ieroglifica este un A-oman istoric realist, fiindca tema, eroii, conflictul, subiectul, sunt luate din realitatea social-istorica. Tema o formeaza lupta pentru putere. Subiectul urmareste evolutia luptei dintre fratii Cantemir si Constantin Brancoveanu. in partea intai si a doua Corbul (Constantin Brancoveanu) izbuteste sa aduca la domnie in tara patrupedelor (Moldova) pe Struto-camila (Mihai Racovita) prin intermediul caruia sa puna mana pe o parte din veniturile Moldovei. Este criticata boierimea Moldovei, care tradeaza interesele tarii si devine instrumentul oligarhiei boieresti din Tara Romaneasca. Este aratata lacomia demnitarilor turci ca Alexandru Mavrocordat. in partea a treia si a patra se urmaresc aceste intrigi politice si o rascoala a taranilor (albinele) impotriva trantorilor (adica marea boierime). Oligarhia boieritor din cele doua principate se aliaza contra fratilor Cantemir, fiindca Dimitrie, casatorit cu Casandra, fiica lui Serban Cantacuzino, avea dreptul la tron in Tara Romaneasca. De aceea Constantin Brancoveanu ii confisca mosiile si-l prigoneste. in partea a cincea este trimis Cameleonul (adica Scarlat Ruset) sa intinda o cursa inorogului (adica Dimitrie Cantemir). in partea a sasea Inorogul povesteste Soimului (Toma Cantacuzino - trimis al lui Brancoveanu la Poarta Otomana) intrigile lui Constantin Brancoveanu si felul in care prada veniturile Mojdovei. Antioh Cantemir izbuteste sal inlature de la domnie pe Constantin Duca, ginerele lui Constantin Brancoveanu. Dar cu daruri la templul lacomiei, Antioh este rasturnat de Constantin Brancoveanu. in partea a saptea si a opta Cameleonul il denunta pe soim (Toma Cantacuzino), ca nu vrea sa-l prinda pe inorog. El izbuteste sa-i cumpere pe bostangii turci, ca sa-l aresteze pe lnorbg. Inorogul rosteste un bocet in stil popular, fiindca nici Lupul (hatmanul Lupu), nici Filul (Antioh Cantemir) nu-l pot ajuta. Scapa cumparand niste demnitari turci si este protejat de consulul francez. Mai tarziu ajunge mare vizir un prieten al fratilor Cantemir si Brancoveanu este nevoit sa faca pace. Antioh Cantemir este numit, domn iar Dimitrie Cantemir primeste o compensatie pentru mosiile luate de Constantin Brancoveanu.

Istoria ieroglifia este un pamflet politic, scris intr-o limba aleasa, cu imagini, legende, are un caracter moralizator iar eroii au trasaturi general umane, ceea ce da textului si o dimensiune clasicista. Inorogul este prigonitul, Corbul este intrigantul, Cameleonul este vicleanul. Caracterul compromitator al textului il determina pe Dimitrie Cantemir sa-l redea intr-o forma de alegorie*Ana Racovita, (Nevastuica, sotia lui Mihai Racovita), este imorala. Victoria Ruset este folosita de Scarlat Ruset -(Cameleonul), ca sa-l atraga pe Inorogul - Cantemir intr-o cursa. Sunt demascate coruptia si violentele de la Poarta Otomana. Sunt ironii si anecdote jignitoare la adresa lui Constantin Brancoveanu. Este o carte care dezvaluie in adevarata ei fata o lume degradata si inumana.

Dimitrie Cantemir este primul scriitor de talent, care cunoaste bine problemele, creatiei literare. Cartea are modele ilustre ca Istorii secreta a lui Procopie din Cezareea, se vad influente dinlima, Sindipa,floarea darurilor, Fiziologia, ceea ce da cartii un caracter de unicat.

Pildele,, cugetarile, proverbele sunt culese din literatura populara, din Horatiu, Homer, Sfantul Augustin. Fraza este ampla, uneori greoaie dar are ritm, expresivitate si alte ori. este limpede, simpla ca in limba vorbita!

Cartea ne da imaginea unei lumi cu eroii, framantarile, moravurile, institutiile ei,/avand aspectul unui cazan, care fierbe plin de uimitoare si neasteptate situatii.

S-ar putea să vă placă și