Srbtorile de iarn n tradiia popular

Ignat (20 decembrie) - numele zilei provine de la Sf. Mucenic Ignatie Teofanul din calendarul ortodox. In popor se spune insa ca Ignat a fost un simplu taran neca it! care vrand sa-si taie porcul! a scapat securea si si-a omorat tatal. "cesta! caindu-se! a primit mila de la #umnezeu si Sfantul $etru. In ziua de Ignat se taie porcul si nu e bine sa lucrezi altceva. Se spune ca in noaptea de dinainte porcul isi viseaza moartea. %u sangele porcului se face semnul crucii pe fruntea copiilor! ca sa fie sanatosi peste an. #upa taiere si preparare! urmeaza &pomana porcului&! la care iau parte cei ai casei si a utoarele. Ajunul Craciunului (2' decembrie) - " unul %raciunului apare personificat in c(ipul unui mos cumsecade! frate mai mic al lui Mos %raciun! despre care se spune ca ar fi fost pastor. " unul %r)ciunului incepe cu colindul "Bun dimineaa la Mo Ajun!"! casele frumos impodobite i*i primesc colind)torii. "ce*tia sunt r)spl)ti+i de gazde cu fructe! covrigi! dulciuri *i c(iar bani. , bine sa se imparta bucate! atat in numele mortilor! cat si ca semn de belsug! fiind rastimpul prin excelenta al darurilor. Se crede ca zgarcitii primesc pedepse de la Mos " un (cele mai grele fiind ale acelora care nu primesc uratorii). Craciunul (2- decembrie) - .a romani! sarbatoarea /asterii #omnului se leaga! peste timpuri! de cultul solstitiului de iarna! al lui %raciun! dar si de datinile romane legate de zilele &Soarelui Invingator& si Saturnalii. $entru ca acum! la sfarsit de decembrie! este ziua cea mai scurta a anului! Soarele trebuie a utat! prin tot felul de elemente magice! sa nu moara. In vec(iul mit al ciobanului 0eu-Mos se introduc elemente crestine si astfel se contureaza povestea ciobanului %raciun. "cesta refuza sa o primeasca pe 1ecioara Maria sasi nasca pruncul. In ascuns! sotia sa o gazduieste si-l moseste pe Iisus. %raciun o pedepseste taindu-i mainile. 1ecioara Maria infaptuieste o minune lipindu-i mainile la loc! lucru ce il converteste pe %raciun la crestinism. #e bucurie ca nevasta sa a scapat cu bine! %raciun aprinde un rug din lemne in urul caruia se incinge o (ora. #upa oc! %raciun ii face daruri 1ecioarei Maria si pruncului si! astfel! se produce transfigurarea lui %raciun in sfantul care aduce daruri copiilor de ziua /asterii lui Iisus. ,ste demn de remarcat ca cei mai multi cercetatori romani afirma ca apelativul de %raciun deriva din cratio! - onis care! in latineste! inseamna nastere. Mai mult! $etru %araman sustine ca numele de %raciun se gaseste numai la romani. In afara granitelor romanismului! termenul nu se regaseste decat la slavii din imediata vecinatate! care l-au imprumutat de la romani. Sarbatoarea de %raciun imbina o multime de obiceiuri. #ominanta este componenta crestina care marc(eaza nasterea lui 2ristos si ea se vede in colindele religioase! precum &Steaua& si &Irozii&. %raciunul marc(eaza insa si un nou ciclu de viata! inceputul unui nou an roman. 3biceiurile au semnificatii multiple. $e de o parte! se intrevede urarea menita a prevedea! a provoca indeplinirea dorintelor omului si ale comunitatii! dar si prote area fata de fortele raului.

Colindul! in acest context! incepe! nu intamplator! seara si dupa reguli bine stabilite. In seara de " un colinda doar copiii! simboluri ale puritatii! ale curateniei fizice si morale. "bia in ziua de %raciun colinda flacaii! femeile fiind excluse. %eata de colindatori se organizeaza pe vecinatati si merge din casa in casa pentru ca urarea lor este socotita de bun augur. "rsenalul lor! format din clopotei! bete si bice are menirea ca! prin zgomotul facut! sa alunge fortele malefice. In acelasi cadru trebuie amintite jocurile cu masti: capra cu variantele sale camila si c(iar girafa! ursul! calutii! dar si ceata de mascati! care are menirea de a stigmatiza toate relele din comunitate. Sunt reprezentate! de asemenea! si profilurile ocupationale4 crasmarul! caldararul! agricultorul etc. #in costum nu lipseste niciodata siragul de zurgalai! care are aceeasi menire - de a indeparta fortele raului. %raciunul este marcat si printr-o masa bogata! din care nu trebuie sa lipseasca colacii! cornurile! fructele! pestele! dulciurile si! bineinteles! bautura. Tot ce se pune pe masa are o trimitere clara la ocupatiile traditionale ale comunitatii romanesti. #e pe masa nu pot lipsi nucile si ouale! care au o simbolistica mai complexa! cu trimitere la rezistenta in timp! la samanta care nu se pierde. Sarbatorile de iarna! incepute de %raciun odata cu /asterea lui Iisus! se inc(eie abia la 5oboteaza! cand in lumea satului au loc alte petreceri unde! intr-un cadru special! sunt prezentate comunitatii viitoarele cupluri si astfel viata isi reia ciclul firesc! odata cu renasterea naturii. #e la %raciun si pana la 5oboteaza! copiii umbla cu "steaua"! un obicei vec(i ce se intalneste la toate popoarele crestine. "cest obicei vrea sa aminteasca steaua care a vestit nasterea lui Isus si i-a calauzit pe cei trei magi. %antecele despre stea provin din surse diferite4 unele din literatura bizantina ortodoxa! altele din literatura latina medievala a 5isericii %atolice! cateva din literatura de nuanta calvina si! multe din ele! c(iar din traditiile locale. Micul cor al stelarilor! care intra in casa in zilele %racinului! canta versuri religioase despre nasterea lui Isus4 &Steaua sus rasare&6 &In orasul 7iflaim&6 &.a nunta ce s-a intamplat&6 &Trei crai de la rasarit&.