Sunteți pe pagina 1din 33

Ne vorbeste Pr. Arsenie Papacioc - vol.

Scurta autobiografie a Arhimandritului Arsenie Papacioc M-am nascut n anul 1913, la 15 august, n comuna Perieti, satul Misleanu, jud !alomita Am intrat n monahism n anul 19"#, la 15 ianuarie, la M$nastirea %o&ia Am fost calugarit n anul 19"9, la M$nastirea Antim, dar pe seama M$nastirii Sihastria - 'eamt, la () septembrie, prin aprobarea e*presa a Patriarhului !ustinian Am primit hirotonia n preot e*act la un an dupa calugarie, la () septembrie 195+, n &iua pomenirii Sf$ntului !oan ,-anghelistul, Apostolul !ubirii .ucrul acesta m-a ncurajat foarte mult, si nu l-am considerat fara semnificatie n marea raspundere preoteasca si calugareasca /ntre 195+ si 195( am fost numit spiritualul Seminarului Monahal 'eamt, singurul din tara la -remea aceea Apoi am fost egumenul M$nastirii Slatina-Sucea-a, timp de mai multi ani Aici ne mutase Sf$ntul Sinod, pe 3+ din calugarii M$nastirii Sihastria Am fost preot paroh la parohia 0ilea de Sus si 0ilea de 1os din judetul %luj -un centru catolic-, timp de ( ani Apoi am fost staret la M$nastirea %heia - Praho-a, -reme de ) ani2 econom mare si casier la M$nastirea %aldarusani2 preot si duho-nic la M$nastirea 34intr-un lemn52 slujitor la M$nastirea %ernica, -reme de un an si jumatate 4in 19#) sunt preot slujitor si duho-nic la Schitul 6echirghiol - %onstanta Parintele Arsenie Papacioc este un duho-nic consacrat al &ilelor noastre 7ederea sfintiei sale de pastor sufletesc este confirmata de c$te-a trasaturi duho-nicesti absolut necesare, precum8 bl$ndete, smerenie, milosti-ire, daruire totala, cunoastere a Sfintei Scripturi si a n-ataturii patristice, darul cu-$ntului, ntelepciunea duho-niceasca, e*perienta personala si multa dragoste pentru oameni %a preot si duho-nic, parintele Arsenie a fost daruit de 4umne&eu cu aceste daruri de mare pret, care l-au facut cunoscut multor credinciosi ca un bun pastor sufletesc 'ascut n comuna Perieti-!alomita, la 15 august 1913 si face anii de ucenicie monahala n M$nastirile %o&ia si Antim si este calugarit la () septembrie 19"9 la M$nastirea Sihastria, sub ascultarea -estitilor nostri duho-nici Arhimandritul %leopa !lie, n calitate de staret si a ieroschimonahului Paisie 9laru ,*act un an mai t$r&iu, n &iua pomenirii Sf$ntului ,-anghelist !oan, Apostolul !ubirii, este hirotonit preot si se ne-oieste un timp n obstea M$nastirii Slatina-Sucea-a Alte ascultari8 staret al M$nastirii %heia-Praho-a, ) ani de &ile2 preot si duho-nic n M$nastirile %aldarusani, 4intr-un .emn si %ernica2 iar din anul 19#), duho-nicul Schitului Sf$nta Maria-6omis, ntemeiat de Patriarhul !ustinian la 6echirghiol %unosc$nd statornicia si bogata e*perienta duho-niceasca a Prea %u-iosiei Sale am in-itat pe parintele Arsenie la o con-orbire &iditoare de suflet, pe care o redam n paginile ce urmea&a

- %e ati n-atat n chip deosebit n -iata m$nastireasca din nceput p$na asta&i: - 4upa ce am intrat n monahism m-am simtit foarte mic si nensemnat, dar ncurajat puternic de importanta tainei acestei daruiri !mensa -aloare a focului nasterii din nou ntr-o silueta smerita a fiintei tale, lucru care n lume nu s-ar fi putut trai si cunoaste, pentru ca nu e*ista %rucea de Aur a 6aierii 7oii Aici, n -iata monahala, ies la i-eala multele neputinte din om si asa simti ne-oia sa te umilesti, fermentul cel mai important pentru formarea personalitatii duho-nicesti a omului nou -calugarul Aici, cu darul lui 4umne&eu, se ascute mintea si se smereste inima si nu stii de unde cunosti lucruri ascunse tie p$na acum Aici stii ca omul smerit nu se -ede niciodata smerit si fiecare are o masura de umilinta, care nu-i altce-a dec$t o gro&a-a arma de aparare mpotri-a duhurilor rele, ca este lucrarea darurilor date cu placere de m$na Stap$nului tau Aici, n -iata de m$nastire, se descopera la nesf$rsit posibilitati de -iata curata si un fel de a fi pre&ent cu sufletul si a simti ca 34umne&eu -rea sa-ti daruiasca mai multe bunatati dec$t ceri tu5, cum spune 0ericitul Augustin, si esti ndemnat spre o mare nadejde, cum spune Solomon8 %ine a nadajduit spre 4omnul nu s-a rusinat 4ar cea mai mare multumire o am catre nemarginita bunatate a lui 4umne&eu, ca ne-a dat si am cunoscut mijlocitoare pe Maica 4omnului, aparatoarea desa-$rsita a -ino-atilor Spre a ne schimba -iata ne trebuie numai o -ointa tare si o ncredere mare n mila Maicii 4omnului si n atotputernicul ei ajutor /n m$nastire mi-am aprins sufletul de bucurie, ncredint$ndu-ma rugaciunilor Maicii 4omnului, apararea neajunsa a noastra, a celor slabi - %e fapte bune se cu-ine sa faca un calugar ca sa dob$ndeasca din belsug nadejdea m$ntuirii: - 3Sa stii sa aduci pe 4uhul Sf$nt n tine5, spune Sf$ntul Serafim de Saro- 'u at$t faptele noastre bune ne pot m$ntui sufletele, c$t harul si mila lui 4umne&eu, care, cred eu, nu poate fi un dat mai mbelsugat pentru ne-ointe, oricum ar fi ele 'i se dau de sus pentru curatirea sufletului nostru de tot pacatul si mai ales de neiubirea aproapelui nostru Sa nu-l -orbesti de rau, n tine, pe fratele tau si mai ales n afara de tine Aceasta sa fie cea mai grabnica preocupare a noastra8 iubirea, caci traind n aceasta mireasma, nici celelalte fapte cu chip frumos nu ram$n nemplinite ;si chiar daca ar mai ram$ne unele, r$nduiala 4i-ina nu-si -a retrage harul de la tine< Moti-ul neaparat al m$ntuirii noastre este sa iubim pe toti fratii nostri ;ca toti sunt rascumparati< Acesta -a fi criteriul de judecata al -ietii noastre la rasp$ntia cea din urma, care -a ncepe cu aceasta gra-a ntrebare8 34e ce n-ai iubit, daca ai purtat numele Meu n r$nduiala -ietii tale: 4e ce ai speculat iubirea altora, acoperindu-ti pacatele tale si de ce ai dispretuit pe cel nensemnat, sarac, sau suferind, c$nd ,u, ns$ngerat, scuipat si batut n cuie, am &is8 Porunca noua -a dau -oua, sa -a iubiti unul pe altul, nu sa -a ur$ti sau sa -a nstrainati inimile fata de celalalt: Si de ce n-ati dat, sa -a scapati pe fratele -ostru sarac de rusinea de a sta cu m$na ntinsa:5 !ata deci unde trebuie sa fie mai nt$i atentia &ilelor -ietii noastre pentru nfricosata 1udecata

- %alugarul care nu-si poate mplini canonul sau calugaresc, nici fagaduintele date la tunderea n monahism, ce fapte bune ar trebui sa faca pentru a nu-si pierde sufletul: - Sa faca cu drag orice fel de ascultare, ca mare este taierea -oii ;dar macar sa nu se mpotri-easca<, sa stie ca este ur$ciune naintea lui 4umne&eu c$rtirea Sa lupte sa -ada pe toti cu inima de frate, sa-i ajute n neputinte si sa nu critice pe superiori si nici pe altii2 daca este ncepator, lucrul acesta este si mai gra- Sa fie multumit cu ce are si sa multumeasca cu umilinta ca sta n m$nastire, la at$t de sigur adapost %hiar daca un frate sau monah nu este prea a-ansat n traire, sa stea cu toata statornicia n m$nastire si sa se spo-edeasca rupt si curat si nu se -a pune problema pierderii sufletului, ca nu este putin lucru sau nensemnat sa stai n m$nastire hotar$t si fara c$rtire Spune n Pateric Sf !shiron ;pag 1(1< ca cei ce -or trai n -eac de ispitire si nicidecum lucrare nu -or a-ea, dar -or rabda p$na la urma, aceia mai mari dec$t noi si parintii nostri se -or chema 9ricum -a sti bunul 4umne&eu, dar nu -om ndra&ni sa spunem ca si -or pierde m$ntuirea Statul n m$nastire cu drag, chiar daca e*ista neputinta multa dar si smereste inima, chiar daca nu -a primi dupa dreptatea di-ina, si nici mila si darul nu le -a a-ea, -a a-ea nsa marea milosti-ire a lui 4umne&eu la 1udecata, caci mare este 4umne&eul calugarilor - %um putem scapa de multimea grijilor pam$ntesti, ca sa dob$ndim mai mult timp de rugaciune: - Parinte !oanichie, mare mai este rugaciunea din inimile si gurile tuturor catre 4umne&eu =ugaciunea este ca o sageata ascutita cu care au tras de mii de ani toti sfintii si chiar cei mai simpli crestini, a patruns inima cerurilor ;care erau poate m$hnite pe pam$nteni<, si pe aceleasi urme au -enit raspunsurile sal-atoare, si asa s-a contribuit la mentinerea n -iata a credintei pe pam$nt, din neam n neam 0rate crestine, ai si tu istoria ta, esti ncadrat ntr-o mare unitate crestina, >iserica, si esti rascumparat de jertfa M$ntuitorului pentru totdeauna2 pretuiesti, deci, at$t de mult si ai o raspundere at$t de mare si de nobila %$t de greu este sa cerem fiecare c$t de putin, simplu si direct, ca 4umne&eu sa ne ajute n at$tea neca&uri si doriri, si sa-! multumim? %ine este acela care nu are nimic de cerut 4omnului !isus @ristos si Maicii 4omnului: Se spune ca Maica 4omnului este suparata pe toti aceia care nu-i cer niciodata nimic ,a este o noua lume, si c$t poate 4umne&eu cu puterea, poate si Maica 4omnului cu rugaciunea Arata-te, deci a fi un fiu cu inima de copil al Maicii 4omnului? 4e grijile pam$ntesti nu putem scapa dec$t daca nu -rem %a suflete daruite se impune mai multa -ointa de a nu ne lasa aglomerati si coplesiti de grijile acestea pam$ntesti p$na ntr-at$t 'e r$nduim -iata ca oameni care g$ndim mai nalt si cu multa raspundere Se spune ca daca am putea ntreba pe cei de sus ;pe cei m$ntuiti<8 3%e --a costat pe -oi de ati ajuns la at$ta fericire:5, ne-ar raspunde8 36imp, putin timp petrecut bine?5 !ata deci ca nu a-em cu nici un chip alta -reme sa ne mplinim sufletele chemate, daruite si plecate cu at$ta hotar$re 6rebuie sa ne g$ndim ca ne numim 3%in ngeresc5 /ngerii se roaga nencetat, n toata -esnicia

- %um se putem birui mai usor ra&boiul desfr$narii si al g$ndurilor trupesti: - Pentru biruirea acestui ra&boi al cur-iei, n orice stadiu s-ar afla, trebuie mai nt$i cerut harul bunului 4umne&eu 'u este o batalie de scurta durata, pentru ca trebuie neaparat ajuns la o biruinta totala .a nceput fiecare se -ede neputincios sa se mpotri-easca, dar la 4umne&eu totul este cu putinta /nceputul acestei lupte este8 a< Sa -rea neaparat sa scape de acest ra&boi b< Sa se roage cu toata inima, la 4umne&eu si la Maica 4omnului, sa-l ajute c< Sa ocoleasca, at$t c$t se poate, mprejurarile care ar putea tre&i patimile d< Sa nu primeasca n minte momelile care -in si care pot parea a fi ne-ino-ate si ncep sa se concreti&e&e cu imagini2 toate aceste g$nduri sa le alunge, schimb$ndu-si mintea n rugaciune, dar o rugaciune a lui, nu recomandata de cine-a, oricine ar fi acela2 o rugaciune cu suspinele proprii, chiar daca n-au cu-inte 4aca atacul este iute, ndulcitor, coplesitor, sa suspine la Maica 4omnului si sa nu cede&e atacului /n fa&e a-ansate, sa se marturiseasca rupt si curat, fara menajamente si fara n-inuirea momentului, mprejurarii, sau a persoanelor Marturisindu-se mai des, l -a ajuta foarte mult 4uho-nicul l -a ntelege, l -a iubi, l -a asigura ca nu e singur, dar nici nu-l -a lasa n moti-arile lui, 3ca ar fi necesar si prea firesc5 4uho-nicul sa aiba r$-na si bunatate, sa-l poata de&lipi de patima aceasta ascunsa si cu multe capete Se recomanda lectura, carti si orice cu subiecte pregatitoare la moarte 7a fi iertat, oricare ar fi greseala, prin pocainta, si aceasta ar fi o mare cucerire, dar sa nu se amageasca cine-a sa creada ca fara de pocainta s-ar cunoaste -reo iertare Pacatul acesta face sa nu puteti -edea nici ce e =aiul, nici ce e iadul cu ade-arat, si la aceasta ar trebui g$ndit si meditat mai mult Pentru cei ce au po&itie duho-niceasca si totusi sunt raniti mai mult sau mai putin, si trec prin baia pocaintei, li se considera drept accidente si -or a-ea moti-e serioase sa intre cu ade-arat ntr-o smerita smerenie, si aceasta aduce o mare bucurie lui 4umne&eu fata de cel care are parerea de sine ca nu e ca&ut 'u e un parado*, este si o dreptate si o mare milostenie di-ina ,l, Stap$nul si Pastorul cel bun, a lasat st$na de oi si a mers sa caute oaia ratacita si a purtat-o pe umeri fericit, duc$nd-o la staulul mparatiei sla-ei %iteam ceea ce -a spun acum8 3Sunt, frate crestine, crede-ma, doua feluri de bucurii care nu se pot uni8 tu nu -ei putea a te bucura aici pe pam$nt cu placeri trecatoare si -ino-ate, si n cer a mparati cu !isus @ristos5 Atunci faradelegea si -a astupa gura sa ;Ps 1+), "(< 3'ebunule, acel timp de care abu&e&i ti sapa groapa, si &iua de m$ine -a fi -esnicia?5 Spun$nd acestea, g$ndesc ca ar putea ncuraja pe cei ce lupta cu atacurile din afara si cu firea dinauntru - %um putem birui si alunga de la noi sla-a desarta si cugetul m$ndriei: - Ar$ta si necurata patima? 6oate relele pescuiesc n balta aceasta Sa nu auda 4umne&eu de omul m$ndru? /i ia darul ntreg ca sa se poticneasca, doar s-ar smeri, cum spune Scriptura /l paraseste, de-ine o mare ur$ciune2 i ia gustul frumosului2 l lasa ratacit si haotic prin toate gunoaiele marginilor lumii 'u mai are chip, nu mai are asemanare si nici discernam$ntul constiintei , ade-arat cum spun un Sfintii Parinti8 3Ande caderea a

apucat, acolo mai nainte m$ndria a lucrat5 'ici o patima nu te apropie mai mult ntr-o asemanare cu dia-olul ca m$ndria 6oate patimile se mai pot, sa &icem, apara cu firea si cu gro&a-ele mprejurari ale -ietii, dar m$ndria nu se poate apara cu nimic ,a are nesuferita cute&anta sa stea l$nga orice -irtute, si chiar -la cine poate- se ascunde n smerenie, pe care o are ca un para-an .ucru foarte des nt$lnit si ntarind cu-$ntul, este ce ea ce spune un parinte8 3, smerit m$ndruletul?5 0iind at$t de primejdioasa si at$t de pre&enta la toate -$rstele si rangurile, este bine ca nimeni sa nu desconsidere pe nimeni, oric$t ar fi de nensemnat ;caci si n el se ascunde @ristos<, si chiar sa-l ntrebe, pentru a-i cere o parere, macar si con-entional, si acesta ar fi un prim pas, adica un semn pe drumul ,-angheliei , bine sa ntrebi, sa ceri pareri sau sfaturi de la oricine, oricine ai fi tu, ca -cine stie:harul lui 4umne&eu se salasluieste mai mult n cei simpli si nebagati n seama Pleaca-te ;macar pentru smerenie trupeasca, cum se &ice< ca tot este un sunet placut, si -ei -edea c$ta ne-oie ai de semenii cu care a r$nduit 4umne&eu sa traiesti si sa te -e&i, si te -ei con-inge, n drumul -ietii, ca ntelepciunea sta sigur mai mult unde este smerenie pentru ca acolo este 4umne&eu !ata, .ucifer a ca&ut iremediabil, cadere mareata numai prin doua cu-inte8 3,u sunt 5, si ca&$nd, a ajuns mpotri-itor pe -eci, ur$ciunea pustiirii Sa nu se amageasca cine-a ca fara o ade-arata purificare n singura apa smereniei, -a putea intra n mparatia, de unde au ca&ut ngerii !ata la repe&eala g$ndurile si ndemnurile mele ca sa poata cine-a delibera ca 4umne&eu ne-a facut frumosi singur numai pentru ,l - %e sa facem sa ne putem stap$ni limba si sa dob$ndim darul tacerii: - %u ade-arat mare este nestap$nirea limbii - cum spun sfintii8 3Mare este caderea de la limba5 7orba multa este mai mult desertaciune dec$t folos, iar -orbirea de rau este o mare primejdie pe lumea aceasta si adica, si pe lumea cealalta Se &ice ca cei mai multi din os$nditii iadului sunt cei care ucid cu -orbirea de rau 6rebuie sa-l iubesti, frate, pe fratele tau 'u aceasta este porunca cea mai mare a M$ntuitorului: ,l a dat aceasta porunca ca o ncununare a tuturor n-ataturilor sale, ca singura cale spre m$ntuire -!A>!=,A- si a urmat neuitata si sf$sietoarea Bolgota 6rebuie facuta educatie de amanunt a raspunderii ce a-em pentru -iata noastra, singurul timp ce l a-em sa ne punem pa&a limbii si sa ne curatim inima de rautate Sf$ntul Brigorie 6eologul spune8 34e orice cu-$nt n plus -om da raspuns, cu at$t mai mult de orice cu-$nt rusinos5 si, cu at$t mai gro&a- de orice cu-$nt ucigator Patericul -a fi de mare folos la capitolul 30olosul tacerii5 ;pag ("(< Sf$ntul !sidor Pelusiotul spune ;pag 1+C<8 37orbirea cu folos este o binecu-$ntare, iar daca este ntarita cu lucrare, este ncununata5 3%a -iata fara cu-$nt mai mult foloseste, iar cu-$ntul si strig$nd supara !ar daca si cu-$ntul si -iata se -or nt$lni, face o icoana a toata filosofia5 /nchide pe 4omnul n inima si ai luare aminte acolo ;n inima<, si sa stai acolo naintea 4omnului fara sa iesi8 atunci ti -ei da seama de orice fir de praf Asa ncepe n-atatura tainica2 ea nseamna o oglinda pentru minte si o faclie pentru constiinta ,a usuca desfr$ul, nabusa furia, alunga m$nia si ridica m$hnirea, nlatura cute&anta, nimiceste de&nadejdea, luminea&a mintea, alunga lenea, te smereste cu ade-arat, si ai cugetare fara lingusire2 raneste pe demoni, curata trupul si nu este partasa, ci straina de orice lucru

spurcat %ugeta mereu8 3.a cine ma -oi duce: Sunt -ierme 5 Aceasta si altele care tin de g$ndul mortii si al -esnicelor ase&ari, apartin de n-atatura tainica - %um putem dob$ndi darul smereniei si al lacrimilor la rugaciune: - Smerenia nu are cum sa -ina singura, fara ca tu, n mersul duho-nicesc al -ietii sa cugeti ca nu poti nimic fara darul lui 4umne&eu M$ntuitorul &ice8 0ara de Mine nu puteti face nimic? %anonul 1(" %artagina &ice8 3Si daca totusi cine-a &ice ca poate ce-a ;fara @ristos<, anatema sa fie5 0rate, nu stii ca, daca esti cu pareri de sine, m$ndru, esti parasit de ajutorul lui 4umne&eu:? %a &ice8 4umne&eu, celor m$ndri le sta mpotri-a, iar celor smeriti le da har B$ndeste-te, deci, fara harul lui 4umne&eu esti praf si cenusa Si daca socoti ca ai fost rabdat p$na acum si asa -a fi mereu, ia aminte, cu mare teama, ca 4umne&eu ndelung rabda, dar si nainte apuca? 0iule, g$ndeste-te ca n singurul timp al acestei -ieti, cu r$-na ta, cu dorirea ta de a fi cu ngerii n cer, cauta sa te smeresti, ca numai asa dai -aloare acestor frumuseti ce ti le-ai capatat, ca sa nu fie aceste bogatii sufletesti --ai?- pieirea ta n foc !a aminte, frate, ca daca -ei cugeta ca 4umne&eu te poate cerceta chiar acum, ca -ei muri, el, cugetul, te -a n-ata ce sa faci, stiind ca 3n ce te -a gasi ;moartea<, n aceea te -a judeca 0ara de smerenie nu este nici o nadejde de m$ntuire, si 3daca n-ai, frate, umilinta n inima ta, atunci sa pricepi ca ai oarecare naltare n inima ta5 4aca s-ar putea ntelege ca 4omnul !isus ne cere at$t de putin pentru ca sa mostenim mpreuna cu ,l? Amilinta, umilinta, si iar umilinta? - Multi credinciosi spun ca au slabit n rugaciune si nu se mai pot ruga %e sa facem ca sa a-em r$-na si e-la-ie la sf$nta rugaciune: - 'u trebuie sa ncetam a ne ruga macar cu mintea Aceste momente de -id, ori de urcus sau cobor$s se constata si-n lumea sfintilor, pentru smerenia lor 4umne&eu cumpaneste darurile cu fiecare, pentru un echilibru duho-nicesc Anii pierd din calitatea rugaciunii, altora -care s-au rugat cu smerita inima- le-a -enit un fel de m$ng$iere si apoi, cu parerea de bine se roaga numai sa le -ina m$ng$ieri, dar este o simpla amagire, un fel de a ne t$rgui, si astfel de m$ng$ieri pot -eni si de la dia-oli, ca simti falsa satisfactie a amagirii 4ia-olii sunt bucurosi sa te tina n starea aceasta de falsa linistire, ca tu sa ram$i insensibil fata de ade-arata m$ng$iere a unei rugaciuni rupte, fara interes si fara oprire =oaga-te smerit, sa aduci pe 4umne&eu n inima ta, dec$t sa te nalti cu mintea si sa te ratacesti cum-a pe sus, ca mai bine este sa nu fii nimic, dec$t sa fii eroul altcui-a, si nu al lui @ristos 4e rugaciune a-em ne-oie fara de nici o ncetare, pentru ca este cu-iincios sa fim mereu cu 4umne&eu, si apoi suntem p$nditi, de asemenea, de cel rau, fara de nici o ncetare Mila lui 4umne&eu este cu noi2 sa nu se teama nici o inima plecata, caci suntem rascumparati cu S$ngele M$ntuitorului, si pretuim, deci, c$t pretuieste ,l Sunt multi, care, daca se roaga cine-a din ai lor, sau multi alti traitori crestini, se amagesc sa creada ;macar ca -or trai ntr-o continua nepasare<, ca -or a-ea si fericita binecu-$ntare a acelora , bine sa se stie din -reme ca 3prin florile lor, buruienile

c$mpului se roaga n &adar sa fie iertate de coasa5 ;!orga< 3'u este rusinos pentru un om de a cadea stri-it de dureri, ci este rusinos de a muri nepasator si isto-it de placeri5 ;Pascal< - %e rugaciuni si carti de rugaciune recomandati calugarilor si mirenilor: - 'u ma g$ndesc sa amintesc aici at$t de rugaciunile tipicului &ilei, care se fac, ci e bine sa ma g$ndesc mai mult la ce-a permanent, nu at$t la a nsirui cu-inte, c$t la a te educa si antrena iubirea, ntr-o stare de simtire, de -ibratie a sufletului tau Aceasta tresarire cu finetea unui suspin as ncerca sa o recomand Sf$ntul Agaton &ice8 3%ine se roaga numai c$nd se roaga, acela nu se roaga5 ,ste -orba deci de a-l face simtit pe 4umne&eu, pe Maica 4omnului, si pe oricare sf$nt, cu inima ta, c$t mai continuu Aceasta ar tine luminita sufletului tau aprinsa, si -a fi mai greu ca acel suflet sa fie atacat 6rebuie stiut ca mult se teme dia-olul de omul trea&, c$t mai trea&? =ugaciunea este un mijloc neaparat folositor, dar tre&-ia este un scop atins =ecomand rugaciuni catre scumpul nostru M$ntuitor, catre Maica 4omnului ;mai ales paraclisele<, m$ng$ierea neadormita a sufletelor noastre2 rugaciuni catre sf$ntul nger pa&itor ;canonul<, si la ne-oie si e-la-ie, catre orice sf$nt %arti de rugaciune, pentru oricine, cele care sunt2 ca de altfel, e ne-oie mai mult de inima ta - %e carti sfinte recomandati pentru citit calugarilor si mirenilor: - =ecomand calugarilor Patericul -neaparat- si Patericul rom$nesc -pentru ca sunt Parintii pam$ntului tau, si-ti dau ndemnuri nebanuite si r$-na sa cunosti si sa mplinesti Apoi8 Armarea lui @ristos, 7ietile Sfintilor, Sbornicul, scrieri ale sinaitilor si atonitilor Pentru cultura generala, scrieri despre arta ortodo*a, pentru stil si armonie mai ales Si pentru oricine, orice carte sau publicatie religioasa, mai ales cu pregatire la moarte ;0ilocalia, Puterea 'umelui -Dalistos Eare, 7iata lui !isus, %atehism ortodo*, !storia religiilor, 4ascali de cuget si simtire rom$neasca si orice publicatie a / P S Antonie Plamadeala< - %are sunt marile foloase ale Sfintei .iturghii: - 'u poate e*plica mintea omeneasca minunea, -aloarea si foloasele Sfintei .iturghii, macar n parte 4omnul !isus @ristos - 4umne&eu este de fata n Sf$ntul Altar Si daca ar fi cu putinta sa se -ada cerurile deschise, nu s-ar putea -edea nimic mai mult n cer, de cum este n Sf$ntul Altar, la Sf$nta .iturghie %a8 36u esti %el ce aduci, %el ce 6e aduci, %el ce primesti si %el ce te mparti, @ristoase, 4umne&eul nostru?5 !ata o taina nepatrunsa de mintea omului8 4omnul @ristos mprumuta chipul, glasul si miscarea preotului2 repet, ,l este %el ce sa-$rseste, d$nd omului prin hirotonie, mai presus de fire, bogatia darului preotiei, s$-$rsindu-se marile prefaceri, ale p$inii si a -inului n 6rupul si S$ngele M$ntuitorului, ca sa-. a-em -a&ut ;prin credinta< permanent, ca noi sa ne mpartasim ;sa m$ncam< cu 6rupul si S$ngele .ui %a cine nu -a m$nca 6rupul Meu si nu -a bea S$ngele Meu, nu -a a-ea -iata ntru el !ata, deci, folosul cel mai desa-$rsit8 ca a-$nd n toata fiinta ta pe @ristos ;'!DA< >iruitorul, -ei fi luminat si de temut pe tot drumul, de mare raspundere, al m$ntuirii tale si al semenilor tai

.a Sf$nta .iturghie primesti ntr-un fel deosebit @arul lui 4umne&eu, taria cea mare a crestinului, aprin&$nd lumina ade-arului din om pentru -iata si lupta mpotri-a stap$nitoarelor puteri ale ntunericului !ata, deci, ca -iata noastra este cu ade-arat conditionata numai de aceasta mare 6aina a /mpartasirii cu 6rupul si S$ngele 4omnului Aceasta Sf$nta .iturghie care se sa-$rseste ntr-un chip at$t de nepatruns, cu cinste, e-la-ie si binecu-$ntare, are r$nduite rugaciuni si prefaceri ad$nci pentru sal-area de la pieire a lumii ntregi, -i&$nd direct pe cei pomeniti pentru sanatate, luminare, frumusete, si taria nelimitata asupra duhurilor rele ,ste at$t de necesara si de obligatorie participarea la Sf$nta .iturghie, mai mult chiar dec$t ne sunt necesare lumina si aerul 4umne&eu tine pam$ntul mai mult pentru Sf$nta .iturghie care se sa-$rseste pe el? .iturghia este cea mai mare lucrare pe pam$nt, si folosul dincolo de nchipuire al ntregii creatii a lui 4umne&eu - %um pot contribui calugarii la m$ntuirea, po-atuirea si catehi&area mirenilor: - /nt$i printr-o comportare cu-iincioasa, nesmintitoare, iubitoare si cu r$-na n toate ;n biserica si n afara de biserica<, o r$-na fara alt interes dec$t m$ntuirea Apoi, n contact direct ;cu mirenii<, prin linistea, bucuria mare si ase&area lor, ca prin harul lui 4umne&eu au plecat cu totul la sfatul ,-angheliei, la slujire si s$rguinta nencetata pentru @ristos Apoi, sa le -orbeasca smerit despre !A4 si despre =A!, cu toata con-ingerea si sa-i sfatuiasca fara sa-i judece, ca -iata aceasta este prea scumpa pentru a o petrece numai n desertaciuni, ca ei pot trai n lume ca niste crestini, caci au destule ngaduinte pentru neputintele lor, dar sa nu-si salbaticeasca sufletele de la @ristos /n foarte multe ca&uri, tot pilda -ietii calugarului -orbeste mai puternic inimilor nepasatoare sau chiar mpietrite ale mirenilor Sf$ntul 7asile spune8 3Sa nu rusinam pe cei ce-si pun nadejdea n noi5 Sa nu-i smintim /n general, -iata de m$nastire, cu slujbe mai traite si mbogatite, precum si r$nduiala n toate sectoarele m$nastirii, facute cu un sentiment si o dorinta ngereasca, ca pentru @ristos, ar putea sa-i foloseasca si sa-i determine sa -rea sa g$ndeasca mai mult - %are este marea misiune si raspundere n fata lui 4umne&eu a unui pastor de suflete: - ,ste nemarginit de mare %u c$t este mai mare sufletul dec$t trupul, cu at$t mai mare este raspunderea unuia ca acesta dec$t a oricarui conducator din lume %aci sufletul e omul, nu trupul Misiunea pastorului de suflete este una singura8 fara abatere sa-i duca la @ristos 'u e usor, dar are puterea Aceluia %aruia ! s-a dat toata puterea, n cer si pe pam$nt, a 4omnul @ristos, %are este cu el 'u i s-a dat pastorului de suflete -preotului- puterea pentru o desarta marire personala, ci ca sa poarte cu inima de parinte toate slabiciunile fiilor sai sufletesti, n chip egal Sa sufere pentru ei n momente de caderi si rataciri de tot felul si sa stie ca sufletele lor din m$na lui i se -or cere la judecata, &ice Scriptura, si Scriptura nu se poate desfiinta %onducatorul de suflete sa g$ndeasca smerit despre el, despre toiagul si haina pe care le poarta, caci cei care-l asculta l asculta pentru @ristos 4eci ei fac tot ce fac ca eroi ai lui @ristos Sa nu se interpuna, el, conducatorul, ca -ai, este o mare si gra-a ratacire, ca adica ar &ice ca el este %el ce este

An conducator de suflete sa aiba credinta si nadejde ca nu-l -a lasa 4omnul @ristos neajutat, daca-si iubeste fiii duho-nicesti si ntelege, cu suspine, ca m$ntuirea lui este conditionata e*clusi- de m$ntuirea fiilor lui 4ojana -a fi necesara, sigur, dar nu aceasta este singura metoda n formarea lor Aceasta ram$ne poate un simplu accident 6ot bl$ndetea si ntelegerea creste si &ideste, caci nu trebuie sa-i iei libertatea ;de a g$ndi la @ristos< p$na ntr-at$t nc$t sa nu ram$na si pentru el ce-a2 sa poata cugeta, merge, sa nteleaga si sa-si poata forma personalitatea duho-niceasca %onducatorul trebuie sa fie n toate un mare e*emplu Sf$ntul !oan Scararul spune ca 3pacatul cu g$ndul al pastorului de suflete este mai greu n &iua 1udecatii dec$t pacatul cu lucrul al ucenicului5 Si mai departe spune acelasi Sf$nt8 3%u c$t te are cine-a mai mult la e-la-ie, cu at$t esti mai mult dator a te iscusi ntru cunostinta dumne&eiestilor Scripturi, a-i folosi pe ei prin pilda -ietii5 Sf$ntul Brigorie 6eologul &ice8 36ot at$tea suflete ucidem, c$te din -ina noastra le lasam sa se os$ndeasca5 !ar Sf$ntul !oan Bura de Aur spune, pentru conducatorii de suflete8 3/n &ilele de pe urma putini preoti se -or m$ntui %ei mai multi se -or os$ndi Macar ca -or scapa de pacatele proprii, dar nu -or scapa de pacatele celor care i-au a-ut sa-i pastoreasca5 - /n ce consta responsabilitatea duho-nicului: - Pentru aceasta Marele 7asile hotaraste n ce chip este duho-nicul si &ice8 34uho-nic se numeste cel ce nu mai -ietuieste dupa trup, ci de 4uhul lui 4umne&eu se poarta, si fiu al lui 4umne&eu este, si s-a facut asemenea chipului 0iului lui 4umne&eu5 'u este lucrul tuturor a po-atui pe altii, ci carora li s-a dat dumne&eiasca alegere, dupa cum &ice si Apostolul8 Alegerea duhurilor care despart pe cel rau de cel bun cu sabia cu-$ntului 4eci toata puterea jertfei M$ntuitorului pe %ruce, de a ierta pacatele oamenilor, a dat-o 4uho-nicului si a ntarit, pecetluind aceasta putere &ic$nd Apostolilor8 !ata -a dau putere8 ce de&legati -oi de&leg si ,u si ce legati -oi leg si ,u =aspunderea de duho-nic este nenchipuit de mare, g$ndind ca m$ntuirea crestinului este conditionata de a fi de&legat de pacate %e imensa obligatie ai, sa nu piara -reun suflet, n timp ce si tu erai chemat sa-i r$nduiesti &ilele =aspunde nu numai de cei care sunt bolna-i, batr$ni, si care poate asteapta sf$rsitul2 trebuie sa se g$ndeasca asupra tuturor -$rstelor, ca toti au ne-oie de harurile di-ine pentru puterea de a cunoaste, de a lupta cu raul din el si din afara, si de a se forma si a fi mereu n binecu-$ntare - %e trebuie sa faca un duho-nic pentru a &idi si a m$ntui c$t mai multe suflete: - 4uho-nicul este si el un om8 ca om ntru totul cu dorinte, cu slabiciuni, primeste darul acesta al iertarii pacatelor prin marturisire, iertare pe care numai 4umne&eu poate sa o dea Se cu-ine, pe l$nga acest mare dar al 4uhului Sf$nt, sa ceri si tu n continuare de la 4umne&eu ndoit dar, ca proorocul ,lisei, sa poti a-ea neaparat o -iata curata, de sfintenie, mai aleasa si mai deosebita dec$t a celorlalti oameni, cu patimile -indecate, po-atuindu-te numai de ndemnurile Sf$ntului 4uh, daca -oiesti sa ai numele de duho-nic ade-arat, unit cu lucrul ;fapta< /n toate sa fii e*emplu8 daca -ei posti, -or posti si fiii tai2 daca te -ei smeri, se -or smeri si ei, si-n toate -or fi dupa buna r$nduiala a lui @ristos, pentru ca ei cred mai mult n cele ce -ad la tine cu lucrul, dec$t ce aud din gura

ta? 3%a ochii sunt mai ncre&atori dec$t urechile5;Sf$ntul 'icodim Aghioritul< 4eci duho-nicul trebuie sa fie iubitor si n-eselitor cu toata lumea Sa se -ada ca esti primitor si ntelegator, si c$nd au -enit la tine sa-ti -ada bl$ndetea, bunatatea, iubirea, si ca esti sincer doritor sa-i ajuti n procesul lor de constiinta pentru lucrul cel mai de pret8 m$ntuirea Sa fii ;ca duho-nic< popular, sa-l con-ingi mai nt$i de acel lucru care l-ar ngrijora8 ca pastre&i taina spo-edaniei lui, cu pretul -ietii tale, fereasca 4umne&eu sa fie altfel? %a discutia este omeneasca, dar lucrarea di-ina %a esti martor cinstit cu puterea de a de&lega sufletul lui de orice pacat marturisit si ca, asa cum spune Sf$ntul !oan Bura de Aur8 3;pacatele marturisite< nu se mai iau n -edere nici la -ami, nici la 1udecata de Apoi Atunci el -a -edea c$t a fost de mare momentul marturisirii lui5 Sa-l con-ingi ca omul nu este acela care a gresit, ci este acesta care se caieste si se spo-edeste acum Si daca a ca&ut n apa ad$nca si e sal-at, cu darul lui 4umne&eu, si rasufla linistit, nu-l mai cearta nimeni ca de ce e ud8 bine ca a scapat de la pieire /n felul acesta bl$nd si de la inima d$ndu-si seama ca se sa-$rseste cu el 6aina !ertarii pacatelor, si deschide sufletul cu totul2 sa nu faca o marturisire rea, cum-a ;care l-ar primejdui mai mult<, sa nu-i ram$na nimic, nici pacate mari si gro&a-e si nici cele mici, care se cred a fi nensemnate 4ar e un lucru foarte nselator sa cre&i asa ce-a, pentru ca8 3nu este lucru mic n -iata raul cel mai mic5 /ti -a cere ajutor, sa-l cercete&i si dupa o oarecare r$nduiala, si sa o faci cu toata inima, ca e fiul tau Si sa-l asiguri ca la rasp$ntia cea din urma, c$nd-a, -eti fi de fata, si ngerii nostri se -or bucura, si cu ei o data, si rudele, si lumea, si toata creatia lui 4umne&eu 9 astfel de lucrare duho-niceasca -a a-ea ecou si n alte suflete, si -or cerceta >iserica, si -a strabate peste munti 4uhul lui 4umne&eu, ncuraj$ndu-ne spre unitate n dragoste crestina, caci credinta noastra, a crestinilor, este iubire 4uho-nicul arat$ndu-si ntru totul si ntru toate dragostea de parinte, ade-arat se socoteste ca moartea cu fiii lui e mai dulce dec$t o -iata fara d$nsii - Asta&i, c$nd crestinii nu mai pot tine dupa sfintele canoane postul si -iata morala, n ce conditii i putem mpartasi: - %restinii traiesc si ei momentele lor istorice, si nu sunt lipsiti de dorinte si de grijile -ietii, dar s$mburele de ade-ar ce e*ista n om nu se poate sa nu rascoleasca si sa nu le tre&easca acea -oce a fiintei superioare din ei -constiinta 'u cred ca e*ista -reun crestin care sa nu aiba un sentiment suspendat de tresarire, si care sa nu se nchine c$nd aude bataia clopotelor, legata de o traditie religioasa sau un e-eniment deosebit ,l stie ;cu acea sc$nteie di-ina din el< ca acest sunet sobru, sacru si patrun&ator al clopotelor cheama -iii, pl$nge mortii si mprastie -iforele naprasnice %anoanele ram$n -alabile ca niste mari faruri de orientare, sa se -ada, mai ales gra-itatea pacatelor, ele a-$nd nsemnarile si subnsemnarile lor, dar trebuie cunoscut ca au si elasticitatea lor .upta mare este sa-i -indeci rana, nu sa-l lasi singur ani ntregi fara marile haruri ale Sfintelor 6aine Sf$ntul !oan Bura de Aur &ice8 3Ani -rei sa-i dai: 6rebuie sa-l nsanatosesti?5 Sa ajunga la o cunostinta de sine si sa intre singur n marile bogatii ale harurilor ceresti si sa stie ca -enirea M$ntuitorului, %are 3S-a pogor$t p$na n ad$ncurile mi&eriei omenesti, nu ca sa anihile&e faptura Sa, ci pentru a o transfigura5, ca marea jertfa a M$ntuitorului s-a facut ca sa fim iertati prin pocainta de toate pacatele, si el, crestinul, sa ram$na ntr-o mare nadejde, fara sa se teama %aci 3nici o nenorocire nu

nseamna ce-a, si nimic nu este pierdut at$t timp c$t credinta ram$ne n picioare, c$t timp capul se ridica din nou, si c$t timp sufletul nu abdica5 ;MaeterlinF< 'u trebuie apasat pe o puternica ne-ointa prin canonisire, ci mai mult pe o intensitate a ei 'u timpul poate decide, ci calitatea -ietuirii printr-o continua dispo&itie sufleteasca, ned$nd loc la amaraciuni opace2 printr-o sincera si apasata parere de rau, care-i -a aduce o mai ade-arata smerenie, at$t de primita spre iertare si at$t de binefacatoare spre -i&iuni noi si descoperiri mai presus de ratiunea omeneasca, cu care dragostea lui 4umne&eu mbogateste pe omul smerit, iar nu pe cel ncorsetat ntr-o ncorsetare si aspra ne-ointa 4omnul @ristos Se daruieste mai cu placere unei inimi ranite, dar caita si smerita, dec$t unei inimi postite si rugate, dar care desigur, si cere dreptul 3'ici -adu-a si nici fecioara n-au alta treapta n cer dec$t aceea pe care o fi*ea&a umilinta5 4eci duho-nicul nu greseste micsor$nd timpul pocaintei n marea lui raspundere, ca spune Sf$ntul 7asile %el Mare n canonul #"8 3%el care are putere de a lega si de&lega nu se canoniseste micsor$nd timpul pocaintei pentru cel care se caieste de buna -oie spo-edindu-se2 ca unul ca acesta ajunge degraba la iubirea lui 4umne&eu5 %ine iubeste pe fiii lui si m$ntuirea lor, ar trebui sa stie ca eforturile si marturisirea lor nu nseamna chiar nimic, pentru ca tu sa nu fii n inima lui si sa nu poti face pogoram$nt mpartasindu-l ;e-entual< !isus @ristos, milosti-ul nostru stap$n, S-a bucurat sa bage primul om n =ai un t$lhar care .-a marturisit, !isus @ristos care a mustrat cu asprime pe mai-marii sinagogilor pentru mpietrirea lor .e-au luat-o nainte desfr$natele, t$lharii si -amesii, iertati cu bl$ndete, si ram$neau ncurajati sfintindu-si sufletele !ata deci cum 4omnul !isus, cu aceeasi iubire si bl$ndete, doreste sa se daruiasca fiilor lui si este am$nat de rigoarea si asprimea -iarasi- a 3.egii5 4umne&eu este milosti- si cauta pricini sa umple pe crestini de bogatia harurilor lui 4uho-nicul trebuie sa-si cercete&e fiii cu ochi patrun&atori si m$na usoara, cum spune !lie Miniatis8 3Spiritul omului nu-si poate ntinde aripile aici pe pam$nt daca nu se simte nconjurat de iubire, -esnicie si nemarginire5 - 4uho-nicul care face pogoram$nt la Sf$nta /mpartasanie, si nu urmea&a asprimea sfintelor canoane, se poate m$ntui: - 4e la nceput sa se stie ca aceste pogoraminte ce se fac sa se poata mpartasi cu Sfintele 6aine nu ntr-un timp prea ndelungat cum spun unele canoane la diferite pacate mai grele, se fac cu multa si smerita chib&uiala -cu acoperirea tot a unor canoane8 #" al Sf$ntului 7asile, 1+( al Sinodului 7! ,cumenic, " al Sf$ntului Brigorie de 'Gssa, si cu ndemnurile pline de duh ale Sf$ntului !oan Bura de Aur, cu e*perienta multor Sfinti Parinti care nteleg ca ntreaga Sf$nta Scriptura este o dulce si frumoasa armonie, chiar daca acesti Sfinti Parinti nu au canoane date, dar nu sunt lipsiti de autoritate -sa &ic juridica- n >iserica ;-e&i nsemnarile canonului C# al Sf$ntului 7asile cel Mare, din care se ntelege ca orice cu-$nt al Sfintilor Parinti are putere canonica< /n afara de aceste acoperiri, si binecu-$ntate si moti-ate procedee, spune si Sf$nta %umpanire din fiinta ta sa nu departe&i cu asprime, dar nici sa ncal&esti cu tolerante -ino-ate /n marea ta raspundere, c$nd -orbesti de la inima la inima, si binenteles, de la ins la ins, -ei nclina mai mult sa cre&i ca bunul 4umne&eu te -a ndemna mai repede spre ngaduinta 'imeni nu -a tolera, nsa, o de&legare la nt$mplare, si mai ales fara o

angajare a fiului ca el sa iasa din de&ordinea sufleteasca pentru a ajunge la o cunostinta de sine Acest procedeu nu &ideste pe fiul duho-nicesc, ci mai mult amageste, si el ram$ne caldicel sau mpietrit la lucruri mari Se spune ca cerbul pentru doua lucruri nu alearga bine8 c$nd e prea gras, sau c$nd e prea slab Adica ne-ointa multa s-ar putea sa-l slabeasca, si nepasarea si neangajarea s-ar putea sa-l ngrase ;pe fiul tau< Sa tii cont ca fiecare ins are particularitatea lui, si -ei a-ea n -edere c$t poate purta 4ar, oricum, lucrul de -aloare de care trebuie sa se tina seama este ca inima nfr$nta si smerita 4umne&eu nu o -a urgisi Acesta-i marele punct de plecare, Parinte 4uho-nic, si acesta-i raspunsul la aceasta ntrebare care s-a pus Si nu numai ca nu -ei fi certat de >iserica sau de 4umne&eu, ci ti se -a socoti ca o mare ntelepciune, daca ai reusit sa tre&esti n fiii tai bunatatea crestina 'u -a fi nimic usor de nu -a fi bunatatea nemarginita a lui 4umne&eu si rugaciunile Preasfintei 'ascatoare de 4umne&eu cu noi cu toti - %$t timp opriti de la Sf$nta /mpartasanie pe cei ce fac a-ort: 4ar pe cei ce fac desfr$nare si adulter: 4ar pe cei ce practica pa&a si nu -or sa nasca copii: - /n cuprinsul canonului " al Sf$ntului Brigorie de 'Gssa se spune8 3%$nd unul din acestia si -a cunoaste pacatele si se -a marturisi de buna -oie ;de sinesi<, arat$nd cainta, sa i se aplice canonul cu iubire de oameni5 Pra-ila >isericeasca a Parintelui 'icodim Sachelarie spune, la pagina 11)8 3Pentru cei s$rguinciosi spre pocainta si a caror -iata nclina spre mai bine, sta n puterea celui ce aplica canonul ca pentru folosul >isericii, sa scurte&e timpul ascultarii si sa-i aduca ntoarcere mai cur$nd, si tot acesta poate a-i si mpartasi mai cur$nd %a precum este oprit margaritarul naintea porcilor, tot asa necu-iincios este a lipsi de cinstitul margaritar pe omul curatit prin pocainta de pacat5 Si pentru ca sunt ntrebat cum aplic eu canoanele, raspund ca din nceput l pun n cunostinta de cau&a Arat ;cu pra-ila n m$na<, sa -ada si sa stie c$t este de gra- pacatul lui Arat$ndu-i aceasta l ncuraje&, si consider prima sageata binefacatoare n inima lui, si-mi dau seama ca necunosc$nd lucrul ;pacatul<, l-a facut cu usurinta, caci nestiinta este cea mai de seama pricina care pregateste calea ade-aratei pacatuiri ;Sf$ntul Agaton &ice8 3=adacina tuturor rautatilor este nestiinta5 < /n canonisire efecti- am procedat cu teama, dar tinut cont de toate sfaturile usuratoare aratate mai de-reme, si altele, si am dat pentru a-ort trei ani 4aca au facut cu farmece si fara circumstante usuratoare, mai mult de trei ani 4aca au omor$t prunc dupa nastere, cu -oie, de la sapte ani n sus Se tine cont si de la data de la care n-a mai facut Pentru desfr$nare, n afara de napasta si de at$tea alte situatii si mprejurari fara iesire, sau de nu a participat ncuraj$nd lucrul, patima, dar i-ar fi adus neca&uri majore, canonisesc de la un an la trei ani, cum e ca&ul de adulter ;adica cei casatoriti, sau numai unul din ei< %ei ce fac frauda conjugala si atentat la planurile lui 4umne&eu, adica cei ce se pa&esc sa nu nasca copii, p$na ntr-un an Am raspuns mai mult asa, pentru orientarea lucrurilor, dar multimea feluritelor caderi schimba datele, si nu poti scrie despre fiecare, dar oricum ram$n credincios celor scrise la alte ntrebari mai sus8 3!nima calda si inima usoara5

- %e sfaturi duho-nicesti mai de folos dati credinciosilor si calugarilor care -in la sfintia -oastra: - %a pentru niste fii ai lui 4umne&eu, am ncercat sa spun la c$t mai multi despre o po&itie de strategie duho-niceasca n lupta noastra cu cel din afara8 dia-olul 'eputinta lui mare asupra noastra este ca noi suntem si dorim mult sa fim cu 4umne&eu 4ia-olul tinteste acest mare obiecti-8 sa ne desparta de 4umne&eu 'u-i -a fi usor sa o faca direct, ca asa s-au ncununat multi crestini care au simtit n ei puterea credintei, stiind ca omul e facut de 4umne&eu Singur, numai pentru 4umne&eu, si nu se pot desparti de ,l Satana, care n-are o clipa de raga&, g$ndeste ca indirect sa poata desparti pe om de 0acatorul lui .upta cu orice chip sa -l bage pe om n pacat, pacate de tot felul, si daca reuseste, nu nseamna ca si-a atins marele obiecti-, ci i da o mare ntristare, care l face sa se considere pierdut, ca si c$nd nu mai poate fi iertat si, descuraj$ndu-se, singur se desparte de 4umne&eu, si iata, acesta-i scopul atins de -rajmasul 'u trebuie sa-ti pleci capul si sa abdici, oricare si oricum ar fi pacatul =ecunoaste-. mai departe pe Stap$nul tau milosti-, ca nici o nenorocire nu nseamna ce-a daca ai credinta de st$nca 'u te de&nadajdui cu nici un chip Satana, si poate slabiciunea ta, te-au nselat, dar inima nu i-ai dat-o lui si numele lui 4umne&eu din tine nu .-ai sters Asa pacatos cum esti 4umne&eu e cu ade-arat mult iubitor, si pentru ca-. recunosti, mult milosti- si iertator 6e -a cauta ,l singur, te -a gasi, te -a mbratisa, te -a lua pe umerii .ui, te -a duce la st$na si te -a iubi mai mult dec$t pe alte oi, pentru ca tu, de fapt, nu .-ai parasit Aceasta o mare po&itie duho-niceasca si atunci marile tale caderi n -iata ram$n simple accidente =ecomand o nesf$rsita -eselie sufleteasca n ascunsul tau, ca aceasta marturiseste ca esti cu !isus @ristos n inima ta si-n respiratia ta !nima ta -a -ibra mereu o rugaciune fara cu-inte 4eci, o stare de stap$n asupra ta si de -esela linistire, chiar daca te-ai nnoroit, ca oricare ar fi moti-ul unei ntristari descurajatoare, ea este numai si numai de la dia-ol Ar fi bine ca lumea crestina ;mai ales< sa pretuiasca mai mult singurul timp ce-l a-em pentru pregatirea la moarte, si sa-si pastre&e cu strasnicie inima, ca dintru aceasta sunt iesiri de -iata, cum spun Pildele ;",(3< 3%u nematerialnicie la %el nematerialnic g$ndeste, si -ei pricepe?5 3%$nd interesele si constiinta se afla n lupta, constiinta trebuie sa n-inga, ca sa ram$neti fii ai luminii, fii ai &ilei, fii ai @arului?5 3Multi se pl$ng ca le lipseste harul8 mai cu drept ar fi daca harul s-ar pl$nge ca ,l lipseste de la multi5 4umne&eu nu cere nimic imposibil, ci prin poruncile Sale te ndeamna sa faci ce poti, sa ceri ceea ce nu poti si ,l te -a ajuta ca sa poti face -oia .ui - 4e ce a slabit credinta si -iata morala n r$ndul credinciosilor si cum sa le sporim credinta si trairea n @ristos: - Aparent pare ca este slabita credinta, dar nu p$na ntr-at$t 9amenii au &ilnic obligatii familiale, profesionale, sociale mai urgente si nu pot participa regulat la slujbele bisericesti /nsa nu sunt putini care sa nu aiba un fior de n-iorator si sa nu se nchine c$nd aud bataia clopotelor, ca un strigat de chemare a -iilor, ca un pl$ns al mortilor, ca o putere care mprastie n tot felul fulgerele

9 marturisesc sirurile nesf$rsite de credinciosi la marile hramuri n tara noastra, care, cu o ad$nca nerabdare si asteapta fericiti r$ndul, ceasuri lungi, ca sa se nchine, sa sarute Sfintele Moaste Acestia sunt toti credinciosi tacuti, anonimi si liberi /ntr-o comunitate mare sunt si oi albe si oi negre si o credinta mai fira-a, si nimeni nu poate spune ca e neprihanit 6rebuie slujbe &ilnic la biserici, peste tot, cu predici calde, neobositoare si e*emplificatoare, si sa nu fie cu nici un chip prilejuri smintitoare 'imic nu -a fi mai frumos ca un slujitor al lui @ristos cu -iata plina de ase&are duho-niceasca, ne-ino-at, senin, bl$nd, cu ochi de lumina ngereasca An copil n bratele tatalui sau a strigat tare, n biserica, spre uimirea tuturor, c$nd a iesit preotul n -esminte din Altar8 36ata, iata un 4oamne-4oamne -iu?5 ;nu ca cei de pe perete< !nima curata, ne-ino-ata, a acelui copil a aratat simplu, dar tare, ca 4umne&eu, %are ne iubeste cape lumina ochilor ne cercetea&a peste tot, ne cauta peste tot, ne cheama8 7eniti la Mine cei osteniti si mpo-arati si adapostiti--a la bl$nda si smerita mea inima, ca eu sunt singura %ale, singurul Ade-ar, si singura, nesf$rsita si fericita 7iata? Pe l$nga cu-inte libere folositoare sa li se recomande carti folositoare, mai cu deosebire pe cele ce amintesc de fericirea sfintilor cu ngerii de sus, de -iforul ispitelor, precum si de gro&a-a si nesf$rsita ardere a iadului Si cine -a a-ea din ntelepciunea cea mare, i se -or lumina inima si calea? 0ericitul Augustin spune8 3Pentru cine -rea sa creada, am o mie de moti-e, pentru cel ce nu -rea, n-am nici unul? Singurul moti- este moartea?5 - 4e ce ne temem de moarte si cum putem spori n noi bucuria -ietii -esnice: - Se tem de moarte doar cei care nu s-au pregatit deloc de -iata cu @ristos 4ar nu este rau ca se tem, ca prin aceasta se recunoaste -iata -esnica, si frica e un nceput de ntelepciune Si asa -or pune pasi spre cunoastere si mireasma, adun$nd flori din gradina duho-niceasca a >isericii lui @ristos Se spune ca sunt trei categorii de crestini m$ntuiti /nt$i, este categoria fiilor care fac -oia lui 4umne&eu din iubire A doua, este categoria negustorilor care fac fapte bune pentru plata de la @ristos A treia, este categoria robilor care fac de frica cele ale lui 4umne&eu %e bine ar fi sa ne depasim mereu, sa ne silim, ca este singura -reme c$nd bataia inimii noastre poate cuceri ntreg cerul? %e &ici, frate crestine, te prin&i sa te silesti la o alergare at$t de sal-atoare si la o ajungere at$t de laudata de nesf$rsite cete ngeresti si sa -e&i sla-a Maicii 4omnului, care nestiuta de tine, te-a pl$ns si te-a ocrotit, si n cinstea aceasta, n lumina cerurilor deschise, te -a ncununa ca pe un biruitor @ristos 4omnul: %u ade-arat spune Sf$ntul Pa-el8 %a nu sunt -rednice suferintele de acum fata de bucuriile ce ni se -or descoperi noua !ar 3sf$rsitul filosofiei este sa stii ca trebuie sa cre&i5 ;Beibel< Sa stii sa mori linistit? - %e sfat si cu-$nt de folos mi dati mie si fiilor duho-nicesti ai preacu-iosiei -oastre: Sa ne iubim cu ade-arat unii pe altii Sa ncercam sa iubim pe toata lumea2 si pe aceea care se &ice ca e rea Sa iubim, sa iubim mult, si sa iubim frumos Sa iubim rana si pe cel care ne-a facut rana

Sa stim sa furam pe @ristos de la dusmanii nostri ,l sta ascuns la cei care ne sunt dusmani 'u poti fi ga&da lui @ristos daca nu-ti sunt dragi cei care /l tin ascuns daca inima ta nu este un mic cer al iubirii .ui @ristos ! se cu-in primele roade ale tuturor lucrurilor, dar mai cu seama primele roade ale iubirii? !ar pentru raspunsurile mele date n graba, dar cu cel mai bun g$nd, at$t spun8 Milosti- fii mie, 4oamne? Protosinghel Arsenie Papacioc - 15 ianuarie 19C" !! 1 %u ce fapte bune trebuie sa se ntrarme&e mai nt$i fratii care doresc sa intre n ne-ointa monahala: - %el dint$i lucru, si nainte de orice, trebuie sa stie cel -enit n -iata monahala ca este o intrare fara de ntoarcere Sa ram$na ntr-o definiti-a statornicie Sa stie ca cinstea aceasta este fara de asemanare, sa-! slujeasca lui @ristos, daruindu-!-se cu totul, asemenea ngerilor 'u singura nalta ntelegere i -a pastra statornicia n cinstea de a sluji lui @ristos, daruit ca monah, ci neaparat sa simta ca o face dintr-o necesitate sufleteasca Partea aceasta ce tine de inima -a trebui culti-ata si ncurajata n relatiile ce le a-em cu ncepatorii .ucrul acesta sa fie n atentia tuturor -ietuitorilor din m$nastire /n inima, &ic, unde cu harul lui 4umne&eu, sunt toate fortele biruitoare din om, cum se &ice la Pilde ;", (3<8 Pa&este-ti inima mai mult dec$t orice, caci din ea t$sneste -iata Pe fondul acestei linistite statornicii, -a -eni noilor ncepatori o eliberare c$t mai totala de lume, si >unul 4umne&eu le -a darui n toata -iata lor multe bogatii duho-nicesti necunoscute de ei si i -a umple de o supraomeneasca bucurie ( %are este -irtutea hotar$toare a noilor ncepatori, cu care -or putea sa biruiasca ispitele si patimile cele dinauntru si cele din afara: - 4e la nceput 4umne&eu a creat pe om cu aceasta puternica si mult discutata nsusire H-ointa liberaI Aceasta ni se cere mai nt$i8 sa -rem sa biruim ispitele Si, misc$nd, -a -eni nent$r&iat harul =ug$ndu-ne intens lui 4umne&eu, -oind si ostenindu-ne mereu, harul nu -a lipsi de la noi !ata unde este taina de nceput si de totdeauna a biruintei noastre @arul este de natura di-ina - Henergie necreataI, spune Sf$ntul Brigorie Palama 4in primii pasi spre -iata monahala, plina de taine si ntelesuri preafrumoase, noul ncepator este bine sa-si ndrepte inima si sa-si nsuseasca o aleasa e-la-ie, nedifu&ata si nadajduita catre Maica 4omnului Apoi, mereu, cu bucuria n inima, sa se recunoasca a-i fi un fiu iubitor si ne-ino-at si Maica 4omnului i -a preaarata c$t de mult se -a bucura a-i fi Mama 9 fiica mbunatatita se ruga Maicii 4omnului, &ic$nd8 HMaica 4omnului, arata-te a-mi fi mama?I !ar Maica 4omnului i-a raspuns8 HArata-te a-mi fi fiica?I

3 %e patimi trebuie sa lepede ncepatorii mai nt$i din inima lor ca sa poata gusta din bucuria -ietii duho-nicesti: - Sa lepede mai nt$i patima care este mai aproape de el - care-l stap$neste cu mai multa tarie Sa stie ca -a trebui sa lupte mpotri-a tuturor patimilor, dar cu mai multa atentie si ntrarmare cu acele patimi care l nconjoara si anume l p$ndesc /n lupta lui sa fie con-ins ca nu -a fi singur, cer$nd cu inima de foc ajutorul lui 4umne&eu, al Maicii 4omnului, al ngerului pa&itor si al oricarui sf$nt spre care are e-la-ie .upta este pe toata -iata, dar nimic nu-i mai frumos si mai maret dec$t sa fii stap$nul propriei tale -ieti si sa lupti si sa biruiesti, a-$nd alianta deplina cerul ntreg /ndra&niti, ,u am biruit lumea? - &ice 4omnul nostru !isus @ristos si &ice pentru fiecare dintre noi, -a&$ndu-ne pe toti stap$ni alaturi de ,l " 4aca un nou ncepator nu iubeste rugaciunea si slujbele bisericesti, poate de-eni calugar: %um trebuie calau&iti fratii ncepatori ca sa poata spori n rugaciune: - 4aca nu iubeste rugaciunea si slujbele bisericesti, nseamna ca a -enit de acasa fara sa aiba macar o inima de crestin ,ste mai greu sa-i porti pe unii ca acestia, daca-i primesti Se spune simplu despre calugar ca este un crestin bun si se considera ca a plecat la m$nastire pentru o -iata mbunatatita n traire, unde rugaciunea trebuie deprinsa a fi chiar nentrerupta Se constata, de altfel, la toti ncepatorii un dor de rugaciune chiar e*agerat, &ic de rugaciuni lungi ngenuncheate, necunosc$nd celelalte -aloroase mpliniri din trairea monahului8 ascultarile nesf$rsite cu o singura daruire, posturile cu o mare dreaptasocoteala si, mai ales, sa fie sprijin cu o inima buna pentru neca&urile sau neajunsurile unora 4aca noul ncepator nu -rea si nu simte ne-oia sa se roage, nici alte fapte bune ce tin n ansamblu de trairea n m$nastire nu le -a putea mplini, nici pe departe Adica, nu se cu-ine ca un -ietuitor daruit lui @ristos si Maicii 4omnului sa astepte m$ntuirea fara nici o tre&-ie a inimii si fara nici un dor ngeresc2 ntr-o lene-ire ca aceasta -ietuind, ar dori totusi Hsa-i cada mana cereasca de susI: %hiar daca le -om arata buna-ointa, nu -or ram$ne p$na la urma n m$nastire, ca n-au roadele si darurile sfintelor rugaciuni, care nu se face niciodata n &adar, fara un raspuns Pe unii ca acestia i -$nea&a cu usurinta cumplitele ispitiri dia-olesti, d$ndu-le dor de lume %e frumos este sa te ncadre&i n -ersuirea c$ntata nentrerupt n biserica8 H6oata suflarea sa laude pe 4omnul?I 5 %are sunt cele mai grele patimi cu care trebuie sa se lupte monahii si, mai ales, ncepatorii: %um anume le pot birui: - As ndra&ni sa spun ca pentru multi -eniti la m$nastire cea mai grea ispita este nestatornicia Acesti dia-oli cotropitori doresc sa te smulga de pe po&itie /n planul de lupta duho-niceasca, cel dint$i lucru este sa-ti determini precis po&itia Si tu, -enit n -iata monahala, esti pe cea mai nalta culme, n cel mai de -$rf cu-$nt al Sfintei Scripturi, n acel8 H7rei sa fii desa-$rsit:I Asa o numeste Sf$ntul 7asile cel Mare Aceasta dorinta si ncadrare monahala este cea mai nesuferita de dia-olii din toata crestinatatea .a

m$nastire se -ine cu un dor mare, cum se spune, ca o nebunie pentru @ristos, de a se rastigni pentru ,l, de a suferi ocara, lo-irea, prigonirea si nfr$ngerea marelui dusman, orgoliul, si se pa&este si se ncearca sincer spre marea nadajduitoare a m$ntuirii, smerita smerenie si -ei simti ade-arata libertate dorind sa iubesti cu ade-arat pe toti Adica sa primesti umilinta, spinii coroanei lui @ristos, cuiele, sulita si moartea pentru ,l Asa ti -ei usura patimile gro&a-e si -ei fi c$nd-a si unde-a un mic m$ntuitor, lucr$nd at$t la m$ntuirea ta, c$t si la a altora 4ia-olii nestatorniciei nu -or putea birui pe unii ca acestia, care, ispititi, mai mult se -or ncununa 9 alta patima foarte primejdioasa, care se strecoara at$t de usor si pare a se moti-a mereu si si face loc imediat ntre toti este -orbirea de rau Sunt con-ins ca cei mai multi care si pierd sufletele si le pierd pentru aceasta nenfr$nare mpatimita a limbii 'u stii sa -indeci, dar stii sa deschi&i, ca orice ucigas, rana? Suprema porunca - iubirea - este propo-aduita, ntarita si traita de M$ntuitorul, ca o ar-una a luminii si frumusetii /mparatiei cerurilor H%a iubire si mila este ntreg crestinismul?I 4ar aceasta nemuritoare iubire este urmarita de rautatea - mica sau mare - a -orbirii de rau, -iermele neadormit care ti roade tainic inima si &ilele m$ntuirii tale Acest -ierme al urii ucide-l, iubite frate calugar sau crestine, si iubeste tare pe @ristos, %are te asteapta n inima fratelui tau pe care l sagete&i mereu Patima -orbirii de rau destrama unitatea m$nastireasca si societatea crestina si se face -ino-at de moarte cel ce ataca ce a ntemeiat @ristos pe cea mai trainica temelie - !ubirea si %redinta HAn barbat sf$nt, spune n Patericul -echi, a -a&ut pe oarecine pacatuind si, lacrim$nd cu amar, a &is8 Acesta a gresit asta&i, iar eu -oi gresi m$ine, negresit Apoi acesta se -a pocai cu ade-arat, iar eu nu ma -oi pocai niciodata?I 4esi l-a -a&ut chiar pacatuind, s-a os$ndit pe sine, iar pe acela l-a -a&ut ndreptat 4e aceea &ic ca g$ndirea, soptirea si -orbirea de rau sunt patimi care aduc mari neajunsuri ntregii obsti crestinesti 6oate patimile sunt primejdioase si de toate trebuie scapat, pentru ca oricare din ele ar fi ne poate pierde sufletul 6impul este scurt si -iata este una si se duce repede 4eci sa nu ne mai ngrijim de altce-a dec$t de Hpl$ns peste pl$ns si smerenie peste smerenie, ca sa mbl$n&im pe !isus @ristos, Stap$nul nostruI %u toata strajuirea Pa&este-ti inima mai mult ca orice, ca dintru aceasta t$sneste -iata ;Pilde ", (3< ) %e trebuie sa n-ete mai nt$i duho-nicii pe ucenici, pe fratii ncepatori: - Socot ca este bine ca mai nt$i fratii ncepatori sa cunoasca marea nsemnatate a monahismului, deci marea importanta a transformarii ntregii lor fiinte Apoi sa-si n-iore&e inima si sa stie ca intrarea n m$nastire nu este un simplu refugiu pentru sufletele slabe sau pentru neputinciosi Sf$ntul 7asile cel Mare se ntreaba8 H%are este cu-$ntul cel mai de -$rf al Sfintei Scripturi sa-l pot ajunge:I Si-l remarca unde M$ntuitorul spune t$narului bogat8 7rei sa fii desa-$rsit: .asa-ti toate si -ino dupa Mine? !ata un prim si mare scop al calugarului - mergerea spre desa-$rsire %ine are aceasta supraomeneasca dorinta si plecare este umplut de mari haruri si aduce o -eselie fara de nume ngerilor si ntregii mparatii ceresti si, merg$nd p$na la capatul -ietii str$ns legat de acest temei al Sfintei Scripturi, -a trai si n el -esnic, cu ade-arat o supraomeneasca bucurie %alugarii se mai numesc Hngeri ai pam$ntuluiI, Hcin ngerescI, Hmirese ale lui @ristosI,

Hmucenicie albaI si parca Sf$nta Scriptura nu ar fi at$t de mbogatita fara ndemnurile la o lupta sufleteasca spre desa-$rsire a acestor fiinte omenesti care-s facute dupa chipul si asemanarea lui 4umne&eu ,ste stiut ca totul este posibil daca -rei sa mergi pe un drum at$t de naltator %a daca -rem sa pornim, harul, adica puterea di-ina de sus, este cu tine nedespartit si cine poate fi mpotri-a ta si care te poate birui, daca Stap$nul cerului si al pam$ntului este cu tine: !ubite frate, care ai -enit la slujba ngereasca n cinul monahal, nici o cinste nu este mai mare ca aceasta Adica sa te daruiesti si sa jertfesti lui 4umne&eu n curatenie tot ce este bun si frumos, ca si n m$nastire ti se descopera usor chipul de cunoastere al pacatului, adica a tot ce este ur$t Aici putem umbla cu grija sa fim curati fata de iubirea lui 4umne&eu Aici si numai aici te poti ncadra si ncinge cu autoritate n unele preafrumoase r$nduieli care-ti pot da un nume nou, o minte ascutita si o inima daruitoare ca sa fii omul lui 4umne&eu %are ti pregateste sa-ti dea n dar ntreaga .ui mparatie si -ei putea sa calci peste dia-olii care -or sa te calce acum Atotputernicul nostru 4umne&eu, %reatorul, >iruitorul si .uminatorul a tot si a toate, iubeste inimile curajoase si ne acopera cu mireasma necunoscuta de lume si, ca sa nu ne descurajam, &ice cu drag ca un parinte mult prea mult iubitor8 H%ine se leaga de -oi, de lumina ochilor Mei se leagaI M$nastirea este un mic cer al pam$ntului si este o cinste pentru toata lumea pam$ntului 0rumusetea este ca aici se pot cuceri cerul si pam$ntul, tot ce-i mai frumos, tot ce-i mult folositor, tot ce-i puternic, tot si toate, pentru ca-. cucerim pe /nsusi 4umne&eu, %are ni se daruieste total 4e secole ntregi s-a putut -edea ca toate aceste preaplacute ,,>une-estiriJ s-au putut mplini de oameni ca noi, ca puterea unor astfel de oameni este de la 4umne&eu, %aruia /i purtam chipul si asemanarea Sa si %are ne-a mbogatit cu tot harul Sau 9 ntoarcere de la m$nastire spre lumea nepasatoare, fara de nici, o e*plicatie, spunem, -a fi asemenea unei caderi luciferice Sunt, frate crestine, crede-ma, doua feluri de bucurii care nu se pot uni una cu alta 6u nu -ei putea a te bucura aici pe pam$nt de placeri trecatoare si -ino-ate, iar n cer a mparati cu !isus @ristos Atunci faradelegea si -a astupa gura sa ;Ps 1+), "(< # %are este semnul duho-nicesc ca au sporit fratii ncepatori: - Mai nt$i au o -eselie ne-ino-ata c$t mai continua Apoi si dau seama ca ascultarile sunt o mare mplinire calugareasca unde si ncearca fiecare taierea -oii si o fac fara c$rtire si cu drag /ntreaba cu interes sa cunoasca si se -ede n ei o cainta ade-arata n greseli si nempliniri 'u duc -orba si nu aduc -enin n chiliile lor Se simt cu r$-na la rugaciune, la citiri si c$ntari, la biserica si peste toate se simte n ei un duh de smerita cugetare n toate miscarile lor, un duh e-la-ios si simti ca pre&enta lor te odihneste C Ati cunoscut noi ncepatori si monahi tineri sporiti n -iata duho-niceasca: Prin ce -irtuti anume: - 4a, c$t mi-a fost cu putinta, am cunoscut, spre bucuria mea, multi frati, nu de prea multa -reme -eniti n m$nastire, cu sufletele daruite lui @ristos, ncurajati si n-eseliti pentru mila aratata de 4umne&eu ca sunt considerati si recunoscuti ca fii ai m$nastirii Mai nt$i, ca o -irtute mult graitoare, la multi se remarca aceasta bucurie, prin faptul ca

nu-si masoara ascultarile cu puterile proprii si nu dau napoi 4esigur, ei sunt con-insi ca ascultarea ;porunca< este de Sus, dupa cu-$ntul 4omnului, %are &ice8 %ine asculta de -oi, de Mine asculta, si au credinta ca -or fi ajutati, caci la 4umne&eu totul este cu putinta Ascultarile, fara ndoiala si fara c$rtire, sunt un act al unei inimi -ite&e, al unei educatii de credinta intensa si dau o nadejde ascutita ca 4umne&eu nu te -a nsela c$nd spune8 0ara de Mine nu puteti face nimic 9ricare frate sau monah cu astfel de con-ingeri de credinta si cu inima -itea&a poate re&ol-a lucruri grele n ascultarile sale, care poate i-ar depasi masura puterilor proprii Mai mult ca oriunde, n ascultarile facute cu inima si dragoste s-a lasat -a&uta puterea harului lui 4umne&eu Au fost frati ascultatori care au legat fiare salbatice, care au dat la o parte pietre uriase ca st$nca, au trecut -pentru ca asa era ascultarea- pe deasupra r$urilor, sau au fost purtati pe spatele pestilor si n-au conceput sa nu asculte Acesti eroi ai taierii -oii au n toata fiinta lor o -eselie ascunsa, au cugetari smerite si au o pre&enta n toate inimile necajite, fie chiar si rautacioase, caci ei doresc sa -ada n fiecare ins toate frumusetile omenesti Acestia sunt respectuosi, liberi, fara de teama si au o mare nadejde la Preasf$nta Stap$na Maica 4omnului, &ic$nd8 H/n-redniceste-ma sa te laud n -eci, o, Sf$nta 0ecioara?I 9 %are este semnul ca am reusit sa biruim si sa scoatem din noi patima m$ndriei si a iubirii de sine: - %red ca niciodata nu -a putea fi Hun semnI, ca definiti-, ca m$ndria este scoasa 9mul smerit nu se -ede niciodata ca-i smerit .upta aceasta de o -iata ntreaga, simtita, rupta, dreapta si cinstita o stie si o -a ncununa 4umne&eu Apoi, acestui dia-ol al m$ndriei, plin de o nesuferita duhoare, nu-i -a fi deloc usor ca at$ta si se arunca singur n foc cu un suflet care doreste si stie sigur ca nu -a putea -edea si mparati cu @ristos fara de o smerita smerenie Spune Sf$ntul !oan Scararul ca dia-olul trufiei alunga pe toti ceilalti dia-oli si el tine locul la toti 6oata Scriptura si toata marea sfatuire a Sfintilor ncercati n lupta cu acest dia-ol cotropitor al m$ndriei ne spun ca fara harul de sus nu se -a putea birui aceasta patima >unul 4umne&eu a spus cu tarie ca acest mare har nu-l -a da dec$t celor smeriti, cum spune n Sf$nta ,-anghelie ca8 celor smeriti le da har? Masura de curatire a inimii este masura de i&bucnire a simtirii catre 4umne&eu %$t de scumpe sunt ndemnurile oamenilor ncercati si c$t rau poate pricinui o r$nduiala dupa cum l taie capul pe fiecare? Pentru putina noastra osteneala si smerenie cu ce alese daruri suntem n-redniciti? 'u -a mai fi iubire de sine, adica m$ndrie, c$nd uimirea -a -a cuprinde si -eti -edea c$t de mare este mila lui 4umne&eu pentru noi pacatosii 9ricarui ostenitor n @ristos i putem spune8 Smereste-te, ca ai pentru ce? >l$ndetea si r$-na pentru toate cele bune, nem$nierea si urmarirea pacii, nu a dreptatii, sunt semne de nem$ndrie /ndreptatirea de sine nu poate fi laolalta cu smerenia si 4umne&eu se arata, nu at$t celor ce se ostenesc, c$t celor simpli si smeriti 1+ %$nd anume cunoastem ca am sporit n rugaciune si smerenie: - Sporesti n rugaciune si smerenie atunci c$nd simti ne-oia sa te rogi asa cum simti ne-oia de aer si apa ,*ista o chemare ascunsa n tine care te ndeamna continuu sa ceri,

sa multumesti si sa lau&i pe %reatorul tau, ,ul din tine care se -rea la 6atal si la Mama lui ,l doreste sa se biruiasca pe sine, dar se -ede slab si neputincios ,l nu -rea sa fie rob, adica mpatimit, purt$nd un nume at$t de mare -de crestin-, ci se -rea l$nga Stap$nul si =ascumparatorul sau Astfel, sufletul se tre&este n om si simte cum inima ranita de dor se apropie de 4umne&eu sa comunice Asa ncep marile tre&iri spre -iata n 4umne&eu ,coul acesta armonios pe care-l au&i n tine este semnul ca esti -iu si -rei sa ram$i omul -iu n bucuria harului %elui datator de -iata Sf$ntul %iprian &ice8 H%um -rei sa fii au&it de 4umne&eu c$nd nu te au&i nici pe tine nsuti:I Sau HSpune-mi unde esti atunci c$nd nu te afli nlauntrul tau:I Si iarasi H4arul anume si face loc ;n noi<, pe masura ce se tre&este eul nostru si sunt de&radacinate patimileI %$nd inima se -a curati de patimi, atunci se -a nflacara simtirea catre bunul 4umne&eu 6otul este &idit de darul Sf$ntului 4uh, fiindca darul li se da ntotdeauna preambelsugat credinciosilor %ei ce ! s-au daruit .ui fara de ntoarcere sunt calau&iti de ,l si ,l singur i &ideste asa cum stie 4umne&eu este ascuns n poruncile sale %ei care l cauta pe 4omnul, /l gasesc pe masura mplinirii lor H.ui 4umne&eu i trebuie numai inima si i este de ajunsI, daca ea -a sta deschisa cu e-la-ie n fata .ui =ugaciunea nencetata tocmai n aceasta consta, sa ne aflam ntotdeauna cu e-la-ie n fata lui 4umne&eu !ar peste aceasta stare, pra-ila, rugaciunea citita nu face dec$t sa puna lemne pe foc 4umne&eu este un 4umne&eu al inimii2 roaga-te, deci, cu simtire? 4e unde as ntelege ca 4umne&eu nu este at$t un 4umne&eu al mintii, ci al inimii, spun Sfintii Parinti Puterea rugaciunii nu sta n cutare sau cutare cu-inte --orbe-, ci n felul cum se sa-$rseste Aceasta grija, preocupare de finete sufleteasca continua, aduce o retragere n tine nepro-ocatoare si smerita n toate 11 %um putem dob$ndi duho-niceste pe fratii care nu au rabdare si se m$nie repede: - 6rebuie mai nt$i sa ntelegem cau&ele care-i fac nerabdatori si m$niosi pe frati Apoi trebuie sa le -orbim cu multa bunatate si bl$ndete si chiar cu un fel de apreciere, arat$ndu-le si cele bune ale lor %$t de nesuferite si primejdioase sunt aceste doua8 nerabdarea si sora ei, m$nia, care ti anulea&a toata frumusetea ase&arii sufletului tau si toata agonisirea duho-niceasca? %ine-a a -a&ut pe altcine-a care se ca&nea sa deschida un lacat la o usa si nu putea nicidecum, de unde a nceput ncet, ncet, sa-l cuprinda o m$nie asa de mare, ca se dadea cu capul de usa si facea spume la gura Si a &is cel care pri-ea degradanta scena8 H/n -eac n-o sa ma m$nii macar c$t de putin si o sa fac orice efort pentru a-mi stap$ni firea de om, ca am -a&ut c$t de ur$t i sta omului m$niosI 4eci noi, cum &ic Sfintii >atr$ni ai Patericului, daca ne supunem patimilor, cu nimic nu ne deosebim de nchinatorii la idoli H%a cei ce se biruiesc de iuteala si se robesc de m$nie si nu taie de la sine tulburarea patimii, acestia se leapada de !isus @ristos si au n sine pe Marte ca dumne&eu si se nchina idolului turbarii ca si elenii !ar cei ce au biruit acestea si le-au i&gonit de la sine si s-au nfr$nat de ele, acestia au calcat idolii si s-au lepadat de nchinarea dumne&eilor celor multi si s-au facut mucenici fara de s$ngeI H4e se -a nt$mpla ntre tine si altul cu-$nt de sc$rba si -a tagadui cu-$ntul, nu-l at$ta pe el, &ic$nd ca ai spus? %a se ntoarce si &ice8 3Asa am &is Si ce:5 si se face mare cearta %i lasa cu-$ntul si se face mare pace2 ca pacea este de patru ori mai mare dec$t dreptateaI ;Sf$ntul !oan Scararul - %u-$nt

despre m$nie - 0ilocalia nr 9< !arasi &ice un batr$n ca Hcel ce se nedreptateste de -oie si iarta pe aproapele, fiu este al lui @ristos2 iar cel ce nici nu nedreptateste, nici se nedreptateste, este al lui Adam2 iar cel ce nedreptateste, sau dob$n&i cere, sau nseala, fiu este al dia-oluluiI 6rebuie sa-ti ncal&esti sufletul racit de ura, de nerabdare si m$nie prin a rabda pe fratele tau, ca sa ram$i omul lui 4umne&eu, ca unul ca acesta iarta si se roaga sa-si ast$mpere focul m$niei /nca multe alte ispite te asteapta sa le ar&i -cu focul harului Sf$ntului 4uh- si sa ram$i un om al iubirii si al pacii 1( 6inerii ncepatori, din lipsa de educatie, sunt de obicei superficiali n credinta si ne-ointa Promit repede, dar fac putine %um trebuie sa-i dob$ndim duho-niceste pentru @ristos: %e metode recomandati: - Acesti tineri trebuie sa nteleaga cu-$ntul Sfintei Scripturi care spune8 7ai de cel ce face lucrul 4omnului de m$ntuiala Acestia, se -ede, nu cunosc nici ce este iadul, nici ce este raiul Sa-i apropiem cu inima calda Sa le e*plicam si lor ca 4omnul nostru !isus @ristos sta ascuns n poruncile Sale si, n masura n care le mplinesti, n masura aceea ti se daruieste si ,l Si c$t este de greu sa-. a-em ntreg pe Stap$nul a toata faptura n inimile noastre? %a spus este8 0ara de Mine nu puteti face nimic? Si Scriptura n-o putem desfiinta si nici sa credem ca o putem mplini cu jumatati de masura 4omnul si M$ntuitorul nostru ne -rea ntregi 'umai satana ne -rea -icleneste doar un singur -$rf de deget, ca stie el, -icleanul, ca asa ne poate stap$ni toata fiinta Alt timp de pocainta nu mai este, iar sf$rsitul nu ne -a fi plin de mila sau t$rguiala %i atunci -a fi nfricosarea cea mare, c$nd se -a arata nu mila, ci dreptatea, ca &ice8 H/nspaim$ntator lucru este sa fii judecat dupa dreptate de un judecator fara ndurareI Apoi, n aceasta sf$nta gradina, care este m$nastirea, se afla cu prisosinta toate roadele posibile pentru fericita -iata -esnica Acum e &iua m$ntuirii ;( %or ),(< Acesta este -eacul pocaintei, acela al rasplatirii Acesta este al faptelor si al rabdarii, acela al m$ng$ierii Acum 4umne&eu este ajutatorul celor ce se ndreapta de la calea raului, iar atunci -a fi nfricosat cercetator al faptelor, cu-intelor si g$ndurilor omenesti A cui este munca, ale aceluia sunt roadele %instea si cununile se cu-in n-ingatorilor, nsa dupa cu-$ntul Apostolului8 'u numai ca se cade sa n-ingem, ci sa ne si luptam dupa lege ;( 6im (, 5< l3 Prea %u-ioase Parinte Arsenie, uneori lucrurile se pre&inta si in-ers Sunt ncepatori hotar$ti si iubitori de ne-ointa si -$rstnici apasati de g$nduri si cuprinsi de nesimtire duho-niceasca %e ne spuneti despre acestia: 4e ce unii -$rstnici nu pot spori n lucrare duho-niceasca: %e trebuie sa faca acestia: - Pentru tinerii cu mare r$-na catre ne-ointa spunem ca se bucura @ristos de r$-na lor, dar /l pot si ntrista daca n lucrarea lor n-au masura - adica dreapta judecata n ne-ointa %a -or putea cadea n ispita cea de-a dreapta, cu cele bune e*agerate, care ram$n fara mireasma tre&-iei inimii, care ar putea fi un scop mplinit ,ste o -orba batr$neasca la rom$ni8 3Munca nu se face numai cu puterea, ci mai mult cu socoteala5 !ar -$rstnicilor care nu pot spori n lucrarea duho-niceasca sau nu -or, le spunem tuturor ca -iata le este nca mai scurta si 1udecatorul este l$nga usi %elor ce le con-ine sa creada

ca -or trai nca mult, M$ntuitorul le spune8 HAsta&i de -eti au&i glasul Meu, sa nu se n-$rtose&e inimile -oastreI Si cine poate crede ca fara -este nu-l poate lo-i o caramida, o boala necrutatoare, un tra&net sau o muscatura n-eninata: Atunci, sigur, moartea -a fi marele dascal al tre&-iei, dar, -ai, -a fi prea t$r&iu /n cer nu mai este pocainta 1" Anii ncepatori si chiar -$rstnici si pierd repede elanul, barbatia, r$-na duho-niceasca n lupta cu ispitele Pentru ce patimesc aceasta ispita si cum pot dob$ndi din nou r$-na, barbatie, ncredere: - 7iata duho-niceasca se obser-a si la sfinti ca este n &ig-&ag Arca si coboara, dar de cele mai multe ori nu-i mare primejdie, ca prin cobor$s harul lucrea&a mai ncetinel si oamenii se smeresc Parerea de rau si smerenia sunt nemasurat mai mari dec$t ispra-ile elanului ne-ointelor %um spune preafrumos Apostolul Pa-el8 %$nd sunt slab, atunci sunt tare, recunosc$nd prin aceasta ca lucrea&a harul mai mult n cei smeriti, ca smerenia n neputinta este mai sigura, lucratoare M-am folosit de sfatul unor Sfinti Parinti care spun ca nu este bine sa doresti daruri mari, ci sa te multumesti cu daruri mici, ca este necu-iincios sa-ti &adarasti fiinta ta duho-niceasca, comport$ndu-te ca un om plin de m$ndrie si gro&a-indu-te Psalmul 13+ spune8 4oamne, nu s-a naltat inima mea, nici ochii mei, nici n-am umblat ntru cele mari, nici ntru cele mai minunate dec$t mine ;Ps 13+,1< 4ar nu trebuie sa fim nici nepasatori, fara de lucrare si interes, ca si cum am sta ntr-un tron nchipuit, astept$nd, cum se &ice, 37ocatia5, harul de-a gata .ucrul care ti-ar aduce o mare nadejde si un echilibru linistitor este o stare de tre&-ie fara echi-oc, o permanenta luare aminte de sine Atunci nu te-ai certa sau te-ai cerceta pretentios cu harurile lui 4umne&eu Pe cei ce-si pierd repede elanul, dar sunt de buna credinta si stiu ca fara harul lui 4umne&eu nu se poate face nimic, si totusi se considera parasiti, i ncurajam sa ram$na ntr-o continua nadejde si liniste sufleteasca, recunosc$ndu-si neputintele, smerindu-se ade-arat cu inima Anii ca acestia -or -edea cur$nd iubirea de oameni a lui 4umne&eu H%a cine se lasa ntreg n m$na lui 4umne&eu, %are este de toate ntru toate, nu-i moare nimic, nu-i piere mimic, ci toate i traiesc, toate i slujescI 15 %um putem c$stiga pentru @ristos pe fratii care sunt slabi n fapte bune si nu au statornicie, ascultare si rabdare: - 6rebuie sa le &icem cu toata inima acestora, ca sa ne m$ntuim sufletele noastre, despre Hnfatisarea omului naintea 1udecatoruluiI, despre n-inuirea, cercetarea si despre sentinta ce o rosteste dreptul 1udecator, !isus @ristos, care -a -eni n persoana, n ceasul n care nu g$ndesti ;.uca 1(, "+< H%u cel bun -a fi plin de iubire, iar cu cel rau, nfricosator, &ice 0ericitul Augustin %e frica l -a cuprinde pe cel ce -a -edea pentru prima oara pe M$ntuitorul, si nca m$nios? %ine -a sta naintea m$niei .ui:I Kiua aceasta - H&iua m$nieiI, cum &ice c$ntarea HM$nia 1udecatorului -a fi o pre-estire a os$ndirii tale si -a fi o spaima si suferinta mai mari dec$t atunci c$nd te-ai afla chiar n iadI 9, frate, cu at$t mai mare tortura -a simti sufletul la -ederea lui @ristos, pe %are n -iata

.-a dispretuit sau cu lene-ire !-a neglijat poruncile ? H'ici o nadejde de a-. mai mbl$n&i Sa ceri ndurare, c$nd -ei fi judecat chiar pentru dispretuirea ndurarii ? %e se -a nt$mpla dar:, ntreaba 0ericitul Augustin Ande -a fugi pacatosul c$nd deasupra lui are pe 1udecatorul m$nios, sub el iadul deschis, la dreapta pacatele ca acu&ator, la st$nga duhurile rele care sunt gata la e*ecutie si nlauntrul sau mustrarile constiintei:I %uget$nd la toate acestea, cum se mai poate ca fratii si oricare dintre noi sa fie cu -oia slabi si nepasatori, nestatornici n ascultari si fara rabdare : 1) %um putem -indeca sufleteste pe cei care c$rtesc, defaima, -orbesc de rau pe aproapele si nu-si stap$nesc g$ndurile, limba si p$ntecele: - %u iubire -esnica te-am iubit pe tine, &ice 4umne&eu 0rate draga, 4umne&eu din iubire te-a ales din multimea at$tor oameni 6i-a dat -iata si te-a ase&at n lumea aceasta 6oti cu care traiesti sunt alesii .ui pe care i iubeste si i apara Sunt l$nga tine, ca laolalta sa -a iubiti si prin aceasta se -a -edea teama si iubirea de 4umne&eu %erul si pam$ntul si toate fiintele striga nencetat ca iubesc pe 4umne&eu Soarele, luna, stelele, muntii, i&-oarele, florile si toata faptura se pare ca striga8 H!ubiti pe 4umne&eu, iubiti opera lui 4umne&eu ?I %e &ici de toate astea: %re&i si nu-. iubesti: 6e poti g$ndi sa iubesti altce-a dec$t pe @ristos: Si totusi, iata, tu -orbesti de rau pe cei pentru care 4omnul S-a jertfit sa le do-edeasca ca-! iubeste si cine i lo-este, /l lo-este si pe =ascumparatorul lor B$ndurile noastre, mai degraba sa se ndrepte spre facerea lumii, spre blestemata cadere n pacate, spre rascumpararea noastra -esnica de catre un 4umne&eu pe %ruce, ca sa a-em parte, straduindu-ne, sa iubim pe toata lumea, oricum ar fi, ca toti sunt facuti frumosi numai pentru singur 4umne&eu !ubite frate, care esti stap$nit de iubirea de sine, cre&i ca nu -a -eni -remea la o naripare duho-niceasca si aripile, fiind ntinse, nu -or putea &bura din cau&a nemiloasei tale lacomii: 'u te poate obliga nimeni sa duci o -iata de mare ascet, care, dupa unii, pare o nebunie, ea fiind de fapt o sf$nta nebunie, dar ai putea spune de la c$te lucruri bune te-ai lipsit n preocuparea de a&i, ca o fiinta aleasa cu nume mare si frumos, tin$nd cont de subtietatea sufletului n rugaciuni, meditatii, daruiri si multe altele, pentru armonia cu cei cu care traiesti: 4eci, ori paraseste placerile pacatoase si -ei c$stiga -iata de -eci, pe care sa ne-o adaugam n fiecare &i, ori traieste ngreunat de patimi, care te duc la nesimtire, spre o moarte -esnica Alege, iubite frate? 1# ,ste -indecare si m$ntuire pentru cel m$ndru si iute din fire: %um poate fi dob$ndit pentru @ristos: - 4a, este -indecare si m$ntuire si pentru cel m$ndru, dar -a trebui sa traiasca ntr-o mare frica de 4umne&eu, ca &is este cu strasnicie8 4omnul celor m$ndri le sta mpotri-a? Acest pacat este cel mai ur$t de 4umne&eu ,ste pacatul luciferic care a adus caderea unei cete ntregi de ngeri si i-a facut lipsiti total de darurile lui 4umne&eu Sunt draci nesuferiti, ur$ti, -icleni, fiinte cu ura desa-$rsita si blestemati pe -ecii -ecilor Aceasta este soarta tuturor celor ce se ncred n puterile lor, mai presus de toti, ng$mfati, nemilosi, ur$ti de

semenii lor, ndra&neti si fara rusine 4aca 4umne&eu a luat darul de la ei, -or fi din ce n ce mai mult ntr-o asemanare cu dia-olul 0rate, tu stii Scriptura -ca 4umne&eu numai celor smeriti le da har- si &ici ca te -ei lasa mai t$r&iu de patima naltarii de sine, dar nu bagi de seama ca ntr-aceasta sufletul tau se pierde deja: Poti sa arunci un margaritar de mare pret n apa, &ic$nd ca-l -ei cauta mai t$r&iu: 4ar daca nu -ei putea sa te smeresti cu ade-arat ca sa primesti darul m$ntuirii tale: %a sa scapi de m$ndrie, ai ne-oie de rugaciune, de pl$ns si parere de rau ade-arata Aceasta este un dar de sus2 dar daca 4umne&eu nu-ti da aceasta parere de rau: 4aca -ine moartea si nu-ti lasa timp : HKiua de m$ine, &ice 0ericitul Augustin, n-a promis-o 4umne&eu nimanui2 poate sa ti-o dea, poate sa nu ti-o dea?I .audarosenia, semetia, iutimea -care este o fiica a m$ndriei-, dispretul si placerea sa fii -estit si gro&a- si altele asemenea Htoata madu-a omului o pierd si l lasa secI Smeriti-a, iubiti frati, Hca altfel nu -eti putea gusta bunatatile mparatiei Mele?I, &ice 4omnul Atottiitorul Sa ntrebam pe at$tea suflete marete, bogate, pe toti n-atatii, principii si mparatii care deja au trecut la cele -esnice, sa-i ntrebam ce le-a mai ramas acum din maretia, desfatarile si stap$nirea lor: 6oti, frate, -or raspunde8 'imic, nimic ? H9, omule2 &ice 0ericitul Augustin, tu pretuiesti ceea ce are omul aici2 baga nsa de seama la ceea ce duce cu sine? %$nd moare, nu ia nimic altce-a cu sine dec$t un cada-ru greu mirositor si o haina &drentaroasa ce -a putre&i mpreuna cu elI 1C %um putem dob$ndi n -iata, n m$nastire, pacea sufletului: %um o putem pastra n inima noastra si s-o dam si altora: %are sunt foloasele pacii duho-nicesti si din ce fapte bune se naste ea: - Simti uneori ca -ine un duh linistitor, eliberator n inima Pacea nu -ine dec$t numai si numai atunci c$nd, mai mult sau mai putin, simti ca doresti cu ade-arat sa nu te stap$neasca nici o patima Simti ne-oia sa te controle&i, sa fii c$t mai trea& fata de orice lucru -atamator, c$t de mic 7ei simti o bucurie tainica si o cu-iincioasa ndra&neala spre bunul tau Stap$n, sa nu-. superi si sa-ti ntinda m$na sal-atoare mereu, si aceasta ntr-o placuta si nen-insa atentie a ta ,liberarea aceasta o ai pentru ca stii sa faci nu ce -rei tu, ci numai ce-! place lui 4umne&eu %$t de aproape si de cobor$tor este 4umne&eu pentru inimile acestea? %um se spune8 HSe lauda mila asupra judecatiiI Si, iarasi, se bucura sufletele alese sa spuna8 H0iindca 4umne&eu din firea Sa este bunatate nemarginita, dorinta .ui cea mai fierbinte este sa ne faca si pe noi partasi fericirii SaleI !ata ca pacea este o mica mparatie cereasca n om pe care n-o putem cuceri dec$t fiind luptatori smeriti si -iteji, multiubitori, liberi fata de tot ce e rau si numai tin$nd m$na inimii noastre spre m$na inimii Stap$nului Si daca, oameni fiind, gresim, poate 4umne&eul nostru ne pedepseste n -iata aceasta ca sa ne crute n cealalta +, 4umne&eule, m$niatu-6e-ai si 6e-ai milosti-it spre noi? ;Ps 59, 3< si iarasi8 4at-ai celor ce se tem de 6ine semn ca sa fuga de la fata arcului, pentru ca sa se m$ntuiasca cei iubiti ai 6ai ;Ps 59, "< =am$n multe negraite si frumoase despre tine, scumpa si mult dorita Hpace sufleteascaI, dar simt nca placerea sa-ti mai daruiesc o mica coronita ? A &is ucenicul unui mare parinte n-atat 8 H%e fericit esti, parinte, ca stii at$tea lucruri si eu, un biet om simplu, nu

stiu nimic? 6u poti sa te faci mai sf$nt dec$t mine? Au&i, i raspunse atunci parintele, daca o batr$na simpla stie a iubi pe 4umne&eu mai mult dec$t mine, ea poate ajunge la un mai mare grad de sfintenie dec$t mineI Sa ne folosim de smerenia si pacea celor simpli? HSe scoala cei nen-atati si rapesc cerulI, spunea cine-a H0ericit este cel ce pricepe lucrul sisi m$ntuieste sufletul sauI Sf$ntul !oan Bura de Aur spune8 Hsa mergem la morminte si asa -om cunoaste si -om dob$ndi mai usor pacea sufletuluiI 19 %e legatura este ntre pacea inimii si constiinta curata: %um le putem dob$ndi pe am$ndoua n m$nastire, n -iata: - %$nd constiinta nu este curata nici inima nu poate a-ea pace ,le sunt ntr-o indestructibila relatie Poate ca inima sa fie mpatimita si sa produca neliniste constiintei %onstiinta se eliberea&a e*trem de mult atunci c$nd pastram cu tarie pacea sufleteasca mpotri-a de&ordinii din noi %hiar daca n-am mplinit ntru totul idealurile noastre la masura &ilei, sa pastram n noi si sa ram$nem credinciosi principiului8 o traire -ie, neso-aitoare 4aca nu-. marturisesti pe !isus @ristos naintea oamenilor n momentele ce se i-esc, atunci nu-. marturisesti nici naintea sufletului tau, pentru a-. considera Ade-arul desa-$rsit pe care &ici ca /l doresti si -rei sa-! slujesti, iata, ram$i caldicel, ca nu a &ice, ci a lucra nseamna a ajunge Merg$nd pe drumul cel mare si bun mpotri-a chemarilor rusinoase si comode ale firii, nca fiind pe drum, te simti mult eliberat de constiinta si inima se considera oarecum ajunsa, se bucura si ncep sa iasa din ea puteri de -iata, a-$nd cu plinatate n ea harul cel mult linistitor Sa nu-ti muncesti oare constiinta singur, merg$nd dupa puterea ta spre desa-$rsire, pentru ca nu ai ajuns ca nu se poate ajunge usor: .upta este de o -iata, nu te ispiti singur Smereste-te mereu, caci -a&$nd 4omnul Pacii silinta ta, dar si linistea ta, -ei fi binecu-$ntat cu toata bunatatea si numele bun, din marea Marea si 4reapta 1udecata si !ubire ale lui 4umne&eu, si te -a stap$ni un sentiment al -esniciei si aceasta, iubite frate, nu este putin lucru Sa -eghe&i mereu asupra ta, fara nici un duh naltator, si oriunde te -ei gasi, fata de marile chemari inima ta se -a bucura si cu rugaciunile Preasfintei 'ascatoare de 4umne&eu -ei ram$ne un om al %rucii - un fiu al /n-ierii (+ 4e ce S-a numit 0iul lui 4umne&eu %u-$nt si 4omnul Pacii: - !ata, sunt plin de sfiala si neputincios sa raspund la aceste ntrebari care au fost si n uimirea ngerilor, cum spune Sf$nta Scriptura8 6aina cea din -eac ascunsa si de ngeri nestiuta %um as putea eu patrunde aceste taine si ade-aruri pe care le traim, le simtim si ne supunem lor p$na la moarte -pentru ca sunt ade-arate-, dar nu le putem ntru totul cu-$nta si ntelege /mi cer cu-enita iertare si cu o sincera nadejde n @arul di-in spun si eu la masura puterii mele, dar si a r$-nei si a dragostei inimii mele Kice Sf$ntul !oan ,-anghelistul8 .a nceput era %u-$ntul si %u-$ntul era la 4umne&eu si 4umne&eu era %u-$ntul Acesta era ntru nceput la 4umne&eu 6oate prin ,l s-au facut si fara ,l nimic nu s-a facut din ce s-a facut ;!oan 1,1-(< 4umne&eu este %u-$ntul8 Se ntelege, adica Se simte, pe Sine /nsusi nentrerupt ca Stap$n 4eci ntr-o permanenta simtire de Sine a trimis pe 0iul - 4umne&eu %u-$ntul sa fie aratat

-si prin ,l, 6atal- la toata faptura, caci toata faptura are n felul ei o simtire de sine 4umne&eu -%au&a cau&elor- S-a -arsat pe Sine n lume prin 0iul -4umne&eu %u-$ntul-, %are a luat chip smerit de om, ca sa fie cunoscut prin cu-$nt ca 0iu al 6atalui ,u sunt n 6atal si 6atal este n Mine %u-intele pe care -i le graiesc ,u nu le spun de la Mine, ci 6atal %are salasluieste n Mine, ,l /nsusi face aceste lucruri ;!oan 1", 1+< %u-$ntul este marea si desa-$rsita putere de afirmare, ca omul si ntreaga %reatie, n deplina simtire de sine, sa cunoasca pe %reatorul lor Prin %u-$ntul si pre&enta 4uhului Sf$nt s-a cunoscut nalta simtire, traire si relatia ntre Kiditor si &idire Prin 4umne&eu %u-$ntul S-a -arsat 4umne&eu spre cunoastere si toata firea cu-intea&a cu Marele ,u, %el %e S-a fiintat si Se simte pe Sine 4umne&eu %u-$ntul a facut sa se cunoasca, pe c$t este cu putinta, marea taina a cau&ei, a tot ce e*ista 6atal a trimis pe 0iul Sau sa-. faca cunoscut si sa fie au&it si ascultat ca un 4umne&eu %reator al cerului si al pam$ntului cu toata frumusetea si podoaba lor ,u le-am aratat lor numele 6au ;!oan 1#, ()< 4aca n-ar fi -enit 4umne&eu %u-$ntul n sfintita Sa lucrare, ntreaga faptura nu s-ar fi cunoscut pe sine si nici n-ar cu-$nta prin simtire de sine si nici n-ar fi declansat at$ta miscare, limpe&ire de o nalta finete a constiintelor, de cunoasteri ad$nci si chiar de un delicat proces de despatimire a ngerilor ;descoperindu-li-se noi taine< Prin aceasta mai presus de fire ntrupare a lui 4umne&eu %u-$ntul, 0iul 9mului a facut ca n noi si-n toate sa se recunoasca faptul ca e*ista tainic o continua cu-$ntare di-ina ntru Sine 6oata creatura lui 4umne&eu are puterea %u-$ntului n ea si-. rosteste potri-it firii si nsusirii proprii si 4umne&eu a dat omului sa desluseasca HlimbajulI acestora %u-$ntul, pe de alta parte, este puterea di-ina din faptura -si tocmai de aceea sa ne simtim n raspunderea ce-o a-em tari si liberi- si este au&ita ca o continua -eriga mistica de aur n lantul nesf$rsit al cunoasterilor %um se spune8 HS-a -arsat @ristos n bu&ele taleI >u&e ale lui @ristos le-a numit Scriptura H4aca ram$neti n cu-$ntul Meu, sunteti cu ade-arat ucenici ai Mei si -eti cunoaste ade-arul, iar ade-arul -a -a face liberiI 4umne&eu %u-$ntul simte ne-oia de a Se arata pe Sine, ca ntreaga %reatie sa -ina si sa fie mpreuna n simtire, ade-ar si -esnica fericire 4umne&eu %u-$ntul nu ne-a adus ;prin cu-$nt< numai comunicare, luare la cunostinta ,l ne-a adus mai mult dec$t ne-a pierdut Adam, ne-a adus puterea de discernam$nt si puterea de a birui raul, de a accepta suferinta si de a iubi pe -rajmasi %u-$ntul di-in este puterea de comunicare a ade-arului -ietii Prin ,l, 4umne&eu %u-$ntul, este tre&ita toata faptura, care si-a recapatat cunostinta de sine ntr-o forma tainica, si tinde si traieste glorios n simtirea Stap$nului 0iinta superioara, omul, a putut cunoaste ca poarta n sine pe %reatorul sau 4umne&eu 6atal S-a -arsat prin graiul 0iului Sau, ca oamenii sa cunoasca ntelepciunea, iubirea desa-$rsita pentru om, calea spre ,l si lupta neadormita cu puterile raului 4umne&eu %u-$ntul nu este mpartit n doua persoane, ci este acelasi 0iu si Anul 'ascut - 4umne&eu %u-$ntul, precum ne-au aratat proorocii si Sfintii Parinti Prin unire, renastere si ren-iere cu @ristos se descopera n noi, Hn potential si desfasurareI, chipul mistic al 0iului 9mului - 4umne&eu %u-$ntul adica sa te simti Hpe sineI ntr-o linistitoare -ibratie a ntregii tale fiinte si cu totul n comuniune si dialog cu 4umne&eu %u-$ntul, fara &gomot, si ntr-o supraomeneasca bucurie - momentul mistic al unirii micului eu cu Marele ,u ntr-o nedespartire, neamestecare, neasemanare %$t despre 0iul lui 4umne&eu ca 4omn al pacii, -a &ic ca 4omnul nostru !isus @ristos a

biruit moartea A biruit raul si pe domnul raului ;satana< 3 toata firea cea potri-nica a fugit si oastea -rajmasului s-a domolit, dia-olul a ca&ut, sarpele s-a calcat si balaurul s-a stri-it, prin care neamurile ce 6e-au marturisit s-au luminat si s-au ntarit n 6ine, 4oamne, prin care -iata s-a aratat, nadejdea s-a ntemeiat, credinta s-a ntarit, ,-anghelia s-a propo-aduit, prin care omul cel pam$ntesc s-a nnoit, cre&$nd n 6ine, ca cine este ca 6ine, 4umne&eu Atotputernic:5 ;Sf$ntul 7asile cel Mare< 4eci 4omnul a biruit pacatul n tot ad$ncul lui care tulbura, ra&boia si nelinistea sufletele, si tot ce este n lume s-a eliberat de ra&-ratitorul si cotropitorul dia-ol 4omnul !isus @ristos domneste peste toata fiinta, peste toata firea din cer si de pe pam$nt ca 4omn al Pacii, pentru ca a adus iubirea n lume si a dat putere de biruinta tuturor sa fie liberi si sa simta n ei si n afara de ei Pace Pacea Mea dau -oua2 nu precum -a da lumea, ci ca stap$ni si biruitori peste turbatii si ra&boinicii dia-oli /ndra&niti, ,u am biruit lumea, &ice 4omnul, si mpacati, purtam si noi n inimi, ca fii ade-arati, pe 4omnul Pacii (1 %um trebuie sa folosim cu-$ntul dumne&eiesc ce ni s-a ncredintat, mai ales noua, preotilor si pastorilor, spre pastorirea si m$ntuirea sufletelor omenesti: - Preotul trebuie sa ram$na permanent ntru aceasta neegalata demnitate sacra ,l poarta prin marele har preotesc puterea di-ina ca sa-$rsitor al 6ainelor m$ntuitoare, mai ales ca .iturghisitor Asa cum ne-a ramas n inima din sfaturile marilor Parinti pri-ind moti-ele cu-$ntului si a ntregii manifestari a preotului8 H0ost-a -reodata o promisiune si un angajament mai solemn: .-ai luat dupa g$ndire matura, n %asa lui 4umne&eu, n chiar Altarul Sau, n fata >unelor-estiri ;,-anghelia<? .-ai pecetluit cu S$ngele lui !isus @ristos la Sf$nta /mpartasanie si te-ai fagaduit n fata Marelui Arhiereu ca i-. -ei da asa ntreg la 1udecata de apoi, cum ti-a poruncit: %e-ti ram$ne de facut, dec$t sa mplinesti credincios toate conditiile acestor fagaduinte ceresti?I ;@irotonia n preot< !nima este centrul -ital al ntregii noastre fiinte si cu-$ntul este manifestarea cu grai a inimii 7rajmasul -iclean si crud ne asaltea&a mereu spre a ne rapi Preotul bun si e*tinde -igilenta la toate, nefiind aproape nimic ce nu i-ar putea de-eni oca&ie primejdioasa %uratenia, cumintenia, n tot felul, mai ales la preot, sunt cinstea naturii omenesti, margaritar de putini cunoscut si de mai putini aflat Aceasta ase&are launtrica este o forta in-incibila si, n prestanta lui, preotul se simte liber n fata %u-$ntului spus tuturor ca n fata lui 4umne&eu 4aca unele practici de pocainta, cu-$nt$ndu-le, sunt foarte folositoare prin ele nsele, potri-i-se--or oare totdeauna unor pacatosi n-echiti care abia ncep sa traiasca crestineste: %u aceste suflete obisnuite de at$ta -reme numai n -icii putin se c$stiga, ba adesea se e*pune omul primejdiei de a pierde totul, daca ar -oi sa le supuna unei -irtuti desa-$rsite Pretin&$nd prea mult, nu obtii nimic si, cre&$ndu-te drept, ca&i n asprime Sa ne folosim deci de acea dreapta masura care deosebeste conditiile, cumpaneste puterile si mprejurarile, fara a pri-i prea departe !ar, pentru a e-ita un mare numar de imprudente, sa pastram un &el prudent, care este statornic si energic, fara gra-a idee fi*a 0ara ndoia1a ca taria si energia formea&a esenta r$-nei preotesti, care, n ultima anali&a, nu-i dec$t dragostea pusa n actiune H4ragostea e mai tare ca moarteaI, cum se &ice 'imeni nu-i mai putin potri-it -ietii apostolice dec$t cei fricosi, care nu stiu altce-a dec$t

sa cede&e cu lasitate ;chiar atunci c$nd re&istenta e cea mai sacra datorie< si a caror acti-itate se reduce la frica si la tacere8 'u cauta sa fii judecator, fara numai daca poti nfr$nge cu tarie faradelegile, &ice ,clesiastul ;,cles ), #< 'u te teme n fata lor L M ,u te-am dat L M ca o cetate ntarita ;!eremia 1, 1#< Sunt atari mprejurari n care preotul trebuie sa &ica8 HPot muri, dar a tacea nu potI ;0ericitul !eronim< %e e mai trist dec$t aceasta pornire nemoderata de prudenta: /nchipuieste-ti un pastor de suflete care, ba&$ndu-se prea mult pe -ederile proprii, se tine tare de o -edere fi*a n a -oi ca toti sa i se supuna si si ia ca ma*ima neschimbata ideea de a nu da napoi niciodata Asemenea pastori si nstrainea&a sufletele si creea&a n jurul lor primejdii care i -or constr$nge sa fie anulati, si se -or -edea redusi la imposibilitatea de a face binele Spune un mare autor duho-nicesc8 H4e ce nu de&legi si tu cum am de&legat ,u pe leprosi si de ce i rusine&i, poate: 9, nu esti si tu un alt !isus: 'u ti-am iertat si tie destule: 4e ce esti dur si pretentios cu altii:I H0ereste-te sa faci din catedra ade-arului o scena pe care sa-ti pretin&i &ilnic propria ta stima si sa dojenesti pe credinciosi? 6rebuie sa stii a certa cu tarie, dar cu bl$ndete, fara a strica leacul cu -eninul propriei tale nerabdariI argumentul batului, cum spune latinul 4e asemenea, Hnu te ocupa de rodul trudei tale ? 7oi a-ea ,u grija sa ncolteasca n sufletele unde ai fost un simplu semanatorI !ata deci c$t de important este a ne conduce cu ntelepciune, sfatuindu-ne si mai ales a urma pildele 4omnului nostru !isus @ristos si marturia Sfintilor .ui Sa urmam limbajul simplu si potri-it mprejurarilor, ca model de prudenta si discretie n conducerea sufletelor? Model, de asemenea, de bl$ndetea cea mai gingasa /ntotdeauna, dar mai ales n fata credinciosilor sau n pre&enta oricui, sa -orbeasca propria ta -iata? 6oti au o sc$nteie de ade-ar n ei lasata de 4umne&eu si, printr-o cuceritoare bl$ndete, ntelegere cobor$toare ntotdeauna la ei, si -orbire pe limba lor, -or fi patrunsi spre o -iata crestina, dar nimic, nici talent, nici cunoastere n cu-$ntari sustinute, at$t de necesare, nu -or putea aprinde statornic, daca nu este simtita o dragoste continua pentru ei si, mai ales, daca nu esti un e*emplu -iu la o masura posibila ca om al lui 4umne&eu (( Am -a&ut monahi -$rstnici care se tem de moarte mai mult dec$t cei tineri %um se poate acest lucru: %um trebuie sa cugetam si sa asteptam ceasul mortii dupa Sf$nta ,-anghelie: - 0rica de moarte nu-i din pricina mortii, ci din a -ietii 7rei, asadar, sa nu te temi de moarte: 6raieste crestineste? %elui ce se teme de 4omnul, bine-i -a fi ntru cele de pe urma ;!isus Shah 1,13< %ine a trait bine nu poate muri rau %ine este pregatit de moarte nu se teme de nici o moarte, chiar daca -a -eni pe neasteptate H,l moare pentru ca nu moareI %$ta -reme traim, sa-. iubim pe 4umne&eu at$t c$t putem 7iata sa ne ser-easca numai spre a spori n dragostea lui 4umne&eu Marimea iubirii ce o afla la noi moartea -a fi masura dragostei de care -om fi cuprinsi pe ntreaga -esnicie fata de 4umne&eu %$t de multa bucurie ar cuprinde sufletele, daca ar sti c$t de mult ne iubeste 4umne&eu si ne asteapta sa-! deschidem ;Apocalipsa 3,(+< +rigen spune8 H4umne&eu mai mult se ngrijeste de m$ntuirea noastra dec$t dia-olul de pier&area noastra, pentru ca 4umne&eu cu mult mai tare ne iubeste dec$t ne uraste dia-olulI

(3 %um -edeti monahismul rom$nesc de-a lungul istoriei: %are ar fi nsusirile, caracteristicile lui proprii: - 7ad monahismul rom$nesc de-a lungul timpului ntr-o regenerare, n-iorare, prospetime de nenchipuit Scriptura lui 4umne&eu ne umple de sperante, unde monahismul se arata ca cea mai de -$rf podoaba si unica n toata !storia bisericeasca 4umne&eu -orbeste8 7rei sa fii desa-$rsit: %ine nu lasa tata sau mama, sotie, copii, rang si bogatii pentru 'umele Meu acela nu Ma iubeste Monahismul ncearca o jertfa continua pentru @ristos care S-a jertfit pentru noi 'e-a fagaduit ca -a fi cu noi p$na la sf$rsitul -eacurilor si ne-a ntarit8 ,u team dat ca o cetate ntarita ;!eremia 1, 1#< si fagaduinta .ui -a ntari cetatea noastra si -a trai c$t -a trai si Sf$nta Scriptura %e nadejde mai putea ca !saac, jertfit de tatal sau, sa de-ina tatal unui popor numeros, precum a promis 4umne&eu: %e speranta ca 4umne&eu sa-Si mplineasca promisiunile, c$nd trebuie sa n-ie&e un mort: 4ar chiar daca ar trebui sa n-ie&e mii de morti, sa nimiceasca lumea, sa &ideasca o alta lume toate le-ar face, caci la 4umne&eu o singura minune este cu neputinta8 aceea de a nu-Si tine cu-$ntul %aci a-em cu-$ntul .ui ntarit8 Amin, amin, &ic -oua, tot ce -eti cere n numele Meu de la 6atal Meu, se -a da -oua, adica 3a-$nd aceasta nadejde tare de promisiunea si mijlocirea mea, ,u fagaduiesc pe Mine /nsumi, Ade-arul -esnic, pe Mine, %are urasc minciuna si pedepsesc sperjurul5 3,u -oi a-ea grija de tine, daca /mi -ei ncredinta Mie toate preocuparile si grijile tale5 4omnul s-a facut scaparea mea si 4umne&eu ajutorul nadejdii mele ;Psalmi 9(,((< Si daca 4umne&eu nu si-ar fi luat nici un angajament ;-orbesc ca un om< n fa-oarea noastra, singura ncrederea noastra .-ar fi obligat sa ne ajute si sa ne m$ntuiasca Pentru ca ncrederea noastra .-ar bucura si .-ar onora mult Pentru ca a nadajduit n Mine l -oi m$ntui, pentru ca a cunoscut numele Meu l -oi scapa !ata cetatea aceasta, Monahismul, nu este un simplu ha&ard sau o mergere a-enturoasa a cui-a, ci este plecata pe temeiurile cele mai ad$nci si mai laudate ale Sfintei Scripturi Secole ntregi monahismul a jertfit n taina, a c$ntat si laudat pe 4umne&eu n chipul cel mai ngeresc, a sfintit pam$ntul pe unde a trait, a eliberat sufletele, gonind si umilind pe cotropitorii dia-oli si a do-edit n chip stralucit ca se poate conforma n toate -ointa proprie cu aceea a lui 4umne&eu, care nendoios nseamna a c$stiga un mare grad de sfintenie 4umne&eu ne iubeste ca dorim sa ! ne daruim total, si nca prin ce dragoste? %ea mai nduiosatoare, cea mai generoasa si mai statornica? HA 6e iubi si a face sa fii iubit - iata toata marirea si toate m$ng$ierile ce 6e doresc?I %onsider, caracteri&$nd, ca trainicia sufletului monahului rom$n este mai mult pentru ca el nu -ine la m$nastire pentru a respecta numaidec$t o regula, ci -ine dintr-o mare necesitate sufleteasca de a se m$ntui ,l a -a&ut pe @ristos si fuge si cauta prin toate mijloacele, fie ne-ointe, fie jertfe, sa-. prinda ;ca acel c$ine din Pateric, care -ede iepurele si fuge -insistent pentru ca-l -ede- sa-l prinda2 nu un alt c$ine care fuge pentru ca -ede pe primul fugind -acesta se -a retrage, pentru ca nu stie de ce fuge< =egula n sine este considerata la unele confesiuni religioase aproape ca un scop mplinit si ram$ne doar un om ordonat Aceasta n-ar fi putin lucru, dar se obisnuieste sa se spuna8

3tipic, tipic, si la inima nimic?5 %aracteristica monahului rom$n este ca se aprinde usor de dor pentru %erul cerurilor, care arde -esnic si te -rea aprins Aceasta t$snire a multora spre frumoasa cetate a Monahismului se face, de altfel, pe fondul crestin traitor si e-la-ios al sufletului poporului nostru rom$n (" %onsiderati ca aparitia si nmultirea sectelor este un semn apocaliptic, profetit de /nsusi M$ntuitorul: - '-as ndra&ni sa spun lucrul acesta, ca traim o -reme apocaliptica, mai ales ca toti sectantii au cap de afis n propaganda lor HSf$rsitul lumiiI, H7ine Sf$rsitul?I, ca sa se produca asa-&isa panica si, fara deliberare, unii se duc orbeste la ei %$nd omul orbeste de buna-oie, cine-l mai poate retine: Si, daca -a trebui sa credem ca e un semn apocaliptic, ar scadea r$-na de combatere si n-atatura mpotri-a -a fi &adarnica, pentru ca deja traim un sf$rsit, traim mpliniri de proorociri ,i, sectantii, au c$mp liber de bataie pe mai multe fete ale situatiei8 sub-entii sustinute, lume de tot felul ce nu tine de nici o parohie ;mai ales la orase<, si apoi lipsa de -igilenta a unor preoti care nu iau treaba n serios, las$nd lucrurile sa mearga de la sine, traind din punct de -edere pastoral prea comod ,i au si carti, fac si catehi&are Ande ar fi asta&i lumea, unde ar fi at$tea milioane de suflete, daca preotii buni ar fi parasit apostolia lor din pricina greutatilor pe care le nt$mpinau: >iserica a trebuit sa lupte trei -eacuri si s-a scaldat n s$ngele martirilor sai, pentru ca sa poata obtine dreptul de e*istenta, aici, pe pam$nt, si noi, oameni de putina credinta, ne -om da napoi la cea dint$i ncercare, c$nd sectantii seamana &iua n amia&a mare neghina peste lanul de gr$u al parohiei noastre: Sa iubim pe 4umne&eu, sa iubim poporul, sa ne iubim ntelepteste si pe noi nsine si nu -om da napoi n fata unei mici jertfe c$nd -a fi -orba de m$ntuirea sufletelor8 H%aci care este nadejdea noastra sau cununa laudei noastre:I Au nu sunteti -oi preotii naintea 4omnului nostru !isus @ristos p$na la a doua .ui -enire: 9are preotului &elos i este re&er-ata n cer doar o singura cununa: Sf$ntul Brigorie cel Mare raspunde ca at$tea cununi si c$stiga pastorul, c$te suflete m$ntuieste >a se -a numara nca ntre principii acestei /mparatii8 %el ce -a face si -a n-ata, acesta mare se -a chema n /mparatia cerurilor ;Matei 5, 19< si cum se mai spune8 H%ei ce n-ata dreptate pe multi, -or fi ca si stelele -esniceI 9fera-te, deci, Pastorului pastorilor sa te trimita n cautarea oii pierdute, ca a iesit din c$rd si, cum se &ice, Hmarginile sunt ale dracilorI 4aruiti--a, preacinstiti preoti, si fiti gata n toate oca&iile ce -i se -or pre&enta pentru a lucra mpreuna cu @ristos 4omnul la m$ntuirea sufletelor? H0oc am -enit sa arunc pe pam$nt si ce alta doresc dec$t sa se aprinda:I 0erice de preotul -rednic pe care Parintele -esnic l proclama 0iul Sau n =aiul plin de uimirea ngerilor -=aiul preotilor ,*ista, cum ar spume Sf$ntul !oan Bura de Aur, si un iad al preotilor, ca nu -or scapa de pacatele celor pastoriti pe care i-au lasat n ratacire !ar Sf$ntul Brigorie 6eologul spune8 H6ot at$tea suflete ucidem, c$te din -ina noastra lasam sa se os$ndeasca5

(5 4upa o lunga e*perienta de duho-nic, ndra&nesc sa -a ntreb ce metode spirituale folositi mai mult pentru formarea si cresterea fiilor duho-nicesti: %are anume dintre ele au dat cele mai bune re&ultate: - '-as -rea sa displacem lui 4umne&eu, dar am -oi sa fim si pe placul lumii Am dorit mult ca toti care cercetea&a duho-nicul sa -ina la el liberi, ca la un mare prieten, si sa poata -orbi cu el neaparat ca si cum ar -orbi siesi 6rebuie apreciat, si sa se stie de la nceput, ca nici un moment nu-i mai important, mai e*traordinar pentru toata e*istenta lui aici pe pam$nt si n -esnica -esnicie ca acest moment al spo-edaniei 4emonstre&, daca e ca&ul 9 marturisire buna este sa reusesti sa nu ram$na nici un pacat nespus, oric$t de mic ar fi, fiind silit sa spun nca o data ca nu este lucru mic n -iata raul cel mai mic Sa-i arate duho-nicului multa iubire si pretuire, ca se spo-edeste curat si este mai mult apreciat daca spune cu inima rupta si smerita toate pacatele, oric$t de mari ar fi 4e&legarea data de duho-nic se poate numi har al harurilor, cum spune un mare autor duho-nicesc !ar credinciosul sa fie asigurat cu orice chip de pastrarea secretului tainei Si daca l scapi si scoti un suflet din ad$nc de ape, nu-l mai mustra nimeni ca de ce e ud Am -a&ut ca se bucura, pe drept cu-$nt, toti c$nd le do-edesti ca toate pacatele marturisite, fie chiar gro&a-e, nu se mai au n -edere nici la -ami, nici la marea 1udecata de apoi, lucru ntarit si de spusele Sf$ntului !oan Bura de Aur 6rebuie con-ins cu bl$ndete si cu un ton intim ca -a fi neaparat silit sa se opreasca de la ele pe -iitor2 si sa fie nteles, spun la multi, ca e &adarnica spo-edania daca patima nu cedea&a n inima lor pe -iitor Am -a&ut ca este cu efect, spun$ndu-le8 30rate, sau sora, stii cum esti fratia ta: .a fel cu acela care a furat de noua ori, dar spune sa-i de&leg &ece, ca fura la noapte iar?5 /n fine, nu trebuie scapate fel de fel de pre&entari ale realitatilor mortii si apoi ca p$na atunci -or fi eliberati de duhurile rele si rebele si @arul lui 4umne&eu i -a sal-a nentrerupt n lupta -ietii lor %e nebunie e a se lipi de ceea ce trece at$t de repede? Se cade oare sa nduram at$tea griji pentru a ne pregati regrete at$t de amare: 6rebuie sa-i amintim, c$nd este l$nga tine, -enit cu inima mai pregatita spre usurare si folosinta, ca -om muri n cur$nd, adica -om merge la casa -esniciei noastre ;,cles 1(, 5< Sa le spunem credinciosilor ce -in la spo-edanie, cu iubire si deschis, ca timpul, lumea si toate lucrurile -remelnice -or dispare ca o fantoma si nu ne -a mai ram$ne altce-a dec$t -esnicia8 H+norurile fug, aurul te paraseste, trupul putre&este2 singura -esnicia ram$ne?I 7a fi buna sau -a fi ngro&itoare: 9, clipa nfricosata? A ma nfatisa la judecata lui 4umne&eu, singur n pre&enta .ui, a fi ntrebat si e*aminat din toata -iata mea de un 4umne&eu care nu -a mai fi 4umne&eul milei, ci al dreptatii Aud din gura .ui asupra sortii mele pe toata -esnicia8 9ri =aiul celor buni, ori iadul celor rai si nengrijiti? Aceasta trebuie sa stiu8 %$nd si cum -oi muri eu? 4ragostea, ntelegerea, bl$ndetea si harul 4uhului Sf$nt sa stap$neasca atmosfera celui mai potri-it moment n doi ;la spo-edit<2 si simti ca pleaca cu o inima de miel, chiar daca s-a considerat n -iata lui un leu nenfricat? Asa am dorit si asa am cautat sa procede& si am a-ut multe bucurii si nadejdi si roadele le las n -oia 4reptului 1udecator () %are sunt cele mai grele probleme care se nt$lnesc n scaunul de spo-edanie si cum le re&ol-ati:

- %onflictele de familie, ndoiala n credinta, suferintele de tot felul, di-ortul, a-ortul, iata c$te-a dintre ele Problema mai grea ar fi cu cei care -in nepregatiti, siliti sa -ina la spo-edit din partea altora sau care -in la nt$mplare, cu un fel de-a se nsela singuri Acestia nu au prea multa cunostinta de importanta tainei pocaintei si nici nu au o tre&-ie a constiintei Si sigur, se risca sa nu se spo-edeasca sincer, curat, din inima, cu cainta, ci cu e-entuale prejudecati Acestia trebuie luati de la nceput cu -iata si moartea, si amanunte sustinute, dupa puterea lor de ntelegere, sa le tre&esti constiinta, profit$nd de singurul fapt important8 ca totusi au -enit la tine, mpinsi, trasi, cu un fel necinstit de a se nsela singuri 9 lamurire intensa trebuie -ca e mare pacat ascunderea pacatelor sau spunerea lor cu scu&e sau cu mai multe ntelesuri, lucru at$t de nesuferit n fata 4reptului 1udecator, acestea numindu-se 3furtisag de cele sfinte5 -pacat mpotri-a 4uhului Sf$nt .a fel primirea cu ne-rednicie a Preacuratelor 6aine 6oate acestea trebuie spuse cu caldura si, prin mila lui 4umne&eu, %are l iubeste si pe el, poate fi sal-at, de&legat si deci iertat ,ste o greseala sa-l de&legi pe om, ram$n$nd n confu&ii de felul acesta Astfel de de&legari nu au nici o -aloare, ba se -a mai agra-a starea sufletului celui ce -ine la spo-edanie Am a-ut la scaunul de spo-edanie doua ca&uri gra-e /nt$i, un om care nu -oia sa-si marturiseasca un pacat foarte gra- 'ici dupa mari insistente n-a -rut sa-l spuna si, desigur, nu l-am de&legat 4upa c$te-a &ile a murit nespo-edit 4umne&eu, ca pe fiecare din noi, l-a adus la timp pentru iertare si numai printr-un singur cu-$nt putea fi sal-at .ucrul acesta a speriat si nteleptit pe multi, mai ales pe aceia care stiau pacatul, pentru ca l facusera mpreuna An alt ca&, nspaim$ntator, s-a petrecut cu un bolna- pe care l tineam la m$nastire de trei &ile pentru Sf$ntul Maslu Sotia lui ne spusese de unele pacate grele ale lui si trei &ile lam rugat si am insistat sa se spo-edeasca la ce duho-nic -rea, ca eram mai multi, arat$ndu-i, cu timp si bl$ndete, ca bunul 4umne&eu a r$nduit iertarea tuturor pacatelor prin spo-edanie /nsa ei nu -oia cu nici un chip sa se marturiseasca %$nd eram noaptea la Sf$ntul Maslu, a treia &i, a nceput deodata sa urle pur si simplu ca -in niste arapi gro&a-i sa-l ia si -edea cu mintea, pe ei, toate pacatele lui, si nespus de speriat, a cerut grabnic sa se spo-edeasca ;acum se facuse ntelept< Au iesit afara repede toti din camera unde eram, si el, n -aiete patrun&atoare, at$t a mai putut sa spuna8 3Am facut Am facut 5 si a murit n bratele mele .-am de&legat cu un sentiment de raspundere si mila, macar pentru dorinta lui din urma, dar era mort /nt$mplarea aceasta s-a po-estit n toata regiunea aceea multi ani !ata ndoiala, acea -ino-ata necredinta si nselare ca la moarte nu -in dia-olii sau ngerii buni pentru bietul tau suflet? %e i&-or de neliniste si frica n clipele din urma, c$nd linistea e at$t de necesara ? Si la ce nu se e*pune omul daca este surprins de moarte? 7iermele pacatosului nu doarme, spune Sf$nta ,-anghelie ;Matei 9, "C< Prima mustrare de constiinta a os$nditului -a fi, asadar, cugetul la acea placere ticaloasa si de nimica, pentru care este os$ndit pentru totdeauna2 a doua mustrare e cugetul ca printr-o osteneala c$t de mica ar fi putut fi fericit2 n urma este cugetul ca pier&$nd pe 4umne&eu, >unul cel mai nalt, a pierdut totul /mplineasca-se n mine, totdeauna, ntru toate, -oia 6a, 4oamne? Amin (# 'e spuneti un cu-$nt de folos si pentru fratii si fiii nostri duho-nicesti de asta&i:

- !ata cu-$ntul meu catre fiii >isericii8 %redeti n 4umne&eu, iubiti >iserica si ascultati de parinti si de pastori Mergeti n -iata pe singurul drum - smerenia 0aceti--a un nume bun alaturi de @ristos, n mijlocul acestor fram$ntari si conceptii amestecate =ugati--a mult, c$t mai mult =am$neti eroi numai ai lui @ristos Si -itejia -oastra -a a-ea un nume atunci c$nd -a -eti birui pe -oi nsi-a 7eti fi liberi numai c$nd -eti pasi cu iubire spre cei care -a urasc Si -oi, fiilor duho-nicesti, faceti sa ram$neti cu 4umne&eu n toata -esnicia 3P$na n sf$rsit i-a iubit pe ei5 ;Sf$ntul !oan Bura de Aur< Kice 4uhul Sf$nt8 0iule, da-mi inima ta? ;Pilde (3, ()< H/mplinirea -ointei dumne&eiesti sa fie deci tinta tuturor dorintelor, faptelor, meditatiilor si a suspinelor noastreI Sa &icem mereu8 4oamne, cum ai bine-oit, asa ai facut? %aci aceasta este pacea care co-$rseste toata mintea ;0ilipeni ", #< Sa purtam n inima pe Preasf$nta Maica a 4omnului, careia nimic nu-i este cu neputinta 9, iubire neajunsa, Preasf$nta 'ascatoare de 4umne&eu, 0ecioara puternica, roaga-te nencetat lui @ristos 4umne&eu pentru noi? >lagoslo-iti si sa fie toate cu inima buna