Sa Paulo

So Paulo (AFI [s pal]) este un municipiu brazilian, capitala statului cu acelai nume i principalul centru financiar,economic i comercial al Americii Latine. ste cel mai mare ora !in "razilia, !in America !e Su! i !in emisfera su!ic#. $nul !intre oraele braziliene cele mai influente %lobal, So Paulo ocup# locul &' (n lista celor mai %lobalizate orae ale lumii, fiin! numit ora %lobal alp)a (Alp)a* +orl! ,it-) !e c#tre .lobalization an! +orl! ,ities Stu!.roup / 0et1or2. 3raul este cunoscut la ni4el mon!ial i e5ercit# o influen# semnificati4# at6t (n "razilia c6t i internaional !in punct !e 4e!ere cultural, economic i politic. Istoric7 Primele insemnari in istorie cu pri4ire la e5istenta acestui oras !ateaza !in perioa!a coloniala. In anul &88', in urma unei e5pe!ii !e misionari, a fost !escoperita o simpla asezare populata !e cate4a sute !e bastinasi, care purta numele !e So Paulo !os ,ampos !e Piratinin%a . Acest sat este facut 4izibil in scrierile istorice !e fon!area ,ol9%io !e So Paulo !e Piratinin%a care apartinea 3r!inului Iezuit. Primele constructii erau amplasate pe 4arful unui !eal abrupt intre raurile An)an%aba: i ;aman!uate< si erau facute !in pamant !e catre muncitorii in!ieni in stilul lor tra!itional. Pentru urm#toarele !ou# secole, So Paulo s*a !ez4oltat ca un sat s#rac i izolat care a supra4ieuit (n mare parte prin culti4area !e catre populaie a culturilor !e subzisten#. Pentru o lun%# perioa!# !e timp, So Paulo a fost sin%urul sat !in interiorul "raziliei !eoarece se putea a=un%e !estul !e %reu la acesta, !in cauza atacurilor !e bastinasi. In secolul al &>*lea , Sao Paulo a fost una !intre cele mai s#race re%iuni !in colonia portu%)ez#. Acesta a fost, !e asemenea, centrul !e !ez4oltare colonial interior. Pentru c# erau e5trem !e saraci, locuitorii nu (i puteau permite s# cumpere scla4i !in Africa, ca ali coloniti spanioli. ?escoperirea !e aur !in zona @inas .erais, (n &ABC, a atras atenia i noi coloniti au populat So Paulo. Fiin! amplasat con4enabil in tara, nu foarte !eparte !e coasta, Sao Paulo a !e4enit un lloc si%ur pentru calatorii obositi. 3rasul a !e4enit un centru pentru D4anatorii !e in!ieniE( bandeirantes), e5ploratori care au cercetat terenuri necunoscute (n c#utare !e aur, !iamante, pietre pretioase, si in!ieni pe care ii transformau in scla4i., a4an! ca scop principal profitul si e5tin!erea teritoriului ,oroanei portu%)eze. ,omertul a crescut ca urmare a !ez4oltarii pietelor locale si a furnizarii e )rana si a cazarii asi%urate e5ploratorilor. Pe && iulie &>&&, So Paulo a fost ri!icat la statutul !e ora. La. Fn =urul anilor &>GC,a fost !escoperit aur (n re%iunile !e l6n%# ceea ce sunt acum ,uiabH i .oiania. (n secolul al &I*lea,!upa terminarea rezer4elor !e aur, So Paulo si*a !ez4oltat cultura !e sfecl# !e za)#r, acesta fiin! e5portat prin portul Santos. In

aceiasi perioa!a , a fost construita prima autostra!a (ntre So Paulo i coasta, numita +al2 of Lorraine. ?up# ce "razilia a !e4enit in!epen!enta !e Portu%alia, (n &IGJ, So Paulo a fost numit ca un ora imperial. Fn &IG>, o coal# !e !rept a fost (nfiinat# la m#n#stirea !e So Francisco, la trei zile !istant !e $ni4ersitatea !in So Paulo. Flu5ul ulterior !e stu!eni i profesori a !at un nou impuls creterii oraului, !atorit# c#ruia, oraul a !e4enit 3raul Imperial. 5tin!erea pro!uciei !e cafea a fost un factor ma=or (n !ez4oltarea orasului So Paulo, acesta !e4enin! lea!er in e5portul !e cafea, a!ucan! toto!ata si cresteri substantiale !e 4enit. ?in &IAB !in So Paulo a fost conectat la portul Santos prin calea ferata Santos * Kun!iai. Fn secolul al &B*lea , mai multe alte c#i ferate au conectat interiorul tarii la capital !e stat . So Paulo a !e4enit punctul !e con4er%en# al tuturor c#ilor ferate !in interiorul statului . ,afeaua a fost motorul economic al creterii economice i a populaiei ma=ore (n statul So Paulo . Fn &III , LLe%ea !e aur L a fost a!optata !e c#tre Isabel , Prinesa Imperiala !in "razilia , !eclar6n! abolirea scla4iei (n "razilia . Scla4ii au fost principala surs# !e for# !e munc# (n plantaiile !e cafea p6n# atunci . ,a o consecin# a acestei le%i , i (n urma stimulului %u4ernamental pentru creterea imi%raiei , pro4incia a (nceput s# primeasc# un num#r mare !e imi%rani , (n mare parte italieni i #rani portu%)ezi , muli !intre ei stabilin!u*se (n capital# . Primele in!ustrii !in re%iune au (nceput s# apar# , oferin! locuri !e munc# pentru noii 4enii. In momentul in care "razilia a !e4enit o republica pe &8 noiembrie &IIB, e5porturile !e cafea au fost (nc# o parte important# a economiei !in So Paulo. In!ustrializarea a fost ciclul economic care a urmat mo!elul plantatiei !e cafea . Prin mainile unor familii !e %ospo!ari , inclusi4 a mulor imi%rani !e ori%ine italian# i e4reiasc# , fabricile au (nceput s# apar# i sa !ea oraului o fa# nou# , mo!ern# , in!ustriala . So Paulo a !e4enit apoi cunoscut pentru fumul !in aer , pentru cea# . Aceasta in!ustrializare rapi!# a oraului a %asit refle5e (n multe aspecte ale scenei culturale , care a urmat mo!ernismul i ten!inele naturaliste la mo!a la inceputul secolului GC . ,6te4a e5emple !e artisti mo!ernisti notabili sunt poeii @Hrio !e An!ra!e i 3s1al! !e An!ra!e , artitii Anita @alfatti , ;arsila !o Amaral i Lasar Se%all , i sculptorul Mictor "rec)eret . S#pt#m6na !e Art# @o!ern# !in &BGG , care a a4ut loc la ;)eatro @unicipal a fost un e4eniment marcat !e i!ei a4an%ar!iste i opere !e art# . Fn prezent , principalele acti4it#i economice So Paulo !eri4# !in in!ustria !e prestare a ser4iciilor N fabricile au !isparut !emult , i au aparut instituiile !e ser4icii financiare , firme !e a4ocatura , firme !e consultanta .

.eo%rafie7

So Paulo este situat (n su!*estul "raziliei, (n su!*estul statului Sao Paulo, apro5imati4 la =um#tatea !istanei (ntre ,uritiba i Oio !e Kaneiro. 3rasul este situat pe un platou situat !incolo !e Serra !o @ar (portu%)ez# L.ama !e coast#L), ea (ns#i o component# !in 4asta re%iune cunoscut# sub numele !e Pi%)lan!s "razilia, cu o altitu!ine me!ie !e apro5imati4 >BB !e metri !easupra ni4elului m#rii, !ei este la o !istan# !e numai apro5imati4 >C 2m !e 3ceanul Atlantic. Aceast# !istan# este acoperit !e !ou# autostr#zi, Anc)ieta i Imi%rantes , care !uc la oraul*port Santos i pla=a !in staiunea .uaru=H. ;erenul =os pre!omin# (n zonele urbanizate !in So Paulo, cu e5cepia zonei !e nor!, un!e Serra !a ,antareira .ama a=un% la o altitu!ine mai mare . Oe%iunea este seismic stabila i nici o acti4itate seismic# semnificati4 a fost inre%istrat 4reo!ata. O6ul ;ietQ i afluentul acestuia , r6ul Pin)eiros , au fost c6n!4a importante surse !e ap# proasp#t# i !e petrecere a timpului liber pentru So Paulo . ,u toate acestea , rezi!urile in!ustriale %rele i !e e4acuarea apelor uzate (n secolul GC au cauzat poluarea puternica a raurilor . $n pro%ram !e curatat pentru ambele r6uri este (n curs !e !esf#urare , finanat printr* un parteneriat (ntre a!ministraia local# i b#ncile internaionale !e !ez4oltare , cum ar fi "anca Kaponiei pentru ,ooperare Internaional# . 0u e5ist# lacuri naturale mari (n re%iune , iar rezer4oarele "illin%s si .uarapiran%a, situate (n mar%inea !e su! a oraului sunt folosite pentru acti4it#i !e pro!ucer !e ener%ie , !epozitare !e ap# i !e petrecere a timpului liber , cum ar fi na4i%atie . ?emo%rafie7 ?atele !emo%rafice ale orasului So Paulo ,it- sunt !o4ezi ale unei metropole unic mare si !e !i4ersitate etnica, cu &&& !e %rupuri etnice !iferite. Acesta este cel mai mare oras !in "razilia, cu o populaie !efinit# !e o lun%# istorie !e imi%raie internaionala. So Paulo ,itreprezinta DacasaE, pentru mai mult !e && milioane !e persoane, reprezent6n! apro5imati4 G8R !in populaia statului Sao Paulo. Portu%)ez# r#m6ne cea mai 4orbita limba i So Paulo este cel mai mare oras !in lume 4orbitoare !e limba portu%)ez#. Populatia !in So Paulo este formata !intr*un con%lomerat !e comunit#i entice7 europeni,arabi,asiatici,africani, e4rei,latino*americani,nor!*americani. ?i4ersitatea (n So Paulo se !atoreaz# imi%raiei !in !i4erse coluri ale lumii la scara mare (n secolul al &B*lea i GC . Primii coloniti au 4enit partea !e su! a Portu%aliei . ?i4ersitatea (n !emo%rafia So Paulo a !us la o 4arietate !e cultura , obiceiuri alimentare i (mbr#c#minte . Principalul %rup etnic !in So Paulo este reprezentat !e italieni ,re%iunea metropolitan# !in So Paulo are mai multe persoane !e ori%ine italian#, !ec6t Ooma . So Paulo a a4ut (ntot!eauna o populaie portu%)eza numeroasa , (nc# !in secolul al &A*lea , !ei cei mai multi portu%)ezi au sosit (n ora (n secolul al GC*lea . Populaia !e ori%ine afro * braziliana (n So Paulo a crescut (n ultimele !ecenii , !in cauza mi%raiei puternice !in nor!*estul "raziliei

.3raul are cea mai mare populaie spaniol# , arab# ( (n principal cretini !e ori%ine libaneza sau sirian# ) i =aponez# a #rii . @emorialul Imi%rant este un muzeu care p#streaz# istoria imi%ranlori !in So Paulo . Situat (n "rHs , un cartier al c#rui istorie este str6ns asociata cu sosirea muncitorilor italieni i a familiilor lor (n secolul al SIS*lea . 5ponatele !e la @emorialul Imi%rant spun po4estea !e imi%rare (n So Paulo , prin foto%rafii i obiecte . Fn fiecare an, (n luna iunie , @emorialul Imi%rare %#z!uiete Festi4alul !e imi%rani. @ai mult !e JC !e naionalit#i participa la festi4al , care are loc pe terasa @emorial imi%rani. [ ?up# primele !ecenii ale secolului GC , imi%raia str#ina a (ncetinit , !ar un alt fenomen a !e4enit mai clar 7imi%raia intern# . Atrasi !e prosperitate , milioane !e brazilieni ( cea mai mare parte !in statele !e nor! ) au mi%rat (n oraul So Paulo. ?in lipsa !e e!ucaie i a altor abilit#i, ma=oritatea au a=uns sa lucreze la locurile !e munca mai mici , cum ar fi construciile in ci4ile . @i%raia intern# a a4ut un impact cultural, recesamantul recent !o4e!este faptul ca Sao Paulo are mai multi nor*estici, in comparati4e cu orasele mari nor!*estice. Populaia So Paulo a crescut rapi! . Prin &BAC l*a !epasit pe Oio !e Kaneiro , f#c6n!u*l cel mai populat ora !in "razilia . In acest timp ,zon# urbanizat# !in So Paulo s*a e5tins !incolo !e %raniele municipiului, (n comunele 4ecine , transforman! orasul intr* o zon# metropolitan# , cu o populaie !e ',A milioane . ,reterea populaiei a continuat !in &BAC , !ei rata !e cretere a (ncetinit . Fn GCC>, populaia oraului a fost !e &CIIA8&I i sa estimat c# &I,I milioane !e oameni tr#iau (n a%lomeraie urban# . ,onform !atelor !in anul GCCC, mai mult !e =um#tate !in locuitorii oraului au fost i!entificate ca fiin! cretini , AI,&& R !intre locuitori sunt catolici iar &8,B' R sunt protestani .