Sunteți pe pagina 1din 66

Biletulnr.1 1.Cum se clasific profesionitii contabili?

Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic: - dependenti, cu statut de angajati; - independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile. Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii libeprofesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea: individual; - in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii. O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de servicii - in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a intreprinderilor. 2.Prezentati platitorii impozitului pe profit si precizand in cadrul fiecarei categorii sfera de cuprindere a impozitului. ART. 1 Contribuabili Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmtoarele persoane, denumite n continuare contribuabili: a! persoanele juridice rom!ne; Norme metodologice b! persoanele juridice strine care desf"oar activitate prin intermediul unui sediu#mai multor sedii permanente n $om!nia; % n vigoare de la & iulie '(&)* Norme metodologice c! persoanele juridice strine "i persoanele fizice nerezidente care desf"oar activitate n $om!nia ntr-o asociere cu sau fr personalitate juridic; d! persoanele juridice strine care realizeaz venituri din#sau n legtur cu propriet+i imobiliare situate n $om!nia sau din v!nzarea#cesionarea titlurilor de participare de+inute la o persoan juridic rom!n; e! persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice rom!ne, pentru veniturile realizate at!t n $om!nia c!t "i n strintate din asocieri fr personalitate juridic; n acest caz, impozitul datorat de persoana fizic se calculeaz, se re+ine "i se vars de ctre persoana juridic rom!n. f! persoanele juridice cu sediul social n $om!nia, nfiin+ate potrivit legisla+iei europene. ART. 1" #fera de cuprindere a impozitului ,mpozitul pe profit se aplic dup cum urmeaz: a! n cazul persoanelor juridice rom!ne "i al persoanelor juridice cu sediul social n $om!nia, nfiin+ate potrivit legisla+iei europene, asupra profitului impozabil ob+inut din orice surs, at!t din $om!nia, c!t "i din strintate; b! n cazul persoanelor juridice strine care desf"oar activitate prin intermediul unui sediu permanent#mai multor sedii permanente n $om!nia, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent, respectiv asupra profitului impozabil determinat la nivelul sediului permanent desemnat s ndeplineasc obliga+iile fiscale; % n vigoare de la & iulie '(&)* c! n cazul persoanelor juridice strine "i persoanelor fizice nerezidente care desf"oar activitate n $om!nia ntr-o asociere cu sau fr personalitate juridic, asupra pr+ii din profitul impozabil al asocierii care se atribuie fiecrei persoane; d! n cazul persoanelor juridice strine care realizeaz venituri din#sau n legtur cu propriet+i imobiliare situate n $om!nia sau din v!nzarea#cesionarea titlurilor de participare de+inute la o persoan juridic rom!n, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri; e! n cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice rom!ne care realizeaz venituri at!t n $om!nia, c!t "i n strintate, din asocieri fr personalitate juridic, asupra pr+ii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente. Biletul nr.2 Ce $ntelegeti prin audit $n general% dar prin audit financiar% dar prin audit statutar? Prin audit& $n general, se n+elege e-aminarea profesional a unei informa+ii n vederea e-primrii unei opinii responsabile "i independente prin raportarea la un criteriu %standard, norm* de calitate. Orice analiz, orice control, orice verificare "i orice studiu asupra unei sec+iuni sau a unei pr+i din contabilitate sau din situa+iile financiare ale unei entit+i poate fi calificat ca 'audit financiar.. O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit opera+ional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezult c sintagma /audit financiar. e mult mai cuprinztoare dec!t cea de /audit statutar.. Prin audit statutar se n+elege e-aminarea efectuat de un profesionist contabil competent "i independent asupra situa+iilor financiare ale unei entit+i n vederea e-primrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare "i complete a pozi+iei "i situa+iei financiare precum "i a rezultatelor %performan+elor* ob+inute de acesta. 0ltfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care e-amineaz "i certific n totalitatea lor situa+iile financiare,

1.

potrivit normelor de audit, inclusiv activit+i "i opera+ii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispozi+ii legale %legea contabilit+ii, legea societ+ilor comerciale, legea pie+elor de capital etc.*, ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii %ac+ionari, asocia+i*. '.Precizati $n ce conditii datoreaz organizatiile non ( profit impozit pe profit si cum se determine acesta. Organiza+iile nonprofit, organiza+iile sindicale "i organiza+iile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru veniturile din activit+i economice realizate p!n la nivelul ec1ivalentului n lei a &2.((( euro, ntrun an fiscal, dar nu mai mult de &(3 din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit. Deci, limita veniturilor scutite ,din activit+i economice, este minimul dintre : &2.((( euro "i &(3 din celelalte venituri scutite de la plata impozitului pe profit Biletul nr. 1.Care sunt ateptrile publicului de la un audit statutar? Orice defini+ie a auditului statutar trebuie s +in cont de nevoile "i a"teptrile utilizatorilor, n msura n care acestea sunt rezonabile, precum "i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste nevoi "i a"teptri. Publicul se a"teapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin oferirea unei resigurri referitoare la: acurate+ea declara+iilor financiare; continuitatea e-ploatrii "i solvabilitatea firmei; e-isten+a unor fraude; respectarea de ctre firm a obliga+iilor sale legale; comportamentul responsabil al firmei fa+ de problemele legate de mediu "i probleme sociale. 2 Prezentati cum se determine impozitui pe profit in cazul contribuabililor care realizeaza pe langa )enituri din comercializarea produselor alimentare prin intermediul unui magazin s*i )enituri din acti)itatea unui bar de noapte. Determinarea impozitului pe profit aferent activit+ii de bar de noapte %art.&456* Pentru activitatea de bar de noapte impozitul pe profit este suma ma-im dintre: 1+, - Profitul impozabil din aceasta acti)itate sau ( ., - Total )enituri din aceasta acti)itate . Astfel& )om calcula impozitul pe profit $n ambele moduri& urm/nd s decidem ulterior care este suma de plat. Biletul nr." Ce este auditul intern? 0uditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n e-aminarea profesional efecutat de un profesionist contabil competent "i independent n vederea e-primrii unei opinii motivate n legatur cu validitatea "i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii %entit+ii*. 0uditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entit+ii care efectueaz verificri pentru aceasta; face parte din controlul intern al entit+ii "i are ca obiective de baz verificarea eficacit+ii sistemelor contabile "i de control intern. 0uditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia "i, n acest caz, auditorul intern face parte din structurile func+ionale ale entit+ii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza "i pe baze contractuale cu o firm de audit alta dec!t cea care efectueaz auditul asupra situa+iilor financiare ale acestei entit+i. '.Care este sfera de cuprindere a elementelor similare )eniturilor si a elementelor similare c0eltuielilor $n )ederea determinrii impozitului pe profit. 1a2i unele e-emple $n urma crora pot rezulta elemente similare )eniturilor i c0eltuielilor. pct. &' din 7ormele la 5odul 6iscal %89 ::#'((:* : ;-emple de elemente similare veniturilor: - diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii; - rezervele din reevaluarea mijloacelor fi-e, potrivit prevederilor art. '' alin. %2* si alin. %2.&* din 5odul fiscal; - castigurile legate de vanzarea sau anularea titlurilor de participare proprii dobandite#rascumparate. ;-emple de elemente similare c1eltuielilor: - diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii; - c1eltuiala cu valoarea neamortizata a c1eltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fi-e de natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat. ,n acest caz, c1eltuiala este deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata initiala stabilita conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. ,n mod similar se va proceda si in cazul obiectelor de inventar, baracamentelor

1.

si amenajarilor provizorii trecute in rezultatul reportat cu ocazia retratarii situatiilor financiare anuale; - diferentele nefavorabile dintre pretul de vanzare al titlurilor de participare proprii si valoarea lor de dobandire#rascumparare, inregistrate la data vanzarii titlurilor respective. <eniturile si c1eltuielile generate de evaluarea ulterioara si e-ecutarea instrumentelor financiare derivate, inregistrate potrivit reglementarilor contabile, sunt luate in calcul la stabilirea profitului impozabil.= Biletul nr.. Care sunt deosebirile fundamentale $ntre auditul intern si auditul statutar? 1eosebirile intre auditul intern si auditul statutar3 #tatutul auditorului 0uditorul statutar este un furnizor liber de servicii pe piata, pe cand auditorul intern face parte din structura intreprinderii. Beneficiarul auditului. 0uditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare pe cand auditorul intern lucreaza in beneficial responsabililor structuri interne ale intreprinderii. 4biecti)ele auditului. 0uditul intern are ca obiectiv e-istenta, adaptabilitatea si modul de aplicare a procedurilor deci a sistemulul de control intern al intreprinderii pe cand auditul statutar are ca obiectiv e-primarea unei opinii cu privire la imaginea fidela a pozitiei performantei si situatiei financiare . Deci controlul intern este pentru auditul intern un scop iar pentru auditul statutar un mijloc. 1omeniul de aplicare. 0uditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in care activitatile contribuie la elaborarea situatiilor financiare. 0uditul intern are o aria mult mai vasta, el cuprinde nu doar toate functiile intreprinderii dar in integralitatea acestora, Pozitia fata de frauda. 0uditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor financiare in afara altor obligatii legale ale auditorului cum ar fi obligatia de divulgare pa cand auditorul intern desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude este mult mai in masura sa contribuie ,a prevenirea si descoperirea fraudelor suspectand si adancind controlul asupra oricarei nerespectari a procedurilor de control intern. 5ndependenta ,ndependenta este diferita, auditorul statutar are independenta absoluta fata de intreprindere, auditorul intern are independenta restrictiva adica este independent fata de orice structura a intreprinderii auditata nu si fata de conducere. Periodicitatea auditurilor 0uditorul statutar vine temporar in intreprindere si de fiecare data are aceiasi interlocutori, auditorul intern este permanent in intreprindere "i temporar din punct de vedere al interlocutorilor, potrivit planului de audit intern. 6etodologie 0uditul statutar se e-ercita pa baza unei metodologii unice si unitare stabilita de ,00S> - 5onsiliul pentru Standarde ,nternationale de 0udit si 0uditare; pe cand auditul intern desi se e-ercita pe baza unei metodologii stabilite de ,0, - ,nstitutul ,nternational al 0uditonilor ,nterni. ,n aplicare ea este adaptata la specificul si cultura intreprinderii. '. 1ati e-emple de c0eltuieli nedeductibile& indiferent de conte-tul $n care se efectueaza. C0eltuieli nedeductibile sunt3 - c1eltuielile cu impozitul pe profit; - c1eltuieli cu amenzile datorate autorit+ilor rom!ne; - c1eltuieli aferente veniturilor neimpozabile. Biletul nr.+ 1.5n ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea? ?egatura stransa intre cunoasterea contabilitatii , fiscalitatii , conturilor reale ale clientilor , calcularea impozitelor si returnarile de ta-e si impozite a facut din profesia contabila un centru natural de e-pertiza. Profesia contabila este in prezent principalul furnizor de servicii fiscalitatii. Dezvoltarea legislatiei fiscale a influentat dezvoltarea profesiei contabile. 0ctivitatea fiscala , ca parte componenta a profesiei contabile, acopera o arie larga de servicii: -conformarea la regulile fiscale, -planificarea si consultanta fiscala, -reprezentarea in fata instantelor juridice - servicii legate de impozitarea corporatiilor. Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clientii sa se conformeze eficient la cerintele de raportare si sa isi minimizeze impozitele viitoare printr-o planificare corespunzatoare 2.1ati e-emple de c0eltuieli cu deductibilitate limitata. Art 21 7 ! C0eltuieli cu deductibilitate limitata3 a! c1eltuielile de protocol n limita unei cote de '3 aplicat asupra

diferen+ei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile "i totalul c1eltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele dec!t c1eltuielile de protocol "i c1eltuielile cu impozitul pe profit; Norme metodologice 0$@. '& al.) a* )). >aza de calcul la care se aplic cota de '3 o reprezint diferen+a dintre totalul veniturilor "i c1eltuielile nregistrate conform reglementrilor contabile, la care se efectueaz ajustrile fiscale. 0stfel, din c1eltuielile totale se scad c1eltuielile cu impozitul pe profit curent "i am!nat, c1eltuielile de protocol, c1eltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile. An cadrul c1eltuielilor de protocol, la calculul profitului impozabil, se includ "i c1eltuielile nregistrate cu ta-a pe valoarea adugat colectat potrivit prevederilor titlului <, din 5odul fiscal, pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare egal sau mai mare de &(( lei. b! BBB 0brogat; c! c1eltuielile sociale, n limita unei cote de p!n la '3, aplicat asupra valorii c1eltuielilor cu salariile personalului, potrivit ?egii nr. 2)#'(() - 5odul muncii, cu modificrile "i completrile ulterioare. ,ntr sub inciden+a acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru na"tere, ajutoarele pentru nmorm!ntare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile "i protezele, precum "i c1eltuielile pentru func+ionarea corespunztoare a unor activit+i ori unit+i aflate n administrarea contribuabililor: grdini+e, cre"e, servicii de sntate acordate n cazul bolilor profesionale "i al accidentelor de munc p!n la internarea ntr-o unitate sanitar, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cmine de nefamili"ti, pentru "colile pe care le au sub patronaj, precum "i alte c1eltuieli efectuate n baza contractului colectiv de munc. An cadrul acestei limite, pot fi deduse "i c1eltuielile reprezent!nd: tic1ete de cre" acordate de angajator n conformitate cu legisla+ia n vigoare, cadouri n bani sau n natur oferite copiilor minori "i salaria+ilor, cadouri n bani sau n natur acordate salariatelor, costul presta+iilor pentru tratament "i odi1n, inclusiv transportul pentru salaria+ii proprii "i pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salaria+ii care au suferit pierderi n gospodrie "i contribu+ia la fondurile de interven+ie ale asocia+iei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din "coli "i centre de plasament; Norme metodologice 0$@. '& al.) c* ))C&. 51eltuielile efectuate n baza contractului colectiv de munc, ce intr sub inciden+a prevederilor art. 21 alin. %)* lit. c* din 5odul fiscal, sunt c1eltuielile de natur social stabilite n cadrul contractelor colective de munc la nivel na+ional, de ramur, grup de unit+i "i unit+i, altele dec!t cele men+ionate n mod e-pres n cadrul art. 21 alin. %)* lit. c* din 5odul fiscal. d! perisabilit+ile, n limitele stabilite de organele de specialitate ale administra+iei centrale, mpreun cu institu+iile de specialitate, cu avizul Dinisterului 6inan+elor Publice; Norme metodologice 0$@. '& al.) d* )2. 7u sunt considerate perisabilit+i pierderile te1nologice care sunt cuprinse n norma de consum proprie necesar pentru fabricarea unui produs sau ob+inerea unui serviciu. e! c1eltuielile reprezent!nd tic1etele de mas acordate de angajatori, potrivit legii; f! BBB 0brogat g! c1eltuielile cu provizioane "i rezerve, n limita prevzut la art. 22% ART. 22 Pro)izioane i rezer)e 71! 5ontribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor "i provizioanelor, numai n conformitate cu prezentul articol, astfel: a! rezerva legal este deductibil n limita unei cote de 23 aplicat asupra profitului contabil, nainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile "i se adaug c1eltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, p!n ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris "i vrsat sau din patrimoniu, dup caz, potrivit legilor de organizare "i func+ionare. An cazul n care aceasta este utilizat pentru acoperirea pierderilor sau este distribuit sub orice form, reconstituirea ulterioar a rezervei nu mai este deductibil la calculul profitului impozabil. Prin e-cep+ie, rezerva constituit de persoanele juridice care furnizeaz utilit+i societ+ilor comerciale care se restructureaz, se reorganizeaz sau se privatizeaz poate fi folosit pentru acoperirea pierderilor de valoare a pac1etului de ac+iuni ob+inut n urma procedurii de conversie a crean+elor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil; Norme metodologice b! provizioanele pentru garan+ii de bun e-ecu+ie acordate clien+ilor; Norme metodologice c! provizioanele constituite n limita unui procent de '(3 ncep!nd cu data de & ianuarie '((:, '23 ncep!nd cu data de & ianuarie '((2, )(3 ncep!nd cu data de & ianuarie '((E, din valoarea crean+elor asupra clien+ilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dec!t cele prevzute la lit. d*, f*, g* "i i*, care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condi+ii: &. sunt nregistrate dup data de & ianuarie '((:;

'. sunt ne ncasate ntr-o perioad ce dep"e"te 'F( de zile de la data scaden+ei; ). nu sunt garantate de alt persoan; :. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; 2. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului; Norme metodologic 0! c1eltuielile cu dob!nda "i diferen+ele de curs valutar, n limita prevzut la art. 2 ; ART. 2 C0eltuieli cu dob/nzile i diferen2e de curs )alutar 71! 51eltuielile cu dob!nzile sunt integral deductibile n cazul n care gradul de ndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. 9radul de ndatorare a capitalului se determin ca raport ntre capitalul mprumutat cu termen de rambursare peste un an "i capitalul propriu, ca medie a valorilor e-istente la nceputul anului "i sf!r"itul perioadei pentru care se determin impozitul pe profit. Prin capital mprumutat se n+elege totalul creditelor "i mprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale. 7181! An n+elesul alin. %&*, prin credit# mprumut se n+elege orice conven+ie nc1eiat ntre pr+i care genereaz n sarcina uneia dintre pr+i obliga+ia de a plti dob!nzi "i de a restitui capitalul mprumutat. 72! An condi+iile n care gradul de ndatorare a capitalului este peste trei, c1eltuielile cu dob!nzile "i cu pierderea net din diferen+ele de curs valutar, aferente mprumuturilor luate n calcul la determinarea gradului de ndatorare, sunt nedeductibile. 0cestea se reporteaz n perioada urmtoare, n condi+iile alin. %&*, p!n la deductibilitatea integral a acestora. 7 ! An cazul n care c1eltuielile din diferen+ele de curs valutar ale contribuabilului dep"esc veniturile din diferen+ele de curs valutar, diferen+a va fi tratat ca o c1eltuial cu dob!nda, potrivit alin. %&*, deductibilitatea acestei diferen+e fiind supus limitei prevzute la alin. %&*. 51eltuielile din diferen+ele de curs valutar, care se limiteaz potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente mprumuturilor luate n calcul la determinarea gradului de ndatorare a capitalului. 7"! Dob!nzile "i pierderile din diferen+e de curs valutar, n legtur cu mprumuturile ob+inute direct sau indirect de la bnci interna+ionale de dezvoltare "i organiza+ii similare, men+ionate n norme, "i cele care sunt garantate de stat, cele aferente mprumuturilor ob+inute de la institu+iile de credit rom!ne sau strine, institu+iile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acord credite potrivit legii, precum "i cele ob+inute n baza obliga+iunilor admise la tranzac+ionare pe o pia+ reglementat nu intr sub inciden+a prevederilor prezentului articol. 7.! An cazul mprumuturilor ob+inute de la alte entit+i, cu e-cep+ia celor prevzute la alin. %:*, dob!nzile deductibile sunt limitate la: a! nivelul ratei dob!nzii de referin+ a >ncii 7a+ionale a $om!niei, corespunztoare ultimei luni din trimestru, pt mprumuturile n lei; "i b! nivelul ratei dob!nzii anuale de G3, pentru mprumuturile n valut. 0cest nivel al ratei dob!nzii se aplic la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal '((:. 7ivelul ratei dob!nzii pentru mprumuturile n valut se actualizeaz prin 1otr!re a 9uvernului. 7+! ?imita prevzut la alin. %2* se aplic separat pentru fiecare mprumut, nainte de aplicarea prevederilor alin. %&* "i %'*. 79! Prevederile alin. %&* - %)* nu se aplic societ+ilor comerciale bancare, persoane juridice rom!ne, sucursalelor bncilor strine care "i desf"oar activitatea n $om!nia, societ+ilor de leasing pentru opera+iunile de leasing, societ+ilor de credit ipotecar, institu+iilor de credit, precum "i institu+iilor financiare nebancare. 7:! An cazul unei persoane juridice strine care "i desf"oar activitatea printr-un sediu permanent n $om!nia, prevederile prezentului articol se aplic prin luarea n considerare a capitalului propriu. Norme metodologice i! amortizarea, n limita prevzut la art. 2"; ART. 2" Amortizarea fiscal 71! 51eltuielile aferente ac1izi+ionrii, producerii, construirii, asamblrii, instalrii sau mbunt+irii mijloacelor fi-e amortizabile se recupereaz din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizrii potrivit prevederilor prezentului articol. 72! Dijlocul fi- amortizabil este orice imobilizare corporal care ndepline"te cumulativ urmtoarele condi+ii: a! este de+inut "i utilizat n produc+ia, livrarea de bunuri sau n prestarea de servicii, pentru a fi nc1iriat ter+ilor sau n scopuri administrative; b! are o valoare fiscal mai mare dec!t limita stabilit prin 1otr!re a 9uvernului, la data intrrii n patrimoniul contribuabilului; c! are o durat normal de utilizare mai mare de un an. Pt imobilizrile corporale care sunt folosite n loturi, seturi sau care formeaz un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizrii se are n vedere valoarea ntregului corp, lot sau set. Pt componentele care intr n

structura unui activ corporal, a cror durat normal de utilizare difer de cea a activului rezultat, amortizarea se determin pt fiecare component n parte. 7 ! Sunt, de asemenea, considerate mijloace fi-e amortizabile: a! investi+iile efectuate la mijloacele fi-e care fac obiectul unor contracte de nc1iriere, concesiune, loca+ie de gestiune, asociere n participa+iune "i altele asemenea; b! mijloacele fi-e puse n func+iune par+ial, pentru care nu s-au ntocmit formele de nregistrare ca imobilizare corporal; acestea se cuprind n grupele n care urmeaz a se nregistra, la valoarea rezultat prin nsumarea c1eltuielilor efective ocazionate de realizarea lor; c! investi+iile efectuate pentru descopert n vederea valorificrii de substan+e minerale utile, precum "i pentru lucrrile de desc1idere "i pregtire a e-trac+iei n subteran "i la suprafa+; d! investi+iile efectuate la mijloacele fi-e e-istente, sub forma c1eltuielilor ulterioare realizate n scopul mbunt+irii parametrilor te1nici ini+iali "i care conduc la ob+inerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fi-; e! investi+iile efectuate din surse proprii, concretizate n bunuri noi, de natura celor apar+in!nd domeniului public, precum "i n dezvoltri "i modernizri ale bunurilor aflate n proprietate public; f! amenajrile de terenuri; g! activele biologice, nregistrate de ctre contribuabilii care aplic reglementrile contabile conforme cu Standardele interna+ionale de raportare financiar. 7"! 7u reprezint active amortizabile: a! terenurile, inclusiv cele mpdurite; b! tablourile "i operele de art; c! fondul comercial; d! lacurile, bl+ile "i iazurile care nu sunt rezultatul unei investi+ii; e! bunurile din domeniul public finan+ate din surse bugetare; f! orice mijloc fi- care nu "i pierde valoarea n timp datorit folosirii, potrivit normelor; g! casele de odi1n proprii, locuin+ele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croazier, altele dec!t cele utilizate n scopul realizrii veniturilor; 0! imobilizrile necorporale cu durat de via+ util nedeterminat, ncadrate astfel potrivit reglementrilor contabile. 7.! BBB 0brogat 7+! $egimul de amortizare pentru un mijloc fi- amortizabil se determin conform urmtoarelor reguli: a! n cazul construc+iilor, se aplic metoda de amortizare liniar; b! n cazul ec1ipamentelor te1nologice, respectiv al ma"inilor, uneltelor "i instala+iilor, precum "i pentru computere "i ec1ipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniar, degresiv sau accelerat; c! n cazul oricrui alt mijloc fi- amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniar sau degresiv. 79! An cazul metodei de amortizare liniar, amortizarea se stabile"te prin aplicarea cotei de amortizare liniar la valoarea fiscal de la data intrrii n patrimoniul contribuabilului a mijlocului fi- amortizabil. 7:! An cazul metodei de amortizare degresiv, amortizarea se calculeaz prin multiplicarea cotelor de amortizare liniar cu unul dintre coeficien+ii urmtori: a! &,2, dac durata normal de utilizare a mijlocului fi- amortizabil este ntre ' "i 2 ani; b! ',(, dac durata normal de utilizare a mijlocului fi- amortizabil este ntre 2 "i &( ani; c! ',2, dac durata normal de utilizare a mijlocului fi- amortizabil este mai mare de &( ani. Norme metodologice 7;! An cazul metodei de amortizare accelerat, amortizarea se calculeaz dup cum urmeaz: a! pt primul an de utilizare, amortizarea nu poate dep"i 2(3 din valoarea fiscal de la data intrrii n patrimoniul contribuabilului a mijlocului fi-; b! pt urmtorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaz prin raportarea valorii rmase de amortizare a mijlocului fi- la durata normal de utilizare rmas a acestuia. 71<! 51eltuielile aferente ac1izi+ionrii de brevete,drepturi de autor, licen+e, mrci de comer+ sau fabric "i alte imobilizri necorporale recunoscute din punct de vedere contabil,cu e-cep+ia c1eltuielilor de constituire, a fondului comercial, a imobilizrilor necorporale cu durat de via+ util nedeterminat, ncadrate astfel potrivit reglementrilor contabile, precum "i c1eltuielile de dezvoltare care dpdv contabil reprezint imobilizri necorporale,se recupereaz prin intermediul deducerilor de amortizare liniar pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dup caz.51eltuielile aferente ac1izi+ionrii sau producerii programelor informatice se recupereaz prin intermediul deducerilor de amortizare liniar pe o perioad de ) ani. Pt brevetele de inven+ie se poate utiliza "i metoda de amortizare degresiv sau

accelerat. Norme metodologice 711! 0mortizarea fiscal se calculeaz dup cum urmeaz: a! ncep!nd cu luna urmtoare celei n care mijlocul fi- amortizabil se pune n func+iune; b! pentru c1eltuielile cu investi+iile efectuate din surse proprii la mijloacele fi-e din domeniul public, pe durata normal de utilizare, pe durata normal de utilizare rmas sau pe perioada contractului de concesionare sau nc1iriere, dup caz; c! pt c1eltuielile cu investi+iile efectuate la mijloacele fi-e concesionate, nc1iriate sau luate n loca+ie de gestiune de cel care a efectuat investi+ia, pe perioada contractului sau pe durata normal de utilizare, dup caz; d! pentru c1eltuielile cu investi+iile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioad de &( ani; e! amortizarea cldirilor "i a construc+iilor minelor, salinelor cu e-trac+ie n solu+ie prin sonde, carierelor, e-ploatrilor la zi, pentru substan+e minerale solide "i cele din industria e-tractiv de petrol, a cror durat de folosire este limitat de durata rezervelor "i care nu pot primi alte utilizri dup epuizarea rezervelor, precum "i a investi+iilor pentru descopert se calculeaz pe unitate de produs, n func+ie de rezerva e-ploatabil de substan+ mineral util. 0mortizarea pe unitatea de produs se recalculeaz: &. din 2 n 2 ani la mine, cariere, e-trac+ii petroliere, precum "i la c1eltuielile de investi+ii pentru descopert; '. din &( n &( ani la saline; e81! An cazul contribuabililor care aplic reglementrile contabile conforme cu Standardele interna+ionale de raportare financiar "i care stabilesc pentru amortizarea mijloacelor fi-e specifice activit+ii de e-plorare "i produc+ie a resurselor de petrol "i gaze "i alte substan+e minerale politici contabile specifice domeniului de activitate, n concordan+ cu cele mai recente norme ale altor organisme de normalizare care utilizeaz un cadru general conceptual similar pentru a elabora standarde de contabilitate, alte documente contabile "i practicile acceptate ale domeniului de activitate, valoarea fiscal rmas neamortizat a mijloacelor fi-e casate se deduce prin utilizarea metodei de amortizare fiscal utilizate nainte de casarea acestora, pe perioada rmas. 0ceste prevederi se aplic "i pentru valoarea fiscal rmas neamortizat la momentul retratrii mijloacelor fi-e specifice activit+ii de e-plorare "i produc+ie a resurselor de petrol "i gaze "i alte substan+e minerale; f! mijloacele de transport pot fi amortizate "i n func+ie de numrul de Hilometri sau numrul de ore de func+ionare prevzut n cr+ile te1nice, pentru cele ac1izi+ionate dup data de & ianuarie '((:; g! pentru locuin+ele de serviciu, amortizarea este deductibil fiscal p!n la nivelul corespunztor suprafe+ei construite prevzute de legea locuin+ei; 0! numai pentru autoturismele folosite n condi+iile prevzute la art. 21 alin. %)* lit. n*. Norme metodologice 71181! Prin derogare de la prevederile art. 9 alin. %&* pct. )) "i ):, pentru mijloacele de transport de persoane care au cel mult G scaune de pasageri, incluz!nd "i scaunul "oferului, din categoria D&, astfel cum sunt definite n $eglementrile privind omologarea de tip "i eliberarea cr+ii de identitate a ve1iculelor rutiere, precum "i omologarea de tip a produselor utilizate la acestea - $7@$ ', aprobate prin Ordinul ministrului lucrrilor publice, transporturilor "i locuin+ei nr. '&&#'((), cu modificrile "i completrile ulterioare, c1eltuielile cu amortizarea sunt deductibile, pentru fiecare, n limita a &.2(( lei#lun. Pentru aceste mijloace de transport nu se aplic prevederile alin. %&&* lit. f*. Sunt e-ceptate situa+iile n care mijloacele de transport respective se nscriu n oricare dintre urmtoarele categorii: &. ve1iculele utilizate e-clusiv pentru servicii de urgen+, servicii de paz "i protec+ie "i servicii de curierat; '. ve1iculele utilizate de agen+ii de v!nzri "i de ac1izi+ii, precum "i pentru test drive "i pentru demonstra+ii; ). ve1iculele utilizate pentru transportul de persoane cu plat, inclusiv pentru serviciile de ta-imetrie; :. ve1iculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plat, inclusiv pentru nc1iriere ctre alte persoane, transmiterea dreptului de folosin+, n cadrul contractelor de leasing opera+ional sau pentru instruire de ctre "colile de "oferi. 71182! 0lin. %&&C&* se aplic inclusiv pentru mijloacele de transport persoane care au cel mult G scaune de pasageri, incluz!nd "i scaunul "oferului, ac1izi+ionate#produse anterior datei de & februarie '(&), pentru c1eltuielile cu amortizarea stabilite n baza valorii fiscale rmase neamortizate la aceast dat. 712! 5ontribuabilii care au investit n mijloace fi-e amortizabile sau n brevete de inven+ie amortizabile "i care au dedus c1eltuieli de amortizare reprezent!nd '(3 din valoarea de intrare a acestora conform prevederilor legale, la data punerii n func+iune a mijlocului fi- sau a brevetului de inven+ie, p!n la data de )( aprilie '((2 inclusiv, au obliga+ia s pstreze n patrimoniu aceste mijloace fi-e amortizabile cel pu+in o

perioad egal cu jumtate din durata lor normal de utilizare. An cazul n care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, impozitul pe profit se recalculeaz "i se stabilesc dob!nzi "i penalit+i de nt!rziere de la data aplicrii facilit+ii respective, potrivit legii. Norme metodologice 71 ! Pentru investi+iile realizate n parcurile industriale p!n la data de )& decembrie '((E se acord o deducere suplimentar din profitul impozabil, n cot de '(3 din valoarea investi+iilor n construc+ii sau a reabilitrilor de construc+ii, infrastructur intern "i de cone-iune la re+eaua public de utilit+i, +in!nd seama de prevederile legale n vigoare privind clasificarea "i duratele normate de utilizare a mijloacelor fi-e amortizabile. 5ontribuabilii care beneficiaz de facilit+ile prevzute la alin. %&'* nu pot beneficia de facilit+ile prevzute n prezentul alineat. 71"! 51eltuielile aferente localizrii, e-plorrii, dezvoltrii sau oricrei activit+i pregtitoare pt e-ploatarea resurselor naturale se recupereaz n rate egale pe o perioad de 2 ani, ncep!nd cu luna n care sunt efectuate c1eltuielile. 51eltuielile aferente ac1izi+ionrii oricrui drept de e-ploatare a resurselor naturale se recupereaz pe msur ce resursele naturale sunt e-ploatate, propor+ional cu valoarea recuperat raportat la valoarea total estimat a resurselor. 71.! Pentru mijloacele fi-e amortizabile, deducerile de amortizare se determin fr a lua n calcul amortizarea contabil. 5!"tigurile sau pierderile rezultate din v!nzarea ori din scoaterea din func+iune a acestor mijloace fi-e se calculeaz pe baza valorii fiscale a acestora, diminuat cu amortizarea fiscal. Pentru mijloacele fi-e cu valoarea contabil eviden+iat n sold la data de )& decembrie '((), amortizarea se calculeaz n baza valorii rmase neamortizat, pe durata normal de utilizare rmas, folosindu-se metodele de amortizare aplicate p!n la aceast dat. 71.81! An cazul n care se nlocuiesc pr+i componente ale mijloacelor fi-e amortizabile#imobilizrilor necorporale cu valoare fiscal rmas neamortizat, c1eltuielile reprezent!nd valoarea fiscal rmas neamortizat aferent pr+ilor nlocuite reprezint c1eltuieli deductibile la calculul profitului impozabil. <aloarea fiscal rmas neamortizat a mijloacelor fi-e amortizabile#imobilizrilor necorporale se recalculeaz n mod corespunztor, prin diminuarea acesteia cu valoarea fiscal rmas neamortizat aferent pr+ilor nlocuite "i majorarea cu valoarea fiscal aferent pr+ilor noi nlocuite, pe durata normal de utilizare rmas. 71.82! An cazul n care se nlocuiesc pr+i componente ale mijloacelor fi-e amortizabile#imobilizrilor necorporale dup e-pirarea duratei normale de utilizare, pentru determinarea amortizrii fiscale se va stabili o nou durat normal de utilizare de ctre o comisie te1nic sau un e-pert te1nic independent. Norme metodologice 71+! 5ontribuabilii care investesc n mijloace fi-e destinate prevenirii accidentelor de munc "i bolilor profesionale, precum "i nfiin+rii "i func+ionrii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii n func+iune sau pot recupera aceste c1eltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol. Norme metodologice 719! An cazul unei imobilizri corporale care la data intrrii n patrimoniu are o valoare fiscal mai mic dec!t limita stabilit prin 1otr!re a 9uvernului, contribuabilul poate opta pentru deducerea c1eltuielilor aferente imobilizrii sau pentru recuperarea acestor c1eltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol . 71:! 51eltuielile aferente ac1izi+ionrii sau producerii de containere sau ambalaje, care circul ntre contribuabil "i clien+i, se recupereaz prin deduceri de amortizare, prin metoda liniar, pe durata normal de utilizare stabilit de contribuabilul care "i men+ine dreptul de proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor. 71;! Dinisterul 6inan+elor Publice elaboreaz normele privind clasifica+ia "i duratele normale de func+ionare a mijloacelor fi-e. 72<! BBB 0brogat. 721! Pentru titularii de acorduri petroliere "i subcontractan+ii acestora, care desf"oar opera+iuni petroliere n perimetre marine ce includ zone cu ad!ncime de ap de peste &(( metri, se calculeaz amortizarea imobilizrilor corporale "i necorporale aferente opera+iunilor petroliere, a cror durat de folosire este limitat de durata rezervelor, pe unitatea de produs, cu un grad de utilizare de &((3, n func+ie de rezerva e-ploatabil de substan+ mineral util, pe durata acordului petrolier. 51eltuielile aferente investi+iilor n curs, imobilizrilor corporale "i necorporale efectuate pentru opera+iunile petroliere vor fi reflectate n contabilitate at!t n lei, c!t "i n euro; aceste c1eltuieli, nregistrate n contabilitate n lei, vor fi reevaluate la sf!r"itul fiecrui e-erci+iu financiar pe baza valorilor nregistrate n contabilitate n euro, la cursul de sc1imb euro#leu comunicat de >anca 7a+ional a $om!niei pentru ultima zi a fiecrui e-erci+iu financiar. 722! Prevederile ?egii nr. &2#&GG: privind amortizarea capitalului imobilizat n active corporale "i necorporale, republicat, cu modificrile "i completrile ulterioare, nu se aplic la calculul profitului impozabil, cu e-cep+ia prevederilor art. ) alin. ' lit. a* "i ale art. 4 din aceea"i lege.

72 ! An cazul contribuabililor care aplic reglementrile contabile conforme cu Standardele internaionale de raportare financiar, pentru activele imobilizate deinute pentru activitatea proprie, transferate n categoria activelor imobilizate deinute n vederea v!nzrii i reclasificate n categoria activelor imobilizate deinute pentru activitatea proprie, valoarea fiscal rmas neamortizat este valoarea fiscal dinaintea reclasificrii ca active imobilizate deinute n vederea v!nzrii. Durata de amortizare este durata normal de utilizare rmas determinat n baza duratei normale de utilizare iniiale, din care se scade durata n care a fost clasificat n categoria activelor imobilizate deinute n vederea v!nzrii. 0mortizarea fiscal se calculeaz ncep!nd cu luna urmtoare celei n care a fost reclasificat n categoria activelor imobilizate deinute pentru activitatea proprie, prin recalcularea cotei de amortizare fiscal. =! c1eltuielile efectuate n numele unui angajat, la sc1emele de pensii facultative, n limita unei sume reprezent!nd ec1ivalentul n lei a :(( euro ntr-un an fiscal, pentru fiecare participant; >! c1eltuielile cu primele de asigurare voluntar de sntate, n limita unei sume reprezent!nd ec1ivalentul n lei a '2( euro ntr-un an fiscal, pentru fiecare participant; Norme metodologice 0$@. '& al.) j*, H* )2C&. Sunt deductibile n limita unei sume reprezent!nd ec1ivalentul n lei a :(( de euro, ntr-un an fiscal, pentru fiecare participant, potrivit prevederilor art. 21 alin. %)* lit. j* din 5odul fiscal, c1eltuielile nregistrate de angajator n numele unui angajat, la sc1emele de pensii facultative, potrivit ?egii nr. '(:#'((E privind pensiile facultative, cu modificrile "i completrile ulterioare, precum "i cele reprezent!nd contribu+ii la sc1eme de pensii facultative calificate astfel n conformitate cu legisla+ia privind pensiile facultative de ctre 0utoritatea de Supraveg1ere 6inanciar, efectuate ctre entit+i autorizate, stabilite n state membre ale Iniunii ;uropene sau apar+in!nd Spa+iului ;conomic ;uropean. 5ursul de sc1imb utilizat pentru determinarea ec1ivalentului n euro este cursul de sc1imb leu#euro comunicat de >anca 7a+ional a $om!niei la data nregistrrii c1eltuielilor de ctre angajator. )2C'. Sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, potrivit prevederilor art. 21 alin. %)* lit. H* din ?egea nr. 2F&#'(() privind 5odul fiscal, cu modificrile "i completrile ulterioare, c1eltuielile cu primele de asigurare voluntar de sntate, efectuate de angajator potrivit ?egii privind reforma n domeniul snt+ii nr. G2#'((E, cu modificrile "i completrile ulterioare. 5ursul de sc1imb utilizat pentru determinarea ec1ivalentului n euro este cursul de sc1imb ?;I#;I$ comunicat de >anca 7a+ional a $om!niei la data nregistrrii c1eltuielilor. l! c1eltuielile pt func+ionarea, ntre+inerea "i repararea locuin+elor de serviciu situate n localitatea unde se afl sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile n limita corespunztoare suprafe+elor construite prevzute de ?egea locuin+ei nr. &&:#&GGE, republicat, cu modificrile "i completrile ulterioare, care se majoreaz din punct de vedere fiscal cu &(3; Norme metodologice 0$@. '& al.) l* )E. An cazul locuin+ei de serviciu date n folosin+a unui salariat sau administrator, c1eltuielile pentru func+ionarea, ntre+inerea "i repararea acesteia sunt deductibile n limita corespunztoare raportului dintre suprafa+a construit prevzut de ?egea locuin+ei nr. &&:#&GGE, republicat, cu modificrile ulterioare, majorat cu &(3, "i totalul suprafe+ei construite a locuin+ei de serviciu respective. m! c1eltuielile de func+ionare, ntre+inere "i repara+ii aferente unui sediu aflat n locuin+a proprietate personal a unei persoane fizice, folosit "i n scop personal, deductibile n limita corespunztoare suprafe+elor puse la dispozi+ia societ+ii n baza contractelor nc1eiate ntre pr+i, n acest scop; Norme metodologice 0$@. '& al.) m* )F. An cazul n care sediul unui contribuabil se afl n locuin+a proprietate a unei persoane fizice, c1eltuielile de func+ionare, ntre+inere "i repara+ii aferente sediului sunt deductibile n limita determinat pe baza raportului dintre suprafa+a pus la dispozi+ie contribuabilului, men+ionat n contractul nc1eiat ntre pr+i, "i suprafa+a total a locuin+ei. 5ontribuabilul va justifica c1eltuielile de func+ionare, ntre+inere "i repara+ii aferente sediului cu documente legale, cum sunt contractele nc1eiate cu furnizorii de utilit+i "i alte documente. n! c1eltuielile de func+ionare, ntre+inere "i repara+ii, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu func+ii de conducere "i de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat potrivit art. 21 alin. %:* lit. t*, la cel mult un singur autoturism aferent fiecrei persoane cu astfel de atribu+ii. Biletul nr.9 1.Cum e-plicati necesitatea reglementarii profesiei contabile? ,n timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesului public, organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol esential care se regasesc in cele ) obiective fundamentale ale organismelor profesionale, si anume:

;ducatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor; ;tica: comportamentul deontologic al membrilor lor; 5alitatea: certificarea serviciilor oferite de membrii lor. Pentru a sustine aceste obiective organismele profesionale trebuie sa sustina si sa promoveze practicile profesionale la nivel inalt,inclusiv prin intermediul reglementarii, membrilor lor. 7ecesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de: a* profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si eficient cererilor economiei si societatii; b* conditiile de piata in care activeaza profesia; c* calitatea serviciilor furnizate de membrii sai; reglementarea este necesara pentru a certifica faptul ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate adecvata, ceea ce implica: - adoptarea de standard profesionale, te1nice; - adoptarea de reguli etice; - nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractanti ai serviciilor contabile, precum investitorii, creditorii etc. 2. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi deductible c0eltuielile cu ser)iciile de management& consultanta& asistenta sau alte prestari de ser)icii. ?orme metodologice3 ART. 21 al. " m! :4. Pentru a deduce c1eltuielile cu serviciile de management, consultan+, asisten+ sau alte prestri de servicii trebuie s se ndeplineasc cumulativ urmtoarele condi+ii: - serviciile trebuie s fie efectiv prestate, s fie e-ecutate n baza unui contract nc1eiat ntre pr+i sau n baza oricrei forme contractuale prevzute de lege; justificarea prestrii efective a serviciilor se efectueaz prin: situa+ii de lucrri, procese-verbale de recep+ie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de pia+ sau orice alte materiale corespunztoare; - contribuabilul trebuie s dovedeasc necesitatea efecturii c1eltuielilor prin specificul activit+ilor desf"urate. 7u intr sub inciden+a condi+iei privitoare la nc1eierea contractelor de prestri de servicii, prevzut la art. 21 alin. %:* lit. m* din 5odul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate "i de persoane juridice, cum sunt: cele de ntre+inere "i reparare a activelor, serviciile po"tale, serviciile de comunica+ii "i de multiplicare, parcare, transport "i altele asemenea. :G. Pentru servicii de management, consultan+ "i asisten+ te1nic prestate de nereziden+ii afilia+i contribuabilului, la analiza tranzac+iilor pentru determinarea deductibilit+ii c1eltuielilor trebuie s se aib n vedere "i principiile din comentariul la articolul G privind impunerea ntreprinderilor asociate din 5onven+ia-model cu privire la impozitele pe venit "i impozitele pe capital. 0naliza trebuie s aib n vedere: %i* pr+ile implicate; %ii* natura serviciilor prestate; %iii* elementele de recunoa"tere a c1eltuielilor "i veniturilor pe baza documentelor justificative care s ateste prestarea acestor servicii. Biletul nr.: 1.Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public. Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere: actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. 51iar daca profesionistul contabil este platit de un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau auditare asituatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul . 2.Prezentati regimul fiscal in cazul c0eltuielilor cu sponsorizarea. 51eltuielile de sponsorizare "i#sau mecenat "i c1eltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaz sponsorizri "i#sau acte de mecenat, potrivit prevederilor ?egii nr. )'#&GG: privind sponsorizarea, cu modificrile ulterioare, "i ale ?egii bibliotecilor nr. )):#'((', republicat, cu modificrile "i completrile ulterioare, precum "i cei care acord burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente n limita minim precizat mai jos: 1. ) la mie din cifra de afaceri; 2. '(3 din impozitul pe profit datorat. An limitele respective se ncadreaz "i c1eltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, n scopul construc+iei de localuri, al dotrilor, ac1izi+iilor de te1nologie a informa+iei "i de documente specifice, finan+rii programelor de formare continu a bibliotecarilor, sc1imburilor de speciali"ti, a burselor de specializare, a participrii la congrese interna+ionale; ?orme metodologice3 ART. 21 al. " p! :GC&. ;-emplu de calcul privind scderea din impozitul pe profit datorat a c1eltuielilor reprezent!nd sponsorizarea. In contribuabil pltitor de impozit pe profit nc1eie un contract de sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, n calitate de sponsor, n valoare de &2.(((.((( lei. 5ontractul de sponsorizare se nc1eie n data de ' februarie '((2.

?a calculul profitului impozabil pentru trimestrul , '((2, contribuabilul prezint urmtoarele date financiare: <enituri din v!nzarea mrfurilor J &.(((.(((.((( lei <enituri din prestri de servicii J '.(((.((( lei KKKKKKKKKKKKKKKKK @otal cifr de afaceri &.(('.(((.((( lei 51eltuieli privind mrfurile J F2(.(((.((( lei 51eltuieli cu personalul J '(.(((.((( lei 0lte c1eltuieli de e-ploatare J G(.(((.((( lei KKKKKKKKKKKKKKKKK din care: &2.(((.((( lei sponsorizare @otal c1eltuieli 4E(.(((.((( lei 5alculul profitului impozabil pentru trimestrul , '((2: Profitul impozabil J &.(('.(((.((( - 4E(.(((.((( L &2.(((.((( J &2F.(((.((( lei. ,mpozitul pe profit nainte de scderea c1eltuielii cu sponsorizarea: &2F.(((.((( - &E3 J '2.&'(.((( lei. 0v!ndu-se n vedere condi+iile de deducere prevzute la art. 21 alin. %:* lit. p* din 5odul fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt: - ) la mie din cifra de afaceri reprezint ).((E.((( lei; - '(3 din impozitul pe profit nainte de deducerea c1eltuielilor de sponsorizare reprezint 2.(':.((( lei. Suma de sczut din impozitul pe profit este ).((E.((( lei. Pentru trimestrul , '((2 impozitul pe profit datorat este de: '2.&'(.((( - ).((E.((( J ''.&&:.((( lei. 5ontribuabilii care efectueaz sponsorizri "i#sau acte de mecenat, potrivit ?egii nr. )'#&GG: privind sponsorizarea, cu modificrile "i completrile ulterioare, "i ?egii bibliotecilor nr. )):#'((', republicat, cu modificrile "i completrile ulterioare "i#sau care acord burse private, pe baz de contract, n condi+iile ?egii nr. )FE#'((: privind bursele private, cu modificrile ulterioare, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dac aceste c1eltuieli nsumate ndeplinesc cumulativ condi+iile prevzute de art. 21 alin. %:* lit. p* din ?egea nr. 2F&#'(() privind 5odul fiscal, cu modificrile "i completrile ulterioare. Biletul nr.; 1. Rolul profesiei contabile pentru dez)oltarea economiei. >ilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. ,ntreprinderile mici si mijlocii reprezinta peste 4(3 din economia europeana. Dezvoltarea lor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili. Pofesionistii contabili sunt implicate in toate domeniile vietii economice si sociale: ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industrial, fianciare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc. 6iind implicate in atatea structure ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale, contribuie la performantele pietelor fianciare etc. 2. Prezentati regimul fiscal al c0eltuielilor cu dobanzile. 51eltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. 9radul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor e-istente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale. ,n cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu e-ceptia celor prevazute in paragraful anterior, dobanzile deductibile sunt limitate la: a* nivelul ratei dobanzii de referinta a >ancii 7ationale a $omaniei, corespunzatoare ultimei luni din tri-mestru, pentru imprumuturile in lei; b* nivelul ratei dobanzii anuale prin procentul de la momentul respectiv, pentru imprumuturile in valuta. 7ivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta se actualizeaza prin 1otarare a guvernului. ?imita prevazuta la paragraful anterior se aplica separat pentru fiecare imprumut. 0ceasta limita nu se aplica societatilor comerciale bancare, persoanelor juridice romane, sucursalelor bancilor straine care isi desfasoara activitatea in $omania, societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de credit ipotecar, institutiilor de credit, precum si institutiilor financiare nebancare. ,n cazul unei persoane juridice straine care isi desfasoara activita-tea printr-un sediu permanent in $omania, prevederile prezentului articol se aplica prin luarea in considerare a capitalului propriu. @ezi art 2 de mai sus Biletul nr. 1< 1.1espre #tandardele 5nternationale de Audit. Standardele ,nternationale de 0udit %,S0* sunt utilizate la

auditarea situatiilor financiare. ,S0 se utilizeaza, de asemenea, adaptate conform necesitatilor, pentru auditarea altor informatii si pt servicii cone-e. ,S0 contin principiile de baza si procedurile esentiale %identificate dupa fontul literei cu care sunt tiparite, si anume, caractere aldine*, precum si recomandarile aferente sub forma materialelor e-plicative si a altor materiale. Principiile de baza si procedurile esentiale trebuie sa fie interpretate n conte-tul materialelor e-plicative, si al altor materiale care ofera ndrumari privind modul de aplicare. Pentru ntelegerea si aplicarea principiilor de baza si a procedurilor esentiale, precum si a recomandarilor aferente trebuie sa se ia n considerare ntregul te-t al ,S0, incluz!ndu-se si materialele e-plicative si celelalte materiale continute n ,S0, si nu doar te-tul tiparit cu caracter aldin. An situatii e-ceptionale, un auditor financiar poate considera necesara abaterea de la ,S0, cu scopul de a realiza mai eficient obiectivul unui audit financiar. 5!nd apar astfel de situatii, auditorul financiar trebuie sa fie pregatit sa justifice aceasta abatere. ,S0 trebuie sa se aplice doar aspectelor semnificative 2.Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de un mi=ioc fi- pentru a fi deductibila amortizarea fiscala. Dijlocul fi- amortizabil este orice imobilizare corporal care ndepline"te cumulativ urmtoarele condi+ii: a! este de+inut "i utilizat n produc+ia, livrarea de bunuri sau n prestarea de servicii, pentru a fi nc1iriat ter+ilor sau n scopuri administrative; b! are o valoare fiscal mai mare dec!t limita stabilit prin 1otr!re a 9uvernului, la data intrrii n patrimoniul contribuabilului; c! are o durat normal de utilizare mai mare de un an. Pentru imobilizrile corporale care sunt folosite n loturi, seturi sau care formeaz un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizrii se are n vedere valoarea ntregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intr n structura unui activ corporal, a cror durat normal de utilizare difer de cea a activului rezultat, amortizarea se determin pentru fiecare component n parte. Sunt, de asemenea, considerate mijloace fi-e amortizabile: a! investi+iile efectuate la mijloacele fi-e care fac obiectul unor contracte de nc1iriere, concesiune, loca+ie de gestiune sau altele asemenea; b! mijloacele fi-e puse n func+iune par+ial, pentru care nu s-au ntocmit formele de nregistrare ca imobilizare corporal; acestea se cuprind n grupele n care urmeaz a se nregistra, la valoarea rezultat prin nsumarea c1eltuielilor efective ocazionate de realizarea lor; c! investi+iile efectuate pentru descopert n vederea valorificrii de substan+e minerale utile, precum "i pentru lucrrile de desc1idere "i pregtire a e-trac+iei n subteran "i la suprafa+; d! investi+iile efectuate la mijloacele fi-e e-istente, sub forma c1eltuielilor ulterioare realizate n scopul mbunt+irii parametrilor te1nici ini+iali "i care conduc la ob+inerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fi-; e! investi+iile efectuate din surse proprii, concretizate n bunuri noi, de natura celor apar+in!nd domeniului public, precum "i n dezvoltri "i modernizri ale bunurilor aflate n proprietate public; f! amenajrile de terenuri. @AB5 ART 2" 1A 6A5 #C# Biletul nr. 11 Aspecte conceptuale pri)ind etica. ;tica isi are originea in cuvantul /et1os. din limba greaca: aceasta poate insemna atat caracterul unui individ, cat si cultura unei comunitati. ;tica se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor umane din perspective principiilor morale si a rolului acestora in viata sociala. ;tica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens si mai restrans reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesii liberale. Ce reprezint )aloarea fiscal a unui mi=ioc fi-. Dn cazul $n care se )inde la un pret mai mic dec/t )aloarea rdmas neamortizat fiscal& aceasta este deductibil la determinarea impozitului pe profit? Art 2" alin 71.! Pentru mijloacele fi-e amortizabile, deducerile de amortizare se determin fr a lua n calcul amortizarea contabil. 5!"tigurile sau pierderile rezultate din v!nzarea ori din scoaterea din func+iune a acestor mijloace fi-e se calculeaz pe baza valorii fiscale a acestora, diminuat cu amortizarea fiscal. Pentru mijloacele fi-e cu valoarea contabil eviden+iat n sold la data de )& decembrie '((), amortizarea se calculeaz n baza valorii rmase neamortizat, pe durata normal de utilizare rmas, folosindu-se metodele de amortizare aplicate p!n la aceast dat. 71.81! An cazul n care se nlocuiesc pr+i componente ale mijloacelor fi-e amortizabile#imobilizrilor necorporale cu valoare fiscal rmas neamortizat, c1eltuielile reprezent!nd valoarea fiscal rmas neamortizat aferent pr+ilor nlocuite reprezint c1eltuieli deductibile la calculul profitului impozabil. <aloarea fiscal rmas neamortizat a mijloacelor fi-e amortizabile#imobilizrilor necorporale se recalculeaz n mod corespunztor, prin diminuarea acesteia cu valoarea fiscal rmas neamortizat aferent pr+ilor nlocuite "i majorarea cu valoarea fiscal

aferent pr+ilor noi nlocuite, pe durata normal de utilizare rmas. 71.82! An cazul n care se nlocuiesc pr+i componente ale mijloacelor fi-e amortizabile#imobilizrilor necorporale dup e-pirarea duratei normale de utilizare, pentru determinarea amortizrii fiscale se va stabili o nou durat normal de utilizare de ctre o comisie te1nic sau un e-pert te1nic independent. Norme metodologice 0$@. ': al.&2 F&C2. Pentru determinarea valorii fiscale n cazul transferurilor terenurilor cu valoare contabil, precum "i pentru determinarea valorii fiscale rmase neamortizate n cazul mijloacelor fi-e amortizabile eviden+iate n sold la )& decembrie '((), n valoarea fiscal de la data intrrii n patrimoniu se includ "i reevalurile efectuate, potrivit legii, p!n la acea dat. Pentru determinarea valorii fiscale a terenurilor, respectiv a valorii fiscale rmase neamortizate n cazul mijloacelor fi-e amortizabile, vor fi luate n calcul "i reevalurile contabile efectuate dup data de & ianuarie '((F, precum "i partea rmas neamortizat din reevalurile contabile efectuate n perioada & ianuarie '((: - )& decembrie '((E, eviden+iate la data de )& decembrie '((E. 7u se recupereaz prin intermediul amortizrii fiscale reevalurile contabile efectuate dup data de & ianuarie '((: la mijloacele fi-e amortizabile care nu mai au valoare fiscal rmas neamortizat la data reevalurii. An cazul n care ulterior datei de )& decembrie '(() se efectueaz reevaluri care determin o descre"tere a valorii acestora se procedeaz la o scdere a rezervei din reevaluare n limita soldului creditor al rezervei, n ordinea descresctoare nregistrrii rezervei, iar valoarea fiscal a terenurilor "i valoarea fiscal rmas neamortizat a mijloacelor fi-e amortizabile se recalculeaz corespunztor. An aceste situa+ii, partea din rezerva din reevaluare care a fost anterior dedus se include n veniturile impozabile ale perioadei n care se efectueaz opera+iunile de reevaluare ulterioare datei de )& decembrie '((). Prin valoarea fiscal rmas neamortizat se n+elege diferen+a dintre valoarea fiscal la data intrrii n patrimoniu "i valoarea amortizrii fiscale. An valoarea fiscal la data intrrii n patrimoniu se include "i ta-a pe valoarea adugat devenit nedeductibil, potrivit prevederilor titlului <,. F&CE. An aplicarea prevederilor art. 2" alin. %&2* din 5odul fiscal, c1eltuielile nregistrate ca urmare a casrii unui mijloc fi- cu valoarea fiscal incomplet amortizat sunt c1eltuieli efectuate n scopul realizrii de venituri impozabile. Prin casarea unui mijloc fi- se n+elege opera+ia de scoatere din func+iune a activului respectiv, urmat de dezmembrarea acestuia "i valorificarea pr+ilor componente rezultate, prin v!nzare sau prin folosirea n activitatea curent a contribuabilului. F&CF. 51eltuielile cu amortizarea activelor necorporale aferente capitalului imobilizat, cu valoarea contabil eviden+iat n sold la )& decembrie '((), sunt deductibile la calculul profitului impozabil, pe durata rmas de amortizat, n baza valorii rmase neamortizate. F&C4. <aloarea imobilizrilor necorporale#corporale n curs de e-ecu+ie care nu se mai finalizeaz "i se scot din eviden+ pe seama conturilor de c1eltuieli, n baza aprobrii#deciziei de sistare sau abandonare, precum "i valoarea rmas a investi+iilor efectuate la mijloacele fi-e concesionate, nc1iriate sau luate n loca+ie de gestiune, n situa+ia n care contractele se reziliaz nainte de termen, reprezint c1eltuieli nedeductibile, dac nu au fost valorificate prin v!nzare sau casare. Biletu5 nr.12 1?ecesitatea unui cod etic al profesiei contabile. 5onform directivelor europene privind serviciile, un cod de etica trebuie sa includ, in functie de specificul fiecarei profesiuni, atat modalitatile de comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate, cat si regulile referitoare la conditiile de e-ercitare a activitatilor profesionistilor ca reguli doentologice vizand sa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional. Profesia contabila se distinge de alte profesii prin insumarea unei responsabilitati fata de interesul public, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate in interes public si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii si reguli de comportament profesional menite sa dea serviciilor respective autoritatea necesara si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii financiar-contabile care pot influenta negativ deciziile acestora. Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora de catre toti profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta, organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru instruirea unui sistem de investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale si etice. 2Care este regimul fiscal din punctul de )edere al impozitului pe profit al autoturismelor folosite de persoanele cu functii de conducere sau administrare?

n! c1eltuielile de func+ionare, ntre+inere "i repara+ii, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu func+ii de conducere "i de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat potrivit art. 21 alin. %:* lit. t*, la cel mult un singur autoturism aferent fiecrei persoane cu astfel de atribu+ii. art. 21 alin. %:* lit. t* 2(3 din c1eltuielile aferente ve1iculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate e-clusiv n scopul activit+ii economice, cu o mas total ma-im autorizat care s nu dep"easc ).2(( Hg "i care s nu aib mai mult de G scaune de pasageri, incluz!nd "i scaunul "oferului, aflate n proprietatea sau n folosin+a contribuabilului. 0ceste c1eltuieli sunt integral deductibile pentru situa+iile n care ve1iculele respective se nscriu n oricare dintre urmtoarele categorii: &. ve1iculele utilizate e-clusiv pentru servicii de urgen+, servicii de paz "i protec+ie "i servicii de curierat; '. ve1iculele utilizate de agen+ii de v!nzri "i de ac1izi+ii; ). ve1iculele utilizate pentru transportul de persoane cu plat, inclusiv pentru serviciile de ta-imetrie; :. ve1iculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plat, inclusiv pentru nc1irierea ctre alte persoane sau pentru instruire de ctre "colile de "oferi; 2. ve1iculele utilizate ca mrfuri n scop comercial. 51eltuielile care intr sub inciden+a acestor prevederi nu includ c1eltuielile privind amortizarea. Dodalitatea de aplicare a acestor prevederi se stabile"te prin norme; ! c1eltuielile cu beneficiile acordate salaria ilor n instrumente de capitaluri cu decontare n aciuni. 0cestea reprezint elemente similare c1eltuielilor la momentul acordrii efective a beneficiilor dac acestea sunt impozitate conform titlului ,,,; u! c1eltuielile nregistrate n eviden+a contabil, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corup+ie, potrivit legii. Biletul nr.1 1. Codul etic 5EAC% rol& structur. 5odul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol: -da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor; -protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative din economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul, coruptie etc. 5odul etic este structurat in trei parti si '' de sectiuni: Partea A M destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liber-profesionisti sau angajati- contine E sectiuni Sectiunea &((- ,ntroducere si principii fundamentale Sectiunea &&( M ,ntegritatea Sectiunea &'( M Obiectivitatea Sectiunea &)( M 5ompetenta profesionala si prudenta Sectiunea &:( - 5onfidentialitatea Sectiunea &2( M 5omportamentul profesional Partea B F destinat profesiionistilor contabili independenti M &(sectiuni Sectiunea '(( M ,ntroducere Sectiunea '&( M 0cceptarea unui client Sectiunea ''( -5onflicte de interes Sectiunea ')( M Opinii suplimentare Sectiunea ':( M Onorarii si alte tipuri de remuneratii Sectiunea '2( M DarHetingul serviciilor profesionale Sectiunea 'E( - 5adouri si ospitalitate Sectiunea '4( M Obiectivitate- toate serviciile Sectiunea 'G( M ,ndependenta in misiuni de audit si certificare Partea C M destinata profesionistilor contabili nagajati M E sectiuni Sectiunea )(( M ,ntroducere Sectiunea )&( M5onflicte potentiale Sectiunea )'( M ,ntocmirea si raportarea informatiilor N Sectiunea ))( M ?uarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea ):( - ,nterese financiare Sectiunea )2( M Stimulente. 0cceptarea si emiterea de oferte 2Prezentati regimul deductibilitatii $n cazul pro)izioanelor. Codul fiscal: ART. 22 Provizioane i rezerve 71! 5ontribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor "i provizioanelor, numai n conformitate cu prezentul articol, astfel: b! provizioanele pentru garan+ii de bun e-ecu+ie acordate clien+ilor; Norme metodologice c! provizioanele constituite n limita unui procent de '(3 ncep!nd cu data de & ianuarie '((:, '23 ncep!nd cu data de & ianuarie '((2, )(3 ncep!nd cu data de & ianuarie '((E, din valoarea crean+elor asupra

1.

2.

clien+ilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dec!t cele prevzute la lit. d*, f*, g* "i i*, care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condi+ii: &. sunt nregistrate dup data de & ianuarie '((:; '. sunt ne ncasate ntr-o perioad ce dep"e"te 'F( de zile de la data scaden+ei; ). nu sunt garantate de alt persoan; :. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; 2. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului; Norme metodologice d! provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare "i func+ionare, de ctre institu+iile de credit, institu+iile financiare nebancare nscrise n $egistrul general +inut de >anca 7a+ional a $om!niei, precum "i provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice similare; i! provizioanele de risc pentru opera+iunile pe pie+ele financiare, constituite potrivit reglementrilor 5omisiei 7a+ionale a <alorilor Dobiliare; =! provizioanele constituite n limita unei procent de &((3 din valoarea crean+elor asupra clien+ilor, nregistrate de ctre contribuabili, altele dec!t cele prevzute la lit. d*, f*, g* "i i*, care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condi+ii: &. sunt nregistrate dup data de & ianuarie '((F; '. crean+a este de+inut la o persoan juridic asupra creia este declarat procedura de desc1idere a falimentului, pe baza 1otr!rii judectore"ti prin care se atest aceast situa+ie; ). nu sunt garantate de alt persoan; :. sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; 2. au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului. >! provizioanele pentru nc1iderea "i urmrirea post nc1idere a depozitelor de de"euri, constituite de contribuabilii care desf"oar activit+i de depozitare a de"eurilor, potrivit legii, n limita sumei stabilite prin proiectul pentru nc1iderea "i urmrirea post nc1idere a depozitului, corespunztoare cotei-pr+i din tarifele de depozitare percepute; l! provizioanele constituite de companiile aeriene din $om!nia pentru acoperirea c1eltuielilor de ntre+inere "i reparare a parcului de aeronave "i a componentelor aferente, potrivit programelor de ntre+inere a aeronavelor, aprobate corespunztor de ctre 0utoritatea 0eronautic 5ivil $om!n. m! provizioanele#ajustrile pentru deprecierea crean+elor preluate de la institu+iile de credit n vederea recuperrii acestora, n limita diferen+ei dintre valoarea crean+ei preluate prin cesionare "i suma de ac1itat cedentului, pentru crean+ele care ndeplinesc cumulativ urmtoarele condi+ii: &. sunt cesionate "i nregistrate n contabilitatea cesionarului dup data de & iulie '(&' inclusiv; '. sunt transferate de la o persoan sau datorate de o persoan care nu este afiliat contribuabilului cesionar; ). au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului cesionar. Norme metodologice 79! An n+elesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se n+elege "i majorarea unui provizion sau a unei rezerve. 7:! Provizioanele constituite pentru crean+ele asupra clien+ilor, nregistrate de ctre contribuabili nainte de & ianuarie '((:, sunt deductibile n limitele prevzute la alin. %&* lit. c*, n situa+ia n care crean+ele respective ndeplinesc cumulativ urmtoarele condi+ii: a! nu sunt garantate de alt persoan; b! sunt datorate de o persoan care nu este persoan afiliat contribuabilului; c! au fost incluse n veniturile impozabile ale contribuabilului; d! crean+a este de+inut asupra unei persoane juridice pentru care a fost desc1is procedura falimentului, pe baza 1otr!rii judectore"ti prin care se atest aceast situa+ie; e! nu au mai fost constituite provizioane deductibile fiscal pentru crean+a respectiv. Biletu5 nr. 1" 1espre integritate. Concept3 ,ntegritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie s fie drept si onest n toate relatiile profesionale si de afaceri si sa nu asocieze la declaratii false sau care ar putea induce in eroare consumatorii. Comentarii3 In profesionist contabil nu trebuie sa se asocieze la rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea: contin o declaratie in mod semnificativ falsa sau care induce in eroare contin declaratii sau informatii eronate; omit sau ascund informatii, atunci cand aceste omisiuni induc in eroare Prezentati care este regimul pierderilor fiscale $n cazul

impozitului pe profit. 0$@. 'E Pierderi fiscale 71! Pierderea anual, stabilit prin declara+ia de impozit pe profit, se recupereaz din profiturile impozabile ob+inute n urmtorii 2 ani consecutivi. $ecuperarea pierderilor se va efectua n ordinea nregistrrii acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale n vigoare din anul nregistrrii acestora. 72! Pierderea fiscal nregistrat de contribuabilii care "i nceteaz e-isten+a ca efect al unei operaiuni de fuziune sau divizare se recupereaz de ctre contribuabilii nou- nfiin+a+i ori de ctre cei care preiau patrimoniul societ+ii absorbite sau divizate, dup caz, propor ional cu activele "i pasivele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de fuziune#divizare. Pierderea fiscal nregistrat de contribuabilii care nu "i nceteaz e-isten+a ca efect al unei opera iuni de desprindere a unei pr+i din patrimoniul acestora, transferat ca ntreg, se recupereaz de ace ti contribuabili "i de cei care preiau parial patrimoniul societ+ii cedente, dup caz, proporional cu activele "i pasivele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de divizare, respectiv cu cele men inute de persoana juridic cedent. 7 ! An cazul persoanelor juridice strine, prevederile alin. %&*, respectiv alin. %2* se aplic lu!ndu-se n considerare numai veniturile "i c1eltuielile atribuibile sediului permanent, respectiv veniturile "i c1eltuielile atribuibile fiecrui sediu permanent cumulate la nivelul sediului permanent desemnat n $om!nia. Pierderile fiscale nregistrate p!n la data de )( iunie '(&) de sediile permanente care apar+in aceleia"i persoane juridice strine, care aplic prevederile art. 'GC&, nerecuperate p!n la aceast dat, se transmit sediului permanent desemnat "i se recupereaz n func+ie de perioada n care acestea au fost nregistrate, astfel: a* pierderea fiscal nregistrat n perioada & ianuarie - )( iunie '(&) inclusiv este luat n calcul la stabilirea profitului impozabil#pierderii fiscale din perioada & iulie - )& decembrie '(&) inclusiv, naintea recuperrii pierderilor fiscale din anii preceden+i anului '(&), perioada & iulie - )& decembrie '(&) inclusiv nefiind considerat an fiscal n sensul celor F ani consecutivi; b* pierderea fiscal nregistrat n anii anteriori anului '(&), rmas nerecuperat la data de )( iunie '(&), se recupereaz, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit care urmeaz acestei date, pe perioada de recuperare rmas din perioada ini+ial de 2 ani, respectiv F ani, n ordinea nregistrrii acesteia; anul '(&) este considerat un singur an fiscal n sensul celor 2 ani, respectiv F ani consecutivi. % n vigoare de la & iulie '(&)* 7"! 5ontribuabilii care au fost pltitori de impozit pe venit "i care anterior au realizat pierdere fiscal intr sub inciden+a prevederilor alin. %&*, respectiv alin. %2*, de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. 0ceast pierdere se recupereaz pe perioada cuprins ntre data nregistrrii pierderii fiscale "i limita celor 2 ani, respectiv F ani, dup caz. 7.! Prin e-cep+ie de la prevederile alin. %&*, pierderea fiscal anual realizat ncep!nd cu anul '((G, stabilit prin declara+ia de impozit pe profit, se recupereaz din profiturile impozabile ob+inute n urmtorii F ani consecutivi. $ecuperarea pierderilor se va efectua n ordinea nregistrrii acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale n vigoare din anul nregistrrii acestora. Norme metodologice ?orme metodologice3ART. 2+ F). $ecuperarea pierderilor fiscale anuale se face n ordinea nregistrrii acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale n vigoare din anul nregistrrii acestora. F:. Pierderea fiscal reprezint suma nregistrat n declara+ia de impunere a anului precedent. F2. An cazul n care recuperarea pierderii contabile se face din rezervele legale, constituite din profit nainte de impozitare, reconstituirea ulterioar a rezervei legale nu va mai fi o sum deductibil la calculul profitului impozabil. FE. Pierderile fiscale anuale din anii preceden+i anului opera+iunilor de fuziune, divizare sau desprindere a unei pr+i din patrimoniul acestuia, nerecuperate de contribuabilul cedent "i transmise contribuabilului beneficiar, se recupereaz, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit care urmeaz datei la care aceste opera+iuni produc efecte, potrivit legii, pe perioada de recuperare rmas din perioada ini+ial de 2, respectiv F ani, n ordinea n care au fost nregistrate acestea de ctre contribuabilul cedent. Pierderile fiscale nregistrate de contribuabilul cedent n perioada din anul curent cuprins ntre & ianuarie "i data la care opera+iunea respectiv produce efecte, transmise contribuabilului beneficiar, se recupereaz la fiecare termen de plat a impozitului pe profit care urmeaz datei la care aceste opera+iuni produc efecte, potrivit legii. 0ceast pierdere este luat n calcul de ctre contribuabilul beneficiar, la stabilirea profitului impozabil#pierderii fiscale

1.

din anul fiscal respectiv, naintea recuperrii pierderilor fiscale din anii evitarea relatiei care permit ca idei preconcepute, partinirea ori preceden+i. influentele altora sa incalce obiectivitatea An scopul recuperrii pierderii fiscale transferate sau men+inute, dup caz, @rebuie sa se asigure ca personalul angajat si-a insusit principiul contribuabilul cedent "i contribuabilul beneficiar efectueaz "i urmtoarele obiectivitatii opera+iuni: 7u trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri su invitatii care pot avea influenta a* contribuabilul cedent calculeaz pierderea fiscal pe perioada cuprins importanta si daunatoare asupra rationamentului lor professional ntre & ianuarie "i data la care opera+iunea de desprindere a unei pr+i 2. din Ce reprezinta din punctul de )edere al impozitului pe profit creditul fiscal patrimoniu produce efecte, n vederea stabilirii pr+ii de pierdere transmise e-tern? contribuabilului beneficiar, respectiv pr+ii pe care continu s o recupereze, 0$@. )& 5redit fiscal propor+ional cu activele "i pasivele transferate#men+inute; 71! Dac o persoan juridic rom!n ob+ine venituri dintr-un stat b* contribuabilul cedent eviden+iaz partea de pierdere fiscal din anul strin prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului curent, precum "i din anii preceden+i transferat#men+inut, n registrul de cu re+inere la surs "i veniturile sunt impozitate at!t n $om!nia c!t "i n eviden+ fiscal; statul strin, atunci impozitul pltit ctre statul strin, fie direct, fie indirect c* contribuabilul cedent transmite contribuabilului beneficiar un nscris care prin re+inerea "i virarea de o alt persoan, se deduce din impozitul pe profit trebuie s cuprind informa+ii fiscale referitoare la: ce se determin potrivit prevederilor prezentului titlu. - pierderile fiscale anuale transferate contribuabilului beneficiar, nregistrate 72! Deducerea pentru impozitele pltite ctre un stat strin ntr-un n declara+iile sale de impozit pe profit, inclusiv cea pentru anul n care an fiscal nu poate dep"i impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de opera+iunea de reorganizare produce efecte, detaliate pe fiecare an fiscal n impozit pe profit prevzute la art. 19 alin. %&* la profitul impozabil ob+inut n parte; statul strin, determinat n conformitate cu regulile prevzute n prezentul - n cazul opera+iunilor de desprindere a unei pr+i din patrimoniu, transmite titlu sau la venitul ob+inut din statul strin. "i partea din pierderea fiscal nregistrat n anul curent, stabilit prin 7281! Deducerea prevzut la alin. %'* se acord doar din impozitul ajustarea pierderii fiscale calculate la lit. a*, precum "i pierderile fiscale din pe profit calculat pentru anul n care impozitul a fost pltit statului strin. anii preceden+i, propor+ional cu activele "i pasivele transmise 7 ! ,mpozitul pltit unui stat strin este dedus, dac se aplic contribuabilului beneficiar, potrivit proiectului de divizare; prevederile conven+iei de evitare a dublei impuneri nc1eiate ntre $om!nia d* contribuabilul beneficiar nregistreaz, n registrul de eviden+ fiscal, "i statul strin "i dac persoana juridic rom!n prezint documenta+ia pierderile fiscale preluate pe baza nscrisului transmis de contribuabilul corespunztoare, conform prevederilor legale, din care s rezulte faptul c cedent, n care eviden+iaz distinct "i perioada de recuperare pentru fiecare impozitul a fost pltit statului strin. pierdere fiscal transferat. Biletul nr.1+ FEC&. An scopul aplicrii prevederilor art. 2+ alin. %'* din 5odul fiscal, prin 1. 1espre competenta profesionala si prudenta parte de patrimoniu transferat ca ntreg n cadrul unei opera+iuni de 5ompetenta profesionala presupune ca profesionistul contabil sa desprindere efectuate potrivit legii se n+elege activitatea economic#ramura detina competentele necesare desfasurarii misiunii pe care o are de indeplinit de activitate care, din punct de vedere organizatoric, este independent "i si satisface cele doua componente ale principiului: capabil s func+ioneze prin propriile mijloace. 5aracterul independent al - obtinerea competentei unei activit+i economice#ramuri de activitate se apreciaz potrivit - mentinerea competentei prevederilor pct. 4EC'. An situa+ia n care partea de patrimoniu desprins nu Den+inerea competen+ei necesit o permanent con"tientizare si este transferat ca ntreg, n sensul identificrii unei activit+i n+elegere a evolu+iilor relevante pe plan profesional te1nic si n mediul de afaceri. economice#ramuri de activitate, independente, pierderea fiscal nregistrat Dezvoltarea profesional continu elaboreaz "i men+ine capacit+ile care i permit de contribuabilul cedent nainte ca opera+iunea de desprindere s produc unui profesionist contabil s desf"oare o activitate competent ntr-un mediu efecte potrivit legii se recupereaz integral de ctre acest contribuabil. profesional. FEC'. An scopul aplicrii prevederilor art. 2+ alin. %:* din 5odul fiscal, In profesionist contabil ar trebui s se asigure treptat c cei care "i contribuabilii care, ncep!nd cu data de & februarie '(&), aplic sistemul de desf"oar activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiaz de instruire "i impunere pe veniturile micro ntreprinderilor respect "i urmtoarele reguli de supervizare adecvate. recuperare a pierderii fiscale: Dac este cazul, un profesionist contabil ar trebui s i aten+ioneze pe clien+i, - pierderea fiscal nregistrat n anii anteriori anului '(&) se recupereaz angajatori "i al+i utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente ale serviciilor potrivit prevederilor art. 2+ din 5odul fiscal, de la data la care contribuabilul pentru a evita n+elegerea eronat a unei opinii e-primate drept afirmarea unui fapt. revine la sistemul de plat a impozitului pe profit, anul '(&) fiind considerat 2. Care este sediul materiei reglementarilor profesionale pri)ind un singur an fiscal n sensul celor 2 sau F ani consecutivi; e-pertiza contabila? - pierderea fiscal din perioada & ianuarie - )& ianuarie '(&) inclusiv, Sediul reglementrilor profesionale se adreseaz nregistrat de ctre un contribuabilul care, n aceast perioad, a fost pltitor deopotriv e-pertizelor contabile judiciare "i e-trajudiciare, regsindu-se n de impozit pe profit, se recupereaz, potrivit prevederilor art. 'E din 5odul $egulamentul de Organizare "i 6unc+ionare al 5;550$, n 7orma fiscal, de la data la care contribuabilul revine la sistemul de plat a profesional nr. )2 privind e-pertizele contabile "i n 5odul ;tic 7a+ional al impozitului pe profit, iar anul '(&: este primul an de recuperare a pierderii, Profesioni"tilor 5ontabili. n sensul celor F ani consecutivi; Regulamentul de Organizare i Funcionare a Corpului Experilor - n cazul n care contribuabilul revine n cursul anului '(&), la sistemul de Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia reglementeaz obliga+ia plat a impozitului pe profit potrivit art. 1128+ din 5odul fiscal, pierderea e-pertului contabil de a se manifesta liber fa+ de orice interes care este fiscal nregistrat n perioada & ianuarie - )& ianuarie '(&) inclusiv este incompatibil cu integritatea, obiectivitatea "i, n general, cu independen+a luat n calcul la stabilirea profitului impozabil#pierderii fiscale din perioada profesional, e-ercitarea profesiei de e-pert contabil fc!ndu-se cu & februarie - )& decembrie '(&), naintea recuperrii pierderilor fiscale din respectarea principiului independen+ei profesiei; e-pertul contabil nu trebuie anii preceden+i anului '(&), "i se recupereaz potrivit art. 2+ din 5odul niciodat s se gseasc n situa+ia de conflict de interese "i n nici o alt fiscal, ncep!nd cu anul '(&:, n limita celor F ani consecutivi. Perioada & situa+ie care ar putea aduce atingere integrit+ii "i obiectivit+ii sale. februarie - )& decembrie '(&) inclusiv nu este considerat an fiscal n sensul Norma profesional nr !" con+ine cadrul de referin+ al misiunilor celor F ani consecutivi. privind e-pertizele contabile, structurat pe urmtoarele subdiviziuni: FF. BBB 0brogat. N#$ Norme de comportament profesional specifice misiunilor Biletul nr. 1. privind e-pertizele contabile: ,ndependen+a e-pertului contabil; 5ompeten+a 1espre obiecti)itate. e-pertului contabil; 5alitatea e-pertizelor contabile; Secretul profesional "i Concept. Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie 5onfiden+ialitatea e-pertului contabil. 0ceste norme se suprapun demersului impartial, fara idei preconcepute, sa nu se gaseasca in situatii de conflict de deontologic privind e-pertiza contabil. interese sau de incompabilitatea si in nici o alta situatie care ar putea N%$ Norme de lucru specifice misiunilor privind e-pertizele detemina un terti bine informat, dar si bine intentionat sa ii puna la indoiala contabile: Dispunerea e-pertizelor judiciare "i numirea e-per+ilor contabili; cinstea si corectitudinea. 5ontractarea "i programarea e-pertizelor contabile; Documentarea lucrrilor Obligatia de a nu-si compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de privind e-pertizele contabile. 0ceste norme se suprapun demersului te1nic interese sau din cauza influentei nedorite a altor persoane. privind e-pertiza contabil. 6actori - sunt e-pusi unor situatii in care asupra lor se pot e-ercita presiuni N!$ Norme de raport specifice expertizelor contabile: $edactarea care le pot diminua obiectivitatea raportului de e-pertiz contabil; Semnarea "i depunerea raportului de imposibilitatea definirii a tuturor situatiilor in care ar e-ista eceste e-pertiz contabil. 0ceste norme se suprapun demersului profesional posibile presiuni si trebuie sa domine un caracter rezonabil privind e-pertiza contabil.

1.

N&$ Anexe' Dodel de 5ontract privind efectuarea e-pertizelor contabile e-trajudiciare; Dodel de $aport de e-pertiz contabil judiciar; Dodel de $aport de e-pertiz contabil e-trajudiciar. $eglementarea profesional a activit+ii de e-pertiz contabil are drept obiectiv crearea unui cadru care s asigure buna desf"urare a activit+ii e-per+ilor contabili ce desf"oar astfel de misiuni. Biletul nr.19 1espre profesionalism. 0cest principiu impune ca obligatie profesionistului contabil sa se conformeze legilor si reglementarilor relevante si sa evita orice actiune care ar prejudicia profesia, organismul profesional sau un membru. ,n cadrul strategiei de promovare si de marHeting a lor si a activitatii pe care efectueaza, profesionistii contabil nu trebuie sa furnizeze informatii eronate despre profesia lor. Profesionistii contabili trebuie sa fie cinstiti si loiali si nu trebuie: sa faca revendicari e-agerate pentru serviciile pe care le ofera, calificarile pe care le poseda si e-perienta pe care o detin sa ofere referinte compromitatoare sau comparatii lipsite de fundament privind munca desfasurata de altii 2Ce declaratie trebuie depus anual de contribuabili pentru impozitul pe profit si care sunt termenele de depunere? 0$@. ): Declararea "i plata impozitului pe profit 71! Declararea "i plata impozitului pe profit, cu e-cep+iile prevzute de prezentul articol, se efectueaz trimestrial, p!n la data de 2. inclusiv a primei luni urmtoare nc1eierii trimestrelor , - ,,,. Definitivarea "i plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectueaz p!n la termenul de depunere a declara+iei privind impozitul pe profit prevzut la art. .. 72! Ancep!nd cu data de & ianuarie '(&), contribuabilii, al+ii dec!t cei prevzu+i la alin. %:* "i %2*, pot opta pentru declararea "i plata impozitului pe profit anual, cu pl+i anticipate, efectuate trimestrial. @ermenul p!n la care se efectueaz plata impozitului anual este termenul de depunere a declara+iei privind impozitul pe profit, prevzut la art. .. 7 ! Op+iunea pentru sistemul anual de declarare "i plat a impozitului pe profit se efectueaz la nceputul anului fiscal pentru care se solicit aplicarea prevederilor alin. %'*. Op+iunea efectuat este obligatorie pentru cel pu+in ' ani fiscali consecutivi. ,e"irea din sistemul anual de declarare "i plat a impozitului se efectueaz la nceputul anului fiscal pentru care se solicit aplicarea prevederilor alin. %&*. 5ontribuabilii comunic organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului anual#trimestrial de declarare "i plat a impozitului pe profit, potrivit prevederilor 5odului de procedur fiscal, p!n la data de )& ianuarie inclusiv a anului fiscal respectiv. 7"! 5ontribuabilii societ+i comerciale bancare - persoane juridice rom!ne "i sucursalele din $om!nia ale bncilor - persoane juridice strine au obliga+ia de a declara "i plti impozit pe profit anual, cu pl+i anticipate efectuate trimestrial. @ermenul p!n la care se efectueaz plata impozitului anual este termenul de depunere a declara+iei privind impozitul pe profit, prevzut la art. .. 7.! Irmtorii contribuabili au obliga+ia de a declara "i plti impozitul pe profit, astfel: a! organiza+iile nonprofit au obliga+ia de a declara "i plti impozitul pe profit, anual, p!n la data de 2. februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul; b! contribuabilii care ob+in venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor te1nice "i a cartofului, pomicultur "i viticultur au obliga+ia de a declara "i de a plti impozitul pe profit anual, p!n la data de 2. februarie inclusiv a anului urmtor celui pentru care se calculeaz impozitul; c! contribuabilii prevzu+i la art. 1 lit. c* - e* au obliga+ia de a declara "i plti impozit pe profit trimestrial, conform alin. %&*. 7+! 5ontribuabilii, al+ii dec!t cei prevzu+i la alin. %:* "i %2*, care, n anul precedent, se aflau n una dintre urmtoarele situa+ii: a! nou- nfiin+a+i; b! nregistreaz pierdere fiscal la sf!r"itul anului fiscal precedent; c! s-au aflat n inactivitate temporar sau au declarat pe propria rspundere c nu desf"oar activit+i la sediul social#sediile secundare, situa+ii nscrise, potrivit prevederilor legale, n registrul comer+ului sau n registrul +inut de instan+ele judectore"ti competente, dup caz; d! au fost pltitori de impozit pe veniturile micro ntreprinderilor, n anul pentru care se datoreaz impozitul pe profit aplic sistemul de declarare "i plat prevzut la alin. %&*. An sensul prezentului alineat nu sunt considera+i contribuabili nou- nfiin+a+i cei care se nregistreaz ca efect al unor opera+iuni de reorganizare efectuate potrivit legii. 79! Prin e-cep+ie de la prevederile alin. %4*, contribuabilii prevzu+i la alin. %:* nou- nfiin+a+i, nfiin+a+i n cursul anului precedent sau care la sf!r"itul anului fiscal precedent nregistreaz pierdere fiscal efectueaz pl+i anticipate n contul impozitului pe profit la nivelul sumei

rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectueaz plata anticipat. 7:! 5ontribuabilii care aplic sistemul de declarare "i plat a impozitului pe profit anual, cu pl+i anticipate efectuate trimestrial, determin pl+ile anticipate trimestriale n sum de o ptrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele pre+urilor de consum, estimat cu ocazia elaborrii bugetului ini+ial al anului pentru care se efectueaz pl+ile anticipate, p!n la data de '2 inclusiv a lunii urmtoare trimestrului pentru care se efectueaz plata. ,mpozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza cruia se determin pl+ile anticipate trimestriale, este impozitul pe profit datorat conform declara+iei privind impozitul pe profit, fr a lua n calcul pl+ile anticipate efectuate n acel an. 7:81! An cazul contribuabililor care aplic reglementrile contabile conforme cu Standardele internaionale de raportare financiar, plile anticipate trimestriale se efectueaz n sum de o ptrime din impozitul pe profit aferent anului precedent determinat potrivit alin. %4*, fr a lua n calcul influena ce provine din aplicarea prevederilor art. 1;8 , inclusiv pentru anii fiscali n care se deduc sumele eviden iate n soldul debitor al contului rezultatul reportat din provizioane specifice. 7;! Prin e-cep+ie de la prevederile alin. %4*, contribuabilii care aplic sistemul de declarare "i plat a impozitului pe profit prevzut la alin. %'* "i care, n primul an al perioadei obligatorii prevzute de alin. %)*, nregistreaz pierdere fiscal efectueaz pl+i anticipate n contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectueaz plata anticipat. 71<! An cazul contribuabililor care aplic sistemul de declarare "i plat a impozitului pe profit prevzut la alin. %'* "i care, n anul precedent, au beneficiat de scutiri de la plata impozitului pe profit, conform legii, iar n anul pentru care se calculeaz "i se efectueaz pl+ile anticipate nu mai beneficiaz de facilit+ile fiscale respective, impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza cruia se determin pl+ile anticipate, este impozitul pe profit determinat conform declara+iei privind impozitul pe profit pentru anul precedent, lu!ndu-se n calcul "i impozitul pe profit scutit. 711! An cazul urmtoarelor opera+iuni de reorganizare efectuate potrivit legii, contribuabilii care aplic sistemul de declarare "i plat a impozitului pe profit anual, cu pl+i anticipate efectuate trimestrial, stabilesc impozitul pe profit pentru anul precedent, ca baz de determinare a pl+ilor anticipate, potrivit urmtoarelor reguli: a! contribuabilii care absorb prin fuziune una sau mai multe persoane juridice rom!ne, ncep!nd cu trimestrul n care opera+iunile respective produc efecte, potrivit legii, nsumeaz impozitul pe profit datorat de ace"tia pentru anul precedent cu impozitul pe profit datorat pentru acela"i an de celelalte societ+i cedente; b! contribuabilii nfiin+a+i prin fuziunea a dou sau mai multe persoane juridice rom!ne nsumeaz impozitul pe profit datorat pentru anul precedent de societ+ile cedente. An situa+ia n care toate societ+ile cedente nregistreaz pierdere fiscal n anul precedent, contribuabilii nou- nfiin+a+i determin pl+ile anticipate potrivit prevederilor alin. %F* "i %G*; c! contribuabilii nfiin+a+i prin divizarea unei persoane juridice rom!ne mpart impozitul pe profit datorat pentru anul precedent de societatea cedent propor+ional cu valoarea activelor "i pasivelor transferate, conform proiectului ntocmit potrivit legii. An situa+ia n care societatea cedent nregistreaz pierdere fiscal n anul precedent, contribuabilii nou- nfiin+a+i determin pl+ile anticipate potrivit prevederilor alin. %F* "i %G*; d! contribuabilii care primesc active "i pasive prin opera+iuni de divizare a unei persoane juridice rom!ne, ncep!nd cu trimestrul n care opera+iunile respective produc efecte, potrivit legii, nsumeaz impozitul pe profit datorat de ace"tia pentru anul precedent cu impozitul pe profit datorat pentru anul precedent de societatea cedent, recalculat propor+ional cu valoarea activelor "i pasivelor transferate, conform proiectului ntocmit potrivit legii; e! contribuabilii care transfer, potrivit legii, o parte din patrimoniu uneia sau mai multor societ+i beneficiare, ncep!nd cu trimestrul n care opera+iunile respective produc efecte, potrivit legii, recalculeaz impozitul pe profit datorat pentru anul precedent propor+ional cu valoarea activelor "i pasivelor men+inute de ctre persoana juridic care transfer activele. 712! An cazul contribuabililor care aplic sistemul de declarare "i plat a impozitului pe profit anual, cu pl+i anticipate efectuate trimestrial, "i care n cursul anului devin sedii permanente ale persoanelor juridice strine ca urmare a opera+iunilor prevzute la art. 2981, ncep!nd cu trimestrul n care opera+iunile respective produc efecte, potrivit legii, aplic urmtoarele reguli pentru determinarea pl+ilor anticipate datorate: a! n cazul fuziunii prin absorb+ie, sediul permanent determin pl+ile anticipate n baza impozitului pe profit datorat pentru anul precedent de ctre societatea cedent; b! n cazul divizrii, divizrii par+iale "i transferului de active, sediile permanente determin pl+ile anticipate n baza impozitului pe profit datorat pentru anul precedent de societatea cedent, recalculat pentru fiecare sediu

10

permanent, propor+ional cu valoarea activelor "i pasivelor transferate, potrivit legii. Societ+ile cedente care nu nceteaz s e-iste n urma efecturii unei astfel de opera+iuni, ncep!nd cu trimestrul n care opera+iunile respective produc efecte, potrivit legii, ajusteaz pl+ile anticipate datorate potrivit regulilor prevzute la alin. %&&* lit. e*. 71 ! 5ontribuabilii care aplic sistemul de declarare "i plat a impozitului pe profit anual, cu pl+i anticipate efectuate trimestrial, implica+i n opera+iuni transfrontaliere, altele dec!t cele prevzute la alin. %&'*, aplic urmtoarele reguli n vederea determinrii impozitului pe profit pentru anul precedent, n baza cruia se determin pl+ile anticipate: a! n cazul contribuabililor care absorb una sau mai multe persoane juridice strine, ncep!nd cu trimestrul n care opera+iunile respective produc efecte, potrivit legii, impozitul pe profit pentru anul precedent, n baza cruia se determin pl+ile anticipate, este impozitul pe profit datorat de societatea absorbant n anul fiscal precedent celui n care se realizeaz opera+iunea; b! contribuabilii care absorb cel pu+in o persoan juridic rom!n "i cel pu+in o persoan juridic strin, ncep!nd cu trimestrul n care opera+iunea respectiv produce efecte, potrivit legii, nsumeaz impozitul pe profit datorat de ace"tia pentru anul precedent cu impozitul pe profit datorat pentru acela"i an de celelalte societ+i rom!ne cedente; c! contribuabilii nfiin+a+i prin fuziunea uneia sau mai multor persoane juridice rom!ne cu una sau mai multe persoane juridice strine nsumeaz impozitul pe profit datorat de societ+ile rom!ne cedente. An situa+ia n care toate societ+ile cedente rom!ne nregistreaz pierdere fiscal n anul precedent, contribuabilul nou- nfiin+at determin pl+ile anticipate potrivit prevederilor alin. %F* "i %G*. 71"! Persoanele juridice care, n cursul anului fiscal, se dizolv cu lic1idare, potrivit legii, au obligaia s depun declara ia anual de impozit pe profit i s plteasc impozitul p!n la data depunerii situa iilor financiare la organul fiscal competent din subordinea 0gen iei 7a ionale de 0dministrare 6iscal. 71.! Persoanele juridice care, n cursul anului fiscal, se dizolv fr lic1idare au obliga+ia s depun declara+ia anual de impozit pe profit "i s plteasc impozitul p!n la nc1iderea perioadei impozabile. 71+! Obliga+iile fiscale reglementate de prezentul titlu sunt venituri ale bugetului de stat. 719! Prin e-cep+ie de la prevederile alin. %&E*, impozitul pe profit, dob!nzile#majorrile de nt!rziere "i amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale "i a consiliilor jude+ene, precum "i cele datorate de societ+ile comerciale n care consiliile locale "i#sau jude+ene sunt ac+ionari majoritari, care realizeaz proiecte cu asisten+ financiar din partea Iniunii ;uropene sau a altor organisme interna+ionale, n baza unor acorduri#contracte de mprumut ratificate, respectiv aprobate prin acte normative, sunt venituri ale bugetelor locale respective p!n la sf!r"itul anului fiscal n care se nc1eie proiectul care face obiectul acordului#contractului de mprumut. 71:! Pentru aplicarea sistemului de declarare "i plat a impozitului pe profit anual, cu pl+i anticipate efectuate trimestrial, indicele pre+urilor de consum necesar pentru actualizarea pl+ilor anticipate se comunic, prin ordin al ministrului finan+elor publice, p!n la data de &2 aprilie a anului fiscal pentru care se efectueaz pl+ile anticipate. Norme metodologice 0$@. )2 Depunerea declara+iei de impozit pe profit 71! 5ontribuabilii au obliga+ia s depun o declara+ie anual de impozit pe profit p!n la data de 2. martie inclusiv a anului urmtor, cu e-cep+ia contribuabililor prevzu+i la art. " alin. %2* lit. a* "i b*, alin. %&:* "i %&2*, care depun declara+ia anual de impozit pe profit p!n la termenele prevzute n cadrul acestor alineate. 72! 5ontribuabilii prevzu+i la art. 1 lit. c* "i e* au obliga+ia de a depune "i declara+ia privind distribuirea ntre asocia+i a veniturilor "i c1eltuielilor. Norme metodologice Biletul nr.1: 1. 1espre respectarea standardelor si normelor profesionale. In profesionist contabil trebuie sO-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele te1nice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a e-ecuta cu grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului in mOsura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, n cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta . ,n plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si te1nice emise de: - ,605 %de e-. Standardele ,ntemationale de 0udit* - 5onsiliul pentru Standarde ,nternationale de 5ontabilitate - Dinisterul 6inantelor Publice - 5.;.5.5.0.$. si 5amera 0uditorilor 6inanciari ?egislatia relevant 2. Care este finalitatea e-pertizelor contabile? 6inalitatea e-pertizelor contabile consta in redactarea raportului de e-pertiza

contabila , semnarea si depunerea lui Biletul nr. 1; 1.Conceptul de independenta si tipurile de independenta Principiul independen+ei se aplic tuturor profesioni"tilor contabili n practica liber, indiferent de natura serviciului prestat. ,n cazul e-ecutrii unei misiuni de audit independen+a devine cea mai sigur garan+ie c profesionistul contabil "i-a ndeplinit misiunea n condi+ii de integritate "i cu obiectivitate. ,ndependenta absoluta presup satisfacerea concomitenta a celor doua componente fundamentale ale conceptului de independenta. 5omponentele fundamentale ale independen+ei sunt: - independen+a de spirit#gandire %ra+ionamentul profesional* J independenta de drept J acea stare a profesionistului contabil potrivit careia el considera ca poate sa-si indeplineasca misiunea de audit in conditii de integritate si cu obiectivitatea necesara. - independen+a n aparen+ %comportamental* J independenta de fapt J presupune ca o terta persoana, bine informata, dar si bine intentionata, nu gaseste nici un motiv in comportamentul profesionsitului contabil, care sa o determine sa-i puna la indoiala integritatea si obiectivitatea acestuia. Prin independen+ nu trebuie s se n+eleag c o persoan care e-ercit un ra+ionament profesional trebuie s fie izolat de rela+iile sale economice, financiare sau de alt natur, ci doar c importan+a acestor rela+ii trebuie evaluat "i din punctul unei ter+e persoane, rezonabil "i informat, care, av!nd toate informa+iile relevante, ar putea trage concluzia n mod firesc c sunt inacceptabile. 2 Ce semnificatie are interesul general 7interesul public!? In semn distinctiv al profesiei contabile l constituie asumarea responsabilit+ii de a ac+iona n interes public. 0"adar responsabilitatea unui profesionist contabil nu const e-clusiv n a satisface nevoile unui client sau unui angajator individual. 0c+ion!nd n interes public un profesionist contabil ar trebui s respecte "i s se conformeze prevederilor etice ale acestui 5od. Publicul profesiunii contabile este format din clien+i, donatori de credite, guvernan+i, angajatori, angaja+i, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finan+atorilor "i alte persoane care se bazeaz pe obiectivitate "i integritatea profesioni"tilor contabili pentru a men+ine func+ionarea corespunztoare a economiei. 0ceast ncredere impune profesiunii contabile o rspundere public. 5nteresul public este definit drept bunstarea colecti) a comunit2ii i a institu2iilor deser)ite de profesionistul contabil. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public, de e-emplu: -auditorii financiari independen+i ajut la men+inerea integrit+ii "i eficien+ei situa+iilor financiare prezentate institu+iilor financiare ca suport par+ial pentru mprumuturi "i ac+ionarilor pentru a ob+ine capital; -directorii financiari au atribu+ii n diverse domenii de management financiar "i contribuie la utilizarea eficient "i efectiv a resurselor entit+ii economice sau publice;auditorii interni furnizeaz asigurarea n privin+a e-isten+ei unui sistem de control intern corect, care spore"te ncrederea n informa+iile financiare e-terne ale entit+ii; -e-per+ii n impozite ajut la stabilirea ncrederii "i eficien+ei, precum "i la aplicarea corect a sistemului de impozitare; -consultan+ii manageriali au o responsab fa+ de interesul public n sus+inerea lurii unor decizii manageriale corecte; Profesioni"tii contabili au un rol important n societate. ,nvestitorii, creditorii, patronii "i alte sectoare ale comunit+ii financiare, inclusiv guvernul "i publicul conteaz pe profesioni"tii contabili pentru o contabilitate financiar "i raportri corecte, pentru un management financiar eficient "i sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri "i impozite. 0titudinea "i comportamentul profesioni"tilor contabili atunci c!nd presteaz astfel de servicii au un impact asupra bunstrii economice a comunit+ii "i +rii lor. Profesioni"tii contabili pot rm!ne n aceast pozi+ie avantajoas numai continu!nd s ofere publicului aceste servicii unice la un nivel care s demonstreze c ncrederea publicului este bine fundamentat. ;ste n interesul profesiunii contabile din $om!nia de a face cunoscut utilizatorilor serviciilor oferite de profesioni"tii contabili c ele sunt e-ecutate la cel mai nalt nivel de performan+ "i n conformitate cu cerin+ele etice asociate acestor servicii. Biletul nr.2< 1. Amenintari la adresa independentei. ;-emple care pot crea amenin+ri la adresa independen+ei, pot fi: P un membru al cabinetului#societ+ii care este sau a fost recent una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului; P un membru al cabinetului#societ+ii care este sau a fost recent un angajat al clientului ntr-o pozi+ie din care poate e-ercita o influen+ semnificativ direct asupra nivelului de certitudine - asigurare - a contractului fa+ de client;

11

P prestarea de servicii pentru un client al unui contract de audit sau de non-audit care poate afecta direct nivelul certitudinii asigurrii profesionistului contabil fa+ de client; pregtirea datelor originale utilizate la generarea situa+iilor financiare sau pregtirea unor nregistrri care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fa+ de client. 2. A-plica2i rela2ia dintre etic i calitatea $n profesia contabil. Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului. ; in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor furnizate de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse de acest statut priveligiat. Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta, satisfacerea interesului general. ;tica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia publicului prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii 5;550$, printr-o sanatoasa si libera concurenta. 5alitatea lucrarilor presupune: - abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig; - selectarea lucrarilor pentru colaboratori; - programarea lucrarilor; - studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate; - constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate; - calitatea si continutul raportului; - pastrarea secretului profesional. Biletul nr.21 1.6suri de protec2ie $mpotri)a amenin2rilor la adresa independen2ei. Dasurile de protectie care ar putea elimina sau reduce amenintarile la un nivel acceptabil se impart in doua mari categorii : - masuri de protectie generate de profesie, legislatie sau reglementari - masuri de protectie in mediul de lucru. 2.Cum se e-plica rolul social al profesionstilor contabili? Profesionistii contabili joaca un rol social important. 0titudinea si comportamentul acestora in legatura cu serviciile prestate au repercusiuni asupra proprietatii economice a colectivitatii si a intregii tari. ,n plus, lucrarile prestate de acestia in domeniul salarizarii si al stabilirii venititurilor memebrilor societatii sunt indispensabile societatii. ,nvestitorii, donatorii de fonduri, angajatorii si alte sectoare din lumea afacerilor, precum si 9uvernul si publicul, in sens larg, trebuie sa aiba inredere in capacitatea acestora de a pune in functiune sisteme riguroase de gestiune si informare, capabile sa asigure o gestiune finaanciara eficienta, si de a oferi sfaturi avizate asupra unui numar mare de probleme, asupra gestiunii afacerilor sau de ordin fiscal. Biletul nr.22 Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor. ,605 si ,0S56 au colaborat in timp la dezvoltarea standardelor de audit si de contabilitate care pot fi acceptate in mod general la nivel international. In organism profesional de contabilitate trebuie sa stabileasca un comitet pentru revizuirea acestor standarde pe baza cunostintelor membrilor in ceea ce priveste mediul economic, legal si profesional. Daca este necesar, organismul profesional de contabilitate poate emite materiale informative suplimentare pentru reflectarea circumstantelor locale. ;ste recomandat,daca acest lucru este posibil, sa se stabileasca doua grupuri de lucru sau grupuri operative separate-unul sa analizeze standardele internationale de contabilitate, celalat sa se ocupe de standardele de auditare. 0ceasta din urma trebuie sa include practicieni din firme mari si mici; primul grup trebuie sa contina reprezentanti din industrie si comert, precum si alte sectoare, pentru consolidarea sustinerii standardelor. 6iecare grup va trebui sa analizeze fiecare standard, sa il compare cu practica actuala, s ail dezbata, sa rezolve nepotrivirile sis a decida asupra problemelor de tranzitie. $ecomandarile comitetului de a adopta un anumit standard international trebuie sa fie aprobate de 5onsiliu, de preferat dupaQ o perioada de e-punere. ,n cursul perioadei de e-punere se pot tine seminarii pentru formarea pedagogilor si practicienilor locali in ceea ce priveste utilizarea standardului. 2. Ce sunt ser)iciile profesionale? Serviciile profesionale reprezint orice serviciu care cere aptitudini contabile nrudite, prestat de un contabil profesionist, ca de e-emplu: -servicii de contabilitate - audit - fiscalitate - consultant managerial - management financiar Serviciu: - o munc prestat n folosul sau n interesul cuiva, dar

potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului;- ndeplinirea unei ndatoriri fat de cineva. Biletul nr.2 1.Rolul organismului profesional pentru asigurarea calit2ii ser)iciilor profesionale. 5odul etic ,605 al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a actiona in interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate, obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si publicului. ,605 considera ca organismele membre trebuie sa demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a oferi basigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte standarde. $eglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Inele jurisdictii au mecanisme e-terne de reglementare si altele au programe de asigurare a calitatii implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveg1ere. Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.;valuarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei pentru cara contabilul profesionist isi desfasoara activitatea. ,n cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a calitatii tine de organizatia %angajatorul* care angajeaza contabilul profesionist. ,n cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. ,ncurajarea si asistarea firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale reprezinta o responsabilitate-c1eie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara; organismele profesionale sunt responsabile de luarea masuriloradecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal, social, de afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective. 5ontrolul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si organismului profesional. Organizatia poate analiza mai multe abordari care include: - resurse interne%inspectori angajati* -resurse e-terne: %contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara societatii,aboradarea bilaterala sau regionala* ,ndiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea independentei auditorilor de calitate. ,n orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control. 2.Prezenta2i modul de determinare a impozitului pe teren $n cazul terenurilor situate $n intra)ilan ce au ca destina2ie teren pentru construc2ii. 71! ,mpozitul pe teren se stabile"te lu!nd n calcul numrul de metri ptra+i de teren, rangul localit+ii n care este amplasat terenul "i zona "i#sau categoria de folosin+ a terenului,conform ncadrrii fcute de consiliul local. 72! An cazul unui teren amplasat n intravilan, nregistrat n registrul agricol la categoria de folosin+ terenuri cu construc+ii, impozitul pe teren se stabile"te prin nmul+irea suprafe+ei terenului, e-primat n 1ectare, cu suma corespunztoare prevzut n urmtorul tabel: Biletul nr.2" 1. Rolul organismului profesional pentru dez)oltarea profesionala continu. In principiu fundamental al 5odului etic ,605 al profesionistilor contabili specifica faptul ca /un profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la nivelul necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza noutatilor curente din practica, legislatie si te1nica. In profesionist contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate cu standardele te1nice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale.. Dezvoltarea profesionala continua este metoda prin care profesionistii contabili isi pot indeplini obligatiile de competenta permanenta. Dezvoltarea profesionala continua este definit ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod competent in mediul lor profesional. Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. ;ste important ca organismele de contabilitate sa demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionale continue si beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de dezvoltare a carierei, oportunitati de angajare si credibilitate. Standardul ,nternational de ;ducatie pentru 5ontabilii Profesionisti F, /Dezvoltarea profesionala continua: In program de invatare de durata si dezvoltare continua a competentei profesionale.,stabileste referinta

12

internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii profesionisti. Standardul promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului individual, care pot fi estimate si verificate. Dulte organisme de contabilitate solicita membrilor sa faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele abordeaza dezvoltarea profesionala continua in baza competentei Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin care sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala continua. 2. Care sunt restrictiile $n promo)area ser)iciilor de ctre profesionitii Situa+iile care nu rspund criteriilor de obiectivitate, ncredere, cinste, decen+ "i bun gust pentru o ac+iune de promovare. cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante nejustificate de posibile rezolvari favorabile implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de reglementare fac comparatii cu altii contin marturii sau aprobari scrise care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane rezonabile o neintelegere sau o deceptie care pretind, nejustificat ca pesoana respectiva este e-pert sau specialist intrun anume domeniu al contabilitatii Biletul nr.2. 1.Ce sunt ser)iciile profesionale? Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile inrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de e-emplu: - servicii de contabilitate; - audit; -fiscalitate; -consultanta manageriala; - management financier. Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva. 2.Competen2a profesional i responsabilitatea c/nd se utilizeaz lucrrile unui alt e-pert. ?iber profesioni"tii contabili trebuie s evite s presteze servicii profesionale fr o competen+ adecvat, n afar de cazul c beneficieaz de sfaturi avizate "i de o asisten+ care s le permit s presteze servicii de calitate. Dac un profesionist contabil nu posed competen+ele necesare ntr-un domeniu specific n cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi te1nice de la specilia"ti %al+i profesioni"ti contabili, avoca+i, ingineri, geologi sau al+i e-per+i*. An acest caz, de"i profesionistul contabil se sprijin pe competen+elel te1nice ale specialistului consultant, acesta din urm nu cunoa"te n mod necesar regulile de etic ale profesiunii. Antruc!t profesionistului contabil i revine, ultimul, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie s se asigure c regulile de etic au fost respectate de ctre e-pertul consultant. ;l trebuie s se asigure ce e-pertul consultant este la curent cu regulile de etic, mai ales principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplic la orice misiune la care particip ace"ti e-per+i. 0ceast asigurare se poate ob+ine: -fie cer!nd e-per+ilor respectivi s citeasc regulile de etic; -fie cer!nd e-per+ilor o confirmare scris asupra bunei n+elegeri a regulilor de etic; -fie d!nd sfaturi dac apar conflicte poten+iale. 5!nd profesionistul contabil nu are asigurarea c regulile de etic sunt cunoscute "i respectate, el trebuie s refuze ncredin+area misiunii sau s o ntrerup %dac a ncepul*. B5GAT 2+ 1. Care sunt caracteristicile esent%iale ale unei profesii contabile? 5aracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt: - detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant. - $espectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se refera la obiectivitate. - $ecunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu. Ineori datorita membrilor, vizavi de profesiune lor si de public, poate fi in contradictie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate, vizavi e angajator. @inand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nationale sa defineasca reguli de etica pentru membri lor,incat sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa pastreze increderea publicului in profesie. Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe

independenta, pe stiinta in profesie, pe competenta. 2. Criterii de stabilire a onorariilor. Onorariile facturate trebuie sa reflecte in mod fidel valoarea serviciilor prestate, tinand seama de urmatoarele elemente: &. competenta si cunostintele obtinute pentru tipul de serviciu prestat; '. nivelul de instruire si e-perienta persoanei care participa la lucrare; ). timpul afectat de fiecare persoana efectuarii lucrarii; :. gradul de responsabilitate al misiunii respective. Onorariile se calculeaza in functie de tarifele orare sau zilnice in vigoare, pentru fiecare participant la misiune, la nivelul fiecarei firme, fiecarui profesionist. In profesionist contabil nu trebuie sa propuna servicii profesionale pentru onorarii subestimate. 5and se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca nu este sacrificata calitatea sa si ca se respecta normele organismului international cu privire la calitate. 51eltuielile si diversele rambursari - dcplasari de e-emplu - se inregistreaza distinct. Perceperea de comisioane sau plata de catre un profesionist contabil ca liber profesionist, este strict interzisa. 5riteriile de care se tine seama in stabilirea onorariilor sunt: a. competenta si cunostintele necesare serviciului prestat; b. nivelul dc formare, instruire si e-perienta a persoanei participante la misiune; c. timpul afectat %ore, zile*; d. riscurile si gradul dc responsabilitate a misiunii. Biletul nr.29 Ce semnificatie are interesul general 7interesul public!? Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public,fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere:actionari,salariati,banci,buget,etc. Profesia contabila se distinge prin acceptarea responsabilitatii sale fata de public,prin public intelegandu-se: 5lientii; 9uvernul; 0ngajatorii; ,nvestitorii; Oamenii de afaceri; 5omunitatile financiare; Donatorii de fonduri; Orice alta persoana, care dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a economiei. 0ceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de interes general. ,nteresul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili,in slujba carora se afla. ,nteresul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public: 0uditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital; $esponsabilii financiari%directorii economici* cu atributii in diverse domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei; 0uditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect,care sporeste increderea in informatiile financiare e-terne ale patronului; ;-pertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare; 5onsilierii de gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte. ,ntrodusa la inceput in SI0 prin ?egea SarbanesO-leR,supraveg1erea publica a fost preluata la nivelul I; prin noua Directiva a 4-a,care la nivelul fiecarui stat membru trebuia implementata in legislatiile nationale pana in luna iunie '((4. Supraveg1erea publica,in spiritul si litera Directivei a 4-a ,consta in implementarea unui sistem eficient de supraveg1ere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit;acesta nu presupune neaparat crearea unui organism de supraveg1ere publica. Pentru a nu afecta interesul public,supraveg1erea publica trebuie sa respecte urmatoarele principii: @oti auditorii statutari si toate firmele de audit sunt supusi supraveg1erii publice,iar cand autoritatea competenta in domeniul auditului statutar este un organism profesional autonom,sistemul de supraveg1ere publica se e-tinde si asupra acestuia. Sistemul de supraveg1ere publica este condus de nepracticieni;se presupune ca nepracticianul detine cunostinte in domenii relevante pentru auditul statutar fie datorita e-perientei sale profesionale,fie pentru ca stapaneste cel putin una dintre disciplinele care fac obiectul pregatirii in domeniul auditului statutar. Persoanele implicate in conducerea sistemului de supraveg1ere publica sunt selectate printr-o procedura de nominalizare independenta si transparenta. Sistemul de supraveg1ere publica isi asuma responsabilitatea finala a supraveg1erii: 0utorizarii%acreditarii* si evidentei auditorilor statutari si ale firmelor de audit; 0doptarii standardelor de conduita profesionala si de control intern de calitate a firmelor de audit,precum si a standardelor de audit; Dezvoltarii profesionale continue,asigurarii calitatii si sistemelor de investigatii si sanctiuni

13

disciplinare. 2.Prezentati modul de determinare a impozitului asupra mi=ioacelor de transport in cazul autoturismelor. @a-a asupra mijloacelor de transport se calculeaz n func+ie de tipul mijlocului de transport, conform celor prevzute n prezentul capitol. %'* An cazul oricruia dintre urmtoarele autove1icule, impozitul pe mijlocul de transport se calculeaz n func+ie de capacitatea cilindric a acestuia, prin nmul+irea fiecrei grupe de '(( cmC) sau frac+iune din aceasta cu suma corespunztoare din tabelul urmtor: Biletul nr.2: 1.Care sunt imperati)ele fundamentale pentru realizarea obiecti)ului profesiei contabile? $ealizarea obiectivului profesiei contabile constand in satisfacerea e-igentelor publicului irapune mai multe imperative, si anume: - credibilitatea - publicul are nevoie de informatii credibile; - profesionismul - profesiunea contabila are nevoie de persoane recunoscute de clienti, angajatori si terti ca profesionisti in domeniu; - calitatea serviciilor - toate serviciile furnizate de un profesionist contabil trebuie sa satisfaca criteriile precise de apreciere, stand de calitate; - increderea - utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa fie asigurati ca aceste servicii sunt subordonate unui ansamblu de reguli de etica profesionala. 2.Ce sunt ser)iciile profesionale? Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile inrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de e-emplu: - servicii de contabilitate; - audit; -fiscalitate; -consultanta manageriala; - management financier. Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva. Biletul nr.2; 1.A-plica2i rela2ia dintre etic i calitatea $n profesia contabil. Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului. ; in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor furnizate de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse de acest statut priveligiat. Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta, satisfacerea interesului general. ;tica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia publicului prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii 5;550$, printr-o sanatoasa si libera concurenta. 5alitatea lucrarilor presupune: - abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig; - selectarea lucrarilor pentru colaboratori; - programarea lucrarilor; - studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate; - constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate; - calitatea si continutul raportului; - pastrarea secretului profesional. 2. 4norariile i independen2a. 5and onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client, reprezinta o parte importanta din onorariile brute totale ale profesionistului contabil liberal sau ale cabinetului in ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie e-aminate cu atentie,caci independenta poate fi pusa in pericol. Organismele membre ale ,605 stabilesc reguli s, furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare al profesiei contabile, cu situatia economica a fiecarei tari. Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri sau contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionata de importanta problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii. ,n tarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu este obligatorie. Onorariile fi-ate de tribunal sau alta autoritate publica nu sunt considerate ca intrand in aceasta categorie. Dimpotriva, onorariile facturate

procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrand in aceasta categorie. Biletul nr. < Ce semnifica competenta profesionala si prudenta? 5ompeten+a unei persoane este capacitatea de a se pronun+a asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoa"teri ad!nci a problemei n discu+ie %Dic+ionarul ;-plicativ, ;ditura 0cademiei, &GF2*. 5ompeten+a profesional se ob+ine prin studiu M practic. SS ac+ionezi fr s studiezi este fatal. S studiezi fr s actionezi este inutil. %DarR >eard*. Principiul competen+ei profesionale "i al pruden+ei impune urmtoarele obliga+ii profesioni"tilor contabili: a*. men+inerea cuno"tin+elor "i aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel nc!t clien+ii sau angajatorii sis fie siguri c primesc servicii profesionale competente; "i b*. s ac+ioneze cu pruden+ n conformitate cu standardele te1nice "i profesioniale, atunci c!nd ofer servicii profesionale. Serviciile profesionale competente necesit un ra+ionament solid n aplicarea cuno"tin+elor "i aptitudinilor profesionale n furnizarea unor astfel de servicii. 5ompeten+a profesional poate fi mpr+it n dou faze separate: %a* ob+inerea unui nivel de competen+ profesional; %b* men+inerea unui nivel de competen+ profesional. Den+inerea unui nivel de competen+ profesional necesit o permanent con"tientizare "i n+elegere a evolu+iilor relevante pe plan profesional te1nic "i n mediul de afaceri. Dezvoltarea profesional continu elaboreaz "i men+ine capacit+ile care i permit unui profesionist contabil s desf"oare o activitate competent ntr-un mediu profesional. TStandardul ,nterna+ional de ;duca+ie %,;S* nr.F emis de 6edera+ia ,nterna+ional a 5ontabililor %,605* prevede ca obiectiv al profesiei contabile: oferirea de servicii de nalt calitate pentru a veni n nt!mpinarea nevoilor publicului; T Standardul profesional nr. )4 privind dezvoltarea profesional continu a profesioni"tilor contabili; T Programul de dezvoltare profesional continu a profesioni"tilor contabili. In profesionist contabil ar trebui s se asigure treptat c cei care "i desf"oar activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiaz de instruire "i supervizare adecvat. Dac este cazul, un profesionist contabil ar trebui s i aten+ioneze pe clien+i, angajatori "i al+i utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru a evita n+elegerea eronat a unei opinii e-primate drept afirmarea unui fapt. 2.Bunurile sau ser)iciile primate i independen2a. 0cceptarea de bunuri si servicii de la un client, precum si acceptarea unei ospitalitati e-cesive pot constitui o amenintare a independentei. Se interzice primirea de bunuri si servicii de cStre profesionistii contabili, de catre sotiile lor sau de catre copiii aflafi in intretinere. Biletul nr. 1 1.Confiden2ialitatea% care sunt obliga2iile profesionistului contabil? Obliga+iile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt: ab+inerea de a dezvlui informa+ii confiden+iale n afara unit+ii angajatoare, e-cep+ia cazului c!nd a fost autorizat sau c!nd e-ist o obliga+ie legal sau profesional s publice acele informa+ii; abtinerea de la folosirea informa+iilor confiden+iale dob!ndite n timpul e-ecutrii sarcinilor de serviciu n avantajul personal sau n avantajul unei ter+e persoane; respectarea confiden+ialit+ii in mediu social %asocia+i de afaceri, rude* , in rela+iile cu un poten+ial client sau angajator; in cadrul entit+ii angajatoare; 0sigurarea c personalul angajat sau aflat sub controlul su respect confiden+ialitatea %pentru profesionistul contabil n calitate de administrator, director, contabil "ef, etc.*. Obliga+ia de confiden+ialitate continu "i dup ncetarea rela+iei dintre profesionistul contabil "i client sau angajator. Posibilitatea divulgrii informa+iilor, n situa+iile: autorizare de ctre client sau angajator; autorizare prevzut prin lege %e-emplu: furnizarea de probe n justi+ie, autoritatea fiscal, prevenirea "i sanc+ionarea splarii banilor*; conformare auditului de calitate; investiga+ii din partea unui organism normalizator %statistice*; Profesionistul contabil trebuie s se conving c pr+ile crora li se adreseaz comunicarea informa+iilor sunt destinatarii adecva+i "i au responsabilitatea s reac+ioneze ca atare %;-emplificare: solicitarea informa+iilor pentru $egistrul 7a+ional al ;-per+ilor $7;*. 5onfidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul contabil a primit o autorizatie speciala de a divulga

14

informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale. Sectiunea '&( M 7umirea profesionsitului contabil Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele Sectiunea ''( M 5onflicte de interese angajate sub orice forma-subalterni sau colaboratori-respecta aceleasi reguli Sectiunea ')( M Opinii suplimentare de confidentialitate. Sectiunea ':( M Onorarii si alte tipuri de remunerare 2. Calitatea lucrrilor i autocontrolul. Sectiunea '2( M DerHetingul serviciilor profesionale 5alitatea este un atribut important al activitatii profesionistului Sectiunea 'E( M 5adouri si ospitalitate contabil. 0utocontrolul calitatii lucrarilor inseamna aplicarea de catre Sectiunea 'F( M 5ustodia activelor clientului profesionist sau de catre cabinet a principiilor si procedurilor in scopul Sectiunea '4( M Obiectivitate stabilirii unui grad rezonabil de certitudine ca lucrarile s-au efectuat conform Sectiunea 'G( - ,ndependenta in audit / principiilor de baza care guverneaza lucrarile respective.. Partea C7sau sectiunea << !MDestinata e-clusi) profesionsitilor anga=ati Principiile de calitate constituie obiective si scopuri, iar Sectiunea )(( M ,ntroducere procedurile autocontrolului se definesc ca masuri de luat pentru a satisface Sectiunea )&( M 5onflicte conceptuale principiile adoptate care pun in aplicare proceduri privind: Sectiunea )'( M ,ntocmirea si raportarea informatiilor - calitatile personale % cabinet sau societate*; Sectiunea ))( M ?uarea de masuri in cunostinta de cauza - aptitudinile si competenta ; Sectiunea ):( M ,nterese financiare - repartitia lucrarilor ; Sectiunea )2( M Stimulente - instructiunile si supervizarea. 2. Ce obligatii are din punct de )edere fiscal o persoana fizica ce 5ontrolul de calitate asupra lucrarilor realizate de e-pertul contabil ac0izitioneaza un imobil? sau de contabilul autorizat care isi desfasoara activitatea individual se poate Persoanele fizice care au ac1izi+ionat, n perioada '((2 M '((G, de la alte organiza si e-ercita numai de catre 5;550$, potrivit 7ormelor emise de persoane fizice, imobile noi sau terenuri construibile nu au obliga+ia pl+ii acesta si aprobate de 5onferinta 7ationala @<0. 0ceast plat a ta-ei pe valoare adaugat este n obliga+ia v!nztorilor Biletul nr. 2 M persoane fizice. 1.1efinirea independen2ei potri)it reglementrilor Corpului. 0gen+ia 7a+ional de 0dministrare 6iscal precizeaz c persoanele fizice ,ndependen+a este o situa+ie a unei persoane care judec lucrurile "i care au v!ndut terenuri construibile "i construc+ii noi, cu caracter de ac+ioneaz neinfluen+at de al+ii. continuitate, aveau obliga+ia nregistrrii n scopuri de @<0 % n condi+iile ,ndependen+a presupune satisfacerea concomitenta a celor doua componente prevzute la art. &2' din 5odul fiscal sau nainte de nceperea activit+ii fundamentale ale conceptului: economice conform prevederilor art. &2) din 5odul fiscal* "i pl+ii @<0 la independen+a de spirit %de drept* M o stare de spirit, de judecat bugetul de stat aferent livrrilor. Persoanele fizice, care au ac1izi+ionat construc+ii noi "i terenuri construibile profesional care nu este afectat de influen+e e-terioare pe de o parte; independen+a n aparen+ %de fapt* M o stare care se manifest n n scop personal& nu au obliga+ia pl+ii ta-ei pe valoare adugat . ac+iune care permite beneficiarilor de lucrri s nu pun la ndoial ,ncep!nd cu & ianuarie '(&(, persoanele fizice care au efectuat tranzac+ii cu construc+ii noi "i terenuri construibile n perioada '((2 - '((G, c1iar dac nu obiectivitatea profesionistului contabil, pe de alt parte. Din practic, rezult c, majoritatea circumstan+elor care afecteaz au fost nregistrate ca pltitori de @<0 la momentul ini+ierii construc+iilor, "i independen+a se datoreaz rela+iilor de afaceri "i financiare, cu angaja+ii pot deduce ta-a pe valoare adaugat aferent c1eltuielilor efectuate, n clientului afla+i n pozi+ia de a e-ercita influen+ direct asupra primul decont depus dup nregistrare sau ntr-un decont ulterior, indiferent dac au fcut sau nu obiectul controlului organelor fiscale. profesionistului contabil. $egula de baz n cazul n care circumstan+ele la adresa Biletul nr. " Conflicte de interese. Care sunt circumstan2ele de care trebuie sa se 2in seama? independen+ei sunt semnificative nainte de acceptarea misiunii,1. se Profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care implica procedeaz astfel: conflict de ordin profesional; nu se poate stabili o lista completa de situatii se ntreprind diligen+ele necesare pentru eliminarea acelor susceptibile de a genera conflicte de interese, insa profesionistii trebuie sa circumstan+e sau, dac nu este posibil, descopere factorii care dau nastere la astfel de conflicte. se refuz acceptarea sau continuarea misiunii % ab+inere *. ;-ista si unele circumstante particulare in care responsabilitatea 2. Plata lucrrilor& modul de stabilire a onorariilor. profesionistului contabil poate fi in conflict cu unele cerinte interne si Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile e-terne: stabilite prin contract sau de catre organul judiciar. Onorariile nu pot fi - un superior , director, administrator sau asociat poate face presiuni. platite sub forma de avantaje in natura, participatii sau comisiaone. @rebuie descurajate orice relatie sau orice interes susceptibil de a pune in 7u trebuie acceptata nici o plata care nu reprezinta contravaloarea unei pericol, de a influenta negativ integritatea profesionistului contabil. prestatii sau care este facuta pentru a acoperi anumite atitudini abusive ale - Profesionistului contabil i se poate cere sa lucreze contra normelor clientului sau incalcari ale legislatiei. profesionale si te1nice. 5ontractele se inc1eie inaintea inceperii lucrarilor % pe parcurs, acte - ,dentificarea circumstantelor in care ar putea aparea un conflict de aditionale*. interese: 7u se pot inc1eia contracte globale. profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client 7u se pot inc1eia contracte pentru activitati incompatibile. ;ste interzisa impartirea onorariile intre colegi prin participarea la sau are o participa+ie la un competitor al clientului; profesionistul contabil presteaz servicii pentru clien+i ale cror e-ecutarea lucrarilor. interese sunt n conflict. Onorariile nu pot fi fi-ate in functie de rezultatele obtinute - ;valuarea semnifica+iei circumstan+ei care genereaz conflictul ,n caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul il constituie de interese "i luarea msurilor de protec+ie: presedintele filialei % procedura dreptului comun*. notificarea clientului despre conflictul de interese ce ar putea Biletul nr. 1. Care este structura Codului etic na2ional al profesionitilor contabili? aprea "i ob+inerea consim+m!ntului acestuia de ac+iona n asemenea 5odul etic national al profesionistilor contabili cuprinde mprejurri; notificarea tuturor pr+ilor interesate; obiectivele si principiile fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat. utilizarea unor ec1ipe distincte de misiuni; 5odul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a indrumarea ec1ipei, confiden+ialitatea. obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor - In conflict de interese se poate produce si cand publicarea unor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila. informatii eronate poate avantaja angajatorul sau clientul si favoriza sau Partea AF 7sau sectiunea 1<< ! Destinata tuturor profesionsitilor dezavantaja profesionistul contabil. contabili angajati sau liber profesionsiti , contine: - An cazul c!nd un conflict de interese reprezint o amenin+are la Sectiunea &(( M ,ntroducere si principii fundamentale adresa unuia sau mai multor principii fundamentale, amenin+are care nu Sectiunea &&( M ,ntegritatea poate fi eliminat M profesionistul contabil concluzioneaz c nu este Sectiunea &'( M Obiectivitatea corespunztor s accepte misiunea. Sectiunea &)( M 5ompetenta profesionala si prudenta 2. Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public. Sectiunea &:( M 5onfidentialitatea Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin Sectiunea &2( M 5ompotamentul profesional asumarea responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile Partea B 7 sau sectiunea 2<< ! M Destinata e-clusi) liber interesate in activitatile desfasurate de intreprindere: actionari, salariati, profesionsitilor furnizori, banci, buget, etc. 51iar daca profesionistul contabil este platit de Sectiunea '(( M ,ntroducere un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau

15

auditare a situatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul Biletul nr. . 1.Care este procedura de urmat c/nd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezol)a un conflict de ordin profesional? 5!nd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional, dac politicile stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate recurge la urmtoarele: - e-aminarea conflictului cu superiorul direct. Dac interven+ia superiorului direct nu este suficient "i profesionistul contabil decide s se adreseze nivelului superior urmtor, superiorul direct trebuie notificat n acest sens; - dac superiorul este presupus implicat n conflict, profesionistul trebuie s supun problema nivelului ierar1ic cel mai ridicat; - solicitarea avizului confiden+ial al unui consilier independent sau al organismului profesional; - dac toate resursele interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate, pentru c1estiuni grave, s demisioneze "i s trimit o scrisoare n acest sens conducerii entit+ii care &-a angajat. Orice profesionist contabil care ocup un post de conducere trebuie s se asigure c, n cadrul entit+ii respective, sunt stabilite reguli n materie de rezolvare a conflictelor profesionale. 2.Care sunt factorii de care trebuie s se 2in seama atunci c/nd se apreciaz respectarea regulilor de etic $n ceea ce pri)ete integritatea i obiecti)itatea? ,ntegritatea nu presupune numai cinste, dar si ec1itate si sinceritate. Principiul obiectivitatii impune tuturor profesionistilor contabili obligatia de a fi justi, cinstiti in plan intelectual si neimplicati in conflicte de interese. Profesionistii contabili trebuie, in orice situatie, sa garanteze integritatea lucrarilor lor si sa ramana obiectivi in judecata si rationamentul lor, oricare ar fi natura activitatii lor, si anume: - profesionistii liberali indeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali, consilieri de gestiune etc.; - alti profesionisti contabili pregatesc situatiile financiare in contul angajatorilor lor; e-ecuta lucrari de audit intern, e-ercita functiuni de gestiune financiara in industrie, come, sectorul public sau educatie. 5u ocazia alegerii situatiilor si practicilor care trebuie sa fie avute in vedere, atunci cand se apreciaza respectarea regulilor de etica referitoare la obiectivitate, se va tine cont de urmatorii factori: - profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care ii e-pun la riscuri % presiuni* suspectibile de a pune in discutie obiectivitatea lor. - este imposibil de a defini si de a reglementa toate situatiile generatoare de presiuni; asemanarea, verosimilitatea prevaleaza atunci cand se definesc criteriile care permit identificarea relatiilor susceptibile de a pune in discutie obiectivitatea profesionistului contabil. - trebuie evitate toate relatiile si situatiile care implica prejudecati, influentele din partea tertilor care pun in discutie obiectivitatea. - profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca personalul insarcinat cu prestarea serviciilor profesionale respecta principiile de integritate si obiectivitate. - profesionistii contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa ofere cadouri sau alte avantaje care pot fi considerate, in mod rezonabil, ca pot influenta semnificativ si negativ rasionamentul, judecata lor profesionala sau a colaboratorilor lor. Biletul nr. + 1.Acti)it2i incompatibile cu e-ercitarea profesiei libere. ?iber-profesionistul contabil nu trebuie sa e-ercite in paralel activitati care afecteaza sau sunt susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, independenta, buna reputatie a profesiei, care sunt incompatibile cu e-ercitarea profesiei libere. ,n unele situatii, liber-profesionistul contabil poate primi spre conservare si utilizare, potrivit legii, fonduri ale clientilor, el trebuind: - sa pastreze aceste fonduri, separat de fondurile sale; - sa utilizeze conform destinatiilor stabilite; - sa aiba posibilitatea sa justifice e-istenta si utilizarea fondurilor respective. 2. A-plica2i comportamentul profesionistului contabil $ntr(o acti)itate de consilier fiscal. 5ontabilul profesionist care presteaza servicii profesionale in domeniul fiscalitatii este indreptatit sa se situeze in cea mai buna pozitie in favoarea unui client sau a unui patron, cu conditia ca prestatia sa fie efectuata cu competenta. ,ntegritatea si obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie sa fie conform legii.

Dubiile pot fi rezolvate in favoarea clientului daca e-ista suport rezonabil pentru pozitia respectiva. 5e trebuie sa faca sau ce nu trebuie sa faca profesionistul contabilU - nu trebuie sa dea asigurarea ca declaratia fiscala si sfatul in materie fiscala sunt dincolo de orice indoiala. - sa se asigure ca cei pe care ii consiliaza sunt constienti de limitele legale de sfaturile si consultanta fiscala, si nu interpreteaza gresit e-primarea opiniei drept o afirmare a unui fapt. - in declaratia fiscala intocmita de contabilul profesionist, responsabilitatea pentru continut revine in primul rand clientului. 5onsultanta, opiniile trebuie inregistrate sub forma unei scrisori, a unui memorandum. - nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau cu nici un comentariu despre care sa se creada ca: a* ar contine un fals sau o inducere in eroare; b* ar contine informatii furnizate cu nepasare sau necunoasterea reala a faptului; c* ar omite sau ar ascunde informatia ceruta, putand induce in eroare 6iscul. - poate folosi estimarile in pregatirea declaratiilor fiscale. Biletul nr. 9 1. Rela2iile cu ceilal2i membri F Acceptarea de noi misiuni. Serviciile sau sfaturile unui liber-profesionist contabil care poseda competente particulare pot fi solicitate: a* de catre client: - dupa discutii si consultari prealabile cu profesionistul contabil in functie % e-istent* - la cererea sau recomandarea e-presa a profesionistului contabil in functie % e-istent* - fara consultarea profesionistului contabil in functie b* de catre profesionistul contabil in functie % e-istent* , sub rezerva respectarii stricte a secretului profesional. Ineori clientul cere M la contactarea unui liber-profesionist contabil- sa nu fie informat profesionistul contabil in functie % e-istent*; in astfel de cazuri, profesionistul contabil trebuie sa decida daca motivele clientului sunt acceptabile. Profesionistul contabil contactat trebuie: - sa se conformeze instructiunilor primite de la profesionistul contabil in functie sau de la client, in masura in care nu sunt contradictorii cu obligatiile legale sau profesionale; - sa garanteze, pe cat posibil, ca profesionistul contabil in functie este bine informat de natura generala a serviciilor profesionale prestate. 5and opinia unui profesionist contabil in functie %e-istent* este solicitata in ceea ce privesste aplicarea principiilor contabile, normelor de audit, normelor de raportare, profesionistul contabil in functie trebuie sa aiba grija ca opinia sa sa nu influenteze in mod e-agerat judecata si obiectivitatea profesionistului contabil contactat. 2.Preciza2i care sunt categoriile de )enituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului pe )enit i care sunt cotele de impozitare aferente. Categorii de )enituri supuse impozitului pe )enit 5ategoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmtoarele: a! venituri din activit+i independente b! venituri din salarii c! venituri din cedarea folosin+ei bunurilor, d! venituri din investi+ii, e! venituri din pensii, f! venituri din activit+i agricole, g! venituri din premii "i din jocuri de noroc, 0! venituri din transferul propriet+ilor imobiliare, i! venituri din alte surse. &E3 Biletul nr. : 1. Rela2iile cu ceilal2i membri ( $nlocuirea cu un alt liber(profesionist contabil. ,ntreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a-i inlocui cand doreste. Daca este importanta apararea intereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber-profesionist contabil sa poata decide, daca e-ista motive profesionale care sa o justifice, neacceptarea misiunii: aceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. ,n absenta unei cereri specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau. Irmatorii factori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile clientului sau cu un profesionist contactat: - daca clientul a autorizat acest lucru; - daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru. 5omunicarea intre cei doi profesionisti contabili are scopul:

16

0.

- de a impiedica un liber-profesionist contabil sa accpte nominalizarea sa daca nu toate elementele pertinente sunt cunoscute; - de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii profesionistului contabil in functie; - de a apara interesele profesionistului contabil in functie atunci cand propunerea de inlocuire se datoreaza caracterului sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent. ,nainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale care pana atunci au fost prestate de catre un alt liber-profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie: -sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-l inlocui si l-a autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil; -sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea sa. Daca autirizarea este data, trebuie sa-i ceara profesionistului in functie: -sa ii furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea; -sa ii furnizeze toate informatiile necesare care sa ii permita sa ia o decizie. Profesionistul in functie,la primirea autorizatiei din partea clientului, trebuie: -sa raspunda % in scris* aratand daca e-ista motive profesionale care i-ar interzice profesionistului sa accepte nominalizarea sa; -sa se asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat; -sa comunice orice informatie de care nevoie profesionistul desemnat, pentru ca acesta sa poata sa decida daca accepta sau nu misiunea, si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privind nominalizarea sa. 2. 5n ce const $nregistrarea unei persoane fizice la organele fiscale pentru )eniturile realizate. Care sunt categoriile de )enituri pentru care persoanele fizice trebuie s se $nregistreze la organele fiscale. 5ategoriile de venituri pentru care contribuabilii persoane fizice datoreaza impozit pe venit si au obligatia sa se inregistreze fiscal prin depunerea unei declaratii de inregistrare fiscala si obtinerea 5,6-ului %codul de identificare fiscala*, respectiv 7,6-ului %numarul de identificare fiscala atribuit persoanelor fizice nerezidente*, sunt: ,7$;9,S@$0$;0 6,S50?0 0 P;$SO07;?O$ 6,V,5; 50$; O>@,7 <;7,@I$, ,DPOV0>,?; 5. <eniturile din activitati independente care cuprind: - venituri comerciale - venituri din profesii libere - venituri din drepturi de proprietate intelectuala 55. <eniturile din cedarea folosintei bunurilor %in cazul persoanelor fizice nerezidente* Persoanele fizice romane care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor %inc1iriere, arendare* nu se inregistreaza fiscal prin depunerea declaratie de inregistrare fiscala, dar au obligatia inregistrarii contractului de inc1iriere#arendare la organul fiscal de domiciliu in termen de &2 zile de la inc1eierea contractului. ,dentificarea fiscala se face pe baza 57P-ului detinut de persoana fizica romana <eniturile din activitati independente pot fi obtinute de o persoana fizica in baza unei: - autorizatii %potrivit OI9 ::#'((4*, prin inregistrarea in $egistrul 5omertului; - legi speciale %de e-: agentii de asigurare, profesii libere - ar1itect, contabil autorizat, avocat, notar*; - conventii#contract civil inc1eiat potrivit 5odului civil, - contract de comision, de mandat, de reprezentare, si alte asemenea contracte nc1eiate n conformitate cu prevederile 5odului comercial. Pentru persoanele fizice autorizate in baza OI9 ::#'((4 sa desfasoare activitati economice generatoare de venituri comerciale, inregistrarea fiscala se face direct la Oficiul $egistrului 5omertului, unde se depune si declaratia de inregistrare fiscala %formularul (F(*, obtinandu-se astfel 5ertificatul de inregistrare, care contine codul unic de inregistrare %utilizat in relatiile cu tertii, precum si pentru declararea si plata impozitelor, ta-elor, contributiilor si altor sume datorate bugetului general consolidat* ,n vederea obtinerii in mod independent a celorlalte categorii de venituri, persoanele fizice au obligatia sa se inregistreze fiscal, cu ocazia infiintarii, prin depunerea unei declaratii de inregistrare fiscala, la organul fiscal competent, mentionat mai jos, in termen de )( zile de la data eliberarii actului legal de functionare, data inceperii activitatii, data obtinerii primului venit sau dobandirii calitatii de angajator, Biletul nr. ;

1. Rela2iile profesionitilor contabili cu clien2ii. $elatiile membrilor 5orpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii, semnat de ambele parti. ,n afara onorariilor pentru lucrarile e-ecutate, orice alta relatie financiara cu un client, ca : participatii la capital, dare#luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa. ,n cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii 5orpului trebuie sa se rezume numai la acordarea de avize de consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut e-clusiv al clientului. O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor. Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea pt un prejudiuciu financiar sau moral pentru membrii 5orpului. Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor 5orpului in raport cu respectarea principiilor independentei si competentei. Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vec1ii clienti trebuie sa faca obiectul acceptarii si inc1eierii contractului dupa: a* evaluarea riscului; b* o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei profesiei; c* o apreciere a eficientei e-ecutarii lucrarilor in raport cu componenta si cu mijloacele societatii. Decizia finala apartine e-pertului sau contabilului autorizat. Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele sc1imbari aparute in situatia clientilor sau cabinetului#societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri. Profesionistii pot e-prima in scris clientilor recomandari sau rezerve. ,n cazul contestarii lor, scrise, acestea vor putea constitui probe e-oneratoare de responsabilitate a profesionistilor contabili. ,n situatia imposibilitatii e-ecutarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaza. 2.6en2iona2i categorii de c0eltuieli realizate de persoanele fizice din desfurarea unei acti)it2i economice cu deductibilitate limitat la determinarea )enitului net $n sistem real. Art ": alin 7.! Irmtoarele c1eltuieli sunt deductibile limitat: a! c1eltuielile de sponsorizare, mecenat, precum "i pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, n limita unei cote de 23 din baza de calcul determinat conform alin. %E*; b! c1eltuielile de protocol, n limita unei cote de '3 din baza de calcul determinat conform alin. %E*; c! BBB 0brogat; d! c1eltuielile sociale, n limita sumei ob+inute prin aplicarea unei cote de p!n la '3 la fondul de salarii realizat anual; e! pierderile privind bunurile perisabile, n limitele prevzute de actele normative n materie; f! c1eltuielile reprezent!nd tic1etele de mas acordate de angajatori, potrivit legii; f81! c1eltuielile reprezent!nd tic1etele de vacan+ acordate de angajatori, potrivit legii; g! contribu+iile efectuate n numele angaja+ilor la fonduri de pensii facultative, n conformitate cu legisla+ia n vigoare, n limita ec1ivalentului n lei a :(( euro anual pentru o persoan; 0! prima de asigurare voluntar de sntate, conform legii, n limita ec1ivalentului n lei a '2( euro anual pentru o persoan; i! c1eltuielile efectuate pentru activitatea independent, c!t "i n scopul personal al contribuabilului sau asocia+ilor sunt deductibile numai pentru partea de c1eltuial care este aferent activit+ii independente; =! c1eltuielile reprezent!nd contribu+ii sociale obligatorii pentru salaria+i "i contribuabili, inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de munc "i boli profesionale, potrivit legii; >! dob!nzi aferente mprumuturilor de la persoane fizice "i juridice, altele dec!t institu+iile care desf"oar activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate n desf"urarea activit+ii, pe baza contractului nc1eiat ntre pr+i, n limita nivelului dob!nzii de referin+ a >ncii 7a+ionale a $om!niei; l! c1eltuielile efectuate de utilizator, reprezent!nd c1iria - rata de leasing - n cazul contractelor de leasing opera+ional, respectiv c1eltuielile cu amortizarea "i dob!nzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite n conformitate cu prevederile privind opera+iunile de leasing "i soc de leasing; m! cotiza+ii pltite la asocia+iile profesionale n limita a '3 din baza de calcul determinat conform alin. %E*; n! c1eltuielile reprezent!nd contribu+iile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organiza+iilor profesionale din care fac parte contribuabilii, n limita a 23 din venitul brut realizat. Biletul nr."< 1. Competenta profesional si responsabilitatea c/nd se utilizeaz

17

lucrrile unui alt e-pert. ?iber-profesionistii contabili trebuie sa evite sa presteze servicii profesionale fara o componenta adecvata,in afara de cazul cand beneficiaza de sfaturi avizate si de o asistenta care sa le permita sa presteze servicii de calitate. Daca un profesionist contabil nu poseda competentele necesare intr-un domeniu specific in cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi te1nice de la specialisti % alti profesionisti contabili, avocati, ingineri, geologi sau alti e-perti*. ,n acest caz, desi profesionistul contabil se sprijina pe competentele te1nice ale specialistului consultat, acesta din urma nu cunoaste in mod necesar regulile de etica ale profesiunii. ,ntrucat profesionistului contabil ii revine , in intregime, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie sa se asigure ca regulile de etica au fost respectate de catre e-pertul consultat. ;l trebuie sa se asigure ca e-pertul consultat este la curent cu regulile de etica, mai ales cu principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplica la orice misiune la care participa acesti e-perti. 0ceasta asigurare se poate obtine: - fie cerand e-pertilor respectivi sa citeasca regulile de etica; - fie cerand e-pertilor o confirmare scrisa asupra bunei inttelegeri a regulilor de etica; - fie dand sfaturi daca apar conflicte potentiale. 5and profesionistul contabil nu are asigurarea ca regulile de etica sunt cunoscute si respectate, el trebuie sa refuze incredintarea misiunii sau sa o intrerupa % daca a inceput*. Sc1ematic, demersurile profesionistului contabil se prezinta astfel: ?iber-profesionistul contabil daca Are competenta adecvata lucrarii - Da M accepta lucrarea - Nu are competenta - nu accepta lucrarea sau - accepta lucrarea dar angajeaza % subcontracteaza* un e-pert % specialist* care trebuie sa cunoasca regulile de etica 2. 1espre respectarea standardelor si normelor profesionale. In profesionist contabil trebuie sO-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele te1nice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a e-ecuta cu grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului in mOsura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, n cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta . ,n plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si te1nice emise de: - ,605 %de e-. Standardele ,ntemationale de 0udit* 5onsiliul pentru Standarde ,nternationale de 5ontabilitate - Dinisterul 6inantelor Publice - 5.;.5.5.0.$. si 5amera 0uditorilor 6inanciari ?egislatia relevant Biletul nr."1 1. Criterii de stabilire a onorariilor. Onorariile facturate trebuie sa reflecte in mod fidel valoarea serviciilor prestate, tinand seama de urmatoarele elemente: &. competenta si cunostintele obtinute pentru tipul de serviciu prestat; '. nivelul de instruire si e-perienta persoanei care participa la lucrare; ). timpul afectat de fiecare persoana efectuarii lucrarii; :. gradul de responsabilitate al misiunii respective. Onorariile se calculeaza in functie de tarifele orare sau zilnice in vigoare, pt fiecare participant la misiune, la nivelul fiecarei firme, fiecarui profesionist. In profesionist contabil nu trebuie sa propuna servicii profesionale pentru onorarii subestimate. 5and se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca nu este sacrificata calitatea sa si ca se respecta normele organismului international cu privire la calitate. 51eltuielile si diversele rambursari - dcplasari de e-emplu - se inregistreaza distinct. Perceperea de comisioane sau plata de catre un profesionist contabil ca liber profesionist, este strict interzisa. 5riteriile de care se tine seama in stabilirea onorariilor sunt: a. competenta si cunostintele necesare serviciului prestat; b. nivelul dc formare, instruire si e-perienta a persoanei participante la misiune; c. timpul afectat %ore, zile*; d. riscurile si gradul dc responsabilitate a misiunii. 2. Prezentati care sunt c0eltuielile deductibile*forfetare $n cazul )eniturilor din drepturi de proprietate intelectual& $n cazul $n care )enitul net nu se determin $n sistem real. ART. .< #tabilirea )enitului net anual din drepturile de proprietate intelectual 71! <enitul net din drepturile de proprietate intelectual se stabile"te prin scderea din venitul brut a urmtoarelor c1eltuieli:

a! o c1eltuial deductibil egal cu '(3 din venitul brut; b! contribu+iile sociale obligatorii pltite. 72! An cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrri de art monumental, venitul net se stabile"te prin deducerea din venitul brut a urmtoarelor c1eltuieli: a! o c1eltuial deductibil egal cu '23 din venitul brut; b! contribu+iile sociale obligatorii pltite. 7 ! An cazul e-ploatrii de ctre mo"tenitori a drepturilor de proprietate intelectual, precum "i n cazul remunera+iei reprezent!nd dreptul de suit "i al remunera+iei compensatorii pentru copia privat, venitul net se determin prin scderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectiv sau altor pltitori de asemenea venituri, potrivit legii, fr aplicarea cotei forfetare de c1eltuieli prevzute la alin. %&* "i %'*. . Biletul nr."2 1.4norariile si independen2a. >illet 'G intrebarea ' 2. Prezentati modul de determinarea al a)anta=ului luat $n calculul salariului brut $n cazul $n care un salariat folosete autoturismul anga=atorului $n interes personal. F2. ;valuarea avantajelor n natur sub forma folosirii numai n scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel: a* evaluarea folosin+ei cu titlu gratuit a ve1iculului se face aplic!ndu-se un procent de &,F3 pentru fiecare lun, la valoarea de intrare a acestuia. An cazul n care ve1iculul este nc1iriat de la o ter+ persoan, avantajul este evaluat la nivelul c1iriei; Biletul nr." 1. Bunurile sau ser)iciile primite i independenta. >ilet )( intrebarea ' 2. Prezentati deducerile personale $n cazul impozitului pe salarii. 71! Persoanele fizice prevzute la art. "< alin. %&* lit. a* "i alin. %'* au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub form de deducere personal, acordat pentru fiecare lun a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afl func+ia de baz. 72! Deducerea personal se acord pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de p!n la &.((( lei inclusiv, astfel: - pentru contribuabilii care nu au persoane n ntre+inere - '2( lei; - pentru contribuabilii care au o persoan n ntre+inere - )2( lei; - pentru contribuabilii care au dou persoane n ntre+inere - :2( lei; - pentru contribuabilii care au trei persoane n ntre+inere - 22( lei; - pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane n ntre+inere E2( lei. Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii cuprinse ntre &.(((,(& lei "i ).((( lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fa+ de cele de mai sus "i se stabilesc prin ordin al ministrului finan+elor publice. Pentru contribuabilii care realizeaz venituri brute lunare din salarii de peste ).((( lei nu se acord deducerea personal. 7 ! Persoana n ntre+inere poate fi so+ia#so+ul, copiii sau al+i membri de familie, rudele contribuabilului sau ale so+ului#so+iei acestuia p!n la gradul al doilea inclusiv, ale crei venituri, impozabile "i neimpozabile, nu dep"esc '2( lei lunar. 7"! An cazul n care o persoan este ntre+inut de mai mul+i contribuabili, suma reprezent!nd deducerea personal se atribuie unui singur contribuabil, conform n+elegerii ntre pr+i. 7.! 5opiii minori, n v!rst de p!n la &4 ani mplini+i, ai contribuabilului sunt considera+i ntre+inu+i. 7+! Suma reprezent!nd deducerea personal se acord pentru persoanele aflate n ntre+inerea contribuabilului, pentru acea perioad impozabil din anul fiscal n care acestea au fost ntre+inute. Perioada se rotunje"te la luni ntregi n favoarea contribuabilului. 79! 7u sunt considerate persoane aflate n ntre+inere: a! persoanele fizice care de+in terenuri agricole "i silvice n suprafa+ de peste &(.((( mp n zonele colinare "i de "es "i de peste '(.((( mp n zonele montane; b! BBB 0brogat. 7:! Deducerea personal determinat potrivit prezentului articol nu se acord personalului trimis n misiune permanent n strintate, potrivit legii. Norme metodologice Biletul nr."" 1.Calitatea lucrrilor i autocontrolul. >ilet )& intrebarea ' 2. Care este diferenta $ntre impozitarea salariului la locul principal de munc comparati) cu alt loc de munc. %&* Persoanele fizice prevzute la art. :( alin. %&* lit. a* "i alin. %'* au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub form de deducere personal, acordat pentru fiecare lun a perioadei impozabile numai pentru )eniturile din salarii la locul unde se afl func2ia de baz. Biletul nr.". 1. Plata lucrarilor& modul de stabilire a onorariilor.

18

>ilet )' intrebarea ' 2.Confiicte de interese. Care sunt circumstantele de care trebuie s se 2in seama? >ilet ): intrebarea & Biletul nr."+ 1.Pstrarea ar0i)elor clientului. Pastrarea documentelor contabile este un atribut e-clusiv al clientului. Dodalitatea de predare-primire a documentelor in vederea contabilizarii se stabileste prin contract si ane-e la contract, fiind obligatirie: - normalizarea documentelor; - stabilirea termenelor. 5and clientul nu respecta termenele, se va proceda la punerea acestuia in intarziere, documentul respectiv fiind pastrat la dosarul clientului. Daca un client a disparut, se va verifica la $egistrul 5omertului daca a fost radiat, iar profesionistul este obligat sa pastreze asupra lui documentul pe durata de conservare prevazute de lege. 2. Prezentati modul de determinare al impozitului pe )eniturile din tranzactionarea actiunilor $n anul 2<<; si apoi $n anul 2<1<. ,n perioada & ian '((G-)& dec '((G inclusiv, c!"tigurile realizate de pers fizice din transferul titlurilor de valoare,altele dec!t pr+ile sociale "i valorile mobiliare n cazul societ+ilor nc1ise,sunt venituri neimpozabile. 5!"tigurile persoanelor fizice din transferul titlurilor de valoare, altele dec!t pr+ile sociale "i valorile mobiliare n cazul soc nc1ise, realizate ncep!nd cu & ian '(&(, sunt supuse regulilor prevzute la alin. %)* lit. a*. %)* 5alculul, re+inerea "i virarea impozitului pe veniturile din investi+ii, altele dec!t cele prevzute la alin. %&* "i %'* se efectueaz astfel: a* c!"tigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele dec!t pr+ile sociale "i valorile mobiliare n cazul societ+ilor nc1ise, se impune cu o cot de 1,& impozitul re+inut constituind plat anticipat n contul impozitului anual datorat. Obliga+ia calculrii, re+inerii "i virrii impozitului reprezent!nd plata anticipat revine intermediarilor, societ+ilor de administrare a investi+iilor n cazul rscumprrii de titluri de participare la fondurile desc1ise de investi+ii sau altor pltitori de venit, dup caz, la fiecare tranzac+ie. ,mpozitul calculat "i re+inut la surs se vireaz la bugetul de stat, p!n la data de '2 inclusiv a lunii urmtoare celei n care a fost re+inut. Pentru tranzac+iile din anul fiscal contribuabilul are obliga+ia depunerii declara+iei privind venitul realizat, pe baza creia organul fiscal stabile"te impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul l are de recuperat, "i emite o decizie de impunere anual, lu!ndu-se n calcul "i impozitul re+inut la surs, reprezent!nd plat anticipat. ,mpozitul anual datorat se stabile"te de organul fiscal competent astfel: &. prin aplicarea cotei de &E3 asupra c!"tigului net anual al fiecrui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. EE alin. %2*, pentru titlurile de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor de participare la fonduri desc1ise de investi+ii, ncep!nd cu data de & ianuarie '((F, ntr-o perioad mai mic de )E2 de zile de la data dob!ndirii; '. prin aplicarea cotei de &3 asupra c!"tigului net anual al fiecrui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. EE alin. %2*, pentru titlurile de valoare nstrinate sau rscumprate, n cazul titlurilor de participare la fonduri desc1ise de investi+ii, ncep!nd cu data de & ianuarie '((F, ntr-o perioad mai mare de )E2 de zile de la data dob!ndirii; Biletul nr."9 1. Care sunt factorii de care trebuie s se 2in seama atunci cand se apreciaz respectarea regulilor de etic $n ceea ce pri)ete integritatea si obiecti)itatea? >ilet )2 intrebarea ' 2& Care este procedura de urmat cand este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezol)a un conflict de ordin profesional? >ilet )2 intrebarea & Biletul nr.": 1. A-plicati comportamentui profesionistului contabil $ntr(o acti)itate de consilier fiscal. >ilet )E intrebarea ' 2.Ce )enituri se supun regularizrii $n anul urmtor realizrii lor? @eniturile realizate de persoanele fizice care desfasoara& )enituri comerciale& profesii libere din acti)itatea desfasurata in mod independent sunt tratate din punct de )edere fiscal drept )enituri din acti)itati independente si supuse regulilor pre)azute la art. ": din Codul fiscal. , mpozitul pe venit datorat de persoanele fizice care desfasoara activitati independente se plateste in cursul anului de catre acestea prin efectuarea de plati anticipate cu titlu de impozit urmare a depunerii declaratiei privind veniturile si c1eltuielile estimate %formularul ''( M Declaratie privind venitul estimat M conform OD;6 ')F&#'((F* sau pe baza veniturilor din anul precedent. ,n cursul anului persoana fizica este supusa astfel platilor anticipate trimestriale efectuate in contul impozitului anual pe venit, potrivit art. 4' alin. %)* din 5odul fiscal. ,mpozitul pe venitul net anual impozabil datorat este declarat de persoana fizica prin completarea declaratiei de impunere %formularul '(( M Declaratie privind veniturile realizate*. Pentru declararea veniturilor realizate

in anul '(&& declaratia de impunere se va depune pana la data de &2 mai '(&'. Persoana fizica are obligatia determinarii si declararii venitului net anual si a impozitului datorat pe venitul net anual impozabil si a stabilirii diferentelor de impozit anual rezultat din regularizarea impozitului anual datorat cu platile anticipate. Biletul nr."; 1. Care sunt restrictiile $n promo)area ser)iciilor de ctre profesionistii contabili? >ilet ': intrebarea ' 2. Acti)itti incompatibile cu e-ercitarea profesiei libere. >ilet )E intrebarea & Biletul nr..< 1. Anumerati situatiile care nu rspund criteriilor de obiecti)itate& incredere& cinste& decent si bun(gust pentru o actiune de promo)are. cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante nejustificate de posibile rezolvari favorabile implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de reglementare fac comparatii cu altii contin marturii sau aprobari scrise care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane rezonabile o neintelegere sau o deceptie care pretind, nejustificat ca pesoana respectiva este e-pert sau specialist intr-un anume domeniu al contabilitatii 2. Care este regimul fiscal al pierderilor in cazul )eniturilor realizate de persoanele fizice? potrivit art. 4( 7 ! Pierderea fiscal anual nregistrat pe fiecare surs din activit+i independente, cedarea folosin+ei bunurilor "i din activit+i agricole se reporteaz "i se completeaz cu venituri ob+inute din aceea"i surs de venit din urmtorii 2 ani fiscali. 7 81! Pierderile din categoriile de venituri men+ionate la art. :& lit. a*, c* "i f* provenind din strintate se reporteaz "i se compenseaz cu veniturile de aceea"i natur "i surs, realizate n strintate, pe fiecare +ar, nregistrate n urmtorii 2 ani fiscali. 7"! $egulile de reportare a pierderilor sunt urmtoarele: a! reportul se efectueaz cronologic, n func+ie de vec1imea pierderii, n urmtorii 2 ani consecutivi; b! dreptul la report este personal "i netransmisibil; c! pierderea reportat, necompensat dup e-pirarea perioadei prevzute la lit. a*, reprezint pierdere definitiv a contribuabilului. K Biletul nr..1 1.Raspunderea disciplinara. ; o rezultant a abaterilor sv!r"ite de un membru al 5orpului prin care se ncalc dispozi+iile legii, ale $egulamentului de organizare "i func+ionare al 5;550$, ale 5odului etic na+ional al profesioni"tilor contabili. 0c+iunea disciplinar pentru sanc+ionarea anumitor fapte se ntreprinde fie n paralel cu ac+iunea penal, civil sau administrativ, fie n afara e-isten+ei unei asemenea ac+iuni. Principiul SPenalul +ine n loc civilul= nu se aplic n materie disciplinar. '. Cum se stabilesc platile anticipate de impozit in cazul )eniturilor realizate de persoanele fizice din cedarea folosintei bunurilor? ART. + Pl2i anticipate de impozit pe )eniturile din cedarea folosin2ei bunurilor 71! 5ontribuabilii care realizeaz venituri din cedarea folosin+ei bunurilor pe parcursul unui an, cu e-cep+ia veniturilor din arendare, datoreaz pl+i anticipate n contul impozitului pe venit ctre bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 4'.: SSumele reprezent!nd pli anticipate se ac1it n : rate egale, p!n la data de &2 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv &2 martie, &2 iunie, &2 septembrie i &2 decembrie. Pentru veniturile din cedarea folosinei bunurilor sub forma arendei, plata impozitului se efectueaz potrivit deciziei de impunere emise pe baza declaraiei privind venitul realizat.. 72! 6ac e-cep+ie contribuabilii care realizeaz venituri din cedarea folosin+ei bunurilor pentru care c1iria prevzut n contractul nc1eiat ntre pr+i este stabilit n lei, nu au optat pentru determinarea venitului net n sistem real "i la sf!r"itul anului anterior nu ndeplinesc condi+iile pentru calificarea veniturilor n categoria veniturilor din activit+i independente pentru care pl+ile anticipate de impozit sunt egale cu impozitul anual datorat, "i impozitul este final. Biletul nr..2 1.Care sunt sanctiunile disciplinare aplicabile membrilor Corpului? #anctiunile disciplinare ce se aplica e-pertilor contabili si contabililor autorizati, in raport de gravitatea abaterilor savarsite, sunt urmatoarele: a* mustrare; b* avertisment scris; c*suspendarea dreptului de a e-ercita profesia de e-pert contabil sau de

19

contabil autorizat pe o perioada de timp de la ) luni la & an; d* interzicerea dreptului de a e-ercita profesia de e-pert contabil sau de contabil autorizat. 0baterile in functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin $egulamentul de organizare si functionare al 5orpului. 2Anumerati impozitele si ta-ele locale. ,mpozitele "i ta-ele locale sunt dup cum urmeaz: a! impozitul pe cldiri; b! impozitul pe teren; c! ta-a asupra mijloacelor de transport; d! ta-a pentru eliberarea certificatelor, avizelor "i autoriza+iilor; e! ta-a pentru folosirea mijloacelor de reclam "i publicitate; f! impozitul pe spectacole; g! ta-a 1otelier; 0! ta-e speciale; i! alte ta-e locale. Biletul nr.. 1.Prezentati cel putin sapte caracteristici ale auditului statutar care(l deosebesc de auditul contractual. Audit statutar 7umirea se face de ctre 090 Disiunea este plurianual sau recurent Se emite un raport de audit Se supune anumitor prevederi din 5odul etic al profesiei Disiunea este permanent Disiunea se efectueaz prin sondaj din cauza multitudinii de opera+iuni ce trebuie verificate 7u poate avea imi-tiuni n gestiunea unit+ii Audit contractual 7umire de ctre management Disiune cel mult anual Se pot emite diferite rapoarte $eglementrile etice nu sunt la fel de restrictive Disiune punctual Disiunea poate presupune verificri totale Poate avea natura unei consultan+e

1 2 " . +

2.Prezentati cum se determine impozitui pe mi=ioacele de transport ac0izitionate in cursul anului. @a-a asupra mijloacelor de transport se calculeaz n func+ie de capacitatea cilindric a acestuia, prin nmul+irea fiecrei grupe de '(( cmC) sau frac+iune din aceasta cu o anumita suma stabilita in 56. ,mpozitul se datoreaza incepand cu & ale lunii urmatoare datei dobandirii si pana la sfaritul lunii in care autoturismul este instrainat. Biletul nr.." 1.Prin ce se deosebeste o misiune de audit bazata pe proceduri con)enite de o misiune de audit statutar? ,ntr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu e-prima nici o asigurare. ;l intocmeste in mod simplu un raport asupra faptelor constatate iar utilizatorii raportului sunt cei care trag propriile concluzii din lucrarile auditorului. ,ntr-o astfel de misiune, auditorul aplica proceduri de audit definite de comun acord cu clientul si cu toti beneficiarii rezultatelor acestor lucrari. 0cest raport se adreseaza e-clusiv partilor care au convenit procedurile de pus in lucru. 6isiune de audit pe baz de Audit statutar proceduri con)enite 1 7ici o asigurare 0sigurare ridicat, dar nu absolut 2 Procedurile puse n lucru de Procedurile sunt standardizate, auditor sunt definite de ctre clientul ne av!nd nici un rol n auditor de comun acord cu stabilirea lor clientul "i cu to+i beneficiarii rezultatelor acestei lucrri Destinatarii sunt e-clusiv Destinatarii sunt 090 "i al+i ter+i pr+ile care au convenit procedurile puse n lucru 2.Relatiile cu ceilalti membrii F Acceptarea de noi misiuni. ,ntreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a ii inlocui cand doreste. Daca este importanta apararea intereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber profesionist contabil sa poata determina daca e-ista motive profesionale care sa justifice neacceptarea misiunii. 0ceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. ,n absenta unei cereri specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau. 6actorii urmatori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile clientului sau cu un profesionist contactat:

-daca clientul a autorizat acest lucru; -daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru. 5omunicarea intre cei doi profesionisti contabili are ca obiective: de a impiedica un liber profesionist contabil sa accepte nominalizarea sa, daca toate elementele pertinente nu sunt cunoscute; de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii profesionistului contabil in functie; de a apara interesele profesionistului contabil in functie, atunci cand propunerea de inlocuire se datoreaza respectului sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent. inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale, care pana atunci au fost prestate de catre un alt liber profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie: sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-& inlocui si &-a autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil; - sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea. Daca autorizarea este data, sa ceara profesionistului in functie: -sa furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea; -sa furnizeze toate informatiile necesare care sa-i permita sa ia o decizie. Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei mentionata la alineatul precedent, trebuie rapid sa: raspunda %in scris*, aratand daca e-ista motive profesionale care ar interzice profesionistului sa accepte nominalizarea sa; sa asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat; sa comunice orice informatie de care are nevoie profesionistul desemnat, pentru a putea sa decida daca accepta sau nu misiunea si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privind nominalizarea sa. Biletul nr... 1. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare? ,n cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizeaz competen+ele sale contabile "i nu cele de auditor, n vederea str!ngerii, clasrii "i sintetizrii informa+iilor financiare 0ceast misiune const, n general, n efectuarea unei sinteze a informa+iilor detaliate n scopul prezentrii sub o form rezumat, inteligibil. Procedurile puse n lucru nu permit "i nici nu-"i propun, furnizarea vreunei asigurri asupra informa+iilor financiare; utilizatorii informa+iilor financiare astfel compilate beneficiaz ns de ncrederea c lucrrile respective au fost efectuate de un profesionist contabil posesor al competen+elor necesare. O misiune de compilare cuprinde n general pregtirea situa+iilor financiare %complete sau nu*, dar si colectare, clasarea si sinteza altor informatii financiare. ,ntr-o misiune de compilare auditorul trebuie s respecte regulile generale de etic "i anume: integritatea, obiectivitatea, corn peten+a profesional, confiden+ialitatea, profesionalismul "i respcv tul fa+ de normele te1nice "i profesionale. ,ndependen+a nu este o cerin+ dar dac auditorul nu este independent trebuie s fac o men+iune n raport. Standardul ,nterna+ional de Disiuni 5one-e %,S$S* nr. ::&( stabile"te procedurile "i principiile fundamentale precum "i modalit+ile lor de aplicare n ce prive"te responsabilitatea contabilului n cadrul unei misiuni de compilare a situa+iilor financiare 2. Relatiile profesionistilor contabili cu clientii. $elatiile membrilor 5orpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii, semnat de ambele parti. ,n afara onorariilor pentru lucrarile e-ecutate, orice alta relatie financiara cu un client, ca : participatii la capital, dare#luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa. ,n cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii 5orpului trebuie sa se rezume numai la acordarea de avize de consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut e-clusiv al clientului. O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor. Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea pentru un prejudiuciu financiar sau moral pt membrii 5orpului. Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor 5orpului in raport cu respectarea principiilor independentei si competentei. Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vec1ii clienti trebuie sa faca obiectul acceptarii si inc1eierii contractului dupa: d* evaluarea riscului; e* o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei profesiei;

20

a*

f* o apreciere a eficientei e-ecutarii lucrarilor in raport cu componenta si cu mijloacele societatii. Decizia finala apartine e-pertului sau contabilului autorizat. Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele sc1imbari aparute in situatia clientilor sau cabinetului#societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri. Profesionistii pot e-prima in scris clientilor recomandari sau rezerve. ,n cazul contestarii lor, scrise, acestea vor putea constitui probe e-oneratoare de responsabilitate a profesionistilor contabili. ,n situatia imposibilitatii e-ecutarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaza. Biletul nr..+ 1. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale? Standardul ,nternational de 0udit nr. 4(( stabileste procedurile si principiile fundamentale, precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale. Disiunile de audit se pot referi la: - Situatii financiare, stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale; - 5onturi sau elemente de bilant sau rubric din situatiile financiare; - $espectarea clauzelor contractual; - Situatii financiare condensate %rezumate*; 0uditul trebuie sa e-amineze si sa evalueze concluziile trase din elementele probante reunite in timpul misiunii de audit speciala, pentru a determina daca ele pot servi ca baza a opiniei sale care trebuie sa fie scrisa si clar e-primata. 2. Ce sunt elementele intangibile ale unei intreprinderi si care sunt acestea? ;lementele intangibile sunt de regul elemente imateriale care pot sau nu s fie nregistrate n patrimoniu %cele care pot fi nregistrate sunt imobilizrile necorporale* dar contribuie la men+inerea poten+ialului actual "i influen+eaz rezultatele financiare ale ntreprinderii "i, pe aceast cale, valoarea ntreprinderii; elementele intangibile constituie sursa unui superprofit, superbeneficiu sau rent de goodWill, adic profitul ob+inut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate pretins de pia+ n func+ie de efortul investi-+ional al ntreprinderii, efort e-primat prin valoarea patrimonial a acesteia. ;lementele intangibile care nu pot fi nregistrate n patrimoniu se pot referi la: reputa+ia ntreprinderii, superioritatea produselor, amplasamentul, clientela, bonitatea "i solvabilitatea fa+ de ter+i, pozi+ia fa+ de organismele publice "i administrative, competen+a te1nic %licen+e, brevete, mrci, studii, laboratoare etc.*, competen+a comercial %promovare, publicitate, clien+i, vad comercial etc.*, competen+a managerial %calitatea personalului, performan+ele managerilor, cadrele-c1eie etc.* etc. 7eput!nd fi nregistrate n patrimoniu, sau c1iar dac sunt nregistrate, sunt considerate nonvalori din punct de vedere patrimonial, elementele intangibile formeaz acea parte Sinvizibil= a ntreprinderii a crei valoare ob+inut prin capitalizare reprezint goodWill-ul ntreprinderii. Biletul nr..9 1. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra respectarii clauzelor contractuale? 0uditorul poate s accepte o misiune de audit speciala numai dac misiunea se refer e-clusiv la e-aminarea respectrii clauzelor care vizeaz aspecte contabile "i financiare; dac numai unele c1estiuni particulare nu sunt acoperite de competen+a auditorului, acesta va recurge la serviciile unui e-pert. Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclus n raportul de audit, de baz. 2. Ce este partea Hin)izibilaI a unei intreprinderi si cum se determina )aloarea acesteia? Partea invizibila J goodWill Sursa goodWill-ului o constituie elementele intangibile ale ntreprinderii. Detode de determinare: metoda directa %renta de goodWill actualizata* 9X J 5> M 075 B i i M rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara 9X pozitiv: prin profiturile nete nregistrate ntreprinderea dep"e"te pragul de rentabilitate Prin actualizarea rentei pozitive la rata cu riscuri t se ob+ine valoarea goodWill-ului ce urmeaz s majoreze valoarea patrimonial a ntreprinderii. 9X negativ %badWill*: prin actualizare se ob+ine valoarea badWill-ului care vine s diminueze valoarea patrimonial a ntreprinderii, semnific!nd o penalizare a valorii ntreprinderii pentru insuficien+a de rentabilitate fa+ de e-igen+ele pie+ei sau pentru e-ces de patrimoniu. b* metoda bazata pe seama unui multiplicator Y aplicat la capacitatea beneficiar a ntreprinderii - pt intreprinderi industriale mici si mijlocii 9X J 075 L 5> B H Y, determinat de evaluator pe baza analizei si diagnosticului, ia valori ntre &,2 "i 2. c* metoda indirecta neta

9X J <al. 9lobala M 075 d* metoda indirecta bruta 9X J <al. 9lobala - <S7 Biletul nr..: 1. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate? O ntreprindere poate avea nevoie s stabileasc situa+ii financiare care rezum situa+iile sale financiare auditate. pentru a informa anumite grupuri de utilizatori, interesate de cunoa"terea doar a cifrelor c1eie privind situa+ia financiar "i rezultatele acesteia. 0uditorul nu trebuie s emit vreun raport asupra situa+iilor financiare condensate dec!t n cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situa+iilor financiare n ansamblul lor. 5onducerea ntreprinderii este obligat s indice clar c situa+iile financiare sunt condensate, iar lectorul, pentru o mai bun n+elegere, trebuie s le citeasc mpreun cu situa+iile financiare n ansamblul lor, auditate. @itlul care poate fi dat acestor situa+ii financiare condensate este SSitua+ii financiare condensate, pregtite pe baza situatiilor financiare auditate pentru e-ercitiul financiar nc1is la data de )& decembrie '(((=. $aportul auditorului asupra situa+iilor financiare condensate trebuie s cuprind urmtoarele elemente de baz: - titlul; - destinatarul; identificarea situa+iilor financiare auditate din care s-au nscut situa+iile financiare condensate; o referire la data raportului de audit asupra situa+iilor financiare n ansamblul lor "i n tipul de opinie e-primat nacel raport; o opinie care s indice dac informa+iile cuprinse n situa+iile financiare condensate sunt n concordan+ cu situa+iile financiare auditate, din care acestea sau nscut. Dac auditorul a emis o opinie modificat asupra situa+iilor financiare n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea situa+iilor financiare condensate, raportul trebuie s men+ioneze c de"i situa+iile financiare condensate sunt n concordan+ cu situa+iile financiare n ansamblul lor, acestea provenind din situa+ii financiare care au fcut obiectulunui raport de audit modificat. o men+iune, sau o trimitere la o not ane- la situa+iile financiare condensate, n care se men+ioneaz c pentru o bun n+elegere a rezultatelor "i situa+iilor financiare ale entit+ii, situa+iile financiare condensate trebuiesc citite mpreun cu situa+iile financiare n ansamblul lor "i cu raportul de audit asupra acestora; - data raportului; - adresa auditorului; - semntura auditorului 2. Ce este pragul de rentabilitate al unei intreprinderi si ce semnificatie are in e)aluarea acesteia? An evaluare, pragul de rentabilitate este punctul de la care rentabilitatea generat de ntreprindere este superioar celei ce s-ar ob+ine plas!nd pe pia+ un capital ec1ivalent cu activul net corijat. ,n evaluare, pragul de rentabilitate se utilizeaza pentru calculul supraprofitului. pragul de rentabilitate al ntreprinderii J 075 T i iJ rata neutr de plasament a disponibilit+ilor pe pia+a financiar $iscul economic %riscul de e-ploatare* va fi cu atat mai mic, cu cat nivelul critic va fi mai redus. Biletul nr..; 1. Care sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor financiare condensate? - titlul; - destinatarul; identificarea situa+iilor financiare auditate din care s-au nscut situa+iile financiare condensate; o referire la data raportului de audit asupra situa+iilor financiare n ansamblul lor "i n tipul de opinie e-primat nacel raport; o opinie care s indice dac informa+iile cuprinse n situa+iile financiare condensate sunt n concordan+ cu situa+iile financiare auditate, din care acestea sau nscut. Dac auditorul a emis o opinie modificat asupra situa+iilor financiare n ansamblul lor, dar este satisfcut de prezentarea situa+iilor financiare condensate, raportul trebuie s men+ioneze c de"i situa+iile financiare condensate sunt n concordan+ cu situa+iile financiare n ansamblul lor, acestea provenind din situa+ii financiare care au fcut obiectulunui raport de audit modificat. o men+iune, sau o trimitere la o not ane- la situa+iile financiare condensate, n care se men+ioneaz c pentru o bun n+elegere a rezultatelor "i situa+iilor financiare ale entit+ii, situa+iile financiare condensate trebuiesc citite mpreun cu situa+iile financiare n ansamblul lor "i cu raportul de audit asupra acestora; - data raportului;

21

adresa auditorului; semntura auditorului 2. Ce este superprofitul& superbeneficiul sau renta de goodJill& ce semnificatie are si cum influenteaza )aloarea intreprinderii? Superprofitul J profitul suplimentar asigurat de o intreprindere pentru capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerate la rata medie a pietei. J Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna gestionare si e-ploatarea elementelor intangibile de care dispune acea ntreprindere; se ob+ine prin capitalizarea profitului ob+inut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate. $ela+ia cu valoarea ntreprinderii este direct propor+ionala. Sp J 5> M075 - i Biletul nr.+< 1. Raportul asupra unor rubrici din situatiile financiare. 0uditorului i se poate cere s e-prime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situa+iile financiare ca, de e-emplu, crean+e, stocuri, calculul participrii la beneficii sau efectuarea unui provizion. 0ceast cerere poate face obiectul unei misiuni distincte sau s fie realizat n cadrul misiunii de audit de baz. O astfel de misiune nu conduce la un raport de audit asupra situa+iilor financiare n ansamblul lor "i, n consecin+, opinia auditorului se va referi numai la rubrica %rubricile* auditat %auditate*. Pt a defini ntinderea misiunii, auditorul trebuie s +in seama de rubricile din situa+iile financiare care sunt interdependente, susceptibile de a avea o influen+ semnificativ asupra informa+iilor n legtur cu care i s-a cerut opinia; aceasta pentru c numeroase rubrici din situa+iile financiare sunt legate ntre ele, de e-emplu: crean+ele %clien+ii* de v!nzri, stocurile de furnizori etc. 0uditorul trebuie s fi-eze prag de semnifica+ie pentru rubricile din situa+iile financiare asupra crora "i va e-prima opinia; de regul aceste pagini sunt mult mai reduse fa+ de cele care s-ar fi stabilit n cazul auditrii situa+iilor financiare n ansamblu. $aportul auditorului trebuie sa mentioneze referentialul contabil pe baza cruia a fost auditat rubrica respectiv din situa+iile financiare. 0tunci c!nd auditorul a formulat o opinie defavorabil sau o imposibilitate de e-primare a opiniei asupra situa+iilor financiare n ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie n raportul asupra unei rubrici numai dac aceast rubric nu constituie o parte semnificativ a acestor situa+ii financiare. 2. Ce este goodJill(ul unei intreprinderi si in ce relatie se afla cu )aloarea acesteia? 9oodWill J Partea din valoarea globala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna gestionare si e-ploatarea elementelor intangibile de care dispune acea ntreprindere; se ob+ine prin capitalizarea profitului ob+inut de ntreprindere peste pragul de rentabilitate. $ela+ia cu valoarea ntreprinderii este direct propor+ionala. 9X J 5> M075 - i Biletul nr.+1 &. 6isiunea de e-aminare a informatiilor financiare pre)izionate3 caracteristici. Standardul ,nterna+ional pentru 0ngajamente de 0sigurare %,S0;* nr. ):(( stabile"te procedurile "i principiile fundamentale c!t "i modalit+ile de aplicare a lor, n cazul misiunilor de e-aminare asupra unor informa+ii financiare previzionale cuprinz!nd at!t previziuni - cele bazate pe cele mai plauzibile ipoteze, c!t "i proiec+ii - cele bazate pe ipoteze teoretice. 7u intr sub inciden+a acestui standard e-amenul informa+iilor financiare previzionale e-primate n termeni generali ca, de e-emplu, prezentarea fcut conducerii ntreprinderii n raportul anual. ,ntr-o misiune de e-aminare a informa+iilor financiare previzionale auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente "i adecvate care s-i permit s aprecieze dac: - ipotezele cele mai plauzibile re+inute de conducerea ntreprinderii ca baz a informa+iilor financiare previzionale sunt rezonabile "i, atunci c!nd la baz au stat ipoteze teore tice, acestea sunt coerente cu obiectivul informa+iilor fi nanciare previzionale; - informa+iile financiare previzionale sunt suficiente; - informa+iile financiare previzionale sunt corect prezentate, dac toate ipotezele semnificative sunt descrise n notele ane-e, "i rezult clar c este vorba de ipotezele cele mai plauzibile sau de ipoteze teoretice; - informa+iile financiare previzionale sunt pregtite ntr-o manier coerent cu situa+iile financiare istorice 2. Ce relatie e-ista intre fondul comercial si goodJill(ul unei intreprinderi? An conformitate cu Standardul ,nternational de ;valuare : - 97 :, activele necorporale pot fi grupate n: drepturi( relaii( acti)e necorporale nedifereniate *grupate$ i proprietatea intelectual

0ctivele necorporale grupate reprezinta valoarea reziduala a activelor necorporale, ramasa dupa evaluarea activelor necorporale identificabile si dupa scaderea acestei valori din valoarea totala a activelor necorporale 0ctivele necorporale grupate sunt numite, n mod curent, fond comercial sau goodWill. An diferite perioade de timp, fondul comercial a fost interpretat ca fiind clientela atrasa, venitul suplimentar generat de ntreprindere peste profitul normal cu care se remunereaza activele identificate si#sau ca valoarea suplimentara a ntreprinderii, n ansamblul ei, peste valoarea nsumata a activelor ei identificabile Biletul nr.+2 1.A-plicati termenii de pre)iziuni si proiectii in audit. Previziuni J informatii financiare previzionale elaborate pe baz de ipoteze referitoare la evenimente viitoare pe care conteaz conducerea "i n func+ie de care aceasta a stabilit ac+iunile ntreprinse pentru pregtirea acestor informa+ii %ipotezele sau estimrile cele itiai plauzibile*. Proiec+ii J informa+ii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare "i la ac+iuni ale conducerii care pot sau nu s se produc, precum "i pe combinarea estimrilor celor mai plauzibile cu ipotezele teoretice. ,nforma+iile financiare previzionale pot cuprinde situa+ii financiare sau numai unul sau mai multe elemente din situa+iile financiare "i pot fi pregtite: ca instrument de gestiune intern, de e-emplu, pentru a facilita evaluarea unei investi+ii, sau, pentru a fi difuzat la ter+i ca, de e-emplu: prospecte sau informa+ii viitoare n scopul atragerii de investitori; raport anual care formeaz informa+ii ac+ionarilor, autorit+ilor sau altor pr+i interesate, informa+ii cu privire la trezorerie prezentate finan+atorilor etc. 2.Ce sunt metodele combinate de e)aluare a intreprinderii si in cate grupe se pot clasifica? Detodele combinate presupun luarea n considera+ie, sub o form sau alta de e-primare, at!t a patrimoniului c!t "i a indicatorilor calitativi referitori la performan+ele financiare ale ntreprinderii. Detodele de evaluare, combinate, se mpart n dou mari grupe, n func+ie de te1nicile folosite, "i anume: te1nici bazate pe ponderarea ntre o valoare patrimonial "i una prin rentabilitate; te1nici bazate pe asocierea la valoarea patrimonial a unuia sau a mai multor elemente intangibile Detodele combinate fac apel at!t la valori statice, patrimoniale, c!t si la valori dinamice bazate pe rentabilitate sau pe randament. <aloarea patrimonial constituie valoarea de baz a ntreprinderii, care poate beneficia, ntre altele, de o rent economic %valoarea dinamic* ob+inut prin calculul goodWill-ului sau badWill-ului. metoda practicienilor metoda retail metoda bazata pe goodWill Biletul nr.+ 1. 4biecti)ul si principiile generale ale unei misiuni de e-amen limitat 7re)izuire!. Obiectiv: s permit auditorului s concluzioneze - pe baz de proceduri care nu pun n lucru toate diligentele necesare pentru un audit - c nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care s-l fac s cread c situa+iile financiare nu au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui referen+ial contabil identificat %asigurare negativ*. 0uditorul trebuie s respecte regulile de etic nscrise n 5odul etic "i anume: independen+a, integritatea, obiectivitatea, competen+a profesional, confiden+ialitatea, profesionalismul "i respectul fa+ de normele te1nice "i profesionale. 0uditorul trebuie s planifice "i s e-ecute e-amenul limitat fiind con"tient c anumite circumstan+e pot e-ista care s conduc la anomalii semnificative n situa+iile financiare. Pentru a e-prima o asigurare negativ n raportul su asupra e-amenului limitat, auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente "i adecvate n vederea fondrii concluziilor folosind n mod esen+ial proceduri const!nd n cereri de informa+ii sau de e-plica+ii precum "i proceduri analitice. O misiune de e-amen limitat furnizeaza un nivel de asigurare moderat c informa+iile e-aminate nu con+in anomalii semnificative; asigurarea este n acela"i timp negativ. @ermenii "i condi+iile realizrii unei misiuni de e-amen limitat se convin de auditor "i de clientul su; ace"tia se nscriu ntr-o scrisoare de misiune sau n contractul de prestri servicii de audit. Punctele principale care nu pot lipsi din scrisoarea de misiune sau contract se refer la: - obiectivul misiunii; responsabilitatea conducerii cu privire la situa+iile financiare;

22

ntinderea e-amenului limitat fc!nd trimitere la standardele interna+ionale de audit sau la normele sau practicilena+ionale; accesul nelimitat al auditorului la orice document sau informa+ii considerate necesare pentru realizarea misiunii; - con+inutul raportului care va fi emis de auditor; faptul c nu se poate a"tepta de la misiunea de e-amenlimitat descoperirea erorilor, acte sau fapte ilegale, fraude sau alte manopere frauduloase n gestiune; faptul c nici un audit nu va fi efectuat "i, n consecin+, nu va fi emis o opinie de audit. Pentru a sublinia acest punct "i evita orice confuzie, auditorul poate preciza c o misiune de e-amen limitat nu are ca obiectiv satisfacerea -igen+elor legale sau ale unor ter+i ntruc!t nu este vorba de un audit. 2. A-plicati in ce consta metoda practicieniior de e)aluare a intreprinderii. Denumit "i metoda Sindirect= sau Sgerman=, metoda practicienilor const n ponderarea valorii patrimoniale "i valorii prin rentabilitate, re+in!ndu-se: a* media aritmetic simpl: <al. 9lobala J %075 L 5>#i* # ' b* media ponderata <al. 9lobala J % H& B 075 L H' B 5>#i * # %H&LH'* Y& si H' M coeficienti de pondere M pot lua valori de cel mult 2 Pa baza acestei metode se poate determina indirect goodWill-ul. 9X J %5>#i M 075* # ' Biletul nr.+" 1. Proceduri de realizare a unei misiuni de e-amen limitat 7re)izuire!. ,ntr-un e-amen limitat auditorul recurge la propriul su ra+ionament profesional pentru a determina natura, calendarul "i ntinderea procedurilor de e-amen limitat. Pentru aceasta el se sprijin pe elementele urmtoare: cunostintele obtinute cu ocazia unor misiuni de audit sau misiuni de e-amen limitat efectuate anterior cunoa"terea activit+ilor ntreprinderii, a principiilor "i conven+iilor contabile aplicate n sectorul din care face parte ntreprinderea precum "i a sistemului contabil al acesteia; caracterul semnificativ al tranzac+iilor "i soldurilor conturilor. Pentru stabilirea pragului de semnifica+ie vor fi aplicate acelea"i principii ca "i n cazul misiunilor de audit de baz. Procedurile e-amenului limitat presupun etapele urmtoare: cunoa"terea activit+ilor ntreprinderii "i ale sectorului din care face parte; analiza principiilor "i practicilor contabile urmate de ntreprinderi; analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, clasificarea "i ntocmirea documentelor de sintez, str!ngerea informa+iilor ce vor fi nscrise n notele ane-e "i pregtirea situa+iilor financiare. primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificrii varia+iilor, tendin+elor "i elementelor neobi"nuite cut!nd n mod deosebit n: T compararea situa+iilor financiare cu cele ale e-erci+iilor precedente; T compararea situa+iilor financiare cu situa+iile bugetare ale perioadei "i cele previzionale; T studiul diferen+elor dintre cifrele nscrise n situa+iile financiare pentru anumite rubrici "i cele planificate sau cu cele realizate de alte ntreprinderi din acela"i sector. ,n cazul e-amenului limitat, auditorul nu este +inut s aplice proceduri viz!nd identificarea unor evenimente care se produc dup data raportului sau privind e-amenul limitat %evenimente posterioare*. ,n cazul n care se consider c informa+iile supuse e-amenului limitat pot con+ine anomalii semnificative, auditorul trebuie s pun n lucru proceduri complementare sau mai e-tinse, care s-i permit s e-prime o asigurare negativ sau s confirme necesitatea de a modifica raportul su. 2. 5n ce consta metoda remunerarii )alorii substantiate brute? <aloarea substan+ial brut %<S>* reprezint totalitatea mijloacelor corporale ale ntreprinderii, angajate "i organizate pentru a realiza obiectul su de activitate fr a +ine cont de modul de finan+are a acestora. <aloarea substan+ial brut, este egal cu totalitatea activului reevaluat corijat plus valoarea actual a bunurilor pe care ntreprinderea le folose"te fr a fi proprietar % nc1iriate, mprumutate, leasing etc.* minus valoarea actual a elementelor corporale care, de"i sunt nregistrate n patrimoniu, nu se gsesc n ntreprindere. 5u c!t valoarea substan+ial brut este mai mare cu at!t remunera+ia sa va fi mai puternic mic"or!nd profitul "i diminu!nd valoarea goodWill-ului. Biletul nr.+. 1. ?ormele de raportare in cazul unei misiuni de e-amen limitat 7re)izuire!. $aportul de e-amen limitat trebuie s con+in o concluzie scris, clar e-primat, sub forma unei asigurri negative. Pe baza lucrrilor realizate sunt evaluate informa+iile str!nse n timpul e-amenului limitat; raportul trebuie s indice dac situa+iile financiare nu dau o

imagine fidel %sau Snu prezint n mod sincer n toate aspectele lor semnificative=*, conform unui referen+ial contabil identificat. $aportul de e-amen limitat al situa+iilor financiare descrie ntinderea misiunii permi+!ndu-i lectorului s n+eleag natura lucrrilor realizate. ;l trebuie s precizeze de asemenea c nici o opinie de audit nu este e-primat. Principalele elemente care se regsesc ntr-un raport de e-amen limitat sunt: - titlul; - destinatarul; - paragraf de prezentare sau introducere care cuprinde: identificarea situa+iilor financiare supuse e-amenului limitat; responsabilit+ile auditorului "i ale conducerii ntreprinderii; paragraful ntinderii e-amenului limitat cuprinz!nd: trimiterea la Standardul ,nterna+ional de 0udit %,S0* nr. G&( referitor la e-amenele limitate %sau norme na+ionale*; mentiunea ca e-amenul este limitat la intretineri cu clientul si la proceduri analitice men+iunea c nici un audit nu a fost realizat, c procedurile puse n lucru furnizeaz un nivel de asigurare mai pu+in ridicat dec!t n cazul auditului "i c nici o opinie de audit nu este e-primat; - e-primarea unei asigurri negative; - data raportului; - adresa auditorului "i semntura. $aportul de e-amen limitat trebuie de asemenea: s e-prime o asigurare negativ preciz!nd c auditorul nu a descoperit fapte care s-l fac s g!ndeasc, c situa+iile financiare nu sau o imagine fidel conform unui referen+ial contabil identificat; dac auditorul a descoperit fapte care afecteaz imaginea fidel conform referen+ialului contabil identificat, descrie aceste fapte "i, n msura posibilului, cuantific inciden+ele asupra situa+iilor financiare "i n acest caz: T fie nso+e"te asigurarea negativ de o rezerv; fie - atunci c!nd inciden+a faptelor descoperite asupra situa+iilor financiare este at!t de semnificativ nc!t auditorul concluzioneaz c o rezerv nu este suficient pentru a califica natura incomplet sau n"eltoare a si tua+iilor financiare - pune o concluzie nefavorabil indic!nd c situa+iile financiare nu dau o imagine fidel conform referen+ialului contabil identificat; dac e-ist o limitare important a ntinderii e-amenului limitat, descrie aceast situa+ie "i: fie nso+e"te asigurarea negativ de o rezerv privind eventualele ajustri care ar fi trebuit fcute dac nu ar fi e-istat limitarea respectiv; fie nu furnizeaza vreo asigurare, daca incidentele limitarii ntinderii e-amenului limitat sunt semnificative "i privesc mai multe rubrici ale situa+iilor financiare. 2. 5n ce consta metoda remunerarii capitalurilor permanente necesare e-ploatarii? <aloarea global a unei ntreprinderi este egal cu capitalurile necesare pentru a crea o ntreprindere av!nd acelea"i caracteristici ca ntreprinderea evaluat; mijloacele utilizate de ctre o ntreprindere sunt constituite din activele imobilizate plus necesarul de fond de rulment %76$*, denumite capitaluri permanente necesare e-ploatrii %5P7;*. 5apitalurile permanente ale ntreprinderii %capitaluri proprii plus mprumuturi pe termen lung* trebuie s fie superioare sau egale activului fi- corporal net si fondului de rulment normativ %76$*. 0ltfel spus, capitalurile permanente trebuie s finan+eze activul fi- net "i necesarul de fond de rulment %76$* pentru ca ntreprinderea s se afle n ec1ilibru financiar. 0ceste capitaluri fac obiectul unei remunera+ii; aceast remunera+ie se va compara cu beneficiul previzional pentru a pune n eviden+ superbeneficiul care va permite calculul goodWill-ului. Biletul nr.++ 1.Raportarea unei misiuni de compilare. Antr-o misiune de compilare nu se e-prima nici o asigurare n raport, cu toate ca utilizatorii beneficiaza de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaza cunostintele sale contabile si nu pe cele de auditor, n scopul str!ngerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea unei asigurari asupra situatiilor financiare respective; utilizatorii acestor informatii sunt ncrezatori totusi ca beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce cunostintele si competentele sale la elaborarea acestor situatii financiare. $aportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele urmatoare: - titlul; - destinatarul; - o mentiune confirm!nd ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele ,nternationale de 0udit aplicabil misiunilor de compilare sau normelor si practicilor nationale;

23

- indicarea faptului, daca este cazul, ca auditorul nu este independent de 5reantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la ntreprindere; valoarea scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de sc1imb al - identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detalii monedei nationale din ziua respectiva furnizate de conducerea ntreprinderii; Biletul nr.9< - o mentiune indic!nd responsabilitatea conducerii ntreprinderii pentru 1. A-plica2i principiul competen2ei $n audit. informatiile financiare compilate de catre auditor; Profesionistul contabil trebuie s furnizeze servicii profesionale cu - o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici un competen+ "i pruden+, fiind obligat s-"i men+in un nivel ridicat de e-amen limitat si, n consecinta, nici o asigurare nu este furnizata; cuno"tin+e "i competen+ profesional, care s justifice a"teptrile unui client - un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra diferentelor sau ale angajatorului. 0ceasta presupune ca el s fie la curent cu ultimele semnificative mentionate n ane-e fata de referentialul contabil utilizat; evolu+ii "i nout+i din practica profesional, din legisla+ie "i te1nici de lucru. - data raportului; Profesionistul contabil nu trebuie s pretind c are competen+e sau - adresa si semnatura auditorului %contabilului* pe fiecare pagina a o e-perien+ pe care nu le are. informatiilor financiare compilate sau pe prima pagina a situatiilor financiare 5ompeten+a profesional are n vedere: compilate, se face una din mentiunile: /neauditate. sau /compilate fara audit, obinerea competenei profesionale( care se dovede"te prin studii, nici e-amen limitat.. vec1ime, e-amen de acces, e-amen de aptitudini; 2.Care sunt ipotezele de baz $n e)aluarea $ntreprinderii prin metoda meninerea competenei profesionale , care presupune +inerea la curent remunerrii )alorii substan2iale brute? cu evolu+iile n profesie %normele na+ionale "i interna+ionale n domeniul ,potezele de baza in evaluarea prin metoda remunerarii valorii substantiale contabilit+ii, auditului*, cu legisla+ia "i adoptarea unui program de control de brute sunt continuitatea activitatii intreprinderii si prevalenta economicului calitate a serviciilor n concordan+ cu normele na+ionale "i interna+ionale n asupra juridicului. materie. Biletul nr.+9 2.Cum se e)alueaz disponibilit2ile din bilan2ul unei $ntreprinderi 1.Cum e-plica2i necesitatea unui Cod etic $n audit? pentru a determina )aloarea acesteia? 7ecesitatea unui 5od etic const n: Disponibilit+ile din bilan+ se evalueaz la val scriptica, cele in valuta se necesitatea garantrii unei calit+i optime a serviciilor; actualizeaza la raportul de sc1imb al monedei natio nale din ziua men+inerea %conservarea* ncrederii publicului n profesie; asigurarea protec+iei, at!t a profesionistului contabil c!t "i a ter+ilor respectiva. beneficiari sau utilizatorilor ai serviciilor acestuia; Biletul nr.91 confirmarea autorit+ii lucrrilor efectuate de profesioni"tii contabili; 1 .A-plicati principiul confidentialitatii in audit. necesitatea asigurrii aprrii onoarei "i independen+ei profesionistului Obliga+iile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt: contabil "i a organismului din care face parte. ab+inerea de a dezvlui informa+ii confiden+iale n afara unit+ii 2. Cum se e)alueaz ac2iunile de2inute de $ntreprindere la capitalul angajatoare, e-cep+ia cazului c!nd a fost autorizat sau c!nd e-ist o obliga+ie altor $ntreprinderi? legal sau profesional s publice acele informa+ii; 0ctiunile detinute de intreprindere in capitalul altor soc se evalueaza astfel: abtinerea de la folosirea informa+iilor confiden+iale dob!ndite n - atunci cand pac1etul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor timpul e-ecutrii sarcinilor de serviciu n avantajul personal sau n avantajul procurate de acestea; unei ter+e persoane; - canda pac1etul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se respectarea confiden+ialit+ii in mediu social %asocia+i de afaceri, procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta rude* , in rela+iile cu un poten+ial client sau angajator; in cadrul entit+ii baza se determina valoarea unui titlu respective a pac1etului; angajatoare; @itlurile de participare se evalueaza atunci cand pac1etul este minoritar, prin 0sigurarea c personalul angajat sau aflat sub controlul su capitalizarea dividendelor procurate de acestea; cand pac1etul este majoritar respect confiden+ialitatea %pentru profesionistul contabil n calitate de se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a administrator, director, contabil "ef, etc.*. societatii in care s-a investit si, pe aceeasi baza, se determina valoarea unui Obliga+ia de confiden+ialitate continu "i dup ncetarea rela+iei dintre profesionistul titlu si valoarea pac1etului. contabil "i client sau angajator. Biletul nr.+: Posibilitatea divulgrii informa+iilor, n situa+iile: 1.Care sunt principiile fundamentale ale eticii $n audit $nscrise $n Codul autorizare de ctre client sau angajator; etic? autorizare prevzut prin lege %e-emplu: furnizarea de probe n ,ntegritate, obiectivitate, competen+ profesional "i pruden+, confiden+ialitate, profesionalism, respect fa+ de normele etice "i justi+ie, autoritatea fiscal, prevenirea "i sanc+ionarea splarii banilor*; conformare auditului de calitate; profesionale. 2.Cum se e)alueaz stocurile din cadrul unei $ntreprinderi pentru a investiga+ii din partea unui organism normalizator %statistice*; determina )aloarea acesteia? Profesionistul contabil trebuie s se conving c pr+ile crora li se Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare adreseaz comunicarea informa+iilor sunt destinatarii adecva+i "i au lenta, la preturile zilei sau la media preturilor d e aprovizionare din responsabilitatea s reac+ioneze ca atare %;-emplificare: solicitarea informa+iilor pentru $egistrul 7a+ional al ;-per+ilor $7;*. cea mai recenta perioada. 5onfidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul contabil a primit o autorizatie speciala de a divulga informatiile sau in caz de costurilor efective, corectate cu gradul de inaintare in obligatii legale sau profesionale. contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub realizarea fizica a produsului, determinat de e-pertiza orice Profesionistii forma-subalterni sau colaboratori-respecta aceleasi reguli de te1nica. confidentialitate. Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul 2.Cum se e)alueaza imobilizarile necorporale ale unei intreprinderi determinarea )alorii acesteia? preturilor de vanzare, mai putin beneficiile si eventualele pentru ,mobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii 075 cu e-ceptia c1elt c1eltuieli de desfacere cuprinse in acestea. de cercetare dezv. care privesc produse noi sau dezvoltari de activitati, care Biletul nr.+; sunt luate in calcul cu val. scriptica. 1.A-plicati principiul integritatii si obiecti)itatii in audit. Biletul nr.92 ,ntegritatea M presupune c profesionistul contabil trebuie s fie drept "i 1. Conceptul de independen2 $n audit. cinstit atunci efectueaz servicii profesionale. ,ntegritatea implica si 5omponentele independen+ei sunt: tranzactii corecte si juste. In auditor nu trebuie sa fie asociat cu rapoartele, 5ndependen2a de spirit 7a ra2ionamentului profesional! caracterizat evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea contin prin starea de spirit care nlesne"te ob+inerea unei opinii neafectate de declaratii false sau omisiuni ce induc in eroare, informatii date cu influen+e care pot compromite ra+ionamentul profesional, permi+!nd iresponsabilitate profesionistului contabil s ac+ioneze cu integritate, obiectivitate "i pruden+ Obiectivitatea M presupune c profesionistul contabil trebuie s fie impar+ial, profesional; fr prejudicati, s nu se afle n situa+ii de incompatibilitate, de conflict de 5ndependen2a $n aparen2 7comportamental! caracterizat prin interese, care s pun la ndoial rationamentele profesionale ale acestuia. evitarea faptelor "i circumstan+elor care pot fi at!t de semnificative nc!t o 2.Cum se e)alueaz crean2ele din bilan2ul unei $ntreprinderi pentru a ter+ persoan, logic "i informat %de+in!nd toate informa+iile relevante "i determina )aloarea acesteia? aplic!nd toate msurile de prevedere necesare*, ar putea ajunge la concluzia

24

c integritatea, obiectivitatea "i pruden+a profesional ale cabinetului#societ+ii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise. Prin independen+ nu trebuie s se n+eleag c o persoan care e-ercit un ra+ionament profesional trebuie s fie izolat de rela+iile sale economice, financiare sau de alt natur, ci doar c importan+a acestor rela+ii trebuie evaluat "i din punctul unei ter+e persoane, rezonabil "i informat, care, av!nd toate informa+iile relevante, ar putea trage concluzia n mod firesc c sunt inacceptabile. 2.Care sunt condi2iile ce trebuie $ndeplinite de o societate comercial pentru a fi $ncadrat $n categoria micro$ntreprinderilor? 0$@. &&'C& Defini+ia micro ntreprinderii An sensul prezentului titlu, o micro ntreprindere este o persoan juridic rom!n care ndepline"te cumulativ urmtoarele condi+ii, la data de )& decembrie a anului fiscal precedent: a! realizeaz venituri, altele dec!t cele prevzute la art. 11282 alin. %E*; b! BBB 0brogat; c! a realizat venituri care nu au dep"it ec1ivalentul n lei a E2.((( euro; d! capitalul social al acesteia este de+inut de persoane, altele dec!t statul "i autorit+ile locale. e! nu se afl n dizolvare cu lic1idare, nregistrat n registrul comer+ului sau la instan+ele judectore"ti, potrivit legii. Norme metodologice 0$@. &&'C' $eguli de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile micro ntreprinderii 71! ,mpozitul reglementat de prezentul titlu este obligatoriu. 72! Dicro ntreprinderile pltitoare de impozit pe profit sunt obligate la plata impozitului reglementat de prezentul titlu ncep!nd cu anul fiscal urmtor, dac ndeplinesc condi+iile prevzute la art. 11281. 7 ! Pentru anul '(&), persoanele juridice rom!ne pltitoare de impozit pe profit care la data de )& decembrie '(&' ndeplinesc condi+iile prevzute la art. 11281 sunt obligate la plata impozitului reglementat de prezentul titlu ncep!nd cu & februarie '(&), urm!nd a comunica organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului de impunere, potrivit prevederilor 5odului de procedur fiscal, p!n la data de '2 martie '(&) inclusiv. P!n la acest termen se va depune "i declara+ia privind impozitul pe profit datorat pentru profitul impozabil ob+inut n perioada & ianuarie '(&) - )& ianuarie '(&), prin e-cep+ie de la prevederile art. " "i .. 7"! O persoan juridic rom!n care este nou- nfiin+at este obligat s plteasc impozit pe veniturile micro ntreprinderilor ncep!nd cu primul an fiscal, dac condi+ia prevzut la art. 11281 lit. d* este ndeplinit la data nregistrrii la registrul comer+ului. 7"81! Prin e-cep+ie de la prevederile alin. %:*, persoana juridic rom!n nou- nfiin+at care, ncep!nd cu data nregistrrii n registrul comer+ului, inten+ioneaz s desf"oare activit+ile prevzute la alin. %E* nu intr sub inciden+a prezentului titlu. 7"82! Prin e-cep+ie de la prevederile alin. %:*, persoana juridic rom!n nou- nfiin+at care, la data nregistrrii n registrul comer+ului, are subscris un capital social reprezent!nd cel pu+in ec1ivalentul n lei al sumei de '2.((( euro poate opta s aplice prevederile titlului ,,. Op+iunea este definitiv, cu condi+ia men+inerii valorii capitalului social de la data nregistrrii, pentru ntreaga perioad de e-isten+ a persoanei juridice respective. An cazul n care aceast condi+ie nu este respectat, persoana juridic aplic prevederile prezentului titlu, ncep!nd cu anul fiscal urmtor celui n care capitalul social este redus sub valoarea reprezent!nd ec1ivalentul n lei al sumei de '2.((( euro de la data nregistrrii, dac sunt ndeplinite condi+iile prevzute de art. 11281. 5ursul de sc1imb utilizat pentru determinarea ec1ivalentului n lei pentru suma de '2.((( euro este cursul de sc1imb leu#euro comunicat de >anca 7a+ional a $om!niei la data nregistrrii persoanei juridice. 7.! Dicro ntreprinderile nu mai aplic acest sistem de impunere ncep!nd cu anul fiscal urmtor anului n care nu mai ndeplinesc una dintre condi+iile prevzute la art. 11281. 7+! 7u intr sub inciden+a prevederilor prezentului titlu persoanele juridice rom!ne care: a! desf"oar activit+i n domeniul bancar; b! desf"oar activit+i n domeniile asigurrilor "i reasigurrilor, al pie+ei de capital, cu e-cep+ia persoanelor juridice care desf"oar activit+i de intermediere n aceste domenii; c! desf"oar activit+i n domeniile jocurilor de noroc, consultan+ei "i managementului. 79! Persoanele juridice rom!ne care au optat pentru acest sistem de impunere potrivit reglementrilor legale n vigoare p!n la data de & februarie '(&) pstreaz acest regim de impozitare pentru anul '(&). Biletul nr.9 1. Prezentati cinci situatii de amenintare la adresa independentei. 5ele 2 situatii de amenintare la adresa independentei sunt:

&. ,nteresului propriu, '. Slabirea autocontrolului, ). $enuntarea la propriile convingeri, :. Danifestarile de familiarisrn, 2. 0ctiuni de intimidare 2.Cand sunt ce conditii poate opta un platitor de impozit pe profit pentru impozitul pe )eniturile microintreprinderilor ,ncepand cu data de & februarie '(&), incadrarea in categoria contribuabililor care platesc impozit pe profit sau impozit pe venit nu mai este optionala pentru societatile care au realizat in anul '(&' venituri care nu au depasit ec1ivalentul in lei a E2.((( euro determinat prin aplicarea cursului valutar in vigoare la data de )&.&'.'(&'. ,ncepand cu aceasta data, plata impozitului pe venit este obligatorie pentru firmele care au realizat o cifra de afaceri mai mica decat E2.((( euro in anul '(&'. Obligativitatea platii impozitului pe venit rezulta c1iar din prevederile alin. %&* al art. &&'C' din 5odul fiscal = ,mpozitul reglementat de prezentul titlu este obligatoriu.=. Trecerea de la regimul optional la regimul obligatoriu s-a efectuat prin O9 4#'(&), urmata de 89 4:#'(&) pentru modificarea si completarea 7ormelor metodologice de aplicare a ?egii 2F&#'(() privind 5odul fiscal, aprobate prin 89 ::#'((:. Din enumerarrea activitatilor desfasurate de firma pe care o reprezentati, rezulta ca nu se desfasoara activitati pentru care este obligatorie plata impozitului pe profit, c1iar daca in anul precedent s-a realizat o cifra de afaceri sub plafonul de E2.((( euro. Astfel& daca o societate infiintata anterior anului 2<1 nu a realizat in anul 2<1 o cifra de afaceri peste +..<<< de euro si nu a desfasurat activitatile reglementate prin art. &&'C' alin. %E*, era obligata sa depuna la organul fiscal, pana pe data de '2 martie '(&) declaratia de mentiuni cod (&( %vector* fiscal prin care sa se declare platitoare de impozit pe venit, specific microintreprinderilor. 0lin. %E* al art. &&'C' se refera la - activitati in domeniul bancar; - activitati in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, cu e-ceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere in aceste domenii; - activitati in domeniile jocurilor de noroc, consultantei si managementului. 5onform prevederilor art. &&'C&, microintreprinderea este persoana juridica romana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii, la data de )& decembrie a anului fiscal precedent: &. realizeaza venituri, altele decat cele prevazute la art. &&'C' alin. %E*; '.are de la & pana la G salariati inclusiv; ). a realizat venituri care nu au depasit ec1ivalentul in lei a &((.((( euro; :. capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decat statul si autoritatile locale. '.5n situatia in care cel putin una din cele patru conditii nu mai este indeplinita& microintreprinderea n u mai aplica acest sistem de impunere incepand cu anul fiscal urmator. @otusi, in situatia in care in cursul unui an fiscal o microintreprindere realizeaza venituri mai mari de E2.((( euro, societatea respectiva este obligata sa plateasca impozit pe profit luand in calcul veniturile si c1eltuielile realizate de la inceputul anului fiscal. 0ceasta obligatie este reglementata prin art. &&'CE din 5odul fiscal si pct. && din normele metodologice de aplicare a acestui articol. ,n acest caz, calculul, declararea si plata impozitului pe profit se efectueaza incepand cu trimestrul in care s-a depasit cifra de afaceri de E2.((( euro al carui ec1ivalent in lei se determina pe baza cursului valutar in vigoare la data de )& decembrie a anului precedent. Pentru anul '(&), plafonul de E2.((( euro se calculeaza de la & februarie '(&). 0stfel, daca pana la data de & februarie '(&) societatea a fost platitoare de impozit pe venit, continua aplicarea acestui sistem de impozitare pana in momentul in care depaseste in cursul anului cifra de afaceri de E2.((( euro. Daca nu depaseste acest plafon, continua calcularea, declararea si plata impozitului pe venit si in anul '(&). Daca la data de 1 februarie 2<1 societatea a fost platitoare de impozit pe profit, dar in anul '(&' a realizat o cifra de afaceri sub E2.((( euro, trebuia sa sc1imbe regimul de impozitare din impozit pe profit in impozit pe venit incepand cu data de & februarie '(&). ,n acest caz, pentru luna ianuarie '(&) trebuia sa depuna declaratia cod &(& pana la data de '2 martie '(&), inclusiv iar pentru luna februarie si martie '(&) urmeaza sa plateasca impozit pe venit pana pe data de '2 aprilie '(&), inclusiv. Biletul nr.9" 1. 5nteresul propriu F amenin2are la adresa independen2ei. ,nteresul propriu semnific faptul c un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes %participare* financiar din partea clientului sau un interes propriu al acestor cabinete intr n conflict cu clientul respectiv. ;-emple: participare financiar direct sau indirect la capitalul propriu al clientului respectiv;

25

un mprumut sau o garan+ie la sau de la un client sau de la persoane care gestioneaz patrimoniu clientului; onorarii totale provenind de la un singur client; preocupare cauzat de posibilitatea pierderii unui contract %misiune*; rela+ii de afaceri cu clientul %altele*; poten+ial angajare ca salariat al clientului; onorarii neprevzute n contractul de audit sau de prestri de servicii profesionale; 2.Care sunt )eniturile ce nu se iau $n calcul la determinarea impozitului pe )eniturile micro$ntreprinderilor? 0$@. &&'CF &:. >aza impozabil asupra creia se aplic cota de )3 este reprezentat de totalul veniturilor trimestriale care sunt nregistrate n creditul conturilor din clasa a F-a Z5onturi de venituri[, cu e-cep+ia celor nregistrate n: - <eniturile aferente costurilor stocurilor de produse; - <eniturile aferente costurilor serviciilor n curs de e-ecu+ie; - <eniturile din produc+ia de imobilizri corporale i necorporale; - <eniturile din subven+ii de e-ploatare; - <eniturile din provizioane i ajustri pentru depreciere sau pierdere de valoare ; - <eniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dob!nzi i#sau penalit+i de nt!rziere, care au fost c1eltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil; - <eniturile realizate din despgubiri, de la societ+ile de asigurare#reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor denatura stocurilor sau a activelor corporale proprii. &2. Dicro ntreprinderile care i nceteaz e-isten+a n urma unei opera+iuni de reorganizare sau de lic1idare, potrivit legii, i care pe parcursul perioadei de func+ionare au fost i pltitoare de impozit pe profit, la calculul impozitului pe veniturile micro ntreprinderilor, nu includ n baza impozabil: rezervele constituite din profitul net, rezervele constituite din diferen+e decurs favorabil aferente capitalului social n devize sau disponibilului n devize, precum i sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit pe profit, repartizate ca surse proprii de finan+are, potrivit legii, care au fost constituite n perioada n care au fost pltitoare de impozit pe profit. Dicro ntreprinderile care i nceteaz e-isten+a n urma unei opera+iuni de reorganizare sau de lic1idare, potrivit legii, i care pe parcursul perioadei de func+ionare au fost i pltitoare de impozit pe profit includ n baza impozabil i rezervele reprezent!nd surplusul realizat din rezerve din reevaluarea mijloacelor fi-e, inclusiv a terenurilor, care au fost deduse la calculul profitului impozabil i nu au fost impozitate n perioada n care au fost pltitoare de impozit pe profit. &E. An cazul n care se ac1izi+ioneaz case de marcat, din baza impozabil se scade valoarea caselor de marcat, n conformitate cu documentul justificativ, n luna punerii n func+iune. Punerea n func+iune se face potrivit prevederilor legale. Biletul nr.9. 1.#labirea autocontrolului ( amenintare la adresa independentei. 0menin+area la adresa independen+ei, legat de slbirea autocontrolului, apare atunci c!nd unul dintre membrii cabinetului#societ+ii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniului clientului "i astfel poate e-ercita o influen+ semnificativ direct asupra nivelului de asigurare al angajamentului fa+ de client ;-emple: un membru al cabinetului#societ+ii care este sau a fost recent una din persoanele care a getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientului ntr-o pozi+ie din care poate e-ercita o influen+ semnificativ asupra nivelului de certitudine, prestarea de servicii pentru un client al crui contract de audit sau de non-audit poate afecta direct nivelul certitudinii %asigurrii* profesionistului fa+ de client; pregtirea datelor originale utilizate la generarea situa+iilor financiare sau pregtirea unor nregistrri care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fa+ de client*. 2.Cum se e)alueaza obligatiile din bilantul unei intreprinderi pentru determinarea )alorii acesteia? Obilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de sc1imb al monedei nationale din ziua evaluarii, diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau pe seama rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri. Biletul nr.9+ 1.Renuntarea la con)ingeri ( amenintare la adresa independentei. $enun+area la convingeri poate s apar atunci c!nd cabinetul#societatea sau un membru al acestuia, promoveaz opinia unui client p!n la punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi n+eleas ca fiind compromis.;ste cazul n care cabinetul#societatea sau un membru al acestuia "i-au subordonat ra+ionamentul lor profesional aceluia al clientului. ;-emple: a se ocupa cu sau a fi promotor al ac+iunilor sau al altor titluri de valoare ale clientului; a ac+iona ca un avocat sau consilier al clientului n litigiile lui sau n rezolvarea

ne n+elegerilor cu ter+e pr+i. 2.Care sunt situatiile in care este posibila e)aluarea unei intreprinderi in dificultate? <aloarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia se poate aprecia in trei situatii: a* poate fi redresata; b* dispune de un patrimoniu care dupa lic1idare prezinta inca un active net pozitiv; c* urmeaza a fi lic1idata. Biletul nr.99 1.6anifestari de familiarism ( amenintare la adresa independentei. Danifestrile de familiarism au loc atunci c!nd, n virtutea unor rela+ii str!nse cu un client, cu cei care gestioneaz patrimoniul sau cu angaja+ii acestuia, cabinetul#societatea sau un membru al acestora, devine prea n+elegtor fa+ de interesele clientului. ;-emple : un membru al cabinetului#societ+ii are un membru de familie sau o ruda apropiata cu func+ie de rspundere n ntreprinderea clientului sau care ar putea e-ercita o influen+ direct "i important asupra realizrii obiectului contractului nc1eiat cu clientul ; un fost partener al cabinetului#societ+ii gestioneaz patrimoniul clientului "i are influen+ important asupra realizrii obiectului contractului nc1eiat cu clientul, acceptarea de daruri, n afar de cazul c!nd valoarea acestora este nesemnificativ, de ctre membrii cabinetului#societ+ii, de la client sau de la persoanele care gestioneaz patrimoniul clientului*. 2.5n ce consta metoda acti)ului net de lic0idare& cand se foloseste si cum se calculeaza )aloarea intreprinderii in dificultate? 0tunci cand lic1idarea este sigura, cea mai buna utilizare a activelor firmei, opinia evaluatorului este solicitata pentru estimarea valorii relizabile nete a unei parti din activele intreprinderii sau a marimii activului net de lic1idare al firmei. 0stfel, pornind de la activul net contabil, sunt realizate corectiile pozitive sau negative ale tuturor activelor corporale, necorporale "i circulante din bilantul intreprinderii, din care se deduc c1eltuielile cu lic1idarea si eventualele obligatii fiscale implicat de lic1idare. Pasivele intreprinderii se pot majora cu costurile de lic1idare, cum ar fi: indemnizatiile de concediere a personalului, penalitatile de rmbursare anticipate a imprumutului, etc. <aloarea astfel obtinuta va fi diminuata cu o cota cuprinsa intre )(3 si 2(3, corespunzatoare riscurilor aferente vanzarii for+ate a activelor ntreprinderii. 5onform standardelor de evaluare, valoarea de lic1idare reprezint suma ce poate fi ob+inut n mod rezonabil de v!nzarea unei propriet+i ntr-un interval de timp prea mic pentru a ndeplini condi+iile din defini+ia valorii de pia+a. Dac ns lic1idarea se face treptat, activele sunt evaluate la pre+uri corespunztoare unor tranzac+ii normale ec1ivalente valorii lic1idative a acestora. 0ceasta situa+ie este ntalnita in cazul lic1idarii voite a ntreprinderii cf. ?g.)&#&GG(, atunci cand perioada de functionare s-a inc1eiat, se anuleaza contractul de societate, se reduce nr. asociati, etc. ,n conditiile in care lic1idarea nu reprezint cea mai buna utilizare a activelor intreprinderii in dificultate, evaluarea se va realiza n perspective redresarii afacerii. ,n aceasta situatie se recomanda apelarea la metodele de evaluare bazate pe actualizarea flu-urilor viitoare de numerar. Se va tine cont de totalitatea flu-urilor implicate de derularea programului de redresare a activit+ii firmei. $estructurarea va genera modificari atat la nivelul structurii flu-urilor de numerar cat si la nivelul riscurilor aferente realizrii lor. 5a urmare va fi necesara reestimarea ratei de actualizare specifice noilor condi+ii de e-ploatare ale ntreprinderii. ,n plus activele redundante sau au-iliare din proprietatea firmei vor alimenta prin vanzarea lor primul flu- de numerar obtinut de intreprinderea in curs de redresare. Biletul nr.9: 1.Actiuni de intimidare ( amenintare la adresa independentei. 0c+iunile de intimidare au loc atunci c!nd un membru al cabinetului#soc este implicat s ac+ioneze obiectiv "i s e-ercite pruden+ profesional, prin amenin+ri reale sau percepute, de la persoanele care gestioneaz patrimoniul sau de la angaja+ii clientului. ;-emple: cererea din partea clientului ctre cabinet de a nlocui un membru al acestuia, n cazul unui dezacord de aplicare a unui principiu de contabilitate; presiunea din partea clientului de a reduce necorespunztor cantitatea de munc e-ecutat de membrii cabinetului, n scopul reducerii onorariilor. 2.5n ce consta metoda )alorii la termen& cand se foloseste si cum se calculeaza )aloarea intreprinderii in dificultate Se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile si consta in: - aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii - calcularea unei valori la termen, placand de la activul net si de la capacitatea beneficiara a intreprinderii presupus redresabila

26

- aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare este aplicata pentru atine seama de: a* capitalurile proprii care au fost ijectate pentru realizarea redresarii; b* riscul specific de ,,ne success / al redresarii sperate si c* actualizarea valorii la termen Biletul nr.9; 1. Prote=area independentei prin normele legale si profesionale. 7atura masurilor de protejare care urmeaza a fi aplicate va varia n functie de mprejurari. 0ceste masuri se impart n trei categorii: - masuri de protejare create de profesie, legislatie sau reglementari; - masuri de protejare stabilite n cadrul contractului nc1eiat cu clientul beneficiar al serviciilor profesionale; - masuri de protejare stabilite n cadrul propriilor sisteme si proceduri ale cabinetelor#societatiilor. 2. Ce este li)rarea intracomunitara si ce conditii trebuie indeplinite pentru a fi scutitaI de T@A cu drept de deducere. - defineste livrarea intracomunitara ca pe o livrare de bunuri %...transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar* care sunt e-pediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru, de catre furnizor sau de catre persoana catre care se efectueaza livrarea, ori de catre o alta persoana in contul acestora. $egimul de scutire de @<0 pentru care furnizorii isi pot e-ercita dreptul de deducere este stabilit prin alte doua te-te de lege din 5odul fiscal: \art.&:) alin.%'* lit.a*, potrivit caruia sunt scutite de @<0 livrarile intracomunitare de bunuri catre o persoana care ii comunica furnizorului un cod valid de inregistrare in scopuri de @<0, atribuit de catre autoritatile fiscale din alt stat membru; \art.&'E alin.%G* lit.b*, care precizeaza e-pres ca operatiunile de la art.&:) sunt operatiuni scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza ta-a, dar este permisa deducerea ta-ei datorate sau ac1itate pentru ac1izitii. Biletul nr.:< 1.Prote=area independen2ei prin clauze contractuale cu clientul. 0ceste msuri constau n: aprobarea de ctre 090 clientului a numirii cabinetului, atunci c!nd contractul a fost semnat de persoanele mputernicite s administreze patrimoniul "i s-l reprezinte juridic pe client; nominalizarea angaja+ilor competen+i ai clientului mputernici+i a lua decizii manageriale; stabilirea de ctre client politicilor "i procedurilor pentru o raportare financiar %situa+iilor financiare* corect; stabilirea unor proceduri interne la client pentru asigurarea bunei gestionri a bunurilor "i valorilor; stabilirea structurii din cadrul clientului, inclusiv comitetul de audit, care asigur procesul de validare a informa+iilor "i situa+iilor financiare "i legtura cu societatea#cabinetul de audit. 2.Care este locul li)rarii de bunuri in cazul )anzarilor la distanta& din punctul de )edere al T@A. 72! Prin derogare de la prevederile alin. %&* lit. a*, n cazul unei v!nzri la distan+ care se efectueaz dintr-un stat membru spre $om!nia, locul livrrii se consider n $om!nia dac livrarea este efectuat ctre un cumprtor persoan impozabil sau persoan juridic neimpozabil, care beneficiaz de derogarea de la art. &'E alin. %:*, sau ctre orice alt persoan neimpozabil "i dac sunt ndeplinite urmtoarele condi+ii: a! valoarea total a v!nzrilor la distan+ al cror transport sau e-pediere n $om!nia se realizeaz de ctre un furnizor, n anul calendaristic n care are loc o anumit v!nzare la distan+, inclusiv valoarea respectivei v!nzri la distan+, sau n anul calendaristic precedent, dep"e"te plafonul pentru v!nzri la distan+ de )2.((( euro, al crui ec1ivalent n lei se stabile"te prin norme; sau b! furnizorul a optat n statul membru din care se transport bunurile pentru considerarea v!nzrilor sale la distan+, care presupun transportul bunurilor din acel stat membru n $om!nia, ca av!nd loc n $om!nia. 7 ! ?ocul livrrii este ntotdeauna n $om!nia, n cazul v!nzrilor la distan+ de produse accizabile, efectuate dintr-un stat membru ctre persoane neimpozabile din $om!nia, altele dec!t persoanele juridice neimpozabile, fr s se aplice plafonul prevzut la alin. %'* lit. a*. Biletul nr. :1 1. Prote=area independentei prin masuri interne cabinetului - importanta pe care conducerea cabinetului#societatii o acorda independentei; - politici Si proceduri de implementare Si monitorizare a controlului calit0@ii lucr0rilor efectuate de cabinet; - identificarea amenin@0rilor la adresa independen@ei, evaluarea importan@ei acestora, identificarea m0surilor de eliminare sau de reducere a lor la un nivel acceptabil;

- politici Si proceduri interne de supraveg1ere a respect0rii politicilor Si procedurilor privind independen@a; - politici Si proceduri care s0 permit0 identificarea eventualelor interese sau rela@ii dintre client Si auditor care amenin@0 independen@a; - politici Si proceduri privind evitarea ob@inerii de venituri de la un singur client; - comunicarea modific0rilor intervenite ]^n politicile Si procedurile cabinetului tuturor angaja@ilor Si colaboratorilor; - e-isten@a unui responsabil cu monitorizarea func@ion0rii adecvate a sistemului de protejare a independen@ei; - e-isten@a unui mecanism disciplinar care s0 asigure conformarea cu politicile Si procedurile stabilite; - politici Si proceduri de informare a nivelurilor superioare asupra problemelor care vizeaz0 independen@a Si obiectivitatea; - consultarea organismului profesional cu privire la independen@0; - rotirea personalului cu func@ii de r0spundere; - eliminarea unor persoane din ec1ipa de audit dac0 acesteia ]^i este afectat0 independen@a; 2. Ce operatiuni sunt asimilate li)rarilor de bunuri efectuate cu plata din punctul de )edere al T@A. 7"! Sunt asimilate livrrilor de bunuri efectuate cu plat urmtoarele opera+iuni: a! preluarea de ctre o persoan impozabil a bunurilor mobile ac1izi+ionate sau produse de ctre aceasta pentru a fi utilizate n scopuri care nu au legtur cu activitatea economic desf"urat, dac ta-a aferent bunurilor respective sau pr+ilor lor componente a fost dedus total sau par+ial; b! preluarea de ctre o persoan impozabil a bunurilor mobile ac1izi+ionate sau produse de ctre aceasta pentru a fi puse la dispozi+ie altor persoane n mod gratuit, dac ta-a aferent bunurilor respective sau pr+ilor lor componente a fost dedus total sau par+ial; c! preluarea de ctre o persoan impozabil de bunuri mobile corporale ac1izi+ionate sau produse de ctre aceasta, altele dec!t bunurile de capital prevzute la art. 1"; alin. %&* lit. a*, pentru a fi utilizate n scopul unor opera+iuni care nu dau drept integral de deducere, dac ta-a aferent bunurilor respective a fost dedus total sau par+ial la data ac1izi+iei; d! BBB 0brogat : Biletul nr. :2 1.5n)estigatii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament ProfesioniStii contabili trebuie deci s0 fie preg0ti@i s0 justifice orice abatere, de la cerin@ele etice. 7erespectarea cerin@elor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri profesionale care pot da naStere unor ac@iuni disciplinare. Puterea ac@iunii disciplinare este stabilit0 prin reglement0rile 5.;.5.5.0.$. D0surile disciplinare pot ap0rea, de obicei, ]^n urma unor probleme ca: - nerespectarea normelor generale de baz0 Si specifice aplicabile tuturor misiunilor profesioniStilor contabili; - nerespectarea regulilor de etic0; - conduit0 discreditabil0 sau dezonorat0. ,nvestiga@iile disciplinare vor ]^ncepe, de obicei, ca rezultat al unor pl] _ngeri; structurile centrale Si locale ale 5orpului trebuie s0 ia ]^n considera@ie toate pl]_ngerile. ,nvestiga@iile pot, totuSi, s0 fie introduse din oficiu de 5.;.5.5.0.$. sau de c0tre o entitate administrativ0, f0r0 s0 fie f0cut0 o pl]_ngere. ,nvestiga@iile pot fi f0cute verbal sau prin coresponden@0. @rebuie ]^ntotdeauna ]^nStiin@at membrul ]^mpotriva c0ruia se face pl]_ngere, precum Si cel care a f0cut pl]_ngerea. 0colo unde e-ist0 o disput0, se poate ]^ncerca o conciliere, fie prin comisiile de disciplin0 ale filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora. Poate fi oportun s0 se fac0 publicitate procedurilor disciplinare Si de apel. 0stfel, sunt informa@i at]_t membrii, c]_t Si publicul larg. @otuSi, aspectele de confiden@ialitate Si tipul ]^nc0lc0rilor trebuie s0 fie luate ]^n considera@ie atunci c]_nd se decide metoda de publicitate. 2. Cand inter)ine e-igibilitatea T@A in cazul li)rarilor intracomunitare de bunuri 0$@. &):C) ;-igibilitatea pentru livrri intracomunitare de bunuri, scutite de ta- 71! Prin e-cepie de la prevederile art. 1 "82, n cazul unei livrri intracomunitare de bunuri, scutite de ta- conform art. 1" alin. %'*, e-igibilitatea ta-ei intervine la data emiterii facturii prevzute la art. 1.. alin. %&:* sau, dup caz, la emiterea autofacturii prevzute la art. 1.. alin. %4* ori n cea de-a &2-a zi a lunii urmtoare celei n care a intervenit faptul generator, dac nu a fost emis nicio factur#autofactur p!n la data respectiv. 72! Prevederile art. 1 "82 alin. %'* lit. b* nu se aplic n ceea ce privete livrrile "i transferurile de bunuri prevzute la alin. %&*.

27

Biletul nr.: 1. Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili din Romania? 5odul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat. 5odul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila. Partea AF 7sau sectiunea 1<< ! Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber profesionsiti , contine: Sectiunea &(( M ,ntroducere si principii fundamentale Sectiunea &&( M ,ntegritatea Sectiunea &'( M Obiectivitatea Sectiunea &)( M 5ompetenta profesionala si prudenta Sectiunea &:( M 5onfidentialitatea Sectiunea &2( M 5ompotamentul profesional Partea B 7 sau sectiunea 2<< ! M Destinata e-clusi) liber profesionsitilor Sectiunea '(( M ,ntroducere Sectiunea '&( M 7umirea profesionsitului contabil Sectiunea ''( M 5onflicte de interese Sectiunea ')( M Opinii suplimentare Sectiunea ':( M Onorarii si alte tipuri de remunerare Sectiunea '2( M DerHetingul serviciilor profesionale Sectiunea 'E( M 5adouri si ospitalitate Sectiunea 'F( M 5ustodia activelor clientului Sectiunea '4( M Obiectivitate Sectiunea 'G( - ,ndependenta in audit Partea C 7sau sectiunea << ! M Destinata e-clusi) profesionsitilor anga=ati Sectiunea )(( M ,ntroducere Sectiunea )&( M 5onflicte conceptuale Sectiunea )'( M ,ntocmirea si raportarea informatiilor Sectiunea ))( M ?uarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea ):( M ,nterese financiare Sectiunea )2( - Stimulente 2. Care este locul ac0izitiei intracomunitare de bunuri. ART. 1 21 Gocul ac0izi2iei intracomunitare de bunuri 0$@. &)'C& ?ocul ac1izi+iei intracomunitare de bunuri 71! ?ocul ac1izi+iei intracomunitare de bunuri se consider a fi locul unde se gsesc bunurile n momentul n care se nc1eie e-pedierea sau transportul bunurilor. 72! An cazul ac1izi+iei intracomunitare de bunuri, prevzut la art. 12+ alin. %)* lit. a*, dac cumprtorul i comunic furnizorului un cod de nregistrare n scopuri de @<0 valabil, emis de autorit+ile unui stat membru, altul dec!t cel n care are loc ac1izi+ia intracomunitar, conform alin. %&*, locul respectivei ac1izi+ii intracomunitare se consider n statul membru care a emis codul de nregistrare n scopuri de @<0. 7 ! Dac o ac1izi+ie intracomunitar a fost supus la plata ta-ei n alt stat membru, conform alin. %&*, "i n $om!nia, conform alin. %'*, baza de impozitare se reduce n mod corespunztor n $om!nia. 7"! Prevederile alin. %'* nu se aplic dac cumprtorul face dovada c ac1izi+ia intracomunitar a fost supus la plata ta-ei pe valoarea adugat n statul membru n care are loc ac1izi+ia intracomunitar, conform alin. %&*. 7.! Prevederile alin. %'* nu se vor aplica n cazul opera+iunilor triung1iulare, atunci c!nd cumprtorul rev!nztor nregistrat n scopuri de @<0 n $om!nia n conformitate cu art. 1. face dovada c a efectuat o ac1izi+ie intracomunitar neimpozabil pe teritoriul altui stat membru, n condi+ii similare celor prevzute la art. 12+ alin. %4* lit. b*, n vederea efecturii unei livrri ulterioare n acel alt stat membru. Obliga+iile persoanelor implicate n opera+iuni triung1iulare sunt prevzute n norme. 7orme metodologice: 0rt. &)'& &'. %&* 5onform art. &)'& alin. %&* din 5odul fiscal, locul unei ac1izi+ii intracomunitare de bunuri este ntotdeauna n statul membru n care se nc1eie e-pedierea sau transportul bunurilor. An cazul n care, conform art. &)' alin. %'* din 5odul fiscal, cumprtorul furnizeaz un cod de nregistrare n scopuri de @<0 dintr-un alt stat membru, dec!t cel n care se nc1eie e-pedierea sau transportul bunurilor, se aplic re+eaua de siguran+, respectiv ac1izi+ia intracomunitar se consider c are loc "i n statul membru care a furnizat codul de nregistrare n scopuri de @<0 "i n statul membru n care se nc1eie e-pedierea sau transportul bunurilor. %'* An sensul art. &)'& alin. %)* din 5odul fiscal, dac cumprtorul face dovada c a supus la plata ta-ei ac1izi+ia intracomunitar "i n statul membru n care se nc1eie e-pedierea sau transportul bunurilor "i n statul membru care a furnizat un cod de nregistrare n scopuri de @<0, acesta poate solicita

restituirea ta-ei ac1itate n statul membru care a furnizat codul de nregistrare n scopuri de @<0. $estituirea ta-ei aferente ac1izi+iei intracomunitare se realizeaz astfel: a* n cazul persoanelor nregistrate n scopuri de @<0 conform art. &2) din 5odul fiscal, prin nregistrarea cu semnul minus n decontul de ta- prevzut la art. &2E' din 5odul fiscal a ac1izi+iei intracomunitare "i a ta-ei aferente; b* n cazul persoanelor nregistrate n scopuri de @<0 conform art. &2)& din 5odul fiscal, restituirea ta-ei se realizeaz conform normelor procedurale n vigoare. ;-emplu: o persoan impozabil din $om!nia nregistrat n scopuri de @<0 conform art. &2) sau art. &2)& din 5odul fiscal, ac1izi+ioneaz n Ingaria %locul unde se nc1eie transportul bunurilor* bunuri livrate din 6ran+a. Persoana respectiv nu este nregistrat n Ingaria n scopuri de @<0, dar comunic furnizorului din 6ran+a codul su de nregistrare n scopuri de @<0 din $om!nia, pentru a beneficia de scutirea de ta- aferent livrrii intracomunitare realizat de furnizorul din 6ran+a. Dup nregistrarea n scopuri de @<0 n Ingaria "i plata @<0 aferent ac1izi+iei intracomunitare conform art. &)'& alin. %&* din 5odul fiscal, persoana respectiv poate solicita restituirea ta-ei pltite n $om!nia aferente ac1izi+iei intracomunitare, care a avut loc "i n $om!nia conform art. &)'& alin. %'* din 5odul fiscal. %)* An conformitate cu prevederile art. &)'& alin. %:* din 5odul fiscal, n cazul n care p!n la data la care intervine e-igibilitatea ta-ei pentru ac1izi+ia intracomunitar efectuat n statul membru care a atribuit codul de nregistrare n scopuri de @<0, conform art. &)'& alin. %'* din 5odul fiscal, persoana impozabil face dovada c ac1izi+ia intracomunitar a fost supus la plata @<0 n statul membru unde se nc1eie e-pedierea sau transportul bunurilor, nu se mai aplic prevederile art. &)'& alin. %'* din 5odul fiscal. %:* Obliga+iile pr+ilor implicate n opera+iuni triung1iulare prevzute la art. &)'& alin. %2* din 5odul fiscal sunt cele stabilite la pct. ' alin. %&)* %&:*.= Biletul nr.:" 1. 4bligatiile etice ale e-pertilor contabili si contabililor autorizati& salariati. Obligatiile etice ale EC si CA( salariati sunt ' - sa aiba o conduita morala si profesionala corespunzatoare functiei si postului care il detine. - sa respecte sistemul relational de subordonare impus prin $O, % regulament de organizare interioara * si $O6 % regulament de organizare si functionare * - sa respecte programul de lucru - sa-si indeplineasca sarcinile ce ii revin prin fisa postului Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati: sa veg1eze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la probleme contabile si de etica datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau e-perineta pe care le detine sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod profesionist astfel inacat sa fie inteleasa in conte-tul ei 5onflictul de loialitate &2.&. Profesionistii contabili angajati datoreaza loialitatea, atat angajatorului lor, cat si profesiei lor, si uneori pot aparea situatii conflictuale intre cei doi. Prioritatea fireasca a unui angajat trebuie sa fie aceea de a respecta atat obiectivele legitime si etice ale entitatii in care lucreaza, cat si regulile si procedurile redactate pentru sustinerea lor. ,n orice caz, unui angajat, in mod legitim nu i se poate cere: sa incalce legea; sa incalce regulile si standardele profesiei; sa minta sau sa induca in eroare %inclusiv prin tacere* pe cei care actioneaza ca auditori in numele angajatorului; sa isi puna numele sau sa fie asociat la o raportare care practic denatureaza faptele. &2.' Diferentele de opinie despre rationamentul profesional al profesionistului contabil privind contabilitatea sau de respectare a eticii, trebuie prezentate si rezolvate in cadrul entitatii angajatului, initial cu persoana ierar1ic imediat superioara si posibil cu urmatoarea. ,n cazul unor probleme semnificative de etica nerezolvate, acestea se analizeaza cu persoanele din conducerea superioara sau cu consiliul de administratie. &2.). Daca profesionistii contabili angajati nu pot rezolva vreo problema implicand un conflict intre angajatorii lor si cerintele profesionale, dupa eliminarea celorlalte posibilitati, nu pot avea alta solutie decat sa recurga la demisie. 0ngajatii trebuie sa e-puna angajatorului motivele acestei actiuni, dar datoria lor de confidentialitate e-clude in mod normal sa comunice problema respectiva si altora %fara o aprobare legala sau profesionala pentru a actiona in acest fel*.

28

&2.:. Pentru alte instructiuni si consideratii, vezi Sectiunea ', Solutionarea inregistrarea conform art. &2)C& din 5odul fiscal inainte de a beneficia de conflictelor de etica. acest serviciu si va depune un decont special de @<0 %formularul )(&*. 6iind Sprijinirea colegilor angajati o ac1izitie intracomunitara de servicii, e-ista si obligatia declararii acestei In profesionist contabil angajat, indeosebi unul care e-ercita o autoritate operatiuni in declaratia recapitulativa lunara %)G(*. asupra celorlalti, trebuie sa veg1eze asupra colegilor ajutandu-i sa isi De e-emplu, daca un transport de bunuri de la 6ranHfurt la @imisoara este dezvolte si pastreze rationamentul profesional referitor la problemele prestat de o companie din 9ermania catre o companie stabilita in $omania, contabile si de etica si trebuie sa analizeze in mod profesional diferentele de inregistrata in scopuri de @<0 conform art. &2) din 5odul fiscal, opinie cu acestia. locul prestarii serviciului este considerat a fi in $omania, conform art. &)) 5ompetenta profesionala alin. %'* din 5odul fiscal, serviciul fiind deci impozabil in tara in care este Inui profesionist contabil angajat in industrie, comert, sectorul public sau stabilit clientul. Antrucat prestatorul nu este stabilit in $omania, clientul din invatamant i se poate cere sa e-ecute servicii semnificative pentru care insa $omania, inregistrat conform art. &2) din 5odul fiscal, aplica ta-are inversa nu are suficienta pregatire sau e-perienta. 5and e-ecuta asemenea lucrari, si inscrie operatiunea in declaratia recapitulativa %)G(*. profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre K Prestatorul este stabilit in Romania& beneficiarul este stabilit in afara gradul de pregatire sau e-perienta pe care le detine; daca este cazul, se va Cniunii Auropene cere asistenta adecvata si parerea unui e-pert. An situatia in care prestatori din $omania realizeaza servicii de transport Prezentarea informatiilor intracomunitar de bunuri catre beneficiari stabiliti in afara 5omunitatii se &4.&. Se asteapta ca profesionistul contabil angajat sa prezinte informatia aplica regula >'>, respectiv art. &)) alin. %'* din 5odul fiscal, numai daca se financiara in intregime, cu onestitate, in mod profesionist si astfel incat sa fie face dovada ca beneficiarii sunt persoane impozabile din punct de vedere al inteleasa in conte-tul ei. @<0, serviciile nefiind impozabile in $omania. 51iar daca un astfel de &4.'. ,nformatia financiara si ne-financiara trebuie pastrate intr-o maniera transport face obiectul regulii >'>, serviciul nu se raporteaza in declaratia care sa descrie clar natura adevarata a tranzactiilor comerciale, activelor si recapitulativa, nefiind un serviciu intracomunitar. pasivelor, sa clasifice si sa inregistreze intrarile cronologic si de o maniera De e-emplu, daca un transport de bunuri de la 9iurgiu la 0tena este efectuat adecvata, iar profesionistii contabili trebuie sa faca tot ce le sta in putinta de o companie stabilita in $omania catre o companie stabilita in @urcia, pentru respectarea acestei cerinte. serviciul nu este impozabil in $omania, daca se face dovada ca beneficiarul 2. Precizati care este locul prestarii de ser)icii si persoana obligata la plata transportului intracomunitar este o persoana impozabila. T@A in cazul prestarilor de ser)icii de transport intracomunitar de Prin e-ceptie, daca prestatorul roman nu poate face dovada ca beneficiarul bunuri. sau este o persoana impozabila, va aplica prevederile art. &)) alin.%2* lit. c* #er)icii de transport intracomunitar de bunuri `sursa: e-tras din 91id din 5odul fiscal, considerand ca serviciul este realizat in beneficiul unei practic D6Pa persoane neimpozabile, respectiv va impozita serviciul la locul unde incepe K Prestatorul si beneficiarul sunt persoane impozabile stabilite in transportul. Romania K Prestatorul este stabilit in afara Cniunii Auropene& beneficiarul este 0ceste servicii sunt supuse regulii >'> prevazuta la art. &)) alin. %'* din stabilit in Romania 5odul fiscal, ceea ce conduce la stabilirea in $omania a locului prestarii Daca prestatorul este stabilit in afara I; si va presta servicii de transport pentru orice transport intracomunitar de bunuri facturat intre doua persoane intracomunitar de bunuri catre clienti persoane impozabile care sunt stabiliti impozabile stabilite in $omania. Persoana obligata la plata @<0 este in $omania, serviciile au locul prestarii in $omania. >eneficiarul persoana prestatorul care trebuie sa emita factura cu @<0, daca nu se aplica vreo impozabila din $omania are obligatia platii @<0 pentru un astfel de serviciu, scutire de ta-a. respectiv clientul din $omania va aplica @<0 prin mecanismul ta-arii De e-emplu daca o companie din $omania presteaza catre o alta companie inverse daca este inregistrat in scopuri de @<0 in $omania, sau, in cazul in stabilita tot in $omania un transport intracomunitar de bunuri din >ulgaria in care clientul nu este inregistrat in scopuri de @<0, va depune un decont Ingaria, locul prestarii este in $omania, iar obligatia platii ta-ei revine special de ta-a. O astfel de operatiune nu reprezinta o ac1izitie prestatorului. De remarcat ca nu mai are importanta faptul ca beneficiarul din intracomunitara de servicii, prin urmare nu e-ista nici obligatia raportarii $omania are un cod de inregistrare in scopuri de @<0 in alt stat membru, acestui serviciu in declaratia recapitulativa si nici a inregistrarii clientului in daca nu are si un sediu fi- in respectivul stat membru. scopuri de @<0 in cazul in care nu este inregistrat. K Prestatorul este stabilit in Romania& beneficiarul este stabilit in alt stat De e-emplu, in cazul unui transport de bunuri de la Darsilia la 5luj prestat membru de o companie din ;lvetia catre o companie stabilita in $omania si Daca prestatorul este stabilit in $omania si va presta servicii de transport inregistrata in scopuri de @<0 conform art. &2) din 5odul fiscal, locul intracomunitar de bunuri, catre persoane impozabile care sunt stabilite in alte prestarii serviciului este considerat a fi in $omania conform art. &)) alin. %'* state membre, serviciile de transport sunt considerate servicii intracomunitare din 5odul fiscal, prin urmare serviciul este impozabil in $omania. Antrucat si nu au locul prestarii in $omania. ?ocul prestarii pentru aceste servicii este prestatorul nu este stabilit in $omania, clientul din $omania, inregistrat considerat a fi in principiu in statul membru in care este stabilit beneficiarul. conform art. &2) din 5odul fiscal, aplica ta-are inversa % rd. F si &G din Pentru a aplica regula de la art. &)) alin. %'* din 5odul fiscal, clientul trebuie decontul de @<0* . 7efiind o ac1izitie intracomunitara de servicii, aceasta sa comunice prestatorului un cod valabil de @<0 din alt stat membru si o operatiune nu se raporteaza in declaratia recapitulativa. Ancepand cu data de adresa a sediului activitatii economice sau a unui sediu fi- din 5omunitate. & ianuarie '(&(, transportul local de bunuri direct legat de un transport 0ceste servicii se raporteaza de catre transportatorul din $omania in intracomunitar nu mai este asimilat transportului intracomunitar de bunuri. declaratia recapitulativa. Daca prestatorul roman nu este inregistrat in Biletul nr.:. scopuri de @<0, va trebui sa solicite inregistrarea conform art. &2)C& din &. 4bligatiile etice ale e-pertului contabil 5n cursul unei misiuni 5odul fiscal inainte de realizarea acestui transport intracomunitar de bunuri . de consultanta fiscala. De e-emplu, daca o companie din $omania factureaza in beneficiul unei 4bligatiile etice ale e-pertului contabil $n cursul unei misiuni de companii stabilite in Spania un transport de bunuri de la >ucuresti la Dadrid, consultanta fiscala. locul prestarii serviciului este in Spania, locul unde este stabilit beneficiarul, ,n cursul unei misiuni de consultanta fiscala e-pertul contabil trebuie: prin urmare operatiunea nu este impozabila in $omania din punct de vedere - sa respecte principiul independetei al @<0. 6iind un serviciu intracomunitar, acest transport se raporteaza de - sa respecte legislatia fiscala in domeniu catre prestator declaratia recapitulativa lunara, la rd.) si ).& din decontul de - sa ajute clientul la interpretarea legii in favoarea sa. @<0. Precizati care este locul prestarii de ser)icii si persoana obligata 0ceasta regula poate fi aplicata si atunci cand beneficiarul este o companie la plata T@A Tn cazul prestarilor de ser)icii de asupra bunurilor mobile care are sediul activitatii economice in $omania dar are un sediu fi- in alt corporate. stat membru si este inregistrat in scopuri de @<0 in acel stat membru, daca 0$@. &)) ?ocul prestrii de servicii transportul este realizat pentru respectivul sediu fi-. 71! An vederea aplicrii regulilor referitoare la locul de prestare a K Prestatorul este stabilit in alt stat membru& beneficiarul este stabilit in serviciilor: Romania a! o persoan impozabil care desf"oar "i activit+i sau opera+iuni care nu Daca prestatorul este stabilit in alt stat membru si factureaza servicii de sunt considerate impozabile n conformitate cu art. 12+ alin. %&* - %:* este transport intracomunitar de bunuri catre clienti persoane impozabile care sunt considerat persoan impozabil pt toate serviciile care i-au fost prestate; stabiliti in $omania, serviciile de transport sunt considerate ac1izitii b! o persoan juridic neimpozabil care este nregistrat n scopuri intracomunitare de servicii si au locul prestarii in $omania. Obligatia platii de @<0 este considerat persoan impozabil. ta-ei revine beneficiarului stabilit in $omania care, daca este inregistrat in 72! ?ocul de prestare a serviciilor ctre o persoan impozabil care scopuri de @<0, va aplica mecanismul ta-arii inverse. An situatia in care ac+ioneaz ca atare este locul unde respectiva persoan care prime"te beneficiarul nu este inregistrat in scopuri de @<0, va trebui sa solicite serviciile "i are stabilit sediul activit+ii sale economice. Dac serviciile sunt

29

furnizate ctre un sediu fi- al persoanei impozabile, aflat n alt loc dec!t cel n care persoana "i are sediul activit+ii sale economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se afl respectivul sediu fi- al persoanei care prime"te serviciile. An absen+a unui astfel de loc sau sediu fi-, locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabil care prime"te aceste servicii "i are domiciliul stabil sau re"edin+a obi"nuit. 7 ! ?ocul de prestare a serviciilor ctre o persoan neimpozabil este locul unde prestatorul "i are stabilit sediul activit+ii sale economice. Dac serviciile sunt prestate de la un sediu fi- al prestatorului, aflat n alt loc dec!t locul n care persoana impozabil "i-a stabilit sediul activit+ii economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se afl respectivul sediu fi-. An absen+a unui astfel de loc sau sediu fi-, locul de prestare a serviciilor este locul unde prestatorul "i are domiciliul stabil sau re"edin+a obi"nuit. 7"! Prin e-cep+ie de la prevederile alin. %'* "i %)*, pentru urmtoarele prestri de servicii, locul prestrii este considerat a fi: a! locul unde sunt situate bunurile imobile, pentru prestrile de servicii efectuate n legtur cu bunurile imobile, inclusiv serviciile prestate de e-per+i "i agen+i imobiliari, de cazare n sectorul 1otelier sau n sectoare cu func+ie similar, precum tabere de vacan+ sau locuri amenajate pentru camping, de acordare de drepturi de utilizare a bunurilor imobile, pentru servicii de pregtire "i coordonare a lucrrilor de construc+ii, precum serviciile prestate de ar1itec+i "i de societ+ile care asigur supraveg1erea pe "antier; b! locul unde se efectueaz transportul, n func+ie de distan+ele parcurse, n cazul serviciilor de transport de cltori; c! BBB 0brogat; d! locul prestrii efective, pentru serviciile de restaurant "i catering, cu e-cep+ia celor prestate efectiv la bordul navelor, al aeronavelor sau al trenurilor pe parcursul unei pr+i a unei opera+iuni de transport de cltori efectuate n cadrul 5omunit+ii; e! locul unde mijlocul de transport este pus efectiv la dispozi+ia clientului, n cazul nc1irierii pe termen scurt a unui mijloc de transport. Prin termen scurt se n+elege posesia sau utilizarea continu a mijlocului de transport pe o perioad de ma-imum )( de zile "i, n cazul ambarca+iunilor maritime, pe o perioad de ma-imum G( de zile; f! locul de plecare a transportului de cltori, pentru serviciile de restaurant "i catering furnizate efectiv la bordul navelor, al aeronavelor sau al trenurilor n timpul unei pr+i a unei opera+iuni de transport de cltori efectuat n 5omunitate. Parte a unei opera+iuni de transport de cltori efectuat n 5omunitate nseamn acea parte a opera+iunii efectuate, fr escal n afara 5omunit+ii, ntre punctul de plecare "i punctul de sosire a transportului de cltori. Punctul de plecare a unui transport de cltori nseamn primul punct stabilit pentru mbarcarea cltorilor n interiorul 5omunit+ii, dac este cazul, dup o oprire n afara 5omunit+ii. Punctul de sosire a unui transport de cltori nseamn ultimul punct stabilit pentru debarcarea n interiorul 5omunit+ii a cltorilor care s-au mbarcat n 5omunitate, dac este cazul naintea unei opriri n afara 5omunit+ii. An cazul unei cltorii dus- ntors, traseul de retur este considerat o opera+iune de transport separat. 7.! Prin e-cep+ie de la prevederile alin. %)*, locul urmtoarelor servicii este considerat a fi: a! locul n care este efectuat opera+iunea principal n conformitate cu prevederile prezentului titlu, n cazul serviciilor prestate de un intermediar care ac+ioneaz n numele "i n contul altei persoane "i beneficiarul este o persoan neimpozabil; b! locul unde are loc transportul, propor+ional cu distan+ele parcurse, n cazul serviciilor de transport de bunuri, altul dec!t transportul intracomunitar de bunuri, ctre persoane neimpozabile; c! locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri, pentru serviciile de transport intracomunitar de bunuri prestate ctre persoane neimpozabile. Prin transport intracomunitar de bunuri se n+elege orice transport de bunuri ale crui loc de plecare "i loc de sosire sunt situate pe teritoriile a dou state membre diferite. ?oc de plecare nseamn locul unde ncepe efectiv transportul de bunuri, indiferent de distan+ele parcurse pentru a ajunge la locul unde se gsesc bunurile, iar loc de sosire nseamn locul unde se nc1eie efectiv transportul de bunuri; d! locul n care se presteaz efectiv serviciile ctre persoane neimpozabile, n cazul urmtoarelor: &. servicii const!nd n activit+i accesorii transportului, precum ncrcarea, descrcarea, manipularea "i servicii similare acestora; '. servicii const!nd n lucrri asupra bunurilor mobile corporale; ). evaluri ale bunurilor mobile corporale; e! locul unde beneficiarul este stabilit sau "i are domiciliul stabil sau re"edin+a obi"nuit, dac respectivul beneficiar este o persoan neimpozabil care este stabilit sau "i are domiciliul stabil sau re"edin+a obi"nuit n afara 5omunit+ii, n cazul urmtoarelor servicii:

&. nc1irierea bunurilor mobile corporale, cu e-cep+ia tuturor mijloacelor de transport; '. opera+iunile de leasing av!nd ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale, cu e-cep+ia tuturor mijloacelor de transport; ). transferul "i#sau cesiunea drepturilor de autor, brevetelor, licen+elor, mrcilor comerciale "i a altor drepturi similare; :. serviciile de publicitate; 2. serviciile consultan+ilor, inginerilor, juri"tilor "i avoca+ilor, contabililor "i e-per+ilor contabili, ale birourilor de studii "i alte servicii similare, precum "i prelucrarea de date "i furnizarea de informa+ii; E. opera+iunile de natur financiar-bancar "i de asigurri, inclusiv reasigurri, cu e-cep+ia nc1irierii de seifuri; F. punerea la dispozi+ie de personal; 4. acordarea accesului la un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul 5omunit+ii sau la o re+ea conectat la un astfel de sistem, la re+eaua de energie electric ori la re+elele de nclzire sau de rcire, transportul "i distribu+ia prin intermediul acestor sisteme ori re+ele, precum "i alte prestri de servicii legate direct de acestea; G. serviciile de telecomunica+ii. Sunt considerate servicii de telecomunica+ii serviciile av!nd ca obiect transmiterea, emiterea "i recep+ia de semnale, nscrisuri, imagini "i sunete sau informa+ii de orice natur, prin cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri sau recep+ii. Serviciile de telecomunica+ii cuprind, de asemenea, "i furnizarea accesului la re+eaua mondial de informa+ii. An cazul n care serviciile de telecomunica+ii sunt prestate de ctre o persoan care "i are stabilit sediul activit+ii economice n afara 5omunit+ii sau care are un sediu fi- n afara 5omunit+ii de la care serviciile sunt prestate sau care, n absen+a unui sediu al activit+ii economice sau a unui sediu fi-, "i are domiciliul stabil sau re"edin+a obi"nuit n afara 5omunit+ii, ctre o persoan neimpozabil care este stabilit, are domiciliul stabil sau re"edin+a obi"nuit n 5omunitate, se consider c locul prestrii este n $om!nia, dac serviciile au fost efectiv utilizate n $om!nia; &(. serviciile de radiodifuziune "i televiziune. An cazul n care serviciile de radiodifuziune "i de televiziune sunt prestate de ctre o persoan care "i are stabilit sediul activit+ii sale economice n afara 5omunit+ii sau care are un sediu fi- n afara 5omunit+ii de la care serviciile sunt prestate sau care, n absen+a unui sediu al activit+ii economice sau a unui sediu fi-, "i are domiciliul stabil sau re"edin+a obi"nuit n afara 5omunit+ii, ctre o persoan neimpozabil care este stabilit, are domiciliul stabil sau re"edin+a obi"nuit n 5omunitate, se consider c locul prestrii este n $om!nia, dac serviciile au fost efectiv utilizate n $om!nia; &&. serviciile furnizate pe cale electronic. An cazul serviciilor furnizate pe cale electronic, prestate de o persoan care "i are sediul activit+ii economice n afara 5omunit+ii sau care de+ine un sediu fi- n afara 5omunit+ii de la care serviciile sunt prestate sau care, n absen+a unui sediu al activit+ii economice sau a unui sediu fi-, "i are domiciliul stabil sau re"edin+a obi"nuit n afara 5omunit+ii, ctre o persoan neimpozabil care este stabilit, are domiciliul stabil sau re"edin+a obi"nuit n $om!nia, se consider c locul prestrii este n $om!nia; &'. obliga+ia de a se ab+ine de la realizarea sau e-ercitarea, total sau par+ial, a unei activit+i economice sau a unui drept prevzut la prezenta liter; f! locul n care activit+ile se desf"oar efectiv, n cazul serviciilor principale "i au-iliare legate de activit+i culturale, artistice, sportive, "tiin+ifice, educa+ionale, de divertisment sau de activit+i similare, cum ar fi t!rgurile "i e-pozi+iile, inclusiv n cazul serviciilor prestate de organizatorii acestor activit+i, prestate ctre persoane neimpozabile. g! locul de nc1iriere, cu e-cepia nc1irierii pe termen scurt, a unui mijloc de transport unei persoane neimpozabile este locul n care clientul este stabilit, "i are domiciliul stabil sau reedina obinuit. Prin +nc,iriere se neleg inclusiv serviciile de leasing de mijloace de transport. Prin e-cep ie, locul de nc1iriere a unei ambarcaiuni de agrement unei persoane neimpozabile, cu e-cepia nc1irierii pe termen scurt, este locul unde ambarca+iunea de agrement este pusa efectiv la dispozi ia clientului, n cazul n care serviciul respectiv este prestat efectiv de ctre prestator din locul n care este situat sediul activit+ii sale economice sau sediul sau fi-. Prin termen scurt se nelege deinerea sau utilizarea continu a mijlocului de transport pe o perioad de ma-imum )( de zile "i, n cazul ambarca iunilor maritime, pe o perioad de ma-imum G( de zile* 7+! BBB 0brogat 79! Prin e-cep+ie de la prevederile alin. %'*, locul urmtoarelor servicii este considerat a fi: a! n $om!nia, pentru serviciile const!nd n activit+i accesorii transportului, precum ncrcarea, descrcarea, manipularea "i servicii similare acestora, servicii const!nd n lucrri asupra bunurilor mobile corporale "i evaluri ale bunurilor mobile corporale, servicii de transport de

30

bunuri efectuate n $om!nia, c!nd aceste servicii sunt prestate ctre o persoan impozabil nestabilit pe teritoriul 5omunit+ii, dac utilizarea "i e-ploatarea efectiv a serviciilor au loc n $om!nia; b! locul n care evenimentele se desf"oar efectiv, pentru serviciile legate de acordarea accesului la evenimente culturale, artistice, sportive, "tiin+ifice, educa+ionale, de divertisment sau alte evenimente similare, cum ar fi t!rgurile "i e-pozi+iile, precum "i pentru serviciile au-iliare legate de acordarea acestui acces, prestate unei persoane impozabile. 7:! Prin e-cep+ie de la prevederile alin. %'*, pentru serviciile de transport de bunuri efectuate n afara 5omunit+ii, c!nd aceste servicii sunt prestate ctre o persoan impozabil stabilit n $om!nia, locul prestrii se consider a fi n afara 5omunit+i, dac utilizarea "i e-ploatarea efectiv a serviciilor au loc n afara 5omunit+ii. An aplicarea prezentului alineat serviciile de transport de bunuri efectuate n afara 5omunit+ii sunt serviciile de transport al crui punct de plecare "i punct de sosire se afl n afara 5omunit+ii, acestea fiind considerate efectiv utilizate "i e-ploatate n afara 5omunit+ii. Biletul nr. :+ 1. Cum e-plicati responsabilitatile etice ale altor profesionisti utilizati Tn cadrul unei misiuni de audit de baza? - obiectivitatea - independenta O misiune de certificare rezonabil n care un profesionist contabil independent "i e-prim o opinie cu privire la faptul dac situa+iile financiare sunt sau nu ntocmite, din toate punctele de vedere, conform cu cadrul de raportare financiar identificat, cum ar fi o misiune efectuat conform cu Standardele ,nterna+ionale de 0udit. 0cestea includ un 0udit Statutar care este auditul unei situa+ii financiare solicitat de legisla+ie sau de reglementri. 2. Precizati care este locul prestarii de ser)icii si persoana obligata la plata T@A in cazul prestarilor de ser)icii de consultanta. ?ocul prestarii de servicii in cazul prestarilor de servicii de consultanta este locul unde beneficiarul este stabilit sau isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita. Biletul nr.:9 &. Prezentati pe scurt continutui sectiunii a :(a din Codul etic national al profesionistilor contabili din Romania. Principiile fundamentale care stau la baza organizrii controlului de calitate sunt: universalitatea, confiden+ialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea "i armonizarea. $ecomandarea 5;; din &2 noiembrie '((( prevede c activitatea de control al calit+ii poate fi organizat "i e-ercitat n dou forme: control colegial "i control prin personal angajat. An ambele forme trebuie asigurat calitatea controlorilor "i obiectivitatea lor. $egulile aplicabile se refer la: cine poate fi controlat; selectarea auditorilor astfel nc!t la finele unei perioade to+i auditorii s fie controla+i; efectuarea controlului la c!t mai multe birouri ale societ+ii de audit; perioada controlat, care nu poate dep"i E ani %&( ani la societ+ile mici, la care nu s-au constatat deficien+e*; misiunile de verificare a situa+iilor financiare ncredin+ate cabinetelor respective, dar "i sistemul de control intern din cadrul cabinetului; elementele pe care se sprijin controlorul n aprecierea activit+ii cabinetului verificat: calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea normelor deontologice %mai ales independen+a*, calitatea rapoartelor; supraveg1erea public a profesiei %prin reprezentan+i ai Dinisterului 6inan+elor Publice*; aplicarea sanc+iunilor disciplinare; confiden+ialitate; e-perien+a "i formarea continu a controlorilor de calitate; independen+a "i obiectivitatea controlorului de calitate. 2. Cum si cand se determina pro(rata T@A? 1educerea ta-ei pentru persoana impozabil cu regim mi-t i persoana par2ial impozabil 71! Persoana impozabil care realizeaz sau urmeaz s realizeze at!t opera+iuni care dau drept de deducere, c!t "i opera+iuni care nu dau drept de deducere este denumit n continuare persoan impozabil cu regim mi-t. Persoana care realizeaz at!t opera+iuni pentru care nu are calitatea de persoan impozabil, n conformitate cu prevederile art. &'F, c!t "i opera+iuni pentru care are calitatea de persoan impozabil este denumit persoan par+ial impozabil. 72! Dreptul de deducere a ta-ei deductibile aferente ac1izi+iilor efectuate de ctre o persoan impozabil cu regim mi-t se determin conform prezentului articol. Persoana par+ial impozabil nu are drept de deducere pentru ac1izi+iile destinate activit+ii pentru care nu are calitatea de

persoan impozabil. Dac persoana par+ial impozabil desf"oar activit+i n calitate de persoan impozabil, din care rezult at!t opera+iuni cu drept de deducere, c!t "i opera+iuni fr drept de deducere, este considerat persoan impozabil mi-t pentru respectivele activit+i "i aplic prevederile prezentului articol. An condi+iile stabilite prin norme, persoana par+ial impozabil poate solicita aplicarea unei pro(rata speciale n situa+ia n care nu poate +ine eviden+e separate pentru activitatea desf"urat n calitate de persoan impozabil "i pentru activitatea pentru care nu are calitatea de persoan impozabil. 7 ! 0c1izi+iile destinate e-clusiv realizrii de opera+iuni care permit e-ercitarea dreptului de deducere, inclusiv de investi+ii destinate realizrii de astfel de opera+iuni, se nscriu ntr-o coloan distinct din jurnalul pentru cumprri, iar ta-a deductibil aferent acestora se deduce integral. 7"! 0c1izi+iile destinate e-clusiv realizrii de opera+iuni care nu dau drept de deducere, precum "i de investi+ii care sunt destinate realizrii de astfel de opera+iuni se nscriu ntr-o coloan distinct din jurnalul pentru cumprri pentru aceste opera+iuni, iar ta-a deductibil aferent acestora nu se deduce. 7.! 0c1izi+iile pentru care nu se cunoa"te destina+ia, respectiv dac vor fi utilizate pentru realizarea de opera+iuni care dau drept de deducere sau pentru opera+iuni care nu dau drept de deducere, ori pentru care nu se poate determina propor+ia n care sunt sau vor fi utilizate pentru opera+iuni care dau drept de deducere "i opera+iuni care nu dau drept de deducere se eviden+iaz ntr-o coloan distinct din jurnalul pentru cumprri, iar ta-a deductibil aferent acestor ac1izi+ii se deduce pe baz de pro(rata. 7+! Pro(rata prevzut la alin. %2* se determin ca raport ntre: a! suma total, fr ta-, dar cuprinz!nd subven+iile legate direct de pre+, a opera+iunilor const!nd n livrri de bunuri "i prestri de servicii care permit e-ercitarea dreptului de deducere, la numrtor; "i b! suma total, fr ta-, a opera+iunilor prevzute la lit. a* "i a opera+iunilor const!nd n livrri de bunuri "i prestri de servicii care nu permit e-ercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate n scopul finan+rii opera+iunilor scutite fr drept de deducere sau opera+iunilor care nu se afl n sfera de aplicare a ta-ei. 79! Se e-clud din calculul pro(rata urmtoarele: a! valoarea oricrei livrri de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana impozabil n activitatea sa economic; b! valoarea oricror livrri de bunuri sau prestri de servicii ctre sine efectuate de persoana impozabil "i prevzute la art. &'4 alin. %:* "i la art. &'G alin. %:*, precum "i a transferului prevzut la art. &'4 alin. %&(*; c! valoarea opera+iunilor prevzute la art. &:& alin. %'* lit. a* "i b*, precum "i a opera+iunilor imobiliare, altele dec!t cele prevzute la lit. a*, n msura n care acestea sunt accesorii activit+ii principale. 7:! Pro(rata definitiv se determin anual, iar calculul acesteia include toate opera+iunile prevzute la alin. %E*, pentru care e-igibilitatea ta-ei ia na"tere n timpul anului calendaristic respectiv. Pro(rata definitiv se determin procentual "i se rotunje"te p!n la cifra unit+ilor imediat urmtoare. ?a decontul de ta- prevzut la art. &2E', n care s-a efectuat ajustarea prevzut la alin. %&'*, se ane-eaz un document care prezint metoda de calcul al pro(rata definitiv. 7;! Pro(rata aplicabil provizoriu pentru un an este pro(rata definitiv, prevzut la alin. %4*, determinat pentru anul precedent, sau pro( rata estimat pe baza opera+iunilor prevzute a fi realizate n anul calendaristic curent, n cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea opera+iunilor cu drept de deducere n totalul opera+iunilor se modific n anul curent fa+ de anul precedent. Persoanele impozabile trebuie s comunice organului fiscal competent, la nceputul fiecrui an fiscal, cel mai t!rziu p!n la data de '2 ianuarie inclusiv, pro(rata provizorie care va fi aplicat n anul respectiv, precum "i modul de determinare a acesteia. An cazul unei persoane impozabile nou- nregistrate, pro(rata aplicabil provizoriu este pro(rata estimat pe baza opera+iunilor preconizate a fi realizate n timpul anului calendaristic curent, care trebuie comunicat cel mai t!rziu p!n la data la care persoana impozabil trebuie s depun primul su decont de ta-, prevzut la art. &2E'. 71<! @a-a de dedus ntr-un an calendaristic se determin provizoriu prin nmul+irea valorii ta-ei deductibile prevzute la alin. %2* pentru fiecare perioad fiscal din acel an calendaristic cu pro(rata provizorie prevzut la alin. %G*, determinat pentru anul respectiv. 711! @a-a de dedus pentru un an calendaristic se calculeaz definitiv prin nmul+irea sumei totale a ta-ei deductibile din anul calendaristic respectiv, prevzut la alin. %2*, cu pro(rata definitiv prevzut la alin. %4*, determinat pentru anul respectiv. 712! ?a sf!r"itul anului, persoanele impozabile cu regim mi-t trebuie s ajusteze ta-a dedus provizoriu astfel: a! din ta-a de dedus determinat definitiv, conform alin. %&&*, se scade ta-a dedus ntr-un an determinat provizoriu, conform alin. %&(*;

31

b! rezultatul diferen+ei de la lit. a*, n plus sau n minus dup caz, se a. realizarea acestei opera+iuni necesit resurse te1nice limitate nscrie n r!ndul de regularizri din decontul de ta-, prevzut la art. &2E', privind ec1ipamentele "i utilizarea de personal; aferent ultimei perioade fiscale a anului, sau n decontul de ta- aferent b. opera+iunea nu este direct legat de activitatea principal a ultimei perioade fiscale a persoanei impozabile, n cazul anulrii nregistrrii persoanei impozabile; "i acesteia. c. suma ac1izi+iilor efectuate n scopul opera+iunii "i suma ta-ei 71 ! An ceea ce prive"te ta-a de dedus aferent bunurilor de capital, deductibile aferente opera+iunii, sunt nesemnificative. definite conform art. &:G alin. %&*, utilizate pentru opera+iunile prevzute la %:* Persoanele impozabile cu regim mi-t pot opta s nu aplice alin. %2*: prevederile art. &:F n ce prive"te posibilitatea e-ercitrii dreptului de a! prima deducere se determin n baza pro(rata provizorie deducere, situa+ie n care ta-a aferent ac1izi+iilor de bunuri destinate prevzut la alin. %G*, pentru anul n care ia na"tere dreptul de deducere. ?a opera+iunilor cu sau fr drept de deducere nu va fi dedus. finele anului, deducerea se ajusteaz, conform alin. %&'*, n baza pro(rata %2* An cazul n care ulterior depunerii decontului de ta- se constat definitiv prevzut la alin. %4*. 0ceast prim ajustare se efectueaz asupra erori n calculul pro rata definitiv pentru perioade anterioare: valorii totale a ta-ei deduse ini+ial; a* dac pro rata corect determinat este mai mic dec!t pro rata b! ajustrile ulterioare iau n considerare o cincime, pentru bunurile utilizat, persoana impozabil are obliga+ia s procedeze la regularizarea mobile, sau o douzecime, pentru bunurile imobile, dup cum urmeaz: diferen+elor n cadrul perioadei prevzute la art. &:F& alin. %'* din 5odul &. ta-a deductibil ini+ial se mparte la 2 sau la '(; fiscal; '. rezultatul calculului efectuat conform pct. & se nmul+e"te cu pro( b* dac pro rata corect determinat este mai mare dec!t pro rata rata definitiv prevzut la alin. %4*, aferent fiecruia dintre urmtorii : sau utilizat, persoana impozabil are dreptul s procedeze la regularizarea &G ani; diferen+elor n cadrul perioadei prevzute la art. &:F& alin. %'* din 5odul ). ta-a dedus ini+ial n primul an, conform pro(rata definitiv, se fiscal. mparte la 2 sau la '(; $egularizarea se nscrie n decontul de ta- aferent perioadei fiscale :. rezultatele calculelor efectuate conform pct. ' "i ) se compar, iar n care sunt constate aceste erori.= diferen+a n plus sau n minus reprezint ajustarea de efectuat, care se nscrie Biletul nr.:: n r!ndul de regularizri din decontul de ta- prevzut la art. &2E', aferent 1.A-plicati scopul si obiecti)ele controlului de calitate a ser)iciilor ultimei perioade fiscale a anului. de audit. 71"! An situa+ii speciale, c!nd pro(rata calculat potrivit prevederilor Scopul controlului de calitate l reprezint analiza modului de prezentului articol nu asigur determinarea corect a ta-ei de dedus, organizare "i func+ionare a unui cabinet "i aprecierea modului de aplicare n Dinisterul 6inan+elor Publice, prin direc+ia de specialitate, poate, la cadrul cabinetului a standardelor interna+ionale "i a normelor emise de solicitarea justificat a persoanelor impozabile: organismele profesionale. a! s aprobe aplicarea unei pro(rata speciale. Dac aprobarea a fost Obiectivele urmrite prin controlul de calitate sunt: acordat n timpul anului, persoanele impozabile au obliga+ia s recalculeze s ofere publicului o bun percep+ie despre calitatea serviciilor; ta-a dedus de la nceputul anului pe baz de pro(rata special aprobat. s armonizeze comportamentele individuale ale membrilor; Persoana impozabil cu regim mi-t poate renun+a la aplicarea pro(rata s contribuie la buna organizare a cabinetelor "i la perfec+ionarea special numai la nceputul unui an calendaristic "i este obligat s anun+e metodelor de lucru; organul fiscal competent p!n la data de '2 ianuarie inclusiv a anului s aprecieze modul de aplicare a regulilor "i normelor profesionale; respectiv; s dezvolte solidaritatea n r!ndul profesiei %prin favorizarea contactelor b! s autorizeze persoana impozabil s stabileasc o pro(rata ntre colegi*, apropierea "i respectul profesioni"tilor fa+ de organismul special pentru fiecare sector al activit+ii sale economice, cu condi+ia +inerii profesional. de eviden+e contabile distincte pentru fiecare sector. 2.Ce presupune acceptarea unui client? 71.! An baza propunerilor fcute de ctre organul fiscal competent, 0cceptarea unui client presupune urmatoarele : Dinisterul 6inan+elor Publice, prin direc+ia sa de specialitate, poate s e-aminarea anticipat a situa+iei clientului, sub aspectul dac acceptarea impun persoanei impozabile anumite criterii de e-ercitare a dreptului de misiunii ar crea anumite amenin+ri la adresa conformit+ii cu principiile deducere pentru opera+iunile viitoare ale acesteia, respectiv: fundamentale. a! s aplice o pro(rata special; e-emplificri privind astfel de situa+ii: implicarea clientului n activit+i b! s aplice o pro(rata special pentru fiecare sector al activit+ii sale ilegale %splare de bani*, practici de raportri financiare eronate %bancrut economice; frauduloas*, evaziune fiscal, concuren+ neloial, ac1izi+ia "i desfacerea de c! s-"i e-ercite dreptul de deducere numai pe baza atribuirii directe, produse cu nclcarea dreptului de proprietate industrial, etc. n conformitate cu prevederile alin. %)* "i %:*, pentru toate opera+iunile sau evaluarea situa+iilor de aceast natur "i luarea msurilor de protec+ie, numai pentru o parte din opera+iuni; pentru a le elimina sau a le reduce la n nivel acceptabil, dac este posibil. d! s +in eviden+e distincte pentru fiecare sector al activit+ii sale atunci c!nd nu este posibil reducerea amenin+rilor la un nivel economice. acceptabil , un profesionist contabil independent ar trebui s refuze s intre n 71+! Prevederile alin. %E* - %&)* se aplic "i pentru pro(rata special rela+ii cu clientul. prevzut la alin. %&:* "i %&2*. Prin e-cep+ie de la prevederile alin. %E*, pentru e-aminarea posibilit+ii de acceptare a misiunii din punct de vedere al calculul pro(rata special se vor lua n considerare: competen+ei profesionale a profesionistului contabil, astfel nc!t a! opera+iunile specificate n decizia Dinisterului 6inan+elor Publice, angajamentul %misiunea* s fie realizate la nivelul corespunztor. pentru cazurile prevzute la alin. %&:* lit. a* sau la alin. %&2* lit. b*; luarea n considerare a reputatiei, e-perien+ei "i a resurselor disponibile b! opera+iunile realizate pentru fiecare sector de activitate, pentru ale profesionistului contabil n cazul c!nd se apeleaz la acesta pentru cazurile prevzute la alin. %&:* lit. b* sau la alin. %&2* lit. b*. consiliere sau e-pertiz n situa+ii de natura celor artate mai sus. 7orme metodologice: apelarea de ctre profesionistul contabil la un alt profesionist contabil se %&* An aplicarea art. &:F alin. %)* "i alin. %:* din 5odul fiscal, dac bunurile sau serviciile ac1izi+ionate pot fi alocate par+ial activit+ii care nu d afl sub restric+ia confiden+ialit+ii "i n func+ie de natura misiunii trebuie s drept de deducere "i par+ial activit+ii care d drept de deducere, nu se aplic ob+in permisiunea clientului %de regul, n scris*. prevederile art. &:F alin. %2* din 5odul fiscal, respectiv deducerea ta-ei pe Biletul nr.:; 1.Controlul de calitate la ni)elul organismului profesional. baz de pro rata. Principiile fundamentale care stau la baza organizrii controlului ;-emplu: o societate care cumpr o cldire, cunoa"te din momentul ac1izi+ionrii acesteia partea din cldire care va fi alocat pentru nc1iriere n de calitate sunt: universalitatea, confiden+ialitatea, colegialitatea, regim de scutire "i partea de cldire care va fi alocat pentru nc1iriere n adaptabilitatea "i armonizarea. $ecomandarea 5;; din &2 noiembrie '((( regim de ta-are, va deduce ta-a corespunztoare pr+ii din cldire care prevede c activitatea de control al calit+ii poate fi organizat "i e-ercitat n urmeaz a fi utilizat pentru nc1iriere n regim de ta-are "i nu va deduce dou forme: control colegial "i control prin personal angajat. An ambele ta-a aferent pr+ii din cldire, care va fi utilizat pentru nc1iriere n regim forme trebuie asigurat calitatea controlorilor "i obiectivitatea lor. $egulile aplicabile se refer la: de scutire. cine poate fi controlat; %'* An sensul art. &:F alin. %F* lit. c* din 5odul fiscal, opera+iunile selectarea auditorilor astfel nc!t la finele unei perioade to+i auditorii s imobiliare reprezint opera+iuni de livrare, nc1iriere, leasing, arendare, fie controla+i; concesionare "i alte opera+iuni similare efectuate n legtur cu bunurile efectuarea controlului la c!t mai multe birouri ale societ+ii de audit; imobile. perioada controlat, care nu poate dep"i E ani %&( ani la societ+ile %)* O opera+iune este accesorie activit+ii principale dac se mici, la care nu s-au constatat deficien+e*; ndeplinesc cumulativ urmtoarele condi+ii:

32

misiunile de verificare a situa+iilor financiare ncredin+ate cabinetelor respective, dar "i sistemul de control intern din cadrul cabinetului; elementele pe care se sprijin controlorul n aprecierea activit+ii cabinetului verificat: calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea normelor deontologice %mai ales independen+a*, calitatea rapoartelor; supraveg1erea public a profesiei %prin reprezentan+i ai Dinisterului 6inan+elor Publice*; aplicarea sanc+iunilor disciplinare; confiden+ialitate; e-perien+a "i formarea continu a controlorilor de calitate; independen+a "i obiectivitatea controlorului de calitate. 2. 1ati un e-emplu de a=ustare a T@A in cazul unui bun imobil ce este folosit in alte scopuri decat acti)itatile cu drept de deducere daca la ac0izitionare s(a dedus T@A. ,n sensul ajustarii ta-ei pe valoarea adaugata potrivit art. &:G din 5odul 6iscal, bunurile de capital reprezinta toate activele corporale fi-e, definite la art. &'2 indice & alin. %&* pct. ), a caror durata normala de functionare este egala sau mai mare de 2 ani, precum si operatiunile de constructie, transformare sau modernizare a bunurilor imobile, e-clusiv reparatiile sau lucrarile de intretinere a acestor active, c1iar in conditiile in care astfel de operatiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de inc1iriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fi-e corporale se pun la dispozitia unei alte persoane. 0justarea ta-ei deductibile se efectueaza: Bin situatia in care bunul de capital este folosit de persoana impozabila: &. integral sau partial, pentru alte scopuri decat activitatile economice; '. pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a ta-ei; ). pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a ta-ei intr-o masura diferita fata de deducerea initiala; B in cazurile in care apar modificari ale elementelor folosite la calculul ta-ei deduse; B in situatia in care un bun de capital al carui drept de deducere a fost integral sau partial limitat face obiectul oricarei operatiuni pentru care ta-a este deductibila. @a-a deductibila aferenta bunurilor de capital, in conditiile in care nu se aplica regulile privind livrarea catre sine sau prestarea catre sine, se ajusteaza in situatiile prevazute sus astfel: B pe o perioada de 2 ani, pentru bunurile de capital ac1izitionate sau fabricate, altele decat bunurile imobile; B pe o perioada de '( de ani, pentru constructia sau ac1izitia unui bun imobil, precum si pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, daca valoarea fiecarei transformari sau modernizari este de cel putin '(3 din valoarea totala a bunului imobil astfel transformat sau modernizat. Perioada de ajustare incepe: B de la & ianuarie a anului in care bunurile au fost ac1izitionate sau fabricate, pentru bunurile de capital altele decat bunurile imobile, daca acestea au fost ac1izitionate sau fabricate dupa data aderarii; B de la & ianuarie a anului in care bunurile sunt receptionate, pentru bunurile imobile, care sunt construite, si se efectueaza pentru suma integrala a ta-ei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru ta-a platita sau datorata inainte de data aderarii, daca anul primei utilizari este anul aderarii sau un alt an ulterior anului aderarii; B de la & ianuarie a anului in care bunurile au fost ac1izitionate, pentru bunurile imobile, care sunt ac1izitionate, si se efectueaza pentru suma integrala a ta-ei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru ta-a platita sau datorata inainte de data aderarii, daca formalitatile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vanzator la cumparator s-au indeplinit in anul aderarii sau intr-un an ulterior anului aderarii; B de la & ianuarie a anului in care bunurile sunt folosite pentru prima data dupa transformare sau modernizare, pentru transformarile sau modernizarile bunurilor imobile, a caror valoare este de cel putin '(3 din valoarea totala a bunului imobil transformat sau modernizat. 0justarea se efectueaza pentru suma ta-ei deductibile aferente transformarii sau modernizarii, inclusiv pentru suma ta-ei deductibile aferente respectivei transformari sau modernizari, platita ori datorata inainte de data aderarii, daca anul primei utilizari dupa transformare sau modernizare este anul aderarii sau un an ulterior aderarii. 0justarea deducerii in situatia in care bunurile de capital sunt folosite de persoana impozabila integral sau partial, pentru alte scopuri decat activitatile economice, pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a ta-ei, pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a ta-ei intr-o masura diferita fata de deducerea initiala, se face in perioada fiscala in care intervine evenimentul care genereaza ajustarea si se realizeaza pentru toata ta-a aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare, incluzand anul in care apare modificarea destinatiei de utilizare. 5onform art. , pct. F2 alin. %F* din Ordonanta de Irgenta a 9uvernului nr.

&&F#'(&( pentru modificarea si completarea ?egii nr. 2F&#'(() privind 5odul 6iscal si reglementarea unor masuri financiar-fiscale, persoana impozabila care a solicitat scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de @<0 are obligatia sa depuna decontul de ta-a pentru operatiunile realizate in cursul lunii ianuarie, pana la data de '2 februarie inclusiv. ,n ultimul decont depus, persoana impozabila are obligatia sa evidentieze valoarea rezultata ca urmare a efectuarii tuturor ajustarilor de ta-a pe valoarea adaugata conform titlului <, din 5odul 6iscal. @a-a pe valoarea adaugata rezultata in urma ajustarii bunurilor de capital, se declara in ultimul decont depus la randul 'G =0justari conform prorata#ajustari pentru bunurile de capital= , cu semnul plus sau minus, dupa caz. 0justarea ta-ei deductibile aferente bunurilor de capital, nu se efectueaza in situatia in care suma care ar rezulta ca urmare a ajustarii fiecarui bun de capital este mai mica de &.((( lei. Daca ulterior scoaterii din evidenta persoanelor inregistrate ca platitoare de @<0, conform art. &2), persoana impozabila realizeaza in cursul unui an calendaristic o cifra de afaceri mai mare sau egala cu plafonul de scutire de )2.((( euro, dupa inregistrarea in scopuri de ta-a conform art. &2) din 5odul 6iscal, are dreptul sa efectueze ajustarile de ta-a in favoarea ei, in cadrul perioadei de ajustare. 0justarile vor fi reflectate in primul decont de ta-a depus dupa inregistrarea in scopuri de @<0, conform art. &2) a persoanei impozabile sau, dupa caz, intr-un decont ulterior. A-emplul nr. 1 ( bun imobil O persoana impozabila inregistrata in scopuri de ta-a conform art. &2) din 5odul 6iscal ac1izitioneaza un imobil in anul '((F in vederea desfasurarii de operatiuni cu drept de deducere si deduce integral ta-a pe valoarea adaugata in suma de )(.((( lei la data ac1izitionarii. ,n ianuarie '(&& solicita scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de @<0, deci trebuie sa efectueze ajustarea ta-ei deduse initial intrucat va desfasura operatiuni pentru care nu are drept de deducere a @<0. Perioada de ajustare este de '( de ani, cu incepere de la & ianuarie '((F si pana in anul '('E, inclusiv. 0justarea trebuie sa se efectueze pentru toata ta-a aferenta perioadei ramase din perioada de ajustare %'(&& - '('E* si persoana respectiva trebuie sa restituie &E doua zecimi din @<0 de dupa initial, in decontul aferent lunii ianuarie '(&&, astfel: )(.((( lei : '( ani J &.2(( lei#an si &.2(( lei#an - &E ani J ':.((( lei @<0 deductibila de ajustat. $amane deductibila @<0 aferenta anilor '((F, '((4, '((G si '(&(. De retinutb 0nul sc1imbarii destinatiei %'(&&* intra in calculul ajustarii @<0 deductibila. <aloarea @<0 rezultata in urma ajustarii se inregistreaza in decontul de @<0 aferent lunii ianuarie la rd. 'G =0justari conform pro-rata#ajustari pentru bunurile de capital=, cu semnul minus. ,n vederea ajustarii ta-ei deductibile aferente bunurilor de capital, persoanele impozabile sunt obligate sa tina un registru al bunurilor de capital, in care sa evidentieze pentru fiecare bun de capital, urmatoarele informatii: - data ac1izitiei, fabricarii, finalizarii construirii sau transformarii#modernizarii; - valoarea %baza de impozitare* a bunului de capital; - ta-a deductibila aferenta bunului de capital; - ta-a dedusa; - ajustarile efectuate conform art. &:G alin. %:* din 5odul 6iscal. Biletul nr.;< 1.Controlul de calitate la ni)elul cabinetului de audit. Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de ctre un cabinet sau o societate sunt urmtoarele: e-igen+e profesionale: personalul cabinetului sau societ+ii trebuie s se conformeze principiilor de independen+, integritate, obiectivitate, confiden+ialitate "i profesionalism nscrise n 5odul etic; aptitudini "i competen+e: nivelul de instruire "i formare a personalului cabinetului sau societ+ii trebuie s-i permit acestuia s se ac1ite n mod corect "i complet de sarcinile pe care le prime"te n cadrul unei misiuni de audit; repartizarea lucrrilor: lucrrile de audit vor fi ncredin+ate personalului care dispune de pregtirea "i e-perien+a necesare; delegarea: conducerea, supervizarea "i revederea lucrrilor realizate la toate e"antioanele permit ob+inerea unei asigurri rezonabile c lucrrile efectuate rspund normelor de calitate stabilite; consultarea: de fiecare dat, c!nd este necesar, vor fi consultate persoanele competente din interiorul sau din e-teriorul cabinetului; acceptarea "i pstrarea clien+ilor: lista clien+ilor poten+iali "i e-isten+i va fi revizuit periodic, sub aspectele legate de independen+a cabinetului "i capacitatea sa de a satisface cererea clien+ilor; control: eficacitatea "i adaptarea politicilor "i procedurilor de control de calitate trebuie controlate periodic;

33

coordonarea "i supraveg1erea lucrrilor: colaboratorii crora li se ncredin+eaz diferite lucrri trebuie informa+i de responsabilit+ile lor "i de obiectivele "i procedurile ce trebuie urmrite; revizuirea lucrrilor: lucrrile realizate de fiecare colaborator sunt revzute de ctre un profesionist cu un nivel de competen+ cel pu+in ec1ivalent. 7ivelul, calendarul "i ntinderea politicilor "i procedurilor de control de calitate ale unui cabinet depind de factori ca: felul "i importan+a activit+ii sale, dispersia geografic, nivelul de organizare, costuri etc. 2.Ce documente& registre& declara2ii se completeaz $n cazul unei li)rri intracomunitare de bunuri? ,n cazul unei livrari intracomunitare de bunuri e-peditorul intocmeste : - 6actura e-terna %,7<O,5;* - si 6actura 6iscala la cursul >7$ din ziua e-pedierii - ?ista de coletaj %P05Y,79 ?,S@* - Documentul de transport %5D$* ?ivrarile intracomunitare se declara in Declaratia )G( %<,;S* pana la data de '2 a lunii pt luna precedenta si in Decontul de @<0 Declaratia )((. ,ncepand cu: (&.(4.'(&( toti operatorii care efectueaza ac1izitii si livrari intracomunitare au fost obligati sa se inscrie in $egistrul Operatorilor ,ntracomunitari Bilet ;1 1. Rolul si importanta dosarului e-ercitiului. Dosarul e-ercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste e-ercitiul cotrolat. ;l permite asamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului. Dosarul e-ercitiului este indispensabil pentru: mai buna organizare si mai bunul control ale misiunii; documentarea lucrarilor efectuate, a deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni; inlesnirea muncii in ec1ipa si supervizarea lucrarilor dat la colaboratori; justificarea opiniei emise si redactarea raportului. ,n mod uzual dosarul cuprinde: planificarea misiunii; supervizarea lucrarilor; aprecierea controlului intern; obtinerea de elemente probante; Dosarul e-ercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni, pentru a usura utilizarea sa in functie de cultura cabientului. ,n general se recomanda a se folosi o impartire in &( sectiuni simbolizate de la 0 la c.: ;0 %dosarul e-ercitiului, Sectiunea 0* M /acceptarea misiunii:; ;> %dosarul e-ercitiului, Sectiunea >* M /sinteza misiunii si rapoarte. ;5 %dosarul e-ercitiului, Sectiunea 5* M /orientare si planificare.; ;D %dosarul e-ercitiului, Sectiunea D* M /evaluarea risului legat de control.; ;; %dosarul e-ercitiului, Sectiunea ;* M / controale substantive.; ;6 %dosarul e-ercitiului,Secti 6*M/utilizarea lucrarilor altor profesionisti.; ;9 %dosarul e-ercitiului, Sectiunea 9* M /verificari si informatii specifice.; ;8 %dosarul e-ercitiului, Sectiunea 8* M /lucrarile de sfarsit de misiune. ;, %dosarul e-ercitiului, Sectiunea >* M /interventii cerute prin regulament; ;c %dosarul e-ercitiului, Sectiunea >* M /controlul conturilor consolidate.. 2. Prezenta2i regimul T@A $n cazul $nc0irierilor de cldiri. Daca detineti o cladire pe care doriti sa o inc1iriati, trebuie sa stiti ca operatiunea este scutita de @<0 fara drept de deducere, c1iar daca firma dumneavoastra este inregistrata drept platitoare de @<0. 5onform ?egii nr. 2F&#'((), operatiunile privind arendarea, concesionarea, inc1irierea si leasingul de bunuri imobile sunt scutite de @<0, deci fara drept de deducere. ;-ista si e-ceptii de de la aceasta regula, cele mai importante referinduse la domeniul 1otelier: - operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului 1otelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inc1irierea terenurilor amenajate pentru camping; - inc1irierea de spatii sau locatii pentru parcarea autove1iculelor; - inc1irierea utilajelor si a masinilor fi-ate definitiv in bunuri imobile; - inc1irierea seifurilor. ,n cazul in care agentul economic doreste totusi ca operatiunea sa fie ta-ata, e-ista posibilitate de a se opta pentru aplicarea @<0, prin depunerea la 0dministratia financiara a unei notificaru privind optiunea de ta-are. 0poi, daca se doreste sa se renunte la inc1irierea cu @<0, trebuie sa se depuna o alta notificare catre organul fiscal, prin care sa se opteze pentru eliminarea @<0. $egimul de ta-are aplicabil inc1irierii unei cladiri se poate aplica fie unei cladiri, fie unei parti din cladire. Persoanele neinregistrate ca platitori de ta-a pe valoarea adaugata, precum si cele nou-infiintate, daca opteaza pentru regimul de ta-are a operatiunilor de inc1iriere de bunuri imobile, trebuie sa solicite in prealabil

inregistrarea ca platitori de ta-a pe valoarea adaugata. Dupa dobandirea calitatii de platitor de ta-a pe valoarea adaugata, vor notifica in scris organele fiscale competente asupra bunurilor imobile sau a partilor de bunuri imobile pentru care opteaza pentru regimul de ta-are. Bilet nr. ;2 1. Rolul si importanta dosarului permanent. Inele informa+ii "i documente primite sau analizate n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toat durata mandatului. 5lasarea lor ntrun dosar separat M dosarul permanent M permite utilizarea lor ulterioar, dup aducerea lui la zi. Dosarul permanent permite evitarea repetrii n fiecare an a unor lucrri "i transmiterea de la un e-erci+iu la altul a elementelor de cunoa"tere a ntreprinderii. 2. Cum se analizeaza din punct de )edere fiscal c0eltuielile cu protocolul? /Irmdtoarele c1eltuieli au deductibilitate limitatd: a* c1eltuielile de protocol n limita unei cote de '3 aplicatd asupra diferen+ei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile "i totalul c1eltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele dec!t c1eltuielile de protocol "i c1eltuielile cu impozitul pe profit;. Din cele de mai sus rezult c, la analiza deductibilit+ii trebuie fcut diferen+a ntre: - bunurile care sunt acordate pentru stimularea v!nzrilor %c1eltuieli de reclam "i publicitate* "i bunurile acordate ca protocol Sdin parte casei. care au o deductibilitate limitata de ' 3 "i sunt condi+ionate de profit. De mentionat ca la c1eltuielile de protocol ce costau n buturi alcolice "i tutun, ta-a pe valoarea adaugata, aferent nu este deductibil fiscal "i trebuie s se ncadreaza n plafonul de '3. Biletul nr.; 1.#tructura dosarului e-ercitiului. Structura dosarului e-erci+iului. Dosarul e-erci+iului cuprinde &( sec+iuni %pr+i* simbolizate de la 0 la c, astfel: ;0 %dosarul e-erci+iului, sec+iunea 0* intitulat S0cceptarea misiunii.; ;> %dosarul e-erci+iului, sec+iunea >* intitulat SSinteza misiunii "i rapoarte.; ;5 %dosarul e-erci+iului, sec+iunea 5* intitulat SOrientare "i planificare.; ;D %dosarul e-erci+iului, sec+iunea D* intitulat S;valuarea riscului legat de control.; ;; %dosarul e-erci+iului, sec+iunea ;* intitulat S5ontroalele substantive.; ;6 %dosarul e-erci+iului, sec+iunea 6* intitulat SItilizarea lucrrilor altor profesioni"ti.; ;9 %dosarul e-erci+iului, sec+iunea 9* intitulat S<erificri "i informa+ii specifice.; ;8 %dosarul e-erci+iului, sec+iunea 8* intitulat S?ucrrile de sf!r"it de misiune.; ;, %dosarul e-erci+iului, sec+iunea ,* intitulat S,nterven+ii cerute prin reglementri diverse.; ;c %dosarul e-erci+iului, sec+iunea c* intitulat S5ontrolul conturilor consolidate.. 2. Precizati in ce consta operatiunea triung0iulara din punctul de )edere al T@A. 0rt. &'E alin. %4* lit. b*: Snu sunt considerate operatiuni impozabile in $omania %...* ac1izitia intracomunitara de bunuri, efectuata in cadrul unei operatiuni triung1iulare de o persoana impozabila, denumita cumparatorrevanzator, care este inregistrata in scopuri de @<0 in alt stat membru, dar nu este stabilita in $omania, in cazul in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: \ ac1izitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a acestor bunuri pe teritoriul $omaniei, de catre cumparatorul revanzator, persoana impozabila, care nu este stabilita in $omania; \ bunurile ac1izitionate de cumparatorul-revanzator sa fie transportate de furnizor sau de cumparatorul-revanzator ori de alta persoana, in contul unuia dintre acestia, direct dintr-un stat membru, altul decat cel in care cumparatorul-revanzator este inregistrat in scopuri de @<0, catre beneficiarul livrarii ulterioare efectuate in $omania; \ beneficiarul livrarii ulterioare sa fie o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila, inregistrata in scopuri de @<0 in $omania, conform art. &2) sau &2)&; \ beneficiarul livrarii ulterioare sa fie obligat la plata ta-ei pentru livrarea efectuata de persoana impozabila care nu este stabilita in $omania./ M 0rt. &)'& alin. %2*: Sac1izitia intracomunitara de bunuri %...*, in cadrul unei operatiuni triung1iulare in alt stat membru decat $omania, de catre cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de @<0 in $omania, in conformitate cu art. &2), se va considera ca a fost supusa la plata ta-ei pe valoarea adaugata in acel alt stat membru, daca se indeplinesc urmatoarele conditii:

34

\ cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de @<0 in $omania, in conformitate cu art. &2), face dovada ca a efectuat ac1izitia intracomunitara in vederea efectuarii unei livrari ulterioare in acel alt stat membru, livrare pentru care beneficiarul, care este inregistrat in scopuri de @<0 in statul membru unde este stabilit, a fost desemnat ca persoana obligata la plata ta-ei aferente; \ obligatiile privind declararea acestor operatiuni, stabilite prin norme, au fost indeplinite de catre cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de @<0 in $omania, in conformitate cu art. &2)./ M 0rt. &2( alin. %&* lit. e*: Spersoana obligata la plata ta-ei pentru operatiunile ta-abile din $omania este persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila, inregistrata conform art. &2) sau &2)&, care este beneficiarul unei livrari ulterioare efectuate in cadrul unei operatiuni triung1iulare, in urmatoarele conditii: \ cumparatorul-revanzator al bunurilor sa fie inregistrat in scopuri de @<0 in alt stat membru si sa fi efectuat o ac1izitie intracomunitara a acestor bunuri in $omania, care nu se cuprinde in sfera de aplicare a ta-ei, conform art. &'E alin. %4* lit. b*; \ bunurile aferente ac1izitiei intracomunitare, prevazute la punctul anterior, sa fi fost transportate de furnizor sau de cumparatorul-revanzator ori de alta persoana in contul furnizorului sau al cumparatorului-revanzator dintr-un stat membru, altul decat statul in care cumparatorul-revanzator este stabilit ca persoana impozabila, direct catre beneficiarul livrarii; si cumparatorulrevanzator sa il desemneze pe beneficiarul livrarii ulterioare ca persoana obligata la plata ta-ei pentru livrarea respectiva./ Obligatiile furnizorului 6urnizorul va efectua o livrare intracomunitara de bunuri care este scutita de @<0 in conformitate cu art. &:) alin. %'* lit. a* din 5odul fiscal, deoarece: \ are codul de inregistrare in scopuri de @<0 al cumparatorului-revanzator din celalalt stat membru; \ face dovada ca bunurile au fost transportate in afara teritoriului $omaniei, in statul membru unde este stabilit beneficiarul final %nu in statul de resedinta al cumparatorului-revanzator*. O.D.;.6. nr. '.:'&#'((F %publicat in D.Of. nr. 44F din 'F decembrie '((F* obliga furnizorul sa puna la dispozitia organului de inspectie fiscala urmatoarele documente pentru justificarea scutirii cu drept de deducere: \ factura care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. &22 alin. %2* din 5odul fiscal si in care sa fie mentionat codul de inregistrare in scopuri de @<0 atribuit cumparatoruluirevanza tor in alt stat membru; \ documentul care atesta ca bunurile au fost transportate din $omania in statul membru al beneficiarului final si, dupa caz, orice alte documente, cum ar fi: contractul, comanda de vanzarecumparare, documentele de asigurare . ,ndeplinind aceste conditii, da posibilitatea furnizorului sa factureze fara @<0, in regim de scutire. 7outatea adusa de O.D.;.6. nr. '.:'&#'((F este aceea ca pentru acele operatiuni care, prin natura lor, nu permit operatorilor economici sa fie in posesia documentelor de justificare a scutirii in momentul emiterii facturii, este permisa prezentarea documentelor pentru justificarea scutirii de ta-a sa se faca in termen de ma-imum G( de zile calendaristice de la data la care a fost emisa factura. Daca factura nu este emisa in termenul prevazut de lege, termenul de G( de zile mentionat anteriorva incepe sa curga din data la care a intervenit faptul generator de ta-a pentru operatiunea in cauza. ,n lipsa documentelor justificative, in interiorul acestui termen, organele de inspectie fiscala au dreptul de a suspenda inspectia fiscala pana la data prezentarii acestora. Suspendarea inspectiei fiscale nu poate depasi termenul de G( de zile calculat astfel cum am aratat in cele de mai sus si se va face cu respectarea prevederilor legale in vigoare. ,n situatia in care inspectia fiscala a fost deja efectuata si, ulterior e-pirarii termenului de G( de zile, fara sa depaseasca termenul legal de prescriptie, persoana impozabila intra in posesia documentelor de justificare a scutirii de ta-a, poate solicita organelor fiscale competente reverificarea perioadei respective. Obligatiile cumparatorului-revanzator $egimul cumparatorului- revanzator este strict reglementat de 5odul fiscal, astfel ca acesta nu trebuie confundat cu regimul fiscal al intermediarilor %comisionarilor*. 5oroborand dispozitiile legale mai sus aratate, rezulta ca operatiunile realizate de catre cumparatorul-revanzator nu sunt impozabile in $omania daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: \ ac1izitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a bunurilor; \ bunurile ac1izitionate in calitate de cumparator-revanzator sa fie transportate, direct de la furnizor la destinatarul livrarii ulterioare. $elatia de transport al bunurilor la destinatarul final trebuie sa e-iste intre furnizor si dumneavoastra, oricare putand fi responsabil pentru transportul bunurilor, in

conformitate cu conditiile ,ncoterms sau in conformitate cu prevederile contractuale; \ cumparatorul-revanzator sa fie inregistrat in scopuri de @<0 in $omania; \ cumparatorul-revanzator sa-l desemneze pe beneficiarul livrarii ulterioare ca persoana obligata la plata ta-ei. 0cest lucru se realizeaza pe baza facturii pe care o emiteti si care contine codul de @<0 al beneficiarului final. 5odul fiscal stabileste un regim special %derogatoriu* pentru persoanele inregistrate in scopuri de @<0 si care actioneaza in calitate de cumparatorrevanzator, ac1izitionand si livrand mai departe bunuri pe seama si in numele sau. 0ceasta calitate nu poate fi confundata in niciun caz cu cea a comisionarului sau a mandatarului, care actioneaza intotdeauna la ordinul e-pres al persoanei care o reprezinta. Obligatiile beneficiarului 5odul fiscal precizeaza e-pres ca locul ac1izitiei intracomunitare de bunuri este in statul membru unde se inc1eie e-peditia sau transportul bunurilor, sub rezerva ca beneficiarul nu comunica furnizorului un cod de @<0 dintr-un alt stat membru decat cel in care este stabilit. Persoana obligata la plata este persoana care efectueaza ac1izitia intracomunitara de bunuri ta-abile. ,mpozitarea operatiunilor se va face prin ta-are inversa, operatiunea fiind raportata in decontul de @<0, atat ca ta-a colectata, cat si ca ta-a deductibila, prin utilizarea formulei contabile ::'EJ::'F $espectand aceste reguli este mult mai simpla impozitarea operatiunii la destinatie, prin ta-are inversa, decat solicitarea beneficiarului de rambursare de @<0 dintr-un alt stat membru %in conformitate cu directiva a <,,,-a 5;;*. Operatiuni triung1iulare false 7u e-ista o tranzactiei triung1iulara nici in cazul in care unul dintre parteneri este stabilit intr-un stat membru. ,n acest caz, in functie de pozitia acelei persoane, vor trebui efectuate operatiuni de e-port sau import. @otusi, o tranzactie cu o persoana non-I; poate sa devina triung1iulara, insa aceasta doar atunci cand persoana e-tracomunitara este cumparatorulrevanza tor, care s-a inregistrat in scopuri de @<0 in 5omunitate. Biletul nr.;" 1.#tructura dosarului permanent. Dosarul permanent se subdivide n F sec+iuni pentru a facilita lectura "i controlul din partea organismului profesional, dup cum urmeaz: P0 %dosarul permanent, sec+iunea 0* intitulat S9eneralit+i.; P> %dosarul permanent, sec+iunea >* intitulat SDocumente privind controlul intern.; P5 %dosarul permanent, sec+iunea 5* intitulat SSitua+ii financiare "i rapoarte privind e-erci+iile precedente.; PD %dosarul permanent, sec+iunea D* intitulat S0nalize permanente.; P; %dosarul permanent, sec+iunea ;* intitulat S6iscal "i social.; P6 %dosarul permanent, sec+iunea 6* intitulat Scuridice.; P9 %dosarul permanent, sec+iunea 9* intitulat S,ntervenien+i e-terni.. 2. A)aluarea $ntreprinderii $n cazul fuziunii i di)izrii. Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate folosi una dintre urmtoarele metode: metoda patrimonial sau metoda activului net, metoda bursier, metoda bazat pe rezultate %valoarea de rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit*, metode mi-te "i metoda bazat pe flu-ul financiar sau cas1-floW. <aloarea globala a societ+ii stabilit printr-una dintre metodele men+ionate reprezint valoarea aportului de fuziune al fiecrei societ+i intrate n fuziune. Pe baza acestei valori se stabile"te raportul de sc1imb. <alorea activului net este egal cu valoarea aportului net numai n cazul n care s-a folosit metoda patrimonial de evaluare global a societ+ii. ,n cazul n care cele dou valori nu sunt egale, la societatea absorbit sau intrat n contopire, diferen+ele sunt recunoscute ca elemente de c!"tiguri sau pierderi din fuziune, astfel: dac valoarea aportului net este mai mare dec!t activul net contabil, diferen+a este recunoscut ca profit. ,n situa+ia invers diferen+a este recunoscut ca pierdere. Determinarea raportului de sc1imb al ac+iunilor sau al pr+ilor sociale pentru a acoperi capitalul societ+ilor comerciale absorbite. ,n cadrul acestei etape se efctueaz: determinarea valorii contabile a ac+iunilor sau pr+ilor sociale ale societ+ilor comerciale care fuzioneaz, prin raportarea aportului net la numrul de ac+iuni sau de pr+i sociale emise. <aloarea contabil a unei ac+iuni-pr+i sociale se poate ob+ine "i prin raportarea activului net contabil la numrul de ac+iuni-pr+i sociale. Stabilirea raportului de sc1imb al ac+iunilor sau al pr+ilor sociale, prin raportarea valorii contabile a unei ac+iuni ori pr+i sociale a societ+ii absorbite la valoarea contabil a unei ac+inui sau pr+i sociale a societ+ii absorbate, raport verificat "i aprobat de e-per+i. Determinarea numrului de ac+iuni sau de pr+i sociale emis pentru remunerarea aportului net de fuziune: determinarea nr. de ac+iuni sau de pr+i sociale ce trebui emise de societatea comercial care absoarbe fie prin raportarea capitalui propriu

35

%activului netJ al societ+ilor comerciale absorbite la valoare contabil a unei ac+iuni sau pr+i sociale a societ+ii comerciale absorbante, fie prin nmul+irea nr. de ac+inui-pr+i sociale ale societ+ii comerciale absorbite cu raportul de sc1imb; majorarea capitalui social la societatea comercial care absoarbe, prin nmul+irea nr. de ac+iuni#pr+i sociale care trebuie emise de societatea comercial care absoarbe cu valoarea nominal a unei ac+iuni sau a unei pr+i sociale de la aceast societate comercial; calcularea primei de fuziune, ca diferen+ ntre valoarea contabil a ac+iunilor sau a pr+ilor sociale "i valoarea nominal a acestora. Biletul nr. ;. 1.Alementele de baza ale raportului de audit statutarL Raportul de audit - are un dublu rol M instrument de comunicare al auditorului cu utilizatorii sit financiare %nu cu intreprinderea* - instrument de stabilire a responsabilitatilor 0re F elemente de baza : &.@itlul raportului Z $aport de auditor independent [ '.Destinatarul M intotdeauna 5onsiliul de 0dministratie sau 5onsiliul de Supraveg1ere, cel care are responsabilitati fata de terti ). Paragraful introductiv M cuprinde identificarea situatiilor financiare analizate si identificarea responsabilitatilor %idem contract* :. ,ntinderea lucrarilor de audit M cuprinde obligatoriu standardele aplicabile, o mentiune ca in audit au fost folosite cele mai potrivite te1nici si proceduri, o mentiune ca auditul s-a bazat pe sondaje, precum si o asigurare rezonabila ca in situatiile financiare auditate nu e-ista erori semnificative 2. Paragraful opiniei M opinia in audit poate fi de : tipuri : a* fara rezer)e M se emite atunci cand auditorul nu are contatari cu impact semnificativ asupra situatiilor financiare, sau daca are, intreprinderea a rectificat situatiile financiare %au ramas fara obiect* %opinia curata*. O derivata : opinia fara rezer)e( dar cu paragraf de obser)atii Se emite atunci cand auditorul are unele constatari care, desi nu sunt de natura a influenta semnificativ sit financiare, el considera ca trebuie cunoscute aceste constatari de urilizatorii sit financiare. b* cu rezer)e %opinie calificata* M se emite atunci cand auditorul nu a participat la inventariere si nici nu s-a asigurat prin metode alternative de control de certitudinea stocurilor la )& decembrie, precum si atunci cand e-ista constatari cu impact semnificativ, dar intreprinderea a refuzat rectificarea situatiilor financiare. c* nefa)orabila %opinie calificata* M se emite atunci cand e-ista constatari cu impact semnificativ asupra sit financiare, bazate pe dezacorduri grave cu conducerea intreprinderii in ceea ce priveste aplicarea principiilor si regulilor contabile d* imposibilitatea emiterii unei opinii M se emite atunci cand, din diferite motive, auditorul a fost impiedicat sa aplice te1nicile si procedurile de audit pe care le-a considerat necesare. E. Data raportului F. Semnatura personala sau sociala si personala 2.Care este structura standard a unui raport de e)aluare a intreprinderii? $aportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor e-primate de evaluator, asupra bazelor de evaluare folosite, a metodelor si

situa+iile financiare. 0ceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu 7ormele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale. 51eltuielile aferente, pe baza unui amortisment liniar "i a unei cote de......pentru cldiri "i ......pentru utilaje, trebuiau s se ridice la suma de ......pentru e-erci+iul nc1eiat la )& decembrie......An consecin+, amortismentele cumulate trebuiau s se ridice la ......, iar pierderea e-erci+iului "i pierderile cumulate la........ Dup prerea noastr, din cauza inciden+ei faptelor men+ionate n paragraful precedent, situa+iile financiare nu dau o imagine fidel a situa+iei financiare a societ+ii la )& decembrie ...., a contului de profit "i pierdere, pentru e-erci+iul nc1eiat la aceast dat, "i nu sunt conforme cu prevederile legale "i statutare.. 2.Cum influen2eaz raportul de sc0imb al monedei na2ionale )aloarea unei $ntreprinderi? $aportul de sc1imb al monedei nationale, influenteaza valoarea ntreprinderii astfel: - influen+eaz rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei na+ionale - ,nfluen+eaz bilan+ul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de sc1imb de la data efecturii evalurii Biletul nr. ;9 1.A-plica2i semnifica2ia datrii raportului de audit. $ap auditorului trebuie s poarte data de la sfr"itul lucrrilor de audit. 5ititorul este astfel informat c auditorul a apreciat efectele asupra sit fin "i asupra raportului su, evenimentelor "i tranzac+iilor intervenite, de care el a avut cuno"tin+ p!n la aceast dat. Antruc!t responsabilitatea auditorului const n emiterea unui raport asupra sit financiare pregtite "i prezentate de conducerea societ+ii, raportul su nu trebuie s poarte o dat anterioar celei la care situa+iile financiare au fost nc1ise "i aprobate. 2.Cum influenteaza modificarea preturilor )aloarea unei intreprinderi? Dodificarea preturilor influen+eaz valoarea inteprinderii astfel: - rata de actualizare este influen+ata cu riscul de proiec+ie; - bilan+ul economic este influen+at prin evaluarea activelor la valori juste, de pia+a care +in seama de preturile pie+ei Biletul nr.;: 1.5mposibilitatea e-primrii unei opinii3 moti)e& mod de prezentare. O astfel de opinie poate fi rezultatul limitrii ntinderii lucrrilor "i e poate prezenta astfel: S7oi nu am fost n msur s asistm la inventarul fizic, nici s procedm la confirmarea direct a conturilor de clien+i, din cauza limitrii ntinderii lucrrilor noastre, impus de ctre direc+iune. 0v!nd n vedere importan+a faptelor e-puse mai sus, noi nu ne e-primm opinia asupra conturilor anuale.. 2.Care este rolul bilan2ului economic $n e)aluarea unei $ntreprinderi? >ilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se intocmeste, potrivit legii. >ilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar. Biletul nr. ;; 1.4pinia cu rezer)e3 moti)e& mod de prezentare. $ezervele se prezint naintea paragrafului de opinie. An astfel de cazuri, informatiilro care stau la baza raportului. paragraful opiniei se formuleaz astfel:;-emplu de rezerve datorate limitrii &. $ezumatul principalelor concluzii si recomandri ntinderii lucrrilor: /7oi nu am putut asista la inventarul fizic din )& decembrie '((f, cci noi privind: am fost desemna+i auditori ulterior acestei date. gin!nd seama de natura '.Prezentarea intreprinderii documentelor contabile ale societ+ii, noi am putut controla cantit+ile prin ). Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit alte proceduri. Dup prerea noastr, cu e-cep+ia inciden+ei ajustrilor care ar fi putut fi :. Diagnosticul de evaluare necesare, dac noi am fi putut efectua controlul fizic al cantit+ilor, situa+iilor :.&. Diagnosticul juridic financiare dau o imagine fidel pozi+iei "i situa+iei financiare a societ+ii la :.'. Diagnosticul commercial )& decembrie '((f, c!t "i contului de profit "i pierdere pentru e-erci+iul nc1eiat la aceast dat "i sunt conforme cu prevederile legale "i statutare.. :.). Diagnosticul te1nologic operativ sau de e-ploatare ;-emplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entit+ii auditate: :.:.Diagnosticul resurselor umane /0stfel, cum este e-plicat n nota /e. ane-at, nu s-au constatat :.2. Diagnosticul financiar contabil amortismente n situa+iile financiare. 0ceast practic nu este, n opinia noastr, n acord cu 7ormele de amortizare a capitalului imobilizat n active :.E.Sinteza diagnosticelor evaluarii corporale. 51eltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear "i al unei 2. >azele lucrarii de evaluare cote de f. pentru cldiri "i f. pentru utilaje, trebuie s se ridice la suma de E.Detode de evaluare aplicate f. pentru e-erci+iul nc1eiat la )& decembrie '((f . An consecin+, amortismentele cumulate trebuie s se ridice la f. mil. lei, iar pierderile F.9ama de valori, valoarea actiunilor. e-erci+iului "i pierderile cumulate la f. mil. lei. 4.5ocluziile si opiniile evaluatorului Dup prerea noastr, cu e-cep+ia inciden+ei asupra conturilor anuale, a Biletul nr.;+ faptelor men+ionate n paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine 1.4pinia defa)orabil3moti)e& mod de prezentare. fidel pozi+iei "i situa+iei financiare a societ+ii la )& decembrie '((f, c!t "i O astfel de opinie poate fi formulat din cauza dezacordului asupra contului de profit "i pierdere pentru e-erci+iul nc1eiat la aceast dat, "i sunt principiilor contabile "i se poate formula astfel: conforme cu prevederile legale "i statutare.. S5um este e-plicat n nota e, nu s-au constatat amortismente n

36

2.A-plicati rolul e)aluarii pentru elaborarea situatiilor financiare ale intreprinderii ;valuarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilro financiare vor fi recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. 0ceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare: cost istoric, cost current, valoare relizabila, etc. Biletul nr. 1<< 1. 4pinia fara rezer)e3 semnificatie& mod de prezentare. Opinia fr rezerve semnific faptul c dup efectuarea tuturor procedurilor auditorul poate e-prima o opinie Scurat., nedistorsionat de vreo rezerv sau re+inere. 5a mod de prezentare opinia fr rezerve poate aprea n urmtoarea formulare: SDup prerea noastr, conturile anuale dau o imagine fidel pozi+iei "i situa+iei financiare a societ+ii la )& decembrie f. precum "i rezultatelor acestor opera+ii "i flu-urilor de trezorerie pentru e-erci+iul nc1is la aceast dat, n conformitate cu normele interna+ionale "i na+ionale de contabilitate. 2. A-plicati influenta politicilor de amortizare asupra )alorii mtreprinderii. Politica de amortizare influenteaza valoarea intreprinderii astfel: - stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenteza in sensul unei valori mai mari a cativelor si a intreprinderii - stabilirea unor durate de viata mai scurte decat cele normale influenteaz in sensul micsorarii valroii intreprinderii - metodele de amortizare deasemena influenteza, de e-emplu daca in anul in care se face evaluarea mijloacele fi-e ac1izitionate in acest an sunt amortizate accelerat influenteaza intreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica decat daca ar fi utilizat metoda liniara. ,nsuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere %amortizarea scriptica este inferioara amortizarii te1nico-economice* influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii. Biletul nr. 1<1 1.4pinia fara rezer)e& dar cu un paragraf de obser)atii3 semnificatie& mod de prezentare. An unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adug!nd un paragraf de observa+ii al crui obiectiv este de a lmuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, e-pus de o manier detaliat n ane-. 0dugarea unui astfel de paragraf nu afecteaz opinia auditorului; aceasta se situeaz de preferin+ dup paragraful de opinie "i precizeaz, n general, c acesta nu constituie o rezerv. 0cest tip de opinie se formuleaz atunci c!nd apar elemente care ns nu afecteaz opinia auditorului; paragraful de observa+ii se situeaz, de regul, dup paragraful de opinie. 6orma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmtoarea: /6r s e-primm o rezerv asupra situa+iil;or financiare, noi atragem aten+ia asupra notei /e. din ane-. Societatea face obiectul unui proces n care este acuzat de infrac+iune n utilizarea brevetelor "i n care i se pretinde vrsarea redeven+elor "i daunelor de interese; societatea a angajat o contraac+iune "i audierile preliminare, c!t "i procedurile juridico-administrative ale celor dou ac+iuni sunt n curs. $ezultatul final al acestei afaceri nu poate, n prezent, s fie determinat"i, n consecin+, nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea c1eltuielilor care ar putea s rezulte.. 2.Cum e-plicati relatia dintre politicile contabile si )aloarea intreprinderii?. ;ste evident ca politicile contbile influenteaza valoarea intreprinderii instrucat intrucat acesta poate opta pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elemntelor din situatiile financiare, astfel metoda lifo in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezultat mai mic pe cand metoda fifo va avea unefect invers, asmenea si politicile de amortizare, respective duratele de viata stabilite sau metodele de amortizare. De e-emplu capitalizarea costurilro indatorarii la un moment dat determina active mai mari decat daca dobanda ra fi tercuta direct in c1eltuiala perioadei. ,nsuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere %amortizarea scriptica este inferioara amortizarii te1nico-economice* influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii. ,ncluderea anumitor c1eltuieli %,0S &E, ,0S ', ,0S '' etc.* in valoarea activului %tratament alternativ* mareste valoarea acestuia in timp ce aplicarea tratamentului de baza %afectarea costului perioadei* determina micsorarea patrimoniului intreprinderii. ;vitarea constituirii provizioanelor mareste artificial valoarea intreprinderii in timp ce constituirea e-cesiva de provisioane conduce la

micsorarea valorii intreprinderii. Biletulnr.1<2 1. Paragraful opiniei3 tipuri de opinie. Paragraful opiniei M raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute in accord cu referintele contabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor legale; @ermenii utilizati pentru e-primrea opiniei auditorului sunt /dau o imagine fidel. sau /prezint n mod sincer n toate aspectele lor semnificative.. 0ceste ' formulari semnifica, intre altele, ca auditorul nu ia in considerare decat elementele semnificative privind situatiile financiare. 0cest paragraf poate avea urmatoarele forme: - opinia fara rezerve %curata*; - opinia fara reserve, dar cu paragrap1 de observatii; - opinia cu reserve; -imposibilitatea e-primarii unei opinii; - opinia defavorabila. 2. Ce intelegeti prin )aloarea patrimoniala a unei intreprinderi? <aloarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. <aloarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat 0ctivul net corijat se calculeaz prin doua metode: &. metoda aditiva 075J 50P P$OP$,, -#L D,6 D; $;;<0?I0$; '. metoda substractiva 075 J 05@,<; $;;<0?I0@; M D0@O$,, <alori patrimoniale care se pot determina pentru o unitate sunt:a*<aloarea contabila este data de 0ctivul net contabil. 0ncJ 0ctive totale M datorii totale J 5apitaluri proprii L$ezultatul net %dupa distribuire* b*<aloarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente necesare e-ploatarii. ;ste o valoare de continuitate.5P7; J active imobilizate L 76$ c*<aloarea substantiala: <S>J 0ctiv reevaluat in ipoteza continuarii activitatii Lvaloarea actuala a bunurilor pe careunitatea le foloseste fara a fi proprietara %inc1iriate, imprumuturi, leasing* M valoarea actuala a elementelor corporale care,desi sunt inregistrate in patrimoniu nu se gasesc in unitate. d*0ctiv net de lic1idare: <aloarea de lic1idare J valoarea lic1idativa minus valoarea pasivului e-igibil majorat cu totalul c1eltuielilor de lic1idare Biletulnr.1< 1.Paragraful pri)ind natura si intinderea lucrarilor de audit. 0cest paragraf cuprinde referen+ialul de audit utilizat, respectiv Standardele ,nterna+ionale de 0udit sau norme "i practici na+ionale, precum "i descrierea lucrrilor de ctre auditor. $aportul auditorului trebuie s descrie ntinderea lucrrilor de audit, indic!nd c ele au fost ndeplinite conform Standardelor ,nterna+ionale de 0udit sau conform normelor sau practicilor na+ionale. /Antinderea lucrrilor. d posibilitatea pentru auditor s pun n oper procedurile de audit judecate ca necesare n condi+iile concrete date. 5ititorul are n fapt nevoie s se asigure c auditul a fost fcut conform normelor "i practicilor n materie; dac aceasta nu rezult n mod clar, se presupune c normele "i practicile utilizate sunt cele din +ara indicat prin adresa auditorului. $aportul trebuie s precizeze c auditul a fost planificat "i e-ecutat de o manier care s asigure n mod rezonabil c situa+iile financiare nu comport anomalii semnificative. $aportul de audit trebuie s descrie auditul, ca presupun!nd: - e-amenul, pe baz de sondaje, a elementelor probante care justific sumele "i informa+iile con+inute n situa+iile financiare; - evaluarea principiilor "i metodelor contabile folosite pentru elaborarea situa+iilor financiare; - evaluarea estimrilor semnificative fcute de conducere pentru a stabili situa+iile financiare; - revederea prezentrii de ansamblu a situa+iilor financiare. $aportul trebuie s indice c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a e-presiei de opinie. 0cest paragraf poate, de e-emplu, avea formularea urmtoare: /7oi am realizat auditul conform Standardelor ,nterna+ionale de 0udit %sau se poate face referire la normele sau practicile na+ionale*. 0ceste standarde %norme* precizeaz c auditul nostru trebuie s fie planificat "i realizat n scopul de a ob+ine o asigurare rezonabil c, situa+iile financiare nu comport anomalii semnificative. In audit const n a e-prima, pe baz de sondaje, elementele probante care s justifice sumele "i informa+iile con+inute n situa+iile financiare; el const, de asemenea, n a evalua principiile "i metodele contabile folosite "i estimrile semnificative fcute de ctre conducerea entit+ii, pentru nc1iderea situa+iilor financiare,

37

c!t "i n a efectua o revedere a prezentrii de ansamblu a acestora. ;stimm c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a e-primrii opiniei noastre.. 2.Cum influenteaza riscul de tara )aloarea unei intreprinderi? $iscul de tara influenteaza valoarea intreprinderii in sens invers proportional cu cat riscul este mai mare cu atat valoarea intreprinderii este mai mica. 5resterea riscului de tara determina cresterea ratei de actualizare iar aceasta determina reducerea valorii intreprinderii. Dimpotriva, reducerea riscului de tara determina reducerea ratei de actualizare si cresterea valorii intreprinderii. Biletulnr.1<" 1. Paragraful introducti) al raportului de audit statutar. 0cest paragraf cuprinde identificarea situa+iilor financiare auditate precum "i o men+iune a responsabilit+ilor conducerii entit+ii auditate "i ale auditorului. $aportul de audit trebuie s identifice situa+iile financiare ale entit+ii, care au fcut obiectul auditului, c!t "i data "i perioada acoperite prin aceste documente. $aportul trebuie s men+ioneze c situa+iile financiare sunt n sarcina %responsabilitatea* conducerii entit+ii "i c responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, s e-prime o opinie asupra acestor situa+ii financiare. Situa+iile financiare constituie reprezentarea faptelor de ctre conducere. Pregtirea lor presupune c direc+iunea face estimri contabile "i aduce judec+i care au o inciden+ semnificativ, c ea stabile"te principiile "i metodele contabile potrivite, care trebuie s fie utilizate pentru pregtirea situa+iilor financiare. Dimpotriv, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situa+ii financiare, nc!t s poat e-prima asupra acestora o opinie. 0cest paragraf poate, de e-emplu, avea formularea urmtoare: /7oi am procedat la auditarea situa+iilor financiare ale societ+ii /e., nc1eiate la )& decembrie '((f, a"a cum sunt prezentate n ane-ele la prezentul $aport. 0ceste situa+ii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entit+ii. $esponsabilitatea noastr este, ca pe baza auditului nostru, s e-primm o opinie asupra acestor conturi anuale.. 2. Conturile din afara bilantuiui influenteazaI )aloarea unei intreprinderi? 5onturile e-trabilantiere influenteaza valoarea intreprinderii, activele care nu sunt in proprietate dar sunt utilizate de intreprindere, evidentiate e-trabilantier, sunt luate in calcul la determinarea valorii substantiale brute. Biletulnr.1<. 1. #ituatii care conduc la formularea altei opinii decat opinie fara rezer)e. De fiecare data c!nd auditorul emite un raport, altul dec!t un raport fara rezerva, el trebuie sa includa n raportul sau o descriere clara a tuturor motivelor care justifica decizia sa si, de fiecare data c!nd poate, sa cifreze %sa estimeze* incidenta posibila asupra situatiilor financiare. 0ceste informatii trebuie sa fie date, de preferinta ntr-un paragraf distinct care sa preceada pe cel care cuprinde e-primarea opiniei sau imposibilitatea de a e-prima o opinie si pot, de asemenea, sa faca trimitere la o nota ane-a mai aprofundata. 2. Care este )aloarea care se stabileste pentru acti)ele considerate in afara e-ploatarii? <aloarea care se stabileste pentru activele considerate in afara e-ploatarii, este valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor. Biletul nr. 1<+ 1.Cazuri de dezacord cu conducerea intreprinderii(client 0uditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o iregularitate contabil pe care conducerea ntrepr refuz s o corecteze. 0cest dezacord poate fi important "i s influen+eze certificarea. Pot fi, de e-emplu, dezacorduri privind: - insuficien+a provizioanelor pentru deprecierile de stocuri "i crean+e; - stocuri supraevaluate sau subevaluate dat unor erori n calculul costurilor produc+iei sau n determ mrimii stocului %cantit+ilor* - nerespectarea principiului independen+ei e-erci+iului; - neluarea n considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau infirm o situa+ie e-istent la data nc1iderii e-erci+iului; - neluarea n considerare a principiului pruden+ei prin supraevaluarea activelor; - erori n clasarea ter+ilor %clien+i incer+i men+inu+i ca clien+i obisnui+i*. 0uditorul certific /cu rezerv. atunci c!nd iregularitatea este semnificativ, dar importan+a ei nu este suficient pentru a considera c sit fin nu sunt corecte "i sincere "i c nu dau o imagine fidel asupra pozi+iei "i situa+iei financiare precum "i rezultatului e-erci+iului. Oricare ar fi natura neregularit+ilor, auditorul "i prezint n raport opinia, preciznd: - natura dezacordului; - postul "i suma respectiv;

- influen+a asupra rezultatului net. 2.Care ar fi moti)ele pentru care actionarii ar accepta un pret de )anzare negati) pentru o intreprindere redresabil 7in locul optiunii falimentului!? 0ctionarii ar accepta un pret de vanzare negativ in locul optiunii falimentului in cazul reorientarilor strategice, in perspectiva rentabilizarii societatii intr-o modalitate diferita de activitatea istorica efectuata de ntreprindere. ,n acest caz, numai valorile activului net constituie o referinta Biletul nr. 1<9 1.Continutul raportului de audit $aportul de audit trebuie s con+in: - rela+ia contractual de e-ecutare a misiunii de audit; - observa+iile reie"ite din diverse verificri; - informa+iile a cror men+iune n raport este prevzut e-pres de lege; - oferirea garan+iei pentru ac+ionari "i ter+i c un personal calificat a ob+inut asigurarea c situa+iile financiare ofer o imagine fidel, clar "i complet pozi+iei financiare, performan+elor "i situa+iei financiare generale a intreprinderii; - men+iunea c situa+iile financiare auditate sunt ane-ate la raportul de audit. Din raportul de audit trebuie s rezulte n mod clar: men+ionarea responsabilit+ilor pentru auditor "i pentru conducerea intreprinderii; descrierea obiectivelor "i natura misiunii de audit; situa+iile care fac s apar incertitudini; natura "i locul observa+iilor n raport. 2.Care dintre principiile contabile aplicabile la ora actuala in Romania nu pot fi acceptate in totalitate& in cazul e)aluarii economice& fiind necesare corectii ale bilantului elaborat pe baza acestora? >ilantul contabil, fiind intocmit dup anumite reguli si principii referitoare la evaluare, face ca patrimoniul s nu fie e-primat n valori de pia+ iar performan+ele s nu fie cele care s-ar fi ob+inut n condi+iile normale ale pie+ii. Principiile contabile aplicabile in $omania care nu pot fi acceptate in totalitate in cazul evaluarii economice sunt: Principiul permanen!ei metodelor %spre e-emplu amortizarea imobilizarilor corpo trebuie ajustata astfel incat valoarea acestora sa fie cea de piata*; Principiul pruden!ei %spre e-emplu prin politica de provizioane*; Principiul independen!ei e"erci!iului %c1eltuielile in avans sunt e-cluse de la calc activului net corijat*. Biletul nr. 1<: 1.Rolul raportului de audit. $aportul de audit are un triplu rol: -instrument de comunicare cu utilizatorii situa+iilor financiare emise de entitatea auditat, respectiv cu publicul, precum "i cu ac+ionarii, pentru decizii economice; -instrument de confirmare a ncrederii publicului "i ac+ionarilor n situa+iile financiare prezentate de o entitate; -instrument de identificare a responsabilit+ilor pentru auditor "i pentru conducerea entit+ii auditate. 2.Cum poate fi definit superprofitul aferent $ntreprinderii? Superprofitul a reprezinta profitul suplimentare asigurat de o intreprindere pentru capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerate la rata medie a pietei. Biletul nr.1<; 1.Rolul si continutul notei de sinteza 7ota de sinteza a misiunii cuprinde toate constatarile ce vor fi incluse in raportul de audit si este un instrument de control intern, urmand a fi supusa validarii ierar1iei superioare Pentru a permite auditorului s-"i fac o prere definitv asupra situa+iilor financiare, este util s-"i stabileasc o /not de sintez. care recapituleaz toate punctele importante ale lucrrilor efectuate, de la cunoa"terea ntreprinderii p!n la controlul conturilor, care pot avea o inciden+ asupra deciziei finale. 7ota de sinteza este stabilit pe o foaie de lucru care presupune: - o referire la foaia de lucru n care punctul re+inut ca important este dezvoltat; - o descriere sumara a punctului respectiv; - pozi+ia auditorului %punctul su de vedere*. Descrierea punctelor respective se va referi la toate elementele importante ale desfasurrii lucrrilor "i n special la: - problemele te1nice nt!lnite "i maniera n care au fost rezolvate; - punctele n suspensie care necesit primirea unei informa+ii complementarea; - domeniile care necesit o luare de pozi+ie "i o decizie final a auditorului; - o list a modif propuse, eviden+iindu-le pe cele care au fost

38

contabiliz "i separat pe cele care nc nu au fost acceptate de ntrepr. Poate fi util, de asemenea, realizarea unui scurt rezumat al evenimentelor semnificative care au marcat via+a ntreprinderii n timpul e-erci+iului ca, de e-emplu: - evolu+ia principalelor elemente din situa+iile financiare; - produse %activita+i* noi; - sc1imbri n strategia ntreprinderii. 2.Care este in)ersul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o rata constanta pe o perioada nedeterminata 7infinite! de timp? $ata de capitalizare aplicabila unor beneficii constante pe o perioada n se numeste factorul suma de fructificare3 `%&La*h -&a# a si arata ec1ivalentul viitor, peste n ani, a unor sume depozitate in mod constant in fiecare an al perioadei, la o rata de actualizare fi-a a. 5n)ersul factorului suma de fructificare este factorul fondului de reducere:

Si arata ce valoare trebuie economisita#platita in mod constant anual, la o rata de rentabilitate a, pentru ca la sfarsitul perioadei n sa se dispuna de un capital i e J i B factorul fondului de reducere Biletulnr.11< 1.Rolul i con2inutul c0estionarului de sf/rit de misiune. 51estionarul sf!r"itului lucrrilor permite asigurarea c toate elementele au fost reunite, c normele au fost respectate "i c dosarele sunt complete. Antrebrile din c1estionar trebuie s recapituleze toate lucrrile ce trebuie efectuate potrivit standardelor normelor de audit "i procedurilor interne ale cabinetului "i se pot grupa dup cum urmeaz: - ntinderea lucrrilor; -delegarea lucrrilor ctre membrii ec1ipei "i supervizarea activit+ii lor; -con+inutul bilan+ului contabil -raportrile; -comunicrile cu conducerea ntreprinderii; -latura administrativ. 51estionarul sf!r"itului lucrrilor, fiind un document intern al auditorului, poate con+ine mai multe sau mai pu+ine ntrebri n func+ie de mrimea, structura "i e-perien+a cabinetului de audit, de natura misiunii, "i dac este primul audit sau clientul este mai vec1i. 0cest c1estionar va servi la elaborarea notei de sintez a misiunii. 2.Ce e-emple de coeficien2i multiplicatori utiliza2i $n prectica e)alurii pute2i da? Dultiplicatorul capitalistic i reprezinta o rata de capitalizare, de fructificare, actualizare a veniturilor si este reprezentat de: a* rata neutra de plasament; b* nr. de unitati ,,an. - actualizarea unei serii de flu-uri financiare constante pana in anul ,,n. in care i reprezinta un nr. de unitati an, & - &KK anJ %&Lt*n t c* rata de plasament aferenta P;$ secdetremina ca raport intre &#P;$ si semnifica durata de recuparare a investitiei <J 5>-P;$ P;$J 5ursul bursier al unei actiuni Dividend platitLprofit nerepartizat Biletul nr.111 1.Rolul si continutul scrisorii de afirmare. $olul scrisorii de afirmare este de a reduce riscul apari!iei unor ne#n!elegeri #ntre auditori i conductorii clientului$ prin confirmarea de ctre acetia din urm a afirma!iilor orale. De asemenea, scrisoare de afirmare are rolul de a confirma afirma!iile ver%ale primite de auditor cu privire la elementele semnificative ale situa!iilor financiare$ pentru care auditorul nu se poate atepta #n mod rezona%il s o%!in elemente pro%ante. Prin intermediul scrisorii de afirmare auditorul o%!ine dovada c cei care conduc #ntreprinderea recunosc responsa%ilitatea lor #n #ntocmirea situa!iilor financiare pe care le au apro%at . Scrisoarea de afirmare permite n"tiin+area conducerii ntreprinderii asupra modului de influen+are a situa+iilor financiare de ctre informa+iile pe care numai ea le de+ine. O scrisoare de afirmare poate imbrca forma: - fie a unei scrisori eman!nd de la conductori; - fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei verbale primite

de la conductori, recunoscute cum se cuvine "i confirmate de ei. Daca conductorii refuz s ateste printr-o scrisoare de afirmare afirma+iile pe care auditorul le consider necesare, acest refuz va constitui o limitare a ntinderii lucrrilor sale. Scrisoarea de afirmare permite: - clarificarea rspunderilor ce revin conductorilor ntreprinderii "i auditorului; - n"tiin+area conducerii ntrepr asupra modului de influen+are a sit financiare de ctre informa+iile pe care numai ea le de+ine. 0ceasta scrisoare de afirmare nu nlocuie"te procedurile de verificare ce trebuie efectuate de ctre auditori. ;-emple de elemente declarate ntr-o scrisoare de confirmare: 7u avem cuno"tin+ de nici o iregularitate privind conducerea sau salaria+ii care prezint un rol important n definirea "i func+ionarea sistemului contabil "i de control intern, susceptibile a avea o influen+ semnificativ asupra situa+iilor financiare. <-am prezentat toate registrele contabile, toat documenta+ia aferent "i toate procesele-verbale ale 090, ale consiliului de administra+ie, respectiv cele care s-au +inut la datele de....."i....."i..... . 5onfirmm c situa+iile financiare nu con+in anomalii semnificative sau omisiuni. Societatea noastr s-a conformat tuturor prevederilor din acordurile contractuale a cror nerespectarea ar fi putut avea o inciden+ semnificativ asupra situa+iilor financiare. Irmtoarele elemente au fost corect nregistrate "i, dup caz, n notele la situa+iile financiare s-au dat e-plica+iile necesare: pierderi din opera+iuni de cumprri "i v!nzri, active date n garan+ie %ipotecate*, active v!ndute. 7u avem nici un proiect sau inten+ii susceptibile s altereze n mod semnificativ valoarea contabil sau clasificarea activelor "i pasivelor reflectate n situa+iile financiare. 7u avem nici un plan de abandonare a unor linii de fabrica+ie "i nici un stoc nu este contabilizat la o sum superioar valorii sale nete de realizare. Societatea este proprietara tuturor activelor "i nici unul nu a fost ipotecat, cu e-cep+ia celor men+ionate n nota.....la situa+iile financiare. 7oi am nregistrat toate pasivele "i angajamentele sau am dat e-plica+ii n notele ane-e, iar n nota ane- i am indicat toate garan+iile acordate ter+ilor. 5u e-cep+ia evenimentului const!nd n ........ descris n nota ane- V, nici un eveniment posterior nc1iderii e-erci+iului care s necesite o rectificare a situa+iilor financiare nu s-a produs sau aceste evenimente au fost prezentate n notele ane-ate. ?itigiul cu societatea Y a fost reglat pentru o sum de ....... lei, provizionat n situa+iile financiare. 7ici o alt reclama+ie privind un eventual contencios nu a fost depus "i nu este prevzut. Cum poate fi definita )aloarea reziduala a unei afaceri inclusa in calculele de actualizare a cas0(floJ(urilor? <aloarea reziduala J suma neta pe care intreprinderea sconteaza sa o obtina in sc1imbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute. <aloarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator B la cas1 floW-ul ultimului an prognozat %<rJV-56* sau aplicand modelul 9ordon KKK&KKK, unde Y este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe Y-g termen lung a flu-ului de numerar Biletul nr.112 1.Ctilizarea lucrarilor unui alt auditor. Standardul ,nterna+ional de 0udit %,S0* nr. E(( stabile"te procedurile "i principiile fundamentale "i modalit+ile lor de aplicare referitoare la utilizarea de ctre un auditor, n cadrul unei misiuni de audit de baz, la o entitate a lucrrilor realizate de ctre un alt auditor, asupra situa+iilor financiare ale unuia sau mai multor sub-grupuri incluse n situa+iile financiare ale acelei entit+i. ;l nu se aplic n cazul c!nd doi sau mai mul+i auditori sunt numi+i coauditori "i nici rela+iilor auditorului cu auditorul precedent. 5!nd auditorul principal utilizeaz lucrrile unui alt auditor, auditorul principal trebuie s determine inciden+a acestor lucrri asupra propriului su audit. 0uditorul principal este auditorul responsabil de e-amenul situa+iilor financiare ale unei entit+i care includ conturile unuia sau mai multor subgrupuri auditate de un alt auditor. ;-presia alt auditor desemneaz auditorul M altul dec!t auditorul principal M responsabil de e-amenul informa+iilor financiare ale unui subgrup, incluse n situa+iile financiare auditate de ctre auditorul principal. 0uditorul trebuie s stabileasc dac participarea sa la lucrrile de audit pe ansamblu este suficient pentru a-i permite s ac+ioneze ca auditor principal. 0tunci c!nd utilizeaz lucrrile unui alt auditor, auditorul principal trebuie s-i evalueze competen+a %celuilalt auditor* "i s ob+in elemente

39

probante care s dovedeasc faptul c lucrrile celuilalt auditor rspund obiectivelor auditorului principal n cadrul misiunii sale de audit. 0uditorul principal trebuie s-l informeze pe acest alt auditor n legtur cu: obliga+iile de independen+; va solicita o declara+ie scris care s ateste respectarea acestor obliga+ii; coordonarea lucrrilor "i a raportrilor; modalit+ile de coordonare vor fi definite n etapa de planificare a auditului; obliga+iile contabile, de control "i de raportare, ob+in!nd o declara+ie scris n legtur cu respectarea acestora; ntre+inerea cu privire la procedurile de audit puse n oper; ob+inerea unui rezumat scris al procedurilor aplicate de ctre alt auditor sau consultarea dosarelor de lucru ale altui auditor. 5unosc!nd conte-tul n care auditorul principal va folosi lucrrile sale, cellalt auditor trebuie s coopereze cu auditorul principal. De e-emplu, acest alt auditor va aduce la cuno"tin+a auditorului principal orice aspect al activit+ii sale care nu se poate realiza conform modalit+ilor stabilite; la r!ndul su cellalt auditor va fi informat despre orice problem aprut n activitatea auditorului principal care poate avea o inciden+ important asupra propriei sale activit+i. 2.Care sunt premisele aplicarii metodei rentei goodJill(ului? >aza tuturor metodelor de evaluare a goodWill este notiunea de rentabilitate a activelor investite. Premisele utilizarii acestei met este e-istenta supraprofitului pe obtinerea unui good Will, in caz contrar avem de-a face cu un badWill. Biletul nr.11 1.Ctilizarea lucrarilor auditorului intern 0uditorul trebuie s analizeze activit+ile auditorului intern "i inciden+ele poten+iale asupra procedurilor de audit ale sale. 0uditorul intern, fc!nd parte din structurile intreprinderii, are printre obiectele sale e-amenul, evaluarea "i controlul pertinen+ei "i eficacit+ii sistemelor contabile "i de control intern; anumite aspecte ale lucrrilor sale pot fi utile auditorului e-tern. Printre activit+ile auditorului intern care pot fi utile auditorului e-tern se pot men+iona: - e-amenul sistemelor contabile de control intern; - e-amenul informa+iilor financiare "i de gestiune; - evaluarea costurilor, rentabilitatea "i eficien+a unor tranzac+ii "i opera+iuni; - e-amenul modului de respectare a te-telor legislative precum "i al politicilor "i directivelor stabilite de conducerea intreprinderii. 0uditorul e-tern are oblig s ob+in o cunoa"tere sufic a activit auditului intern pentru a planifica "i aborda n mod eficient auditul. An evaluarea lucrrilor auditorului intern, auditorul e-tern va +ine seama de urmtoarele criterii: - statutul auditorului intern n cadrul intreprinderii; - natura "i ntinderea lucrrilor de audit intern efectuate; - competen+e te1nice; pregtire te1nic adaptat "i o e-perien+ ca auditor intern; - organizarea profesional; planificarea, supraveg1erea, controlul "i documentarea corect a lucrrilor, e-isten+a manualelor de audit, programarea de lucru "i a dosarelor de lucru corespunztoare 2.Care sunt premisele aplicarii metodei capitalizarii superprofitului? 5ele mai utilizate metode de evaluare bazate pe goodWill sunt urmtoarele: -etoda direct -etoda bazat pe capitalizarea unui superprofit -etoda rentei good.ill/ului &etoda %azat pe capitalizarea unui superprofit. Pentru e-plicarea ei se presupune o ntreprindere ale crei capitaluri proprii au o valoare patrimonial 075, a crei e-ploatare se presupune c va aduce un profit previzionat constant, P. Detoda presupune c nu e-ist superprofit dec!t din momentul n care rentabilitatea degajat de ntreprindere %care mbrac forma profitului previzionat* este mai mare dec!t cea care s-ar ob+ine plas!nd pe pia+ un capital ec1ivalent cu 075. Biletulnr.11" 1.Ctilizarea lucrrilor unui e-pert Itilizarea lucrrilor unui e-pert se face n urmtoarele situa+ii: evaluarea anumitor active; evaluarea strii fizice a unor active precum minereuri, zcminte petroliere sau stabilirea duratei de via+ rmas a unor active corporale; evaluri actuariale; evaluarea stadiului de realizare a unor produse sau lucrri de construc+ii; avize juridice n ce prive"te interpretarea unor acorduri, statute sau reglementri. 5!nd are n vedere s foloseasc lucrrile unui e-pert, auditorul trebuie s +in cont de: caracterul semnificativ al elementului respectiv din situa+iile financiare; riscul de eroare datorat naturii "i comple-it+ii elementului respectiv; volumul "i calitatea altor elemente probante disponibile.

Pentru a putea utiliza lucrrile unui e-pert, auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente "i adecvate care s demonstreze c pot fi utilizate lucrrile unui anume e-pert n cadrul misiunii sale de audit. 0poi, auditorul trebuie s verifice competen+a profesional a e-pertului "i obiectivitatea lui. An plus, auditorul trebuie s str!ng elemente probante suficiente "i adecvate care s demonstreze c ntinderea lucrrilor e-pertului rspunde obiectivelor auditului. 0uditorul trebuie s stabileasc dac lucrrile e-pertului pot constitui un element probant cu privire la aprecierea criteriilor ce trebuie ndeplinite de situa+iile financiare. 5!nd auditorul nu modific raportul su, el nu trebuie s fac men+iuni despre utilizarea lucrrilor e-pertului. 2.Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate? 5aractertistica ratei de actualizare deflatata este ca a fost ajustata in minus cu rata inflatiei, se fol. in cazul in care flu-ul financiar ce se actualizeaza este in lei constanti. Biletul nr.11. 1. Alementele posterioare inc0iderii e-ercitiului. Standardul ,nternational de 5ontabilitate %,0S* nr. &( stabileste tratamentul n situatiile financiare a evenimentelor favorabile si nefavorabile care survin dupa data nc1iderii e-ercitiului, care pot fi de doua tipuri: evenimente care furnizeaza informatii n legatura cu fapte care e-istau la data nc1iderii e-ercitiului; sunt acele evenimente care aduc o mai ampla confirmare a circumstantelor e-istente la data nc1iderii; evenimente care furnizeaza informatii bazate pe fapte survenite dupa data nc1iderii e-ercitiului; sunt evenimente care indica circumstante noi, aparute dupa data nc1iderii. Standardul ,nternational de 0udit %,S0* nr. 2E( stabileste obligatiile pentru auditor de a lua n considerare incidentele evenimentelor posterioare nc1iderii e-ercitiului, at!t asupra situatiilor financiare c!t si asupra raportului sau, disting!ndu-se trei etape: fapte descoperite p!na la data raportului de audit; fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar naintea publicarii situatiilor financiare; fapte descoperite dupa publicarea situatiilor financiare. 2. Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate? $ata de actualizare nedeflatata este utilizata atunci cand se considera un flufinanciar in moneda curenta %adica moneda este influentata de rata inflatiei viitoare* Daca rezultatele viitoare sunt e-primate n unitati monetare curente care tin seama de inflatia viitoare estimata, aceste rezultate trebuie actualizate cu o rata care include inflatia, numita rata de actualizare nedeflatata. Pe plan mondial, majoritatea ntreprinderilor lucreaza cu valori nedeflatate, e-primate n unitati monetare curente, calculate tin!nd seama de o perspectiva inflationista. An acest caz, rata de actualizare nedeflatata este din aceeasi familie cu ratele dob!nzilor nedeflatate pe pietele financiare. Biletulnr.11+ 1.Eaptele descoperite p/n la data raportului de audit. 0uditorul trebuie s pun n lucru proceduri care urmresc str!ngerea e elemente probante suficiente "i adecvate care s justifice faptul c au fost identificate toate evenimentele care pot necesita ajustri ale situa+iilor financiare sau informa+ii suplimentare n ane-e, p!n la data raportului su. Procedurile menite s identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajustri a situa+iilor financiare sau unei informa+ii n ane-e, vor fi puse n lucru la o dat c!t mai apropiat de data raportului de audit. Dac prin aplicarea acestor proceduri auditorul descoper c evenimentele posterioare au o inciden+ semnificativ asupra situa+iilor financiare, el trebuie s determine dac acestea au fost corect avute n vedere "i au fcut obiectul unei informri corespunztoare n notele ane-e la situa+iile financiare. 5!nd un subgrup, filial sau sucursal face obiectul unui audit din partea altui auditor, auditorul va e-amina procedurile acestui alt auditor referitoare la evenimentele posterioare, precum "i necesitatea de a-l informa de data prevzut pentru semnarea propriului su raport de audit. 2. Ce sunt ratele de e)aluare utilizate $n cadrul metodelor comparati)e i ce e-emple pute2i da? Ratele utilize in met comparative reprez criteriul pe baza caruia se face comparatia si pot fi: - P;$ Mul intrepr din acelasi sector, cotate; - capitalizarea bursiera#075; - durata de acoperire %nr. anilor pt care o suma de beneficii previzionate actualizate cu rata de randament a obligatiunilor de stat este egala cu cursul unei actiuni* Biletulnr.119 &. Eapte descoperite dupa data raportului de audit& dar inaintea publicarii situatiilor financiare. 0uditorul nu este +inut s aplice proceduri sau s fac investiga+ii referitoare la situa+iile financiare, dup data raportului de audit. 5onducerea

40

ntreprinderii, ns, trebuie s informeze auditorul asupra evenimentelor survenite ntre data raportului de audit "i data publicrii situa+iilor financiare "i care sunt susceptibile s aib o influen+ asupra acestora. 5and auditorul a luat cunostinta, dupa data raportului, dar naintea publicrii situa+iilor financiare, de evenimente care risc s aib o inciden+ semnificativ asupra acestora, auditorul trebuie s stabileasc dac trebuie s cear cercetarea situa+iilor; financiare "i s discute aspectele n cauz cu conducerea ntreprinderii pentru a stabili msurile care se impun. Dac conducerea ntreprinderii corecteaz situa+iile financiare, auditorul va pune n lucru procedurile necesare "i va furniza conducerii ntreprinderii un alt raport de audit, n nici un caz datai noului raport nu va putea fi anterioar datei semnrii sau aprobrii situa+iilor financiare "i, n consecin+, procedurile men+ionate mai sus se vor prelungi p!n la data noului raport de audit. Dac conducerea ntreprinderii refuz s corecteze situa+iile financiare iar auditorul consider necesare aceste corecturi, el trebuie s e-prime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil; dac raportul de audit apucase s fie depus, auditorul cere conducerii ntreprinderii s nu publice, ctre ter+i, situa+iile financiare "i raportul de audit iar, dac aceasta decide totu"i publicarea, auditorul va lua msurile adecvate pentru a evita ca ter+ii s utilizeze: raportul su. '. Care este definitia goodJill(ului? 9oodWill J valoare suplimentar, de natur incorporal, dincolo de valoarea de pia+ a activelor "i pasivelor tangibile din bilan+ ;-isten+a sa este legat de folosirea mai mult sau mai pu+in eficient a activelor ntreprinderii, "i anume: dac activele sunt bine gestionate "i e-ploatate, deci degaja o rentabilitate superioar celei a"teptate de pia+, se poate ob+ine un goodWill; dac activele sunt prost gestionate "i e-ploatate si conduc la performan+ele financiare inferioare a"teptrilor pie+ii, va rezulta un badWill, adic o valoare incorporal negativ. Biletulnr.11: 1.Eapte descoperite dup data publicrii situa2iilor financiare. Dup publicarea situa+iilor financiare auditorul nu este +inut s procedeze la vreo investiga+ie. Dac ns auditorul a luat cuno"tin+, dup publicarea situa+iilor financiare, de e-isten+a unui eveniment care, dac ar fi fost cunoscut la data semnrii raportului su, l-ar fi condus la modificarea opiniei, el trebuie s stabileasc dac este cazul corectrii situa+iilor financiare "i s discute aspectele respective cu conducerea ntreprinderii. An cazul n care conducerea ntreprinderii corecteaz situa+iile financiare, auditorul va controla msurile luate de conducerea ntreprinderii pentru a se asigura c toate persoanele care sunt n posesia situa+iilor financiare nemodificate au luat cuno"tin+ de corectarea acestora "i va ntocmi un nou raport asupra situa+iilor financiare. 0cest nou raport de audit trebuie s cuprind un paragraf de observa+ii fc!nd trimitere la o not ane- la situa+iile financiare care cuprinde motivele corec+iei situa+iilor financiare publicate anterior. Data noului raport va fi anterioar celei de aprobare a situa+iilor financiare corectate. An cazul n care conducerea ntreprinderii nu ia msurile necesare pentru a se asigura c toate persoanele care au n posesie situa+iile financiare "i raportul de audit publicate anterior au fost corect informate de situa+ie "i nu corecteaz situa+iile financiare c1iar dac auditorul a solicitat corectarea, auditorul va face cunoscut conducerii ntreprinderii c va lua toate msurile pentru a evita ca ter+ii s utilizeze raportul su. 7u este necesar corectarea situa+iilor financiare "i stabilirea unui nou raport de audit atunci c!nd situa+iile financiare ale e-erci+iului urmtor sunt pe punctul de a fi publicate, cu condi+ia ca o informa+ie corespunztoare despre situa+ia e-istent s fie furnizat n notele ane-ate la aceste situa+ii financiare. 2.Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru e)aluarea terenurilor atunci c/nd se determin )aloarea patrimonial Acti) net contabil corectat? &.Det comparatiei directe % a vanzarilor* M prjt si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct de asemanari si deosebiri. '.Det proportiei alocarii se bazeaza pe ec1ilibru, pe e-istenta unui raport tipic intre val proprietatii si anumite localizari. ).Det e-tractiei M prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului :.Det capitalizarii rentei de baza Biletulnr.11; 1. A-amenul situatiilor financiare3 solduri de desc0idere. Standardul ,nterna+ional de 0udit %,S0* nr. 2&( reglementeaz procedurile "i principiile fundamentale "i modul lor de aplicare n ce prive"te soldurile de desc1idere. An misiunile ini+iale de audit, auditorul trebuie s gseasc elemente probante suficiente "i adecvate care s-i permit s se asigure c: soldurile de desc1idere nu con+in anomalii care s aib o influen+ semnificativ asupra situa+iilor financiare ale e-erci+iului n curs;

soldurile de nc1idere ale e-erci+iului precedent au fost corect preluate sau, n cazuri deosebite, au fost ajustate retroactiv; politicile de nc1idere a conturilor "i metodelor de evaluare folosite au fost aplicate n mod constant, sau modificarea acestora a fost corect nregistrat "i descris n notele ane-e. 5!nd situa+iile financiare ale e-erci+iului precededent au fost auditate de un alt auditor, auditorul actual poate gsi elementele probante e-amin!nd dosarele de lucru ale auditorul precedent. Dac situa+iile financiare precedente nu au fost auditate acesta va pune n lucru alte proceduri. Dac prin aplicarea procedurilor specifice nu se ob+in elemente probante suficiente "i adecvate cu privire la soldurile de desc1idere, auditorul trebuie s emit o opinie cu rezerve sau se va afla n imposibilitatea de a emite o opinie. 2. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru e)aluarea terenurilor atunci cand se determine )aloarea patrimonialaI Acti) corectat? - met comparatiei directe % a vanzarilor* M pret si alte inform sunt analizate comparate si ajustate in fct de asemanari si deosebiri. - Det proportiei alocarii se bazeaza pe ec1ilibru, pe e-istenta unui raport tipic intre teren si cladiri; - met pe baza parcelarii M acolo unde cea mai buna metoda este parcelarea; - met reziduala M pp ca se poate identifica venitul coresunzator terenului din venitul net al prprietatii integrale, acesta fiind capitalizat cu o rata de capitalizare corespunzatoare pentru terenuri; - Det e-tractiei M prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului - Det capitalizarii rentei de baza Biletul nr. 12< 1. A-amenul situatiilor financiare Situa+iile financiare %bilan+, contul de profit "i pierdere "i celelalte componente* constituie documente de sintez a contabilit+ii asupra crora auditorul "i e-prim opinia. 5ontroalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului s ob+in unele elemente probante pe baza crora s trag concluzii cu privire la diferite posturi "i rubrici din situa+iile financiare. Pentru a-"i putea e-prima opinia, auditorului trebuie s confirme c situa+iile financiare sunt n acord cu concluziile sale "i c ele reflect corect deciziile conducerii intreprinderii "i dau o imagine fidel activit+ii "i situa+iei financiare a intreprinderii. ;-amenul situa+iilor financiare are ca obiect verificarea: - faptului c bilan+ul, contul de profit "i pierdere "i celelalte componente ale situa+iilor financiare sunt coerente, concord cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform principiilor contabile "i reglementrilor n vigoare "i +in cont de evenimentele posterioare datei de nc1idere; - faptului c ane-ele comport toate inform de importan+ semnificativ asupra situa+iei patrimoniale, fin "i rezultatele ob+inute. Te0nicile de e-aminare se bazeaz pe: - stabilirea ratiourilor obi"nuite de analiz financ "i compararea lor cu cele ale e-erci+iilor precedente "i ale sectorului de activitate; - compara+iile ntre datele reie"ite din situa+iile financiare "i datele anterioare, posterioare "i previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare; - compararea n procent fa+ de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit "i pierdere. In obiectiv central al e-aminrii situa+iilor financiare l constituie verificarea dac acestea dau o imagine fidel clar "i complet: pozi+iei financiare intreprinderii; rezultatelor financiare; situa+iei financiare. An cadrul ac+iunilor de verificare a bilan+ului contabil, auditorul "i divizeaz diligen+ele verific!nd "i satisfacerea unor reguli generale "i particulare. Reguli generale3 bilan+ul contabil este ntocmit conform normelor contabile n vigoare; bilan+ul contabil este ntocmit sub o form comparativ; elementele de activ "i pasiv sunt evaluate separat fr s se opereze compensa+ii; bilan+ul de desc1idere corespunde cu bilan+ul de nc1idere al e-erci+iului precedent. Reguli particulare. 0uditorul verific modul de nregistrare a: capitalurilor proprii; mprumuturi "i datorii asimilate; imobilizri; stocuri "i produc+ie n curs de e-ecu+ie; conturile de ter+i; conturile de provizioane; conturile de trezorerie. An legatur cu rezultatul e-erci+iului, auditorul :

41

e-amineaz unele conturi de c1eltuieli; e-amineaz bazele de impozitare stabilite n materie de ta-e "i impozite asupra conturilor de venituri; e-amineaz situa+ia comparativ a diverselor conturi de venituri "i c1eltuieli. ,n legatur cu ane-ele la situa+iile financiare, auditorul e-amineaz informa+iile furnizate de acestea, analiz!nd n mod deosebit: evolu+ia conturilor prezentate de aceste ane-e; respectarea modului "i metodelor de evaluare a posturilor din bilan+ "i din contul de profit "i pierdere; metodele utilizate pentru calculul amortizrii "i provizioanelor "i fundamentarea lor. 2.Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru e)aluarea ec0ipamentelor atunci cand se determina )aloarea patrimoniala Acti) net contabil corectat? pe baza de cost M metoda identificarii; - metoda asimilarii; - metoda corelarii; - metoda indicilor de inde-are. Pe baza de venit M multe utilaje se inc1iriaza Pe baza de comparatie Biletul nr. 121 1.Particulariti pri)ind partile afiliate 7legate! in audit. Standardul ,nterna+ional de 0udit %,S0* nr. 22( stabile"te procedurile "i principiile fundamentale, precum "i modalit+ile lor de aplicare n ce prive"te responsabilit+ile auditorului referitoare la tranzac+iile ntre pr+i legate %afiliate*, a"a cum sunt ele definite prin Standardul ,nterna+ional de 5ontabilitate nr. ': /Pr+i legate.. 0uditorul trebuie s pun n lucru proceduri de audit n vederea reuniunii de elemente probante referitoare la identificarea de ctre conducerea intreprinderii a pr+ilor legate %afiliate*, precum "i la informa+iile prezentate n ane-e privind efectele tranzac+iilor "i opera+iilor ntre pr+ile legate, care au o influen+ semnificativ asupra situa+iilor financiare. An timpul lucrrilor de audit, auditorul d aten+ie opera+iilor care par neobi"nuite "i care pot indica e-isten+a pr+ilor legate p!n atunci necunoscute ca, de e-emplu: - opera+ efect n cdi+ii comerciale anormale, mai ales n ce prive"te pre+ul, rata dob!nzii, garan+ii "i cdi+ii de ramburs neobi"nuite; - opera+ii a cror e-isten+ nu pare justificat prin nici o motiva+ie logic; - opera+ii a cror substan+ difer de forma acestora; -opera+ii efectuate pe ci neobi"nuite; - volum prea ridicat sau opera+ii importante realizate cu unii clien+i sau furnizori, n raport cu al+ii; - opera+ii ne!nregistrate. Printre procedurile puse n lucru de auditor se pot folosi: - controalele detaliate asupra unor opera+ii, tranzac+ii, rulaje sau solduri; - consultarea proceselor verbale ale adunrilor generale ale ac+ionarilor "i ale consiliului de administra+ie; - acordarea unei aten+ii deosebite unor opera+ii de la sf!r"itul perioadei; - acordarea contractelor "i conven+iilor de mprumut; - e-amenul opera+iilor de cumprri sau v!nzri pe pr+i ale unei societ+i n participa+ie; - e-amenul operat+iilor "i tranzac+iilor ntre pr+i legate identificate; - ob+inerea unei declara+ii de la conducerea intreprinderii prin care s ateste c informa+iile prezentate cu privire la identificarea pr+ilor legate sunt e-1austive "i au fost corect descrise n ane-ele la situa+iile financiare. 2.Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesara determinarii ratei de actualizare? $ata de actualizare deflatata este utilizata atunci cand se considera un flufinanciar in moneda constanta %adica moneda de la data evaluarii, neinfluentata de rata inflatiei viitoare*. Rata deflatata L 7i F f! * 71Mf! f M rata inflatiei Dac rezultatele viitoare sunt e-primate n uniti monetare constante, care nu +in seama de infla+ia viitoare, ele trebuie actualizate cu o rat care nu include infla+ia, numit rat de actualizare deflatat. Itilizarea incorect a ratei de actualizare prin aplicarea la ni"te rezultate constante a unei rate a pie+ei care include de fapt "i o component infla+ionist, penalizeaz valoarea ntreprinderii evaluate. De aceea trebuie ca rata de actualizare care se va aplica acestor beneficii constante s fie n prealabil deflatat. @recerea de la rata de actualizare nedeflatat la cea deflatat se face astfel: dac rata infla+iei este mai mic de &(3: r deflatat J r nedeflatat M f dac rata infla+iei este mai mare de &(3: r deflatat J %r nedeflatat M f* #%&Lf* unde: &#&Lf reprezint indicele puterii de cumprare a banilor.

Biletul nr. 122 1. 5poteza continuit2ii acti)it2ii $n auditul situa2iilor financiare. An timpul planificrii "i realizrii misiunii de audit, auditorul trebuie s aprecieze temeinicia utilizrii de ctre conducerea intreprinderii a conven+iei contabile de baz de continuare a activit+ii, la elaborarea situa+iilor financiare. ;-emple de fapte sau evenimente care, luate izolat sau mpreun, constituie semne de ntrebare asupra valabilit+ii conven+iei contabile de baz de continuare a e-ploatrii, fr a fi e-1austive, sunt: - capitaluri proprii sau fond de rulment negative; - mprumuturi care ajung la scaden+, fr perspectiv realizat de rambursare sau ree"alonare, sau recurgerea e-cesiv la credite pe termen scurt pentru a finan+a active pe termen lung; - indicii privind retragerea suportului financiar de ctre creditori; - marje brut de autofinan+are negativ; - indicatori financiari c1eie, nefavorabili; - pierderi din e-ploatare sau degradri importante ale activelor; - stoparea politicii de distribuire de dividende; - insuficien+a trezoreriei pentru a face pl+ile la scaden+; - refuzul creditelor M furnizori; - prsirea intreprinderii de ctre cadrele de conducere; - pierderea unor pie+e importante, a unor licen+e importante sau furnizori principali; - mi"cri sociale, sau lipsa materiilor prime de baz; - proceduri judiciare n curs care, dac sunt pierdute, pot avea consecin+e financiare grave; - sc1imbri legislative sau politici guvernamentale care risc s aib efecte nefavorabile asupra intreprinderii. $esponsabilitatea auditorului const n aprecierea modului n care conducerea intreprinderii a utilizat conven+ia contabil de baz a continuit+ii activit+ii "i dac e-ist incertitudini semnificative n ce prive"te capacitatea intreprinderii de a continua activitatea "i care ar fi trebuit s fie prezentate n ane-e. ;l trebuie s colecteze elemente probante suficiente "i adecvate pentru a confirma e-isten+a unei incertitudini semnificative referitoare la continuitatea e-ploatrii. 0uditorul se poate gsi n una din urmtoarele situa+ii: - a fost aplicat conven+ia contabil de baz a continuit+ii activit+ii dar e-ist o incertitudine semnificativ. An acest caz se verific dac n notele ane-e au fost descrise corect faptele susceptibile de a pune n discu+ie continuitatea activit+ii; n caz afirmativ, el va emite o opinie fr rezerve dar va introduce un paragraf de observa+ii; n caz negativ, el va emite o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil; - situa+iile financiare au fost stabilite n condi+ii de continuitate a activit+ii dar n ra+ionamentul su profesional, auditorul re+ine c intreprinderea nu va fi n msur s continue activitatea; n acest caz, el va emite o opinie defavorabil; - conducerea intreprinderii refuz s fac sau s completeze analizele sale pentru a evalua de o manier complet aspectele legate de continuitatea activit+ii; auditorul poate introduce o rezerv n raportul su, ca urmare a limitrii ntinderii lucrrilor sale. Standardul ,nterna+ional de 0udit %,S0* nr. 2F( stabile"te procedurile "i principiile fundamentale, c!t "i modul lor de aplicare n ce prive"te responsabilit+ile auditorului n legtur cu aplicarea conven+iei contabile de baz a continurii activit+ii la elaborarea situa+iilor financiare ale intreprinderii. 2.Care este formula de calcul a lic0iditatii restranse ( indicator calculat pentru interpretarea bilantului contabil in cadrul diagnosticului financiar? ?ic1iditatea restransa J aptitudinea intreprinderii de a rambursa datoriile sub & an cu ajutorul elementelor celor mai lic1ide sub & an ? r J %creante-disponibilitati*#datorii sub un an Biletul nr. 12 1. Auditul estimrilor contabile. ;stimarea contabil desemneaz o evaluare apro-imativ a sumei unui element n absen+a unei metode precise de msurare %determinare*. 5ele mai frecvente estimri contabile se refer la: provizioane pentru deprecierea stocurilor "i crean+elor; amortizarea imobilizrilor asupra duratei lor de via+ estimat; venituri anticipate; impozite am!nate; provizioane pentru riscuri privind procesele n curs; pierderi asupra unor contracte pe termen lung; provizioane pentru garan+ii. 0uditorul trebuie s reuneasc elementele probante suficiente "i adecvate asupra estimrilor contabile cuprinse n situa+iile financiare: caracterul rezonabil al acestor estimri "i corecta "i completa prezentare a informa+iilor n ane-e.

42

An acest scop, auditorul poate: e-amina "i testa procedurile urmate de conducerea intreprinderii pentru efectuarea estimrii; utiliza o estimare independent pentru a o compara cu cea efectuat de conducerea intreprinderii; revedea evenimentele posterioare nc1iderii e-erci+iului pentru a stabili dac estimarea se confirm. Standardul ,nterna+ional de 0udit %,S0* nr. 2:( stabile"te procedurile "i principiile fundamentale c!t "i modul lor de aplicare n ce prive"te auditul estimrilor contabile con+inute n situa+iile financiare. 2. Care sunt documentele financiare de sinteza pe care le )erifica auditorul financiar sau e)aluatorul pentru a se asigura de credibilitatea datelor Doc. financiare de sinteza pe care le verifica auditorul fiananciar sau evaluatorul pentru a se asigura credibilitatea datelorcontabile sunt: Situatiile financiare financiare pe ultimii trei ani in componentele sale functie de reglementarile contabile aplicabile. Biletul nr. 12" 1. Procedurile analitice $n auditul situa2iilor financiare. Procedurile analitice cuprind compararea informa+iilor financiare ale intreprinderii: - cu informa+iile comparabile ale e-erci+iilor precedente; - cu rezultatele stabilite de intreprindere M bazate pe bugete sau pe previziuni M sau estimate de auditor %cum ar fi cele privind c1eltuielile cu amortizrile*; - cu informa+iile similare din sectorul de activitate din care face parte intreprinderea. Procedurile analitice sunt utilizate n diferite etape ale misiunii de audit "i anume: - pentru a ajuta auditorul s planifice natura, calendarul "i ntinderea altor proceduri de audit %etapele anterioare*; - n controalele substantive pentru gsirea elementelor probante; - ca mijloc de revizuire a coeren+ei de ansamblu a situa+iilor financiare %etapa < - urmtoare*. 0tunci c!nd auditorul folose"te procedurile analitice ca "i controalele substantive, trebuie s +in seama de unii factori precum: obiectivele procedurilor analitice "i gradul de fiabilitate al lor; disponibilitatea informa+iilor "i fiabilitatea lor; sursele informa+iilor disponibile; sursele e-terne independente sunt n general mai fiabile dec!t sursele interne; caracterul comparabil al surselor disponibile; cuno"tin+ele dob!ndite cu auditurile precedente etc. @e1nica procedurilor analitice este reglementat prin Standardul ,nterna+ional de audit %,S0* nr. 2'(. 2.Ce reprezinta rata de actualizare a capitalurilor? $ata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a capitalurilor proprii si a ratei dobanzii, - rata de remunerare a capitalurilor proprii este in general inversa P;$ Mului mediu al val comparabile la bursa. -rata dob. retinute este cosul mediu al imprumutului pe termen mediu sau lung tinand cont de deductibilitatea fiscala Biletul nr. 12. 1. Confirmarea e-terna 7directa! ;ste o procedur care const n a cere unui ter+ av!nd legturi de afaceri cu intrepr verificat, s confirme direct auditorului inform privind e-isten+a opera+iilor, a soldurilor etc. 0uditorul are latitudinea de a determ condi+iile "i ntinderea acestei proceduri. Procedura se demareaz cu acordul conducerii intreprinderii supus controlului; dac aceasta nu se arat favorabil pentru o astfel de procedur, auditorul se poate gsi n una din urmtoarele dou situa+ii: - sau consider c te1nicile compensatorii de control i aduc elemente suficiente de prob; - sau consider c alte controale nu-l conduc la elemente probante fa+ de limitele impuse de conducerea intreprinderii, care va suporta consecin+ele necesare cu privire la certificare. Standardul ,nterna+ional de 0udit %,S0* nr. 2(2 define"te principalele cazuri n care auditorul are obliga+ia s procedeze la folosirea te1nicii confirmrii directe: confirmarea unor cauze n baza crora s-au realizat unele tranzac+ii; confirmarea de ctre bnci a soldurilor conturilor "i alte informa+ii considerate necesare; confirmarea conturilor de clien+i "i debitori; confirmarea stocurilor n depozite vamale, n consigna+ie "i alte stocuri la ter+i; valori imobiliare cumprate prin intermediari financiari; mprumuturi de la ter+i;

confirmarea soldurilor conturilor de furnizori "i creditori. 5onfirm poate s fie pozitiv, atunci c!nd ter+ul solicitat "i e-prim acordul asupra inform primite sau furnizeaz c1iar el inform, sau negativ, atunci c!nd ter+ului solicitat i se cere s nu rsp dec!t n cazul n care nu este de acord cu inform care i s-a prezentat. 0uditorul trebuie s ia n considera+ie orice fapt de natur s pun n discu+ie fiabilitatea rspunsului ob+inut la cererea de confirmare e-tern %direct*. Procedurile "i principiile fundamentale, precum "i modalit+ile lor de aplicare, n legtur cu utilizarea de ctre auditor a procedurii confirmrii e-terne %directe* ca mijloc de ob+inere a elementelor probante, sunt reglementate prin Standardul ,nterna+ional de 0udit %,S0* nr.2(2, aplicabil ncepnd cu auditul situa+iilor financiare ale anului '((&. 2.Carei optici ii corespund )alorile patrimoniale functionale 7de e-emplu& @aloarea substantiala!? <al patrim functionale au la baza o optica a prevalentei economicului asupra juridicului, respectiv val intrepr ia in calcul val tuturor bunurilor pe care le utilizeaza indif daca sunt sau nu in proprietatea acesteia <al patrimoniale sunt abordate printr-o optica aproape comerciala si statica, care nu tine seama de potentialul intreprinderii. 0ceasta abordare incompleta ofera totusi proprietarilor ei o garantie de siguranta asupra valorii acesteia la un moment dat, putand dovedi investitrorilor ca e-ista un ec1ivalent tangibil asupra actiuniolor pe care le detin in intreprinderea respectiva. Biletul nr. 12+ 1.Te0nica obser)arii fizice 7directe! Observarea fizic este mijlocul cel mai eficace de verificare a e-isten+ei unui activ, ns ea nu aduce dec!t o parte din elementele probante necesare "i anume numai e-isten+a bunului respectiv; celelalte elemente probante ca; proprietatea asupra bunului,valoarea atribuit etc. trebuie verificate prin alte te1nici. 0c+iunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de e-emplu, au ca obiectiv asigurarea c: - intreprinderea a prevzut mijloace corespunztoare care permit recenzarea activelor n condi+ii de fiabilitate; aceast faz a interven+iei const n studierea procedurilor de inventariere "i se situeaz deci naintea inventarierii propriuzise; - aceste mijloace sunt puse n aplicare n mod satisfctor; aceast faz const n verificarea faptului c persoanele nsrcinate cu inventarierea aplic n mod corect procedurile "i se situeaz n timpul inventarierii propriu-zise; - lucrrile de inventariere au fost corect e-ploatate %valorificate*; aceast faz const n a controla dac cantit+ile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor "i se situeaz deci dup inventarierea propriu-zisa. 2.Carei optici ii corespund )alorile patrimoniale matematice 7de e-emplu& Acti)ul net contabil corectat!? <al patrim matematica are la baza o optica potrivit careia val intrepr ia in calcul numai de bunurile aflate in proprietate Biletul nr. 129 1.Te0nica sonda=ului gin!nd seama de nr de opera+ii efectuate de intreprindere, auditorul nu poate verifica integral, de e-emplu, rulajele sau soldurile unui cont. ;l caut elem probante pe un e"antion adecvat, utiliz!nd te1nica sondajului cel mai bine adaptat fiecrei situa+ii. Sondajul este definit ca o te1nic ce const n selec+ionarea unui anumit numr sau pr+i dintr-o mul+ime, aplicarea la acestea a te1nicilor de ob+inere a elementelor probante "i e-trapolarea rezultatelor ob+inute asupra e"antionului la ntreaga mas sau mul+ime. @e1nica sondajului este reglementat de Standardul ,nterna+ional de 0udit %,S0* nr. 2)(. Sondajele pe care le realizeaz auditorul n cursul misiunii sale sunt de dou naturi diferite; - n unele cazuri, n general cu ocazia verificrii func+ionrii controlului intern, auditorul caut s demonstreze c elementele care constituie masa, mul+imea, prezint o caracteristic comun %de e-emplu, vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumprrilor*; sondajele efectuate n astfel de cazuri sunt sondaje asupra atribu+iilor; - n alte cazuri, n general cu ocazia controlului conturilor, auditorul caut s verifice valoarea dat unei mul+imi sau unei mase; acestea sunt sondaje asupra valorilor. 0uditorul poate folosi n general dou tipuri de sondaje: sondajul statistic "i sondajul nestatistic, bazat e-clusiv pe e-perien+a sa profesional; acesta din urm, ns, nu permite o e-trapolare riguroas a rezultatelor ob+inute asupra e"antionului la ntreaga mas sau mul+ime. 0legerea ntre cele dou tipuri de sondaje depinde de pregtirea profesional a auditorului "i de gradul de credibilitate pe care acesta dore"te s l dea concluziilor sale. Oricare ar fi ns tipul de sondaj, este important s fie respectate c!teva reguli riguroase privind decizia asupra e"antionului "i parcurgerea unor etape obligatorii. Deciziile prealabile e-ecutrii sondajului pot fi prezentate sc1ematic astfel:

43

&. '.

controalele de efectuat, c!t de e-tinse vor fi acestea "i data la care ele vor fi efectuate. Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru special, care 7u con+ine rubricile urmtoare: 7u - lista controalelor de efectuat, ordonat pe sec+iunile situa+iilor financiare; Definirea ;ste suficient un Dul+imea aceste controale trebuie c!t mai bine detaliate pentru a fi u"or de identificat obiectelor "i control prin Da con+ine Da documentele "i informa+iile necesare a se solicita intreprinderii; alegerea mul+imii k sondajU elemente k k - ntinderea e"antionului: +in!nd seama de pragul de semnifica+ie "i de %masei* c1eieU evenimentele erori ce pot fi descoperite, este indicat ca n aceast coloan s se men+ioneze volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv; - indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte important, av!nd n vedere c, calit unui control depinde de data la care s-a efectuat. 0ceast coloan va fi completat pe msura avansrii progr de ctrl, ceea ce permite urmrirea cronologic a lucrrilor; 2.Care sunt situatiile in care& in contabilitate& se apeleaza la - o referin+ pentru foaia de lucru; e)aluari economice ale acti)elor? - probleme nt!lnite: aceast coloan se folose"te pentru supervizarea Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de lucrrilor "i pentru a stabili sinteza rezultatelor controalelor. pornire bilan+ul contabil, deoarece in el se reflecta In e-emplu de structur a unui program de control se prezint astfel: volumul fondurilor proprii, pia+a, strategiile aplicate de Program de control Dosar - controlul imobilizrilor firma, el reflecta situa+ia patrimoniului, a averii ;-erci+iu 0uditor: acumulate de firma de la nfiin+are si rezultatele Data crerii: <iza responsabilului: financiare ob+inute in ultima perioada pentru care s-a Data actualizrii: Drimea 6cut de fff $e inc1eiat. 5ontroale de efectuat e"antionului la data de ff. %6 Biletulnr.12: <erificarea ac1izi+iilor Sume mai mari de ,onescu 0E 1.Alementele probante3 defini2ie& rol& criterii de apreciere. &E#()#G2 ;lementele probante reprezint informa+ii ob+inute de auditor e-erci+iului pe baz de F2.((( mii lei pentru a ajunge la concluzii pe care "i va fonda opinia; aceste informa+ii comenzi, facturi "i recep+ii 2.Prin ce se deosebesc )alorile entitatii 7functionale& ale constau n documente justificative "i documente contabile care stau la baza ansamblului resurselor in)estite! de cele ale capitalurilor proprii situa+iilor financiare "i care sunt coroborate cu informa+ii din alte surse. $olul elementelor probante este acela de a-i furniza auditorului o 7matematice& nete!? <alorile entitatii se deosebesc de capitalurile proprii %matematice, nete* prin baz rezonabil pentru fundamentarea opiniei sale. ;lementele probante trebuie s ndeplineasc cumulativ dou potentialul de care dispun de a genera supraprofit, respectiv prin elementele condi+ii %criterii* de calitate pentru a putea sta la baza fondrii unei opinii: s nemateriale , care nu figureaza ca elemente de patrimoniu ale intreprinderii, dar care concura la desfasurarea activitatii sale. fie suficiente "i s fie juste %adecvate*. Caracterul suficient se stabile"te n raport cu numrul de elemente Biletul nr. 1 < probante colectate; caracterul 0ust se apreciaz n raport cu gradul de 1.Continutul unui raport asupra controlului intern3 ( nota de introducere si sinteza M permite conducerii intreprinderii sa adecvare, cu pertinen+a, fiabilitatea lor 2.Care sunt caracteristicile lic0idrii =udiciare a $ntreprinderii din cunoasca concluziile la care a ajuns auditorul; & sumarul raportului M recapitulare a diferitelor titluri si puncte care punctul de )edere al e)alurii? vor fi prezentate in ultima parte a raportului sau se face o reluare rapida a 5aracteristicile lic1idarii judiciare din pdv al evaluarii sunt: Din punct de vedere al evaluarii presupunem ca intreprinderea c1iar daca e tuturor punctelor slabe; detaliile raportului M %prezentarea punctelor slabe in ordinea neredresabila dispune de un patrimoniu, care dupa incetarea activitatii ' permite detereminareaunei valor de lic1idare specifice lic1idarii judiciare sau importantei; consecinte si incidente asupra situatiilor financiare; sfaturi si masuri pentru ameliorarea situatiilor*. fortate. 2.Care este formula de calcul a fondului de rulment ( indicator de ;valuarea presupune parcurgerea a doua etape: ec0ilibru financiar specific bilantului functional? calculul activului net de lic1idare; 6$J 50P,@0?I$, P;$D07;7@; M 05@,<; ,DO>,?,V0@; aplicarea unei decotari asupra activului net de lic1idare. 0ctivul net de lic1idare se stabileste plecand de la activul net contabil, care Biletul nr. 1 1 este afectat de influentele pozitive sau negative al elemantelor de patrimoniu .Ce sunt testele de conformitate? @estele de conformitate presupun selec+ionarea de ctre auditor a din care se deduc c1eltuielile cu lic1idarea si eventualele obligatii fiscale unui numr limitat de tranzac+ii crora le urmre"te circuitul pentru a re+ine privind lic1idarea. dac toate controalele prevzute au fost efectuate. Scopul nu este de <aloarea actuala a intreprinderii se datermina astfel: 0ctivul net contabil plus diferenta intre valoarea contabila %mai mica* si descoperi erori n func+ionarea sistemului, ci numai de a ob+ine o asigurare c valoarea actuala %mai mare* a tuturor elementelor corporale si necorporale sistemul descris este cel real "i c a fost n+eles. Dodalit+i de realizare a testelor de conformitate: din bilantul intreprinderii %diferente favorabile* minus diferentele dintre observarea direct; valoarea contabila %mai mare* si valoarea actuala %mai mica* a tuturor confirmarea verbal a celor ce utilizeaz procedura respectiv; elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii %diferente e-isten+a mijloacelor utilizate %"tampile, vize, fi"iere etc.*; nefavorabile* minus c1eltuielile cu operatiunile de lic1idare %incusiv sarcini observarea ulterioar, const!nd n reluarea n ntregime a circuitului, fiscale* si este egal cu activul net de lic1idare minus cota cuprinsa intre )(plec!nd de la origine, pentru a-l testa. 2(3 din activul net de lic1idare. 2.Prin ce se deosebete goodJill(ul de acti)ele intangibile identificabile? Biletul nr. 12; 9odWill-ul se deosebeste de activele intangibile identificabile prin faptul ca 1.Programul de control3 rol& continut& forme de prezentare 7u e-ist un program standard de control al conturilor deoarece acest nu este cuprins in situatiile financiare individuale ci numai in cele program depinde e-clusiv de rezultatele etapelor precedente "i de consolidate. Biletulnr.1 2 caracteristicile fiecrei intreprinderi. ;tapa de cunoa"tere a intreprinderii a permis determinarea domeniilor 1.Ce sunt testele de permanenta? @estele de permanenta urmaresc daca procedurile de control intern semnificative, a zonelor de risc "i a naturii opera+iilor; n etapa referitoare la aprecierea controlului intern, auditorul a avut posibilitatea identificrii sunt aplicate intr-o maniera permanenta fara defectiuni. 0ceste teste trebuie e-isten+ei controlului intern pe care se poate sprijini "i verificrii modului de sa fie suficient de mari pentru a oferi certitudini asupra modului de func+ionare a acestuia. 7umai n func+ie de aceste flu-uri de informa+ii "i de functionare a sistemului. 2.Care sunt factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie gradul de fiabilitate al lor auditorul "i stabile"te programul de control al reprezentati) 7actiune sau afacere!? conturilor care, a"a cum s-a mai amintit, poate fi restr!ns sau e-tins. Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de 6actorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ %actiune sau afacere*sunt:- nivelul capitalului tranzactionat, daca misiune "i foaia de sintez a aprecierii controlului intern, documente ce tranzactia are ca obiect firma %&((3 din capitalulaacesteia* , fie numai asigur legtura cu etapele precedente. o parte a capitalurilor 0"adar, rolul programului de control este acela de a stabili care sunt

44

Biletulnr.1 1.A)aluarea controlului intern3 con2inut& etape. ;valuarea controlului intern vizeaz studiul "i evaluarea de ctre auditor a sistemelor considerate semnificative n scopul identificrii controalelor interne pe care dore"te s se sprijine, pe de o parte, precum "i a riscurilor de eroare n tratarea datelor "i informa+iilor, pe de alt parte. @oate ac+iunile ntreprinse de auditor n aceast etap sunt concentrate asupra a trei ntrebri care furnizeaz baza de apreciere a sistemului de control intern: care sunt procedurile efective, n func+iune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern eficientU aceste proceduri sunt aplicabileU n ce msur aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern "i pot conduce la elaborarea de documente financiar-contabile corecteU 0uditorul nu trebuie s verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale acestuia pe care vrea s se sprijine. Atapele e)alurii controlului intern sunt: n+elegerea "i descrierea sistemelor semnificative; confirmarea n+elegerii sistemului; testele de conformitate; evaluarea riscurilor de eroare; verificarea func+ionrii controlului intern; evaluarea preliminar; testele de permanen+; evaluarea final "i inciden+a asupra misiunii. 2.Cum poate fi definit e)aluarea economic. ;valuarea economica consta intr-un comple- de te1nici, procedee si metode prin care e stabileste valoarea de piata, de circulatie a bunurilor, activelor si intreprinderilor Biletul nr. 1 " 1.Planul de misiune3 con2inut& rol. Planul de misiune este n fapt programul general de munc n care sunt sintetizate toate informa+iile ob+inute pe baza crora s poat fi orientat "i planificat misiunea de audit. ;ste documentul care serve"te ca instrument de baz pentru to+i intervenien+ii de-a lungul ntregii misiuni de audit. Planul de misiune permite auditorului: s-"i stabileasc natura "i ntinderea controalelor n raport cu pragul de semnifica+ie ales; s-"i organizeze lucrrile de audit astfel nc!t s fie atins obiectivul de a certifica situa+iile financiare n mod ra+ional, cu ma-imum de eficacitate "i n cadrul termenelor convenite cu clientul. Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la: lucrrile de efectuat, mijloacele necesare, datele interven+iilor n teren, rapoarte "i rela+ii de stabilit, bugetul de timp "i costurile angajate. Din planul de misiune nu pot lipsi informa+ii care se refer la: cunoa"terea activit+ilor ntreprinderii, n+elegerea sistemului contabil "i a de control intern, riscul "i pragul de semnifica+ie, natura calendarului, ntinderea procedurilor de audit "i coordonarea, conducerea, supraveg1erea "i revizuirea lucrrilor. 5on+inutul tip al unui plan de misiune este urmtorul: ,. Prezentarea ntreprinderii; ,,. ,nforma+ii contabile; ,,,. Definirea misiunii; ,<. Sisteme "i domenii semnificative; <. Orientarea programului de lucru; <,. ;c1ipa "i bugetul; <,,. Planificarea 2.Care dintre cele categ. de metode de e)aluare specific acti)elor 7metoda capitalizrii rezultatelor& metoda costurilor& metoda compara2iei directe! se poate aplica i fr s se dispun integral de informa2ii de pia2? Detoda capitalizarii rezultatelor Biletul nr. 1 . 1.4rientarea si planificarea auditului An aceast etap profesionistul contabil ob+ine informa+ii cu privire la particularit+ile intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile "i sistemele semnificative, informa+ii care s-i permit orientarea "i planificarea controalelor astfel nc!t s fie prevenite lucrri inutile sau care nu vor servi realizrii obiectivelor misiunii de audit.Principalele lucrri din aceast etap sunt: &. 5unoasterea generala a intrepr, de aceasta data pe baza unor analize comparative si in dinamica, mai ales pt riscul de faliment '. ,dentif in ctb firmei a domeniilor, sistemelor si conturilor semnificative %semnificativ in audit J tot ce conduce la prezentari eronate in situatiile financiare sau la prejudicii pt firma sau terti*. Domeniile si sistemele semnificative sunt, de regula, operatiuni cu caracter repetitiv in activitatea firmei, ca de e-: ciclul vanzari-clienti, ciclul cumparari-furnizori, ciclul productie-stocuri, ciclul plati de personal ; sau sectiuni ale contabilitatii precum :imobilizari,stocuri,creante,ct-uri de trezorerie,ct-uri de obligatii, etc.

5t-urile semnif sunt conturi care prin natura lor sunt purtatoare de riscuri, ca de e-: conturile de regularizare, conturile rectificative sau conturile de estimari contabile %provizioane, amortizari, etc*, precum si conturile care, desi au solduri mici, tranziteaza valori importante %au rulaje mari, de e-emplu conturile de productie*, sau conturile cu denumiri si solduri anormale, care pot ascunde tranzactii oculte. Pe baza riscurilor identificate in contabilitatea firmei, auditorul elaboreaza ' lucrari importante : ). - stabileste pragul de semnificatie al misiunii, planul de misiune %planul de audit* Pragul de semnificatie J acea marime, acel nivel peste care auditorul considera ca orice eroare, orice omisiune, orice ine-actitate este de natura a influenta deciziile utilizatorilor situatiilor financiare ; Pragul de semnificatie J se elaboreaza la inceputul misiunii, ca un prag de semnificatie global, prin raportarea la unele din cifrele caracteristice ale intreprinderii, ca de e-emplu : total bilant, profitul net, 50, etc. Pragul de semnificatie global se rectifica %se modifica* pe intreg parcursul misiunii, Pe parcursul misiunii se elaboreaza pragul de semnificatie pt fiecare sectiune a contabilitatii, sau pt fiecare obiectiv de audit. :. - elaboreaza planul de audit M programul de munca M care cuprinde toate obiectivele de control, precum si resursele necesare pt realizarea lui. Planul de audit se desfasoara pe fiecare membru al ec1ipei de audit, elaborandu-se programe de munca individuale. 2.1e ce uzura scriptica a bunurilor de natura imobilizarilor corporale nu poate fi acceptata in cazul unei e)aluari economice? - pentru ca uzura scriptica tine de amortizare, iar amortizarea este elemet strict contabil, definit prin legislatie si nu pe baza starii effective a bunului respective. Biletulnr.1 + 1. Care este structura Codului etic na2ional al profesionitilor contabili? 5odul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti intr-un caz bine determinat. 5odul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se intalnesc in profesiunea contabila. Partea AF 7sau sectiunea 1<< ! Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau liber profesionsiti , contine: Sectiunea &(( M ,ntroducere si principii fundamentale Sectiunea &&( M ,ntegritatea Sectiunea &'( M Obiectivitatea Sectiunea &)( M 5ompetenta profesionala si prudenta Sectiunea &:( M 5onfidentialitatea Sectiunea &2( M 5ompotamentul profesional Partea B 7 sau sectiunea 2<< ! M Destinata e-clusi) liber profesionsitilor Sectiunea '(( M ,ntroducere Sectiunea '&( M 7umirea profesionsitului contabil Sectiunea ''( M 5onflicte de interese Sectiunea ')( M Opinii suplimentare Sectiunea ':( M Onorarii si alte tipuri de remunerare Sectiunea '2( M DerHetingul serviciilor profesionale Sectiunea 'E( M 5adouri si ospitalitate Sectiunea 'F( M 5ustodia activelor clientului Sectiunea '4( M Obiectivitate Sectiunea 'G( - ,ndependenta in audit Partea C 7sau sectiunea << ! M Destinata e-clusi) profesionsitilor anga=ati Sectiunea )(( M ,ntroducere Sectiunea )&( M 5onflicte conceptuale Sectiunea )'( M ,ntocmirea si raportarea informatiilor Sectiunea ))( M ?uarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea ):( M ,nterese financiare Sectiunea )2( - Stimulente 2.1ac se lucreaz $n unit2i monetare curente& din ce se compune rata de actualizare? ,n cazul in care flu-ul fianciar este e-primat in lei curenti, rata de actualizare se compune din rata de randament M dobanda la obligatiunile de stat. Biletulnr.1 9 1.Eaze si etape 5n e-ecutarea unei misiuni de audit& de baza. Acestea sunt3 &. 6aza initiala; & acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit; ' orientarea si planificarea auditului. ) '. 6aza e-ecutarii lucrarilor; : - aprecierea controlului intern;

45

2 controlul conturilor; ,ndif de forma pe care o mbrac rela+ia contractual, din doc respectiv nu E e-amenul situatiilor financiare. trebuie s lipseasc termenii "i condi+iile urmtoare: ). 6aza finala. - obiectivul auditului situa+iilor financiare; F evenimente posterioare inc1iderii e-ercitiului; - responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregtirea "i 4 utilizarea lucrarilor altor profesionist prezentarea situa+iilor financiare; ( alte lucrari; - ntinderea lucrrilor de audit, fc!nd referire la legisla+ia aplicabil, la & raportul de audit; reglementrile sau recomandarea organismelor profesionale al cror membru ' documentarea lucrarilor de audit. este auditorul; 2.Care este formula de caicul a rentabilitatii economice compuse al - forma oricrui raport sau alte comunicri n legatur cu rezultatele misiunii rezultatelor? de audit; $ata rentab economice J marja netaB rotatia investitiilor, - riscul inevitabil de nedet a unor anomalii semnif, ca urmare a sondajelor "i respectiv,J rezultat net#capitaluri proprii a altor limite inerente oricrui sist ctb "i de ctrl intern; Biletulnr.1 : - necesitatea de a avea acces fr restric+ii la orice document contabil, piese 1. Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit. justificative sau alte informa+ii solicitate. Anainte de a contracta o lucrare de audit a situa+iilor financiare ale unei 0uditorul poate s doreasc s introduc n Scrisoarea de misiune prevederi entit+i, auditorul trebuie s aprecieze posibilitatea de a ndeplini aceast referitoare la: misiune; trebuie s +in seama de unele reguli profesionale "i de deontologie. planificarea auditului; 0c+iunile intreprinse n aceast etap permit auditorului s colecteze descrierea altor scrisori, coresponden+e sau rapoarte pe care el prevede informa+iile necesare fundamentrii deciziei de acceptare a misiunii, "i s le trimit clientului; acestea se refer la: baza de calcul a onorariilor "i condi+iile de facturare; dorin+a de a primi o confirmare scris din partea conducerii cunoa"terea global a intreprinderii %e-isten+a riscurilor nu presupune c auditorul refuz mandatul, ns decizia sa de a accepta este ntreprinderii-client cu privire la declara+iile fcute de aceasta cu diferite luat n cuno"tin+ de cauz, urm!nd s ia toate msurile necesare, n ocazii n legtur cu auditul; cerere de confirmare a termenilor "i condi+iilor din scrisoarea de consecin+*; e-amenul de independen+ "i de absen+ a incompatibilit+ilor; misiune. 0uditorul poate decide s nu trimit o nou scrisoare de misiune pentru e-amenul competen+ei; fiecare din e-erci+iile viitoare. ?a primirea solicitrii din partea contactul cu fostul auditor sau cenzor; ntreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii termeni din decizia de acceptare a mandatului; scrisoarea de misiune ar trebui modifica+i +in!nd seama de evolu+ia fi"a de acceptare a mandatului. semnificativ a naturii sau importan+ei activit+ilor clientului su. 5ontractarea lucrrilor de audit 2.Care este semnificatia includerii amortizarii 7alaturi de rezultatul 7ormele legale rom!ne"ti prevd obliga+ia ca activitatea profesioni"tilor net contabil& cu semnul plus! la determinarea cas0floJ(ului? contabili s se desf"oare pe baz de contracte de prestri servicii fr a se 0mortizarea se aduna la rezultat, pt ca initial c1 cu amortizarea a diminuat face vreo distinc+ie ntre misiunile de audit legal M care presupun desemnarea profitul fara a fi o iesire de numerar acestor profesioni"ti de ctre adunarea general a intreprinderii auditate "i Biletul nr.1"< misiunile de audit contractual. 1. Care sunt pre)ederile de baza ale contractului de prestari de ser)icii Standardul ,nterna+ional de 0udit %,S0* nr. '&( prevede c auditorul "i de audit? clientul trebuie s convin termenii "i condi+iile de realizare a misiunii de Prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit sunt: audit care vor fi consemna+i intr-o /Scrisoare de misiune de audit. %/?ettre ( partile contractante; de mission dlaudit. sau /0ngajament letter.* sau n orice alt tip de contract & obiectul contractului; adecvat. ' durata prestarii serviciilor; 0uditorul poate s decid s nu trimit o nou /scrisoare de misiune. pentru ) descrierea auditului financiar si rapoarte; fiecarer din e-erci+iile viitoare. ?a primirea solicitrii din partea : utilizarea raportului de audit financiar; intreprinderii-client, auditorul trebuie s aprecieze dac unii termeni din 2 tariful prestatorului si plata acestuia; /scrisoarea de misiune. ar trebui modifica+i, +in!nd seama de evolu+ia E obligatiile partilor; semnificativ a naturii sau importan+ei activit+ilor clientului su. F limitarea raspunderii prestatorului; 2.Cum poate fi transformat un rezultat contabil intr(un cas0floJ? 4 raspunderea beneficiarului; Profit#pierdere G limitari ale auditului financiar; L dob!nda la datoria de la ter+i &( drepturi de proprietate intelectuala; - economia la impozitul aferent ntreprinderii datorat deductibilit+ii && confidentialitatea; dob!nzii pentru datoria la ter+i &' prelungirea contractului; L impozitul pe venit care poate fi compensate &) modificarea contractului; L deprecierea#amortizarea "i alte c1eltuieli care nu sunt n numerar &: incetarea contractului; - venituri care nu aduc numerar - c1eltuielile de capital &2 forta majora; L#- m 76$ inclusiv a lic1idit+ilor#datoriilor &E comunicarea pe suport electronic; 6?Ie D; @$;VO$;$,; &F legea contractului; arbitrajul; Sau &4 dispozitii finale. Profit din activ de e-ploatare %;>,@* 2. Prin ce se deosebeste )aloarea estimata de e)aluator de pretul care - Pl+i din impozite pe e-ploatare este e)entual stabilit de catre cei care au cerut efectuarea e)aluarii? J Profit net dup ajustri fiscal Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatoruln u - s i L 0mortizare propune sa sa determine pretului ci gama de valori, J 50S8 6?OX >$I@ r e s p e c t i v e z o n a i n c a r e a r p u t e a i n c e p e negocierea si care ar -m 76$ putea probabil sa se situeze pretul.<aloarea unui bun se fondeaza L Ancasri din v!nzarea activelor corporale pe notiune ades c 1 i m b , s e p o a t e c o n s i d e r a a s t f e l c a v a l o a r e a - 5 1 e l t u i e l i d e c a p i t a l comerciala constiutie punctul de ec1ilibru in J 50S8 6?OX D,7 05@,<,@0@;0 5I$;7@n c a r e vanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere. L 5as1 floW din alte investi+ii n afara celor opera+ionale <aloarea depinde de unele criterii saufactori care influenteaza J 50S8 6?OX D,SPO7,>,? P;7@$I ,7<;S@,@O$, dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de L 5redite bancare "i alte datorii asimilate contractate de ntreprindere natura psi1ologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor - $atele ac1itate pentru rambursarea creditelor "i sumelor pltite pentru metode de evaluare care abordeaza atat separate cat si impreuna , latura rscumprarea obliga+iunilor patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii - Dividende preferen+iale ac1itate inansamblul sau. J 50S8 6?OX D,7 05@,<,@0@;0 6,7075,0$n Biletulnr.1"1 Ce este e-pertul contabil? Bilet nr. 1 ; ;-pertul contabil e specialistul care a dob!ndit cea mai nalt calificare n 1.Ce este si ce contine scrisoarea de misiune 7de anga=ament!? domeniul contabilit+ii "i care are acces ne ngrdit la efectuarea tuturor Standardul ,nternational de 0udit %,S0* nr. '&( prevede ca auditorul "i lucrrilor profesionale,inclusiv verificarea "i certificarea situa+iilor clientul trebuie s convin termenii "i condi+iile de realizare a misiunii de financiare. audit care vor fi consemna+i ntr-o /Scrisoare de misiune de audit..

46

;-pertul contabil este persoana care a dob!ndit aceast calitate n condi+iile Ordonan+ei E2#&GG: cu modificrile "i completarile ulterioare, "i are competen+a profesional de a organiza "i conduce contabilitatea, de a supraveg1ea gestiunea societ+ilor comerciale, de a ntocmi situa+iile financiare "i de a efectua e-pertize contabile. A-plicati necesitatea e)aluarii economice a intrep Procesul de evaluare economica are drept obiectiv - stabilirea valorii de pia+a, - a valorii de circula+ie a bunurilor, activelor si ntreprinderilor, - el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spa+iul economic al tarii. 7ecesitatea evalurii unei ntreprinderi apare c!nd in viata ntreprinderii au loc unele sc1imbri semnificative cum sunt: - modificri in mrimea si structura capitalului social, - modificri in numrul si componenta ac+ionarilor sau asocia+ilor, - ac+iuni juridice cu scop patrimonial %succesiuni, falimente, partaje*, - in cazul tranzac+iilor comerciale, - cu ocazia privatizrii c!nd elementele prezentate in bilan+ul contabil nu reflecta valori de pia+a ci mai degrab valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste Biletul nr.1"2 .Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare? An auditul situa+iilor financiare sunt folosite dou categorii de norme: norme contabile "i norme de audit. &. 7ormele contabile 7ormele %standardele* contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilit+ii, care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome. 7ormele contabile sunt comune si obligatorii pentru to+i cei care stabilesc, controleaz "i utilizeaz situa+iile financiare. ;ntit+ile care au obliga+ia de a stabili situa+ii financiare sunt cele prevzute la art. l din ?egea contabilit+ii. 5ei care controleaz sunt prevzu+i prin legisla+ia fiecrei +ri %auditori, cenzori* "i au ca referin+ n activitatea lor normele contabile. Situa+iile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informa+ii ale unei game largi de utilizatori. Pentru mul+i utilizatori aceste situa+ii financiare constituie singura surs de informa+ii complementare care s le satisfac nevoile. 0ceste situa+ii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora dintre referin+ele urmtoare: -standarde interna+ionale de raportare financiar; -standarde sau norme contabile na+ionale; -alte referin+e contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea "i prezentarea situa+iilor financiare. 7ormele contabile interna+ionale sunt stabilite de ,0S56 %6unda+ia 5omitetului pentru Standarde ,nterna+ionale de 5ontabilitate* si sunt denumite generic Standardele ,nterna+ionale de $aportare 6inanciar %,6$S*; acestea cuprind: -Standardele ,nterna+ionale de $aportare 6inanciar emise de ,0S> %,6$S*; -Standardele ,nterna+ionale de 5ontabilitate %,0S*; -Standardele de interpretare emise de S,5 sau ,6$,5; -0lte documente emise de ,0S>, S,5 sau ,6$,5. '. 7ormele de audit 7ormele %standardele* de audit reprezint un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesional la care se refer auditorul pentru calificarea muncii sale. 0cestea pot fi: -Standardele ,nterna+ionale de 0udit %,S0*, Practicile ,nterna+ionale de 0udit %,0PS*, Standardele ,nterna+ionale privind Disiunile de ;-amen ?imitat %,S$;*, Standardele ,nterna+ionale privind Disiunile de 5ertificare %,S0;*, Standardele ,nterna+ionale pentru Disiuni 5one-e %,S$S* emise de 5onsiliul pentru Standarde de 0udit "i 5ertificare %,00S>* din cadrul 6edera+iei ,nterna+ionale a 5ontabililor %,605*; -norme na+ionale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate n domeniu. 7ormele de audit permit ter+ilor s aib asigurarea c opinia auditorului va fi emis n func+ie de criterii de calitate omogene; ele permit ns si auditorului s defineasc scopurile pe care le are de atins prin punerea n lucru a celor mai potrivite te1nici. 7ormele de audit se clasific n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a auditorului: - norme profesionale de lucru; - norme de raportare; - norme generale de comportament. 2.Ce produse se incadreaza in categoria produselor supuse accizelor armonizate? ,ncepand cu (&.(:.'(&( produsele pentru care se percep accize armonizate sunt: &. alcool "i buturi alcoolice; '. tutun prelucrat;

). produse energetice "i electricitate Bletul nr.1" Ce sunt si ce rol =oaca normele de audit? $spuns: 7ormele %standardele* de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la carese refera auditorul pentru calificarea muncii sale. 0cestea pot fi: - Standardele ,nternationale de 0udit %,S0*, - Practicile ,nternationale de 0udit %,0PS*, - Standardele ,nternationale privind 0ngajamentele de $evizuire %,S$;*, - Standardele ,nternationale privind 0ngajamentele de 0sigurare %,S0;*, - Standardele ,nternationale pentru Disiuni 5one-e %,S$S* emise de 5onsiliul pentru Standarde de 0udit si 0sigurari %,00S>* din cadrul 6edertiei ,nternationale a 5ontabililor %,605* - normele nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate in domeniu. 7ormele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene; ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea inlucru a celor mai potrivite te1nici. ?ormele de audit se clasifica in trei categorii& acoperind intreaga acti)itate a auditorului3 ( norme profesionale de lucru% ( norme de raportare% ( norme generale de comportament Care sunt caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile ? Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt : - detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant. - respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se refera la obiectivitate. - recunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu. Ineori, datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor si de public, poate fi in contradictie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate, vizavi de angajator. @inand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nationale sa defineasca reguli de etica pentru membrii lor, incat sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa pastreze increderea publicului in profesie. Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta in profesie, pe competenta. 7ecesitatea reglementrii profesiei contabile $eglementarea unei profesii este impus de nevoia de standarde profesionale, etice, de educa+ie care s fie ndeplinite de membrii acelei profesii. 7ecesitatea "i natura reglementarii depind de urmtorii factori: &. 5apacitatea profesiei respective de a rspunde necesit+ilor economiei si societ+ii, '. 5ondi+iile de pia+ n care activeaz profesia. ). ;-isten+a unui dezec1ilibru n ce prive"te cuno"tin+ele ntre clientul care prime"te serviciile respective "i furnizorul acestor servicii, adic profesionistul contabil care de+ine e-perien+a necesar pentru a fi stabilite rela+iile ntre cele dou domenii. Criteriile de apreciere a modului $n care reglementarea profesiei satisface interesul public sunt urmtoarele: @ransparen+a Propor+ionalitatea s nu fie mpotriva competen+ei "i concuren+ei s nu fie discriminatorie s fie precis segmentat n func+ie de obiectivele urmrite implementat consecvent "i just s fie supus unei e-aminri periodice Aria de acoperire a reglementrii profesiei T 5erin+ele de acces "i de certificare T 5erin+e la dezvoltarea profesional continu T Standardele profesionale "i etice pe care profesioni"tii trebuie s le respecte "i s le aplice T Donitorizarea comportamentului profesionist al membrilor T Sistemele "i procedurile de investigare "i sanc+ionare n legtur cu membrii care nu ndeplinesc cerin+ele de mai sus. 6odalit2i de implementare T 0utoreglementarea este specific economi"tilor liberali "i const, n aceea c organismul profesional este recunoscut de autoritatea public, cruia i deleag responsabilitatea de a reglementa profesia. T $eglementarea e-tern const n aceea c profesia este reglementat direct sau n fapt de ctre guvern. T 5oreglementarea este o combinare ntre primele dou adic o reglementare partajat ntre o institu+ie guvernamental "i una profesional.

47

1.

3.

Oricare ar fi modul de implementare a reglementrii, organismul profesional trebuie s joace un rol fundamental fiind cel mai bine pozi+ionat pentru aprarea interesului public. $eglementarea profesiei contabile la nivel ;uropean T Profesia contabil este reglementat prin Directiva general 4G#:4 5;; care se refer "i la profesia contabil. Potrivit reglementrilor europene, profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a ob+inut cel mal nalt nivel de pregtire prin studii universitare, un stagiu de minim ) ani "i un e-amen de aptitudini "i care are acces fr restric+ii la toate serviciile si activit+ile ce formeaz profesia contabil. T Directiva speciala '((E#:) 5;; care se refera strict la condi+iile de autorizaresi de retragere a autorizrii unui profesionist contabil de a efectua audit statutar. Probleme "i obiective ale profesiei contabile din $omania T Strategia aprobat prin 5onferin+a 7a+ional a 5;550$ a stabilit marile probleme "i obiective ale profesiei contabile din $omania. ;le includ n primul r!nd organizarea "i gestiunea profesiei contabile n ntregul ei, "i nu ntr-o fragmentare arbitrar pe activit+i. 5ooperarea dintre factorul public "i cel al profesiei contabile liberale este esen+ial pentru realizarea unui parteneriat care s serveasc n mod performant at!t profesia, c!t "i utilizatorul informa+iei contabile. Diletantismul arbitrariul, adversit+ile "i cldite pe interese de grup sau conjunctur, de cele mai multe ori vremelnice, nu trebuie s "i gseasc loc n rela+ia dintre stat "i profesia contabil. Biletul nr. 1"" Ce sunt si ce rol au normele contabile? 5e sunt "i ce rol au normele contabileU 7ormele %standarde* contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilit+ii care sunt, de regul, organisme de interes public, autonome. 7ormele contabile sunt comune "i obligatorii pentru to+i cei care stabilesc, controleaz "i utilizeaz situa+iile financiare. ;ntit+ile care au obliga+ia de a stabili situa+ii financiare sunt cele prevzute la art. & din ?egea 5ontabilit+ii. 5ei care controleaz sunt prevzu+i prin legisla+ia fiecrei +ri %auditori, cenzori* "i au ca referin+ n activitatea lor normele contabile. Situa+iile financiare sunt destinate s satisfac nevoile comune de informa+ii ale unei game largi de utilizatori. Pentru mul+i utilizatori aceste situa+ii financiare constituie singura surs de informa+ii complementare care s le satisfac nevoile. 0ceste situa+ii financiare trebuie s fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referin+ele urmtoare: standarde interna+ionale de raportare financiar; standarde sau norme contabile na+ionale; alte referin+e contabile bine precizate "i recunoscute, aplicate pentru elaborarea "i prezentarea situa+iilor financiare. 7ormele contabile interna+ionale sunt stabilite de ,0S56 %6unda+ia 5omitetului pentru Standarde ,nterna+ionale de 5ontabilitate* "i sunt denumite generic Standardele ,nterna+ionale de $aportare 6inanciar %,6$S* care cuprind: Standardele ,nterna+ionale de $aportare 6inanciar emise de ,0S> %,6$S*; Standardele ,nterna+ionale de 5ontabilitate %,0S*; standardele de interpretare emise de S,5 sau ,6$,5; alte documente emise de ,0S>, S,5 sau ,6$,5.. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta ? Presupune ca profesionistul contabil detine competentele necesare , specifice misiunii pe care o are de indeplinit si satisface concomitent cele doua cerinte : obtinerea si mentinerea competentei. Obligatii M mentinerea cunostintelor si aptitudunilor profesionale la nivelul necesar astfel incat clientii sau angajatorii lor sa fie siguri ca primesc servicii profesionale competente - sa actioneze cu prudenta in conformitatea cu standardele te1nice si profesionale atunci cand ofera servicii profesionale 5ompetenta profesionala poate fi impartita in doua faze separate: - obtinerea unui nivel de competenta profesionala - mentinerea unui nivel de competenta profesionala Dezvoltarea profesionala continua elaboreaza si mentine capacitatile care ii permit unui profesionist contabil sa desfasoare o activitate competenta intrun mediu profesional. Seriozitatea include responsabilitatea de a actiona in conformitate cu prevederile unei sarcini, cu atentie si meticulozitate, tinand cont de un interval de timp. In profesionist contabil are o datorie permanent de a-si mentine cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura c un client primeste servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evolutii din practic, legislatie si te1nic. In profesionist contabil ar trebui s actioneze cu prudent si n conformitate cu standardele te1nice si profesionale aplicabile n furnizarea de servicii profesionale.

Biletul nr.1". Ce este si cum se determina pragul de semnificatie? Prin prag de semnificaie se n+elege nivelul, mrimea unei sume peste care auditorul consider c o eroare, o ine-actitate sau o omisiune poate afecta atat regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, c!t si imaginea fidel a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii. ?a inceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificatie este necesar pentru a determina domeniile "i sistemele semnificative. ,n cursul misiunii, stabilirea unor praguri de semnificatie permite: -orientarea mai bun "i planificarea misiunii; -evitarea lucrrilor inutile; -justificarea deciziilor referitoare la opinia emis. ?a sfarsitul misiunii, pragul global permite auditorului s aprecieze dac erorile constatate trebuie s fie corijate sau s fac obiectul unei mentiuni in raport, dac intreprinderea refuz s le corijeze. 5a urmare, Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite elemente de referin+: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc. Definirea pragului de semnificatie permite auditorului nc de la inceputul activitatii %misiunii* sale s aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile s contina erori sau ine-actitati semnificative, iar la sfarsitul misiunii s aprecieze dac anomaliile pe care le-a descoperit trebuie s fie corectate in cadrul e-ercitiului, in scopul de a putea emite o opinie fr rezerve. Confidentialitatea% care sunt obligatiile profesionistului contabil ? In profesionist contabil trebuie s respecte confiden+ialitatea informa+iilor dob!ndite ca urmare a unei rela+ii profesionale sau de afaceri "i nu trebuie s divulge astfel de informa+ii unei ter+e pr+i fr o autoriza+ie specific, cu e-cep+ia cazului n care e-ist un drept sau o obliga+ie legal sau profesional de a dezvlui aceste informa+ii. ,nforma+iile confiden+iale ob+inute n cadrul unei rela+ii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate n avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor ter+e pr+i. Biletul nr.1"+ 1.Ce este si cum se calculeaza eroarea estimata prin e-trapolare directa? cand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un numar de erori , acestea sunt utilizate pentru a se estima valoarea totala a erorilor pe segmentul respectiv, prin e-trapolare la intraga populatie, deoarece auditorul nu a verificat decat un esantion. 5alculul erorilor estimate prin e-trapolare directa : J <aloarea neta a erorilor din esantion # <aloarea totala a esantionului - <aloarea totala a populatiei '.1efinirea independentei potri)it reglementarilor Corpului. ,ndependenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care e-pertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate e-ercita misiunea %serviciul profesional* intr-o maniera obiectiva si corecta. ,ndependenta absoluta si independenta relativa a e-pertului contabil. Componentele independentei3 &. ,ndependenta de spirit %in g!ndire*: o Stare de g!ndire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional farO sO fie afectatd judecata profesionala; o ;a presupune integritate si obiectivitate. '. ,ndependenta in aparenta: o reprezinta capacitatea de a demonstra cO riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil; o este componenta fundamentala a independentei. In functionar public nu poate fi niciodata independent. 0ctivitatea de e-pert contabil este incompatibila cu orice alta activitate curenta. 5erintele de independenta se aplica tuturor profesionistior contabili cu practica liberala, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masurO de a influenta lucrdrile profesionistului contabil. Se considera ca independenta profesionistului contabil trebuie sa si gseasc manifestarea deplina n e-ercitarea profesiei si n protejarea ei, cu respectarea integrala a dispozitiilor legale si regulilor stabilite de 5orp. T In semn distinctiv al profesiei contabile l constituie asumarea responsabilittii de a actiona n interes public. 0sadar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu const e-clusiv n a satisface nevoile unui client sau unui angajator individual. 0ction!nd n interes public, un profesionist contabil ar trebui s respecte si s se conformeze prevederilor etice ale acestui 5od. T Publicul profesiunii contabile este format din clienti, donatori de credite, guvernanti, angajatori, angajati, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finantatorilor si alte persoane care se bazeaz pe obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru a mentine functionarea corespunztoare a economiei. 0ceasta ncredere impune profesiunii contabile o rspundere publica. ,nteresul public este definit drept bunstarea colectiva a comunittii si a institutiilor deservite de profesionistul contabil

48

Biletul nr. 1"9 Ce este si cum se estimeaza eroarea tolerabila? ;roarea tolerabila este eroarea ma-ima admisa in populatie, pe care auditorul este dispus sa o accepte si totusi sa ajunga la concluzia ca rezultatul obtinut din esantionare a atins obiectivul auditului. 0uditorul trebuie sa utilizeze rationamentul profesional la stabilirea erorii tolerabile. - pragul de semnifica+ie repartizat oricrui sold de cont dat : se utilizeaz la planificarea auditului 5and in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un numar de erori, acestea sunt utilizate pentru a se estim a valoarea totala a erorilor pe segmentul respectiv, prin e-trapolare la intraga populatie, deoarece auditorul nu a verificat decat un esantion. 5alculul erorilor estimate prin e-trapolare directa : J <aloarea neta a erorilor din esantion # <aloarea totala a esantionului - <aloarea totala a populatiei 2.Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitatii profesionale. 5odul etic ,605 al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a actiona in interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate, obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si publicului. ,605 considera ca organismele membre trebuie sa demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a oferi o asigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte standarde. $eglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Inele jurisdictii au mecanisme e-terne de reglementare si altele au programe de asigurare a calitatii implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveg1ere. Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist. ;valuarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei pentru care contabilul profesionist isi desfasoara activitatea. ,n cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a calitatii tine de organizatia %angajatorul* care angajeaza contabilul profesionist. ,n cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. ,ncurajarea si asistarea firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale reprezinta o responsabilitate-c1eie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara; organismele profesionale sunt responsabile de luarea masuriloradecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal, social, de afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile respective. 5ontrolul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si organismului profesional. Organizatia poate analiza mai multe abordari care include: - resurse interne%inspectori angajati* -resurse e-terne: %contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara societatii,aboradarea bilaterala sau regionala* ,ndiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea independentei auditorilor de calitate. ,n orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control. Biletulnr.1": 1.Riscul de audit3 componentele i rela2iile $ntre acestea. $iscul de audit reprezint riscul ca auditorul s e-prime o opinie incorect prin faptul c erori semnificative e-ist n situa+iile financiare. ;l se divide n trei: riscul inerent %$,*, riscul legat de control %$5* "i riscul de nedetectare %$7*. $ela+ia dintre acestea se poate prezenta sub forma urmtoare: $0 J $i - $5 - $7 2.Rolul organismului professional pentru dez)oltarea profesional continu. In principiu fundamental al 5odului etic ,605 al profesionistilor contabili specifica faptul ca /un profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la nivelu necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza noutatilor curente din practica, legislatie si te1nica. In profesionist contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate cu standardele te1nice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale.. Dezvoltarea profesionala continua este metoda prin care contabili profesionisti isi pot indeplini obligatiile de competenta permanenta. Dezvoltarea profesionala continua este definite ca o activitate de invatare pentru dezvoltarea si mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in mod competent in mediul lor profesional. Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. ;ste important ca organismele de contabilitate sa

demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionale continue si beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de dezvoltare a carierei, oportunitati de angajare si credibilitate. Standardul ,nternational de ;ducatie pentru 5ontabilii Profesionisti F, /Dezvoltarea profesionala continua: In program de invatare de durata si dezvoltare continua a competentei profesionale.,stabileste referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii profesionisti. Standardul promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului individual, care pot fi estimate si verificate. Dulte organisme de contabilitate solicita membrilor sa faca un anumit numar de ore de pregatire pe an, intimp ce altele abordeaza dezvoltarea profesionala continua in baza competentei Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin care sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala continua. Biletul nr. 1"; 1.Care este riscul legat de control? $iscul legat de control const n faptul c o eroare semnificativ n cont sau ntr-o categorie de opera+iuni, izolat sau mpreun cu alte solduri de cont sau categorii de opera+iuni, nu este nici prevenit, nici descoperit "i corectat prin sistemul contabil "i de control intern utilizate. $iscul legat de control nu poate fi n ntregime eliminat, av!nd n vedere limitele inerente oricrui sistem contabil "i de control intern. An general, auditorul fi-eaz un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci c!nd: sistemele contabile "i de control intern nu sunt aplicate corect; sistemul contabil "i de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente. 5!nd evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui s documenteze elementele pe care se sprijin n concluziile sale.$iscul legat de control reprezinta riscul ca o eroare aparuta in soldul unui cont sau intr-o categorie de tranzactii, si care poate fi semnificativa fie in cazul in care este izolata, fie daca este cumulata cu erori din alte solduri sau categorii sa nu fie prevenita$ detectata sau corectata la timp prin intermediul sistemului conta%il si de control intern. 2. A-plicati rolul bilantului contabil in e)alurea unui acti) sau a unei intreprinderi? Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilan+ul contabil, deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, pia+a, strategiile aplicate de firma, el reflecta situa+ia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la nfiin+are si rezultatele financiare ob+inute in ultima perioada pentru care s-a inc1eiat. Biletulnr.1.< 1.Cum se clasific profesionitii contabili? Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic: - dependenti, cu statut de angajati; - independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile. Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liberprofesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea: individual; - in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii. O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de servicii - in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a intreprinderilor. 2.A-plica2i diferen2ele dintre pre2 i )aloare. Pre+ul este suma de bani ce

se poate ob+ine din v!nzarea unui bun de bunvoie, intre par+i aflate in cuno"tin+a de cauza, in cadrul unei tranzac+ii in care pre+ul este determinat obiectiv. Stabilirea pre+ului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine pre+ului ci gama de valori, respective zona in care ar putea ncepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze pre+ul. <aloarea unui bun se fondeaz pe no+iune de sc1imb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constituie punctul de ec1ilibru in care v!nztorul accepta sa vanda si comparatorul sa cumpere. <aloarea depinde de unele criterii sau factori care influen+eaz dorin+a de a cumpra sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psi1ologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de
49

evaluare care abordeaz at!t separate cat si mpreuna , e-primrii unei opinii motivate prin raportarea la un criteriu de calitate %standard#norm sau reglementare*. latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului ;lementele fundamentale care definesc auditul, n general: sau ntreprinderii in ansamblul sau. - e-aminarea profesional a unei informa+ii;
B5GAT 1.1 1 CA A#TA R5#CCG 1A ?A1ATACTARA Riscul de nedetectare reprezint riscul ca o procedur de fond a auditorului s nu detecteze o informa+ie eronat ce e-ist n soldul unui cont sau categorie de tranzac+ii, care ar putea fi semnificativ n mod individual, sau c!nd este cumulat cu informa+ii eronate din alte solduri sau categorii de conturi `506$, '(((, &':a. 7ivelul riscului de nedetectare este legat direct de procedurile de fond ale auditorului. Spre deosebire de riscul inerent "i riscul de control, riscul de nedetectare poate fi controlat de auditor prin: planificarea adecvat a auditului; stabilirea corespunztoare a naturii, duratei "i ntinderii lucrrilor; identificarea "i evaluarea performan+elor procedurilor de audit. Inele riscuri de nedetectare vor fi ntotdeauna prezente c1iar dac un auditor a e-aminat &((3 soldurile contabile sau categoriile de tranzac+ii, datorit faptului c, de e-emplu, majoritatea probelor de audit sunt mai degrab persuasive dec!t conclusive 2 Clasificati diferitele tipuri de e)aluari Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii - evaluari contabile - evaluari administrative %cele solicitate de administrator* - evaluari bazate pe e-pertiza si diagnostic Din punct de vedere al obiectului evaluarii: - evaluari de intreprinderi - evaluari de bunuri - evaluari de grupe de bunuri Din punctul de vedere al scopului evaluarii: - evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare - evaluari contractuale - evaluari generate de initiative antreprenoriale %fuziuni, suplimentari de fonduri, , transferal activelor nete, oferte publice initiale, rascumparari manageriale* evalurari in scopuri comerciale, fiscale Biletul nr. 1.2 1.Ce este i ce semnifica2ie are importan2a relati)? ,mportan+a relativ este un factor care permite auditorilor s aprecieze amploarea diferitelor categorii de riscuri. ;a se define"te n raport cu valoarea sau cu natura unei iregularit+i sau ine-actit+i care figureaz n informa+ia financiar %inclusiv o omisiune* "i care, singur sau adugat altora, +in!nd seama de circumstan+ele specifice situa+iei respective, ar putea avea drept consecin+ influen+area ra+ionamentului sau deciziei unei persoane rezonabile care se sprijin pe aceast informa+ie. 2.Care este rolul diagnosticului $n e)aluarea $ntreprinderii? Diagnosticul are drept scop: - n+elegerea factorilor economici care influen+eaz sectorul de activitate al ntreprinderii; - cunoa"terea regulilor concuren+iale ale sectorului din care face parte ntreprinderea; - determinarea oportunit+ilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in viitor; - facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare il cuta in acea ntreprindere pentru a deduce rapid consecin+ele la nivelul rezultatelor sale. $olul diagnosticului in evaluarea ntreprinderii : - este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare, - alegerea metodelor, - ajuta la anticiparea viitorului firmei, - la depistarea factorilor de risc si - la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final. B5GATCG 1. 1. 1a2i defini2ia auditului $n general i identifica2i elementele fundamentale ale acesteia. 7o+iunea de audit n general semnific revizia conturilor realizat de e-per+i independen+i n vederea e-primrii unei opinii asupra regularit+ii "i sincerit+ii acestora. Prin audit, n general, se n+elege e-aminarea profesional a unei informa+ii efectuate de un specialist competent "i independent n vederea - obiectul auditului l constituie orice informa+ie; - este realizat de un specialist competent "i independent; - scopul este acela de a emite o opinie motivat; opinia e-primat asupra informa+ii e-aminate trebuie s fie argumentat "i cu rspundere pecuniar; - e-aminarea trebuie s se fac dup anumite criterii de calitate care poate fi un standard sau o norm legal sau profesional sau o reglementare. 1. A-plicati legatura dintre scop si metoda in e)aluarea intreprinderii 0precierea performantei se realizeaza prin evaluare iar evaluarea se realizeaza cu ajutorul diversilor indicatoriiar indicatorii la randul lor se calculeaza in baza unor elemente de bilant.;lementele de bilant pot fi mult mai mult ori mult mai putin edificative in functie de scopul urmarit si in functie de forma a bilantului se utilizeaza stiut fiind ca in realizarea evalurarii se ve1iculeaza cel putin ) forme de bilant : bilant contabil, bilant economic, bilant functional Biletulnr.1." 1a2i defini2ia auditului statutar i elementele principale ale acesteia. Prin audit statutar se n+elege e-aminarea efectuat de un profesionist contabil competent "i independent asupra situa+iilor financiare ale unei entit+i n vederea e-primrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare "i complete a pozi+iei "i situa+iei financiare, precum "i a rezultatelor %performan+elor* ob+inute de aceasta. 0ltfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care e-amineaz %verific* "i certific n totalitatea lor situa+iile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activit+i "i opera+ii specifice ntreprinderii auditate, n virtutea unor dispozi+ii legale, ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor ntreprinderii. ;lementele de baz ale auditului statutar sunt: profesionistul competent "i independent care poate fi o persoan fizic sau juridic; obiectul e-aminrii efectuate de profesionistul contabil l constituie situa+iile financiare ale entit+ii, n totalitate lor: bilan+, cont de profit "i pierdere "i celelalte componente ale situa+iilor financiare, n func+ie de referen+ialul contabil aplicabil; scopul e-aminrii l constituie e-primarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar "i complet a pozi+iei financiare %patrimoniului*, a situa+iei financiare "i a rezultatelor ob+inute de entitatea auditat; criteriul de calitate n func+ie de care se face e-aminarea "i se e-prim opinia l constituie standardele %normele* de audit "i standardele %normele* contabile. 2.1efini2i )aloarea de pia2. <aloarea de pia+a reprezint suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi sc1imbata la data evalurii, intre un cumprtor si un v!nztor, 1otr!+i si aviza+i, care ac+ioneaz in cuno"tin+a de cauza, prudent si fr constr!ngeri, intr-o tranzac+ie ec1ilibrata dup un marHeting adecvat. Biletul 1.. 1. Ce este auditul financiar? dar auditul statutar? 0uditul financiar reprezinta e-aminarea profesionala efectuata de un profesionit contabil competent si independent asupra uneia sau mai multor informatii financiare contabile daca toate celelalte elemente fundamentale ale auditului in general sunt indeplinite 0uditul financiar reprezinta orice interventie din contabilitatea unei entitati efecutate de un profesionist contabil cu c1aracter de control, analiza inspectie, revizie, studii de cercetare daca toate celelalte elemente ale auditului in general sunt indeplinite Prin audit statutar se n+elege e-aminarea efectuat de un profesionist contabil competent "i independent asupra situa+iilor financiare ale unei entit+i in ansamblul lor n vederea e-primrii unei opinii motivate in legatura cu imaginea fidela, clara "i completa a pozi+iei, situa+iilor financiare si a performantelor financiare prin raportarea lor la standaredele nationale si internationale de audit; 2 Precizati ce reduceri se acorda in cazul impozitului pe cladiri in functie de )ec0imea cladirii 79! <aloarea impozabil a cldirii, determinat n urma aplicrii prevederilor alin. %&* - %E*, se reduce n func+ie de anul terminrii acesteia, dup cum urmeaz: a! cu '(3, pentru cldirea care are o vec1ime de peste 2( de ani la data de & ianuarie a anului fiscal de referin+; b! cu &(3, pentru cldirea care are o vec1ime cuprins ntre )( de ani "i 2( de ani inclusiv, la data de & ianuarie a anului fiscal de referin+. Biletulnr.1.+ 1.1efini2i )aloarea =ust.

50

<aloarea justa reprezint suma pentru care un activ ar putea fi sc1imbat de buna voie intre doua pr+i aflate in cuno"tin+a de cauza, in cadrul unei tranzac+ii cu pre+ul determinat obiectiv. 2.1efini2i lic0idarea societ2ilor comerciale. ?ic1idarea unei societ+i comerciale reprezint un numr de opera+iuni care dup dizolvarea societ+ii urmre"te trasformarea activului n bani "i plata creditorilor "i apoi partajul activului net %rmas* ntre asocia+i. Bilet nr.1.9 1.1efiniti )aloarea actuala a unui bun. <aloarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrri nete de numerar, care urmeaz a fi generate de derularea normala a activit+ii ntreprinderii. <aloarea actuala J valoare de utilitate 2. Care sunt organele care aplica procedura insol)entei? ,n conformitate cu ?egea nr.42#'((E , organele care aplica procedura sunt: instantele judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul judiciar si lic1idatorul. 0cestea trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de prezenta lege, precum si realizarea in conditiile legii a drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la aceste acte si operatiuni. Biletulnr.1.: 1. 1efiniti )aloarea de origine. <aloarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de ac1izi+ie reprezint totalitatea costurilor necesare pentru ac1izi+ionarea si punerea bunului sau activului in stare de utilizare sau de folosire. 2. Care sunt masurile premergatoare lic0idarii? 0rt. &&). - %&* <or fi puse sub sigilii: magazinele, magaziile, depozitele, birourile, corespondenta comerciala, ar1iva, dispozitivele de stocare si prelucrare a informatiei, contractele, marfurile si orice alte bunuri mobile apartin!nd averii debitorului. %'* An situatia prevazuta la art. 22, inventarul bunurilor debitorului se va face dupa obtinerea relatiilor scrise privind situatia bunurilor debitorului. Daca n urma demersurilor efectuate conform prevederilor art.2E-24, administratorul judiciar nu identifica nici un bun, inventarul se nc1eie pe baza comunicarilor scrise transmise de autoritatile relevante. %)* 7u vor fi puse sub sigilii: a* obiectele care vor trebui valorificate de urgenta pentru a se evita deteriorarea lor materiala sau pierderea din valoare; b* registrele de contabilitate; c* cambiile si alte titluri de valoare scadente sau care urmeaza a fi scadente n scurt timp, precum si actiunile ori alte titluri de participatie ale debitorului, care vor fi luate de lic1idator pentru a fi ncasate sau pentru a efectua activitatile de conservare cerute; d* numerarul pe care lic1idatorul l va depune n banca n contul averii debitorului. %:* 0brogat. %2* 0brogat. %E* An timpul actiunii de sigilare, lic1idatorul va lua masurile necesare pentru conservarea bunurilor. 0rt. &&:. - %&* Daca averea debitorului poate fi inventariata complet ntr-o singura zi, lic1idatorul va putea proceda imediat la inventariere, fara a aplica sigiliile. An toate celelalte cazuri se va proceda la inventariere n cel mai scurt timp posibil. Debitorul va trebui sa fie de fata si sa asiste la inventar, daca judecatorul-sindic dispune astfel. Daca debitorul nu se va prezenta, el nu va putea contesta datele din inventar. %'* ?ic1idatorul, pe masura desfasurarii inventarierii, ia n posesie bunurile, devenind depozitarul lor judiciar. 0rt. &&2. - %&* ,nventarul va trebui sa descrie toate bunurile identificate ale debitorului.)) %'* 0ctul de inventar va fi semnat de lic1idatorul judiciar, de debitor, iar daca acesta nu participa la inventariere, numai de catre lic1idatorul judiciar. %)* An vederea conservarii patrimoniului, n cazul n care n averea debitoarei nu e-ista suficiente lic1iditati, lic1idatorul va putea valorifica de urgenta bunuri ale debitorului pentru obtinerea acestor lic1iditati fara aprobarea creditorilor. <alorificarea se va efectua prin licitatie publica, dupa evaluarea prealabila, pornind de la valoarea de lic1idare indicata de evaluator Bilet nr.1.; 1.1efiniti )aloarea de utilizare. <aloarea de utilizare J valoare de inlocuire <aloarea de utilizare reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru dob!ndirea unui bun susceptibil a fi folosit in acela"i scop, in acelea"i condi+ii de utilizare, avand aceea"i durata prezumata de folosinta si posedand aceleasi performante ca si bunul supus reevalurii. 2. 1efiniti .dizol)area societatilor comerciale.

dizolvarea societatii J ca un moment care pune capt activit+ii comerciale normale, a"a cum aceasta a fost determinat de actul constitutiv "i marc1eaz trecerea n faza lic1idrii. Deci, prin dizolvare, societatea intr ntr-o nou faz a e-isten+ei sale, n care urmeaz s se procedeze la lic1idarea bunurilor sale, adic la transformarea lor n bani, plata creditorilor "i repartizarea restului ntre asocia+i. 7umai dup parcurgerea acestui /ciclu. intervine stingerea personalit+ii juridice a societ+ii "i, o data cu aceasta, a tuturor raporturilor juridice ce o leaga. Biletul nr.1+< 1.1efiniti )aloarea substantiala. <aloarea substantiala este o valoare func+ional care pleac de la referin+ele de bilan+, dar +ine seama de implica+iile determinate de func+ia de e-ploatare a ntreprinderii, pe baza activelor de e-ploatare.Poate fi estimat la valoare brut %<S>*, la valoare redus %<S$* "i la valoare net %<S7* <0?O0$;0 SI>S@07g,0?n >$I@n %<S>* J0ctiv net contabil corectat % 0755 L Datorii* L 0ctive ob+inute prin nc1iriere sau leasing - 0ctive mprumutate# nc1iriate#cedate ter+ilor - 5osturi pentru repara+ii "i c1eltuieli de punere n functiune <0?O0$;0 SI>S@07g,0?n $;DISn %<S$* J <aloarea substan+ial brut - Datorii nepurttoare de dob!nzi - 0vantaje care dep"esc condi+iile normale de e-ploatare <0?O0$;0 SI>S@07g,0?n 7;@n %<S7* J <aloarea substan+ial brut - Datorii totale 2.Prezentati cauzele dizol)arii societatilor comerciale . Cauzele generale de dizol)are sunt acele motive, imprejurari, situatii %legale sau de fapt* care au ca efect dizolvarea oricarei forme societare. Potrivit art. ''F alin. %&* din ?egea nr. )&#&GG(, societatea se dizolva prin: trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia; declararea nulitatii societatii; 1otararea adunarii generale; 1otararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, ce impiedica functionarea societatii; insolventa societatii; alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii. 5azurile de dizolvare sunt de ordine publica, in sensul ca asociatii nu le pot inlatura, dar pentru fiecare din aceste cauze e-ista cate o modalitate de contracarare a efectelor Biletul nr.1+1 1. Prezentati momente din )iata intreprinderii in care este obiigatorie e)aluarea. modificri in mrimea si structura capitalului social - modificri in numrul si componenta ac+ionarilor sau asocia+ilor - actiuni juridice cu scop patrimonial %succesiuni, falimente, partaje* 2.5n ce constau operatiunile efectuate in situatia dizol)arii societatilor comerciale? Operatiuniele efecutate in dizolvarea societatilor comerciale in cazurile prevazute la art. ''F alin. %&* si cu e-ceptia modului de dizolvare prevazut la lit. f* si la art. ''4-')' din Gegea nr. 1*1;;< privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru lic1idarea societatii comerciale: &. inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor comerciale care urmeaza sa se lic1ideze, potrivit ?egii contabilitatii nr. 4'#&GG&, republicata, normelor si reglementarilor contabile, inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale evaluarii, efectuate cu aceasta ocazie; '. intocmirea situatiilor financiare de catre societatile comerciale care urmeaza sa se lic1ideze si care aplica $eglementarile contabile armonizate cu Directiva a ,<-a a 5omunitatilor ;conomice ;uropene si cu Standardele ,nternationale de 5ontabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. )(22#'((G, pe formatul prevazut in reglementarile respective; ). stabilirea de catre adunarea generala a actionarilor sau a asociatilor a operatiunilor care urmeaza sa fie efectuate de catre lic1idator in numele societatii comerciale; :. valorificarea elementelor de activ %vanzarea imobilizarilor si a stocurilor, incasarea creantelor, a investitiilor financiare pe termen scurt etc.*; 2. ac1itarea datoriilor societatii comerciale catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, precum si a celorlalte obligatii sociale

51

catre alte fonduri, salariati si alti terti; E. stabilirea rezultatului lic1idarii %profit sau pierdere*; F. calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit#venit si a impozitului pe dividende in urma actiunii de dizolvare#lic1idare: 4. intocmirea bilantului de partaj, in conformitate cu situatiile prevazute la pct. '; G. efectuarea partajului capitalului propriu %activului net* al societatii comerciale, rezultat din lic1idarea societatii com, in functie de: a* prevederile statutului si#sau ale contractului de societate; b* 1otararea adunarii generale a actionarilor#asociatilor, consemnata in registrul sedintelor adunarii generale; c* cota de participare la capitalul social. Partajul consta in impartirea capitalului propriu %activului net*, rezultat din lic1idare, intre actionarii sau asociatii societatii comerciale. Societatile comerciale pe actiuni, care intra sub incidenta ?egii nr. )&:#'((& pentru reglementarea situatiei unor societati comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare, au obligativitatea numirii lic1idatorilor in conformitate cu prevederile art. '24 din Gegea nr. 1*1;;<, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Biletulnr.1+2 1.1e ce este obligatorie e)aluarea in cazul pri)atizarii unei intreprinderi? Din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilan+urile societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor Din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul ntreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi e-trapolate in perioada post privatizare 5umparatorul nu investe"te pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita; <aloarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. 5u ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari. 2.Cine pot fi lic0idatorii? lic1idatorul este persoana fizica sau juridica, practician n insolventa, autorizat n conditiile legii,desemnata sa conduca activitatea debitorului si sa e-ercite atributiile prevazute la art. '2 n cadrul procedurii falimentului, at!t n procedura generala, c!t si n cea simplificata. Biletul nr.1+ 14biecti)ul si mi=loacele de realizare ale diagnosticului =uridic. obiectivul il constituie aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii, cu tertii sau cu salariatii. 5onstatari - gin!nd seama de prevederile legale in vigoare e-pertul evaluator va stabili daca: - Societatea este constituita legal; - ;-ista acte si contracte privind drepturile de proprietate; - ;-ista contracte inc1eiate cu partenerii e-terni; - ;-ista actiuni juridice in curs; - ;-ista contracte individule de munca; - 5are este regimul fiscal al intreprinderiiU 5oncluzia: Dup trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc: T Oportunit+ile e-istente in mediul e-terior ntreprinderii, adic evolu+ii cu un caracter previzibil pozitiv pt ntreprinderea evaluata cum ar fi legisla+ie si reglementari specifice favorabile. T $iscurile e-istente in mediul e-tern ntreprinderii, adic evolu+ii cu un efect previzibil negativ %invers oportunit+ilor* ; T Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi: - o buna organizare si func+ionare a ntreprinderii; - contract si statut corespunztoare; - rela+ii contractuale corecte; - finan+are asigurata; - absenta litigiilor; - reglementari fiscale aplicate corecte; - obliga+ii fiscale ndeplinite la timp; T puncte slabe, adic deficiente constatate in organizarea si func+ionarea ntreprinderii: - statutul si contractul necorespunztoare situa+iei de fapt; - e-istenta unor litigii contractuale cu ter+ii si cu proprii salaria+i; - conflicte de munca; - obliga+ii fiscale nerespectate.

26asuri de protectie impotri)a amenintarilor la adresa independentei. ;-pertizele contabile pot fi efectuate numai de ctre e-per+ii contabili nscri"i n @abloul 5orpului. ;-pertul contabil solicitat n efectuarea unei e-pertize contabile este obligat s fie independent fa+ de pr+ile interesate n e-pertiz, evit!nd orice situa+ie care ar presupune o lips de independen+ sau o constr!ngere care ar putea s-i impieteze integritatea "i obiectivitatea. - ;-pertizele contabile efectuate de e-per+ii contabili care nu ntrunesc condi+iile pentru a fi nscri"i ca membri ai 5orpului cad sub inciden+a sanc+iunilor privind e-ercitarea unei profesii fr auto riza+ie. Dac un e-pert contabil implicat ntr-o astfel de situa+ie este solicitat pentru efectuarea unei e-pertize contabile, el este obligat s aduc la cuno"tin+a solicitantului situa+ia n care se afl. - ,ndependen+a e-pertului contabil trebuie s fie absolut n cazul e-per+ilor contabili numi+i din oficiu de ctre organele n drept "i relativ n cazul e-per+ilor contabili recomanda+i de pr+i sau solicita+i n efectuarea de e-pertize contabile e-trajudiciare. - ,ndependen+a absolut a e-pertului contabil numit de ctre organele n drept deriv din obliga+ia acestuia de a +ine seama de toate cazurile de incompatibilitate, ab+inere "i recuzare prevzute de 5odul de procedur civil "i alte reglementri procedurale speciale, care sunt acelea"i cu cele privind judectorii. - ,ndependen+a e-pertului contabil este afectat grav n situa+iile reglementate de 5odul etic na+ional al profesioni"tilor contabili, Sec+iunea &((.'2 punctele 2 "i E. -;-per+ii contabili care se afl n situa+iile prevzute la punctele ) "i : de mai sus trebuie s le aduc, n scris, la cuno"tin+a organului care i-a numit, imediat dup numire. - ;-pertul contabil, la primirea oricrei lucrri de e-pertiz, va face un e-amen de independen+ "i va completa o SDeclara+ie de independen+= care va nso+i lucrarea depus pentru auditul de calitate la 5orp. Biletul nr.1+" 1.4biecti)ul si mi=loacele de realizare ale diagnosticului comercial. Obiectiv: determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere, in prezent si in viitor 5onstatari : a* pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in volumul toatal al activitatii intrepr b* se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii p importanta, durata de recuperare acreantelor, clienti restanti c* se analizeza furnizorii d* se identifica concurenta intreprinderii M actuala si potentiala e*se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii contractelor interne sau e-terne in cifra de afceri f* pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pietei g* vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul c1eltuielilor publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei; 5oncluzii M dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante: - oprtunitati - riscuri - puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc. - puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc. De catre cine se face numirea lic1idatorilor in soc pe actiuni si in comandita pe actiuniU 0rt. 'E:. - %&* 7umirea lic1idatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de adunarea generala, care 1otaraste lic1idarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel. %'* 0dunarea generala 1otaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv. %)* ,n cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a celor care au ceruto. ,mpotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, in termen de &2 zile de la pronuntare. Biletul nr.1+. 1.4biecti)ul si mi=ioacele de realizare ale diagnosticului te0nic& te0nologic si de e-ploatare. Diagnosticul te1nologic operativ sau de e-ploatare :.).&. Obiectiv: stabilirea m`surii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator. :.).'. 5onstatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si

52

analiza functiei de cercetare M dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii :.).). 5oncluzii prezentate sub forma: -oportunitatilor; -riscurilor; - punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii competente, -punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor. 2. 5n ce ordine )or fi platite creantele in cazul falimentului? &. ta-ele, timbrele sau orice alte c1eltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv c1eltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. &(, art. &G alin. %'*, art. '), ': si ale art. G4 alin. %)*, sub rezerva celor prevazute la art. &(' alin. %:*; '. creantele izvorate din raportul de munca; ). creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si c1eltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa desc1iderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa desc1iderea procedurii; :. creantele bugetare; 2. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de e-istenta; E. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica; F. creantele reprezentand credite bancare, cu c1eltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din c1irii; 4. alte creante c1irografare; G. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta: a* credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin &(3 din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic; b* creantele izvorand din acte cu titlu gratuit. Biletul nr. 1++ 1.4biecti)ul #i mi=loacele de realizare ale diagnosticului de organizare& management #i resurse umane. Obiectivul ]^l reprezint0 analiza structurii umane si a capacit0@ii personalului de a contribui la realizarea activit0@ii ]^ntreprinderii. 5onstat0ri se fac urm0toarele demersuri: a* 0naliza structurii umane si anume: - Organizarea ierar1ica si func@ionala a ]^ntreprinderii; - Date cu privire la personal: preg0tirea, gradul de ocupare; vec1imea in ]^ntreprindere; fluctua@iile, absenteism. b* Date cu privire la conducerea ]^ntreprinderii: v]_rsta, pregatire, e-perienta, stil de conducere, sistem de remunerare, legatura cu actionariatul c* Date sociale: climatul social, protectia muncii, organizare sindicala. 5oncluzia: 0naliz]_nd datele de mai sus se poate stabili: - Oportunit0@ile - $iscurile - Punctele forte: personal t]_n0r, fle-ibil, bine pregatir, e-ista o buna organizare, e-ista motivarea muncii. - puncte slabe: proasta func@ionare a conducerii; salarizare nestimulata; relatii de rudenie intre conducere si salaria@i. 2.Care este termenul lic0idArii societATii de la data dizol)Arii? 0rt. 'E(.%&* ?ic1idarea societatii trebuie terminata in cel mult ) ani de la data dizolvarii. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult ' ani. Biletul nr. 1+9 1. 4biecti)ele si mi=ioacele de realizare ale diagnosticului financiar(contabil. Obiective: a* Stabilirea e-istentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatului financiar si a strii de sntate a societarii; b* ;valuarea diferen+elor intre ratele de rentabilitate economice pe cel pu+in trei e-erci+ii financiare; c* Itilizarea rela+iilor efectului de levier pentru afaceri, diagnosticului ratei de rentabilitate a capitalurilor proprii. 5onstatri ,n urma analizei efectuate, av!nd ca mijloace de efectuare datele si informa+iile con+inute in situa+iile financiare, pe ultimii )-2 ani, preluate potrivit metodologiei specifice evalurii lor prin metode patrimoniale. 5oncluzile se e-prima sub forma: T Oportunit+ile

T $iscurile T Punctele forte T puncte slabe 2. 1aca lic0idarea se prelungeste peste durata e-ercitiului financiar& ce obligatii au lic0idatorii? 0rt. 'EF. Daca lic1idarea se prelungeste peste durata e-ercitiului financiar, lic1idatorii sunt obligati sa intocmeasca situatia financiara anuala, conformandu-se dispozitiilor legii si actului constitutiv. Biletul nr. 1+: 1. Rolul bilantului in diagnosticul de e)aluare. >ilan@ul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezint0 activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se ]^ntocmeSte, potrivit legii. >ilan@ul contabil este sursa de date ce se prelucreaz0 pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar. 2. 5n cazul in care soc aflata in lic0idare este in stare de insol)enta& ce obligatie are lic0idatorul? 0rt. 'F(&. - ,n cazul in care societatea aflata in lic1idare este in stare de insolventa, lic1idatorul este obligat sa ceara desc1iderea procedurii insolventei. ,n conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere desc1iderea procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de lic1idare. Biletul nr.1+; 1. Rolul bilantului functional in diagnosticul de e)aluare. >ilan+ul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale ntreprinderii: - func+iile de investi+ii, - de e-ploatare si - de trezorerie M in active si - func+ia de finan+are in pasiv. 2.A-plicati conceptul si tipurile de independenta. ,ndependenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care e-pertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate e-ercita misiunea %serviciul profesional* intr-o maniera obiectiva si corecta. ,ndependenta absoluta si independenta relativa a e-pertului contabil. 5omponentele independentei: &. ,ndependenta de spirit %in g!ndire*: o Stare de g!ndire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional farO sO fie afectat judecata profesionala; o ;a presupune integritate si obiectivitate. '. ,ndependenta in aparentO: o reprezinta capacitatea de a demonstra cO riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil; o este componenta fundamentala a independentei. In functionar public nu poate fi niciodata independent. 0ctivitatea de e-pert contabil este incompatibilO cu orice alta activitate curentO. 5erintele de independenta se aplica tuturor profesionisti&or contabili cu practica liberalO, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masurO de a influenta lucrrile profesionistului contabil. 5and isi e-ercita profesiunea cu titlu liber, profesionistul contabil trebuie sa fie si sa se manifeste liber fata de orice interes care ar putea fi avut in vedere, oricare ar fi realitatea, ca fiind incompatibil cu integritatea si obiectivitatea sa, cum ar fi: T implicarea financiara, directa sau indirecta, in activitatile unui client, ca de e-emplu: acceptarea unor forme de salarizare, detinerea de participatii la capital, darea sau luarea cu imprumut de bunuri, servicii sau bani, acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai; T implicarea profesionistului contabil in activitatile unui client, in calitate de membru al e-ecutivului acestuia sau ca angajat sub controlul directiunii acestuia; T acte de comert sau slujbe asigurate in acelasi timp cu e-ercitarea unei profesii liberale, care pot sfarsi printr-un conflict de interese, sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu e-ercitarea liberala a profesiei contabile, sau care sunt incompatibile cu necesitatea de a pastra pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil; T incidenta relatiilor familiale si personale asupra independentei; T conditiile in care onorariile primite de la un client constituie un procentaj inacceptabil de ridicat pentru cifra de afaceri totala a societatii de e-pertiza sau a unui practician individual; aceasta presupune sa nu se ocupe majoritatea activitatii profesionistilor contabili cu e-ecutarea de lucrari pentru o singura unitate patrimoniala, respectiv societate comerciala; T acceptarea e-ecutarii de lucrari in baza unor onorarii eventuale, neprecizate anticipat in suma absoluta, prin contract sau conventie .

53

1.

?ista incompatibilitatilor cu conditia de independenta a profesiunii contabile nu este limitativa si orice membru al 5orpului nu trebuie sa se gaseasca intro situatie de natura a-i stirbi independenta, c1iar daca nu se afla sub incidenta cazurilor de incompatibilitate aratate mai sus. Biletul nr.19< &.Care sunt pasii 7etapele! 5n determinarea acti)ului net corectat al unei intreprinderi? Pa"ii %etapele* n determinarea activului net corectat al unei ntreprinderi sunt: &. Separarea tuturor elementelor de active in elemente necesare e-ploatrii si elemente in afara e-ploatrii %necesare ntreprinderii* '. $eevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare e-ploatrii; ). 5alculul matematic al activului net corectat. 2.Amenintari la adresa independentei. 5ele 2 situatii de amenintare la adresa independentei sunt: &. ,nteresului propriu, '. Slabirea autocontrolului, ). $enuntarea la propriile convingeri, :. Danifestarile de familiarisrn, 2. 0ctiuni de intimidare Bilet nr. 191 Care sunt componentele fundamentale ale oricarei e)aluari de intreprindere? 5omponentele fundamentale ale oricarei evaluari sunt: 0ctivul net corectat si capacitatea beneficiara Diagnosticul juridic Diagnosticul functiunii de cercetare-dezvoltare Diagnosticul functiunii comerciale Diagnosticul functiunii de productie Diagnosticul functiunii de resurse umane Diagnosticul functiunii financiar-contabile 2. Care este termenul in care lic0idatorul )a con)oca adunarea generala a creditorilor de la sedinta comitetului creditorilor? 0rt. &&F. alin %)* ?ic1idatorul va convoca adunarea general a creditorilor n termen de ma-imum '( de zile de la data "edin+ei comitetului creditorilor, n"tiin+!ndu-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului "i a procesului-verbal al "edin+ei comitetului creditorilor privind raportul.. Biletul nr. 192 . 1. Dn ce const separarea bunurilor dintr(o $ntreprindere $n bunuri necesare i bunuri nenecesare? Separarea elementelor patrimoniale de activ %cu deosebire imobilizari si stocuri* in elemente necesare e-ploatarii si elemente in afara e-ploatarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun, si masurata prin gradul de participare la realizarea profiturilor. $ezultatul acestei operatiuni se poate concretiza: -fie in determinarea unei capacitati beneficiare superioare fata de profiturile inregistrate prin bilanturi, atunci cand pe cale de e-pertiza si diagnostic se constata o posibila crestere a gradului de utilitate a elementelor patrimoniale de activ; -fie in folosirea in alte scopuri sau cu alte destinatii a bunurilor mobile si imobile, fara utilitate sau cu utilitate redusa, in realizarea obiectului e-ploatarii societatii respective; pot fi avute in vedere cai de restructurare cum ar fi: formarea de noi societati comerciale, inc1irierea, concesionarea, asocierea etc., ori pur si simplu valorificarea, fie si ca materiale. 0ceste bunuri materiale urmeaza a se evalua in valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor. ,ndiferent de modul specific de evaluare, elementele patrimoniale in afara e-ploatarii se au in vedere, in mod distinct, cu ocazia aplicarii formulelor de evaluare a societatii respective. 2.1espre profesionalism. Pentru a fi realizat obiectului profesiei contabile, adica satisfacerea e-igentelor publicului, se impun patru imperative fundamentale% conf prevederilor 5odului ;tic 7ational*: -5redibilitatea. An ntreaga societate e-ista nevoia de credibilitate n informa+ie "i n sistemele de informa+ii. -Profesionalism. ;-ista o necesitate pentru clien+i, patroni "i alte pr+i interesate de a putea fi clar identificate persoanele profesioniste n domeniul contabil. - 5alitatea serviciilor. ;ste nevoie de asigurarea ca toate serviciile ob+inute din partea profesionistului contabil, sunt e-ecutate la standardul cel mai ridicat de performanta. -Ancredere. Itilizatorii serviciilor profesioni"tilor contabili trebuie sa se poat sim+i ncredin+a+i ca e-ista un cadru al eticii profesionale care guverneaz prestarea acestor servicii. Bilet nr. 19

1.Care sunt criteriile in functie de care se face e)aluarea bunurilor dintr(o intreprindere in )ederea determinarii acti)ului net cori=at? - separarea tuturor elementelor patrimoniale de activ in elemente necesare e-ploatarii si elemente in afara e-ploatarii %necesare intreprinderii*; - reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de activ necesare e-ploatarii; - calculul matematic al activului net corectat. 2. 1espre confidentialitate. 5onfidentialitatea presupune ca profesionistul contabil sa respecte caracterul privat al informatiilor obtinute n timpul misiunilor sale si sa nu le utilizeze sau sa le divulge, fara autorizatie scrisa, n afara de cazurile n care obligatia divulgarii este prevazuta de lege sau prin acte normtive imperative 5onfidentialitatea este stricta, n afara de cazurile n care a primit o autorizatiei speciala de a divulga informatiile sau n caz de obligatii legale sau profesionale. Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate, sub orice forma, subalterni sau colaboratori, respecta aceleasi reguli de confidentialitate. 5onfidentialitatea mai implica de asemenea faptul ca, informatiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil n beneficiul personal sau al unui tert. 0cest principiu nu se aplica divulgarii informatiilor care permit profesionistului contabil sa ndeplineasca obligatiile sale, stabilite prin normele profesionale. An interesul public si al profesiunii, normele profesionale trebuie sa defineasca conceptul de confidentialitate si sa furnizeze o orientare asupra naturii si ntinderii obligatiilor legate de confidentialitate si asupra circumstantelor n care divulgarea de informatii primite n cursul e-ercitarii unei misini, trebuie autorizata sau ceruta. Obligatiile de confidentialitate sau secret profesional sunt nscrise n legislatia fiecarei tari. Pentru a stabili daca informatiile confidentiale pot fi divulgate, trebuie avute n vedere mai multe aspecte, si anume: c!nd divulgarea este autorizata de client: daca interesele tuturor partilor %cu deosebire terti* pot fi lezate; c!nd divulgarea este ceruta de lege sau c!nd e-ista obligatii profesionale de divulgare: profesionistul trebuie sa faca apel la judecata sa pentru a determina tipul de informatii care pot fi divulgate; trebuie sa se evite situatiile care implica fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile; profesionistul trebuie sa se asigure ca persoanele care primesc informatiile sunt destinatarii corecti ai unor astfel de informatii, adica cu abilitati sa primeasca astfel de informatii; profesionistul trebuie sa stabileasca daca divulgarea si consecintele acesteia implica responsabilitatea sa. An toate aceste cazuri se recomanda consultarea organismului profesional si#sau a unui avocat. Biletul nr. 19" 1.Care sunt metodele de calcul a A?Corectat al unei 5ntrepr. ? Detoda substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat %val. matematica* a tuturor datoriilor actualizate. Detoda aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilan+ul contabil cu influentele din reevaluarea elementelor patrimoniale. Care este termenul in care Nudecatorul(sindic )a con)oca Adunarea creditorilor de la afisarea raportului fiscal ? cudecatorul sindic va convoca adunarea creditorilor inma-im )( de zile de la afisarea raportului fiscal. 5reditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 2 zile inainte de data convocarii. %0rt &'G ,?42* 1Art #%2 3 *#$ 'upa ce %unurile din averea de%itorului au fost lic(idate$ lic(idatorul va supune )udecatorului sindic un raport final #nsotit de situatiile financiare finale* copii de pe acestea vor fi communicate tuturor creditorilor si de%itorului si vor fi afisate la usa tri%unalului. +udecatorul sindic va convoca adunarea creditorilor #n termen de ma"imum ,- de zile de la afisarea raportului final. Creditorii pot formula o%iectii la raportul final cu cel putin . zile #nainte de data convocarii *%$ 4a data sedintei( 0udecatorul/sindic )a solutiona( prin +nc,eiere( toate obiectiunile la raportul final( +l )a aproba sau )a dispune( daca este cazul( modificarea corespunzatoare a acestuia *!$ Creantele care la data +nregistrarii raportului final )or fi +nca sub conditie nu )or participa la ultima distribuire Art #!5 3 6upa ce 0udecatorul/sindic aproba raportul final al lic,idatorului( acesta )a trebui sa faca distribuirea finala a tuturor fondurilor din a)erea debitorului Fondurile nereclamate +n termen de 25 de zile de catre cei +ndreptatiti la acestea )or fi depuse de catre lic,idator la banca( +n contul a)erii debitorului( iar extrasul de cont( la tribunal Acestea )or putea fi folosite +n conditiile art & alin *&$ 7 Bilet nr. 19.

54

5n ce consta metoda substracti)a de calcul a acti)ului net cori=at? Det. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat %val. matematica* a tuturor datoriilor actualizate. 2. Care este raspunderea membrilor organelor de conducere in cazul in care s(a a=uns in starea de insol)enta? $aspunderea membrilor organelor de supraveg1ere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alte persoane care au cauzat starea de insolventa a debitorului este solidara, cu conditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au e-ercitat mandatul ori in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa. Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii. Biletul nr.19+ 1. 5n ce consta metoda aditi)a de calcul a acti)ului net cori=at? <aloarea patrimoniala a unei ntreprinderi este activul net corijat 0ctivul net corijat se calculeaz prin doua metode: &. metoda aditiva 075J 50P P$OP$,, -#L D,6 D; $;;<0?I0$; 2. Ce se intelege prin termenul insol)enta 0cea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaz prin insuficien+a fondurilor bnesti pentru plata datoriilor e-igibile: a* insolven+a este prezumat a fi vdit atunci c!nd debitorul, dup )( de zile de la scaden+, nu a pltit datoria sa fa+ de unul sau mai mul+i creditori; b* insolven+a este iminent atunci c!nd se dovede"te c debitorul nu va putea plti la scaden+ datoriile e-igibile angajate, cu fondurile bne"ti disponibile la data scaden+ei. Bilet nr. 199 1 A-plicati relatia dintre acti)ul net cori=at al unei intreprinderi si )aloarea acesteia <aloarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. <aloarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat 0ctivul net corijat se calculeaz prin doua metode: &. metoda aditiva 075J 50P P$OP$,, -#L D,6 D; $;;<0?I0$; '. metoda substractiva 075 J 05@,<; $;;<0?I@; M D0@O$,, Detodele de determinare sunt: 0ctivul net corectat poate fi determinat prin doua metode: Detoda aditiva Detoda substractiva Detoda valorii substan+iale 0lte metode patrimoniale %Detoda capitalului permanent necesar e-ploatarii * 2.Ce se intelege prin procedura falimentului? Prin procedura falimentului se ntelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului n vederea lic1idarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul n care este nmatriculat; Bilet nr. 19: &.Cum se calculeazaI )aloarea substantiala bruta a unei intreprinderi? A-plicati semnificatia acesteia. <al. substan+iala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, de"i sunt nregistrate in patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze. ;a semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza ntreprinderea la un moment dat, prezent!nd valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului. 2.Care sunt principalele atributii ale =udecatorului sindic? Principalele atribu+ii ale judectorului-sindic, sunt: pronun+area motivat a 1otr!rii de desc1idere a procedurii judecarea contesta+iei debitorului mpotriva cererii introductive a creditorilor pentru nceperea procedurii; judecarea opozi+iei creditorilor la desc1iderea procedurii; desemnarea, motivat prin sentin+a de desc1idere a procedurii, dintre practicienii n insolven+ q confirmarea prin nc1eiere, a administratorului judiciar sau lic1idatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor; nlocuirea, pentru motive temeinice, prin nc1eiere, a administratorului judiciar sau lic1idatorului;

1.

judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-"i mai conduce activitatea; judecarea cererilor de atragere a rspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului n insolven+ judecarea ac+iunilor introduse de administratorul judiciar sau de lic1idator pentru anularea unor acte frauduloase "i a unor constituiri sau transferuri cu caracter patrimonial,anterioare desc1iderii procedurii; judecarea contesta+iilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricrei persoane interesate mpotriva msurilor luate de administratorul judiciar sau de lic1idator; admiterea "i confirmarea planului de reorganizare sau, dup caz, de lic1idare,dup votarea lui de ctre creditori; solu+ionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de ntrerupere a procedurii de reorganizare judiciare "i de intrare n faliment; solu+ionarea contesta+iilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau lic1idatorului; judecarea ac+iunii n anularea 1otr!rii adunrii creditorilor; pronun+area 1otr!rii de nc1idere a procedurii. Bilent nr. 19; 1.Ce este rata de actualizare? $ata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vrsminte de ncasat sau de pltit ulterior. 1espre integritate. Principiul integrit+ii impune ca obliga+ie tuturor profesioni"tilor contabili de a fi drep+i "i one"ti n rela+iile profesionale "i de afaceri. ,ntegritatea implic, de asemenea, tranzac+ii corecte "i juste. In profesionist contabil nu trebuie s se asocieze cu rapoartele, eviden+ele, comunicatele sau alte informa+ii c!nd apreciaz c acestea: con+in o declara+ie n mod semnificativ fals sau care induce n eroare; con+in declara+ii sau informa+ii eronate; omit sau ascund informa+ii, atunci c!nd aceste omisiuni induc n eroare. 7u se va considera c un profesionist contabil ncalc prevederile mentionate dac el furnizeaz un raport modificat pentru a respecta cerin+ele de mai sus. Bilet nr. 1:< Care sunt te0nicile de actualizare? $ata de actualizare este un element al pie+ei financiare introdus in calculul parametrilor economici si al indicatorilor financiari. 0ctualizarea si capitalizarea sunt ' te1nici legate dar diferite; sunt legate prin factorul timp. ;conomia de piata are ) piete diferite: &. piata de bunuri si servicii; '. piata financiara; ). piata muncii. ,n pia+a de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu at!t aduce pagube. ,n pia+a financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. ,n aceasta pia+a banii sunt neec1ivalenti si pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim te1nicile de actualizare. 0ctualizarea se realizeaz si se e-prima prin ' te1nici speciale , dup cum este luat in considerare factorul timp, astfel: &. Daca factorul timp se ia in calcul din direc+ia trecut M prezent - viitor , se aplica regula capitalizrii sau te1nica de capitalizare numita si de fructificare; - suma c1eltuita azi Se. are ca ec1ivalent in viitor, peste Sn. ani, o suma SR. daca suma e o amplificam cu factorul de capitalizare %&Li*n . '. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor Mprezent - trecut se aplica te1nica de actualizare numita si regula de actualizare - suma SR. prevazuta a fi c1etuita in viitor peste Sn. ani are in prezent valoarea S-. daca suma R o aplificam cu factorul de actualizare &#%&Li*n - suma i prevzuta a fi flu-ul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent valoarea e daca pe i il amplificam cu factorul de actualizare e J i KKK&KKKK %&Li*n - rd %rata deflatata* J i-f %&Lf*n - rata neutra de plasament & 0nJ & - %&Lt*n 1espre obiecti)itate.

55

In profesionist contabil trebuie s fie impar+ial "i nu trebuie s permit prejudec+ilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influen+elor nedorite s intervin n ra+ionamentele profesionale sau de afaceri. Principiul obiectivittii impune o obliga+ie tuturor profesioni"tilor contabili de a nu "i compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influen+ei nedorite a unor alte persoane. In profesionist contabil poate fi pus n situa+ii n care obiectivitatea i este afectat. ;ste imposibil ca toate aceste situa+ii s fie definite "i descrise. $ela+iile care aduc un plus de confuzii sau influen+eaz n mod negativ ra+ionamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate. Profesioni"tii contabili "i desf"oar activitatea n multe domenii diferite "i trebuie s-"i demonstreze obiectivitatea n mprejurri diferite. ,ndiferent de pozi+ie sau serviciul prestat, profesioni"tii contabili trebuie s protejeze integritatea serviciilor profesionale "i s men+in obiectivitatea n ra+ionamentul profesional. ,n selec+ionarea situa+iilor "i practicilor de care se vor ocupa n mod specific potrivit cerin+elor etice legate de obiectivitate trebuie acordat aten+ia corespunztoare urmtorilor factori: a. Profesioni"tii contabili sunt e-pu"i unor situa+ii n care asupra lor se pot e-ercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea. b. ;ste practic imposibil s se defineasc "i s se descrie toate situa+iile n care ar e-ista aceste posibile presiuni. ,n stabilirea standardelor pentru identificarea rela+iilor care pot ori par s afecteze obiectivitatea profesionistului contabil trebuie s domine un caracter rezonabil. c. @rebuie evitate rela+iile care permit ca idei preconcepute, prtinirea ori influen+ele altora s ncalce obiectivitatea. d. Profesioni"tii contabili au obliga+ia de a se asigura c personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile "i-a nsu"it principiul obiectivittii. Biletul nr.1:1 1.Prezentati metode de determinare a ratei de actualizare. - $entabilitatea specifica a"teptata pentru investi+ii alternative, - rata de actualizare J dob obligatiiunilor de stat L prima de risc,. - rata neutra de plasament pe pia+a financiara - rata dob!nzii ceruta pentru plata datoriei planificate; $ata dob!nzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale %rata dob!nzii de baza fr risc* 2.?ecesitatea unui cod etic al profesiei contabile. In cod de conduita este definit de specialisti ca un ansamblu de principii profesionale deetica ce reglementeaza e-ercitiul profesional al unor activitati. In cod de etica trebuie sa includa, in functie de specificul fiecarei profesiuni, modalitatide comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate , cat si reguli referitoarela conditiile de e-ercitare a activitatile profesionistilor ca reguli deontologice ce vizeazasa garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional.Profesia contabila se distinge de alte profesii prin insumarea unei responsabilitati fata deinteresul public, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii deinalta calitate in interes public si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii sireguli de comportament professional menite sa dea serviciilor respective autoritateanecesara si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii financiarcontabilecare pot influenta negative deciziile acestora.Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora decatre toti profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta, organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resurselenecesare pentru instruirea unui sistem de investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale si etice. Biletul nr. 1:2 1. Codul etic 5EAC% rol& structura. 5odul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol: da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor; protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative din economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul, coruptie etc. 5odul etic este structurat in trei parti si '' de sectiuni: Partea A M destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liber-profesionisti sau angajati- contine E sectiuni Sectiunea &((- ,ntroducere si principii fundamentale Sectiunea &&( M ,ntegritatea Sectiunea &'( M Obiectivitatea Sectiunea &)( M 5ompetenta profesionala si prudenta

Sectiunea &:( - 5onfidentialitatea Sectiunea &2( M 5omportamentul profesional Partea B F destinat profesiionistilor contabili independenti M &(sectiuni Sectiunea '(( M ,ntroducere Sectiunea '&( M 0cceptarea unui client Sectiunea ''( -5onflicte de interes Sectiunea ')( M Opinii suplimentare Sectiunea ':( M Onorarii si alte tipuri de remuneratii Sectiunea '2( M DarHetingul serviciilor profesionale Sectiunea 'E( - 5adouri si ospitalitate Sectiunea '4( M Obiectivitate- toate serviciile Sectiunea 'G( M ,ndependenta in misiuni de audit si certificare Partea C M destinata profesionistilor contabili nagajati M E sectiuni Sectiunea )(( M ,ntroducere Sectiunea )&( M5onflicte potentiale Sectiunea )'( M ,ntocmirea si raportarea informatiilor N Sectiunea ))( M ?uarea de masuri in cunostinta de cauza Sectiunea ):( - ,nterese financiare Sectiunea )2( M Stimulente. 0cceptarea si emiterea de oferte 2. Ce obligatie are debitorul sa puna la dispozitia administratorului =udiciar sau dupa caz lic0idatorului? Debitorul are obliga+ia de a pune la dispozi+ia administratorului judiciar sau, dup caz, lic1idatorului toate informa+iile cerute de acesta, precum "i toate informa+iile apreciate ca necesare cu privire la activitatea "i averea sa, precum "i lista cuprinz!nd pl+ile "i transferurile patrimoniale fcute de el n cele &'( de zile anterioare desc1iderii procedurii, sub sanc+iunea prevzut la art. &(4& alin. %&* pct. ' lit. d* "i e* din 5odul de procedur civil Biletul nr.1: 1.Prezentati si e-plicati modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi.insol)ents? $ata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului ntreprinderii. Desigur, se n+elege ca, atunci c!nd firma nu utilizeaz credite, rata de actualizare va fi egala cu costul capitalurilor proprii. 6ormula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este: 5DP5 J 5YprBYpr#vL5DB %&-5i* , unde: 5DP5 J costul mediu ponderat al capitalului 5Ypr J costul capitalului propriu Ypr J capitalul propriu < J valoarea de piata a intreprinderii %capital la dispozitia furnizorilor de capital* 5D J credite 5i J cota de impozit pe profit Sau Dodul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi 5ostul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere. -5ost cap propriu e-pr prin act commune J dividend ultimul an#val justa medie a actiuniiLcrestere preconizata a dividendului - cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi : Y5P$ J D,< L %&-d*Br S 5P$ D,< J dividendul pe actiune distribuit S J cursul bursier al actiunii firmei analizate d J rata de distribuire a dividendelor r J profitul net al firemie 5P$ J valoarea contabila a cap proprii ale firmei 2. Care sunt primele masuri in urma desc0iderii procedurii de insol)entei An urma desc1iderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor men+iona+i n lista depus de debitor n conformitate cu art. '4 alin. %&* lit. c* ori, dup caz, n condi+iile art. )' alin. %'*, debitorului "i oficiului registrului comer+ului sau, dup caz, registrului societ+ilor agricole ori altor registre unde debitorul este nmatriculat# nregistrat, pentru efectuarea men+iunii. %'* Dac creditorii cu sediul sau cu domiciliul n strintate au reprezentan+i n +ar, notificarea va fi trimis acestora din urm. %)* 7otificarea prevzut la alin. %&* se realizeaz conform prevederilor 5odului de procedur civil "i se va publica, totodat, pe c1eltuiala averii debitorului, ntr-un ziar de larg circula+ie "i n >uletinul procedurilor de insolven+. Bilet nr.1:" 1. Cum se determina costui capitalului propriu al unei intreprinderi? 5ostul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere.

56

(5ost cap propriu e-pr prin act commune J dividend ultimul an#val justa medie a actiuniiLcrestere preconizata a dividendului - cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi : Y5P$ J D,< L %&-d*Br S 5P$ D,< J dividendul pe actiune distribuit S J cursul bursier al actiunii firmei analizate d J rata de distribuire a dividendelor r J profitul net al firemie 5P$ J valoarea contabila a cap proprii ale firmei Cost L profit 7 di)idende! * capital propriu cost L dobanda M prima de risc 2. Ce )a cuprinde cererea de admitere a creantelor? 5u e-cep+ia salaria+ilor ale cror crean+e vor fi nregistrate de administratorul judiciar conform eviden+elor contabile, to+i ceilal+i creditori, ale cror crean+e sunt anterioare datei de desc1idere a procedurii, vor depune cererea de admitere a crean+elor n termenul fi-at n sentin+a de desc1idere a procedurii; cererile de crean+e vor fi nregistrate ntr-un registru, care se va pstra la grefa tribunalului. 5ererea va cuprinde: numele#denumirea creditorului, domiciliul#sediul, suma datorat, temeiul crean+ei, precum "i men+iuni cu privire la eventualele drepturi de preferin+ sau garan+ii. Biletul nr.1:. 1.A-plicati relatia dintre riscuri si rata de actualizare. $elatia dintre riscuri si rata de actualizare Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul este nesigur. 0cceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prin intermediul unor prime de risc. ?a naliza unei astfel de abordari ariscului, incertitudinile legate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii %metoda ec1ivalarii sigrantei sau metoda deducerii profitului* sau ca o crestere a ratei de actualizare %metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc*. $ata de actualizare trebuoie sa fie o rata inainte de impozitare ce reflecta evaluarile pietei curente ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice actuivului. $ata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru care estimarile viitorului flu- de numerar au fost ajustate. O rata care reflecta evaluarile pietei curente asupra valorii Mtimp a banilor si riscurile specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera flu-uri de numerar, cu valori, durata si profil al riscului ec1ivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie generate din active. Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de prsecirc;t si riscul flu-ului de numerar. 2.Aspecte conceptuale pri)ind etica. ;tica isi are originea in cuvantul /et1os. din limba greaca: aceasta poate insemna atatcaracterul unui individ, cat si cultura unei comunitati.; t i c a s e ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor u m a n e d i n p e r s p e c t i v e principiilor morale si a rolului acestora in viata sociala.;tica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens simai restrans reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesiiliberale.;-ista o stransa legatura intre educatie si etica,comportamentul etic presupunand un nivelde competenta ce se obtine prin actiuni educative Biletul nr.1:+ A-plicati relatia dintre riscuri si )aloarea intreprinderii. $iscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pie+ei si riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor. Prin urmare o ntreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai mare. Care sunt categoriile de persoane care )or putea propune un plan de reorganizare? Potri)it Gegii nr. :.*2<<+& categoriile de persoane i termenele $n care pot propune planul. %&* Irmtoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare n condi+iile de mai jos: a* debitorul, cu aprobarea adunrii generale a ac+ionarilor#asocia+ilor, n termen de )( de zile de la afi"area tabelului definitiv de crean+e, cu condi+ia formulrii, potrivit art. '4, a inten+iei de reorganizare, dac procedura a fost declan"at de acesta, "i potrivit art. )) alin. %E*, n cazul n care procedura a fost desc1is ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori; b* administratorul judiciar, de la data desemnrii sale "i p!n la mplinirea unui termen de )( de zile d ela data afi"rii tabelului definitiv de crean+e, cu condi+ia s "i fi manifestat aceast inten+ie p!n la votarea raportului prevzut la art. 2G alin. %'*; c* unul sau mai mul+i creditori care "i-au anun+at aceast inten+ie p!n la

votarea raportului prevzut la art. 2G alin. %'*, de+in!nd mpreun cel pu+in '(3 din valoarea total a crean+elor cuprinse n tabelul definitiv de crean+e, n termen de )( de zile de la data afi"rii tabelului definitiv de crean+e. Biletul nr. 1:9 1.A-plicati relatia dintre rata de actualizare si )aloarea intreprinderii. ,nte rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica. 2.Ce sunt ser)iciile profesionale? Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere apti-tudini contabile inrudite, prestat de un contabil profesionist, ca, de e-emplu: servicii de contabilitate; audit; fiscalitate; consultants manageriala; management financier. Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva. Biletul nr. 1:: Anumerati unele posibile riscuri e-terne si riscuri interne ale unei intreprinderi cu influenta asupra ratei de actualizare. @otalitatea riscurilor la care este supusa intrepr : -riscuri e-terne: risc de tara, risc de ramura, depolitica economica, fiscala, risc de neadaptare a managementului la e-igentele economiei de piata: -riscuri interne : dezec1ilibru financiar, te1nologii invec1ite, ec1ipamente depaasite, produse demodate si orice punct slab retinut in cadrul diagnosticului. $iscurile e-terne se obtin printr-o buna documentare, cele interne se obtin prin evaluarea si transformarea in riscuri a tuturor punctelor slabe depistate in diagnosticul de evaluare. 1espre #tandardele 5nternationale de Audit. #tandardele internationale de audit si rolul organismelor profesionale. ,605, prin 5onsiliul pentru Standarde ,nternationale de 0udit si 0sigurari %,00S>*, emite urmatoarele categorii de standarde: Standardele ,nternationale de 0udit %,S0*; Standardele ,nternationale pentru Disiunile de ;-aminare %,S$;*; Standardele ,nternationale pentru Disiunile de 5ertificare %,S0;*; Standardele ,nternationale pentru Serviciile 5one-e %,S$S*. ,00S> emite, de asemenea, Declaratii aferente de practica, norme metodologice si indrumari pentru profesionistii contabili. Obligatiile organismelor membre ,605 in legatura cu aceste standarde si alte documente se refera la depunerea de eforturi sustinute pentru: incorporarea standardelor internationale si a celorlalte documente emise de ,00S> in standardele nationale sau, acolo unde responsabilitatea emiterii standardelor nationale revine tertilor, convingerea acestora sa incorporeze in standardele nationale standardele si celelalte documente emise de ,00S>; asistarea la implementarea standardelor internationale sau a standardelor nationale care incorporeaza standardele internationale; implementarea unui process care sa furnizeze membrilor la timp traducerea corecta si completa a satndardelor internationale si a celorlalte documente emise de ,00S>. Biletul nr.1:; 1.Ce semnificatie are coeficientui de )olatilitate al actiunilor unei intreprinderi asupra )alorii acesteia? &':. 5oeficientul de volatilitate al actiunilor unei intr e-prima si masoara sensul si marimea abaterii rentabilitatii actiunilor intreprinderii fata de abaterea rentabilitatii din ramura din care face parte >t& M duce la cresterea primei de risc pentru intr de evaluat >p& - duce la scaderea primei de risc pentru intr de evaluat 2.Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public. Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public,fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere:actionari,salariati,banci,buget,etc. Profesia contabila se distinge prin acceptarea responsabilitatii sale fata de public,prin public intelegandu-se: 5lientii; 9uvernul; 0ngajatorii; ,nvestitorii; Oamenii de afaceri; 5omunitatile financiare; Donatorii de fonduri; Orice alta persoana, care dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a economiei. 0ceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de interes general. ,nteresul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili,in slujba carora se afla. ,nteresul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de

57

interesul public: 0uditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital; $esponsabilii financiari%directorii economici* cu atributii in diverse domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei; 0uditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect,care sporeste increderea in informatiile financiare e-terne ale patronului; ;-pertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare; 5onsilierii de gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte. ,ntrodusa la inceput in SI0 prin ?egea SarbanesO-leR,supraveg1erea publica a fost preluata la nivelul I; prin noua Directiva a 4-a,care la nivelul fiecarui stat membru trebuia implementata in legislatiile nationale pana in luna iunie '((4. Supraveg1erea publica,in spiritul si litera Directivei a 4-a ,consta in implementarea unui sistem eficient de supraveg1ere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit;acesta nu presupune neaparat crearea unui organism de supraveg1ere publica. Pentru a nu afecta interesul public,supraveg1erea publica trebuie sa respecte urmatoarele principii: @oti auditorii statutari si toate firmele de audit sunt supusi supraveg1erii publice,iar cand autoritatea competenta in domeniul auditului statutar este un organism profesional autonom,sistemul de supraveg1ere publica se e-tinde si asupra acestuia. Sistemul de supraveg1ere publica este condus de nepracticieni;se presupune ca nepracticianul detine cunostinte in domenii relevante pentru auditul statutar fie datorita e-perientei sale profesionale,fie pentru ca stapaneste cel putin una dintre disciplinele care fac obiectul pregatirii in domeniul auditului statutar. Persoanele implicate in conducerea sistemului de supraveg1ere publica sunt selectate printr-o procedura de nominalizare independenta si transparenta. Sistemul de supraveg1ere publica isi asuma responsabilitatea finala a supraveg1erii: 0utorizarii%acreditarii* si evidentei auditorilor statutari si ale firmelor de audit; 0doptarii standardelor de conduita profesionala si de control intern de calitate a firmelor de audit,precum si a standardelor de audit; Dezvoltarii profesionale continue,asigurarii calitatii si sistemelor de investigatii si sanctiuni disciplinare. Biletul nr.1;< Ce este )aloarea patrimoniala a unei intreprinderi si prezentati cate)a din metodele de determinare. <aloarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat ob+inut ca diferen+a intre activul bilan+ului economic si datoriile nscrise in acest bilan+. Detode- vezi >iletf. Rolul profesiei contabile pentru dez)oltarea economiei. Rolul profesiei contabile pentru dez)oltarea economiei. #5 Rolul social al profesionistilor contabili. Profesionistii contabili satisfac un interes general, dat fiind faptul ca nu e-ista progres fara dezvoltarea pietelor, iar acestea, la randul lor, nu se pot dezvolta fara profesionisti contabili. >ilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. Dezvoltarea intreprinderilor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili. $egulile contabile, ca si actorii principali M profesionistii contabili, sunt indispensabile pentru bunul mers al economiei mondiale. ,n caz contrar, cum altfel s-ar putea masura activitatile economiceU cum ar putea sa e-iste bugete nationale si impozite si deci solidaritate intre cetatenii aceluiasi statU cum ar putea sa e-iste incredere in tranzactiile comerciale si financiareU cum s-ar putea imparti roadele activitatilor economice intre angajatii unei companii si proprietarii acesteia, intre munca si capitalU De asemenea, trebuie mentionat si rolul social al profesionistilor contabili, pe de o parte, prin faptul ca determinarea si plata tuturor veniturilor in societate constituie una din lucrarile importante ale profesionistilor contabili, iar pe de alta parte , de calitatea muncii lor depinde bunastarea salariatilor si a cetatenilor unei tari. @oti profesionistii contabili au misiunea de a actiona peste tot in interes public, iar aceasta misiune trebuie indeplinita indifferent de locul in care isi desfasoara activitatea: in institutii, in afaceri, in educatie sau in practica libera. ,ndeplinirea rolului contabilitatii si al profesionistilor contabili in dezvoltarea economica durabila prin satisfacerea interesului public este conditionata de e-istenta unor organisme profesionale nationale puternice, care sa lupte pentru aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii si auditului. Profesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii

economice si sociale; ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industriale, financiare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc. $olurile pe care le joaca profesionistii contabili, in orice sector din economie ar lucra, sunt foarte diverse: ei lucreaza in contabilitate si raportare financiara, in management, in fiscalitate, in sisteme informatice, in finante corporative si inteligenta manageriala, ca auditori interni sau e-terni, in consultanta, in educatie etc.; ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale; ei contribuie la performantele pietelor financiare etc Biletul nr. 1;1 1.Ce este capacitatea beneficiara a unei intreprinderi si ce semnificatie are in e)aluarea intreprinderii. 5apacitatea beneficiara inseamna aptitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o sc1imbare semnificativa nu a avut loc J randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea 2.1espre competenta profesionala si prudenta. &)(.& Principiul competen+ei profesionale "i pruden+ei impune tuturor profesioni"tilor contabili urmtoarele obliga+ii: %a* s men+in cuno"tin+ele "i aptitudinile profesionale la nivelul prevzut pentru a se asigura c un client sau un angajator va primi servicii profesionale competente; ui %b* s ac+ioneze cu aten+ia necesar "i in conformitate cu standardele te1nice "i profesionale in vigoare in procesul furnizrii de servicii profesionale. &)(.' Serviciul profesional competent impune e-ercitarea unei judec+i solide in utilizarea cuno"tin+elor "i aptitudinilor profesionale in realizarea acestui serviciu. 5ompeten+a profesional poate fi impr+it in dou faze distincte: %a* dobandirea competen+ei profesionale; "i %b* men+inerea competen+ei profesionale. &)(.) Den+inerea competen+ei profesionale necesit cunoa"terea continu "i in+elegerea volu+iilor te1nice, profesionale "i de afaceri relevante. Dezvoltarea profesional continu ii d posibilitatea profesionistului contabil s i"i dezvolte "i s i"i men+in capacit+ile de a ac+iona 5ompetent in mediul profesional. &)(.: Pruden+a implic responsabilitatea de a ac+iona in concordan+ cu dispozi+iile privind o misiune, cu grij, meticulous "i la timp. &)(.2 In profesionist contabil trebuie s ia msurile necesare pentru a se asigura c persoanele care lucreaz sub autoritatea profesionistului contabil in calitate de profesionist au o pregtire "i o supraveg1ere corespunztoare. &)(.E 0tunci cand este cazul, un profesionist contabil trebuie s in"tiin+eze clien+ii, angajatorii sau al+i utilizatori ai serviciilor profesionale de limitrile inerente din serviciile respective. Biletul nr.1;2 1.Care sunt pasii 7etapele! pentru determinarea capacitatii beneficiare a unei Tntreprinderi? - studiul rezultatelor trecute %) ani* - e-amenul previziunilor - mi-ajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacit+ii beneficiare ,. Studiul rezultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a profitului din bilan+ care ndepline"te cumulativ : condi+ii: &. este un profit stabil; '. este un profit real; ). este un profit cert; :. profitul poate fi considerat ca neproductibil in viitor. Se porne"te de la profitul din bilan+ cruia i se aduc corec+ii: 0. corec+ii pe orizontala intre e-erci+ii care scot in evidenta modificrile din legisla+ie. Deci trebuie sa facem comparabile bilan+urile si sa le aducem la nivelul ultimului an. >. 5orec+ii pe verticala adic pentru fiecare e-etcitiu in parte de la 50 pana la profitul net sunt ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe baza constatrilor din diagnosticul de evaluare.: - marja bruta; - valoarea adugata - e-cedent brut#net din e-ploatare; - profit net 0. prima categorie de corec+ii se refera la corectarea profitului ob+inut din diferen+e de curs valutar; >. a doua categorie de corec+ii sunt legate de amortismente - se nltura orice e-ces de amortizare si se aduga orice insuficienta de amortizare, referin+a constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de e-per+ii te1nici; 5. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele

58

1.

&.

'. ).

sau e-agerrile trebuie adugate sau eliminate, referin+a constituind-o standardele si studiile efectuate de e-per+i in munca si protec+ia sociala; D. a patra categorie se refera la stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sf!r"it de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil; ;. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi e-cep+ionale - se re+in numai acele profituri care provin din opera+iuni obi"nuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor 6. corec+ii legate de sinergii 9. alte corec+ii care pot rezulta din diagnostic ,n concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea ntreprinderii. ,,. ;-amenul previziunilor ;valuatorul face discu+ii cu conducerea asupra viitorului ntreprinderii din care trebuie sa rezulte ca ntreprinderea va avea continuitate in viitor, altfel evaluatorul va folosi metode lic1ida+i ve. ,,,. 5alculul matematic prin : variante de lucru din acre evaluatorul va folosi una: a* capacitatea beneficiara la nivelul mediei profiturilor nete anuale previzionale; se recomanda in evaluarea pentru privatizare unde trecutul este neproductibil. b* 5apacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale corectate, se folose"te in evaluri pt fuziuni, divizri, majorri de capital. c* 5apacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din intreaga periaoda trecuta si viitoare; se utilizeaz in evaluarea pt v!nzri intre proprietari priva+i. d* 5apacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si viitoare, de e-: ) ani din trecut si l an viitorsau l an trecut si ) ani viitor. Cum e-plicati necesitatea reglementarii profesiei contabile? ?ecesitatea reglementarii profesiei contabile. $eglementarea unei profesii este impusa de nevoia de standarde profesionale, etice, de educaie care sa fie ndeplinite de membrii acelei profesii. 7ecesitatea "i natura reglementarii depend de urmatorii factori: 5apacitatea profesiei respective de a raspunde necesitatilor economice "i societatii. 5onditiile de piata in care activeaza profesia. ;-istenta unui dezec1ilibru in ce priveste cunostintele intre clientul care primeste serviciile respective si furnizorul acestor servicii adica profesionistul contabil care detine e-perienta necesara pantru a fi stabilite relatiile intre cele doua domenii B5GATCG 1; 1. Prezentati si e-plicati " corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilant pentru determinarea capacitatii beneficiare3 0. prima categorie de corec+ii se refera la corectarea profitului ob+inut din diferen+e de curs valutar; >. a doua categorie de corec+ii sunt legate de amortismente M se nltura orice e-ces de amortizare si se aduga orice insuficienta de amortizare, referin+a constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de e-per+ii te1nici; 5. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau e-agerrile trebuie adugate sau eliminate, referin+a constituind-o standardele si studiile efectuate de e-per+i in munca si protec+ia sociala; D. a patra categorie se refera la stocuri M se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sf!r"it de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil; ;. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi e-cep+ionale M se re+in numai acele profituri care provin din opera+iuni obi"nuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor 6. corec+ii legate de sinergii 9. alte corec+ii care pot rezulta din diagnostic ,n concluzie, pe baza constatrilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea ntreprinderii. 1.Ce este auditul intern? 0uditul intern este activitatea de e-aminare obiectiva a ansamblului activitatilor unei organizatii in scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului, controlului si proceselor de conducere a acesteia. ;l poate fi e-ercitat atat de persoane din interiorul organizatiei in cauza, cat si de persoane din e-teriorul acesteia. 0uditul intern are scopul: T de a verifica daca activitatea organizatiei este in conformitate cu politicile, programele si managementul acestuia, conform prevederilor legale; T de a evalua cat de adecvate sunt controalele financiare si nefinanciare dispuse de conducerea entitatii economice, si daca acestea sunt aplicate si in ce masura, in scopul cresterii eficientei activitatii organizatiei;

T de a evalua cat de adecvate sunt informatiile financiare si nefinanciare furnizate conducerii entitatii economice, pentru cunoasterea realitatilor din organizatia respectiva; T de a proteja elementele patrimoniale bilantiere si e-trabilantiere ale organizatiei si de a identifica metodele de prevenire a fraudelor si a pierderilor de orice fel. Biletulnr.1;" 1.Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in legatura cu amortizarile si pro)izioanele pentru deprecierea imobilizarilor? - ,nfluen+eaz amortizrile te1nice reale "i cea fiscal - Anltur amortizrile n e-ces 2. Care sunt deosebirile fundamentale intre auditul intern si auditul statutar? 8tatutul auditorului M auditorul statutar e un furnizor liber de servicii pe piata - auditorul intern face parte din structura intreprinderii; '. 9eneficiarii auditului : - auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare %consumatorii finali*; - auditorul intern lucreaza in beneficiul responsabililor structurilor interne ale intreprinderii; ). Obiecti)ele auditului - 0udit statutar M are ca obiectiv e-primarea unei opinii cu privire la imaginea fidela a pozitiei, situatiei si performantei financiare; - auditul intern are ca obiectiv e-istenta, adaptabilitatea si modul de aplicare al procedurilor , deci a sistemului de control al intreprinderii ; Controlul intern M constituie pentru auditul intern un S5OP iar pentru auditul statutar un D,c?O5. :.6omeniul de aplicare 0uditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in car activitatile contribuie la elaborarea situatiilor financiare ; 0uditul intern - are o arie mult mai vasta , el cuprinde nu numai toate functiile intreprinderii , dar in integralitatea acestora % se ocupa de toate procedurile c1iar daca au sau nu legatura cu practicile financiare Me-. Probleme de recrutare de personal. 0ctual managerii gresesc deoarece incarca activitatea audit intern cu peste G(3 parte financiara*. 2. :ozitia fata de frauda 0uditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor financiare, in afara altor obligatii legale ale auditorului cum r fi cea de divulgare. 0uditorul intern M desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude , el este mult mai in masura sa contribuie la prevenirea si descoperire fraudelor , suspectand si adancind controlul asupra oricarei nerespctari a procedurilor de control intern. ; <ndependenta ;ste diferita in sensul ca: -0uditorul statutar are o independenta absoluta fata de intreprindere . -0uditorul intern are o independenta restrictiva ; el este independent fata de orice structura a intreprinderii auditata , nu si fata de conducere . F. :eriodicitatea auditurilor -0uditorul statutar vine temporar si are aceeasi interlocutori ; -0uditorul intern este permanent in intreprindere si temporar dpdv. 0l interocutorilor , potrivit planului de audit intern . %0uditorul statutar are obligatia de a participa la inventariere deoarece este necesara o opinie fara rezerva . 7eparticiparea acestuia atrage dup sine intocmirea raportului cu rezerva pt. incertitudinea stocurilor de e-* . 4 -etodologia ' -0uditul statutar se e-ercita pe bza unei metodologii unice si unitare stabilite de ,00S> %5onsiliul pt. Standarde ,nternationale de 0udit si 0sigurare * -0uditul intern , desi se e-ercita pe baza unei metodologii unice stabilite de ,,0, %,nstitutul ,nternational al 0uditului ,ntern * , in aplicare el este adaptat la specificul si cultura intreprinderii , in folosul conducerii . Biletul nr. 1;. 1.Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in legatura cu c0eltuielile salariale? se ajusteaz profitul net prin nlturarea din costuri a e-ceselor de salarizare "i adugarea insuficien+ei de salarizare, referin+a constituind-o standardele sau studiile efectuate pe pia+a muncii de ctre e-per+i independen+i n munc "i protec+ie social 2.1e catre cine sunt desemnati administratorii societatilor comerciale? Art. 1 91. - %&* 0dministratorii sunt desemnati de catre adunarea generala ordinara a actionarilor, cu e-ceptia primilor administratori, care sunt numiti prin actul constitutiv. Biletulnr.1;+

59

1.A-plicati corectiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului din bilantul contabil pentru a determina capacitatea beneficiara a fntreprinderii. ;fectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale. De e-emplu produsele obtinute de o intreprindere cu productie integrata. Printr-un diagnostic bine e-ecutat se pot descoperi toate complementaritatile din activitatea intreprinderii si se pot ajusta rezultatele financiare 2.Prezentati rolul consiliului de administratie in cadrul societatii pe actiuni. 5onsiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu e-ceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a actionarilor. 5onsiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor: a* stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii; b* stabilirea politicilor contabile "i a sistemului de control financiar, precum "i aprobarea planificrii financiare; c* numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor; d* supraveg1erea activitatii directorilor; e* pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea 1otararilor acesteia; f* introducerea cererii pentru desc1iderea procedurii insolventei societatii, potrivit ?egii nr. 42#'((E privind procedura insolventei. De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie din partea adunarii generale a actionarilor. 5onsiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general. Directorii pot fi numiti dintre administratori sau din afara consiliului de administratie. Daca prin actul constitutiv sau printr-o 1otarare a adunarii generale a actionarilor se prevede acest lucru, presedintele consiliului de administratie al societatii poate fi numit si director general. 5onsiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. ,n lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau. Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa reprezinte societatea, actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor. Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezinta societatea doar actionand impreuna pot imputernici pe unul dintre ei sa inc1eie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni. ,n cazul in care consiliul de administratie deleaga directorilor atributiile de conducere a societatii ,puterea de a reprezenta societatea apartine directorului general. 5onsiliul de administratie inregistreaza la registrul comertului numele persoanelor imputernicite sa reprezinte societatea, mentionand daca ele actioneaza impreuna sau separat. 0cestea depun la registrul comertului specimene de semnatura. Dembrii consiliului de administratie isi vor e-ercita mandatul cu prudenta si diligenta unui bun administrator. 0dministratorul nu incalca obligatia prevazuta la alin. anterior, daca in momentul luarii unei decizii de afaceri el este in mod rezonabil indreptatit sa considere ca actioneaza in interesul societatii si pe baza unor informatii adecvate. Decizia de afaceri este orice decizie de a lua sau de a nu lua anumite masuri cu privire la administrarea societatii. Dembrii consiliului de administratie isi vor e-ercita mandatul cu loialitate, in interesul societatii. Dembrii consiliului de administratie nu vor divulga informatiile confidentiale si secretele comerciale ale societatii, la care au acces in calitatea lor de administratori. 0ceasta obligatie le revine si dupa incetarea mandatului de administrator. Biletui nr.1;9 1.Care sunt asteptarile publicului de la un audit statutar? Publicul se a"teapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prinoferirea unei resigurri referitoare la: -acurate+ea declara+iilor financiare; -continuitatea e-ploatrii "i solvabilitatea firmei; -e-isten+a unor fraude; -respectarea de ctre firm a obliga+iilor sale legale; -comportamentul responsabil al firmei fa+ de problemele legate de mediu "i probleme sociale. 2.#arcinile directorilor in cadrul societatilor pe actiuni. Directorii sunt responsabili cu luarea tuturor msurilor aferente conducerii societ+ii, nlimitele obiectului de activitate al societ+ii "i cu respectarea competen+elor e-clusiverezervate de lege sau de actul constitutiv consiliului

de administra+ie "i adunrii generalea ac+ionarilor. Biletul nr. 1;: 1.Care sunt )ariantele teoretice de calcul matematic al capacit2ii beneficiare a unei $ntreprinderi? 5apacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante: - ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale previzionate; - ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute; - ca medie a profiturilor anuale previzionate; - ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare 2.4bliga2iile administratorilor $n cadrul societ2ilor pe ac2iuni. 0rt. &::'. - %&* 0dministratorii sunt rspunztori de ndeplinirea tuturor obliga+iilor, potrivit prevederilor art. F' "i F). %'* 0dministratorii rspund fa+ de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele ndeplinite de directori sau de personalul ncadrat, c!nd dauna nu s-ar fi produs dac ei ar fi e-ercitat supraveg1erea impus de ndatoririle func+iei lor. %)* Directorii vor n"tiin+a consiliul de administra+ie de toate neregulile constatate cu ocazia ndeplinirii atribu+iilor lor. %:* 0dministratorii sunt solidar rspunztori cu predecesorii lor imedia+i dac, av!nd cuno"tin+ de neregulile sv!r"ite de ace"tia, nu le comunic cenzorilor sau, dup caz, auditorilor interni "i auditorului financiar. %2* An societ+ile care au mai mul+i administratori rspunderea pentru actele sv!r"ite sau pentru omisiuni nu se ntinde "i la administratorii care au fcut s se consemneze, n registrul deciziilor consiliului de administra+ie, mpotrivirea lor "i au ncuno"tin+at despre aceasta, n scris, pe cenzori sau auditorii interni "i auditorul financiar. 0rt. F'. - Obliga+iile "i rspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozi+iile referitoare la mandat "i de cele special prevzute n aceast lege. 0rt. F). - %&* 0dministratorii sunt solidar rspunztori fa+ de societate pentru: a* realitatea vrsmintelor efectuate de asocia+i; b* e-isten+a real a dividendelor pltite; c* e-isten+a registrelor cerute de lege "i corecta lor +inere; d* e-acta ndeplinire a 1otr!rilor adunrilor generale; e* stricta ndeplinire a ndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun. 0$@. &:' %&* 5onsiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu e-ceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a actionarilor. %'* 5onsiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor: a* stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii; b* stabilirea politicilor contabile "i a sistemului de control financiar, precum "i aprobarea planificrii financiare; c* numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor; d* supraveg1erea activitatii directorilor; e* pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea 1otararilor acesteia; f* introducerea cererii pentru desc1iderea procedurii insolventei societatii, potrivit ?egii nr. 42#'((Eprivind procedura insolventei.%)* De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie din partea adunarii generale a actionarilor, in conformitate cu art. &&: Biletui nr.1;; 1.Care sunt elementele de calcul necesare pentru e)aluarea intreprinderii prin rentabilitate? ;lementele de calcul pentru evaluare prin rentabilitate a unei intreprinderi sunt: - rata de capitalizare %fructificare sau actualizare*; - profitul respective acel profit care e-prima capacitatea beneficiara a intreprinderii; - perioada de referinta 2.Cine reprezinta societatea pe actiuni in raport cu tertii si in =ustitie? %&* 5onsiliul de administra+ie reprezint societatea n raport cu ter+ii "i n justi+ie. Anlipsa unei stipula+ii contrare n actul constitutiv, consiliul de administra+ie reprezintsocietatea prin pre"edintele su.%'* Prin actul constitutiv, pre"edintele "i unul sau mai mul+i administratori pot fi mputernici+i s reprezinte societatea, ac+ion!nd mpreun sau separat. O astfel de clauzeste opozabil ter+ilor.%)* Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezint societatea doar ac+ion!nd mpreun pot mputernici pe unul dintre ei s nc1eie anumite opera+iuni sau tipuri deopera+iuni.%:* An cazul n care consiliul de administra+ie deleag directorilor atribu+iile deconducere a societ+ii n conformitate cu art. &:), puterea de a reprezenta societateaapar+ine directorului general. Dispozi+iile alin. %'*-%:* se aplic directorilor n modcorespunztor. 5onsiliul de

60

administra+ie pstreaz ns atribu+ia de reprezentare asociet+ii n raporturile cu directorii.%2* 5onsiliul de administra+ie nregistreaz la registrul comer+ului numele persoanelor mputernicite s reprezinte societatea, men+ion!nd dac ele ac+ioneaz mpreun sauseparat. 0cestea depun la registrul comer+ului specimene de semntur. Biletul nr.2<< 1Ce $n2elege2i prin perioada de referin2 a unei $ntreprinderi $n e)aluarea acesteia prin rentabilitate. Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, respective perioada la sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace asemenea sc1imbari in viata intreprinderii incat sa-, permita sa-si reia ciclul vietii. 0stfel de sc1imbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea, asocierea, formarea de noi societati comerciale, injectii de capital pentru modernizarea ec1ipamentelor si te1nologiilor, pentru reinnoirea produselor, etc. Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu termenul de recuperare al investitiei. 2.1e ctre cine sunt numi2i membrii consiliului de supra)eg0ere? 0rt. &2) %&* Dembrii consiliului de supraveg1ere sunt numiti de catre adunarea generala a actionarilor, cu e-ceptia primilor membri, care sunt numiti prin actul constitutiv. %'* 5andidatii pentru posturile de membru in consiliul de supraveg1ere sunt nominalizati de catre membrii e-istenti ai consiliului sau de catre actionari. %)* 7umarul membrilor consiliului de supraveg1ere este stabilit prin actul constitutiv. 0cesta nu poate fi mai mic de ) si nici mai mare de &&. %:* Dembrii consiliului de supraveg1ere pot fi revocati oricand de adunarea generala a actionarilor, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. %2* 5onsiliul de supraveg1ere alege dintre membrii sai un presedinte al consiliului. 0rt. &2)CF %&* ,n cazul vacantei unui post de membru in consiliul de supraveg1ere, consiliul poate proceda la numirea unui membru provizoriu, pana la intrunirea adunarii generale. %'* Daca vacanta mentionata la alin. %&* determina scaderea numarului membrilor consiliului de supraveg1ere sub minimul legal, directoratul trebuie sa convoace fara intarziere adunarea generala pentru completarea locurilor vacante. 0rt. &2)C4 %&* Dembrii consiliului de supraveg1ere nu pot fi concomitent membri ai directoratului. De asemenea, ei nu pot cumula calitatea de membru in consiliul de supraveg1ere cu cea de salariat al societatii. %'* Prin actul constitutiv sau prin 1otarare a adunarii generale a actionarilor se pot stabili conditii specifice de profesionalism si independenta pentru membrii consiliului de supraveg1ere. ,n aprecierea independentei unui membru al consiliului de supraveg1ere trebuie respectate cel putin criteriile reglementate la art. &)4C' alin. %'*. %&* 5onsiliul de supraveg1ere are urmatoarele atributii principale: a* e-ercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat; b* numeste si revoca membrii directoratului; c* verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu 1otararile adunarii generale a operatiunilor de conducere a societatii; d* raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea de supraveg1ere desfasurata. %'* ,n cazuri e-ceptionale, cand interesul societatii o cere, consiliul de supraveg1ere poate convoca adunarea generala a actionarilor. %)* 5onsiliului de supraveg1ere nu ii pot fi transferate atributii de conducere a societatii. 5u toate acestea, in actul constitutiv se poate prevedea ca anumite tipuri de operatiuni nu pot fi efectuate decat cu acordul consiliului. ,n cazul in care consiliul nu isi da acordul pentru o astfel de operatiune, directoratul poate cere acordul adunarii generale ordinare. 8otararea adunarii generale cu privire la un asemenea acord este data cu o majoritate de ) patrimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. 0ctul constitutiv nu poate stabili o alta majoritate si nici stipula alte conditii. 0rt. &2)C&( %&* 5onsiliul de supraveg1ere poate crea comitete consultative, formate din cel putin ' membri ai consiliului si insarcinate cu desfasurarea de investigatii si cu elaborarea de recomandari pentru consiliu, in domenii precum auditul, remunerarea membrilor directoratului si ai consiliului de supraveg1ere si a personalului, sau nominalizarea de candidati pentru diferitele posturi de conducere. 5omitetele vor inainta consiliului in mod regulat rapoarte asupra activitatii lor. %'* Presedintele directoratului poate fi numit membru in comitetul de nominalizare creat de consiliul de supraveg1ere, fara ca prin aceasta sa

dobandeasca calitatea de membru in consiliu. %)* 5el putin un membru al fiecarui comitet creat in temeiul alin. %&* trebuie sa fie membru independent al consiliului de supraveg1ere. 5el putin un membru al comitetului de audit trebuie sa detina e-perienta relevanta in aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar. %:* ,n cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare financiara, crearea unui comitet de audit in cadrul consiliului de supraveg1ere este obligatorie. 0rt. &2)C&& %&* 5onsiliul de supraveg1ere se intruneste cel putin o data la ) luni. Presedintele convoaca consiliul de supraveg1ere si prezideaza intrunirea. %'* 5onsiliul de supraveg1ere este convocat in orice moment la cererea motivata a cel putin ' dintre membrii consiliului sau la cererea directoratului. 5onsiliul se va intruni in cel mult &2 zile de la convocare. %)* Daca presedintele nu da curs cererii de convocare a consiliului in conformitate cu dispozitiile alin. %'*, autorii cererii pot convoca ei insisi consiliul, stabilind ordinea de zi a sedintei. %:* Dembrii directoratului pot fi convocati la intrunirile consiliului de supraveg1ere. ;i nu au drept de vot in consiliu. %2* ?a fiecare sedinta se va intocmi un proces-verbal, care va cuprinde numele participantilor, ordinea de zi, ordinea deliberarilor, deciziile luate, numarul de voturi intrunite si opiniile separate. Procesul-verbal este semnat de catre presedintele de sedinta si de catre cel putin un alt membru prezent al consiliului. Biletul nr.2<1 1.Ce este si cum se determina prima de rise a unei intreprinderi? Prima de risc a unei intreprinderi reprezinta o rata de ajustare care reflecta modul in care piata ar evalua riscurile specifice aflu-urilor de numerar. Prima de risc se stabileste pe b a z a e s t i m a r i l o r d e piata la care se adauga primele de risc specifice i n t r e p r i n d e r i i evaluate. 2.Atributiile principale ale consiliului de supra)eg0ere. 0rt. &2)G. - %&* 5onsiliul de supraveg1ere are urmtoarele atribu+ii principale: a* e-ercit controlul permanent asupra conducerii societ+ii de ctre directorat; b* nume"te "i revoc membrii directoratului; c* verific conformitatea cu legea, cu actul constitutiv "i cu 1otr!rile adunrii generale a opera+iunilor de conducere a societ+ii; d* raporteaz cel pu+in o dat pe an adunrii generale a ac+ionarilor cu privire la activitatea de supraveg1ere desf"urat. Biletul nr.2<2 1.Ce rela2ie este $ntre rata de actualizare& capacitatea beneficiar i )aloarea $ntreprinderii. ,ntre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica. 2.C/2i cenzori )a a)ea o societate pe ac2iuni? 0rt. &2G. - %&* Societatea pe ac+iuni va avea ) cenzori "i un supleant, dac prin actul constitutiv nu se prevede un numr mai mare. An toate cazurile, numrul cenzorilor trebuie s fie impar. 5enzorii se aleg la inceput de adunarea consitutiva. Durata mandatului lor este de ) ani si pot fi realesi.5enzorii trebuie sa-si e-ercite personal mandatul lor.5el putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil autorizat in conditiile legii sau e-pert contabil. Biletul nr.2< 1.Ce este )aloarea de randament propriu(zisa si cum se determina? <aloarea de randament sau capacitatea beneficiara reprezinta randamentultotalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea 2.Rolul cenzorilor in cadrul societatii pe actiuni. %&* 5enzorii sunt obliga+i s supraveg1eze gestiunea societ+ii, s verifice dac situa+iilefinanciare sunt legal ntocmite "i n concordan+ cu registrele, dac acestea din urm sunt+inute regulat "i dac evaluarea elementelor patrimoniale s-a fcut conform regulilor stabilite pentru ntocmirea "i prezentarea situa+iilor financiare.%'* Despre toate acestea, precum "i asupra propunerilor pe care le vor consideranecesare cu privire la situa+iile financiare "i repartizarea profitului, cenzorii vor prezentaadunrii generale un raport amnun+it. Dodalitatea "i procedura de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de 5amera 0uditorilor 6inanciari din$om!nia.%)* 0dunarea general poate aproba situa+iile financiare anuale numai dac acestea sunt nso+ite de raportul cenzorilor sau, dup caz, al auditorilor financiari.%2* 5enzorii sau, dup caz, auditorii interni vor aduce la cuno"tin+ membrilor consiliului de administra+ie neregulile n administra+ie "i nclcrile dispozi+iilor legale "iale prevederilor actului constitutiv pe care le constat, iar cazurile mai importante le vor aduce la cuno"tin+ adunrii generale. Biletul nr.2<" 1. Ce este )aloarea de rentabilitate limitata si cum se determina?

61

<aloarea de rentabilitate limitata J valoarea flu-urilor de lic1iditati limitatate pentru un numar de ani. '. Ce fel de registre trebuie sa aiba o societate pe actiuni? An afar de eviden+ele prevzute de lege, societ+ile pe ac+iuni trebuie s +in: a* un registru al ac+ionarilor care s arate, dup caz, numele "i prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul ac+ionarilor cu ac+iuni nominative, precum "i vrsmintele fcute n contul ac+iunilor. ;viden+a ac+iunilor tranzac+ionate pe o pia+ reglementat#sistem alternativ de tranzac+ionare se realizeaz cu respectarea legisla+iei specifice pie+ei de capital; b* un registru al "edin+elor "i deliberrilor adunrilor generale; c* un registru al "edin+ei "i deliberrilor consiliului de administra+ie, respectiv ale directoratului "i consiliului de supraveg1ere; d* un registru al deliberrilor "i constatrilor fcute de cenzori "i, dup caz, de auditori interni, n e-ercitarea mandatului lor; e* un registru al obliga+iunilor, care s arate totalul obliga+iunilor emise "i al celor rambursate, precum "i numele "i prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, c!nd ele sunt nominative. ;viden+a obliga+iunilor emise n form dematerializat "i tranzac+ionate pe o pia+ reglementat sau printr-un sistem alternativ de tranzac+ionare va fi +inut conform legisla+iei specifice pie+ei de capital; f* orice alte registre prevzute de acte normative speciale. Biletul nr.2<. Ce este )aloarea de rentabilitate continua si cum se determina? <aloarea de rentabilitate a intreprinderii cunoscuta si sub denumirea de metodacapitalizarii veniturilor, valoarea de rentabilitate se determina prin aplicarea la cpacitatea beneficiara a intreprinderii %5>* e-primata prin profitul net, a unui multip licator capitalistic R<aloarea de rentabilitate continua:<J 5> L 5>#iInde:5>J e-prima profitul net mediu anual previzionat;5>#iJ valoarea de rentabilitate 2.Prezentati o serie de aspecte legate de societatile in comandita pe actiuni. Societatile in comandita pe actiuni presupun impartirea actionarilor in doua categorii:comanditati si comanditari. 5omanditatii au raspundere solidara si nelimitata pentrudebitele societatii, in timp ce comanditarii au o raspundere limitata doar la aportul lor lacapitalul social. @oate celelalte trasaturi specifice S0 se regasesc si in cazul S50. Biletul nr.2<+ 1.1efini2i capacitatea beneficiar a unei $ntreprinderi i prezenta2i formele de e-primare a acesteia. 5apacitatea beneficiara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi

de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in condi+ii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o sc1imbare semnificativa nu a avut loc J randamentul totalitarii capitalurilor care finan+eaz ntreprinderea
5apacitatea beneficiara se poate e-prima prin urmtorii indicatori: profit brut %diagnosticul financiar-contabil*; profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor; dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului; prin flu- de trezorerie sau cas1-floW folosit in evaluarile bazate pe actualizarea flu-urilor degajate de ntreprindere. 2. Ce $n2elege2i prin audit $n general% dar prin audit financiar& dar prin audit statutar? 7o+iunea de audit n general semnific revizia conturilor realizat de e-per+i independen+i n vederea e-primrii unei opinii asupra regularit+ii "i sincerit+ii acestora. Prin audit, n general, se n+elege e-aminarea profesional a unei informa+ii n vederea e-primrii unei opinii responsabile "i independente prin raportarea la un criteriu %standard, norm* de calitate. Obiectivul oricrui tip de audit l constituie mbunt+irea utilizrii informa+iei. Semnifica+ia auditului financiar: dac este vorba de /audit financiar care conduce la certificarea situa+iilor financiare., fr nici o ndoial este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar. Denumirea simpl de /audit financiar. poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de e-emplu: -auditul financiar al procedurilor informatizate de +inere a contabilit+ii; -auditul financiar al opera+iunilor de sc1imb pentru a verifica prezentarea regulamentar a acestora n situa+iile financiare; -auditul financiar al contabilizrii c1eltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legisla+iei sociale; -auditul financiar asupra situa+iei fiscale;

-auditul financiar asupra conturilor de clien+i pentru a verifica dac evaluarea crean+elor ndoielnice s-a fcut de o manier prudent etc. 0ltfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare "i orice studiu asupra unei sec+iuni sau a unei pr+i din contabilitate sau din situa+iile financiare ale unei entit+i poate fi calificat ca /audit financiar.. O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit opera+ional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezult c sintagma /audit financiar. este mult mai cuprinztoare dec!t cea de /audit statutar.. $eglementarea european %Directiva a <,,,-a* "i reglementrile na+ionale se refer numai la auditul statutar, adic auditul asupra situa+iilor financiare ale entit+ii. Din acest punct de vedere, considerm c folosirea sintagmei /audit financiar. n legisla+ia rom!neasc n vigoare n locul celei de /audit statutar. folosit n legisla+ia european este de natur a crea confuzii. Prin audit statutar se n+elege e-aminarea efectuat de un profesionist contabil competent "i independent asupra situa+iilor financiare ale unei entit+i n vederea e-primrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare "i complete a pozi+iei "i situa+iei financiare precum "i a rezultatelor %performan+elor* ob+inute de acesta. 0ltfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care e-amineaz "i certific n totalitatea lor situa+iile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activit+i "i opera+ii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispozi+ii legale %legea contabilit+ii, legea societ+ilor comerciale, legea pie+elor de capital etc.*, ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii %ac+ionari, asocia+i*. Biletul nr.2<9 1.Cum se determina si ce semnificatie au flu-urile de trezorerie in e)aluarea unei intreprinderi? 6lu-urile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. 5are sunt disponibile tuturor furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii societarilor. 6lu-ul de trezorerie reprezint profiturile ntreprinderii dup scderea c1eltuielilor si impozitelor pe imobilizri, dar naintea dob!nzii. 6?IeI? D; @$;VO$;$,; S; PO0@; S@0>,?, ,7D,$;5@: Profit %pierdere* pe an L dob!nda pe datoria la ter+i - economia la impozitul aferent ntreprinderii datorata deductibilit+ii dob!nzii pentru datoria la terti Limpozitul pe venit care poate fi compensate L deprecierea si alte c1eltuieli care nu sunt in numerar - venituri care nu aduc numerar - c1eltuieli de capital L#- deducerea#cre"terea fondului de rulment, inclusiv a lic1idit+ilor#datoriilor 6lu- de trezorerie 2.Care sunt obligatiile principale ale adunarii generale a asociatilor in cadrul societatilor cu raspundere limitatei? 0dunarea general a asocia+ilor are urmtoarele obliga+ii principale:a* s aprobe situa+ia financiar anual "i s stabileasc repartizarea profitului net; b* s desemneze administratorii "i cenzorii, s i revoce#demit "i s le dea descrcarede activitate, precum "i s decid contractarea auditului financiar, atunci c!nd acesta nuare caracter obligatoriu, potrivit legii;c* s decid urmrirea administratorilor "i cenzorilor pentru daunele pricinuitesociet+ii, desemn!nd "i persoana nsrcinat s o e-ercite;d* s modifice actul constitutiv Biletul nr.2<: 1. 5n ce const metoda flu-urilor de disponibilit2i actualizate? Detoda D56 consta in nsumarea flu-urilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate, pana in anul ,,n., c!nd se apreciaz ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale; in acest an ,,n. se stabile"te valoarea reziduala a activului sau a ntreprinderii 2.Cum poate fi redus sau ma=orat capitalul social? CAP5T4GCG 553 Reducerea sau ma=orarea capitalului social Art. 2<9 din legea 1*;;< %&*5apitalul social poate fi redus prin: a*micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale; b*reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale; c*dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor. %'*5apitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin: a*scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate; b*restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala; c*alte procedee prevazute de lege. Art. 2<: %&*$educerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua

62

luni din ziua in care 1otararea a fost publicata in Donitorul Oficial al $omaniei, Partea a ,<-a. %'*8otararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand legea il fi-eaza, sa arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei. %)*5reditorii societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii 1otararii, vor fi indreptatiti sa obtina garantii pentru creantele care nu au devenit scadente pana la data respectivei publicari. 0cestia au dreptul de a face opozitie impotriva acestei 1otarari, in conformitate cu art. E'. %:*$educerea capitalului social nu are efect si nu se fac plati in beneficiul actionarilor pana cand creditorii nu vor fi obtinut realizarea creantelor lor ori garantii adecvate sau pana la data la care instanta a respins cererea creditorilor ca inadmisibila ori, apreciind ca societatea a oferit creditorilor garantii adecvate sau ca, luandu-se in considerare activul societatii, garantiile nu sunt necesare, a respins cererea creditorilor ca neintemeiata, iar 1otararea judecatoreasca a ramas definitiva. %2*?a cererea creditorilor societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii 1otararii, instanta poate obliga societatea la acordarea de garantii adecvate daca, in mod rezonabil, se poate aprecia ca reducerea capitalului social afecteaza sansele de acoperire a creantelor, iar societatea nu a acordat garantii creditorilor, potrivit prevederilor alin. %)*. Art. 2<; 5and societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate. Art. 21< %&*5apitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor e-istente in sc1imbul unor noi aporturi in numerar si#sau in natura. %'*De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu e-ceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lic1ide si e-igibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia. %)*Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a majora capitalul social. %:*Darirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi 1otarata numai cu votul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune. Art. 212 %&*Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor prevazute pentru constituirea societatii. %'* ,n caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtand semnaturile autentice a ' dintre membrii consiliului de administratie, respectiv dintre membrii directoratului, va fi depus la registrul comertului pentru indeplinirea formalitatilor prevazute la art. &4 si va cuprinde: a*data si numarul inmatricularii societatii in registrul comertului; b*denumirea si sediul societatii; c*capitalul social subscris si varsat; d*numele si prenumele administratorilor, respectiv ale membrilor directoratului si consiliului de supraveg1ere, cenzorilor sau, dupa caz, auditorului financiar, si domiciliul lor; e*ultima situatie financiara aprobata, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari; f*dividendele platite in ultimii 2 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta data, au trecut mai putin de 2 ani; g*obligatiunile emise de societate; 1*1otararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea totala a acestora, numarul si valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decat in numerar, si avantajele acordate acestora, precum si data de la care se vor plati dividendele. %)*0cceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate mentiunile aratate, daca nu a e-ercitat in nici un mod drepturile si obligatiile sale de actionar. Art. 21 Dajorarea capitalului social al unei societati prin oferta publica de valori mobiliare si#sau prin acordarea posibilitatii actionarilor de a-si tranzactiona drepturile de preferinta pe piata de capital este supusa prevederilor legislatiei specifice pietei de capital. Art. 21" ,n caz de majorare a capitalului social prin oferta publica, administratorii, respectiv membrii directoratului, sunt solidar raspunzatori pentru e-actitatea celor aratate in prospectul de emisiune, in publicatiile facute de societate sau in cererile adresate oficiului registrului comertului, in conformitate cu prevederile legislatiei privind piata de capital. Art. 21. %&*Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea

generala care a 1otarat aceasta va propune judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor e-perti pentru evaluarea acestor aporturi, in conditiile art. )4 si )G. %&&*,n cazul in care majorarea capitalului social este efectuata pentru realizarea unei fuziuni sau divizari si pentru efectuarea, daca este cazul, a platilor in numerar catre actionarii#asociatii societatii comerciale absorbite sau divizate, nu este necesara intocmirea raportului prevazut la alin. %&*, daca proiectul de fuziune sau divizare a fost supus e-aminarii unui e-pert independent potrivit dispozitiilor art. ':)) alin. %&*-%:*. %'*0porturi in creante nu sunt admise. %)*Dupa depunerea raportului de e-pertiza, adunarea generala e-traordinara convocata din nou, avand in vedere concluziile e-pertilor, poate 1otari majorarea capitalului social. %:*8otararea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele persoanelor ce le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in sc1imb. Art. 21+ %&*0ctiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, in primul rand actionarilor e-istenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda. %'*;-ercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul termenului 1otarat de adunarea generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, in conditiile art. ''(& alin. %:*, daca actul constitutiv nu prevede alt termen. ,n toate situatiile, termenul acordat pentru e-ercitarea drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii 1otararii adunarii generale, respectiv a deciziei consiliului de administratie#directoratului, in Donitorul Oficial al $omaniei, Partea a ,<-a. Dupa e-pirarea acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului. %)*Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului articol este anulabila. Art. 21+1 0ctionarii au un drept de preferinta si atunci cand societatea emite obligatiuni convertibile in actiuni. Dispozitiile art. '&E se aplica in mod corespunzator. Art. 219 %&*Dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin 1otararea adunarii generale e-traordinare a actionarilor. %'*5onsiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitie adunarii generale e-traordinare a actionarilor un raport scris, prin care se precizeaza motivele limitarii sau ridicarii dreptului de preferinta. 0cest raport va e-plica, de asemenea, modul de determinare a valorii de emisiune a actiunilor. %)*8otararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social subscris, cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti. %:*8otararea va fi depusa la oficiul registrului comertului de catre consiliul de administratie, respectiv de catre directorat, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Donitorul Oficial al $omaniei, Partea a ,<-a. Art. 21; %&*8otararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai in masura in care este adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii. %'*Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va fi majorat in cuantumul subscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune prevad aceasta posibilitate. Art. 22< %&*0ctiunile emise in sc1imbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in proportie de cel putin )( 3 din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult ) ani de la data publicarii in Donitorul Oficial al $omaniei, Partea a ,<-a, a 1otararii adunarii generale. %'*,n acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in sc1imbul aporturilor in natura. %)*5and s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii. %:*Dispozitiile art. G4 alin. %)* si ale art. &(( raman aplicabile. Art. 22<1 %&*Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, intr-o anumita perioada, ce nu poate depasi 2 ani de la data inmatricularii societatii, sa majoreze capitalul social subscris pana la o valoare nominala determinata %capital autorizat*, prin emiterea de noi actiuni in sc1imbul aporturilor. %'*O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o modificare a actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 2 ani de la data inregistrarii modificarii. 0ctul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare. %)*<aloarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris, e-istent in momentul autorizarii.

63

%:*Prin autorizarea acordata conform alin. %&*-%)*, consiliului de administratie, respectiv directoratului, ii poate fi conferita si competenta de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta al actionarilor e-istenti. 0ceasta autorizare se acorda consiliului de administratie, respectiv directoratului, de catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si majoritate prevazute la art. '&F alin. %)*. Decizia consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta se depune la oficiul registrului comertului, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Donitorul Oficial al $omaniei, Partea a ,<-a. Art. 221 Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, in modalitatile si din sursele prevazute de art. '&(. Biletul nr.2<; 1.Care sunt cele " etape 7pai! $n e)aluarea $ntreprinderii prin metoda flu-urilor de disponibilit2i actualizate? 0plicare metodei se face in patru etape: &. 5alculul flu-ului de lic1iditati nete istorice pe minim trei ani folosind sinteza diagnosticelor '. Proiectarea flu-ului de lic1iditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul de prognoza stabilit ntreprinderii; deci o buna viziune, o n+elegere a flu-urilor trecute: v!nzri, preturi, structura c1eltuielilor, riscuri, etc. ). Determinarea valorii reziduale ce urmeaz a fi adugata la cas1-floW-ul din ultimul an proiectat; orizontul prognozat este in general, estimate tinand seama de constatarile diagnosticelor, marcand momentul cand prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul ultimo prognozat; valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la cas1 floW-ul

sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv. %'*0sociatul e-clus nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul social, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia. Art. 22. %&*0sociatul e-clus ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de societate, pana in ziua ramanerii definitive a 1otararii de e-cludere. %'*Daca, in momentul e-cluderii, sunt operatiuni in curs de e-ecutare, asociatul este obligat sa suporte consecintele si nu-si va putea retrage partea ce i se cuvine decat dupa terminarea acelor operatiuni. Art. 22+ %&*0sociatul in societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau in societatea cu raspundere limitata se poate retrage din societate: a*in cazurile prevazute in actul constitutiv; a&*in cazurile prevazute la art. &):; b*cu acordul tuturor celorlalti asociati; c*in lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau cand nu se realizeaza acordul unanim asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, in baza unei 1otarari a tribunalului, supusa numai apelului. %&&*Dreptul de retragere poate fi e-ercitat, in cazurile prevazute la alin. %&* lit. a* si b*, in termen de )( de zile de la data publicarii 1otararii adunarii generale a asociatilor in Donitorul Oficial al $omaniei, Partea a ,<-a. Dispozitiile art. &): alin. %'&* se aplica in mod corespunzator. %'*,n situatia prevazuta la alin. %&* lit. c*, instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi 1otarare, si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati. %)*Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru partile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociatilor ori de un e-pert desemnat de acestia sau, in caz de neintelegere, de tribunal. 5osturile de evaluare vor fi suportate de ultimului an prognozat %<rJV-56* sau aplicand modelul societate. Biletulnr.21< 9ordon 1.Ce este )aloarea rezidual& cum se determin i c/nd se folosete $n e)aluarea $ntreprinderii? KKK&KKK, unde Y este coeficientul de ajustare pentru risc, <aloarea reziduala reprezinta suma net ape care intreprinderea sconteaza sa o obtina in sc1imbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa iar g este cre"terea pe deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute. Y-g termen lung a flu-ului de numerar <aloarea reziduala, de regula se calculeaza : &. prin aplicarea unui multiplicator z la cas1 floW-ul ultimului an prognozat %<rJV-56* sau :. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia '. aplicand modelul 9ordon este posibila readucerea flu-urilor nete viitoare se a KKK&KKK, unde Y este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe termen lung a flu-ului de numerar valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra Y-g ;a poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro 2. Care sunt mi=loacele prin care se pot dizol)a societ2ile comerciale? sau titlurilor de stat. CAP5T4GCG 53 1izol)area societatilor 2.Cum poate fi e-clus un asociat din societatea $n nume colecti)& $n Art. 229 comandit simpl sau cu rspundere limitat? %&*Societatea se dizolva prin: T5TGCG @3 A-cluderea si retragerea asociatilor a*trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; Art. 222 b*imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea %&*Poate fi e-clus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau acestuia; cu raspundere limitata: c*declararea nulitatii societatii; a*asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat; d*1otararea adunarii generale; b*asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit e*1otararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, legalmente incapabil; precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea c*asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in societatii; administratie ori contravine dispozitiilor art. 4( si 4'; f*falimentul societatii; d*asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se g*alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii. serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al %'*,n cazul prevazut la alin. %&* lit. a*, asociatii trebuie sa fie consultati de altora. catre consiliul de administratie, respectiv de directorat, cu cel putin ) luni %'*Dispozitiile acestui articol se aplica si comanditatilor in societatea in inainte de e-pirarea duratei societatii, cu privire la eventuala prelungire a comandita pe actiuni. acesteia. ,n lipsa, la cererea oricaruia dintre asociati, tribunalul poate Art. 22 dispune, prin inc1eiere, efectuarea consultarii conform art. &&G alin. %)*. %&*;-cluderea se pronunta prin 1otarare judecatoreasca la cererea societatii %)*Daca procedura prevazuta la alin. %'* nu este indeplinita, la e-pirarea sau a oricarui asociat. duratei mentionate in actul constitutiv orice persoana interesata sau Oficiul %'*5and e-cluderea se cere de catre un asociat, se vor cita societatea si 7ational al $egistrului 5omertului poate sesiza judecatorul-delegat pentru asociatul parat. constatarea dizolvarii societatii. %)*5a urmare a e-cluderii, instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi %:*?ic1idarea si radierea societatii se efectueaza potrivit dispozitiilor art. ')F 1otarare, si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti alin. %E*-%&(*. asociati. Art. 22: %)&*8otararea prin care instanta se pronunta asupra cererii de e-cludere este %&*Societatea pe actiuni se dizolva: supusa numai apelului. a*in cazul si in conditiile prevazute la art. &2) ':; %:*8otararea definitiva de e-cludere se depune, in termen de &2 zile, la b*in cazul si in conditiile prevazute la art. &( alin. %)*. oficiul registrului comertului pentru a fi inscrisa in registru, iar dispozitivul %'*Prevederile alin. %&* lit. a* se aplica in mod corespunzator si societatii cu 1otararii se publica, la cererea societatii, in Donitorul Oficial al $omaniei, raspundere limitata. Partea a ,<-a. Art. 22; Art. 22" %&*Societatile in nume colectiv sau cu raspundere limitata se dizolva prin %&*0sociatul e-clus raspunde de pierderi si are dreptul la beneficii pana in falimentul, incapacitatea, e-cluderea, retragerea sau decesul unuia dintre ziua e-cluderii sale, insa nu va putea cere lic1idarea lor pana ce acestea nu asociati, cand, datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul

64

singur. %'*Se e-cepteaza cazul cand in actul constitutiv e-ista clauza de continuare cu mostenitorii sau cand asociatul ramas 1otaraste continuarea e-istentei societatii sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. %)*Dispozitiile alineatelor precedente se aplica si societatilor in comandita simpla sau in comandita pe actiuni, daca acele cauze privesc pe singurul asociat comanditat sau comanditar. Art. 2 < %&*,n societatile in nume colectiv, daca un asociat decedeaza si daca nu e-ista conventie contrara, societatea trebuie sa plateasca partea ce se cuvine mostenitorilor, dupa ultimul bilant contabil aprobat, in termen de ) luni de la notificarea decesului asociatului, daca asociatii ramasi nu prefera sa continue societatea cu mostenitorii care consimt la aceasta. %'*Prevederile alin. %&* se aplica si societatilor in comandita simpla, in caz de deces al unuia dintre asociatii comanditati, in afara de cazul cand mostenitorii sai nu prefera sa ramana in societate in aceasta calitate. %)*Dostenitorii raman raspunzatori, potrivit art. '':, pana la publicarea sc1imbarilor intervenite. Art. 2 1 %&*,n caz de dizolvare a societatii prin 1otarare a asociatilor, acestia vor putea reveni, cu majoritatea ceruta pentru modificarea actului constitutiv, asupra 1otararii luate, atat timp cat nu s-a facut nici o repartitie din activ. %'*7oua 1otarare se mentioneaza in registrul comertului, dupa care oficiul registrului comertului o va trimite Donitorului Oficial al $omaniei, spre publicare in Partea a ,<-a, pe c1eltuiala societatii. %)*5reditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal impotriva 1otararii, in conditiile art. E'. Art. 2 2 %&*Dizolvarea societatilor comerciale trebuie sa fie inscrisa in registrul comertului si publicata in Donitorul Oficial al $omaniei, Partea a ,<-a, in afara de cazul prevazut la art. ''F alin. %&* lit. a*. %'*,nscrierea si publicarea se vor face conform art. '(:, cand dizolvarea are loc in baza unei 1otarari a adunarii generale, si in termen de &2 zile de la data la care 1otararea judecatoreasca a ramas definitiva, cand dizolvarea a fost pronuntata de justitie. %)*,n cazul prevazut la art. ''F alin. %&* lit. f*, dizolvarea se pronunta de tribunalul investit cu procedura falimentului. Art. 2 %&*Dizolvarea societatii are ca efect desc1iderea procedurii lic1idarii. Dizolvarea are loc fara lic1idare, in cazul fuziunii ori divizarii totale a societatii sau in alte cazuri prevazute de lege. %'*Din momentul dizolvarii, directorii, administratorii, respectiv directoratul, nu mai pot intreprinde noi operatiuni. ,n caz contrar, acestia sunt personal si solidar raspunzatori pentru actiunile intreprinse. %)*,nterdictia prevazuta la alin. %'* se aplica din ziua e-pirarii termenului fi-at pentru durata societatii ori de la data la care dizolvarea a fost 1otarata de adunarea generala sau declarata prin sentinta judecatoreasca. %:*Societatea isi pastreaza personalitatea juridica pentru operatiunile lic1idarii, pana la terminarea acesteia. Art. 2 " Dizolvarea societatii inainte de e-pirarea termenului fi-at pentru durata sa are efect fata de terti numai dupa trecerea unui termen de )( de zile de la publicarea in Donitorul Oficial al $omaniei, Partea a ,<-a. Art. 2 . ,n societatile in nume colectiv, in comandita simpla si in cele cu raspundere limitata, asociatii pot 1otari, o data cu dizolvarea, cu cvorumul si majoritatea prevazute pentru modificarea actului constitutiv, si modul de lic1idare a societatii, atunci cand sunt de acord cu privire la repartizarea si lic1idarea patrimoniului societatii si cand asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui in acord cu creditorii. %'*Prin votul unanim al asociatilor se poate 1otari si asupra modului in care activele ramase dupa plata creditorilor vor fi impartite intre asociati. ,n lipsa acordului unanim privind impartirea bunurilor, va fi urmata procedura lic1idarii prevazuta de prezenta lege. %)*@ransmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor ramase dupa plata creditorilor are loc la data radierii societatii din registrul comertului. %:*$egistrul va elibera fiecarui asociat un certificat constatator al dreptului de proprietate asupra activelor distribuite, in baza caruia asociatul poate proceda la inscrierea bunurilor imobile in cartea funciara. Art. 2 9 %&*?a cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului 7ational al $egistrului 5omertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile in care: a*societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni; c*societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut sau resedinta cunoscuta;

c&*societatea s-a aflat mai mult de ) ani in inactivitate temporara, anuntata organelor fiscale si inscrisa in registrul comertului; termenul de ) ani curge de la data inscrierii in registrul comertului a mentiunii privind starea de inactivitate temporara a societatii; d*societatea nu si-a completat capitalul social, in conditiile legii. %'*Dispozitiile alin. %&* lit. c* nu sunt aplicabile in cazul in care societatea a fost in inactivitate temporara, anuntata organelor fiscale si inscrisa in registrul comertului. Durata inactivitatii nu poate depasi ) ani. %)*8otararea tribunalului prin care s-a pronuntat dizolvarea se inregistreaza in registrul comertului, se comunica directiei generale a finantelor publice judetene, respectiv a municipiului >ucuresti, si se publica in Donitorul Oficial al $omaniei, Partea a ,<-a, pe c1eltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putand sa se indrepte impotriva societatii. %:*,n cazul mai multor 1otarari judecatoresti de dizolvare, pentru situatiile prevazute la alin. %&*, publicitatea se va putea efectua in Donitorul Oficial al $omaniei, Partea a ,<-a, in forma unui tabel cuprinzand: codul unic de inregistrare, denumirea, forma juridica si sediul societatii dizolvate, instanta care a dispus dizolvarea, numarul dosarului, numarul si data 1otararii de dizolvare. ,n aceste cazuri, tarifele de publicare in Donitorul Oficial al $omaniei, Partea a ,<-a, se reduc cu 2( 3. %2*Orice persoana interesata poate face numai apel impotriva 1otararii de dizolvare, in termen de )( de zile de la efectuarea publicitatii potrivit prevederilor alin. %)* si %:*. 0pelantul va depune o copie a apelului la oficiul registrului comertului la care este inregistrata societatea a carei dizolvare a fost pronuntata. %E*?a data la care 1otararea judecatoreasca de dizolvare ramane definitiva, persoana juridica intra in lic1idare, potrivit prevederilor prezentei legi. %F*Daca in termen de ) luni de la data la care 1otararea judecatoreasca de dizolvare a ramas definitiva nu se procedeaza la numirea lic1idatorului, judecatorul delegat, la cererea oricarei persoane interesate, numeste un lic1idator de pe ?ista practicienilor in reorganizare si lic1idare, remunerarea acestuia urmand a fi facuta din averea persoanei juridice dizolvate sau, in cazul lipsei acesteia, din fondul de lic1idare constituit in temeiul prevederilor art. : alin. %E* din ?egea nr. 42#'((E, cu modificarile si completarile ulterioare. %F&*8otararile judecatoresti pronuntate in conditiile alin. %F* se comunica lic1idatorului numit, se publica pe pagina de internet a Oficiului 7ational al $egistrului 5omertului si se afiseaza la sediul oficiului registrului comertului in care este inmatriculata societatea comerciala dizolvata. %la data 'G-iun-'((F 0rt. ')F, alin. %F* din titlul <,, capitolul , completat de 0rt. ,, punctul 2F. din Ordonanta urgenta 4'#'((F * %4*Daca judecatorul delegat nu a fost sesizat, in conditiile alin. %F*, cu nici o cerere de numire a lic1idatorului in termen de ) luni de la e-pirarea termenului prevazut la alin. %F*, persoana juridica se radiaza din oficiu din registrul comertului, prin inc1eiere a judecatorului delegat, pronuntata la cererea Oficiului 7ational al $egistrului 5omertului, cu citarea partilor, conform dreptului comun. %G*,nc1eierea de radiere se inregistreaza in registrul comertului, se comunica persoanei juridice la sediul social, 0gentiei 7ationale de 0dministrare 6iscala si directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului >ucuresti, pe cale electronica, si se afiseaza pe pagina de ,nternet a Oficiului 7ational al $egistrului 5omertului si la sediul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal, in raza caruia societatea isi are inregistrat sediul. %&(*>unurile ramase din patrimoniul persoanei juridice radiate din registrul comertului, in conditiile alin. %4* si %G*, revin actionarilor. Art. 2 91 %&*0tunci cand un asociat raspunde nelimitat pentru obligatiile societatii pe durata functionarii acesteia, raspunderea sa pentru aceste obligatii va fi nelimitata si in faza dizolvarii si, daca este cazul, a lic1idarii societatii. %'*0tunci cand, pe durata functionarii societatii, un asociat raspunde pentru obligatiile acesteia in limitele aportului la capitalul social, raspunderea sa va fi limitata la acest aport si in situatia dizolvarii si, daca este cazul, a lic1idarii societatii. %)*0sociatul care, in frauda creditorilor, abuzeaza de caracterul limitat al raspunderii sale si de personalitatea juridica distincta a societatii raspunde nelimitat pentru obligatiile neac1itate ale societatii dizolvate, respectiv lic1idate. %:*$aspunderea asociatului devine nelimitata in conditiile alin. %)*, in special atunci cand acesta dispune de bunurile societatii ca si cum ar fi bunurile sale proprii sau daca diminueaza activul societatii in beneficiul personal ori al unor terti, cunoscand sau trebuind sa cunoasca faptul ca in acest mod societatea nu va mai fi in masura sa isi e-ecute obligatiile.

65

66