Sunteți pe pagina 1din 104

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI ~I SPORTULUI

Universitatea Petrol-Gaze din Ploie~ti

Departamentul de Invatamant la Distanta ~i cu Frecventa Redusa

Mariea Marco

EXTRACTIA

'

PETROLTJLUI

Nofiunifundamentale

Editura Universitatii Petrol-Gaze din Ploie~ti

-2012-

Bibliografie

1. Crefu,I.: Hidraulica general a ~i subteranii, Editura Didactidl ~i

Pedagogica, 1983.

2. Macovei,

N.:

Deschiderea

stratelor

productive,

Editura

Universitatii Petrol- Gaze din Ploie~ti, 2008.

3. Marcu, M.: Extrac{ia petrolului. Aplica{ii numerice fn erupfia

naturalii # erup{ia artificialii, Editura Universitafii Petrol-Gaze

din Ploie~ti, 2005;

4.

Minescu, F.: Fizico-chimia zaciimintelor de hidrocarburi, vol.l,

Editura Universitatii Petrol- Gaze din Ploie~ti, 1994.

5.

Nicolescu, N.: Intervenfii,

repara{ii §i probe de producfie Ia

sonde, Editura Didactica ~i Pedagogica, Bucure~ti, 1985.

6;

Popescu, C., Coloja, M.P.: Extrac{ia {i{eiului ~i gazelor asociate,

vol.l. Editura Tehnidl Bucure~ti, 1993.

7.

Stoicescu, M.: Hidraulicii subteranii §i hidrotehnicii, Editura

Universitafii Petrol- Gaze din Ploie~ti,2007.

8.

Tocan, I. Extrac{ia petrolului. Pregiitirea sonde/or pentru exploatare # punere fn producfie, Editura Tehnica, Bucure~ti,

1998.

9. *** Catalogul Packer Systems, Baker Hughes, 2011.

10. ***Catalogul Wireline and Perforating Services, Halliburton,

2011.

209

Prin urmare cu dit viscozitatea titeiului cre~te cu atat ~i presiunea

dinarnica de fund cre~te ca urmare a cre~terii gradientului datorita freclirilor.

De asemenea, presiunea dinarnica de fund cre~te o data cu cre~terea

impurita!ilor ca urmare a cre~terii densitlitii medii a arnestecului gaze-lichid

care conduce Ia randul ei Ia cre~terea gradientului static.

0 data cu cre~terea diarnetrului tevilor de extractie, presiunea

dinarnica de fund scade ca urmare a scliderii gradientului datoritli freclirilor.

Pe de alta parte insa, gazele tind sa se strecoare prin Iichid, barbotandu-1,

tara a-1 aduce Ia suprafata. In aceste conditii sonda inceteazli sa mai produca

in eruptie naturala.

Pe masura ce ratia gaze-lichid cre~te, presiunea dinarnica de fund

scade, ca urmare a scaderii densitli!ii fluidului bifazic ~i deci a gradientului

static. Acest fenomen are Joe pina cand incepe sa creasca seminificativ

gradientul datorita fredlrilor ~i gradientul datorita acceleratiei ca urmare a

existentei unui debit foarte mare de gaze.

Ascensiunea combinatli a fluidului prin tevile de extractie se

modeleazli considerand pentru presiunile mai mari decat presiunea de

satura!ie modelul ascensiunii Iichidului prin tevile de extractie, iar pentru

presiuni mai mici decat presiunea de saturatie modelul ascensiunii fluidelor

bifazice prin tevile de extractie,

In ultima parte a unitatii de invatare se define~te Ia modul general

analiza nodala sau corelatia de functionare strat-sonda care permite

realizarea analizei fi.mcponarii sistemului strat-sondil precun1 ~i optimizarea

pararnetrilor acestuia. De asemenea, se prezinta modul practic de realizare a

analizei nodale in cazul unei sonde in eruptie naturala.

Bibliografie V

l.Marcu, M.: Extrac{ia petrolului. Aplica(ii numerice fn erup(ie naturala :ji

erup(ie artificialii, Editura Universitatii Petrol-Gaze din Ploie~ti,2005;

2. Popescu, C., Coloja, M.P.: Extractia titeiului ~i gazelor asociate, vol.l.

Editura Tehnicil Bucure~ti, 1993.

208

lntroducere

Cursu! ,Extractia petrolului. Notiuni fundarnentale" este unul din cursurile de specialitate obligatorii incluse in prograrnul de studiu al studentilor din anul III IFR. Prin problematica abordatli, acest curs pune Ia dispozitia viitorilor ingineri, cuno~tintele de ansarnblu specifice extractiei petrolului. Cursu! cuprinde notiuni privind curgerea fluidelor prin medii poroase, deschiderea ~i traversarea stratelor productive, completarea sondelor in dreptul stratului productiv, prevenirea ~i combaterea viiturilor de nisip, punerea in productie a sondelor, echiparnentul de fund ~i de suprafata al sondelor exploatate prin eruptie naturala ~i ascensiunea fluidelor prin jevile de extractie. In cadrul laboratoarelor s-a urmlirit prezentarea unor echiparnente specifice exploatarii sondelor, precum ~i efectuarea unor aplicatii. Prin lucrlirile aplicative ~i testele de autoevaluare, studentii i~ifixeazli notiooile prezentate in cadrul cursului. Aplicatiile au diferite teme ca: trasarea curbelor de comportare a stratului, determinarea debitului sondei ~i distributiei presiunii ~i vitezei fluidului produs de strat in jurul gaurii de sondli, calculul de fixare al unui packer, punerea in productie a sondelor, stabilirea lungimii niplelor in packer, determinarea variatiei presiunii de-a lungul tevilor de extractie in cazul ascensiunii fluidelor prin acestea. Cursu! este structurat pe 5 unitati de invatare u~or de inteles ~i de asimilat. Resursele complementare utilizate de studenti constau dintr- o serie de aplicatii software realizate in Mathc~.d pentru rezolvarea problemelor. D<: asemenea, pe calculatoarele din laborator soot instalate software-uri comerciale ca Pipesim §i SandCade care pot fi utilizate de studenti in cadrul aplicatiilor. Pe langa aceste resurse, se dispune de prezentari multimedia ~i echiparnente reale din ~antier in scopul vizualizlirii constructiei ~i modului de functionare al diferitelor dispozitive introduse in gaura de sondil. Criteriile de verificare soot urmatoar~le:

Pentru activitatea Ia laborator ~i media notelor acordate Ia lucrlirile de verificare se va considera 25% din nota finala, iar nota acordata Ia exarninarea finala va reprezenta 75% din nota finala. Cerinteie de promovare sunt:

• Rilspuns corect Ia 50% din subiectele ~i intreblirile de pe biletul de exarnen ~i frecventa peste 70% pentru obtinerea notei 5.

• Rilspoos corect Ia I 00% din subiectele ~i intreblirile de pe biletul de exarnen ~i frecventa peste 95% pentru obtinerea notei 10.

5

V.7 Lucrarea de verificare

1. Sa se studieze tipurile de curgeri ale fluidelor prin tevile verticale ~i sa se evidentieze deosebirile dintre acestea, domeniile de existenta ale acestora ~i modurile de determinare a variatiei presiunii de-a lungul tevilor de extractie pentru fiecare tip de curgere. 2. Sa se arate c.um se poate folosi analiza nodala pentru a studia modul de functionare al unei sonde.

Rezumat

Curgerea fluidelor prin tevile de extractie poate fi monofazica, bifazica sau combinata. In functie de tipul curgerii, se poate aborda modul

de determinare a variaj.iei presiunii de-a lungul tevilor de extracfie. Prin urmare, in cadrul acestei unitati de invatare se prezinta algoritrnii de calcul

~i metodologia de determinare a

de-a lungul tevilor de ext: "<ctir:o pentm fiecare tip de cur€;·ere. Cazul ascensiunii lichidului pri11 tevHe de extractie este eel mai s1mplu de modelat, alura variatiei presiunii de-a lungul tevilor de extractie fiind o dreapta. Se mentioneaza ca acest tip de curgere este de&tul de rar inHHnit. Curgerea fluidelor bifazice sau curgerea eterogena este cea mai des

intalnita prln tevile de extractie, ea manifestandu-se printr-o serie de regimuri de curgere specifice atilt pentru tevile verticale cat ~i pentru cele orizontale. Pentru modelarea curgerii amcstecului bifazic prin tevile de extractie au fest definiti o serie de paran1etrii specifici. In continuare se define~tc gradientul totai de presiune il componentele sale. In scopul !ntelegerii modului de deteminare a gradientuiui de presitme, se prezinta in detaliu metoda Hagedom-Brown, precum ~i metodologia de trasare a curbei gradient. Gradientul de presiune este influentat de o serie de parametrii dintre care cei mai importanti sunt: viscozitatea fluidului, procentul de impuritati, diametrul tevilor de extractie ~i ratia g~-lichid.

curbelor gradient sau de variape a presbnii

207

3. a. Influenta diametrului tevilor de extractie asupra curbelor gradient. Se considera urmatoarele valori ale diametrului interior a! tevilor

de extractie: a" =2 in; a" =2,s in; a/, =3 in.

·-- -------------------~---------·----

Presiunea, bar

20

30

40

50

---------,

70

10

60

Presiunea, bar 20 30 40 50 ---------, 70 10 60 b. Influenta impt:, :tlitilor asupra curbelo;

b. Influenta impt:, :tlitilor asupra curbelo; gradienti. ~20<:<,;

I

I .

2

-

-

40°/o' I.

/C'

3

-

-

0

''0°-'

v

t·'J·

Presiunea, bar

lO

20

30

40

50

-~ !

60

I G I 100 I 200 ' E I ' ci 300 I liD 400
I
G
I
100
I
200
' E
I ' ci
300
I
liD
400
I
E
·~
500
1:
<til
600
"0
<1:
700
Sot
900
1000

206

Cuprins

lntroducere

5

I.Notiuni de curgere a fluidelor prin mediul poros-cuprins

9

I. I Obiective

!.2 Curgerea pian radialii ~i stationarli a unui fluid incompresibil spre gaura de sondli

:

I0

II

1.2.1

St;>bjlirea tipurilor de cutgere prin iliediul poros

 

II

1.2.2

Tes!UI1

:

13

!.2.3 Exercitii !

 

13

!.2.4

Curgerea omogenii

,

 

13

1.2.4.1

Distribu(ia presiunii §i vitezei injurul giiurii de sondii

14

!.2.4.2 Debitril sondei, indicele de productivitate §i eficienta curgerii

17

1.2.4.3

Curbele de comportare a stratului in cazul curgerii omogene

20

1.2.4.4. 1dentificarea fenomenelor de contaminare a zonei de strat din apropierea

 

giiurii de sondii §i a depletiirii stratului productiv cu ajutorul curbelor IPR

 

21

1.2.5

Testul2

24

!.2.6 Exercitii 2

25

!.2.7

!.2.8

Curgerea eterogena

 

27

!.2.7.1 Determinarea debitului sondei

27

I.2. 7.2 Curbele de comportare a stn!tului ;ri cazul curgeril eterogene

29

Testul 3

 

:

33

1.2.9

Exerct(ii 3

34

 

I.3 Riispunsurile testelor §i <.-;ercitiilor

 

35

!.4 Lucrarea de verificare

45

 

45

 

Bibliografie 1

 

,

46

II.

Deschiderea, traversarea stratelor productive §i completarea sondei ln dreptul acestora

47

 

II. I

Obiective

:

48

II.2

Deschiderea <i traversarea stratelor productive

 

49

 

11.2.1

Deschiderea §i traversarea stratelor productive cu presinni mari

 

49

II.2.2 Deschiderea ~i traversarea stratelor productive cu presiuni mici

51

II.2.3

ll.2.4

Prevenirea ccotaminiirii stratului productiv

 

,

55

Testul 1

;

56

 

II.3. Completarea sondei in dreptul stratului productiv

 

"

56

 

II.3.1

Cazul

stratelor bine consolidate

56

II.3.2

Cazul

stratelor

slab consolidate

""""'""

58

 

11.3.3

Testul2

, II.4. Prevenirea ~i combaterea viiturilor de nisip

:

60

61

 

II.4.1. lvietode de iuvestigare si previziune a viitmilor de nisip

 

62

II.4.2 Metode de prevenire a viiturilor de nisip

63

II.4.2.1

M:iode mecanice

64

II.4.2.2

Metode chimice

"

"

81

IT.4.3 Teotul3

84

II.S Riispunsurile testelor

85

II.6 Lucrarea de verificare

100

Rezumat

I00

Bibliografie.II

 

:.

··•·

101

III. Completarea sondelor exploatate prin eruppe naturalii

 

I03

7

III. I Obiective III.2 Completarea sondelor de mica §i medie adancime exploatate prin eruptie naturala III.2.1 Packere III.2.2.1 Calculul fixi\rii packerelor JII.2.2.2 Exercipi 1 III.2.2 Capete de eruptie III.2.3 'fevi de extracpe III.2.4 Testul 1 III.3 Completarea sondelor de mare adancime exploatate prin eruptie naturala

Echipamentul de suprafata

104

105

106

107

113

114

120

124

125

III.3 .I

III.3.2 Echipamentul de adilncime

III.3 .3 Determinarea deformatiilor tevilor de extracpe §i stabilirea lungimii niplelor In

133

139

140

141

147

148

148

149

150

151

152

157

162

lli.3.4 Testu12

III.3.5

packer

126

125

Exercitii 2

III.4 Raspunsurilor teste1or §i exercipilor

III.5 Lucrarea de verificare Rezumat Bibliografie.III N. Punerea In productje a sonde1or

N.l Obiective

N.2 Principii generale

IV.2.1

Punerea In productie prin circulatie

N.2.2 Punerea in productie prin denivclare cu piston

N .2.3 Puncrea In productie prin deniveiare cu gaze comprimate

N.2.4 Punerea in productie prin denivelare cu N.3 Testui !

N.4 Exercitii !

165

169

170

I\ ' 5 R"

.

aspunsurLe lestu m ~I exercrtn or

.

.

·1

I

. "I

N.6 Lucrarea de verificare

,

,

Bibliografie.N V.Ascensiunea fluidelor prin tevile de extractie ~i analiza nodaHL V.1 Obiective V .2 Ascensiunea fluidelor prin tevile de extracpe

V.2.1

V.2.2 Ascensiunea

Ascensiunea

V.2.3

Principii generale

lichidului prin tevile de extractie fluide1or bifazice prin tevile de extractie

V.2.3.1 Regimurile de curgere

V.23.2 Metode de determinare a gradientului de presiune

:

:

V.2.4

Ascensiunea

combinatii

a

!ichidului

~i fluidului

bifazic

extractie" V.3. Analiza 11odala sau corelatia de fhnctionare strat-sonda V.3.1 Analiza nodalii in cazul unei sonde in emptie naturaHI V.4 Testul1 V.S Exercifii1

V .6

RAspunsurile teste! or ~i exercitiilor

V.7

Lucrarea de verificare

Bibliografie V

Bibliografie

prin

tevile

17?

175

I 75

176

l77

178

179

179

179

181

181

J84

de

195

197

198

200

201

203

207

207

208

209

-

8

Raspunsurile exercitiilor

1. a. Presiunea dinamica de fund p d = 171.9 bar.

b. Variatia presiunii cu adancimea

150 200 0 '. ' -+-.-L:L-: 100 .u 200 400 -' ,--- .
150
200
0
'. ' -+-.-L:L-:
100
.u
200 400
-'
,---
.

E

.

E

i

·c:;

:a!

aoo

soo

600

1000

1100

1200

1300

~-

f j
f
j

:~±t~=m:±±Ut

-r

'

'
'

t·-

1\!'+-1=8

T.

~ 1 m·-~·~

'

; .i:J

: : t-

:

:

: i

,.:

l -i

:

·

,

"'"::;,.w "'J±F,Ji-~I

14W

.

. ~--4--:=L

.

~l--

P -1.719ba

2. Presiunea din capul de eruNk este mai mica decat presiunea de

satGatie ceea ce inseamrtli eli pe tevi ar<O loc as.:ensiunea unui fluid bifazk.

Pentru determinarea curbei gradient s-a utilizat metoda de dete;minare a

gradientului de presiune elaboratli de Hagedorn-Brown. Presiunea dina'l:icii

este p d =47 bar, iar curba gradient este prezentatli in figura de mai jos.

l I

i

i

i

i

,

!

i

I

,

!

I

'I

-

E

"'e

rl

_

~

.u

,

<I(

p

1

:Sbar

Preslunea,bar

P

,=90bar

o

1 1o

H.

I •\!

·

zo

w

40

so

fH ,i+i · nTC:OTtc·-1

60

80

gp

100

7~

O

100

200

300

400

i-H+ .,-,-,-

i··:n"r'l''"-'r• +If;

:,

;

,

~

;

''''

';'

'

1

1 ~r~+fW

,,

,.

:

1'

·

t

'

,~. ,.,.,, -·

.

~.,;.-;

,,,

#r ·-wl· H+'

1

,

,

'

"

j-f-'.f\1 'I- ,,J-rl

,

,

·

.

l~n·:H+Rtit,

:

1 ,

r

l

~Jil··.i i 1- -LU.·fl.'e.~H<Heel"'' hf ;,;•.!'.· '.' '·.·,.I

1;! -rt~:·r:-i+~ : ~; ; ·; , -.: i

.~-j-

-

.

I

I

, _ ·:r-1-/~. ,,, ,1.

'-

''',

1

~-

-

. - - :tt+ d-r-:

•:i-: 1::,,

; ''-'·>·•+~·.;J-: .,.,.H+ II~··±J·i-'1~

-:,.

rT. 1.

'

·.

:, ,

j.:.j.,

:.-f-r+i

·ir1f'' :t;j~±'c;.L::.,

,tJ\-H+t+th+i••+'+i!

·.

·.

. ·.· •+- ·.-·

·~t·+-. W++. t

'

1-t'

·.,

: ' rr t~'' !=+

'' • '-.

'

w±.·

'·u'f-H-:' +1·

~;

.: ·;:i~

H-•.·Li

,·, tft+r .•. ,,,,-'

.,, .

;

!'

I

.;

d-

::

4

tt

'

IT .

.

+t+ :

'

,!

" :t:

+H'

'''

ooo· ++ >'t:· :: · !\'L .··

500

1

#r •H

J,.

, ··'"'.

i'-1'

L'.· -' ·.

·roo W$,.'.oli. '+·'

'

800

fhli :r.j:,tf''

't +H-H+,

1 :

it~!; 1 0_':-'1T ,

Ili++th

"

1100

1200

h-,_;.-,.n·n'

i!lol

I

I

i

I

I

I

j

205

4.

Fractia de lichid, re&pectiv frac?.a de gaze de intrare sunt definite

ca fiind raportul dintre debitul de lichid, respectiv de gaze ~i suma debitelor

de lichid ~i de gaze:

I'

-

Ji-

Q,

Q, +Q.

. f

'

-

g-

Q•

Q, +Q.

Suma fractiilor de lichid ~i gaze este egala cu unitatea.

5. Viteza superficiala a lichidului, v, 1 , respectiv a

gazelor, v,. este

definita ca fiind raportul dintre debitul de !ichid, Q,, respectiv de gaze Q. ~i

aria sectiunii transversale a tevii, A prin care curge amestecullichid -gaze:

Q,.

v,, =A,

Q.

v,.=A

Viteza amestecului vm es,te data de suma vitezelor superficiale ale

lichidului ~i gazelor :

vm_ = v$/ + vsg

6. Vitezele reale ale lichiduiui ~i gazelor se definesc ca fiind raportu!

dintre debitele de lichid, respectiv de gaze ~i ariile ocupate de lichid,

respectiv de gaze.

Q,

v,,

Q.

v,.

V 1 =-=-; Vg =-=-

A1

e,

A.

e.

Aceste viteze sunt mai mari decat vitezele superficiale ale fazelor

respective. Diferenta dintre vitezele medii in situ ale fazelor reprezinta

viteza de alunecare.

7. Gradientul de presiune reprezinta pierderea de presiune, exprimata

in bar(N/m 2 ) raportata Ia I m de teavll. de extractie. Componentele

gradientului total de presiune sunt: gradientul static, (dp/dh), .•tic;

gradientul datorita frecll.ri!or, (d p ldh)f"c.,;; gradientul datorita acceleratiei,

{d P /dh }ace·

I. Notiuni de curgere a fluidelor prin mediul poros

Cuprins

Introducere

 

5

I.Notiuni de curgere a fluidelor prin mediul poros-cuprins

9

1.1

Obiective

;

10

I.2 Curgerea plan radiala si stationarll. a unui fluid incompresibil spre

gaura de sondll

 

11

I.2.1 Stabilirea tipurilor de curgere prin mediul poros

11

I.2.2 Testul1

13

1.2.3

Exercitii 1

13

I. 2.4

Curgerea omogena

13

1.2.4.1

Distributia

presiunii

vitezei

in

jurul

gll.urii

de

sonda

14

1.2.4.2 Debitul sondei, indicele de productivitate ~i eficienta

curgerii

17

I.2.4.3

Curbele

de

compc.;tare

a

stratului

in cazul

curgerii

20

omogene 1.2.4.4. 1dentificarea fenomenelor de contaminare a zonei de

strat din apropierea gaurii de sonda ~i a depletarii stratuJ ui

productiv cu ajutorul curbelor IPR

 

21

1.2.5 Testul 2

 

24

1.2.6 Exercitii 2

25

1.2.7 Curgerea eterogenll

 

27

1.2.7.1 Determinarea debitului sondei

 

27

12.7.2

Curbele

de

comportare

a

stratului in

cazul

curgerii

eterogene

 

29

1.2.8 Testul3

33

1.2.9 Exercitii 3

34

1.3 Rll.spunsurile testelor ~i exercitiilor

 

35

1.4 Lucrarea de verificare

 

.45

 

45

Bibliografie

46

1.1 Obiective

Obiectivele urmiirite in cadrul acestei unitiiti de invatare sunt:

• stabilirea tipurilor de curgere prin mediul poros;

• definirea unor para.metrii foarte importanti in extractia petrolului ca presiunea dinamica de fund, presiunea staticii, rapa gaze-titei etc;

• determinarea debitului sondei ~i indicelui de productivitate;

• determinarea distributiei presiunii ~i vitezei In jurul gaurii de sonda pentru curgerea omogena;

• trasarea curbei de comportare a stratului pentru curgerea omogena ~i influenta fenomenelor de depletare ~i de contaminare asupra acesteia;

• determinarea debitului sondei ~i a curbei de comportare a stratului in cazul curgerii eterogene. Toate aceste notiuni sunt necesare studentului pentru a-~i lnsu~i notiunile de baza privind curgerea fluidelor prin mediul poros. Aceste nopuni ii folosesc Ia intelegerea fenomenelor care apar In acest caz ~i a semnificatiei curbei de comportare a stratului care stii Ia baza proiectarii orici'irui regim de functionare a! unei sonde.

10

V.6 Raspunsurile testelor §i exercitiilor

Raspunsurile testulului 1

1. Varianta corecta c. in funcpe de presiunea fluidelor in timpul ascensiunii acestora prin tcvile de extractie curgerea poate sa fie:

• monofazica atunci cand presiunea in orice punct din interiorul tevilor de extractie este mai mare deciit presiunea de saturalie.

• bifazica (trifazica) atunci ciind presiunea in orice punct din interiorul tevilor de extractie este mica decat presiunea de saturape.

• combinata (monofazica ~i bi sau trifazica) atunci ciind presiunea dinamica de fund este mai mare decat presiunea de saturatie, iar presiunea din capul de eruptie este mica decat P' ;;3iunea de saturatie.

2. Variatia presiunii cu adiincimea In cazul as~·<:"il&iunii lichidului

prin tevile de extractie.

• pentru sonde verticale

p

v 2 h

= P2 + p,gh+J. 2d Pt

• pentru sonde inclinate

p

v

2 l

= p 2 + p 1 glcosB+J.-p 1

2d

"

!l

T'•

.

II,

\

\

\

\ \ 1

j_

h~

-""

3.Regimurile de curgere care se intaln-::s.; Ia ascensiunea fwk<elx

bifazice prin tevile de extractie sunt:

• curgere bule;

• curgere dopuri;

• curgere spuma;

• curgere ceata

• curgere dopuri; • curgere spuma; • curgere ceata -• n ·1- C"J!"S'"'""'l-

-•n

·1-C"J!"S'"'""'l- o;:.cUA

i

-}-

1

t-

c,

+-

~,

d::-oourl

i=uraer"eb\.•le

::?03

• diametrul

exterior

a!

tevilor

de

extractie,

d, = 2 7 /8 in

(0,073m);

• diametrul

interior

a!

tevilor

de

extractie,,

d 1 = 2,5 in

(0,0635m);

• titeiului, p, = 875 kg/m 3 ;

densitatea

• apei, P. =1050 kg/m 3 ;

densitatea

• densitate aerului, p"" = 1,297 kg/m 3 ;

• densitatea relativli a gazelor, p,. =0,65 kglm 3 ;

tensiunea superficialli a

titeiului, a, = 30 ·10- 3 N/m;

• tensiunea superficialll a apei, a. = 60 ·10- 3 N/m;

• viscozitatea titeiului, flt = 1,75 ·1 o- 3 Pa.s;

• viscozitatea apei, fl. = 1·10- 3 Pa.s;

• viscozitatea

gaze! or, fl. = 0,02 ·1 o- 3 Pa.s;

• presiunea in capul de eruptie, p 2 = 5 bar;

• presiunea de saturatie, p '"'' = 90 bar;

• impuritlltile i ;. 20%;

• lichid al sondei, Q 1 =85 m 3 /zi;

debitul de

• gaze a! sondei, Q, = 2500 Nm 3 /zi.

debitul de

3. Sli se studieze influenta urmatorilor parametrii asupra curbelor

gradient in conditiile datelor sondei de Ia exercitiul 2:

a. Diametrului tevilor Cie extractie. Se consider!\ urmatoarele valori

ale diametrului interior a! (evilor de extractie: d 11 =2 in;

d 12 =2,5 in;

d 13 = 3 in.

b. Impuritlitilor i 1 =20%; i 2 =40%; i 3 =60%.

202

1.2 Curgerea plan -radiala ~i stationara a unui fluid incompresibil spre gaura de sonda

>

'

1.2.1 Stabilirea tipurilor de curgere prin mediul poros

Tipurile de curgere a fluidelor prin mediul poros se pot determina comparllnd presiunea dinamicll de fund, respectiv presiunea statica cu

presiunea de saturatie sau prin compararea ratiei de solutie, r, cu ratia gaze-

'

.

(i(ei, RGT. Prin urmare, se pot identifica urmatoarele tipuri de curgere:

• curgere omogenli pentru p c > p sat §i p d > p sat sau r, ~ RGT ;

• curgereeterogenlipentru Pc <Psat §i pd <Psat sau rs <RGT;

• curgere combinatii pentru p' > p sat

Presiunea dinamicii de fond (Bottom Hole Flowing Pressure- BHFP

sau Flowing Presure), p d este acea presiune masuratli sau estimatli Ia media

§i fJ d < p sat .

perforaturilor in timp ce sonda produce un anumit debit Q (cu sonda

curgllnd).

Presiunea staticii sau presiunea pe conturul de alimentare (Static

Bottom Hole Pressure - SBHP), p c reprezintli acea presiune masuratii sau

estimatli Ia media perforaturilor cu sonda inchisa ( Q = 0).

Presiunea

diferenfialii

sau

ciiderea

de

presiune

strat-sondii

(Differential pressure), 6p reprezintli diferenta dintre presiunea statica §i

presiunea dinamica de fund.

reprezintli raportul

dintre debitul de gaze §i debitul de titei mlisurate in conditii de suprafata.

Rafia gaze-{ifei(Gas Oil Ratio - GOR),

RGT

11

Ratia de solutie (Solution Gas-Oil Ratio), r, reprezinta cantitatea de

gaze dizolvate intr-un metru cub de titei mort aflat In anumite conditii de presiune ~i temperaturll.

Presiunea de saturatie (Bubble- Point Pressure), p,.,, reprezintli

presiunea Ia care apar primele bule de gaze. Aceasta se poate determina pe baza unei probe de fluid prelevata din sondll ~i introdusa In autoclava sau analitic. in literatura de specialitate sunt prezentate o serie de relatii de calcui ·pentru determinarea presiunii de saturatie determinate pe baza prelucrlirii datelor experimentale efectuate pe diferite tipuri de titeiuri. Una dintre cele mai utilizate relatii de ca!cul pentru determinarea presiunii de saturatie este relatia lui Standing:

Psat =5,272. (RGT)0,83. 100,0288+1,62·10-'tI

Prg

10

I,768-1,643pn

Pn

(I)

unde RGT reprezinta ratia gaze-titei, Nm 3 /m 3 ;

RGT= Q,,

Q,

p,. - densitatea realativll a gazelor;

t 1 - temperatura de fund,

°C;

t 1 =t, + 0,03H,

t, - temperatura de suprafatll, °C;

H- adiincimea sondei, m;

Pn- densitatea relativll a titeiului;

Pn = .f!J_ '

P.

p,- densitatea titeiului, kg!m 3 ;

Pa- densitatea apei pure, Pa =1000 kg!m 3 ;

p ,., - presiunea de saturatie, bara.

12

V.5 Exercitii 1

l.La o sondll se cunosc urmatoarele date:

• adancirnea

Ia

care

H = 1500 rn;

este

fixat

~iul tevilor

de

extractie,

• diarnetrul interior al coloanei de exploatare, Di ·= 0,127 rn;

• diarnetrul

exterior

al

tevilor

de

extractie,

(0,073rn);

• diarnetrul

interior

al

tevilor

de

extractie,

(0,0635rn);

• titeiului, p, = 850 kglrn 3 ;

densitatea

• apei, Pa = 1075 kglrn 3 ;

densitatea

d. = 2 7 I 8in

di = 2,5 in

• viscozitatea titeiului, f.l, = 1,75 ·1o·' Pa.s;

• viscozitatea

apei; f.la = 1·10- 3 Pa.s;

• presiunea in caput de eruptie, p 2 = 40 bar;

• presiunea de saturatie, p ,., = 30 bar;

• irnpuritatile i = 20%;

• debitul sondei, Q = 65 rn 3 /zi.

Sa se determine:

a. Presiunea dinamicli de fund;

b.

Variatia presiunii

lichidului prin tevile de extractie.

cu

adancimea

in

cazul

ascensiunii

2. Sa se traseze curba gradient ~i sa se determine presiunea dinarnica de

fund in conditiile in care se cunosc urrniitoarele date:

• adanchnea Ia care este fixat ~iul tevilor de extractie,

H =2200m;

diarnetrul interior al coloanei de exploatare, Di = 0,127 rn;

201

V.4 Testul1

1. Care din urmatoarele variante sunt corecte:

Tipurile de curgere care pot apare In tevile de extractie sunt:

a.

• monofazica;

• bifazica (trifazica);

b.

combinatii (monofazica

~i bi

sau trifazica).

c.

monofazica;

bifazica (trifazica);

combinata (monofazica ~i bi sau trifazica).

~i sa se scrie conditiile in care aceste tipuri de curgere au loc.

2. Ce alura are variatia presiunii cu adancimea In: cazu! ascensiunii

lichidului prin tevile de extractie ~i care este ecuatia care stii Ia

baza acesteia? 3. Ce regimuri

de curgere se intalnesc

bifazice prin tevile de extractie?

Ia ascensiunea fluide1or

4. Cum sunt definite fractia de lichid, respectiv fractia de gaze?

5. Cum se definesc viteza superficiala a gazelor, viteza superficiala a

lichidului ~i viteza amestecului?

6. Cum se definesc vitezele reale ale lichidului ~i gaze lor ~i viteza de

alunecare? 7 .Ce reprezinta gradientul de presiune ~i care sunt componentele

gradlentului total de presiune ?

200

1.2.2 Testul 1

1. Ce reprezinta presiunea statica, respectiv presiunea dinamica de

fund?

2. Ce reprezinta presiunea de saturatie ~i cum se determina?

3. Ce reprezinta rapa gaze-tiei , respectiv ratia de solutie?

4. Ce se intelege prin caderea de presiune strat- sonda?

5. In ce conditii are loc curgerea omogena, respectiv eterogena?

1.2.3 Exercitii ·1

'

1. Sa se determine presiunea de saturatie In conditiile in care se

cunosc urmatoarele date:

• Debitul de gaze a! sondei, Q 8 = 2500 Nm 3 /zi;

Debitul de

titei al sondei, Q, = 100 m 3 /zi;

• Temperatura Ia suprafafii, t, = 15°C;

• Adancimea sondei, H = 2500 m;

• titeiului, p, =830 kg/m 3 ;

Densitatea

• relativa a gazelor, p, 8 =0,7.

Densitatea

2. Folosind rezultatul de Ia punctu11 sa se determine tipul curgerii In

conditiile in care presiunea statica p, =100 bar, iar presiunea

dinamica p a= 80 bar.

1.2.4 Curgerea omogeni plan-radiali ti stationari a unui fluid incompresibil spre gaura de sondi

Curgerea

omogena

plan-radiala

~i stationara

a

unui

fluid

in-

compresibil spre gaura de sonda are Joe in conditiile urmatoarelor ipoteze:

• stratul productiv are grosime constanta;

 

• stratul

productiv

este omogen ~i izotrop;

 

13

• presiunea pe conturul de alimentare este constantli in timp;

• sonda este verticala;

• sonda este perfectli din punct de vedere hidrodinamic;

• fluidul este incompresibil;

• curgerea fluidului prin zllcamant este omogena.

Sonda este perfecta din punct de vedere hidrodinamic atunci cand

de

este

deschidere.

perfecta

atat

dupa

gradul

de

deschidere

cat

dupa

modul

~i

Sonda este perfectli dupa gradul de deschidere daca traverseazll

integral stratul productiv. De asemenea, ea este perfectli dupa modul de

deschidere daca produce prin peretele ei natural (adica in dreptul stratului

productiv gaura de sonda nu este echipata cu coloana tubata ~i perforata).

1.2.4.1 Distribufia presiunii §i vitezei in jurul gaurii de sondi

Ecuapa generala care descrie curgerea plan-radiala stationara spre

gaura de sonda a unui fluid incompresibil scrisa in coordonate cilindrice este:

Din ecuatia (2) rezultli:

.!_ · _i_(r d p) = 0

r

dr

dr

rdp =c

dr

(2)

(3)

Daca in ecuafia (3) se separa variabilele ~i apoi se integreaza de la r

Ia r,, respectiv de Ia pIa p, rezultli:

I

c

dp=c·

f' dr

--;

p-p, =c·lnr'

r

(4)

(5)

14

!;!

-"'

"'

"

-~

"

<1::

110 ···--- I I ' I ./' 1-'2-.JVUd.l 'I -- 100 I 7 I ~~-
110 ···---
I
I
' I
./'
1-'2-.JVUd.l
'I
--
100
I 7
I
~~-
!
I
L.
_j
90
I
i
·
j
80
+~~
70
+-----P>-~1--+'--+~~p,=--'1-0b;;;--i----}-~~1
60
I
50
I
I
I
40.
30
20
I
i
f~~-t----+-~----t~~-+~~~~---1
10
0 +----~~+----~-

0

20

40

60

Debitul, m 3 /zi

80

100

120

Fig. 14. Stabilirea corelafiei de.fimcfionare strat-sondii.

Toate perechile de valori (presiune dinamica, debit de lichid)

corespunzatoare acelei valori a presiunii din capul de eruptie se reprezinta

grafic pe acee~i diagrama presiune in functie de debit, pe care s-a

reprezentat ~i curba de comportare a stratului. In acest mod se obtine curba

de comportare a echipamentului. Se considera, de asemenea, mai multe

valori pentru presiunea din capul de eruptie, obtinandu-se prin procedeul

descris mai sus, o farnilie de curbe de comportare a echipamentului pentru

diferite valori ale presiunii din capul de eruppe. La intersectia acestor curbe

cu cea corespunzatoare comportlirii stratului, se stabilesc punctele de

corelatie de funcponare strat-sonda pentru diferite valori ale presiunii din

capul de eruptie.

Atunci cand curgerea prin tevile de extractie este bifazicii, pentru

determinarea curbelor de comportare a echipametului se utilizeaza o metoda

de determinare a gradientului de presiune. In continuare procedeul de

determinare a punctelor de corelatie de funcponare strat-sonda este acela~i

cu eel descris mai sus.

199

din separator p ><P constituie punctele de capat ale sistemului, ele fiind sin-

gurele valori fixe care nu variaza cu debitul.

Reprezentfint;i !P'aflc variafia presiun,ii in functie de debit pentru fiecare din aceste componente, se obpn doua curbe care se intersecteaza

intr-un punct numit punct de corela{ie de func{ionare strat-sondii ale carui

coordonate reprezinta presiunea ~i debitul din nod (fig.

13).

V.3.1 Analiza nodala in cazul unei sonde in eruptie naturala

In cazul unei sonde care functioneaza in eruptie naturala pentru

stabilirea corelatiei de funcponare strat-sonda se procedeaza astfel:

• se determina tipul curgerii in funcfie de presiunea de

saturatie, presiunea dinamica de fund ~i presiunea statica;

• se traseaza curba de comportare a stratului in funcfie de tipul

curgerii;

• se determina curbele de comportare a echipamentului

considerand mai multe valori pentru presiunea din capul de

eruptie. Aceste curbe se determina in funcpe de tipul curgerii

prin tevile de extracfie (monofazica sau bifazica).

In cazul curgerii monofazice prin fevile de extractie, curbele de

comportare a echipamentului se traseaza pe baza relapei:

Pd = p, + Hp,g + ;,_ Hv' 0

2d

(32)

in care viteza lichidului este v = 4Q 1 I m/ 1 2 , iar factorul de frecare A- se de-

terminii in functie de regimul de curgere ~i numiirul Re . Pentru determinarea curbelor de comportare a echipamentului se

considera mai multe valori pentru debitul de lichid ~i cu relatia (32) se

determina presiunile dinamice de fund, p d corespunzatoare unei anumite

valori a presiunii din capul de eruppe, p 2

198

unde c este o constanta care se determina tinand seama de urmatoarele conditii Ia limita:

• Ia raza sondei r, corespunde presiunea dinamica p d ;

• Ia raza conturului de alimentare, r, corespunde presiunea statica sau

presiunea pe conturul de alimentare, p, (fig.1).

Prin urmare, constanta c este determinata de relatia:

c= P, -pd

I

r,

n-

n-

r,

determinata de relatia: c= P, -pd I r, n- r, ': ,····~P••••······ '
': ,····~P••••······ '
': ,····~P••••······
'

·················jp,

Fig.! Conditiile Ia limitii.

(6)

inlocuind relatia (6) in relatia (5), rezultii:

p=p,

p,-pdlnr'

In r,

r,

r

(7)

Cu ajutorul relatiei (7) se poate determina distributia presiunii In jurul gaurii de sondii.

Pentru determinarea distribupei vitezei se apeleaza Ia legea lui Darcy

dupa cum urmeaza:

15

k

dp

v=-·-

f.l

dr

(8)

unde f.l reprezinta viscozitatea dinamica a lichidului, Pa.s;

k- permeabilitatea absoluta, m 2

Din relatia (3) se observa ca:

dp

c

-=-

dr

r

(9)

Daca relatiile (6) ~i (9) se introduc In relatia (8) rezulta:

Cu

 

k

p,- Pd

I

 

v=-·

·-

 

f.l

In r,

r

 

r,

ajutorul

relatiei

(I 0)

se

poate

determina distributia

fluidului In jurul gaurii de sonda.

(10)

vitezei

(--1·--, - ' ~ > .j ' 1. : Pc ci • • ~ .·-
(--1·--,
-
'
~
>
.j
'
1.
: Pc
ci
~
.·- ·"' '"' •GI
.~
:c

''----'rs

Raza

rc

Fig.2. DistribuJia presiunii # vitezei fluidului in juru/ gaurii de sonda.

In figura 2 s-au reprezentat grafic distributia presiunii ~i vitezei In juru! gaurii de sondli. Din aceastli figura se observa eli viteza fluidului are cele mai mari valori In apropierea gaurii de sondli ceea ce permite antrenarea nisipului din strat in gaura de sondll in cazul stratelor slab

16

V.3 Analiza nodala sau corelatia de functionare strat-sonda

'

Orice sistem de extractie este compus din urrnatoarele elemente:

ziiclimantul, gaura de sonda ~i instalafiile de suprafata.

functioneze este necesar c.!l perforrnantele elementelor constitnente sa fie de

a~amaniera inciit sa perrnit!i obtinerea unui punct de functionare.

Practic, analiza function!irii, precum ~i optimizarea pararnetrilor unui

sistem de extractie se realizeaza cu ajutorul analizei nodale. Aceasta

presupune identificarea componentelor sistemlui, izolarea din sistem a unui

punct unic numit nod ~i deterrninarea debitului ~i presiunii in acest nod.

Pentru ca sistemul sa

Cll

c:

:I

111

OJ

,_

a.

"'

nod. Pentru ca sistemul sa Cll c: :I 111 OJ ,_ a. "' Curba de comportare
nod. Pentru ca sistemul sa Cll c: :I 111 OJ ,_ a. "' Curba de comportare

Curba de comportare a stratului

:I 111 OJ ,_ a. "' Curba de comportare a stratului Curba de comportare a echipamentului

Curba de comportare

a echipamentului

Debitul

Fig. 13 Analiza nodalii.

in cele mai multe cazmi, nodul se alege Ia nivelul mediei

perforaturilor, sistemul de extractie imp1irfindu-se in doull componente fa;a

de acesta: componenta din arnonte, care cuprinde toate elementele dintre

nod ~i conturul zacllmantului ~i componenta din aval, care cuprinde toate

elementele dintre nod ~i separator. Presiunea de zacllmant p, ~i presiunea

197

presiunii din tevi cu ad§ncimea este reprezentata printr-o

Dacil

dreapta a carei ecuatie este:

p

v 2 h

=P,., + p,gh + A,-p 1

2d

sonda este

deviata,

av§nd

unghiul

 

(30)

de

deviere

B,

atunci

h =l cosB. Prin urmare, presiunea dinamica de fund se poate determina cu

relatia:

Pd =p,., +p,g(H-h.) +A- v

,.,

2

(H-h,.,)

2d

p

I

(31)

H fiind adancimea la care se afla ~iultevilor de extractie;

• se reprezinta grafic variatia presiunii cu ad§ncimea rezult§nd

a

ff

·g a

'~U

~

o curba gradient cain figura 12.

Presiunea

., I
.,
I

Curgere bifazidi

Curgere monotazica

' ' ' ' ' - ~·
'
'
'
'
'
-

fl

"-, ~

-
-

Pa

t

Fig.12. Curba gradient in cazul ascensiunii combinate a lichidului ~fluidelor bifazice prin tevile de extracpe.

196

consolidate. Efectul acestui fenomen consta in formarea unor caverne in

apropierea gaurii de sonda, care in anumite conditii pot deveni instabile

conduc§nd Ia prabu§irea acoperi§ului stratului §i in consecinta Ia

deteriorarea coloanei.

De asemenea, se observa ca in apropierea gaurii de sorida presiunea

are '0 scadere tntr-un ritrn mai accentuat. S-a constatat ca hi aceasta zona se

pierde aproximativ 1/3 din de energia zadimantului.

1.2.4.2 Debitul sondei, lndicele de productivitate ~~ eficienta curgerii

Debitul unei sonde verticale se determina cu relatia:

Q=v·A

(11)

unde v

iar A reprezinta aria laterala a cilindrului de raza r ( A= 27rf'h )(fig. 3).

reprezinta viteza fluidului corespunzatoare razei r

(relatia(l0)),

'!'Z

'

' ----:---- ' '
'
----:----
'
'

I

I

I

I

I

I

I

I

I

',

' ----:---- ' ' I I I I I I I I I ', ' I

' I

o

:

:

o

:

'

:

:

I '

'

:

I

I

I

I

I

I

I

'

I

I

I

------}------

"-- -------

,

.,;
.,;

h

l

k'y

X

,.

Fig.3 Schema gtiurii de sonda ~a stratului productiv.

Tinfuld seama de relapile (10) ~i (11) 4ebitul unei sonde verticale

perfecte din punct de vedere hidrodinamic se determina cu relatia:

17

k

Pc- Pd

Q= 11 ·1nr,

r,

.

.!. •27!rh

r

2nkh(p,- pd)

.

.u In

£

r,

(12)

Relatia (11) exprima debitul sondei ideale In conditii de ziicamant.

Pentru determinarea debitulu{ sondei ideale In conditii de suprafatl[ se

utilizeaza relatia urmatoare:

Q= 211kh(p,- pd) bpln r, i r,

In care

stratului productiv.

b

reprezintll factorul de volum al P.teiului, iar h

(13)

este grosimea

Factorul de volum alfifeiului (Formation Volume Factor of Oil), b,

reprezintll raportul dintre volumul de titei (incluzand §i gazele dizolvate) in

conditii de zllcamant §i volumul de titei in conditii de suprafata.

in cazulln care In imediata vecinatate a sondei exista o zona de strat

contaminatll atunci debitul sondei reale in conditii de suprafatl[ se -:!etermina cu relatia:

211kh(p,- pd)

Q= pb[s+ln(~:JJ

(14)

unde s este factorul skin care reprezintll caderea suplimentara de presiune,

exprimata adimensional, rezultata in urma contaminiirii zonei de strat din

vecinatatea gaurii de sonda.

Valorile factorului skin pot fi pozitive sau negative. Cele pozitive

caracterizeaza existenta unei zone contaminate In jurul gaurii de sonda, iar

cele negative caracterizeazii rezultatul unei operatii de stimulare a sondei

sa se obtina indepiirtarea efectului contaminllrii

stratului din vecinatatea gaurii de sonda.

prin care s-a urmllrit

De asemenea, tot in factorul skin se pot .ingloba §i efectele com-

pletarii sondei, geometriei §i imperfectiunile acesteia.

18

V.2.4 Ascensiunea combinata a lichidului §i a fluidului bifazic prin tevile de extractie

'

Ascensiunea combinatll a fluidului prin tevile de extractie are loc

atunci cand presiunea acestuia se modifica pornind de Ia ~iul tevilor cand

este mai mare dedit presiunea de sat~atie ( p > p ,., ) ~i ajungand Ia

suprafata

cand devine mai mica dedit presiunea de saturatie( p > p sat).

Astfel, de Ia ~iu panii Ia un anumit reper, unde presiunea devine egala cu

presiunea de saturatie, are loc ascensiunea lichidului. Mai sus de acest reper

pana Ia suprafatl[, ca urmare a scaderii presiunii sub presiunea de saturatie,

ies gazele din solutie, iar curgerea devine bifazica.

Problema care se pune fn acest caz este determinarea adancimii Ia

care se produce schimbarea tipului de curgere ~i determinarea curbei

gradient. Pentru rezolvarea problemei se procedeazii astfel:

• se determina presiunea de saturatie §i se marcheaza pe

diagrama presiune In functie de adancime;

capul de eruptie

considerandu-se m intervale de presiune egale pana cand se

• se pome~te de Ia presiunea p 2 din

atinge presiunea de saturap.e. Caderea de presiune pe fiecare

interval se poate considera de exemplu D.p = i 0 bar.

• pentru fiecare interval de presiune j considerat se calculeazii

adancimea Ml 1 pe care se pierde presiunea l!J.p ;

• adancimile

M1 1

se

lnsumeaza,

rezultand

adancimea

corespunzatoare presiunii de saturatie h,.,.

LM!J m = h,.,

j=l

• pe adancimea ( H- h,., ), pres\unea este mai mare decllt

presiunea de saturatie, curgerea fiind omogenll, iar variatia

195

0 data cu cre~terea diametrului revilor de extraqie, presiunea

dinamica de fund scade ca urmare a scaderii gradientului datorita frecarilor.

Pe de alta parte insa, faza lichida tinde sa ocupe o suprafata din ce in ce mai

mare in sectiunea de curgere. In consecinta viteza de curgere a fazei lichide

scade foarte mult, iar gazele tind sa se strecoare prin lichid, barbotfu:ldu-1,

f'ari'i a-1 aduce la suprafati'i. In aceste conditii sonda inceteazii sa mai produca

in eruptie naturali'i.

Acestii situatie poate fi reversibila daca se mic~oreaza diametrul

tevilor de extractie care ar conduce la cre~terea sectiunii ocupatii de gaze ~i

mai departe la sci'iderea gradientului static.

De asemenea, pentru valori mari ale ratiei gaze-lichid ~i valori mici

ale diametrului tevilor de extractie curbele gradient prezinta o anomalie in

cazul presiunilor mici(spre suprafata), ca urmare a cre~terii gradientului

frecilrii ~i acceleratiei(fig.lO). Pentru evitarea acestui fenomen se milre~te

diametrul tevilor de extractie.

Din figura 11 se observi'i ca pe masuril ce ratia gaze-lichid cre~te,

presiunea dinamici'i de fund 3Cade ca urmare a scilderii densit2;ii fluidului

bifazic ~i deci a gradientuh.a static. A.cest fenomen are lac pin~ cfu:ld 1nc;!pe

sa creascii semnificativ gradientul datorita frecilri1or ~i gradientul datoriEi

acceleratiei ca urmare a existentei unui debit foarte mare de g<~Ze.

Indicele de productivitate arati'i cat produce o sondil corespunzi'itor unei presiuni diferentiale (p,- pd) egala cu 1 bar.

Indicele de productiviate ideal, IP se determina cu relatia:

sau cu relatia:

IP=

2nkh

phIn(~:)

IP

Q

P,- Pd

iar indicele de productivitate real, IP, cu relaj:ia:

IP,

2nkh

ph[s + ln(;:)J

(15)

(16)

(17)

cazul curgerii omogenc produsul Ji · b se consicie::a constant in

raport cu presiunea(fig.4) ~i·prin urmare, indicele de 'productivitate este constant in raport cu presiunea.

In

Presiunea

0 ~~~,,, ·~

C

E

g

~I

I

,\

-

.

.

.

.

 

r\~\112. yOL

::;-m

l

"'-·•

1

I

\

\

 

'

l.l

I

'

b

i

!

'

i

I

1

 

I

I

 

:

i

\

; ~'

iv~

1/

I"

t

:

-~:

'

--.

I. ;

'

\\~

'-'-. '"'-,

\'\.

~

'

""-

·,

H f--------~;;;;;;;;,;::===;:

+

P;esiur:~a

dinam!c.a

1

·-----

;

·~-----

p,.,

----~,

p

Fig.4. ·va:·iajia Yiscozitii{ii ~ afactoru/ui d2 vob1m cu presiunea.

Fig. 1i. Injiuen{a rafiei gaze-fifei asupra curbelor gradient.

Eficienta .:urgerii se defin~te ca fiind raportul dintre indicele de productivitate real ~i indicele de productivitate ideal:

194

19

Eficien(a

curgerii

E=!P,

IP,

poate

avea

atilt

vaiori

subunitare

(18)

cat

~i

supraunitare. In cazul In care eficienta curgerii este egala cu I( E =1), indicele de productivitate ideal este ega! cu indicele de productivitate real.

Prin urmare, sonda este perfectli din punct de vedere hidrodinamic, iar stratul nu prezinta zona contaminata in apropierea gaurii de sonda.

1.2.4.3. Curbele de comportare a stratului in cazul curgerii omogene

Curbele de comportare ale stratului sau curbele IPR (Inflow Performance Relationships) sunt definite de functia debit=f(presiune) ~i caracterizeaza curgerea fluidului din strat spre gaura de sonda. Ele sunt

necesare pentru evaluarea capacitafii productive a stratului ~i stau la baza

optimizarii reghnurilor de functionare

ale sonde lor

pe baza analizei nodal e.

Debitul unei sonde are urmatoarea expresie generaU\:

Q=IP(p,-pd>zp~

(19)

cu

presiunea diferen(iala tJ.p, IP fibd coeficientul de propor;ionalitate.

Dacll se reprezinta grafic debitul sondei Q, in funcpe de presiunea

dinamica p d, in conditii!e curgerii omogene, se obtine o dreapta de panta

egali\ cu tgo; = !P (fig. 5).

Din rela(ia

de

mai

sus Tezulta ca debitul

este proportional

Din figura 5 se observa ca:

tga=-g_-

11

'

·- p

d

in care: Q reprezintii debitul sondei rezultate de Ia etalonare, m 3 lzi;

p d- presiunea dinamica de fund corespunzatoare debitu!ui,

p' - presiunea de zacamiint. bar.

bar;

(20)

20

A~a cum se observa din figura 8, cu cat viscozitatea lichidului cre~te

cu atilt ~i presiunea dinamica de fund cre~te, ca unnare a cre~terii

gradientului datorita freciirilor.

Presiunea

oar---~~~----------------~ I "'E "' I '(3 ,(ij I lmpurttatlle ~
oar---~~~----------------~
I
"'E "'
I
'(3
,(ij
I
lmpurttatlle
~

H1

~

Preslun~a

dinamica

--?>

Fig.9. Injluen;a impuritiitilor asupra curbelor gradient.

Din figura 9 se observa cii presiunea dinamica de fund cre~te o data

cc cre~terea impuritatilor. Aces! fe'1•Jmen se produce

::lensita;ii medii a amestecului gaze-lichid, care conduce Ia randul e; Ia

cre§terea gradientului static.

ca tmnare a cre~.erii

(i)

E

·;;

r;

'"'

7i.

Prcsiunea

() p2

01

I

f

!

\\Y al tevilor de extrat:}le.m!c

,~,

\\ ,,

RGL mare §i d:ametrul interior

'\ \1

r:wmetrul intenor

\ ~~\.

al te\1lor de extraq•e

i

H~

\ \<',

\ "\."-

\~~

\

-~,~

---'> -.~~--­

"'2·····---------·---Presiur:ea

dlnamici

Fig. 10. lnjluim{a diametmlui fevilor de extracfie asupro curbelor gradient.

193

H fiind adancimea Ia care se aflll ~iul tevilor de extractie;

• se reprezintll grafic variatia presiunii In functie de adancime, rezultand o curbll cain figura
se reprezintll grafic variatia presiunii In functie de adancime,
rezultand o curbll cain figura 7.
p,
a
If
§
Jil
.,.
<
-------------------------">s:i:
H

Fig.7. Variafia presiunii cu adancimea in cazul ascensiunii fluidelor bifazice prin fevile de extracfie.

Parametrii care influenfeaza curbele gradient

Gradienpi de pr"siune ~i deci ~i curbele gtadient sunt influentati de o

'

'·'

~

.

serie de parametrii .dintre care cei mai importanti. sunt: viscozitatea

lichidului(fig.8), procentul de impuritllti(fig.9) care conduce Ia modificarea

densitlltii lichidului, diametrul tevilor de extractie ~i ratia gaze-lichid(fig.l 0

~i fig .II).

Preslunea

oor---~P~'------------------~

"' ~

·;:;

,!ij

~

VISCOzltatea

llchlclului

H ~-----------------=P~re~s~lu_n_e_a~~~-~-~~

<llnamicii

Fig.8. lnjluenfa visozitii{ii asupra curbelor gradient.

Debitul maxim a! sondei In conditiile curgerii omogene se determinll cu relatia:

~

"

Pc

-~ Pd

Cl.

Psat

Q""" = fP(p, - Psat )

Pc -~ Pd Cl. Psat Q""" = fP(p, - P sat ) 0 Ql Debitul Omax

0 Ql

Debitul

Omax

(21)

Fig.5. Curbade compoltare a stratului pentru curgerea omogenii.

Curba de comportare a stratului se traseazll fie pe baza a doull

etalonllri succesive ale sondei ~i mlisurarea concomitentll a presiunilor

dinamice de fund corespunzatoare, fie pe baza unei singure etalonll!.i a

sondei §i mfumrarea presiunii dinamice de fund, respectiv a presiunii de

ziicamant.

1.2.4.4 ldentificarea fenomenelor de contaminare a zonei de strat din apropierea gaurii de sonda ~i a depletarii stratului productiv cu ajutorul curbelor IPR

Contaminarea zonei de strat diri apropierea gllurii de sondll se

produce inca din timpul traversarii stratuliii productiv de clltre fluidul de

foraj. Pe parcursul exploatll!.ii sondei in porii rocii se pot depune In anumite

conditii, asfaltene, parafine ~i saruri. Acesti depozite detenninll scllderea

permeabilitiitii rocii ~i prin urmare scllderea !ndicelui de productivitate ~i In

final a debitului sondei.

Identificarea fenomenului de contaminare se poate realiza foarte simplu cu ajutorul curbelor de comportare a stratului trasate pe baza datelor de Ia etalonarea sondei inregistrate Ia diferite perioade de timp. Astfel, se efectueaza etalonarea unei sonde Ia timpii t1> t 2 ~i t3 ~i se traseaza curbele de comportare a stratului corespunzlitoare (fig.6). Din figura 6 rezulta eli fata de timpul t 1 luat ca martor, curbele de comportare pentru timpii tz ~i t3 au suferit modificliri ~i anume:

IP,_ < IP., <I~ ~i Q"""'' < Q"""', < Q ,, rezultand urmatoarele concluzii:

• intre timpul t 1 ~i timpul t 2 indicele de productivitate a sclizut, iar presiunea statica s-a mentinut constantli, ceea ce inseamna eli permeabilitatea stratului a sclizut indicand o contaminare a zonei de strat din imediata vecinatate a gaurii de sonda;

• intre timpii t 2 ~i t 3 presiunea de zaclimant nu s-a modificat, insa

indicele de productivitate a lnregistrat o cre~tere, ceea ce inseamnli eli in aceasta perioadli s-a efectuat o operatie de stimulare la sonda care a avut drept efect refacerea intr-o anumita masura a permeabilitatii stratului In zona din imediata vecinii.tate gaurii de sonda.

Prin urmare, pentru reducerea efectelor contaminlirii zonei de strat din apropierea gaurii de sondli este necesar sa se efectueze o operatie de stimulare a sondei.

Identificarea fenomenului de depletare a stratului se realizeaza tot pe baza etalonlirii sondei Ia diferite perioade de timp(fig.7).

A~a cum se observa din tigura 7, in cazuJ oepletam stratu!UJ

productiv, indicele de productivitate nu se modifica, insa presiunea de zaclimant scade conducand Ia scliderea debitului maxim al sondei. Remediul in cazul depletlirii sondei ar fi aplicarea unei metode de mentinere a presiunii de zliclimant(injectie de apa, gaze, etc). Una dintre cele mai utilizate metode de mentinere a presiunii de zaclimant este injectia de apa. Daca deja s-a implementat aceasta metoda, este necesara reevaluarea parametrilor sondelor de injectie.

necesara reevaluarea parametrilor sondelor de injectie. "•""!: \ '~ < <i ~ om[ .1: 0015~

"•""!:

\ '~

sondelor de injectie. "•""!: \ '~ < <i ~ om[ .1: 0015~ \ ~. ~·~~. 15

<

<i

de injectie. "•""!: \ '~ < <i ~ om[ .1: 0015~ \ ~. ~·~~. 15 '11!

~om[

.1: 0015~

\

~.

~·~~. 15

\ '~ < <i ~ om[ .1: 0015~ \ ~. ~·~~. 15 '11! ] ~ j~:::

'11!

]

~

j~:::-(

- ~·~~ &l

~ . \•vi
~
.
\•vi

Numarul Re bifazic, Reb

Fig.6. Nomograma pentru determinareafactorului de frecare bifazic A

Determinarea curbei gradient in cazul ascensiunii fluidelor bifazice prin fevile de extracJie

Pentru determinarea curbelor de variafie a presiunii fluidelor bifazice prin tevile de extractie sau a curbelor gradient se utilizeaza una din teoriile de ascensiune sau metodele