PROTECTIONISMUL ECONOMIC

Parintele protectionismului modern a fost Friedrich List (1789 1846), un intelectual autodidact, fara studii superioare, fara functii sau ranguri deose ite in ierarhia puterii, un om pe cat de contro!ersat si oprimat in timpul !ietii, pe atat de apreciat si !alorificat postum"

#iata si acti!itatea
$%a nascut in 1789, in &ermania" Puternicele traditii ale orinduirii feudale din tara sa, groa'a pro!ocata de re!olutia france'a si ra' oaiele napoleoniene, alaturi de e(istenta unei urghe'ii germane dornice de afirmare si confruntata atat cu feudalismul national, cat si cu necrutatoarea concurenta ritanica, au constituit mediu de o ser!are imediata a lui List si impre)urarile in care s%a format puternica sa personalitate protestatara" *aca in tara sa natala neinteles a fost condamnat si e(pul'at pentru opiniile e(primate, in $"+"," ideile sale au fundamentat politica economica a gu!ernului american (List impreuna cu -are. sunt considerati initiatorii politicii protectioniste a $tatelor +nite ale ,mericii)" /ntors in &ermania, List a continuat sa milite'e pentru moderni'area economiei si societatii germane" ,sfel, datorita lui, a luat fiinta la 1 ianuarie 1804 1oll!erein%ul, ca uniune !amala a statelor germane"

&andirea economica

Pentru List, filo'ofia ordinii naturale a li eralismului clasic (care cerea ca !iata economica sa se desfasoare de la sine, fara inter!entia statului) era inaccepta ila" Filo'ofia intregii gandiri a lui List facea din inter!entia statului, elementul cel mai important al accelerarii de'!oltarii economice si moderni'arii societatii" List considera ca li eralismul economic este a!anta)os tarilor a!ansate industrial si de'a!anta)os celor ramase in urma, iar

practicarea lor la scara uni!ersala ar conduce la suprematia industriala a ,ngliei" 2conomia li erala are, dupa parerea sa, 0 caracteristici3 cosmopolitismul, indi!idualismul si materialismul" /n consecinta, el face distinctie intre economia cosmopolita, pretins uni!ersala si economia nationala care are sarcina sa anali'e'e conditiile concret% istorice in care isi desfasoara acti!itatea economica fiecare natiune, pentru a gasi masurile adec!ate care sa stimule'e de'!oltarea ei" $istemul economicli eral este considerat de List cosmopolit, pentru ca studia'a e(clusi! !alorile de schim , se fondea'a pe interesele pre'ente si egoiste ale lui homo oeconomicus, ignorand pe cele !iitoare, aspectele sociale ale de'!oltarii, fortele producti!e si natiunea" 45enirea economiei politice aprecia List consta in educarea economica a natiunii si in pregatirea ei ca sa intre in societatea uni!ersala a !iitorului"6 ,sadar List intelege prin 4economia cosmopolita6, intreaga stiinta economica li erala, iar prin 4economia politica nationala6 desemnea'a stiinta economica a natiunii" /n ce consta ogatia7 -on!ingerea si cre'ul economistului german3 ogatia este puterea de a crea ogatie" Puterea economica a unei natiuni nu este ogatia pe care o are la un moment dat ca masura de unuri, ori !alori de schim pentru ca acestea pot disparea prin consum si natiunea decade" 4+n indi!id aprecia'a el poate fi ogat, adica sa detina puteri de schim 8 el saraceste insa, daca nu are forte de a produce o cantitate mai mare de o iecte de !aloare decat consuma" +n indi!id poate fi sarac, dar, daca poseda forta de a crea o cantitate de o iecte de !aloare mai mare decat cea pe care o consuma, atunci el se im ogateste"6 *eci, pentru List, ade!arata putere economica a unei natiuni consta in forta sa producti!a, capa ila sa perpetue'e crearea de ogatie, in proportii tot mai mari" 4Forta de a crea ogatii este deci infinit mai importanta decat ogatia insasi"6 1" 9" 0" 4" munca oamenilor8 4spiritul care insufleteste pe oameni68 4ordinea sociala care face ca acti!itatealor sa dea re'ultate68 4fortele naturii care ii stau la dispo'itie6"

Prin urmare, fortele producti!e cuprind toate elementele din societate care pot contri ui la de'!oltare si progres" List, consec!ent conceptiei sale despre

fortele producti!e, aprecia'a ca munca intelectuala este infinit mai importanta decat cea fi'ica" 4-ei care cresc porci, care fac cimpoaie sau pilule de farmacie sunt intr%ade!ar producti!i, dar dascalii care fac educatia tineretului si a celor mai !arstnici, marii mu'icieni, medicii, )udecatorii si administratorii sunt cu mult mai producti!i" Primii produc !aloare de schim , cei din urma forte producti!e6" -u alte cu!inte, producerea forteleor producti!e, capa ile sa cree'e necontenit si in masura crescanda unuri si ser!icii utile societatii, este mai importanta decat ogatia insasi: /ar de'!oltarea fortelor producti!e presupune de'!oltarea industriei nationale, ce s%ar fi reali'at in conditiile protectionismului" *ar, nu toate tarile pot practica cu succes protectionismul" 4;umai tarile care intrunesc toate conditiile, toate mi)loacele spirituale si materiale necesare ca sa cree'e o industrie proprie si sa atinga gradul cel mai inalt de ci!ili'atie, de prosperitate si de putere politica sustinea List pot fi legitime masurile comercial restricti!e<(si) numai pana cand industria s%a consolidat suficient pentru a nu se mai teme de concurenta straina"6 2ste ade!arat ca tarifele !amale protectioniste pro!oaca la inceput o scumpire a marfurilor industriale" *ar, tot atat de ade!arat este ca o natiune capa ila sa%si de'!olte o industrie comple(a !a produce in timp aceste marfuri in tara mai ieftin decat le importa" *aca, deci, ta(ele !amale protectioniste impun un sacrificiu de !alori, acesta se compensea'a prin reali'area unei forte producti!e, care nu numai ca asigura tarii, pentru !iitor, o cantitate infinit mai mare de unuri materiale, dar ii asigura si independenta industriei pe timp de ra' oi" 4Pierderea produsa natiunii de ta(ele !amale protectioniste aprecia'a List consta numai in !alori8 natiunea castiga, in schim , forte, cu a)utorul carora !a fi pusa, pentru totdeauna, in situatia de a produce sume incalcula ile de !alori"6