Sunteți pe pagina 1din 11

Finisarea peretilor cu panouri rigips

Arhitectura constructii
Se pot distinge urmatoarele tehnici de lucru: - procedeul tencuirii uscate, in care panourile se monteaza cu adezivi pe un suport masiv (caramida, beton, b.c.a.); - procedeul montarii panourilor pe structuri proprii, de obicei in cazul suporturilor lipsite de capacitate portanta. In primul caz,

suportul trebuie sa fie stabil, plan, protejat de umiditatea produsa prin capilaritate sau de fenomenele meteorologice si sa nu fie inghetat. Trebuie indepartate resturile de mortar sau de beton, ceara si uleiurile folosite la decofrare. Betonul proaspat, inca umed, trebuie lasat sa se usuce. Suprafetele netede (betonul) trebuie pre-tratate cu substanta Riombiconta!t iar suprafetele puternic absorbante cu Ri- ombigrund. In cazul combinarii finisajelor uscate cu finisaje umede, se e"ecuta mai intai cele umede. In principiu, in cazul finisarii peretilor si a planseului, se finiseaza mai intai peretele.
Tencuiala uscata.Drept tencuiala uscata se folosesc panouri de constructie R ! "S de inaltimea incaperii si groase de #$,% mm. &cestea se prind de peretii masivi (de zidarie, de beton nefinisat) cu adeziv pe baza de ipsos. 'encuiala uscata nu se recomanda la uscarea peretilor umezi si nici la imbunatatirea izolatiei fonice sau termice. "entru o etapizare rationala a e(ecutiei se taie de fiecare data panourile necesare finisarii unui perete intreg. nainte de aplicare, instalatiile care se monteaza in grosimea finisa)ului trebuie translatate. Dozele de distributie si intrerupatoarele trebuie asezate la circa $cm distanta fata de perete. "e dosul panourilor taiate (inaltimea * ++h++ incapere minus #%mm) se aplica, precum in desen, adezivul preparat conform retetei (tiparita pe sac). n dreptul ferestrelor, lavoarelor, consolelor, cosurilor etc., panourile trebuie lipite pe intreaga suprafata. Lipirea/pozitionarea.#anourile

pre$azute cu adezi$ se ridica la perete si se bat usor cu ciocanul de cauciuc si bagheta de pozitionare pentru a le aseza $ertical si in acelasi plan. %a pardoseala trebuie sa ramana, gratie unui distantier, un rost de circa &mm (pentru $entilare in timpul prizei). Montarea de panouri Rigips pe straifuri.#entru a compensa greseli mari de planeitate, se lipesc, la distante de '(cm, straifuri de panouri RI)I#S care, in cazul unui suport incapabil de a purta sarcini, trebuie prinse suplimentar in dibluri dispuse la distante de '(cm. #e aceste straifuri, pozitionate $ertical si in acelasi plan, se lipesc panouri RI)I#S (grosime *+,&mm), cu un strat subtire de substanta pentru umplut rosturi Super.
Coaja de dublare pe astereala de lemn "este tot unde, din cauza unei zidarii lipsite de planeitate, a unei tencuieli defectuoase sau a unui schelet portant din lemn e(ecutat gresit, nu se pot prinde panourile R ! "S cu adeziv, acestea (in grosime de #$,% mm) pot fi prinse pe un raster din sipci de lemn, fi(at de perete cu dibluri. ,ai intai se fizeaza cu dibluri si suruburi, sipci de $-./- mm, vertical si in acelasi plan. Defectele de planeitate se rezolva prin intermediul unor distantieri. Daca odata cu finisarea peretelui trebuie imbunatatita si izolatia fonica si termica, intre sipcile asterelii, de perete, se prinde material izolator din fibre minerale. "anourile se prind cu suruburi rapide R ! "S de /% mm. n cazul termoizolarii peretilor e(teriori, pentru evitarea formarii de condens, trebuie incorporata o bariera de vapori (vezi ++indicatii de constructie: protectia termica si umiditatea++). Coaja de dublare independenta 0o)i independente de dublare se realizeaza acolo unde trebuie compensata lipsa de planeitate a zidarieisau unde trebuie introduse instalatiile in spatiul rezultat. Daca in acelasi timp trebuie imbunatatita si izolarea termica si fonica, se introduce, in golul rezultat, materialul izolator din fibre minerale. 0a structura de sustinere pot fi folosite profile metalice 01 %- sau 2%, sau

montanti de lemn 3.3 cm. 4i(area structurii de sustinere si panotarea se e(ecuta ca in cazul peretilor de compartimentare. n cazul termoizolarii peretilor e(teriori, pentru evitarea formariide condens, trebuie incorporata o bariera de vapori (vezi ++indicatii de constructie: protectia termica si umiditatea). Coaja de dublare cu bride de ajustare &ceasta structura se realizeaza pentru compensarea neplaneitatilor si pentru imbunatatirea izolatiei fonice. 0a structura de sustinere pot fi folosite profile metalice 51 %- sau sipci de lemn /-.%-mm. ntera(ul structurii de sustinere masoara 3- cm. ,ai intai se traseaza cu firul de plumb traseul bridelor de a)ustare si se monteaza diblurile. Se insurubeaza sina de a)ustare prevazuta cu banda de etansare pentru racordarea cu peretele, apoi i se indoaie laturile in unghi drept. zolatia se preseaza de perete, iar laturile sinei se indoaie pana la capat. "rofilele de perete 51 sau sipcile de lemn se prind de cleme cu suruburi rapide in pozitie plana si verticala. Sipcile, respectiv profilele introduse in sine, se apasa intre perete si astfel pot fi a)ustate. "e aceasta structura de sustinere, pozitionata plan si vertical, se insurubeaza panouri R ! "S (grosime #$,% mm) cu suruburi rapide Rigips de /% mm, dispuse la distante de $% cm unul de altul. n cazul termoizolarii peretilor e(teriori, pentru evitarea formarii de condens, trebuie incorporata o bariera de vapori.

,$antajele utilizarii placilor din gips-carton#lacile din gips-carton sunt din ce in ce mai utilizate ca material pentru constructii la ni$el international. In interiorul cladirilor, acestea pot fi utilizate pentru a realiza pereti despartitori, ta$ane si podele. .le au un rol foarte important in izolarea acustica si termica, dar si in protejarea impotri$a incendiilor si a umezelii. /ontarea lor este rapida, usoara si la preturi foarte competiti$e. ,u fost proiectate si tipuri specifice de placi din gips-carton pentru suprafete curbe sau ta$ane boltite. #lacile din gips-carton sunt tip sand0ich, compuse dintr-un strat de ipsos intre doua folii de carton, fiind reciclabile in totalitate. #eretii despartitori e"ecutati cu structura metalica si placi din gips-carton sunt cei interiori neportanti, care pot fi realizati si ca pereti simpli sau dubli. #roprietatile acestora pentru locuinte apar din interactiunea dintre structura de sustinere din profile metalice, placarea cu placi din gips-carton si stratul din material izolator introdus in spatiul liber dintre fetele peretelui ($ata minerala de &( mm sau *(( mm). ,cesti pereti suporta diferite incarcari cu obiecte, astfel cu numai doua dibluri uni$ersale sau strapunse poate fi agatat de perete un element de mobilier cu o greutate totala de circa &( !g. #entru incarcari mai mari e"ista suporti speciali. ,$antaje #eretii din gips-carton (sistemele constructi$e uscate) prezinta multe a$antaje pentru utilizatorii lor1 - sunt mai ieftini decat cei realizati prin procedeul de constructie umed2 - fiind $orba de montare uscata, nu a$em o umezeala inutila2 - este mai curata si mai rapida cu &(3 fata de sistemul umed2 - timpul de finisare si curatare este mai redus2 - capacitate de izolare termica si fonica mai buna decat peretii masi$i2 - greutate redusa (+& - &4 !g5mp, fata de peste +(( !g5mp pentru un perete masi$)2 - nu necesita o prelucrare ulterioara, putand fi tapetati sau zugra$iti imediat dupa montare2

- regleaza climatul interior datorita marii capacitati de absorbtie2 - siguranta in e"ploatare $erificata. Sfaturile specialistului /isiunea 6asa #entru a realiza un perete cu protectie fonica sau protectie la foc, este necesara spacluirea tuturor rosturilor dintre placile de gisp carton. #eretele din gips-carton poate fi montat pe o pardoseala uscata, a$andu-se in $edere modificarea calitatii de fonoabsorbtie a peretelui prin transmiterea sunetului prin pardoseala uscata. .lementele de constructie metalice pot fi protejate la foc prin utilizarea placilor speciale de protectie in acest caz, care sunt realizate din ipsos armat cu fibre din sticla. Tencuiala uscata #laca normala standard poate fi lipita direct pe perete realizandu-se un strat de regularizare si de finisaj, o tencuiala uscata a$7nd caracteristica simplitatii si rapiditatii de montaj. ,$antajele sunt e$idente1 se acopera toate neregularitatile peretelui e"istent si se pune perfect in plan creandu-se o omogenizare cu celelalte suprafete din gips carton (pereti si plafoane). #entru a raspunde cat mai detaliat intrebarilor dumnea$oastra, in aceasta sectiune puteti gasi cele mai frec$ente intrebari si raspunsurile tehnice corecte. 8aca intrebarea dumnea$oastra nu se regaseste in aceasta sectiune, $a rugam nu ezitati sa ne contactati la adresa e-mail tehnic9!nauf.ro sau la telefon (+* +:* &; *+ sau fa" (+* +:* &; :(. 6e inseamna prescurtarile ) B, ) BI, ) <, ) <I la placile de gipscarton nauf= #entru o organizare mai usoara a sistemelor, am con$enit utilizarea urmatoarelor con$entii de notare1 #laca ) B - )ips!arton Bauplatte (placa de gipscarton normala) #laca ) BI - )ips!arton Impragniertplatte (placa de gipscarton rezistenta la umezeala) #laca ) < - )ips!arton <euerschutzplatte (placa de gipscarton rezistenta la foc) #laca ) <I - )ips!arton <euerschutzplatte Impragniert (placa de gipscarton rezistenta la foc si umezeala) 6um se clasifica din punct de $edere al claselor de combustibilitate (comportarea la foc)

placile de gipscarton nauf= 6onform 8I> ?*(+, placile de gipscarton nauf sunt produse neimflamabile, clasa ,+ de combustibilitate. 6and se spacluieste cu @niflott si cand cu <ugenfuller= ,mbele materiale de spacluire se intrebuinteaza in acelasi domeniu, pentru splacluirea rosturilor dintre placile de gipscarton. In cazul spacluirii cu nauf <ugenfuller este necesara utilizarea benzii de armare, in timp ce spacluirea cu nauf @niflott nu necesita armare. 6e banda de armare este recomandata pentru spacluirea rosturilor placilor de gipscarton utilizand masa de spaclu nauf <ugenfuller= Se pot utiliza1 banda de armare din hartie, banda de armare din fibra de sticla, sau banda de armare autoaezi$a din fibra de sticla. Se poate fi"a tencuiala uscata pe peretii deja tencuiti= #entru a aplica tencuiala uscata pe un suport de tencuiala e"istenta, aceasta din urma trebuie sa fie uscata, rezistenta, aderenta la stratul suport si trebuie sa nu prezinte desprinderi, e"folieri sau eflorescente. #artile de tencuiala care se desprind, $opseaua $eche si resturile de materiale trebuie indepartate. Se poate fi"a tencuiala uscata pe intradosul scarilor= Sistemul de tencuiala uscata nu se poate e"ecuta pe intradosul scarilor sau ta$ane. ,cestase poate e"ecuta numai pe suprafetele $erticale. Se pot tencui placile de gipscarton= nauf ofera o gama larga de tencuieli, inclusi$ produse folosite la grunduire. Toate aceste produse sunt compatibile cu placile de gipscarton. #entru alte tipuri de tencuieli trebuie intrebat producatorul de tencuiala sau de grunduri daca produsul este compatibil cu placa de gipscarton in cauza. 6are dintre placile de gipscarton nauf se folosesc pentru plafoane si placari de pereti in incaperi mansardate din lemn, care sa aiba rezistenta la foc de :( min (R:()= #entru placari de pereti si plafoane in incaperi mansardate, se pot utiliza placile nauf rezistente la foc () <), sau placile din ipsos armat cu fibra celulozica nauf Aidi0all, in sistemele nauf 8'* si 8'B. 6e tip de perete cu structura metalica se foloseste ca perete despartitor intr-o locuinta= %a acest tip de constructii se poate folosi un perete pe structura metalica simplu placat, cu placi de *+,& sau *& mm grosime, cu termoizolatie din saltele de $ata minerala de min. &( mm (sistemul nauf C***). )rosimea $atei minerale nu trebuie sa depaseasca latimea montantului. In cazul in care se doreste realizarea unui perete despartitor de gipscarton pe structura metalica, la ce distanta trebuie instalate profilele 6C= #rofilele 6C se monteaza la dimensiunea standard de '( cm intera", pentru o placare cu placi de gipscarton de *+,& mm grosime. 8istanta intera" a profilelor 6C se poate

micsora la ?( sau chiar :( de cm, marindu-se astfel rigiditatea peretelui si inaltimea de montaj a acestuia. 6um se monteaza un perete despartitor de baie= %a o placare cu doua randuri de placi, profilele 6C se $or monta la distanta de '( cm intera". #entru un perete simplu placat, profilele se $or monta la distanta de ?( cm intera". In bai si spatii umede se $or folosi placi speciale impregnate antiumezeala () BI). 8aca in interiorul peretelui se $or monta instalatii sanitare, se $or folosi profile corespunzatoare. 6um se monteaza chiu$etele pe un perete cu structura metalica= #entru sustinerea chiu$etei, se foloseste o structura metalica portanta speciala. .lementele de sustinere se inglobeaza in aceasta structura metalica, odata cu montarea ei. #entru chiu$ete se folosesc tra$erse care se fi"eaza pe profilele portante 6C, la inaltimile corespunzatoare. 6e lungime ma"ima are un profil 68= #rofilele 68 au lungimi standardizate, cuprinse intre +'(( mm si ?((( mm. 6are este inaltimea (distanta) minima fata de ta$an la care se poate monta un plafon de gipscarton pe structura metalica= Inaltimea minima de montaj depinde de tipul de suspendare ales. #entru o structura metalica cu profile longitudinale si trans$ersale suprapuse, in functie de elementul de suspendare ales, inaltimea $ariaza intre '( mm (cu element de suspendare directa) si *?;mm (cu element de suspendare rapida) - sistemul nauf 8**+. In cazul utilizarii unei structuri metalice cu profile longitudinale si trans$ersale la acelasi ni$el, inaltimea $ariaza intre :( mm (cu element de suspendare directa) si **; mm (cu element de suspendare rapida) - sistemul nauf 8**:. %a aceste inaltimi se $a adauga grosimea placii de gipscarton. 6and se foloseste elementul de suspendare >onius la plafoanele de gipscarton pe structura metalica= .lementul de suspendare >onius se utilizeaza atunci cand este necesara o fi"are rigida a ta$anului, sau in cazul in care, din diferite considerente, se doreste obtinerea unei inaltimi de montaj mai mari fata de ta$an. 6are este raza minima de curbura pentru o placa de gipscarton de *+,& mm grosime= #lacile de gipscarton de *+,& mm se pot indoi si monta uscat, cu o raza de minim +,;& m. #entru curburi mai mici, cu raze intre *,(( si +,;& m, placile se umezesc in prealabil si apoi se indoaie pe un sablon special confectionat. In acest caz, montajul placilor se $a face dupa uscarea completa a acestora. Se poate monta o pardoseala uscata nauf in bai si bucatarii, ca suport pentru stratul de uzura din placi ceramice= 6u respectarea conditiilor tehnologice de punere in opera, se poate monta o pardoseala uscata nauf in bai si bucatarii. Inainte de aplicarea stratului de uzura, de e". placi ceramice, intreaga suprafata a placilor $a fi etanseizata prin aplicarea unui strat de amorsa

nauf <lachendicht. %a intersectiile dintre perete si pardoseala se $or monta benzi speciale nauf <lachendichtband. #lacajul ceramic $a a$ea dimensiuni de ma"im :(":(cm2 pardoseala uscata nauf nu se $a aplica sub strat de uzura din piatra naturala. Se poate monta un perete de gipscarton cu structura metalica pe o pardoseala uscata= 8atorita greutatii reduse a peretelui de gipscarton, acesta se poate monta fara probleme pe o pardoseala uscata. Totusi, se $a a$ea in $edere modificarea calitatii de fonoabsorbtie a peretelui, prin transmiterea sunetului prin pardoseala uscata. 6um se pot proteja la foc grinzile si stalpii structurali ai unei cladiri= .lementele de constructie metalice (e". grinzi, stalpi) se pot proteja la foc, simplu si rapid, prin utilizarea placilor nauf <ireboard, placi speciale de protectie la foc, pe baza de ipsos armat cu fibre de sticla. Sistemul cu placi nauf <ireboard permite o protectie la foc intre :( si *B( minute, in functie de $arianta de montaj aleasa (sistemul nauf +&). Se pot utiliza placi de gipscarton impregnate antiumezeala ()B I) in spatii cu umiditate ridicata (e". bai publice)= In acest tip de spatii nu se poate utiliza nici un material pe baza de ipsos. Aa recomandam folosirea in aceste spatii a placilor de ciment ,Duapanel 6ement Board Indoor, care au fost special create pentru utilizarea in spatii cu umiditate ridicata ca bai publice, piscine, dusuri. .ste necesara spacluirea rostului la primul rand de placi de gipscarton in cazul placarii cu doua sau mai multe straturi= #entru a realiza un perete cu protectie fonica sau protectie la foc, este necesara spacluirea tuturor rosturilor dintre placile de gisp carton. 8e ce este necesara aplicarea unui strat de grund inaintea operatiunii de tencuire= Straturile suport pentru tencuieli au proprietati diferite, in functie de materialele din care sunt alcatuite. ,ceste proprietati influenteaza in mod direct calitatea finita a tencuielii, si de aceea este necesara corectarea lor in functie de natura particulara a fiecarui suport. 8e e"emplu, un suport cu capacitate mare de absorbtie, peste care se aplica o tencuiala fara grund prealabil, $a absorbi apa din tencuiala accelerand procesul de uscare peste limita parametrilor materialului aplicat, conducand in final la aparitia fisurilor in tencuiala. @n suport friabil, prafos, este impropriu aplicarii tencuielii2 fara aplicarea prealabila a unui grund care sa actioneze ca stabilizator al suprafetei, ar fi necesara indepartarea si refacerea suportului, ceea ce ar duce la un timp de e"ecutie mai mare si implicit la marirea costurilor de e"ecutie. @n alt caz foarte des intalnit, este suportul din beton si suprafetele din materiale neabsorbante, unde este necesara tratarea cu un grund care sa asigure aderenta stratului de tencuiala. 8e aceea $a recomandam ca, inainte de aplicarea unei tencuieli, sa consultati fisele tehnice ale produsului si sa utilizati grundul indicat in functie de natura suportului. <inisarea peretilor E

6u panourile RI)I#S peretii peretii e"istenti pot fi finisati prin tehnica de e"ecutie uscata. 6aracteristicile acestora pri$ind izolarea fonica si termica pot fi imbunatatite in combinatie cu materialele izolatoare corespunzatoare. Se pot distinge urmatoarele tehnici de lucru1 procedeul tencuirii uscate, in care panourile se monteaza cu adezi$i pe un suport masi$ (caramida, beton, b.c.a.)2 procedeul montarii panourilor pe structuri proprii, de obicei in cazul suporturilor lipsite de capacitate portanta. In primul caz, suportul trebuie sa fie stabil, plan, protejat de umiditatea produsa prin capilaritate sau de fenomenele meteorologice si sa nu fie inghetat. Trebuie indepartate resturile de mortar sau de beton, ceara si uleiurile folosite la decofrare. Betonul proaspat, inca umed, trebuie lasat sa se usuce. Suprafetele netede (betonul) trebuie pre-tratate cu substanta Ri- ombiconta!t iar suprafetele puternic absorbante cu Ri- ombigrund. In cazul combinarii finisajelor uscate cu finisaje umede, se e"ecuta mai intai cele umede. In principiu, in cazul finisarii peretilor si a planseului, se finiseaza mai intai peretele. Tencuiala uscata.8rept tencuiala uscata se folosesc panouri de constructie RI)I#S de inaltimea incaperii si groase de *+,& mm. ,cestea se prind de peretii masi$i (de zidarie, de beton nefinisat) cu adezi$ pe baza de ipsos. Tencuiala uscata nu se recomanda la uscarea peretilor umezi si nici la imbunatatirea izolatiei fonice sau termice.#entru o etapizare rationala a e"ecutiei se taie de fiecare data panourile necesare finisarii unui perete intreg. Inainte de aplicare, instalatiile care se monteaza in grosimea finisajului trebuie translatate. 8ozele de distributie si intrerupatoarele trebuie asezate la circa +cm distanta fata de perete. #e dosul panourilor taiate (inaltimea F GhG incapere minus *&mm) se aplica, precum in desen, adezi$ul preparat conform retetei (tiparita pe sac). In dreptul ferestrelor, la$oarelor, consolelor, cosurilor etc., panourile trebuie lipite pe intreaga suprafata.

%ipirea5pozitionarea.#anourile pre$azute cu adezi$ se ridica la perete si se bat usor cu ciocanul de cauciuc si bagheta de pozitionare pentru a le aseza $ertical si in acelasi plan. %a pardoseala trebuie sa ramana, gratie unui distantier, un rost de circa &mm (pentru $entilare in timpul prizei). /ontarea de panouri Rigips pe straifuri. #entru a compensa greseli mari de planeitate, se lipesc, la distante de '(cm, straifuri de panouri RI)I#S care, in cazul unui suport incapabil de a purta sarcini, trebuie prinse suplimentar in dibluri dispuse la distante de '(cm. #e aceste straifuri, pozitionate $ertical si in acelasi plan, se lipesc panouri RI)I#S (grosime *+,&mm), cu un strat subtire de substanta pentru umplut rosturi Super.

6oaja de dublare pe astereala de lemn #este tot unde, din cauza unei zidarii lipsite de planeitate, a unei tencuieli defectuoase sau a unui schelet portant din lemn e"ecutat gresit, nu se pot prinde panourile RI)I#S cu adezi$, acestea (in grosime de *+,& mm) pot fi prinse pe un raster din sipci de lemn, fi"at de perete cu dibluri. /ai intai se fizeaza cu dibluri si suruburi, sipci de +(5:( mm, $ertical si in acelasi plan. 8efectele de planeitate se rezol$a prin intermediul unor distantieri. 8aca odata cu finisarea peretelui trebuie imbunatatita si izolatia fonica si termica, intre sipcile asterelii, de perete, se prinde material izolator din fibre minerale. #anourile se prind cu suruburi rapide RI)I#S de :& mm. In cazul termoizolarii peretilor e"teriori, pentru e$itarea formarii de condens, trebuie incorporata o bariera de $apori ($ezi Gindicatii de constructie1 protectia termica si umiditateaG).

6oaja de dublare independenta 6oji independente de dublare se realizeaza acolo unde trebuie compensata lipsa de planeitate a zidarieisau unde trebuie introduse instalatiile in spatiul rezultat. 8aca in acelasi timp trebuie imbunatatita si izolarea termica si fonica, se introduce, in golul rezultat, materialul izolator din fibre minerale. 6a structura de sustinere pot fi folosite profile metalice 6C &( sau ;&, sau montanti de lemn '5' cm. <i"area structurii de sustinere si panotarea se e"ecuta ca in cazul peretilor de compartimentare. In cazul termoizolarii peretilor e"teriori, pentru e$itarea formariide condens, trebuie incorporata o bariera de $apori ($ezi Gindicatii de constructie1 protectia termica si umiditatea).

6oaja de dublare cu bride de ajustare ,ceasta structura se realizeaza pentru compensarea neplaneitatilor si pentru imbunatatirea izolatiei fonice. 6a structura de sustinere pot fi folosite profile metalice @C &( sau sipci de lemn :(5&(mm. Intera"ul structurii de sustinere masoara '( cm. /ai intai se traseaza cu firul de plumb traseul bridelor de ajustare si se monteaza diblurile. Se insurubeaza sina de ajustare pre$azuta cu banda de etansare pentru racordarea cu peretele, apoi i se indoaie laturile in unghi drept. Izolatia se preseaza de perete, iar laturile sinei se indoaie pana la capat. #rofilele de perete @C sau sipcile de lemn se prind de cleme cu suruburi rapide in pozitie plana si $erticala. Sipcile, respecti$ profilele introduse in sine, se apasa intre perete si astfel pot fi ajustate. #e aceasta structura de sustinere, pozitionata plan si $ertical, se insurubeaza panouri RI)I#S (grosime *+,& mm) cu suruburi rapide Rigips de :& mm, dispuse la distante de +& cm unul de altul. In cazul termoizolarii peretilor e"teriori, pentru e$itarea formarii de condens, trebuie incorporata o bariera de $apori. ,$antajele produselor RI)I#S pe baza de ipsos

#rotejeaza mediul. #anourile RI)I#S sunt formate dintr-un miez de ipsos marginit de doua fete laterale din carton special, de calitate superioara. Ipsosul este lipsit de miros si nu contine sau produce substante daunatoare sanatatii. 6alitatile e"ceptionale ale materialului de constructie care este ipsosul sunt completate de tehnici de preparare si de productie ecologice. ,u calitati de climatizare.8atorita continutului mare de macropori din miezul de ipsos, panourile RI)I#S sunt indicate mai ales pentru reglarea umiditatii atmosferice a interioarelor. /aterialele de constructie cu un cuntinut ridicat de macropori pot acumula temporar umiditatea, pe care o cedeazH atunci cand aerul interioarelor se usuca. ,stfel, aceste materiale au un efect de reglare a climatului interior. >u ard.Rolul de bariera protectoare impotri$a incendiilor al panourilor RI)I#S este determinat in esenta de structura miezului de ipsos. Ipsosul contine circa +(3 apa incorporata in cristale ceea ce corespunde, in cazul unei grosimi de panou de &mm, unei cantitati de apa de circa :l5mp. In caz de incendiu, aceasta apa actioneaza impotri$a focului ca un fel de GapaG incorporata in constructie. Sunt confortabile./aterialele de finisare ale interioarelor influenteaza starea de confort a locuitorilor. /aterialele de constructie si de finisaj care au conductibilitatea termica redusa (de e"emplu lemnul, ipsosul) sunt percepute drept calde si placute. /aterialele de constructie si finisaj din ipsos, ca panourile RI)I#S, maresc senzatia de confort general. Sistemele Rigips

.conomisesc costuri si timp. Sistemele RI)I#S ofera solutii de e"ecutie economice si de calitate, pentru toate spatiile, incepand cu amenajarea subsolurilor si terminand cu cea a podurilor. Structuri usoare de amenajare, ele reduc sarcina la care sunt supuse elementele de constructie portante. Instalatiile pot fi e"ecutate in mod economic in spatiul liber din interiorul peretilor de compartimentare. In plus, tehnica de lucru uscata reduce timpul de e"ecutie si permite ca spatiile astfel amenajate sa fie folosite imediat dupH incheierea e"ecutiei. Sunt termoizolante.6oordonatele noastre geografice nu se numara printre cele care desemneaza zone ale pamantului rasfatate de soare. 8e aceea, o izolare termica optima nu

este un lu", ci un factor esential pentru o locuire sanatoasa. Sistemele de RI)I#S confera o termoizolare economica intregii cladiri. Sunt fonoizolante.Sistemele RI)I#S ofera o fonoizolatie e"ceptionala. Structurile formate din doua coji elastice, in sens acustic (panourile RI)I#S), reduc in mod eficient energia fonica, prin $ibratia acestor coji. Stratul de aer si straturile izolante (fibre minerale) absorb restul de energie fonica. Sunt rezistente.8e structurile RI)I#S pot fi prinse, cu mijloace adec$ate, orice fel de obiecte - oriunde si in perfecta siguranta. In functie de tip si de greutate, sunt puse la dispozitie carlige si dibluri de diferite forme. Sarcinile mari pot fi fi"ate durabil prin masuri constructi$e simple.