FINALITATILE EDUCATIEI CLASIFICARE Educaia, aa dup cum demonstreaz inclusiv etimologia acestui concept (lat.

educe, educere a duce, a conduce), nu este o activitate desfurat n sine i pentru sine ci una care urmrete atingerea anumitor finaliti Finalitatile educatiei reprezinta orientarile asumate la nivel de politica a ed in vederea realizarii activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii umane conform anumitor valori angajate in proiectarea sistemului si a procesului de invatamant. inalitatile educatiei au suportat o evolutie calitativa, ca urmare a sc!im"arii de paradigma din stiintele educatiei, respectiv trecerea de la paradigma traditionala la cea moderna. Sensul finalist al aciunii educaionale se refer la faptul c, n fiecare moment al desfurrii sale, educaia este orientat i dirijat n funcie de finalitile (rezultatele) pe care aceasta le urmrete. #ceste finaliti sunt determinate preponderent de conte$tul social-istoric n care se desfoar aciunea educaional i mai puin de dorinele proprii ale elevului sau ale celui care organizeaz, declaneaz i conduce aciunea educativ. Educaia reprezint un sistem de aciuni informativ-formative, desfurate n mod contient i sistematic asupra su"iectului uman n vederea transformrii acestuia n conformitate cu finalitile educaionale urmrite. #ceste finaliti e$prim orientrile asumate la nivel de politic educaional n vederea dezvoltrii personalitii umane n conformitate cu anumite valori. Finalitile educaiei,se structureaz pe trei niveluri ierar!ic organizate% ideal educaional; scopuri educaionale; obiective educaionale; IDEAL EDUCATIONAL Idealul educaional e$prim cerinele i aspiraiile unei societi ntr-o anumit etap istoric su" forma unui model dezira"il de personalitate uman. &dealul educaional are un nivel ridicat de generalitate i se atinge pe termen lung, la realizarea sa contri"uind sistemul educativ n ansam"lul su. 'rin coninutul su instructiv-educativ, idealul educaional este rezultatul unui proces de raionalizare, generalizare a unor fenomene sociale, psi!ologice i pedagogice, specifice unei etape istorice, proces n urma cruia se proiecteaz apoi trsturile fundamentale ale omului pe care educaia urmeaz s-l formeze. &dealul educaional realizeaz legtura dintre ceea ce este i ceea ce tre"uie s devin omul n procesul educaiei. &dealul educaional al colii rom(neti nu se refer doar la desv(rirea interioar a personalitii ci are n vedere i asigurarea dimensiunii de ordin vocaional al procesului instructiv-educativ, viz(nd e$ercitarea unei profesiuni cu randament optim. )oncluzion(nd putem spune c oricare ar fi societatea n care funcioneaz idealul educaional, acesta urmrete s ating aspectele definitorii pentru conte$tul istoric i socio-economic n care acesta urmeaz a se realiza. #stfel idealul educaional are valoare orientativ i prezint generalitate descriptiv pentru tot ceea ce se ntreprinde n direcia formrii i educrii omului. SCOP Scopurile educaionale reprezint finaliti educaionale cu nivel mediu de generalitate care se realizeaz n intervale medii de timp. *copurile educaionale sunt anticipri mentale ale diverselor aciuni de formare a personalitii umane i se refer la rezultatele ce urmeaz s se o"in n cadrul unui ir de aciuni educaionale. *pecificul scopurilor educaionale const n faptul c acestea practic detaliaz idealul educaional la nivelul diverselor situaii instructiv-educative. #stfel dac idealul educaional este unul singur, scopurile educaionale vizeaz finaliti educaionale particulare, specifice spre e$emplu diverselor laturi ale educaiei, diferitelor nivele i profile de nvm(nt i diferitelor tipuri de coli +eissler distinge e$istena a patru perec!i de scopuri, contradictorii dar, n ultim instan, complentare%

,-

 scopuri materiale (centrate pe asimilarea de informaii) i scopuri formale (urmrind modelarea aptitudinilor i cultivarea personalitii). scopuri de coninut (centrate pe ac!iziionarea de cunotine punctuale) i scopuri comportamentale (formarea i interiorizarea unor aciuni sau deprinderi). scopuri utilitare (a$ate pe formarea deprinderilor i competenelor cerute de activitatea practic) i scopuri nepragmatice (vizeaz formarea unor conduite fr o finalitate practic imediat). scopuri specifice disciplinelor (caracteristice fiecrei materii) i scopuri supradisciplinare (dezvoltarea inteligenei, motivaiei etc.). 'rin coninutul lor, scopurile educaionale posed o anumit autonomie n raport cu idealul educaional i su"ordoneaz mai multe o"iective particulare./recerea de la idealul educaional la scopuri educaionale i de la acestea la o"iective poart numele generic de derivare pedagogic. OBIECTIVE #a dup cum idealului educaional i corespund mai multe scopuri educaionale, unui scop i corespunde un ir de o"iective educaionale. &dealul i scopurile educaionale fiind mai generale i mai ndeprtate ca timp de realizare, este necesar detalierea acestora printr-un ir de o"iective, fiecare anticip(nd o performan ce va putea fi o"servat i evaluat la sf(ritul aciunii educaionale. Obiectivele sunt finaliti educaionale care au un nivel redus de generalitate i se realizeaz n intervale scurte de timp, referindu-se la lecii sau secvene de lecii. 0"iectivele educaionale sunt enunuri cu caracter anticipativ care descriu n termeni e$aci rezultatele ateptate a fi o"inute la finele unei secvene de instruire. 1n funcie de natura i coninutul rezultatelor vizate, o"iectivele educaionale se mpart n o"iective de ordin cognitiv, o"iective de ordin afectiv-motivaional i o"iective de ordin comportamental 1n lanul finalitilor educaionale, o"iectivul este ultima verig, cel care va particulariza i concretiza idealul i scopurile educaionale. 0"iectivul indic modificarea ce urmeaz a se produce n mod intenionat n structura personalitii celui educat. 2odificrile pot surveni, aa dup cum precizam anterior la nivelul proceselor i nsuirilor psi!ice, caliti intelectuale, aptitudini, motivaii. #sigurarea funcionalitilor specifice o"iectivelor educaionale necesit operaionalizarea acestora. Obiectivul este e$presia anticiparii unui rezultat asteptat intr-un conte$t concret al instruirii. 0"iectivul ne arata 3ce se urmareste in fiecare secventa a procesului educational si cum se evalueaza performantele o"tinute4. Clasificari ale obiectivelor educatiei% &n functie de domeniile vietii psihice% 5. obiective cognitive% vizeaza insusirea de cunostinte, deprinderi si capacitati intelectuale. 6. obiective afective% se refera la formarea de sentimente, interese, atitudini. 3. obiective psiho-motorii: vizeaza comportamente de ordin fizic. &n functie de g !d"l de gene !lit!te% . obiective generale, cu grade diverse de generalitate, denumite de unii autori si finalitati sau scopuri ale educatiei. o"iectivele generale ocupa o arie foarte larga a intentionalitatii educative, si pot fi identificate% la nivelul intregului sistem de invatamant, dand e$presie directa idealului educational. in functie de tipul si profilul scolii. in functie de ciclul de invatamant (o"iective ale invatamantului primar, ginmazial). in functie de dimensiunile formarii personalitatii (formarea personalitatii morale, estetice, religioase). pe discipline de invatamant (o"iective ale predarii7invatarii matematicii, muzicii), dar si la nivelul unor sisteme de lectii si c!iar la nivelul unei singure lectii (o"iectivul fundamental sau scopul lectiei). !.obiective concrete ce pot fi e$primate operational. 0"iectivul operational este e$presia anticiparii de catre profesor a unor comportamente ale elevului o"serva"ile si masura"ile intr-un timp scurt (timpul desfasurarii unei lectii). 8loom pu"lica ptr prima data ta$onomia o"iectivelor educationale pe domenii comportamentale. /a$onomia lui 8loom nu ingradeste intelegerea nivelului de comple$itate si de generalizare a o"iectivelor didactice, ci o completeaza si o detaliaza in domeniul cognitiv# !$ectiv si psihomoto . /a$onomia lui 8loom este realizata avand in vedere urmatoarele principii % - didactic (de definire si descriere) - psi!ologic (implicatii)

,9

- logic (rational) - o"iectiv (conform unei ierar!izari a$iologice) 'rivite in unitatea lor, se poate spune ca idealul vizeaza finalitatea activitatii educative in ansam"lu, la nivelul intregii societati, in timp ce scopurile si obiectivele orienteaza desfasurarea unor activitati educative determinante si concrete. PROCEDURI DE OPERATIONALI%ARE& Obiectivele sunt finaliti educaionale care au un nivel redus de generalitate i se realizeaz n intervale scurte de timp, referindu-se la lecii sau secvene de lecii. #sigurarea funcionalitilor specifice o"iectivelor educaionale necesit operaionalizarea acestora. In general" operationali#area este inteleasa ca activitatea de specificare 7 identificare a referintelor concrete sau practice ale unui concept7enunt general si a"stract. Ea se refera atat la ansam"lul operatiilor succesive de trecere de la a"stract la concret, cat si la precizarea criteriilor prin care o actiune sau un comportament devin operationale7concrete. $ operaionali#a un o"iectiv nseamn a-l transpune n termeni de comportament concret, direct o"serva"il i msura"il. 0peraionalizarea unui o"iectiv educaional presupune realizarea unei suite de precizri% precizarea performanei, precizarea autorului performanei, precizarea condiiilor concrete n care va avea loc realizarea performanei respective i sta"ilirea unui nivel minimal acceptat de reuit. 0peraionalizarea presupune, mai intai, transpunerea unui o"iectiv in termeni de actiuni, acte, operatii, manifestari directe o"serva"ile, ceea ce presupune o delimitare si secventierea analitica a o"iectivelor, concretizarea lor. :ar, in acelasi timp, operaionalizarea presupune si un aspect 3te!nic; care rezida in enuntarea o"iectivelor su" forma comportamentelor o"serva"ile si 3masura"ile;, cu ajutorul 3v". de actiune;. Esential ptr operaionalizare este faptul ca se precizeaza ceea ce va face elevul, performanta, de care va fi capa"il dupa anumite secvente ale procesului de predare-invatare. 0rice o"iectiv operaional precizeaza mai intai o modificare calitativa a capacitatii elevilor. 'tr orice o"iectiv operaional se precizeaza situatiile de invatare, respectiv, conditiile care determina modificarile educative preconizate. 0peraionalizarea va urma doua directii% - precizarea si descrierea conditiilor in care performanta va fi formata - precizarea conditiilor in care performantele vor fi evaluate <ivelul realizarii este o alta componenta indispensa"ila ptr definirea unui o"iectiv operaional. 2odificarile enuntate printr-un o"iectiv operaional nu sunt a"stracte, ci sunt precise, concrete. 0peraionalizarea impune ca orice o"iectiv sa se refere la activitatea de invatare a elevului, nu la activitatea profesorului. 0"iectivele operaionale tre"uie sa se centreze pe procese, actiuni, acte, operatii o"serva"ile usor constata"ile si sa desemneze cu precizie rezultatele scontate, imediate, in cadrul diferitelor secvente si situatiei de predare-invatare. =". de actiune tre"uie alese adecvat, si anume cele ce se refera la actiuni, operatii o"serva"ile si nu la procese psi!ice 3interne; ce nu pot fi 3o"servate; si evaluate precis. iecare o"iectiv concret sa fie formulat in cat mai putine cuvinte si in termeni comportamentali e$pliciti, care sa vizeze o operatie, o actiune singulara. 0peraionalizarea a numeroaselor o"iective presupe si specificarea conditiilor didactice, in conte$tul carora elevii vor e$ersa si vor dovedi ca au ajuns la sc!im"area calitativa si cantitativa preconizata. )onditiile vizeaza atat procesul invatarii ptr atingerea o"iectivelor operaionale cat si conte$tele didactice concrete ale evaluarii performantelor preconizate. )riteriul de evaluare este o alta conditie a operaionalizarii o"iectivelor. )riteriile de evaluare vizeaza nivelul reusitei su" ung!i calitativ si cantitativ, indicand cat de eficient tre"uie sa fie comportamentul elevilor, la ce nivel tre"uie sa se situeze cunostintele, deprinderile intelectuale sau motorii etc. &n general, eficiena aciunii educaionale poate fi apreciat parcurg(nd traseul de la o"iective la idealul educaional% atingerea o"iectivelor ne ajut s ne pronunm asupra realizrii scopului, iar scopul ne ofer o imagine despre ncadrarea aciunii educaionale n ideal. &dealul educaiei determin scopurile i o"iectivele educative, iar acestea, la r(ndul lor, concretizeaz pe diverse planuri cerinele generale ale idealului. :ac o"iectivele i scopurile educaionale nu sunt atinse atunci idealul educaional devine imposi"il de realizat.

,>

0dat precizate, scopul i o"iectivele educaionale aferente constituie un important criteriu de evaluare al eficienei activitilor educaionale realizate efectiv. &n domeniul stiintelor educatiei, operationalizarea reprezinta activitatea de transpunere a scopurilor procesului de invatamant in o"iective specifice si a acestora in o"iective concrete, prin precizarea unor comportamente cognitive o"serva"ile si masura"ile. 0perationalizarea presupune transformarea unui o"iectiv in operatii, manifestari direct o"serva"ile, ceea ce pretinde delimitare si secventiere analitica a o"iectivelor si concretizarea lor. )ezar 8arzea propune si analizeaza ? criterii ale operationalizarii% 5. un o"iectiv operational precizeaza, o modificare calitativa, a capacitatilor elevilor. elevul tre"uie sa demonstreze o modificare evidenta a capacitatilor sale, care sa se o"iectiveze intr-un nou concept, un nou algoritm al invatarii 6. este a"solut necesar ca pentru fiecare o"iectiv operational sa se precizeze situatiile de invatare sau conditiile care determina modificarile proiectate si asteptate. ?. a treia componenta necesara pentru definirea unui o"iectiv operational este nivelul realizarii, prin care intelegem asigurarea unor limite minime ale intentiilor pedagogice proiectate7 programate printr-un o"iectiv operational. :upa sta"ilirea unui o"iectiv general, sunt necesari urmatorii pasi% - precizarea comportamentelor esentiale care duc la o"iectivul general. - formularea unor o"iective particulare prin ver"e care e$prima o actiune o"serva"ila. - selectionarea o"iectivelor specifice, importante pentru atingerea o"iectivului general. - descrierea conditiilor in care este pus elevul cand tre"uie sa demonstreze ca a atins o"iectivul respectiv. - specificarea criteriului de evaluare, respectiv specificarea performantei minime accepta"ile. *c!im"arile dorite si prefigurate printr-un o"iectiv operational sunt concrete, precise. 'recizarea lor este asigurata de urmatorii parametri% - a"senta sau prezenta unei capacitati sau trasaturi. - timpul de realizare a unei sarcini. - caracteristicile erorilor accepta"ile. - concordanta sau nonconcordanta cu un anume standard. )onditiile operationalizarii o"iectivelor sunt% - denumirea comportamentului o"serva"il - enuntarea conditiilor in care elevii vor e$ersa si vor demonstra ca au realizat sc!im"area proiectata prin o"iectiv - criteriul de reusita. nivelul de performanta accepta"ila *upunem atentiei si urmatoarele criterii de operationalizare a o"iectivelor% a) concretizarea pretinde ca orice o"iectiv sa se refere la activitatea elevului si nu cea a profesorului. aceste o"iective vizeaza procese, actiuni, operatii o"serva"ile etc. ") operationalizarea presupune si precizarea conditiilor didactice7 psi!opedagogice in care elevii vor dovedi sc!im"area calitativa si cantitativa dorita. conditiile vizeaza atat procesul invatarii realizat prin atingerea o"iectivelor operationale sta"ilite, cat si modalitatile de verificare si evaluare a performantelor c) a treia condtie a operationalizarii o constituie evaluarea, criteriile, tipurile si modalitatile de apreciere a rezultatelor )oncret, o"iectivul operationalizat tre"uie sa raspunda la urmatoarele ntre"ari % - cine@ (elevul, grupul de elevi, clasa), - ce sa faca @(va da e$emple, va indica formele, va aplica formula , va rezolva, va propune, va e$plica) - n ce conditii@ unde si c(nd@ (la sf(rsitul activit atii7 temei7 capitolului7 toti elevii vor putea saA, va cauta singur informatii), - c(t de "ine@ n ce cantitate@ n c(t timp@ (va rezolva corect trei e$ercitii din patru, dupa c(te ore). AVANTA'E SI LI(ITE ALE OPERATIONALI%ARII =aloarea operationalizarii o"iectivelor reiese din functiile pe care o"iectivele le indeplinesc in conte$tul unei activitati sau in conte$tul general al instruirii%

BC

D functia anticipativa% o"iectivul este anticiparea unui rezultat dezira"il si realiza"il intr-un conte$t pedagogic. D functia evaluative% o"iectivul este un reper sau sprijin pentru evaluare. raportarea rezultatelor o"tinute la o"iective da masura eficientei activitatii desfasurate. D functia a%iologica% o"iectivele sunt e$presia unor valori educationale si orienteaza elevii catre aceste valori. & functia de organi#are si reglare a intregului proces pedagogic % o"iectivele sunt adevarate criterii de referinta ce orienteaza proiectarea, desfasurarea si evaluarea tuturor activitatilor educative si permit, in consecinta, controlul si (auto)reglarea proceselor pedagogice. 0perationalizarea o"iectivelor operationale prezinta o serie de avantaje ptr profesor % - faciliteaza comunicarea pedagogica prin eliminarea interpretarilor su"iective - constituie garantia repetarii finalitatilor educatiei - permite o mai "una diagnoza a dificultatilor de invatare - furnizeaza ela"orarea instrumentelor de evaluare - sporesc responsa"ilitatile cadrului didactic prin introducerea unor criterii mai ferme in evaluare 0perationalizarea o"iectivelor, avand in vedere a"ordarea sistemica a acestora presupune luarea in considerare a unor precizari astfel % - su"iectul ptr care se prevede un anumit comportament - comportamentul o"serva"il asteptat - performanta care se asteapta a se o"tine - conditiile interne si e$terne ale invatarii - criteriile de reusita minimal accepta"ile Eimitele operationalizarii au fost reliefate atat in literatura de specialitate, cat mai ales in practica didactica.Fnii pedagogi au incercat sa G forteze nota H si sa incerce sa operationalizeze si ceea ce nu este posi"il. 1n disciplinele socio-umane operationalizarea o"iectivelor cognitive si afective este mai dificil de realizat. :aca preluam sensul restr(ns al termenului, un o"iectiv operational este cel care poate fi e$primat printr-un comportament direct o"serva"il si masura"il. :in acest p. d. v. nu toate o"iectivele pot fi operationalizate. 0"iectivele care pun n valoare sentimente, atitudini, convingeri, calitatile caracterului sau ale constiintei, nu pot fi evidentiate cantitativ si ntr-un termen limitat. :aca se are n vedere o"iectivele ce pun n valoare capacitatea de a aplica informatiile, de a rezolva pro"leme, de a identifica si propune solutii, de a interpreta si analiza faptele, atunci acestea pot fi mai usor e$primate cantitativ. )ele mai dese greseli care nsotesc activitatea de opera tionalizare a o"iectivelor sunt% - confundarea o"iectivelor cu programa, sau cu teme le de nsusit. - confundarea o"iectivelor cu intentiile profesorului. - formularea o"iectivelor n termeni de proces (ce tre"uie sa faca elevul pentru a ajunge la rezultat) n loc de produs (adica ceea ce tre"uie s a demonstreze pentru a arata ca stie ceea ce are de facut). - includerea a mai mult de un o"iectiv n formulare a unei etape de nvatare. - e$primarea unui o"iectiv printr-un comportament c ompozit, greu de evaluat n loc de o operatie singulara. )adrele didactice nu tre"uie sa e$agereze n operationalizarea o"iectivelor uit(nd de finalitatile ample, cuprinzatoare ale procesului didactic, desi aceasta activitate are o pondere important a n procesul de proiectare didactica. :aca dimensiunea masura"ila nu este posi"il de relevat, atunci cea mai "una solutie ram(ne ordonarea o"iectivelor pe a$a simplitate-comple$itate, precum si pastrarea capacitatii de a o"- serva reactiile spontane, neasteptate ale elevilor care pot fi semnificative. 1n functie de specificul disciplinei cadrul didactic va sta"ili o"iectivele operationale cele mai semnificative din punct de vedere didactic.

B5