NOIUNI FUNDAMENTALE DE COAFUR

CUPRINS

I. Introducere: 1. Coafura 2. Igiena 3. Comportamentul II. Firul de par: 1. Anatomia si fiziologia firului e par! 2. "ipuri e par! 3. "ratamente pentru intretinerea parului! 4. Ingr iente e refa#ere! $. Ca erea parului! 6. %oli ale parului & s#alpului! '. (atrata! ). Prote#tia #ontra soarelui. III. Spalatul parului si coa atul cu eonul: 1. Pro use si ustensile ne#esare! 2. Spalatul parului! 3. (asa*ul #apilar! 4. "e+ni#a #oafatului #u peria si feonul! $. Pieptanatul parului ,tapatul-. I!. Ondulatia parului: 1. Pro use si ustensile ne#esare! 2. (el#ii! 3. %igu iurile! 4. "e+ni#a e.e#utarii on uleurilor frantuzesti. !. Coa uri de da"a: 1. Armonia fetei si /olumul #oafurii! 2. 0efe#te ale #apului 1 #ore#tarea lor. !I. Tunsori de da"a: 1. Ustensile ne#esare! 2. "e+ni#i #lasi#e e tuns! 3. "unsori #lasi#e e ama! 4. "e+ni#i mo erne e tuns. !II. Ondulatia c#i"ica $produse% de initie% tipuri&' !III. Decolorarea parului $de initie% produse (de initie& : I). Decapatul:

pag. 4

pag. 6

pag.1'

pag.22

pag.26 pag.22

pag.36 pag.43 pag.4'

). !opsirea parului: 1. 3opsirea parului , efinitie4 tipuri4 ustensile-! 2. Repigmentarea! 3. (o ul e o5tinere a iferitelor #ulori! 4. "ipul e #uloare in fun#tie e anotimp!

pag.4'

$. Culorile e par natural ,grupa 6oleston si grupa 7on a)I.Coa ura ca a acere: pag.$3

I.Introducere I.*.Coa ura Ce este #oafura8 Am putea spune #9 o5ie#tul #oafurii este p9rul: :ngri*irea lui4 aran*area et#. 0ar #ofura nu :nseamn9 numai a#easta. ;a este <i unul intre omeniile mo ei4 pe l=ng9 esign4 ma#+ia* <i altele4 mai mult4 este o meserie #are apar>ine e sfera esteti#ului4 ea se o#up9 e fapt #u frumuse>ea femeii. ?n feminitatea unei femei4 un rol foarte important este *u#at e p9r. 0e #=te ori nu ne@a atras aten>ia o #oafur9 eose5it9 <i un p9r s9n9tos8 A fi #oafez9 :nsemn9 a iu5i frumosul <i4 :n plus4 a iu5i omulA 0a4 #oafeza este #ea atorit9 #9reia o femeie poate ar9ta mai 5ine sau mai pu>in 5ine4 #eea #e fa#e ea are #onse#in>e ime iate <i /izi5ile. B at9 #e sunt st9p=nite te+ni#ile #lasi#e e aran*are <i :ngri*ire a p9rului4 o #oafez9 :<i poate a fr=u li5er imagina>iei <iCrezultatele le /e em pe po iumurile prezent9rilor e mo 94 :n re/iste4 la tele/izor <.am. . (eseria e #oafez9 a u#e <i o satisfa#>ie material98 R9spunsul #lar este D aE. ?ntot eauna o femeie /a ori s9 arate #=t mai 5ine4 e#i prin perse/eren>9 pute>i a*unge la un num9r estul e mare e #liente permanente <i fi ele. 0e ai#i4 urm9toarea treapt9 ar mai r9m=ne +airstFling@ulCGi totu<i4 pentru a a*unge a#olo4 este ne#esar9 am5i>ia4 e i#a>ia <i nu :n ultimul r=n epunerea e efort <i e.er#i>iul psi+i# al imagina>iei. I.+.I,iena Ceea #e ne atrage aten>ia #=n mergem la #oafor sunt: atmosfera <i igiena salonului <i prestan>a #oafezei. ?n primul r=n 4 igiena personal9 a #oafezei este foarte important9. Pe l=ng9 igiena personal94 #oafeza mai tre5uie: s9 men>in9 salonul&postul e lu#ru :ntr@o perfe#t9 or ine4 s9 men>in9 m9surile e igien9 <i :ntre>inere ale instrumentarului <i s9@l ezinfe#teze <i s9@l sterilizeze #orespunz9tor <i s9 prote*eze :m5r9#9mintea #lientului :n timpul lu#rului. Postul e lu#ru tre5uie men>inut :ntr@o perfe#t9 or ine <i #ur9>enie. Se re#oman 9 /enirea #oafezei la lo#ul e mun#9 #u apro.imati/ *um9tate e or9 :nainte e :n#eperea programului pentru a@<i aran*a instrumentarul <i pentru a <terge praful e pe masa e lu#ru4 u#eni# et#. ?n plus4 #el pu>in o at9 pe s9pt9m=n94 se re#oman 9 #ur9>enia general9 a salonului4 :n#ep=n #u /itrina <i termin=n #u par oseala. Prin m9suri e igien9 <i :ntre>inere a instrumentarului :n>elegem! ezinfe#tarea prosoapelor <i a instrumentarului pentru a e/ita transmiterea agen>ilor patogeni! #ur9>area instrumentelor e mur 9ria /izi5il9! :ntre>inerea instrumentarului #u s#opul p9str9rii lui pentr o #=t mai :n elungat9 perioa 9 e timp4 pentru men>inerea lui :n stare e fun#>ionare <i4 e#i4 pentru u<urarea mun#ii. ?ntot eauna4 #ur9>irea instrumentarului are lo# up9 ezinfe#tare4 pentru a e/ita autoinfe#tarea #u posi5ilii agen>i patogeni. 0ezinfe#tarea se realizeaz9 :n mo ul urm9tor: /9 pune>i m9nu<ile e prote#>ie4 turna>i #antitatea e ap9 <i #antitatea e solu>ie ezinfe#tant9 pres#ris9 <i apoi a<eza>i instrumentele :n 5aia e ezinfe#>ie. 0up9 tre#erea timpului pres#ris ,#are este :n fun#>ie e solu>ia e ezinfe#tat utilizat9-4 s#oate>i instrumentele <i #l9ti>ile temeini# su5 *et e ap9. 0up9 ezinfe#>ie4 a#9 e #azul4 #ur9>a>i instrumentele e mur 9ria /izi5il9 #u a*utorul unei perii <i a unei su5stan>e e #ur9>at. 0a#9 mur 9ria este a5un ent94 relua>i pro#esul e ezinfe#tare :n#9 o at9. ?n final4 us#a>i instrumentele <i lua>i m9surile e :ntre>inere a lor. Instrumentele #are pot fi ezinfe#tate sunt: foarfesi4 piepteni4 5ri#iul e ras4 perii ,:n fun#>ie e tipul ei-4 ma<ini e tuns4 5igu iuri4 prosoape4 #utii ori porturi pentru instrumente. Prosoapele utilizate tre5uie sp9late la ma<in9 la o temperatur9 e #el pu>in 2$ e gra e Celsius H.(eto ele fizi#e e ezinfe#tare sunt sp9larea4 fier5erea <i razele U3 ale aparatelor e sterilizat4 iar meto ele #lini#e sunt Cl <i #ompu<ii lui4 etergen>ii <i solu>iile e ezinfe#tare ,e.. Ilutasept-. 0repturile #lien>ilor: 1.0reptul la satisfa#erea ne/oilor fun amentale! 2.0reptul la prote#>ie prin sisteme legislati/e <i e se#uritate :mpotri/a pro uselor <i ser/i#iilor #are pun :n peri#ol s9n9tatea sau /ia>a. 3.0reptul la informare #ore#t9 <i #omple.9 asupra #ara#teristi#ilor #alitati/e <i #on i>iilor e folosire a pro uselor <i ser/i#iilor #osmeti#e. 4.0reptul la esp9gu5ire pentru pre*u i#iile a use e pro usele <i ser/i#iile #osmeti#e. $.0reptul la instruire <i e u#a>ie. Pentru prote*area :m5r9#9min>ii #lientei se fi.eaz9 un guler e prote#>ie4 un prosop4 o pelerin9 ,manta- e prote#>ie a<ezat9 astfel :n#=t ea s9 a#opere :m5r9#9mintea #lientei pentru a nu se p9ta sau u a. Iulerul are rolul e a pre/eni #onta#tul ire#t al pelerinei #u g=tul #lientei4 iar pelerina se alege :n fun#>ie e tratamentul #e urmeaz9 a fi apli#at: tuns4 sp9lat4 /opsit. "re5uie s9 >inem seama <i e faptul #9 <i #uloarea pelerinei are importan>9: ea tre5uie s9 se potri/eas#9 am5ientului <i s9@i pla#9 #lientei. ?n afar9 e a#estea se mai pot utiliza <i <er/e>ele e +=rtie sau
H

0ezinfe#tarea se /a :n/9>a pra#ti# :n timpul #ursului.

tampoane e /at9 pentru o piele sensi5il9 ,mai ales pentru tuns-. ;le se a<eaz9 #u gri*9 :ntre guler <i g=tul #liente a/=n gri*9 s9 nu i se pro/oa#e o stare e is#onfort. II.*.Anato"ia -i i.iolo,ia irului de p/r P9rul este partea #ea mai e.pus9 a#>iunii fa#torilor atmosferi#i #um ar fi: praf4 /apori to.i#i4 agen>i poluan>i4 raze ultra/iolete. At=t prin stru#tur94 #=t <i prin fun#>iile sale4 p9rul este un organ /iu4 #are ia na<tere intr@un germen. Celulele se :nmul>es#4 germenele se ez/olt94 #9p9t=n forma unei sfere goale :n interior. ?n stru#tura #elulei se pot istinge trei tipuri e straturi: A. stratul e.terior 1 e#to erma 1 #are asigur9 leg9turile #u e.teriorul! %. stratul interior 1 en o erma 1 #are regleaz9 nutri>ia! C. stratul interme iar 1 meso erma. Anatomia prului Prin :n ep9rtarea e#to ermei e pe >esutul #on*un#ti/ se pot /e ea glan ele se5a#ee <i papilele #apilare. P9rul e.trage in stratul e.terior ,e#to erma- su5stan>ele ne#esare pentru ez/oltarea lui4 iar in meso erm9 su5stan>ele ne#esare :ntre>inerii sale4 asigur=n u@<i toto at9 <i restul fun#>iilor sale ,+ran94 respira>ie4 mus#ulatur94 a#ti/itate ner/oas9-. Starea p9rului epin e :ntot eauna e tipul pielii4 e starea general9 a organismului. A#est lu#ru se poate realiza prin :ngri*irea ermatologi#9 <i prin influen>area #ir#ula>iei sanguine4 a ner/ilor <i a glan elor

1. epi erma 1 stratul e solzi! 2. #orte. 1 stratul fi5ros 1 #are asigur9 rezisten>a p9rului! 3. m9 u/a4 respe#ti/ #analul m9 u/ei4 f9r9 fun#>ie spe#ial94 #u o rezisten>9 sla594 format9 in #elule sla5 :m5i5ate4 separate prin 5ule e aer. 7a 5aza firului e p9r se afl9 papilele4 un e a#ti/eaz9 /asele sanguine <i #ele ne#esare pentru transportul +r9nii4 organele respiratorii ale p9rului <i ner/ii. Sistemul ner/os simpati# asigur9 a#ti/itatea ner/oas9 a papilelor4 iar sistemul ner/os parasimpati# asigur9 a#ti/itatea ner/oas9 a glan elor se5a#ee. A#>iunea #elor ou9 sisteme ner/oase este #ontra i#torie. ?n fun#>ie e e#+ili5rul a#estora epin e 5una fun#>ionare a glan elor se5a#ee <i a stratului germinati/. %una fun#>ionare a stratului germinati/ asigur9 #re<terea p9rului. P9rul #re<te #on#omitent #u :n/eli<ul epi ermi# p=n9 la ni/elul e J/9rsareE a glan ei se5a#ee. 0easupra lo#ului e J/9rsareE a #analului glan elor se5a#ee4 p9rul #re<te li5er. Unitatea papil9 1 r9 9#ina 1 glan a se5a#ee al#9tuie<te foli#ulul pilo@se5a#eu4 #e se afl9 :ntr@o #a/itate fi5roas9 #e prote*eaz9 stratul germinati/. "ot ai#i se afl9 mu<#+iul4 a #9rui a#>iune Jz5=rle<teE p9rul la frisoane sau 9 senza>ia Jpielii e g9in9E. Fiziologia firului de pr Kirul e p9r se formeaz9 efiniti/ :n piele. Starea <i aspe#tul p9rului epin e :n mare m9sur9 <i e #on i>iile e.treme4 e :ngri*ire4 e a#>iunea agen>ilor fizi#o@#+imi#i e.teriori. ?n unele #azuri se /or5e<te espre o materie permanent9. P9rul #are #a e este :nlo#uit e altul nou. ?n me ie4 urata e /ia>9 a firului e p9r este e $ 1 ' ani. Cre<terea firului e p9r :n#epe la 5az94 pornin e la stratul germinati/ <i se esf9<oar9 astfel: pro u#erea e see5um la ni/elul glan elor se5a#ee! pro u#erea Leratinei la ni/elul foli#ulului. 6eratina este o protein9 #ompus9 in o.igen4 +i rogen4 #ar5on4 azot <i sulf. 3

Cre<terea <i ez/oltarea p9rului epin e e starea general9 a organismului. 0e e.emplu4 la femei4 up9 sar#in94 papilele #are au a/ut e suferit se ez/olt9 in nou4 r9m=n=n :ns9 mai sensi5ile. Cre<terea p9rului <i se#re>ia se5umului sunt influen>ate e 3 fa#tori: +rana4 se#re>ia glan elor <i ner/i. %aza #+imi#9 ne#esar9 :n formarea Leratinei4 a pigmen>ilor sau a se5umului se#retat e glan ele se5a#ee epin e e: +ran9 ,e.#esul sau efi#itul e /itamine sau aminoa#izi-! transformarea a#esteia <i asimi@ larea ei e organism ,starea apara@ tului igesti/4 a fi#atului4 a glan elor en o#rine agen>i motri#i #are transport9 +rana4 pre#um <i e integritatea /aselor sanguine <i e /aria>iile /olumului e s=nge transportat.

II.+.Tipuri de p/r ?n fun#>ie e aspe#tul4 natura <i #ara#teristi#ile firului e p9r se prezint9 astfel: 1.p9rul normal4 s9n9tos 1 este elasti#4 se mo eleaz9 u<or <i se piapt9n9 u<or :n stare ume 9. Prezint9 elasti#itate4 lu#iu <i fine>e4 eoare#e stratul solzos e la suprafa>a firului e p9r este #ompa#t <i nete . 3a fi sp9lat la un inter/al e 1M zile. Se re#oman 9 folosirea unui <ampon #u P.N. neutru. 2.p9rul su5>ire <i rar 1 este lipsit e rezisten>9 <i este rar #eea #e este eterminat e #antitatea re us9 <i e grosimea re us9 a firului. 0eoare#e fi5rele elasti#e in interior sunt :n num9r re us el prezint9 un aspe#t moale <i ofilit. Stru#tura firului e p9r se poate :nt9ri atorit9 su5stan>elor , e e.emplu4 #ompu<ilor e #al#iu-4 #are a er9 la p9r in e.terior <i se infiltreaz9 :n stratul solzos. Ca :nt9ritor a#>ioneaz9 asupra p9rului <i Leratina4 #olagenul <i proteinele. Nu tre5uie l9sat p9rul su5>ire s9 #reas#9 mai lung e ni/elul umerilor. 7ungimea p9rului tre5uie s9 fie propor>ional9 #u /olumul. P9rul tuns rept este mai a##epta5il e#=t tunsoarea :n s#ar9. ?n prin#ipiu on ularea #+imi#9 ester i eal9 pentru #a firele e p9r s9 e/in9 /izi5il pufoase. 3.p9rul gras 1 este lipi#ios4 ume 4 at=rn9 :n <u/i>94 se lipe<te e #ap4 piept9n9tura :<i pier e repe e /olumul <i forma pufoas9. Cauza #onst9 :n e.#esul e se5um ,surplusul e gr9sime- #are4 fiin flui 9 se r9sp=n e<te u<or e@a lungul firului. 0a#9 se5umul este ameste#at #u m9trea>a se formeaz9 un strat ume 4 #are se a<eaz9 pe s#alp <i u#e la astuparea porilor. ?n a#est mo p9rul nu mai poate respira4 mo ifi#=n u@<i negati/ aspe#tul <i poate u#e la #9 erea lui :n #antit9>i #onsi era5ile. Se re#oman 9 s9 se spele p9rul at=t e es #=t este ne#esar. ;ste o/e it #9 sp9latul es nu stimuleaz9 :n ni#i un fel se#re>ia suplimentar9 e gr9sime. Pentru :ngri*ire se :ntre5uin>eaz9 pro usele spe#iale #are #u siguran>9 nu #on>in ni#i gr9sime4 ni#i 5alsam4 ni#i su5stan>e nutriti/e #u a#>iune e :n#9r#are a p9rului <i fa/ora5ile #9 erii p9rului. P9rul gras nu se piapt9n9 prea es pentru #9 intensifi#9 ispersarea gr9simii pe p9r. Koarte important este #a piept9nul <i peria s9 fie sp9late la fie#are sp9lare a #apului. Se /or e/ita #oafurile #are sunt lipite e #ap. ;ste in i#at9 <i on ualrea #+imi#9 pre#um <i e#olorarea <u/i>elor e p9r. 4.p9rul us#at refra#tar 1 este e o5i#ei e #uloare :n#+is9 sau ro<#at94 firele #on>in fi5re puterni#e e Leratin9 #are se opun ori#9rui efort e mo elare. ;ste lipsit e lu#iu eoare#e glan ele pro u# gr9sime insufi#ient9. Se re#oman 9 o sp9lare o at9 la '@14 zile #u <ampoane #e au la 5az9 g9l5enu< e ou4 lanolin9 sau le#itin9. $.p9rul eteriorat 1 suprafa>a firului e p9r este aspr94 stratul solzos este is#ontinuu4 sf9r=mi#ios. 0a#9 firele sunt lungi atun#i #ap9tul firului este istrus atorit9 unui pro#es e :m59tr=nire4 iar /=rfurile espi#ate. Se re#oman 9 folosirea unor preparate #urati/e #u su5stan>e nutriti/e grase pre#um <i su5stan>e e refa#ere #are ni/eleaz9 <i :n#leiaz9 stratul solzos. 6.p9rul #re> 1 /9lurit sau #+iar 5u#lat4 aproape :ntot eauna rezistent <i sta5il4 <i #el mai a esea us#at4 in a#east9 #auz9 fiin <i fria5il. P9rul on ulat e la natur9 pose 9 in a5un en>9 #e/a #e lipse<te p9rului rept4 a i#9 elasti#itatea. P9rul arat9 /ioi <i natural :ns9 este greu a@i imprima forma orit94 eoare#e tin e mereu spre forma sa ini>ial9. A#east9 for>9 a p9rului poate fi J:m5l=nzit9E :n#9r#=n p9rul #u su5stan>e nutriti/e. Preparatele sunt in seria p9rului us#at <i fria5il. %u#lele pot e/eni mai str9lu#itoare #u a*utorul la#ului #e #on>ine gr9simi sau ulei e rapi>9. ;le tre5uie ozate #ore#t4 fre#=n u@le :ntre palme <i apoi netezin p9rul #u ele. Cea mai potri/it9 tunsoare este #ea :n trepte4 #9rarea <i 5retonul e/it=n u@se. '.p9rul #iufulit4 z5=rlit 1 este la prima /e ere nete ar pe alo#uri #re<te :n /=rte*uri #eea #e :mpie i#9 aran*area lui. Bn ularea #+imi#9 #e :m5l=nze<te /=rte*urile este re#oman at9. Se re#oman 9 preparate spe#iale pentru p9r us#at sau eteriorat. ).p9rul fria5il 1 p9rul #are e a5ia a #res#ut in r9 9#in9 este perfe#t s9n9tos. Stratul #ornos este :ntreg4 p9rul lu#e<te4 este elasti# <i moale. Situa>ia se s#+im59 #=n p9rul :m59tr=ne<te. 0eoare#e p9rul #re<te estul e :n#et , e e.emplu4 1@14$ #m pe lun9- atun#i /=rful p9rului #are a #res#ut e la #9rare p=n9 la lo5ul ure#+ii are /=rsta e un an. 7a ou9 sp9l9ri pe s9pt9m=n9 :ntregul p9r a suportat 1MM e sp9l9ri4 a stat su5 *etul fier5inte al feonului 24+ <i a suportat #=te/a mii e piept9n9turi pe an. ?n final p9rul s@a egra at. Stratul solzos #are ap9r9 firele e p9r s@a uzat4 astfel #9 p9rul <i@a pier ut lu#iul <i se :n#ur#9 u<or mai ales la /=rfuri. Su5stan>ele nutriti/e grase4 pre#um <i su5stan>ele e refa#ere4 ni/eleaz9 <i :n#leiaz9 stratul solzos. ;ste foarte important #a up9 fie#are sp9lare s9 se fa#9 o #l9tire spe#ial9 pentru p9r eteriorat4 pentru #a piept9nul s9 alune#e #u u<urin>9 f9r9 s9 aga>e stratul solzos. 7a fie#are a 3@4 sp9lare4 :n lo# e su5stan>e nutriti/e se foloses# #reme #urati/e. ;le #on>in o #on#entra>ie mai mare e su5stan>e e refa#ere <i a#>ioneaz9 un timp mai :n elungat. Aten>ie: 1.flui ul pentru p9r a<#+iat #on>ine sili#on4 #are :n#leiaz9 rupturile4 iar /=rfurile p9rului sunt a#operite #u o peli#ul9 prote#toare.

2.p9rul fria5il istrus nu se piapt9n9 #u peria4 pentru #9 :i 9uneaz9 <i mai mult. Peria este 5un9 pentru p9r us#at e la natur9 pentru #9 a*ut9 #a gr9simile s9 se isperseze mai u<or pe firele e p9r. 3.pentru a e/ita :n#=l#irea p9rului4 up9 sp9lare se folose<te piptenele #u in>i rari <i rotun*i>i la /=rf4 #are nu afe#teaz9 stratul solzos. No urile sau g+emotoa#ele in p9rul :n#=l#it se es#=l#es# #u aten>ie <i r95 are. Ni#io at9 nu tre5uie rupte sau :ntinse. II.0.Trata"ente pentru 1ntre2inerea p/rului 0istrugerea p9rului poate pro/eni in urm9toarele #auze: e.e#ut9ri prea fre#/ente ale permanentului4 e.e#utarea ne#orespunz9toare a permanentului4 sp9larea p9rului #u un pro us ne#orespunz9tor4 e.e#utarea /opsirii :n mo ne#orespunz9tor sau e#olorarea p9rului #u o #on#entra>ie prea mare a apei o.igenate. 0in a#este moti/e4 numeroase lu#r9ri ,/opsit4 e#olorat4 permanent- nu se pot e.e#uta. 0atoria #oaforului este e a #ontri5ui prin tratamente #orespunz9toare la regenerarea p9rului. Cl9tirile #are se mai numes# <i Jre#on i>ion9riE sau J5alsam9riE a#>ioneaz9 #a preparate #urati/e pentru p9r. Sar#ina lor #onst9 :n a netezi in nou stratul solzos eran*at prin sp9lare4 astfel :n#=t p9rul s9 poat9 fi piept9nat u<or. Cl9tirea se fa#e up9 sp9lare. 7a preparatele normale4 puterea e a#>ionare ureaz9 e la o sp9lare la alta. Preparatele mult mai a#ti/e pe 5az9 e uleiuri <i #reme tre5uie utilizate la p9rul #are se a<#+iaz9 puterni#. ?n a#est #az4 ele :n#leiaz9 stratul solzos <i +r9nes# p9rul e/enin mai moale <i mai elasti#. A#est pro#e eu este ne#esar a#9 p9rul a fost supus e mai multe ori la permanent #+imi# sau e#olorare4 a#9 nu a fost ap9rat e soare sau a fost supus a#>iunii apei s9rate sau #lorurate4 up9 #are p9rul nu a fost sp9lat 5ine. Preparatele #urati/e #on>in a#.elea<i su5stan>e #a <i #ele e #l9tire4 ar :ntr@o #on#entra>ie mult mai mare. ;ste ne#esar un timp mult :n elungat pentru #a p9rul s9 le a5soar59 ,1$@3M mi-. A#est pro#es se poate intensifi#a la #9l ur9. 0up9 apli#area preparatului pe p9r4 #apul tre5uie :nf9<urat :ntr@o folie <i easupra a#esteia se :nf9<oar9 un prosop :n#9lzit. ;ste foarte important #a preparatul s9 se :nl9ture 5ine e pe p9r prin sp9lare u<oar9. A#este tratamente a*ut9 unora iar altora nu. 0e regul94 preparatele e a#est gen #on>in e.tra#te in plante4 e.tra#te <i preparate al5umini#e #are stimuleaz9 #ir#ula>ia s=ngelui <i s#+im5ul e su5stan>e. ;le au menirea s9 :nt9reas#9 r9 9#inile pentru formarea noilor fire e p9r <i s9 asigure su5stan>ele ne#esare. ?ngri*irea suplimentar9 <i :ntre5uin>area ori#9ror su5stan>e nutriti/e nu 9uneaz9 ni#io at9 pielii #apului. II.3.In,rediente de re acere Ingre ientele e refa#ere a#>ioneaz9 :n felul urm9tor: prin istrugerea firului e p9r se s#+im59 propriet9>ile #+imi#e ale Leratinei in #are este #ompus a#esta. 0in #auza a#estor transform9ri4 por>iunile istruse atrag su5stan>ele nutriti/e #a un magnet. Rezultatul este #9 golurile in stratul superior istrus se umple4 p9rul e/ine in nou lu#ios <i elasti#. Unele ingre iente p9trun :n p9r #um ar fi proteina m9t9soas94 #olagenul <i #ompu<ii Leratini#i. A#eea<i a#>iune o are pantenolul4 eri/atul a#i ului pantotei# in #omple.ul /itaminei %4 #are asigur9 umi itatea <i elasti#itatea. Uleiurile fine4 e genul uleiului in l9starii e gr=u :n#ol>it sau alte asemenea uleiuri4 a#oper9 p9rul #u o peli#ul9 fin9 #are prote*eaz9 <i :l fa# elasti#. ;ste 9un9tor p9rului eteriorat 1 piept9narea 1 istruge <i mai mult stratul solzos <i a<a sufi#ient e afe#tat. Se poate piept9na oar partea s9n9toas9 a p9rului #+iar e la r9 9#in9. Compu<ii sili#onului :n#leiaz9 #apetele a<#+iate ale p9rului <i le a#oper9 #u o peli#ul9 prote#toare. 0a#9 p9rul este puterni# eteriorat este ne#esar s9 se taie /=rfurile. Pro5lema pielii us#ate a #apului <i a p9rului fria5il nu #onst9 :n eteriorarea zilni#9 a p9rului #i :n starea e iner>ie a glan elor se#retoare. A#estea pro u# o #antitate prea re us9 e gr9sime pentru a gresa :n m9sura sufi#ient9 p9rul. Cauza a#estui nea*uns #onst9 :n: @ #a <i la p9rul gras 1 :n stru#tura #on i>ionat9 geneti#. Pentru :ngri*irea a#estui tip e p9r se utilizeaz9 a#elea<i mi*loa#e #a <i la p9rul fria5il4 la #are se a aug9 masa*ele #are u<ureaz9 #ir#ula>ia s=ngelui. 7a a#este masa*e se :ntre5uin>eaz9 #u efe#te 5enefi#e apa spe#ial9 pentru p9r4 #are #on>ine e.tra#te e ier5uri <i gr9simi u<oare. Pentru masa*e se apli#9 egetele la r9 9#ina p9rului <i se fa# mi<#9ri #ir#ulare. ;ste 5un9 <i meto a e periere zilni#9 #u peria. A#easta stimuleaz9 pielea #apului <i isperseaz9 uniform gr9simea p9rului.

II.4.C/derea p/rului 0urata /ie>ii fie#9rui fir este limitat9. C=n a#east9 perioa 9 se termin9 p9rul #a e4 l9s=n lo# altui fir. Cre<terea p9rului ureaz9 e la 3@' ani :n #azuri e.#ep>ionale #e/a mai mult. 0up9 a#eea r9 9#ina firului :<i opre<te s#+im5ul e su5stan>e <i se mi#<oreaz9. P9rul se mi<#9 :n r9 9#in9 timp e 2@4 luni <i :n final #a e. Astfel #apul pier e :ntr@o zi p=n9 la 1MM e fire4 #eea #e4 la un /olum total e peste 1MM.MMM e fire4 nu reprezint9 o pro5lem9. 3erifi#a>i a#9 fie#are fir e p9r are la #ap9t un mi# g+emoto# al5 ,r9 9#ina-. 0a#9 nu e.ist9 atun#i firul nu a #9zut #i oar s@a rupt <i nu se so#ote<te. 0a#9 iminea>a g9si>i pe pern9 mult p9r este un semn :ngri*or9tor. Normonii pot 6

fi #auza fre#/ent9 a #9 erii p9rului. 7a 59r5a>i4 a#easta u#e la #+elie iar la femei la o pier ere J ifuz9E a p9rului. 0ifuzia :nseamn9 #9 p9rul nu #a e intr@un anumit lo# #i uniform e pe toat9 suprafa>a #apului. Cau.ele #or"onale #unos#ute sunt: #9 erea p9rului up9 gra/i itate #=n se s#+im59 5rus# #omponenta +ormonilor. ?n timpul gra/i it9>ii au asigurat9 o faz9 prelungit9 e #re<tere a p9rului. Cu na<terea #opilului a#east9 faz9 se :ntrerupe 5rus# <i :ntr@un timp s#urt #a e intr@o at9 mult p9r. Cre<terea p9rului se resta5ile<te ime iat #e pro#esul +ormonal se e#+ili5reaz9. A#easta se pro u#e up9 6@) luni. 5reparatele anticoncep2ionale pot u#e4 e asemenea4 la intensifi#area #9 erii p9rului. 7a o sensi5ilitate mare ele pot a#>iona :n mo i enti# #u +ormonul testosteron4 #are etermin9 #al/i>ia la 59r5a>i. Ni#i a#esta nu este un mti/ e pani#9 pentru #9 la femei nu e.ist9 ni#io at9 asemenea #azuri isperate #a la 59r5a>i. A#east9 pro5lem9 tre5uie :ns9 is#utat9 #u me i#ul pentru #9 nu este /or5a numai e #9 erea p9rului #i <i e alte fenomene: pielea #apului <i a fe>ei e/ine mai gras9 #a e o5i#ei. Ali"enta2ia influen>eaz9 foarte mult #re<terea p9rului pentru #9 tot #e este ne#esar #re<terii p9rului se o5>ine prin ea. 0e a#eea tre5uie s9 ne amintim :ntot eauna4 mai ales :n #azul #urei e sl95ire. B alimenta>ie unilateral9 <i :n spe#ial efi#itul e al5umin9 <i e fier poate u#e la pier erea p9rului4 #are se resta5ile<te #=n se e#+ili5reaz9 alimenta>ia. Stresul puternic poate pro/o#a o s#9 ere e/i ent9 a p9rului. P9rul nu #a e intr@o at9 #i up9 2@3 luni. Cauza este istrugerea temporal9 a e#+ili5rului +ormonal. 6oala 1 :n spe#ial o infe#>ie #u o temperatur9 ri i#at9 ,#ongestia pulmonar9 gra/9- poate u#e la #9 erea p9rului. Unele "edica"ente , e e.emplu preparatele #are a##entueaz9 flui izarea s=ngelui- pot u#e la #9 erea p9rului. 0in feri#ire4 :n toate #azurile enumerate #re<terea p9rului se resta5ile<te ime iat #e fa#torul no#i/ este :n ep9rtat. C=n p9rul #a e :n smo#uri sau #=n a#east9 #9 ere a p9rului #ontinu9 f9r9 #auze e/i ente se /a apela la me i#ul ermatolog. C=n p9rul #apului :<i pier e aspe#tul pufos4 #auza pier eri poate fi nu neap9rat #9 erea lui4 #=t <i ruperea lui superfi#ial9. 7a ruperea p9rului4 a#esta r9m=ne pe pern9 sau piept9ne4 r9 9#ina p9rului fiin s9n9toas9. Poate este afe#tat numai firul e p9r4 :n a<a m9sur9 :n#=t nu mai rezist9 unui efe#t me#ani# <i se rupe4 uneori #+iar e l=ng9 r9 9#in9. Cel mai a esea #auza a#estei ruperi este efe#tuarea ne#ompetent9 a unei on ula>ii #+imi#e sau a unei e#olor9ri puterni#e. B alt9 #auz9 poate fi istrugerea pielii #apului atorit9 unei #iuper#i4 #a urmare a netrat9rii m9tre>ei. A#east9 infe#>ie poate istruge pielea <i r9 9#ina p9rului at=t e mult :n#=t in r9 9#ini nu mai pot #re<te e#=t fire sla5e <i fria5ile. Rezol/area pro5lemei #onst9 :n tun erea s#urt9 iar #=n e.ist9 <i m9trea>9 este ne#esar un tratament intensi/ pentru /in e#area pielii #apului. II.7.6oli ale p/rului 8 scalpului A<a #um <i pielea are eze#+ili5re4 a<a se poate :nt=mpla #a <i p9rul s9 ai59 la un moment at anumite eze#+ili5r9ri e la normalitate. 0a#9 se :nt=mpl9 #a o #lient9 s9 ai59 o 5oal9 a s#alpului infe#>ioas94 #oafeza tre5uie s9 o :n repte #9tre un spe#ialist4 un ermatolog4 pentru a e/ita :nr9ut9>irea situa>iei. ?n plus4 ea nu poate fi ser/it9 in #auza peri#olului e infe#tare. "otu<i4 e.iste eze#+ili5re ale s#alpului #are nu sunt at=t e gra/e <i #are sunt trata5ile4 #um este m9trea>a. II.9.M/trea2a Celulele pielii #apului se esfa# :n mo #onstant. Celulele #are mor se esprin u<or e pe suprafa>a pielii. Celulele moarte e/in /izi5ile su5 form9 e m9trea>9 numai atun#i #=n se aglomereaz9. Un singur solzi<or e m9trea>9 este format in $MM 1 1MMM #elule #ornoase. A#east9 aglomerare a #elulelor se atoreaz9 #ornifi#9rii pielii #apului4 #auza nefiin #unos#ut9 prea 5ine. ?ntru#=t apari>ia m9tre>ei este :nso>it9 e o se#re>ie a5un ent9 a glan elor se#retoare e gr9sime e.per>ii presupun #9 prin es#ompunerea 5a#terian9 a gr9similor iau na<tere su5stan>e #e pro/oa#9 o #ornifi#are a/ansat9. (9trea>a apare <i :n #azul :n #are pielea #apului prea us#at9 <i se irit9 u<or atorit9 <amponului e #alitate inferioar94 a permanentului neigieni# sau a aerului prea us#at in #amer9. A#est tip e m9trea>94 e regul94 tre#e e la sine :n at9 #e #auza :n#eteaz9. Cea mai utilizat9 su5stan>9 :n tratarea m9tre>ei se nume<te BC"BPIRBO. A#easta esfa#e e pe piele #elulele #ornifi#ate <i :n#etine<te pro#esul e #ornifi#are. 0oza e su5stan>9 :mpotri/a m9tre>ei :n <ampoanele spe#iale este estul e sla59 ar sufi#ient9 pentru :ngri*ire. ?n #azurile mai #ompli#ate se re#oman 9 un tratament spe#ial. 0e o5i#ei preparatele #urati/e se apli#9 pe pielea #apului :nainte e sp9lare <i se las9 a#olo un timp oare#are. 7a ne/oie se repet9 tratamentul. (9trea>a ispare :n #el mult trei s9pt9m=ni ar in p9#ate nu :ntot eauna. Pre ispozi>ia pentru formarea m9tre>ei r9m=ne pentru #9 tratamentul :n ep9rteaz9 oar simptomul. ;a poate ap9rea in nou iar asta impli#9 repetarea tratamentului #are tre5uie f9#ut f9r9 :nt=rziere4 eoare#e 5a#teriile <i #iuper#ile g9ses# un me iu +r9nitor i eal :n pielea afe#tat9 e m9trea>9. Urm9rile posi5ile sunt istrugerea #apa#it9>ii e #re<tere a p9rului4 #are u#e la #9 erea lui. ?n afar9 e a#easta este foarte important9 sp9larea eas9 a p9rului. Periile <i pieptenele tre5uie p9strate mereu #urate.

'

?m5oln9/irea efe#ti/9 a pielii #apului este 5ecin,inea Sol.oas/. Simptomele sunt #ele ale m9tre>ei o5i<nuite4 ar: @m9trea>a rezist9 :n #iu a tuturor tratamentelor <i se amelioreaz9 oar pu>in! @pielea e su5 p9r nu este numai #u m9trea>94 are <i o ten in>9 e :nro<ire! :n a#este #azuri tre5uie #onsultat me i#ul ermatolog. II.:.5rotec2ia contra soarelui Nu numai pielea4 ar <i p9rul #apului este supus istrugerii e #9tre razele ultra/iolete. Su5 influen>a a#estora a#>ioneaz9 asupra p9rului la fel #a <i per+i rolul 1 /e#+iul mi*lo# e e#olorare a p9rului. Pigmen>ii se istrug4 p9rul se es#+i e la #uloare iar stru#tura lui e/ine poroas9. Pentru #a a#est pro#es s9 :n#eap94 nu este ne/oie neap9rat #a p9rul s9 fie u . ;ste sufi#ient9 umi itatea o5i<nuit9 a aerului <i umi itatea normal9 a pielii #apului. Soarele e/apor9 umi itatea ne#esar9 Leratinei p9rului. ?n urma a#estei a#>iuni4 p9rul e/ine us#at <i :<i pier e elasti#itatea. Cu #=t este mai rezistent stratul solzos #u at=t p9rul este mai prote*at :mpotri/a razelor ultra/iolete. "re5uie s9 se ai59 :n /e ere prote#>ia p9rului mai ales :n #azul on ula>iei permanente sau #=n p9rul este /opsit sau e#olorat. P9rul lung <i fria5il ne#esit9 e asemenea o prote#>ie eose5it9. Prote#>ia p9rului :n timpul /erii se /a fa#e #a preparate #u filtre ultra/iolete ,la#4 gel umezitor <i #reme-4 <ampon eose5it e moale #u su5stan>e nutriti/e #are men>in umi itatea! preparate #urati/e <i e #l9tire #u umefian>i! p9rul lung are ne/oie e Jflui E pentru p9r a<#+iat. III.Sp/latul p/rului -i uscatul cu eonul III.*.5roduse -i ustensile necesare Pro usele ne#esare sp9l9rii p9rului sunt: <ampon a e#/at tipului e p9r4 5alsam ,#=n este #azul- <i iferite pro use sau tratamente atun#i #=n este #azul. Ustensilele ne#esare sunt: Iulerul e prote#>ie4 ou9 prosoape4 o pelerin9 <i nu :n ultimul r=n 4 o s#af9. III.+.Sp/latul p/rului Prin sp9lare se elimin9 impurit9>ile <i se5umul epus pe p9r. Sp9larea p9rului este important94 e ea epinz=n :n mai multe #azuri reu<ita permanentului4 a /opsitului4 a on ula>iei. Pentru sp9larea p9rului se re#oman 9 <ampoane e preferin>9 neal#aline. ?nainte e sp9lare este ne#esar #a p9rul s9 fie es#ur#at4 mai ales un p9r moale4 tapat4 5u#lat. 7a es#ur#at tre5uie s9 se >in9 seama e sensi5ilitatea pielii #apului <i e #alitatea p9rului4 aleg=n uneltele e es#ur#at #ele mai #orespunz9toare. S#afa se plaseaz9 e.a#t la :n9l>imea #efei #lientei4 a/=n u@se gri*9 #a a#easta s9 stea #=t mai #omo #u #apul pe spate. Pentru a prote*a :m5r9#9mintea se apli#9 la #eafa #lientei un prosop <i o pelerin9. Se #l9te<te p9rul #u ap9 #al 94 up9 a#eea se pune <amponul :n #antit9>i mi#i4 se frea#9 mai :nt=i :ntre palme <i apoi pe p9r. Se frea#9 p9rul e la frunte spre #eaf9 #u pulpa egetelor , nu #u ung+iile-4 #u energie ar f9r9 5rutalitate. Se insist9 la #ur9>area marginilor #ontururilor4 e la frunte4 t=mple4 in spatele ure#+ilor <i e la #eaf9. Nu se las9 mult timp <amponul pe p9r. Su5stan>ele +r9nitoare <i #ele e #ur9>are a#>ioneaz9 :n #=te/a se#un e. 0up9 sp9lare p9rul tre5uie #l9tit foarte 5ine4 pentru #9 resturile e <ampon pot re u#e lu#iul <i aspe#tul pufos al p9rului. 0up9 a#eea p9rul se stoar#e u<or prin presare4 se <terge u<or :n prosop f9r9 5rus#9ri. ?n stare us#at9 fi5rele in #onstitu>ia firului e p9r sunt foarte ure. A#east9 stare se pier e 5rus# atun#i #=n p9rul este umezit. Stratul solzos e.terior se umfl9 :n ap9 <i e/ine mai sensi5il. 7a o piept9nare mai atent94 unele parti#ule in stratul solzos se a<#+iaz9 <i se rup. A#easta s#a e rezisten>a p9rului4 lu#iul <i elasti#itatea. 0e a#eea pentru piept9narea <i aran*area p9rului :n stare u 9 se folose<te numai pieptenele #u in>i rari4 #are nu tre5uie s9 fie as#u>i>i. Nu se folose<te peria la p9rul u . ;ste important #a la es#=l#irea p9rului s9 se :n#eap9 e la /=rf <i treptat s9 se trea#9 mai sus pentru a e/ita ruperea prin :ntin ere. 0a#9 p9rul nu se las9 u<or la piept9nat este un semnal sigur #9 el este eteriorat. Alegerea <amponului la sp9larea p9rului este foarte important9 <i tre5uie s9 #orespun 9 tipului e p9r4 st9rii lui e s9n9tate4 #ulorii <i #alit9>ii lui. ;a"ponul pentru p/r nor"al 1 tre5uie s9 ai59 propriet9>ile ne#esare sp9l9rii. ;l tre5uie s9 fie u<or prote#tor. ;a"ponul pentru p/r su<2ire , e J:nfoiereE- 1 #on>ine pe l=ng9 su5stan>ele e sp9lare4 #omponen>i #are :nt9res# p9rul ,Leratin94 protein9 m9t9soas94 e.tra#t e ier5uri-. A#e<ti #omponen>i #onfer9 p9rului o uritate suplimentar94 iar atorit9 lor firele e p9r nu se lipes# unele e altele. ;a"ponul pentru p/r ,ras 1 #on>ine su5stan>e e sp9lare #are mena*eaz9 :n primul r=n pielea #apului. A#est <ampon nu #on>ine su5stan>e nutriti/e #are ar :ngreuna suplimentar p9rul. A aosuri pot fi numai elemente 5a#teri#i e <i e.tra#te e plante #are #onfer9 p9rului o asprime la piept9nat. A#este su5stan>e au rolul s9 neutralizeze se#re>ia e gr9sime a pielii <i :mpie i#9 lipirea p9rului up9 sp9lare. )

;a"ponul pentru p/r uscat -i ria<il 1 #on>ine su5stan>e nutriti/e #a lanolina sau le#itina4 ingre ien>i sinteti#i a ezi/i #are re/ogoreaz9 p9rul f9#=n u@l elasti# <i nete . A#e<ti ingre ien>i repar9 mi#ile rupturi in stratul solzos <i :m5un9t9>es# su5stan>ial a apta5ilitatea p9rului u la piept9nat. 7a p9rul su5>ire sau #u gr9sime la r9 9#in9 <i #are se a<#+iaz9 la #apete nu se re#oman 9 un astfel e <ampon. A aosurile nutriti/e pot :ngreuna mult p9rul <i el se lipe<te repe e. ?n a#est #az este mai 5ine s9 se :ntre5uin>eze <amponul spe#ial pentru p9r gras <i s9 se urmeze un tratament #urati/ pentru /=rfurile p9rului. III.0.Masa=ul capilar Se e.e#ut9 :n #ontinuarea sp9latului #=n p9rul <i pielea #apului sunt #urate. ?nainte e a se :n#epe masa*ul este in i#at s9 se o5ser/e #u aten>ie pielea #apului <i starea firului e p9r. (asa*ul manual ;ste #ompus in mai multe mi<#9ri #are se e.e#ut9 urm9rin u@se sensul #ir#ula>iei s=ngelui4 ire#>ia ner/ilor <i a mu<#+ilor4 a i#9 e la #eaf9 spre #re<tet4 e la t=mple spre #re<tet <i e la frunte spre #re<tet. ?n general masa*ul se :n#epe <i se :n#+eie #u o mi<#are es#ongestionant9 #are rela.eaz9 #lientul. (asa*ul se :n#epe e la frunte4 e.e#unt=n u@se #u am5ele m=ini 1 s#urte4 #ir#ulare :n sens as#en ent. Apoi se fa#e o alune#are spre t=mple ap9s=n u<or pielea. Prin a#este mi<#9ri repetate e 3@4 ori se o5>ine un efe#t #almant. ?n #ontinuare se e.e#ut9 mi<#9ri e presiune menite s9 influen>eze #ir#ula>ia sanguin9. @"i-carea de presiune pentru #ipere"ie: #u egetul mare se :mpinge4 se eplaseaz9 pielea #apului4 a un=n @o <i str=ng=n @o #a la e.tragerea pun#telor negre. @"i-carea de presiune 1n .i,>.a, pe c/r/ri: se esparte p9rul prin #9r9ri su##esi/e4 se a<eaz9 fa>9 :n fa>9 egetele e la m=na st=ng9 <i #ele e la m=na reapt9 la o istan>9 e 2@3 #m <i se eplaseaz9 pielea #apului astfel #/a s9 se apropie egetele. Pe urm9 egetele :mping pielea e@a lungul #9r9rii4 ar o m=n9 :mpinge pielea :n sus iar #ealalt9 :n *os4 e#i :n sens in/ers. @"i-c/rile de presiune circular/: se apli#9 egetele m=inii repte :n regiunea frontal9 <i #ele e la m=na st=ng9 :n regiunea o##ipital94 po ul palmei fiin :n ep9rtat :ns9 e #ap <i se e.e#ut9 o presiune energi#9 asupra pielii4 astfel :n#=t s9 se eslipeas#9 <i s9 se #uteze. ?n a#est timp sunt imo5ilizate4 egetele nu alune#9 pe piele <i nu frea#9 p9rul4 numai pielea #apului este a#eea #are tre5uie s9 se mi<te. Se repet9 a#east9 mi<#are4 apli#=n u@se e ata asta egetele :n regiunea temporal94 easupra ure#+ilor. @"i-carea de presiune pentru i"o<ili.area total/ a pielii capului : se a<eaz9 palmele :nt=i :n regiunea temporal9 <i se eplaseaz9 pielea #apului :nspre #re<tet4 palmele fiin imo5ilizate :n a#est timp. Apoi se a<eaz9 palmele :n regiunea frontal9 <i o##ipital94 pro#e =n u@se i enti#. (asa*ul se :n#+eie #u o mi<#are es#ongestionant9. Se a<eaz9 palmele :nt=i :n regiunea temporal9 <i se eplaseaz9 pielea la #eaf94 un e se e.e#ut9 alternati/ mi<#9ri e alune#are e sus :n *os. Aten>ieA ?n #az e se5oree nu se /a masa zona temporal9 <i :n #azul :n #are ne #onfrunt9m #u o #9 ere a5un ent9 a p9rului nu vom executa masaju. III.3.Te#nica coa atului cu peria -i eonul 5/rul lun, -i se"ilun, se usu#9 pe toat9 suprafa>a #apului. ?n#lin=n #pul :n fa>9 se las9 s9 #a 9 :n *os tot p9rul <i sufl=n #u feonul se piapt9n9 #u peria #ontrar #re<terii4 :n#ep=n in spate spre fa>9. C=n p9rul este semius#at se :n reapt9 #apul <i #u a*utorul feonului i se 9 #oafurii forma efiniti/9. La p/rul scurt piept9narea se fa#e e la :n#eput :n forma aleas94 #u a*utorul feonului <i oar la sf=r<it se :nfoiaz9 #u peria #ontrar ire#>iei e #re<tere a p9rului :n#lin=n #apul :nainte. Am5ele meto e au a/anta*ul #9 p9rul #ap9t9 o sta5ilitate suplimentar9 mai ales la #eaf9. ?n afar9 e a#easta4 p9rul e easupra #are este #el mai afe#tat4 prin a#est pro#e eu este prote*at. ;ste important s9 se >in9 feonul :n a<a fel :n#=t aerul s9 sufle e la r9 9#ina p9rului spre #apete. Numai astfel stratul solzos al p9rului r9m=ne nete <i p9rul #ap9t9 un lu#iu suplimentar. 7u#r=n #u feonul urm9ri>i istan>a #ore#t9: :ntre suflatorul feonului <i p9r tre5uie s9 fie o istan>9 e 2M #m. Cu #=t este mai mi#9 a#east9 istan>94 #u at=t temperatura este mai ri i#at9. 7a p9rul lung aran*area #orespun e mai pu>in4 ne#esit9 timp4 iar elasti#itatea o5>inut9 #u feonul nu este sufi#ient9 iar a#esta se las9 repe e. Se re#oman 9: s9 intro u#e>i :n lu#ru peria numai atun#i #=n p9rul este us#at pe *um9tate! tre5uie :n#eput #u p9rul e e esu5t4 p9rul e easupra se prin e :n #re<tet #u #lipsuri! fie#are <u/i>9 separat94 :n#ep=n e la r9 9#in9 se piapt9n9 #ontra sensului e #re<tere4 tr9g=n pu>in peria4 pro#e eul se repet9 p=n9 #=n se usu#9 <u/i>a! este foarte important #a fie#are <u/i>9 s9 fie us#at9 la :n#eput #u aer #al apoi #u unu *et e aer re#e!

a#9 feonul este estinat pentru us#at <i aran*are atun#i tre5uie ales un feon #u trei trepte e temperatur94 treapta e sar#in9 mare 1 pentru us#area preliminar94 treapta mi*lo#ie 1 pentru aran*area #u aer f9r9 :n#9lzire4 treapta pentru r9#irea 5u#lelor montate! a#9 feonul este estinat pentru montarea <i us#area unui permanent4 e.ist9 aparate #u uza e ifuzare #are transform9 aerul :ntr@o a iere fin9 #are nu spul5er9 p9rul <i p9streaz9 integritatea 5u#lelor! a<a@numitele aparate #u aer #al 4 #a ni<te 5astona<e s#urte4 rotun e4 su5 form9 e perii e plasti# pre/9zute #u orifi#ii prin #are aerul #al s9 sufle pe p9r4 pot fi utilizate la aran*area p9rului ume #=t <i a #elui us#at! alt9 grup9 e aparate fun#>ioneaz9 up9 prin#ipiul #le<tilor #lasi#i e #oafare <i sunt pre/9zute #u sistem e :n#9lzire enumit plon*oare. ;le sunt estinate numai p9rului us#at u<or :n preala5il. ;le sunt fie #u o suprafa>9 metali#9 nete 9 fie #u o pere e ifuzie. %astona<ele pre/9zute #u perie sunt mai #omo e e folosit4 >in mai 5ine p9rul iar <u/i>ele se :nf9<oar9 mai u<or. 7a un p9r lung este greu s9 fie :nf9<urat pentru #9 p9rul se :n#ur#9 :n in>ii periei. Pentru a se e/ita a#est lu#ru <u/i>ele tre5uie s9 fie estul e su5>iri4 separate #u gri*9 e restul p9rului <i s9 nu fie :nf9<urate pe perie prea str=ns. 7a 5astona<ele nete e4 , enumite <i ti*e- este mai u<or. %u#lele #lasi#e4 rotun e4 se o5>in mult mai 5ine4 :ntru#=t iametrul a#estora este mult mai mi# e#=t la perie.

III.4.5iept/natul p/rului $tapatul& 0up9 #e a fost 5ine us#at p9rul4 se e.e#ut9 piept9natul :n felul urm9tor: @se piapt9n9 5ine p9rul #u un piept9ne #u in>i rari! @se perie 5ine p9rul :n toate ire#>iile4 pentru a fi #omplet eliminate #9r9rile esp9r>itoare e la rularea p9rului pe 5igu iuri! @se piapt9n9 p9rul in nou #u piept9nele :n a<a fel :n#=t s9 se imprime ire#>ia ne#esar9 :n /e erea o5>inerii #oafurii alese! @se tre#e la aran*area #oafurii ,g=n ite <i #on#epute- e.e#ut=n u@se o tapare a#olo un e este #azul4 apoi se 9 forma <i linia #oafurii orite! Pe par#ursul piept9n9rii se poate :ntre5uin>a la# fi.ati/. @ up9 #e s@a piept9nat p9rul <i s@a o5>inut #oafura orit94 se pul/erizeaz9 p9rul #u pu>in fi.ati/ , e la o istan>9 e ##a. 3M #m pentru a nu :ngreuna #oafura-! @se e.e#ut9 ultimele retu<uri4 apoi se ri i#9 p9rul #u pieptenele #u #o i>9 sau se /a aplatiza a#olo un e este ne/oie. Taparea p/rului ;ste ne#esar a fi e.e#utat9 :n ire#>ia :n ire#>ia :n #are se urm9re<te realizarea #oafurii respe#ti/e. Se ri i#9 <i se piapt9n9 fie#are <u/i>9 e p9r iar firele e p9r mai s#urte /or fi :mpinse spre r9 9#in9 #u a*utorul piept9nului sau al periei4 <u/i>a a/=n aspe#tul unui g+emoto# e p9r :n#ur#at. Important este #a up9 fie#are tapare s9 se fa#9 finisarea piept9n9turii4 respe#ti/ <u/i>ei e p9r. P9rul se /a piept9na numai pe easupra4 pentru a nu se stri#a tapatul e.e#utat anterior. I!.Ondula2ia p/rului Un 5un #oafor tre5uie s9 #unoas#9 toate pro#e eele te+ni#e :n#=t s9 poat9 realiza #oafuri in on ulee simple4 #oafuri in 5u#le /aporoase4 #oafuri e zi pra#ti#e4 purta5ile <i #oafuri elegante e sear9. Bn ula>ia p9rului se o5>ine prin mai multe pro#e ee. 7a on ula>ia permanent9 inter/in <i su5stan>ele #+imi#e spe#ifi#e #are mo ifi#9 stru#tura firului e p9r4 u#=n la :n#re>irea sa. Spre eose5ire e #elelalte pro#e ee4 on ual>ia #+imi#9 e mai rezistent94 a/=n o urat9 mai lung9. Ondula2ia cu ap/ 1 pentru o5>inerea on uleelor se fa#e e fapt un mula* al p9rului #are permite #a up9 us#area sa s9 se realizeze o #oafur9. ;a se pra#ti#9 pe p9r suplu <i :n stare u 9. B #oafur9 pe 5az9 e on ulee se poate realiza #u sau f9r9 #9rare. ?n primul r=n se piapt9n9 tot p9rul spre spate. ;.e#u>ia on uleelor se :n#epe in partea mare e la #9rare sau :n ire#>ia pe #are o in i#9 implanta>ia p9rului :n #azul :n #are nu se fa#e #9rare. Prin piept9nare <i re>inerea p9rului #u egetele m=ini st=ngi , egetul mare4 ar9t9tor <i mi*lo#iu-4 se /a piept9na p9rul :n ire#>ia opus9 form=n u@se on ula. Prin mi<#9ri spre reapta <i spre st=nga se formeaz9 on uleele urm9toare. Se usu#9 p9rul <i se piapt9n9. Coafura piept9nat9 :n on ulee ire#te se poate o5>ine #u a*utorul #lipsurilor <i in mel#i. A<ezarea p9rului :n 5u#le se e.e#ut9 :n ou9 faze: 1.5u#latul 1 rularea pe 5igu iuri a p9rului prin rularea <u/i>elor e p9r :n stare u 9. 2.piept9narea p9rului up9 us#area sa pentru realizarea #oafurilor.

1M

%u#latul este o opera>ie #are #onsta :n rularea <u/i>elor e p9r pe 5igu iuri4 mai mult sau mai pu>in su5>iri4 up9 felul #oafurii urm9rite ,mai #re>9 sau mai le*er9-. Se tre#e :nt=i la :mp9r>irea #ore#t9 a p9rului <i :n a#est s#op se >ine seama e: @#antitatea e p9r ne#esar9 #oafurii :n partea superior9 #apului ,pentru /olum@#antitatea e p9r ne#esar9 #oafurii :n p9r>ile laterale @#antitatea e p9r ne#esar9 #oafurii pentru partea in spate @por>iunea e p9r ne#esar9 termina>iei #oafurii la #eaf9 7a rularea p9rului pe 5igu iuri se /or respe#ta urm9toarele: @se /or alege 5igu iuri :n fun#>ie e <u/i>a e p9r #e urmeaz9 a fi rulat9 @nu este a mis #a <u/i>a e p9r aleas9 s9 fie mai lung9 e#=t lungimea 5igu iului sau mai lat9 e#=t iametrul a#estuia @<u/i>a e p9r aleas9 /a fi 5ine piept9nat9 <i apoi ri i#at9 :n sus4 aple#at9 pu>in :n ire#>ia opus9 sensului e rulare a 5igu iului4 pentru #a up9 rulare <u/i>a e p9r aleas9 s9 fie amplas9 e.a#t pe r9 9#ina <u/i>ei e p9r rulat9 pe 5igu iu ,in iferent e ire#>ia at9 p9rului sau e lo#ul e un e este aleas9 <u/i>aI!.*.5roduse -i ustensile necesare Pro usele <i ustensilele ne#esare: Spum9 e p9r4 fi.ati/4 5igu iuri4 #lipsuri4 plus manta4 <i guler. Pentru finisare se mai poate utiliza pe l=ng9 fi.ati/ <i la#ul e p9r sau #eara. I!.+.Melcii ;.e#utarea mel#ilor 1 are e asemenea un rol foarte important pentru realizarea unei #oafuri frumoase <i reu<ite. Pentru a#asta se /or respe#ta urm9toarele: @por>iunea e p9r pe #are se /a e.e#uta mel#i /a fi mai :nt=i piept9nat9 :n ire#>ia :n #are se e.e#ut9 mel#ii @primii mel#i e.e#uta>i /or fi plasa>i pu>in mai :n fa>a r9 9#inii <u/i>ei alese4 urm=n #a urm9torii mel#i s9 fie plasa>i pe r9 9#ina mel#ului anterior e.e#utat @:n por>iunea p9rului e la spate4 respe#ti/ #eafa4 mai ales la un p9r tuns s#urt4 se /a >ine #ont e felul #re<terii p9rului ,/=rte*uri4 goluri@p9rul se piapt9n9 :n a<a fel :n#=t s9 5enefi#ieze e a/anta*ele unei ire#>ii eose5ite e #re<tere a p9rului ,/=rte* e p9r-H Paralel #u folosirea e 5igu iuri mai groase sau mai su5>iri se e.e#ut9 <i mel#i e iferite forme: "elci pla2i 1 se foloses# :n p9r>ile laterale4 :n spate <i la #eaf9. Important este #a <u/i>a e p9r aleas9 s9 fie piept9nat9 :n ire#>ia orit9 a liniei e piept9n9tur9 "elci se"ipla2i 1 se e.e#ut9 :n o5>inerea unei linii e #oafur9 #u un /olum mai pronun>at. Gu/i>a #are porne<te e la r9 9#in9 tre5uie s9 fie aplatizat94 iar termina>ia mel#ului s9 fie ri i#at9 "elcii 1n relie 1 <u/i>a e p9r este rulat9 #a <i #um ar fi pus9 pe 5igu iuri. Se piapt9n9 <u/i>a :n sus4 :n ire#>ia opus9 sensului rul9rii. Se r9su#e<te p=n9 re/ine la r9 9#ina p9rului <i se prin e #u #lips. Korma a#estui mel# tre5uie s9 fie i enti#9 #u <u/i>a e p9r #are ar fi fost pus9 pe 5igu iu "elcii de le,/tur/ 1 se foloses# :n fa>9 la 5reton4 spre t=mple <i #a o leg9tur9 e la montarea p9rului la spate pe 5igu iuri la mel#ii pla>i. Se piapt9n9 p9rul :n ire#>ia opus9 rul9rii <u/i>ei e p9r. Se r9su#e<te <u/i>a p=n9 re/ine la r9 9#in94 se prin e #u un #lips. Pentru a o5>ine o sta5ilitate se intro u#e :n interiorul mel#ului e leg9tur9 pu>in9 /at9. (el#ul e leg9tur9 seam9n9 #u mel#ul :n relief4 ar este #e/a mai mare. "elcii cu r/d/cin/ prelun,it/ 1 seam9n9 #u mel#ii pla>i4 ar roto#olul este a<ezat mult mai eparte e r9 9#ina <u/i>ei in #are s@a e.e#utat mel#ul. I!.0.6i,udiurile %igu iurile se fi.eaz9 :n a<a fel :n#=t p9rul s9 nu fie stri/it. A#easta se :nt=mpl9 #=n se foloses# 5igu iuri #u elasti# sau #u #leme e presare. Ris#ul este mai mi# atun#i #=n se fi.eaz9 #u agrafe in plasti#. Agrafele tre5uie :nfipte :ntot eauna #ontrar ire#>iei e :nf9<urare4 #ap9tul agrafei tre5uie s9 prin 9 penultimul strat al 5igu iului. ?nf9<ur>i :ntot eauna in fa>9 spre spate. 7a un p9r lung separa>i <u/i>e nu prea groase4 altfel us#area ureaz9 mult timp. P9rul fin ,su5>ire- se umeze<te :nainte e :nf9<urare #u fi.ati/ pentru a fi #oafura mai sta5il9. B5>inerea 5u#lelor sau /alurilor este eterminat9 e 5igu iuri. Pentru 5u#lele #are tre5uie s9 ureze mai mult timp sunt ne#esare 5igu iuri mai su5>iri. Cu 5igu iuri e m9rime mi*lo#ie <i p9r e lungime me ie se o5>in /aluri mari4 iar p9rul lung4 tuns rept4 #u a#elea<i 5igu iuri se o5>in /aluri mai elasti#e. 7a p9rul s#urt a#este 5igu iuri #onfer9 p9rului un aspe#t /oluminos <i pufos. %igu iurile mi#i4 elasti#e4 a<a@zise papiote 1 au p9rului o tensiune mare <i realizeaz9 5u#le <i /aluri eose5it e pufoase. P9rul us#at la #as#9 tre5uie r9#it :nainte e a s#oate 5igu iurile4 astfel :n#=t Leratina :nmuiat9 in #auza #9l urii s9 e/in9 in nou ur9 <i #apa5il9 s9 sus>inut9 forma nou9 a p9rului. 0a#9 p9rul a fost :nf9<urat pe 5igu iuri su5>iri4 pentru a realiza 5u#le aspre4 este 5ine s9 se :ntre5uin>eze un piept9ne #u in>i mari. 0a#9 se folose<te pieptenele fin sau peria4 se o5>ine o #oafur9 #u aspe#t pufos.
H

Se /a e.emplifi#a la #urs.

11

I!.3.Te#nica e?ecut/rii onduleurilor ran2u.e-ti Bn uleurile fran>uze<ti se realizeaz9 manual. ;le se realizeaz9 #a <i on ul9rile normale manuale. ;le se formeaz9 pe p9rul ume #u piept9nul <i egetele4 form=n #anturi on ulate :n ung+i rept #u linia e piept9nare. Prin #ant al on ula>iei :n>elegem zona ri i#at9 prin #are un on uleu tre#e :n alt on uleu al9turat.Ceea #e tre5uie a/ut :n /e ere este faptul #9 spre eose5ire e on uleurile normale manuale4 on uleurile fran>uze<ti au o perspe#ti/9 orizontal9. Ca instrumente se pot utiliza #lipsurile sau a#e e fi.are4 piept9n #ur5at pentru on uleuri ume esau piept9n e frizerie4 o sti#l9 e pul/erizator e ap94 iar pro usele utilizate sunt spuma e p9r <i fi.ati/ul. Pentru un aspe#t e o#azie se poate a 9uga <i la#ul e p9r.

!.Coa uri de da"/ !.*.Ar"onia e2ei -i @olu"ul coa urii ?ntot eauna #=n orim s9 alegem o #oafur94 tre5uie s9 lu9m :n #onsi erare mai mul>i fa#tori: tipul e p9r4 fizionomia #lientei ,forma figurii ei: rotun 94 :n form9 e par94 p9trat94 triung+iular94 reptung+iular94 :n form9 e iamant sau e inim9 1 /ezi imaginile-4 #uloarea p9rului <i orin>a #lientei. 0e asemenea4 #oafeza tre5uie s9 12

episteze :n preala5il efe#tele #apului #lientei pentru a le mas#a. ?n general4 a#east9 mas#are a imperfe#>iunilor se realizeaz9 :n mo spe#ial prin /olumul #oafurii.

Fa2/ rotund/

Fa2/ p/trat/

Fa2/ 1n or"/ de perl/

Fa2/ alun,it/

Fa2/ 1n or"/ de dia"ant

Fa2/ 1n or"/ de ini"/ 13

!.+.De ecte ale capului A corectarea lor "ipuri e ispropor>ii ale #apului ?n /ia>a e zi #u zi :nt=lnim persoane #u iferite efe#te: spr=n#ene :nalte o#+i rotunzi <i mari istan>a prea mare intre spr=n#ene spr=n#ene repte sau #9zute pe o#+i frunte lat9 o5ra*i proeminen>i ma.ilar mare p9r foarte aspru ,spongiosp9r pu>in #ap turtit per#iuni foarte alungi>i /=rte*uri goluri e p9r #ome oane e gr9sime #+elie p9r a5un ent g=t gros <i s#urt g=t lung <i su5>ire ure#+i mari nas lung sau lat o5raz mare sau mi#

Corectarea de ectelor 7a o persoan9 #u p9r pe #eaf9 se re#oman 9 #oafuri sau tunsori repte4 me ii sau #+iar lungi. A#ela<i lu#ru se re#oman 9 persoanelor #u p9r pu>in sau #u goluri e p9r la #eaf9. Pentru persoanele #u /=rte*uri la #eaf9 se re#oman 9 tunsori foarte s#urte: unise.4 rap4 5ros4 sau tunsorile #u #+i#9. Pentru persoanele #u /=rte*uri sau goluri la ure#+i se re#oman 9 5ross sau per#iuni lungi ,4@$ #m- sau tunsori <i #oafuri me ii. Pentru persoanele #u p9r pe frunte se re#oman 9 me<e o5li#e sau 5reton. 7a o persoan9 #u p9r foarte es <i aspru se re#oman 9 tunsori foarte s#urte sau #oafuri pe p9r lung. 7a persoanele #u #+elie se re#oman 9 #oafuri ri i#ate e la #eaf9 spre fa>9. 7a persoanele #u per#iuni foarte as#u>i>i se re#oman 9 tunsori: (irelle (. Sau Afro. Nu se re#oman 9 tunsorile #u per#iuni. Kizionomia #u efe#te mari (a.ilar mare: se re#oman 9 fruntea es#operit9 iar partea e *os a #oafurii a us9 mult spre fa>9. Nas mare: se re#oman 9 5reton pe frunte <i p9r a us spre fa>9. Krunte mi#9: se re#oman 9 o #oafur9 :nlt94 frunte es#operit9 <i p9rul tapat 5ine :n zona #alotei. Kruntea 5om5at9: se re#oman 9 5reton4 #ute4 #oafura e la #eaf9 s9 fie :n form9 e J3E4 lungime me ie. Cap mi#: se re#oman 9 #oafuri /aporoase <i tunsori me ii. Ure#+e mare sau mi#9: se re#oman 9 tunsori asimetri#e4 J#arreE sau me ii. B5raz mar sau mi#: se re#oman 9 #oafuri asimetri#e ,#u #ol>ul pe o5raz- <i se a u# me<e pe fa>9. Ka>a o/al9: este forma i eal9 <i merge ori#e tunsoare. !I.Tunsori de da"/ !I.*.Ustensile necesare Ustensilele ne#esare sunt: guler4 prosop4 manta4 foarfe#94 foarfe#9 e filat4 lam94 piepteni e iferite tipuri ,#u in>ii rari pentru es#ur#at p9rul <i #u in>ii normali pentru tuns-4 #lipsuri sau #lame.

14

!I.+.Te#nici clasice de tuns Pentru a putea realiza o tunsoare #u su##es4 tre5uie mai :nt=i s9 #unoa<tem instrumentul e 5az9: foarfe#a. ,foto.$. 1 P. 1 pag. 4'4 fig.1-

"e+ni#ile e tuns #lasi#e #onstau la 5az9 in ou9 mi<#9ri: tunsul Jpe egeteE <i tunsul J:n m=n9E sau J:n palm9E. "unsul Jpe egeteE se realizeaz9 #el mai u<or: up9 #e s@a ales <u/i>a4 se >ine :ntre egetul ar9t9tor <i #el mi*lo#iu al m=inii st=ngi4 iar #u foarfe#a :n m=na reapt9 se tun e <u/i>a. "unsul J:n m=n9E este pu>in mai ifi#il <i e o5i#ei se realizeaz9 pentru p9rul e la #eaf9 sau pentru p9rul lung pentru a@l >ine trept /erti#al orintat :n *os.

!I.0.Tunsori clasice de da"/ C=te/a tun#sori #lasi#e: gar#on4 emi@gar#on4 pa*4 sason4 so/age4 5ross4 panL4 retro4 #arre4 #u 5reton4 #u #o i>94 #u #alot94 asimetri#94 tunsoarea #u figuri geometri#e. %retoanele 1 #=n tun em un 5reton ne orient9m up9 o#+i4 frunte <i pome>i. %retoanele pot fi :n ung+i sau :n J3E4 rotun e4 :n la>e4 #=te/a fire4 rept4 5reton :ntr@o parte sau o5li#.

1$

Per#iunii 1 la per#iuni ne orient9m up9 forma ure#+ii4 a ma.ilarului4 a pome>ilor <i iferite efe#te ,p9r pe frunte <i /=rte*uri-. Per#iunii pot fi: :n #ol>4 easupra ure#+ii4 spaniol4 spitz4 peste ure#+e4 la *um9tatea ure#+ii sau f9r9 per#iuni ,ra<i-. Ceafa 1 #=n tun em #eafa ne orient9m up9 ure#+i4 g=t4 ma.ilar4 umeri <i #alitatea p9rului. Ceafa poate fi: :n la>e4 :n J3E4 #u #o i>94 filat9 59r59te<te4 rotun 94 reptung+iular9 ,#u 5or ur9"unsoarea JCARR;E Se :mparte p9rul :n ou9 p9r>i egale in fa>9 #9tre #eaf9. Se alege prima ram9 e la #eaf94 restul p9rului se ri i#9 <i se prin e :n #lipsuri4 :ntr@o parte <i :n #ealalt9. Prima ram9 se tun e mai s#urt #u 1@2 #m. 0a#9 are p9r pu>in sau su5>ire4 prima ram9 se fileaz94 pentru a a /olum #oafurii. "ipuri e #arre: #u 5reton4 #u ung+i as#u>it4 #u #alot94 (irelle (at+ieu4 asimetri#4 #u #o i>9H. "unsoarea PAQ "ipul e p9r poate fi <i su5>ire <i tare4 e preferat rept #a paiul. In iferent e lungime4 p9rul ,p=n9 la 59r5ie sau p=n9 la um9r-se tun e rept pe <u/i>e. 7a #eaf9 :ntot eauna pu>in mai s#urt. %retonul p=n9 la spr=n#ene se tun e orizontal e la o t=mpl9 la altaH. "unsoarea JIARCBNE ;ste #ea mai /e#+e tunsoare lansat9 e Co#o C+anel :ntre anii 123)@124M. a#east9 tunsoare a u#e foarte mult #u #ea in zilele noastre: #eafa s#urt94 #alota lung94 ure#+ile a#operite ,se fa#e pe fir rept <i este reapt9-. Se tun e pe p9r sp9lat sau ume 4 se :mparte p9rul :n ou94 in fa>9 #9tre spate4 se tun p9r>ile repte p=n9 la lo5ulure#+ii sau la *um9tatea ure#+ii , epin e e preferin>e-. Ceafa pier ut9 pe piepten <i un 1 #m in partea e sus ,#alota- pentru a nu r9m=ne ung9 ,#a la tunsoarea 5ross-. Se on uleaz9 #u 5igu iuri4 #lame sau mel#i. "unsoarea J0;(IIARCBNE ;ste a#ea<i tunsoare4 #e/a mai lung9 iar #eafa are 1@2 #m. "unsoarea JR;"RBE ;ste o tunsoare asem9n9toare emi@gar#on4 oar #9 p9rul /ine tuns :n #as#a 9 :n partea e sus4 iar :n partea e *os este rept. Se #oafeaz9 #u feonul. Ha#este tunsori se re#oman 9 pe fir rept Ha#este tunsori se potri/es# persoanelor #u 5ar5a as#u>it94 ure#+i mari <i pome>i mari. "unsoarea JASI(;"RICRE Se poate e.e#uta <i pe un p9r #u un permanent Jmelan*E. Se :mparte p9rul e easupra ure#+ii spre g=t4 :n *os. Restul p9rului se prin e :n #lipsuri. "unsoarea se :n#epe e la per#iunele es#operit pe #are :l tun em frizere<te ,filat foarte 5ine<i #o*ntinu9m #9tre #eaf9. Se esprin e p9rul4 se piapt9n9 :n ire#>ia e #re<tere4 up9 #are se tun e 1 #m easupra ure#+ii es#operite. Se merge :n linie o5li#9 #9tre #ealalt9 ure#+e. Asimetria poate fi mare4
H H

A#east9 tunsoare #unoa<te i/erse /aria>ii. I em.

16

mi*lo#ie sau mi#9. %retonul se tun e tot o5li# , a#9 nu :<i poate pune me<9-H.

"unsoarea J%RBSSE Se alege #alota f9#=n #9r9ri e o parte <i e alta4 e la o ure#+e la #ealalt9. Se porne<te #u ou9 #9r9ri laterale #am la $ #m easupra ure#+ii4 paralele4 #are se fragmenteaz94 <i se aleg <u/i>e #am e a#eea<i lungime. (e<ele sunt e a#eea<i m9rime <i se prin :n #lipsuri. Per#iunii <i #eafa se tun frizere<te pe piepten. ;i pot fi: ra<i4 :n #ol> sau rep>i. Se esfa#e p9rul prins4 se piapt9n9 :n sensul e #re<tere up9 #are se tun e rept :n#ep=n e la spate4 merg=n #9tre reapta sau st=nga. Se poate :nt=mpla #a termina>ia #alotei s9 fie :n J3E sau pe rotun . C=n #alota este :n J3E <i 5retonul se fa#e a fel4 ar o form9 mai :n ul#it9. Pe rotun 4 5retonul tun e tot pe rotun . "unsoarea JSASSBNE P9rul tre5uie s9 fie la lungimea e #el pu>in 2M #m. Se :mparte :n ou9 #a <i la Carre. %retonul se alege <i se piapt9n9 spre fa>9. "unsoarea :n#epe e la 5reton spre ure#+e4 #ontinu=n pe forma o/al9 #9tre #ealalt9 ure#+e. "unsoarea JRAPE ;ste o tunsoare 59r59teas#9 ar pe #are o pot purta <i fetele. 0e#i u se poate e.e#uta pe p9r pu>in sau moale. Se :n#epe prin alegerea #alotei la 4 egete easupra ure#+ii :n form9 reptung+iular9 <i se prin e :n #lipsuri. Se :n#epe tunsoarea e la #eaf94 merg=n #9tre #re<tet4 urm9rin #a lungimea p9rului s9 fie progresi/9. "ot a<a se pro#e eaz9 <i la per#iuni. Calota4 :nainte s@o tun em tre5uie at9 #u spum9 sau gel. P9rul se piapt9n9 :n sus <i se tun e :n form9 reptung+iular9 perfe#t. "unsoarea J6;77SE Se alege prima ram9 <i se taie :n fun#>ie e orin>a #lientei. Se mai tun e :n#9 un r=n e p9r ,2@3 #m grosime-4 la a#ela<i ni/el #u #ealalt94 apoi se alege o #9rare :n#ep=n in fa>9 e 2@3 #m @a lungul #9reia alege p9rul e@o parte <i e alta a fe>ei <i se prin e :n #lipsuri. Restul p9rului se 9 peste #ap <i se alege <u/i>e /erti#ale4 :n#ep=n e la mi*lo#ul #apului #9tre ure#+i4 e grosime me ie4 #are se ri i#9 perpen i#ular pe #ap <i se taie o5li# ,a/e>i gri*9 la lungime-. 7ungime optim9 este p=n9 un e :n#epe #eafa. A#east9 mi<#are se fa#e #u mare gri*94 a/=n :n /e ere #9 spre ure#+i <u/i>ele tre5uie s9 fie mai lungi ,spre fa>9-. Se au rumul <u/i>elor #are au fost prinse :n #lipsuri. Se aleg <u/i>ele /erti#ale #are se ri i#9 perpen i#ular pe #ap <i se #iupes# ,o5li#-4 a/=n gri*9 s9 fie #am e a#eea<i lungime #u rama4 apoi se fran*ureaz9. ?n final se #ontroleaz9 /=rfurile. "unsoarea p=n9 la umeri Se potri/e<te tipului e p9r s9n9tos4 #u firul gros <i lu#ios. P9rul e la #9rarea lateral9 se piapt9n9 rept spre toate ire#>iile. Pentru 5reton se separ9 o 5an 9 e p9r luat9 e 1 #m <i se taie fran*urat. P9r>ile laterale s9 fie u<or #izelate4 a i#9 se prin <u/i>ele separate4 se apli#9 o5li#9 foarfe#a es#+is9 :n <u/i>9 la treimea e *os <i apoi se trage :n#et :n *os spre #ap9tul p9rului. "unsoarea #ir#ular9 Corespun e femeilor #u fa>a rotun 94 #u g=t puterni# <i ure#+i nu prea elegante. "ipul e p9r poate s9 fie su5>ire sau #+iar rar. C9rarea este situat9 foarte sus. P9rul se tun e rept e *ur :mpre*ur #u o rotun*ire u<oar9. 7a spate p9rul este la ni/elul 59r5iei4 iar :n fa>9 la ni/elul /=rfului nasului. "unsoarea :n fran*uri
H

A#esta este oar un e.emplu e tunsoare asimetri#9. ;.ist9 o /arietate larg9 e tunsori asimetri#e.

1'

Se potri/e<te e la firul e p9r normal la #el aspru. Partea e la #eaf9 <i p9r>ile laterale se tun la a#eea<i lungime. Contururile laterale4 la fel #a <i mo>ul s#urt se taie fran*urat. Pentru #a marginile s9 nu fie repte se a*usteaz9 :n final4 prin #iupire #u foarfe#a4 a/=n /=rful :n *os. !I.3.Te#nici "oderne de tuns Pe l=ng9 te+ni#ile #lasi#e e tuns mai este <i te+ni#a mo ern9 e tuns4 te+ni#a #ut. ;a #uprin e mai multe mi<#9ri #um ar fi eep@point4 sli#e4 pi/ot@point et#. ;le sunt iferite prin meto a e tuns <i anume prin mo alitatea :n #are se >ine foarfe#a fa>9 e <u/i>9 ,/erti#al4 :n #ontinuarea firelor e p9r4 o5li# et#-. Astfel4 pornin e la tunsorile #lasi#e4 #u a*utorul a#estor meto e e tuns se pot realiza noi tunsori mo erne4 se poate fila f9r9 a*utorul foarfe#ii e filat et#. "otu<i4 a#east9 te+ni#9 se re#oman 9 a fi utilizat9 numai up9 #e te+ni#ile e tuns #lasi#e sunt st9p=nite foarte 5ine in #auza peri#olelor e.istente: r9nirea #lientei4 t9ierea egetelor <i e#i o posi5il9 infe#tare #u agen>i patogeniH. !II.Ondula2ia c#i"ica Ondula2ia per"anent/ Bn ula>ia permanent9 este o :n#re>ire a p9rului pe #ale artifi#ial9 #u a*utorul 5igu iurilor4 a #9l urii <i a unor solu>ii spe#iale. Prin#ipiul on ula>iei permanente #onst9 :n :nmuierea Leratinei #on>inut9 :n #elulele firului e p9r. Su5 influen>a apei4 a #9lsurii sau a unor su5stan>e #+imi#e4 leg9turile intre lan>urile paralele #are formeaz9 Leratine se rup <i apoi se grupeaz9 :n alt mo permi>=n firelor e p9r s9 #apete o alt9 form9. Pentru a e.e#uta un permanent e #alitate4 tre5uie s9 >inem seama e #alitatea p9rului4 #are poate fi: moale <i su5>ire4 /opsit sau e#olorat4 spongios4 impropriu pentru permanent4 p9r normal. ;.ist9 mai multe tipuri e permanent: la #al ,se folosea :n tre#ut-4 la re#e4 melan*4 spiralat4 antipermanentul. Bn ula>ia permanent9 re#e Permanentul re#e este o5>inut prin ou9 a#>iuni: 1. A#>iunea me#ani#9 1 #onst9 :n rularea p9rului4 <u/i>9 #u <u/i>94 pe 5igu iuri in lemn sau material plasti#. Rularea <u/i>elor e p9r pe 5igu iuri tre5uie s9 fie #ore#t e.e#utat9. 0e rularea <u/i>elor pe 5igu iuri /a epin e forma on ula>iei permanente <i #+iar rezisten>a. 2. A#>iunea #+imi#9 1 #onst9 :n :ntre5uin>area a ou9 li#+i e: @ solu>ia e permanent pe 5az9 e a#i t+ioglF#oli#4 su5 influen>a #9reia p9rul se :nmoaie4 se umfl94 :<i s#+im59 se#>iunea4 realiz=n u@se :n#re>irea lui. @ Solu>ia e neutralizare4 #are este un o.i ant4 a/=n rept s#op neutralizarea solu>iei e permanent re#e. Neutralizatorul fi.eaz9 on ula>ia permanent94 p9rul r9m=n=n a<a #um a fost r9su#it pe 5igu iuri. "e+ni#a e.e#ut9rii permanentului la re#e: Pentru a o5>ine o on ula>ie permanent9 la re#e e 5un9 #alitate se /a pro#e a up9 #um urmeaz9: @se /a sp9la 5ine p9rul #u un <ampon neal#alin ,f9r9 a se limpezi #u o>et sau zeam9 e l9m=ie <i nu se /a sp9la #u s9pu@se /a e.e#uta o tunsoare a e#/at9. (ontarea se /a fa#e :n fun#>ie e #oafura orit9: peste #ap4 :ntr@o parte4 #u #9rare sau la r9 9#in9. Kie#are <u/i>9 e p9r #are urmeaz9 a fi rulat9 pe 5igu iu /a fi 5ine umezit9 #u solu>ie e permanent. Se /a rula #ore#t fie#are <u/i>9 e p9r pe 5igu iu. Nu se a mite #a p9rul e pe 5igu iu s9 fie prea le*er sau prea str=ns rulat. Gu/i>a e p9r aleas9 tre5uie rulat9 :n a<a fel :n#=t up9 #e s@a rulat 5igu iul p=n9 la r9 9#in94 a#esta tre5uie s9 fie plasat e.a#t pe r9 9#ina <u/i>ei e p9r aleas9. B aten>ie eose5it9 tre5uie s9se a#or e fi.9rii 5igu iului #u elasti#ul4 eoare#e #=n elasti#ul este prea str=ns pe 5igu iu4 peste p9r4 las9 urme pe <u/i>9 ,#onstituin astfel o #auz9 e nereu<it9 a permanentului-. 0up9 #e tot p9rul a fost rulat #ore#t pe 5igu iuri4 se fa#e un #ontrol4 a i#9 se esfa# unul sau ou9 5igu iuri intre primele rulate pentru a apre#ia timpul e a#>iune ne#esar. 0up9 a#eea se a#oper9 #apul #u o 5onet9 ,#api<on- e plasti# <i #u un prosop us#at. Se /a l9sa timpul ne#esar e a#>iune al solu>iei :n /e erea o5>inerii on ula>iei permanente. Coafeza tre5uie s9 urm9reas#9 #u aten>ie a#est pro#es4 /erifi#=n o at9 la 1M@1$ min.4 esf9#=n 5igu iul e #ontrol <i o5ser/=n rezultatul e la r9 9#ina p9rului :n partea sa #ea mai s9n9toas9. ?n #azul unui p9r /opsit4 se /a a/ea :n /e ere firul e p9r pe toat9 lungimea lui. Korma <i imensiunea 5igu iurilor sunt importante pentru #9 :n fun#>ie e #=t sunt ele e su5>iri4 at=t /or fi 5u#lele mai mi#i4 <i in/ers4 #u #=t sunt mai groase 5igu#iurile4 #u at=t 5u#lele sunt mai mari.
H

A#east9 te+ni#9 se /a utiliza la :n#eput numai su5 :n rumarea unui instru#torA

1)

0up9 e.pirarea timpului e a#>iune4 p9rul tre5uie #l9tit ,3@$ min- #u ap9 #9l u>9 pentru a opri a#>iunea solu>iei e permanent <i pentru a o elimina pentru a nu /eni :n #onta#t #u neutralizatorul. 0a#9 nu este #l9tit #um tre5uie4 resturile e su5stan>e #+imi#e :<i /or #ontinua a#>iunea. Urmarea /a fi istrugerea p9rului <i insta5ilitatea on ul9rii #+imi#e. 0up9 #l9tire se tre#e la fi.area permanentului4 a i#9 neutralizarea. ;a /a a#>iona asupraa p9rului pentru a #onferi o sta5ilitate :n plus. 0eose5it e important este #a fi.a*ul s9 se apli#e pe toat9 suprafa>a p9rului #u mare aten>ie. Neutralizarea #onst9 :n 1M gr e per+i rol la $MM ml ap9. Se /a l9sa s9 a#>ioneze 1M@1$ min up9 #are se s#ot 5igu iurile #u mult9 aten>ie4 pentru #a p9rul s9 r9m=n9 r9su#it4 iar <u/i>ele s9@<i p9streze aspe#tul e 5u#l9. ?n #ontinuare se /a limpezi 5ine p9rul #u ap9 #9l u>9 p=n9 se elimin9 #omplet neutralizatorul. Ni#i un alt pro#e eu nu@i poate oferi unui p9r s9r9#9#ios un aspe#t mai /aporos4 ar :n a#ela<i timp ni#i o alt9 pro#e ur9 nu 9uneaz9 at=t e mult4 a#easta atorit9 faptului #9 ori#e on ula>ie #+imi#9 #onstituie un ata# #+imi# puterni# asupra stru#turii p9rului4 pe #are4 pra#ti#4 nu e.ist9 posi5ilitatea e a o refa#e. 7a on ularea #+imi#9 tre5uie s9 se a#or e mare aten>ie urm9toarelor aspe#te: tipul4 starea <i stilul e aran*are al #oafurii. ?naintea efe#tu9rii a#estei opera>ii tre5uie s9 refle#ta>i serios la #eea #e a>i ori 1 5u#le str=nse4 zulufi mari4 /aluri a =n#i mari sau numai un aspe#t /aporos. Solu>ia4 #are formeaz9 /alurile4 p9trun e :n interiorul p9rului <i es#+i e a#olo Jpapilele #enu<iiE,stru#turi #+imi#e atorit9 #9rora p9rul :<i p9streaz9 sta5ilitatea-. 0atorit9 a#estei su5stan>e4 p9rul e/ine moale <i #apa5il s9 #apete forma orit9. 0eose5it e important este #a solu>ia folosit9 pentru formarea 5u#lelor <i urata ei e a#>ionare tre5uie s9 #orespun 9 stri#t #alit9>ii p9rului. Stratul fi5ros muiat e solu>ie se a apteaz9 in #e :n #e mai mult mo el9rii. ;ste foarte important e rre>inut faptul #9 ori#e #oafur9 e.e#utat9 #+imi# fa#e #a p9rul s9 e/in9 #u #=>i/a #entimetri mai s#urt4 iar rezultatul on ul9rii #+imi#e epin e foarte mult e tunsoare. %u#lele str=nse pot fi o5>inute numai intr@unp9r tuns :n s#ar94 iar pentru /aluri4 tre5uie s9 fie un p9r t9iat rept4 e a#eea<i lungime. 7a un p9r normal ,ne/opsit- 1 timpul e a#>iune este e 2M@6M min. 7a fie#are 1M@1$ min se /a :n#er#a un 5igu iu. 7a un p9r /opsit 1 se poate realiza pe p9r sp9lat <i un pi# ume . "impul e e.e#u>ie /a fi e 1$@4M min. 7a un p9r mur ar <i gras 1 se poate fa#e la persoanele #u /opsiri repetate <i #u un p9r foarte aspru. 7a un p9r us#at 1 se /a sp9la p9rul <i se /a unge #u 5alsam. Se /a ilua solu>ia p=n9 la $MT #u ap9. Aten2ieB 7a un p9r /opsit sau e#olorat nu se pune #apison. 0a#9 se fa#e permanent pe un p9r e#olorat4 el e/ine gelatinos4 se rupe <i are un aspe#t nepl9#ut. Se /a :n#er#a un 5igu iu :nainte4 pe o <u/i>9 timp e 1M min. 5er"anentul CMelan=D Se e.e#ut9 #u 5igu iuri groase <i #u solu>ie mai iluat9 p=n9 la $MT #u ap9. 5er"anentul cu solu2ie Eella sau Londa ;ste o solu>ie spe#ial94 se g9se<te pentru iferite tipuri e p9r4 are un aspe#t l9ptos <i un miros mai pu>in p9trunz9tor. ; o solu>ie :n #are se g9se<te 5alsam <i uleiuri /egetale. ;a se folose<te e o5i#ei la p9rul /opsit4 e#olorat sau egra at. 5er"anentul spiralat Pentru a#esta e.ist9 <i 5igu iuri spe#iale4 mai lungi e 1$@2M #m4 e lemn4 plasti# sau te.toli . Gu/i>ele se r9su#es# :n form9 e spiral9. Solu>ia nu se ilueaz9. "impul e e.e#u>ie este :ntre 4M@6M min up9 #are se fa#e neutralizarea4 la fel permanentul re#e. 7a permanentul spiralat sunt ou9 mo uri e a fa#e montarea 1 #ea #lasi#9 <i e la #eaf9. Antiper"anentul , es#re>irea p9ruluiSolu>ia e permanent pe 5az9 e a#i tio+lF#oli# nu are numai posi5ilitatea e a :n#re>i p9rul #i <i e a permite es#re>irea lui. 0es#re>irea este o opera>ie mult mai eli#at9 eoare#e solu>ie fiin apli#at9 mai ales la r9 9#ina p9rului4 ea /a fi :n #onta#t mai lung timp #u pielea #apului4 #onstituin o posi5il9 surs9 e iritare. Pentru a e/ita a#est in#on/enient4 se pot lua #=te/a m9suri e prote#>ie a pielii. Rezultatele #e se pot o5>ine prin a#east9 opera>ie ifer9 up9 #azul tratat #are poate fi #lasifi#at :n 3 #ategorii: @permanent prea #re>! @p9r on ulat! @p9r #re> natural. ?n primele ou9 #azuri4 es#re>irea este posi5il94 p9rul fin #omplet sau par>ial netezit. ?n ultimul #az se poate o5>ine o u<oar9 netezire a p9rului #re>4 a#est tip e p9r fiin #el mai re5el la opera>ia e es#re>ire. Pentru a e/ita ori#e iritare a pielii #apului4 opera>ia e es#re>ire nu se /a fa#e e#=t pe p9r nesp9lat. Alegerea pro usului se fa#e #a la permanent :n fun#>ie e starea p9rului. Se /or prefera solu>iile e permanent e tratament4 #are sunt mai u<or e lo#alizat la r9 9#ini. ;/entual4 se pot utiliza <i pro usele o5i<nuite4 #ore#t=n flui itatea lor prea mare4 ameste#=n u@le #u #rema solu5il9 e regenerare e 5un9 #alitate. Pro usul se /a apli#a #=t mai repe e posi5il pe tot #apul4 :n#ep=n #u p9r>ile #ele mai #re>e. ?n general a#estea se situeaz9 :n *urul fe>ei <i :n #re<tet. Pro usul se apli#9 mai :nt=i la r9 9#ina p9rului4 #are se es#re>e<te mai greu <i apoi se :ntin e pe toat9 lungimea firului e p9r. Se /a l9sa s9 a#>ioneze 1M min apoi se /a piept9na 5ine p9rul <i s9 se prin 9 #u #lipsuri , in plasti#-4 in lo# :n lo# <i se /a pune #api<onul in plasti#. 0up9 #ir#a 3M@4M min se /a #l9ti <i se apli#9 neutralizantul. ?n a#est timp se /a /erifi#a mereu opera>ia e es#re>ire. 12

Se poate :nt=mpla #a rezultatul es#re>irii s9 nu fie #el orit4 sau /=rfurile s9 e/in9 prea rigi e. Pentru a #ore#ta se ruleaz9 repe e p9rul :n 5u#le4 se pune un fileu <i apoi se neutralizeaz9. 0a#9 este numai un e.#es e :n#re>ire4 pentru a fa#e p9rul mai pu>in #re>4 se esfa# repe e 5igu iurile <i :nainte e a neutraliza se piapt9n9 p9rul :n toate sensurile4 :ntinz=n u<or p9rul :n#re>it. ?n at9 #e se o5>ine on uleul orit se :nf9<oar9 /=rfurile <i se neutralizeaz9. 0a#9 se #onstat9 #9 p9rul e pe t=mple este foarte sensi5il4 p9r=n 4 :n final4 #a ars e solu>ia e permanent4 se /or s#oate repe e 5igu iurile4 se /a piept9na fie#are <u/i>9 <i se /a :nf9<ura in nou4 pe un 5igu iu mai gros4 ar nu str=ns. 0up9 #=te/a se#un e se #ontroleaz9 <i apoi se neutralizeaz9. Atun#i #=n este /or5a e un p9r foarte fragil <i eose5it e poros , e e.. e#olorat-4 tre5uie s9 se ai multe pre#au>ii eoare#e a#est tip e p9r a5soar5e repe e <i mult in solu>ie4 iar o penetrare rapi 9 <i masi/9 a a#esteia este peri#uloas9. Se re#oman 9 utilizarea pro uselor foarte sla5e. Pe l=ng9 a#east9 situa>ie4 #=n tot p9rul este fragil4 e.ist9 <i alte #azuri #a: /=rfuri :n#9 :n#re>ite4 mai fragile4 p9r ars e soare4 #are ne#esit9 pre#au>ii eose5ite. Singura rezol/are este e a a#operi p9rul #u o su5stan>9 e prote#>ie4 #are s9 :nt=rzie a#>iunea agen>ilor a#ti/i4 :mpie i#=n p9trun erea lor rapi 9 :n stru#tura p9rului. 6i,udiul de control Se esfa#e un 5igu iu e #ontrol <i se /erifi#9 gra ul e mo elare al p9rului prin una p=n9 la ou9 r9su#iri ale a#estuia. 0up9 /erifi#are se /a fi.a in nou4 etermin=n u@se timpul e a#>ionare #orespunz9tor. Prin#ipalele #auze e e<e# ale unui pemanent: 1.dac/ p/rul este pu2in cre2: @solu>ia sla59! @timp e e.punere insufi#ient! @<u/i>e prea groase! @:nf9<urarea prea sla59 pe 5igu iuri! @5igu iuri prea mari pentru #alitatea p9rului. 2.dac/ p/rul este prea cre2: @solu>ia prea tare! @timp e e.punere prea lung! @e.#es la :ntin erea p9rului pe 5igu iu! @5igu iuri pre mi#i pentru #alitatea p9rului. 3.@Fr uri cre2e% r/d/cini /r/ @i,oare: @p9r prea lung! @<u/i>e prea groase! @/=rfuri prea filate! @<u/i>e prost :mp9r>ite ,p9r s#urt-. 4.o <un/ 1ncre2ire ,eneral/ dar @Fr urile nu au @i,oare: @/=rfurile nu au fost filate :nainte #u foarfe#a! @:nf9<urare efe#tuoas9 pe 5igu iuri. $.p/r ca de creol ,se o5ser/9 la p9r moale sau foarte fin-: @solu>ie prea tare! @:nf9<urare pe 5igu iuri prea sla59! @timp e e.punere insufi#ient. 6.onduleu satis /c/tor dar @Fr urile sunt drepte: @:m5i5are imperfe#t9! @proast9 neutralizare. '.onduleul dispare la pri"a sp/lare: @transformarea insufi#ient9 a stru#turii firului e p9r! @proasta neutralizare. ).1n ti"pul e?ecu2iei se "ontea./ nor"al% dar onduleul dispare : @e.#es e e.punere! @solu>ie prea tare. 2.p/rul se rupe de la r/d/cin/: @proasta fi.are a elasti#ului! @<u/i>e prea groase! @solu>ie prea tare ,p9r e#olorat-. Alte #auze ale unui permanent re#e nereu<it: Sp9larea ne#orespunz9toare a p9rului! "un erea in#ore#t9 a p9rului! Alegerea ne#orespunz9toare <i umezirea superfi#ial9 a <u/i>elor e p9r! Rularea ne#orespunz9toare a p9rului pe 5igu iuri! Apre#ierea ne#orespunz9toare a #alit9>ii p9rului <i timpul e a#>iune a solu>iei e permanent! Neutralizarea superfi#ial9! 0erularea in#ore#t9 a 5igu iurilor in p9r! Solu>ie e permanent e proast9 #alitate sau alterat9! Kolosirea e 5igu iuri nesp9late up9 #e au fost s#oase e la prima neutralizare. %igu iurile nelimpezite up9 prima neutralizare4 folosite la alte on ula>ii permanente pot s9 #ontri5uie la nereu<ita unui permanent4 eoare#e :n neutralizant e.ist9 o #antitate e per+i rol #are se epune pe a#estea. Ce ondula2ie c#i"ic/ este "ai <un/G A cea acid/ sau cea alcalin/G ?n tre#ut4 prin on ula>ii a#i e se :n>elegea o on ula>ie #+imi#9 moale. ?n prezent #e/a s@a s#+im5at4 at=t :n #ompozi>ia #=t <i :n a#>iunea preparatelor4 astfel #9 am=n ou9 tipurile au <i a/anta*ele <i eza/anta*ele lor. 5reparatele acide 1 a/anta*e: sunt mult mai prote#toare fa>9 e p9r. 1 eza/anta*e: prezint9 un mare ris# pro u#=n alergii. 5reparatele alcaline sau <a.ice 1 atorit9 unor a aosuri spe#iale nu mai sunt at=t e agresi/e #a :nainte. 0e e.emplu4 #lorofila4 #are sus>ine pro#esul e formare a /alurilor. A<a numitele su5stan>e nutriti/e <i panteonul /in e#9 p9rul 5olna/4 astfel pro#esul e :nf9<urare pe 5igu iuri nu este at=t e agresi/ pentru p9r. ?n prezent tre5uie s9 ne #on u#em up9 urm9toarele reguli: @a#este preparate prezint9 a/anta*e 1 la p9rul greu mo ela5il <i s9n9tos <i la #oafuri #are ne#esit9 e.e#utarea 5u#lelor e imensiuni me ii <i #u sta5ilitatea mare4 :n timp #e preparatele a#i e 2M

sunt optime pentru un permanent sla54 la un p9r lung es#+is la #uloare sau #ele #are p9streaz9 urmele unui permanent anterior. 5/rul suport/ 1n acela-i ti"p -i ondularea c#i"ic/ -i @opsireaG Bn ularea #+imi#9 <i /opsirea nu se e.#lu una pe #ealalt9. Spe#iali<tii re#oman 9 mai :nt=i permanentul <i up9 2@3 s9pt9m=ni /opsitul. 0up9 on ularea #+imi#9 se poate fa#e o tonalizare a p9rului. 0impotri/94 e#olorarea #on u#e la rezultate :n oielni#e. 0ar p9rul #are are o stru#tur9 rezistent9 poate s9 suporte4 pe l=ng9 permanent <i /opsirea ime iat9. B a oua #on i>ie este #a p9rul s9 nu fie lung. B u<oar9 e#olorare ,un retu< al r9 9#inilor- este posi5il9 #+iar la p9rul su5>ire4 ar up9 #e s@a f9#ut permanentul. Ondularea c#i"ic/ asociat/ cu -u@i2e 1 :n a#est #az <u/i>ele e p9r s9n9tos4 alterneaz9 #u #ele #are au fost e#olorate. A#east9 /aria>ie a #alit9>ii p9rului4 o5lig9 la tratamente iferen>iate ,tratarea total9 a p9rului #u 5alsam-. Ce se poate ace cFnd p/rul cu per"anent cre-teG 1 la p9rul relati/ s#urt4 a#easta se rezol/9 prin tuns. 7a p9rul lung pro5lema este mai #ompli#at9. A oua on ula>ie #+imi#9 rezist9 ar o a treia :n ni#i un #az. ?n #azul p9rului su5>ire4 afe#tat4 ni#i o a oua on ulare nu reu<e<te. Bn ula>ia #+imi#9 pentru r9 9#ina p9rului se re#oman 9 :n a#ele #azuri #=n se ore<te s9 se o5>in9 o pozi>ie ri i#at9 a p9rului. S aturi pentru 1nte2inerea unui per"anent' Coafezele 5une au #lien>ilor la esp9r>ire urm9toarele sfaturi: 1.:n ziua on ul9ri permanente p9rul se las9 :n perfe#t9 lini<te4 f9r9 piept9n9 <i f9r9 perie. A#est sfat tre5uie urmat :nto#mai4 eoare#e Leratina p9rului este :n#9 moale p=n9 #=n nu se :n#+i toate Jpun>ileE. ?n a#est timp este 5ine s9 nu se ating9 p9rul. 2.p9rul se spal9 oar up9 a treia zi. Kaptul este legat tot e inter i#>ia e piept9nare4 pentru #9 p9rul4 up9 sp9lare4 fiin :n#ur#at4 este foarte sensi5il la piept9nat. Se re#oman 9 #a :n primele zile up9 permanent s9 se e/ite pe #=t posi5il apli#are 5igu iurilor4 a #lemelor <i a feonului. Cu #=t /9 purta>i #u mai mult9 gri*9 #u p9rul up9 primele zile e la permanent4 #u at=t /a fi mai sta5il permanentul. 3.nu este o5ligatoriu s9 se spele p9rul permanent :n fie#are zi. Nu este ni#i ne#esar4 ni#i folositor4 pentru #9 9uneaz9 stratului solzos al firului e p9r. 4.pentru #a p9rul s9 fie frumos4 #u aspe#t ega*at se piapt9n9 :n stare ume 9 #u un piept9n #u in>i rari. Se e/it9 trasul p9rului prin mi<#9ri 5rutale. P9rul permanent us#at se piapt9n9 tot #u un piept9ne #u in>i rari. 0in>ii tre5uie s9 fie rotun*i>i la /=rfuri. $.se e/it9 ori#e usu#9 mult p9rul ,razele soarelui4 apa s9rat9 <i #lorurat94 /=ntul puterni#-. 0up9 5aia s9rat9 este 5ine #a p9rul s9 fie #l9tit #u ap9 o5i<nuit9. P9rul tre5uie s9 fie us#at la aer sau #u a*utorul uzelor spe#iale e feon4 #are isperseaz9 5ine aerul. 6. up9 fie#are sp9lat se /or apli#a solu>ii #u preparate nutriti/e4 pentru #a p9rul s9 alune#e u<or4 f9r9 pie i#i. (a*oritatea a#estor preparate se pro u# :n mo spe#ial pentru p9rul permanent. Sunt re#oman ate :n mo spe#ial pentru p9rul su5>ire. Su5stan>ele #urati/e #on>inute :n a#este preparate :nt9res# r9 9#ina p9rului <i stru#tura firului e p9r pentru #a 5u#lele <i zulufii s9 #a 9 frumos4 ega*at. !III Decolorarea p/rului Prin#ipiul e#olor9ri p9rului #onst9 :n a re u#e sau a istruge materia #olorant9 ,pigmentul- #on>inut9 :n stratul pigmental al p9rului. Pro usele :ntre5uin>ate pentru e#olorarea p9rului sunt: 1.apa o.igenat9 1 #are este un li#+i in#olor4 f9r9 miros <i se o5>ine prin ameste#area per+i rolului #u ap9 istilat9 :n propor>ie /aria5il94 o5>in=n o #on#entra>ie mai mare sau mai mi#9. Atun#i #=n propor>ia nu este 5un94 apa o.igenat9 ega*9 o.igen a#ti/. Cantitatea e o.igen eli5erat9 poate s9 #ontri5uie la nereu<ita unui e#olorat sau /opsit sau #+iar s9 nu ai59 lo# e#olorarea p9rului4 neutralizarea permanentului re#e. ;a tre5uie p9strat9 la re#e <i :ntuneri# <i se e/it9 ori#e #onta#t al a#esteia #u metalele. "ransformarea per+i rolului :n ap9 o.igenat9 se /a fa#e :n #on#entra>ia ne#esar9 lu#r9rii #e urmeaz9 a fi e.e#utat9. 2.pu ra e#olorant9 1 #a 7UBreal Platin sau %lon oran 1 #are este un pro us #+imi#4 #e se ameste#9 #u apa o.igenat94 #u #on#entra>ie e 6T ,2M /olume- <i 2T ,3M /olume-. Pentru a nu 9una p9rului nu tre5uie ni#io at9 #a a#esta s9 e#oloreze prea puterni#. Se pot e.e#uta gra e iferite e e#olorare4 #are >in seama e #ara#teristi#ile p9rului. Se #unos# trei #azuri e e#olorare a p9rului: e#olorarea p9rului #u o nuan>9 ,o e#olorare u<oar9 e#olorarea p9rului #u ou9 nuan>e ,se pro u#e o e#olorare a##entuat9 e#olorarea p9rului #u 3 nuan>e ,se pro u#e o e#olorare puterni#9Kelul <i #alitatea e#olor9rii p9rului epin e mai mul>i fa#tori: e natura p9rului 21

e #uloarea natural9 a p9rului. 0e e.. un p9r negru prin e#olorare /a e/eni ro<#at4 un p9r <aten prin e#olorare /a e/eni 5lon ro<#at4 iar un p9r 5lon prin e#olorare /a e/eni 5lon 1 es#+is4 ro<#at sau 5lon 1 es#+is 1 g9l5ui e urata timpului :n #are se epune e#oloratul e pro usul :ntre5uin>at #=t <i e #on#entra>ia e ap9 o.igenat9 folosit9 0e #e nu este sufi#ient9 o singur9 e#olorare8 0e e.. 1 0a#9 a>i ori s9 e/eni>i 5lon 9 <i :n lo# s9 o5>ine>i o str9lu#ire argintie apare o nuan>9 g9l5uie ur=t9. Cauza #onst9 :n faptul #9 ori#e #uloare natural9 se e#oloreaz9 printr@un ameste# in pigmen>i e #uloare #astanie :n#+is9 #u pigmen>i ro<#a>i. Prin o.i are4 :ns94 se istrug oar pigmen>i e #uloare #astanie :n#+is9 iar pigmen>ii ro<#a>i rezist9 la o.i are <i stri#9 tonul 5lon orit. Core#tarea este posi5il9 numai prin nuan>area #ulorii ro<#ate #u a*utorul tonaliz9rii ,#u timpul ispare prin sp9lare- sau se re/opse<te printr@o tonalizare intensi/9 sau #u un #olorant in seria nuan>elor es#+ise. ?n general4 apli#area e#olorantului se fa#e pe p9r nesp9lat. ?n #azul :n #are per+i rolul nu se ameste#9 #ore#t #u apa4 sau apa o.igenat9 este prea sla59 ori prea #on#entrat9 <i pielea #ap9ului nu o poate suporta4 e#oloratul nu reu<e<te pro/o#=n u@se uneori arsuri pe pielea #apului. Pentru a transforma per+i rolul :n ap9 o.igenat9 se re#urge la m9sur9tori. C=n se utilizeaz9 per+i rol #u #on#entra>ia e 3M /ol.4 e e..4 la o5>inerea a 1MMg ap9 o.igenat9 e 2T se ameste#9 3Mml per+i rolV'Mml ap9 istilat9 iar pentru prepararea a 1MMg ap9 o.igenat9 e 6T ameste#9m: 2Mml per+i rol #u )Mml ap9 istilat9. Aten>ieA a#9 nu a/e>i ap9 istilat folosi>i apa fiart9 <i r9#it9. pentru #ulori :n#+ise folosi>i un tu5 e /opsea , e 6Mg- 6Mml ap9 o.igenat9 e 6T ,2M /olume pentru #ulori es#+ise folosi>i un tu5 e /opsea , e 6Mg- 6Mml ap9 o.igenat9 e 2T ,3M /olume!III.*.E?ecutarea decolor/ri p/rului Pentru e.e#utarea e#olor9rii p9rului este ne/oie e: @un /as e sti#l94 por>elan sau plasti# ,nu in metal-! @o pensul9! @m9nu<i! @pu r9 e e#olorat ,7UBreal4 %lon oran sau %lon or-! @ap9 o.igenat9 , e 2M /olume <i 3M /olume-. Apa o.igenat9 se ameste#9 #u pu r9 e e#olorat p=n9 #=n preparatul e/ine #a o sm=nt=n9 sla59. Nu este a mis #a apa o.igenat9 s9 ep9<eas#9 #on#entra>ia ma.im9 e 2T ,#u e.#ep>ia e#olor9rii <u/i>elor 1 12T-. C=n se folose<te o #on#entra>ie mai mare4 :n s#urt timp p9rul se :ntin e #a un elasti#4 e/ine gelatinos <i se rupe. 5entru decolorarea p/rului la r/d/cin/ se pro#e eaz9 :n felul urm9tor: se separ9 p9rul :n patru4 se fa#e o #9rare e la frunte la #eaf9 <i una e la o ure#+e la #ealalt9. Se epune e#olorantul4 :n#ep=n e la spatele #apului pe r9 9#inile #res#ute4 #o5or=n spre #eaf9. 0up9 a#eea se /a e#olora <i por>iunea in fa>9 prin trasarea e mi#i <u/i>e. "impul e o.i are este :ntre 1M@6M min , e la #az la #az-4 up9 #are se tre#e la sp9larea p9rului4 #+iar a#9 nu s@a o5>inut #uloarea orit94 eoare#e up9 a#est timp pro usul nu mai o.i eaz9 ,nu mai lu#reaz9-. ?n primul r=n se :n ep9rteaz9 prin limpezire #u ap9 #9l u>9 ,mai mult re#e- :ntreaga #antitate e e#olorant4 up9 #are se spal9 p9rul foarte u<or4 #u un <ampon neal#alin4 eoare#e pielea #apului4 fiin foarte sensi5il94 nu /a putea suporta un sp9lat ur. CFnd se e?ecut/ decolorarea pentru pri"a dat/ e?ist/ trei posi<ilit/2i' @apli#area e#oloratului pe /=rfurile <u/i>elor! @apli#area e#olorantului pe lungime <i /=rfuri! apli#area e#olorantului pe toat9 lungimea p9rului ,/=rfuri4 lungime <i r9 9#in9-. 7a prima e#olorare tre5uie s9 se lu#reze #u aten>ie pentru a o5>ine o #uloare uniform9. Se pro#e eaz9 astfel: se fa#e o #9rare esp9r>itoare e la frunte la #eaf9 <i e la o ure#+e la #ealalt9. Prin alegerea e mi#i <u/i>e se epune e#olorantul pe lungimea <i /=rfurile p9rului. Bpera>ia se :n#epe e la spate a#or =n mult9 aten>ie #a e#olorantul s9 nu ating9 r9 9#inile. 0a#9 e#olorantul atinge r9 9#inile ele se /or e#olora mai repe e , in #auza #9l urii #apului- <i nu se /a putea o5>ine o nuan>9 uniform9. 0up9 a#eea se e#oloreaz9 por>iunea e p9r in fa>9. C=n s@a o5>inut nuan>a orit94 se piapt9n9 p9rul <i prin alegerea e mi#i <u/i>e se epune e#olorantul <i la r9 9#in9. C=n #uloarea p9rului s@a uniformizat <i s@a o5>inut nuan>a orit9 se tre#e la sp9lat. Decolorarea p/rului 1nainte de @opsire

22

0e multe ori se :nt=mpl9 #a :nainte e /opsire s9 fie ne#esar9 o e#olorare a p9rului. A#easta se impune atun#i #=n se urm9re<te o5>inerea unei nuan>e mai es#+ise e#=t nuan>a natural9. ?n a#est #az4 se /a e#olora ,r9 9#ina sau tot p9rul- <i #=n s@a o5>inut prin e#olorare nuan>at9 orit9 se spal9 p9rul u<or <i se /opse<te :n nuan>a orit9. !III.+.E?ecutarea -u@i2elor Gu/i>ele pot fi e mai multe tipuri. Pentru a e.e#uta /opsirea :n ou9 sau mai multe nuan>e4 se /a pro#e a :n felul urm9tor: @uviele realizate cu ajutorul bonetei: in iferent a#9 p9rul este /opsit sau natural4 se /a piept9na 5ine p9rul4 apoi se /a pune o 5onet9 e plasti# su5>ire. Cu un a# e #ro<etat se g9ure<te 5oneta <i se s#ot <u/i>ele e p9r. A#este <u/i>e se /opses# sau se e#oloreaz94 apli#=n u@se preparatul #a la e#olorat ,#u o #on#entra>ie ma.im9 e 12T- <i se las9 s9 se a#>ioneze :n fun#>ie e #alitatea p9rullui<i e orin>a #lientei ##a. 3M min. ;ste 5ine #a preparatul s9 fie preg9tit up9 #e s@a :n#+eiat e.e#utarea ,s#oaterea- <u/i>elor. 0up9 e.pirarea timpului e e.e#u>ie se limpeze<te p9rul apoi se s#oate 5oneta e plasti# <i se spal9 5ine p9rul #u <ampon. @uviele executate cu folie e aluminiu reprezint9 o alt9 meto 9 e a realiza <u/i>ele. A/anta*ele fa>9 e #ele realizate #u 5oneta #onstau :n faptul #94 atorit9 a#estei te+ni#i4 se pot realiza <u/i>e <i pe un p9r lung f9r9 ris#ul :n#ur#9rii lui4 se pot alege iferite mo uri e alegere a <u/i>elor <i4 :n plus4 se pot realiza #u mai mult9 u<urin>9 <u/i>e e #ulori iferite #on#omitent4 mai u<or. 0eza/anta*ul este #9 tre5uie a/ut9 o aten>ie m9rita fa>9 e posi5ilitatea pro u#erii e Jinsuli>eE. Aten2ieB Preparatul nu tre5uie l9sat neapli#at mai mult e $ min. eoare#e se o.i eaz9 <i@<i pier e in #alit9>i. Nu se pune amonia# :n pu ra e e#olorat <i este 5ine #a p9rul s9 nu fie sp9lat e prea #ur=n . ?n timp #e e#olor9m4 tre5uie a/ut :n /e ere s9 nu fa#em Jinsuli>eE. "impul e a#>ionare se #al#uleaz9 up9 #e s@a terminat e apli#at preparatul pe ultima <u/i>9 e p9r. I) Decapatul Prin e#apat :n>elegem s#oaterea petelor e pe p9r. Se poate e.e#uta #u pu ra e e#olorat <i #u apa o.igenat9 e 3M e /olume4 sau #u /opsea ,5lon ul #e l mai es#+is in gama respe#ti/9- #u ap9 o.igenat9 e 3M e /olume. B #lient9 poate a/ea 2@3 #ulori pe p9r. ?n a#est #az4 se :n#epe e#olorarea :n#ep=n #u #ea mai :n#+is9 #uloare4 in iferent un e se afl9. ;ste 5ine s9 se :n#eap9 #u /=rfurile <i ultima at9 #u r9 9#ina4 #are lu#reaz9 mult mai repe e. (aterialele ne#esare sunt: manta4 pensula e /opsit4 m9nu<i4 /azona< , in sti#l9 sau plasti#-4 piepten #u in>ii mari. ). !opsirea parului ).*. !opsirea parului , efinitie4 tipuri4 ustensile-! Ce tr5uie s9 fa#em :nainte e /opsit8 ?ntot eauna4 #oafeza&#oaforul tre 5uie s9 fa#9 testul e toleran>9 a /opselei asupra #lientei! s9 se aleag9 /opseaua :mpreun9 #u a#easta! s9 #onstate #are este #alitatea p9rului #lientei4 gra ul e egra are4 pro#entul e fire al5e4 a#9 a mai fost /opsit9 sau e#olorat94 pete e alt9 nuan>94 #uloarea natural9 a p9rului #lientei. 0up9 a#este #onstat9ri <i up9 is#u>ia #u #lienta4 tre5uie preg9tite pro usele <i ustensilele e lu/#ru,/opseaua se preg9te<te :ntot eauna :n fa>a #lientei-. Ustensilele pentru /opsit sunt a#elea<i #a <i pentru e#olorat: manta4 pensul9 e /opsit4 m9nu<i4 /azona<4 piepten #u in>ii rari. 3opseaua se poate apli#a4 e la #az la #z4 f9r9 opera>ii preala5ile #a e#olorarea sau sp9larea. ?n #azul unui p9r normal sau foarte gras se re#oman 9 sp9larea lui :nainte 1 egresarea 1 <i apli#area /opselei pe p9rul ume . ?n #azul unui p9r egra at <i us#t se re#oman 9 #a el s9 fie nesp9lat. ?n #azul :n #are pro#entul e fire al5e este e peste $MT4 apli#area se :n#epe in fa>9. ?n #azul p9rului 5lon se poate fa#e o repigmentare ,/ezi mai *os-. ?naintea /opsirii4 #oafeza are atoria e a e.e#uta un test e toleran>9 apli#=n o #antitate minim9 e /opsea :n spatele ure#+ii. Se /a /erifi#a up9 24 e ore. Culoarea #u #are se /a /opsi tre5uie aleas9 :n fun#>ie <i e fizionomia <i personalitatea #lientei. Tehnica vopsirii: 7a 5az94 se au :n /e ere trei meto e: @ tonalizarea! @ #olorarea! @ e#olorarea.

23

1.7a tonalizare4 pigmen>ii #oloran>i :n#on*oar9 firul e p9r a#operin numai suprafa>a e.terioar9 a firului e p9r. 2.Prin #olorare4 pigmen>ii p9trun <i :n interiorul firului e p9r. 3.0e#olorarea istruge par>ial sau total pigmen>ii p9rului. 1.Pro usele tonalizatoare se g9ses# su5 form9 e spum94 li#+i e4 #rWme <i se re#unos# prin a#eea #9 nu #on>in o.i ant #are s9 se ameste#e suplimentar :n #olorant. Preparatul se apli#9 pe p9rul ume a<a #um se prezint9 el :n #omer>. Pro usele e tonelizare #on>in #oloran>i ire#>i #are #oloreaz9 pigmen>ii su5 form9 efiniti/9. ;i :n#on*oar9 firul e p9r #a o peli#ul94 p9trunz=n :n #el mai 5un #az oar :n stratul e suprafa>9 al firului e p9r. Pro usul e tonalizare e #uloare :n#+is9 :nt9re<te oar #uloarea natural9 a p9rului. Pigmen>ii e a#eea<i nuan>9 #u #ea a p9rului pot a numai refle.e4 iar #ei es#+i<i nu sunt /izi5ili pe un p9r e #uloare nazural9 :n#+is94 #i numai pe o #uloare a p9rului es#+is9 sau pe p9r e#olorat. A/anta*ele toneliz9rii: nu ata#9 stratul e Leratin9! s#+im5area #ulorii este re/ersi5il9. 0eza/anta*ele tonaliz9rii: nu se poate fa#e p9rul mai es#+is la #uloare! p9rul #9runt poate fi oar nuan>at! p9rul :n#+is e/ine mai :ntune#at la #uloare4 ar nu pentru mult timp. 2.3opsirea s#+im59 pentru mult timp #uloarea p9rului.Pro usele sunt u<or e re#unos#ut pentru #9 :n am5ala*ul a#estora se g9se<te o.i antul #are tre5uie ameste#at :n #olorantul e 5az9. 3opseaua este #onstituit9 in: #olorantul e 5az94 #are poate fi emulsie sau #rem94 a#east9 su5stan>9 fiin #onstituit9 in parti#ule mi#ros#opi#e #are p9trun :ntr@o prim9 etap9 in#olo e stratul solzos al firului e p9r! o.i ant4 #are se leag9 e #olorantul in prima etap9 e pigmentare4 m9rin /olumul pigmen>ilor4 astfel #9 a#e<tia se fi.eaz9 :n firul e p9r. 0eza/anta*ele /opsirii: :n fun#>ie e gra ul e mo ifi#are al #ulorii se poate o5ser/a up9 /opsire p9rul #res#ut la r9 9#in9. Alergia: 0intre toate pro usele #osmeti#e4 #oloran>ii o#up9 primele lo#uri in #auza rea#>iilor alergi#e. ;ate 5ine #a ori#e #lient9 a/em4 :n mo spe#ial a#9 nu s@a mai /opsit ni#io at94 s9@i fa#em testul. A#esta se e.e#ut9 :n felul urm9tor: se apli#9 pe #orp :ntr@un lo# mai pu>in /izi5il4 un pi# e /opsea4 #are se l9sa 24 ore urm9rin u@se rea#>ia e/i ent9 prin #olorarea pielii. Culoarea p/rului Ca <i :n #azul #ulorii pielii4 ea este at9 e pigmen>i. Pigmentul #olororant in firul e p9r se afl9 :n epiteliul foli#ulului <i este format in granule e melanin9 e #uloare maron :n#+is4 neagr9 sau un ro<u ifuz. Prin #uloare se :n>elege senza>a /izual9 prin #are au lo# ou9 fenomene: senza>ia e #uloare per#eput9 e o#+iul uman <i proprietatea unui #orp e a fi #olorat. Cele ou9 fenomene epin e lumin9. Culorile se :mpart :n ou9p #ategorii: #ulori u<oare4 es#+ise <i #ulori grele4 :n#+ise. Cu" se taie culorileG @ a#9 p9rul este ro<#at4 se taie #u /er e! @ a#9 p9rul este gal5en4 se taie #u /iolet! @ a#9 p9rul este al5astru4 se taie #u /iolet! a#9 p9rul este gri4 se taie #u ro<u pentru a ie<i 5e*. 5repararea apei o?i,enate pentru culorile de @opsea @N;IRU <i %RUN 1 apa o.igenat9 poate fi #uprins9 :ntre $@1MT e..: $TX$ ml per+i rolV2$ ml ap9 istilat9 @CAS"ANIU ?NCNIS <i (;0IU 1 :ntre1M@2M T @CAS"ANIU 0;SCNIS 1 2MT @RBGCA" 1 2MT @%7BN0 1 2MT @%7BN0 (;0IU <i 0;SCNIS 1 2M@3MT @%7BN0 KBAR"; 0;SCNIS <i P7A"INA" 1 3MT ).+. Repi,"entarea! Repigmentarea firelor e p9r #onst9 :n /opsirea p9rului f9r9 a a 9uga o.i antul :n /opsea. "imp e a#>ionare: 1$ min4 up9 #are se apli#9 restul e /opsea ameste#at9 #u o.i ant. Apli#area /opselei se fa#e e.a#t #a la e#olorat #u urm9toarea e.#ep>ie: se :n#epe in fa>94 :n #azul p9rului grizonat sau al5 <i se insist9 la fie#are me<9 e p9r. ).0. Modul de o<tinere a di eritelor culori ! Pentru #ulorile #astanii: a#9 p9rul natural este mai :n#+is e#=t nuan>a orit94 se e#oloreaz9 p9rul pentru a se o5>ine o #uloare #u o nuan>9 mai es#+is9 e#=t #ea orit9 <i apoi se apli#9 /opseaua! a#9 p9rul natural este 24

o nuan>9 mai es#+is9 e#=t #ea orit94 se apli#9 nuan>a orit9 ire#tpe p9rul sp9lat sau nesp9lat , e la #az la #az-! iar a#9 se urm9re<te a se o5>ine nuan>a e #astaniu ro<#at4 se /or apli#a :n plus 2@3 pi#9turi e amonia# pentru a a tenta e ro<iati#. Pentru #ulorile e %7BN04: a#9 nuan>a p9rului natural9 este mai :n#+is94 se /a e#olora p9rul :n preala5il la o nuan>9 mai es#is9 e#=t #ea orit94 apoi se apli#9 /opseaua! pentru %7BN0 P7A"INA"4 in iferent e #uloarea natural9 a p9rului4 se /a e#olora :n preala5il p9rul! pentru nuan>a e %7BN0 SU;0;Y se e#oloreaz9 e asemenea p9rul p=n9 la o nuan>9 foarte es#+is9! :n #azul :n #are se urm9re<te o5>inerea unei nuan>e e %7BN0 RBGCA" :n#+is4 mi*lo#iu sau es#+is4 este in i#at9 e asemenea e#olorarea p9rului :nainte e apli#area /opselei. A#east9 ultim9 nuan>9 se poate o5>ine <i f9r9 o e#olorare preala5il94 :ns9 tre5uie a/ut9 o mare aten>ie referitor la p9rul natural: #uloarea p9rului natural s9 fie uniform9. Pentru #uloarea "IYIAN ,ro<u aprins-4 in iferent e #uloarea e 5az9 a p9rului natural4 se /a fa#e o e#olorare4 apoi se /a apli#a nuan>a e /opsea e #uloare ro<u aprins. ).3. Tipul de culoare in unctie de anoti"pH "ipul prim9/9rate# 1 este at e #uloarea eli#at94 aproape transparent9 a fe>ei4 #u o tonalitatea su5#utanat9 5e*@ es#+is <i #u :m5u*or9ri e piersi#9. 0eose5it e #al e sunt toate tonurile nuan>elor e 5lon 1 e la paiul gri luminos p=n9 la #uloarea intens9 e miere sau <u/i>ele luminoase :n tonuri aurii. ;ste in i#at s9 se lumineze p9rul pentru a su5linia #uloarea eli#at9 a fe>ei. "ipul /9rate# 1 este at e #uloarea re#e a fe>ei4 #+iar pali 9. Rumeneala o5razului4 a#9 e.ist94 are o nuan>9 roz@al59strie. 0eose5it e fa/ora5ile sunt toate #ulorile re#i <i estompate. 7a seria e nuan>e 5lon e sunt fa/ora5ile toate tonurile :n afar9 e #ele #u efe#t #al auriu4 iar la se#>ia e ro<u4 tonurile ro<#ate al59strui. "ipul autumnal 1 este at e pielea nete 94 #u o #uloare #a #ea a fil e<ului p=n9 la gal5en4 a esea f9r9 o5ra*i rumeni. 0eose5it e fa/ora5ile sunt toate nuan>ele e ro<#at <i 5run #u ten in>a spre auriu <i ar9miu. "re5uie s9 se e/ite nuan>a #ea mai es#+is9 e 5lon eoare#e fa#e fa>a s9 par9 sear59 9. 0e asemenea4 tre5uie s9 se e/ite nuan>ele e al5astru@/iolet <i ro<#at #are au fe>ei o #uloare e gutuie. Se re#oman 9 alegerea unor nuan>e #=t mai apropiate e p9rul natural. "ipul +i5ernal 1 este at e #uloarea al59 e lapte a fe>ei4 f9r9 rumeneal9 sau #uloarea m9slinie #u nuan>e al59strui. 0eose5it e fa/ora5ile sunt tonurile 5rune #are su5liniaz9 #uloarea :n#+is94 natural9 a p9rului. ;legant numai pentru tipul iernati# este p9rul negru@al59strui. 0in seria tonurilor ro<#ate sunt potri/ite nuan>ele intense e /iolet@al59strui. ;/ita>i toate /ariantele e p9r es#+is <i #ele #astanii4 #u ten in>a spre refle.e #al e4 ar9mii. A#estea fa# #a a#est #+ip s9 arate o5osit. ).4. Culorile de par natural $,rupa Ioleston si ,rupa Londa& Irupa 6B7;S"BN: @ negru! @ 5run! @ #astaniu :n#+is! @ #astaniu! @ #astaniu es#+is! @ 5lon :n#+is! @ 5lon es#+is! @ 5lon ro<#at! @ 5lon nor i#! @ ro<#at :n#+is! @ ro<#at! @ ro<#at es#+is. Irupa 6B7;S"BN 1 I.Irupa e 5az9: 3MM 1 negru #or5o! 3M2 1 negru! 3M3 1 #astaniu :n#+is! 3M$ 1 #astaniu es#+is! 3M6 1 <aten :n#+is! 3M' 1 5lon ! 3M) 1 5lon es#+is! 3M2 1 5lon foarte es#is! 31M 1 i/oar ,5lon platnat-. II.Irupa (A": 2$

3M6&2 1 5lon mat es#+is! 3M'&2 1 5lon mat! 3M)&2 1 5lon es#+is! 3M2&2 1 5lon mat foarte es#is! 31M&2 1 5lon mat pastel! M&2 1 e.tra mat ,#uloare a*ut9toareCulorile pastelate le /om :nt=lni numai la 5lon . III.Irupa auriu@a#a*u: 3M4&$ 1 a#a*u :n#+is! 3M$&$ 1 a#a*u! 3M'&$ a#a*u es#+is. I3.Irupa ro<u /iolet: 3M3&66 1 ma+on! 3M4&66 1 ro<u aprins ,tizian-! 3M$&66 1 5or eau! 3M3&6 1 #i#lamen! 3M4&6 1 ro<u! 3M'&6 1 ro<u malaga 66 1 nuan>e e /iolet la 6oleston! Culorile #are au &66 pot fi <i #ulori a*ut9toare. 3.Irupa #enu<iu: 3M6&1 1 5lon #enu<iu :n#+is! 3M'&1 1 5lon #enu<iu! 3M)&1 1 5lon #enu<iu es#+is! 3M2&1 1 #enu<iu foarte es#+is! 31M&1 1 #enu<iu pastel! 311&1 1 5lon #enu<iu spe#ial! M&1 1 grafit. "oate a#este /opsele nu se pot folosi e#=t pe p9r e#olorat 3I.Irupa auriu ro<#at: 3M$&4 1 #astaniu a#a*u! 3M3&4 1 5run #astaniu :n#+is! M&4 1 ro<u aprins ,#uloare a*ut9toare-! 3M)&4 1 auriu ro<#at! 3M6&3 1 mo#a! 3M'&3 1 noazet ,#uloarea nu#ii sau alunei-! 3M2&3 1 5lon auriu! 31M&3 1 auriu pastel! M&3 1 auriu. 3II.Irupa perla: M&) 1 al5astru gri! 3M)&) 1 5lon nor i#! 3M2&) 1 argintiu! 31M&) 1 5lon perla pastel! M&2 1 gri #enu<iu! 3M)&2 1 5lon #enu<iu es#+is! 31M&2 1 5lon #enu<iu pastel! 311&2 1 5lon spe#ial. OI.Coa ura ca a acere Primul pas up9 terminarea <#olii e spe#ializare este a#ela e a alege #alea pe #are ori>i s9 o urma>i. ?n mo normal4 primul lu#ru ar :nsemna anga*area. Pentru a#easta tre5uie s9 fi>i informa>i #u pri/ire la #erin>ele anga*atorului #are sunt e o5i#ei: anga*atul /ine #u trusa personal9! pro usele #u #are lu#reaz9 le #ump9r9 firma4 ar le re>ine salariatului4 #are este pl9tit pro#entual in totalul :n#asat ,:ntre 3M <i $MT in :n#asatul f9r9 "3A al anga*atului! #on/or5irile telefoni#e sunt pl9tite e anga*at4 anga*atorul pl9tin numai a5onamentul.Pentru :n#eput e 5ine s9 alege>i un post formati/ :n #are s9 a#umula>i e.perien>9 e lu#ru. Contra#tul ar tre5ui s9 #on>in9 <i o ane.9 #are s9 #uprin 9 sar#inile #are :i re/in spe#ialistului4 #um ar fi: o5ligati/itatea :nto#mirii fi<ei #lientei! #ur9>enia la postul e lu#ru! #ur9>enia :n general :n salon et#. ?n a#est post pute>i r9m=ne :ntre 1 <i 2 ani4 up9 #are ar tre5ui s9 26

reu<i>i s9 a/ansa>i. Urm9torul pas poate fi realizat :n momentul :n #are pute>i fa#e o me ie a #lientelor fi ele pe lun9. 0a#9 a#estea sunt :n num9r e 2$@3M4 atun#i pute>i s9 tre#e>i la treapta urm9toare4 <i anume #ea e li5er@ profesionist4 #onform e#retului $4. Astfel4 /s. sunte>i #el&#ea #are /9 #al#ula>i un /enit apro.imati/ pe an4 pl9tin astfel impozitul pe /enit <i4 :n plus4 anga*atorul are e #=<tigat prin faptul #9 este s#utit e anumite ta.e. ?n a#est moment4 /s. Sunte>i #onsi erat o firm94 <i e#i4 #ontra#tul intre /s. Gi anga*ator /a fi un #ontra#t e #ola5orare D:ntre firmeE. Urm9torul pas este a#ela e a /9 es#+i e unul sau mai multe saloane e :nfrumuse>are <i s9 e/eni>i #+iar /s. anga*ator. ?ns9 a#um responsa5ilitatea /s. a #res#ut4 eoare#e tre5uie s9 g9si>i un lo# potri/it pentru es#+i erea salonului <i e a lupta pentru #a a#est salon s9 :n eplineas#9 #on i>iile e fun#>ionare a e#/ate. ;ste 5ine s9 alege>i un spa>iu stra al4 la parter4 pe #=t posi5il pe o arter9 #ir#ulat94 #u trotuar <i #u /itrina #u latura #ea mai :ntins9 la trotuarH. Spa>iul ales tre5uie s9 #uprin 9 urm9toarele utilit9>i: ap9 #al 9 <i re#e ,este ne#esar un 5oiler o5ligatoriu-! #urent ele#tri#! prize in i/i uale la fie#are post4 :ntrerup9tor general la ta5lou! sifoane :n po ea4 :n#9lzire #entral9 ,aer #on i>ionat-! po ea , e preferat gresie- <i pere>i la/a5ili! grup sanitar ,u<9 :ntre Z# <i la/oir-! /estiar pentru salaria>i! lo# amena*at pentru +aine #lientel9! #+iu/et9 :n sal9! minim 2@3 posturi! una sau mai multe unit9>i e sp9lare! s#aune e #oafur9! u#eni#! una sau mai multe #9<ti e #oafur9! sterilizator <i solu>ii ezinfe#tante.

Aten>ieA Spa>iul ne#esar este e minim 'Mmp.

2'