iJCHIJl. PARTICULAR ..OMCFSC' <-M!HO Prof. Gheorghe Ronkov Coordonator: Prof. Dr.

Vasile Stefanescu

BIOLOGIE
CLASAa XI a Curs cu frecventa redusa SEMESTRULI

Tesut conjunct*

Muchi oculomotor / Vasesangvine

triceps brahial

ulna (cubitus;

mu;chiul pectoral mare mu^chiul drept abdominal

metacarpiene MMHIH
Subtanj* Com Ganglion N.uron alba posterior spinal swzWv

osulcoxal femur muschiul gastrocnemian fibula (peroneu)

falange

mu^chiul oblic extern

MADUVA SPINARH

Func|tUc (itndanicntaic ate organismtitui mvian dc rclaiie { Ici-'/Hunj )cu inconjuretor sum tndcpiiniic dc sistcmul ncrvns inipieuna cu sistcntui endocnn 1 sisteniul loeorrtotor, Madma spinarii impreum} cu encefalul ( cicicini ) -jonsiituie SIS Tf:\1ll M:RI OS i / V TRA L^S.K. C. Ace&tc iltnia componente sum situate in cele mai protejate iocurt dm corp inaduxa in canaht) \crtchra1 a) ^.irci spinarii iar encefaiul in cufia crantana.

Dispunerea maduvei In canalul vertebral: 1. ramurd dorsald a nervului spinal; 2. ramurS ventrala; 3. corp vertebral; 4. duramater; 5. ganglion simpatic; 6. ramuri comunirante; 7. rftdacina anterioara; 8. ganglion spinal; 9. radScina posterioara; 10, mdduva spinSrii.

Iri afara do tsascfe solide, maduva $i ereienii mai sun! aparate de care trei membrane numhe MEHIMJIE- Acestca sum - DURAMATER constttuita dmtr-un jesut conjunctiv tare care adera laoasele ceprotejeaza S,N(* - ARAHNOIDA ca o panxa de paiaiijen cu ochiiiri - PIAMATER din tcsut conjuncliv cu vase de sange pnn care maduva cste liranita (dec rol nutritiv). In ochiurile araluioidei i intre ea i duramater sc afla lichid cefalorahidian de protectie impotnva miumausmefor ^i dc transport al unor hormom.

arahnoidS

duramater

nerv spinal

Maduva spinarti i meningele spinale: 1, duramater; 2, arahnoidfi: 3. piarnater; 4. com posterior, 5. com anterior; 6. canal ependimar; 7, fisurd mediand anterioara; 8. cordon anterior; 9. cordon lateral; 10. cordon posterior; 11. anj median posterior.

Madtna spinaru so intinde de In prinut vertebra cervseahl i a gatutui i ( 1, pana la ha/a cnccisului undc se tennnia sub forma dc coada de ca! " filiiHi tennmalc Ate iornui de ciHndru (unit dorso-vetrtial i spate-lata i cu dcnta uinflalun ( T R V I C I A la bava yatniui $i LGMBARA- in joldurilor, utide intra les nervii membrelor ( mainilor $1 pieioareior) PC feiele awerioara i nosterioara se uasesc :?amurt ( adancituri dcliinuca/.a matcrni ncrvoasa dinauntfu. nir lateral se atla ^antunic pc timk' tes $t patnmd radacinilc ncrviloi spinuft hi scpunc trnnsversaia sc observa structura interna a mSduvei conslituita dirs substantn centric ^i subsianja alba Siihxtanfu tenure eslc siiuata tn inferior >t are forma litcrei H, prc/cntantl fret percchi de QARNE - coaniclc anterioarc sitnt mai voiuminoase $i conjiti neimwt somatonioton ( dc mi^care a corpiikit } - coarnele posterioare sunt mai alungite i in cle se aflji ncuroni sen/ittvi care primesc infonnaliilc aduse In corp. coarnele latcrale ccmtin neuroni vegetau'vi ale organelor ituerc-\e ale corputui. Me sunt visceromoton spre parlea anterioarS ^i MSterosen/itivt sprc pariea postenuaia. intre neuronii scn/.itivi i cei nioton exisla neuroni de asociaue dc icyatura intre structtirilc nmtcrici cenuii. Jn partea ccrurala a subslanlct ccnttfti ^e afla CAN AM i i PI-.\I)IMAR umptut cu lichid cef'alorahidmn cu rot m nuiriui .si proicctui ricvraxiihu ( axa nervoasa din ira sprnaru ) Suhsfanfit alba - ailata spre extenorul maduvei este tormata dm fibre nesvoase mielinice ( neuroni cu inveli> albicios }. ! a se atla dclumtaki ( dcspafiita ) de coaniele de substanta cenu^ie de ai sns, in uei perechi dc ("ORDOANl: ; anicnoare. posteriaore, latcrale.

Sactiune In mflduva. A. Substanja cenujle: 1. neu,-om somatosenzitivi; 2, neuroni somatomotori; 3. neuroni viscSrosenzitivi; 4. neuroni vlsceromotori; 5. canal ependimar. B. Substanja albS: 6. cordon anterior; 7. cordon lateral; 8. cordon posterior, 9. fisura mediana anterioara; 10. janj median posterior.

In iweriorul cordoanclor se gascse fascicule (' liactusuri ) dc ascendente i care urea ) t descendente { care eoboara ). l-asctculele ascendente se afla in cordoanele posterioare $i sunt SF-N7ITIVK. deci conduc mfbrmafnle primate in sus spre creier Ceie deseendente sunt in cordoaneie antcrioare. IJe sunt MOTORH, adica aduc de la ereier come-n/ile de rni^care funcftoiiare ale organelor corputui, cordoanele lateraie sunt in legatura cu organele interne \iscerale, In ai'ara de fibre lungi. in sutwitanta altm se gasesc i Mljre scurte, de asociatte, care fae legalura intre diferitele segments ale maduvei-

\ K K V i l SPIN M l

Dm nuuiuva spmani se dc.spund 31 de perecrn dc Njj.RV.1 SPIN, A i l constutuiti din fshre nervoase, vase sangvmc t tesut eonjuneti\ iccarc nci\l arc doua radaciiu. mi irun Radacina poMcnoata cslc sen/jttva. Devi pnn ca mli'u in madma spinarn mfonnatiilc eulese de oruanelle de sim^ si viscere. Kadacina aiitetioiira esh: niotonc. Pnn ca ics. transmit din madm;"i I .Si R I L L iiet\rasc dccisc (tc crcicr. sprc orumiele cfcctoatc dc rc sati de sccretie ). adica spre musculatura schelatica 51 spte mu^chli si de sccrehc ate organelor interne < viscerale ) hunchiul ncrxultn spinal cstc m i \ t , dec) seu/iit\ motor in el sc rcunesc celc doua radactni ; posterioara sen/itiva ^i asitenoara niotone Din c! sc despnnd cclc doua rannin Kautura posterioarSAiorsala cste senzitiva $> arc roliil dc a cuicgc ^i ;i ttasnnte ioalc intbtniatiile recepponale de organelc speeilizate ale corpulut , care vtn in contact cu cnediui inconjurator sau cu ce intra in corp Rainura anterioara ventrala conttne fibre nervoase motoni f*nn ct*le somatomotorti sun? tramtutse tmpulsurile spre mu^chii schelettci, iar prm cclc vise emn uxorii sc Iran stint impuisurt sprc vwccrc. ' ~ . Nervul spinal
Substanfa Corn alba posterior Substanfa cenusie Ganglion Neuron spinal senzitiv Stlmul Piele Ramura dorsala Canal ependimar Corn anterior Ramura ventrala Muschi Neuron motor Raspuns

Cu accasta structural descnsa inai sus maduva tfi tndepline^tc cclc a funtii principal 1. Functia dc OQMM CCJMi ascendenta a sen^rlvtlilaiii intreguiiii organism { din exterior i din interior ) ^t dc conducere descendenta a impuisurilor ( a comenzilor ) spre organcic efectoare ( muchi $i glande ), 2 l-ynctia BEJELM2L&* tk reali/are a actelor reflexe ( a reOexelor } necesare in orice imprejurare data de din mediul inconjurator
receptor cale "^ aferenta neuron de asociatie

stimul neuron motor

Arcul reflex.

efector

nerv spinal

In acesi mod maduva spinarti conlribuie la intepmrea tmregulut organism in medml de viata. Lezarea sau imbolnavirea inadtivei duce la intreniperea prm parali?,area, sau la tulburarea legaturii organistniilui cu inediul

Teme de mdeplinit: Raspundeti corect si complet la intrebarile: 1. Care sunt structurile anatomice care apara sistemul nervds central? 2. Sub ce forma se gasesc cele 2 substante nervoase care formeaza structura interna a maduv, spinarii? ' 3. Din ce componente este format un nerv spinal? Aplicatii: - Descrieti cum -pe ce cai- ajunge la creier o informatie din mediu (de exca un obiect este fierbinte,sau frumos etc) si ce face creierul cu informatia primita.

ANALIZATORUL VIZUAL - OPTIC

Integrarea organismului in mediul mconjurator se realizeaza pe baza informatiilor rectionate de catre analizatori. Analizatorul vizual-optic ocupa locul principal printre aalizatori intrucat cea mai mare parte a informatiilor primite de creier din mediul exterior sunt receptionate prin vaz. Ca urmare structura acestui analizator este foarte complicata, cuprinzand trei segmente: a) - segmentul RECEPTOR - inclus In globul ocular Globul ocular este format din mvelisuri, aparat optic si receptor 1) Invelisurile globului ocular sunt cele trei tunici: SCLEROTICA, COROIDA 1 RETINA 2) Aparatul optic este format din MED1ILE TRANSPARENTE: CORNEEA - ,,umoarea apoasa" din caera anterioara CRISTALINUL si CORPUL VITROS - un gel transparent in camera posterioara intre cristalin si retina
Nerv optic Celule multipolare Zonede sinapsd Celule bipolare Celula cu con Celula cu bastona; Epiteliu _ pigmentar umoarea sticloasa Structure ochiului coroida sclerotica nerv optic pupila umoarea apoasa

. Structura retinei

Retina este RECEPTORUL analizatorului vizual format din 10 straruri de celule printre care pe al doilea strat se afla CELULELE CU CONURI si CELULELE CU BASTONAE. Acestea sunt singurele celule cu capacitatea de a receptiona prin vaz informatiile din mediu. b) - segmentul de conducere - cuprinde nervii prin care se transmit la creier informatiile recepttionate vizual c) - segmentul Central - este siruat in LOBII ACCIPITALI ai creierului.

Funcfionarea - FIZIOLOGIA - analizatomlui vizual

Imaginile (forma, marimea, culoarea, distanta, misscarea obiectelor) strabat componentele aparatului optic si ajung la celulele cu conuri si bastonase de pe retina. Celulele cu conuri predomina in pata galbena de pe

partea poslerioara a retinei $i formeaza FOVHA CENTRALIS - zona cu vederea - acuitatea cea mai buna, maxima. Au rol in vederea de zi. Celulele cu bastonase, mai numeroase la periferia retinei sunt pentru vederea nocturna.

Imaginile strabat mediile transparente ale aparatului optic i prin procese de refractie, adaptare la lumina i acomodare la distanta ajung pe pata galbena reale, dar micsorate si rasturnate. Receptionarea imaginilor se face cu aparatul PIGMENTILOR FOTOSENSIBILI: IODOPSINA in celulele cu cornuri i RODOPSINA in celulele cu bastonae. Sinteza acestor pigmenti este favorizata de vitamina A. De pe pata gallbena i retina, imaginile sunt preluate de nervii optici i conduse in ARIA OPTICA din lobii occipitali ai emisferelor cerebrale unde de fapt se produce vederea optica a imaginilor aa cum sunt ele in natura.

Teme de ihdeplinit: Cititi cu atentie lectia si raspundeti la intrebarile: - Care sunt segmentele analizatorului vizual ? - Din ce este format APARATUL OPTIC al ochiului ? - De ce apare imaginea reala din natura mai mica si rasturnata pe retina ? Aplicatii: - Desenati pe desen - s ematic - un GLOB OCULAR si > notati >r componentele acestuia.

SCHELETUL UMAN
Schcletul este suportul morfologic ?i functional al muschilor impreuna cu care formeaza SISTEMUL LOCOMOTOR. Cuprinde peste 200 de oase asezate intr-o ordine naturals si gnipate dupa regiunile corpului in: A. Scheletul capului cu doua componente: a) NEUROCRANIUL - sail cutia craniana formats din oasele: TEMPORALE, PARIETALE, FRONTAL, OCCIPITAL, ETMOID, si SFENOID. b) VISCEROCRANIUL sail oasele fetei: MAX1LARUL, MANDIBUl,A, ZIGOMATICE, NAZALE si LACRIMALE. B. Scheletul trunchiului format din: COLOANA VERTEBRALA, STERNUL si COASTELE (12 perechi). C. Scheletul membrelor superioare (mainilor): CENTURA SCAPULARA din OMOPLATI si CLAVICULE (cate 2) si MEMBRUL LIBER (MANA) din HUMERUS, RADIUS si ULNA, CARPIENE, METACARPIENE si FALANGE (ultimele 3 grupe formand PALMA) D. Scheletul membrelor inferioare (picioarelor): CENTURA PELVIANA din 2 COXALE, SACRUM si COCCIS si MEMBRUL LIBER (PICIORUL) din FEMUR, PATELA (ROTULA), TIBIA si FIBULA, TARSIENE, METATARSI EN E si FALANGE (ultimele 3 grupe formand talpa)

Schefetui; 1, houlal; 2. Eigomatic; 3. maiidibufS; 4. coloana vertebral; S, coxale; B. daviculd; 7. omoplat; 8. stem: 9. coaste; 10, hurnerus; 11. ulnS; 12. radius; 13. carpiene; 14, metacarpiene; 15 falange; 16. femur; 17. pateiS; 18. libie; 19. fibula; 20. tarsiene; 21 metatarsiene; 22. falange,

Privitor la forma s.i structura oaselor. cum sunt dispuse tesuturile.sunt redate pe imaginile alaturate. Aceste strucluri ale sehelelului impreuna cu mus.chii scheletici inserati pe ele asigura intregul complex de functionare a sislemuhii locomotor pentru integrareaorganismului in mediul de viata.

I Forma 1 structura oaselor: A. os lung; B. os lat; t is scurt: 1. periost; 2. os compact; 3. mSduva galbena; ' s spongios; 5. cartilaj articular; 6. epifizS; 7. di?fiz: avitate medulara; 9. corp vertebral; 10. orificiu vertebral; ire vertebral; 12. aprofize.

craniu vertebre cervicale scapula coaste stern

metacarpiene osulcoxal femur falange

tibia fibula (peroneu) case metatarsiene falange

Teme de indeplinit: Extrageti din continutul lectiei raspunsurile complete la intrebarile: - Ce rol are scheletul in organismul uman ? - Cum sunt grupate oasele in structura scheletului ? - Care sunt tesuturile unui os lung - de la exterior spre interior ? Aplicatii: - Notati pe desenul alaturat denumirea oaselor date in continutul lectiei.