Sunteți pe pagina 1din 26

O NOUA PERSPECTIVA

proiectarea cladirilor pentru D.D.


MASTER: INGINERIA CLADIRILOR DISCIPLINA: PROTECTIA MEDIULUI SI DEZVOLTAREA DURABILA prof. dr. arh. Cristina Victoria Ochinciuc

DE CE?
Pentru a utiliza eficient resursele necesare construirii, utilizarii si intretinerii cladirilor; Pentru a crea un mediu interior sanatos si mult mai productiv; Pentru a proteja zona in care se afla amplasamentul viitoarei cladiri, din care provin materialele de constructie (raw materials) extractie, fabricare si punere in lucru

DURABILITATEA CLADIRILOR
un demers integrat

Ce este energia inglobata intr-un material?


Conceptul de energie inglobata intrun material de constructie include intreaga energie utilizata la extractia, transportul si fabricarera unui material de constructie

Ce este S B S?
sick building syndrome O M S estimeaza ca 30% dintre cladirile noi sau reabilitate in intreaga lume contin factori care contribuie la SBS; 1/3 din ocupantii acestor cladiri sufera de boli cauzate de proasta calitate a aerului; Simptomele include racelile, oboseala, lipsa de concentrare, iritatii nazale, ale gatului si ochilor, alergii, sensibilitate la mirosuri.

cauze

ventilare inadecvata contaminanti biologici: polen, virusi, bacterii, ciuperci contaminanti chimici de interior: adezivi, diverse tipuri de covoare, mobilier de birouri, alte produse fabricate din lemn, masini de copiat, produse utilizate la curatenie Most indoor air pollution comes from sources within the building, including adhesives, carpeting, office furniture, manufactured wood products, copy machines, and cleaning products. contaminati chimici din exteriorul cladirii: poluare provenita de la motoarele autovehicolelor, constructii, canalizare, evacuarea aerului nefiltrat din diverse tipuri de cladiri

DURABILITATEA IN PROIECTAREA CLADIRILOR


nu

este un nou stil, este o metoda de proiectare; se numeste proiectarea in sistem integrat sau PROIECTAREA INTEGRATA; proiectantii sunt raspunzatori pentru o cladire de la faza de proiectare pana la faza de demolare a ei sau de refunctionalizare;

OPORTUNITATI PENTRU ZONA REZIDENTIALA


Costul ii face pe oameni sa fie receptivi la strategiile de eficienta energetica; Tipurile de spatii si gradarea lor, conformari volumetrice, tehnici si tehnologii constructive si arhitecturale pentru imbunatatirea luminarii naturale, a ventilarii naturale sau controlate si recuperarea de caldura din recircularea aerului in cazul solutiilor de impachetare a cladirii constituie surse majore de reducere a consumului de energie;

Supra izolarea, utilizarea anvelopei vitrate cu triplu vitraj, tehnici si tehnologiile de umbrire, utilizarea managementul apei si a managementului deseurilor sunt deja solutii populare (v. CONSTRUCTEXPO); Mai mult de 60% din consumul de energie operational al unei rezidente poate fi redus prin proiectare, selectarea materialelelor si a eco-tehnologiilor, cu un mic cost aditional

OPORTUNITATI PENTRU CLADIRILE PUBLICE


PROBLEMELE RIDICATE: luminarea, IVAC (HVAC) energia inglobata; Arhitectii pot reduce consumul de energie prin cateva metode cum ar fi: imbunatatirea luminarii naturale, utilizarea energiei soarelui, utilizarea geamurilor performante, tehnici de racire sau incalzire a spatiilor in sistem pasiv, controlul consumului de apa si utilizarea materialelor de constructie caracterizate prin energie inglobata redusa

CONTROLUL CONSUMULUI DE ENERGIE

Ctig de cldur direct


In acest sistem, spaiul funcional (spaiul livingului n cazul cldirilor de locuit) devine un colector solar, absorber de cldur i de distribuie a acesteia. Faada vitrat dinspre Sud las s treac energia solar n interiorul spaiului cldirii i aceasta este recepionat direct i indirect de ctre masele termice (materialele) ale pardoselii sau pereilor. Prin acest sistem direct de ctig de cldur se poate utiliza 60 75% din energia solar care lovete suprafaa vitrat (fereastra).

ziua

noaptea

Ctig de cldur indirect


Intr-un sistem de ctig de cldur indirect, masa termic este situat ntre Soare i spaiul funcional (living-ul n cazul locuinelor) i este precedat spre exterior de un spaiu solar. Masa termic, sub incidena razelor solare, absoarbe cldur i o transfer spaiului funcional prin conducie. Sistemul indirect de ctig de cldur poate utiliza 30 45% din energia solar ce cade pe suprafaa de sticla ce
precede masa termic.

Sistemul de stocaj termic n perete

In acest sistem masa termic este amplasat pe faada Sud, imediat n spatele unui perete de sticl. Fantele de ventilare, dotate cu un mecanism reglabil nchis/deschis, situate la partea superioar i la partea inferioara a peretelui-stocaj de cldur (perete Trombe), permit cldurii din spaiul solar s ptrund n interior. Cnd fantele sunt nchise pe timp de noapte, peretele radiaz cldura spre interior. Din aceast categorie fac parte materialele izolatoare transparente de faad (TIM-transparent insulating materials).

11 1

Modul de operare al unui perete masa termica sau perete Trombe pe timpul zilei si pe timpul nopii 1 perete mas termic 2 fante nchise noaptea

ziua

noaptea

TIM-transparent insulating materials

1-sistem de storuri 2-suprafa de geam 3-material transparent 4 - absorber izolator

Sistemul empiric de ctig indirect de cldur prin stocare termic n perei


*exteriorul peretelui mas termic (ctre Sud) poate

fi vopsit ntr-o culoare nchis; *distana dintre peretele-mas termic i peretele de sticl trebuie s fie de 10 cm; *fantele de ventilare prevzute n peretele-mas termica trebuie s fie nchise pe timp de noapte; *casa bine izolat necesit aprox. 0,01 mp de peretemas termica pentru 0,09 mp de suprafa de pardoseal sau 0,001 mp de perete de ap; *dac se folosete un perete-mas termic prevzut cu o izolaie ce poate fi ndeprtat pe timp de noapte, atunci suprafaa de perete-mas termica poate fi redus cu 15%; *grosimea peretelui-mas termic poate fi de aprox. 25-35 cm dac peretele este realizat din crmid 3045 cm dac peretele este din beton, 20-30 cm pentru peretele din chirpici i mai puin de 15 cm pentru peretele de apa.

Ctig de cldur izolat

Sistemul de ctig de cldur izolat se realizeaz printr-o construcie separat de spaiul funcional (living-ul de exemplu in cazul locuinelor). Exemple pot fi considerate spaiul solar, sera sau diferitele tipuri de atrium. Exist mai multe tipuri de asemenea sisteme i ele se difereniaz prin abilitatea de a izola sistemul de spaiul funcional cruia i servete. Sistemul poate utiliza 15-30% din energia caloric a razelor Soarelui ce cad pe peretele de sticl al serei i care nclzesc spaiul funcional adiional.

1 - ser 2 perete mas termic 3 fante nchise noaptea Sistemul de ctig de cldur izolat. Spaiu solar Operare pe timp de zi si in timpul nopii

ziua

noaptea

Spaiul serei (atrium-ul) prezint unele avantaje ca sistem utilizat n ctigul de cldur izolat. Acesta poate fi considerat un spaiu multifuncional i astfel sistemul devine mult mai complex, mai ales n regiunile reci unde utilizarea se face pe timp ndelungat. Peretele de nchidere de sticl al spaiului serei poate fi nclinat la un unghi optim de captare fa de verticala (latitudinea locului +10 - 20) i poate fi utilizat i pentru acoperire, dar aceste prevederi nu sunt absolut necesare pentru buna funcionare a acestui sistem. Pe timpul verilor clduroase, pentru evitarea supranclzirii, se recomand existena unui sistem de ventilare i a unor sisteme de umbrire i crearea posibilitii de a transfera cldura n exces n alte zone ale cldirii, n care poate fi stocat.

Amplasarea unei mase termice de stocaj (perete) situat n spatele nchiderii spaiului serei va face ca acest sistem s funcioneze asemeni unui sistem empiric de ctig indirect de cldur prin stocare termic n perei. Cldura n exces din timpul zilei poate fi transferat n interiorul spaiului funcional adiional prin fantele practicate n acest perete. Un sistem mult mai elaborat de proiect va conduce la utilizarea cldurii n exces.

Cteva principii empirice aplicabile n cazul ctigului izolat de cldur:

peretele captator din spaiul solar s fie vopsit ntr-o culoare nchis; grosimea peretelui trebuie s fie de 20 30 cm n cazul materialelor de construcie pe baz de pmnt nears, 25 35 cm n cazul utilizrii crmizii i 30 45 cm n cazul betonului; cldura n exces, care poate atinge 45, dac nu este folosit n tehnologii de nclzirea apei, poate fi condus spre alte tipuri de mas termic situate n alte pri din cldire;
-

n cazul unui spaiu ser prevzut cu un perete din zidrie ca mas termic de stocaj, se vor utiliza pentru fiecare mp de suprafa de pardoseal a spaiului funcional cte 0, 02 mp de suprafa de geam orientat Sud. Dac utilizm apa ca stocaj n peretele mas termic, este necesar numai 0,01 mp de suprafa de geam orientat Sud pentru fiecare mp de suprafa de pardoseal a spaiului funcional; prevederea unui sistem de ventilare pentru lunile de vara; n cazul acoperirii cu sticl se recomand fie utilizarea geamului reflectorizant fie prevederea unui sistem de umbrire.

Sistemul solar pasiv de preparare a apei calde menajere

Schema sistemului solar pasiv grup de preparare a apei calde menajere


Parametri de instalare sunt: orientare spre Sud, neumbrit, panta optim etc.(aceiai ca la sistemul activ) i prezint avantajul c prin gruparea colectorului cu tancul de stocaj se evit ncrcarea arpantei acoperiului, care n cazul sistemului activ nu este de loc de neglijat.