Ars antique

Muzica religioasa, sacra sau Arta veche era promovata de scoala de la Notre Dame din Paris, in care straluceau in secolul in secolul al XII-lea Leoninus si Perotinus, compozitori in adevaratul sens al cuvantului !ehnica de lucru viza un ansam"lu de voci e#clusiv "ar"atesti cu o incipienta tehnica poli$onica !ehnicile muzicale predilecte in Ars Anti%ua erau &rganum 'sec IXX(, care consta in acompaniera vocii de tenor cu o voce mai grava, nota contra nota la intervale de cvarta care plecau si se incheiau la unison, si Discant 'sec XII-XIII(, care presupunea o suprapunere de doua voci care cantau la intervale de terte, se#te si cvarte paralele Daca pana atunci intervalele de terta si se#ta erau evitate, $iind considerate disonante, si deci gerneratoare de sonoritati aspre, acum sunt incluse in categoria intervalelor consonante, dar imper$ecte & alta tehnica era cea numita )au# *ourdon '"as $als(, o poli$onie primitiva $ormata din trei voci prin suprapunerea a doua terte, prin care se o"tine un acord asa-numit in stare directa 'e# do, mi, sol(, care apoi se rastoana, o"tinandu-se se#acorduri 'suprapuneri de se#te( +a genuri muzicale, Ars Anti%ua propune +anonul 'o imitatie la ,-- voci a unei singure $raze( si Motetul 'o piesa poli$onica de tip coral(

*le.an /lad Ioan