Rafail Noica Omul este ceea ce rmne dup judecata lui Hristos..., nu dup judecile oamenilor.

Nu-Mi spune nimic... i cunosc mi eria, neca urile, luptele !i ispitele sufletului tu, a!a cum e!ti tu" d-Mi inima ta# $ac o s a!tepi s de%ii un &n'er ca s Mi te druie!ti &ntru iu(ire, atunci n-ai s m iu(e!ti niciodat. )*iar dac e!ti la!, fricos, ne&ncre tor &n &mplinirea dra'ostei !i &n s%r!irea dra'ostei !i a sfineniei, c*iar dac ai s reca i &n acele pcate pe care nu ai %rea s le mai faci, +u nu-i dau %oie s nu M iu(e!ti. ,u(e!te-M a!a cum e!ti tu# n orice moment !i &n orice situaie teai afla, &n credincio!ie sau &n trdare, &n r%n sau uscciune, tu iu(e!te-M a!a cum e!ti. +u %reau ca s M poi iu(i din puina !i sraca ta inim. $ac %ei a!tepta pn cnd ai s fii des%r!it, atunci n-ai s M iu(e!ti niciodat. N-a! putea +u, oare, s fac din fiecare fir de nisip un serafim, un &n'er care s strluceasc de curie !i dra'oste-# Nu sunt +u, $omnul $umne eu, care am creat toate !i pot totul-# Omule, i-ai dat tu %iaa pentru lume, din dra'oste pentru oameni, sau ai murit din iu(ire pentru Mine- .tunci, de ce nu m la!i s te iu(esc- /iul Meu, las-M s te iu(esc, +u &i %reau inima, care este loca!ul Meu. $esi'ur, cu timpul am s te sc*im(, &ns c*iar pn atunci, iu(e!te-M a!a cum e!ti tu, fiindc +u te iu(esc cu toate c e!ti a!a. +u %reau ca dra'ostea ta pentru Mine s se nasc din puina !i srmana ta inim, din adncul neputinei !i mi eriei tale. +u te iu(esc !i cnd e!ti sla( !i necurat. Nu %reau o dra'oste i %ort !i *rnit din mndria %irtuilor tale, ci dintr-o inim smerit pe care o pot cura oricnd. N-am ne%oie de %irtuile tale, de talentele tale, de &nelepciunea ta. +u %reau doar s m iu(e!ti !i s lucre i cu dra'oste pentru Mine. Nu %irtuile tale le doresc" dac i le-a! da, tu e!ti a!a de sla( !i mndru &nct ai *rni amorul tu propriu !i nu m-ai cinsti pe Mine. $eci ele s nu fie un moti% pentru care tu nu M caui !i stai departe de Mine. .propie-te cu dra'oste... 0nui fier ru'init, flcrile unui foc nu numai i-ar cura ru'ina, dar l-ar face incandescent. ,u(e!te-M deci nu numai ca s fii curat, asta ar fi din nou o mndrie pentru tine, ci pentru c +u %reau s odi*nesc &n inima ta. $eci nu te mai &n'rijora de asta. .! putea s fac prin tine lucruri mari pentru mintea omeneasc, dar nu# 1u ai s fii slu'a cea rea !i nefolositoare

!i neputincioas. .m s-i iau !i puinul pe care cre i c-l ai. +u te-am fcut din iu(ire !i pentru ca s-i dau iu(irea... fr ca tu s-mi poi da ce%a. Nu &ncerca s-Mi plte!ti iu(irea prin nimic, asta M doare att de mult la tine... ,u(e!te-M &n dra'ostea $u*ului Meu !i fr moti%e. Nu mai sta departe de Mine, &i lipse!te nu sfinenia 2pe care numai +u i-o pot da3, ci o inim 'ata s M iu(easc oricnd !i pn la capt. .st i, +u stau la u!a inimii tale ca un cer!etor, +u sin'urul !i ade%ratul mprat !i $omn. +u (at !i a!tept... 4r(e!te-te s-Mi desc*i i prin smerenie5 nu mai aduce moti% &ntinciunea !i srcia ta. $ac i-ai cunoa!te-o pn &n adnc !i deplin, ai muri de durere. $ar ceea ce M-ar durea pe Mine ar fi ca tu s te &ndoie!ti de dra'ostea ce-o am eu pentru tine. )rede c +u pot totul, iar tu nu poi nimic fr Mine" doar pcatul e!ti &n stare s-l faci fr ajutorul Meu# 6 nu te &ncre i &n tine fr Mine, cci altfel %oi fi ne%oit s te las &n cdere &n msura cu care tu te aprecie i. Nu te frmnta c n-ai %irtui. .m s-i dau +u sfinenia Mea. $esc*ide-i inima prin pocin !i M prime!te &n potirul sufletului tu prin 1rupul !i 6n'ele Meu pe care &n dar i-7 dau la 6fnta 7itur'*ie. .tunci o s te fac s &nele'i totul !i s M iu(e!ti mai mult dect &i poi &nc*ipui. 7as s cur' 6n'ele Meu &n sn'ele tu !i s (at inima Mea &n inima ta. +u i-am dat-o pe 6fnta !i 8reacurata Mea Micu. 7as s treac totul prin inima ei curat &nct s poat mijloci pentru tine. Orice s-ar &ntmpla, nu a!tepta nicidecum s de%ii sfnt, ca pe urm s M iu(e!ti... &n acest fel tu nu M-ai iu(i niciodat. 9i acum, du-te# +u sunt cu tine# Numesc corpul durerii, acumularea durerii emotionale vechi pe care aproape toti oamenii o poarta in campul lor energetic. Este o entitate semiautonoma, compusa din emotii negative care nu au fost acceptate, sau NU AU FOST LASATE SA SE U!A, in momentul cand au aparut. Aceste emotii negative lasa un re"iduu de durere emotionala, care este stocata in celulele corpului. #ai e$ista si un corp durere colectiv, continand durerea suferita de atatia oameni de%a lungul istoriei. !orpul durere are un stagiu adormit si unul activ. &eriodic devine activ, si atunci cand se intampla asta, el cauta mai multa suferinta cu care sa se hraneasca. aca nu sunteti TOTAL &'E(ENT), va fura mintea si v%o umple cu ganduri negative si cu e$periente neplacute ,*cum ar fi drama relatiilor. Acesta este modul cum se perpetuea"a pe sine de%a lungul istoriei umane. Un alt mod de a descrie corpul durerii este acesta+ A UNA'EA E NEFE')!)'E.

 O cale de a elimna corpul%durerii, a, reali"am aceasta, prin TA)E'EA LE-ATU')) )NT'E !O'&UL U'E')) S) -AN )'EA NOAST'A. Fiecare gand negativ are o frecventa similara corpului durerii si astfel il hraneste. Nu poate fi hranit de gandurile po"itive. !and corpul durerii nu mai rulea"a dialogul intern al gandirii noastre compulsive, noi devenim constienti de el in mod direct. Simtim emotia in corp, si asa aducem constienta in el % lumina constiintei. Emotia veche este apoi transformata in constiinta li/era in acelasi mod in care focul transforma totul in el insusi. Asa ca E() ENT)F)!A'EA 0 eli/erarea de emotie este A T'A) NU#A) )N &'E(ENT. Acesta este modul de a opri ciclul constant de 'E!'EA'E a unor e$periente dureroase. Frica se pare ca se afla in spatele ma1oritatii emotiilor negative. !um te poti eli/era de ea, &rin procesul de E() ENT)F)!A'E. !um se initia"a el, % Frica apare prin identificarea cu forma, chiar daca este o posesie materiala, corpul psihic, un rol social, o imagine de sine, un gand sau o emotie, ea apare prin NE!ONST)ENT)(A'EA dimensiunii interioare a constiintei nemarginite, fara forma, care este esenta a ceea ce esti tu cu adevarat. Suntem prinsi de o/iectele constiintei, inconstienti de dimensiunea spatiului interior care numai el este cu adevarat li/er. Fiecare gand plin de frica este ES&'E 2))TO', despre ceva ce ar putea sa se intample. #a1oritatea oamenilor sunt familiari"ati cu ,,filmele mentale3 care le produc stres si an$ietate, si va tin tre1i noaptea, in timp ce corpul vostru sta intins, conforta/il, la caldura in pat. ar in momentul !AN 'E!UNOST) un gand plin de frica, inseamna ca este vor/a de activitatea mentala autodistructiva % asa incepi sa te de"identifici de el. !onstienta sau pre"enta ia atunci locul, gandirii compulsive, *imediat. Nu vreau sa spun sa nu mai ganditi, ci numai+ SA NU !ONFUN AT) -AN )'EA !U !EEA !E SUNTET) 2O) !U A E2A'AT. -andirea devine atunci inradacinata in constiinta nemarginita si nu mai este autonoma 4care se sustine numai pe sine, ceea ce este egoul5. Fiecare corp durere contine multa frica, pentru ca frica este emotia negativa cea mai importanta. !um inlaturam acest lucru, )L 'E!UNOASTET), asa cum este el+ corpul durerii 0 o acumulare de emotii vechi. Odata ce l%ati recunoscut, el nu va mai poate su/1uga mintea, si nici s%o mai hraneasca cu ganduri negative sau sa va controle"e dialogul vostru intern ca si ceea ce spuneti si faceti. Odata ce corpul durerii a aparut, nu luptati cu el sau nu ii re"istati. El este parte a ceea ce

este,* a momentului acesta cu care este in acord. Asa ca doar ii permiteti sa fie acolo. Atat. aca nu il mai hranesti deloc, el isi pierde energia de atac si atunci emotiile negative sunt depasite. Spuneati despre dorinta neincetata a egoului si nevoia lui nestapanita &ENT'U #A) #ULT. Atunci putem considera ca lucrurile necesare cum ar fi % sa devenim o persoana mai /una,* putem sa le consideram ca dorinte rele, % orinta de a deveni o persoana mai /una este asemanatoare cu necesitatea de a fi atent la cum ma simt eu cu mine insumi, acum % cum ma vad pe mine, sau cum sunt va"ut de ceilalti. Este vor/a de modul in care iti fauresti imaginea mentala de sine 0 acesta este asa cum se spune 0 egoul. Acest lucru include desigur si dorinta de a deveni eli/erat sau mai spiritual. Tre"irea sau reali"area spirituala este descoperirea faptului ca TU NU A) NE2O)E SA A AU-) N)#)! LA T)NE )NSUT) &ENT'U A E2EN) &L)N. Nu ai nevoie sa incerci sa devii mai /un, ci OA' SA A) 2O)E, SA &E'#)T) ca /unatatea care ESTE )N T)NE, ca parte insepara/ila a fiintei tale, a ceea ce esti tu cu adevarat, SA )ASA LA SU&'AFATA S) SA SE E6&')#E &E S)NE. !and oamenii se tre"esc la adevaratul lor sine si la adevaratul scop al vietii, atunci un nou pamant va fi creat. !um va arata acest pamant, Nu vreau sa specule" despre caracteristicile unui nou pamant, dar oricum va fi,* va fi o manifestare e$terioara a noului 'A), care este chiar realitatea interioara a constiintei fara margini. Se va ridica atunci o constiinta trea"a care este neconditionata si li/era de ilu"iile egoului. Sugestii de cum va arata noul pamant se gasesc in 7i/lie, unde se spune, de e$emplu ca+ ,,lupul va sta laolalta cu mielul*3 aceasta se poate intelege astfel+ noi percepem o realitate e$terioara care este o oglinda a constiintei umane colective, *iar atunci va fi o schim/are in constiinta, care va modifica nu numai modul cum este creata lumea, ci si intregul nostru mod de a percepe realitatea. &e masura ce fiintele umane se tre"esc din visul care este % identificarea cu forma % constiinta fara limite va incepe sa cree"e forme fara sa se mai piarda pe sine in ele. Atunci se reali"ea"a esenta a ceea ce cu adevarat suntem fiecare din noi. 2enirea unui nou rai si a unui nou pamant, preva"ute in vechile carti religioase, este o metafora care spune despre aceasta schim/are fundamentala in constiinta oamenilor. Aceasta transformare nu este totusi o stare viitoare la care tre/uie sa se a1unga sau in care sa cre"i. UN NOU 'A) S) UN NOU &A#ANT SE ') )!A )N F)E!A'E )N NO) ,*!8)A' )N A!EST #O#ENT. Asa ca a va tre"i la scopul adevarat al vietii voastre NU ESTE,* SA )N!E'!AT) SA !AUTAT) !E2A E O7T)NUT )N 2))TO' S) SA ASTE&TAT)

)#&L)N)'EA E S)NE,* A!OLO % ci SA 2A ASE(AT) )N A!EST #O#ENT 0 )N &'E(ENT 0 LASAN ASTFEL E-OUL SA SE )(OL2E. Scopul simtirii si trairii constiente a vietii interioare % este primordial, si acest scop este SA 2A T'E()T) S) SA F)T) !ONST)ENT) E NE#A'-)N)'EA !A'E SUNTET). Asa ca, *starea aceasta de constiinta trea"a, nelimitata, tre/uie sa o puneti in toate lucrurile pe care le faceti, astfel incat ea SA F)E &E &')#UL LO!,* si intotdeauna factorul primordial. in vremurile antice termenul tre"ire a fost folosit ca un fel de metafora spre transformarea constiintei umane. Sunt para/ole in Noul Testament care vor/esc de importanta de a fi trea" 0 constient, si cum sa faci totul ca sa nu ca"i la loc, in adormire. !uvantul 7uddha vine din sanscrita, unde ,,/udh3 inseamna ,, a fi trea"3, asa ca 7uddha nu este un nume si nici o persoana, ci o stare de constiinta. Toate acestea arata ca oamenii sunt potential capa/ili sa traiasca intr%o stare de constiinta compara/ila cu acea stare de tre"ire normala, diferita de somn si visare. Acesta este motivul pentru care unii invatatori spirituali folosesc termenul de ,, halucinatie impartasita3 sau ,,hipnotism universal3 pentru a descrie e$istenta umana o/isnuita. &uteti lua orice carte de istorie si va sugere" sa incepeti sa studiati sec 66 % veti afla, ca o mare parte a istoriei umanitatii, are toate caracteristicile pe care noi le asociem in mod normal cu un cosmar sau o halucinatie ne/una. Natura tre"irii spirituale nu este inteleasa, de o/icei. Adoptarea credintelor religioase,*a avea vi"iuni despre umn"eu sau fiintele celeste, a/ilitatea de a comunica, de a vindeca, de a prevedea viitorul sau alte puteri paranormale 0 toate aceste fenomene sunt ceva si nu pot fi ignorate, dar nici%una din ele nu repre"inta un indicator al tre"irii spirituale la o persoana care le e$perimentea"a. Se pot intampla si la persoane care nu sunt tre"ite spiritual si pot sau nu sa insoteasca starea de tre"ire.

A TE TREZI LA SCOPUL VIETII TALE 4ii multumim 2ioricai #ocanu5 Interviu luat lui Eckhart Tolle, de Kathy uline Titlul ultimei carti a lui Eckhart Tolle ! Un "ou Pa#ant 0 se inspira dintr%un pasa1 /i/lic ce promite un nou 'ai si un nou &amant. Este o metafora pentru starea de pre"enta constienta a fiintei infinite 4'ai5, care permanent iese in afara intr%un mod nou, intr%o noua forma 4&amant5. eoarece semnificatia ideilor lui Ec9hart Tolle depaseste o a/ordare intelectuala, ele necesita contemplare si mai degra/a ne deschidem catre ele, decat le studiem. Autorul spune ca :2or/ele sunt doar indicatoare. !eea ce este comunicat se afla dincolo de ele, dar putem folosi vor/ele pentru a ne indrepta in directia dorita si asta ne este de a1utor3. ;"OTA editurii $OR %OU+ cartile lui Ec9hart Tolle au fost pu/licate de Editura !urtea 2eche< ,5 ,n %i iunea dumnea%oastra despre un nou 8amant, scopul %ietii implica ceea ce numiti actiune trea a. )e %reti sa spuneti cu asta'+ !ei mai multi oameni tratea"a momentul pre"ent ca si cum ar fi un o/stacol pe care tre/uie sa%l depaseasca. eoarece momentul pre"ent este insasi 2iata, acesta este un mod ne/unesc de a trai. )n actiunea trea"a, e$ista o completa aliniere interna cu momentul pre"ent si cu ceea ce faci chiar acum. Atunci, a face nu este in primul rand un mi1loc indreptat catre un scop, ci o deschidere pentru ca constiinta sa vina in aceasta lume. A te alinia pe tine insuti cu Acum, inseamna a te alinia cu scopul universal, scopul intregului. !are este acesta, Nasterea si inflorirea constiintei. Apoi, intregul te indruma in tot ceea ce gandesti si faci. Asa cum am e$plicat in :Un Nou &amant3, actiunea trea"a se manifesta in trei moduri, in functie de circumstantele si natura activitatii. Acestea sunt acceptarea, (ucuria si entu iasmul 4fiecare repre"entand o frecventa de vi/ratie specifica a constiintei5 . aca in ceea ce faceti nu e$ista nici una dintre ele, atunci nu sunteti aliniat cu scopul universal. !reati nefericire, adica suferinta, intr%o forma sau alta. Un mod de a defini egoul este, pur si simplu, acesta+ o relatie disfunctionala cu momentul pre"ent. !eea ce numesc =Un Nou &amant 3 0 formele e$terioare create prin actiunea trea"a 0 se ridica pe masura ce mai multi oameni isi dau seama ca scopul lor este sa%i permita constiintei sa iasa la lumina, prin tot ceea ce fac. ,5 )redeti ca omenirea este 'ata pentru aceasta transformare'+ A. 2ad semne ca de1a asta se intampla. &entru prima oara pe planeta noastra e$ista o tre"ire la scara mare. e ce nu, aca acum nu va e$ista o schim/are in constiinta umana, atunci ne vom distruge pe noi si, pro/a/il, si planeta. Ne/unia mintii egoiste colective, amplificata de stiinta si tehnologie, aduce rapid specia noastra pe marginea prapastiei. Evolutie sau moarte % acum asta este singura noastra alegere. Luand in considerare doar lumea Occidentala, estime" ca aproape >?@ din oamenii din America de Nord si tarile din 2estul

Europei se tre"esc. &ro/a/il ca asta repre"inta o masa critica suficienta pentru a crea un nou &amant. eci, transformarea constiintei se petrece cu adevarat, desi asta nu apare la stirile de seara. aca se petrece suficient de rapid, Acum eu sper in viitorul omenirii, mult mai mult decat atunci cand am scris :&uterea pre"entului3. e fapt, de aceea am scris cartea % nu eram sigur ca omenirea va supravietui. Acum simt diferit. 2ad multe motive ca sa fiu incre"ator. ,5 6puneti, in noua carte, ca pentru ca omenirea sa faca aceasta transformare, e ne%oie sa e:iste o sc*im(are de la constienta o(iectelor, la cea a spatiului. Ne puteti e:plica acest lucru'+ Spun ca vad ivirea constientei spatiului ca viitoarea treapta in evolutia omenirii. &rin constienta spatiului inteleg ca, pe langa a fi pe deplin constienti 0 de perceptiile simturilor, de gandurile, de emotiile si de tot ceea ce se petrece in vietile noastre 0 e$ista in acelasi timp si un curent su/til de constienta sau &re"enta, ce operea"a in noi. Asta implica nu numai ca suntem constienti de lucruri, precum o/iectele si oamenii din 1urul nostru, ci si ca, in acelasi timp, suntem constienti ca suntem constienti. Suntem constienti de atemporalul EU SUNT, fara de care nu ar e$ista lumea. &utem percepe o liniste interioara alerta, in profun"ime, in timp ce lucrurile se petrec la suprafata. Aceasta este nelimitatul. Aceasta este adevarata inteligenta. aca in vietile noastre ar e$ista doar constienta o/iectelor, am ramane prinsi in capcana limitarii, a formei, care creea"a o aparenta de separare. )ntotdeauna incercam sa schim/am forma, sau sa%i re"istam intr%un fel sau altul. !autam salvarea in lumea formei. ar cand suntem constienti de constienta spatiului, constienti ca suntem constienti, suntem eli/erati de identificarea cu forma, care este egoul, si atunci se ridica in noi un simt al unitatii cu Totul si cu Sursa. ,5 .stfel, atasamentul si lupta sunt eli(erate. '+ Asa este, deoarece in constienta spatiului nu e$ista viitor si nici trecut. E$ista doar pre"entul si acesta este intotdeauna li/er. Asta este ceea ce /udistii numesc :vid3 si )sus numeste :plenitudinea vietii3. E acelasi lucru, mai degra/a non%lucru. eoarece este o deschidere in dimensiunea verticala, care nu are limita, pre"entul nu este niciodata limitat sau plin de pro/leme. &entru a supravietui, pro/lemele au nevoie de timp, adica de trecut si de viitor. &e de alta parte, daca lasam atentia noastra sa se deplase"e catre trecut sau viitor, functionam in dimensiunea ori"ontala, si asta duce la o diferentiere e$tinsa a formelor, ce deriva din constructiile egoului. )ntrarea in dimensiunea verticala necesita un grad mai inalt de &re"enta. &re"entul tre/uie sa fie principalul punct de concentrare al atentiei noastre. 7ineinteles ca, pentru a functiona, avem nevoie de conceptul de timp, de e$emplu pentru a pregati acest interviu. Esenta este sa nu fim limitati doar la aceasta dimensiune. 'idicarea constientei spatiului 0 o schim/are de la constienta ori"ontala, catre cea verticala 0 este urmatoarea treapta in evolutia omenirii si se petrece din ce in ce mai mult, pe masura ce constienta noastra ramane in momentul pre"ent. ,5 8uteti sa ne su'erati unele moduri de a ramane atenti in pre ent-

'+ Un lucru pe care il putem face este sa o/servam micile lucruri din 1urul nostru, fiind atenti la detalii precum pasarile din copaci, florile din gradini 0 doar o/servati frumusetea peste tot, chiar si in lucrurile cele mai mici. A o/serva lucruri aparent nesemnificative necesita atentie vigilenta. Aceasta este cheia. Este nelimitatul. Este chiar constienta. O alta practica utila este sa ne o/servam respiratia si sa respiram constient. aca ne o/servam respiratia, nu putem sa ne gandim la altceva, in acelasi timp. Atentia noastra este in momentul pre"ent si nu asupra gri1ilor trecute, sau a planurilor de viitor. oar respiram, nu gandim. eoarece practicarea meditatiei respiratiei ne scoate din activitatea de gandire, ea este un mod eficient de tre"ire. e fapt, deoarece respiratia nu are o forma proprie, ea a fost in mod traditional echivalata cu spiritul, cu 2iata Unica fara forma. )n lim/a germana, cuvantul :atmen3, inseamna :a respira3 si deriva din :atman3, care in sanscrita se refera la esenta noastra interioara cea mai profunda, sau sinele nostru universal. ,5 $e ce este de dorit sa eli(eram mintea de 'andire'+ -andirea, sau mai precis identificarea cu gandirea, naste si mentine egoul, care, mai ales in societatea noastra occidentala, se afla in afara controlului. Egoul crede ca este real si incearca din greu sa%si mentina suprematia. Starile negative ale mintii, cum ar fi furia, resentimentul, frica, invidia, gelo"ia, sunt produse ale egoului. !and egoul este cel ce controlea"a, aceste stari ne apar ca fiind 1ustificate si, de asemenea, ca fiind cau"ate de unii factori e$terni. e o/icei, o alta persoana este vinovata de aceste sentimente. Totusi, adevarata lor cau"a nu se afla in continutul vietii noastre, ci chiar in structura mintii egoiste. Aceasta are nevoie de inamici, deoarece isi defineste propria identitate prin separare si, astfel, pune accentul pe :diferitul3 celorlalti. in acest motiv, a lasa egoul sa controle"e duce, in cele din urma, la violenta, lupta si ra"/oi. Asta e ne/unie, dar egoul nu vede lucrurile in acest mod. Filmul :O minte minunata 0 A 7eautiful #ind3 e$prima clar cum mintea ne poate amagi, daca nu suntem constienti ca ne controlea"a. Este povestea adevarata, a unui om care e un geniu, dar care este ne/un in acelasi timp. !ei ce privesc filmul nu stiu ca este ne/un, pana cand si el isi da seama de asta, pe masura ce povestea se desfasoara. Filmul su/linia"a ca, atunci cand devenim constienti de mintea noastra, nu ne mai identificam cu ea. S%a ivit o noua dimensiune a constientei. "e&unia 'e datorea(a )andirii *ara con'tienta, iar )andirea *ara +re(enta con'tienta e'te #odul in care e)oul ne tine +rin'i, ,5 6u'erati sa sc*im(am doar continutul 'andurilor noastre, indepartandu- l de ne'ati%itate, sau mai de'ra(a sa incetam acti%itatea de 'andire'+ !u siguranta ca gandirea po"itiva este de preferat celei negative. ar a fi in constiinta momentului pre"ent si a practica constienta &re"entei ivine este ceea ce )sus spunea in &redica de pe #unte+ :Nu luati gandul drept viata voastra3. in aceasta :stare de Fiintare3 se naste o mare creativitate. )ndemnul :schim/a%ti gandirea3 poate fi inteles cu adevarat ca spunandu%ne sa incetam activitatea mentala constant agitata, ce este repetitiva, inutila si adesea negativa. )n loc sa gandim permanent, devenim tacuti si linistiti si devenim constienti ca suntem constienti. Aceasta este reali"area lui EU SUNT, reali"area Fiintei, identitatea esentei noastre. !and suntem inradacinati in aceasta, gandirea devine slu1itorul constientei, mai degra/a decat o activitate de auto 0 4ego5 servire. -andirea devine creatoare, plina de forta.

,5 ;or(iti in carte despre corpul-durere, atat cel personal cat si cel colecti%. )e intele'eti prin acesta'+ !orpul0durere este termenul meu pentru acumularea unor vechi dureri emotionale, pe care aproape toti oamenii le poarta in campul lor energetic. )l vad ca o entitate psihica semi0autonoma. El consta din emotii negative care nu au fost privite in fata, acceptate si apoi eli/erate in momentul in care au aparut. Aceste emotii negative lasa un re"iduu de durere emotionala, care este inmaga"inat in celulele corpului nostru. e asemenea, e$ista un corp0 durere colectiv, ce contine suferinta nenumaratelor fiinte umane, de acum si din toata istoria noastra. !orpul0durere are o etapa inactiva si una activa. &eriodic, el devine activ si atunci cauta mai multa suferinta pentru a se hrani. aca nu sunteti a/solut pre"enti, va acaparea"a mintea si se hraneste cu gandirea negativa si e$perientele negative traite, dramele din relatiile voastre. Asa s%a perpetuat de%a lungul istoriei umane. Un alt mod de a descrie corpul0durere este acesta+ dependenta de nefericire.

,5 8uteti sa ne su'erati o modalitate de a elimina corpul<durere'+ )l eli/eram taind legatura dintre el si procesele de gandire, astfel incat sa nu%l mai hranim cu gandirea noastra. Orice gand negativ are o frecventa similara cu corpul0durere si astfel il hraneste. El nu se poate hrani cu ganduri po"itive. Atunci cand acesta nu mai conduce dialogul intern al gandirii noastre necontrolate, devenim direct constienti de el. Simtim emotia in corpul nostru si aducem atentia catre ea 0 Lumina constientei. Atunci, vechea emotie este transformata in constiinta, in acelasi fel in care un foc transforma totul in el insusi. Astfel de 0 identificarea de emotie si simpla pre"enta in momentul de acum, este modul de a opri ciclul de re 0 creare constanta a e$perientelor dureroase.

,5 /rica pare ca se afla in spatele celor mai multe dintre emotiile ne'ati%e. )um poate fi ea eli(erata- ;or(iti de un proces de de"<identificare. )um functionea a acesta'+ Frica se naste prin identificarea cu forma, fie ea o posesiune materiala, un corp fi"ic, un rol social, o imagine de sine, un gand, o emotie. Se naste din ne0constienti"area dimensiunii interioare fara forma a constiintei sau spiritului, care este esenta a cine sunteti. Sunteti prinsi in constienta o/iectelor, ne0constienti"and dimensiunea de spatiu interior, care este el insusi li/ertate adevarata. Orice gand de frica se refera la viitor, la ceva care tre/uie sau poate sa se intample. !ei mai multi oameni sunt familiari"ati cu :filmele mentale3 care cau"ea"a stres si an$ietate si ii tin tre1i noaptea, in timp ce corpul sta intins intr%un pat cald si conforta/il. )n momentul in care recunoasteti un gand de frica, drept ceea ce este, adica o activitate mentala inutila si auto0distructiva, incepeti sa va de 0identificati de el. Atunci !onstienta sau &re"enta preiau controlul. Nu spun sa nu mai ganditi, ci sa nu mai confundati gandirea cu cine sunteti cu adevarat. -andirea devine inradacinata in constienta, mai degra/a decat sa fie autonoma si sa% si serveasca siesi, adica egoului.

Fiecare corp0durere contine foarte multa frica, deoarece frica este emotia negativa primordiala. !um lucram cu asta, in nou, recunoasteti corpul0durere ca fiind o acumulare de emotii vechi. e indata ce ati recunoscut asta, el nu mai poate sa va preia mintea, sa se hraneasca cu gandurile voastre negative si sa controle"e dialogul vostru interior si ceea ce spuneti si faceti. e indata ce s%a ivit corpul0durere, nu va luptati cu el, sau nu%i opuneti re"istenta. El este parte a calitatii de a fi a momentului pre"ent, cu care intotdeauna tre/uie sa fiti in aliniere interioara. Astfel, ii permiteti sa fie acolo. aca nu mai hraniti corpul0durere, acesta isi pierde incarcatura energetica, iar emotia negativa trece printr%o transmutare. ,5 ,n cartea dumnea%oastra %or(iti de dorinta neincetata a e'oului si de ne%oia sa insatia(ila de mai mult. 1otusi, anumite lucruri pe care le dorim nu ar putea fi considerate %aloroase, precum dorinta de a de%eni o persoana mai (una'+ orinta de a deveni o persoana mai /una se refera adesea la a vrea sa im/unatatesc modul in care ma simt pe mine insumi, ma vad pe mine, sau cum sunt privit de ceilalti. Are de a face cu crearea imaginii mentale, adica a egoului. 7ineinteles ca asta include dorinta de a deveni iluminat sau spiritual. Tre"irea sau reali"area spirituala este descoperirea ca nu tre/uie sa%ti mai adaugi nimic, pentru a fi pe deplin tu insuti. Nu e nevoie sa incerci sa devii /un, ci sa%i permiti /unatatii care este in tine, inerenta Fiintei tale si insepara/ila de cine esti, sa iasa la lumina. ,5 6puneti ca, pe masura ce oamenii se tre esc la sinele lor ade%arat si la scopul %ietii lor, se creea a un nou 8amant. )um arata acesta'+ Nu doresc sa specule" referitor la caracteristicile noului &amant, dar orice este, ar fi o manifestare e$terioara a noului 'ai, taramul interior al constiintei. El se va ridica din constiinta tre"ita, care este nelimitata si li/era de ilu"iile egoului. )n 7i/lie se gasesc indicii despre cum va fi noul &amant. e e$emplu, se spune ca :lupul va salaslui cu mielul3. Un mod de a intelege asta este ca ceea ce percepem ca realitate e$terioara, e una cu constiinta umana colectiva si o refle$ie a acesteia. Astfel, o schim/are in constiinta va schim/a nu numai lumea pe care o cream, ci si intregul nostru mod de percepere a realitatii. &e masura ce oamenii se tre"esc din visul identificarii cu forma, constiinta poate incepe sa cree"e forme, fara sa se piarda pe sine in ele. Este reali"ata adevarata esenta a cine este fiecare dintre noi. 2enirea unui nou 'ai si a unui nou &amant, pre"isa atat in 2echiul cat si in Noul Testament, este o metafora potrivita pentru aceasta schim/are in constiinta. Totusi, aceasta schim/are nu repre"inta o stare viitoare care tre/uie sa fie reali"ata, sau in care tre/uie sa credem. !hiar in acest moment se naste in fiecare dintre noi, un nou 'ai si un nou &amant. eci, tre"irea la scopul vietii noastre nu este sa incercam sa privim spre viitor si sa asteptam acolo implinirea, ci sa ramanem in moment, permitandu%i egoului sa se di"olve. Scopul intern al vietii noastre este fundamental si scopul nostru interior este sa ne tre"im, sa fim constienti. )n orice facem, starea noastra de constienta este factorul fundamental.