Sunteți pe pagina 1din 24

Proprietatile ultrasunetelor:

nu sunt percepute de organul auditiv al omului; se pot obtine si sub forma unor fascicule inguste; transporta o cantitate insemnata de energie; ele sunt puternic absorbite de substante in stare gazoasa

Efectele produse de ultrasunete:

pot provoca incalziri locale duc la omogenizarea unor sisteme dispersate cum ar fi: solutii coloidale, emulsii etc.; pot distruge starea de omogenitate a unor astfel de sisteme; pot accelera si chiar provoca unele reactii chimice; pot favoriza procesele de polimerizare si invers produc fenomenul de cavitatie, care consta in aparitia unor goluri in fluide in miscare; provoaca perturbatii mecanice in interiorul celulelor vii, care pot duce pana la distrugerea microorganismelor
.

INTERACTIUNEA ULTRASUNETELOR CU MATERIA

Mecanisme de interactiune:
La trecerea undelor ultrasonore printr-un mediu sint posibile trei mecanisme de interactiune:
- mecanismul termic - cavitatia

- mecanismul de stress

Mecanismul termic: Cand ultrasunetele interactioneaza cu materia, o parte din energia fasciculului poate fi absorbita de mediu si transformata in caldura. Cantitatea de caldura generata pe unitatea de volum a mediului este proportionala cu intensitatea acustica si cu coeficientul de absorbtie si invers proportoala cu densitatea mediului si cu caldura lui specifica. Se apreciaza ca dupa o crestere initiala, temperatura va tinde catre o valoare de echilibru. Un corp mic supus uniform ultrasunetelorva suferi o crestere mica dar rapida, in timp ce un corp mare, expus uniform unui camp ultradonor de aceeasi intensitate va atinge o temperatura finala mai inalta, dar intr-un interval de timp mai mare.

Caviatia: prin actiunea mecanica, chimica si termica se pot produce intr-un mediu lichid bule (cavitati) cu sau fara continut de gaze sau vapori. Producerea acestor cavitati si efectul pe care acestea il au asupra mediului in care sunt produse poarta denumirea de cavitatie. Caviatia poate fi stabila sau temporara. Spre deosebire de cavitatia stabila, cavitatia temporara este mai violenta si apare la niveluri ale intensitatii ultrasonore mai mari. Cavitatia este puternic distructiva pentru organismele vii , datorita efectelor chimice, mecanice si termicegenerate in tipmpul exploziei cavitationale
.

Mecanismul de stress: in sisteme eterogene supuse actiunii campului ultrasonor par forte rezultate sau stressuri, clasificate astfel: forte ascensionale , care sunt oscilatorii forte de radiatie sau de deplasare forte de variatie a vascizitatii

TERAPIA CU ULTRASUNETE
Utilizarea ultrasunetelor in terapie se bazeaza pe efectele benefice pe care acestea le au asupra organismului uman si animal. Experientele efectuate pe animale au aratat ca, in urma expunerii la ultrasunete, se produce cresterea temperaturii materialului biologic tratat, prices dependent de coeficientul de absorbtie: in oase si in tesutul nervos, cresterea de temperatura este mai pronuntata decat in tesutul adipos si cel muscular. Incalzirea selectiva a zonelor expuse la ultrasunete determina urmatoarele efecte: cresterea capacitatii de dilatare a tesutului colaginos, scaderea rigiditatii articulatiilor, cresterea pragului de durere a nervilor periferici si a terminatiilor nervoase, stimularea mecanismului de aparare a corpului prin cresterea moderata a fluxului sangvin..

In urma terapiei cu ultrasuneteextensibilitatea tendoanelor creste de 5-6 ori. Daca dupa aplicarea ultrasunetelor se fac exercitii fizice, potrivit alese, creste mobilitatea articulatiilor. Folosire ultrasunetelor in scopuri terapeutice vizeaza mai ales afectiunile inflamatorii si degenerative ale articulatiilor, ale coloanei vertebrale si ale musculaturii, afecctiunile neurologice, traumatice si ale organelor interne.

Tipuri de ecografie
1. Ecografia clasica (abdominala) 2. Ecografia Doppler 3. Ecografia 3D 4. Tipuri mai speciale de ecografie sunt ecografiile efectuate in interiorul unor organe cavitare, care comunica cu exteriorul: ecografia transesofagiana, transvaginala, transrectala. Ele permit o mai buna vizualizare a unor organe cere necesita o investigatie mai amanuntita, de detaliu, lucru care nu ar fi posibil cu o ecografie clasica.

Ecografia abdominala
Este utila pentru examinarea organelor din abdomen si pelvis. Aproape orice organ abdominal sau pelvin poate beneficia de o examinare ecografica constand in observarea formei, dimensiunilor, structurii, raporturilor cu organele din jur. Pentru vizualizarea organelor pelvine (uter, ovare) este important ca examinarea sa se faca cu vezica urinara plina. Acest fapt permite o mai buna penetrare a ultrasunetelor precum si ridicarea intestinului subtire si obtinerea unor imagini mai clare. O alta recomandare ar fi sa sa nu se manace cu aproximativ sase ore inaintea ecografiei pentru a nu produce dilatarea intestinului sau gaze in colon, care pot impiedica vizualizarea corecta a unor organe.

Informatiile care se pot obtine cu ecografia abdominala:


determinarea gradului de afectare posttraumatica a ficatului, splinei, rinichilor; afectiuni ale pancreasului (pancreatita, tumori); determinarea gradului de incarcare grasa a ficatului; evaluarea evolutiei posttransplant de rinichi; prezenta de lichid in cavitatea abdominala; evaluarea uterului, vizualizarea unui eventuale tumori ; ghidajul in timpul unei biopsii sau paracenteze; detectarea, masurarea, monitorizarea anevrismului (dilatarii) aortei.

Ecografia Doppler Este un tip mai special de ecografie care permite atat vizualizarea anatomica a organelor (ca la ecografia abdominala), dar aduce informatii si despre fluxurile de sange prin artere si vene. Este folosit in patologia arteriala si venoasa si in explorarea cardiaca. Se foloseste la diagnosticul trombozelor, ocluziilor, stenozelor vasculare (ingustarea vaselor), anevrismelor (dilatatii ale arterelor) si in patologia cardica, mai ales in diagnosticul cardiopatiilor congenitale si a valvulopatiilor (afectiuni ale valvelor inimii)

Ecografia fetala
Reprezinta metoda cea mai sigura pentru urmarirea evolutiei unei sarcini si pentru depistarea eventualelor malformatii la fat. Metodele imagistice radiologice (radiografie, CT), care folosesc raze X, sunt contraindicate in sarcina pentru ca acestea sunt radiatii ionizante si pot dauza grav fatului. De aceea, ecografia este ceam mai buna metoda pentru a obtine informatii despre fat, ca de exemplu marimea, pozitia, stadiul de dezvoltare etc. Ecografia fetala se poate realiza din saptamana 5 de sarcina, iar sexul fatului poate fi determinat in urma examenului ecografic in jurul saptamanii 18 de sarcina. Informatii distincte sunt obtinute in diferite trimestre pe parcursul sarcinii.

In primul trimestru ecografia fetala este realizata pentru: determinarea evolutiei sarcinii; a determina daca sarcina este multipla sau nu; estimarea varstei gestationale (varsta fatului); identificarea malformatiilor congenitale care afecteaza creierul sau maduva spinarii;

In trimestrul al doilea - ecografia fetala este realizata pentru: a estima varsta fatului (varsta gestationala); aprecierea dimensiunii si pozitiei fatului, placentei si fluidului amniotic; determina pozitia fatului, cordonului ombilical si a placentei in timpul procedurilor gen amniocenteza sau a recoltarii de sange din cordonul ombilical; detectarea unei malformatii congenitale, ca de exemplu defectul de tub neural sau al afectiunilor cardiace;

In al treilea trimestru ecografia fetala este realizata pentru:


a se asigura ca fatul este viabil si misca; aprecierea dimensiunii si pozitiei fatului, placentei si lichidului amniotic. Ecografia transvaginala este in general realizata precoce in timpul sarcinii pentru a determina varsta gestationala sau pentru a detecta o sarcina ectopica. Ocazional este efectuata si tardiv in cursul sarcinii pentru a determina localizarea placentei sau in cazul sarcinilor cu risc pentru a masura lungimea colului uterin. Ecografia transvaginala se poate folosi si in afara sarcinii, in patologia aparatului reproducator feminin, pentru ca permite o vizualizare mai buna a organelor reproducatoare (ovare, uter).

Contraindicatii Examenul ecografic nu are contraindicatii si este chiar recomandat ca fiecare persoana sa-si faca o ecografia pe an. O limitare a ecografiei ar fi faptul ca nu poate vizualiza structuri foarte mici (mai mici de 3mm). Spre deosebire de radiografie sau computer tomografie care utilizeaza raze X, ecografia foloseste ultrasunete si nu are restrictii in utilizare. Desi este o investigatie foarte performanta, ecografia nu pune singura diagnosticul decat in putine cazuri. Pentru stabilirea doagnosticului se tine cont de contextul clinic si de rezultatele altor examene sau analize de laborator

Ecografia Doppler este un mod de investigare a aparatului cardiovascular, care se foloseste de ultrasunete si se bazeaza pe efectul Doppler. Cu ajutorul acestei tehnici se vizualizeaza organe interne, poate fi folosita pentru a ghida explorarea chirugicala, dirijeaza gesturile punctiei sau biopsiei si se poate vizualiza fara probleme fatul in uterul mamei. Tot acest tip de ecografie ajuta ajuta la observarea fluxurilor de urina, sange si alte fluide, fiind chiar posibila ascultarea semnalelor emise de acestea. Pentru prima oara descris in 1842 de catre Christian Doppler, efectul care ii poarta numele consta in modificarea modificarea frecventei receptionarii semnalului, in momentul in care sursa de emisie sau receptorul sunt in miscare unul fata de celalalt.

Intre frecventa undei initiale si cea reflectate intervine o variatie ce poarta denumirea de semnal Doppler. Prin analiza semnalului obtinut, se obtin informatii despre viteza si directia de deplasare a sangelui in diverse regiuni ale organismului
.

Luam ca exemplu aparatul cardiovascular. In acest caz, sursa este una fixa. Se studiaza modul in care se modifica frecventa ultrasunetelor pe care hematiile aflate in miscare le reflecta, fata de frecventa initiala. Exista mai multi factori de care depinde normalitatea semnalului Doppler inregistrat la nivel vascular: De modul in care ventriculul stang realizeaza ejectia eliminarea sangelui, actiune care duce la cresterea vitezei sangelui unda a. De tonusul muscular activ al peretelui vascular si de elasticitatea acestuia. Acestea doua permit inmagazinarea in sistola a unei cantitati de energie, energie ce va fi restituita sub forma unei usoare accelerari diastolice unda c. De repartitia vitezelor hematiilor din coloana de sange, caci semnalul Doppler reprezinta o medie a acestora.

Asa arata semnalul Doppler inregistrat la nivelul vaselor de sange :

Unda a este creata de ejectia ventriculului stang. Unda b se marcheaza sfarsitul ejectiei, moment in care sangele are o tendinta de reflux catre ventricul. Unda c determinata de elasticitatea peretelui vascular, ce duce la o accelerare diastolica a coloanei de sange
.

La nivelul vaselor de sange, se intalnesc doua fenomene: 1. Stenoza este o ingustare a calibrului vascular. In cazul stenozei, observam doua consecinte hemodinamice: Local avem o crestere a vitezei de circulatie. Distal de stenoza se observa o scadere a amplitudinii semnalului Doppler. 2. Obstructia asa cum arata si numele, vorbim despre o intrerupere a circulatiei intr-o regiune vasculara a organismului. Local, semnalul Doppler este absent, iar distral de obstructie, el poate sa apara cu o amplitudine scazuta. Acest lucru se datoreaza existentei circulatiei colaterale.

ECOGRAFIA DOPPLER COLOR Dezvoltarea rapida a aparatelor de explorare cu ultrasunele a dus la crearea ecografiei Doppler color. Acest lucru este posibil prin prelucrarea semnalelor cu ajutorul microprocesoarelor, ce realizeaza imagini color ale circulatiei sangelui. Semnalul este afisat in timp real si este codificat in doua culori: rou, reprezentand fluxul sanguin ce vine spre transductor. albastru, reprezentand fluxul sanguin ce se indeparteaz de transductor. In cazul in care viteza creste, culoarea, fie ea rosie sau albastra, va deveni mai stralucitoare. Daca viteza scade, culoarea se intuneca. In prezent, ecografia Doppler color este folosita pentru a se realiza o apreciere calitativa si cantitativa, a sunturilor intercardiace, a regurgitarilor valvulare, a curgerii sangelui. Totul cu o mare acuratete