Sunteți pe pagina 1din 33

CONTABILITATEA OPERAIILOR DE REGULARIZARE

http://www.creeaza.com/afaceri/economie/contabilitate/CONTABILITATEAOPERATIILOR-DE-699.php

CONTABILITATEA OPERATIILOR DE REGULARIZARE SI ASIMILATE 1. Generalitati In cursul exercitiului, dar mai ales la sfarsitul acestuia, apar unele operatii economice care trebuie reflectate temporar in contabilitatea intreprinderii si care, ulterior, urmeaza a fi anulate sau repartizate la alte conturi. Asemenea operatii poarta numele de regularizari. Principalele operatii de regularizare se refera la: delimitarea cheltuielilor si veniturilor aferente perioadei viitoare de cele aferente perioadei curente; separarea creantelor si datoriilor care necesita cercetari si lamuriri suplimentare.

In categoria cheltuielilor inregistrate in avans, denumite si cheltuieli anticipate, se includ cheltuielile efectuate in cursul exercitiului curent, dar care se refera la exercitiile urmatoare, cum sunt: chiriile, locatiile de gestiune, concesiunile platite anticipat, primele de asigurare, abonamente la publicatii achitate anticipat, dobanzi aferente contractelor de leasing financiar etc. Veniturile inregistrate in avans sunt veniturile aferente perioadelor urmatoare, dar incasate anticipat in perioada curenta, cum ar fi: chirii, abonamente, asigurari, dobanzi aferente contractelor de leasing financiar si alte venituri aferente perioadelor sau exercitiilor urmatoare. Cheltuielile si veniturile inregistrate in avans urmeaza a se incorpora in mod esalonat in rezultat, pe baza unui scadentar, in perioadele urmatoare. Deoarece rezultatul exercitiului se stabileste lunar, delimitarea acestor venituri si cheltuieli se efectueaza lunar. Principalele operatii in curs de clarificare se refera la incasarile si platile pentru care nu exista documente, incasari sau plati efectuate din eroare in conturile bancare, documente din care nu rezulta clar natura operatiei etc. Toate sumele in curs de clarificare trebuie lamurite pana la inchiderea exercitiului financiar. Stimele inregistrate in acest cont trebuie clarificate de catre intreprindere intr-un termen de cel mult trei luni de la data constatarii. Activele de regularizare pot fi considerate ca fiind creante ale exercitiului curent fata de exercitiul urmator, iar pasivele de regularizare sunt datorii ale exercitiului curent fata de exercitiul viitor.

2. Conturi utilizate Contabilitatea operatiilor de regularizare se realizeaza cu ajutorul conturilor: Contul 471 Cheltuieli inregistrate in avans este utilizat pentru a tine evidenta cheltuielilor efectuate in avans. Dupa continutul economic, un cont de active de regularizare, iar dupa functia contabila, un cont de activ. Se debiteaza cu cheltuielile angajate sau platite anticipat. Se crediteaza in perioadele urmatoare cu cheltuielile devenite scadente, care se incorporeaza in rezultatul exercitiului. Soldul debitor reprezinta cheltuielile efectuate anticipat, neajunse la scadenta. Contul 472 Venituri inregistrate in avans este utilizat pentru a tine evidenta veniturilor inregistrate in avans. Dupa continutul economic, un cont de pasive de regularizare, iar dupa functia contabila, un cont de pasiv. Se crediteaza cu veniturile inregistrate in avans. Se debiteaza in perioadele urmatoare cu veniturile inregistrate anticipat, care se incorporeaza in rezultatul exercitiului. Soldul creditor reprezinta veniturile inregistrate in avans. Contul 473 Decontari din operatii in curs de clarificare este utilizat pentru a tine evidenta sumelor in curs de clarificare. Dupa continutul economic, un cont de regularizare, dupa functia contabila este un cont bifunctional, care poate functiona ca un cont de activ, atunci cand reflecta creante de clarificat si ca un cont de pasiv, atunci cand reflecta datorii de clarificat. Se debiteaza cu sumele in curs de clarificare de natura activelor si cu sumele clarificate de natura pasivelor. Se crediteaza cu sumele in curs de clarificare de natura pasivelor si cu sumele clarificate de natura activelor. Soldul debitor sau creditor exprima sume in curs de clarificare. 3. Operatii contabile 1. Intreprinderea achita in numerar la 25 noiembrie anul N un abonament la o revista de specialitate pentru anul N+1 in valoare de 3.500 LEI, T.V.A.19%. In anul N se trece esalonat pe cheltuieli cota-parte din valoarea abonamentului. a). In contabilitatea intreprinderii

- inregistrarea achitarii in numerar a abonamentului: % 471 Cheltuieli inregistrate in avans 4426 T.V.A. deductibila - inregistrarea trecerii esalonate pe cheltuieli a fractiunii lunare din valoarea abonamentului (3.500.000/12) 628 Alte cheltuieli cu serviciile = 471 Cheltuieli inregistrate in 291,66 = 5311 Casa in lei 4.165 3 500 665

executate de terti b). in contabilitatea redactiei:

avans

- inregistrarea incasarii in numerar a abonamentului: 5311 Casa in lei = % 472 Venituri inregistrate in avans 4427 T.V.A. colectata 4.165 3.500 665

- inregistrarea trecerii esalonata pe venituri a fractiunii lunare din valoarea abonamentului (3.500LEI/12luni): 472 Venituri inregistrate in avans = 701 Venituri din vanzarea produselor finite 291,66

2. Se constata o lipsa de marfa in valoare de 90.000 LEI din motive inca neclarificate. Ulterior, se stabileste ca raspunderea pentru aceasta lipsa revine societati de transport, careia i se imputa marfa la valoarea actuala de 100.000 LEI, T.V.A.19%. Creanta se incaseaza in numerar. - inregistrarea lipsurilor de materii prime din cauze neclarificate: 473 Decontari din operatii in curs de clarificare = 371 Marfuri 90.000

- inregistrarea trecerii pe cheltuieli a materiilor prime lipsa: 601 Cheltuieli cu materiile prime = 473 Decontari din operatii in curs de clarificare 90.000

- inregistrarea imputarii societatii de transport: 461 Debitori diversi = % 7581 Venituri din despagubiri, amenzi si penalitati 4427 T.V.A. colectata - inregistrarea incasarii creantei in numerar: 5311 Casa in lei = 461 Debitori diversi 2.320.500 119.000 100.000 19.000

5. Dintr-o eroare, intreprinderea incaseaza prin contul sau bancar suma de 1.030.000 LEI. Ulterior, suma se restituie destinatarului.

- inregistrarea incasarii din eroare a sumei in contul bancar: 5121 Conturi la banci in lei = 473 Decontari din operatii in curs de clarificare 1.030.000

- inregistrarea restituirii sumei: 473 Decontari din operatii in curs de clarificare = 5121 Conturi la banci in lei 103.000

http://www.rs.ro/contabilitate-36/corectarea-erorilor-contabile-solutii-legale-si-cazuripractice-2245.html
Si pentru ca in contul 117 se afla "salvarea" ta in caz de primejdie, respectiv in subcontul 1174 - Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor, am cerut ajutorul Corpului de Experti Contabili Rentrop & Straton pentru a-ti explica si exemplifica folosirea acestuia. Elimina acum riscurile grave la care te expun erorile sau omisiunile din inregistrarile tale contabile! Iata cuprinsul CD-ului: 1. Stornare factura. Rectificare declaratia 101 2. Corectarea registrului de evidenta fiscala 3. Factura emisa dublu. Corectare declaratii 4. Deprecierea in urma amortizarii. Ajustarea amortizarii 5. Inregistrare in scop de TVA. Emitere facturi, corectare erori 6. Corectarea erorilor contabile aferente anilor anteriori. Implicatii contabile si fiscale 7. Reglementari in cazul pierderii contabile 8. Corectarea informatiilor inscrise pe factura 9. Corectare facturi emise eronat 10. Ajustare TVA la cladiri 11. Transferuri de la bugetul de stat catre bugetele locale. Erori contabile 12. Corectarea pretului pentru marfa. Inregistrari contabile 13. Crectare erori contabile. TVA si impozit pe profit 14. Tratament eroare TVA 15. Corectarea erorilor contabile aferente exercitiilor precedente 16. Monografie privind reflectarea in contabilitate a erorilor contabile 17. Corectarea inregistrarilor contabile. Bun inregistrat la mijloace fixe desi indeplineste conditiile de inregistrare ca obiect de inventar 18. Facturi omise la inregistrare in anul 2012 19. Retur utiliaj. Monografie contabila 20. Corectare factura garantie emisa cu TVA 21. Surse acoperire piedere provenita din corectarea erorilor contabile 22. Corectarea erorilor contabile. Facturi primite cu intarziere 23. Erori aferente anului 2012. Corectii

24. Vanzare constructii si terenuri. Neinregistrarea bunurilor la stocuri, ci la imobilizari. Corectia operatiunilor 25.Corectarea erorilor contabile. Depunerea declaratiilor rectificative 26. Neincluderea pe costuri a obiectelor de inventar la darea in folosinta. Corectare erori 27. Corectare eroare contabila, incasare client 28. Corectare eroare contabila. Omisiune cheltuiala cu amortizarea 29. Corectare facturi fiscale 30. Procedura de corectare a unei inregistrari eronate in casa de marcat 31. Revenirea la repartizarea profitului la rezervele legale intr-un exercitiu financiar anterior ca urmare a corectarii unor erori contabile 32. In ce nota la bilant se vor prezenta date despre erorile contabile inregistrate in contul 1174? 33. Inchiderea contului 1174 34. Repartizarea rezultatului contabil. Inregistrari contabile 35. Facturi de achizitie din anii anteriori omise a se inregistra in contabilitate - aspecte contabile si fiscale

// Corectarea erorilor contabile // http://www.scribd.com/doc/168844455/Corectarea-erorilor-contabile-doc

In cursul activitatilor comerciale desfasurate de societatile comerciale, din diverse motive, pot exista situatii in care anumite evenimente si operatiuni nu au fost inregistrate in contabilitate lamomentul efectuarii lor sau au fost inregistrate eronat, conducand la inregistrarea si raportareaunui rezultat gresit.Corectarea erorilor contabile se efectueaza in conformitate cu prevederile Ordinului ministruluifinantelor publice nr. 1.752/2005, cu modificarile si completarile ulterioare. Astfel, conform pct. 63 din Reglementarile contabile conforme cu Directivele europene aprobateprin ordinul mentionat, corectarea erorilor constatate in contabilitate se efectueaza pe seamarezultatului reportat.In cazul corectarii de erori care genereaza pierdere contabila reportata, aceasta trebuie acoperitainainte de efectuarea oricarei repartizari de profit.In notele explicative la situatiile financiare trebuie prezentate informatii suplimentare cu privire laerorile constate.Corectarea erorilor aferente exercitiilor financiare precedente nu determina modificarea situatiilor financiare ale acelor exercitii.In cazul erorilor aferente exercitiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupuneajustarea informatiilor comparative prezentate in situatiile financiare. Informatii comparativereferitoare la pozitia financiara si performanta financiara, respectiv modificarea pozitiei financiare,sunt prezentate in notele explicative.Veniturile sau cheltuielile ce au fost omise sau inregistrate eronat la data la care au fostocazionate se inregistreaza sau se corecteaza in contabilitate la data constatarii lor.Daca eroarea este descoperita in cursul exercitiului financiar in care aceasta s-a produs,corectarea se face prin inregistrarea veniturilor sau cheltuielii aferente, direct in conturilecorespunzatoare de venituri si cheltuieli.

Cum se efectueaza corectarea erorilor contabile

EXEMPLUL 1

La societatea ELTA S.R.L. se constata in luna noiembrie anul in curs ca nu au fost inregistrate dobanzi in suma de 350 lei pentru plata cu intarziere a unor obligatii bugetare, desi acestea aufost calculate si platite in luna iunie, atunci cand s-a efectuat plata obligatiilor bugetare respectivesi sunt obligatii aferente perioadei ianuarie-martie ale aceluiasi an.Intrucat eroarea a fost descoperita in cadrul aceluiasi exercitiu financiar si se refera la datoriiaferente aceluiasi an, corectarea acesteia se va efectua direct in conturile de cheltuieli aferenteprin inregistrarea contabila:

6581 Despagubiri, amenzi si penalitati

4481 Alte datorii fata de bugetul statului

EXEMPLUL 2

La un control efectuat in cursul anului 2008 la societatea EURO S.R.L. se constata ca in cursulanului 2006 nu au fost inregistrate salariile in contabilitate, desi societatea avusese inregistrati 3angajati cu carte de munca, datorita neorganizarii departamentului financiar contabil.In urma calculelor efectuate, rezulta urmatoarele sume care ar fi trebuit inregistrate incontabilitate in cursul anului 2006: - salarii brute aferente celor 3 angajati 50.000 - CAS societate 20,5% 10.250- CAS salariat 9,5% 4.750 - somaj societate 2,5% 1.250- somaj salariat 1% 500 - sanatate societate 7% 3.500- sanatate salariat 6,5% 3.250 - contributie accidentede munca si boli profesionale 0,5% 250 - comision ITM 0,75% 37 - impozit salarii 8.750

In contabilitate corectarea erorilor aferente perioadei precedente se face pe seama rezultatului reportat, utilizand contul 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile. Inregistrarea salariilor aferente anului 2006: 1174 = 421 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile Inregistrarea obligatiilor salariatilor: 421 Personal salarii datorate= % 4312Contributia personalului laasigurarile sociale4372Contributia personalului la fondul desomaj4314Contributia angajatilor pentruasigurarile sociale de sanatate444Impozitul pe venituri de naturasalariilor 17.250 4.750 500 3.250 8.750 Inregistrare CAS societate: 1174 Rezultatul reportat provenit dincorectarea erorilor contabile= 4311 Contributia unitatii la asigurarilesociale 10.250 Inregistrare somaj societate: 1174 Rezultatul reportat provenit dincorectarea erorilor contabile= 4371 Contributia unitatii la asigurarilesociale 1.250 Inregistrare sanatate societate: Personal salarii datorate 50.000

1174 Rezultatul reportat provenit dincorectarea erorilor contabile= 4313 Contributia angajatorului pentruasigurarilesociale de sanatate

3.500 Inregistrare contributii accidente de munca: 1174 Rezultatul reportat provenit dincorectarea erorilor contabile= 4315 Fond accidente de munca 250 Inregistrare comision ITM: 1174 Rezultatul reportat provenit dincorectarea erorilor contabile= 447 Fonduri speciale taxe si varsaminteasimilate 375 Majorarile de intarziere, aferente, calculate pentru neplata la termen a acestor obligatii sunt insuma de 9.000 lei, repartizate pe perioade, astfel: aferente anului 2006 - 2.000 aferente anului 2007 - 4.500 aferente anului 2008 - 2.500Inregistrare majorari intarziere aferente anilor 2006-2007: 1174 Rezultatul reportat provenit dincorectarea erorilor contabile= 4481 Alte datorii fata de bugetul statului 6.500 Inregistrare majorari intarziere aferente anului 2008:

Corectarea erorilor contabile (OMFP 3055/2009 - aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene) 63 - (1) Erorile constatate in contabilitate se pot referi fie la exercitiul financiar curent, fie la exercitiile financiare precedente. (2) Corectarea erorilor se efectueaza la data constatarii lor. (3) Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni si declaratii eronate cuprinse in situatiile financiare ale entitatii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultand din greseala de a utiliza sau de a nu utiliza informatii credibile care: a) erau disponibile la momentul la care situatiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise; b) ar fi putut fi obtinute in mod rezonabil si luate in considerare la intocmirea si prezentarea acelor situatii financiare anuale. Astfel de erori includ efectele greselilor matematice, greselilor de aplicare a politicilor contabile, ignorarii sau interpretarii gresite a evenimentelor si fraudelor. (4) Corectarea erorilor aferente exercitiului financiar curent se efectueaza pe seama contului de profit si pierdere. (5) Corectarea erorilor semnificative aferente exercitiilor financiare precedente se efectueaza pe seama rezultatului reportat. (6) Erorile nesemnificative aferente exercitiilor financiare precedente se corecteaza, de asemenea, pe seama rezultatului reportat. Totusi, pot fi corectate pe seama contului de profit si pierdere erorile nesemnificative. Erorile nesemnificative sunt cele de natura sa nu influenteze informatiile financiar-contabile. Se considera ca o eroare este semnificativa daca aceasta ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare anuale. Analizarea daca o eroare este semnificativa sau nu se efectueaza in context, avand in vedere natura sau valoarea individuala sau cumulata a elementelor. (7) In notele la situatiile financiare trebuie prezentate informatii suplimentare cu privire la erorile constatate. (8) Corectarea erorilor aferente exercitiilor financiare precedente nu determina modificarea situatiilor financiare ale acelor exercitii. In cazul erorilor aferente exercitiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informatiilor comparative prezentate in situatiile financiare. Informatii comparative referitoare la pozitia financiara si performanta financiara, respectiv modificarea pozitiei financiare, sunt prezentate in notele explicative. (9) Inregistrarea stornarii unei operatiuni contabile aferente exercitiului financiar curent se efectueaza fie prin corectarea cu semnul minus a operatiunii initiale (stornare in rosu), fie prin inregistrarea inversa a acesteia (stornare in negru), in functie de politica contabila si programele informatice utilizate.

http://www.contzilla.ro/corectarea-erorilor-contabile/ Conform OMFP 3055/2009, erorile constatate n contabilitate se pot referi fie la exerciiul financiar curent, fie la exerciiile financiare precedente. Corectarea erorilor se efectueaz la data constatrii lor. Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni i declaraii eronate cuprinse n situaiile financiare ale entitii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultnd din greeala de a utiliza sau de a nu utiliza informaii credibile care: a) erau disponibile la momentul la care situaiile financiare pentr u acele perioade au fost aprobate spre a fi emise; b) ar fi putut fi obinute n mod rezonabil i luate n considerare la ntocmirea i prezentarea acelor situaii financiare anuale. Astfel de erori includ efectele greelilor matematice, greelilor de aplicare a politicilor contabile, ignorrii sau interpretrii greite a evenimentelor i fraudelor. Corectarea erorilor aferente exerciiului financiar curent se efectueaz pe seama contului de profit i pierdere. Corectarea erorilor semnificative aferente exerciiilor financiare precedente se efectueaz pe seama rezultatului reportat. Erorile nesemnificative aferente exerciiilor financiare precedente se corecteaz, de asemenea, pe seama rezultatului reportat. Totui, pot fi corectate pe seama contului de profit i pierdere erorile nesemnificative. Erorile nesemnificative sunt cele de natur s nu influeneze informaiile financiar -contabile. Se consider c o eroare este semnificativ dac aceasta ar putea influena deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaiilor financiare anuale. Analizarea dac o eroare este semnificativ sau nu se efectueaz n context, avnd n vedere natura sau valoarea individual sau cumulat a elementelor. n notele la situaiile financiare trebuie prezentate informaii suplimentare cu privire la erorile constatate.

Corectarea erorilor aferente exerciiilor financiare precedente nu determin modificarea situaiilor financiare ale acelor exerciii. n cazul erorilor aferente exerciiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informaiilor comparative prezentate n situaiile financiare. Informaii comparative referitoare la poziia financiar i performana financiar, respectiv modificarea poziiei financiare, sunt prezentate n notele explicative. nregistrarea stornrii unei operaiuni contabile aferente exerciiului financiar curent se efectueaz fie prin corectarea cu semnul minus a operaiunii iniiale (stornare n rou), fie prin nregistrarea invers a acesteia (stornare n negru), n funcie de politica contabil i programele informatice utilizate.

Corectarea erorilor contabile se efectueaza conform prevederilor pct. 63 din Reglementarile contabile conforme cu Directivele europene aprobate prin O.M.F.P. nr. 3055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare. Corectarea erorilor se efectueaza la data constatarii lor. Corectarea erorilor se efectueaza fie pe seama contului de profit si pierdere fie pe seama rezultatului reportat. Daca erorile sunt aferente exercitiului financiar curent corectarea acestora se efectueaza pe seama contului de profit si pierdere. Corectarea erorilor semnificative aferente exercitiilor financiare precedente se efectueaza pe seama rezultatului reportat. Orice corectare a unor erori trebuie insotita de o prezentare detaliata in notele explicative la situatiile financiare anuale. Corectarea erorilor aferente exercitiilor financiare precedente nu determina modificarea situatiilor financiare ale acelor exercitii. Exemplu Societatea Bret SRL efectueaza cheltuieli de modernizare a unor cladiri in anul 2010 in suma de 15.000 lei pe care le inregistreaza ca imobilizari in luna decembrie 2010 si decide amortizarea acestora pe o perioada de 10 ani, incepand cu luna ianuarie 2011. in august 2012, in urma unui control se constata ca aceste cheltuieli au fost inregistrate in mod eronat in contul de imobilizari, nu au fost respectate criteriile de recunoastere a imobilizarilor, si ar fi trebuit inregistrate ca si cheltuieli in contul de profit si pierdere. Corectarea erorii se realizeaza: - pe seama rezultatului reportat pentru inregistrarile efectuate in anii anteriori: 1174 = 212 15.000 "Constructii"

"Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile"

- Amortizarea inregistrata in anii precedenti: amortizare lunara: 15.000/(10x12)= 125 lei/luna amortizare cumulata inregistrata in anul 2011 125 x 12= 1.500 lei

281

1174

1500

"Amortizari privind imobilizarile corporale"

"Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile"

- pe seama contului de profit si pierdere inregistrarea amortizarii aferente exercitiului curent -2012 - Amortizarea inregistrata in anul curent pana la data efectuarii corectiei 125 lei/luna x 7 luni = 875 lei, cu suma in rosu (cu semnul minus) 681 = 281 - 875 "Amortizari privind imobilizarile corporale"

"Cheltuieli de exploatare

privind amortizarea imobilizarilor"

http://contabilul.manager.ro/a/7991/corectare-eroare-contabila-aferenta-anului-precedentregularizare-tva.html

Prin cele ce urmeaza, vom analiza cazul unei societati care a dedus in perioada 20120-2011 TVA aferent combustibilului unui autovehicul care nu a fost folosit exclusiv pentru una dintre categoriile enumerate in OG nr. 34/2009. In aceasta situatie TVAul aferent se trece la regularizari in decontul de TVA la rd.30 cu suma in rosu, insa urmeaza sa stabilim cum se va inregistra in contabilitate avand in vedere ca se refera la anii precedenti si este si cheltuiala nedeductibila. Vom vedea, totodata, si daca pentru perioada 01.05.2009-31.12.2011 intocmirea foilor de parcurs este obligatorie. Solutia consultantului: In opinia noastra sunt aplicabile prevederile de la pct. 63 din OMFP 3055/2009 privind contabilitatea, ce stabileste: -erorile nesemnificative aferente exercitiilor anterioare se corecteaza fie pe seama cotului 121 "Profit si pierdere", fie pe seama contului 1174 "Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile";

- erorile semnificative aferente exercitiilor anterioare se corecteaza pe seama contului 1174 "Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile". Astfel, va recomandam sa utilizati contul de rezultat reportat pentru ajustarea TVA si a diferentei de impozit pe profit, rezultat din limitarea deducerii costurilor privind combustibilul, potrivit art. 21 alin. (4) lit. t) din Codul fiscal , coroborat cu art. 145^1 din Codul fiscal . Inregistrari contabile : 1174"Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile" = 4426 "TVA deductibila", cu valoarea TVA de ajustat 1174"Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile" = 441 "Impozit pe profit", cu diferenta de impozit pe profit rezultat ca urmare a regularizarii. Normele de aplicare pentru art. 19 din Codul fiscal stabilesc obligatia rectificarii impozitului pe profit cand se constata omiterea unor elemente luate in calcul la detereminarea impozitului, corespunzator perioadei la care se refera sumele omise. Astfel, veti recalcula fiecare impozit pe profit atat la trimestrul la care se refera cheltuielile si TVA-ul ajustat cat si impozitul anual pe profit. Pentru declararea acestor situatii la autoritatea fiscala se vor depune declaratii rectifiative 710 pentru sumele trimestriale si declaratii rectificative 101 pentru calculul anual al impoztului pe profit.

Daca societatea a platit impozit minim in anul 2010, acest exercitiu este format din 2 ani fiscali, conform reglementarilor de la art. 34 din Codul fiscal, valabil in acel an.

CARTE- Ghid CECCAR

4.1. Operatii privind regularizarea plusurilor si minusurilor de inventar

Odata stabilite rezultatele inventarierii, plusurile si minusurile de inventar, se procedeaza la nregistrarea si decontarea lor gestionara. A efectua aceasta operatie nseamna a regulariza rezultatul inventarierii. n principiu, plusurile se nregistreaza ca intrari n patrimoniul ntreprinderii, iar minusurile se imputa. Daca lipsurile constatate la inventariere nu sunt din vina cuiva se deconteaza, dupa caz, asupra cheltuielilor sau veniturilor ntreprinderii. De asemenea, se pot admite compensari cantitative ale lipsurilor cu plusurile, n cazurile n care exista riscul de confuzie ntre sorturile aceluiasi produs, fara a se diminua patrimoniul unitatii. Compensarea se admite, de regula, numai pentru aceeasi perioada de gestiune si la acelasi gestionar. Pentru bunurile materiale acceptate cu pierderi se acorda scazaminte fara a depasi valoarea constatata n minus. De asemenea, pentru aceste valori, n cazul compensarii lipsurilor cu plusurile stabilite la inventariere, scazamintele se calculeaza numai n situatia cnd cantitatile lipsa sunt mai mari dect cantitatile n plus. Calculul se efectueaza n primul rnd pentru valorile materiale la care s-au constatat lipsurile, iar daca mai ramn diferente cantitative n minus cotele de scazaminte se pot aplica si pentru celelalte valori materiale admise n compensare, la care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferente. Diferenta stabilita n minus n urma compensarii si aplicarii tuturor cotelor de scazaminte, reprezentnd un prejudiciu pentru patrimoniu, se recupereaza de la persoanele vinovate n conformitate cu dispozitiile legale. n raport de natura structurilor de activ si de pasiv, inventariate, regularizarea diferentelor de inventar genereaza urmatoarele tipuri de nregistrari: a) plusuri de active imobilizat 313e42d e, la valoarea de inventar: 20, 21, 23, 26 = 131 Conturile de active imobilizat 313e42d e Subventii pentru investitii

Remarca. Apreciem ca n acest caz trebuie nregistrata si TVA corespunzatoare, formula fiind: 4426 = 4427 TVA - deductibila TVA - colectata

si concomitent pentru cota de TVA nedeductibila stabilita pe baza de decont, se face nregistrarea: 20, 21, 23, 26 = 4426 Conturile de active imobilizat 313e42d e TVA - deductibila

Potrivit PCG n locul conturilor debitoare de mai sus se foloseste contul 635 "Cheltuieli cu alte impozite,taxe si varsaminte asimilate" b) plusurile de stocuri cumparate: 30, 31, 32, 35, 36, 37 = 60 Conturi de stocuri Cheltuieli privind stocurile

(pe fiecare categorie de stocuri) n cazul plusurilor de stocuri privind produsele si productia n curs de executie, nregistrarea este de forma: 33, 34 = 71 Conturi de stocuri Variatia stocurilor

nregistrarile de mai sus se fac la valoarea contabila de intrare, egala cu costul de productie. c) plusurile de investitii financiare pe termen scurt: 50 = 664 Investitii financiare pe termen scurt Cheltuieli privind investitiile financiare cedate

d) plusurile constatate la inventarierea casieriei, la societatile cu capital privat: 531 = 758 Casa Alte venituri din exploatare

Pentru minusurile de inventar neimputabile, cu exceptia minusurilor de casa, nregistrarile sunt de sens invers cu cele prezentate n cazul plusurilor, iar n cazul activelor imobilizate tipul de nregistrare este: 28 = 20, 21, 23, 26 Conturile de active imobilizate

Amortizari privind imobilizarile (pentru amortizarea aferenta) 6583

Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital - imputarea la valoarea de nlocuire la data constatarii pagubei inclusiv TVA: 4282 = 758 Alte datorii sau creante n legatura cu personalul 4427 TVA - colectata Alte venituri din exploatare

sau 461 Debitori diversi

= 758 Alte venituri din exploatare 4427 TVA - colectata

Pentru bunurile lipsa sau depreciate calitativ constatate pe baza de inventariere peste normele legale neimputabile se datoreaza TVA. Operatiunea se reflecta n contabilitate prin nregistrarea: 635 = 4427 TVA - colectata

Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

Daca minusurile de inventar de natura activelor circulante sunt imputabile, nregistrarile sunt similare cu cele efectuate n cazul minusurilor neimputabile. Totodata, pentru valoarea imputata se face nregistrarea: 461 = 7588 Debitori diversi Alte venituri din exploatare 4427 TVA - colectata Lipsurile imputabile se evalueaza la valoarea de nlocuire. Aceasta reprezinta costul de achizitie al bunului respectiv la data constatarii pagubei, format astfel: . pretul de cumparare practicat pe piata ( + ) taxele nerecuperabile ( + ) cheltuielile de transport - aprovizionare

(+) alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea n stare de utilitate sau pentru intrarea n gestiune Daca bunurile lipsa imputabile nu pot fi cumparate pe piata, valoarea de imputare se stabileste de specialisti n domeniul respectiv. Cu ocazia stabilirii diferentelor de inventar se nregistreaza si stocurile finale sau variatia stocurilor n cazul metodei inventarului intermitent. Marimea stocurilor se determina prin inventarul fizic al acestora, iar iesirile prin calcul pe baza relatiei:

Iesirile de stocuri = Stocul initial + Intrarile de stocuri - Stocul final Tipurile de nregistrari au fost prezentate la contabilitatea operatiilor privind stocurile. Asa cum prevad "Normele privind organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului", n cazul inventarului intermitent, valorile materiale se evalueaza la pretul de nregistrare a ultimei intrari n gestiune (o asemenea solutie este contrara metodelor de evaluare a stocurilor). Calitatea inventarului ca metoda de evidenta si calcul se extinde si la determinarea unor indicatori economico - financiari sau asigurarea unor date primare de intrare n contabilitate. De exemplu, calculul costului productiei neterminate, determinarea scazamintelor si pierderilor pentru bunurile prevazute cu un asemenea regim, predarea - primirea de gestiuni, lichidarea si fuzionarea ntreprinderilor etc. Rezultatele inventarierii se consemneaza n "Procesul - verbal de inventariere", n care se nscriu, n principal, perioada de gestiune inventariata; persoanele care au efectuat inventarierea; plusurile si minusurile constatate; compensarile efectuate; bunurile depreciate; creantele si datoriile incerte si n litigii; datoriile si lichiditatile n devize; constituirea si regularizarea provizioanelor; regularizarea amortizarilor; alte elemente specifice inventarierii.

4.2. Operatii privind calculul amortizarilor

n principiu, amortizarea activelor imobilizate se calculeaza si nregistreaza pe baza planului de amortizare sau a fiselor mijloacelor fixe. La nchiderea exercitiului financiar, cu ocazia inventarierii generale a patrimoniului, este normal ca valoarea de inventar sa fie egala cu valoarea ramasa de amortizat. Daca valoarea de inventar este mai mica dect cea ramasa de amortizat, diferenta se regularizeaza astfel: a) nregistrarea unei amortizari, n cazul n care se constata o depreciere ireversibila (exemplu mijloacele fixe inutilizabile propuse pentru casare); b) constituirea unor provizioane pentru deprecierea mijloacelor fixe, n cazul cnd se constata o depreciere reversibila sau relativa ca urmare a unor cauze cum sunt: . aparitia unei deprecieri de care nu s-a tinut seama cu ocazia amortizarii; . supraevaluarea mijloacelor fixe cu ocazia reevaluarii anterioare;

. lipsa de utilitate n momentul inventarierii (trecute n conservare, inutilizabile temporar); . alte cauze care determina ca valoarea actuala sa fie mai mica dect valoarea ramasa de amortizat.

68 = 28

Cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si

Amortizari privind imobilizarile corporale

ajustarea pentru depreciere sau pierdere de valoare

4.3. Operatii privind provizioanele pentru deprecieri

Provizioanele pentru deprecieri vizeaza acele elemente de activ neamortizabile a caror valoare de inventar la data nchiderii exercitiului este mai mica dect valoarea contabila de intrare. Aceste micsorari de valoare au un caracter reversibil, n consecinta sunt regularizate la nchiderea conturilor. n acest scop se procedeaza astfel: a) n situatia n care deprecierea calculata pe baza inventarului (valoarea contabila - valoarea de inventar) este superioara provizionului constituit (soldul creditor al conturilor de provizioane pentru deprecieri), se constituie un provizion suplimentar, iar nregistrarea de principiu este: 68 = 29, 39, 49, 59

Cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarea pentru depreciere sau pierdere de valoare

Conturi de provizioane pentru deprecieri

b) n cazul n care deprecierea constatata pe baza inventarului este inferioara provizionului constituit, se diminueaza provizionul nregistrat cu diferenta corespunzatoare efectundu-se nregistrarea de principiu: 29, 39, 49, 59 = 78 Conturi de provizioane pentru deprecieri Venituri din provizioane si ajustarea la inflatie

Metoda de nregistrare prezentata mai sus este denumita metoda generala sau reluarii provizioanelor, alaturi de ea fiind cunoscuta si metoda anularii provizioanelor. n cazul aplicarii ultimei metode, la anularea soldului creditor al conturilor de provizioane pentru deprecieri se face nregistrarea de principiu: 29, 39, 49, 59 = 78

Conturi de provizioane pentru deprecieri

Venituri din provizioane si ajustarea la inflatie

Pentru provizioanele constatate si calculate pe baza inventarului se face nregistrarea de principiu: 68 = 29, 39, 49, 59 Cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarea pentru depreciere sau pierdere de valoare Conturi de provizioane pentru deprecieri

Pentru deprecierea stocurilor o importanta deosebita cu implicatii asupra marimii provizioanelor are structura luata n calcul ca unitate de observare. n acest sens pot fi retinute pentru studiu prevederile Standardului de Contabilitate International nr. 2 : a) costul istoric al stocurilor poate sa nu fie recuperabil daca preturile de vnzare ale acestora s-au redus, sau daca stocurile s-au deteriorat sau daca au devenit n totalitate sau partial nvechite (desuete); b) deprecierile sunt calculate separat pentru fiecare articol, pentru o grupa de articole similare, pentru o categorie ntreaga de articole n stoc (exemplu produsele finite) sau pentru produsele aferente unui sector de activitate sau daca acestea sunt calculate global pentru totalitatea stocurilor ntreprinderii; c) practica calcularii deprecierii stocurilor pe grupe, sector de activitate sau globala are ca rezultat compensarea pierderilor generate, prin profituri nerealizate; d) n situatiile financiare stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre costul istoric si valoarea realizabila neta conform principiului prudentei adoptat de contabilitate; e) practica stabilirii deprecierii stocurilor sub costul istoric, n functie de valoarea realizabila neta, corespunde n principiu cu activele pe termen scurt ce nu trebuie evaluate la nivelul superior sumelor ce pot fi obtinute; f) stocurile normale de materii prime si materiale consumabile detinute pentru a fi ncorporate n productia de bunuri nu trebuie sa fie evaluate sub costul istoric dat, daca produsele finite n care ele vor fi ncorporate apar ca ar trebui sa fie vndute la costul istoric sau deasupra lui. Totusi, o scadere a pretului materiilor prime indica faptul ca marimea costului istoric al produselor finite care vor fi fabricate va depasi valoarea realizabila neta. n aceste conditii este necesara o reducere a pretului stocurilor, costul de nlocuire fiind n acest caz baza de evaluare a valorii realizabile nete. Exemplificativ evaluarea provizioanelor privind deprecierea stocurilor se prezinta n tabelul de mai jos Denumire cont 31.12.N 31.12.N-1 Cost istoric Valoare inventar Depreciere Cost istoric Valoare inventar Depreciere

Materia prima

Materia prima B 1 100 000 900 000 200

TOTAL 3 300 000 3 450 000 200 000 3 680 000 3 815 000 15 000 Deprecierea n exercitiul "N" de 200.000 lei fiind mai mare dect deprecierea de 15.000 lei din exercitiul "N-1" se va efectua nregistrarea: 185 000 lei 6814 = 391 185 000 lei Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante Un caz specific de constatare a deprecierii este cel privitor la reducerile de pret la marfurile lent si greu vandabile la unitatile comerciale cu amanuntul. nregistrarile contabile care intervin cu aceasta ocazie sunt: a) valoarea deprecierii constatate la inventar: 6814 = 397 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele Provizioane pentru deprecierea marfurilor pentru deprecierea activelor circulante b) pretul de vnzare al marfurilor respectiv, mai putin TVA aferent: 531 = 707 Casa Venituri din vnzarea marfurilor c) costul de achizitie al marfurilor vndute depreciate: 607 = 371 Cheltuieli privind marfurile Marfuri Provizioane pentru deprecierea materiilor prime

d) reluarea provizionului constituit: 397 = 7814 Provizioane pentru deprecierea marfurilor Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante

4.4. Operatii privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli

Asa cum s-a aratat, provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituie pentru finantarea acelor cheltuieli si pierderi a caror realizare sau plata este incerta ori pentru cheltuieli care devin exigibile n perioadele urmatoare. La nchiderea exercitiului, provizioanele constituite efectiv se nregistreaza n debitul conturilor de cheltuieli si creditul conturilor de provizioane pentru riscuri si cheltuieli. De asemenea, se analizeaza provizioanele constituite la finele anului precedent si cele n cursul exercitiului, regularizndu-se astfel: a) prin debitul conturilor de cheltuieli n cazul majorarii provizionului: 68 = 15 Cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarea la inflatie b) prin creditul conturilor de venituri cnd provizionul trebuie diminuat sau anulat, respectiv acesta devine total sau partial fara obiect: 15 = 78 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Venituri din provizioane si ajustarea la inflatie Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

4.5. Diferentele de curs valutar O ntreprindere poate desfasura activitati n strainatate n doua moduri: (1) ea poate realiza tranzactii n valuta si; (2) poate avea operatiuni n strainatate. Tranzactia n valuta este o tranzactie care este exprimata sau care necesita decontarea n valuta, inclusiv tranzactiile rezultate atunci cnd o ntreprindere: cumpara sau vinde bunuri sau servicii al caror pret este exprimat n valuta; mprumuta sau ofera spre mprumut fonduri, sumele ce urmeaza a fi ncasate sau platite fiind exprimate n valuta; achizitioneaza sau nstraineaza active; contracteaza sau achita datorii exprimate n valuta; devine parte a unui contract de schimb valutar nerealizat.

Diferenta de curs valutar este diferenta ce rezulta din raportarea aceluiasi numar de unitati ale unei valute n moneda de raportare, la cursuri de schimb diferite. Pentru recunoasterea diferentelor de curs valutar, conform IAS 21 "Efectele variatiilor cursurilor de schimb valutar" se pot utiliza doua tratamente contabile:

Tratamentul contabil de baza. Diferentele de curs valutar ce apar cu ocazia decontarii elementelor monetare sau a raportarii elementelor monetare ale unei ntreprinderi la cursuri diferite fata de cele la care au fost nregistrate initial pe parcursul perioadei ori fata de cele la care au fost raportate n situatiile financiare anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli n perioada n care apar, cu exceptia diferentelor de curs valutar tratate ca fiind capital propriu. Avnd n vedere posibilitatile de decontare ale tranzactiei si anume n cursul aceluiasi exercitiu sau ntr-un exercitiu financiar ulterior, diferentele de curs valutar vor fi recunoscute astfel: cnd tranzactia este decontata n cursul aceluiasi exercitiu financiar n care ea a survenit, ntreaga diferenta de curs valutar este recunoscuta n acel exercitiu; cnd tranzactia este decontata ntr-un exercitiu financiar ulterior, diferenta de curs valutar recunoscuta n fiecare exercitiu ce intervine pna n momentul decontarii. Tratamentul contabil alternativ permis. Diferentele de curs valutar pot rezulta dintr-o devalorizare sau depreciere monetara accentuata, mpotriva careia nu se pot lua nici un fel de masuri de acoperire a riscului si care afecteaza datoriile ce nu pot fi decontate si ce apar din achizitia recenta a unui activ facturat n valuta. Asemenea diferente de curs trebuie incluse n valoarea contabila a activului respectiv, cu conditia ca valoarea contabila ajustata sa nu depaseasca minimul dintre costul de nlocuire si valoarea recuperabila prin vnzarea sau utilizarea activului. IAS 21 "Efectele variatiilor cursurilor de schimb valutar" permite unei ntreprinderi sa includa diferentele de curs valutar din mprumuturi n valoarea contabila a activelor, ca urmare a unei devalorizari severe recente. a) Conform IAS 21 "Efectele variatiilor cursurilor de schimb valutar" nu se constituie provizioane pentru pierderi din diferente de curs valutar. Prin urmare soldurile acestor conturi existente precum si a celor de diferente de conversie activ si pasiv trebuie eliminate. b) Diferentele de curs valutar nu se mai pot transfera direct n conturi de rezerve. Deci rezerva creata n anii anteriori pentru diferentele de curs nregistrate la reevaluarea disponibilului n valuta n suma egala sau mai mica cu capitalul social varsat n valuta trebuie anulata. c) Pentru realizarea operatiilor prezentate mai sus se introduce un cont nou 1172 "Rezultat reportat provenind din adoptarea pentru prima data a IAS, mai putin IAS 29" care este un cont bifunctional. Astfel, creditul contului nregistreaza rezultatul favorabil provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, cu exceptia IAS 29, debitul nregistreaza rezultatul nefavorabil provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, cu exceptia IAS 29. Soldul creditor reprezinta profitul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, cu exceptia IAS 29, iar soldul debitor pierderea reportata aferenta acesteia.

EXEMPLU .O societate prezinta la 31.12.2000 urmatoarele date n bilant: a) Rezerve create n anii anteriori pentru diferentele de curs nregistrate la reevaluarea disponibilului n valuta n suma egala cu capitalul social varsat n valuta 80.000.000 lei.

b) Provizioane pentru pierderi din diferente de curs valutar (1514) conform PCG aprobat H.G. 704/1993 n valoare de 2.000.000 lei. Diferente de conversie activ (476) 2.000.000 lei. Diferente de conversie pasiv 700 000 lei. NOT. Vom lua n calcul urmatoarele variante: A. Provizionul a fost constituit la nivelul pierderilor din diferente de conversie (476); B. Provizionul a fost constituit la nivelul pierderii nete din diferente de curs valutar; C. Cazul n care nu au fost create provizioane. c) n anul 2001 se efectueaza urmatoarele operatii: facturare marfuri 10.000 USD, curs de schimb la data facturarii 32.000 lei/USD; achizitie materii prime 20.000 USD, curs de schimb la data achizitiei 33.000 lei/USD .Cursul de schimb la nchiderea exercitiului financiar 2001 este de 34.000 lei/USD. d) n anul 2002 au loc decontarea tranzactiilor la cursul de 35.000 lei/USD.

ETAPA 1. REGULARIZRI LA 31.12.2000:

a) rezerva creata n anii anteriori conform IAS 21 se transfera la rezultatul reportat: 80 000 000 lei 1068 = 1172 80 000 000 lei Alte rezerve provenit din adoptarea pentru prima data a Rezultatul reportat

IAS, mai putin IAS 29

b) eliminarea conform IAS 21 a soldurilor conturilor 1514,476 si 477: A. Provizionul a fost constituit la nivelul pierderilor din diferente de conversie (476) B. Provizionul a fost constituit la nivelul pierderii nete din diferente de curs valutar C. Cazul n care nu au fost create provizioane 1514 = 476 2 000 000 lei 1514 1 300 000 lei 477 = 1172 2 000 000 lei 1172 700 000 lei 1172 = 476 700 000 lei % = 476 2 000 000 lei 477 = 1172 700 000 lei

477 = 1172 700 000 lei

ETAPA 2.RECUNOAsTEREA N CURSRUL EXERCIIULUI FINANCIAR 2001 A

DIFERENELOR DE CURS VALUTAR DIN MOMENTUL FACTURRII: a) recunoasterea creantelor: 320 000 000 lei (10 000 USD 32 000 lei/USD)

4111 = 707

320 000 000 lei (10 000 USD 32 000 lei/USD)

b) recunoasterea datoriilor: 660 000 000 lei 301 = 401 660 000 000 lei (20 000 USD 32 000 lei/USD)

Materii prime

Furnizori (20 000 USD 32 000 lei/USD)

ETAPA 3. NREGISTRRI CONTABILE CONFORM IAS AFERENTE PRIMULUI AN DE

APLICARE EFECTIV: a) nregistrarea diferentelor de curs valutar rezultate din evaluarea creantelor la sfrsitul exercitiului 2001: 20 000 000 lei 4111 = 765 20 000 000 lei 10 000 USD (34 000 -32 000) Clienti Venituri din diferente de curs valutar10 000 USD (34 000 -32 000) b) nregistrarea diferentelor de curs valutar rezultate din evaluarea datoriilor la sfrsitul exercitiului 2001:

20 000 000 lei 665 = 401 20 000 000 lei 20 000 USD (34 000 -33 000) Cheltuieli din diferente de Furnizori 20 000 USD (34 000 -33 000) curs valutar

ETAPA 4. NREGISTRAREA DECONTRILOR N ANUL 2002:

a) ncasarea clientilor:

350 000 000 lei

5124 = 4111 350 000 000 lei 10 000 USD 35 000 Clienti 10 000 USD 35 000

Conturi la banci n valuta

10 000 000 lei 4111 = 765 10 000 000 lei (sold 4111) Clienti Venituri din diferente de curs valutar b) plata furnizorilor: 700 000 000 lei 401 = 5124 700 000 000 lei 20 000 USD 35 000 Furnizori Conturi la banci n valuta 20 000 USD 35 000

20 000 000 lei 665 = 401 20 000 000 lei (sold 401) Cheltuieli din diferente de curs valutar Furnizori

4.6. Operatii privind delimitarea n timp a cheltuielilor si veniturilor

Pentru a stabili corect rezultatul exercitiului este necesara separarea n timp a cheltuielilor si veniturilor nregistrate n cursul exercitiului sau preluate ca sold din exercitiul precedent. n sfera regularizarii cheltuielilor si veniturilor se cuprind: operatiile privind nregistrarea cheltuielilor de plata (facturi neprimite, documente de plata nentocmite) si veniturilor de realizat (facturi nentocmite pentru bunuri materiale si prestatii furnizate); operatii privind regularizarea cheltuielilor determinate de facturi primite fara bunuri materiale si prestatii (la cumparator) si veniturilor pentru facturile ntocmite fara expedierea bunurilor materiale sau receptia prestatiilor (la vnzator); operatiile privind regularizarea cheltuielilor si veniturilor nregistrate n avans (prestatii care afecteaza doua exercitii);operatii privind etalarea (repartizarea) cheltuielilor pe mai multe exercitii. n continuare se vor aborda numai ultimele doua categorii de operatii, primele fiind tratate la capitolele IV, V si VII. Operatiile de regularizare a cheltuielilor si veniturilor nregistrate n avans genereaza urmatoarele tipuri de nregistrari contabile: a) cheltuieli privind reparatiile neprevizibile ce se repartizeaza pe parcursul mai multor exercitii:

471 = 401 Cheltuieli nregistrate n avans 4426 TVA - deductibila Daca reparatia s-a executat cu forte proprii, valoarea decontata la nchiderea exercitiului financiar ca fiind aferenta exercitiilor urmatoare se contabilizeaza prin relatia: 471 = 758 Cheltuieli nregistrate n avans Alte venituri din exploatare b) cheltuielile constatate la nchiderea exercitiului ca fiind aferente exercitiului urmator: 471 = 60, 61, 62 Cheltuieli nregistrate n avans Conturi de cheltuieli Furnizori

c) cota scadenta de cheltuieli preluate din exercitiul precedent, nregistrare efectuata pe baza scadentarelor: 61, 62, 65, 66 = 471 Conturi de cheltuieli Cheltuieli nregistrate n avans

d) cota de cheltuieli nregistrata n cursul exercitiului direct n contul 471 "Cheltuieli nregistrate n avans" si transferate asupra cheltuielilor exercitiului curent ncheiat: 60, 61, 62 = 471 Conturi de cheltuieli Cheltuieli nregistrate n avans

e) venituri nregistrate n avans n cursul exercitiului direct n conturile de regularizari: 4111 = 472 Clienti Venituri nregistrate n avans

f) venituri nregistrate n avans la conturile de regularizari si transferate asupra exercitiului curent:

472 = 70, 76 Venituri nregistrate n avans Conturi de venituri g) venituri nregistrate n avans n conturile de venituri si transferate la nchiderea exercitiului conturilor de regularizare: 70, 76 = 472 Conturi de venituri Venituri nregistrate n avans

Operatiile privind cheltuielile de repartizat pe mai multe exercitii sunt rezolvate n contabilitatea din tara noastra n aceeasi categorie cu cele privind cheltuielile nregistrare n avans. Pentru a nuanta problema se va face recurs la contabilitatea franceza. Asa cum se prevede n Planul contabil general, cheltuielile de repartizat asupra mai multor exercitii cuprind cheltuielile ce se raporteaza la productiile viitoare, implicit si la vnzarile viitoare, de exemplu: cheltuieli de ncercare a unor preexploatari, testarea masinilor, formarea personalului, studii tehnice ale procesului de productie, cheltuieli de reorganizare a uzinei, cheltuieli privind reparatiile capitale etc. Delimitarea n timp a cheltuielilor de repartizat asupra mai multor exercitii genereaza nregistrarea: 4XX = 7XX Cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii Transferul cheltuielilor de exploatare iar la recuperarea cheltuielilor se face nregistrarea de forma: 681X = 4XX Cheltuieli de exploatare privind cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii

Cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii

http://www.contzilla.ro/corectarea-erorilor-contabile-exemple-practice/

Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni i declaraii eronate cuprinse n situaiile financiare ale entitii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultnd din greeala de a utiliza sau de a nu utiliza informaii credibile care: a) erau disponibile la momentul la care situaiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise; b) ar fi putut fi obinute n mod rezonabil i luate n considerare la ntocmirea i prezentarea acelor situaii financiare anuale. Astfel de erori includ efectele greelilor matematice, greelilor de aplicare a politicilor contabile, ignorrii sau interpretrii greite a evenimentelor i fraudelor. Corectarea erorilor aferente exerciiului financiar curent se efectueaz pe seama contului de profit i pierdere. Corectarea erorilor semnificative aferente exerciiilor financiare precedente se efectueaz pe seama rezultatului reportat. Erorile nesemnificative aferente exerciiilor financiare precedente se corecteaz, de asemenea, pe seama rezultatului reportat. Totui, pot fi corectate pe seama contului de profit i pierdere erorile nesemnificative.

Erorile nesemnificative sunt cele de natur s nu influeneze informaiile financiar-contabile. Se consider c o eroare este semnificativ dac aceasta ar putea influena deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaiilor financiare anuale. Analizarea dac o eroare este semnificativ sau nu se efectueaz n context, avnd n vedere natura sau valoarea individual sau cumulat a elementelor. n notele la situaiile financiare trebuie prezentate informaii suplimentare cu privire la erorile constatate. Corectarea erorilor aferente exerciiilor financiare precedente nu determin modificarea situaiilor financiare ale acelor exerciii. n cazul erorilor aferente exerciiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informaiilor comparative prezentate n situaiile financiare. Informaii comparative referitoare la poziia financiar i performana financiar, respectiv modificarea poziiei financiare, sunt prezentate n notele explicative. nregistrarea stornrii unei operaiuni contabile aferente exerciiului financiar curent se efectueaz fie prin corectarea cu semnul minus a operaiunii iniiale (stornare n rou), fie prin nregistrarea invers a acesteia (stornare n negru), n funcie de politica contabil i programele informatice utilizate.

Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni i declaraii eronate cuprinse n situaiile financiare ale entitii pentru una sau mai multe perioade anterioare, rezultnd din greeala de a utiliza, sau de a nu utiliza, informaii credibile care: erau disponibile la momentul la care situaiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise; ar fi putut fi obinute n mod rezonabil i luate n considerare la ntocmirea i prezentarea acelor situaii financiare anuale. Astfel de erori includ efectele greelilor matematice, greelilor de aplicare a politicilor contabile, ignorrii sau interpretrii greite a evenimentelor sau fraudelor. Corectarea erorilor aferente exerciiului financiar curent se efectueaz pe seama contului de profit i pierdere. Corectarea erorilor aferente exerciiilor financiare modificarea situaiilor financiare ale acelor exerciii. precedente nu determin

n cazul erorilor aferente exerciiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informaiilor comparative prezentate n situaiile financiare. Informaii comparative referitoare la poziia financiar i performana financiar, respectiv modificarea poziiei financiare, sunt prezentate n notele explicative.

A. Erori nesemnificative Erorile nesemnificative sunt cele de natur s nu influeneze informaiile financiar-contabile.

Pragul de semnificaie trebuie stabilit prin politica contabil utilizndu-se raionamentul profesional. n acest sens, pentru a determina caracterul semnificativ sau nesemnificativ al unei erori, entitile pot avea n vedere un procent din cifra de afaceri, profit, activ net, active totale. Erorile nesemnificative aferente exerciiilor financiare precedente se corecteaz: a) pe seama contului de profit i pierdere, sau b) pe seama rezultatului reportat. a) Erori nesemnificative corectate pe seama contului de profit i pierdere Exemplu La S.C. Viforul SA, n urma controlului intern desfurat n anul 2010, se constat c entitatea a ncasat contravaloarea unei facturi reprezentnd prestare de servicii, n sum de 1.000 lei, fr ca factura respectiv s fie nregistrat n contabilitate, la momentul emiterii ei (18 aprilie 2009). Not: Se presupune c: - exerciiul financiar coincide cu anul calendaristic; - toate veniturile sunt impozabile, iar cheltuielile deductibile. n acest exemplu, pentru uurina calculelor, nu s-a evideniat TVA aferent (aceasta se nregistreaz i declar conform legislaiei n vigoare la momentul respectiv). Potrivit politicii contabile a entitii, corectarea erorilor nesemnificative aferente exerciiilor financiare precedente se efectueaz pe seama contului de profit i pierdere, respectiv a veniturilor i cheltuielilor, dup caz. Presupunem c, potrivit politicii contabile a S.C. Viforul SA, orice eroare este semnificativ dac valoarea acesteia este mai mare dect 1% din activul net al entitii. Presupunem c activul net al S.C. Viforul SA este 150.000 lei. Conform politicii contabile a entitii, eroarea este semnificativ n cazul n care este mai mare de 1.500 lei (1% x 150.000 lei). n situaia prezentat, eroarea este nesemnificativ (1.000 lei), avnd o valoare inferioar pragului de semnificaie al entitii S.C. Viforul SA (1.500 lei). nregistrarea facturii omise: 4111 Clieni = 704 Venituri din servicii prestate 1.000 lei

b) Erori nesemnificative corectate pe seama rezultatului reportat Exemplu La S.C. ALFA SA, n urma controlului intern desfurat n anul 2010, se constat c entitatea a ncasat contravaloarea unei facturi reprezentnd prestare de servicii, n sum de 1.000 lei,

fr ca factura respectiv s fie nregistrat n contabilitate, la momentul emiterii ei (18 aprilie 2009). Not: Se presupune c: - exerciiul financiar coincide cu anul calendaristic; - toate veniturile sunt impozabile, iar cheltuielile deductibile. n acest exemplu, pentru uurina calculelor, nu s-a evideniat TVA aferent (aceasta se nregistreaz i declar conform legislaiei n vigoare la momentul respectiv). Presupunem c, potrivit politicii contabile a S.C. ALFA SA, orice eroare este semnificativ dac valoarea acesteia este mai mare dect 1% din activul net al entitii, n acest caz corectarea erorilor nesemnificative efectundu-se pe seama rezultatului reportat. Ca urmare, la data constatrii, n exerciiul financiar 2010, corectarea acestei erori se efectueaz prin nregistrarea facturii, pe seama rezultatului reportat. Presupunem c activul net al S.C. ALFA SA este 150.000 lei. Conform politicii entitii, eroarea este semnificativ n cazul n care este mai mare de 1.500 lei (1% x 150.000 lei). n situaia prezentat, eroarea este nesemnificativ (1.000 lei), avnd o valoare inferioar pragului de semnificaie al entitii (1.500 lei). nregistrarea facturii omise: 4111 Clieni = 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile 1.000 lei Influena fiscal a operaiunilor economico financiare este stabilit conform legislaiei fiscale.

B. Erori semnificative Se consider c o eroare este semnificativ dac aceasta ar putea influena deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza situaiilor financiare anuale. Analizarea dac o eroare este semnificativ sau nu se efectueaz n context, avnd n vedere natura sau valoarea individual sau cumulat a elementelor. n nelesul reglementrilor contabile, se consider c o informaie este semnificativ dac omisiunea sau prezentarea sa eronat poate influena deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaiilor financiare anuale. n analiza semnificaiei unui element sunt luate n considerare mrimea i/sau natura omisiunii sau a declaraiei eronate judecate n contextul dat. Corectarea erorilor semnificative aferente exerciiilor financiare precedente se efectueaz pe seama rezultatului reportat. Exemplu n februarie 2010, cu ocazia efecturii unor punctaje pentru creanele i datoriile existente la data respectiv, entitatea Viforul constat c a omis s nregistreze n anul 2009, cheltuieli facturate n baza unui contract de prestri servicii, n sum de 10.000 lei.

Conform politicii entitii, eroarea este semnificativ n cazul n care este mai mare de 1.500 lei. n situaia prezentat, eroarea este semnificativ (10.000 lei) avnd o valoare superioar pragului de semnificaie calculat pentru erori de ctre entitatea S.C. Viforul SA (1.500 lei). nregistrarea n anul 2010 a cheltuielilor cu prestrile de servicii aferente exerciiului financiar 2009: 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile/analitic distinct = 401 Furnizori 10.000 lei Influena fiscal a acestor cheltuieli este stabilit conform legislaiei fiscale . Din corectarea erorilor aferente exerciiului financiar 2009 a rezultat o pierdere contabil reportat de 10.000 lei. La sfritul exerciiului financiar 2010, societatea a realizat un profit net de 25.000 lei. Astfel, conform reglementrilor contabile, la repartizarea profitului net obinut la finele exerciiului financiar 2010 n sum de 25.000 lei, entitatea va avea n vedere acoperirea, cu prioritate, a pierderii rezultate din corectarea erorilor. Dup aprobarea de ctre AGA a situaiilor financiare anuale aferente exerciiului financiar 2010, repartizarea profitului pentru acoperirea pierderii rezultate ca urmare a corectrii erorilor se nregistreaz astfel: 1171 Rezultatul reportat reprezentnd profitul nerepartizat sau pierderea neacoperit/profit 2010 = = 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile/pierdere din corectare erori 2009

http://www.contabilsef.md/newsview.php?l=ro&idc=495&id=6519
Erori contabile 26. urma: 1) aplicrii incorecte a prevederilor sistemului de reglementare normativ a contabilitii i politicilor contabile; 2) 3) 4) comiterii greelilor de calcul; nenregistrrii, nregistrrii multiple i/sau interpretrii greite a faptelor economice; fraudelor i delapidrilor. Erorile contabile pot aprea la contabilizarea i prezentarea elementelor (obiectelor) contabile n

Exemplul 4. La ntocmirea situaiilor financiare pentru 201X s -a depistat c entitatea a aplicat incorect prevederile SNC 23 Costurile ndatorrii deoarece nu a capitalizat dobnzile i alte costuri atribuibile direct construciei cldirii administrative n sum de 1 938 000 lei. Aceast sum a fost eronat nregistrat ca chel tuieli curente. Cldirea a fost pus n funciune n septembrie 201X, durata de utilizare constituind 50 ani, valoarea rezidual fiind nul. Entitatea aplic metoda liniar de calculare a amortizrii mijloacelor fixe ncep nd cu prima zi a lunii care urmeaz dup luna transmiterii n utilizare. n baza datelor din exemplu rezult c au fost comise urmtoarele erori contabile: 1 938 000 lei; diminuarea amortizrii calculate pentru obiectul de imobilizri corporale pentru 3 luni ale anului 201X i amortizrilor acumulate cu 9 690 lei [((1 938 000 lei : 50 ani) : 12 luni) x 3 luni] majorarea cheltuielilor curente i micorarea rezultatului financiar (profitului sau pierderii ) al perioadei de gestiune pn la impozitare cu 1 928 310 lei (1 938 000 lei 9 690 lei). 27. Nu se trateaz ca erori modificrile politicilor i estimrilor contabile, lipsurile i plusurile de active i micorarea costului de intrare a obiectului de imobilizri corporale cu

datorii constatate la inventariere, sumele amenzilor, penalitilor i despgubirilor, pierderile aferente produciei rebutate care a fost fabricat n anii precedeni, sumele creanelor compromise i datoriilor expirate decontate, abaterile costului efectiv al activelor de la cel normativ, primele calculate spre plat n perioada de gestiune curent conform rezultatelor activitii entitii n anii precedeni, pierderile aferente returnrii activelor livrate n anii precedeni, sumele reducerilor, disconturillor i rabaturilor acordate/primite n perioada de gestiune pentru livrrile/achiziiile efectuate n anii precedeni. 28. nesemnificative. 29. financiare. 30. Entitatea apreciaz de sine stttor semnificaia erorilor lund n considerare natura, precum i O eroare contabil se trateaz ca semnificativ dac ea individual sau n comun cu alte erori din Corectarea erorilor contabile este condiionat de faptul dac acestea snt semnificative sau

aceeai perioad de gestiune poate influena deciziile economice ale utilizatorilor luate n baza situaiilor

mrimea acestora n comparaie cu pragul de semnificaie. Pragul de semnificaie se stabilete n politicile contabile ale entitii ca un criteriu unic aplicabil pentru toate elementele situaiilor financiare, sau ca c teva criterii pentru grupe separate de elemente. Pragul de semnificaie se determin n mrime absolut sau relativ cum ar fi o sum fix sau un procent de la mrimea elementului (grupului de elemente) din situaiile financiare. Exemplul 5. O entitate a stabilit n politicile sale contabile un prag de semnificaie n mrime de 16 000 lei. n baza datelor din exemplu erorile a cror mrime va depi 16 000 lei vor fi considerate semnificative. 31. Situaiile financiare nu se consider conforme cu standardele naionale de contabilitate n cazul n

care conin fie erori semnificative, fie erori nesemnificative comise n mod intenionat pentru a obine o anumit prezentare a poziiei financiare, a performanei financiare sau a fluxurilor de numerar.

Exemplul 6. O entitate a stipulat n politicile sale contabile pe anul 201X urmtoarele criterii de semnificaie exprimate n procente pentru: elementele de bilan 2 % de la valoarea total a activelor la sfritul perioadei de gestiune;

elementele situaiei de profit i pierdere 5 % de la suma veniturilor din vnzri nregistrate n perioada de gestiune. Criteriile indicate se aplic valorilor totale a activelor i, respectiv, a veniturilor din vnzri n mrimea determinat pn la corectarea erorii. La ntocmirea situaiilor financiare pe anul 201X pn la semnarea acestora, s -a depistat c entitatea nu a nregistrat venituri n sum de 68 970 lei (fr TVA), rezultate dintr-un contract de prestri de servicii. Pn la depistarea erorii veniturile din vnzri pe anul 201X au constituit 1 356 927 lei. n baza datelor din exemplu entitatea clasific eroarea depistat ca una semnificativ pentru c ea constituie 5,08 % [(68 970 lei : 1 356 927 lei) x 100 %] de la venituri din vnzri nregistrate nainte de corectarea erorii. Situaiile financiare ale entitii vor fi conforme cu standardele naional e de contabilitate doar n cazul corectrii erorii comise. 32. Modul de corectare a erorilor depinde de perioada comiterii i perioada depistrii acestora:

1) eroarea comis i depistat n aceiai perioad de gestiune se corecteaz prin nregistrri de ajustare n luna n care s-a depistat eroarea; 2) perioade; 3) eroarea comis n oricare perioad de gestiune precedent i depistat pn la sfritul perioadei eroarea comis n perioad de gestiune curent i depistat dup sfritul acestei perioade, dar

pn la semnarea situaiilor financiare, se corecteaz prin nregistrri de ajustare pentru ultima lun a acestei

de gestiune curente (dar dup semnarea situaiilor financiare pentru perioada n care s -a comis eroarea), se corecteaz prin nregistrri de ajustare n luna n care s -a depistat eroarea; 4) eroarea comis n oricare perioad de gestiune precedent i depistat dup sfritul perioadei de

gestiune curente dar pn la semnarea situaiilor financiare, se corecteaz prin nregistrri de ajustare pentru ultima lun a perioadei de gestiune curente. 33. urmtor: 1) n cazul depistrii corespondenei conturilor contabile eronate se anuleaz nregistrarea eronat prin stornare sau prin nregistrare contabil invers conform politicilor contabile a le entitii, cu ntocmirea concomitent a nregistrrii contabile corecte 2) n cazul n care suma nregistrat eronat este mai mare dect suma corect diferena se Corectarea erorii comise i depistate n perioad de gestiune curent se efectueaz n modul

anuleaz prin stornare sau prin nregistrare contabil invers conform politicilor contabile a le entitii;

3) 4)

n cazul lipsei nregistrrii contabile se ntocmete nregistrarea contabil respectiv; n cazul n care suma nregistrat eronat este mai mic dect suma corect diferena se reflect

prin nregistrarea contabil suplimentar n aceeai coresponden a conturilor. Exemplul 7. O entitate n august 201X a procurat un teren n valoare de 2 800 000 lei, modul de utilizare a cruia nc nu a fost determinat. Terenul a fost contabilizat n mod eronat n componena imobilizrilor corporale, dei conform cerinelor SNC 40 Investiii imobiliare urma s fie nregistrat ca obiect de investiii imobiliare. Eroarea comis a fost depistat n octombrie a aceluiai an, la transmiterea terenului n leasing operaional. n baza datelor din exemplu entitatea n octombrie 201X nregistreaz corectarea erorii prin: stornarea majorrii imobilizrilor corporale i datoriilor curente n sum de 2 800 000 lei;

majorarea investiiilor imobiliare i datoriilor curente n sum de 2 800 000 lei. 34. Corectarea erorilor comise n perioadele de gestiune precedente se efectueaz n felul urmtor:

1) n cazul depistrii erorii care condiioneaz apariia profitului perioadelor precedente se nregistreaz ca majorare a creanelor sau altor active, diminuare a datoriilor, amortizrii sau deprecierii activelor concomitent cu majorarea coreciilor rezultatelor perioadelor precedente; Exemplul 8. O entitate n iunie 201X+1 a depistat c n valoarea de intrare a unui lot de mrfuri n cantitate de 1800 uniti, care au fost procurate n decembrie 201X, nu au fost incluse costurile de transport n sum de 11 700 lei, acestea fiind eronat atribuite la cheltuieli curente. La 31 decembrie 201X n stoc au rmas (nu au fost vndute) 1 200 uniti din acest lot. n baza datelor din exemplu entitatea n iunie 201X+1 nregistreaz corectarea erori i comise n perioada de gestiune precedent n suma de 7 800 lei (11 700 lei : 1 800 uniti 1 200 uniti) ca majorare a stocurilor i coreciilor rezultatelor anilor precedeni. 2) n cazul depistrii erorii care condiioneaz apariia pierderii perioadelor precedente se nregistreaz ca diminuare a coreciilor rezultatelor perioadelor precedente concomitent cu diminuarea creanelor sau altor active, majorarea datoriilor, amortizrii sau deprecierii activelor. 35. Corectarea erorilor comise n perioadele de gestiune precedente nu determin modificarea i

prezentarea repetat a situaiilor financiare ale anilor precedeni, precum i nu cere corectarea informaiilor comparative prezentate n situaiile financiare ale perioadei de gestiune curente. n cazul erorii semnificative informaiile comparative corectate prin retratarea retroactiv se prezint n not ele la situaiile financiare, dac efectul retratrii retroactive este semnificativ. 36. Corectarea erorilor contabile se perfecteaz documentar conform prevederilor Legii contabilitii.