Prof.

Georgeta Cozma

Caracterizarea lui Alexandru Lapusneanul - Doamna Ruxanda

,,Trei elemente creeaza lumea narativa : personajul, spatiul si actiunea, considera W. Kayser. Personajul [latinul ,,persona] nu este doar o fictiune, ci si un sim ol, un ,,corpus polifonic, instanta narativa care ilustreaza evenimentele relatate de narator. Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei lui Costache Negruzzi, anuntat chiar in titlu. !rou romantic, exceptional, plasat in situatii exceptionale [ scena uciderii oierilor, a uciderii lui !otoc, ,,leacul de "rica, scena mortii domnului], #apusneanul intruchipeaza tipul domnitorului tiran si crud, perfect integrat in mentalitatea epocii medie"ale. $ste construit din contraste, prin antiteza, "iind un ,,damant romantic. %utorul ii marcheaza destinul prin cele doua replici memora ile, plasate ca moto al ta lourilor narative : ta loul &' (Dac# "oi nu m# "re$i eu "# "reu%, este raspunsul pe care il da #apusneanul soliei oierilor care ii cer sa se intoarca pentru ca ,,norodul nu il vrea [ replica autentica, preluata din cronica] ) ta loul &*' &De m# "oi scula ,pre mul$i am s# popesc 'i eu%, a doua replica autentica, e+prima amenintarea eroului a"lat pe patul de moarte,punctand deznodamantul. ,esona-ul este surprins intr-o tripla ipstaza: ca damnat, ca daimon romantic si ca om inspaimantat in fata mortii. %semeni eroilor din tragedia antica, #apusneanul este marcat de un destin male"ic, de (osanda, cum il numeste .. Calinescu sau de /dorul lui tiranic, dupa apreciera autorului. ,ersona-ul este caracterizat direct [ de catre narator, alte persona-e, autocaracterizare] si indirect [ prin "apte, lim a-, atitudine, gesturi, mentalitate, vestimentatie]. Portretul fizic este construit prin acumularea detaliilor semnificati"e : ochii ,,ce scanteiara ca un "ulger, ,,"oarte gal en la "ata, ,,glas ragusit, "iind completat cu descrierea "estimentatiei speci"ice epocii : ,,purta coroana ,aleologilor si dulama poloneza de cati"ea staco-ie. )ocea auctoriala apare uneori in te+t, prin epitete de caracterizare * discursul tinut de voievod in iserica este considerat o ,,desantata cuvantare ) domnia lui ,,o pata de sange ) "oloseste apelative precum : ,,tiranul, ,, olnav, ,,nenorocitul domn, ,,voda. Autocaracterizarea releva trasaturile morale : ,,n'as "i un natarau de "runte, cand m'as increde in tine 0. Caracterizarea realizata de alte personaje aduc in prim'plan trasaturile despotice ale domnului : ,,crud si cumplit este omul acesta, a"irma mitropolitul Teo"an, iar 1pancioc il numeste ,,tiran. Caracterizarea indirecta completeaza portretul domnului medieval, prin faptele si relatiile sta ilite cu celelalte persona-e. +rgolios si ,otarat sa redevina domn, %le+andru #apusneanul se intoarce in tara cu osti turcesti. $ste intampinat in apropiere de Tecuci de un grup de oieri, soli ai lui Tomsa *oda, anume !otoc, *everita, 1pancioc si 1toici.%cestia ii cer sa se intoarca pentru ca /norodul nu te vrea , nici te iu este.$i apeleaza chiar la constiinta patriotica a domnului, dar acesta le raspunde prin memora ilele cuvinte:2aca voi nu ma vreti eu va vreau si daca voi nu ma iu iti eu va iu esc si voi merge ori cu voia ori "ara voia voastra. 3oierii, care doresc un domn sla pentru a putea continua -e"uirea poporului, il intrea a cu ce va rasplati /cetele de pagani. %titudinea lui #apusneanul devine si mai clara oierilor, care se

ingrozesc de raspunsul dat:Cu averile voastre, nu cu anii taranilor pe care ii -upuiti voi.Pre"azator, le va da drumul celorlalti oieri, pastrandu'l doar pe !otoc, /un soi de ,olonius mai a -ect, cum il va numi .. Calinescu.$l este constient ca in planurile sale de raz unare va avea nevoie de un intrigant cum este !otoc. ,rin putera armelor, #apusneanul isi recapata tronul. 2evenit domn, el cauta sa'si consolideze puterea, prin acte de mare cruzime : arde cetatile si incepe prigoana impotriva oierilor , le con"isca averile si ii ucide. Norodul il privea cu nade-de pe cel care intelegea sa'si consolideze puterea pe "orta poporului. %cest lucru reiese din replica memora ila pe care i'o da lui !otoc :,, ,rosti, dar multi Antiteza angelic- demonic se mani"esta in raportul cu doamna Ruxanda, sotia lui Alexandru Lapusneanul si descendenta din neam de "oie"ozi. Cele doua persona-e, ale caror trasaturi se creioneaza prin antiteza, nu se a"la 5n con"lict de la un 5nceput. 6pozitia de principii se contureaza a ia pe parcurs, pentru a duce la "inalul tragic . -l.nda, /nduratoare, 2oamna pare a "i, 5n toate, opusul lui #apusneanu. ,rin portretul fizic pe care i'4 realizeaza 7u+andei, naratorul evidentiaza insusirile deose ite ale persona-ului. !ai intai este prezentata "estimentatia* purta o haina lunga "ara maneci, de sto"a aurita, iar peste ea im racase o haina oiereasca de ceremonie "acuta din postav "in de 8landra im lanit cu samur) era incinsa cu colan de aur cu pa"tale de piatra cu matostat, la gat avea o sal a din mai multe siruri de margaritar, iar pe cap purta o caciula de lana scumpa impodo ita cu pene al e de strut si pietre scumpe. %utorul se opreste apoi asupra coafurii : 9parul ei, dupa moda de atunci, se impartea despletit pe umerii si spatele sale: si a ia apoi asupra frumusetii deose ite a doamnei 7u+anda :9 8igura ei avea acea "rumusete, care "acea odinioara vestite pre "emeile 7omaniei:. %sadar, doamna 7u+anda uimeste prin "rumusetea ei "izica desavarsita,prin delicatetea si gingasia de care da dovada, iar im racamintea si tinuta ei dega-a somptuozitate, "iind la inaltimea rangului sau domnesc, pentru ca ea este fiica, sora si sotie de domn. Cu toate acestea, o caracterizeaza modestia si "elul in care se im raca dovedeste gustul ei pentru frumos. Pri"irea ei este mereu trista, din cauza destinului "amiliei sale: "ratele ei mare, &lias, s'a dus la Constantinopol, unde s'a convertit la mahomedanism, iar parintii si "ratele cel mic, 1te"an au murit. 0ristetea si teama ei se accentueaza pe zi ce trece, mai ales c;nd vedea crimele comise de sotul ei. &nitial 2oamna 7u+anda nu pune la 5ndoiala -ustetea actelor sotului ei si 2omnul !oldovei. 1mpresionata de lacrimile -up;neselor vaduve care vin sa i se pl;nga, una la suflet, 5ncearca sa'l opreasca pe #apusneanul: ,,6, unul meu domn, a-unga atata sange varsat, atatea vaduvii, atatia sarmani<. 2in replica ei, o servam ca 2oamna 7u+andra este o sotie de"otata, /si respecta sotul, chiar daca acesta o insulta si o ameninta de multe ori. Curtea domneasca este un /locus dramae, aici derulandu'se contradictiile dintre /inger si (demon. Plin de cinism si de umor maca ru, ii promite doamnei ca nu va mai ucide si ca'i va da ,,un leac de frica. Arta disimularii, pe care o stapaneste la per"ectie, reiese din ta loul al 111-lea. 2omnul participa la slu- a religioasa de la !itropolie. &m racat cu pompa domneasca, avand coroana ,aleologilor, #apusneanul ascunde su hlamida domneasca -ungherul si zalele de sarma. %sculta slu- a smerit, tine o cuvantare desantata, cerand iertare ipocrit oierilor si promitandu'le ca vor trai in pace si armonie.,entru a "i mai convingator, apeleaza la citate i lice.Cand saruta racla

1"antului &oan cel Nou se spune ca pana si aceasta ar "i tresarit. Cu o inteligenta dia olica , ii atrage pe oieri la curte, cu prete+tul unui ospat de impacare, dar cu gandul clar de a'i ucide. Crud, ordona soldatilor sai uciderea oierilor, apoi alcatuieste piramida din capete, pe care o arata doamnei cu satis"actie. Cand aceasta lesina la vederea ,,leacului de "rica, domnul o priveste dispretuitor* ,,"emeia, tot "emeie <. ,e !otoc il da cu sange rece multimii revoltate, spunand ca "ace un act de dreptate. 2upa ce vreme de patru ani nu a mai ucis, domnul se muta la >otin. %ici se im olnaveste grav, simte ca nu mai are mult de trait si la dorinta lui, potrivit traditiei, este calugarit cu numele de Paisie.7evenindu'si din oala, este furios si sfidator, amenintandu'& pe oieri , inclusiv pe "iul sau :2e ma voi scula,pre multi am sa popesc si eu. 2otie si mama de"otata, Doamna a 0arii , 7u+anda este 5nsa un om cu simtul datoriei. #esina 5n "ata piramidei de capete, dar nu intervine activ 5n tre urile domniei dec;t atunci c;nd cel ce'i este sot pare a'si "i pierdut ratiunea devenind o amenintare pentru toti cei din -ur si, mai ales, pentru "iul sau si viitorul voievod. 2orind sa'si salveze "iul, la indemnul oierilor si al mitropolitului, dupa o lupta interioara 5ntre datoria de sotie si aceea de mama si 2oamna, aceasta ii da lui #apusneanul o cupa cu otrava. &n mod teatral, cei doi oieri ii toarna pe gat ultimele picaturi de otrava, in vreme ce domnul moatre in chinuri groaznice. #a s"arsitul vietii, cel care a trait su imperiul tene relor, devine un simplu om care se roaga sa "ie ucis, pentru a scapa de chinuri. Cruzimea domnului este motivata si prin ciudata relatie pe care o are cu divinitatea.&si camu"leaza la pr"ectie a senta ade"aratei credinte , iar in "inal nu numai ca nu isi accepta destinul, dar respinge categoric ritualul pregatirii pentru moarte prin calugarire.$l refuza impacarea cu Dumnezeu, pentru ca ii lipseste dimensiunea religioasa. %le+andru #apusneanul se incadreaza in categoria eroilor tragici, definind chiar esenta tragicului:daca iti depasesti limitele esti pedepsit3daca nu ti le depasesti nu esti om4G. Liiceanu5.