Sunteți pe pagina 1din 12

160

SECURITATEA INTERNATIONALA

Conceptul de securilale colectiva a fost largit in anii recenli. De exemplu, slalele quale au un control foarte mic asupra teritoriului lor, transformandu-se in adevarate sanctuare pentru traficul de droguri, spalarea de bani ~i baze teroriste. in esenla, politica lor interna arata mai degraba ca anarhia internationala. in aceste cazuri, este de datoria comunitiitii internationale sa intervinii in astfel de state pentru a restaura

legea ~i ordinea ~i astfel sa of ere securitate colectiva pentru sistemul internalional l '. Liberalii au cautat mai degrabii sa reformeze decat sa remodeleze radical sistemul international a~a cum 11 ~tim. Cercetiitorii liberali ~i, de asemenea, liderii statelor liberale au sustinut ca evitarea violentei ~i cooperarea internationala sum mai bune

pentru state ~i mai rational

de urmarit pemru liderii lor.

Restul acestui capitol ia in considerare critici mai revolutionare ale realismului. Aceste abordiiri resping termenii de referintii - temele, asumptiile, limbajul - in care

reali~tii obi~nuiau sa traseze RI. Ca rezultat, nu au fost multe dezbateri productive intre realism ~i aceste ~coli de giindire. Totu~i, odatii cu cre~terea numarului de cercetatori RI care iau aceste critici in serios, ele furnizeaza perspective care concureaza cu abordiirile realiste ~i chiar liberale.

Feminismul

Literatura feministii a deschis un drum larg peste disciplinele academice, de la literatura la psihologie ~i la istorie. Recent, a patruns in relatiile internationale, considerate altiidatii a fi unul din domeniile cele mai rezistente la argumentele feministe. Cercetiitorii femini~ti in RI au produs 0 literatura ce s-a dezvoltat rapid in ultimele doua decenii 19.

De ce conteaza genul

Contributiile feministe cuprind 0 varietate de directii de abordare, dar toate au in comun intuitia ca genul conteaza in intelegerea modului de functionare a RI - in special in probleme privind riizboiul sau securitatea internalionala. Autorii femini~ti in diverse discipline cauta sa dezvaIuie asumptii ascunse despre gen in modul in care studiem un subiect ca Rl. Ceea ce speciali~tii au suslinut de-a lungul timpului ca fiind universal, deseori s-a dovedit a fi adeviirat doar pentru biirbati.

18. Robert Rotbert, "Failed States in a World of Terror", Foreign Affairs, 81 (4), 2002. pp. 127-141.

19. Joshua S. Goldstein, War and Gender: How Gender Shapes the War System and Vice Versa, Cambridge, 2001; V. Spike Peterson ~i Anne Sisson Runyan, Global Gender Issues, ed. a

II-a, Westview, Boulder, CO, 1999; J. AtU1 Tickner, Gendering World Politics: Issues and

Approaches in the Post-Cold War Era, Columbia, 2001 ; Jill Steans, Gender and International Relations,' An Introduction, Rutgers, 1998; Sandra Whitworth, Feminism and International Relations, St. Martin's, New York, 1994; J. Ann Tickner, Gender in International Relations:

Feminist Perspectives on Achieving Global Security. Columbia, 1992.

162

SECURITATEA INTERNATIONALA

exista diferente reale intre genuri, diferente care nu sunt doar constructii sociale ~i

indoctrinru-i culturale

ai diferentei cred cli existli 0 esen\li biologica centralli in a fi blirbat sau femeie (uneori se vorbe~te despre esenlialism), dar majoritatea cred cli diferenta femeilor este determinatli mai mult cultural decat biologic. In ambele cazuri, perspectivele feminine creeazli 0 perspectivd din care se observli, analizeazli ~i critica abordlirile traditionale in RI21. a alta ramurli, feminismul liberal, respinge aceste afirma\ii ca fiind bazate pe

rolurile stereotipizate ale genurilor. Femini~tii liberali privesc diferentele "esentiaIe" in capacitatile sau perspectivele femeilor sau blirbatiJor ca fiind triviale sau inexis-

tente -

putere in RI, dar nu cred cli incJuderea femeiJor ar schimba natura sistemului internaponal. Femini~tii liberali cauta sli incJudli femeile mai des ca subiect de studiu - precum lideri de stat femei, soldati femei ~i alte femei care opereazli in afara rolurilor tradiponale ale genuriJor in RI. a a treia abordare combina feminismul cu postrnodernismul, care va fi discutat in continuare in acest capitol. Feminismul postmodernist tinde sa respingli presupu- nerile despre gen flicute atat de femini~tii diferenlei, cat ~i de cei Iiberali. Acolo unde femini~tii diferentei considerli diferentele de gen ca fiind importante ~i fixe, iar femini~tii liberali Ie considerli ca fiind triviale, femini~tii postrnoderni~ti Ie glisesc importante, dar arbitrare ~i flexibile. Intr-o oarecare mlisurli viziunile divergente ale ramurilor feminismului - al diferen- lei, liberal ~i postrnodernist - se suprapun cu temele generale ale viziunilor despre lume: conservatoare, Iiberalli, ~i revolutionarli. Dar aceste paralele sunt ne~lefuite.

(de~i ~i acestea contribuie la rolurile genurilor). Unii femini~ti

blirba\ii ~i femeile sunt egali. Ei deplang excJuderea femeilor din pozitiile de

Masculinitatea realismului

Feminismul diferentei ofera 0 perspectivli din care sl se reexamineze asumpliile de bazl ale realismului - in special asumptia autonomiei, din care decurg principalele concepte realiste de suveranitate ~i anarhie. Pentru reali~ti, sistemul international consta din actori autonomi (state) care i~i controleazli propriul teritoriu ~i nu au nici un drept sa incalce teritoriul altui stat. Se bazeazli aceste concepte pe 0 viziune "masculina" asupra lumii? Daca a~a Stau lucrurile, cum ar fi 0 abordare "femininli" pentru seeuritatea interna\ionalli? Unii femini~ti ai diferenlei au argumentat eli realismul accentueaza autonomia ~i separarea, deoarece blirbatilor Ie e mai u~or sa abordeze separarea deciit interconexiunea. Aceasta viziune se bazeazli pe 0 teorie psihologicll care spune ell bliietii ~i fetele

fragedli cu plireri diferite despre separare ~i leglitura 22 . in aeeastll

cresc de la 0 viirsta

teorie, din eauzli cli prineipala persoanli care are grija de un copil este aproape

21.

Robert 0. Keohane, .,International Relations Theory: Contributions of Feminist Standpoint" . Millennium, 18 (2), 1989, pp. 245-253.

22.

Carol Gilligan, In a Different Voice:

Psychological Theory and Women's Development,

Harvard, 1982: Nancy Chodorow, The Reproduction of Mothering, California, 1978.

ALTERNAT[VE LA POUT[CA DE PUTERE

[63

intotdeauna 0 femeie in primii ani, fetele i§i formeaza identitatea de gen in jurul perceptiei de asemiinare cu persoana care Ie ingrije§te (§i prin extensie cu mediul in care traiesc), dar Mietii percep ca sunt diferi/i de persoana care ii ingrije§te. Din aceastli experientli, bliie\ii dezvoltli relatii sociale bazate pe autonomie individuala, dar relatiile fetelor sunt bazate pe legtiturti. Ca rezultat, se crede ca femeile se vor teme probabil mai mult decat barbatii de abandon, in timp ce blirbatii se vor teme mai probabil de intimitate. in ra\ionamentul moral, potrivit acestui studiu, Mietii tind sa puna in aplicare reguli abstracte §i sa accentueze drepturile individuale (care reflectli sentimentullor

de separare de situatie), dar fetele acorda 0 mai mare atentie contextelor concrete ale diferitelor situatii §i responsabilitli\ii membrilor grupului unul pentru altu!. Lajocuri,

Mietii tind sa rezolve disputele prin cerruri despre reguli

dar fetele e rnai probabil sli abandoneze jocul declit sli se certe pentru reguli §i sa ri§te coeziunea sociala a grupului lor. in rela/iile sociale, baietii formeazli §i rup prieteniile mai u§or declit fetele, care sunt mai predispuse sli rlimma loiale prietenilor. Toate aceste diferen\e de gen la copii reflectli conceptul de bazli ca pentru fete leglirura conteazii rnai mult declit independenta, dar pentru Mieti lucruriJe stau invers. Realismul, desigur, se bazeazii pe conceptul de state ca actori separati, autonomi, care formeaza §i rup aliante dupa bunul plac, in timp ce i§i urmaresc propriile inte- rese (dar Ilirli a se amesteca in afacerile interne ale altuia). 0 astfel de conceptie despre autonomie trimite la psihicul masculin tocmai descris. Astfel, unii femini§ti giisesc

in realism 0 asumptie ascunsa a masculinitlitii. Mai mult, distinqia clara pe care 0 fac reali§tii intre politica internationalli (anarhicli) §i politica intemli (ordonatli) merge in paralel cu distinqia dintre rolurile genurilor in sfera publica (masculinli) §i cea privatli (femininli). Astfel, realismul construie§te RI ca 0 lume a blirbatilor. Prin contrast, un sistem international bazat pe principii feminine poate acorda 0 mai mare importantli interdependen/ei statelor decat autonomiei lor, accentulind responsabilitatea oamenilor de a Ie pasa de ceilalti §i acordlind 0 mai mica importantli statelor §i granitelor. in lupta dintre principiile drepturilor omului !i cele ale suveranitlitii (neinterven\ia in afacerile interne), drepturile omului ar avea prioritate. in alegerea factorilor de influentare atunci dnd apar conflicte intre state, violenta ar putea fi rnai putin predominantli. Conceptul de securitate na/ionalti poate fi bazat pe securitatea comunli (vezi p. 160) !i nu pe interesul propriu ingust. Preocuparea realistii cu nivelul interstatal de analiza presupune cli logica rlizboiu- lui insu§i este autonomli §i poate fi separatli de alte relatii sociale precum economia, politica intema, sexismul §i rasismul. Feminismul diferentei, totu§i, scoate la ivealii legiiturile acestor fenomene cu razboiul. EI sugereaza noi cai de a intelege rlizboiul la nivelele de analizli individual §i intern - subliniind cauze pe care reali§tii adesea Ie ignorii. Din aceastli perspectivli a feminismului diferentei, neoliberalismul a regresat de la liberalismul traditional, prin acceptarea asumptiei realiste ca statele unitare sepa- rate sunt actorii importanti §i prin subestimarea actorilor substatali §i a celor transna- \ionali, inclusiv femeile. Conceptia neoliberalilor asupra cooperlirii ca interactiuni bazate pe reguli intre actori autonomi reflectli de asemenea asumptii rnasculine.

§i apoi sa continue sa joace,

164

SECURITATEA INTERNATIONAL!.

.

ABORDARE TEORETICA

Masculinltatea "

leonile feministe ofera explicalli caredifera deseorl atAt de feoriile realisle, cal §i

de· cele liberale. In cazul raspunsului la agresiune, precum cea din Kuweil ~i

Bosnia dinanli ~90, femini§til arputea atrage atenlla esupre Importanlel rolurilor de gen, precum necesitatea liderilor de slat de.a-~I demonstra masculinitatea

rolul masculin de protector al

sferei domesticeordonate (casa, faniilie, lara) impotriva lumll exterloare pericu- loase §i anarhlce. Tn cazul Kuwettulul, prlmul pre§edinte 'Bush (usese criticat mult limp pentru ca era ,fricos" fa insulta pentru masculinitatea sa), iat hOtal'!lrea sa de a raspunde la agreslunea Irakului a devenit 0 lupta personala cu Sacldam Hussein. Un mo- ment-chele Tn procesul decizional al lui Bush se spure ca a avut loc atuncl c{md prim-ministru al lYIarii Britanii, lYIargaret Thatcher - 0 femele -I-a somat sa aclioneze ferm, spuniind, "Nu ne rna; purta cu yorba, George". Tn vremea razboiului din Bosnia, Thatcher nu mal era prim-minlstru, lar Bush (dupa razboiul din Golf) poate cs nu mai trebuia sii-§I demonstreze masculinitatea.

opul'lilndu-se celor rai. Acesl lueru aste legaLde

declzia de razOOi

Genul in razboi ~i pace

Pe !llnga accentul pus pe autonomie §i anarhie, realismul subliniaza forta militara ca fiind un factor-cheie de influenlare in RI. Aici, de asemenea, mulli femini§ti ai diferenlei vad in realism 0 asumplie ascunsa a masculinitalii. Ei vad razboiul nu doar ca 0 ocupalie maseulirra, ci drept ocupalia masculina prin excelen\li. in aceasta viziune, barbalii sunt inerent genul mai razboinie, iar femeile - eel mai pa§nie. Astfel, deli realismul poate descrie coreet importanta razboiului §i a forlei militare in RI a§a cum Ie §tim, acest lueru nu face decat sa reflecte domina\ia masculina a sferei internalionale parra in ziua de azi - nu 0 logica neeesara, eterna sau inevitabila a relaliilor dintre state". Femini!tii diferenlei au gasit destule dovezi pentru a susline ideea de razboi ca aetivitate masculirra. Antropologii au descoperit ea in wate culturile cunoscute, bar- balii sunt principalii (~i, de obicei, singurii) combatanli in razboi, in ciuda diversi- talii enonne a acelor culturi in atat de multe alte sensuri. (Desigur, votul ~i condu- cerea politica au fost ~i ele domenii ale barbalilor pentru 0 mare parte a istoriei, totu~i, femini!tii nu ar numi acele activitali esenlial masculine.) o presupusa legatura imre razboi §i masculinitate este hormonul sexului masculin, testosteronul (impreurra eu alii hormoni), pe care unii biologi I-au legat de compor- tamentul agresiv la animale. Totu~i, testosteronul nu cauzeaza agresiune. Mai degrabli, interac\iunile sociale creeazi1 un feedback, afectand nivelele de testosteron

23.

Lois Ann Lorentzen Si Jennifer Turpin (ed.),

llniversity, 1998; Jean Bethke Elshtain ~i Sheila Tobias (ed.),

The Women and War Reader, New York

libmen, Militarism, and War:

Essays in History, Politics, and Social Theory, University Press of America, Lanham,

MD, 1989.

r

ALTERNATIVE LA POLlTICA DE PUTERE

165

(ale ca~tiglitorilor cresc in timp ce ale invin~ilor scad). Astfel testosteronul este 0 legliturli intr-un sistem complex de reia\ii intre organism ~i mediul social. Nu se poate spune cli agresiunea ~i rlizboiul - comportarnente complexe - sunt cauzate sau predeterminate biologic, deoarece cea mai uimitoare capacitate biologicli a umanitli\ii este flexibilitatea. Chiar ~i unii femini~ti care apreciazli diferen\ele de gen ca fiind strict culturale, ~i deloc biologice, v1id rlizboiul ca pe 0 construqie mascuIina. in una din teorii, de exemplu, rlizboiul ar putea umple un vid cauzat la blirba\i de incapacitatea lor de a na~te; rlizboiul of era un sens vielii ~i of era Mrba\ilor ocazia de a depa~i izolarea lor individualli ~i.de a-~i invinge tearna de moarte prin eroism - ocazii pe care femeile Ie au, poate, atunci cand dau na~tere copiilor. in plus, eroismul pe ciimpul de luptli, mai ales inainte de rlizboiul modern meca- nizat, Ie promitea barbatilor 0 forma de imortalitate, deoarece faptele lor aveau sa continue sli trliiascli in memoria colectivli 24 . Prin contrast, femeile sunt de obicei prezentate de femini~tii diferen\ei ca fiind creaturi rnai p~nicedeciit barba\ii - din cauza biologiei, a culturii sau (eel mai probabil) a arnbelor. Aceste studii accentueazii capacitiitile unice Ii contributiile femeilor ca paci- jicatori. Ei subliniazii rolurile femeilor ca marne ~i poten\iale marne. Din cauza acestor roluri de ingrijire, se presupune cli femeile s-ar opune - cu 0 mai mare probabilitate decat blirbatii - rlizboaielor ~i ar gasi alternative la violenta, in rezolvarea conflicteior 25 . Nici din punct de vedere biologic, nici antropologic, nu existll 0 dovadli certli care sli lege functiile de ingrijire ale femeilor (sarcina ~i alaptarea) de un anumit gen de comportament precum reconcilierea sau nonviolenta - de~i femeile au fost studiate mai pu\in decat Mrba\ii. Rolul femeilor variaza considerabil de la 0 societate la alta. De~i iau rareori parte la lupta, femeile ofera uneori sprijin logistic rlizboinicilor barba\i ~i ajuta uneori la inducerea unei stari de rllzboi biirba\ilor prin dans, prin ru~inarea barba\ilor care nu participa ~i prin alte activitliti care sprijina razboiul. Totu~i, in alte culturi, femeile i~i opresc barba\ii de la rlizboi sau joacli diferite roluri ca mediatori pentru a pune capiit razboiului. Ideea de femei ca pacificatori are 0 istorie veche. in Atena antica, drarnaturgul Aristofan (barbat) a speculat in leglitura cu modul in care femeile ar putea pune capat rlizboiului peloponesiac cu Sparta, care se desflilura atunci. (Piesa sa, Lysistrata, a fost cititli in 1. 000 de loca\ii, in 56 de tari, pe 3 martie 2003, pentru a protesta impotriva razboiului din Iralc pe cale sa porneasca.) in piesa, 0 tanara femeie pe

24.

Nancy C.M. Hartsock, ,.Masculinity, Heroism, and the Making of War". in Adrienne Harris

~i Ynestra King (ed.), Rocking the Ship of State,' To."wrd a Feminist Peace Politics, Westview,

Boulder, CO, 1989, pp. 135-152.

25.

Virginia Woolf, Three Guineas, Hogarth, Londra 1977 [1938] ; Ruth Roaceh Pierson, \\Vmen and Peace: Theoretical, Historical and Practical Perspectives. Croom Helm, Londra, 1987 ; M.K. Burguieres. "Feminist Approaches to Peace: Another Step for Peace Studies", Millennium, 19 (1), 1990, pp. 1-18; Birgit Brock-Utne, Education for Peace.' A Feminist PerspectiYe, Pergamon, New York, 1985; Betty Reardon, Sexism and the War System, Teachers College, New York, 1985; Micaela Di Leonardo, "Morals, Mothers, and Militarism: Antimilitarism and Feminist Theory" [recenzie], Feminist Studies, 11 (3), 1985, pp. 599-617.

166

SECURITATEA INTERNATIONALA

nurne Lysistrata organizeazli femeile din Atena ~i Sparta sli nu mai faeli sex cu

bllrbalii paoli ciind ace~tia nu opresc r1izboiul (femeile se aleg ~i cu tezaurul de

r1izboi). Pe scurt, bllrbalii i~i revin ~i fac pace 26 .

Femeile au format propriile lor organizapi pentru a lucra pentru pace in multe oeazii. In 1852, Sisterly Voices a fost publicat ca buletin informativ pentru soeietlilile

pentru pace ale femeilor. In 1892, Bertha von SUUner I-a convins pe Alfred Nobel sl1 creeze premiul Nobel pentru pace (pe care Suttner I-a ca~tigatin 1905). In timpul Primului R1izboi Mondial, in 1915, Jane Addams ~i alte personalitlili ale mi~clirii feministe au organizat 0 conferinlli internalionall1 de pace a femeilor la Haga. Ele au fondat Partidul Femeilor pentru Pace (nurnit acurn Liga Internalionall1 a Ferneilor

pentru

Dupli Primul R1izboi Mondial, mi~carea sUfragetelor a ca~tigat pentru femei dreptul de vot. Femini~tii diferenlei au crezut eli femeile vor vota pentru pace Ii impotriva r1izboiului, dar femeile au votat in general tot a~a cum au votat ~i sotii lor. Similar, decenii mai tiirziu, ciind femeile au participat la luptele de eliberare impotriva colonialismului in sudul global, unii femini~ti au crezut eli aceastli participare va schimba politicile exteme in noile lliri independente, dar in general aceste schimbllri

nu au avut loe (in parte din cauza eli femeile au fost deseori indeplirtate de puterea politica dupli revolupe). Totu~i, opinia publieli americaoli asupra problemelor de politicli externli de dupli anii '30 dl1 dreptate, in parte, femini~tilordiferentei. Un decalaj de gen in sondaje aratli eli femeile sunt in general cu cam 10% maijos decat bllrbalii in ceea ce prive~te spriji- nul pentru actiuni militare. Aceastli discrepanlli de gen se mic~oreazli, totu~i, atunci ciind existli un consens general asupra unei acpuni militare, ca atunci ciind fOI1ele americane i-au atacat pe sus\iolitorii terori~tilor in Afganistan, la sfiir~itul lui 2001. Intre timp, femini~tiidin ultimele deceniile au continuat sli organizeze asocialiile

pentru pace 2 '. In anii '80, ACliunea Femeilor pentru Dezarmare Nucleara

(WAND) s-a opus sporirii armamentelor nucleare ~i femeile au pichetat ani de zile baza

aerianli britanicl1 Greenham Common. In 1995, conkrinla femeilor de 1a Beijing, spon-

anga-

jamentului feminist falli de probleme globale precum inegalitatea dintre Nord ~i Sud. In 2000, Consiliul de Securitate al ONU a aprobat Rezolulia 1325 care mandata 0 mai mare includere a femeilor ~i 0 mai mare atenpe pentru problemele de gen in misiuni1e de

men\inere a pl1cii ~i reconstruclie ale ONU. In Bahrain, femeile au ca~tigat dreptul de vot ~i de a candida pentru functii in 2002, dar nici 0 femeie nu a fost aleasli.

Pace ~i Libertate)27

feministe

sorizatli de ONU, a reunit activi~ti femei din toatli lurnea ~i a ajutat la intl1rirea

26. Aristofan, Lysistrata, ed. de Jeffrey Henderson, Oxford, 1987.

27. Marie Louise Degen, The History ofWomnn 's Peace Party, Burt Franklin Reprints led. 1939, Johns Hopkins], New York. 1974.

28. Amy Swerdlow, "Pure Milk, Not Poison: Women Strike for Peace and the Test Ban Treaty

24 din

acest capitol), pp. 225-237; Carolyn M. Stephenson, "Feminism, Pacifism, Nationalism, and the United Nations Decade for Women", in Judith Stiehm (ed.), Women and Men's Wars, Pergamon, Oxford, 1983, pp. 341-348; Gwyn Kirk, "Our Greenharn Common: Feminism and Nonviolence", in Adrienne Harris ~i Ynestra King (ed.), Rocking the Ship of State (vezi

of 1963", in Adrienne Harris

~i Ynestra King (ed.), Rocking the Ship of State (vezi n.

n. 24 din acest capitol), pp. 115·130.

,

-

ALTERNATIVE LA POLlTICA DE PUTERE

16'

Prin aceste actiuni, femini~tii diferentei au inceput sil elaboreze 0 practic:

feministil in relatiile internationale care poate oferi 0 altemativilla practica masculiru

a realismului. Motroul Organizatiei Natiunilor

(UNESCO) este "De vreme ce razboiul incepe in mintea oamenilor [blirbatilor]. to in mintea oamenilor [Mrbatilor 1 ar trebui cilutate ~i temeliile pentru pace". Penln

femini~tii diferentei,

Unite pentru Educatie, Stiintil ~i Culturi

razboiul incepe intr-adevilr in mintea'Mrbatilor, dar temeliiH

pentru pace ar trebui cilutate in mintea femeilor.

Femeile in RI

Femini!tii liberali sunt sceptici fatil de criticile femini~tilor diferentei asupra realis! mului. Ei cred ell atunci dind femeilor Ii se permite sil participe in RI, acestea Sl comportil la fel ca Mrbatii, avand rezultate asemaniltoare. Ei cred cil femeile po practica realismul- bazat pe autonomie, suveranitate, anarhie, teritoriu, fortllmilitari ~i tot restul - la fel de ~i bine ca ~i bilrbatii. Femini~tii liberali tind sil respingil dl aceea critica realismului ca fiind masculin. (in practica, multi femini~ti se inspiri atat din viziuni feministe ale diferentei, cat ~i liberale, in diferite propo!,\ii 29 .) Feminismul liberal se axeaza pe integrarea femeilor in teritoriile predominan masculine ale politicii exteme ~i armatei. in majoritatea statelor, aceste ocupatii sunt, de obicei, in propo!,\ie de 90% masculine. De exemplu, in 1995, delegatii" dip10matice la Adunarea Generala ONU erau in propo!'\ie de 80 % formate dit bilrbati, iar ~efii acelor delegatii erau bilrbati in propo!,\ie de 97%. Armata SUA, avilnd unul din cele mai ridicate procentaje de femei din lume sau din istorie, est( totu~i formatll in propo!,\ie de 85 % din bilrbati'o. Pentru feminiitii liberali, principalul efect al acestui dezechilibru de gen asupn naturii RI - in afaril de efecteie asupra statutului femeii - ~ste risipa de talent. DI vreme ce feminiitii liberali sunt de parere ca femeile au aceleaii capacitilti ca ii Mrbatii, includerea femeilor in ocupatii traditional masculine (de la !ider de stal " soldat) ar aduce un plus de indivizi capabili in acele domenii. Egalitatea de gen il mari astfel capacitlltile nationale, oferind statului 0 mai mare rezervil de diplomatil generali, soldati ii politicieni. in sprijinul afirmatiei clI, in medie, femeile exercitll puterea la fel de bine c~ Mrbatii, femini~tii liberali ofer~ multe exemple de femei care au ocupat astfel d~ funqii. Nici 0 trilsaturil distinct femininil a comportamentului lor in functie nu- deosebeite pe ace~ti lideri de omologii lor masculini. Mai degraM, intre ele au existat deosebiri in privinta caracterului ii politicilor. Desigur, e posibil ca femeil~ din rolurile traditional masculine sil fi fost selectate (sau autoselectate) pe b= potrivirii lor pentru astfel de roluri: e posibil ca ele sil nu reaqioneze a~a cum il face-o femeia "obi~nuitil". To~i, ele demonstreazil cil indivizii nu pot fi judecat corect doar pe baza caracteristicilor de grup.

29. Rita Mae Kelly et. al. (ed.), Gender, Globalization, and Democratization, Rowman & Littlefield, New York, 2001.

30. Jam Seager, The Penguin Atlas of Women in the World, Penguin, New York, 2003.

1168

SECURITATEA INTERNATIONAL},.

Liderii de stat femei nu par a fi mai pacifi~ti, sau rnai pUlin dedicali suverani1lilii statului sau integritalii teritoriale decat liderii barbali. S-a sugerat chiar eli femeile ailate la putere tind sa fie mai ri1zboinice pentru a compensa faptul eli sum femei ailate in roluri tradilional masculine. o singura femeie a condus 0 mare putere in secolul trecut - Margaret Thatcher iin Marea Britanie, in anii '80. Ea a recurs la razboi in 1982 pentru a recupera IInsulele Falkland de la Argentina (in joc erau suveranitatea ~i integritatea teritoriala). IDintre puterile mijlocii, Indira Gandhi a condus India in ri1zboiul contra Pakistanului iin 1971, tot a~a cum a Iacut ~i Golda Meir din Israel impotriva Egiptului ~i a Siriei iin 1973. Dar Benazir Bhutto din Pakistan ~i Corazon Aquino din Filipine au incercat ,sa-~icontroleze propriile forte militare la sfiir~itul anilor '80. Tansu <;iller din Turcia :a condus un ri1zboi aspru pentru a suprima rebelii kurzi la mijlocul anilor '90. Dar Violeta Chamorro din Nicaragua a menlinut pacea intre gruparile care purlaser. un razboi civil brutal in anii '80. Fostul pre~edinte al Sri Lanka ~i mama ei, prim-mi- nistru, au incercat sa faca pace cu separati~tii, dar au revenit la ri1zboi atunci dlnd acea iniliativa a e~ual. Pre~edintele Indoneziei, Megawati Sukamoputri, a cliutat sa pastreze lini~tea in acea tara ~i a fost invins. in 2004 dupa doar un mandaI. Alte state, precum Finlanda, Norvegia ~i Islanda, au avut lideri femei atunci cand razboiul ~i pacea nu au fost probleme politice majore in acele \i1ri. In general, liderii de stat femei, ca ~i barbalii, par a fi capabili sa conduca in vreme de ri1zboi sau de pace, dupa circumstan!e 3l . In cadrul aparatului de politica externa american, bilan\Ullideriior femei nu arata de asemenea nici 0 tendin\i1, accentuatli sau nu, relativ la omologii lor masculini. Madeleine Albright, primul secretar de stat femeie, a fost considerat. a fi unul din cei mai duri decidenli de politica externa din administralia Clinton, tot a~a cum au fost considerate ~i Condoleezza Rice (consilierul pentru securitate na!ionala ~i secretar de stat pentru George W. Bush) ~i Jeane Kirkpatrick (ambasador la ONU in administra!ia Reagan). Dar senatorul republican Nancy Kassebaum a reprezentat 0 voce a compasiunii care a condus eforturile pentru marirea ajutorului umanitar pentru Africa in anii '90. In Congresul american, este greu sa se compare inregistrarile voturilor barbalilor ~i femeilor pe teme de politica extern., deoarece au fost atat de pu!ine femei. Senatul SUA, care aproba tratatele ~i numirile in politica externa, a fost format in propor!ie de 98-99% din barbali pana in 1992 (dar procentajul a scazut la 86% in 2006). Femeile nu au condus niciodata comitetele-cheie pentru politic. externa (Serviciile Armate ~i Relalii Externe) in Senat sau in Camera Reprezentan!ilor - de~i o femeie, Nancy Pelosi, a fost liderul minoritar (Democrat) in Camera Reprezen- tanlilor din 2002.

31.

Francine D'Amico ~i Peter

R. Beckman (ed.), Women in World Politics: An Introduction,

Bergin & Garvey, Westport, CT, 1995; Barbara J. Nelson!i Najrna Chowdhury (ed.), Women

and Politics Worldwide,

Leaders: The Political Performance of Women as Heads of Goverment, Sage, Thousand

as National

Yale,

1994;

Michael

A.

Genovese (ed.).

Women

Oaks, CA, 1993; Naney E. MeGlen !i Meredith Reid Sarkees, Women in Foreign Policy :

The Insiders, Routledge, New York, 1993.

ALTERNATIVE LA POLITICA DE PUTERE

169

Femini§tii liberali sunt de parere eli solda\ii femei, precum politicienii femei, au o arie de abilita\i §i competente comparabile cu cele ale barbatilor. Din nou, prin- cipalul efect al includerii mai multor femei ar fi irnbunatatirea calitatii generale a fOf\elor militare 32 In armata americana sunt in jur de 200.000 de femei solda\i (15 % in total) §i peste un milion de femei sunt veterani. Femeile se compona bine in mai multe roluri militare, de la logistidi §i asistenlii medicala la instruire .i comanda. Femeile au avut succes .i in alte tari care Ie-au permis accesul in armatll (sau, in cateva cazuri, cand au fost recrutate). De.i femeile au servit cu succes in fortele militare, ele au fost excluse din roluri de luptli in aproape toate aceste fOf\e. (Este un mit faptul ca femeile din armata israelianii servesc in roluri combatante de infanterie.) in unele tari, femeile din armata sunt limitate la roluri traditional feminine, precum cele de asistente medicale sau dactilografe. Chiar .i acolo unde femeile pot ocupa posturi nontraditionale precum cele de mecanic sau pilot (ca in Statele Unite), majoritatea femeilor riiman in roluri traditionale. lar anumite slujbe raman ineli inaccesibile; de exemplu, femeile nu pot servi pe submarinele americane sau in infanteria combatanta. Astfel

eli exista relativ purine cazuri pentru a putea judeca capacitatea de lupta a femeilor. Acele cazuri includ exemple istorice de femei care au servit in luptll (uneori deghizate in Mrbali, uneori nul. in secolul al XV-lea, loana d'Arc a condus soldatii francezi la victoria impotriva Angliei, schimbiind mersul Razboiului de 0 Sutli de

Ani, (Englezii au ars-o pe rug ca vrajitoare dupa ce a fost capturat11

femeile soldati s-au trezit in luptii (tacticile mobile din ziua de azi §i liniile de front instabile fac dificilli distinqia intre rolurile combatante §i cele de sprijin). Pilotii de elicopter femei au pilotat in zone de riizboi in timpul Razboiului din Golf din 1991 (unde au luptat zeci de mii de femei, 13 au fost ucise .i doua au fost capturate ca prizonieri de riizboi). La sfar.ituI anilor '90, femeile au inceput sii serveasca pe unele nave de riizboi .i avioane americane, dar nu §i in unitali de luptii terestra. In razboiul din lrak din 2003, femeile au pilotat tot felul de avioane .i elicoptere, iar 0 femeie a facut parte din primul grup de prizonieri americani capturati la inceputul razboiului. Femeile au luptat de asemenea, in mod repetat, in cadrul fOf\elor rebele in rlizboaie de gherila in Vietnam, Nicaragua .i in alte parti, precum .i in unitiili teroriste sau paramilitare in tari precurn Peru, Germania, Italia .i Palestina. Femeile din forlele de gherila din Eritreea au devenit parte din armata regulata a liirii dupa independenta .i apoi au luptat in prima linie in timpul riizboiului dintre Eritreea .i Etiopia la sfar.itul anilor '90. Toate aceste cazuri sugereaza eli femeile sau eel putin unele femei sunt capabile sa faca fala in luptii. Unii suslin ca femeile sunt mai vulnerabile (cazul violului) dad. sunt luate prizonieri de riizboi. Femini.tii liberali nu sunt, nici in acest caz, de acord. Toli prizonierii

de riizboi sunt vulnerabili .i atat blirbalii, cat .i femeile pot fi abuzati sexual.

)

In ultimii ani,

32. Linda Grant De Pauw, Battle Cries and Lullabies

Women in War from Prehistory to the Present,

Oklahoma. 1998: Linda Bird Francke, GroundZero: The Gender Wars in the Military, Simion & Schuster, New York, 1997; Judith Hicks Stiehm (ed,), It's Our Military, Too! , Temple, 1996;

Antonia Fraser, The Warrior Queens, Knopf, New York, 1989; Elisabctta Addis, Valerie

E. Russo ~i Lorenza Ebesta (ed.), Women Soldiers: Images and Realities, St. Martin's, New York, 1994; Eva lsaksson (ed.), IIbmen and the Military System, SI. Martin's. New York, 1988.

170

SECURITATEA INTERNA'j10NALA

Principalul motiv pentru care fortele militare exclud femeile din lupta este teama

in legatura cu efectul pe care prezenta lor I-ar putea avea asupra soldalilor barbali, ale caror disciplinli ~i loialitate s-a crezut ca depind de legaturile dintre blirbali ~i de menlinerea concentrarii. Oponenlii prezenlei femeilor in armata au profitat, in mod ironic, de serie de cazuri intens mediatizate de discriminare sexuala, hliquire, adulter,

~i viol in armata SUA la mijlocul anilor '90.

ei, distrugea disciplina ~i moralul. Femini~tii Iiberali resping astfel de argumente ~i spun ca legaturile de grup in unitalile militare nu depind de segregarea genurilor. (Paoli la urma, ralionamente asemanlitoare au fost oferite cindva pentru segregarea rasiaUi in forlele militare americane 33 .) Efectele ruboiului asupra femeilor necombatante au avut parte, ~i ele, de 0 atenlie tot mai mare 34 . Atacurile asupra femeilor din Algeria, Rwanda, Bosnia, Afganistan, Republica Democrata Congo ~i Sudan au indicat 0 posibila noua tendin\li vizand femeiIe ca Jint:e militare. Violul sist:ematic a fost folosit ca modalitate de terorizare in Bosnia ~i Rwanda, iar, in timpul celui de-al Doilea Ruboi Mondial, armata

Prezenta femeilor in armata, spuneau

japoneza a operat 0 retea internationala de sclave sexuale cunoscute sub numele de "femei pentru a1inare". Violul a fosttratat mult timp ca un produs de ruboi normal, chiar daeli este regretabil, dar recent anumite cazuri de viol au fost declarate crime de ruboi (vezi p. 374) de catre tribunalul international pentru fosta Iugoslavie. In concluzie, femini~tiiIiberali resping argumentul cum ca femeile aduc avantaje ~i riscuri specific feminine in afacerile externe ~i cele militare. Ei nu critica realismul ca fiind esenlial masculin, ca natura, dar critica practicile etatice care exclud femeile de la participarea la politica internationalli ~i la ruboi.

Evaluarea argumentelor feministe

Argumentele feminismului liberal §i ale feminismului diferenlei pot parea total diferite. Femini§tii diferentei sustin ca realismul reflecta 0 perceplie masculina a relaliiIor sociale, in timp ce femini~tii Iiberali considera cli femeile pot fi la fel de realiste ca §i barbalii. Femini§tii Iiberali considera ca participarea femeilor in politica externa §i in armata va mari capacitalile statului, dar femini~tii diferenlei considera ca abilitalile unice ale femeilor pot fi utilizate mai cu folos pentru transformarea (feminizarea) intregului sistem de relatii internalionale, decat pentru a lncerca sa joace jocuriIe blirba\ilor. Dovezile in favoarea ambelor tabere pot fi impacate lntr-o oarecare masura daca tinem cont de faptul eli, in cazuI unei persoane, caract:erul §i capacitat:ea nu sunt acelea§i cu cele ale grupului din care face parte. Mai degrabli, aceste calitali ale indiviziIor urmeaza 0 distributie de forma unei curbe normale, cu multe persoane adunate la mijloc §i mai putine persoane situate foarte sus sau foarte jos la 0 capacitate data.

33.

Mary Fainsod Katzenstein §i Judith Reppy (ed.), Beyond Zero Tolerance: Discrimination in Military Culture, Rowman & Littlefield. Lanham, MD, 1999.

34.

Cynthia Enloe, The International Politics of Militarizing Mbmen's Lives, California, 2000.

ALTERNATIVE LA POLITICA DE PUTERE

171

Diferenlele de gen suslinute de femini~tiidiferentei inseamnli ca 0 curba normala este translatli din cealaltli, chiar daca ele pot inca sa se intersecteze destul de mult (vezi figura 3.1). Sa lulim un exemplu simplu: cftteva femei sunt fizic mai mari decat aproape tOli blirbalii, ~i caliva blirbali sunt mai mici decat aproape toate femeile. Dar, in medie, blirbalii sunt pUlin mai mari decat femeile. La diferite dimensiuni de capacitate, curba femeilor este in medie deasupra sau dedesubtul celei a barbalilor, dar inca existli 0 suprapunere mare. Argumentele femini~tilor liberali subliniaza suprapunerea celor doua curbe. Ei spun ca femeile - major:itatea femeilor pe cele mai relevante dimensiuni - se incadreaza destul de mult in curba blirbalilor ~i astfel pot sa se comporte la fel de bine ca blirbalii. intr-adevlir, femeile din rolurile de gen nontradilionale pot sa se comporte mai bine decat omologii lor masculini, deoarece se spune ca femeile care se autoselecteaza in astfel de roluri (precum inrolarea in armatli) se afia in partea superioara a curbei pentru femei, in timp ce barbaIii se afia mai aproape de mijloeul curbei lor (deoarece se inroleaza mai mulli). Similar, femeile care devin Iideri de stat se presupune ca sunt mai competente in politica externli decat majoritatea femeilor (sau barbalilor), deoarece procesele politice tind sa selecteze femei din partea superioara a curbei, datli fiind afinitatea lor cu realismul.

t Blirbali Femei ~ I z Biirbarul l'emeia
t
Blirbali
Femei
~
I
z
Biirbarul
l'emeia

obi~nuit

obillnuitit

Capacitatea dupa 0 anwnitli dimensiune

Figura 3.1. Curbe normale suprapuse Curbele normale aratli ea indivizii difera in eeea ce prive§te eapacitli\ile cum ar fi puterea fizica sau capacitate. de pacificare. De§i genurile difera in medie, pentru majoritatea indivizilor (din zona de suprapunere) astfel de diferente nu intra in diseu\ie. Fernini§tii liberali subliniaza zona in care curbele se suprapun; femini§tii diferentei subliniaza diferentele generale dintre grupuri.

Femini~tii diferenlei sunt mai interesali de translalia care are loe intre cele doua curbe. nu de suprapunerea lor. in medie, din aceastli perspectiva, femeile tind sa priveasca relaliile internalionale intr-un mod oarecum diferit decat barbalii. Deci, de~i indivizii selectali pentru a participa in politica exlerna ~i armata nu difera de omologii lor masculini, femeile ca grup difera. Alegatorii femei au alte preoeupliri

172

SECURITATEA INTERNATIONAL}.

privind RI decal barba\ii (dupa cum au demonstral-o decalajul de gen la sondajele de opinie ~i tiparele de vot). Conform acestei logici, diferen\e profunde In RI - ~i 0 Indepartare de utilitatea realismului in expJicarea comportarnentului stalelor - ar aparea doar dadi multe femei ar ob\ine pozi\ii-cheie in poJitica externa. Cateva femei poJiticieni sau femei soldali nu schimba fundaliile masculine ale RI. Femeile care conduc politica eXlerna sunt inconjurate de barba\i (consilieri, ofileri, politieieni, lideri ai altor state). Dar o lume in care majoritatea politicienilor sau a soldalilor ar fi femei e 0 alta poveste. Atunci, in locul seleqiei femeilor in funqie de capacitatea lor de a se integra in jocurile barbalilor, e posibil ca regulile jocului Insele sa se schimbe, reflectflnd fuptul ca femeile "obi~nuite" ar fi actorii principali, titulari ai rolurilor importante din RI. Desigur, aceste teorii ale femini~tilor diferenlei nu au fost niciodata testate, deoarece femeile nu au oblinut niciodat1i predominan\a in elaborarea politicii externe in nici 0 lara - ~i cu aut mai pu\in in sistemul internalional in general. Astfel, critiea feminismului diferenlei la adresa realismului este incitanti!., dar dificil de demonstrat empiric. Se poate, dupa cum sus\ine aceasta critica, ca atAt realismul, cat ~i neoliberalismul sa puna un prea mare accent pe aspectele din RI care se conformeaza unei viziuni tipic masculine asupra lumii - mai ales autonomia, suveranitatea ~i anarhia. Daca e adevarat, atunci reali,mul ~i neoliberalismul scapa din vedere multe aspecte importante care ar putea ajuta la oferirea unei explicalii mai complete pentru evenimentele din RI. Pe lang. feminismulliberal ~i cel al diferentei, cea de-a lreia ramura, feminismul postmodernist, este legata de apari(ia postrnodernismului in ~tiinlele sociale.

Constructivismul

o abordare alternativa pentru studiul RI, numiti!. constructivism, a crescut imens in popularitate in ultimii 20 de ani. Constructivismul este descris cel mai bine ca 0 abor- dare mai degraba decat ca 0 teorie. Precum feminismul ~i postrnodernismul, originile sale se aflii in alte discipline. Dacii este analizat in profunzime, nu spune nimie despre RI ca atare, dar leqiile sale despre natura normelor, identitlilii ~i interac\iunii sociale pot oferi intui\ii puternice despre lumea RI. Constructivismul este interesal de modul in care aClorii i~i definesc interesele nalionale, arneninlarile la acele interese, ~i rela\iile cu ceilal\i. Reali~tii (~i neoli- beralii) tind sli ia interesele de stat ca fiind date. Astfel, constructivismul pune RI in contextul unor relalii sociale mai ample 35 .

35. Jeffrey W. Legro, Rethinking the World: Great Power Strategies and International Order, Cornell, 2005; Ted Hopf, Social Construction of International Politics: Identities and Foreign Policies, Moscow, 1955 and 1999, Cornell, 2002; Neta C. Crawford. Argument and Change in World Politics: Ethics, Decolonization, and Humanitarian Intervention, Cambridge,

2002.