INTRODUCERE Starea de sanatate a unei natiuni coreleaza cu multiple dimensiuni ale calitatii vietii: venit, loc de munca, locuire

si utilitati, echitate si calitate a serviciilor de sanatate si educatie si nu numai. Conform definitiilor Organizatiei mondiale a sanatatii, adoptate in ultimii 30 de ani, sanatatea unui om nu ar trebui sa se rezume doar la o lipsa a bolii, ci la o stare de prosperitate atat fizica, cat si mentala si sociala. Astfel, dezvoltarea economica a societatii (standardul de viata al individului are cea mai mare influenta, de peste !0" asupra sanatatii acestuia, urmeaza materialul genetic mostenit, stilul de viata adoptat si factorii de mediu (obiceiuri de alimentatie, e#ercitiu fizic, stres, conditii de munca, comportament de prevenirea si tratare a problemelor de sanatate, consumul de tutun, alcool, droguri etc , nivelul de educatie al individului, in cele din urma, serviciile medicale intervenind doar cu o pondere de $!%&0". 'roblemele de sanatate ale populatiei ca si dificultatile sistemului medical romanesc sunt probleme aparute pe termen lung si ale caror consecinte se vor resimti inca in viitor, neputand fi rezolvate pe termen scurt. Standardul de viata scazut al populatiei si resursele scazute ale sistemului medical sunt primele cauze ale situatiei actuale a starii de sanatate a populatiei din (omania: fata de celelalte tari europene, unele rate inalte ale morbiditatii, cat si o rata mai ridicata a mortalitatii materne si infantile.

CUPRINS

). Analiza evolutiei serviciului de sanatate intre anii &00*+&00, )ndicatorii ')- pentru perioada &00*+&00*, in privinta serviciului de sanatate, se regasesc in tabelul de mai .os:

Tabel nr.1. P.I.B in sanatate creat in Romania in preturi curente An 2004 2005 2006 2007 2008 PIB in sanatate si asistenta sociala (milioane lei) /$30./ 0/1&.$ ,30&.* $030*.0 $3!*0.!

)n continuare se realizeaza transformarea ')-+ului creat in serviciile de sanatate din (omania, din preturi curente in preturi comparabile (constante folosind metoda deflatiei simple cu a.utorul indicilor preturilor de consum in sanatate:

Tabel nr.2. PIB in sanatate creat in Romania in preturi comparabile PIB in sanatate An ( !et"!i c"!ente# milioane lei 2004 2005 2006 2007 2008 /$30./ 0/1&.$ ,30&.* $030*.0 $3!*0.! In$icele !et"!ilo! $e cons"% in sanatate $00.0 $03.1 $00./ 11.! $00.1 PIB in sanatate ( !et"!i constante# milioane lei /$30./ 0*0/.& ,3&&.! $03!1.1 $3*&*.0

Se observa o tendinta generala de crestere a ')-+ului in sectorul de sanatate din (omania, in perioada &00*+&00,, insa e#ista fluctuatii mai mici de la un an la altul, fata de valorile ')- in preturi curente. 2aca intre anii &000 si &00, e#ista o crestere de peste /", in cazul anilor &00! fata de &00/ se inregistreaza cea mai mica crestere, de 3". 'e intreaga perioada s+a inregistrat un ')- mediu anual de &$$30,0* milioane lei, cu o modificare medie anuala de $*!0,&, milioane lei, un indice mediu de $&$,/", ceea ce inseamna o crestere medie anuala de &,&". Serviciile de sanatate si asistenta sociala din (omania au o contributie destul de mica la ')-, care depaseste doar serviciile de intermedieri financiare si cele ale hotelurilor si restaurantelor. 3ata de alte servicii care se cunosc o dezvoltare mai rapida, datorata modernizarii tehnologiei globale, serviciile de sanatate din (omania se dezvolta lent, in ciuda faptului ca tot mai multe unitati sanitare se privatizeaza, si prin urmare ofera servicii moderne. Contributia mica la ')- poate fi pusa pe seama dezvoltarii lente a intregii tari, nivelului scazut al calitatii vietii, veniturile mici ale populatiei in comparatie cu ma.oritatea tarilor 4niunii 5uropene. )n ceea ce priveste populatia ocupata in perioada &00*+&00,, in cadrul serviciului de sanatate, datele sunt dupa cum urmeaza:

Tabel nr.3. Populatia ocupata in sanatate la nivelul Romaniei An 2004 2005 2006 2007 2008 Po "latia oc" ata in secto!"l sanatate (mii persoane) 3/&.& 3!3.0 3/1.! 3/0.1 *0$./

6abelul arata o oscilatie continua a populatiei ocupate in sanatate si asistenta sociala, intre anii &00* si &00,. 2esi e#ista fluctatii (de la 0,&" intre &00/ si &000 pana la peste &" intre &000 si &00, , tendinta generala este de crestere: populatia ocupata in sanatate a crescut in medie de la un an la altul cu apro#imativ &,/", ceea ce inseamna cu 1,,! mii persoane. 'e intreaga perioada s+a inregistrat un indice mediu al dinamicii supraunitar de $0&,/$", ceea ce inseamna un ritm mediu pozitiv de &,/$". 7a fel ca in cazul nivelului ')- in sanatate, populatia ocupata in sanatate este relativ scazuta in comparatie cu celelalte ramuri ale serviciilor, sau chiar in comparatie cu sectorul primar si secundar. )n conditiile in care tot mai multi medici, dar si absolventi ai 3acultatii de 8edicina decid sa isi continue activitatea, respectiv sa inceapa activitatea, in alte tari, ale 45 si nu numai, este e#plicabil si randamentul scazut al personalului anga.at in serviciile de sanatate publica.

II.

'erspective asupra serviciului de sanatate pentru perioada &001+&0$$ 'entru a previziona pentru anii &001, &0$0 si &0$$ este nevoie in prealabil sa se a.usteze

seria de date, si sa se aleaga cea mai buna metoda de previzionare. Astfel, metoda potrivita de previziune va fi cea cu coeficientul de variatie mai mic de !", sau in cazul in care doi sau trei coeficienti sunt mai mici de !", se va alege cel mai mic dintre acestia.

a# &eto$a s o!"l"i %e$i" 4nde: 9 sporul mediu 9 9 1,,! mii persoane

' numarul mediu de persoane anga.ate in sanatate ' 300,1, mii persoane Previziune pentru populatia ocupata in serviciul de sanatate in Romania

An"l 2004 2005 2006 2007 2008

(i (%ii e!soane# 3/&.& 3!3.0 3/1.! 3/0.1 *0$./

ti 0 $ & 3 *

' () * + ti 3/&.& 30&.0 3,$.1 31$.0 *0$./

(i, 0 +$,.3 +$&.* +&3.1 0

((i, #2 0 33/.0 $!3., !/,., 0

9 valoarea a.ustata pentru populatia ocupata : 9 abaterea medie patratica :9 9 $*,!!! v 9 coeficient de variatie v9 ; $00 9 3,1&" < !"

2eci metoda a.usteaza bine seria de date.

b) &eto$a in$icel"i %e$i" $e $ina%ica

4nde:

9 indicele mediu de dinamica

9 $,0&/

An"l 2004 2005 2006 2007 2008

(i (%ii e!soane# 3/&.& 3!3.0 3/1.! 3/0.1 *0$./

ti 0 $ & 3 *

' () + 3/&.&0 30$./0 3,$.31 31$.30 *0$./0

(i, 0.0 +$,.0 +$$.1 +&3.! 0.0

((i, #2 0.0 3&3.0 $*$.* !!0./ 0.0

:9

9 $*,&*0

v9

; $00 9 3,,*" < !"

(ezulta ca si aceasta metoda a.usteaza bine seria.

c# &eto$a t!en$"l"i linia! An"l 2004 2005 2006 2007 2008 Total (i (%ii e!soane# 3/&.& 3!3.0 3/1.! 3/0.1 *0$./ $,!*.1 ti +& +$ 0 $ & 0 ti2 * $ 0 $ * $0 (i+ti +0&*.*0 +3!3.00 0.00 3/0.10 ,03.&0 13.00 3&*.*, 3*0.03 300.1, 31*.&3 *$0.*, 300.1, (i, 30.0 /.0 +$.! +&/.3 +$!.1 ((i, #2 $*&&., 3!./ &.& /13.3 &!&.& &*0/.00

9 a = b;ti unde: a 9 ' 300,1, mii persoane b9 ' &3,&!

:9

9 &$,13/

v9

; $00 9 !,1$" > !"

Aceasta metoda nu a.usteaza bine seria de date.

)n concluzie, metoda care a.usteaza cel mai bine seria da date este metoda indicelui mediu de dinamica si va fi folosita pentru previziune.

Previziunea evolutiei populatiei ocupate in sanatate in Romania, in perioada 2009-2011

+ Anul 2009 2010 2011 ti 5 6 7

mii persoane +

' () +
412.10 422.88 433.94

8ai .os este reprezentata grafic aceasta previziune, incluzand valorile a.ustate ale populatiei ocupate: -i./6/ P!e0i1i"nea PO in Ro%ania in e!ioa$a 2002 , 20))
!00.0 *00.0 300.0 &00.0

n a o s ! e i %

$00.0 0.0 &00* &00! &00/ &000 &00, &001 &0$0 &0$$

Se observa o crestere constanta a populatiei ocupate in serviciul de sanatate in (omania, care este corecta din punct de vedere statistic si matematic, insa nu este corelata la medul economic actual. Astfel, pentru anul &0$$ ar fi trebuit sa stim populatia ocupata in anul &0$0, an in care criza a afectat economia tarilor, iar in (omania s+a resimtit puternic. 2in cauza acestei crize economie, si domeniul tertiat a suferit modificari, vizibile in ')- si in populatia ocupata.

III. Analiza locului serviciului de sanatate in total economie

2in punct de vedere al populatiei ocupate, in &00, lucrau in sanatate apro#imativ *0$ mii persoane, ceea ce inseamna !" din totalul populatiei ocupate la nivelul economiei (omaniei.

'rin comparatie, este prezentata in continuare structura populatiei ocupate in sanatate in economia unor tari dezvoltate si in dezvoltare din 4niunea 5uropeana:

Tabel nr. . !tructura populatiei ocupate in economia unor tari, in anul 200"
Tara Austria Republica Ceha Spania Polonia Italia Populatia ocupata (%) 8.3% 5.1% 6.3% 5.5% 5.6%

)n ceea ce priveste produsul intern brut, sanatatea ocupa 3" din totalul economiei la nivel national, al carui ')- total in &00, a fost de !$*/!* milioane lei.

Comparativ cu alte domenii ale economiei nationale, incluse in sectorul serviciilor, sanatatea este pe depasita de ma.oritatea serviciilor, mai putin hoteluri si restaurante si intermedieri financiare. )n tabelul de mai .os este prezentata structura produsului intern brut pe cateva activitati, in anul &00, in (omania:

Tabelul nr.#. !tructura PIB in activitati ale sectorului tertiar in Romania in anul 200"
Domenii ale sectorului tertiar Comert !oteluri si restaurante Transport si comunicatii In"atamant Sanatate Structura PI 10.4% 1.6% 9.8% 3.3% 3%

Sanatatea ocupa un loc codas in sectorul serviciilor in (omania. ?ivelul scazut de trai, lipsa de informare a populatiei, pregatirea scazuta a personalului medical, dar si numarul relativ scazut de anga.ati in domeniul sanatatii, afecteaza ponderea sanatatii in ')- si in populatia ocupata la nivelul tarii.

IV. Analiza comparativa intre 4ngaria si (omania privind serviciul de sanatate

)n anul &00,, conform statisticilor, serviciul de sanatate din 4ngaria a contribuit la formarea ')- in proportie de *,$0", desi mai mare decat 3" in cazul (omaniei, in economia 4ngariei, sanatatea se afla tot printre ultimele locuri:

Tabelul nr.$. !tructura PIB in activitati ale sectorului tertiar in %n&aria in anul 200" Do%enii ale secto!"l"i te!tia! Co%e!t 3otel"!i si !esta"!ante T!ans o!t"!i si co%"nicatii In0ata%ant Sanatate St!"ct"!a PIB $$.,0" $./$" 0.01" *.1*" *.$0"

Conform Autoritatii pentru Asigurarea Sanatatii din 4ngaria, pacientilor le sunt oferite brosuri informative despre drepturile acestora in calitate de pacienti, in *$" din spitalele din 4ngaria, si mai mult de .umatate din spitale ofera aceste informatii online. Alte date referitoare la serviciul de sanatate din 4ngaria, arata ca /& de institutii ofera locuri de cazare pentru rudele pacientilor, dintre care $0 institutii ofera aceste locuri gratuit. O camera de spital in 4ngaria, a avut in medie 3,/ paturi finantate de 3ondul ?ational pentru Asigurarea Sanatatii, in anul &00,, iar in &001 a scazut la 3,! paturi. )ntr+un spital, e#istau in &001, in medie, 0 camere cu cate un singur pat, finantate de aceeasi sursa, si &, de camere cu cate doua paturi, cu 3" mai multe paturi decat in &00,.

6ot in &00,, cheltuielile pentru servicii de sanatate erau de 3!3,31 euro in (omania, aproape de doua ori mai mici fata de 0/!,&0 euro in 4ngaria. 3igura de mai .os ilustreaza grafic diferenta intre numarul de paturi disponibile care revin la $00.000 de locuitori, in spitalele din (omania si cele din 4ngaria, avand in vedere anul &00,:

)n ceea ce priveste personalul medical din spitale, raportat la $00.000 locuitori, in (omania si in 4ngaria, e#ista o diferenta de aproape 10 de medici intre cele doua tari, ilustrata in graficul urmator:

)n &00,, speranta de viata la nastere era de 00,& ani in (omania si 0,,3 ani in 4ngaria in cazul persoanelor de se# feminin, pe cand la persoanele de se# masculin, speranta de viata la nastere era mai mare in (omania data de 4ngaria (/0 ani in (omania fata de !*,/ ani in 4ngaria .

2aca ne referim la regimul de sanatate proprie si ingri.irea personala, statisticile arata ca 30" din populatia 4ngariei fumeaza zilnic, in timp ce in (omania sunt doar &$" persoane din populatia toatala care fumeaza zilnic. 'arerea persoanelor din (omania si a celor din 4ngaria despre propria sanatate a fost in &00, dupa cum urmeaza:

Obezitatea a devenit in ultima perioada o problema ce afecteaza toate tarile. 'opulatia se confrunta cu acest fenomen in principal din cauza industrializarii, de e#emplu sedentarismul este cauzat de numarul tot mai mare de automobile cumparate. ?umarul persoanelor supraponderale a depasit *$" din populatia (omaniei, iar in 4ngaria peste .umatate din populatie sufera de obezitate. )n &00,, numarul de zile ale pacientilor internati in spitale a fost in cazul 4ngariei de $/,! milioane zile, pe cand in (omania, numarul de zile ale persoanelor internate a depasit 3, milioane. Avand in vedere faptul ca in (omania au fost internati aproape *,1 milioane persoane, iar in 4ngaria putin peste & milioane persoane, putem spune ca o persoana din (omania a stat in medie 0,0 zile in spital iar o persoana din 4ngaria a stat in medie ,,$ zile, in &00,. 2upa cum reiese din datele de mai sus, este evident faptul ca 4ngaria are un sistem de sanatate mai eficient decat cel romanesc (numarul de pacienti din 4ngaria este de &,! ori mai mic decat numarul de pacienti din (omania , in ceea ce priveste tehnologiile moderne folosite in spitale si pregatirea personalului.

CONC4U5II )mbatranirea populatiei europene este o inevitabila consecinta a cresterii sperantei de viata si a modernizarii pietii muncii, in particular prin cresterea numarului de femei cu educatie superioara care au in prezent un acces usor pe piata muncii. )ndicatorii prezentati in statisticile europene arata ca starea de sanatatea a europenilor se imbunatateste rapid. Cu toate acestea, la nivel european nu e#ista un punct comun in stabilirea metodologiilor care trebuie sa defineasca prioritatile, sa ia decizii si sa evalueze eficacitatea programelor. )mbatranirea populatiei este un fapt care demonstreaza succesul oamenilor de a imbunatatii conditiile de viata si a micsora riscurile de imbolnavire, prin intermediul inovatiilor in domeniul sanatatii publice si de asemenea, prin adoptarea mai multor legi eficiente in medicina. 'regatirea insuficienta in domeniul sanatatii si asigurarii sociale pentru nevoile unei populatii imbatranite este marea problema cu care se confrunta societatile, indiferent de nivelul de dezvoltare. O proiectie a evolutiei populatiei, la nivelul 5uropei, realizata de 5urostat pe o perioada de !0 ani, arata ca in &03!, se va atinge un ma#im la populatiei de peste !&0 milioane persoane, dupa care populatia va fi in scadere, in &0/0 a.ungandu+se la o populatie de apro#imativ !00 milioane, ca in prezent.

BIB4IO6RA-IE

1. 'iversi(icarea si personalizarea serviciilor turistice in conte)tul &lobalizarii, A.8arin+

'anteelescu, ed. AS5, -ucuresti, &001, pg. &. portal.@sh.hu

3. AAA.ebf.hu 4. AAA.insse.ro

!. epp.eurostat.ec.europa.eu /. ec.europa.eu