Sunteți pe pagina 1din 104

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI

SPORTULUI
Universitatea Petrol-Gaze din
Departamentul de Invatamant la Distanta cu Frecventa Redusa
Mariea Marco
EXTRACTIA
'
PETROLTJLUI
N ofiuni fundamentale
Editura Universitatii Petrol-Gaze din
-2012-
Bibliografie
1. Crefu,I.: Hidraulica general a subteranii, Editura Didactidl
Pedagogica, 1983.
2. Macovei, N.: Deschiderea stratelor productive, Editura
Universitatii Petrol- Gaze din 2008.
3. Marcu, M.: Extrac{ia petrolului. Aplica{ii numerice fn erupfia
naturalii # erup{ia artificialii, Editura Universitafii Petrol-Gaze
din 2005;
4. Minescu, F.: Fizico-chimia zaciimintelor de hidrocarburi, vol.l,
Editura Universitatii Petrol- Gaze din 1994.
5. Nicolescu, N.: Intervenfii, repara{ii i probe de producfie Ia
sonde, Editura Didactica Pedagogica, 1985.
6; Popescu, C., Coloja, M.P.: Extrac{ia {i{eiului gazelor asociate,
vol.l. Editura Tehnidl 1993.
7. Stoicescu, M.: Hidraulicii subteranii i hidrotehnicii, Editura
Universitafii Petrol- Gaze din 2007.
8. Tocan, I. Extrac{ia petrolului. Pregiitirea sonde/or pentru
exploatare # punere fn producfie, Editura Tehnica,
1998.
9. *** Catalogul Packer Systems, Baker Hughes, 2011.
10. ***Catalogul Wireline and Perforating Services, Halliburton,
2011.
209
Prin urmare cu dit viscozitatea titeiului cu atat presiunea
dinarnica de fund ca urmare a gradientului datorita freclirilor.
De asemenea, presiunea dinarnica de fund o data cu
impurita!ilor ca urmare a densitlitii medii a arnestecului gaze-lichid
care conduce Ia randul ei Ia gradientului static.
0 data cu diarnetrului tevilor de extractie, presiunea
dinarnica de fund scade ca urmare a scliderii gradientului datoritli freclirilor.
Pe de alta parte insa, gazele tind sa se strecoare prin Iichid, barbotandu-1,
tara a-1 aduce Ia suprafata. In aceste conditii sonda inceteazli sa mai produca
in eruptie naturala.
Pe masura ce ratia gaze-lichid presiunea dinarnica de fund
scade, ca urmare a scaderii densitli!ii fluidului bifazic deci a gradientului
static. Acest fenomen are Joe pina cand incepe sa creasca seminificativ
gradientul datorita fredlrilor gradientul datorita acceleratiei ca urmare a
existentei unui debit foarte mare de gaze.
Ascensiunea combinatli a fluidului prin tevile de extractie se
modeleazli considerand pentru presiunile mai mari decat presiunea de
satura!ie modelul ascensiunii Iichidului prin tevile de extractie, iar pentru
presiuni mai mici decat presiunea de saturatie modelul ascensiunii fluidelor
bifazice prin tevile de extractie,
In ultima parte a unitatii de invatare se Ia modul general
analiza nodala sau corelatia de functionare strat-sonda care permite
realizarea analizei fi.mcponarii sistemului strat-sondil precun1 optimizarea
pararnetrilor acestuia. De asemenea, se prezinta modul practic de realizare a
analizei nodale in cazul unei sonde in eruptie naturala.
Bibliografie V
l.Marcu, M.: Extrac{ia petrolului. Aplica(ii numerice fn erup(ie natural a :ji
erup(ie artificialii, Editura Universitatii Petrol-Gaze din 2005;
2. Popescu, C., Coloja, M.P.: Extractia titeiului gazelor asociate, vol.l.
Editura Tehnicil 1993.
208
lntroducere
Cursu! ,Extractia petrolului. Notiuni fundarnentale" este unul din cursurile de
specialitate obligatorii incluse in prograrnul de studiu al studentilor din anul III IFR.
Prin problematica abordatli, acest curs pune Ia dispozitia viitorilor ingineri,
de ansarnblu specifice extractiei petrolului.
Cursu! cuprinde notiuni privind curgerea fluidelor prin medii poroase,
deschiderea traversarea stratelor productive, completarea sondelor in dreptul stratului
productiv, prevenirea combaterea viiturilor de nisip, punerea in productie a sondelor,
echiparnentul de fund de suprafata al sondelor exploatate prin eruptie naturala
ascensiunea fluidelor prin jevile de extractie.
In cadrul laboratoarelor s-a urmlirit prezentarea unor echiparnente specifice
exploatarii sondelor, precum efectuarea unor aplicatii. Prin lucrlirile aplicative
testele de autoevaluare, studentii fixeazli notiooile prezentate in cadrul cursului.
Aplicatiile au diferite teme ca: trasarea curbelor de comportare a stratului,
determinarea debitului sondei distributiei presiunii vitezei fluidului produs de strat
in jurul gaurii de sondli, calculul de fixare al unui packer, punerea in productie a
sondelor, stabilirea lungimii niplelor in packer, determinarea variatiei presiunii de-a
lungul tevilor de extractie in cazul ascensiunii fluidelor prin acestea.
Cursu! este structurat pe 5 unitati de invatare de inteles de asimilat.
Resursele complementare utilizate de studenti constau dintr- o serie de aplicatii software
realizate in pentru rezolvarea problemelor. D<: asemenea, pe calculatoarele din
laborator soot instalate software-uri comerciale ca Pipesim i SandCade care pot fi
utilizate de studenti in cadrul aplicatiilor. Pe langa aceste resurse, se dispune de
prezentari multimedia echiparnente reale din in scopul vizualizlirii constructiei
modului de functionare al diferitelor dispozitive introduse in gaura de sondil.
Criteriile de verificare soot
Pentru activitatea Ia laborator media notelor acordate Ia lucrlirile de
verificare se va considera 25% din nota finala, iar nota acordata Ia exarninarea finala va
reprezenta 75% din nota finala.
Cerinteie de promovare sunt:
Rilspuns corect Ia 50% din subiectele intreblirile de pe biletul de exarnen
frecventa peste 70% pentru obtinerea notei 5.
Rilspoos corect Ia I 00% din subiectele intreblirile de pe biletul de exarnen
frecventa peste 95% pentru obtinerea notei 10.
5
V.7 Lucrarea de verificare
1. Sa se studieze tipurile de curgeri ale fluidelor prin tevile verticale
sa se evidentieze deosebirile dintre acestea, domeniile de existenta ale
acestora modurile de determinare a variatiei presiunii de-a lungul tevilor
de extractie pentru fiecare tip de curgere.
2. Sa se arate c.um se poate folosi analiza nodala pentru a studia
modul de functionare al unei sonde.
Rezumat
Curgerea fluidelor prin tevile de extractie poate fi monofazica,
bifazica sau combinata. In functie de tipul curgerii, se poate aborda modul
de determinare a variaj.iei presiunii de-a lungul tevilor de extracfie. Prin
urmare, in cadrul acestei unitati de invatare se prezinta algoritrnii de calcul
metodologia de determinare a curbelor gradient sau de variape a presbnii
de-a lungul tevilor de ext: "<ctir:o pentm fiecare tip de cur; ere. Cazul
ascensiunii lichidului pri11 tevHe de extractie este eel mai s1mplu de modelat,
alura variatiei presiunii de-a lungul tevilor de extractie fiind o dreapta. Se
mentioneaza ca acest tip de curgere este de&tul de rar inHHnit.
Curgerea fluidelor bifazice sau curgerea eterogena este cea mai des
intalnita prln tevile de extractie, ea manifestandu-se printr-o serie de
regimuri de curgere specifice atilt pentru tevile verticale cat pentru cele
orizontale. Pentru modelarea curgerii amcstecului bifazic prin tevile de
extractie au fest definiti o serie de paran1etrii specifici.
In continuare se gradientul totai de presiune il
componentele sale. In scopul !ntelegerii modului de deteminare a
gradientuiui de presitme, se prezinta in detaliu metoda Hagedom-Brown,
precum metodologia de trasare a curbei gradient.
Gradientul de presiune este influentat de o serie de parametrii dintre
care cei mai importanti sunt: viscozitatea fluidului, procentul de impuritati,
diametrul tevilor de extractie ratia
207
3. a. Influenta diametrului tevilor de extractie asupra cur bel or
gradient. Se considera urmatoarele valori ale diametrului interior a! tevilor
de extractie: a" =2 in; a" =2,s in; a/, =3 in. Cuprins
-- ~ ---------,
Presiunea, bar
10 20 30 40 50 60 70
b. Influenta impt:, :tlitilor asupra curbelo; gradienti. ~ 20<:<,;
I. - 40/o' I. - ''0-'
2 - /C' 3 - v t'J
I
0 lO
I
G
I 100
I
E
200
'
I ci 300
'
I liD
400
I E
~ 500
1:
<til 600
"0
<1: 700
Sot
900
1000
~
!
Presiunea, bar
20 30 40 50 60
206
lntroducere .............................................................................................................. 5
I.Notiuni de curgere a fluidelor prin mediul poros-cuprins ....................................................... 9
I. I Obiective ................................................................................................ : ........................... I 0
!.2 Curgerea pian radialii ~ i stationarli a unui fluid incompresibil spre gaura de sondli .......... II
1.2.1 St;>bjlirea tipurilor de cutgere prin iliediul poros .................................................... II
1.2.2 Tes!UI1 ........................................................................ : .......................................... 13
!.2.3 Exercitii ! ....................................................................................................... 13
!.2.4 Curgerea omogenii ................ , ............................................................................. 13
1.2.4.1 Distribu(ia presiunii i vitezei injurul giiurii de sondii ................................ 14
!.2.4.2 Debitril sondei, indicele de productivitate i eficienta curgerii................... 17
1.2.4.3 Curbele de comportare a stratului in cazul curgerii omogene ...................... 20
1.2.4.4. 1dentificarea fenomenelor de contaminare a zonei de strat din apropierea
giiurii de sondii i a depletiirii stratului productiv cu ajutorul curbelor IPR ......... 21
1.2.5 Testul2 ................................................................................................................... 24
!.2.6 Exercitii 2 ................................................................................................................ 25
!.2. 7 Curgerea eterogena ............................................................................................. 27
!.2.7.1 Determinarea debitului sondei.. ................................................................... 27
I.2. 7.2 Curbele de comportare a stn!tului ;ri cazul curgeril eterogene .................... 29
!.2.8 Testul 3 ......................................................................................................... : ......... 33
1.2.9 Exerct(ii 3 ............................................................................................................. 34
I.3 Riispunsurile teste lor i <.-;ercitiilor ........................................................................ 35
!.4 Lucrarea de verificare.... . . .. .. .. .. .. .. . .. .. .. .. .. .. .. .. .. . .. .. .. . . . . . .. .......................... 45
Rezumat. ................................................................................................................................. 45
Bibliografie 1 .................................................................................. , ....................................... 46
II. Deschiderea, traversarea stratelor productive i completarea sondei ln dreptul acestora ..... 47
II. I Obiective .............................................................................................................. : ........... 48
II.2 Deschiderea <i traversarea stratelor productive ................................................................ 49
11.2.1 Deschiderea i traversarea stratelor productive cu presinni mari... ...................... 49
II.2.2 Deschiderea i traversarea stratelor productive cu presiuni mici .......................... 51
II.2.3 Prevenirea ccotaminiirii stratului productiv ................................ , ......................... 55
ll.2.4 Testul 1 ......................................................... ; ................................................. 56
II.3. Completarea sondei in dreptul stratului productiv ............................... " ........................ 56
II.3.1 Cazul stratelor bine consolidate ............................................................................. 56
II.3.2 Cazul stratelor slab consolidate .................................................... """"'"" ........... 58
11.3.3 Testul2 ........................... , ................... : ................................................................ 60
II.4. Prevenirea ~ i combaterea viiturilor de nisip .................................................................... 61
II.4.1. lvietode de iuvestigare si previziune a viitmilor de nisip ............................. 62
II.4.2 Metode de prevenire a viiturilor de nisip .............................................................. 63
II.4.2.1 M:iode mecanice ........................................................................................ 64
II.4.2.2 Metode chimice .. " .................................... " ........................................ 81
IT.4.3 Teotul3 .......................................................................................................... 84
II.S Riispunsurile testelor ................................................................................................ 85
II.6 Lucrarea de verificare ............................................................................ 100
Rezumat.. ....................................................................................................................... I 00
Bibliografie.II ........................................................................................... :. ................. 101
III. Completarea sonde lor exploatate prin eruppe naturalii ........................................................ I 03
7
III. I Obiective .......................................................................................... 104
III.2 Completarea sonde lor de mica i medie adancime exploatate prin eruptie naturala ... 105
III.2.1 Packere ............................................................................................................... 106
III.2.2.1 Calculul fixi\rii packerelor ....................................................................... 107
JII.2.2.2 Exercipi 1 ................................................................................................ 113
III.2.2 Capete de eruptie ................................................................................................ 114
III.2.3 'fevi de extracpe ................................................................................................. 120
III.2.4 Testul 1 ............................................................................................................... 124
III.3 Completarea sondelor de mare adancime exploatate prin eruptie naturala .................. 125
III.3 .I Echipamentul de suprafata ................................................................................. 125
III.3.2 Echipamentul de adilncime ................................................................................ 126
III.3 .3 Determinarea deformatiilor tevilor de extracpe i stabilirea lungimii niplelor In
packer ............................................................................................................................. 133
lli.3.4 Testu12 ............................................................................................................... 139
III.3.5 Exercitii 2 ........................................................................................................... 140
III.4 Raspunsurilor teste1or i exercipilor ............................................................................. 141
III.5 Lucrarea de verificare ........................................................................... 147
Rezumat.... .. . . . . . .. . . .. .. . . . . . . .. . . ... . . . ...... .. . .. . .. .. ... . . .. .. .. . . . .. . . . . . . .. . .. . . . . . .. . .. . . .. .. . .. . ... .... .. ... . ... . .. ... . .. .. . . . 148
Bibliografie.III.. ..................................................................................................................... 148
N. Punerea In productje a sonde1or ........................................................................................... 149
N.l Obiective ........................................................................................................... 150
N.2 Principii generale ....................................................................................................... 151
IV.2.1 Punerea In productie prin circulatie .................................................................. 152
N.2.2 Punerea in productie prin denivclare cu piston ................................................. 157
N .2.3 Puncrea In productie prin deniveiare cu gaze comprimate ..................... 162
N.2.4 Punerea in productie prin denivelare cu azot. ........................................ 165
N.3 Testui ! ............................................................................................................ 169
N.4 Exercitii ! ........................................................................................................ 170
I\' 5 R" 1 I . . . "I 17? . aspunsurLe lestu m exercrtn or ..... .. .. ......... .............. ........ ............... ..... .... -
N.6 Lucrarea de verificare .......................... , ...................................... 175
Rezurnat. .................................................................................... , . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .. . . I 7 5
Bibliografie.N ......................................................................................................... 176
V.Ascensiunea fluidelor prin tevile de extractie analiza nodaHL ........................................... l77
V.1 Obiective ......................................................................................................................... 178
V .2 Ascensiunea fluidelor prin tevile de extracpe ................................................................ 179
V .2.1 Principii generale ................................................................................................. 179
V.2.2 Ascensiunea lichidului prin tevile de extractie ................................................... 179
V.2.3 Ascensiunea fluide1or bifazice prin tevile de extractie ........................................ 181
V.2.3.1 Regimurile de curgere ........... : ....................... : .......................................... 181
V.23.2 Metode de determinare a gradientului de presiune ................................... J 84
V.2.4 Ascensiunea combinatii a !ichidului fluidului bifazic prin tevile de
extractie" ..................................................................................................................... 195
V.3. Analiza 11odala sau corelatia de fhnctionare strat-sonda ............................................... 197
V.3.1 Analiza nodalii in cazul unei sonde in emptie naturaHI ...................................... 198
V.4 Testul1 ........................................................................................................................... 200
V.S Exercifii1 ....................................................................................................................... 201
V .6 RAspunsurile teste! or exercitiilor ............................................................................... 203
V.7 Lucrarea de verificare ........................................................................... 207
Rezumat. ................................................................................................................................ 207
Bibliografie V ........................................................................................................................ 208
Bibliografie ............................................................................................. 209
8
Raspunsurile exercitiilor
1. a. Presiunea dinamica de fund p d = 171.9 bar.
b. V ariatia presiunii cu adancimea
150 200
'. ' -+- .-L:L-: 0
100
200
E aoo
.u 400 -' ,--- .
.
E soo
c:; 600
i
t-
1\!'+-1=8 .. T.
:a!
'
___.., -r ..
f j
1
14W . : : t- : ' : : i .. ,.: l -i :_..
"'" ::;,.w I
1000
1100
1200
1300
' ; .i:J
.
. P -1.719ba
2. Presiunea din capul de eruNk este mai mica decat presiunea de
satGatie ceea ce inseamrtli eli pe tevi ar<O loc as.:ensiunea unui fluid bifazk.
Pentru determinarea curbei gradient s-a utilizat metoda de dete;minare a
gradientului de presiune elaboratli de Hagedorn-Brown. Presiunea dina'l:icii
este p d = 47 bar, iar curba gradient este prezentatli in figura de mai jos.
l
I p
1
:Sbar Preslunea,bar P .. ,=90bar
i o 1 1o zo w 40 so 60 80 gp 100
i O H. i-H+ .,-,-,- fH , i+i nTC:OTtc- 1 .-;
i I \! ,.,.,, - . i:n"r'l''"-'r +If; . ..,,,
i 100 1 , , ' :, ; , ; '''' ';' '
1
'
, #r -wl H+' 1
200 , , " ,, : : 1, r l
! E j-f-'.f\1 'I- ,,J-rl . ,. 1' t :H+Rtit,
i rl
300
i i 1- Heel"'' hf ;,;.! '. '.' ' .. .,.I , "'e 400 1;! : ; ; , -.: i :, , . - - :tt+ d-r-:
I I I ; .;J-: .,.,.H+ _ .. j.:.j.,
! _
500
. -
1
, _ , , , , 1. -:,. rT. 1. :i-: 1::,, ..:.-f-r+i
I #r H >'t: !\'L ir1f''
'I .u ooo ++ :: . ''', ,tJ\-H+t+th+i+'+i! I
, J,. , '"'. i'-1' '- r .. - W++. t . . . . +-.. .- I
- <I( roo W$,.'. oli. '+ ' .. L'. .. .. -'.
1
' ' ., '' '-. ' .. w. ... ' .. . H-.Li
' 't +H-H+, 1-t' : ' rr !=+.. i
800
fhli :r.j:,tf'' .,, . 'u'f-H-:' +1 I
1
:

, ,, tft+r .. ,,,,-' .: I
Ili++th " ;...!' I :: 4 IT . . " :t: I
1100 h-,_;.-,.nn' .; tt +t+ : +H' j
1200 i!lol d- ' ' ,! '''
205
4. Fractia de lichid, re&pectiv frac?.a de gaze de intrare sunt definite
ca fiind raportul dintre debitul de lichid, respectiv de gaze ~ suma debitelor
de lichid ~ de gaze:
I' - Q, . f - Q .
Ji- ' g-
Q, +Q. Q, +Q.
Suma fractiilor de lichid ~ gaze este egala cu unitatea.
5. Viteza superficiala a lichidului, v,
1
, respectiv a gazelor, v,. este
definita ca fiind raportul dintre debitul de !ichid, Q,, respectiv de gaze Q. ~
aria sectiunii transversale a tevii, A prin care curge amestecullichid -gaze:
Q,.
v,, =A,
Q.
v,.=A
Viteza amestecului v m es,te data de suma vitezelor superficiale ale
lichidului ~ gazelor :
vm_ = v$/ + vsg
6. Vitezele reale ale lichiduiui ~ gazelor se definesc ca fiind raportu!
dintre debitele de lichid, respectiv de gaze ~ ariile ocupate de lichid,
respectiv de gaze.
Q, v,, Q. v,.
V
1
=-=-; Vg =-=-
A1 e, A. e.
Aceste viteze sunt mai mari decat vitezele superficiale ale fazelor
respective. Diferenta dintre vitezele medii in situ ale fazelor reprezinta
viteza de alunecare.
7. Gradientul de presiune reprezinta pierderea de presiune, exprimata
in bar(N/m
2
) raportata Ia I m de teavll. de extractie. Componentele
gradientului total de presiune sunt: gradientul static, (dp/dh), .tic;
gradientul datorita frecll.ri!or, (d p ldh) f"c.,;; gradientul datorita acceleratiei,
{d P /dh }ace
204
I. Notiuni de curgere a
fluidelor prin mediul poros
Cuprins
Introducere ................................................................................ 5
I.Notiuni de curgere a fluidelor prin mediul poros-cuprins ..................... 9
1.1 Obiective .................................................................. ; ......................... 10
I.2 Curgerea plan radiala si stationarll. a unui fluid incompresibil spre
gaura de sondll. .......................................................................................... 11
I.2.1 Stabilirea tipurilor de curgere prin mediul poros ..................... 11
I.2.2 Testul1 .................................................................................... 13
1.2.3 Exercitii 1 ................................................................................ 13
I. 2.4 Curgerea omo gena ................................................................ 13
1.2.4.1 Distributia presiunii ~ vitezei in jurul gll.urii de
sonda ......................................................................................... 14
1.2.4.2 Debitul sondei, indicele de productivitate ~ eficienta
curgerii ....................................................................................... 17
I.2.4.3 Curbele de compc.;tare a stratului in cazul curgerii
omogene .................................................................................... 20
1.2.4.4. 1dentificarea fenomenelor de contaminare a zonei de
strat din apropierea gaurii de sonda ~ a depletarii stratuJ ui
productiv cu ajutorul curbelor IPR .................................. 21
1.2.5 Testul 2 ..................................................................................... 24
1.2.6 Exercitii 2................. .... ...... ............ ............. ..... ............... .... . .. . 25
1.2.7 Curgerea eterogenll. .............................................................. 27
1.2.7.1 Determinarea debitului sondei.. ..................................... 27
12.7 .2 Curbele de comportare a stratului in cazul curgerii
eterogene ................................................................................... 29
1.2.8 Testul3 .................................................................................... 33
1.2.9 Exercitii 3 ................................................................................ 34
1.3 Rll.spunsurile testelor ~ exercitiilor .................................................... 35
1.4 Lucrarea de verificare ...................................................... .45
Rezumat. ................................................................................................. 45
Bibliografie I. ................................................................................................... 46
9
1.1 Obiective
Obiectivele urmiirite in cadrul acestei unitiiti de invatare sunt:
stabilirea tipurilor de curgere prin mediul poros;
definirea unor para.metrii foarte importanti in extractia petrolului
ca presiunea dinamica de fund, presiunea staticii, rapa gaze-titei
etc;
determinarea debitului sondei indicelui de productivitate;
determinarea distributiei presiunii vitezei In jurul gaurii de
sonda pentru curgerea omogena;
trasarea curbei de comportare a stratului pentru curgerea
omogena influenta fenomenelor de depletare de contaminare
asupra acesteia;
determinarea debitului sondei a curbei de comportare a
stratului in cazul curgerii eterogene.
Toate aceste notiuni sunt necesare studentului pentru
notiunile de baza privind curgerea fluidelor prin mediul poros. Aceste
nopuni ii folosesc Ia intelegerea fenomenelor care apar In acest caz a
semnificatiei curbei de comportare a stratului care stii Ia baza proiectarii
orici'irui regim de functionare a! unei sonde.
10
V.6 Raspunsurile testelor i
exercitiilor
Raspunsurile testulului 1
1. V arianta corecta c.
in funcpe de presiunea fluidelor in timpul ascensiunii acestora prin
tcvile de extractie curgerea poate sa fie:
monofazica atunci cand presiunea in orice punct din interiorul tevilor de
extractie este mai mare deciit presiunea de saturalie.
bifazica (trifazica) atunci ciind presiunea in orice punct din interiorul
tevilor de extractie este mica decat presiunea de saturape.
combinata (monofazica bi sau trifazica) atunci ciind presiunea
dinamica de fund este mai mare decat presiunea de saturatie, iar
presiunea din capul de eruptie este mica decat P' ;;3iunea de saturatie.
2. V ariatia presiunii cu adiincimea In cazul lichidului
prin tevile de extractie.
pentru sonde verticale
v
2
h
p = P2 + p,gh+J. 2d Pt
pentru sonde inclinate
v
2
l
p = p
2
+ p
1
glcosB+J.-p
1
2d
" !l.. II,
T' \
..
. \
\
j_

\
\
1
" -"
3.Regimurile de curgere care se intaln-::s.; Ia ascensiunea fwk<elx
bifazice prin tevile de extractie sunt:
curgere bule;
curgere dopuri;
curgere spuma;
curgere ceata
. ..- n 1-C"J!"S'"'""'l- o;:.cUA
i
-}-
1
t-
c, ... d::-oourl
+-
i=uraer"e b\.le
::?03
diametrul exterior a! tevilor de extractie, d, = 2 7 /8 in
(0,073m);
diametrul interior a! tevilor de extractie,, d1 = 2,5 in
(0,0635m);
densitatea titeiului, p, = 875 kg/m
3
;
densitatea apei, P. = 1050 kg/m
3
;
densitate aerului, p "" = 1,297 kg/m
3
;
densitatea relativli a gazelor, p,. = 0,65 kglm
3
;
tensiunea superficialli a titeiului, a, = 30 10-
3
N/m;
tensiunea superficialll a apei, a. = 60 10-
3
N/m;
viscozitatea titeiului, flt = 1,75 1 o-
3
Pa.s;
viscozitatea apei, fl. = 1 10-
3
Pa.s;
viscozitatea gaze! or, fl. = 0,02 1 o-
3
Pa.s;
presiunea in capul de eruptie, p
2
= 5 bar;
presiunea de saturatie, p '"'' = 90 bar;
impuritlltile i ;. 20%;
debitul de lichid al sondei, Q1 = 85 m
3
/zi;
debitul de gaze a! sondei, Q, = 2500 Nm
3
/zi.
3. Sli se studieze influenta urmatorilor parametrii asupra curbelor
gradient in conditiile datelor sondei de Ia exercitiul 2:
a. Diametrului tevilor Cie extractie. Se consider!\ urmatoarele valori
ale diametrului interior a! (evil or de extractie: d11 = 2 in;
d
12
=2,5 in; d
13
= 3 in.
b. Impuritlitilor i
1
= 20%; i
2
= 40%; i 3 = 60%.
202
1.2 Curgerea plan -radiala
~ stationara a unui fluid
> '
incompresibil spre gaura de
sonda
1.2.1 Stabilirea tipurilor de curgere prin
mediul poros
Tipurile de curgere a fluidelor prin mediul poros se pot determina
' .
comparllnd presiunea dinamicll de fund, respectiv presiunea statica cu
presiunea de saturatie sau prin compararea ratiei de solutie, r, cu ratia gaze-
(i(ei, RGT. Prin urmare, se pot identifica urmatoarele tipuri de curgere:
curgere omogenli pentru p c > p sat i p d > p sat sau r, ~ RGT ;
curgereeterogenlipentru Pc <Psat i pd <Psat sau rs <RGT;
curgere combinatii pentru p' > p sat i fJ d < p sat .
Presiunea dinamicii de fond (Bottom Hole Flowing Pressure- BHFP
sau Flowing Presure ), p d este acea presiune masuratli sau estimatli Ia media
perforaturilor in timp ce sonda produce un anumit debit Q ( cu sonda
curgllnd).
Presiunea staticii sau presiunea pe conturul de alimentare (Static
Bottom Hole Pressure - SBHP), p c reprezintli acea presiune masuratii sau
estimatli Ia media perforaturilor cu sonda inchisa ( Q = 0).
Presiunea diferenfialii sau ciiderea de presiune strat-sondii
(Differential pressure), 6p reprezintli diferenta dintre presiunea statica i
presiunea dinamica de fund.
Rafia gaze-{ifei(Gas Oil Ratio - GOR), RGT reprezintli raportul
dintre debitul de gaze i debitul de titei mlisurate in conditii de suprafata.
11
Ratia de solutie (Solution Gas-Oil Ratio), r, reprezinta cantitatea de
gaze dizolvate intr-un metru cub de titei mort aflat In anumite conditii de
presiune ~ temperaturll.
Presiunea de saturatie (Bubble- Point Pressure), p,.,, reprezintli
presiunea Ia care apar primele bule de gaze. Aceasta se poate determina pe
baza unei probe de fluid prelevata din sondll ~ introdusa In autoclava sau
analitic. in literatura de specialitate sunt prezentate o serie de relatii de
cal cui pentru determinarea presiunii de saturatie determinate pe baza
prelucrlirii datelor experimentale efectuate pe diferite tipuri de titeiuri.
Una dintre cele mai utilizate relatii de ca!cul pentru determinarea
presiunii de saturatie este relatia lui Standing:
Psat = 5,272. (RGT)0,83. 100,0288+1,6210-'t I
Prg I,768-1,643pn
10 Pn
unde RGT reprezinta ratia gaze-titei, Nm
3
/m
3
;
RGT= Q,,
Q,
p,. - densitatea realativll a gaze lor;
t
1
- temperatura de fund, C;
t
1
= t, + 0,03H,
t, - temperatura de suprafatll, C;
H- adiincimea sondei, m;
Pn- densitatea relativll a titeiului;
Pn = .f!J_
'
P.
p,- densitatea titeiului, kg!m
3
;
Pa- densitatea apei pure, Pa = 1000 kg!m
3
;
p ,., - presiunea de saturatie, bara.
(I)
12
V.5 Exercitii 1
l.La o sondll se cunosc urmatoarele date:
adancirnea Ia care este fixat ~ u l tevilor de extractie,
H = 1500 rn;
diarnetrul interior al coloanei de exploatare, Di = 0,127 rn;
diarnetrul exterior al tevilor de extractie, d. = 2 7 I 8 in
(0,073rn);
diarnetrul interior al tevilor de extractie, di = 2,5 in
(0,0635rn);
densitatea titeiului, p, = 850 kglrn
3
;
densitatea apei, Pa = 1075 kglrn
3
;
viscozitatea titeiului, f.l, = 1,75 1 o' Pa.s;
viscozitatea apei; f.la = 110-
3
Pa.s;
presiunea in caput de eruptie, p2 = 40 bar;
presiunea de saturatie, p ,., = 30 bar;
irnpuritatile i = 20%;
debitul sondei, Q = 65 rn
3
/zi.
Sa se determine:
a. Presiunea dinamicli de fund;
b. Variatia presiunii cu adancimea in cazul ascensiunii
lichidului prin tevile de extractie.
2. Sa se traseze curba gradient ~ sa se determine presiunea dinarnica de
fund in conditiile in care se cunosc urrniitoarele date:
adanchnea Ia care este fixat ~ u l tevilor de extractie,
H =2200m;

diarnetrul interior al coloanei de exploatare, Di = 0,127 rn;
201

V.4 Testul1
1. Care din urmatoarele variante sunt corecte:
Tipurile de curgere care pot apare In tevile de extractie sunt:
a.
monofazica;
bifazica (trifazica);
b.
combinatii (monofazica bi sau trifazica).
c.
monofazica;
bifazica (trifazica);
combinata (monofazica bi sau trifazica).
~ sa se scrie conditiile in care aceste tipuri de curgere au loc.
2. Ce alura are variatia presiunii cu adancimea In: cazu! ascensiunii
lichidului prin tevile de extractie ~ care este ecuatia care stii Ia
baza acesteia?
3. Ce regimuri de curgere se intalnesc Ia ascensiunea fluide1or
bifazice prin tevile de extractie?
4. Cum sunt definite fractia de lichid, respectiv fractia de gaze?
5. Cum se definesc viteza superficiala a gazelor, viteza superficiala a
lichidului ~ viteza amestecului?
6. Cum se definesc vitezele reale ale lichidului ~ gaze lor ~ viteza de
alunecare?
7 .Ce reprezinta gradientul de presiune ~ care sunt componentele
gradlentului total de presiune ?
200
fund?
1.2.2 Testul 1
1. Ce reprezinta presiunea statica, respectiv presiunea dinamica de
2. Ce reprezinta presiunea de saturatie ~ cum se determina?
3. Ce reprezinta rapa gaze-tiei , respectiv ratia de solutie?
4. Ce se intelege prin caderea de presiune strat- sonda?
5. In ce conditii are loc curgerea omogena, respectiv eterogena?
1.2.3 Exercitii 1
'
1. Sa se determine presiunea de saturatie In conditiile in care se
cunosc urmatoarele date:
Debitul de gaze a! sondei, Q
8
= 2500 Nm
3
/zi;
Debitul de titei al sondei, Q, = 100 m
3
/zi;
Temperatura Ia suprafafii, t, = 15C;
Adancimea sondei, H = 2500 m;
Densitatea titeiului, p, =830 kg/m
3
;
Densitatea relativa a gazelor, p,
8
=0,7.
2. Folosind rezultatul de Ia punctu11 sa se determine tipul curgerii In
conditiile in care presiunea statica p, = 100 bar, iar presiunea
dinamica p a= 80 bar.
1.2.4 Curgerea omogeni plan-radiali ti
stationari a unui fluid incompresibil
spre gaura de sondi
Curgerea omogena plan-radiala ~ stationara a unui fluid in-
compresibil spre gaura de sonda are Joe in conditiile urmatoarelor ipoteze:
stratul productiv are grosime constanta;
stratul productiv este omogen izotrop;
13
presiunea pe conturul de alimentare este constantli in timp;
sonda este verticala;
sonda este perfectli din punct de vedere hidrodinamic;
fluidul este incompresibil;
curgerea fluidului prin zllcamant este omogena.
Sonda este perfecta din punct de vedere hidrodinamic atunci cand
este perfecta atat dupa gradul de deschidere cat dupa modul de
deschidere.
Sonda este perfectli dupa gradul de deschidere daca traverseazll
integral stratul productiv. De asemenea, ea este perfectli dupa modul de
deschidere daca produce prin peretele ei natural (adica in dreptul stratului
productiv gaura de sonda nu este echipata cu coloana tubata perforata).
1.2.4.1 Distribufia presiunii i vitezei in jurul
gaurii de sondi
Ecuapa generala care descrie curgerea plan-radiala stationara spre
gaura de sonda a unui fluid incompresibil scrisa in coordonate cilindrice
este:
Din ecuatia (2) rezultli:
.!_ _i_(r d p) = 0
r dr dr
rdp =c
dr
(2)
(3)
Daca in ecuafia (3) se separa variabilele apoi se integreaza de la r
Ia r,, respectiv de Ia pIa p, rezultli:
I
c f' dr
dp=c --;
p-p, =clnr'
r
(4)
(5)
14
110 ---
I I
100
90 I
i
80
!;!
70
-"'
"'
60
"
50
"
<1::
40.
I
' I ./' 1-'2-.JVUd.l 'I --
7 I
! I
L. _j
_ _j
..

I I I I
30
20 I i
10
0
0 20 40 60 80 100 120
Debitul, m
3
/zi
Fig. 14. Stabilirea corelafiei de.fimcfionare strat-sondii.
Toate perechile de valori (presiune dinamica, debit de lichid)
corespunzatoare acelei valori a presiunii din capul de eruptie se reprezinta
grafic pe diagrama presiune in functie de debit, pe care s-a
reprezentat curba de comportare a stratului. In acest mod se obtine curba
de comportare a echipamentului. Se considera, de asemenea, mai multe
valori pentru presiunea din capul de eruptie, obtinandu-se prin procedeul
descris mai sus, o farnilie de curbe de comportare a echipamentului pentru
diferite valori ale presiunii din capul de eruppe. La intersectia acestor curbe
cu cea corespunzatoare comportlirii stratului, se stabilesc punctele de
corelatie de funcponare strat-sonda pentru diferite valori ale presiunii din
capul de eruptie.
Atunci cand curgerea prin tevile de extractie este bifazicii, pentru
determinarea curbelor de comportare a echipametului se utilizeaza o metoda
de determinare a gradientului de presiune. In continuare procedeul de
determinare a punctelor de corelatie de funcponare strat-sonda este
cu eel descris mai sus.
199
din separator p ><P constituie punctele de capat ale sistemului, ele fiind sin-
gurele valori fixe care nu variaza cu debitul.
Reprezentfint;i !P'aflc variafia presiun,ii in functie de debit pentru
fiecare din aceste componente, se obpn doua curbe care se intersecteaza
intr-un punct numit punct de corela{ie de func{ionare strat-sondii ale carui
coordonate reprezinta presiunea ~ i debitul din nod (fig. 13).
V.3.1 Analiza nodala in cazul unei sonde in
eruptie naturala
In cazul unei sonde care functioneaza in eruptie naturala pentru
stabilirea corelatiei de funcponare strat-sonda se procedeaza astfel:
se determina tipul curgerii in funcfie de presiunea de
saturatie, presiunea dinamica de fund ~ i presiunea statica;
se traseaza curba de comportare a stratului in funcfie de tipul
curgerii;
se determina curbele de comportare a echipamentului
considerand mai multe valori pentru presiunea din capul de
eruptie. Aceste curbe se determina in funcpe de tipul curgerii
prin tevile de extracfie (monofazica sau bifazica).
In cazul curgerii monofazice prin fevile de extractie, curbele de
comportare a echipamentului se traseaza pe baza relapei:
Pd = p, + Hp,g + ;,_ Hv' 0...
2d
(32)
in care viteza lichidului este v = 4Q
1
I m/
1
2
, iar factorul de frecare A- se de-
terminii in functie de regimul de curgere ~ i numiirul Re .
Pentru determinarea curbelor de comportare a echipamentului se
considera mai multe valori pentru debitul de lichid ~ i cu relatia (32) se
determina presiunile dinamice de fund, p d corespunzatoare unei anumite
valori a presiunii din capul de eruppe, p
2

198
unde c este o constanta care se determina tinand seama de
urmatoarele conditii Ia limita:
Ia raza sondei r, corespunde presiunea dinamica p d ;
Ia raza conturului de alimentare, r, corespunde presiunea statica sau
presiunea pe conturul de alimentare, p, (fig.1).
Prin urmare, constanta c este determinata de relatia:
c= P, -pd
I
r,
n-
r,
': ~ P
'
jp,
Fig.! Conditiile Ia limitii.
inlocuind relatia (6) in relatia (5), rezultii:
p=p,
p,-pdlnr'
In r, r
r,
(6)
(7)
Cu ajutorul relatiei (7) se poate determina distributia presiunii In
jurul gaurii de sondii.
Pentru determinarea distribupei vitezei se apeleaza Ia legea lui Darcy
dupa cum urmeaza:
15
k dp
v=--
f.l dr
unde f.l reprezinta viscozitatea dinamica a lichidului, Pa.s;
k- permeabilitatea absoluta, m
2

Din relatia (3) se observa ca:
dp c
-=-
dr r
Daca relatiile (6) ~ i (9) se introduc In relatia (8) rezulta:
k p,- Pd I
v=- -
f.l In r, r
r,
(8)
(9)
(10)
Cu ajutorul relatiei (I 0) se poate determina distributia vitezei
fluidului In jurul gaurii de sonda.
(--1--,
' .. ~ -_ ..
>
.j
ci
~
'"'
. -
"' GI
.
:c..
''----'rs
'
1. : Pc
Raza


rc
Fig.2. DistribuJia presiunii # vitezei
fluidului in juru/ gaurii de sonda.
In figura 2 s-au reprezentat grafic distributia presiunii ~ i vitezei In
juru! gaurii de sondli. Din aceastli figura se observa eli viteza fluidului are
cele mai mari valori In apropierea gaurii de sondli ceea ce permite
antrenarea nisipului din strat in gaura de sondll in cazul stratelor slab
16
V .3 Analiza nodal a sau corelatia
'
de functionare strat-sonda
Orice sistem de extractie este compus din urrnatoarele elemente:
ziiclimantul, gaura de sonda i instalafiile de suprafata. Pentru ca sistemul sa
functioneze este necesar c.!l perforrnantele elementelor constitnente sa fie de
~ maniera inciit sa perrnit!i obtinerea unui punct de functionare.
Practic, analiza function!irii, precum ~ i optimizarea pararnetrilor unui
sistem de extractie se realizeaza cu ajutorul analizei nodale. Aceasta
presupune identificarea componentelor sistemlui, izolarea din sistem a unui
punct unic numit nod i deterrninarea debitului ~ i presiunii in acest nod.
"'
Cll
c:
:I
111
OJ
,_
a.
Curba de comportare a stratului
Debitul
Fig. 13 Analiza nodalii.
Curba de comportare
a echipamentului
in cele mai multe cazmi, nodul se alege Ia nivelul mediei
perforaturilor, sistemul de extractie imp1irfindu-se in doull componente fa;a
de acesta: componenta din arnonte, care cuprinde toate elementele dintre
nod ~ i conturul zacllmantului ~ i componenta din aval, care cuprinde toate
elementele dintre nod ~ i separator. Presiunea de zacllmant p, ~ i presiunea
197
presiunii din tevi cu adncimea este reprezentata printr-o
dreapta a carei ecuatie este:
v
2
h
p = P,., + p,gh + A,-p
1
(30)
2d
Dacil sonda este deviata, avnd unghiul de deviere B, atunci
h = l cosB. Prin urmare, presiunea dinamica de fund se poate determina cu
relatia:
a
ff
a
g


Pd =p,., +p,g(H-h.) +A- v
2
(H-h,.,)
,., p
2d I
(31)
H fiind adancimea la care se afla tevilor de extractie;
se reprezinta grafic variatia presiunii cu adncimea rezultnd
o curba gradient cain figura 12.
Presiunea
.,...
I
Curgere bifazidi Curgere monotazica
-............. ...
'
'
'
'
'
"-,

fl - Pa
t
Fig.12. Curba gradient in cazul ascensiunii combinate
a lichidului fluidelor bifazice prin tevile de extracpe.
196
consolidate. Efectul acestui fenomen consta in formarea unor caverne in
apropierea gaurii de sonda, care in anumite conditii pot deveni instabile
conducnd Ia prabuirea acoperiului stratului i in consecinta Ia
deteriorarea coloanei.
De asemenea, se observa ca in apropierea gaurii de sorida presiunea
are '0 scadere tntr-un ritrn mai accentuat. S-a constatat ca hi aceasta zona se
pierde aproximativ 1/3 din de energia zadimantului.
1.2.4.2 Debitul sondei, lndicele de
productivitate eficienta curgerii
Debitul unei sonde verticale se determina cu relatia:
Q=vA (11)
unde v reprezinta viteza fluidului corespunzatoare razei r (relatia(l 0)),
iar A reprezinta aria laterala a cilindrului de raza r ( A= 27rf'h )(fig. 3).
h
l
'!'Z
'
'
'
----:----
'
I ' I
I o I
I : I
I : I
I o I
I : I
I ' I
I : I
I : I
I
: '
' I
' I
------}------
', ...... .,;
........ .. ,.. ...
......... "-- ... -------
k'y
X
____ .,.
Fig.3 Schema gtiurii de sonda stratului productiv.
Tinfuld seama de relapile (10) (11) 4ebitul unei sonde verticale
perfecte din punct de vedere hidrodinamic se determina cu relatia:
17
k Pc- Pd . .!. 27!rh
Q=
11
1nr, r
r,
2nkh(p,- pd)
. r
.u In...
r,
(12)
Relatia (11) exprima debitul sondei ideale In conditii de ziicamant.
Pentru determinarea debitulu{ sondei ideale In conditii de suprafatl[ se
utilizeaza relatia urmatoare:
Q= 211kh(p,- pd)
bpln r, i
r,
(13)
In care b reprezintll factorul de volum al P.teiului, iar h este grosimea
stratului productiv.
Factorul de volum alfifeiului (Formation Volume Factor of Oil), b,
reprezintll raportul dintre volumul de titei (incluzand i gazele dizolvate) in
conditii de zllcamant i volumul de titei in conditii de suprafata.
in cazulln care In imediata vecinatate a sondei exista o zona de strat
contaminatll atunci debitul sondei reale in conditii de suprafatl[ se -:!etermina
cu relatia:
211kh(p,- pd)
Q=
(14)
unde s este factorul skin care reprezintll caderea suplimentara de presiune,
exprimata adimensional, rezultata in urma contaminiirii zonei de strat din
vecinatatea gaurii de sonda.
V alorile factorului skin pot fi pozitive sau negative. Cele pozitive
caracterizeaza existenta unei zone contaminate In jurul gaurii de sonda, iar
cele negative caracterizeazii rezultatul unei operatii de stimulare a sondei
prin care s-a urmllrit sa se obtina indepiirtarea efectului contaminllrii
stratului din vecinatatea gaurii de sonda.
De asemenea, tot in factorul skin se pot . ingloba i efectele com-
pletarii sondei, geometriei i imperfectiunile acesteia.
18
V.2.4 Ascensiunea combinata a lichidului i
a fluidului bifazic prin tevile de
extractie
'
Ascensiunea combinatll a fluidului prin tevile de extractie are loc
atunci cand presiunea acestuia se modifica pornind de Ia tevilor cand
este mai mare dedit presiunea de ( p > p ,., ) ajungand Ia
suprafata cand devine mai mica dedit presiunea de saturatie( p > p sat).
Astfel, de Ia panii Ia un anumit reper, unde presiunea devine egala cu
presiunea de saturatie, are loc ascensiunea lichidului. Mai sus de acest reper
pana Ia suprafatl[, ca urmare a scaderii presiunii sub presiunea de saturatie,
ies gazele din solutie, iar curgerea devine bifazica.
Problema care se pune fn acest caz este determinarea adancimii Ia
care se produce schimbarea tipului de curgere determinarea curbei
gradient. Pentru rezolvarea problemei se procedeazii astfel:
se determina presiunea de saturatie i se marcheaza pe
diagrama presiune In functie de adancime;
se de Ia presiunea p
2
din capul de eruptie
considerandu-se m intervale de presiune egale pana cand se
atinge presiunea de saturap.e. Caderea de presiune pe fiecare
interval se poate considera de exemplu D.p = i 0 bar.
pentru fiecare interval de presiune j considerat se calculeazii
adancimea Ml
1
pe care se pierde presiunea l!J.p ;
adancimile M1
1
se lnsumeaza, rezultand adancimea
corespunzatoare presiunii de saturatie h,.,.
m
LM!J = h,.,
j=l
pe adancimea ( H- h,., ), pres\unea este mai mare decllt
presiunea de saturatie, curgerea fiind omogenll, iar variatia
195
0 data cu diametrului revilor de extraqie, presiunea
dinamica de fund scade ca urmare a scaderii gradientului datorita frecarilor.
Pe de alta parte insa, faza lichida tinde sa ocupe o suprafata din ce in ce mai
mare in sectiunea de curgere. In consecinta viteza de curgere a fazei lichide
scade foarte mult, iar gazele tind sa se strecoare prin lichid, barbotfu:ldu-1,
f'ari'i a-1 aduce la suprafati'i. In aceste conditii sonda inceteazii sa mai produca
in eruptie naturali'i.
Acestii situatie poate fi reversibila daca se diametrul
tevilor de extractie care ar conduce la sectiunii ocupatii de gaze
mai departe la sci'iderea gradientului static.
De asemenea, pentru valori mari ale ratiei gaze-lichid valori mici
ale diametrului tevilor de extractie curbele gradient prezinta o anomalie in
cazul presiunilor mici(spre suprafata), ca urmare a gradientului
frecilrii acceleratiei(fig.lO). Pentru evitarea acestui fenomen se
diametrul tevilor de extractie.
Din figura 11 se observi'i ca pe masuril ce ratia gaze-lichid
presiunea dinamici'i de fund 3Cade ca urmare a scilderii densit2;ii fluidului
bifazic deci a gradientuh.a static. A.cest fenomen are lac cfu:ld 1nc;!pe
sa creascii semnificativ gradientul datorita frecilri1or gradientul datoriEi
acceleratiei ca urmare a existentei unui debit foarte mare de
Presiunea
0 ,,,

I ..,\ - .. . . . .
C
1
yOL..::;-m ...l "'-
E
g I \ \.._

; '-'-. '"'-,
I \'\. ""- . ,
' '
H
+
dinam!c.a
Fig. 1 i. Injiuen{a rafiei gaze-fifei asupra curbelor gradient.
194
Indicele de productivitate arati'i cat produce o sondil corespunzi'itor
unei presiuni diferentiale (p,- pd) egala cu 1 bar.
Indicele de productiviate ideal, IP se determina cu relatia:
IP= 2nkh
ph
(15)
sau cu relatia:
IP
Q
(16)
P,- Pd
iar indicele de productivitate real, IP, cu relaj:ia:
IP,
2nkh
ph[ s + ln(;:) J
(17)
In cazul curgerii omogenc produsul Ji b se consicie::a constant in
raport cu presiunea(fig.4) prin urmare, indicele de 'productivitate este
constant in raport cu presiunea.

'
l.l I
' I
b i 1
! I
' I
i :
i
\
; --.

1/
I " :
t '
1 ;
----- ..
p,., p
Fig.4. va:iajia Yiscozitii{ii afactoru/ui d2 vob1m cu presiunea.
Eficienta .:urgerii se ca fiind raportul dintre indicele de
productivitate real indicele de productivitate ideal:
19
E=!P,
IP,
(18)
Eficien(a curgerii poate avea atilt vaiori subunitare cat
supraunitare. In cazul In care eficienta curgerii este egala cu I ( E = 1 ),
indicele de productivitate ideal este ega! cu indicele de productivitate real.
Prin urmare, sonda este perfectli din punct de vedere hidrodinamic, iar
stratul nu prezinta zona contaminata in apropierea gaurii de sonda.
1.2.4.3. Curbele de comportare a stratului
in cazul curgerii omogene
Curbele de comportare ale stratului sau curbele IPR (Inflow
Performance Relationships) sunt definite de functia debit=f(presiune)
caracterizeaza curgerea fluidului din strat spre gaura de sonda. Ele sunt
necesare pentru evaluarea capacitafii productive a stratului stau la baza
optimizarii reghnurilor de functionare ale sonde lor pe baza analizei nodal e.
Debitul unei sonde are urmatoarea expresie generaU\:

(19)
Din rela(ia de mai sus Tezulta ca debitul este proportional cu
presiunea diferen(iala tJ.p, IP fibd coeficientul de propor;ionalitate.
Dacll se reprezinta grafic debitul sondei Q, in funcpe de presiunea
dina mica p d, in conditii!e curgerii om ogene, se obtine o dreapta de panta
egali\ cu tgo; = !P (fig. 5).
Din figura 5 se observa ca:
tga=-g_-
11 - p
' d
in care: Q reprezintii debitul sondei rezultate de Ia etalonare, m
3
lzi;
p d- presiunea dinamica de fund corespunzatoare debitu!ui, bar;
p' - presiunea de zacamiint. bar.
(20)
20
cum se observa din figura 8, cu cat viscozitatea lichidului
cu atilt presiunea dinamica de fund ca unnare a
gradientului datorita freciirilor.
"'
"' E
'(3
,(ij

Presiunea

I
I
I
H1
lmpurttatlle

--?>
dina mica
Fig.9. Injluen;a impuritiitilor asupra curbelor gradient.
Din figura 9 se observa cii presiunea dinamica de fund o data
cc impuritatilor. Aces! fe'1Jmen se produce ca tmnare a
::lensita;ii medii a amestecului gaze-lichid, care conduce Ia randul e; Ia
creterea gradientului static.
(i)
E
;;
r;
'"'
7i.
()
01
I
f
!
i

Prcsiunea
p2
RGL mare i d:ametrul interior
\\Y al tevilor de extrat:}le.m!c
\\ ,,
'\ \1 r:wmetrul intenor
\ al te\1lor de extraqe

\ \<',
\ "\."-
\

"'2------------Presiur:ea
dlnamici
Fig. 10. lnjluim{a diametmlui fevilor de extracfie
asupro curbelor gradient.
193
H fiind adancimea Ia care se aflll tevilor de extractie;
se reprezintll grafic variatia presiunii In functie de adancime,
rezultand o curbll cain figura 7.
a
If

Jil
.,.
<
p,
H !_ __________ -------------------------">s:i:
Fig.7. Variafia presiunii cu adancimea in cazul ascensiunii
fluidelor bifazice prin fevile de extracfie.
Parametrii care influenfeaza curbele gradient
Gradienpi de pr"siune deci curbele gtadient sunt influentati de o
' '' .
serie de parametrii .dintre care cei mai importanti. sunt: viscozitatea
lichidului(fig.8), procentul de impuritllti(fig.9) care conduce Ia modificarea
densitlltii lichidului, diametrul tevilor de extractie ratia gaze-lichid(fig.l 0
fig .II).
"'

;:;
,!ij

Preslunea

VISCOzltatea
llchlclului
H
<llnamicii
Fig.8. lnjluenfa visozitii{ii asupra curbelor gradient.
192
Debitul maxim a! sondei In conditiile curgerii omogene se determinll
cu relatia:
Pc

"
Pd
Cl.
Psat
0
Q""" = fP(p, - P sat )
Ql
Debitul
(21)
Omax
Fig.5. Curbade compoltare a stratului pentru curgerea omogenii.
Curba de comportare a stratului se traseazll fie pe baza a doull
etalonllri succesive ale sondei mlisurarea concomitentll a presiunilor
dinamice de fund corespunzatoare, fie pe baza unei singure etalonll!.i a
sondei i mfumrarea presiunii dinamice de fund, respectiv a presiunii de
ziicamant.
1.2.4.4 ldentificarea fenomenelor de
contaminare a zonei de strat din
apropierea gaurii de sonda a
depletarii stratului productiv cu ajutorul
curbelor IPR
Contaminarea zonei de strat diri apropierea gllurii de sondll se
produce inca din timpul traversarii stratuliii productiv de clltre fluidul de
foraj. Pe parcursul exploatll!.ii sondei in porii rocii se pot depune In anumite
conditii, asfaltene, parafine saruri. Acesti depozite detenninll scllderea
permeabilitiitii rocii prin urmare scllderea !ndicelui de productivitate In
final a debitului sondei.
21
Identificarea fenomenului de contaminare se poate realiza foarte
simplu cu ajutorul curbelor de comportare a stratului trasate pe baza datelor
de Ia etalonarea sondei inregistrate Ia diferite perioade de timp.
Astfel, se efectueaza etalonarea unei sonde Ia timpii t1> t
2
t3 se
traseaza curbele de comportare a stratului corespunzlitoare (fig.6).
Din figura 6 rezulta eli fata de timpul t1 luat ca martor, curbele de
comportare pentru timpii tz t3 au suferit modificliri anume:
IP,_ < IP., Q"""'' < Q"""', < Q ... ,, rezultand urmatoarele concluzii:
intre timpul t1 timpul t2 indicele de productivitate a sclizut, iar
presiunea statica s-a mentinut constantli, ceea ce inseamna eli
permeabilitatea stratului a sclizut indicand o contaminare a zonei
de strat din imediata vecinatate a gaurii de sonda;
intre timpii t2 t3 presiunea de zaclimant nu s-a modificat, insa
indicele de productivitate a lnregistrat o ceea ce
inseamnli eli in aceasta perioadli s-a efectuat o operatie de
stimulare la sonda care a avut drept efect refacerea intr-o anumita
masura a permeabilitatii stratului In zona din imediata vecinii.tate
gaurii de sonda.
Prin urmare, pentru reducerea efectelor contaminlirii zonei de strat
din apropierea gaurii de sondli este necesar sa se efectueze o operatie de
stimulare a sondei.
Identificarea fenomenului de depletare a stratului se realizeaza tot pe
baza etalonlirii sondei Ia diferite perioade de timp(fig.7).
a cum se observa din tigura 7, in cazuJ oepletam stratu!UJ
productiv, indicele de productivitate nu se modifica, insa presiunea de
zaclimant scade conducand Ia scliderea debitului maxim al sondei. Remediul
in cazul depletlirii sondei ar fi aplicarea unei metode de mentinere a
presiunii de zliclimant(injectie de apa, gaze, etc). Una dintre cele mai
utilizate metode de mentinere a presiunii de zaclimant este injectia de apa.
Daca deja s-a implementat aceasta metoda, este necesara reevaluarea
parametrilor sondelor de injectie.
22
..<
<i """!: \
15
'11!
...
]

om[ \ -(
.1: . - &l
\vi
Numarul Re bifazic, Reb
Fig.6. Nomograma pentru determinareafactorului de frecare bifazic A..
Determinarea curbei gradient in cazul ascensiunii
fluidelor bifazice prin fevile de extracJie
Pentru determinarea curbelor de variafie a presiunii fluidelor bifazice
prin tevile de extractie sau a curbelor gradient se utilizeaza una din teoriile
de ascensiune sau metodele de determinare a gradientului de presiune, In
functie de tipul sondei (verticala sau deviata); metodologia de lucru fiind
urmatoarea:
se de Ia presiunea p
2
din capul de eruptie
H d.e
presiune pe fiecare interval fiind de exemplu D.p = 10 bar sau
mai mica;
pentru fiecare interval de presiune i considerat, se calculeaza
adancimea M, pe care se pierde presiunea D.p ;
adancimile M
1
astfel rezultate se lnsumeaza, in final fiind
necesar sa se lndeplineasca urmatoarea conditie:
L;\ht:?: H
191
2
1,8
1,6
' 1,4
1,2
1
s,
e, =-'fl
'Jf.
0 0,01 O,Q2 0,03 0,04 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09 0,10
A
Fig.5. Diagrama pemtru determinarea factorului '
in func{ie de produsul A.
(26)
Factorul de frecare A., se determina fie din diagrarna prezentata in
figura 6 fie cu ajutorul relatiei (28) a lui Jain in functie de cifra Reynolds
bifazic Reb , data de relatia:
Reb =0,14910-z Q,M
d Jlt/ , J..t?-Ef\ '
(27)
unde debitul de Iichid, Q
1
se introduce in m
3
/zi, greutatea unui metru cub de
titei mort impreunii cu apa ~ i gazele care ii insotesc, M in N/m
3
, diarnetrul
interior al tevilor de extractie, d in metrii, iar viscozitatea Iichidului, f.lt in
cP.
1
.fi = 1,14-2. g ~ + 21,2 ..51
d R""') b
(28)
in care e I d = 10-
3
reprezinta rugozitatea relativii a tevilor.
Viteza medie a arnestecului este data de relatia:
q, +q =v,, +v,.
vm A
I
(29)
190
Pc
Psat
Pc1
{.
0
Q111ax2 Omax3 Omax1
Fig.6. Curbele de comportare ale siratului in condi{iile
contaminarii stratului productiv ;;i stimularii sondei.
4
Pc2 ~ ,
Pc3 ~ ~ 1'-. ',,,
r
', ',, __
','
', ',,_ .
~ ', l2
. ', >--,,
..:: '-,,
'' ',, __ _
' .........
' ',,
'
Psat /
0
Omax3 Omax2 Omax1
Fig.?. Curbele de comportare ale stratului in condifiile
depletarii stratului productiv.
23
Pc1
Pc2
Pc3
Psat I
\ '
'
a3 \
'
'
'
'
0
\
'
\, tz
\
'
'
'
\
'
'
'
\ t3
'
'
'
'
\
'
'
'
'
\
'
'
'
Omax3 Omax2 Omax1
Fig.8. Curbele de cornportare ale stratului in condifiile
depletarii stratului productiv a contarninarii
zonei de strat din irnediata vecinatate a gaurii de sondii.
Fenomenele de contarninare i de depletare a stratului se pot produce
~ simultan. in acest caz curbele de comportare ale stratului inregistrate !a
timpii t1, tz ~ t3 vor arata cain figura 8.
Din figura 8 rezulta ca cele doua fenomene produse simultan conduc
!a scaderea atat a presiunii de zacamant cat ~ a indicelui de productivitate ~
implicit a debitu!ui maxim al sondei.
1.2.5 Testul 2
l.In ce conditii are loc curgerea plan-radiala ~ stationara spre gaura
de sonda?
2.De !a ce ecuatie se plead\ pentru determinarea distributiei presiunii
injurul gaurii de sonda ~ care sunt conditiile lalimita?
3 De Ia ce ecuatie se pleaca pentru determinarea distributiei vitezei
in jurul gaurii de sonda?
24
l =10
6

(23)
Din relatia (22) rezulta ca daca " > 4000, atunci s1 ='I', iar daca
" < 0,1 atunci s
1
= 0,02633 .
Se mentioneai:a ca diagrama din figura 4 este valabila pentru tevi de
extractie cu diametrele cuprinse intre lin 2 in, precum ~ pentru viscozitati
ale lichidului cuprinse in intervalul 0,86 cP - lfO cP.
1
0,8
0 6 i
'
E I /\jJ
0,4
0 2 ~
'
0
10-4
1 o-
3
10-5
~
10-7 10-6
Fig.4. Diagrarna pentru deterrninarea raportului s1 I 'P .
10-
2
Parametrul 'I' se poate obtine fie din figura 5, fie cu ajutorul
urmatoarei relatii:
[
6,6598 + 8,8173 In A ]
'f'=l+ex
p + 3,7693 (In AY + 0,5359 (ln A)'
(24)
1n care parametrul A este dat de rela!ia:
N No,JSo
lJ" I
A= N:t
(25)
in final valoarea fractiei de lichid &
1
, rezulta din relatia evidenta:
189
[
- 4,895 -1,07705ln N
1
- 0,80822(lnNJ']
CN
1
= exp
- 0,1597(lnN,)'- 0,01019(lnN, )'
(20)
Din relatia (20) rezultil ca dacil N
1
> 0,4 atunci CN1 = 0,0115. iar
daca N
1
< 0,002 atunci CN
1
= 0,00195.
0,05
0,01
CNI
0,001 ' I. I I I I I!"' I l I , I II" I I I I I !Jll
0,001 0,01 N, 0,010 1
Fig.3 Diagrama pentru calculul produsului CN1.
Apoi se determina produsul adimensional , cu relatia:
= p )o.I ( CN
1
)
No,s1s p N
"" 0 d
(21)
iar cu aiutorul relatiei (22) sau diagramei liz/'!' = f() din figura 4 se
determina valoarea raportului liz I'!' .
e, r )'
-=exp[-3,6372+0,8813ln -0,1335\ln +
'f'
+ 0,018534 (in')' -0,001066 (!nf )'J
(22)

in care este dat de relatia:
188
4.Care sunt alurile graficelor distribufiei presiunii vitezei In jurul
gaurii de sonda ce semnificatie au acestea?
5. Cum se determina debitul sondei In conditii de zacilrnilnt,
respectiv In conditii de suprafata?
6. Ce reprezinta indicele de productivitate cum se determina?
7.Ce reprezintil curba de comportare a stratului ce alura are pentru
curgerea omogena?
8. Cum se pun ill evidenta fenomenul de depletare fenomenul de
contaminare a zonei de strat din imediata vecinatate a gaurii de sonda cu
ajutorul curbelor de comportare a straului?
1.2.6 Exercitii 2
'
l.Sa se determine: debitul sondei, distributia presiunii, respectiv a
vitezei In jurul gaurii de sonda considerilnd u.rmiltoarele date:
Presiunea dinarnica pd=IOO bar;
Presiunea p, =120 bar;
Presiunea de saturatie p ,., =40 bar;
Grosimea stratului productiv, h = 25 m;
Penneabilitatea absolutil, k= 200 .J0-
15
m
2
;
Viscozitatea !iteiuiui, ,u,=210-
3
Pa.s;
Factorul de volum, b, =I ,2;
Raza sondei, r, =0, 1 m;
Raza conturului de alimentare, r, =lOOm;
Pentru raza r se considera unnatoarele valori: O,lm; 0,3m;
0,6m; 0,9m; lm; 3m; 6m; 9m; 10m; 30m; 60m; 90m; lOOm.
2. De Ia etalonarea sondei a rezultat urmatoarele date:
Presiunea dinarnica p d =80 bar;
25
Presiunea statica p, =I 00 bar;
Presiunea de saturatie p ,.t =50 bar;
Debitul de lie hid Q =65 m
3
/zi;
Sa se determi11e:
a. Tipul curgerii;
b. Indicele de productivitate;
c. maxim;
d. Sa se traseze curba de comportare a stratului.
3. S-au efectuat doua etalonari ale sondei Ia un timp to, respectiv t
1

De Ia etalonarea sondei Ia timpul to a rezultat urmatoarele date:
Presiunea dinamica p d =85 bar;
Presiunea statica p, = 105 bar;
Presiunea de saturatie p sat =50 bar;
Debitul de lie hid Q =70 m
3
/zi.
De Ia e:r<lor.area sondei Ia timpul t1 a rezultv.t urmatoarele date:
Presiunea dinamica p d =75 bar;
Presiunea statica p, = 100 bar;
Debitul de lichid Q=65 m
3
/zi.
Sa se determine:
a. Tipul curgerii;
b. Indicii de productivitate in cazul celor doua etalon!i...-1;
c.Debitele maxime in cazul celor doua etalonari;
d.Sa se traseze curbele de comportare ale stratului sa se
interpreteze rezultatele.
26
coeficientul de viscozitate, N
1
:
Nl = f.Jz V g I PP
3
In relatiile de mai sus:
u
1
reprezinta tensiunea superficiaHi a 1ichidului, N/m;
p
1
- viscozitatea lichidului, Pa s;
p
1
- densitatea lichidului, kglm
3
;
v ,
1
- viteza superficialii a lichiduhii, rnls;
v sg - viteza superficialii a gazelor, rnls;
d - diametrul interior altevilor, m.
Vitezele superficiale v,
1
v,g se determinii cu relatiile:
v,/
Q1 rb, +baR]
86400A, \. 1 + Ra
(
r l
Po f z
v,g = Q, 86400 A
1
P To
(17)
(18)
(19)
In care b, , b a reprezintii factorul de volum a! titeiului, respectiv factorul de
volum a! apei;
A, - aria sectiunii transversale a tevilor, m
2
;
f - temperatura medie pe sonda, K;
p - presiunea medie pe interval, bar;
RGL - ratia gaze-lichid, m
3
N/m
3
;
r,- ratia de solutie, m
3
N/m
3
;
z -factorul de abatere a! gazelor;
presiunea p
0
= 1 bar temperatura T0 = 273 K.
in functie de valoarea lui N
1
se determinii produsul CN1 , fie cu
relatia (20), fie cu ajutorul diagramei CN
1
= j(N1) din figura 3.
187
!J.h = !J.p- Pmg!J.(v!. I 2g)
AQ'- '
Pmg+ ,M
910
10
d
5
pmg
in care: Pm reprezinta densitatea medie a amestecului bifazic, (kg/m
3
);
g- acceleratia gtavitationala, rn!s
2
;
Q,- debitul de licJ:.id, m
3
/zi;
(12)
M - greutatea unui m
3
de titei mort, impreuna cu apa gazele care 11
insotesc, Nlm\
d- diametrul interior a1 tevilor, m;
vm - viteza amestecului lichid -gaze, rnls;
A - factorul .f'recare.
Densitatea medie a amestecului lichid- gaze Pm, este data de relatia:
Pm = P1 Iii + Pg(l-ti1) (13)
unde: til reprezinta fractia de lichid;
p
1
, p g - densitatea a lichidului, respectiv densitatea medie a gazelor
Ia presiunea medie, kg/m
3

Fractia de lichid li
1
, se determina cu ajutorul unei corelatii bazata pe
date experimentale in functie de urmatorii coeficienti adimensionali :
coeficientul de viteza allichidului N
1
.:
dlv = v,Ii.J Pi I gu,
coeficientulde viteza a! gazelor N gv:
N gv = v,. V P: I ga
coeficientul de diametru, N d :
Nd =dJp,glu
\l'"tJ
(15" . )
(16)
186
1.2. 7 Curgerea eterogena plan- radial a !}i
stationara a unui fluid incompresibil
spre gaura de sonda.
1.2. 7.1 Determinarea debitului sondei ..
Curgerea eterogena are Joe atunci ciind presiunea dinamica de fund
presiunea statica sunt mai mici dedit presiunea de saturatie.
In cazul curgerii eterogene viscozitatea titeiului factorul de volum
al acestuia variazli toarte mult cu presiunea(fig.4). De asemenea, pentru
modelarea curgerii prin zacamant a unui amestec eterogen format din titei
gaze, se va considera permeabilitatea efectiva, respectiv permeabilitatea
relativa a fazelor care curg care depinde de saturatie(fig.9).
"'

"' 1i
"'


k,Jk,
I

k,lk/
I
l
Saturatla In tite!
..
Q tfp inpJmp(lhilit(I/P, rqlntiw1 I'P.nfn; :!fl7P:
ft curba k I k, in fonc{ie de saturafia in {i{ei.
Evinger Muskat au determinat urmatoarea relatie peritni calculul .
debitului de titei in condi!ii de suprafata:
Q, 271kh r,k, 1 k ap
In rJ r, .I>, b,p,
(22)
27
Din relatia de mai sus, rezulta ca daca se varia(ia grupului
k, I k . d . d b' 1 d . . a! d .
-- cu presmnea, se poate etermma e 1tu e (lfel son e1.
b,J.I.,
Din grupul
k, I k
bJ.I. ' produsul b,J.I., este o func(ie de presiune, insa
I t
permeabilitatea relativa a titeiului, k, I k depinde de satura(ia in (itei.
Pentru a exprima permeabilitatea relativa in func(ie de presiune se
procedeaza astfel:
se determina debitul de gaze qg, respectiv de titei, q, Ia o
anumita presiune p :
kg . d p . 27rl'h
qg = B J.l. dr
g g
k, . dp 27fl'h
q, = b,J.I., dr
(23)
(24)
unde B g, b, reprezinta factorul de volum a! gaze! or, respectiv factorul de
volum a! titeiului, iar kg k, sunt permeabilitatile efective ale gazelor
respectiv a titeiului.
Considerand ca ratia gaze-titei, RGT provine din gazele dizolvate in
solutie din gazele libere, aceasta se poate exprima sub urmatoarea forma:
RGT=r +iJL
' n
(25)
in care r, reprezinta rafia de solutie, Nm
3
1m
3
.
Tinand seama de rela(iile (23) (24) rela(ia (25) devine:
k
RGT = r, + _L. !!J.... . .!i
k, J.l. B
g g
(26)
se deterrnina rapotul kg I k, din relatia (26):
28
vremea respectivii.(1952) a fost cea realizatii de Poettman Carpenter care
nu tinea seama nici de fenomenul de alu.TJecare nici de regimul de curgere
determinand in final o corelatie de determinare a factorului de frecare
bifazic.
Evolu(ia acestor metode de determinare a gradientului de presiune in
cazul curgerii fluidelor prin (evile de extrac(ie a constat in luarea in
considerare a fenomenului de alunecarc a regimurilor de curgere care au
loc de-a lungul (evilor de extrac(ie.
Astfel Hagedorn Brown considerii. fenomenul de alunecare dar nu
iau in considera(ie regimul de curgere, determinand in acest mod corelatiile
pentru determinarea frac(iei de lichid a factorului de frecare bifazic.
Mai tarziu Duns Ros, Orkiszewski, Aziz, Govier Fogarasi
considerii. atat fenomenul de alunecare cat regimurile de curgere
deterrninand in acest mod regimul de curgere, frac(ia de lichid, factorul de
frecare bifazic. In plus fata de Beggs Brill considerii. cii. (evile pot
avea un anumit unghi de inclinare cuprins intre 0 90 fa(ii de orizontalii
pentru caml curgerii fluidelor de jos in sus.
Se m<:ntioneazii faptul ca nici una dintre aceste metode nu sunt
general vaiabile, ele avand abateri mai mici sau mai mari in raport cu
valorile presiunilor miisurate in gaura de sondii.
Metoda Hagedorn- Brown
A. Hagedorn K.Brown au pornit de Ia bilantul energetic a! curgerii
intre doua repere de pe tevile de extractie, avand presiunile p
1
p
2
, au
ajuns !a urmatoarea relatie pentru ca!culul gradientului de presiu.TJe:
Q,'M
2
+- A(v!l2g)
Ah Pmg 910'
0
d
5
pmg Pmg D.h
(11)
Din rela(ia (11) rezultii distanta M corespunzatoare caderii de
presiune D.p :
185
unde A este suprafata ocupata de gaze, A
1
este suprafata ocupatii de
lichid, iar A este aria sectiunii tevii de extractie.
Vitezele medii in situ ale lichidului gazelor care se
determina cu urmatoarele relatii:
Q v Q v,
VI = -
1
= __!]_ v :::::: __!_ = -
A
1
e
1
' A e.
(1 0)
Aceste viteze sunt vitezele reale ale lichidului gazelor care sunt
mai mari decat vitezele superficiale ale fazelor respective. Proprietatile
fizice ale fluidelor parametrii geometrici ca: interior al tevilor
de extractie inclinarea acestora, influenteaza valorile parametrilor de mai
sus.
V.2.3.2 Metoda de determinare a gradientului
de presiune
0 data identificate regimurile de curgere, se pune problema
determinarii gradientului de presiune care reprezinta ':ierderea de presiune,
exprimata in bar(Nim
2
) raportata la 1 m de reava de extractie.
Gradientu! de presiune (d p ldh) are urmatoareie componente:
gradientul static, (d p ld h Ln, ;
gradientul datoritafrecarilor, (d p ldh) fr""'';
gradientul datorita acceleratiei, ( d pI d h L, .
n., Hoemenea, gradientul de presiune depinde de o serie de parametrii ca:
debitul de lichid, debitul de gaze, diametrul tevilor de extractie, carac-
teristicile fizice ale fluidelor presiunea Ia care are loc curgerea.
Determinarea gradientului de prcsiune reprezinta o problema destul
de dificiHi, care implica o serie de experimente, masuratori de presiune in
tevHe de extractie elaborarea unor metod.e de calcul care sa conducii la
rezultate cat mai apropiate de datele rezultate din masuratori.
De-a lungul timpului au fost elaborate o serie de metode de
determinare a gradientului de presiune. 0 prima metoda larg acceptata la
184
kg
k,=(RGT-r,) f.J,. B,
Jl, b,
(27)
Prin urmare, raportul k I k, este dependent de presiune deoarece
parametrii r,, f.J
8
p, , B , b, sunt la randullor dependenti de presiune.
0 data determinat rap01tul k I k, pentru o anurnita presiune, din
figura 9 se poate determina saturatia in titei mai departe permeabilitatea
relativa pentru titei, respectiv permeabilitatea relativa pentru gaze.
Determinarea debitului de titei a!. unei sonde pe aceasta cale este
destul de dificila, fiind necesara ratiei gaze-titei, care la randul
ei necesita debitului de titei.
Prin urmare, debitul de titei al unei sonde in conditiile curgerii
eterogene se poate determina cu relatia generala:
Q=IP(p,- Pa) (28)
cu mentiunea ca valoarea indicele de productivitate, IP depinde de
presiune, sprc deosebire de cazul curgerii omoge.1'", cwd acesta era constant
in raport cu presiunea.
Prin urmare, debitul de !itei al sondei nu mai este proportional cu
caderea de presiune (p' - p d), deaorece pe masura ce presiunea dinamica
de fund scade, ies tot mai multe gaze din solutie, viscozitatea titeiului
determinand sciiderea mobilitatii acestuia, iar permeabiiitatea efectiva
pentm titei scade ca urmare a saturatiei in gaze.
1.2.7.2. Curbele de comportare a stratului
in cazul curgerii eterogene
In cazul curgerii eterogene aa fost elaborate o serie de metode pentru
determinarea curbelor de comportare a stratului In diferite conditii. in cele
ce urmeaza se vor prezenta trei metode de determinare a acestor curbe
anume: metoda Vogel, metoda Standing metoda Wiggins,
29
Metoda Vogel
Una dintre cele mai utilizate metode C:e detenninare a curbelor de
comporta(e a stratului ill cazui curgerii eterogene, este metoda Vogel care
are Ia baza urmatoarele ipoteze:
sonda nu prezinta zona contaminata;
impuritatile sunt mici(sub 20%).
;::,
In aceste conditii Vogel a determinat In urma unui stUdiu statistic
I
efectuat pe 21 de zaciiminte
1
o ecuatie de gradul 2 pe baza direia sa se poata
detemlina curba de comportare a stratului, aceasta fiind:
_g_ = 1 - o 2 !'!!_ - o s(!'!!_ Y
' ' )
Qmax Pc Pc
(29)
in care Qm, reprezinta debitul corespunzator presiunii dinamice de r.md
nule (pd = 0).
Daca se reprezintii gnfc ecuatia (29), rezulta 0 curbii care poate fi
utilizatii penh-u estimarea , .. oductiv;_tiitii unei >onde tara zona de
permeabilitate mcclificetii care produce dintr-un ziiciimant ir, ;egim de
gaze dizolvate.

i
-OJ
<=
"'
;;
.,
'"'
""'
!
0 ;
0
Debitul
Fig.! 0. Curba de comportare a stratului pentru curgerea bifazica.
30
respectiv de gaze Q, aria sec(iunii transversale a tevii, A
prin care curge amestecullichid -gaze:
Q, Q,
v,, =-i; v,, =A
(6)
Pe baza acestor viteze superficiale rezultate In urma experimentelor
s-au realizat diagrame care permit determinarea regimurilor de
curgere mentionate mai sus.
Viteza amestecului v m este data de suma vitezelor

superficiale ale lichidului gazelor :
vm = v!'l +vsg
(7)
Fractia de Jichid, respectiv frac\ia de gaze de intrarc sunt
definite ca:
r, "' _i1__- = : f.
Q, v,,
(8)
----
J QI+Qg Vm Q,+Q,

Prin unnPc!'z, su.rna fractiilor de lichid gaze egalii cu unitatea.
Viteza de alunecare care reprezintii riiferenta dintre vitezele
medii in situ ale lichidului, respectlv gazelor. Una din
caracteristicile curgerii bifazice consta in curgerea simultana
a doull. faze de densitati si viscozitati d1.ferite. Astfel, faza mai
pu;in densa viscCJasa tinde sa se deplaseze cu o vitezi\ mai
msre decat r..ealalta fazll. .
"
Fractia de lichid, respectiv de g?.ze in situ se determinll. cu
relafile:
A A
s =_!,_. s =--'-
/ A ' ' A
(9)
183
Prin unnare, in cazul ascensiunii fluidelor prin tevile verticale
!nclinate, pe masura ce presiunea, scade, pot apare urmatoarele regimuri de
curgere(fig. 2):
curgere bule;
curgere dopuri;
curgere spuma;
curgere ceata.
,.--...,.....-,
(
;:1
'
':
.-.,
vi:
lce:,s -.. . . . . .
1 '.'' . ,::
. f":. . ..


"''A -r-. o.
' '":'.g \J. '0.
..

T
Curgere cea1;a
Curgere spuma
Curgere dopuri
Curgere bule
_l
Fig.2. Regimurile de curgere de-a
lungui revzior de ex.ruqie.
Pentru modelarea regimurilor de curgere care pot apare in cazul
ascensiunii fluidelor bifazice prin tevile de extractie, in vederea determinarii
gradientului de presiune, au fost definiti o serie de parametrii ca:
viteza superficiala a lichidului v,
1
, respectiv a gaze1or, v,g
care este definita ca fiind raportul dintre debitul de lichid, Q,
182
Tinand seama de faptul ca in urma etalonarii sondei se pot detennina
. - . .
parametrii Q, pd , p,, din relatia (29) rezulta valoarea debitului maxim,
Qm,. . .In aceste conditii dand diferite valori presiunii dinamice de fund, p d ,
rezulta valorile corespunzatoare debitului Q , ceea ce pennite trasarea
curbei de comportare a stratului(fig.10).
Metoda Standing
M.B.Standing a extins relatia lui in cazul sondelor cu zona
de penneabllitate modificata la care eficienta curgerii, E * 1 , obtinand
unnatoarea relatie generalizata:
-=E 1-_!!_ 1,8-0,8 1--d
Q ( p )[ " , .. . p )]
Qm.x . Pc . Pc
(30)
Pentru E = 1 relatia (30) devine identica cu relatia (29) a lui Vogel
este valabila pentru E 5, 1, 5.
o.1l I
u
o.. I "'f
--:; O.SI I I .. '
0..
o, 11 I I I I I I '= F\ Jl i\: \'I
00
0,2 0,4
Qt/Qtr:lax
Fig.ll. Curbele de comportare adimensionale pentru
valori ale eficienfei curgerii cuprinse intre 0,5 $i 1,5.
31
In figura 11 sunt reprezentate curbele de comportare adimensionale
ale stratului In functie de presiunea adimensionala ( p d I p,) debitul
adiemnsional ( Q, I Qmax) pentru valori ale eficientei curgerii cuprinse intre
0,5 1,5 .
Metoda Wiggins
Pentru curgerea trifazica( apa, titei, gaze), in conditiile ill care sonda
nu prezinta zona contaminata, Wiggins propune tratarea separata a fieciirei
faze ill scopul determiniirii unor ecuatii spccifice fiecarei faze, pe baza
cllrora sa se poata trasa curba de comportare a stratului.
Relatiile propuse de Wiggins pentru determinarea curbelor de
comportare ale stratului ill cazul curgerii trifazice sunt urmatoarele:
pentru faza titei
__f1_ = 1- o,52 P d - o,4s(P d )
2
Q,max P, Pc
(31)
pentru faza apa:
...f.k_=1-o,nPd -o,2s(Pd)
2
Qamax Pc p,
(32)
ill care Q. , Q.,., reprezinta debitul de apa, respectiv debitul maxim de apa
... , .. ,_t' ..... H....,...,..;s+, ... ..... ;; ...t.; ..... .,.....,....;,..:r. ..-1.,_ hn-.rl .,... - ()
- ....... _ ... ...... ............ .t' ... .................. ............-... ...... __ --- ............, ra "'
Pentru determinarea curbei de comportare a stratului cu ajutorul
metodei Wiggins se determinll mai intai debitele maxime de apa titei pe
baza datelor de Ia etalonare. Apoi considerand diferite valori pentru
presiunea dinamidi p d, se obtin debitele de titei, debitele de apa debitele
totale corespunzatoare, pe baza relatiilor (31) (32).
32
Conform relatiilor (l) (2) cu adancimea ill acest
2
caz (fig.1) este reprezentata printr-o dreapta de panta (pig+ A, v Pi ).
2d
0
!lz
i(
0
...
h
j\e\ lh
H
HI
L
_L_
.Ut
\
"l"
H
a.
b. c.
pd
Fig. 1. Schemele sonde/or: a. sonda verticala; b. sonde deviata;c. varia{ia
presiunii cu adiincimea in cazu/ ascensiunii lichidului prin {evile de extrac{ie.
V.2.3 Ascensiunea fluidelor bifazice prin
tevile de extractie
, ,
V.2.3.1 Regimurile de curgere
Cand presiunea fluidelor in tevile de extractie pe toata lungimea
acestora devine mai mtca dec8.t presiunea cie ;_;; :;.:;!:.:tiz
iar curgerea devine eterogena. In acest caz proprietatile fizice ale fl uidelor
variazii cu presiunea de-a lungul tevilor de extracfie, iar in urma
gazelor din solutie, titeiul devine mai vascos modificandu-se astfel factorui
de frecare in plus apare fenomenul de alunecare.
Fenomenul de alunecare se produce datorita diferentei dintre
densitatea gazelor $i densitatea lichidului; gazele fiind mai tind sa se
strecoare prin lichid, astfel !neat viteza lor absoluta fata de un reper fix este
mai mare decil.t viteza absoluta a lichidului.
181
in cazul sondelor verticale (fig.! a) presiunea p , In orice punct de
pe tevile de extractie se determina cu relatia:
v
2
h
p = p, + p,gh+A-p,
2d.
: ..
iar In cazul sondelor deviate (fig.! b) presiunea p , va fi data de relatia:
v'l
p = p
2
+ p
1
glcosB + A-p1
2d
(1)
(2)
Pe baza relatiilor (1) (2) se poate determina presiunea dinamica de
fund pentru sondele verticale sondele deviate cu relatiile:
v
2
H
Pd = P
2
+ p,gH + A-p1
2d
v
2
L
PJ = P
2
+ p
1
gLcosB+A-p1
2d
In care: p
1
reprezinta densitatea lichidului, kg/m
3
;
(3)
(4)
h, l- cotele Ia care se afla un punct oarecare pe tevile de extractie,
m;
H, L - adancimea sondei, respectiv lungimea traiectului deviat a!
sondei, m;
8- unghiul de deviere in raport cu verticala, grade;
' 1" 1 1 .
u- ... df"o m;
g- acceleratia gravitationaHi, rn!s
2
;
v- viteza lichidului, rn!s;
A - factorul de frecare.
In relatiile de mai sus viteza lichidului se determina c.u rehqia:
4Q,
v = :mi'
iar factorul de frecare A se determina !n functie de regimul de curgere.
(5)
180
0 data determinata curba de comportare a stratului pentru o anumita
fractie de apii, se poate trasa o familie de curbe de comportare a stratului
pentru diferite valori ale fractiei de apa(fig.l2).
70
50+- - I
til I --,-, j
.D ! !
!! 40 ;
a i ! I
3o +-- i I
i I I
I I I I
20
1
_l I -
,r -,;;
t---+-----1-
I
f, 0,50 -----j

I
l o,2s
1 i I L
o , I 7
- -<--+--- I "'""),.. ' ---1'
0 20 40 60 80 100
Debitul, m
3
/zi
Fig.l2. Curbe/e de comportare a straului
pentru diferite va/o;-i alefracfiei de apii.
120 140
Daca problema alegerii metodei de trasare a curbelor de componare
a stratului este rezolvata, se poate face o analiza a datelor rezultate de Ia
etalonarea sondei periodic. L8. fel caIn cazul curgerii omogene, se pot pune
!n evidenta fenomenele de contaminare a stratului productiv din imediata
apropiere a gaurii de sonda de depletare a stratului productiv cu ajutorul
curbelor de comportare a stratului determinate pentru curgerea eterogena.
1.2.8 Testul 3
1. in ce conditii are Joe curgerea eterogena?
2. Care pararnetrii din ecuatia debitului sondei pentru curgerea eterogena
variaza cu presiunea?
3.Ce metode de determinare a curbei de comportare 1n cazul curgem
eterogene cunollllteti care sunt conditiile in care acestea se aplica?
4.Ce alura are curba de comportare a stratului !n cazul curgerii eterogene?
33
1.2.9 Exercitii 3
'
1. De Ia etalonarea sondei a rezultat unnatoarele date:
Presiunea dinarnica p d =40 bar;
Presiunea statica p, =60 bar;
Presiunea de satura!ie P,.t =90 bar;
Debitul de lichid Q=30 m
3
/zi;
Impuritatile i =5%.
Sa se determine:
a.Tipul curgerii;
b.Indicele de productivitate;
c. Metoda de determinare a curbei de comportare a stratului;
d.Debitul maxim;
e.Sa se traseze curba de comportare a stratului.
2. De Ia etalonarea sondei Ia timpul to a rezultat urmiitoarele date:
Presiunea dinamica p d =45 bar;
Presiunea statica p, =70 bar;
Presiunea de saturatie p sat =95 bar;
Debitul de lichid Q=40 m
3
/zi;
Eficienta curgerii, E = 0, 7.
Sa se detennine:
a.Tipul curgerii;
b. Indkele de productivitate;
c. Metoda de determinare a curbei de comportare a stratului;
d.Debitul maxim;
e. Sa se traseze curba de comportare a stratului.
3. De Ia etalonarea sondei Ia timpul to a rezultat urmatoarele date:
Presiunea dinarnica p d =45 bar;
34
V.2 Ascensiunea fluidelor prin
tevile de extractie

V .2.1 Principii generate
In functie de presiunea fluidelor in timpul ascensiunii acestora prin
tevile de extractie curgerea poate sa fie monofazica bifazica (trifazica) sau
combinata (monofazica ~ bi sau trifazica). Prin urmare curgerea fluidelor
prin tevile de extractie va fi :
monofazica atunci cand presiunea de-a lungul tevilor de
extractie este mai mare decllt presiunea de
saturatie( p > p sat);
bi sau trifazica atunci cand presiunea de-a lungul tevilor de
extractie este mai mica ded'.t presiunea de saturatie
(p < Pwt );
combinata atunci cil.nd pe o anumita lungime a tevilor de
extractie presiunea este mai mare dedit presiunea de
saturatie( p > p sat), determinand o curgere omogena, iar pe
restul lungimii tevilor de extractie presiunea scade sub
presiunea de saturape( p < p sat), determinand o curgere
... "' ' r._ -! - '!t.
ou:azu;.a ::sC:tu w.acu...Lvu.
V.2.2 Ascensiunea lichidului prin tevile de
extractie
'
In cazul ascensiuuii lichidului prin teviie de extractie atat presiunea
din capul de eruptie p
2
, cat ~ presiunea dinarnica de fund p d, sum mm
mari decat presiunea de saturatie Psat.
179
V.1 Obiective
Aceasta unitate de invatare prezintil notiunF cu privire Ia ascensiunea
fluidelor prin tevile de extractie verticale, precum modul de realizarea a
analizei nodale in cazul sondelor exploatate prin erup(ie naturala.
Obiectivele urmarite in cadrul acestei unitati de invatare sunt:
Identificarea tipurilor de curgere a fluidelor prin tevi;
Determinrea variatiei presiunii !ichidului de-a lungul
tevilor de extractie;
Determinrea variatiei presiunii fluidelor bifazice de-a
lungul tevilor de extractie;
Realizarea practica a analizei nodale in general analiza
nodala aplicata in cazul unei sonde in eruptie naturala.
Prin parcurgerea aceastiiei Unitati de invatare studentul
notiunile de bazii privind curgerea fluidelor prin tevile de extractie. De
asemenea, prin intermediul exemplelor de calcul se aprofundarea
acestor notiuni perceperea mai buna a fenomeneior specifice curgerii prin
tevile de extractie.
178
Presiunea statica Pc =70 bar;
Presiunea de saturatie p '"' =95 bar;
Debitul de lichid Q =45 m
3
/zi;
Impuritatile i = 50%.
Sa se determine:
a.Tipul curgerii;
b.Indicele de productivitate;
c.Metoda de determinare a curbei de comportare a stratului;
d.Debitul maxim;
e.Sa se traseze curba de comportare a stratului.
1.3 Raspunsurile testelor
exercitiilor
'
Raspunsuri/e testului 1
l.Presiunea statica sau presiunea pe conturul de alimentare
reprezintii acea presiune miisuratii sau estimatii Ia media perforaturilor cu
sonda in chi sa ( Q = 0), iar presiunea dimtinicii de fund este acea presiune
masurata sau estimatii Ia media perforaturilcr in timp ce sonda produce un
anumit debit Q(cu sonda curgand).
2.Presiunea de saturatie reprezinta presiunea Ia care apar primele
bule de gaze.Aceasta se determina pe baza teste lor efectuate in autoclava
asupra unei probe de fluid prelevate din sonda sau analitic.
3.Ratia gaze-titei reprezinta raportul dintre debitul de gaze debitul
de titei masurate in conditii de suprafata, iar ratia de solutie reprezinta
cantitatea de gaze dizolvate intr-un metru ctib de titei :ncrt aflat in anu;nite
conditii de presiune temperatura.
4.Caderea de presiune strat-sonda reprezinta diferenta dintre
presiunea staticii presiunea dinamicii de fund.
35
5.Curgerea omogena are loc atunci dind preshmea dinamica,
respectiv presiunea statica sunt mai mari dedit presiunea de saturatie.
Curgerea eterogena are loc atunci cand presiunea dinamica presiunea
statica sunt mai mici decat presiunea de saturatie.
Raspunsurile exercifiilor 1
l.Presiunea de saturatie = 91,68 bara.
2.Curgerea este combinata.
Raspunsurile testului 2
l.Curgerea plan-radiala stationara spre gaura de sonda are Joe in
urmatoarele conditii:
stratul productiv are grosime constantii;
stratul productiv este omogen izotrop;
presiunea pe conturul de alimentare este constanL'\ In timp;
sonda este vertical!\;
sonda este perfecta din punct de vedere hidrodinamic;
fluidul este incompresibil;
curgerea fluidului prin zacamant este omogena.
2. Pentru determinarea distribuliei presiunii in jurul gaurii de sonda
se pleaca de la ecuatia generala de curgere plan-radiala stationara
' 4 O ,. O - -- - , '1 0 O 0 y "-- o ,,....J _ ... -
spre gaura ae sonaa a unw nu1u .111 '-'Vv.&.uvua ...;..
1 d . i d ( d P l 0 C d' "1 I 1 . - I
c1 m nee: - -- r-) = . on t\11 e a tm:ta sunt: a raza
r dr dr
sondei r, cor::spunde presiunea dina1nica p d, iar !a raza conturului
de alimentare r, corespunde presiunea statica p, .
3. Pentru determinarea distributiei vitezei in jurul gaurii de sonda se
pleaca de la legea lui Darcy: v = !._ d p unde k este permeabilitatea
;.t dr
36
V. Ascensiunea fluidelor prin
tevile de extractie i analiza
nod ala
Cuprins
V .1 Obiective.. .... . .. .. ... .. ........ ......... ... ....................................... ..... .... ..... . . .. 178
V.2 Ascensiunea fluidelor prin tevile de extractie ..................................... 179
V .2.1 Principii general e................................................................. 179
V.2.2 Ascensiunea lichidului prin tevile de extractie .................... .179
V .2.3 Ascensiunea fluidelor bifazice prin tevile de extracfie........ 181
V.2.3.1 Regimuri1e de curgere .............................................. 181
V .2.3.1 Metode de determinare a gradientului de presiune ... 184
V.2.4 Ascensiunea combinatji a lichidului fluidului bifazic prin
tevile de extractie ...................... :: ...... : .. : ........................................ 195
V.3. Analiza nodala sau corelatia de functionare strat-sonda .................... 197
V.3.1 Analiza nodala in cazul unei sonde in eruptie naturala ....... 198
V.4 Testul1 ............................................................................................ 200
V.S Exercitiil ......................................................................................... 201
V.6 Raspunsurile testelor exercitiilor ................................................. 203
V.7 Lucrarea de verificare .................................................... 207
Rezumat. ................................................................................................ 207
Bibliografie.V ........................................................................................ 208
177
Prin punerea !:1 productie prin denivelare cu gaze comprimate se
realizeaza, ca !a metoda de punere in productie prin denivelare cu piston,
evacuarea unui volum de lichid care conduce Ia scurtarea coloanei .de lichid
din gaura de sonda deci Ia presiunii acesteia. Prin urmare, se
pleaca tot de la conditia de pomire pentru a determina volumul de lichid
care trebuie evacuat. in final se determina presiunea gazelor necesara
evacuarii acestui voium de iichid. Se mentioneazii ca aceasta metoda se
aplica acolo unde exista posibilitatea racordarii la o retea de conducte de
gaze.
Pu1'1erea in productie a sondelor prin denivelare cu azot se aplica i;1
general Ia sondele de mare adancime presupune evacuarea lichidului din
tevi!e de extractie piir)a,Ia 50 m deasupra valvei de circulatie laterala cu
ajutorul azotului gazosi ,Deoarece azotul se aduce Ia sonda in stare lichida
este necesar sa se detennine volunml de azot lichid necesar executarii
operatiei, precum presiunea de injectie a azotului gazos prin tevile de
extractie.
Bibliografie
1. Tocan, I.:Extractia petrolului. Pregiitirea sonde/or pentru exploatare
punere fn producfie, Editura Tehnica, Bucureti, 1998.
2. Nicolescu, N.: !nterven{ii, repara{ii $i probe de produc(ie Ia sonde,
Editura Didactica Pedagogica, Bucureti, 1985.
,
n,.,....,.""'"'"" ,-. ("',..,1,...1.., "1\.,f D. t;to.;.,,[.,,; c-1 rrr.""orrov nrror;roto ... ,,.,.J
... ............., ...................J ...., . -u ... -,.v. r,- ........ :r ----..... -, . ---
l,Editura 1993.
176
absoluta a stratului, p-viscozitatea titeiului. dpldr- derivata presiunii in
raport cu raza r.
4.Alurile graficelor distributiei presitmii vitezei In jurul gaurii de
sonda sunt prezentate In figura de mai
r:::j:::1\ p
: > : I
!m:
'.!ll : \ : '
::; :
: Q. :
: j
'ml '4>
'c:
'2Lt
:ill:
:a: i v : --+
: : rc
-... -r s
Raza
JOS.
Din aceasta figura se observll
ca viteza fluidului are cele mai mari
valori in apropierea gllurii de sondll
ceea ce conduce Ia antrenarea
nisipului qin strat in gaura de sondll in
cazul stratelor slab consolidate.
Efectul acestui fenomen constll In
formarea unor caveme in apropierea gaurii de sondll, care in anumite
condi!ii pot deveni instabile conduciind Ia stratului
in consecintllla deteriorarea coloanei.
De asemenea, sc observa ell in apropierea gaurii de sondll presiunea
are o scadere intr-un litm mai accentuat. S-a constata: eli sc pierde
aproximativ 113 din de .. rgia
S.Debitul sonde! In conditii de ziici\mant se d;:termina pornind de Ia
relatia: Q = v A ( v reprezintll viteza
z

___ . :')
!---- ...
-:-,-f--f'- j : I
: : ! : I
hi I : I j' ; I
i I ; ; ' : I
i : I : X


fluidului corespunziitoar<' razei r , iar A
reprezintll aria lateralll a ci1indrului de raza
r ( A= 2:rrh ).
Debitul in ccndi!ii de zaciimant:
k p,- PJ . .!. . 2mh
Q=tt. lnr' r
v
.,
27!kh(p,- pd)
I
r_
pn-"-
r,
Debitul In conditii de suprafata:
Q = Znkh(p' - P J) ( sonda . ideala)
bpln r,
r,
27!kh(p, - P J) ( sonda
sau Q= [ il
ph s+ln r,)j
reala) In care b reprezintll factorul de volum al titeiului, h -grosimea
37
stratului productiv,m; p-viscozitatea dinamica a lichidului, Pa.s; k-
permeabilitatea absoluta, m
2
; r, -raza sondei, m; r,- raza conturu!ui de
alimentare, m; p d- presiunea dinamica de fund, Pa; p, - presiunea statica,
Pa, s- factorul skin.
6.Indicele de productivitate aratll cat produce o sondll corespunzlltor
unei presiuni diferentiale ( p, - p d) egala cu I bar, acesta fiind constant in
cazu! curgerii omogene deoarece produsul Jl b se considera constant in
raport cu presiunea. Indicele de productivitate ideal se determina cu relatia:
IP
2
1/kh sau JP = ____.Q.
pbln(::) Pc- Pd
Indicele de productivitate real se determina cu relatia
IP,. =
21/kh
pb[s+ln(::)].
7 .Curba de comportare a stratului sau curba IPR (Inflow
Performance Relationships) este defmita de functia debit= f(presiune) i
caracterizeazll curgerea fluidului din strat in gaura de sonda, a!ura acesteia
pentru curgerea omogena fiind prezentata in figura de mai jos.
ill



p,
,...(]
0.

I u.
I
r----------
L_ -+
0 Ci Omro:
Debitul
S.Identificarea fenomenului de contaminare a zonei de strat din jurul
gllurii de sondli, respectiv de depletare a stratului productiv se poate realiza
cu ajutorul curbelor de comportare ale stratului trasate pe baza datelor de Ia
etalonarea sondei inregistrate Ia diferite perioade de timp i comparandu-le
cu cele inregistrate Ia un timp t1 luat ca martor.
38
IV.6 Lucrarea de verificare
1. Sa se analizeze metodele de punere in productie a sondelor sll
se evidentieze avantajele i dezavantajele acestora.
Rezumat
Dupa ce sonda a fost foratll i perforatll, se instaleazii echipamentul
specific punerii in productie a sondei, urmand sa se inceapa procedurile de
de lucru in scopul provocarii afluxului fluidului din strat in gaura de sonda.
Metodele de punere in productie a unei sonde se bazeaza fie pe
reducerea densitlltii fluidului existent in gaura de sondll, fie pe reducerea
inaltimii coloanei de fluid din gaura de sondll. Prin urmare, punerea in
productie a unei sonde se poate realiza prin circulatie, prin denivelare cu
p:ston, respectiv cu gaze, respectiv azot.
Se mentioneazll ca procedurile de lucru i echipamentele utilizate Ia
punerea !n productie a sondelor diferll in functie de adancimea acestora.
Punerea in productie prin circulatie presupune inlocuirea treptatll a
noroiului din sonda cu un fluid mai Uor care sa permitli pomirea sondei. In
acest caz este necesar sll se determine densitatea fluidului cu care tre buie
inlocuit noroiul, precum presiunea maxima Ia agregat i a numllrului de
- - , - ---- . -- ___ .._,c.;:
ag:ft;:gau;;; ll!,;V!;;::iUJ..
Punerea in productie prin denivelare cu piston presupune evacuarea
din sondli a unui anumit volum de lichid, astfel incat presiunea coloanei de
fluid rfunasll in sonda sa devina egala sau mai mare cu presiunea de
zacamant. Pentru a determina vo!umul de lichid care trebme evacuat din
sonda se pleaca de Ia condijia de pornire (presiunea coloanei de lich.id din
gaura de sonda sii fie mai mica decat presiunea de zacamant). De asemenea,
este necesar sa se determine numllrul de maruri efectuate cu pistonul pentru
a evacua volumul de lichid determinat anterior.
175
Raspunsurile, exercifiilor 1
1. a. Densitatea fluidului cu care trebuie inlocuit noroiul din sonda
pentru ca sonda sa porneasca, p, = 810,86 kg/m
3
.
b. Programul de punere in productie prin circulatie: se circula
noroiul pentru omogenizare; se noroiul cu apa sarata de densitate
1100 kg/m
3
; se apa sarata de densitate 1100 kg/m
3
cu titei de
densitate 810,86 kg/m
3
; se lasa sonda in pauza aviind ventilul de pe bratu!
stang deschis, iar eel de pe bratul drept inchis i se urmarete comportarea
ei. Daca dupa inlocuirea apei cu titei sonda nu atw1ci se trece !a
efectuarea unor tratamente de stimulare. Daca nici dupa efectuarea
tratamentelor de stimulare sonda nu pornete, atunci se realizeaza un dop de
ciment in dreptul perforaturilor, se reperforeaza mai sus dupa care se reia
procedura de punere in productie prin circulatie.
c. Presiunea maxima Ia agregat este p= =85,4 bar. Se a!ege un
agregat ACF-350 a carei presiune maxima este 350 bar. N=arul de
agregate este: 2(unul pentru efectuarea OoJeratiei i unul de rezerva).
2. a. Denivelarea care trebuie realizata pentru ca sonda sll poata
porni este: t:.h = 678,3 m.
b. Numarul de efectuate cu pistonul pentru realizarea
denivelarii l'!.h este n = 17.
3. a.Denivelarea care trebuie realizata pentru ca sonda sa po:neasca:
M=346,6m.
b.Presiunea gazelor necesara pentru realizare& denivelfuii llh in
conditiile injectarii gazelor prin tevi p = 51,36 bar, respectiv prin
inelar este p = 137,58 bar.
4. a. Presiunea de injectie prin tubing a azotului gazos: p, =289 bar.
b.Volumul de azot lichid necesar punerii in productie a sondelor:
V.otal (LN2 )= 5389 1.
174
t
p,
p.,
Pa [_.
...
' '.
' .,
I
' .
p$a\ .. ..
I
'<t-.
', .....
' .
p.,. ",-----------;___,____::
u
Omaa Omaxa Qmltl(1 0 Qmax3 OmiiX1
Contaminarea zonei de strat Depletarea stratului productiv
din imediata veciniitate a giiurii de sonda.
in cazul depletarii stratului productiv, indiceie de productivitate nu
se modifidl, insa presiunea de zacamant scade, conducand Ia scaderea
debitului maxim a! sondei, iar in cazul contaminarii stratului productiv are
loc scaderea indicelui de productivitate conducand, de asemenea Ia scaderea
debituiui maxim.
Raspunsurile exercifiilor 2
1 D
.. , 1 d . 4' ./ .
. ent ..u son e1= _...... , :y z1.
Distributia presillllii vitezei in jurul gaurii de sonda.
Tabelul 1. Rezultatele calcu/el'Jr cfectuate pentru determinarea pres;umi $i vitezei
Jin juru{giiurii de sonda.
i Raza, r Preoiunea, p Viteza, v
bar L_ . .!:m::__ __
u,t 1 ;oo i [

I
...__
o,3 103,181 -r-
nl\ I 105.188 I !
. . -'-- - - . . - _:.._ _ __,
0,9 i
I 106 '67 i 2 8"- lG'' I
I 1, I ,o I ---+---' _::,=2._'_ I
3,0 ' 109,847 I 9,65110-' :
---- __.J_____ .. __ ,
'
1
6,0 ! i 11,854 ! 4,8_25 1 rr-
6
.J
t- ----------1-
I
90 I 11"<0?8 ! ;
' - ' OJ 1 ._.,h I ... i I
r- 10,0 1 !3,333 2,895 IG ___ ., __
1 30,0 _j_ 116,514 i 9,65110-
7
j
l
i 60,0-- I_ 118,521 4,825 10-: I'
9o,o I 119,695 j; 3,21710'
100,0 -t- 120 . 2,89510
7
J
39
Rezultatele calculelor prezentate In tabelul 1 se reprezintii grafic In
figurile de mai jos.
1201
116 l .. .. ' . !
i
112 . \ l-
Pi J
-108 ''"i- ... f --
i i
104 ___ J_ - ____ , ________J
i i
i I

o ro 100
,,
Distribufia presiunii in jurul gaurii de sonda.
3-lo- r--r---:---:------
2,4.10-4
UH0-
4
V;
L2-10-.
6-10-,
00
20 40 60 80 100
,,
Distributia vitezei fn jurul gaurii de sonda
1. a. Tipul curgerii: omogenli;
b. Inicele de productivitate IP= 3,25 m
3
/zi bar;
c. Debitul maxim Qmax= 162,5 m
3
/zi.
d. Curba de comportare a stratului:

60
I
!
.:

>>ao
jQ 40 80
0
Q;
Curba de comport are a stratului
40
3. Metoda de punere In producfie prin circulatie presupune inlocuirea
treptata a noroiului din sonda cu un fluid mai care sa permitii pomirea
sondei.
4. Conditia de Ia care se pleaca pentru determinarea densitii!ii
fluidului cu care trebuie inlocuit noroiul in cazul punerii in producJ:ie prin
circulaJ:ie este: p, g H , unde p, reprezintii presiunea de zacamant;
H- adancimea sondei; Pi -densitatea licbidului cu care trebuie inlocuit
noroiul din sonda; g- acceleratia gravitaJ:ionala.
5. a.
6. Punerea In producJ:ie prin denivelare cu piston presupune
evacuarea unui anumit volum de licbid din sonda astfel !neat presiunea
coloanei de lichid riimasa in sondii sa devinii egala sau mai mare cu
presiunea de zaciimant. Pistonarea se poate aplica pana Ia adancimea de
2000m.
7. Denivelarea fj}z care trebuie realizata pentru ca sonda sa
pomeascii se determina din condiJ:ia de pornire a sondei: p, (H- fj}z)pig
unde p, reprezinta presiunea de zaciimant; H- adancimea sondei; pi -
densitatea apei siirate din sonda; g- acceleraJ:ia gravitaJ:ionala.
8. Punerea in producJ:ie prin denivelare cu gaze comprimate
presupune injectarea gazelor comprimate prin spafiul inelar Ia o anumitii
presiune In scopul evacuarii din sonda a unui volum V de licbid, astfel !neat
presiunea coloanei de !ichid ramasa In sonda dupii scurgerea gazelor, sa fie
<011 moi mir.fi rlecat presiunea de zaciimant si sa permitii pomirea
sondei.
9. Punerea 1n producJ:ie prin denivelare cu azot presupune injectarea
prin revile de extractie (in timp ce valva de circulatie laterala este deschisa)
a unui volum de azot gazos calculat, pana Ia adancimea de circa 50m
deasupra valvei de circulatie laterala pentru a evita patrunderea azotului
gazes in spaJ:iul inelar. Dupa aceea se incbide valva de circulatie lateralii
se descbide sonda pe duza fixa sau reglabila, se evacueazii azotul gazos Ia
urmand sa se monitorizeze comportarea sondei.
173
adancimea de fixare a valvei de circulatie laterala Hv = 3700 m;
diametrul interior al coloanei de exploatare, D, = 0,127 m;
diametrul exterior al tevilor de extractie, d. = 2 7 I 8 in (0,073m);
diametrul interior al tevilor de extractie, d, = 2,5 in (0,0635m);
densitatea apei sarate, Pa = 1100 kglm
3
;
Sa se determine:
a. Presiunea de injectie prin tubing a azotului gazos;
b. Volumul de azot lichid necesar punerii in productie a
sonde! or.
IV.5 Raspunsurile testului
'i exercitiilor
Raspunsurile testului 1
1. Punerea in productie a sondelor reprezinta operatia prin care se
reduce presiunea coloanei de fluid din gaura de sonda, astfel incat sil se
creeze o ciidere de presiune strat- sondii suficient de mare pentru a provoca
afluxul fluidului din strat in gaura de sonda.
2. Metodele uzuale de pomire a sondelor sunt: punerea in productie
prin circulatie, punerea in productie prin denivelare cu piston sau prin
pistonare, punerea in productie prin denivelare cu gaze comprimate
punerea In productte prm deniveiare cu azo1.
Pentru sondele de mica medie adancime se folosesc primele trei
metode de punere in productie (prin circulatie, prin pistonare prin
denivelare cu gaze comprimate), iar pentru sondele de mare adancime se
folosesc de obicei metodele de punere in productie prin circulatie i prin
denivelare cu azot. Se mentioneaza ca procedura de lucru de Ia punerea in
productie prin circulatie a sondelor de mare adancime difera de cea
corespunzi'itoare sondelor de mica medie adancime.
172
3. a.Tipul curgerii: omogena
b. Indicii de productivitate In cazul celor doua etalonari:
IPt=3,5 m
3
/zi bar; IP
2
=2,6 m
3
/zi bar.
c.Debitele maxime In cazul celor dou!l etalon!lri:
Qmaxl = 192,5 m
3
/zi; Qmax2 = 130 m
3
/zi
d.Curbele de comportare a stratului

I
i
106 .. T ..
I
p1J 92 t .
- ,
P
2
j 78 - :--- ---!-- -1
. l .
64 --
!

0 40 80 120 160 200
Q1;,Q2;
Curbele de comportare a stratului
Din figura de mai sus se observa eli atilt indicele de productivitate,
cat presiunea static!\ au scazut, ceea ce evidentiaza atilt fenomenul de
contaminare in jurul gaurii de sonda cat fenomenul de depletare a stratului
productiv. Se recomanda stimularea sondei pentru indep!lrtarea fenomenului
de contaminare, cat initierea unui proces de menpnere a presiunii de
zacamant(injectie de apa, de gaze etc).
Raspunsurile testului 3
l.Curgerea eterogenii are Joe atunci cand presiunea dinamicii de fund
presiunea staticll sunt mai mici dedit presiunea de saturatie.
2.Parametrii din ecuatia debitului sondei pentru curgerea eterogena
care variazii cu presiunea sunt: permeabilitatea relativii a titeiuluik,,
viscozitatea titeiului,u,, factorul de volum a! titeiuluib,.
41
J.Metodele de determinare a curbei de comportare a stratului in
cazul curgerii eterogene sunt:
metoda Vogel:
o sonda nu prezinta zona contaminata;
o impuritatile sunt mici(sub 20%).
metoda Standing:
o sonda prezinta zona contaminata( eficienta curgerii
E 1,5);
o impuritiitile sunt mici(sub 20%).
metoda Wiggins
o sonda nu prezinta zona contaminatii;
o sonda produce cu imp uri tati
4.Curba de comportare a
stratului in cazul curgerii
eterogene are alura une1
parabole, avand !n vedere ca

;::
- .\;
indiferent de metoda utilizata,
ecuatia care stii ia acestei
curbe este de gradul 2.
0
0 Dehitu:
Rasounsurile exercttfilor 3
. '
1, a. Curgcrea este eterogena
b. L'ldicele de productivitate, IP= 1,5 m
3
/zi bar;
c. Metod2 de determinare a curbei de comportare a stratului:
metoda Vogel;
d. Debitul maxim, Q,nax= 58,69 m
3
/zi;
e. Curba de comportare a stratului:
42



diametrul interior al tevilor de extractie,
(0,0635rn);
densitatea apei sarate, p a = 1100 kg/m
3
;
d; = 2,5in
adancimea de scufundare a pistonului in lichid, h, = 150 m .
Sa se determine:
a. Denivelarea care trebuie realizatii pentru ca sonda sa
poata porni;
b. Numiirul de efectuate cu pistonul pentru
realizarea denivelarii determinate la punctul a.
3. La o sonda Ia care se aplica punerea in productie prin denivelare
cu gaze se cunosc urmatoarele date:

adancimea sondei, H = 2200 m;

diametrul interior a! coloanei de exploatare, D; = 0,127 m;

diarnetrul exterior al tevilor de extracti:e, d' = 2 7 /8 in
(0 073m
' '

diarr.etrul interior a1 tevilor de extmqie, d, = 2,5 m
(0,0635m);
densitarea apei sarate, Pa = 1100 kg/m
3
;
presiunea de ziiciimant, p, = 200 bar.
Sa se determine:
a. Denivelarea care trebuie realizata per,1ru ca sor.da sa
pcmeasca;
b. Presiunea gazelor necesarli pei!tm realizarea deniveUirii
de Ia punctul a. in conditiile ir1jecti:'ii gazelor prin teYi,
respectiv prin spaJiul inelar.
'/ La o sonda la care se aplica punerea in productie prin denivelare
cu azot se cunosc urmatoarele daie:

adancimea de fixare a packerului permanent H, = 4200 m;
171
IV.4 Exercitii 1
'
1. La o sonda !a care se aplica punerea in productie prin circulatie
se cunosc urmatoarele date:
adancimea sondei, H = 2200 m;
diametml interior a! coloanei de exploatare, D, = 0,127 m;
diametml exterior a! tevilor de extractie, d, = 2 7 I 8 in
(0,073m);
diametrul interior a! tevilor de extrac(ie, d, = 2,5 in
(0,0635m);
densitatea noroiului, Pn = 1275 kg/m
3
;
viscozitatea noroiului, fin = 30 10-
3
Pa.s;
presiunea de zacamant, p' = 175 bar;
debitul de pompare a! noroiului, q n = 0,5 m
3
/min.
Sa se detennine:
a. Densitatea fluidului cu care trebuie inlocuit noroiul din
sondii pentm ca sonda sa pomeascii;
b. Programul de punere in productie;
c. Presiunea maxima !a agregat numiiml de agregate
necesare punerii in productie.
2. La o sondii !a care se aplica punerea in productie prin denivelare
cu piston se cunosc urmatoarele date:
adancimea sondei, H = 2300 m;
diametrul interior al coloanei de exploatare, D, = 0,127 m;
diametrul exterior a! tevilor de extractie, d, = 2 7 I 8 in
(0,073m);
170
Tabelul2. Varia{ia presiunii
yo ' -
Presiunea, Debitul,
bar m
3
/zi
0 58,69
10 55,43
20 49,56
I 30 41,08
40 30,00
50 16,30
60 0,00
4S-
JJ
Po I
_J 241
d - - --- -------
00
12 14
Q;
---
36 4S 60
Curba de comportare a stratului- metoda Vogel.
2. a. Tipul curgerii: eterogena;
b. Indicele de productivitate, IP=. 1,6 m
3
/zi bar;
c. Metoda de determinare a curbei de comportare a stratului:
Standing;
d.Debitul maxim, Qmax=100 m
3
/zi;
e.Curba de comportare a stratu1ui.
Tabelul 3. Varia{ia presiunii
1 aeozrutw- meroaa i)Ianamg.
Presiunea, Debitul,
bar m
3
/zi
0 86,8
10 79,2
20 70,0
30 59,2
40 46,8
----
50 32,8
60 17,2
70 0,0
3.a.Tipul curgerii: eterogenii

48
Pdi
-32
I
i - .
I
i
----+ -----------
!
'
!
''1"
-}- ... ----
i-
:r ,. 1
0 00 w
Qj
Curba de comportare a stratului- metoda Standing.
b. Indicele de productivitate, IP= 1,8 m
3
/zi.bar
c. Metoda de determinare a curbei de comportare a stratului: Wiggins
43
d.Debitu1 maxim, Qmax= 101,534 m
3
/zi;
e. Curba de comportarea a stratu1ui:
Tab - ..,....... . . ' ..... ..... Y' "'........... u v ........... H......... .. ...... ........ '. "66H""''
Presiunea, Debitul de titei, Debitu1 de apa, Debitu11ichid,
bar m
3
/zi m
3
/zi m
3
/zi
0 48,14 53,39 101,53
10 44,09 47,59 91,68
20 39,10 41,18 80,29
30 33,17 34,16 67,34
40 26,29 26,54 52,83
50 18,47 18,30 36,77
60 9,70 9,45 19,16
70 0,00 0,00 0,00

.70.
. ' l
: I I
--------t------ ---
' I I
48 ;
I; I I II
1 I ' .
-32 -------+--------l------ ---1-------i---
l ' ! l
l ! . !
! ' !
l ; ! \
... 'r 1 rr:t 1
0 24 4& 72 96 120
.o. Qj .101.534.
Curba de comportare a stratului- metoda Wiggins.
44
V(LN
2
) = v.(GN
2
)1,5443
(19)
volumul total de azot 1ichid
V",,
1
(LN,)= V(LN,)+ 10%V(LN2 )+ 200/
(20)
unde 10% din volumul de azot Jichid se considera pentru compensarea
pierderilor, iar 200 I sunt necesari pentru racirea pompei triplex.
IV.3 Testul1
1. Ce reprezintii punerea in producpe a sondelor?
2. Ce metode de punere in productie a sondelor
3. Ce presupune metoda de punere in productie prin circulatie?
4. Care este conditia de Ia care se plead!. pentru determinarea
densitatii fluidului cu care trebuie in!ocuit noroiul in cazul
punerii in productie prin circulatie?
5. Care din urmatoarele relatii de calcul pentru determinarea
presiunii maxirne Ia agregat este corectii:
Hv
2
a. p_=(p.-pJgH+A--P.
2.d,
Hv
2
b. Pnmx = p,gH + A--p,
2d;
, Hv
2
\.i, l-'max ="" ---- Pt
2d,
6. Ce presupune punerea in productie prin denivelare cu piston
piina Ia ce adiincime se aplica?
7. Din ce conditie se determina denivelarea M care trebuie
realizata pentru ca sonda sa pomeasca?
8. In ce constii punerea in productie prin denivelare cu gaze
comprimate?
9. In ce consta punerea in productie prin denivelare cu azot?
169


se determina presiunea de pomp are Ia capul de eruptie, p,
din diagrama din figura 10.
se calculeaza presiunea temperatura medie ale coloanei de
azot din sonda;
Pm
p, + PJ
2
t, + t f
Tm =
2
+ 273,15
(16)
(17)
unde t, este temperatura azotului gazos Ia din converter ( t, =
25-30C), iar t
1
este temperatura de fund a sondei.
E
m
Q)
_!;
0
c
O
Y fVV 'VV ,;lVV '"+VV ;.;vv vv-..- '"
I til I 1 JJ )f
\
em
3000
---- --4-


4000

t '

sooo' ' , ' , , , . , , ,
100 200 J:X) 400 500 600 700
Presiunea din sonda, bar
1 0. Diagrama pentnt determinarea presiunii
de injecfie [a suprafafiia azotului gazos.
se determina volurnul de azot gazos necesar punem in
productie a sondei:
V,(GN,)= pJJ:.!i
@ Tm Po
(18)
volurnul de azot lichid (LN2):
168
1.4 Lucrarea de verificare
1. Sii se demonstreze cum se determina distributia presiunii
vitezei in jurul giiurii de sondi\, precum ecuatia de
a debitului sondei in cazul curgerii omogene plan-radiale
stationare a unui fluid incompresibil spre gaura de sondii.
2. Curbele de comportare a stratului pentru curgerea omogena ,
respectiv eterogena modul de utilizare a acestora pentru
identificarea fenomenelor de contaminare a zonei de strat din
imediata vecinatate a sondei de depletare a stratului.
Rezumat
Stabilirea tipurilor de curgere prin mediul poros se realizeazii
comparand presiunea dinamica de fund, respectiv presiunea staticii cu :
presiunea de saturatie sau prin compararea ratiei de solutie, r, cu ratia gaze-
titei, RGT. Tipurile de curgere care se pot identifica sunt: curgerea
omogenii, curgerea eterogena curgerea combinatii. 0 data cu aceste tipuri
de curgere se definesc parametrii ca: presiunea dinamica de fund, presiunea .
staticii, presiunea diferentiala, presiuea de saturatie, ratia gaze-titei ratia , -.
de solutie. Pentru presiunea de saturatie se prezintii relatia lui Standing.
Tn nrP.?inHi f"nnrl1tii1P 't"n f"<;tt"P .o.:tt'P ln,. f'llf'(JP.f'P.<;t nrnno,:on'S
--- -------------- -- --- ----- ---- --- ------o----
plan-radiala stationara a unui fluid incompresibil spre gaura de sonda,
determinarea distributiei presiunii vitezei in jurul giiurii de sonda,
determinarea debitului sondei, indice!ui de productivitate, eticientei curgerii
a curbe!or de comportare a stratului sau a curbelor IPR.
45
De asemenea, se prezinta modul in care se pot pune in evidenta
fenomenele de contaminare a zonei de strat din apropierea gaurii de sonda
de depletare a stratului productiv cu ajutorul curbelor IPR.
0 alta problema care se abordeaza in cadrul acestei unitati de
invatare, este curgerea eterogena plan-radiala stationara a unui fluid
incompresibil spre gaura de sonda. $i in acest caz se prezinta modul de
determinare a debitului sondei a curbelor IPR. Pentru trasarea curbelor
IPR s-au prezentat metodele Vogel, Standing Wiggins.
La fel ca 1n cazul curgerii omogene, se pot pune in evidenta
fenomenele de contarninare a stratuiui productiv din imediata apropiere a
gaurii de sonda de depletare a stratului productiv cu ajutorul curbelor IPR
determinate pentru curgerea eterogena Ia diferite intervale de timp.
Bibliografie I
1. Cretu,I.: Hidraulica general a subteranii, Editura Didactica
Pedagogica, 1983.
2. Marcu, M.:Extrac{ia petrolului. Aplicafii numerice fn erupfia naturalii
erupfia artificialii, Editura Universitatii Petrol- Gaze din 2005.
3. Minescu, F.: Fizico-chimia ziiciimintelor de hidrocarburi, vol.l, Editura
Universitatii Petrol- Gaze din 1994.
4. Popescu, C., Co1oja, M.P.: Extrac(ia fifeiului #gaze/or asociate, vol. 1,
Editura Tehnica, 1993.
:>. 5toicescu, lv.i..:
,...,.. _,-- f- ...
1""1tUt UUHl,;U '-'ll'-' ,';,fd:A;; :[;.'::":.!:: ::,
UA;+., ... .,
.... .......
_,
,.
Universitatii Petrol- Gaze din 2007.
46
Dupa pomparea azotului gazos in tevile de extractie, se
converterul se inchide ventilul de pe bratul capului de eruptie, se inchide
valva de circulatie laterala, se deschide sonda pe duza fixa sau reglabila Ia
de gaze se comportarea acesteia.
Calculul volumului de azot lichid necesar
Pentru determinarea volumului de azot lichid se considera schema
din figura 9, iar algoritmul de ca1cul se prezinta mai jos:

r
L===-----,:::J GN, I I
l=:=:r-------------4 Apa
D;
de
H
d;
50
1
_ I Valva de circulalie
-E laterala
-------
f:-:-:-:-:-:-:-]
-------
t---------------1
:-:-:-:-:-:-:-:
Fig.9 Schema sondei cu packer
Ia care se aplicii punerea in producfie cu azot.
se calculeaza volumul V, , a1 fluidu1ui care trebuie dislocuit din
tevile de extractie cu azot gazos, pima Ia 50 m deasupra valvei
de circulatie laterala;
se calculeaza presiunea hidrostatica p
1
, exercitata de fluidul
din spatiul inelar Ia adancimea de 50 m deasupra valvei;
167
N

Cisterna izoterrmi
LN,
Converterul
1\ ,._.__ Vaporizatorul
Serpetina de TncaiZire
a azotului lichid LN
2
LN,
Pompa
centrifuga
Pompa
triplex
Fig.8 Schema hidraulicii genera/a a unei instalafii
de pompare vaporizare a azotului lichid.
GN,
Pentru realizarea operatiei de denivelare cuazofse executa mai lntai
o serie de operatii pregatitoare ca:
se calculeazll presiunea de pompare necesara Ia capul de
erupfie volumul de azot lichid necesar perttru operatie;
se monteaza instalatia de pompare a azotuhii pe po'litie se
monteazlllegaturile Ia cisterna Ia sonda Ia de gaze;
se deschide valva de circu!atie lateralii;
se fluidul din sonda cu apa;
se pune converterul in functiune;
se probeaza linia de injectie a azotului gazos In sonda, Ia
presiunea maxima de lucru.
in continuare se pompeaza In tevile de extracfie volumul de azot
gazos calculat, pana Ia adancimea de circa 50m deasupra valvei de circulatie
laterala se masoara Ia haba volumul de apa din coloana. Este necesar
sa se evite patrunderea azotului gazos in spatiul inelar deoarece bulele de
azot migreaza Ia suprafata cu o viteza 300-500 m!h, iar prin destindere
determina presiuni suplimentare In coloana in capul coloanei.
166
II. Deschiderea, travetsa'rea
stratelor productive
completarea sondei in
dreptul acestora
Cuprins
II.l Dbiective ........................................................................................... 48
II.2 Deschiderea traversarea stratelor productive ................................. 49
II.2.1 Deschiderea traversarea stratelor productive cu presiuni
mari. ................................................................................................. 49
II.2.2 Deschiderea traversarea stratelor productive cu presiuni
mici ......................................................................... : ......................... 51
II.2.3 Prevenirea contaminarii stratului productiv ........................... 55
II.2.4 Testul 1 ............................................................................. 56
II.3. Completarea sondei In dreptul stratului productiv .......................... 56
II.3.1 Cazul stratelor bine consolidate ... ; ............ ;; ............................ 56
11.3 .2 Caz11l stratelor slab consolidate .............................................. 58
II.3.3 Testul2 ................................................................................... 60
II.4. Prevenirea combaterea viiturilor de nisip .................................... 61
II.4.1. Metode deinvestigare previziune a viiturilor de nisip ...... 62
II.4.2 Metode de prevenire a viiturilor de nisip ............................... 63
II.4.2.1 Metode mecanice .................................................... 64
II.4.2.2 Metode chimice ....................................................... 81
II.4.3 Testul 3 ........ .............. .............. ..... ............... .... .... .. .. .... ...... .. 84
US Raspunsurile testelor ........................................................................ 85
11.6 Lucrarea de verificare ..................................................... 100
Rezumat. ................................................................................................ 100
Bibliografie II .......................... ;.; ........................................................... 101
47
11.1 Obiective
Obiectivele urmiirite in cadrul acestei unitiiti de invatare sunt:
pre:ientarea fenomenelor specifice Ia deschiderea traversarea
stratelor productive in cazul stratelor cu presiuni mari, respectiv
cu presiuni mici;
stabilirea masurilor care trebuie luate in cazul traversarii stratelor
productive pentru prevenirea contaminarii acestora, precum
pentru evitarea eruptiilor libere necontrolate;
prezentarea schemelor de completare a sondei in dreptul stratului
productiv atat in cazul stratelor bine consolidate, precum In
cazul celor slab consolidate;
prezentarea avantajelor, respectiv dezavantajelor schemelor de
completare a sondei in dreptul stratului productiv;

analiza producerii viiturilor de nisip - cauze, consecinte, metode
de investigare previziune a viiturilor de nisip;
prezentarea metodelor de prevenire a viiturilor de nisip a
procedurilor de realizare a acestora;
dimensionarea filtrelor, a granulatiei pentru
impachetare alegerea fluidului de transport a!
Notiunile prezentate in cadrul acestei unitati de invatare sunt
_ '- _, ___ ..___ , __ : ,.. ......... ..,.,.. ::-.... +.,.1.,....,..,. .f.,..,....,.l'TIAn..,.l"" l"_"::tt'P lo;:a
llt;l,;Ci:S""l V l:)l.UUI;i!.UUU,U. J:-'lt,;.lJ.W. "- U 1"4"""'...,. ....... t ...... '"'O- ... ----- -r ---
deschiderea traversarea stratului productiv, precum in cazul viiturilor de
nisip. De asemenea, prezentarea mai multor tipuri de completare a sondei in
dreptul stratului productiv, inclusiv a celor folosite pentru prevenirea
viiturilor de nisip, a avantajelor dezavantajelor acestora, da posibilitatea
studentului sa aleaga solutia corecta in cazul unei situatii reale.
48
IV.2.4 Punerea in productie prin denivelare
cu azot
Punerea in productie a sondelor prin denivelare cu azot se poate
aplica atilt in cazul sondelor cu adl\ncirni medii, ptesiuni scazute aflux
redus cat in cazul sondelor de mare adl\ncime.
Echipamentul utilizat Ia punerea in productie cu azot se compune
din:
cisterna izoterma ,
converterul;
de evacuare a azotului gazos din sonda;
habe;
capul de eruptie;
tevile de extractie.
Cisterna izoterma(fig.8) este un recipient criogenic izolat terrnic care
are o capacitate cuprinsa intre 100001-20000 I azot lichid. Presiunea in
interiorul cisternei este in medie de 2 bar, iar temperatura azotului lichid de
-195C. De asemenea, cisterna este prevazutii cu o serpentina de vaporizare,
(pentru presurizarea ei cu azot gazos) cu aparatura de masura control.
Cisterna se monteaza pe un camion pentru a fi autonoma.
Converterul de azot(fig.8) este un echipament complex care
efectueaza pomparea vaporizarea azotului lichid Ia mare presiune, cu
debit reglabil. Parametrii de lucru ai converterului sunt:
presiunea maxima 700 bar;
temperatura azotului in stare gazoasa Ia din converter
10-500 C;
debitul de pompare este reglabil intre 283 2550 Nm%;
Pompa centrifuga alimenteaza pompa triplex cu azot lichid din
cisterna. In continuare, pompa triplex refuleaza Ia presiune mare azotul
lichid in vaporizator. In vaporizator azotul lichid trece in stare gazoasa
ajunge in sonda !a presiunea cerutii de operatia de punere in productie.
165
se determina presiunea de injectic a gazelor prin spa(iul
inelar, P,:
P, = p1gh,
(14)
unde h, reprezinta diferenta dintre nivelul lichidului din tevi ~ i nivelul
lichidului din spatiul inelar ill timpul injectiei gaze lor( fig. 7), aceasta fiind
propoqionala cu presiunea de injectie a gazelor.
Po
h. I
I I I t.h
D;
D;
d.
d.
HI l!fil!fi.l:ff!l
'
d;
H
d;
a.
b;
Fig.7. Fazele operafiei de punere in produc{ie prin denivelare cu gaze comprimate:
a. faza injectiirii gaze/or, b. faza fin/11.
Din figura 7 se observa ca volumele spatiilor neocupate de lichid sunt egale.
Prin urrnare, se poate scrie ca:
tr h (D' -d')=tr(D' -d' d ~ \ . , .
4
g 1 . e
4
1 e 1 P'
1
de uncle rezultii lnaltimea h, :
_ DJ -d; +dJ h
hg - 2 2 D.
D
1
-d,
(15)
164
11.2 Deschiderea ~ i traversarea
stratelor productive
Deschiderea i traversarea strate1or productive cuprind totalitatea
operatiilor efectuate din momentullnceperii traversarii stratului productiv i
pana ill momentul punerli ill productie a sondei.
Este important de mentionat ca de calitatea acestor operatii depind
foarte mult corectitudinea informatiilor colectate In timpul forajului prlvind
stratul productiv (ill cazul unei sonde de explorare ), precum i
productivitatea sondei (In cazul unei sonde de exploatare ).
Din punctul de vedere a! presiunii Ia care se gasesc fluidele ill porli
rocii, stratele productive pot fi impaqite In doua categorli extreme:
strate cu presiuni marl, eruptive;
strate cu presiuni mici, depletate.
11.2.1. Deschiderea stratelor productive cu
presiuni mari
In cazul deschiderli stratelor cu presiuni marl se impune mentinerea
unei contrapresiunii suficiente pe strat ill timpul forajului ill scopul evitarli
unei eruptii Iibere necontrolate. Se mentioneaza ca o erup(ie Iibera
riecontrolata trece mai lntai prln fazele de manifestare eruptiva i de eruptie
Iibera.
0 manifestare eruptiva are Joe atunci cand din sonda iese noroi de
foraj care poate fi contaminat cu gaze. Aceasta se poate recunoate dupa
urmatoarele semne:
scaderea densitatii noroiului, ca urmare a contaminarii
acestuia cu fluidele provenite din strat;
. creterea debitului de noroi ieit din sonda fa(ii de eel intrat
In sondli;
49
scaderea presiunii la pompeie de noroi.
Dad! semnele manifestarii eruptive sunt necunoscute sau ignorate,
aceasta se poate tnmsforma in eruptie Iibera care presupune din
gaura de sonda a fiuidclor provenite din strat. Daca din anumitc motive,
sonda nu poate fi !nchisa cu ajutorul instalatiei de prevenire, atunci eruptia
Iibera se poate transfonna in eruptie Iibera necontrolata.
Efectele unei eruptii libere necontrolate sunt:
pierderi umane;
pierderea instalatiei totala sau paqiala;
degradarea zacamantului;
..
picrderi importante de titei ilsau gaze;
formarea de cratere Ia diferite distar1te de gaura de sonda;
formarea unor caverne in strat;
poluarea mediului inconjurator.
Dintre cauzele eruptiilor libere necontrolate se mentioneaza:
neasigurarea unei ::ontrapresiuni necesare (in jur de 5-10 bari)
asupra stratului productiv. Aceasta se poate prod\lc<: fie ca
urmare a scliderii densitlitii fluidului de foraj, fie din cauza
sciiderii inaltimii coloanei de fluid de foraj din gaura de sonda
ca urmare a urmatoarelor situatii anume:
o pierderi de circulatie, ca urmare a interceptiirii unei
formatiuni fracturate sau ca urmare a fracturiirii
fonnatiei productive din cauza unei contrapresiuni
excesive pe strat;
o extragerea garniturii de foraj neinsotita de umplerea
gaurii de sondli cu fluid de
o sciiderea densitatii noroiului de foraj, ca urmare a
contaminiirii acestuia cu fluidele din strat;
o efectul de piston care are Joe atunci cand garnitura de
foraj este extrasa cu viteza mare prin noroiul de foraj
cu viscozitate mare sau cand se extrage sapa de foraj

50
Prin urmare, gazele injectate in sonda !mping lichidul din spatiul
inelar in tevi!e de extractie mai departe la suprafata. Pe masura ce lichidul
este evacuat din sonda, presiunea pe strat scade continuu permitand !a un
moment dat pornirea sondei.
r

c.

Q)
'0
:;
c.
(l

Haba
-
Po
Gaze
Tevile
de extractie
Coloana
__.---- de exploatare
Conducta de amestec
Fig.6. Schema echipamentului utilizat la punerw
in producfie prin denivelare cu gaze comprimate.
Spre pare
Dadi presiunea gazelor disponibile este mai mica dedit presiunea
coloanei de lichid din sondli, atunci se injecteazii gaze prin spatiul inelar Ia o
anumitli presiune pentru a evacua o parte din vo!umul de lichid din sondli.
Dupa aceea se scurg gazele, obtinandu-se o coloana de lichid mai micli, ceea
ce tavonzeaza porn1rea sonciei.
In acest caz pentru determinarea presiunii gazelor injectate i..11
coloanli 1n scopul evaculirii unui volum de lichid V se procedeazii astfel:
se determina denivelarea M care irebuie realizatli pentru
ca sonda sli porneasdi (d!n condi(ia de pornire, relatia11):
t.,h'?:.H- Pc
p,g
(13)
163
Viteza de ridicare a pistonului din lichid trebuie sa fie destul de mica
pana Ia acestuia din lichid pentru a nu crea depresiuni excesive pe
strat. Dupa aceea, viteza pe masura ce pistonul este extras Ia suprafata
scade -din nou cand pistonul se apropie de suprafatiJ. pentru a evita lovirea
racordului pistonului de burlanul de pistonare.
Dupa un numar n de efectuate cu pistonul, presmnea
coloanei de lichid ramasa in sondii se apropie de presiunea de ziicamant, iar
sonda ar trebui sii inceapii sa pomeasca. Semnele de pomire a sondei sunt:
nivelului de lichid in sondii de Ia un Ia altul, flambarea
cablului !a extragerea pistonului din sonda, extragerea lichidului gazeificat
Ia suprafata.
IV.2.3 Punerea in productie prin denivelare
cu gaze comprimate
Punerea in productie prin denivelare cu gaze comprimate se aplica
acolo unde existii posibilitatea racordarii Ia o retea de conducte de gaze.
Echipamentul folosit Ia punerea in productie prin denivelare cu gaze
comprimate este format din( fig. 6):
cajml de eruptie;
linia de gaze racordatii Ia spatiul inelar a! sondei;
haba;
tevile de extractie.
Aceastii metoda presupune injectarea gazelor comprimate pnn
spatiul inelar Ia o anumitii presiune, in scopul evacuiirii din sondii a unui
volum V de lichid. Ca urmare, presiunea coloanei de lichid ramasa in sonda
devine egala sau mai mica dedit presiunea de zacamant permite pomirea
sondei.
Dacii presiunea gazelor disponibile este mai mare dedit presiunea
coloanei de lichid din sonda, atunci pomirea sondei se face prin simpla
injectare a gazelor prin spatiul inelar.
162
necunoaterea sau ignorarea semnelor manifestarilor
eruptive;
nefunctionarea sau functionarea defectuoasa a instalatiei de
prevenire a eruptiilor sau incompatibilitatea acesteia cu
presiunile din sondii;
necunoaterea modului de actionare a instalatiei de prevenire
a eruptiilor sau manevrarea a acesteia de calre
personalul operativ.
Din analiza cauzelor efectelor eruptiilor libere necontrolate se
impU!1]Uarea urmatoareJor masuri:
asigurarea unei contrapresiuni suficiente pe strat tara a colmata
excesiv stratul productiv, mentinand o diferentiJ. de presiune strat-
sondii de circa 5-l 0 bari;
evitarea scaderii inaltimii coloanei de noroi de foraj prin umplerea
gaurii de sondii cu noroi in timpul extragerii garniturii de foraj,
monitorizarea debitului de noroi de foraj Ia intrarea i din
sondii in vederea detectil..":ii unei eventuale pierderi de circulatie;
monitorizarea densitatii noroiului de foraj in vederea detectarii
unei eventuale contaminari a acestuia;
evitarea formarii efectului de piston prin extragerea cu viteza
mica a garniturii de foraj impreuna cu sapa care poate fi
manonata;
alegerea unei instalatii de prevenire corespunzatoare i testarea
acesteia;
instruirea periodica a personalului operativ.
11.2.2 Deschiderea stratelor productive cu
presiuni mici
Deschiderea stratelor productive depletate sau cu presiuni mici nu
pune probleme deosebite in ceea ce controlul sondei, insii aceste
strate pot fi afectate destul de mult de invazia noroiului de foraj in strat.
51
Cu toate ca riscul de pierdere a controlului sondei este mic In acest
caz se mentine conditia ca presiunea coloanei de noroi de foraj sa fie mai
mare dedit presiunea stratului productiv. In anumite cazuri, pentru
prevenirea contaminarii stratului productiv, acesta se traverseaza prin foraj
Ia echilibru (presiunea noroiului de foraj este egala cu presiunea stratului
productiv) sau chiar Ia subechilibru(presiunea noroiului de foraj este mai
mica decitt presiunea stratului).
Noroiul de foraj este un sistem dispers format dintr-o fazii lichida
care formeaza mediul de dispersie o faza solidi\ care constiuie faza
dispersa. Tinand seama ca lntre strat gaura de sonda existii o diferentil de
presiune, rezultil ell In timpul traversilrii stratului productiv fluiduJ de foraj
tinde sa patrunda in stratul productiv pe diferite distante, in functie de
caracteristicile acestuia, permeabilitatea i porozitatea mediului poros
caderea de presiune strat-sondil.
Prin urmare, particulele solide din noroiul de foraj patrund in strat
pana unde inti\lnesc pori de dimensiuni mai mici decal ele, unde se opresc
blocand curegerea. 0 parte din particule!e solide se depun chiar pe peretele
gaurii de sondil formand o turt.A de cohutare, pe cand celelalte particule
solide se depun In porii rocii Ia o anumitli distanta falii de peretele gaurii de
sondil. Efectul patrunderii particulelor solide in strat este de reducere a
permeabilitiltii absolute a mediului poros.
Filtratul din fluidul de foraj patrunde pe o distantil mult mai mare In
strat decat particulele solide. Acesta poate invada stratul productiv atilt in
timpul traversdrii prin foraj a acestuia cat i ulterior din cauza unei turte de
colmatare de calitate slaba care in timpul diferitelor manevre se poate
desprinde de pe peretele gaurii de sonda. Pentru un control bun a! filtrarii
noroiul de foraj in strat, este necesar ca acesta sii aibe un filtrat redus sa
permitil realizarea unei turte de colmatare subtire, rezistentil i
impermeabila.
Piitrunderea filtratului din noroiul de foraj in strat, conduce Ia
aparitia unor fenomene ca: umflarea migrarea argilelor, formarea
emulsiilor cu fluidele din strat, blocarea cu apa a porilor rocii din jurul
52
v
n=-
(9)
v;
Volumul total de lichid, V care trebuie extras din sonda se detennina
cu relatia:
;r(D
2
- d
2
+ d
2
)
v (10)
4
in care !';h reprezinta denivelarea care trebuie realizatil pentru ca sonda sa
pomeasca, aceasta determinandu-se din conditia de pornire:
p, (H- /';.h )p,g

p,g
(11)
(12)
unde p
1
reprezintil densitatea apei silrate, kgim
3
.
H
Cablul
hs
Pistonlli - -- e
-- - - .
:::_:_:_ d; H
:-: d
-- - --
'-- - -

-- - --
-- - -.
- - .. -
Coloana de -4:_::_ :; ::::
exploatare :-t:-:
t
-- - -.
-- -.-.

r.---------_-_1
. -E:=::_::_::_:j-
a.
Ah
r
l[-p
1!4--o;
I I
i
d. -- ---
-- - --
:-:-: -:: d
:-:- :- -:-: I
-- ---
:-:-1. :-!::::; .-.-- --
-- - --
-- ---
-- - --
-- ---
:=:=: =:
-- - --
-- ---
-- - --
-- --- .---- -_, ____
-- - --
----- -------
------------_-_.._-
.: r-:-:-:-:-:-:-J:
:
. -t:=:=:=:=:=:=:j-
b.
Fig.S. Fazele operafiei de punere in producfie prin pistonare:
a. faza inifialii, b. faza finlii.
161
produce ruperea cablului. Acesta este prevazut Ia exterior cu u11 suport
articulat pentru montarea liniilor de ancoraj ale ansamblului.
Burlanul de pistonat este piesa tubulara formatii din mai multe
tronsoane previizute cu legaturi rapide !a capete, fiecare tronson avfmd
' - :
lungimea de 2,25 m. Lungimea totala a burlanului de pistonat depinde de
. . ',_:( i:
lungimea ansamblului format din piston, prajina ,lrea racord.
Dispozitivul capcana permite retinerea. pistonuiui in cazul In care
ruperea cablului s-ar produce deasupra racordului ca urmare a lovirii re-
petate a racordului de cutia de Ia extragerea pistonului.
Dispozitivul de suspendare permite sustinerea fuisruublului dis-
.
pozitivelor de deasupra sa pe bratul lateral, f'ara a mai fi necesara
acestora pe podul sondei. Aceastll situatie se poate intalni atunci cand
dispozitivele de deasupnidispozitivului de suspendare se demonteazll pentru
verificarea sau schimbarea pistonului.
Prevenitorul de eruptie pe cablu poate fi actionat atat hidraulic cat
manual. Acesta permite inchiderea rapida pe cabin! atunci cand s-ar produce
o manifestare eruptiva.
Piesa de legatura cu capul de eruptie permite montajul ansambldui
de pistonat deasupra ventilului de pistonat a! capului de eruptie.
Panoul de contrcl irupreuna cu liniile hidraulice permite actionarea
pe cale hidraulica a dispozitivelor din ansamblul de pistonat. Acesta este
montat pe o sanie transportabila in apropierea sondei.
hritial sonda este plina cu apa sllrata(fig.S), iar pistonul se coboara
sub nivelul de lichid I 00-200 m dupa care se extrage Ia suprafata aducand
un volum de lichid V, :
. trd2
v, = _,_ h
4 '
(8)
unde h, este adancimea de scufundare a pistonului in lichid(150m200m).
Numl\rul de n, efectuate cu pistonul pentru pomirea sondei
se determina pe bazavo!Uiilului de lichid actus Ia un V
1
volumul
total de lichid, V care trebuie extras din sonda:
160
gaurii de sonda, scaderea permeabilitatiilor efective pentru titei, respectiv
gaze, saturatiei in apa.
Umjlarea i migrarea argilelor
Stratul productiv are o compozitie mineralogica eterogena care
include argi!ele ce se pot gllsi sub diferite forme ca: intercalatii subtiri in
cazul unui complex de strate, aglomerllri de particule lenticuiare sau
particule dispersate in masa rocii (in cazul stratelor slab consolidate). Aceste
argile sunt de mai multe tipuri ca smectite, ilite, caolinite etc.
Smectitele in special, in contact cu apa filtratll din noroiul de foraj
mllresc in mod ireversibil volumul de 8-10 ori. Cele care sunt sub forma de
intercalatii subtiri, prin marirea volumului conduc Ia diametrului
gaurii de sondll, sau chiar prinderea sapei.
De asemenea, argilele dispersate in masa rocii, prin mllrirea
volumului, reduc sau chiar obtureaza sectiunile porilor in care s-au depus.
Deoarece argilele absorb apa, Ia suprafata granulelor de nisip din stratul
se formeaza un strat de mJ!ecule de apa care conduc Ia scaderea
permeabiiitlltii efective pentru titei sau gaze.
Ilitele caolinitele mllresc foarte mult volumul in contact cu
apa filtratii din fluidul de fora.j, insa, datorita schimbllrii a salinitatii
ele pot fi dezintegrate in particule cu dimensiuni foarte mici. Aceste
particule migreaza prin mediul poros pauli cand intalnesc pori de dimensiuni
mai mici decil.t ale lor, conducand Ia infundarea acestor pori.
Pentru prevenirea umflllrii argilelor este necesar sa se foloseasca
fluide de foraj pe baza de calciu, potasiu, polimeri cationici, produse
petroliere etc, iar pentru prevenirea dezintegrllrii argilelor este necesar sa se
injecteze apa cu salinitate cu cea a apei de zacllrnant.
Blocarea cu apii a porilor rocii din jurul giiurii de sondii
Rocile care formeaza stratul productiv pot fi udate preferential de
titei san de apa. In cazul in care roca este udatll preferential de titei, apa se
deplaseazll prin porii rocii sub forma de particule sferice. La un moment dat
53
pa.rticula de apa un par cu dimensiuni mai mici decf1t ea sau o
a porului respectiv. Pentru ca particula de apa sa treaca de acea
zona cu dimensiuni mai mici decat ea, este necesara o anumita presiune
diferentiala(relatia 1) pentru a deforma particula de apa pentru a o
Impinge mai departe.
t;p = 2ry cos e(_!_ _ _!__)
rz rJ
(1)
unde rl reprezinta tensiunea interfacia!li apiHitei, N/m;
e- unghiul de contact;
r
2
, r
1
- raza particulei de apa, respectiv a zonei a porului, m
Fig.l. Blocarea unui par cu apii.
Problema In cazul stratelor cu presiuni mici este eli nu exista
suficienta energie pentru a expulza apa din porii rocii, aceasta putand sa
blocheze porii respectivi, reducand astfel permeabilitatea. Un remediu in
acest caz ar fi injectia de substante tensioactive care au ca efect reducerea
tensiunii d1ferentiale
Formarea emulsiilor cujluidele din strat
Apa filtrata din noroiul de foraj amestecata cu titeiul din strat poate
forma emulsii cu viscozitate mai mare decat a titeiului determinand scliderea
mobilitatii titeiului. Tipul caracteristicile emulsiilor sunt determinate de
compozitia apei atiteiului natura contaminajilor.
Pentru lndeplirtarea efectului emulsiilor se injecteaza in stratul
productiv dezemulsionanti.
54
In cazul efectuilrii operatiei de pistonare Ia sondele de mare
adancime echipamentul montat deasupra capului de eruptie este format
dintr-un ansamblu de dispozitive (fi.g.4) anume: cutia de
dispozitivul de siguranfii cu fncrJdere automata, burlanul de pistonat,
dispozitivul capcana, dispozitivul de suspendare, prevenitorul de eruptie pe
cablu, piesa de legatura cu ventilul de pistonat al capului de eruptie. Toate
aceste dispozitive sunt actionate hidraulic de Ia un panou de control montat
pe o sanie transportabila In apropierea gliurii de sonda.
I
Ventilul de pistonat al
capuluideeruplie
Cutiade elanflue
Di!pozitivul desiguran111
cuinchidere automatA
Burlanulde pistonat
Oispozitivulcapceni
\
\

\
'
Prevennorul
deeruplie pe ceblu
Uniile
hidraulice
linia de ancoraj
Fig.4. Schema echipamentului de szprafafi'i montat deasupra capului de erupfie
utilizat Ia operafia de pistonare a sonde/or de mare adancime.
Cutia de este actionata hidraulic asigurli fnchiderea
pe cablu a intregului ansamblu.
Dispozitivul de sigurantli cu inchidere automata permite lntrruperea
comunicajiei cu gaura de sondii, previne erupJia sondei, atunci cand s-ar
159

=
c.

/i
1l
Pistonu!
_.- Geamblacul
lnstalatia de ridicat
Burlanul
/epistonat
<--
Cab\ul

I I
Conducta
J .. ... I
1
deamestec
J Spre pare
--- revile de extractie
Coloana de exploatare
Fig.2. Schema echipamentului utilizat Ia punerea in produc;ie prin pistonare.
I
Racordullateral
pentru scurgeree
presiunii
Uniade ancoraj
Burlanulde
. plstonat
\
\
Plese de legituri
cucaput de
\
Ventilul depistonat al '
capului deerupUe
\
\
Fig.3. Schema echipamentului de suprafafii montat deasupra capului de erupfie
utilizat la operafia de pistonare a sonde/or de mica i medie adancime.
158
Scaderea permeabilitafilor efective pentru fifei,
respectiv gaze
Ca urrnare a patrunderii apei filtrate din fluidul de foraj deci a
saturatiei In apil,perrneabilitatile efective pentru titei, respectiv gaze
scad.
In timpul exploatiirii sondei din anurnite conditii datorita unor
reaqii chimice dintre sistemul roca-fluide din strat fluidele folosite Ia
stimularea sondei se pot depune In porii rocii produii de reactie inso!ubili.
De asemenea, In anurnite conditii de presiune i temperatura In porii rocii se
pot depune diferite saruri, asfaltene i eventual parafine care conduc Ia
sciiderea perrneabilitii!ii zonei de strat din imediata vecinatate a gaurii de
sonda.
11.2.3. Prevenirea contaminarii stratului
productiv
Pentn.: prevenirea contaminiirii forrnatiei productive este necesar sa
se ia unnatoarc:le masuri:
folosirea unui fluid de foraj 'capabil sa forrneze' o tutta de colmatare
sub(ire, imperrneabila i rezistentii pe peretele gaurii de sondii care
sa aibe 0 filtrare redusa;
folosirea unor fluide de foraj pe baza de apa care sa contina diferiti
compui pentru inhibitarea argilelor;
utilizarea fluidelor cu densitate mica;
utilizarea fluidelor de foraj tratate cu aditivi pentru reducerea
filtratului;
utilizarea fluidelor de foraj pe bazade produse petroliere;
miirirea vitezei de foraj a stratului productiv pentru a reduce cat mai
mult timpul de contact cu fluidul de foraj;
ap!icarea metodelor de foraj Ia echilibru sau Ia subechilibru.
55
11.2.4. Testul1
l.Ce se lntelege prin deschiderea traversarea stratelor productive?
2.Care sunt fazele de dinaintea unei eruptii libere necontrolate?
3.Care sunt semnele unei manifestiiri eruptive?
4.Care sunt cauzele unei eruptii Iibere necontrolate?
S.Care sunt efectele unei eruptii libere necontrolate?
6.Care sunt masurile care se iau pentru prevenirea erup(iilor libere
necontrolate?
7 .Care sunt fenomenele care se produc In strat ca urmare a
patrunderii filtratului din fluidul de foraj In strat?
S.Care sunt masurile care se iau pentru prevenirea contaminarii
stratului productiv?
11.3.Completarea sondei in dreptul
stratului productiv
Completarea sondei sau echiparea sondei in dreptul stratului
productiv depinde de gradul de consolidare a strate1or.
Din acest punct de vedere pot exista douii cazuri extreme a:mme:
strate bine consolidate;
- .. 4-,.+,.. ,.,1,.,1... ,......._ ....
... l,)uu.,..;:.. .;. ......._. .,......,_. ...u .................
11.3.1 Cazul stratelor bine consolidate
Stratele bine consolidate sunt formate in general din gresii sau
calcare. in acest caz gaura de sonda se foreaza, tubeaza cimenteaza pftnii
in stratului productiv, dupii care se traverseazii stratul productiv,
in final gaura de sondii liisftndu-se liber1i(fig.2).
56
Se treptat fluidul din tevile de extracpe cu un fluid de
densitate mai mica, lnchiziind valva de circulatie laterala dupa
fiecare treapta, scurgiind presiunea diferentiala raciind 0 pauza
de 12-24 h pentru observarea modului de comportare a sondei.
Daca sonda nu dupa lnlocuirea integrala a fluidului din
tevi cu apa se trece Ia denivelarea cu piston sau cu azot. Daca
nici sonda nu se trece Ia efectuarea unei operatii de
stimulare.
Daca nici in urma stimularii. sonda. nu se
fluidul din sonda cu fluid de foraj care are densitatea egala cu a
fluidului de foraj cu care s-a forat sonda, dupa care se Ianseaza
un dop in packeru1 permanent. De asemenea, pentru siguranta se
poate fixa deasupra packerului un dop de coloana peste care se
face un dop de ciment.
Se reperforeaza mai sus, reluiindu-se procedura de punere In
produc(ic prin circulatie.
IV.2.2 Punerea in productie prin denivelare
cu piston
Punerea in productie prin denivelare cu piston presupune evacuarea
unui anumit volum de lichid din sonda, astfel !neat presiunea coloanei de
fluid riimasll in sonda sa devina egala sau mai mare cu presiunea de
zaciimant. Aceasta metoda este utilizata atunci cftnd sondele nu pomesc Ia
inlocuirea noroiului cu apa sarata sau cu titei unde nu sunt conditii pentru
punerea in productie prin denivelare cu gaze comprimate. De asemenea,
pistonarea se poate aplica pftna Ia adiincimea de 2000 m.
Echipamentul folosit Ia punerea in productie prin denivelare cu
piston(fig.2) este format din: capul de eruptie, haba, troliul, instalatia de
ridicare, cablul, burlanul de pistonat, cutia de etanare, prevenitorul de
eruptie pe cablu(pentru sonde cu adftncirni mai mari de 2000m), pistonul
garnitura de tevi de extractie ..
157
de tevi se retrage astfel indit locatorul G sa se afle la 1 m
deasupra pakerului.
Se executa proba de a niplurilor in packer, inchiziind
prevenitorul U pe tevi cresciind presiunea in spatiul inelar piina
Ia 100-150 bar. Daca in urma probei, rezulta ca niplurile
in packer, se scurge presiunea, se retrag niplurile
deasupra pllckerului, se monteaza bucata de teava lustruita
agatatorul.
Se coboara garnitura de tevi astfel !neat locatorul G sa se afle
deasupra packerului Ia aproximativ I m, dupa care se repeta
proba de. a niplurilor in packer.
Se monteazii in agatator un dop sau o supapa de contrapresiune
pentru a inchide sonda pe tevi in timpul demontarii
prevenitorului U cu inchidere pe total.
Se demonteazii prevenitorul U, iar in locul sau, peste
prevenitorul cu inchidere pe tevi, Cameron LD, se monteaza
sistemul boneta- agatator pentru sustinerea tevilor de
extractie, iar peste acesta se monteazii capul de eruptie.
Se extrage dopul sau supapa de contrapresiune din agatator, dupa
care se executa proba de presiune in coloana in tevi pentru
verificarea packerului.
Deasupra ventilului de pistonat a! capului de eruptie se monteaza
instal alia de ope rat cu siirma, dupa care se executa pro ba de
presiune a capului de eruptie.

Se deschid ventilul principal eel de pe bratul cu duza reglabila
ale capului de eruptie.
Dupii finalizarea operatiilor pregiititoare se trece Ia operatia propriu-
zisii de punere in productie prin circulatie care are urmatoarele etape:
Se deschide valva de circulatie lateralii cu ajutorul dipozitivului
D2 introdus prin tevile de extractie cu ajutorul instalatiei de
opera! cu siirma.
!56
Pentru a preveni migragrea particulelor fine de roca antrenate de
fluidele care curg din strat in gaura de sondli, este necesar sa se instaleze
un filtru impachetat cu in dreptul stratului productiv. In acest scop
se mai intiii gaura de sondli cu ajutorul unei sape liirgitor.
lnel de ciment
Coloana
I nel de ciment
Coloana
Packer cu mufa
lncrucisata
Fig.2. Scheme de completare a sondei in dreptul stratului productiv
pentru strafe bine consolidate a. Completare tip gaurii liberii; b. Gaurii Iibera
liirgita urmatii de introducerea unuifiltru impachetat cu
Avantajele unor astfel de completari sunt:
se eliminli cheltuielile privind tubarea, cimentarea
perforarea sondei;
dacli se traverseazli in intregime stratul productiv, sonda
astfel foratii este perfectli din punct de vedere hidrodimanic;
sonda produce prin peretele ei natural, in acest fel restrictiile
1> nnt mini me( doar in cazul existentei unei zone
contaminate in jurul giiurii de sondii);
permite introducerea unui filtru in dreptul stratului productiv.
Dezavantajele completarii tip gaurii Iibera sunt:
nu permite exploatarea simultanii i separatli a mai multor
strate in conditiile existentei unui complex de strate;
nu permite stimularea separata a stratelor;
in cazul liirgirii gliurii de sondii in vederea introducerii unui
filtru, timpul de forare timpul de contact a! fluidului de
57
foraj cu stratul productiv cresc conducand Ia o contaminare
mai accentuata a zonei de strat din jurul gaurii de sondi\;
nu exista nici un ecran protector in calea migrarii apei
gazelor.
11.3.2 Cazul stratelor slab consolidate
in cazul stratelor slab consolidate(formate din nisipuri), spre
deosebire de stratele bine consolidate, este necesar sa se consolideze gaura
de sonda cu ajutorul coloanei de exploatare care ulterior se cimenteaza se
perforeaza in dreptul stratului productiv.
Prin urmare, se foreaza, se tubeaza se cimenteaza pana in
stratului productiv, dupa care se traverseaza prin foraj stratul
pmductiv. in continuare se tubeaza, se cimenteaza se perforeaza coloana
de exploatare in dreptul stratului productiv(fig.3 b.).
Coloana de exploatare poate fi intregita pana Ia suprafata sau poate fi
sub fc>rma unui liner sau coloane pierdute fixata Ia partea inferioara a
coloanei intermediare.
De asemenea, uneori in dreptul stratului productiv se introduce odata
cu coloana de expioatare un liner de Ia suprafata. Ulterior coloana de
deasupra linerului se cimenteaza utilizand o umbrela de cimentare penrru a
proteja spatiul dintre peretele gaurii de sonda 1inerul
Pentru prevenirea viiturilor de nisip se introduce in coloana de
exn1oatare. in drentu1 stratului productiv, un filtru impachetatat cu
c.).
Avantajele tipului de completare cu coloana de exploatare tubata,
cimentata perforata sunt:
consolidare buna a gaurii de sonda;
coloana tubata cimentata in dreptul stratului productiv
constiuie un ecran in calea migriirii apei sau gazelor;
permite introducerea unui filtru impachetat cu
58
Comparand presiunea maxima Ia agregat calculata cu presiunea
nominala a unui agregat, se poate determina numarul necesar de agregate.
De asemenea, in afara numarului de agregate rezultate, trebuie considerat
inca unul de rezerva.
Daca dupa inlocuirea apei cu titei sonda nu atunci se trece
Ia efectuarea unor tratamente de stimulare. Daca nici dupa efectuarea trata-
mentelor de stimulare sonda nu atunci se realizeaza un dop de
ciment in dreptul perforaturilor, se reperforeaza mai sus, dupa care se reia
procedura de punere in productie prin cir.culatie.
Punerea in producfie prin circulafie a de mare addncirne
Dupa perforarea coloanei de exploatare, la gura sondei ramane
echipament format din doua prevenitoare de eruptie montate unul
deasupra celuilat. Prevenitoru1 inferior este cu inchidere pe tevi(Cameron
LD), iar eel superior este cu inchidere pe total( Cameron U).
lnainte de punerea in productie a sondei prin circulatie se fac o serie
de operatii pregatitoare dupa cun: urmeaza:
Se introduce curatatorul extensibil de coloana pentru cunitarea
depunerilor se circula fluidul din sonda pentru omogenizare.
Se introduce packerul permanent se fixeazil. deasupra
perforaturilor Ia aproximativ 1Om.
Se introduce garnitura de tevi impreunii cu toate dispozitivele
care constituie echipamentul de adancime a! sondei (nipluri,
valve, etc (vezi figura 12a de Ia paragraful III.3.2)) pana Ia
aproximativ I m deasupra packerului.
Se :!:1uidul de perforare cu fluidul de packer care se
circula, dupa care se coboara tevile pana cand locatorul G se
pe packer.
Se verifica fixarea packerului prin Hisarea pe acesta a unei parti
din greutatea garniturii de tevi (3000-5000 daN). Daca packerul
nu alunecii, inseamna cii este bine fixat in coloana, iar garnitura
155
presiunea maxima care poate apare 'in timpul acestei operatii. In timpul
inlocuirii noroiului cu apa, presiunea maxima Ia agregat se inregistreaza
atunci cand apa a ajuns Ia tevilor de extractie. Prin urmare, presiunea
maxima Ia agregat, p max se determina cu relatia:
Hv
2
Pmox = (P. - Pa )gH +A
2
d. Pn
'
(3)
unde A reprezinta coeficientul de rezistenta hidraulicll care se determinll 'in
functie de regimul de curgere .. In acest scop, este necesar sa se calcilleze mai
intai nurnarul Reynolds cu telatia:
Re= p.vd,
f.ln
Pn , Pa densitatea noroiului, respectiv densitatea apei, kg/m
3
;
f.l. viscozitatea noroiului, Pa.s;
d
1
diametrul interior a! tevi!o; de extractie, m;
v. viteza noroiului, m/s; se determina cu relatia:

7rd-'
'
unde q este debitul de pompare, m
3
Is.
(4)
(5)
Daca Re >2JOO, regimul de curgere este turbulent, iar J. se
ciettlnlinU
0.3164
A=---
Re0.25
(6)
Daca Re < 2300, regimul de curgere este laminar, iar J. se determina
cu relatia:
A= 64
Re
(7)
154
permite exploatarea selectiva separata a unui complex de
strate;
permite efectuarea tratamentelor de stimulare selective.
lnelul de ciment lnelul de ciment
a.
c.
b.
lnelu1 de ciment
Coloana
Filtr\JJ impachetat cu

Pietri=l
Fig. 3. Scheme de completare pentru stratele bine consolidate:
a. cu liner b. eli coloanii tubatii cimentatii perforalii,
c. cu fi/tru impachetat cu coloanii.
59
Dezavantaje tipului de completare prezentat in figurile 3b 3c sunt:
cresc cheltuielile cu tubarea, cimentarea, perforarea sondei in
dreptul stratului productiv introducerea filtrului impachetat
cu
sonda este imperfecta dupa modul de deschidere, aria de
curgere a fluidelor din strat in gaura de sondii fiind
restrictionata;
in cazul perforarii coloanei cu gloante, exista posibilitatea ca
nu toate gloantele sa strapunga peretele coloanei inelul de
ciment sau sa nu se detoneze arnestecul exploziv din cauza
unor defectiuni de constructie.
Completarea cu liner de Ia suprafata prezinta avantajul ca
dimensiunile distributia sunt riguros controlate asigurand o
suprafata de curgere optima.
Pe de alta parte, insa prezenta acestui liner irnpiedica exploatarea
selectiva a unui complex de strate, precurn efectuarea tratarnentelor de
stimulare selective, iar izolarea apei gazelor este dificil de realizat.
11.3.3. Testul 2
l.De ce depinde modul de completare a sondei in dreptul stratului
productiv?
2.Care sunt metodele de completare a giiurii de sondii In dreptul
stratului productiv pentru strate neconsolidate?
3.Care sunt metodele de completare a gaurii de sonda in dreptul
stratului productiv pentru strate consolidate?
4.Care sunt avantajele dezavantajele metodelor de completare a
sondei in dreptul stratului productiv in cazul stratelor slab consolidate?
S.Care sunt avantajele dezavantajele metodelor de completare a
sondei in dreptul stratului productiv in cazul st:ratelor bine consolidate?
60
Inainte de realizarea operatiei de punere in productie se circula
fluidul din sonda pentru curatirea eventualelor depuneri, precurn pentru
omogenizarea acestuia.
In tirnpul operapei de punere in productie, daci'i In sonda se afla
fluidul de foraj cu densitatea mai mica de 1300 kg/m
3
atunci acesta se va
inlocui direct cu apa siirata, iar. apa siirata se va inlocui cu titei, daca este
cazul, pentru a provoca afluxul fluidului din strat in gaura de sonda.
Daca fluidul de foraj din sonda are densitatea mai mare de 1300
kg/m
3
, atunci lnlocuirea acestuia cu apa siirata se va face treptat prin diluare,
piina se va ajunge Ia apa curatii; dupa care apa se va inlocui cu titei dacii este
cazul.
Pentru a determina densitatea fluidului cu care trebuie lnlocuit
noroiul, se conditia de pornire:
P, ?.pt g H
Din aceastii conditie rezulta :
P
1
S p,
gH
unde p, reprezinta presiunea de zaciirnant, Pa;
H- adancimea sondei, m;
p
1
-densitatea fluidului cu care trebuie inlocuit noroiul, kg/m
3
;
g- acceleratia gravitationala g = 9,81 rnls
2

(1)
(2)
Chiar dacil. din calcul rezulta ca densitatea fluidului cu care trebuie
inlocuit noroiul corespunde unui titei, nu se va inlocui niciodata noroiul din
sonda direct cu titei, din unnatoare!e motive: noroiul de foraj s-ar arnesteca
cu tifeiul degradandu-1, ar necesita presiuni de pompare mari !a suprafata
s-ar crea o cadere de presiune mare in sonda, care ar putea conduce Ia pro-
vocarea viiturilor de nisip in cazul stratelor slab consolidate.
Pentru determinarea numiirului de agregate necesar executarii
operatiei de punere in productie prin circulatie, este necesar sa se determine
153
folosesc de obicei metodele de punere in productie prin circulatie, prin
pistonare prin denivelare cu azot.
Se mentioneaza eli procedurile de lucru echipamentele utilizate la
punerea in productie a sondelor de . mare adiincime difera de cele
corespunzatoare sondelor de mica medie adiincime.
IV.2.1 Punerea in productie prin circulatie
Operatia de punere in productie prin circulatie presupune inlocuirea
treptata a noroiului din sondii cu un fluid mai care sa permitii pomirea
sondei.
Punerea fn producfie prin circula{ie a sonde/or de micii medie
adancime
Echipamentul de suprafatii de adiincime(fig. I) utilizat in cadrul
acestei operatii este format din: capul de eruptie; haba(habe) legaturile
acestora cu cap11l de eruptie; agregat(agregate) legaturile acestora Ia capul
de eruptie tev ile de extractie.
t I

I
8 L

Haba
Agregatele
Spre pare I I (
__- T evi de extractie
Conducta de amestec
Coloana de exploatare
Fig.! Schema echipamentului utilizat Ia punerea
in producfie prin circula{ie.
152
11.4 Prevenirea viiturilor de nisip
Viiturile de nisip se produc in cazul stratelor slab consolidate
formate din nisipuri. Aceste nisipuri se pot incadra in urmatoarele categorii:
nisipuri curgatoare sau quick sands caraterizate printr-o
cimentare slaba intre granule sau chiar absenta acesteia,
carotajul in acest caz fiind foarte dificil;
nisipuri paqial consolidate care au un grad oarecare de
conso!idare, dar prezinta risen! dezagregarii rapide
a peretelui gaurii de sonda a carotelor prelevate;
nisipuri friabile care prezinta consolidare relativ buna care
sunt difiqil de identificat.
Viiturile de nisip au urmatoarele cauze:
exploatarea foqatli a sondelor, prin marirea debitului, care
conduce Ia obtinerea unei proci11Ctii sporite de nisip din cama
vitezei mari a fluidelor din apropierea gaurii de sonda; pe de
alta parte, dacii debitul de lichid a! sondei are valori moderate
se poate reduce sau chiar stopa productia de nisip;
aplicarea unor tratamente de stimulare neadecvate, care
utilizeaza ce dizolva liantul dintre granulele rocii
care accentueaza viita:i.le de nisip;
..............,..ol ......,. ("l<)h. t':::lrP. cresterea
ll.l'-'J.J.J.J.U,j.V"'" ..,.__ - -- - - -- - - ,
productiei de nisip;
viscozitatea fluidelor din strat, care cu d\t este mai mare, cu
atat determina o antrenare mai accentuata a nisipului din strat
in gaura de sonda;
saturatiei in apii, care conduce Ia alterarea
cimentului de legatura dintre granulele de nisip, conduciind
mai departe la reducerea coeziunii dintre acestea;
61
oprirea sondelor pentru efectuarea unor operatii de interventii
repomirea ulterioarii a acestora conduce Ia
unei viituri de nisip.
Consecintele viiturilor de nisip sunt:
formarea dopurilor de nisip In dreptul perforaturilor care
determina o scadere foarte mare a debitului produs de sonda;
patrunderea nisipului In gaura de sonda, in echipamentele de
fund de suprafatiJ. duce Ia deteriorarea acestora prin
eroziune;
probleme legate de separarea nisipului Ia suprafata de
depozitarea In conditii ecologice ale acestuia;
formarea unor caveme in zona de strat din jurul gaurii de
sonda care In anumite conditii pot deveni instabile antrenand
prabuirea acoperiului stratului productiv deteriorarea
coloanei de exploatare;
efectuarea In gaura de sonda este dificila sau
chiar imposil:i::1.
11.4.1 Metode de investigare i de previziune
a viiturilor de nisip
Metodele de investigare i previziune a viiturilor de nisip sunt:
testarea sondelor, carotajul initial a! stratului productiv, efectuarea unor
.J:_ --.-C:: _: :-........ : ... ... - .........
';L I,..U..I.J..lUiJ.J. ..... u. ... > V.O.Ut-L"'"- .u..o.L_p..._.._ ......... .;)v..o..o....._._..
Testarea sonde/or
Testarea pedo(jica a sondelor cu masurarea cantitatii de nisip
produsa poate pune !n evidenta o viiturii de nisip in evolutie i poate
determina o decizie de amplasare in gaura de sonda a unui filiru pentru
reducerea, eventual stoparea productiei de nisip.
62
IV.2.Principii generale
Dupa forarea perforarea unei sonde, echipamentul specific acestor
operatii este indepiirtat, urmand sa se instaleze echipamentul corespunzii.tor
punerii in productie a sondei. Pentru ca toate aceste operatii sa fie realizate
in deplina securitate, trebuie ca sonda sa fie mentinuta plina cu fluid de
foraj. Dupa finalizarea instalii.rii echipamentului de punere in productie, este
necesar sa se asigure conditiile care permit sondei sa produca, adica se
aplica procedurile de punere In productie a sondei.
Punerea in productie a unei sonde reprezinta operatia prin care se
reduce presiunea coloanei de fluid din gaura de sonda, astfel !neat sa se
realizeze o diferentii de presiune intre strat gaura de sonda suficienta
pentru a provoaca afluxul fluidului din strat in gaura de sonda. Diminuarea
presiunii coloanei de fluid din gaura de sonda se poate face fie prin scaderea
densitatii fluidului, fie pnn reducerea iniiltimii coloanei de '",uid din gaura de
sondii.
Prin urmare, metodele azuale de punere in productie a sondelor se
pot clasifica astfei:
punerea in produqie prin reducerea densitatii fluiduiui din
sondll:
-
o punerea in productie prin circu latie;
-- __ .,.,.,. -:..., ....,..,,...,l,"tf.a T'tot"1n 0_"111 de fluid
.... i.-... .... --r-- r---- - --
din gaura de sonda sau prin denivelare:
o P'merea in productie prin denivelare cu piston sau pnn
ptstonBre,
o punerea In productie prin denivelare cu gaze comprimate;
0 punerea in produqie prin denjvelare cu azot.
Pentru sondele de mica medie adancime se folosesc primele trei
metode de punere in productie (prin circulatie, prin pistonare prin
denjvelare cu gaze comptimate ), iar pentru sondele de mare adfincime se
!51
IV .1 Obiective
in cadrul acestei unitilti de invatare ~ prezinta metodele de punere in
productie a sondelor care urmeaza sa fie exploatate prin eruptie naturala.
Obiectivele urmii.rite in cadrul acestei unitilti de invatare sunt:
Defmirea notiunii de punere in productie a sondelor;
Prezentarea metodelor de punere in productie a sondelor;
Prezentarea schemelor de echipare ale sondelor in timpul
punerii in produqie a sondelor prin diferite metode;
Prezentarea algoritmilor de calcul pentru determinarea,
densitiltii fluidului care trebuie sa inlocuiasca noroiul din
sonda, a numarului de agregate necesare punerii in
productie prin circulatie, a numilrului de maruri
efectuate cu pistonul in cazul pistonilrii, a presiunii
gazelor injectate prin spatiul inelar in cazul punerii in
productie prin denivelare cu gaze, a vo lumului de azot
lichid necesar pentru punerea in productie cu azot.
Aceastil unitate de invatare permite studentului sa-i insueasca
notiunile de bazli cu privire Ia punerea in productie a sondelor. De
asemenea, prin intermedin! exemplelor de calcul se dorqte aprofundarea
acestor notiuni i detalierea unor aspecte ale metodelor de punere in
produqie.
!50
Carotajul initial a! stratului productiv
Pe baza analizei carotelor prelevate din stratul productiv se poate
stabili tipul nisipului din strat. Analizele carotelor se fac vizual i cu raze X
pentru determinarea cantitatii de ciment dintre granule. Se studiaza probele
prelevate din carote pentru a observa pozitia cimentului in raport cu
granulele de nisip. De asemenea, se efectueazil testele de drenaj ale fluidelor
~ i analiza granulometrica.
Efectuarea unor diagrafii
Cele mai utilizate diagrafii sunt cele cu raze gamma, loguri de
densitate i carotaj sonic. Acestea permit indentificarea zonelor curate ~ i
determinarea caracteristicilor mecanice evolutive.
Urmarirea evolutiei impuritafilor so/ide
Aceasta se poate realiza prin:
observatie directli in timpul pwjlirii separatorelor, pnn
prelevarea de probe de fund etc;
prelevarea de probe de flui:d de Ia capul de eruptie in vederea
analizlirii continutului in solide raportat Ia un volum de
referinta;
utilizarea unui dispozitiv de colectare permanenta montat pe
conducta de amestec prevlizut cu o alarma in cazul inregistrlirii
unor cantitilti mari de nisip;
urmimrea evolutlel procentUlUl <1e apa.
11.4.2 Metode de prevenire a viiturilor
de nisip
Metodele de prevenire a viiturilor de nisip se impart in mai multe
categorii dupll cum urmeaza: metode mecanice care folosesc dispozitive
mecanice de prevenire a viiturilor de nisip(filtre); metode chimice care
folosesc solutii chimice de consolidare a nisipului din strat in imediata
63
veciniltate a gilurii de sonda metode speci&!e care se refera Ia pertorarea
orientatil a gaurii de sonda, etc.
Pentru alegerea unei metode de prevenire a viiiurilor de nisip este
necesar sil se tina searna de unniitorii tactori:
tipul nisipului;
grosimea stratului producti v;
pararnetrii sondelor de pe stmctura respectiva care au produs sau
nu nisip;
debitul preconizat a fi extras;
diarnetrul coloa.'lei de exploatare;
viscozitatea fluidelor produse;
sensibilitatea stratului productiv J.a apa;
penneabilitatea stratului productiv.
11.4.2.1. Metode mecanice
Metodele mecanice de prevenire combarere a viiturilor de nisi9
sunt , de m&i utilizate, ele aviind o E.erie de avantaje dintre care sc
rnen:,i:Jneaz8:
controlul eficient ai nisipului pe durata mare de timp, tiltrde
2.vand o rezistenta nuirc lr.L tirnp;
pot fi aplicate L'l cazu! ziicamintelor In care au fost initiate
u.nele procese de recuperare termicii, nefiind influen(ate de
valoarea temperaturii de adimcime;
m1 },1 din jurul gauri_j rle son dB..
Metodele mecanice de prevenire i combatere a viiturilor de nisip sum:
introducerea In dreptul stratuiu.i productiv a unui filtru;
introducerea un\Ji filt..'ll urmat de lmpachetarea acestuia cu pietri$.
Introducerea unuifiltru in dreptul stratului productiv
Filtrele su.nt dispozitive mecanice utilizate pentru prevenirea
piitrunderii nisipului din strat h gaura de sonda. Din pu.nct de vedere
64
IV. Punerea in productie"
a sondelor
Cuprins
IV.! Obiective ........................................................................................ l50
IV .2 Principii generale ........................................................................... 151
IV.2.1 Punerea In producfie prin circulatie .................................... 152
IV.2.2 Plmerea !n productie prin denivelare cu piston .................. 157
IV .2.3 Punerea In productie prin denivelare cu gaze com primate .. 162
IV.2.4 Punerea in productie prin denivelarc cu azot.. .................... 165
IV.3 Testul1 .......................................................................................... 169
IV 4 E
"' 1 '70
. xerctrn ...................................................................................... 1.
v 5 R 'I 1 . . . "! '72
1 . aspu.tJ.sun e testu Ul <Oxercttn or ............................................ 1.
IV.6 Lucrarea de verificare .................................................. 175
Rczumnt.. .......................................................................................... 175
B\c1iografie.rv .......................................................................... .

l i \.,;
149
Rezumat
In cadrul completiirii sau echipiirii sondelor se prezinta echipamentul
de suprafata de adancime necesar extractiei fluidelor produse de strat prin
eruptie naturala. Aceasta completare a sondelor difera in functie de
ad:lncimea acestora. Prin urmare, in prima parte se prezinta echipamentul
sondelor expioatate prin erup[ie naturala care au adiincime mica, respectiv
medie. In a doua parte se prezinta echipamentul sondelor de mare ad:lncime.
Pentru intelegerea mai buna a modului de utilizare de
dimensionare a acestor echipamente se prezinta calcu!u! de fixare a! unui
packer mecanic cu armare prin compresiune calculul deformatiilor tevilor
de extractie in vederea dimensioniirii niplurilor de cu deplasare
Iibera in packer.
Bibliografie Ill
1. Nicolescu, N.: Intervenfii, reparafl'i i probe de produc{ie Ia
sonde, Editura Didactica Pedagogicii, 1985.
2. Popescu, C., Coloja, M.P.: Extracfia fiieiului gazelor asociate,
vol. I, Editura Tehnica, 1993.
3. Tocan, I.:Extracfia petrolului. Pregiitirea sonde/or pentru
exploatare punere fn produc{ie, Editura Tehnica, Bucureti,
1998.
A. *** Cotq!ngnl P(l('lur Systemx Baker Hughes. 2011.
5. ***Catalogul Wire!ine and Perforating Services, Halliburton,
2011.
148
constructiv filtrele sunt de mai multe tipuri, dintre acestea se mentioneaza
urmatoarele:
Filtrele cu fante sau orificii(fig.4);
Filtrele cu infiiurare din siirma(fig.6);
Filtrele cu inele randalinate;
Filtrele cu inveli metalic perforat i straturi de tesatura
metalica(fig.7);
Filtrele expandabile(fig.S).
a. b. c.
Fig. 4. Fi/tre: a. cu orificii; b. cufantedispuse longitudinal,
c. cu [ante dispuse transversal.
'
'
'
Fig. 5. Secfiune printr-unflltru cufante .
... ,;I'
,:.,\,
,.
':
Filtrele cu fante sau orificii sunt fabricate din burlane care ulterior
sunt lituite(filtrele cu fante) sau perforate(filtrele cu orificii). Fantele sunt
dispuse transversal sau longitudinal av:lnd o deschidere sub un unghi de 6
spre interiorul filtrului pentru a preveni blocarea acestuia cu nisip (fig.5).
65
Aceste fante sau lituri se pot realiza prin mai mulie procedee ca: frezare cu
freze ci!indrice, taiere cu flacara oxiacetilenica sau eroziune anodo-
mecanica. Numarul acestora pe metru liniar este In jur de 150-250, iar
llitimea unci fante se deterrnina in fi.mctie de granulatia nisipului din strat.
Filtrele cu fante sau orificii au o serie de avantaje dintre care se
mentioneaza:sunt ieftine, Uor de procurat, robuste, nu se infunda UOr din
cauza profilului fantelor sau orificiilor i au o suprafata relativ mare de
trecere.
Pe de alta parte au o serie de dezavantaje dupa cum urrneza: nu retin
particulele fine de nisip, deschiderile filtrului se pot eroda in cazul sondelor
care produc cu debite mari i sunt supuse coroziunii.
Filtrele cu inele randalinate constau din filtre cu orificii sau lituri
pe exteriorul careia se introduc nite inele metalice care au realizate pe
fetele de contact o serie de canale foarte fine nurnite randaline. Acest tip de
filtre au aceleai avantaje i dezavantaje ca i filtrele cu orificii sau lituri,
cu mentiunea eli spre deosebire de acestea au o capacitate mai mare de
retinere a nisipuiui fin, suprafata Iibera de trecere mai mare i prezintii ciii
de comunicatie riguros controlate.
Filtrele cu din sfirmii sunt construite din filtre cu orificii
pe exteriorul careia se sudeaza nite distantiere(vergele metalice) peste care
se executa infliurarea din sanna. lnfliurarea poate fi simpHi sau
multiplii(tripla).
De asemenea, unele dintre aceste tipuri de filtre nu au teava de bazii
ro _ . .., , _ __ t __ t __, ___ 1. "- ('o! ____ --- /:._
pt:flUHtla lil I1Wfidi 1)UUllLV UI:IUl.lUo)lLU-iCUI;;a UHJ. ,;:,ru.t.ua. \..U.S vu.}
Avantajele acestor filtre sunt:
pot fi confectionate din otel inox ceca ce le confera rezistenta Ia
coroztune;
permit refinerea particulelor fine de nisip;
profilul trapezoidal a! sannei perrnite autocuratirea filtrului;
prezinta sectiune de trece mare.
66
Valva de siguranta se monteaza Ia circa 50-100 m i are rolul de a
inchide sonda in caz de accident Ia suprafata. Este menfinutil in pozitie
deschisa de o anurnita valoare a presiunii din linia hidraulica. Dacli din
diferite motive acesta presiune scade sub o anumita valoare, valva se
in chide.
Exercitii 2
'
1. Deforrnatiile tevilor de extractie surit:
deforrnatia deterrninata de efectul de piston ul = 0,253 m;
deforrnatia deterrninatli de flambarea tevilor de extractie
U
2
= 0,039 min conditiile in care tevile sunt flambate pe o distanta
de 88,89m;
deforrnatia deterrninata de efectul de. balonare alfevilor de extractic
AL, =0,714 m;
deforrnatia determinatii de efectul de temperatura U 4 = 0,913 m;
deforrnatia totala a tevilor de extractie U = I ,92 m;
lungimea niplelorin packer L. = 3,8m.
111.5 Lucrarea de verificare
I. Sa se rea!izeze o comparatie intre modul de completare a! unci
sonde de mica, respectiv de medic adfulcime cu eel a! unei sonde
de mare adfulcime exploatatli prin eruptie naturalli.
2. Sa se analizeze foqele care actioneazli asupra tevilor de extractie
in timpul unci operatii de injectie sub presiune, precum i
deforrnatiile provocate de acestea. Sa se arate cum se tine seama
de aceste forte, respectiv de deforrnatii Ia fixarea unui packer,
respectiv Ia deterrninarea lungimii niplelor in packer.
147
monteaza un manometru de fund de asemenea permite o filtrare a
fluidelor produse de strat.
Packerul de tip permanent are rolul de a spatiului inelar.
5. Niplurile de in packer fac h:gatura dintre gamitura de tevi
interiorul packerului asigura packer. Acestea pot fi de doua
tipuri anume: a.nipluri cu deplasare Iibera in packer; b.nipluri fixe in
packer.
Locatorul G este amplasat la partea superioara a niplurilor de
In packer permite verificarea fixiirii packerului in coloana. Dupa
aceasta operatie, locatorul G se retrage Ia circa 2m deasupra packerului.
6. Valva de circulatie laterala permite comunicatia tevi- spatiul inelar
atunci cand este cazul (in timpul omorarii sondei, punerii in productie, etc).
Aceasta poate fi lnchisa, respectiv deschisa cu ajutorul dispozitivului D2 sau
PSI introdus prin tevile de extractie cu ajutorul instalatiei de operat cu
sfuma.
Niplul selectiv F superior permite fixarea in interiorul sau, cu
ajutorul locatorului, a unor duze de fund, dopuri sau valve cu sens unic.
Dopurile se instaleaza atunci cand se evitii omorarea sondei in cazul
efectuiirii unor operatii de reparatii minore la instalatia de suprafata. Valva
cu sens unic se utilizeaza atunci cand se face o operatic de stimulare sau de
spiilare a sondei pentru a preveni o eventuala manifestare a sondei pe tevi.
Valva cu sens unic permite curgerea numai de sus in jos. In momentul in
care se schimbii sensu! de curgere valva se inchide.
Niplul selectiv F se monteaza Ia adancimi de peste 2000m pentru ca
operatia de pistonare sa se execute in bune conditii.
7. Niplurile de rezistenta sunt tuburi cu pereti care
flancheaza niplul F superior. Montarea lor a fost necesara pentru evitarea
spargerii frecvente a tevilor de extractie in aceste zone ca urmare a fixiirii in
niplul selectiv F a diferitelor dispozitive de control a curgerii. Acestea pot
genera o turbulentii a fluidelor care pot fi abrazive , corozive
conducand Ia spargerea tevilor de extractie.
146
Dezavantajele filtrelor cu din sfuma sunt:
in cazul in care distanta dintre spirele de sfuma nu este bine
aleasa, poate pe1mite trecerea nisipului prin filtru sau chiar
infundarea filtrului;
pot fi deteriorate atunci cand se introduc In sonde cu unghi mare
de deviere sau orizontale.
Teava de baza
oerforatl!
Distantiere

din sarma
"-;-._
Distantiere

din sarma
Fig. 6. Ji'iltre cu simplii din sarma;,f4c;. feav(l 'ae baza; b. fiirii
; , {eavti de bazti. \':',; ,
Filtrele metalic perforat straturi de fesaturii metalicii i
"d '
jiltrele , au mai multe 'vWante constructive depinzand de
.,' .. _:/:-: .' :1:.::_:: -. ;
compania care . X .
.... -- - - - _- s .-:<-;:;_
.Filtrul "'BU riietalih :(ierfO'tiu:
microporoasa((fig.7) este constituit dintr-o teava de baza perforatii, straturi
de tesatura metalica microporoasli pe deasupra are o manta perforatli.
Filtrul expandabil este constituit din teava de baza, un mediu de
filtrare o manta perforata de protectie(fig.8). Acest tip de filtru dupa ce se
introduce in gaura de sondii, se expandeaza cu ajutorul unui con de
expansiune solid, filtrul fiind lipit de peretele gliurii de sonda In aces! mod
se elimina impachetarea filtrului cu
67
Teava de baza
perforate
Tesatura metalica
microporoasa
Manta
perforate
Fig. 7. Filtru cu fmpletiturd microporoasii $i manta peiforatii.
Fig.S. Filtrul expandabil.
Filtrele expandabile filtrele cu metalic perforat straturi
de tesaturll metalicll au fost construite pentru a putea fi utilizate in special In
sondele orizontale sau cu drenuri multiple. Ele sunt mult mai robuste dedlt
filtrele cu din sfumli.
De asemenea, sunt rezistente Ia coroziune, permit retinerea unei
game largi de granule de nisip au In plus o perrneabilitate mult mai mare
decat celelalte tipuri de filtre. Ca dezavantaje, se mentioneaza faptul ca
68
alte mijloace dedit cimentarile care de cele mai multe ori nu
din cauza presiunilor temperaturilor mari.
2. Echipamentul de suprafata a! sondelor de mare adfmcime este
diferit In func;:ie de operatiile care se executa Ia sonda. Prin urmare:
In timpul manevrelor tevilor de extractie se utilizeazli: prevenitorul
de eruptie tip Cameron LD prevenitorul de eruptie dublu etajat
tip Cameron U.
In timpul probe lor de productie se utilizeazli: prevenitorul de
eruptie tip Cameron LD, boneta HB pentru sustinerea
tevilor de extractie prin intermediul agiitiitorului pentru tevi lnfiletat
In boneta, mosorul de legatura lntre boneta capul de eruptie
capul de eruptie propriu-zis.
In timpul exploatiirii sondei se utilizeaza: dispozitivul pentru
suspendarea tevilor de extractie tip F, agatatorul de
tevi, boneta HB, mosorul capul de eruptie. Sistemul format din
agal{ltorul de tevi, boneta HB prevenitorul de eruptie Cameron
LD sau dispozitivul pentru suspendarea tevilor de
extractie tip F, suspendll tevile de extractie In gaura de
sondll. La partea inferioara a aglltatorului de tevi se lnfileteazii
bucata de teavll de extractie polizatli Ia exterior care permite
manevrarea garniturii de tevi sub presiune, in timp ce bacurile
prevenitorului Cameron LD sau ale dispozitivului de suspendare a
tevilor de extractie tip F sunt lnchise .
., ..... 1 .. 1 ..... orol.,. .... t.;'l, t1n "R npnnitP fiY::trP:::t f",n aiutorul unui locator. a
-.. .... "-J.P,.. ...........,..,.._.. .. , ...r --...--------------- - "'
unm manometru de fund in scopul cercetllrii sondei in timp ce sonda
produce. Astfel, se poate determina valorile presiunii dinarnice de fund in
conditiile variatiei debitului de lichid extras.
Niplul selectiv F inferior permite fixarea in interiorul sllu, cu ajutorul
locatorului, a unei duze de fund pentru prevenirea criohidratilor, respectiv a
unui manometru de fund in vederea cercetiirii sondei Ia inchidere.
4. Teava perforatii montatli intre niplul R niplul F permite pll-
trunderea fluidului prin tevile de extractie atunci cfmd in niplul R se
145
9. Rolul tevilor de extractie este de a proteja capatul inferior al
garniturii de tevi constituind In timp i un ghidaj In timpul
introducerii acesteia In sonda. De asemenea, retine sculele scapate
accidental In sonda, lnsa permite trecerea prin el a manometrului de
fund a altor aparate introduse In sonda pentru prelevarea probelor.
Exercitii 1
'
l.a. F;

F, F
3


F.

Fb

F,


b. G, =1,692!0
5
N; GIG,
c. Pentru p," 0 bar rezultil G, 10
5
N; pentru pc.,
2
= 50 bar rezulta
G, =3,90810
5
N;pentru p"' =90bar;rezultil G
3


d.Deoarece greutatea G este mai mare dedit G, chiar In conditiile
presiunii in coloana Ia suprafaii!, se impune luarea urmiltoarelor masuri:
montarea unei ancore hidraulice deasupra packerului Posi-Test sau utilizarea
unui packer de tip G cu armare prin tractiune In locul,packerului Posi-Test
care este armat prin compresiune.
Raspunsurile testului 2
1. Obiectivele completilrii sondelor de mare adiincime sunt: sa
.. ---- ..... '"""--- ......... ..,.-+ ,..1 ......... Ao.; ;-.., +;.....,.""nl .....,.'l...,,.,,.,..Plnr nrnho:::olnr rlp
4o:)i,0U11;' UJ.l I..IVU.UVJ. ....."- ..... .,. .. .u..o. ........... t' ... .-.... --
productie . exploatarii sondei; sa protejeze coloana de exploatare de
actilmea c.orozivii abraziva a, fluidelor produse de strat precum a celor
utilizate Ia stimularea sondei; sa protejeze coloana de exploatare fata de
presiunile ridicate ce s-ar putea dezvolta In timpul punerii In productie a
sondei, precum In timpul exploatilrii acesteia; sa reduca Ia minim num!irul
de manevre cu garnitura de tevi de extractie a operatiilor de omorare a
sondei care pot conduce Ia colmatarea stratului productiv; sa permita
izolarea stratelor investigate in vederea retrageriila iln orizont superior prin
144
sunt scumpe, iar timpul de instalare este mai mare declit In cazul celorlalte
tipuri de filtre, ca urmare a operatiei de largire a filtrului dupa introducerea
sa In gaura de sonda.
Efectul introducerii unui filtru in dreptul stratului
productiv.
Dupa introducerea filtrului In gaura de sonda punerea In productie
a sondei se observa ca o perioada de timp sonda produce cu o cantitate
oarecare de nisip, care are o tendinta descrescatoare pe masura ce sonda
produce Ia un debit constant. Aceasta situatie este determinata de fenomenul
de podire a nisipului m 'spatele filtrului.
Tinand seama de profilul vitezei fluidelor din jurul gaurii de
sonda(fig.9), rezulta ca granu1ele de nisip din aceasti\ zona sunt antrenate In
gaura de sonda de catre fluidele produse de strat. Granulele de nisip mai
mici deciit deschiderile filtrului vor patrunde in sonda, iar cele cu
diniensiuni mai mari decil.t deschiderile filtrului se vor opri In spatele
acestuia, proptindu-se unele In altele.
Nislp podit In
spateie fiitrului

Raza
"
Fig. 9. Efectul introducerii unuifiltru in dreptul stratului productiv.
,,
Se observa ca viteza fluide1or din strat scade cu distantei
. -..
fata de gaura de sond!i, syea ce are drept rezultat o antrenare mai redusa a
nisipului din aceasta zona a stratului spre gaura de sond!i. '""
.'X' . - ;.,, j';,;;
69
Prin unnare, granulele de nisip se aranjeaza In spatele filtrului In
functie de dirnensiunea lor, realizand astfel un filtru natural secundar care
retine granulele fme de nisip. Daca debitul sondei se modifidi, sonda lncepe
sa produca cu nisip ca unnare a alterarii podirii initiale a nisipului.
Daca noul debit se va mentine constant, atunci in spatele filtrului se
va produce din nou fenomenul de podire a nisipului in spatele filtrului.
lmpachetarea filtrelor cu piefri.J
Impachetarea filtrelor cu presupune ca dupa ce filtrul a fost
introdus iri dreptul stratului productiv, sa se injecteze de Ia suprafata un
amestec format din fluidul de transport pietriul cu granulatie aleasa in
functie de granulatia nisipului din strat. Acest amestec poate fi dus in spatele
filtrului fie prin circulatie directii sau indirectii, fie cu aj utorul unm
dispozitiv (mufii asigurand impachetarea acestuia.
In cele ce urmeazii se va descrie operatia de impachetare a unui filtru
fie In gaurii Iibera, fie in coloana folosind packerul cu rriufii
a. lmpachetarea filtrelor cu in gaura Iibera
Pentru fmpachetarea filtrelor cu in gaura Iibera este necesar sa
se execute unnatoarele operatii pregatitoare:
se gaura de sonda cu o sapli largitor;
se preparli amestecul format din fluid de transport i pietri;
se introduce in gaura de sonda ansamblul format In principal
din: tevile de extractie, packerul cu mufii filtrul.
Dupa introducerea echipamentului mentionat in gaura de sonda, se
incepe injectarea prin tevi a unui amestec format din fluidul de transport
cu granulatie aleasa In functie de granulatia nisipului din strat. Prin
intermediul mufei lncruciate acest amestec se dirijeaza in spatele filtrului,
unde se depune Fluidul de transport iese prin deschiderile filtrului,
ajunge in spa(iul inelar, dirijat fiind de mufa a packerului, mai
departe fiind recuperat Ia suprafa(fig.l 0).
70
completarea sondelor submarine care au o constructie speciala sunt
telecomandate sau actionate cu ajutorul robotilor submarini.
5. Duza din capul de eruptie permite reglarea debitului de titei de gaze
al sondei, iar ruckschlagul permite trecerea f1uidelor numai lntr-un
singur sens anume spre coloana sondei, montandu-se pe una dintre
ieirile tubing head-ului.
6. Rolurile tevilor de extractie: sustin echipamentul de adanc'ime specific
sistemului de exploatare; asigura ascensiunea fluidelor din strat pauli
Ia suprafata; protejeaza coloana de exploatare impotriva actiunii
corozive abrazive a fluidelor in protejeaza coloana de
actiunea presiunilor mari realizate In timpul unor operatii de injectie
sub presiune( atunci cand se packerul ).
7. Tevile de extractie sunt de mai multe tipuri dupa modul de imbinare:
Leu mufe (Coupled Joint) care pot fi: a.(evi de extractie cu
capete (Non-upset tubing) b. tevi de extractie cu capete
(External-upset tubing). Cele cu capete au o
sectiune utilli In dreptul filetului cu 30-60% mai mare decilt cele cu
capetele deci ele pot suporta sarcini mari, utilizandu-se
astfel Ia sondele cu adancirni presiuni mari; 2. cu mufe din corp
(Integral Joint)- folosite Ia sondele de mare adancirne- au imbinari
speciale de tip Vam SLU II, Hydrill seria 533, Omega care permit o
mult mai buna dedit in cazul tevilor de extractie cu mufe

... ......,, 1- ., - .1' -- .c .
o. uu-1 ...'!!e de H-40 T-
55 pentru condipi normale adancirni medii ; C-75 C-95- pentru
mediu salin corosiv cu continut de H2S i C02 adancimi medii
mari; P-1 05- petru mediu normal adancirni foarte mari. Cifra care
unneaza dupa litera din sirnbol reprezintii rezistenta minima Ia
curgere, a, miisuratii In 10
3
pounds/in
2
. Diametre!e exterioare uzuale
ale tevilor de extracpe in Romania sunt: 2 3/8 in, 2 7/8 in; 3 l/2 in.
Lungirnile tevilor de extractie variazli lntre 6,10 m-9,75 m.
143
coloana de exploatare impotriva actiunii corozive abrazive a
fluidelor in protejeaza coloana de actiunea presiunilor
. . ; ' . ':
mar1 realizate in timpul .. unei qperatii de injectie sub
presiune(atunci cfind se packerul ).
Packend este dispo.:;:itivul care ar,e rolul de a izola spatiul inelar,
inrerupand astfel comunicatia dintreJevi coloana de exploatare.
2. Packerele se folosesc Ia: testareastratelor cu ajutorul probatoarelor de
___ _.,,
strat; exploatarea simultana separata a mai multor strate; injectia de
abur; exploatarea sondelor prin gaz-lift; executarea unor operatii de
injecpe sub presiune in strat etc.
3. Foqele care actioneaza asupra unui packer sunt: foqele de presiune
care acponeaza direct pe packer (deasupra sub packer) pe
sectiunea plina a tevilor de extractie; forta de compresiune G, care
trebuie lasatil pe packer dupa fixarea acestuia pentru asigurarea
din greutatea tevilor cu care s-a introdus packerul
in sonda); foqa de umflare rezultatil din variatia presiunii din
interiorul tevilor de extracpe, aceasta fiind diminuatil de presiunea din
exteriorul acestora; foqa de buclare sau de flambaj in spirala; foqa
datoritil variatiei de temperatura din cauza diferentei de temperatura
intre fluidul introdus in sonda fluidele din sonda.
4. Tipurile de capete de eruptie: a.tip CEA pentru sondele de pe uscat,
sunt capete de eruptie asamblate cu un singur brat (CEA 1)-folosite Ia
sondele care nu prezintil pericol in exploatare Ia care opririle
!'""tn' diverse lucrari de suprafata nu pun probleme in
functionarea sondelor, sau cu doua brate (CEA 2) -folosite la sondele
cu dificultati in exploatare, Ia care pentru siguranta sau pentru
omorarea sondei sunt necesare doua cai de dirijare a productiei Ia
sondele de mare adfincime; b. tip CEM, capete de erutJlie monobloc,
cu un singur brat, cu un singur ro binet pe linia principal a ( CEM 11)
sau cu doua robinete pe linia principala (CEM 12) pentru sondele de
pe platformele marine; c.capete de eruptie submarine folosite pentru
.-.;.
142
Amestecul - fluid
de transport 11i pietri11
Fluid de transport
Tevi de extractie
Packer cu mufa incruci11ata
Gaura de sonda largita
Fig.l 0. lmpachetarea unui filtru cu in gaura Iibera.
b. lmpachetarea jiltrelor cu in coloanii
lnainte de operatia propriu-zisa de impachetare a filtrului cu
in coloana, se fac o serie de operatii pregatitoare dintre care se mentioneaza:
curaprea coloanei de exploatare cu ajutorul rotovertului;
controlul starii tehnice a coloanei perforaturilor;
coloanei de exploatare;
stabilirea talpii ferme;
eventual spa!area zonei din spatele perforaturilor cu ajutorul
unui dispozitiv Baker( fig. II);
prepararea amestecului format din fluiduL de transport

introducerea in gaura de sonda a echipame\rtului de adfincime,'
format din tevile de extractie, packerul cu mura .
filtrul.
71
\ I
a. b. c. d.
Fig. 11. Spdlarea zonei din spate/e coloanei fn dreptul intervalului perforat.
a. introducera dispozitivului, b. splilarea zonei din spatele
peiforaturilor, c, efectuarea circu/a{iei inverse, d. extragerea aparatu/ui.
in figura 11 se prezintli fazele operatiei de spiilare a zonei din spatele
perforaturilor.
Spre deosebire de impachetarea filtrelor in gaurii Iibera, in cazul
impachetllrii filtrelor in coloana se injecteazll simultan prin tevi amestecul
format din fluidul de transport iar prin spatiul inelar fluidul de
transport. in acest mod se duce pietriul atat in spatele filtrului cat prin
perforaturi in spatele coloanei(fig.12).
in cazul stratelor depletate unde nu se poate duce pietriul in spatele
fi1trului prin circulatie, se duce mai intai acesta cu lingura in dreptul
stratului productiv. Dupa aceea se introduce prin un fi1tru
prevllzut Ia exterior cu o nervura elicoidala pentru a facilita introducerea
acestuia in masa de pietri(fig.13).
72
Se mentioneazli ell in inainte de operafia de acidizare sonda este
plina cu fluid de packer, iar in timpul acidizllriiprin fevi se injecteazli acid,
iar in spafiul inelar se aflll fluid de packer.
De asemenea, inainte de operatie, nu se face presiune !a suprafafl[
nici in coloana nici in fevi. in timpul operafiei presiunea in coloanll !a
suprafafl[,este p" = 70 bar, iar presiunea in tevi este p. = 300 bar.
Lungimea niplurilor de in packer se considerll ca fiind
dublul deformatiei totale a tevilor de extractie L. = 2L .
111.4 Raspunsurile testelor i
exerciti i lor
'
Raspunsurile testului 1
1. Echipamentul de suprafatli de adancime a! sondelor de mica
medie adancime are urmlltoarele componente:
Capul de eruptie dispozitivul de suspendare a tevilor de
extractie(tubing head) au urmatoarele roluri: spatiul
inelar !a suprafafl[; sustine garnitura de tevi de extractie; dirijeazli
controleazli curgerea fluidelor prin tevile de extractie, respectiv
prin spatiul inelar; regleazii parametrii de productie ai sondei; per-
mite omorfu'ea sondei; permite inchiderea sondei; permite efec-
tuarea tratamentelor de stimulare a sondei; permite efectuarea lu-
crllrilor de interventii in gaura de sonda; permite mltsurarea
presiunii temperaturii !a gura sondei. Tubing head-ul se mon-
teazii pe coloanei de exploatare, iar deasupra acestuia se
monteazli capul de eruptie.
Tevile de extractie sau tubingul sunt utilizate Ia toate sisteme1e de
exploatare a sondelor. Ele indeplinesc urmiitoarele roluri: sustin
echipamentul de fund specific sistemului de exploatare; asigurii
ascensiunea fluidelor din strat pauli Ia suprafatii; protejeazll
141
3. Care sunt rolurile niplului de tip R ~ i a niplului de tip F inferior
din componenta echipamentului sondelor de mare adancime?
4. Care sunt rolurile tevii perforate ~ i packerului permanent din
componen"ta echipamentului sondelor de mare adfulcime?
5. Ce roluri au niplurile de e t n ~ r e in packer ~ i locatorul G din
componenta echipamentului sondelor de mare adancime?
6. Ce roluri au valva de circulatie laterala ~ i niplul selectiv F
superior din componenta echipamentului sondelor de mare
adancime?
7. Ce ro!uri au nip!urile de rezistenta ~ i valva de siguranta din
componenta echipamentului sondelor de mare adancime?
111.3.5 Exercitii 2
,
l.La o sonda de mare adancime se efectueaza o operatie de
acidizare. Sll se determine deformatiile tevilor de extractie ~ i lungimea
niplurilor de e t n ~ r e in packer, in conditiile urmatoarelor date
caracteristice:
adiincimea de fixare a packerului permanent, H P = 3500 m;
a diametrul interior al coloanei de exploatare, D
1
= 0,127 m;
dian1etrul exterior a! tevilor de extractie, de= 27 /8in (0,073m);
diametrul interior a! tevilor de extractie, d
1
= 2,5 in (0,0635m);
greutatea pe unitatea de lungime a tevilor, q
1
= 94,8 N/m;
diametrul interior al packerului, d P = 2,68 in (0.06lS2 m);
presiunea Ia agregat, p" = 300 bar;
presiunea in coloana la suprafatll, p" = 70 bar;
densitatea fluidului de packer, p = 1400 kg/m
3
;
densitatea solutiei acide, Pa = 1075 kg/m
3
;
diferenta de temperatura dintre fluidele aflate in sonda 1a
momentul initial ~ i solutia acida din timpul operatiei, M = 21 C.
140
1
Amestecul - fluid
de transport i pietri
Fluid de transport
Coloana de exploatare
Tevi de extractie
Packer cu mufa
rncruciata
Filtrul
Fig. 12. impachetarea unuifiltru cu pietrifin co/oanii.
Coloana de exploatare
Tevile de extrac\ie
Packer
Filtrul
Fig.13. fmpachetarea filtrului cu pietrif in cazul unui strat depletat.
73
Fluidul de transport
Fluidul de transport folosit Ia lmpachetarea filtrelor cu pietri poate
fi titei gelificat, apii dulce, apll ,sllratll in care se adaugii diferi\i aditivi
(polimeri ca hidroxietilcelulozll, gumll de Xanthan sau de guar) pentru
mllrirea portantei. De asemenea, pFtru protejarea formaj:iunii productive se
mai adaugllln apll clorura de potasiu (KCI) sau clorura de amoniu(NH
4
Cl).
Ratiafluid de transport pietri trebuie sa fie relativ mica, pentru cii in
caz contrar pot avea Joe unele fenomene care pot conduce Ia sciiderea
productivitllj:ii sondei, precum i Ia un control ineficient al nisipului. Dintre
aceste fenomene se menj:ioneazll:
Modificarea granulaj:iei pietriului determinatll de curgerea
turbulentll de-a lungul tevilor de extractie ce conduce Ia
ciocnirea granulelor de pietri i frecarea cu peretii tevilor de
extractie modificandu-le dimensiunile. Prin urmare, pietriul
din impachetare va fi mai fin decat eel proiectat, conducand
!a o eficientll mai scllzutll a controlului nisipului.
Transportul pietriului pe distante mari fatll de gaura de
sondll i amestecarea acestuia cu nisipul din formatie,
. precum i formarea unor zone de canalizare preferenj:ialll a
fluidului de transport.
Prin urmare, fluidele de transport trebuie sll aibe o viscozitate
cuprinsll intre 200-1000 cP, concentratia de pietri sa fie In jur de 1300-
1800 kg/m
3
fluid de transport, iar debitul de injectie de 80-160 Vmin.
Dimensionarea filtrelor
Dimensionarea deschiderilor filtrelor, adica lllpmea fantelor, I,
diametrul orificiilor, d sau distanta dintre spirele din sarmll se realizeazll pe
baza unor relatii empirice i a testelor de rej:inere a nisipului.
In literatura americanll deschiderile "filtrului sunt exprimate intr-o
unitate de masura numitllgauge (I gauge=lin/1000= 0,0254mm).
Conform relaj:iei lui Coberley- Rogers laj:imea fantei se determina cu
relaj:ia:
74
11- coeficientullui Poisson (f.l = 0,3);
r5- ciiderea de presiune pe unitatea de lungime datoritii curgerii
fluidului prin tevile de extractie; r5 este pozitiv ciind curgerea este
descendentii i r5 = 0 ciind nu existll curgere ( cazul eel mai defavorabil),
Palm;
R - raportul dintre diametrul exterior i diametrul interior altevilor.
4. Variafia lungimii fevilor de extracfie sub efectul temperaturii
V ariatia de temperatura de-a lungul tevilor de extractie poate
conduce Ia alungirea lor ( cand se injecteazii prin (evi un fluid mai cald dec at
fluidele din sondll) sau Ia scurtarea lor(cand se injecteazii prin (evi un fluid
mai rece deciit fluidele din sondll). Deformatia (evilor de extractie, M 4
cauzatll de variaj:ia temperaturii este data de relatia:
M4 =a LAtm
(33)
in care a reprezintll coeficientul de dilatare termicll al otelului, (a= 1 ,242
10-
5
rn!m
0
C), iar Ll.tm este variatia temperaturii medii a gamiturii de tevi de
extractie, miisuratii in C.
V aria(ia totalii a lungimii (evil or de extractie, I:!.L ciind asupra
acestora actioneaza toate for(ele mentionate mai sus este:
I:!.L = I:!.L 1 + M2 + M3 + I:!.L4
(34)
Prin urmare, lungimea niplurile de etanare cu deplasare Iibera in
packer trebuie sa fie eel putin egalii cu I:!.L .
111.3.4 Testul 2
1. Care sun! obiectivele completllrii sondelor de mare adancime?
2. Din ce se compune echipamentul de suprafatii al sondelor de
mare adancime i care sunt rolurile componentelor acestuia?
139
Prin urmare:

r
2
F?
b
8Elqrg
M-;
r
2
(F. -Lqrg)'
8Elqrg
Tinand seama de relatia (27) rezultli:
M2
r2F2 Lqrg(2
8Elqrg F
Lqrg )]
(28)
(29)
(30)
3. Variafia lungimii fevilor de extrac{ie cauzatii de efectul de
balonare
Balonarea sau umflarea tevilor de extractie apare ca urmare a unei
presiuni medii in tevile de extractie mai mare deciit cea din coloanli
conduce Ia scurtarea acestora cu L1L3, care este data de relatia:
JiL [ l
/),L3 =- !:J.p1m d, - !:J.pem d' J
2tE
M
3
mai poate fi calculat cu relaJ:ia:
(31)
2 ) 1 + 2ji t5 2
g(!!.p" -R 2p
2
2pt:J.p, -R !:J.p, L(32)
Ji L + R2 1 AT =- 2 1 E -
/J.JJ3 E R -
in care: !:J.prm este diferenta dintre presiunea medie din interiorul tevilor de
extractie in timpul operatiei presiunea medie initiala din tevi, N/m
2
;
!:J.pem- diferenta' dintre presiunea medie din interiorul coloanei in
timpul operatiei presiunea medie initiala din coloana, N/m
2
;
Ap/t, t:J.p1c - variatia densitatii lichidului dLn. tevi respectiv, din
coloana, kg!m
3
;
t- grosimea peretelui tevilor de extractie, m;
138
l= 2d
90
saul =d
90
(2)
iar diametrul orificiu1ui cu relatia:
d=3d, . (3)
unde d
90
reprezintii diametrul efectiv a! fraqiei care impreunli cu
fractiile de dimensiuni mai mici reprezintli 90% din greutatea totalli a probei
de nisip din strat care se de pe curba granulometricli( fig.14).
11
100
"" 90

m
"S ao
E
" Q 70
""'
Q
60
E
0
150
m 40

30
20
10
..
1-=
0
0.01

I
I
I
I !
i
i
!
/
I
_/
.J .....
0.1 dso doo
Diametrul ochiurilorsitelor, mm
Fig.14.Curba granulometricii
Aceste relatii de calcul nu tin seama de coeficientul de
neuniformitate a! nisipului prin urmare nu dau rezultate satisracatoare.
Rezultate mai bune dau relatiile de calcul stabilite in functie de coeficientul
de neuniformitate a! nisipului (relatiile Gillespi .a, Schwartz, Ballard i
Beare).
In urma acestor concluzii multi operatori nu utilizeaza aceste relatii
de estimare a deschiderilor filtrelor, preferand sa fadi teste de retentie a
nisipului.
75
Granulafia pietriului
in ceea ce alegerea granulatiei pentru
impachetare, in literatura de specialitate se prezinta o serie de criterii.
Astfel conform experimentelor efectuate de Saucier, ratia
nisip, R P este data de relatia:
dp
Rpn = (5 ... 6)=-
d,
(4)
unde dP , d, reprezinta diametrul mediu a! respectiv diametrul
mediu al nisipului citite de pe curba granulometrica.
Schwartz a propus alte criterii de alegere a ratiei in
functie de coeficientul de neuniformitate a! nisipului din strat, C, :
pentru C, < 5 nisip uniform:
Rpn =6dp90
d,,,
pentru C, e (5, I 0) nisip neuniform :
R =6dp60
pn -
d,.,
pentru C, > 10 nisip foarte neuniform:
R = 6 d p3o
d n30
(5)
(6)
(7)
unde coeficientul de neuniformitate a! nisipului, C, se determina cu relatia:
c = d,.,
u --
d,,,
(8)
iar diametrele d n40 'd n60 'd n30 d n90 se citesc de pe curba granulometrica.
76
q
1
,- greutatea lichidului din coloana dislocuit de tevile p!ine cu
lichid pe unitatea de lungime(tine seama de efectul de plutire a! tevilor pline
cu lichid in lichidul din coloana), N/m.
Daca punctul neutru este situat in interiorul garniturii de tevi de
extractie, scurtarea datorita flambajului in spiralil M
2
este data de relatia lui
Lubinski:
M,
r' F'
b
8Elqr
(25)
in care: r este jocul radial dintre diametrul interior a! coloanei diametrul
exterior a! tevilor de extractie,m;
I- momentul de inertie axial al tevilor de extracpe, m
4
;
J:!!-fd
4
-d
4
)
e '
(26)
d;. d, -diametrul interior, respectiv exterior a! tevilor de extractie,m.
in cazul in care t:.p 'P = t:.p cp sau t:.p cp > t:.p 'P atunci garnitura de tevi
nu flambeaza, iar M
2
= 0 .
Atunci dind punctul neutru se afla deasupra capatului superior a!
garniturii tevilor de extractie, intreaga garnitura este flambata, iar M
2
este
dat de relatia:
' "
Mz=Mz-Mz (27)
'
in care: Mz reprezinta deformatia(scurtarea) totala a unei garnituri de
lungime egala sau mai mare decat distanta pana Ia punctul neutru, l. sub
actiunea fortei de flambaj Fb .
" Mz- deformatia(scurtarea) gamiturii de tevi de lungime l, - L
generata de o foqa =Fb - Lqrg.
137
in funcrie de semnul fortei de flambaj, garnitura de revi de extractie
va flamba( daca F. este pozitiva) sau nu va flamba(rfunane dreapta daca
F este negativa sau zero). Distanta pe care garnitura de tevi flambeaza
depinde de mllrimea fortei de flambaj de jocul radial dintre }evi spa}iul
inelar. Se mentioneazll ca garnitura de tevi de extractie poate flamba numai
pe o anumitli distan}ii, l, (Ia partea inferioarli) sau pe toaHi lungimea ei.
Se punctul neutru(fig.19) ca fiind punctul sub care
gamitura de }evi este flambatli(buclata), iar deasupra acestuia este
neflambata( dreapta).
Fig19. Garnitura de fevijlambata.
Lungimea zonei flambate, z. este data de rela}ia:
. F,
t ----
n
qTg
{")')'\

unde g este acceleratia gravitational a, iar greutatea pe unitatea de lungime
q r este data de relatia :
q, = q, +q,, -q,,
(24)
in care: q, este greutatea }evilor pe unitatea de lungime, N/m;
q
11
- greutatea lichidului din }evi pe unitatea de lungime, N/m;
136
Comportarea filtrelor impachetate cu
Comportarea filtrelor cu s-a studiat atat pe modele de
laborator cat in conducand Ia urmatoarele concluzii:
sau accentuatll a debitului sondei, precum
a presiunii dinamice de fund determina o temporara a
cantitatii de nisip produsa de sonda. Daca debitul presiunea
dinamica de fund se menrin constante
1
atunci se observa o sclldere
a cantitatii de nisip produs. Cantitatea de nisip produsa de sonda
in conditiile variatiei debitului presiunii depinde de valoarea
ratiei nisip.
Prin urmare, s-a constatat eli pentru o ra}ie - nisip cu
valori cuprinse intre 5 6 cantitatea de nis.ip produsa de sonda
in conditiile variariei debitului presiunii dinamice de fund este
mult mai mica decat in cazul alegerii unei ratii mai
mari decat 6. Aceasta se explica prin oprirea nisipului ca urmare
a geometriei spa}iilor dintre granulele de
in urma studiului deteriorllrii permeabilitatii in timp in
func}ie de valoarea ra}iei s-a observat eli
permeabilitatea se mentine constanta in timp pentru
valori de pauli Ia 6 ale ra}iei pietri-nisip, dupa care aceasta scade
brusc pentru valori mai mari de 6 ale rariei ca
urmare a contaminllrii impachetllrii cu nisip (fig. 15).
kp,ikp;
I
i

0 6 12
Rpn
Fig. IS. Varia{ia permeabilitafii in timp
in func{ie de ra{ia
77
Saucier a elaborat un model de laborator pentru studiul
variatiei permeabilitapi in functie de valorile rapei
in urma acestui studiu s-a observat ca:
kptlkn
o Pentru ratiile mici valoarea,
permeabilitapi atingand un maxim
la R P'; = 6. De asemenea, controlulul nisipului este
eficient ca urmare a podirilor eficiente.
o . In cazul ratiilor cuprinse intre 6 10 se
observa o scadere a permeabilitatii
deaorece granulele de nisip patrund in impachetare
printre granulele de bloc5.nd caile de curgere.
o Pentru ratiile mai mari deciit 10 s-a
observat ca nisipul patrunde in impachetare . printre
granulele de Din cauza spapilor din ce in ce
mai mari dintre granulele de nisipul se
deplaseaza din ce in ce mai prin impachetare
conducand !a permeabilitatii acesteia, insa
tara a asigura un control a! nisipului din strat.
Controlul nisipului
Fara controlul nisipului
I
o 6
0 10 12
Rpn
Fig.l6. Variafia permeabilitt'ifii in timp
in funcfie de rafia pietrirnisip(curba lui Saucier).
78
FP = (AP -A, )p,P -(AP -A, )p,P
in care: Ap este aria interioara a packerului,m
2
;
A1, Ae - aria interioara, respectiv exterioara a tevilor de extractie,m
2
;
Relatia (19) este valabila pentru ambele situatii din figura 18.
(19)
Deformatia tevilor de extractie, M
1
sub actiunea rezultantei fortelor
de presiune Fp, se determinii pe baza legii lui Hooke este datil de relatia:
M, =/a [(AP -A,)ptp -.(AP -A.)p,J
I
in care: L este lungimea garniturii de tevi de extractie;
a1 - aria secpunii metalice a tevilor de extractie,m
2
;
(20)
E- modulul de elasticitate a! otelului din care sunt fabricate tevile de
extractie, N/m
2
Daca presiunea in tevile de extractie in coloana la nivelul
packerului a variat cu D.p'P D.p 'P, relapa (20) devine:
M, = [(AP -AJD.ptp -(AP
I
(21)
Se presupune ca presiunea din tevi este egalii cu presiunea din
coloana inainte de aplicarea variatiei de presiune.
2. Varia{ia lungimii {evilor de extrac{ie sub acfiunea for{ei de
jlambaj fn spirald
F orta de flambaj se manifesta ca o forta de compresiune aplicatii !a
capatul inferior a! tevilor de extractie atunci cand presiunea din tevi p 'P este
mai mare deciit presiunea din colo ana p cp De asemenea, daca presiunea in
tevi coloanii !a nivelul packerului a variat cu D.p'P, respectiv cu t..p,P,
forta de flambaj este data de relatia:
Fb =AP(D.ptp -D.p,P)
(22)
135
Forta de f!ambaj conduce la buclarea In spiraHi a poqiunii
inferioare a garniturii de tevi, aceasta aparand atunci cand
presiunea din interiorul tevilor de e:)l:tractie este mai marc
dedit cea din exteriorul ace.stora. Efectul de f!ambaj este
diminuat dacii jocul radial dintre tevi spatiul inelar este
mic. Prin urmare, aceasta forta conduce numai la scurtarea
garniturii de tevi.
Forta de umflare generata de diferenta de presiune medie
dintre interiorul tevilor exteriorul acestora are ca efect
scurtarea garniturii de tevi atunci cand presiunea medie din
interiorul tevilor''de extractie este mai mare deciit presiunea
medie din spatiul inelar.
Forta datorita diferentei de temperatura este generata de
variatia temperaturii garniturii de tevi ca urmare a injectarii
In sonda a unor fluide mai crude sau mai reci dedit f!uidele
din gaura de sonda. Aceasta forta are ca efect fie alungirea
tevilor In cazul injectarii unor fluide mai calde prin tevile de
extracfie, fie scurtarea tevilor de extrac(ie atunci cand se
injecteaza fluide mai reci.
Deformatiile determinate de aceste forte se calculeaza cu ajutorul
legii lui Hooke cu exceptia deformatiei generata de forta de f!ambaj care se
determina cu relatia lui Lubinski.
In continuare se considera o completare uniforma in care tevile de
extractie si coloana au diametrul constant. De asemenea, se considera o
opera(ie de injec#e sub presiune in strat se determina deforma(iile tevilor
de extrac(ie.
1. Variafia lungimii fevilor de extrac(ie sub acfiunea forfelor de
presiune
Aa cum se observa din figura 18 presiunile la nivelul packerului in
(evi, respectiv in coloana sunt pip, respectiv Pep. Foqele de presiune
ilustrate In figura 18 au rezultanta data de relatia:
134
C
.a

S-a studiat caderea de presiune prin In perforaturi In
urmatoarele situatii: l.filtru impachetat cu pietri pre-
compacta! In spatele coloanei; 2.filtru lmpachetat cu pietri
fllra precompactare In spatele coloanei, dar cu perforaturile
pline cu 3.filtru lmpachetat cu f'ara pre-
comapactare in spatele coloimei, iar perforaturile pline cu
nisip din strat. In urrna acestui studiu a rezultat ca, cum
se observa i din figura 17, caderea de presiune prin
perforaturi cu valoarea cea mai mica se inregistreaza in cazul
filtrului impachetat cu pietri cu precompactare in spatele
coloanei. De asemenea, s-a comparat caderea de presiune
prin impachetare in cazul filtrului impachetat In gaura Iibera
cu cea corespunzatoare cazului filtrului impachetat In co-
loana cu precompactare in spatele coloanei i s-a observat ca
in primul caz, de presiune prin impachetare este mult
mai mica, spre deosebire de eel de-al doilea caz unde
prezenta perforaturilor induce o importanta a caderii
de presiune.
.g

/
c.c
- 0
- "' .,c.
c:
::> -
cn: c
w-

Q) 0
'C Q)
"'g.

'C
'"' (.)
l1 P3
ll. P2
l1 P1
ll. P1
y
Q
Debitul de lichid
Fig.\7. Variafia debitului de lichid fnjuncfie de ciiderea de presiune fn
perforaturi, respectiv fn fmpachetare.
79
I'
atunci cand se face o operatic de stimulare sau de spiHare a
sondei pentru a preveni o eventuaHi manifestare a sondei pe tevi.
Valva cu sens unic permite curgerea numai de sus in jos. in
momentul in care se schimba sensu! de curgere valva se inc hide.
Niplul selectiv F se monteazii Ia adancimi de peste 2000m pentru
ca operatia de pistonare sa se execute in bune conditii.
9. Niplurile de rezistenta sunt tuburi cu pereti care
flancheaza niplul F superior. Montarea lor a fost necesara pentru
evitarea spargerii frecvente a tevilor de extractie in aceste zone
din cauza fixiirii in niplul selectiv F a difcritelor dispozitive de
control a curgerii. Aceste dispozitive genereaza o
turbulentii a fluidelor care impreuna cu actiunea abraziva
coroziva a acestora conduc Ia spargerea tevilor de extractie.
10. Valva de sigurantii(fig.l7) se monteaza Ia circa 50-100m are
rolul de a inchide sonda in caz de accident Ia suprafatii.
inc hi sa
Linia hidraulici'i
Presiuuea din linia hidraulica
este scursa pentru lnchiderea valvei
Mansonul de control
Arcul
Clap eta
Fig.l7. Valva de sigurmrfii.
Din punct de vedere constructiv valva de sigurantii poate fi
cu bila sau cu clapetii. Aceasta este mentinuta in pozitie deschisii de
o anumitii valoare a presiunii din linia hidraulicii. Dacii din diferite
132
in urma studiului efectului curgerii bifazice asupra
comportiirii filtrelor impachetate cu s-a
observat cii odatii cu aparitia curgerii bifazice atingerea
unui . debit critic de lichid, permeabilitatea in perforaturi
scade puternic ca urmare a nisipu1ui din formatie.
:c: .!a"
:::J.I:;
- Q)
Ill - Q.
0 :::J
'ai ()
Q. Ill
11l"5
Q)-
-c.
Ill E
;.:!: :::J
:0
.j ...
i!<:
Tnceputuh:urgerii bifazice

'
Debitul de lichid
Fig.19.Efectul curgerii bifazice ...
11.4.2.2 Metode chimice
;';i_
Metodele chimice presupun injectarea in a uri6i" solutii de
consolidare pe bazii de sau mase plastice cJ;e'i{adeti.Ha granu1e!e de
nisip din formatie i sa formeze 0 retea poros permeabila.
utilizate trebuie sa posede urmatoarele
. . ' .. -- '-. :;'t -. ,, :
sa nu reacponeze cu fluidele din zacamant sau cele U:tilizate
Ia stimularea sondei;
;f(['
- .. -- _. - 1 - _, _____ _.l_,...:,._,,
sa albe propnetatl puter!lll;t; uv WU"\.ii,(:U\,1 Y" uu..,;,L.,.u .........;,
sa nu reactioneze cu de reactie din timpul
; ..
polimeriziirii;

sii aibe o reducere mica de volum in timpul intiiririL
imbracii granulele de nisip din strat
dintre ele formfuld retea rezistentii poros- permeabilii pe o distanta
de Ia peretele giiurii de sonda care impiedicii migrarea nisipului din strat
spre gaura de sondii.
81
Fig.20. Re{eaua poros permeabilii realizatii in urma consolidiirii cu
0 solutie de consolidare are urmatoarele componente:

raina sintetica;

!ntaritorul;

solventul(benzen);

aditivi .
Solventul folosit este benzenul i are rolul de a dilua raina. Aditivii
(agentii de intarire, catalizatorii, etc.) se folosesc pentru reglarea timpului de
reactie, umectarea stabilizarea argilelor, marirea rezisentei retelei
etr:- _
Rllina sintetica poate fi activata intern sau extern. 1n cazul rllinii
activate intern intaritorul se adauga in masa riiinii de Ia suprafata iniante de
a fi injectata in sonda, iar in cazul activate extern intaritorul se
injecteaza in sondii dupa ce raina a fost introdusa in strat.
Atunci cand raina este activata intern se pot realiza doua procedee
de consolidare:
se injecteaza in stratul productiv un amestec format din
pietri, raina i intaritor;
82
deschiderea valvei in vederea omorarii sondei, se ridica prin
bacurile inchise ale prevenitorului teava polizata Ia exteriror i o
data cu ea intreg ansamblul de sub packer care se ridica deasupra
acestuia. 1n acest caz circulatia se realizeaza Ia nivelul niplului R.
Daca sertarul valvei se blocheaza in pozitia deschis, atunci se
lanseaza, cu ajutorul instalatiei de operat cu sfuma, un manon
care se amplaseaza in interiorul valvei, in dreptul orificiilor
deschise ale acesteia.
Degajarea cu profil de niplu
Sistemul de
Inelul difuzor termoplastic
'h
Orificiile
Pozi\iile glisant
a. b.
Fig. 16. Valva de circulafie latera/a in pozifiile:a. inchisii; b deschisii.
8. Niplul selectiv F superior permite fixarea in interiorul sau, cu
ajutorul locatorului, a unor dispozitive ca: duze de fund sau
dopuri sau valve cu sens unic. Dopurile se instaleaza atunci cand
se evita omorarea sondei in cazul efectullrii unor reparatii minore
Ia instalatia de suprafata. Valvele cu sens unic se utilizeaza
131
Niplurile cu deplasare libera in packer au lungimea mai mare
dedit lungimea packerului pentru a realiza in packer in
conditiile deformarii tevilor de extractie in timpul unei operatii de
injectie sub presiune in strat. Ele sunt constituite din mai multe
sectiuni de o anumita lungime, prevazute !a exterior cu gamituri de
La acest tip de nipluri este necesara schimbarea garniturilor
de dupa o anumita perioada de timp, deoarece acestea se
uzeaza ca urmare a frecarii lor in interiorul packerului in timpul
operatiilor de injectie sub presiune in strat.
Niplurile fixe in packer elimina dezavantajui inlocuirii
frecvente a gamiturilor de cauciuc, ele fiind prevazute !a partea
superioarii. cu un sistem de bacuri elastice filetate care se pot ancora
in filetul packerului printr-o simpla apasare.
Daca se utilizeaza niplurile fixe in packer, este necesar sa se
monteze in garnitura de tevi un dispozitiv telescopic numit
receptacol. Acesta se monteaza !a o anumita distanta deasupra
packerului are rolul de a prelua deformatiile garniturii de tevi.
6. Locatorul G este amplasat !a partea superioara a nipluriloi de
in packer permite verificarea fixarii packerului in
coloana. Dupa aceasta operatie, locatorul G se retrage !a circa 2
m deasupra packerului.
7. Valva de circulatie laterala(fig.16) permite comunicatia tevi-
spatiul inelar atunci cfllld este cazul (in timpul omorani sondei,
In !'roductie, etc). Ea se compune dintr-un corp tubular
prevazut !a capete cu mum cep de legaturli. cu tevile de
extractie, iar in zona mediana cu orificii. in interioml corpului
tubular se deplaseaza pe o anumitil distanta(2 Y. in) un sertar care
poate inchide san deschide orificiile corpului tubular. Acest
sertar este manevrat cu ajutorul unui dispozitiv numit D2 sau PSI
care se introduce prin tevile de extractie impreunli. cu o geala o
tijli. grea folosind instalatia de operat cu sarma. in cazul blocilrii
sertarului valvei in pozitia inchis, atunci cand se
130
se injecteaza in stratul productiv un amestec format din
intaritor.
Cfllld este activata extern se pot realiza de asemeanea doua
procedee de consolidare:
se inj ecteaza in stratul productiv un amestec format din
dupa care se injecteaza intaritorul;
se injecteaza in stratul productiv dupa care se
injecteaza intaritorul.
De asemenea, pot fi de tip epoxidk, respectiv furanic,
respectiv fenolic. in Romania sunt folosite de tip epoxidic
ALOREX- A DlNOX-0,40. Deosebirea dintre cele dona tipuri de
este ca DlNOX-0,40 polimerizeaza in mediul de hidrocarburi, iar
ALOREX-A polimerizeaza atat in mediu de hidrocarburi cat in
mediu apos.
in Romania se aplica urmatoarea metoda de consolidare:
se injecteaza in strat mai intai o cantitate de nisip de cuart
- ;. '
pana aproape de compactarea formatiei productive;
i-'
se injecteaza in strat un amestec format din nisip de cuart,
intaritor.
Metoda de consolidare cu ajutorul se aplica in cazul unor
intervale deschise de maxim 8 m, deoarece pe,ptru intervale mai mari nu se
pot realiza permeabile, rezistente de grosime Constanta.
.
Dupa realizarea consolidilrii, se lasa sonda in pauza pentru intarirea
.... ...1 -X ..-..-.-"' ...,_.,_ ,..,..,...n.,...lo.-.,...)S +..,1.....,9 C'nnrt., ..; f"11 tPu1lo::. f'lp <::P
..........., ..........!-' ..... ...,......._"" "'""' .............. ...................... ..r- -- ...___ - -- r- ---- --- --- ,--:- -- -- --- --
un dop de consolidat in se frezeaza, iar sonda va fi
pusa in productie cu un debit restrictiv cuurmilrirea impuritli.tilor solide.
Dupii scilderea procentului de impuritati solide sub 0,2% se poate
trece !a marirea debitului sondei.
83
11.4.3. Testul 3
1. Ce categorii de nisipuri
2. Care sunt cauzele viiturilor de nisip?
3. Care sunt consecintele viiturilor de nisip?
4. Care sunt metodele de investigare previziune a viiturilor de
nisip?
5. Care sunt factorii de care se tine seama pentru alegerea unei
metode de prevenire a viiturilor de nisip?
6. Ce tipuri de filtre care sunt avantajele
dezavantajele fieciirui tip?
7. Care este efectul introducerii unui filtru in gaura de sondii?
8. Care este echipamentul folosit in cazul impachetiirii filtrelor cu
ce rol are fiecare componentii?
9. Cum se realizeaza impachetarea filtrelor cu in gaurii
Iibera?
10. Cum se realizeazii impachetarea filtrelor cu in coloanii?
11. Cum se dimensioneaza filtrele ce fluid de transport se

12. Cum variaza permeabilitatea in timp in fimctie de ratia
nisip?
13. Cum variazii permeabilitatea in timp in functie de ratia
nisip observatiile fiicute de Saucier?
14. Cum variazii ciiderea de presiune in perforaturi cu debitul de
lichid ce concluzii se desprind?
15. Cum variaza permeabilitatea perforaturii in fimctie de debit
pentru cazul filtrelor impachetate In coloanii cu precompactare in
spatele coloanei, respectiv fiira precompactare?
16. Care este efectul curgerii bifazice asupra comportiirii filtrelor
impachetate cu
17. Ce presupun metodeie chimice de combatere a viiturilor de
nisip?
18. Care sunt procedeele de consolidare cu
84
5. Niplurile de In packer realizeaza In packer
asigurii in timp legiitura dintre garnitura de tevi
interiorul packerului. Acestea pot fi de douii tipuri anume:
a. Nipluri cu deplasare liberii in packer(fig. 15);
b. Nipluri fixe In packer;
Filetul pentru cuplarea
dispozitivului de Jansare
Bacurile superioare
Conusul superior
Gamitura de
Conusul inferior
Bacurile inferioare
Fig. 14.Packerul permanent.
Locatorul G
Gamiturile
de
Gamiturile
de
Fig. 15. Niplul cu deplasare Iibera in packer.
129
cum se observii din figura 12, echipamentul de adancime este
format din unn1itoarele componente:
1. Niplul neselectiv sau cu prag de tip R(fig.13 a). in acest niplu se
pot fixa cu ajutorul unui locator un manometru de fund in scopul
cercetarii sondei in timp ce sonda produce, pl.ltandu-se determina
valorile presiunii dinamice de fund in conditiile variatiei
debitului de lichid extras.
2. Niplul selectiv F inferior(fig.l3 b) permitefixarea in interiorul
s1iu, cu ajutorul locatorului, a unei duze de fund pentru pre-
venirea criohidratilor sau a unui manometru de fund in vederea
cercetarii sondei Ia inchidere.
a.
/
Filetul pentru conectarea
cu tevile de extracpe
pentru
cliche(ilor locatorului
Prag
Fig. 13Nip/urile:a. neselectiv R; b. se/!!ctiv F.
b.
3. Teava perforata montata intre niplul R rup!ut f permne
patrunderea lichidului prin tevile de extractie atunci cand in
niplul R se monteaz1i un manometru de fund. De asemenea,
aceasta realizeazii o fi!trare a fluidelor produse de strat.
4. Packerul este de tip permanent, el avand rolul de a
spatiului inelar(fig.14).
128
11.5 Raspunsurile testelor
Raspunsurile testului 1
1. Prin deschiderea traversarea stratelor productive se intelege totalitatea
operatiilor efectuate din momentul in care sapa a piitruns pentru prima
oarii in stratul productiv i p3..'11i in momentul puncrii in productic a
sondei.
2. Fazele de dinaintea unei eruptii libere necontrolate sunt: manifestarea
eruptiva eruptia Iibera.
3. Semnele unei manifestiiri eruptive sunt: l.sciiderea densitiitii noroiului
ca um1are a contan1iniirii acestuia cu fluidele provenite din strat;
debitului de noroi Ia din sonda fata de eel de !a
intrarea in sonda; 3.sc1idereapresiunii Ia pompele de noroi.
4. Cauzele unei eruptii libere necontrolate:
neasigurarea unei contrapresiuni necesare (in jur de 5-l 0 bari)
asupra stratului productiv. Aceasta se poate produce ca urmare a
urm1itoarelor fenomene i anume:
o pierderi de circulatie ca urmare a interceptiirii unei
formatiuni fracturate sau ca urmare a fracturarii
formatiei productive din cauza unei contrapresiuni
excesive pe strat;
o extragerea garniturii de foraj neinsotita de umplerea
g1iurii de sondii cu fluid de foraj;
o scaderea densitiitii noroiului de foraj, ca urmare a
contaminiirii acestuia cu fluidele din strat;
o efectul de piston care are Joe atunci cand garnitura de
foraj este extrasa cu viteza mare prin noroiul de foraj
cu viscozitate mare sau cand se extrage sapa de foraj
manonata.
85
sau ignorarea semnelor manifestarilor
eruptive;
nefuncponarea sau functionarea defectuoasa a instalatiei de
prevenire a eruptiilor sau incompatibilitatea acesteia cu
presiunile din sonda;
modului de actionare a instalatiei de prevenire
a eruptiilor sau manevrarea a acesteia de catre
personalul operativ.
5. Efectele unei eruppi libere necontrolate sunt: l.pierderi umane;
2.pierderea instalatiei totalli sau parfiala;3.degradarea zacamantului;
4.pierderi importante de titei gaze; 5.formarea unor cratere Ia
diferite distante de gaura de sonda; 6.formarea unor caveme 'in
strat;7.poluarea mediului 'inconjurator.
6. .Masurile care se iau pentru prevenirea eruptiilor libere
necontrolate: l.asigurarea unei contrapresiuni suficiente pe strat f'ara a
colmata excesiv stratul productiv, mentinand o diferenta de presiune
strat-sondli de circa 5-l 0 bari; 2.evitarea scaderii inaltimii coloanei de
noroi de foraj prin umplerea gaurii de sonda cu noroi in timpul extragerii
garniturii de foraj; 3. monitorizarea debitului de noroi de foraj Ia intrarea
din sondli in vederea detectarii unei eventuale pierderi de
circulatie; 4.monitorizarea densitatii noroiului de foraj in vederea
detectarii unei eventuale contaminari a acestuia; 5.evitarea formarii
efectului de piston prin extragerea cu viteza mica a garniturii de foraj
lmpreuna cu sapa care poate fi 6.alegerea unei instalapi de
prevenire corespunzatoare 'testarea acesteia; 7.instruirea periodica a
personalului operativ.
7. Fenomenele care se produc in strat ca urmare a patrunderii filtratului din
fluidul de foraj 'in strat sunt:
Umjlarea # migrarea argile/or: Argilele( smectitele) care se
gasesc sub diferite forme (intercalatii, aglomeriiri de particule
lenticulare sau dispersate) in componenta stratului productiv,
in contact cu apa filtrata din noroiul de foraj maresc ('in
86
a. l
i

f
"

:t
j.
,,.
:;._:;
.,
i
J,. .-
--t: ::'
Uniahidreuticl
Valva

Valvade eircula\ie
laterail
Coloana

Locatorul_tipG
Pt.ckerpermanent
Niplul tel&etiv tip F
----reava perform!
NiplulneselectivtipR
Gemltura
acurt6 de tevi
-Ntplulselectlv
Linie hidrau!icii
de control
II ,I 0
Valva de
circulape lateral!
Gainitura
lungi!idetevi
. Teavaeupete\lgro$i
Niplul cu prag-----++-0

de expJoatare

circulatie lateral!
1\.M Packer

Nlplulselectiv
- Teave parforat.!i
- Niplul cu preg
.::::=-
b.
I;

II
Valva de slguran\6 i
===1 '
_ Niplulselectiv J.
b
Nipluride
Valva de c;ircu!atle laterali
Teviledeextrectie
Pacl.-er
liT!}. '1'
1
Valva de circulatie l+rali
Packer
"1---t---- Niplul s;electiv
Niplulci.lprag
Perforaturile
'
!
_\
Coloanede exploatare
c.
Fig.l2 Variantele echipamentului de adancime pentru:
a.exploatarea unui singur strat b.exploatarea simultanii i separatii a doua strafe
c.exploatarea simultanti a trei strate.
127
o prevenitorul de eruptie tip .Cameron LD c1,1, actionare
manuala prevazut cu doua laterale;
o prevenitorul de eruptie dublu etajat tip Cameron U.
In timpul probelor de productie:
o prevenitorul de erupfie tip Cameron LD
o sistemul format din boneta HB agataJorul de tevi
(lnfiletat In boneta) pentru sustinerea
tevilor de extractie;
o mosorul de legatura intre boneta capul de eruptie
o capul de eruptie.
In timpul exploatarii sondei:.
o dispozitivul pentru suspendarea tevilor de
extractietip F;
o agatatorul de tevi boneta HB;
o mosorul;
o capul de eruptie.
Sistemul format din agatatorul de tevi, boneta HB prevenitorul de
eruptie Cameron LD sau dispozitivul pentru suspendarea tevilor
de extractie tip F, suspenda tevile de extractie In gaura de
sondll.. La partea inferioaril. a agatatorului de tevi se lnfileteazll. bucata de
teava de extractie polizatil. Ia exterior. Aceasta permite manevrarea garniturii
de tevi sub presiune In timp ce bacurile prevenitorului Cameron LD sau ale
dispozitivului de suspendare a tevilor de extractie tip F sunt inchise.
111.3.2. Echipamentul de adancime
Echipamentul de adancime al sondelor de mare adancime este
furmat dintr-o serie de componente care trebuie sa asigure indeplinirea
obiectivelor prezentate Ia paragraful III.3. De asemenea, acest echiparnent
poate fi adaptat pentru exploatarea unui singur strat(tig.l2a) sau exploatarea
separata simultanll. a unui complex de strate(fig.12 b,c ).
126
mod ireversibil) volumul de 8-10 ori conducand Ia
diarnetrului gil.urii de sonda, sau chiar
prinderea sapei, reducerea sau obturarea sectiunilor pori lor in
care s-au depus, determinand scil.derea permeabilitatii. Din
cauza absoqiei apei de catre argile, granulele de nisip sunt
inconjurate de un strat de molecule de apa ceea ce determinll.
scaderea permeabilitatii etective pentru titei sau gaze. Ilitele
caolinitele se dezintegreazll. ca urmare a schimbarii
salinitatii migreaza prin mediul poros, blocand porii cu
dimensiuni mai mici decat ale lor.
Blocarea cu apii a porilor rocii din jurul giiurii de sondii- atunci
cand roca este udata prefemtial de titei, apa se deplaseaza prin
porii rocii sub forma de particule sferice care pot bloca porii de
dimensiuni mai mici deat ele. Pentru ca particulele de apa sa
treaca de aceste restrictii este necesara deformarea impingerea
lor sub actiunea unei presiuni diferenfiale care depinde de
tensiunea interfacialll. apa- titei cosinusul unghilllui de' contact.
Situatia se poate remedia daca se tensiunea
interfacialil. cu ajutorul substantelor
Formarea emulsiilor cu fluide din strat- Apa filtrata din noroiul
de foraj arnestecata cu titeiul din strat poate forma emulsii cu
viscozitate mai mare dedit a titeiului determinand scaderea
mobilitatii titeiului. Pentru lndepartarea efectului emulsiilor se
injecteaza fn stratul productiv dezemulsionanti.
Sciiderea permeabilitii{ilor efective pentru fifei, respectiv gaze -
Ca urmare a patrul).derii apei filtrate din fluidul de foraj deci a
'
saturatiei: In apii, permeabilitatiie efective pentru !itei,
respectiv gaze scad.
8. Masurile care se iau pentru prevenirea contaminarii stratului productiv
sunt: l.folosirea unui noroi de foraj capabil sa formeze 0 turta de
colmatare subtire, impermeabila rezistenta pe peretele giiurii de sonda
care sa aibe o filtrare redusa; 2.utilizarea fluidelor cu densitate mica;
87
3. utilizarea fluidelor de foraj tratate cu aditivi pentru reducerea filtratului
inhibitarea argilelor; 4.milrirea vitezei de foraj a stratului productiv
pentru a reduce cat mai mult timpul de contact cu fluidul de foraj;
4.aplicarea metodelor de foraj Ia echilibru sau Ia subechilibru.
Raspunsurile testului 2
l.Modul de completare a sondei in dreptul stratului productiv
depinde de gradul de consolidare a stratelor.
2.Metodele de completare a gaurii de sonda in dreptul stratului
productiv pentru stratele neconsolidate sunt: l.tubarea coloanei de
exploatare intregita pana Ia suprafata urmata de cimentarea perforarea
acesteia; 2.tubarea, cimentare perforarea unui liner sau coloane pierdute in
dreptul stratului productiv; acesta agatandu-se in coloana intermediara;
3 .introducerea in dreptul stratului productiv a unui liner
4.introducerea in coloana de exploatare a unui filtru urmata de impachetarea
acestuia cu
lnelul de o;:lment Fnelul de clment
Colo.an& Coloal"'
Liner 9lituit
a. cu liner
c. cu filtru impachetat cu in co/oana.
3.Metodele de completare a gaurii de sonda in dreptul stratului
productiv pentru strate consolidate sunt: l.Gaura de sonda Iibera
88
111.3 Completarea sondelor
de mare adancime exploatate
prin eruptie naturala
Sondele de mare .idanci;ne sunt considerate cele ce au o adancime
mai mare de 3500 m. Fluide!e produse de aceste sonde au presiuni
temperaturi mari necesitand o completare deosebitli fata de sondele de
adancime medie. Completarea acestor sonde trebuie sa indeplineasca
urmatoarele obiective:
sa asigure un control permanent a! sondei in timpul manevrelor,
probelor de productie exploatlirii sondei;
sa protejeze coloana de exploatare de acpunea coroziva
abraziva a fluidelor produse de strat precum $i a celor utilizate Ia
stimularea sondei;

sa protejeze coloana de exploatare fa de presiunile ridicate ce s-
ar putea dezvolta in timpul punerii in productie a sondei, pre cum
in timpul exploatarii acesteia;
sa reduca Ia minim numfuul de manevre cu garnitura de tevi de
extractie $i a operatiilor de omorare a sondei' care pot conduce Ia
colmatarea stratului productiv;
sa permita izolarea stratelor investigate in vederea retragerii Ia un
orizont superior prin alte mijloace decat cimentilrile
care de cele mai multe ori nu reu$esc din caliza presiunilor
temperaturiior mari.
111.3.1 Echipamentul de suprafata
in cazul sondelor de mare adancime, unde presiunile din sonda sunt
mari $i pot avea loc eruptii necontrolate, este necesar sa se utilizeze o serie
de echipamente dupa cum urmeaza:
in timpul manevrelor tevilor de extractie:
125
,!!
. ......


_._,._
tevi constituind in timp un ghidaj Ia introducerea acesteia in
sonda(fig.ll ).
De asemenea, retine sculele scapate accidental in sonda, insa permite
trecerea prin el a manometrului de fund a altor aparate introduse in sonda
pentru prelevarea probelor.
Fig. II fevilor de extrac{ie.
111.2.4 Testul1
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Care este echipamentul de adancime de suprafata a! sondelor
de mica medie adimcime ce rol are fiecare componenta?
Cand sunt folosite packerele?
Care sunt foqele care actioneaza asupra unui packer?
Ce tipuri de capete de eruptie
Ce roluri au duzs din capul de eruptie
Care sunt rolurile tevilor de extractie?
Ciite tipuri. de tt:vi de extractie
Care sunt dimensiunile uzuale ale tevilor de extractie o(elurile
din care se fabr;ca acestea?
Care este rolul tevilor de extractie?
124
: '-.->
.._
(gaura de sondA lasatii netubatii); 2. Gaura de sonda netubata,
largitii cu sapa ll\rgitor urmatii de introducerea unui filtru
impachetarea acestuia cu a preveni migragrea
particulelor fine de roca antrenate de fluidele care curg din strat
in gaura de sonda.
lnel de ciment lnel de ciment
Coloana
Packer cu mufa
lncruclsata
a. Completare tip gaura Iibera; b. Gaura Iibera /iirgita urmatii de introducerea
unui ji/tru impachetat cu pielri$.
4.Avantajele dezavantajele metodelor de completare a sondei in
dreptul stratului productiv in cazul stratelor slab consolidate sunt:
Avantaje: l.buna consolidare a gaurii de sonda; 2.colaana tubata i
cimentatii in dreptul stratului productiv constiuie un ecran in calea migrlirii
apei i sau gazelor; 3.permite stimularea selectiva; 4.permite introducerea
. , unui filtru impachetat cu S.permite exploatarea selectiva separatii
a mai multor strate; 6.permite efectuarea tratamentelor de stimulare
selective. Completarea cu liner de Ia suprafata prezintii ava.'ltajul ca
dimensiunile distribu!ia sunt riguros controlate asigurfu:id o
suprafata de curgere optima.
Dezavantaje: l.cresc cheltuielile cu tubarea, cimentarea perforarea
sondei )n dreptul stratului productiv; 2.sonda este imperfecta dupa modul de
deschidere, aria de curgere a fluidelor din strat in gaura de sonda f'iind .
restrictionatii; 3 .in cazul perforlirii coloanei cu gloante, existll posibilitafea
ca nu toate gloantele sa strapunga peretele coloanei inelul de ciment sau
89
din cauza unei defectiuni de constructie sa nu se detoneze amestecul
exploziv.
Prezenta linerului impiedica exploatarea selectiva a unui
complex de strate, precum efectuarea tratamentelor de stimulare selective,
iar izolarea apei gazelor este dificil de realizat.
5. Avantajele dezavantajele metodelor de completare a sondei in
dreptul stratuiui productiv in cazul stratelor bine consolidate sunt:
Avantaje: l.se elimina cheltuielile privind tubarea, cimentarea
perforarea sondei; 2.daca se traverseaza in intregime stratul productiv, sonda
astfel forata este perfecti!i din punct de vcdere hidrodimanic; 3.sonda
produce prin peretele ei natural, in aces! fel restrictiile Ia curgere sunt
minime( doar in cazul existentei unci zone contaminate in jurul gaurii de
sonda); 4.permite introducerea unui filtru in dreptul stratului productiv.
Dezavantaje: l.nu permite exploatarea simultana separata a mai
multor strate in conditiile existentei unui complex de strate; 2.nu permite
stimularea separata a stratelor; 3.in cazullllrgirii gaurii de sonda, in vederea
introducerii unui filtru, timpul de forare precum timpul de contact a!
fluidului de foraj cu stratul productiv cresc, conducand la o contaminare mai
accentuata a zonei de strat din jurul gaurii de sonda; 4.nu exista nici un
ecran protector in calea migrllrii apei gazelor.
Raspunsurile testului 3
1. Nisipurile din strat se pot incadra in urmatoarele categorii: l.nisipuri
curgatoare sau quick sands caraterizate printr-o cimentare slabii intre
granule sau chiar absenta acsteia, carotajul in aces! caz fiind foarte
dificil; 2.nisipuri partial consolidate care au un grad oarecare de
consolidare, dar prezinta riscul dezagregllrii rapide a
peretelui gaurii de sondi!i i a carotelor prelevate; 3 .nisipuri friabile
care prezinta consolidare relativ buna care sunt dificil de
identificat.
90
Otelurile din care sunt confectionate tevile de extracpe slffit: H-40; J-
55; C-75; C-95; P-105.
Cifra care urmeazi!i dupa litera din simbol reprezinta rezistenta
minima Ia curgere, l7, miisuratii in 10
3
pounds/in
2

oteluri:
De exemplu pentru otelul H-40, rezistenta Ia curgere este:
l7, = 40 10
3
psi= 40000 0,0703 10
5
= 2812 10
5
N/m
2

In functie de conditiile de lucru, tevile sunt fabricate din urmatoarele


H-40 J-55 - pentru condi\ii normale i adancimi medii;
C-75 i C-95 - pentru mediu salin corosiv cu continut de H2S
C02 adancimi medii i mari;
P-1 05 - petru mediu normal adancimi foarte mari.
Valorile diametrelor exterioare interioare ale tevilor de extractie
sunt prezentate in tabelul 1.
Se mentioneaza ca pentru diametrul i!lterior al tevilor de extractie s-
an prezentat valorile medii, acesta depinzand de grosimea de perete.
Tabelul I. Diametrele tevilor de extrac{ie.
1 d,,in 11.05 ! 1,315
1 0,5
1 r 1
1,660 I 1,900 I 2,063 ; 2 3/8
I I
2 7/8 3 1/2
0,815
I I
'--
\..
l evtle oe mametru mic rienurniu:;;
"macaroane"
2 1/2 3
,..... ......
.. ""u UJ.o:uu.o;..w...-...L:;
cele mai utilizate
4 I 4 112
31/21
In Romania tevile cele mai utilizate sunt cele cu diametrele
exterioare de 2 3/8 in, 2 7/8 in 3 Yz in.
Lungimile tevilor de extractie variaza intre 6,10 m-9, 75 m.
Sabotul sau tevilor de extractie se monteaza !a partea inferioara
a garniturii de tevi de extractie. El protejeaza capatul inferior al garniturii de
123
De asemenea, tevile cu capetele au filetul rotunjit tip API
cu unghiul flancurilor de 60 mufe exterioare separate, ca tevile cu
capete
Tevile de extractie cu mufe din corp (integral joint):
Ele sunt folosite la sondele de mare adancime au imbirulri speciale
de tip Vam .SLIJ II, Hydrill seria 533, Omega etc.(fig.lO) care permit o
-
--..
mult mai bunii decat in cazul tevilor de extractie cu mufe exterioare
separate.
Filetul acetor imbiniiri este trapezoidal cu diferite unghiuri de
inclinare a flancurilor. In cazul imbiniirilor de tip V AM SLJj ii
exteme cele interne actioneazii independent unele fatii de altele pentru a
realiza fatii de presiunea fluidului din coloanii, respectiv fatii de
presiunea fluidului din interiorul tevilor de extractie. De asemenea, se
asigurii fatii de gaze.
VamSLIJII
Hydrill seria 533'
."'
Omega
Fig.lO revile de extrac{ie cu capete cu mufe din imbiniiri Speciale.
122
2. Cauzele producerii viiturilor de nisip sunt: l.exploatarea foqata a
' . . - .
sondelor prin marirea debitului Ia o sonda ce exploateazii un strat
slab consolidat se obtine. o productie sporitii de nisip datoritii vitezei
mari a fluidelor din apropierea gauril de pe de alta parte, dacil.
'. ., ;'I,: .
debitul de lichid al sondei are valori moderate, se poate reduce sau
chiar productia de nisip; 2.aplicarea unor tratamente de
stimulare neadecvate tratamentele de stimulare care utilizeazii
ce dizolva liantul dintre granulele rocii accentueaza viiturile
de nisip; 3 .inclinarea stratelor in cazul stratelor slab consolidate
inclinate s-a constatat o a productiei de nisip; 4.viscozitatea
fluidelor cu cat este mai mare viscozitatea fluidelor din strat cu atat
antrenarea granulelor din strat in gaura de sondii este mai accentuata;
saturatiei in apa care conduce Ia alterarea cimentului
dintre granulele de nisip, conducil.nd mai departe Ia reducerea
coeziunii dintre acestea; 6.oprirea sondelor pentru efectuarea unor
operatii de interventii repomirea ulterioarii a acestora conduce Ia
unei viituri de nisip.
3. Consecintele viiturilor de nisip sunt: l.formarea dopurilor de nisip in
dreptul perforaturilor care dete1minii o scadere foarte mare a debitului
produs de sondii; 2.piitrunderea nisipului In gaura de sonda, in
echipamentele de fund de suprafata duce Ia deteriorarea acestora
prin eroziune; 3 .probleme legate de separarea nisipului la suprafatii
de depozitarea in conditii ecologice ale acestuia; 4.formzrea uno:-
, . . x .. d dx 't
caveme t..I zcna ae strat u!n JUnH gnunt e son (;, care 1n anurn1 e
conditii pot deveni instabile antrenfuld
stratului productiv deteriorarea coloanei de exploatare; 5.efcctuarea
masuratorilor ln gaura de soada este d1ficila sau chiar imposibi
1
a.
4. Metodele de investigare previziune a viiturilcr de nisip
sunt: l.testarea periodidi a sonde! or cu masurarea cantitatii de nisip
produsa; 2.carotajul initial ai stratului productiv analiza vizuala sau
cu raze X a carotelor pentru: determinarea cantitatii de ciment dintre
granulele de nisip pozitiei cimentului in raport cu granulele de
91
nisip; efectuarea testelor de drenaj ale fluidelor analizei
granulometrice; 3.efectuarea unor diagrafii cu raze ganuna, loguri de
densitate carotaj sonic pentru indentificarea zonelor curate
determinarea caracteristicilor mecanice evolutive; 4.urmarirea
evolupei impuritlltilor solide care se poate realiza prin: observatie
directa in timpul purjllrii. separatorelor, prin prelevarea de probe de
fund, etc; prelevarea de probe de fluid de !a caput de eruptie;
utilizarea unui dispozitiv de colectare permanentll montat pe conducta
de amestec prevllzut cu o alarmll in cazul inregistrllrii unor cantitll\i
marl de nisip; urmllrirea evolutiei procentului de apa.
S. Factorii de care se pne seama pentru alegerea unei metode de
prevenire a viiturilor de nisip sunt: tipul nisipului, grosimea stratului
productiv, parametrii sondelor de pe structura respectiva care au
produs sau nu nisip, debitul preconizat a fi extras, diametrul coloanei
de exploatare, viscozitatea fluidelor produse, sensibilitatea stratului
productiv !a apa permeabilitatea stratului productiv.
6. Tipuri de filtre ;;i avantajele dezavantajele fiecllrui tip de filtru:
filtrele cu fmte sau orificii:
Avantaje: sunt ieftine, de procurat, robuste, nu se
infunda din cauza profilului fantelor sau orificiilor,
au o suprafa(a de trecere relativ mare.
Dezavantaje: nu retin particulele fine de nisip,
deschiderile filtrului se pot eroda in cazul sondelor care
produc cu debite marl sunt supuse coroziunii.
filtrele cu inele randalinate:
Avantaje: sunt ieftine, de procurat, robuste, nu se
infunda din cauza profilului fantelor sau
orificiilor, au o suprafata de trecere mai mare dedit In
cazul filtrelor cu fame sau orificii, au capacitate de
retinere a nisipului fm prezinta cai de comunicatie
riguros controlate.
92
60
;
Mufa .
-------------------------------
Tevile de extracpe
cu capete
Fig.8. Tevile de extracfie cu capete
imbinate prin mufe
Acestea all filetul rotunjit tip API cu unghiul flancurilor de 60
mufe exterioare separate(fig.8) se folosesc Ia sonde cu adilncime mica.
o Tevile . de extractie cu. capete (External-upset
_t: ;>r'' .. ,,- .- -'' 0

' Mufa
'<'
,,,

A
ff: \\

-tr:-:.:--
A

Tevile de extractie
cu capete
Fig.9 '{evile de extrac{ie cu capete
imbinate prin mufe
Acesr tip de tevi(fig.9) au secthmea utila in dreptul filetului cu 30-
60% mai mare decat cele cu capetele Din acest motiv ele pot
suporta sarcini mult mai mari decat cele cu capete utilizlL'1du-
se astfella sonde cu adilncirni presiuni marl.
121
Duza fixa. se monteazli in capul de eruptie intr-un locru;; numit
portduza, fiind construitil. dintr-un corp de otel masiv rezistent Ia abraziune
sau din materiale mineralo-ceramice .de mare duritate. Duza reglabila(fig.7)
permite obtinerea unor sectiuni diferite de trecere a fluidului prin
manevrarea tijei 1, care schimba pozitia acului 2,fatiJ. de scaunul3.
Crucea capului de eruptie impreu,na cu ventilele de pe brate permit
dirijarea fluidelor pe un brat sau pe celalalt.
Ventilul principal permite. inchiderea sondei. El poate fi dublat in
cazul sonde! or care produc cu nisip sau in cazul sondelor de mare adancime.
. Ventilul de pistonat se ,deschide .. cand se efectueaza punerea in
producfk a sonde lor prin pistonare salJ.,cand. este necesar sa se introduca in
sonda diferite aparate de masura control cu ajutorul instalatiei de operat
cu sarma ..
Manometrul montat Ia partea superioara a capului de eruptie masoara
presiunea in tevi Ia suprafatiJ..
111.2.3 Tevile de extractie
' '
Tevile de extractie sau tubingul sunt utilizate Ia toate sistemele de
. - ' .. . .
extractie. Ele indeplinesc urmatoarele functii:
sustin echipamentul de adancime specific sistemului de extractie;
'
asigura ascensiunea fluidelor din strat pana Ia sup.rafata;
protejeaza coloana de. exploatare impotriva actiunii corozive
abrazive a f!uidelor !n
coloana de' pi-esiunilor mari realiiate in
. , ._);.Y -
: timpul unei operatii de, injectic: ,sub presiune(atunci cand se
. " . j
Din punct de. vedere al imbi,niirilor al constructiei, tevile de
extractie sunt de tnai multe tip,uri:
Tevile de extrac::tie cu mUfe detru;;abile (Coupled Joint):
o tevile de extractie cu capete (Non-upset
tubing);
120
Dezavantaje: deschiderile filtrului se pot eroda in cazul
"\<j,'-;1"-
sondelor care produc cu debite mari sunt supuse
coroziunii.
filtrele cu inffujurare din sarma:
Avantaje: pot fi confectionate din otel inox ceea ce le
, __ ,..;
confera rezistentiJ. !a coroziune, permit retinerea
.
particu!elor fine de nisip, . profilul trapezoidal a!
_._,:.
sarmei permite autocurntirea filtrului prezinta
sectiune de trece mare .
Dezavantaje: in cazul in care distanta dintre spirele de
sarma nu este bine aleasa, poate permite trecerea
nisipului prin filtru sau chiar infundarea filtrului
pot fi deteriorate atunci cand se introduc in sonde cu
unghi mare de deviere sau orizontale.
filtrele cu metalic perforat straturi de tesatura metalica:
Avantaje: sunt rezistente Ia coroziune, permit
retinerea unei game largi de granule de nisip, prezintil
sectiune de trece mare, au permeabilitate mare, sunt
mai robuste dedit cele cu din sfuma se
pot folosi Ia sondele deviate multidren.
Dezavantaje: sunt scumpe.
filtrele expandabile:
Avantaje:sunt rezistente Ia coroziune, permit retinerea
unei game iargi de granuie rJ.aip, prezint2. de
trece mare, au permeabilitate mare, sunt mai robuste
decat cele cu din sfum1l, se pot folosi Ia
sondele deviate multidren nu necesita impachetare
cu
Dezavantaj e: necesita timp de instalare mai mare dedit in
'' ' ' 'cazul celor!alte tipuri de. filtre Cl!.. urmare a operatiei de
'largire :a filtrelor Iorin gaura de sonda
sunt scumpe. "li..!!!
93
7. Efectul introducerii unui filtru in gaura de sonda: Tinilnd seama de
faptul ca viteza fluidelor in jurul gaurii de sonda are valorile cele mai
mari, rezulta ca granulele de nisip din aceasta zona sunt antrenate in
gaura de sonda de catre fluidele produse de strat. Granulele de nisip
mai mici dedt descbideqle filtrului vor piitrunde in sonda, iar cele cu
dimensiuni mai mari dedlt deschiderile filtrului se vor opri in spatele
acestuia; proptindu-se unele 1n altele. Prin urmare, granulele de nisip
se aranjeaza in spatele filtrului in functie de dimensiunea lor,
realizilnd astfel un fi!tru natural secundar care retine granulele fine de
nisip. Dacli debitul sondei se modificii, sonda incepe sa producii cu
, nisip ca urmare a alteriirii podirii initiale a nisipului. Dacii noul debit
se va mentine constant, atunci in spatele filtrului se va produce din
nou fenomenlll de podire a nisipului in spatele filtrului.
8. Echipamentul de adilncime folosit in cazul impachetlirii filtrelor cu
rolul fiecarei componente:
tevile de extractie permit curgerea amestecului fluid de
injectat in sonda;
packerul cu mufli permite spatiului
inelar dintre tevi coloana de exploatare, iar prin
intermediul mufei amestecul format din fluidul de
transport se dirijeaza in spatele filtrului uncle se
depune Tot prin interrnediul mufei se
dirijeaza fluidul de transport care iese prin deschiderile
filtrului, ajunge in spatiul inelar; mai departe fiind recuperat
Ia suprafata.
Filtrul este folosit pentru a preveni migrarea nisipului din
strat in gaura de sonda.
9. Impachetarea filtrelor cu in gaura Iibera: Dupii introducerea
echipamentului de adilncime in gaura de sondll se incepe injectarea
prin tevi a unui amestec format dintr-un fluid de transport ?i pietri cu
granulatie aleasa functie de granulatia nisipului din strat. Prin
intermediul mufei 1ncruciate acest amestec se dirijeaza in spatele
94
Capetele de erupfie monobloc prezintli avantajul ca sunt mai
decat cele asamblate i eliminll numarul mare de etaniiri metalice dintre
robinete corpul capului de erupfie. Aceste etaniiri pot sa cedeze in cazul
unor defectiuni de montaj sau sub efectul presiunii fluidelor care curg prin
ele sau sub actiunea unor agenti puternic corozivi.
Dezavantajele capetelor de eruptie monobloc constau in faptul ca
sunt mai greoaie pentru transport montaj, neputilndu-se demonta in parp
componente i nu permit inlocuirea unor parp defecte.
In cazul exploatlirii simultane i separate a doua strate cu doull
rilnduri de tevi de extractie se un cap de eruptie dual care asigurll
sustinerea i celor doua garnituri de tevi i dirijarea separatli a
fluidelor extrase. Dispozitivul de suspendare a tevilor de extractie este astfel
construit, meat cele doua garnituri de tevi sll poata fi introduse independent
una de alta.
Componentele principale ale capului de eruptie propriu-zis sunt:
portduzele, crucea capului de eruptie, ventilele principale, ventilele de pe
brate, ventilul de pistonat manometru!.
Portduzele servesc Ia montarea duzelor pentru reglarea debitului de
titei i de gaze a! sondei. Duzele pot fi fixe sau reglabile(fig.7).
.. ; )
Fig. 7 .Duzii reglabilii. I- tijii; 2-ac; 3-scau'!,
119
13
Capetele de eruptie tip CEA l(fig.6b) sunt construite pentru presiuni
de 140 bar, 210bar 350 bar se folosesc la sondele care nu prezinta
pericol in exploatare, iar opririle necesare pentru diverse lucrari de suprafata
nu pun probleme in functionarea sondelor.
Capetele de eruptie tip CEA 2(fig.6a) se constrtiiesc, pentru presiuni
" .
de 210bar, 350 bar, 700bar 1050 bar. Acestea Ia sondele cu
dificultati in exploatare, htcare pentru siguran sunt necesare doua clli de
dirijare a productiei sau eventual de omorare a sondei la sondele de mare
adancime. De asemenea, se construiesc cu doua ventile prirtcipale cu unul
sau doua verttjle pe brate.
a.
l.Manometrul pemtru ml!surarea presiunii
din
2.Ventilill pentru scurgerea presiunii din
3. ventil;
4.
5. Ventilele pe tubing head-ului;
6.Dispozitivul de sus\inere a tevilor de extrac\ie;
7.Mosor;
8. Ventilele principale;
9. Crucea capului de eruppe;
IO.Porduze;
ll.Capacul capului de eruptiqi ventilul
de pistonat;
12.Manometrul pemtru ml!surarea presiunii
din \evile de extracpe;
13. Bastonul.
b.
Fig.6. Capete de erup(ie asamblate: a. cu doua bra{e; b. cu un bra{ ,t cu basion.
118
filtrului unde se depune iar fluidul de transport iese prin
deschiderile filtrului, ajtinge'l'ri spatiul inelar, dirijat. fiind de mufa
a packerului; mai departe fiind recuperat la suprafata,,
AmestecuJ- fluid
_.....-de transport !JI pletrl'
Fluid de transport
-,.;!C
. i :
,, :
10. Impachetarea filtrelor cu in coloana: Se injecteaza simultan
prin tevi amestecul fluid de prin spatiul inelar fluid
de transport pentru a duce atat in spatele filtrului caqi prin
perforaturi in spatele coloanei.
Amestecul - fluid
de transport pielrl'
Fluid de transport
Co\oana de exploatare
Tevl de extractie
11. Dimensionarea filtrelor: Dimensionarea deschiderilor filtrelor,
(latimea fantelor, diametrul orificiilor sau distanta intre spirele din
sarma) se realizeazli pe baza unor relatii empirice a testelor de
retinere a nisipului. Conform relatiei lui Coberley-Rogers latimea
fantei se de termini! cu relatia: l = 2d
90
sau l =d
90
, iar diametrul
orificiilor, d cu relatia: d =3d
90
, unde d
90
reprezinta diametrul
95
efectiv a! fractiei care impreuna cu fractiile de dimensiuni mai mici
reprezinta 90% din greutatea totala a probei de nisip din strat care
' , __ ,, '
se de pe curba granulometrica. Aceste relatii de calcul nu tin
seama de coeficientutde neuniformitate a! nisipului prin urmate nu
dau rezultate mai bune dau relatiile de calcul
stabilite in functie de coeficientul de neuniformitate a! nisipului.
Fluidul de transport fo1osit !a impachetaiea filtrelor cu poate
fi titei gelificat, apa dulce, apa sfu"ata in care se adauga diferiti aditivi
pentru marirea portantei. De asemenea, pentru protejarea formatiunii
productive se mai adauga in apa clorura de potasiu sau clorura de
amoniu.
12. Permeabilitatea se mentine constant!\ in timp pentru valori
de pana !a 6 ale ratiei dupa care pentru valori mai mari
de 6 ale ratiei aceasta scade brusc din cauza contaminfu"ii
impachetarii cu nisip.
k,.Jk,


13. V ariatia permeabilitatii in timp in functie de ratia
1 - ._ -'!!!' .l s .. . ""' ... ,. rl ..
ms1p oeternlifui\:4 auc1er preZL.'1ta 1.."1 ngura __e ma1 JOS.
Controlul nisipulul FArA controlul nisipului
kpt /k,
0 .
0 6 10 12
Rpn
96
S!atla Incllidere
aooodoilnco:z
.se ruseutl
,-(; i c! i,
""""
Fig.5. Capul de erupfie echipat /!Jf,sisteme de securitate
# monitorizare aprot/Ucjiei sondei.
Capetele de eruptie se construiesc de lucru de:
140bat, 210bat, 350bar, 700bat 1050 bat.
Din punct de vedere constructiv capetele de eruptie sunt de mai
multe tipuri in functie de locul de amplasare; ,
capetele de. eruptie pentru sondele de pe uscat, tip CEA, sunt
asamblate, au un singur brat (CEA 1) sau doua brate (CEA 2)


sx -:1a ... .a. s911 .,n
}JVl. Gi. o.u.v.... ........ ......... .........,...,..._.._,
t;
capetele de eruptie pentru sondele de pe platformele marine, tip
CEM, sunt mono bloc au un singur brat, au un singur ventil pe
linia principala (CEM 11) sau doua ventile pe linia
(CEM12);
.. \
capetele de eruptie folosite son-
delor submarine au o constructie speciala sunt telecomandate
sau actionate cu ajutorul robotilor submatini.
117
din stiinga este previizutii in cap!it cu o oarbii care se
' I. ! '" ; .
indepiirteaza atunci cand este necesarii t111\!i ,!}gregl,lt,}f ,locul
acesteia pentru pomparea fluidelor in scopul , _pornitii sau omorarii
. ' -- '' "' .
sondei(fig.4a).
"
Dispozitivele pentru suspendarea tevilor de extractie sunt de mai
multe tipuri se fabrici\ pentru o gamii ffillre ,de presiuni de lucru ( 140-
_.
1050 bar).
-
In dispozitivul de sustinere a! extractie se afla montat
-' :.;
agatiitorul de tubing (tubing hanger) care 4lferite
In figura 4 se prezinta doua tipuri de denumit
in piatra.
. Y-:',- .--'i't-
)_'
Agatatoarele sunt prevllzute in intel;ior, Ia capete, cu filete. Filetul
inferior Ia ultimei bucltr -de teava de extractie, iar eel
superior Ia suveiului de teava de manevdl in
scopul extragerii garniturii de tevi.
Atunci cand nu este suveiul,jjJetul superior a! pietrei este
protejat de un protector pentru a nu se deteriora in tirnpul introducerii in
tevile de extractie a diferitelor scule dispozitive(pistoane, curatitoare de
parafma, aparatura de masura control etc.).
Capul de eruptie propriu-zis este dintr-un ansamblu de
armiituri robinete care se monteazii deasupra dispozitivului de sustinere a
tevilor de extractie; mosorul fiind piesa de legiitura dintre cele douii
dispozitive(fig.6a). De asemenea, capul de eruptie se din otel de
calitate superioa:a, fUnd necesar sa suporte presiunea existent! in sonda sa
reziste Ia actiunea coroziva a apei siirate care Ia actiunea
abraziva a nisipului antrenat din strat. l r .
l- _,.,,_ "
Capetele de eruptie pot fi actionate '$au de Jij:.fdistanta prin
_
intermediul unor ventile previizute cu dispozit!g}!,le actii:irtllie hidraulice,
':
pneumatice indicatoare de pozitie electrice. De asemelle'a, capetele de
eruptie modeme sunt echipate cu sisteme de securitate care intra in actiune
comanda inchiderea sondei in cazul unor accidente la suprafatii ( ca de
,_.. 1-.1\,
exemplu incendii) (fig.5).
116
Concluziile studiului elaboarat de Saucier cu privire Ia variatia
permeabilitatii in functie de valorile ratiei -
nisip sunt: 1. Pentru ratii - nisip mici valoarea
permeabilitatii atingil.nd unmaxirn Ia R pn = 6 .
De asemenea, controlulul nisipului este eficient ca urmare a
podirilor eficiente. 2. In cuprinse intre
6 10 se observi\ o scadere
deaorece granulele de nisip patrund in impachetare printre
granulele de blociind ciiile de curgere. 3,Pentru utii
mai mari deciit 10: s-a observat eli nisipuLpiitrunde
in impachetare printre granulele de; .. Din cauza. spatiilor
din ce in ce mai mari dintre granulele de nisipul se
deplaseazi\ din ce in ce mai prin impachetare:conduciind Ia
permeabilitiitii acesteia, insii tara a asigura un control
a! nisipului din strat.
14. Variatia ciiderii de presiune in perforaturi cu debitul de lichid S-a
studiat ci\derea de presiune prin in perforaturi in urmi\toarele
situatii: I. filtru impachetat cu precompactat in spatele
coloanei, 2. filtru impachetat cu tara precompactare in spatele
coloanei, dar cu perforaturile pline cu 3.filtru impachetat cu
f'ari\ precompactare in spatele coloanei , iar perforaturile pline
cu nisip din strat. In urma acestui studiu a rezultat cii valoarea cea
mai mica a ciiderii de presiune prin perforaturi se inregisreazii in
cazui :filtruh:n l!npa.chetat cu. precc!i!pactare !'n spate!e
coloanei. De asemenea, s-a comparat ciiderea de presiune prin
impachetare in cazul filtrului impachetat in gaura Iibera(! ') cu cea
corespunziitoare cazului filtrului impachetat in coloana cu
precompactare in spatele coloanei s- a observat ca in primul caz
caderea de presiune prin impachetare este mult mai mica, spre
deosebire de eel de-al doilea caz unde prezenta perforaturilor induce
o importanti\ a caderii de presiune.
97
.,

h
Cl..fi llPJt-...,- l
.s.a
!e
- 10 .s
it> 1 II
""'I r'

I
Q
Detll!uf de llchid
15. Vari$ penneabilitatii in perforaturi in functie de debitul de lichid
pentru cazul filtrelor impachetate in coloanii cu precompactare in
spatele coloanei, respectiv tara precompactare se prezinta in figurile
.
de mai jos. in cazul in care s-a realizat precompactarea in spatele
coloanei, permeabilitatetea perforaturii scade dupii care, dacii se
reduce debitul, are loc cbiar o a acesteia ca urmare a curiitirii
anterioare a canalelor de curgere. in cazul in care nu s-a realizat
precompactarea in spatele coloanei, s-a observat ca atunci ciind
debitul, permeabilitatea in perforaturii scade piinii ciind se atinge
un debit critic. Daca se debitul peste debitul critic,
permeabilitatea in perforatura scade brusc ireversibil indiferent
daca se scade dupa aceea debitul.
H
li

I\
a.
Debitul de l!chld
a. Fiirii precompactare in spatele coloanei
H
I'

De!)ltul de llchld
b. cu precompactare in spatele coloanei
98
Atunci ciind se omoarii sonda prin circu!atie, folosirea acestui ventil
este obligatorie, deoarece impiedica intoarcerea fluidului introdus sub
presiune prin spatiul inelar dupa oprirea pompllrii sau in alte cazuri
accidentale (spargerea conductei prin care se face pomparea etc.).
b.
c.
Ventilul
a.
L----
de
"-----Elementul metalic de etanjare
---Sistemul de blocare
-Corpul
Piatra
Fig.4. a.Dispozitivul de susfinere alfevilor de extrac{ie; b. agdfdtorul; c.piatra.
115
111.2.2 Capete de eruptie
Capetele de eruptie reprezintii echipamentul de suprafata a! sondelor
in eruptie naturala, respectiv in eruptie artificiala. Uneori in definirea
capului de eruptie se include dispozitivul de sustinere a! garniturii de tevi
de extractie.
Ansamblul format din capul de eruppe propriu-zis dispozitivul de
sustinere a garniturii de tevi de extracpe urmatoarele functii:
spatiul inelar !a suprafata;
- sustine garnitura de tevi de extractie;
dirijeaza controleaza curgerea fluidelor prin tevile de extractie,
respectiv prin spatiul inelar;
regleaza parametrii de productie ai sondei;
permite omorrea sondei;
permite inchiderea sondei;
permite efectuarea tratamentelor de stimulare a sondei;
permite efectuarea lucrarilor de interventii in gaura de sonda;
perrnite masurarea presiunii temperaturii !a gura sondei.
Dispozitivul de suspendare a garniturii de tevi de extractie sau
tubing head-ul sau oala de se monteaza pe coloanei de
exploatare. Prin intermediul sau se suspenda garnitura de tevi de extractie
se spatiu!ui inelar dintre aceasta coloana de exploatare.
De asemenea, dispozitivul de suspendare a garniturii de tevi de
extractie este prevazut cu doua laterale !a 180 una fata de alta,
prevlizute cu ventile, manometru, etc.
Astfel, pe una dintre in afara de venti!e, mai este montat un
manometru care perrnite m!isurarea presiunii din coloana(fig.4a).
Pe cealaltii se mai monteaza un ventil cu sens unic sau
ruckschlag care permite trecerea fluidelor numai intr -un singur sens spre
coloana sondei.
114
16. Efectul curgerii bifazice asupra comportlirii filtrelor impachetate cu
se prezinta in figura de mai jos. S-a observat di odatii cu
aparitia curgerii bifc.e._,i at!!lgerea un!A deRit critic lichid
: - - - :
permeabilitatea in perforaturi scade puternic ca urmare a antrenlirii
nisipului din formatie.
=cl
.a., ., __

.ga

.,_
$c.
J2 E
= ::J

E

lnceputul curgerii blfazice

-
Debitul de lichid
17. Metodele chimice de combatere a viiturilor de nisip presupun
injectarea in strat a unei solutii de consolidare pe baza de sau
mase plastice care sa adere !a granulele de nisip din foimatie sa
formeze o retea poros permeabiUi.
18. Procedeele de consolidare cu sunt in functie de tipul
Astfel pentru activate intern procedeele sunt urmatoarele: l.se
injecteaza in stratul productiv un amestec format din
intliritor; 2.se injecteaza in stratul productiv un amestec format din
intaritor.
Cand este activatii extern se pot realiza de asemeanea doua
procedee de consolidare: 1. se injecteaza in stratul productiv un
amestec format din dupa care se in,jecteaza
intiiritorul; 2. se injecteazii in stratul productiv dupa care se
injecteaza intaritorul.
99
11.6 Lucrarea de verificare
1. Sii se realizeze o comparatie intre deschiderea stratelor cu
presiuni mari deschiderea stratelor cu presiuni mici.
2. Sii se compare modul de completare a sondelor in dreptul
stratelor productive pentru strate bine consolidate cu eel
corespunziltor stratelor slab consolidate.
3. Sil se evidenfieze problemele cauzate de viiturile de nisip sa se
realizeze o analiza critica a metodelor de prevenire a viiturilor de
lllS!p.
Rezumat
Deschiderea traversarea stratelor productive cuprind totalitatea
operatiilor efectuate .din momentul inceperii traversilrii stratului productiv
panil in momentul punerii in productie a sondei. Aceste operatii se executil
in functie de presiunea Ia care se gasesc fluidele in porii rocii.
Prin urmare, in cazul stratelor cu presiuni mari se impune asigurarea
unei contrapresiuni(S-1 0 bar) suficiente pe strat atat in timpul forajului cat
in timpul oricarei operapi care se efectueaza in sonda (de exemplu
manevrarea materialului tubular), in scopul prevenirii manifestiirilor
eruptive, eruptiilor libere eruptiilor libere necontrolate. De asemenea, este
necesar sa se cunoascii semnele manifestiirilor eruptive, precum masurile
care se iau pentru a se preveni eruptiile libere necontrolate. In cazul stratelor
depletate se mentine conditie de asigurare a unei contrapresiuni
asupra stratului, acestea nu prezintii rise major de eruptie Iibera
necontrolatii. Problema care se pune in acest caz este de a preveni
contaminarea exageratii a zonei de strat din vecinatatea gaurii de sonda, ca
urmare a patrunderii filtratului din fluidul de foraj. In acest sens se prezintii
100
se utilizeaza o ancorii hidraulicii montatii deasupra packerului
armat prin compresiune;
se utilizeazii un cu prin tractiune:
111.2.2.2 Exercitii 1
1. La o sondii se executil o operatie de acidizare. Pentru izolarea
spatiului inelar se utilizeaza un packer de tip Posi-Test, armat
prin compresiune. De asemenea, se cunosc urmiltoarele date:
adancimea de fixare a packerului, H P = 2500 m;
diametrul interior al coloanei de exploatare,D; = 0,127m;
diametrul exterior a! tevilor de extracpe, d, =0,073m;
diametrul interior a! tevilor de extractie, d; =0,0635m;
presi unea Ia agregat, p a = 200 bar;
presiunea in coloanilla suprafatii, p" = 0 bar;
densitatea titeiului, p, = 850 kg/m
3
;
densitatea solutiei acide, Pa = 1075 kg/m
3
;
diferenta de temperatura intre fluidele din sondii solutia
acida 11t = l5C;
foqa necesara comprimilrii garniturilor de cauciuc,
=30000N.
Se cere:
a. Sa se determine foqele care actioneaza asupra packerului.
b. Sa se determine greutatea tevilor in lichid sa se compare cu
greutatea G care trebuie lasatii pe packer.
c. .Sa se studieze influenta presiunii din coloanil asupra
greutiitii G considerand urmatoarele valori ale presiunii din
coloana Ia suprafata p "' = 0 bar; p " 2 =50 bar; p "' = 90
bar.
d. In conditiile in care greutatea G este rriai mare &cat
greutatea tevilor in lichid, ce mils uri se recomandii?
113
E Young, E=2,110
11
N/m
2
;
At - diferenta de temperatura intre. fluidul introdus in sonda
fluidele din sonda, C.
Rezultanta forfelor
Rezultanta foqelor care actioneaza asupra packerului, R este data de
suma foqelor mentionate mai sus tillftnd seama de fieclirei forte.
R=F., -F
2
-F
3
-F.-Fb-F,+G (16)
Pentru ca packerul sll in timpul operatiei respective este
necesar ca rezultanta foqelor care actioneaza asupra pakerului sa fie mai
mare sau eel putin egala cu forta de comprimare a garniturilor de cauciuc ale
packerului, ( R :?: Fe). Pornind de Ia aceastii conditie. se determina forta de
compresiune G care trebuie lllsata pe packer astfel meat acesta sa
.-;',:.
pe coloanii in timpul operatiei.
Prin urmare, forta de compresiune G se determinll cu relatia:
! - - ' . .
G:?:Fc -F.. +F
2
+F
3
+F. +Fb +F, (17)
Atunci cand forta de compresiune G , este mai mare decat greutatea
. '
tevilor in lichid G,, atunci insearnnii ell in timpul operatiei suma forte lor care
tind sa traga de packer in sus este mai mare dedit suma foqelor care apasii
pe packer, iar packerul nu pe co Joana in timpul operatiei.
Greutatea revilor in lie hid' este datil de relatia: ..
G,,; a,H pPog(1- ;:)
(18)
unde Po reprezintll densitatea otelului, Po = 7850 kg/m
3
:
In acestll situatie seyqr.lua urmatoarele masuri:
se leaga un agregat Ia coloanll se face presiune in spatiul
inelar ( in cazul coloilnelor relativ noi aflate in stare buna);
112
fenomenele care apar Ia nivelul stratului in timpul invadlirii acestuia de catre
fluidul de foraj masurile care se pot lua pentru a preveni contarninarea
stratului productiv.
In continuare se prezinta metodele de completare a sondei Ia nivelul
stratului productiv in functie de gradul de consolidare a rocii din care este
constituit stratul productiv. Tot aici se prezinta avantajele dezavantajele
acestora. In cazul stratelor slab consolidate trebuie sa se tina seama in
completarea sondei de viiturile de nisip care au o serie de efecte negative
asupra integritatii gaurii de sonda, productivitatii acesteia, precum asupra
echipamcntului din sonda de Ia suprafata. Pentru aceasta, in ultima parte a
unitatii de invatare se trateazli despre tipurile de nisip, cauzele efectele
viiturilor de nisip, precum desprc metodele de prevenire a acestora
Bibliografie II
I. Macovei, N.: Deschiderea stratelor productive, Editura Universitatii
Petrol- Gaze din 2008.
2. Minescu, F.: Fizico-chimia ziiciimintelor de hidrocarburi, vol.l,
Editura Universitatii Petrol- Gaze din 1994.
3. Nicolescu, N.: Interventii, reparatii probe de productie Ia sonde,
Editura Didactica Pedagogica, 1985.
4. Popescu, C., Coloja, M.P.: Extrac{ia fi{eiului gaze/or asociate,
vol. 1,Editura Tehnicii, 1993.
' I.:EY!.racfia petro!uhd PregiJtirea sondelor pentru
exploatare punere in producfie, Editura Tehnica, 1998.
101
Ptmo, Ptmi- presiunea medie in tevi in tlillpul operatiei, respectiv
presiunea medie in tevi inainte de operatie, Pa;
p <mo , p <mi- presiunea medie in spajiul inelar in timpul operatiei,
respectiv presiunea medie in spajiul inelar inainte de operatie, Pa.
4. For{ a de buclare sau de jlambaj in spiralii.
Foqa de buclare sau de flambaj in spira!a se determina cu ajutorul.
relatiei:
Fb = AP(i'.ptp -i'.p,p) (12)
unde AP este aria packerului, AP = : d;, m
2
; .
i'.p 'P- variatia presiunii in tevi Ia nivelul packerului, Pa
i'.p 'P- variatia presiunii in coloana Ia nivelul packerului, Pa.
i'.p'P = Ptpo- Ptpi ~ P o PogHP- p,gHP =pa +gHp(Po- ,0,')(13)
i'.p,p = P<po- P,pi = P" + p,gHP- p,gHP =p" (14)
p tpo , p <po- presiunea in tevi, respectiv presiunea in coloana !a nivelul
packerului, in timpul operatiei, Pa;
p tpP p 'P'- presiunea in jevi, respectiv presiunea in coloana Ia nivelul
packerului, inainte de operape, Pa.
5. Forfa datoritii variafiei de temperatura, F,
F orta care apare in tevi din cauza diferentei de temperatura intre
fluidul introdus in sondli si fluidele din sonda se determina cu relatia:
' ~ '' .- '. >
F, = aEa,llt (15)
unde a reprezi.ntli coeficit;ntul de dilatare, respectiv contractie specific,
'.;) ', -i _l <{>
a =1,24210-
5
m/m C
0
;
111
Efortul radial este dat de relil.tia:
C1' = pd;l
' -
2t/
iar efortullongitudinal de relatia:
. F
CT
1
= JICT, = -"
a,
(6)
(7)
Prin urmare, foqa de umflare pentru un element de teava de extractie este:
F.=
11
a,pd,
. 2t
(8)
Atunci cand intreaga garnitura de tevi de extractie este supusa atat Ia
'
presiune interioara cat 1a presiune exterioari\, rezulta urmatoarea relatie de
calcul pentru foqa de umflare:
F.= J1 a,(t,ptmdi-
2t
unde J1 reprezinta coeficientul Poisson, 11 = 0,3 ;
. . .. 1' '1 7r(d2 d2) 2
a,- ana sectmnu p me a tevl or, a, = 4 , - 1 , m ;
. d '1 d, -d
t- grosunea e perete a tevl or, t.
2
' , m;
/)p"" - variapa presiunii medii din tevile de extractie, Pa;
/:;p,m- variatia presiuniitnedii din spapul iJtelar, Pa;
fJrm = P ... - Ptmi
PJ'+P. +p.gHP jO+O+p,gHP
2 2
gHP (p )
=p. +-2- -p,
(9)
(10)
/;J.pcm = Pcmo- Pcmi
P" +Pes+ p,gf!P
2
0+0+ p,gHP = p"(ll)
110
Ill. Completarea sonclelori
exploatate prin eruptie
natura Ia
Cuprins
III.1 Obiective .................................................................. 104
III.2 Completarea soll.delor de mica medie adancime exploatate prin
eruptie naturala ................................................................. 105
III.2.1 Pack ere................................................................................ 106
II1.2.2.1 Calculul fixarii packeretor .................................. 107
III.2.2.2 Exercitii ! ............................................................. 113
III.2.2 Capete de e111ptie ................................................................. 114
III.2.3 Tevi de extracpe .................................................................. 120
III.2.4.Testul 1 .... ;.'...... :;;,;).: .. ....................... ................................ 124
III.3 Completarea sondelor de mare adancime exp1oatate prin eruptie
natural a ................................................................................................... 125
III.3.1 Echipamentul de:suprafata ................................................... 125
III.3.2 Echipamentul ............ , ................................... 126
III.3.3 deformapilor tevilor'de extractie stabilirea
lungimii niplelorin packer .............................................................. 133
III.3.4 Testu1.2 ................................................................................ 139
111.3.5 Exercitii 2 ................................... ::.: ...................................... 140
III.4 Raspunsurilor testelor exercipilor .............................................. 141
III.5 Lucrarea de verificare .................................................................... 147
Rezumat ......................................................................... 148
Bibliografie III ........................................................................................ 148
103
111.1 Obiective.
j.'
Si -:
- -c :.- -- " _-: - '
" - -.. ' . " "". '\. "'::- " . '
In cadrul acestei unitliti de inv1itaie se' preznit1i completarea sau
echiparea sondelor exploatate prin eruptie natural1i. Spre deosebire de
unitatea de invatare anterioara care prezenta completarea sondelor in dreptul
stratului productiv independent1i de sistemul de extractie al fluidelor,
aceast1i unitate de inv1itare prezint1i echipamentul din gaura de sond1i necesar
extractiei fluidelor produse de strat in cazul in care energia acestora este
suficient de mare astfel !neat acestea sii ajung1i Ia suprafat1i numai pe baza
..<:: .J!<: L ,- .. .- : ' .
acestei energii. Echipamentul din gaura de sondii se modific1i pe m1isur1i ce
sistemul de extracpe se schimb1i pe parcursul exploat1irii z1ic1imfu\.tului.
Obiectivele urmarite in cadrul acestei unit1iti de inv1itare sunt:
Prezentarea schemelor de completare a sondelor
exploatate prin eruptie natural1i in functie. de adancimea
. --,1
acestora;
Prezentarea unor detalii in ceea ce privete echipamentul
utilizat in cadrul compieilirii sondei in eruptie n!!tural1i,
. .
modul de functionare al acestuia, precum i calculele
efectuate in vederea fixarii, respectiv dimension1irii
acestora.
in urma parcugerii acestei unitlip de inv1ifare, studentul intelege care
sunt principiile de baz1i in cazul complet1irii sondelor exploatate prin eruptie
naturalii, modul de functionare al echipamentelor folosite i conditiile in
care acestea sunt utilizate. De asemenea, prin prezentarea algoritmilor de
calcul in ceea ce fixarea packerelor dimensionarea niplurilor de
etanare in packer se aduc detalii suplimentare asupra comportiirii
echipamentelor in diferite situatii reale care pot apare pe parcursul
exploat1irii sondei.
104
g- acceleratia gravitationalli, m/s
2
; :
H P - adancimea de fixare a packerului, m.
2. Forfa de compresiune G
. '
Aceastli foqa trebuie s1i actioneze
pe packer pentru fixarea i
etanarea acestuia pe coloan1i. Pentru realizarea acestei forte de compresiune
se las1i pe packer o parte din greutatea garniturii de tevi cu care s-a introdus
acesta in sond1i.
,-,.
3. For{a de umjlare F.
Foqa de urnflare rezultli din variatia presiunii din interiorul tevilor
de extractie. Aceastli presiune tinde pe de o parte s1i m1ireasc1i diametrul
tevilor de extractie, iar pe de parte sa le flambeze in spiiilii. Acestei
presiuni i se opune presiunea din spatiul inelar care in general nu este
suficient de mare pentru a contracara aceste deformatii. Prln urmare,
gamitura de tevi deformat1i tin de s1i se tr1igilnd in sus de packer.
Pentru determinarea foqei de umflare se consider1i un element de
teav1i de extractie de lungime l (fig.3). in interiorul acestui element
actioneazii presiunea interiora p . Ca urmare, in elementul de teava apare un
efort radial u, i un efort longitudinal u
1

u,
u,
t dl
t
Fig.3. Schematizarea unui element de tubing
supus preiiunii interioare.
'
I
109
4. Inainte de operatia de acidizare sonda este plina cu titei, iar in
tirnpul operapei, in spapul inelar se afla titei, iar prin tevile de
extractie se injecteaza acid.
Foqele care acponeazaasupra pacbrului sunt:
1. Forfe/e de

i F
3
(fig.2)
Porta F. actioneaza in spatiul inelar deasupra:packerului, forta F
2
actioneaza sub packer, iar forta F
3
acpon:eaza asupra secpunii pline a
tevilor. Aceste forte se determina cu ajutorul'urmatmrrelor relatii de calcul:
F; = p (D2
cp J -
e 4
F
2
= -d2)tr
,. e 4
F, # (J.; .:.. )tr
' '4

-;t
Pep= P.,. -f P;gHP
Ptp = Pa +p.gHP
l..-
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
unde p cp reprezinta presiunea in coloana Ia nivelul packerului, Pa;
pip- presiunea in tubing Ia nivelul packerului, Pa;
p"' - presiunea in coloana Ia suprafatll, Pa;
p a - presiunea Ia agregat, Pa;
D
1
- diametrul interior a! coloanei de exploatare, m;
d. - diametrul exterior a! tevilor de extractie, m;
. '
d
1
- diametrul interior a! tevilor de extractie, m;
Pa- densitatea acidului, kglm
3
;
p,- densitatea titeiului, kg/m
3
;
108
111.2 Completarea sondelor.de mica
ii medie adancime exploatate
prin eruptie. naturala
Completarea sau echiparea sondelor de mica i medie adancime,
exploatate prin eruptie naturall'l, se prezinta in figura L Conform schemei
prezentate in figura 1' echipamentul unei sonde exploatate prin eruptie
naturala se compune din: capul de eruppe, garnitura de fevi de extractie i
packerul.
Capul
de eruptie
M
[XJ+t><J
;-;-::::;.
L_____J"
Gamitura de tevi
de extractie
Coloana
de exploatare
Packer
Perforaturi
Fig. I. Echipamentul unei sonde de midi# medie adiincime
in eruptie natura/a.
105
111.2.1 '' ,
-
Packerele sunt dispozitive care' au rolul de a izola spatiul inelar,
inrerupand astfel dintre teV:i inelar. Ele pot fi
introduse in sondli cu tevile de extracpe, cu cablul de perforare sau cu
garnitura de foraj.
Packerele se folosesc Ia o serie de operatii ca:
testarea stratelor cu ajutorul probatorelor de strat;
exploatarea simultana separata a mai multor strate;
injectia de abur;
exploatarea sondelor prin gaz-lift;
executarea unor operatii de injectie sub presiune in strat.
Packerele se clasifica dupa mai multe criterii dintre care se
menponeaza:
dupa modul de actionare:
o packere mecanice;
o packere hidraulice;
o packere electrice;
o packere termice;
dupa locul de fixare:
o packere de coloana;
o packere de formatie;
dupa modul de utilizare:
o packere recuperabile;
o packere permanente;
dupa numllrul garniturilor de tevi din sonda:
o packere simple care numai pe o garnitura
de tevi;
o packere duale care pe doua garnituri de
tevi.
106
Packerele pennanente, o data introduse in gaura de sondli, nu mai
pot fi indeplirtate dedit prin frezare. Packerele recuperabile se introduc in
gaura de sonda ori de cate ori este necesar.
111.2.1.1 Calculul fixirii packerelor
Se considera un packer mecanic recuperabil de tip POSI-TEST cu
armare prin compresiune folosit la o operape de acidizare. Calculul care
trebuie efectuaLin vederea fixllrii acestui packer constll in determinarea
foqei de compresiune .necesarli armllrii packerului pe coloana.
Pentru aceasta este necesar sa se determine fortele care actioneaza asupra
packerului, precum rezultanta acestora care trebuie sa fie mai mare decat
forta de comprimare a garniturilor de cauciuc ale packerului.
G Pa Pes

Hp
d.
d,
___..r-::::::::::::
D, - t:E=:-:-:-:-:-
Ti!eifTi!ei
r====:=:=:=:i TileVAci<!
: Tevilede extraqie
F1
Coloana de
Packer
F2 ::J;:: PI!>
FJ
Fig.2. Schema unui packer fzxat in qoloana.
Ipoteze:
1. Se coilsiderll ca sens pozitivsenstil foqei gravitationale.
2. Diametrul interior diametrul exterior ale tevilor de extractie
sunt egale cu diam.etrul; .interior diametrul exterior ale tevii
packerului.
'
3. Se considerli elise efectueaza o operape de acidizare.
107