Sunteți pe pagina 1din 30

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE ALIMENTARA SI A


MEDIULUI

PROIECT

Parcul National Calimani

AUTOR:

DOBRE FABIAN-IONUT
ANUL IV, SERIA C, GRUPA 1356
Specializare Mediu

Introducere
Munii Climani reprezint o individualitate geologic bine conturat, datorat n principal
prezenei masive a rocilor eruptive care creeaz aspecte peisagistice deosebite, inclusiv cratere ale
vechilor vulcani. Existena unor ntinse suprafee de ecosisteme naturale, abundena zmbrului i a
jneapnului, prezena cocoului de mesteacn au fost obiectivele principale ale crerii acestui parc.
Rezervatia de Jnepenis cu Pinus cembra se ntinde pe o suprafat de 384,2 ha. n afar de
peisaj, rezervatia prezint o deosebit important stiintific prin aceea c aici se gseste un arboret
natural n amestec intim de molid si zmbru, unic n tar si foarte rar n Europa.
Rezervatia 12 Apostoli adposteste multe figuri zoomorfe si antropomorfe, sculptate de
intemperii n decursul vremurilor, constituite din fragmente de lav cimentat.
Unicitatea Parcului National Climani o confer si incinta fostei Exploatri Miniere Climani
a crei peisaj selenar pierde pe zi ce trece n lupta sa cu natura, vegetatia din zon acaparnd aici,
treptat, metru cu metru dezastrul natural produs de inconstienta uman.
Parcul National Calimani adaposteste fauna si flora salbatica din partea superioara a calderei
Muntilor Calimani, cel mai extins masiv vulcanic din tara. Versantii au aspecte foarte variate
Negoiu Unguresc Pietrosul, cu relief alpin total deosebit n comparatie cu restul lantului vulcanic,
reprezinta partea cea mai importanta a Calimanului , o creasta cu o lungime de peste 4 km,si cu
naltimile cele mai mari (Vf. Pietrosul 2100, vf. Negoiu Unguresc 2081m), vf. Pietricelul (1993
m), un con solitar, este ultimul component vulcanic din zona nalta a Calimanului. Spre est, se
desfasoara vf. Retitis (2021 m), Bradul Ciont (1899 m) si plaiurile Voievodesei (1861 m) care fac
legatura cu Calimani Izvor (2031 m ) si Calimanul Cerbului (2013 m). Catre nord-vest, Pietrosul se
continua prin vf. Maieris (1885 m), vf. Tamau (1861 m), Pietrele Rosii (1705 m), vf. 12 Apostoli
(1760 m), vf. Lucaciu (1770 m).
Izvoarele limpezi, cu apa foarte rece, bogata n substante minerale, si croiesc drum prin roca
vulcanica, urmnd un traseu radial din si nspre caldera. Singurul lac din Calimani este Iezerul
Retitis (Rezervatia Lacul Iezer din Calimani), format prin baraj natural si de unde si aduna apele
prul Puturosul.
Pornind din vale, n interiorul parcului, ntlnim ecosisteme forestiere diferite: paduri de
amestec de molid si fag n defileul Muresului, paduri de molid n bazinul Neagra, paduri de
molid n amestec cu zmbru (Rezervatia stiintifica), jnepenisuri si ienuparete, iar la peste 1900 m,
pajistile alpine. Vara, florile viu colorate nsufletesc pasunile nalte.
Iernile lungi, bogate n zapada, geroase, fac de neuitat climatul de aici. Zapada domina
peisajul ncepnd din luna noiembrie si pna n aprilie-mai. Verile, relativ caldute, dau ragazul
necesar naturii sa renasca. Fie n cooperare sau n competitie, animalele si plantele s-au adaptat
acestui tip de climat, etalnd diferite cai de supravietuire si perpetuare.

Capitolul 1
Evaluare potentialului ecoturistic
1. Potentialul natural
1.1
Localizarea si accesibilitatea

Parcul acoper aproape n ntregime masivul muntos Climani care este situat n partea nordvestic a grupei centrale a Carpailor Orientali, ntre cursul superior al Mureului i depresiunea
Dornelor. Administrativ, se afl pe teritoriul judeelor Suceava, Mure, Harghita i BistriaNsud.
Accesul n acest parc naional este facilitat de prezena unor drumuri i ci ferate importante
situate la periferia sa. Astfel, dinspre sud se poate urca n masiv pornind din localitile Rstolia,
Lunca Bradului, Ciobotani, Climnel Sau Toplia (prin locul La Monument) situate n lungul
Mureului. Principalul punct de plecare din nord este staiunea Vatra Dornei sau una dintre
localitile nvecinate: Poiana Negrii, aru Dornei-Gura Haitii sau Poiana Stampei-Dornioara i
Prin Colibia (dinspre vest).

1.2

Relief
Munii Climani sunt cei mai nali (2.102 m n vf. Pietrosu) i masivi din cadrul lanului
vulcanic romnesc i sunt alctuii n special din andezite, rezultate n urma a dou faze eruptive
majore. Acestea au imprimat trsturile de baz ale masivului: un platou vulcanic dominat de
caldera Climani, cu vizibile urme ale vechilor cratere. n urma proceselor de nghe-dezghe au
aprut la baza unor versani adevrate mri de pietre. Ghearii montani i-au lsat amprenta prin
forme mai puin expresive: fenomene periglaciare, pe versantul nordic al Reiiului, Pietrosului i
pe flancul vestic al Bistriciorului. Prin eroziune difereniat au luat natere forme de relief
interesante: stncile uriae Pietrele Roii i 12 Apostoli, stncile din jurul vrfurilor Tihu
(Nefertiti) i Ciungetu. Vulcanocarstul este prezent att prin forme de suprafa (lapiezuri,
alveole etc.), ct i prin forme de interior (grotele luanei, palatul de ciocolat cu forme de scurgere
limonitice), dar care au fost complet distruse prin exploatarea sulfului n carier (n muntele
Negoiul Romnesc).
1.3

Clima
La altitudini de peste 1.700 m sunt specifice temperaturi medii anuale mai mici de 0 oc i
precipitaii de peste 1.000 mm/an. Iernile sunt geroase i lungi, iar stratul de zpad persist pe
alocuri chiar 200 zile/an. La altitudini mai mici temperaturile medii anuale ajung pn la 6 oc,
pentru ca precipitaiile s scad pn la 700 mm/an.
1.4

Hidrografie
Rurile care i au izvoarele n munii Climani sunt tributare Bistriei (Bistricioara, Dorna,
Neagra etc.), Mureului (Toplia, Ilva, Rstolia etc.) i Someului Mare (Bistra, Budacu, Brgu).
Exist un singur lac (Iezerul Climanilor) i cteva mlatini.
1.5

Biodiversitate
1. Animale
Parcul National Calimani detine si pe plan faunistic un rol nsemnat n conservarea unor
specii valoroase si n asigurarea unor ecosisteme sanatoase care sa permita refacerea faunei de alta
data. Deocamdata nu se cunosc studii dedicate n ntregime masivului Calimani, legate de fauna
acestei zone. Totusi, studiile realizate de institutul de cercetari biologice cluj (1974), institutul de
cercetari biologice si universitatea bucuresti (1994), contin date si despre fauna muntilor Calimani.
-

Vertebrate
Fauna cuprinde specii adaptate climatului din zona montana. Clasa Amphibia este
reprezentata de 8 specii, iar dintre reptile au fost identificate 5 specii.
In urma observatiilor facute n teren, s-au identificat 68 specii de pasari n bazinul dornelor.
Datele furnizate de grupul milvus pentru tot masivul Calimani, indica 108 specii, din care 25
mentionate n anexa i a directivei pasari.
Dintre mamifere, n parc vietuiesc 8 specii de carnivore, 3 de ungulate, 4 de rozatoare, 3 de
insectivore si doua de chiroptere.
-

Nevertebrate
Varietatea habitatelor ofera adapost pentru numeroase specii de animale.
Dintre nevertebrate, foarte bine au fost studiate microartropodele edafice, n special
Oribatida, Gamesida Acarina si Collembola Insecta. Astfel, n padurile de limita si tufarisurile

subalpine, au fost identificate 236 specii de microartropode edafice, din care 104 apartinnd ord.
Oribatida, 57 ord. Gamasida si 75 ord. Collembola.
Dintre insectele pterigote, au fost observate 31 plecoptere, 36 coleoptere, pentru celelalte nu
s-au gasit mentionari n literatura.
2. Plante
Substratul geologic al muntilor Calimani, care-i situeaza printre cei mai reprezentativi munti
vulcanici de la noi din tara, a imprimat florei si vegetatiei sale particularitati dintre cele mai
specifice pentru masivele vulcanice.
Cu toata bogatia si diversitatea lor floristica care-i caracterizeaza, ei au ramas putin cercetati
sub aspect botanic. Motivul cel mai de seama care a mpiedicat pe botanisti sa efectueze cercetari
mai sistematice n acesti munti este salbaticia lor.
Primele explorari botanice n acesti munti au fost ntreprinse de E. Pop (1949), cu ocazia
cercetarii mlastinilor existente n acest masiv. Mai trziu au efectuat cercetari n acesti munti si alti
botanisti dintre care amintim pe: Csuros St. (1951), Ratiu C. (1970), Coldea Gh. (1973), Mititelu,
si recent Manoliu Al. (1985,1989,1994), Bartok K., Hohn M. (1996), Horeanu Cl. (1997).
De asemenea, s-au mai efectuat o serie de studii care au inclus si capitole de flora si fauna
(Institutul de Cercetari Biologice Cluj-1974, institutul de cercetari biologice Bucuresti,
Universitatea Bucuresti- 1994).
-

Ferigi
n locurile cu mai multa umezeala, umbroase, si etaleaza frunzele penate, ferigile,
considerate de specialisti, plante inferioare. Acestea sunt raspndite n toata lumea si cuprind n jur
de 2000 de specii. Ferigile sunt definite ca plante vasculare care nu produc samnta, dar se
reproduc prin spori care initiaza o alternanta de generatii.
n parcul national Calimani au fost identificate 42 specii de ferigi apartinnd :
- ord. Lycopodiales cu o familie (Lycopodiaceae) si 2 genuri (Huperzia, Lycopodium);
- ord. Equisetales cu o familie si un gen (Equisetaceae Equisetum);
- ord Ophyoglossales cu o familie si doua genuri (Ophyoglossaceae Ophyoglossum si
Otrychium);
- ord. Polypodiales cu 6 familii ( Aspleniaceae - Asplenium, Aspidiaceae - Dryopteris,
Polystichum, Woodsia , Athyriaceae Athyrium, Cystopteris, Matteuccia, Phyllitis, Polypodiaceae
- Polypodium, Pteridiaceae - Pteridium, Blechnaceae - Blechnum).
-

Muschi
Cercetarile privind Briofitele (Gh. Mihai) au scos n evidenta 104 specii de muschi
apartinnd la familiile:
Din clasa Hepaticae - Marchantiaceae, Blasiaceae, Plagiochilaceae, Nardiaceae,
Lophoziaceae, Lophocoleaceae, Marsupellaceae, Scapaniaceae, Chephalziellaceae,
Lepidoziaceae, Ptillidiaceae;
Din clasa Musci Andreaeaceae, Polytrichaceae, Diphysciaceae, Georgiaceae,
Sphagnaceae, Dicranaceae, Ditrichaceae, Fissidentaceae, Pottiaceae, Encalyptaceae,
Grimmiaceae, Splachnaceae, Bryaceae, Mniaceae, Bartramiaceae, Hedwigiaceae,
Leskeaceae, Thuidiaceae, Amblystegiaceae, Brachyteciaceae, Entodontaceae,
Plagiotheciaceae, Hypnaceae, Rhytidiaceae Si Hylocomiaceae.

Ca specii importante pentru sit, pot fi amintite Gymnomitrium Conncinatum (Lightf.) Corda,
Bazzania Tricrenata (wahl.) Trev., Ptilidium Ciliare Hampe, Crimmia Incurva Schwaegr., Taylaria
Serrata.
-

Licheni
Precedentul cercetarilor referitoare la flora lichenologica din muntii Calimani dateaza din
prima jumatate a secolului xx.
n prezent se cunosc 96 specii, 2 subspecii, 8 varietati si 9 forme de licheni cuprinse n
conspectul floristic. Acestea apartin la urmatoarele familii: fam Caliciaceae, fam.
Sphaerophoraceae, fam. Chrysothricaceae, fam. Thelotremaceae, fam. Diploschistaceae, fam.
Collemaceae, fam. Pannariaceae, fam. Stictaceae, fam. Peltigeraceae, fam. Lecidiaceae, fam.
Cladoniaceae, fam. Umbelicariaceae, fam. Pertusariaceae, fam. Lecanoraceae, parmeliaceae, fam.
Usneaceae si fam. Physciaceae.
Dintre speciile rare pentru flora lichenologica a tarii pot fi enumerate: Coniocybe Gracilenta,
Peltigera Spuria, Pertusaria Dactylina, Usnea Pendulina si Fyscia Muscigena
-

Arbori
Parcul se ntinde n cea mai mare parte n zona subalpina, o zona cu mari tensiuni si
interferente ecologice, unde vegetatia naturala are o valoare deosebita pentru diminuarea
incisivitatii factorilor limitatori. Aici se pune cu acuritate problema conservarii ecosistemelor
forestiere ce constituie centura de siguranta a tuturor ecosistemelor aflate n aval, bariera verde
interpusa n calea vnturilor reci si uscate, avalanselor si torentilor.
Substratul geologic al muntilor Calimani a imprimat florei si vegetatiei sale particularitati
dintre cele mai specifice pentru masivele vulcanice. Deoarece vegetatia actuala prezinta o zonare
n deplina concordanta cu geomorfologia masivului, se pot caracteriza asociatiile vegetale, pe etaje
de vegetatie.
O asociatie floristica tipica din acesti munti, care are o raspndire zonala si care constituie de
altfel un etaj de vegetatie aparte - etajul molidului - , este asociatia Luzulo-Piceaetum. Ea se
ntlneste frecvent n acest masiv ncepnd de la 1000 m altitudine. Solurile pe care vegeteaza sunt
brune acide podzolite. Specia edificatoare pentru aceste cenoze este picea abies. Ea formeaza, cu
mici exceptii, la zonele de contact cu fagetele, stratul arborescent al cenozelor. Stratul arbustiv e
slab reprezentat, exceptnd statiunile catre limita superioara unde ajung n contact cu jnepenisurile.
Stratul ierbos e nchegat, un rol important detinnd speciile acidofile: Vaccinium Myrthillus,
Lycopodium Selago, Deschampsia Flexuosa, Luzula Silvatica, Oxalis Acetosella. Alaturi de
acestea, se ntlnesc si alte specii nemorale: Soldanella Montana, Homogyne Alpine, Campanula
Abietina, Hieracium Transsilvanicum, Dryopteris Austriaca, Anemone Nemorosa.
La limita superioara a zonei forestiere, ntre 1700-2000 m altitudine, vegetatia o formeaza
tufarisurile de jneapan (Pinus Mugo) si ienupar (Juniperus Nana). Ele ocupa suprafete mari, att pe
versantii abrupti, ct si pe platouri. Asociatia cea mai reprezentativa este cea de jneapan ,
cunoscuta sub numele de Pinetum Mugi Carpaticum. n compozitia sa floristica intra, pe lnga
jneapan, Pinus Cembra (zmbru), Sorbus Aucuparia (scorus), Juniperus Nana (ienupar pitic),
Rhododendron Mirtifollium ( bujor de munte), Vaccinium Myrthillus (afin), Vaccinium Vitisidaea (merisor), Calamagrostis Vilosa, Lycopodium Alpinum, Soldanella Montana.
O alta asociatie este cea formata de Alnus Viridis si Salix Silesiaca. Ea populeaza de regula
stncariile abrupte, umede, precum si marginea praielor din etajul subalpin.

Ierburi
n urma studiilor realizate de biologi romni si straini, din 1900 si pna n ultimii ani, au fost
mentionate 1004 specii de plante vasculare din care arborii si arbusti sunt n inferioritate ca numar
de specii, n favoarea plantelor ierboase.
-

Speciile rare
Bupleurum longifolium, Cephalanthera Longifolia, Epipactis Atrorubens, Epipactis
Helleborine, Festuca Porcii, Festuca Carpatica, Gentiana Punctata, Gymnadenia Odoratissima,
Listera Cordata, Listera Ovata, Luzula Pallescens, Filipendula Ulmaria, Geranium Sylvaticum,
Melampyrum Saxuosum, Minuartia Verna, Orchis Ustulata, Pedicularis Exaltata, Phyteuma
Tetramerum, Phyteuma Wagneri, Platanthera Bifolia, Pleurospermum Austriaca, Potentilla
Tabernaemontani, Ranunculus Carpaticus, Salix Bicolor, Scorzonera Purpurea, Senecio Aquaticus,
Barbareifolius, Senecio Fluviatilis, Soldanella Montana, Thymus Comosus, Thymus Glabrescens,
Traunsteineria Globosa, Trifolium Lupinaster, Trollius Europaeus;
-

Plante vulnerabile
Angelica Archangelica si Viola Dacica;

Plante endemice din carpati


Centaurea Phrygia, Dyanthus Tenuifolius si Hepatica Transsilvanica.

3. Ciuperci
- Macromicete
Solul acid ct si speciile lemnoase care n dezvoltarea lor au nevoie de ciuperci micorizante,
fac posibila cresterea si raspndirea unor specii cum ar fi Boletus Edulis Bull, Calocera Viscosa,
Chroogomphus Rutilus, COLLYBIA Tuberosa, Cortinarius Camphoratus, Cortinarius Croceus,
Cortinarius Paleaceus (weinm.) Fr., Crepidotus Applanatus (pers.) P. Kumm., Fomitopsis Pinicola,
Gymnopilus Penetrans, Hydnum Repandum, Hygrophorus Olivaceoalbus, Lactarius Deterrimus
Grger, Lactarius Lignyotus, Lactarius Rufus, Lactarius Turpis, Lycogala Epidendrum,
Lyophyllum Connatum, Rozites Caperatus, Russula Emetica, Russula Nauseosa, Suillus Plorans,
dar si specii ale genului Amanita.
-

Micromicete
Dintre studiile realizate asupra micromicetelor, se remarca cercetarile realizate de
constantineanu, negrean si, mai recent, manoliu. Acesta din urma cuprinde n studiile sale,
elemente de ecologie, cum ar fi cele n molidisuri de vrste diferite, n unele asociatii vegetale, sau
n padurile de limita si tufarisurile subalpine si alpine.
O data cu aceste cercetari, au fost identificate : 5 specii din Mastigomycotina apartinnd la 2
familii ( Albuginaceae, Peronosporaceae);
54 din Ascomycotina apartinnd la 19 familii (Erzsiphaceae, Polystigmataceae,
Diasporthaceae, Diatrypaceae, Amphisphaeriaceae, Dothideaceae, Mycosphaerellaceae,
Venturiaceae, Botryosphaeriaceae, Pleosporaceae, Hysteriaceae, Rhytismataceae,
Phacidiaceae, Dermateaceae, Orbiliaceae, Mollisiaceae, Dasyscypheae, Hyalsscyphaceae,
Pezizaceae);
44 din Basidiomycotina apartinnd la 3 familii (Melampsoraceae, Pucciniaceae,
Ustilaginaceae);

61 din Deuteromycotina apartinnd


Sphaeropsidaceae, Melanconiaceae).

la

familii

(Moniliaceae,

Dematiaceae,

2. Indicele Atractivitate Turistica


Localizare si accesibilitate - 3
Relief - 5
Clima - 3
Hidrografie - 3
Biodiversitate - 4
Ia= LA*0.2+R*0.4+C*0.1+H*0.1+B*0.2
Ia=3*0.2+5*0.4+3*0.1+3*0.1+4*0.2
Ia=4

Capitolul 2
Analiza circulatiei turistice
1. Analiza circulatiei turistice
Tabel 1

An

Turisti romani

Turisti straini

2001
2002
2003
2004
2005

11700
12000
12150
12750
12950

6700
8950
10450
11750
13050

Tabel 2
IM TR =
IM TS =

IA TR IA TS
95,00
102,56
101,25
104,94
101,57

125,00
133,58
116,76
112,44
111,06

1,06
19,77

Observatii
Se poate observa faptul ca zona prezinta mai mult interes pentru turistii straini decat cei romani.
2. Proiectarea taxei de acces
9

TR = 1,5 + 20% in anii 3,5,7,9


TS = 5 + 10% in anii 3,5,7,9
3. Estimarea veniturilor
a) Stabilirea taxei de acces pentru fiecare an
Tabel 3
Perioada

Turisti romani

Turisti straini

[0;2]
[3;4]
[5;6]

1,5
1,8
2,16

5
5,5
6,05

[7;8]

2,592

6,655

[9;10]

3,1104

7,3205

b) Stabilirea numarului de turisti potentiali


Tendintele identificate , precum si previziunile oficiale privind dinamica turismului in
Romania permit apreciaerea unei cresteri viitoare a circulatiei turistice astfel:
In urmatorii 10 ani numarul turistilor romani va creste anual cu 2%, iar numarul turistilor
straini va continua sa creasca dar cu o rata din ce in ce mai mica plecand de la 15% in anul 1 fata
de anul 0 (2005), si scazand in fiecare an cu 1 % fata de anul precedent
c) Estimarea veniturilor anuale si totale
Tabel 4
An
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012

TTR
1,5
1,5
1,5
1,8
1,8
2,16
2,16
2,592

TR
11700
11934
12173
12416
12664
12918
13176
13440

VAR
17550
17901
18259
22349
22796
27902
28460
34836

TTS
5
5
5
5,5
5,5
6,05
6,05
6,655

TS
6700
7705
8783,7
9925,6
11117
12339
13573
14795

2013

2,592

13708

35532

6,655

15979

2014

3,1104

13983

43491 7,3205

17097

Total =

VAS
33500
38525
43919
54591
61142
74654
82119
98461
10633
8
12516
0

VA
51050
56426
62178
76940
83938
102556
110580
133296
141870
168651
987484

10

Capitolul 3
Calcularea costurilor proiectate pentru amenajari
Sezonalitatea circulatiei turistice nu este foarte puternic. Structurile turistice vor fi
proiectate pentru un numr maxim de 4000 de turiti/luna respectiv 130 de turiti/zi.
3.1 Structuri de cazare
1. Adposturile vor fi amplasate in patru locaii:
o Rezervaia de Jnepeni
o Rezervaia 12 Apostoli
o Versantul vestic al Pietrosului
o Versantul vestic al Bistriciorului
n fiecare locaie se vor amplasa cte doua refugii.
n fiecare an se amenajeaz cate o locaie n ordinea menionat iar renovarea acestora se va
face in 5 ani de la construire.
2. Amenajarea de locuri de campare
Pe vrful Pietrosu si Nefertiti se vor amenaja cte 2 locuri de campare a cate 100 m 2
fiecare. Acestea vor fi renovate in 5 ani.
3. Blocuri de toalete
n fiecare locaie se vor amenaja cate 2 blocuri de toalete, acestea fiind renovate tot dupa 5
ani.
4. Cafenea
Vor fi construite 2 cafenele. Una va fi plasat n adpostul din Rezervaia Jnepeni iar a 2-a
n cel din Rezervaia 12 Apostoli. Cea din Rezervaia Jnepeni se va amenaja n anul 2005 iar cea
din Rezervaia 12 Apostoli va fi amenajat in anul 2010.
n fiecare cafenea se vor instala cate un congelator si o instalaie electric solar.
Renovarea cafenelelor se va face dup 5 ani. Tot dup 5 ani congelatorul i instalaia se vor
nlocui.
5. Magazinul artizanal
In al 2-lea an va fi construit un magazin artizanal in rezervaia Jnepei. Acesta va fi renovat
dup 5 ani.

11

Activitate

Adapost
refugiu

Locuri
campare

Blocuri de
toalete

Cafenea

Cantitate
(mp)
Valoare
()
Renovare
()
Cantitate
(mp)
Valoare
()
Renovare
()
Cantitate
(nr)
Valoare
()
Renovare
()
Cantitate
(nr)
Valoare
()
Renovare
()

2005

2006

2007

2008

100

100

100

100

1600

1600

1600

1600

200

200

200

200

2000

2000

2000

2000

3200

3200

3200

3200

2009

5500

5500

2010

2011

2012

2013

320

320

320

320

400

400

400

400

640

640

640

640

1100

2014

1100

Tabel 5

12

Congelator
instalatie
de
incalzire

Cantitate
(mp)
Valoare
()

11400

11400
13

solare

Magazin
artizanal

nlocuire
()

11400

Cantitate
(nr)
Valoare
()
Renovare
()

11400

1
5200
1020

ntreinere

1185

615

340

340

845

693

123

68

68

625

Total

24885

12915

7140

7140

17745

14553

2583

1428

1428

13125

14

3.2.

Facilitai turistice auxiliare;

1. Parcri auto
n fiecare an se va amenaja cte o parcare cu o capaciate de 30 de autovehicule, pe rand,
n fiecare din urmtoarele locaii:
o O parcare dubla (60 locuri) va fi amenajata in partea de acces sudic dinspre
Rstolia, Lunca Bradului, Ciobotani, Climnel sau Toplia (prin locul La
Monument) situate n lungul Mureului. In primul an va fi facuta prima parte a
parcarii (30 locuri) iar n al doilea an vor fi amenajate restul de 30 de locuri.
o 30 de locuri de parcare vor fi amenajate in partea de acces nordic pe traseul ce
porneste de la Vatra Dornei.
o Alte 30 de locuri vor fi amenajate n partea de acces vestic pe traseul ce porneste de
la Colibia.
2. Amenajarea aleilor
n fiecare dintre cele 4 locaii vor fi amenajati 300 m de alei pentru evitarea deteliorrii
solului. Costurile de intreinere se vor calcula pornind din al 4-lea an.
3. Belvedere
In anul 2005 va fi amenajat un punc de belvedere in apropierea varfului Pietrosu, iar in
anul 2009 va fi amenajat un al 2-lea punct in interiorul rezervaiei Jnepeni.
Din al 3-lea an se vor calcula costuri de intretinere.

15

Activitate

Parcri
auto

Amenaj.
Alei

2005

Cantitate 1
(mp)
Valoare 2640
()
ntreinere
()
Cantitate 300
(mp)
Valoare 900
()
ntreinere
()

2006
1

3007
1

2640
66

900

2640

8540

2010

2011

2012

2013

2014

2640
198

300
900

Cantitate 1
(mp)
Valoare 5000
belvedere
()
ntreinere
()
Total

2009

132
300

3008

264

330

396

462

528

528

45

90

135

180

180

180

300
900

1
5000

3606

3672

250

250

250

250

500

500

500

3988

5559

670

781

1142

1208

1208

Tabel 6

16

3.3.

Echipamente necesare pentru administrarea activitatii turistice:

1. Depozite de bagaje
Odata cu infiintarea unui amplasament, in acesta vor fi amenajate 3 depozite de bagaje.
Acestea vor fi inlocuite dupa 5 ani.
2. Indicatoare
Pentru fiecare amplasament vor fi montate cate 10 indicatoare, acestea fiind inlocuite
dupa 3 ani.
3. Panouri de informare
Pentru fiecare amplasament va fi achizitionat cate un panoi de informare. Aceste panouri
vor fi inlocuite dupa 3 ani.
4. Harta tridimensionala
In fiecare cafenea va fi amplasata cate o harta tridimensionala pentru o mai buna orientare
a turistilor. Acestea vor fi inlocuite dupa 5 ani.
5. Brosuri informative
Vor fi distribuite un numar de 2000 de brosuri informative in primii 5 ani, urmand sa fie
distribuite 3000 in anul 2010, 2011 si 2012. In anii 2013 si 2014 vor fi distribuite 4000 de brosuri.
6. Costurile de intretinere vor reprezenta 5% din cheltuielile anului respectiv.

17

Activitate

depozite
pentru
bagaje

indicatoare

panouri de
informare

harta 3D

Cantitate
(nr)
Valoare
()
Inlocuire
()
Cantitate
(nr)
Valoare
()
Inlocuire
()
Cantitate
(nr)
Valoare
()
Inlocuire
()
Cantitate
(nr)
Valoare
()
Inlocuire
()

2005

2006

2007

2008

300

300

300

300

10

10

10

10

100

100

100

100
100

300

300

300

300
300

2009

2010

2011

2012

2013

300

300

300

300

100

100

100

300

300

300

1000

1000
1000

2014

1000

Tabel 7
18

brosuri
Cantitate
informative
(nr)
Valoare
()

2000

2000

2000

2000

2000

3000

3000

3000

4000

4000

2000

2000

2000

2000

2000

3000

3000

3000

4000

4000
19

nlocuire
()
ntreinere
Total

185
3885

135
2835

135
2835

155
3255

170
3570

235
4935

185
3885

165
3465

215
4515

250
5250

20

3.4.

Resurse umane

Va fi angazata cate o persoana pentru fiecare punct de acces pentru colectarea taxelor,
cate un ingrijitor pentru fiecare amplasament si un administrator care va fi platit in functie de
salariile cumulate din anul in curs.

21

Ocupatie

colectarea
taxelor

Numar
(mp)
Salariu
()

ingrijitor

Numar
(mp)
Salariu
()

colectarea
deseurilor

Numar
(nr)
Salariu
()

administrator

Numar
(nr)
Salariu
()

Total

2005

2006

2007

2008

3000

6000

9000

12000

3600

7200

10800

14400

1
3000

2009

2010

2011

2012

2013

2014

12000

12000

12000

12000

12000

12000

14400

14400

14400

14400

14400

14400

3000

6000

6000

9000

9000

9000

9000

9000

9000

2400

4050

6450

8100

8850

8850

8850

8850

8850

8850

12000

20250

32250

40500

44250

44250

44250

44250

44250

44250

Tabel 8

22

3.5.

Utilitare

In anul 2005 si 2010 se va achizitiona cate o camioneta pentru colectarea deseurilor.


In anul 2005 se va achizitiona un autoturism pentru administrator.
Se vor achizitiona 3 binocuri potrabile si 1 binoclu fix pentru fiecare locatie.
La amenajarea cafenelei se va achizitiona un computer si o casa de marcat care vor fi
schimbate dupa 5 ani.
Vor fi achizitionati saci de plastic pentru deseuri in valoare de 100 euro annual.
Se vor achizitiona cate 10 statii de emisie-receptie pentru fiecare amplasament datorita
slabei acoperiri a telefoniei in unele zone. Dupa 5 ani vor fi inlocuite.

23

Activitate

camionete

automobil

Cantitate
(nr)
Valoare
()
Inlocuire
()
Cantitate
(nr)
Valoare
()
Inlocuire
()

consumabile
pentru
automobile

Cantitate
(litri)
Valoare
()

costuri de
intretinere

Valoare
()

binocluri
portabile si
fixe

2005

2006

2007

2008

2009

20000

20000

2011

2012

2013

20000

2014

20000

1
9000
9000
2000

2000

2000

2000

3000

3000

3000

3000

3000

3000

2000

2000

2000

2000

3000

3000

3000

3000

3000

3000

2900

2900

4350

Cantitate
(mp)

Valoare
()

400

400

400

400

nlocuire
()

2010

4350

2000

4900

5900

7350

400

400

400

400

4350

Tabel 9

24

computer si
casa de
marcat

Cantitate
(nr)
Valoare
()

1
2000

1
2000

25

nlocuire
()
saci de
plastic

Valoare
()

statii de
emisiereceptie

Cantitate
(nr)
Valoare
()
nlocuire
()

total

2000
100

200

300

400

10

10

10

10

200

200

200

200

33700

5700

5800

7350

400

29750

400

2000
400

400

400

200

200

200

200

37000

10900

9900

11350

400

29750

26

CAPITOLUL 4
ANALIZA INVESTITIEI SI A BENEFICIILOR POTENTIALE
1. CENTRALIZAREA CHELTUIELILOR ANUALE
specificatie
structuri cazare
facilitati auxiliare
echipamente
resurse umane
utilitare
TOTAL

AN 0
24885
8540
3885
12000
33700
83010

AN 1
12915
3606
2835
20250
5700
45306

AN 2
7140
3672
2835
32250
5800
51697

AN 3
7140
3988
3255
40500
7350
62233

AN 4
17745
5559
3570
44250
29750
100874

AN 5
14553
670
4935
44250
37000
101408

AN 6
2583
781
3885
44250
10900
62399

AN 7
1428
1142
3465
44250
9900
60185

AN 8
1428
1208
4515
44250
11350
62751

AN 9
13125
1208
5250
44250
29750
93583

Tabel 10

2. CASH FLOW
SPECIFICATIE
TOTAL VENITURI
TOTAL CHELTUIELI
CASH FLOW

AN 0
51050
83010
-31960

AN 1
56426
45306
11120

AN 2
62178
51697
10481

AN 3
76940
62233
14707

AN 4
83938
100874
-16936

AN 5
102556
101408
1148

AN 6
110580
62399
48181

AN 7
133296
60185
73111

AN 8
141870
62751
79119

AN 9
168651
93583
75068

Tabel 11

27

3. ANALIZA WHAT IF

Privind circulatia turistica pentru turistii roamani se estimeaza o scadere cu 1% anual, iar pe cea privind
turistii straini o crestere cu 10%.
Privind taxa pe acces are loc o singura majorare a taxei in anul 4.

An
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9

TTR
1,5
1,5
1,5
1,5
1,8
1,8
1,8
1,8
1,8
1,8

TR
11700
11583
11467
11352
11239
11127
11015
10905
10796
10688

VAR
17550
17375
17201
17029
20230
20028
19828
19629
19433
19239

TTS
5
5
5
5
5,5
5,5
5,5
5,5
5,5
5,5

TS
6700
7370
8107
8918
9809
10790
11869
13056
14362
15798

VAS
33500
36850
40535
44589
53952
59347
65282
71810
78991
86890

VA
51050
54224,5
57735,8
61617,2
74182,2
79375,1
85109,6
91439,5
98424,3
106129

Tabel 12

28

SPECIFICATIE

AN 0

TOTAL VENITURI
TOTAL CHELTUIELI

51050
83010

AN 1
54224,
5
45306

CASH FLOW

-31960

8918,5

AN 2
AN 3
57735, 61617,
8
2
51697
62233
6038,7
6
-615,75

AN 4
74182,
2
100874

AN 5
79375,
1
101408

-26692

-22033

AN 6
85109,
6
62399
22710,
6

AN 7
91439,
5
60185
31254,
5

AN 8
98424,
3
62751
35673,
3

AN 9
106129
93583
12546

Tabel 13

29

Observatii
In cazul previziunilor luate in calcul in analiza What IF se inmultesc anii in care se
inregisteraza pierderi. Astfel initial inregistrandu-se pierderi in anul 0 si 4, acum se inregistreaza
pierderi in anii 0, 3, 4 si 5. In acest caz se impune atat o mai buna repartizare a cheltuielilor in anii
cu profit cat si o reducere a acestora in punctele care permit acest lucru.

Concluzii
In urrma analizei rezultatelor implementarii proiectului se poate observa o pierdere in anul
0 si 4 ceea ce reflecta cumparaturile facute in acesti ani. Pentru a evita acest lucru o parte din
aceste cumparaturi trebuiesc repartizate in anii in care se inregistreaza profit.
De asemenea se poate incerca o marire a timpului de functionare al obiectelor achizitionate
prin cumpararea unora care au o perioada de functionare mai mare.

Bibliografie
http://www.calimani.ro/
http://www.eco-romania.ro/cuprins/parc/index.php?id=2

30