160 SECURITATEA INTERNATIONALA

Conceptul de securilale colectiva a fost largit in anii recenli. De exemplu, slalele

quale au un control foarte mic asupra teritoriului lor, transformandu-se in adevarate
sanctuare pentru traficul de droguri, spalarea de bani baze teroriste. in esenla,
politica lor interna arata mai degraba ca anarhia internationala. in aceste cazuri, este
de datoria comunitiitii internationale sa intervinii in astfel de state pentru a restaura
legea ordinea astfel sa of ere securitate colectiva pentru sistemul internalional
l
'.
Liberalii au cautat mai degrabii sa reformeze decat sa remodeleze radical sistemul
international cum 11 Cercetiitorii liberali de asemenea, liderii statelor
liberale au sustinut ca evitarea violentei cooperarea internationala sum mai bune
pentru state mai rational de urmarit pemru liderii lor.
Restul acestui capitol ia in considerare critici mai revolutionare ale realismului.
Aceste abordiiri resping termenii de referintii - temele, asumptiile, limbajul - in care
sa traseze RI. Ca rezultat, nu au fost multe dezbateri productive
intre realism aceste de giindire. odatii cu numarului de
cercetatori RI care iau aceste critici in serios, ele furnizeaza perspective care
concureaza cu abordiirile realiste chiar liberale.
Feminismul
Literatura feministii a deschis un drum larg peste disciplinele academice, de la
literatura la psihologie la istorie. Recent, a patruns in relatiile internationale,
considerate altiidatii a fi unul din domeniile cele mai rezistente la argumentele
feministe. Cercetiitorii in RI au produs 0 literatura ce s-a dezvoltat rapid in
ultimele doua decenii 19.
De ce conteaza genul
Contributiile feministe cuprind 0 varietate de directii de abordare, dar toate au in
comun intuitia ca genul conteaza in intelegerea modului de functionare a RI - in
special in probleme privind riizboiul sau securitatea internalionala. Autorii
in diverse discipline cauta sa dezvaIuie asumptii ascunse des pre gen in modul in care
studiem un subiect ca Rl. Ceea ce au suslinut de-a lungul timpului ca
fiind universal, deseori s-a dovedit a fi adeviirat doar pentru biirbati.
18. Robert Rotbert, "Failed States in a World of Terror", Foreign Affairs, 81 (4), 2002. pp. 127-141.
19. Joshua S. Goldstein, War and Gender: How Gender Shapes the War System and Vice Versa,
Cambridge, 2001; V. Spike Peterson Anne Sisson Runyan, Global Gender Issues, ed. a
II-a, Westview, Boulder, CO, 1999; J. AtU1 Tickner, Gendering World Politics: Issues and
Approaches in the Post-Cold War Era, Columbia, 2001 ; Jill Steans, Gender and International
Relations,' An Introduction, Rutgers, 1998; Sandra Whitworth, Feminism and International
Relations, St. Martin's, New York, 1994; J. Ann Tickner, Gender in International Relations:
Feminist Perspectives on Achieving Global Security. Columbia, 1992.
162 SECURITATEA INTERNATIONALA
exista diferente reale intre genuri, diferente care nu sunt doar constructii sociale
indoctrinru-i culturale acestea contribuie la rolurile genurilor). Unii
ai diferentei cred cli existli 0 esen\li biologica centralli in a fi blirbat sau femeie
(uneori se despre esenlialism), dar majoritatea cred cli diferenta femeilor
este determinatli mai mult cultural decat biologic. In ambele cazuri, perspectivele
feminine creeazli 0 perspectivd din care se observli, analizeazli critica abordlirile
traditionale in RI21.
a alta ramurli, feminismul liberal, respinge aceste afirma\ii ca fiind bazate pe
rolurile stereotipizate ale genurilor. liberali privesc diferentele "esentiaIe"
in capacitatile sau perspectivele femeilor sau blirbatiJor ca fiind triviale sau inexis-
tente - blirba\ii femeile sunt egali. Ei deplang excJuderea femeilor din pozitiile de
putere in RI, dar nu cred cli incJuderea femeiJor ar schimba natura sistemului
internaponal. liberali cauta sli incJudli femeile mai des ca subiect de studiu -
precum lideri de stat femei, soldati femei alte femei care opereazli in afara
rolurilor tradiponale ale genuriJor in RI.
a a treia abordare combina feminismul cu postrnodernismul, care va fi discutat in
continuare in acest capitol. Feminismul postmodernist tinde sa respingli presupu-
nerile despre gen flicute atat de diferenlei, cat de cei Iiberali. Acolo unde
diferentei considerli diferentele de gen ca fiind importante fixe, iar
liberali Ie considerli ca fiind triviale, Ie glisesc
importante, dar arbitrare flexibile.
Intr-o oarecare mlisurli viziunile divergente ale ramurilor feminismului - al diferen-
lei, liberal postrnodernist - se suprapun cu temele generale ale viziunilor despre
lume: conservatoare, Iiberalli, revolutionarli. Dar aceste paralele sunt
Masculinitatea realismului
Feminismul diferentei of era 0 perspectivli din care sl se reexamineze asumpliile de
bazl ale realismului - in special asumptia autonomiei, din care decurg principalele
concepte realiste de suveranitate anarhie. Pentru sistemul international
consta din actori autonomi (state) care controleazli propriul teritoriu nu au nici
un drept sa incalce teritoriul altui stat. Se bazeazli aceste concepte pe 0 viziune
"masculina" asupra lumii? Daca Stau lucrurile, cum ar fi 0 abordare "femininli"
pentru seeuritatea interna\ionalli? Unii ai diferenlei au argumentat eli
realismul accentueaza autonomia separarea, deoarece blirbatilor Ie e mai sa
abordeze separarea deciit interconexiunea.
Aceasta viziune se bazeazli pe 0 teorie psihologicll care spune ell bliietii fetele
cresc de la 0 viirsta fragedli cu plireri diferite despre separare leglitura
22
. in aeeastll
teorie, din eauzli cli prineipala persoanli care are grija de un copil este aproape
21. Robert 0. Keohane, .,International Relations Theory: Contributions of Feminist Standpoint" .
Millennium, 18 (2), 1989, pp. 245-253.
22. Carol Gilligan, In a Different Voice: Psychological Theory and Women's Development,
Harvard, 1982: Nancy Chodorow, The Reproduction of Mothering, California, 1978.
.........
ALTERNAT[VE LA POUT[CA DE PUTERE [63
intotdeauna 0 femeie in primii ani, fetele ii formeaza identitatea de gen in jurul
perceptiei de asemiinare cu persoana care Ie ingrijete (i prin extensie cu mediul in
care traiesc), dar Mietii percep ca sunt diferi/i de persoana care ii ingrijete. Din
aceastli experientli, bliie\ii dezvoltli relatii sociale bazate pe autonomie individuala,
dar relatiile fetelor sunt bazate pe legtiturti. Ca rezultat, se crede ca femeile se vor
teme probabil mai mult decat barbatii de abandon, in timp ce blirbatii se vor teme
mai probabil de intimitate.
in ra\ionamentul moral, potrivit acestui studiu, Mietii tind sa puna in aplicare
reguli abstracte i sa accentueze drepturile individuale (care reflectli sentimentullor
de separare de situatie), dar fetele acorda 0 mai mare atentie contextelor concrete ale
diferitelor situatii i responsabilitli\ii membrilor grupului unul pentru altu!. Lajocuri,
Mietii tind sa rezolve disputele prin cerruri despre reguli i apoi sa continue sa joace,
dar fetele e rnai probabil sli abandoneze jocul declit sli se certe pentru reguli i sa
rite coeziunea sociala a grupului lor. in rela/iile sociale, baietii formeazli i rup
prieteniile mai uor declit fetele, care sunt mai predispuse sli rlimma loiale prietenilor.
Toate aceste diferen\e de gen la copii reflectli conceptul de bazli ca pentru fete
leglirura conteazii rnai mult declit independenta, dar pentru Mieti lucruriJe stau invers.
Realismul, desigur, se bazeazii pe conceptul de state ca actori separati, autonomi,
care formeaza i rup aliante dupa bunul plac, in timp ce ii urmaresc propriile inte-
rese (dar Ilirli a se amesteca in afacerile interne ale altuia). 0 astfel de conceptie despre
autonomie trimite la psihicul masculin tocmai descris. Astfel, unii feminiti giisesc
in realism 0 asumptie ascunsa a masculinitlitii. Mai mult, distinqia clara pe care 0
fac realitii intre politica internationalli (anarhicli) i politica intemli (ordonatli)
merge in paralel cu distinqia dintre rolurile genurilor in sfera publica (masculinli) i
cea privatli (femininli). Astfel, realismul construiete RI ca 0 lume a blirbatilor.
Prin contrast, un sistem international bazat pe principii feminine poate acorda 0
mai mare importantli interdependen/ei statelor decat autonomiei lor, accentulind
responsabilitatea oamenilor de a Ie pasa de ceilalti i acordlind 0 mai mica importantli
statelor i granitelor. in lupta dintre principiile drepturilor omului !i cele ale
suveranitlitii (neinterven\ia in afacerile interne), drepturile omului ar avea prioritate.
in alegerea factorilor de influentare atunci dnd apar conflicte intre state, violenta ar
putea fi rnai putin predominantli. Conceptul de securitate na/ionalti poate fi bazat pe
securitatea comunli (vezi p. 160) !i nu pe interesul propriu ingust.
Preocuparea realistii cu nivelul interstatal de analiza presupune cli logica rlizboiu-
lui insui este autonomli i poate fi separatli de alte relatii sociale precum economia,
politica intema, sexismul i rasismul. Feminismul diferentei, totui, scoate la ivealii
legiiturile acestor fenomene cu razboiul. EI sugereaza noi cai de a intelege rlizboiul
la nivelele de analizli individual i intern - subliniind cauze pe care realitii adesea
Ie ignorii.
Din aceastli perspectivli a feminismului diferentei, neoliberalismul a regresat de
la liberalismul traditional, prin acceptarea asumptiei realiste ca statele unitare sepa-
rate sunt actorii importanti i prin subestimarea actorilor substatali i a celor transna-
\ionali, inclusiv femeile. Conceptia neoliberalilor asupra cooperlirii ca interactiuni
bazate pe reguli intre actori autonomi reflectli de asemenea asumptii rnasculine.
164 SECURITATEA INTERNATIONAL!.
.
ABORDARE TEORETICA
Masculinltatea " declzia de razOOi
leonile feministe of era explicalli caredifera deseorl atAt de feoriile realisle, cal i
de cele liberale. In cazul raspunsului la agresiune, precum cea din Kuweil
Bosnia dinanli feminitil arputea atrage atenlla esupre Importanlel rolurilor
de gen, precum necesitatea liderilor de slat demonstra masculinitatea
opul'lilndu-se celor rai. Acesl lueru aste legaLde .. rolul masculin de protector al
sferei domesticeordonate (casa, faniilie, lara) impotriva lumll exterloare pericu-
loase i anarhlce.
Tn cazul Kuwettulul, prlmul preedinte 'Bush (usese criticat mult limp pentru ca era
,fricos" fa insulta pentru masculinitatea sa), iat hOtal'!lrea sa de a raspunde la
agreslunea Irakului a devenit 0 lupta personala cu Sacldam Hussein. Un mo-
ment-chele Tn procesul decizional al lui Bush se spure ca a avut loc atuncl c{md
prim-ministru al lYIarii Britanii, lYIargaret Thatcher - 0 femele -I-a somat sa aclioneze
ferm, spuniind, "Nu ne rna; purta cu yorba, George". Tn vremea razboiului din
Bosnia, Thatcher nu mal era prim-minlstru, lar Bush (dupa razboiul din Golf) poate
cs nu mai trebuia sii-I demonstreze masculinitatea.
Genul in razboi pace
Pe !llnga accentul pus pe autonomie i anarhie, realismul subliniaza forta militara ca
fiind un factor-cheie de influenlare in RI. Aici, de asemenea, mulli feminiti ai
diferenlei vad in realism 0 asumplie ascunsa a masculinitalii. Ei vad razboiul nu doar
ca 0 ocupalie maseulirra, ci drept ocupalia masculina prin excelen\li. in aceasta
viziune, barbalii sunt inerent genul mai razboinie, iar femeile - eel mai panie.
Astfel, deli realismul poate descrie coreet importanta razboiului i a forlei militare
in RI aa cum Ie tim, acest lueru nu face decat sa reflecte domina\ia masculina a
sferei internalionale parra in ziua de azi - nu 0 logica neeesara, eterna sau inevitabila
a relaliilor dintre state".
Femini!tii diferenlei au gasit destule dovezi pentru a susline ideea de razboi ca
aetivitate masculirra. Antropologii au descoperit ea in wate culturile cunoscute, bar-
balii sunt principalii de obicei, singurii) combatanli in razboi, in ciuda diversi-
talii enonne a acelor culturi in atat de multe alte sensuri. (Desigur, votul condu-
cerea politica au fost ele domenii ale barbalilor pentru 0 mare parte a istoriei,
femini!tii nu ar numi acele activitali esenlial masculine.)
o presupusa legatura imre razboi i masculinitate este hormonul sexului masculin,
testosteronul (impreurra eu alii hormoni), pe care unii biologi I-au legat de compor-
tamentul agresiv la animale. testosteronul nu cauzeaza agresiune. Mai
degrabli, interac\iunile sociale creeazi1 un feedback, afectand nivelele de testosteron
23. Lois Ann Lorentzen Si Jennifer Turpin (ed.), The Women and War Reader, New York
llniversity, 1998; Jean Bethke Elshtain Sheila Tobias (ed.), libmen, Militarism, and War:
Essays in History, Politics, and Social Theory, University Press of America, Lanham,
MD, 1989.
r
ALTERNATIVE LA POLlTICA DE PUTERE 165
(ale cresc in timp ce ale scad). Astfel testosteronul este 0
legliturli intr-un sistem complex de reia\ii intre organism mediul social. Nu se
poate spune cli agresiunea rlizboiul - comportarnente complexe - sunt cauzate sau
predeterminate biologic, deoarece cea mai uimitoare capacitate biologicli a umanitli\ii
este flexibilitatea.
Chiar unii care apreciazli diferen\ele de gen ca fiind strict culturale,
deloc biologice, v1id rlizboiul ca pe 0 construqie mascuIina. in una din teorii, de
exemplu, rlizboiul ar putea umple un vid cauzat la blirba\i de incapacitatea lor de a
rlizboiul of era un sens vielii of era Mrba\ilor ocazia de a izolarea lor
individualli invinge tearna de moarte prin eroism - ocazii pe care femeile
Ie au, poate, atunci cand dau copiilor.
in plus, eroismul pe ciimpul de luptli, mai ales inainte de rlizboiul modern meca-
nizat, Ie promitea barbatilor 0 forma de imortalitate, deoarece faptele lor aveau sa
continue sli trliiascli in memoria colectivli
24
.
Prin contrast, femeile sunt de obicei prezentate de diferen\ei ca fiind
creaturi rnai deciit barba\ii - din cauza biologiei, a culturii sau (eel mai probabil)
a arnbelor. Aceste studii accentueazii capacitiitile unice Ii contributiile femeilor ca paci-
jicatori. Ei subliniazii rolurile femeilor ca marne poten\iale marne. Din cauza acestor
roluri de ingrijire, se presupune cli femeile s-ar opune - cu 0 mai mare probabilitate decat
blirbatii - rlizboaielor ar gasi alternative la violenta, in rezolvarea conflicteior
25
.
Nici din punct de vedere biologic, nici antropologic, nu existll 0 dovadli certli care
sli lege functiile de ingrijire ale femeilor (sarcina alaptarea) de un anumit gen de
comportament precum reconcilierea sau nonviolenta - femeile au fost studiate
mai pu\in decat Mrba\ii. Rolul femeilor variaza considerabil de la 0 societate la alta.
iau rareori parte la lupta, femeile of era uneori sprijin logistic rlizboinicilor
barba\i ajuta uneori la inducerea unei stari de rllzboi biirba\ilor prin dans, prin
barba\ilor care nu participa prin alte activitliti care sprijina razboiul.
in alte culturi, femeile opresc barba\ii de la rlizboi sau joacli diferite roluri
ca mediatori pentru a pune capiit razboiului.
Ideea de femei ca pacificatori are 0 istorie veche. in Atena antica, drarnaturgul
Aristofan (barbat) a speculat in leglitura cu modul in care femeile ar putea pune capat
rlizboiului peloponesiac cu Sparta, care se desflilura atunci. (Piesa sa, Lysistrata, a
fost cititli in 1. 000 de loca\ii, in 56 de tari, pe 3 martie 2003, pentru a protesta
impotriva razboiului din Iralc pe cale sa porneasca.) in piesa, 0 tanara femeie pe
24. Nancy C.M. Hartsock, ,.Masculinity, Heroism, and the Making of War". in Adrienne Harris
Ynestra King (ed.), Rocking the Ship of State,' To."wrd a Feminist Peace Politics, Westview,
Boulder, CO, 1989, pp. 135-152.
25. Virginia Woolf, Three Guineas, Hogarth, Londra 1977 [1938] ; Ruth Roaceh Pierson, \\Vmen
and Peace: Theoretical, Historical and Practical Perspectives. Croom Helm, Londra, 1987 ;
M.K. Burguieres. "Feminist Approaches to Peace: Another Step for Peace Studies", Millennium,
19 (1), 1990, pp. 1-18; Birgit Brock-Utne, Education for Peace.' A Feminist PerspectiYe,
Pergamon, New York, 1985; Betty Reardon, Sexism and the War System, Teachers College,
New York, 1985; Micaela Di Leonardo, "Morals, Mothers, and Militarism: Antimilitarism
and Feminist Theory" [recenzie], Feminist Studies, 11 (3), 1985, pp. 599-617.
166 SECURITATEA INTERNATIONALA
nurne Lysistrata organizeazli femeile din Atena Sparta sli nu mai faeli sex cu
bllrbalii paoli ciind nu opresc r1izboiul (femeile se aleg cu tezaurul de
r1izboi). Pe scurt, bllrbalii revin fac pace
26
.
Femeile au format propriile lor organizapi pentru a lucra pentru pace in multe
oeazii. In 1852, Sisterly Voices a fost publicat ca buletin informativ pentru soeietlilile
pentru pace ale femeilor. In 1892, Bertha von SUUner I-a convins pe Alfred Nobel sl1
creeze premiul Nobel pentru pace (pe care Suttner I-a in 1905). In timpul
Primului R1izboi Mondial, in 1915, Jane Addams alte personalitlili ale
feministe au organizat 0 conferinlli internalionall1 de pace a femeilor la Haga. Ele au
fondat Partidul Femeilor pentru Pace (nurnit acurn Liga Internalionall1 a Ferneilor
pentru Pace Libertate)27
Dupli Primul R1izboi Mondial, sUfragetelor a pentru femei
dreptul de vot. diferenlei au crezut eli femeile vor vota pentru pace Ii
impotriva r1izboiului, dar femeile au votat in general tot cum au votat sotii lor.
Similar, decenii mai tiirziu, ciind femeile au participat la luptele de eliberare impotriva
colonialismului in sudul global, unii au crezut eli aceastli participare va
schimba politicile exteme in noile lliri independente, dar in general aceste schimbllri
nu au avut loe (in parte din cauza eli femeile au fost deseori indeplirtate de puterea
politica dupli revolupe).
opinia publieli americaoli asupra problemelor de politicli externli de dupli
anii '30 dl1 dreptate, in parte, diferentei. Un decalaj de gen in sondaje aratli
eli femeile sunt in general cu cam 10% maijos decat bllrbalii in ceea ce spriji-
nul pentru actiuni militare. Aceastli discrepanlli de gen se atunci
ciind existli un consens general asupra unei acpuni militare, ca atunci ciind fOI1ele
americane i-au atacat pe sus\iolitorii in Afganistan, la lui 2001.
Intre timp, din ultimele deceniile au continuat sli organizeze asocialiile
feministe pentru pace
2
'. In anii '80, ACliunea Femeilor pentru Dezarmare Nucleara
(WAND) s-a opus sporirii armamentelor nucleare femeile au pichetat ani de zile baza
aerianli britanicl1 Greenham Common. In 1995, conkrinla femeilor de 1a Beijing, spon-
sorizatli de ONU, a reunit femei din toatli lurnea a ajutat la intl1rirea anga-
jamentului feminist falli de probleme globale precum inegalitatea dintre Nord Sud. In
2000, Consiliul de Securitate al ONU a aprobat Rezolulia 1325 care mandata 0 mai
mare includere a femeilor 0 mai mare atenpe pentru problemele de gen in misiuni1e de
men\inere a pl1cii reconstruclie ale ONU. In Bahrain, femeile au dreptul
de vot de a candida pentru functii in 2002, dar nici 0 femeie nu a fost aleasli.
26. Aristofan, Lysistrata, ed. de Jeffrey Henderson, Oxford, 1987.
27. Marie Louise Degen, The History ofWomnn 's Peace Party, Burt Franklin Reprints led. 1939,
Johns Hopkins], New York. 1974.
28. Amy Swerdlow, "Pure Milk, Not Poison: Women Strike for Peace and the Test Ban Treaty
of 1963", in Adrienne Harris Ynestra King (ed.), Rocking the Ship of State (vezi n. 24 din
acest capitol), pp. 225-237; Carolyn M. Stephenson, "Feminism, Pacifism, Nationalism,
and the United Nations Decade for Women", in Judith Stiehm (ed.), Women and Men's Wars,
Pergamon, Oxford, 1983, pp. 341-348; Gwyn Kirk, "Our Greenharn Common: Feminism
and Nonviolence", in Adrienne Harris Ynestra King (ed.), Rocking the Ship of State (vezi
n. 24 din acest capitol), pp. 115130.

..,...-
ALTERNATIVE LA POLlTICA DE PUTERE
16'
Prin aceste actiuni, diferentei au inceput sil elaboreze 0 practic:
feministil in relatiile internationale care poate oferi 0 altemativilla practica masculiru
a realismului. Motroul Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiintil Culturi
(UNESCO) este "De vreme ce razboiul incepe in mintea oamenilor [blirbatilor]. to
in mintea oamenilor [Mrbatilor 1 ar trebui cilutate temeliile pentru pace". Penln
diferentei, razboiul incepe intr-adevilr in mintea'Mrbatilor, dar temeliiH
pentru pace ar trebui cilutate in mintea femeilor.
Femeile in RI
Femini!tii liberali sunt sceptici fatil de criticile diferentei asupra realis!
mului. Ei cred ell atunci dind femeilor Ii se permite sil participe in RI, acestea Sl
comportil la fel ca Mrbatii, avand rezultate asemaniltoare. Ei cred cil femeile po
practica realismul- bazat pe autonomie, suveranitate, anarhie, teritoriu, fortllmilitari
tot restul - la fel de bine ca bilrbatii. liberali tind sil respingil dl
aceea critica realismului ca fiind masculin. (in practica, multi se inspiri
atat din viziuni feministe ale diferentei, cat liberale, in diferite propo!,\ii
29
.)
Feminismul liberal se axeaza pe integrarea femeilor in teritoriile predominan
masculine ale politicii exteme armatei. in majoritatea statelor, aceste ocupatii
sunt, de obicei, in propo!,\ie de 90% masculine. De exemplu, in 1995, delegatii"
dip10matice la Adunarea Generala ONU erau in propo!'\ie de 80 % formate dit
bilrbati, iar acelor delegatii erau bilrbati in propo!,\ie de 97%. Armata SUA,
avilnd unul din cele mai ridicate procentaje de femei din lume sau din istorie, est(
formatll in propo!,\ie de 85 % din bilrbati'o.
Pentru feminiitii liberali, principalul efect al acestui dezechilibru de gen asupn
naturii RI - in afaril de efecteie asupra statutului femeii - risipa de talent. DI'
vreme ce feminiitii liberali sunt de parere ca femeile au aceleaii capacitilti ca ii
Mrbatii, includerea femeilor in ocupatii traditional masculine (de la !ider de stal "
soldat) ar aduce un plus de indivizi capabili in acele domenii. Egalitatea de gen ill
mari astfel capacitlltile nationale, oferind statului 0 mai mare rezervil de diplomatil
generali, soldati ii politicieni.
in sprijinul afirmatiei clI, in medie, femeile exercitll puterea la fel de bine
Mrbatii, liberali multe exemple de femei care au ocupat astfel
funqii. Nici 0 trilsaturil distinct femininil a comportamentului lor in functie nu-
deosebeite pe lideri de omologii lor masculini. Mai degraM, intre ele au
existat deosebiri in privinta caracterului ii politicilor. Desigur, e posibil ca
din rolurile traditional masculine sil fi fost selectate (sau autoselectate) pe b=
potrivirii lor pentru astfel de roluri: e posibil ca ele sil nu reaqioneze cum ill
face-o femeia ele demonstreazil cil indivizii nu pot fi judecat;
corect doar pe baza caracteristicilor de grup.
29. Rita Mae Kelly et. al. (ed.), Gender, Globalization, and Democratization, Rowman &
Littlefield, New York, 2001.
30. Jam Seager, The Penguin Atlas of Women in the World, Penguin, New York, 2003.
1168 SECURITATEA INTERNATIONAL},.
Liderii de stat femei nu par a fi mai sau rnai pUlin dedicali suverani1lilii
statului sau integritalii teritoriale decat liderii barbali. S-a sugerat chiar eli femeile
ailate la putere tind sa fie mai ri1zboinice pentru a compensa faptul eli sum femei
ailate in roluri tradilional masculine.
o singura femeie a condus 0 mare putere in secolul trecut - Margaret Thatcher
iin Marea Britanie, in anii '80. Ea a recurs la razboi in 1982 pentru a recupera
IInsulele Falkland de la Argentina (in joc erau suveranitatea integritatea teritoriala).
IDintre puterile mijlocii, Indira Gandhi a condus India in ri1zboiul contra Pakistanului
iin 1971, tot cum a Iacut Golda Meir din Israel impotriva Egiptului a Siriei
iin 1973. Dar Benazir Bhutto din Pakistan Corazon Aquino din Filipine au incercat
controleze propriile forte militare la anilor '80. Tansu <;iller din Turcia
:a condus un ri1zboi aspru pentru a suprima rebelii kurzi la mijlocul anilor '90. Dar
Violeta Chamorro din Nicaragua a menlinut pacea intre gruparile care purlaser. un
razboi civil brutal in anii '80. Fostul al Sri Lanka mama ei, prim-mi-
nistru, au incercat sa faca pace cu dar au revenit la ri1zboi atunci dlnd
acea iniliativa a Indoneziei, Megawati Sukamoputri, a cliutat sa
pastreze in acea tara a fost invins. in 2004 dupa doar un mandaI. Alte
state, precum Finlanda, Norvegia Islanda, au avut lideri femei atunci cand razboiul
pacea nu au fost probleme politice majore in acele \i1ri. In general, liderii de stat
femei, ca barbalii, par a fi capabili sa conduca in vreme de ri1zboi sau de pace,
dupa circumstan!e
3l
.
In cadrul aparatului de politica externa american, bilan\Ullideriior femei nu arata
de asemenea nici 0 tendin\i1, accentuatli sau nu, relativ la omologii lor masculini.
Madeleine Albright, primul secretar de stat femeie, a fost considerat. a fi unul din
cei mai duri decidenli de politica externa din administralia Clinton, tot cum au
fost considerate Condoleezza Rice (consilierul pentru securitate na!ionala
secretar de stat pentru George W. Bush) Jeane Kirkpatrick (ambasador la ONU in
administra!ia Reagan). Dar senatorul republican Nancy Kassebaum a reprezentat 0
voce a compasiunii care a condus eforturile pentru marirea ajutorului umanitar
pentru Africa in anii '90.
In Congresul american, este greu sa se compare inregistrarile voturilor barbalilor
femeilor pe teme de politica extern., deoarece au fost atat de pu!ine femei.
Senatul SUA, care aproba tratatele numirile in politica externa, a fost format in
propor!ie de 98-99% din barbali pana in 1992 (dar procentajul a scazut la 86% in
2006). Femeile nu au condus niciodata comitetele-cheie pentru politic. externa
(Serviciile Armate Relalii Externe) in Senat sau in Camera Reprezentan!ilor -
o femeie, Nancy Pelosi, a fost liderul minoritar (Democrat) in Camera Reprezen-
tanlilor din 2002.
31. Francine D'Amico Peter R. Beckman (ed.), Women in World Politics: An Introduction,
Bergin & Garvey, Westport, CT, 1995; Barbara J. Nelson!i Najrna Chowdhury (ed.), Women
and Politics Worldwide, Yale, 1994; Michael A. Genovese (ed.). Women as National
Leaders: The Political Performance of Women as Heads of Goverment, Sage, Thousand
Oaks, CA, 1993; Naney E. MeG len !i Meredith Reid Sarkees, Women in Foreign Policy :
The Insiders, Routledge, New York, 1993.
II
ALTERNATIVE LA POLITICA DE PUTERE
169
Feminitii liberali sunt de parere eli solda\ii femei, precum politicienii femei, au
o arie de abilita\i i competente comparabile cu cele ale barbatilor. Din nou, prin-
cipalul efect al includerii mai multor femei ar fi irnbunatatirea calitatii generale a
fOf\elor militare
32
In armata americana sunt in jur de 200.000 de femei solda\i
(15 % in total) i peste un milion de femei sunt veterani. Femeile se compona bine
in mai multe roluri militare, de la logistidi i asistenlii medicala la instruire .i
comanda. Femeile au avut succes .i in alte tari care Ie-au permis accesul in armatll
(sau, in cateva cazuri, cand au fost recrutate).
De.i femeile au servit cu succes in fortele militare, ele au fost excluse din roluri
de luptli in aproape toate aceste fOf\e. (Este un mit faptul ca femeile din armata
israelianii servesc in roluri combatante de infanterie.) in unele tari, femeile din
armata sunt limitate la roluri traditional feminine, precum cele de asistente medicale
sau dactilografe. Chiar .i acolo unde femeile pot ocupa posturi nontraditionale
precum cele de mecanic sau pilot (ca in Statele Unite), majoritatea femeilor riiman
in roluri traditionale. lar anumite slujbe raman ineli inaccesibile; de exemplu,
femeile nu pot servi pe submarinele americane sau in infanteria combatanta. Astfel
eli exista relativ purine cazuri pentru a putea judeca capacitatea de lupta a femeilor.
Acele cazuri includ exemple istorice de femei care au servit in luptll (uneori
deghizate in Mrbali, uneori nul. in secolul al XV-lea, loana d'Arc a condus soldatii
francezi la victoria impotriva Angliei, schimbiind mersul Razboiului de 0 Sutli de
Ani, (Englezii au ars-o pe rug ca vrajitoare dupa ce a fost capturat11..) In ultimii ani,
femeile soldati s-au trezit in luptii (tacticile mobile din ziua de azi i liniile de front
instabile fac dificilli distinqia intre rolurile combatante i cele de sprijin).
Pilotii de elicopter femei au pilotat in zone de riizboi in timpul Razboiului din
Golf din 1991 (unde au luptat zeci de mii de femei, 13 au fost ucise .i doua au fost
capturate ca prizonieri de riizboi). La sfar.ituI anilor '90, femeile au inceput sii
serveasca pe unele nave de riizboi .i avioane americane, dar nu i in unitali de luptii
terestra. In razboiul din lrak din 2003, femeile au pilotat tot felul de avioane .i
elicoptere, iar 0 femeie a facut parte din primul grup de prizonieri americani
capturati la inceputul razboiului. Femeile au luptat de asemenea, in mod repetat, in
cadrul fOf\elor rebele in rlizboaie de gherila in Vietnam, Nicaragua .i in alte parti,
precum .i in unitiili teroriste sau paramilitare in tari precurn Peru, Germania, Italia
.i Palestina. Femeile din forlele de gherila din Eritreea au devenit parte din armata
regulata a liirii dupa independenta .i apoi au luptat in prima linie in timpul riizboiului
dintre Eritreea .i Etiopia la sfar.itul anilor '90. Toate aceste cazuri sugereaza eli
femeile sau eel putin unele femei sunt capabile sa faca fala in luptii.
Unii suslin ca femeile sunt mai vulnerabile (cazul violului) dad. sunt luate
prizonieri de riizboi. Femini.tii liberali nu sunt, nici in acest caz, de acord. Toli prizonierii
de riizboi sunt vulnerabili .i atat blirbalii, cat .i femeile pot fi abuzati sexual.
32. Linda Grant De Pauw, Battle Cries and Lullabies .. Women in War from Prehistory to the Present,
Oklahoma. 1998: Linda Bird Francke, GroundZero: The Gender Wars in the Military, Simion &
Schuster, New York, 1997; Judith Hicks Stiehm (ed,), It's Our Military, Too! , Temple, 1996;
Antonia Fraser, The Warrior Queens, Knopf, New York, 1989; Elisabctta Addis, Valerie
E. Russo ~ Lorenza Ebesta (ed.), Women Soldiers: Images and Realities, St. Martin's, New
York, 1994; Eva lsaksson (ed.), IIbmen and the Military System, SI. Martin's. New York, 1988.
170 SECURITATEA INTERNA 'j10NALA
Principalul motiv pentru care fortele militare exclud femeile din lupta este teama
in legatura cu efectul pe care prezenta lor I-ar putea avea asupra soldalilor barbali,
ale caror disciplinli loialitate s-a crezut ca depind de legaturile dintre blirbali de
menlinerea concentrarii. Oponenlii prezenlei femeilor in armata au profitat, in mod
ironic, de serie de cazuri intens mediatizate de discriminare sexuala, hliquire, adulter,
viol in armata SUA la mijlocul anilor '90. Prezenta femeilor in armata, spuneau
ei, distrugea disciplina moralul. Iiberali resping astfel de argumente
spun ca legaturile de grup in unitalile militare nu depind de segregarea genurilor.
(Paoli la urma, ralionamente asemanlitoare au fost oferite cindva pentru segregarea
rasiaUi in forlele militare americane
33
.)
Efectele ruboiului asupra femeilor necombatante au avut parte, ele, de 0
atenlie tot mai mare
34
. Atacurile asupra femeilor din Algeria, Rwanda, Bosnia,
Afganistan, Republica Democrata Congo Sudan au indicat 0 posibila noua tendin\li
vizand femeiIe ca Jint:e militare. Violul sist:ematic a fost folosit ca modalitate de terorizare
in Bosnia Rwanda, iar, in timpul celui de-al Doilea Ruboi Mondial, armata
japoneza a operat 0 retea internationala de sclave sexuale cunoscute sub numele de
"femei pentru a1inare". Violul a fosttratat mult timp ca un produs de ruboi normal,
chiar daeli este regretabil, dar recent anumite cazuri de viol au fost declarate crime
de ruboi (vezi p. 374) de catre tribunalul international pentru fosta Iugoslavie.
In concluzie, Iiberali resping argumentul cum ca femeile aduc avantaje
riscuri specific feminine in afacerile externe cele militare. Ei nu critica realismul
ca fiind esenlial masculin, ca natura, dar critica practicile etatice care exclud femeile
de la participarea la politica internationalli la ruboi.
Evaluarea argumentelor feministe
Argumentele feminismului liberal i ale feminismului diferenlei pot parea total
diferite. Feminitii diferentei sustin ca realismul reflecta 0 perceplie masculina a
relaliiIor sociale, in timp ce Iiberali considera cli femeile pot fi la fel de
realiste ca i barbalii. Feminitii Iiberali considera ca participarea femeilor in politica
externa i in armata va mari capacitalile statului, dar diferenlei considera
ca abilitalile unice ale femeilor pot fi utilizate mai cu folos pentru transformarea
(feminizarea) intregului sistem de relatii internalionale, decat pentru a lncerca sa
joace jocuriIe blirba\ilor.
Dovezile in favoarea ambelor tabere pot fi impacate lntr-o oarecare masura daca
tinem cont de faptul eli, in cazuI unei persoane, caract:erul i capacitat:ea nu sunt aceleai
cu cele ale grupului din care face parte. Mai degrabli, aceste calitali ale indiviziIor
urmeaza 0 distributie de forma unei curbe normale, cu multe persoane adunate la
mijloc i mai putine persoane situate foarte sus sau foarte jos la 0 capacitate data.
33. Mary Fainsod Katzenstein i Judith Reppy (ed.), Beyond Zero Tolerance: Discrimination in
Military Culture, Rowman & Littlefield. Lanham, MD, 1999.
34. Cynthia Enloe, The International Politics of Militarizing Mbmen's Lives, California, 2000.
.......
ALTERNATIVE LA POLITICA DE PUTERE 171
Diferenlele de gen suslinute de diferentei inseamnli ca 0 curba normala
este translatli din cealaltli, chiar daca ele pot inca sa se intersecteze destul de mult
(vezi figura 3.1). Sa lulim un exemplu simplu: cftteva femei sunt fizic mai mari decat
aproape tOli blirbalii, caliva blirbali sunt mai mici decat aproape toate femeile.
Dar, in medie, blirbalii sunt pUlin mai mari decat femeile. La diferite dimensiuni de
capacitate, curba femeilor este in medie deasupra sau dedesubtul celei a barbalilor,
dar inca existli 0 suprapunere mare.
Argumentele liberali subliniaza suprapunerea celor doua curbe. Ei
spun ca femeile - major:itatea femeilor pe cele mai relevante dimensiuni - se
incadreaza destul de mult in curba blirbalilor astfel pot sa se comporte la fel de
bine ca blirbalii. intr-adevlir, femeile din rolurile de gen nontradilionale pot sa se
comporte mai bine decat omologii lor masculini, deoarece se spune ca femeile care
se autoselecteaza in astfel de roluri (precum inrolarea in armatli) se afia in partea
superioara a curbei pentru femei, in timp ce barbaIii se afia mai aproape de mijloeul
curbei lor (deoarece se inroleaza mai mulli). Similar, femeile care devin Iideri de stat
se presupune ca sunt mai competente in politica externli decat majoritatea femeilor
(sau barbalilor), deoarece procesele politice tind sa selecteze femei din partea
superioara a curbei, datli fiind afinitatea lor cu realismul.
t

I
z
Blirbali
Biirbarul l'emeia
obillnuitit
Femei
.. Capacitatea dupa 0 anwnitli dimensiune
Figura 3.1. Curbe normale suprapuse
Curbele normale aratli ea indivizii difera in eeea ce privete eapacitli\ile cum ar fi
puterea fizica sau capacitate. de pacificare. Dei genurile difera in medie, pentru
majoritatea indivizilor (din zona de suprapunere) astfel de diferente nu intra in diseu\ie.
Ferninitii liberali subliniaza zona in care curbele se suprapun; feminitii diferentei
subliniaza diferentele generale dintre grupuri.
diferenlei sunt mai interesali de translalia care are loe intre cele doua
curbe. nu de suprapunerea lor. in medie, din aceastli perspectiva, femeile tind sa
priveasca relaliile internalionale intr-un mod oarecum diferit decat barbalii. Deci,
indivizii selectali pentru a participa in politica exlerna armata nu difera de
omologii lor masculini, femeile ca grup difera. Alegatorii femei au alte preoeupliri
172 SECURITATEA INTERNATIONAL}.
privind RI decal barba\ii (dupa cum au demonstral-o decalajul de gen la sondajele de
opinie tiparele de vot).
Conform acestei logici, diferen\e profunde In RI - 0 Indepartare de utilitatea
realismului in expJicarea comportarnentului stalelor - ar aparea doar dadi multe
femei ar ob\ine pozi\ii-cheie in poJitica externa. Cateva femei poJiticieni sau femei
soldali nu schimba fundaliile masculine ale RI. Femeile care conduc politica eXlerna
sunt inconjurate de barba\i (consilieri, ofileri, politieieni, lideri ai altor state). Dar
o lume in care majoritatea politicienilor sau a soldalilor ar fi femei e 0 alta poveste.
Atunci, in locul seleqiei femeilor in funqie de capacitatea lor de a se integra in
jocurile barbalilor, e posibil ca regulile jocului Insele sa se schimbe, reflectflnd fuptul
ca femeile ar fi actorii principali, titulari ai rolurilor importante din RI.
Desigur, aceste teorii ale diferenlei nu au fost niciodata testate, deoarece
femeile nu au oblinut niciodat1i predominan\a in elaborarea politicii externe in nici 0
lara - cu aut mai pu\in in sistemul internalional in general.
Astfel, critiea feminismului diferenlei la adresa realismului este incitanti!., dar
dificil de demonstrat empiric. Se poate, dupa cum sus\ine aceasta critica, ca atAt
realismul, cat neoliberalismul sa puna un prea mare accent pe aspectele din RI
care se conformeaza unei viziuni tipic masculine asupra lumii - mai ales autonomia,
suveranitatea anarhia. Daca e adevarat, atunci reali,mul neoliberalismul scapa
din vedere multe aspecte importante care ar putea ajuta la oferirea unei explicalii mai
complete pentru evenimentele din RI.
Pe lang. feminismulliberal cel al diferentei, cea de-a lreia ramura, feminismul
postmodernist, este legata de apari(ia postrnodernismului in sociale.
Constructivismul
o abordare alternativa pentru studiul RI, numiti!. constructivism, a crescut imens in
popularitate in ultimii 20 de ani. Constructivismul este descris cel mai bine ca 0 abor-
dare mai degraba decat ca 0 teorie. Precum feminismul postrnodernismul, originile
sale se aflii in alte discipline. Dacii este analizat in profunzime, nu spune nimie
despre RI ca atare, dar leqiile sale despre natura normelor, identitlilii interac\iunii
sociale pot oferi intui\ii puternice despre lumea RI.
Constructivismul este interesal de modul in care aClorii definesc interesele
nalionale, arneninlarile la acele interese, rela\iile cu ceilal\i. neoli-
beralii) tind sli ia interesele de stat ca fiind date. Astfel, constructivismul pune RI in
contextul unor relalii sociale mai ample
35
.
35. Jeffrey W. Legro, Rethinking the World: Great Power Strategies and International Order,
Cornell, 2005; Ted Hopf, Social Construction of International Politics: Identities and
Foreign Policies, Moscow, 1955 and 1999, Cornell, 2002; Neta C. Crawford. Argument and
Change in World Politics: Ethics, Decolonization, and Humanitarian Intervention, Cambridge,
2002.