Sunteți pe pagina 1din 6

MICOZELE TOMATELOR

Fainarea tomatelor(Leveillula solanacearum). Frunzele pe fata superoara,prezinta la inceput pete de decolorare(galbui care se pot uni in conditii fa!orabile dez!oltarii bolii"#e fata inferioara a li$bului,in dreptul petelor se for% $eaza o pasla fina,cenusie%albicioasa,care in ti$p de!ine prafoasa(conidiofori si conidii si presarate cu puncte brune &negricioase(periteciile cu asce si ascospori "'atorita atacu% lui are loc ingalbenirea si uscarea frunzelor in totalitate,fructele de pe plantele puternic atacate ra$an $ai $ici si nu se dez!olta nor$al"Miceliul ciupercii Leveillula solanacearum este intercelular si e(tra$atrical"'e pe $iceliu ies prin sto$ate,in grupuri de )%* pe fata inferioara a frunzei,conidiofori si$pli,cilindrici,la capatul carora se separa o conidie $are,+ialina,o!oid%cilindrica"#eriteciile sunt brune%negricioase,cu apendici sau fulcre brune si contin asce cu ,%- ascospori" Ciuperca se trans$ite de la un an la altul prin peritecii si $iceliile din resturile !egetale" Infectiile pri$are sunt realizate de ascospori cat si de conidiile iernate(sera sau nou for% $ate.din ger$inarea acestora rezulta fila$ente,care patrund in frunze prin strapungerea directa a epider$ei frunzelor"Infectiile secundare sunt realizate,in acelasi $od de conidii" In culturile din sera factorii fa!orizanti sunt te$peratura cuprinsa intre ,/C si )0C si u$iditatea relati!a a aerului ce !ariaza intre 12 si /)3" Combatere"In sere,solarii si ca$p se !a respecta rotatia culturilor(se e(clud ardeii si !inetele,care pot fi de ase$enea atacate si se !a face dezinfectia solului cu fungicide pe baza de cupru(Cu4O0%,3 sau din grupa decarbo(i$ide(Captan,Captadin,Foldin,Folpan, Merpan2,/3 "In sera dupa aparitia bolii,te$peratura se !a ridica cu )%-C peste )0C,iar 5R se !a reduce sub 1*3"La sfarsitul ciclului de cultura,resturile de plante se aduna si se ard"Masurile prezentate,$ai sus,!or fi co$pletate cu trata$ente c+i$ice 67a!istin,Meto% ben 2,2*3,8arat+ane 2,,3,4aprol 2,,3,Rubigan 2,2-3,Tilt )*2%2,2)3,Topas ,22% 2,2-*3" Patarea cafenie a frunzelor de tomate(Fulvia fulva). 7oala este specifica culturilor de to$ate prote9ate sub folie sau sticla"4unt atacate nu$ai frunzele,care prezinta pete de decolorare cu $arginile difuze,iar pe fata inferioara apare un puf de culoare cafenie%$aslinie for$at din conidiofori si conidii"Frunzele se usuca,dar nu se desprind de pe planta"'atorita infectiei,plantele stagneaza in crestere,la fel si fructe% le"Miceliul ciupercii Fulvia fulva (Cladosporrium fulvum se dez!olta intercelular si e$ite prin sto$ate,fascicole de conidiofori bruni%$aslinii,septati,si$pli,sau ra$ificati,cu condii +ialine cand sunt tinere si brune la $aturitate,de regula bicelulare"Ciuperca persis% ta sub for$a de $iceliu si conidii pe resturile de plante atacate,iar dupa unii cercetatori si pe se$inte"#rezinta un nu$ar foarte $are de rase fiziologice care au fost adunate in * grupe $a9ore6A,7,C,',E"Te$peratura de peste ))C,corelata cu 5R $a(i$a(peste :*3 , nebulozitate $are si circulatia redusa a aerului la ni!elul plantelor,fa!orizeaza infectia plantelor" Combatere.4e !a folosi sa$anta tratata"In sera si solarii,te$peratura nu !a depasii ))C atunci cand e(ista apa pe frunze sau 5R depaseste :*3"Eta9ele inferioare ale plantelor !or fi defoliate pentru o !entilatie $ai buna a aerului la ni!elul solului"Irigarea prin brazde reduce atacul"4oiurile Abundo,7ellina,Rianto,Ro!ato,4olara,4onatino,;iola,

sunt rezistente la boala"La aparitia pri$elor pete se reco$anda trata$ente c+i$ice,altern% and ditiocarba$atii,dicarbo(i$idele cu fungicide siste$ice" Mana tomatelor(Phytophthora infestans) Mana to$atelor poate aparea deopotri!a in spatiile prote9ate si in ca$p iar pierderile de recolta pot a9unge pana la -23" Simptome.#ot fi atacate toate organele plantei,in toate fenofazele.frunzele prezinta pe $argini pete +idrozate iar apoi foliolele se rasucesc in sus"'aca u$iditatea at$osferica este ridicata,pe partea inferioara a frunzelor corespunzator petelor +idrozate apare un puf albicios"#e petioluri,lastari si tulpini,petele sunt alungite,de culoare bruna,lipsite de gazonul caracteristic $anelor"#e fructe atacul ciupercii are loc ti$puriu,$anifestandu%se prin pete $ari la inceput cu aspect apos,apoi brune incon9urate de o zona $ai desc+isa" Fructele !erzi de!in tari,rugoase iar cele coapte prezinta zonalitati concentrice brune% oli!acei" Agentul etiologic si evolutia bolii. Aparatul !egetati! este un sifonoplast,cu dez!oltare intercelulara,pre!azut cu +austori ce au rol in nutritie"'ez!oltarea sifonoplastului poate sa aiba loc pana in se$inte care din cauza parazitis$ului !or a!ea ger$inatie slaba"#e sifonoplast se for$eaza zoosporangi ra$ificati ce contin zoospori"In functie de conditiile de $ediu zoosporangii pot genera zoospori sau fila$ente de infectie" Ciuperca ierneaza in sol sub for$a de $iceliu,zoosporangi si oospori"Infectiile secundare sunt realizate de zoospori,iar oosporii se for$eaza spre sfarsitul perioadei de !egetatie prin unirea anteridei cu oogonul"Ciuperca ra$ane sub for$a saprofita pe resturile !egetale pana cand intalneste conditii fa!orabile de infectie a unor noi culturi"Atacul ciupercii este fa!orizat de u$iditatea ridicata din sol,aerarea deficitara,densitatea $are a plantelor si te$peraturi de peste )2C" Metode de prevenire si combatere6 pentru obtinerea unui rasad sanatos se !a folosi substrat de nutritie dezinfectat ter$ic sau c+i$ic" se$intele se !or trata inainte de insa$antare de ase$enea ter$ic sau c+i$ic" diri9area te$peraturii prin !entilare,aerare" trata$entele c+i$ice sunt obligatorii in special in solarii si sera dar si in ca$p daca !re$ea este e(cesi! de u$eda" cate!a produse c+i$ice reco$andate sunt6'it+ane%)%),*<g=+a.Turdacupral 0% *<g=+a.Rido$il%-,*<g=+a.#re!icur%2,,*%2,)*3.#ol>ra$ Co$bi 2,)3" Fiind o ga$a foarte larga de produse c+i$ice anti%$ana se reco$anda alegerea substantei de co$batere in functie de fenofaza de !egetatie,conditiile at$osferice si $ai ales ti$pul ra$as pana la recoltarea fructelor" Putregaiul cenusiu al tomatelor(Botrytis cinerea). 7oala este specifica culturilor de to$ate din spatiile prote9ate(sere,solarii .in ca$p apare $ult $ai rar"#ri$ele si$pto$e apar pe frunzele batrane(de la baza care prezinta pete galbui%!erzui,ce se necrozeaza si uneori prezinta o zonare concentrica"#e tulpini,tot la baza plantelor,apar zone depresionare,eliptice,zonate concentric,care pot sa cuprinda tulpina de 9ur i$pre9ur si sa deter$ine $oartea plantelor"'aca u$iditatea este ridicata si te$peratura $oderata,apar pete la diferite ni!ele ale tulpinii si plantele se ofilesc deasupra zonei de atac"Atacul pagubitor si caracteristic apare pe fructe sub for$a unui putregai $oale,u$ed la locul de insertie al pedunculului"Foarte sensibile sunt si fructele )

tinere care prezinta pete $ici,circulare,argintii%albicioase,cu un punct central de culoare bruna%inc+is care reprezinta locul pe unde a patruns fila$entul de ger$inatie al sporului. aceasta for$a de $anifestare este cunoscuta sub denu$irea de ?pete fantoma@"La supra% fata organelor atacate,se dez!olta fructificatiile ciupercii sub for$a unui $ucegai cenu% siu"Ciuperca reszista de la un ciclu la altul pe resturile !egetale,ca saprofit,sursa de infec% tie fiind astfel asigurata per$anent"Conidiile ger$ineaza in stropiri de roua sau in picatu% rile de apa de ploaie,ori de condens,la te$peraturi de ,*%)2C iar tuburile ger$inati!e patrund in planta,fie direct(enzi$atic ,fie prin rani cauzate de insecte sau in ti$pul lucra% rilor de copilit,defoliat sau carnit"La te$peraturi de peste ))C,ciuperca for$eaza,pe tesuturile atacate si desco$puse,scleroti de culoare neagra%for$a de rezistenta a patoge% nului"Aceasta boala in afara de to$ate $ai ataca si !inetele,ardeii,fasolea,!arza,salata" Combatere.4e reco$anda6 indepartarea periodica a frunzelor si fructelor atacate si defolierea la ti$p a plantelor pentru a asigura o buna circulatie a aerului printre plante. se !a e!ita irigarea prin aspersie la te$peraturi sub )2C iar serele si solariile !or fi aerisite energic. dupa defoliere,copilit sau carnit,i$ediat se aplica trata$ente c+i$ice cu suspensii de fungicide din grupa dicarbo(i$ide(Ronilan2,2-*%2,2*3.Ro!ral 2,,3.4u$ile( 2,2*%2,,3.Captan.Captadin.Merpan 2,)*3 in alternanta cu ditiocarba$ati('it% +ane M%0*,;ondozeb 2,)3 "?#etele fanto$a@se pre!in cu Euparen 2,)3 sau Ronilan 2,2*3" 4e e(clud de la trata$ente fungicide din grupa benzi$idazoli(Metoben,Topsin deoarece ciuperca $anifesta rezistenta(rase rezistente " Patarea alba a frunzelor de tomate(Septoria lycopersici). 7oala este frec!enta la cuturile culti!ate in ca$p,rara la cele culti!ata in solarii si nu se se$nalizeaza la cele culti!ate in sera" Simptome.Atacul se poate intalnii inca din pri$ele stadii de dez!oltare a plantutelor pe foliole sub for$a unor pete circulare de ,%0 $$,de culoare bruna,apoi cenusie cu puncte brune%negricioase in $i9loc(picnidiile%sporii ase(uati ai ciupercii " Agentul etiologic si evolutia bolii. Septoria lycopersici-subancrengatura 'eutero$>cotina Corpul !egetati!%$iceliu septat fila$entos care for$eaza in tesuturile atacate picnidii sferice ce contin nu$erosi picnospori fila$entosi,septati usor curbati" Agentul patogen ierneaza sub for$a de $iceliu si picnospori in resturile !egetale iar in !egetatie infectia este propagata de picnospori"Infectiile secundare repetate din cursul !e% getatiei afecteaza frunzele pana la eta9ele superioare" Metode de prevenire si combatere" Adunarea si arderea resturilor !egetale infectate" 'ezinfectia rasadnitelor cu for$ol" Indepartarea de la plantare a rasdurilor cu atac incipient pe frunzele bazale" Trata$ente c+i$ice se fac doar la a!ertizare cu substante din grupa ditiocarba$atilor('it+ane M%0*,Antracol,;ondozeb,Mancozeb ,benzi$idazolior ('erosal,7a!istin ,dicabo(i$ide(Captan,Merpan,Captadin ,i$idazoli sau triazoli" Patarea bruna a frunzelor de tomate (alternarioza) Alternaria dauci f.spec.solani.

Simptome"Atacul ciupercii se intalneste pe toate organele plantei pornind c+iar de la faza de rasad,insa atacul caracteristic este pe frunze.pe acestea apar pete circulare,cenusii% brunii,cu zonalitati concentrice"#e tulpini,petioluri si pedunculi petele sunt o!ale,brune% negricioase iar de la acestea atacul trece la fructe"zonele de atac sun treptat colonizate de $iceliul si fructificatiile ase(uate ale ciupercii,iar plantele se defoliaza pre$atur" Agentul etiologic si evolutia bolii" Alternaria dauci f"spec"solani%subincrengatura 'eutero$>cotina Corpul !egetati! al ciupercii %tal fila$entos% se dez!olta intercelular iar dupa ce colonizeaza tesuturile fructifica ase(uat prin conidiofori bruni cu conidii septate longitudinal si trans!ersal"7oala este !e+iculata in !egetatie de la o planta la alta de !ant care raspandeste conidiile iar de la un an la altul prin $iceliul si conidiile din resturile !egetale si prin se$inte conta$inate"Atacul ciupercii este fa!orizat de te$peratura cuprinsa intre )%-*C si u$iditatea at$osferica de ,223" Metode de prevenire si combatere. Fertilizarea ec+ilibrata cu $inerale,si in special $agneziu" 'ezinfectia ter$ica sau c+i$ica a solului" 4trangerea si arederea resturilor !egetale conta$inate" Asola$ent fara solanacee(patogen co$un " Tratarea ter$ica sau c+i$ica a se$intelor inainte de se$anat" Trata$ente in !egetatie cu Mancozeb,#o>ra$%Co$bi,7ra!o,Rido$il" Putregaiul alb al tomatelor(Sclerotinia sclerotiorum). Apare frec!ent in spatiile prote9ate dar si in ca$p din cauza saprofitis$ului si a cercului larg de plante gazda pe care il are ciuperca" Simptome.Infectia apare la baza tulpinii si la radacinile superficiale sub for$a unor brunificari apoase care apoi se acopera cu un puf alb%cenusiu co$pact pe care il regasi$ si in interiorul $adu!ei"'in cauza atacului,tesuturile putrezesc iar planta se ofileste si piere in scurt ti$p.in pasla $iceliana apar sclerotii ciupercii sub for$a unor corpusculi tari,negriciosi" Agentul etiologic si evolutia bolii. Sclerotinia sclerotiorum%suancrengatura Asco$>cotina Ciuperca prezinta un tal fila$entos alb%cenusiu care rezista sub for$a saprofita in resturile !egetale,iar ca organe de propagare a infectiei sunt sclerotii pe care se pot for$a apotecii cu asce si ascospori"'in ger$inarea sclerotilor iau nastere fila$entele de infectie care patrund acti! in plante unde !or inittia dez!oltarea $iceliului ce !a infecta in !egetatie toate plantele susceptibile"'in cercul de plante gazda fac parte6floarea%soarelui, tutunul,rapita,legu$ele radacinoase si plante din flora spontana" Metode de prevenire si combatere" E!itarea rotatiei cu plante care pot fi gazda pentru ciuperca. 'ezinfectia spatiilor de producere a rasadurilor" Ofilirea fuzariana a culturilor legumicole(Fusarium oxysporum). Este o boala !asculara,specifica culturilor de to$ate,ardei,!inete,castra!eti,pepeni,fasole, plante orna$entale din sera" La to$ate pri$ul se$n de boala este ingalbenirea frunzelor inferioare si o usoara ofilire, pentru ca apoi,intreaga planta sa fie ofilita"In sectiune,tesutul !ascular din tulpina si petiol apare colorat in brun%inc+is"Ofilirea fuzariana este produsa de ciuperca Fusarium oxyspo-

rum care prezinta $ai $ulte for$e specializate6 f.spec. lycopersici,la to$ate6f.spec.vasinfectum,la ardei6f.spec.cucumerinum,la castra!eti6f.spec.melongenae,la !inete"La fiecare for$a speciala au fost identificate rase fiziologice"Miceliul +ialin sau alb in $asa,traieste in !asele conducatoare si fructifica ase(uat la e(teriorul plantelor prin inter$ediul sporo% doc+iilor roz for$ate din conidiofori cu $acro si $icroconidii.tot pe $iceliu,ter$inal sau intercalar,se for$eaza cla$idiospori" Ciuperca rezista sub for$a de $iceliu si cla$idospori in resturile !egetale sau se$inte(to %$ate "Infectia plantelor se produce prin radacinile ranite la repicare si plantare si cu a9u% torul e(oto(inelor(lico$aras$ina si acid(fusaric ,ciuperca a9unge la !asele le$noase,pro %!ocand o obliterare partiala sau totala a se!ei,ur$ata de ofilire"Te$peratura solului de )1%-)C,u$iditate ridicata,aciditate ridicata,in 9ur de pA%*,e(cesul de azot si carenta de potasiu fa!orizeaza infectia fusariana"Ciuperca prezinta trei rase fiziologice" Metode de prevenire si combatere"Cate!a din $etodele de pre!enire sunt6 In conditii de ca$p se !a respecta un asola$ent de 0%* ani" 4e !or distruge si arde toate resturile !egetale" 4e !or culti!a soiuri rezistente" 4olul din sera se !a dezinfecta nu$ai cu aburi(:)%:*C,0*B sau inlocui" 4e pot face trata$ente la sol,in !egetatie,cu a$estec de benzi$idazoli(2,,%2,)3Metoben, Topsin si ditiocarba$ati(2,)%2,-3;ondozeb,'it+ane M%0* 0%* lsuspensie=$p.in loc de benzi$idazoli se poate folosi Mirage F%2,*3" Putregaiul varfului(Alternaria capsici-annui). Simptome.Atacul i$portant este la fru(tele aflate la $aturitate pe care se instaleaza un $ucegai negricios catifelat care se e(tinde de la !arf spre baza $ai ales in anii ploiosi" Agentul etiologic.Alternaria capsici-annui%subancrengatura 'eutero$>cotina Ciuperca i$perfecta al carei tal fila$entos se dez!olta intercelular si fructifica ase(uat prin conidiofori cu conidii%se trans$ite prin se$inte conta$inate si fructe bolna!e ra$a% se pe sol"In cursul !egetatiei boala este !e+iculata pe apa,!ant si insecte sub for$a coni% diana" Metode de prevenire si combatere" Masuri de igiena culturala" Traterea se$intelor" Trata$ente in !egetatie cu dicarbo(i$ide"

Bibliografie: Profila ia si terapia integrata a bolilor si daunatorilor plantelor vol.!!"#$eorg$e Simeria"#$eorg$e Popescu"!oana #rozea"Sne%ana &amianov"'iana Ailoaie"&oru Petanec"(ditura Mirton )imisoara *++,. ---.agroinfo.ro

S-ar putea să vă placă și