Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Anexa nr. 1
Lista de simptome Y-BOCS (Y-BOCS Symptom Checklist) versiunea 9/89 Evaluatorul trebuie sa ia in consideratie numai
simptomele TOC si nu simptomele altor tulburari psihiatrice precum fobia simpla sau hipocondria. Itemii marcati cu “*” pot
sau nu sa apartina TOC
In prezent In trecut
Obsesii agresive
___ ___ Teama ca va da curs unor impulsuri nedorite (ex.: ca-si va injunghia prietenul)
___ ___ Teama ca-i va rani pe altii pentru ca nu are suficienta grija (ex.: ca va comite un accident rutier si va fugi de la locul
faptei)
___ ___ Teama ca va fi raspunzator pentru un fapt cu consecinte dramatice (ex.: incendiere, talharie)
Obsesii de contaminare
___ ___ Ingrijorare sau dezgust in legatura cu excretii sau secretii corporale (ex.: urina, fecale, saliva)
___ ___ Preocupare/ingrijorare excesiva legata de articole din gospodarie (ex.: substante de curatat, detergenti)
___ ___ Ingrijorare ca ceilalti se vor imbolnavi prin raspandirea contaminarii (preocupare agresiva)
___ ___ Nici o ingrijorare despre consecintele contaminarii altele decat felul cum ar putea sa se simta
Obsesii sexuale
Obsesii de colectionare/adunare
(deosebeste de hobby-uri si de preocuparea legata de obiecte, avand valoare sentimentala sau materiala)
Obsesii diverse
___ ___ Sunete, cuvinte sau muzica cu caracter intruziv si fara sens
Obsesii somatice
___ ___ Preocupare excesiva in legatura cu aspectul unor parti ale corpului (de ex. dismorfofobia)
Compulsii de spalare/curatare
___ ___ Dus sau baie sau spalat pe dinti ori toaleta generala excesiva sau ritualizata
___ ___ Implica curatarea articolelor de gospodarie sau a altor obiecte casnice (avand caracter excesiv sau repetitiv)
___ ___ Alte masuri de prevenire sau indepartare a contactului cu contaminanti
Compulsiile de verificare
Ritualuri de repetare
___ ___ Nevoia de a repeta activitati rutiniere (ex. inchide/deschide usa, se scoala/se asaza pe scaun)
Compulsiile de numarare
Compulsiile de aranjare/ordine
Compulsiile de colectionare/strangere
(deosebeste de hobby-uri si de preocuparea legata de obiecte, avand valoare sentimentala sau pecuniara, de exemplu scrisori
vechi, teancuri de ziare vechi, obiecte fara utilitate, cautarea prin gunoaie)
___ ___ _______________________________________________
Compulsii diverse
___ ___ Masuri pentru a preveni vatamarea proprie____ sau a altora____ sau a consecintelor teribile_____
Anexa nr. 2
1. ___________________________________________________________________
2. ___________________________________________________________________
3. ___________________________________________________________________
C ompulsii:
1. ___________________________________________________________________
2. ___________________________________________________________________
3. ___________________________________________________________________
E vitare:
1. ___________________________________________________________________
2. ___________________________________________________________________
3. ___________________________________________________________________
Anexa nr. 3
Inainte de a aplica acest instrument, este necesar sa se explice subiectului ce intelegem prin termenii de “obsesii” si
“compulsii”. Obsesiile sunt idei, ganduri, imagini sau impulsuri nedorite si suparatoare care apar repetat in mintea omului.
Ele pot aparea impotriva vointei lui. Ele pot fi dezagreabile, respingatoare, fara sens si pot fi contrare personalitatii
individului.
Compulsiile sunt comportamente sau acte la care individul se simte impins, desi recunoaste ca ele sunt fara sens si impotriva
vointei lui. Desi individul incearca sa reziste, el nu are succes impotriva acestui impuls. Individul traieste anxietate si
neliniste, care nu se diminueaza decat atunci cand efectueaza aceste actiuni. Dupa clarificarea termenilor, intervievatorul
trebuie sa dea exemple de obsesii si compulsii pentru a se asigura ca subiectul a inteles. Exemplu de obsesie: gandul repetat
ca ai putea sa ranesti propriul copil desi nu doresti asta. Exemplu de compulsie: nevoia de a verifica in mod repetat daca
robinetele sunt bine inchise, daca ai inchis usa de la intrare, daca ai inchis aragazul sau curentul electric.
Se intreaba subiectul daca a inteles si daca are intrebari. Apoi se trece la aplicarea scalei propriu-zise.
Intreaba: Cat de frecvent apar obsesiile? (Asigura-te ca se exclud ruminatiile si preocuparile care sunt ego-sintone si
rationale, fara a fi exagerate).
0 = deloc
1b. Intervalul de timp fara obsesii (nu se includ in scorul total) Intrebare: In medie, cat de multe ore la rand nu ai obsesii intr-
o zi (daca este necesar, intreaba) Cat de mare este cea mai lunga perioada in care nu ai obsesii?
0 = nici un simptom
Intrebare: Cat de mult gandurile tale obsesive interfereaza cu viata sociala sau munca ta? Exista ceva ce nu poti face din
cauza obsesiilor? (Daca nu lucreaza, determina cat de mult activitatea lui ar fi afectata daca pacientul ar lucra)
0 = deloc
1 = usor, usoara interferenta cu activitatea sociala si ocupationala, dar performanta generala nu este afectata
0 = deloc
Intrebare: Cat de mare este efortul ce-l faci ca sa rezisti la obsesiile tale? Cat de des incerci sa nu fi atent sau sa le ignori?
(Evalueaza numai efortul de a rezista, nu succesul sau esecul de a controla obsesiile. Tine cont ca acest item nu masoara
direct severitatea gandurilor intruzive, mai curand el masoara sanatatea individului, de exemplu efortul pe care-l face
pacientul de a contracara obsesiile prin alte mijloace decat prin evitare sau prin compulsii. Astfel, cu cat pacientul incearca sa
reziste, cu atat mai putin este afectata functionarea lui. Exista forme “active” si “pasive” de rezistenta. In terapia
comportamentala, subiectul poate fi incurajat sa nu se lupte cu simptomele obsesive, de exemplu “lasa-ti gandurile sa vina”;
opozitie pasiva sau prin focalizarea pe gandurile perturbatoare. Daca obsesiile sunt minore, pacientul nu va simti nevoia sa le
reziste si atunci coteaza cu 0)
0 = face eforturi marcate de a rezista sau simptomele sunt minime si nu are nevoie sa le reziste activ
3 = permite toate obsesiile fara incercarea de a le controla, dar face asta cu oarecare opozitie/capituleaza partial
Intrebare: Cat de mult control ai asupra gandurilor obsesive? Cat de mult succes ai sa le opresti sau sa te gandesti la altceva?
Poti sa le neutralizezi? (In contrast cu itemul precedent despre rezistenta, abilitatea pacientului de a controla obsesiile lui este
aici mai strans legata de severitatea gandurilor intruzive)
0 = control complet
1 = control mult, in mod obisnuit capabil sa le opreasca sau sa le schimbe cu ceva efort si concentrare
4 = nici un control, le traieste ca total independente de vointa lui, rar capabil sa le schimbe pentru putina vreme.
Intrebare: Cat de mult timp consumi cu compulsiile tale? (Cand ritualurile implica activitati ale vietii cotidiane intreaba) Cat
de mult timp consumi sa faci activitatile tale domestice, comparativ cu oamenii obisnuiti din cauza ritualurilor tale? (Cand
compulsiile sunt scurte, intermitente, este dificil sa determini timpul consumat cu efectuarea lor. Ia in consideratie atat
frecventa cu care sunt facute, cat si timpul cat ele sunt efectuate. Numara numai de cate ori compulsia este facuta, nu numarul
de repetitii, de exemplu daca un subiect merge la baie de 20 de ori sa se spele pe maini si isi freaca mainile de cinci ori de
fiecare data, ia in consideratie numai frecventa de 20 si nu si cele cinci spalari facute de fiecare data). Intreaba: Cat de
frecvent efectuezi astfel de compulsii? (In majoritatea cazurilor compulsiile sunt comportamente observabile, de exemplu
spalatul pe maini, dar in unele cazuri compulsiile sunt mascate, de exemplu verificarea pe furis).
0 = deloc
1 = usor (pierde mai putin de 1 h/zi efectuand compulsii) sau le face doar ocazional
4 = extrem (consuma mai mult de 8 h/zi cu compulsiile) sau le face aproape constant (prea numeroase pentru a fi numarate)
Intrebare: In medie, cate ore la rand intr-o zi se intampla sa nu ai compulsii? (Daca este necesar, intreaba): Care este cea mai
lunga perioada de timp cand nu ai compulsii?
0 = fara compulsii
Intrebare: Cat de mult compulsiile tale interfereaza cu viata sociala sau munca ta? Exista ceva ce nu poti face din cauza
compulsiilor? (Daca nu lucreaza, determina cat de mult activitatea lui ar fi afectata daca pacientul ar lucra)
0 = deloc
1 = usor, usoara interferenta cu activitatea sociala si ocupationala, dar performanta generala nu este afectata
Intrebare: Cum te-ai simti daca ceva te-ar opri sa faci aceste compulsii? Cat de anxios ai fi? (Coteaza gradul de neplacere pe
care pacientul o traieste cand compulsia este brusc intrerupta. In cele mai multe cazuri, dar nu in toate, facerea compulsiei
reduce anxietatea. Daca intervievatorul considera ca anxietatea se reduce prin stoparea compulsiei, atunci intreaba) Cat de
anxios esti in timpul efectuarii compulsiei pana cand reusesti sa o duci la capat?
0 = deloc
1 = foarte usoare anxietate, daca compulsia este stopata sau usoara anxietate in timpul efectuarii compulsiei
2 = moderat, raporteaza ca anxietatea ar creste, dar este inca stapanita daca compulsia este oprita sau ca anxietatea creste, dar
ramane controlabila in timpul executarii compulsiei
3 = sever, anxietate marcata si perturbatoare daca compulsia este stopata sau in timpul efectuarii compulsiei
4 = extrem, anxietate dizabilitanta de frica oricarei interventii care ar modifica facerea compulsiei sau anxietate dizabilitanta
care se dezvolta in timpul efectuarii compulsiei
Intrebare: Cat de tare trebuie sa te tii ca sa rezisti la compulsiile tale? (Coteaza numai efortul facut pentru a rezista, nu
succesul sau esecul in controlarea compulsiilor. Cat de mult pacientul rezista la compulsii poate varia in functie de abilitatea
lui de a controla aceste compulsii. Noteaza ca acesti itemi nu masoara direct severitatea compulsiilor, mai curand masoara
sanatatea lui, de exemplu efortul pe care-l face de a contracara compulsiile. Astfel, cu cat pacientul incearca sa reziste, cu atat
mai putin functionarea lui va fi afectata. Cand compulsiile sunt minime, pacientul poate sa nu simta necesitatea de a rezista la
ele. In acest caz, coteaza cu “0”)
0 = face totdeauna eforturi de a rezista sau compulsiile sunt asa de slabe ca nu necesita sa reziste activ
3 = accepta aproape toate compulsiile fara sa incerce sa le controleze, dar o face cu ceva rezistenta
Intrebare: Cat de tare este impulsul pentru compulsie? Cat de mult control ai fata de compulsiile tale? (Spre deosebire de
itemul anterior despre rezistenta, abilitatea pacientului de a controla compulsiile sale este mai mult bazata pe severitatea
compulsiilor)
0 = control complet
1 = control mult, simte presiunea de a face compulsiile, dar este capabil sa exercite un control voluntar asupra lor
2 = control moderat, presiune puternica de a face compulsiile, controlul este facut cu dificultate
3 = control putin, puternic impuls de a face compulsiile, poate doar sa le amane cu dificultate
4 = nici un control, impulsul pentru compulsii este dincolo de puterea subiectului de a le controla si compulsiile devin
complet involuntare.
Ce crezi ca se va intampla daca nu vei face compulsiile? Esti convins ca ceva intr-adevar se va intampla? (Evalueaza cat de
mult pacientul constientizeaza ca obsesiile si compulsiile sunt fara sens sau excesive bazat pe credintele pe care pacientul le-a
afirmat in timpul interviului)
1 = insight bun, usor recunoaste absurditatea sau amploarea gandurilor si comportamentelor, dar nu pare pe de-a-ntregul
convins ca ingrijorarile si anxietatea suntlipsite de justificare (de exemplu, dubiile)
2 = insight putin, ezitant, admite ca gandurile si comportamentele par excesive si absurde, dar aceasta interpretare fluctueaza.
Poate avea unele temeri nerealiste, dar nu prezinta covingeri fixate
3 = insight defectuos, admite ca gandurile si comportamentele sunt absurde si excesive, dar este convins si de contrariu (de
exemplu, supraevalueaza ideile pe care le are)
4 = lipsa insight, delirant - convingere ferma ca ideile si comportamentele lui sunt justificate, rationale, nu este permeabil la
rationamente contrarii.
12. Evitarea
Intrebare: Se intampla sa eviti sa faci ceva sau sa mergi undeva ori sa fii cu cineva din cauza gandurilor obsesive sau pentru
ca asta te-ar impiedica sa faci compulsiile? (Daca da, intreaba) Cat de mult eviti? (Coteaza gradul cu care pacientul incearca
sa evite in mod deliberat. Uneori, compulsiile imping subiectul sa evite contactul cu ceva care provoaca teama. De exemplu,
pacientul are ritualul de a spala hainele, aceasta este o compulsie si nu o evitare. Daca pacientul opreste spalatul hainelor,
aceasta constituie o evitare)
4 = extrem, evitare extinsa la multe lucruri si situatii, pacientul evita aproape orice cu scopul de a evita aparitia simptomelor
Intrebare: Ai greutati in luarea deciziilor chiar pentru lucruri mici pentru care altii nu se gandesc de doua ori, de exemplu ce
haine sa porti, ce fel de mancare sa mananci astazi? (Exclude dificultatile in luarea deciziei ce reflecta prezenta gandurilor
ruminative; la fel, exclude ambivalenta legata de dificultatile in a alege ceva in mod rational)
0 = nici unul
Intrebare: Te simti responsabil pentru consecintele actiunilor tale? Te invinovatesti pentru rezultatele evenimentelor pe care
nu le ai sub control? (Distinge intre sentimentele normale de responsabilitate si cele de lipsa de valoare sau de vinovatie. O
persoana dominata de vinovatie va crede ca ea insasi sau actiunile sale sunt rele sau lipsite de morala)
0 = nici una
2 = moderat, spontan afirmate, clare prezente idei de hiperresponsabilitate in legatura cu evenimente in afara controlului sau
3 = sever, idei proeminente si generalizate, ingrijorare ca este responsabil pentru evenimente care nu sunt sub controlul lui,
invinovatire si autoblamare, adesea irationala
4 = extrema, idei de responsabilitate cu caracter delirant (de exemplu, se simte responsabil pentru un cutremur la 3.000 km
distanta, pentru ca nu a facut compulsiile ce puteau sa-l inlature)
15. Inertie/lentoare generala
Intrebare: Ai dificultati sa pornesti sau sa sfarsesti un lucru? Iti ia mai mult decat normal sa faci lucrurile zilnice? (Deosebeste
de incetinirea psihomotorie din depresie. Evalueaza cresterea timpului necesar cu activitatile zilnice chiar atunci cand nu pot
fi identificate obsesii specifice)
0 = deloc
2 = moderat, frecvente intarzieri, dar sarcinile uzuale sunt totusi duse la bun sfarsit
Intrebare: Dupa ce faci ceva, te indoiesti daca ai facut aceasta corect? Te indoiesti daca ai facut-o complet? Cand faci
activitatile zilnice, se intampla sa te indoiesti de simturile tale (de exemplu, de ce vezi, auzi sau atingi)?
0 = deloc
1 = usor, mentionat numai daca este intrebat, foarte usor dubiu patologic, exemplele pot fi considerate in spectrul normalului
2 = moderat, dubiu afirmat spontan, clar prezent: pacientul este deranjat de dubiul patologic. Exista ceva interferenta cu
performanta pacientului
3 = sever, incert asupra preceptiilor sau memoriei; dubiul patologic afecteaza frecvent performanta
4 = extrem, incertitudinea asupra perceptiilor este evidenta si constanta; dubiu patologic interfereaza semnificativ aproape
toate activitatile, intensitatea lui este dizabilitanta (de exemplu, pacientul spune: “Mintea mea nu crede ce vad ochii mei”).
17. Severitate globala. Evaluarea globala a severitatii facuta de evaluator. Evalueaza de la 0 (nici o boala) la 6 6 6 (boala cea
mai severa). Ia in consideratie si gradul de distres, simptomele observate si interferenta cu functionarea. In judecata clinica
trebuie sa intre si confidenta, si acuratetea datelor obtinute. Aceasta judecata se bazeaza pe datele obtinute in cursul
interviului.
0 = nici o boala
18. Ameliorare globala: Evalueaza ameliorarea globala prezenta de la prima evaluare daca sau nu este datorata tratamentului
medicamentos
0 = foarte rau
1 = mult rau
2 = minim rau
3 = nici o schimbare
4 = minima imbunatatire
5 = multa imbunatatire
19. Confidenta: Evalueaza confidenta/increderea generala asupra scorurilor obtinute. Printre factorii de care depinde
confidenta sunt cooperarea pacientului si abilitatea lui naturala de a comunica. Tipul si severitatea simptomelor obsesiv-
compulsive pot interfera cu concentrarea pacientului, atentia sau capacitatea lui de a vorbi spontan (de exemplu, continutul
unor obsesii pot face ca pacientul sa-si aleaga greu cuvintele).
0 = excelent
Inventarul Padova - versiunea revizuita a Universitatii Washington (Padua Inventory - Washington State University Revision
(PI-WSUR) - Urmatoarele afirmatii se refera la gandurile si comportamentele pe care le poate avea oricine in viata de fiecare
zi. Pentru fiecare afirmatie, incercuieste gradul de perturbare pe care fiecare gand sau comportament o produce
Itemii subscalelor inventarului Padova - versiunea revizuita a Universitatii Washington - 1. Subscala obsesii de contaminare
sau compulsii de spalare; Itemii: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 - 2. Subscala compulsiilor de aranjare/imbracare; Itemii: 11, 12, 13
- 3. Subscala compulsiilor de verificare; Itemii: 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23 - 4. Subscala obsesiilor de ranire proprie
sau a altora; Itemii: 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30 - 5. Subscala impulsurilor de ranire proprie sau a altora; Itemii: 31, 32, 33, 34,
35, 36, 37, 38, 39
A nexa nr. 5
Inventarul de obsesii si compulsii al lui Foa - forma revizuita (Foa Obsessive-Compulsive Inventory-Revised) - Urmatoarele
afirmatii se refera la experientele pe care multi oameni le pot avea in decursul vietii lor. Incercuieste numarul care descrie cel
mai bine experientele tale si cat de mult te-au deranjat in ultima saptamana
A nexa nr. 6
T e rog sa indici cat de des ai trait aceste experiente folosind urmatoarea scala:
A cest chestionar ia in consideratie diferite atitudini sau credinte pe care oamenii le au. Citeste atent fiecare afirmatie si
decide cat de mult esti de acord sau nu cu fiecare din ele. Pentru fiecare atitudine, alege raspunsul tau incercuind cuvintele
care descriu cel mai bine felul cum gandesti. Oamenii sunt diferiti si nu exista un raspuns bun sau rau pentru fiecare din
afirmatiile din chestionar. Deci, decide pentru fiecare atitudine cat de tipica este pentru felul in care vezi tu lucrurile tinand
minte ca este vorba de cum gandesti cel mai des (Nota pentru intervievator: Scorul se calculeaza adunand valoarea fiecarui
item, considerand ca: total de acord = 1; mult de acord = 2; putin de acord = 3; neutru = 4; putin dezacord = 5; dezacord mult
= 6; dezacord total = 7)
Anexa nr. 8
Ne intereseaza reactia ta la gandurile care ti-au invadat si parazitat mintea si pe care le-ai avut in ultimele doua saptamani.
Gandurile invazive sunt cele care apar deodata in mintea ta, intrerup ce gandeai sau faceai si tind sa se repete fara voia ta. Ele
pot sa apara sub forma de cuvinte, imagini sau impulsuri (o dorinta brusca de a face anumit lucru). Ne intereseaza doar acele
ganduri invazive care te deranjeaza. Studiile arata ca toti oamenii la un moment dat in viata au asemenea ganduri si nu este
nimic neobisnuit in aceasta.
Exemple de ganduri invazive neplacute:
- gandul aparut brusc ca esti murdar pe maini si ca esti sau poti contamina pe altii;
- dorinta repetata de a ataca sau a produce rau cuiva (chiar daca nu va face asta niciodata)
Important
Gandeste-te numai la tipul de ganduri invazive descrise mai sus pe care le-ai avut in ultimele doua saptamani si raspunde la
urmatoarele intrebari. Intrebarile nu se refera la alte ganduri decat la cele invazive. † ©Wellcome Trust Obsessive
Compulsive Disorder Group (Oxford) 1999 Chestionarul interpretarii responsabilitatii (Responsibility Interpretations
Questionnaire - RI Q)
A. Frecventa
Indica cat de des fiecare din ideile de mai jos apar atunci cand esti afectat de ganduri, impulsuri sau imagini intruzive;
incercuieste numarul care descrie cel mai bine frecventa de aparitie a acestor idei despre gandurile tale intruzive
F2 Acum evalueaza urmatorii itemi
B. Credinte
In ultimele doua luni, cand te-au suparat aceste ganduri ingrijoratoare, cat de mult ai crezut ca aceste idei sunt adevarate?
Evalueaza aceasta credinta folosind scala de mai jos marcand cu un punct gradul de incredere ca aceste ganduri sunt
adevarate atunci cand apar.
Interpretarea chestionarului:
Sectiunea F1: furnizeaza frecventa cu care individul se considera mult responsabil pentru gandurile lui intruzive
Sectiunea F2: furnizeaza frecventa cu care individul se considera putin responsabil pentru gandurile lui intruzive
Sectiunea B1: furnizeaza procentajul care exprima credinta ca este responsabil pentru gandurile lui intruzive
Sectiunea B2: furnizeaza procentajul care exprima credinta ca nu este responsabil pentru gandurile lui intruzive