AUDITUL DE SISTEM N INSTITUIILE PUBLICE

n loc de prefa............................................................................................... 7 CAPITOLUL I Noiuni generale privind auditul intern pe plan mondial .......................... ! . . Origini "i evoluie #$umar%........................................................................ ! .&. 'eglementare( $tandarde ) IIA ) I*ACI ) norme profe$ionale practici.................................................................. , CAPITOLUL II Auditul pu+lic intern "i auditul pu+lic e-tern ............................................ . &. . *orme ale auditului particulari/ate pentru $i$temul pu+lic 0n 'om1nia2 fiecare cu originile $ale 0nrudite2 dar di$tincte .......................................................................................................... . CAPITOLUL III Auditul de $i$tem ......................................................................................... &3 CAPITOLUL I4 Organi/aia "i organi/area. Concepte fundamentale................................ ! 5. . Organi/aia .............................................................................................. ! 5. . . Organi/aia ca entitate generic..................................................... ! 5. .&. 6odele organi/aionale .................................................................. !& 5.&. Organi/area............................................................................................. !5 5.&. . 7tructura funcional. *unciile organi/aiei.................................... !5 5.&. . . *uncia de cercetare ) de/voltare ......................................... !7 5.&. .&. *uncia de producie .............................................................. !. 5.&. .!. *uncia comercial................................................................. !8 5.&. .5. *uncia financiar9conta+il..................................................... !8 5.&. .,. *uncia de per$onal ............................................................... !8 5.&.&. 7tructura organi/atoric ................................................................. 5: 5.&.&. . Po$t2 funcie2 compartiment ................................................... 5 5.&.&.&. Centrali/are "i de$centrali/are .............................................. 55 5.&.&.!. 6odele de $tructuri organi/atorice......................................... 53 5.&.!. ;inamica organi/aional ...................................................... , 5.&.!. . 7c<im+area "i adaptarea....................................................... , 5.&.!.&. 'e/i$tena la $c<im+are ........................................................ ,! CAPITOLUL 4 6anagement2 control "i mediul de control ................................................ 3: ,. .Proce$ul de management "i managerii .................................................... 3 ,. . . Proce$ul de management............................................................... 3 ,. .&. 6anagerii........................................................................................ 3& ,. .!. 6anagementul 0ntre "tiin "i art .................................................. 3! ,. .!. . =tiina ca $i$tem de referin ................................................. 3! ,. .!.&. Arta ca $i$tem de referin..................................................... 38 ,. .!.!. 7tiina "i arta ca $i$tem de referin integrat.......................... 7: ,.&. Controlul "i mediul de control .................................................................. 7 ,.&. . Ce $e 0nelege prin control>............................................................ 7

de

+une

,.&.&. ?rorile umane ................................................................................. 75 ,.&.!. Tipuri de control.............................................................................. 7, ,.&.!. . Controlul e-trin$ec.................................................................7, ,.&.!.&. Controlul intrin$ec..................................................................73 ,.&.5. Cum $e reali/ea/ controlul> ......................................................... 77 ,.&.,. 7i$teme de control.......................................................................... .: ,.&.,. . 7i$temul de control cu feed9+oc@........................................... .: ,.&.,.&. 7i$temul de control concurent ............................................... . ,.&.,.!. 7i$temul de control cu feed9forAard ...................................... .& ,.&.,.5.7i$temul de control adaptiv .................................................... .5 ,.&.3. Buvernana corporativ .................................................................. .3 ,.&.3. . Buvernana corporativ ) principii generale "i cerine ................... .7 ,.&.3.&. Ingredientele "i elementele guvernanei................................ .. ,.&.3.!. 6anagementul ri$curilor $au re$pon$a+ilitatea managementului 0n cadrul Buvernanei Corporative .......................... 8! ,.&.3.5. Auditul de $i$tem "i Buvernana Corporativ ........................ 83 ,.&.7. Controlul intern. 6ediul de control.................................................. 8. ,.&.7. . Conceptul de control intern.................................................... 8. ,.&.7.&. Tr$turile controlului intern ................................................ : ,.&... ;e/voltrile recente ale controlului intern 6odelele CO7O "i CoCo............................................................. :! ,.&... . 6odelul CO7O..................................................................... :5 ,.&... . . 6ediul de control ..................................................... :3 ,.&... .&. ?valuarea ri$curilor .................................................. :7 ,.&... .!. Activitile de control................................................ :. ,.&... .5. Informaii "i comunicare........................................... : ,.&... .,. 6onitori/area ........................................................... ,.&...&. 6odelul CoCo...................................................................... & ,.&...&. . Con$ideraii generale............................................... & ,.&...&.&. 7tructura modelului CoCo........................................ , CAPITOLUL 4I Comunicare organi/aional...................................................................... . 3. . Concepte ................................................................................................ . 3.&. 7c<im+are organi/aional. ;e la re/i$tena la conflict ............................................................................. & 3.!. Negocierea ) form de reglare a conflictelor.......................................... &! 7TU;IU ;? CAC ;erularea unei mi$iuni de audit de $i$tem................................................ ! Di+liografie...................................................................................................&38 n loc de prefa Au trecut aproape doi ani de c1nd2 la 0ndemnul unei per$onaliti 0n domeniul managementului2 am 0ndr/nit $ credem c putem aduce un plu$ de valoare activitii de audit intern din in$tituia 0n care ne de$f"urm activitatea de mai +ine de un deceniu. Pro+a+il c acea per$onalitate a $imit c avem ceva de $pu$ 0n acea$t direcie "i c a $o$it vremea $ facem pu+lice opiniile noa$tre 0ntr9un domeniu 0n care2 mult timp2 nu $9au $cri$ lucrri

$c<im+are2

la

0n 'om1nia. 6etaforic vor+ind2 con$iderm c acea$t per$onalitate a intuit c undeva2 e-i$ta un germene ce avea nevoie de un $trop de ap vie pentru a $e de/volta. =i adevrul nu era departe. La 0nceputul anului &::! am avut deo$e+ita onoare de a9l cunoa"te per$onal pe domnul EaFue$ 'enard2 un di$tin$ teoretician "i practician al auditului intern din *rana2 cu oca/ia lan$rii oficiale 0n 'om1nia a lucrrii GTeoria "i practica auditului internH. Nu $untem cuno$ctori de lim+ france/2 iar pre/entarea a +eneficiat de traductori foarte +uni. Cu toate ace$tea2 talentul de orator al autorului lucrrii a reu"it $ capte/e atenia celor pre/eni de o a"a manier 0nc1t2 mult vreme dup acel eveniment2 ne9am 0ntre+at dac2 nu cumva2 $9a vor+it numai 0n lim+a rom1n. Nici nu e$te de mirare. 7peciali"tii aprecia/ c 0n cadrul proce$ului de comunicare2 apro-imativ 8&I repre/int comunicarea nonver+al"i numai diferena de .I repre/int comunicarea ver+al. ?$te ne0ndoielnic faptul c2 cel de$pre care vor+im2 $tp1nea cu mie$trie toate formele de comunicare2 reu"ind $ tran$forme o e-punere ce $e anuna de$tul de plicticoa$ 0ntr9o $e$iune deo$e+it de intere$ant nu numai prin coninutul ei intrin$ec2 ci "i prin intere$ul pe care a reu"it $9l $t1rnea$c 0n legtur domeniul a+ordat. Parcurgerea r1ndurilor lucrrii amintite nu a fcut dec1t $ ne confirme faptul c impre$ia format cu oca/ia e-punerii nu a fo$t eronat. ?ra foarte clar pentru noi c odat cu apariia Legii nr. 37&J 8 decem+rie &::& privind auditul pu+lic intern2 activitatea de audit intern din cadrul in$tituiilor pu+lice tre+uia a+ordat 0ntr9un mod fundamental diferit de cel 0n care $e de$f"ura$e p1n la acea dat. Cele mai multe 0ntre+ri2 pe care cred c9"i le9au pu$ maKoritatea celor care aveau legtur cu acea$t activitate2 au fo$t legate de modalitile concrete de de$f"urare a ace$teia2 conform noilor cerine. La acea dat2 re/i$tena la $c<im+rile impu$e de noua a+ordare a auditului intern 0n in$tituiile pu+lice a fo$t deo$e+it de mare "i $9a manife$tat "i 0n cadrul 7

organi/aiei din care fac parte. Au fo$t formulate2 uneori o$tentativ2 0ntre+ri de genul( G;e ce $ ne $c<im+m $tilul de lucru2 deoarece am o+inut re/ultate +une "i p1n acum> Cine va mai a+orde/e pro+lema cercetrilor admini$trative> ;ac nu vom aplica $anciuni contravenionale2 nu ri$cm $ ne pierdem autoritatea fa de cei auditai>H etc. Perioada care a urmat a fo$t marcat de eforturi $u$inute din partea unor optimi"ti care2 la r1ndul lor2 "i9au pu$ o $erie de 0ntre+ri2 dar cu o alt conotaie2 cum ar fi( G;ac nu noi2 atunci cine> ;ac nu acum2 atunci c1nd> ;ac nu aici2 0n organi/aia noa$tr2 atunci unde>H ;erularea evenimentelor legate de ace$t domeniu a continuat cu ela+orarea unor norme proprii in$tituiei noa$tre2 cu efectuarea unei mi$iuni e-perimentale pentru aplicarea noilor cerine 0n domeniul auditului pu+lic intern2 a$tfel c la data 0nt1lnirii cu per$onalitatea de care aminteam la 0nceput2 acel germene al dorinei de a 0mprt"i2 0n $cri$2 "i altora c1te ceva din ceea ce $imeam 0n legtur cu acea$t nou provocare2 0ncoli$e deKa. A urmat o etap de $tudiu direcionat $pre ceea ce doream $ comunicm2 pe o documentare c1t mai corect "i complet. mpreun cu optimi"tii de care aminteam mai $u$2 am 0ncercat "i $perm c am reu"it $ punem cap la cap o $erie de elemente care $ aduc un plu$ de coeren 0n ceea ce2 la un moment dat2 prea $ nu mai ai+ nici o logic. A$tfel a aprut2 cu $priKinul deo$e+it oferit at1t de colectivul ?diturii 6ini$terului Admini$traiei "i Internelor c1t "i de cel al Tipografiei mini$terului no$tru2 lucrarea GAuditul Pu+lic Intern ) de la funcia de control la funcia de con$iliere 0n cadrul a$i$tenei managerialeH. ntruc1t auditul intern e$te un proce$ deo$e+it de dinamic "i evoluea/ odat cu $ocietatea2 $9a con$iderat c2 ceea ce am 0nceput cu lucrarea amintit mai $u$2 tre+uie continuat. ;ac 0n fa/a $a incipient auditul intern a fo$t a+ordat mai mult prin pri$ma regularitii operaiunilor2 activitilor din entitile auditate2 a conformitii ace$tora cu normele legale2 cu $tandardele de profil2 a $o$it timpul ca atenia auditorilor $ $e 0ndrepte $pre o a+ordare $i$temic a organi/aiilor $upu$e verificrilor. 7e vor+e"te tot mai de$ "i 0n 'om1nia de$pre managementul modern2 de$pre principiile guvernanei $au ale conducerii corporative2 principii care pot fi aplicate at1t 0n $ectorul privat c1t "i 0n $ectorul pu+lic2 unde tre+uie manife$tat o atenie $porit fa de modul cum $unt admini$trate fondurile pu+lice "i 0n $tr1n$ concordan cu acea$ta2 fa de calitatea $erviciilor oferite contri+ua+ililor. A"a cum preci/am 0n lucrarea amintit mai $u$2 cel puin $u+ a$pect normativ general2 7i$temul de Control *inanciar Pu+lic Intern e$te acum de$tul de coerent2 ultima verig fiind adugat prin 0nfiinarea la 0nceputul anului &::,

a Unitii Centrale de Armoni/are a 7i$temelor de 6anagement *inanciar "i Control "i prin apariia Ordinului 6ini$terului *inanelor Pu+lice nr. 853 din 5 iulie &::,2 pentru apro+area Codului controlului intern2 cuprin/1nd $tandardele de managementJcontrol intern la entitile pu+lice "i pentru de/voltarea $i$temelor de control managerial. ;e$igur c toate reglementrile referitoare la ace$t $i$tem $e actuali/ea/ continuu2 0n pa$ cu tendinele manife$tate pe plan mondial2 0n$e"i $tandardele internaionale de audit intern av1nd un caracter fle-i+il2 dinamic. 'evenind la etapa imediat urmtoare apariiei Unitii Centrale de Armoni/are a 7i$temelor de 6anagement *inanciar "i Control #UCA76*C% am dori $ aducem 0n atenia cititorului ace$tor r1nduri c1teva a$pecte pe care le $ocotim relevante2 cu privire la percepia care e-i$t 0n organi/aia numit 6ini$terul Admini$traiei "i Internelor referitor la management2 0n general "i la managementul financiar2 0n $pecial. Totodat2 0n $tr1n$ legtur cu managementul2 ca noiune general2 vom reliefa a$pecte legate de o+iective2 ri$curi2 control intern2 a$igurare "i2 de$igur2 de auditul intern 0n po$tura $a de control al controlului. A$tfel2 la $olicitarea UCA76*C "i cu acordul conducerii mini$terului2 $9a iniiat o aciune ampl prin care2 unitile Aparatului Central "i ordonatorii de credite2 aflai 0n finanarea direct a ordonatorului principal2 au fo$t c<e$tionai cu privire la dou pro+lematici di$tincte "i anume( 8 e-primarea unui punct de vedere fundamentat a$upra proiectului 7tandardelor de managementJcontrol intern la entitile pu+lice "i pentru de/voltarea $i$temelor de control managerialL 8 completarea unui c<e$tionar cuprin/1nd 0ntre+ri referitoare la controlul intern e-i$tent 0n cadrul fiecrei $tructuri. '$pun$urile primite cu acea$t oca/ie au fo$t dintre cele mai diver$e2 relev1nd modul e-trem de eterogen 0n care $unt percepute noiuni ca o+iective $pecifice controlului intern2 controale interne adecvate etc. ;e cele mai multe ori controlul intern e$te a$imilat cu controlul financiar2 "i din acea$t cau/ multe r$pun$uri au fo$t de tipul( Gdeoarece nu avem calitatea de ordonatori de credite nu avem $tructuri de control financiar $peciali/ateMH. 79au 0nt1lnit "i $ituaii 0n care $e motivea/ lip$a controlului intern prin ine-i$tena $tructurilor de control intern $peciali/ate2 fc1ndu9$e confu/ie 0ntre forme de control intern "i $tructuri de control intern. Lucrarea de fa 0"i propune2 printre altele2 $ reamintea$c tuturor celor implicai c nimeni nu $e afl 0n afara controlului intern 0ntr9o organi/aie.

4arietatea r$pun$urilor primite a $co$ 0n eviden c1t de puin $unt cuno$cute unele noiuni cu care auditul intern tre+uie $ opere/e 0n mod 8

curent2 "tiut fiind faptul c materia prim a auditorului o repre/int $i$temul de control intern al entitii auditate. O alt aciune care a $co$ 0n eviden faptul c tre+uie fcute eforturi con$idera+ile pe linia con"tienti/rii rolului pe care 0l are controlul intern2 $u+ toate formele $ale2 0n funcionarea optim a unei organi/aii2 a fo$t cea oca/ionat de $olicitarea de informaii "i criterii $emnal2 de la acelea"i uniti pe care le9am amintit mai $u$2 pentru 0ntocmirea planului de audit pu+lic intern pentru anul &::3. Prin circulara re$pectiv $e cereau informaii cu privire la( aplicarea principiilor guvernanei corporative 0n unitile re$pective2 "i anume definirea o+iectivelor organi/aiei2 identificarea ri$curilor a$ociate ace$tora2 ilu$trarea celor mai eficiente forme de control intern care $ 0mpiedice materiali/area ri$curilor "i gradul de a$igurare pe care 0l o+ine managementul 0n urma aplicrii ace$tei $ecvene logiceL $tadiul ela+orrii procedurilor $cri$e pentru principalele activiti financiare $au cu implicaii financiare de$f"urate 0n entitile re$pective. Nu mic ne9a fo$t mirarea c1nd am primit unele r$pun$uri care au $co$ 0n eviden faptul c auditul intern tre+uie $ fac eforturi deo$e+ite pe cel puin trei direcii2 "i anume( % iniierea de aciuni de con"tienti/are a managementului de top "i de linie2 cu privire la folo$irea metodelor moderne de anali/ a ri$curilor "i la implementarea $i$temelor de control intern adecvate2 0n organi/aiile unde activea/L &% continuarea proce$ului de familiari/are a tuturor mem+rilor organi/aiilor auditate "i audita+ile cu locul "i rolul auditului pu+lic intern de control al controlului intern2 de furni/or de $ervicii at1t de a$igurare c1t "i de con$iliere pentru management2 0n limitele $ta+ilite de actele normative incidente. !% pregtirea profe$ional temeinic a auditorilor interni at1t 0n domeniul auditului 0n$u"i2 c1t "i al noiunilor $pecifice managementului2 0n general "i al controlului intern2 0n $pecial. n urma aciunilor de$pre care am amintit $9a de$prin$ ideea c $unt 0nc directori #$imilari% care nu au nici cea mai vag idee de$pre principiile managementului modern. 79au primit r$pun$uri de genul( G0n unitatea pe care

o coordone/ nu e-i$t ri$curiMH $au de genul( Gpro+lema controlului intern nu ne aparine deoarece nu avem $tructuri $peciali/ateMH. :

Nu am oferit ace$te e-emple pentru a ridiculi/a pe cineva anume deoarece nu ace$ta e$te $copul lucrrii de fa2 ci am dorit $ $coatem 0n eviden unde ne aflm din punctul de vedere al percepiei a$upra celor mai noi concepte de management pe plan mondial "i $ 0ncercm $ conturm c1teva direcii de aciune la nivelul marii noa$tre organi/aii numite 6ini$terul Admini$traiei "i Internelor2 a$tfel 0nc1t integrarea 0n Uniunea ?uropean $ nu ne cree/e pro+leme pe acea$t linie2 cel puin din punct de vedere conceptual "i terminologic. Autorii

&

CAPITOLUL I N NNO OON NNI IIU UUN NNI II B BB? ??N NN? ??' ''A AAL LL? ?? P PP' ''I II4 44I IIN NN; ;; A AAU UU; ;;I IIT TTU UUL LLI IIN NNT TT? ??' ''N NN P PP? ?? P PPL LLA AAN NN 6 66O OON NN; ;;I IIA

AAL LL . . Origini "i evoluie #$umar% *r a cuta $ repetm cele pre/entate 0n lucrarea 22AU;ITUL PUDLIC INT?'N de la funcia de control la funcia de con$iliere 0n cadrul a$i$tenei managerialeH2 con$iderm nece$are anumite preci/ri generale cu privire la auditul intern2 oferind a$tfel un caracter de $ine $tttor lucrrii de fa. Auditul intern e$te con$iderat 0n lume o profe$ie care a prin$ contur de9a lungul anilor2 cut1nd $ r$pund mereu nece$itilor 0n continu $c<im+are pe care le au organi/aiile. Auditul intern2 a-at la 0nceputurile $ale pe pro+leme conta+ile2 a devenit a$t/i un in$trument puternic de depi$tare a principalelor ri$curi ale organi/aiilor. Ca funcie2 auditul intern are o apariie relativ recent2 $ituat2 dup unii autori2 0n perioada cri/ei economice din 8&8 din 7tatele Unite ale Americii. ntreprinderile erau atunci afectate de rece$iunea economic"i economiile de orice natur erau la ordinea /ilei. Toate conturile au fo$t minuio$ anali/ate 0n vederea unei reduceri a ta-elor. ;ar marile 0ntreprinderi americane folo$eau deKa $erviciile Ca+inetelor de Audit ?-tern2 organi$me independente care aveau mi$iunea de a certifica conturile2 +ilanurile "i $ituaiile financiare. Ca pretutindeni2 $e cuta o metod de reducere a c<eltuielilor "i $9a reali/at c pentru a duce la +un $f1r"it activitatea de certificare2 auditorii e-terni tre+uiau $ efectue/e numeroa$e activiti pregtitoare( inventare de orice natur2 anali/e de conturi2 $ondaKe diver$e "i variate etc. Atunci $9a $ugerat 0n mod normal ca anumite activiti pregtitoare $ fie preluate de per$onalul 0ntreprinderii. Ca+inetele de Audit ?-tern "i9au dat acordul cu condiia unei anumite $upervi/ri. A$tfel au aprut ace"ti GauditoriH2 care efectuau activiti de audit2 0n $en$ul 0n care era 0nele$ la acea dat2 dar GinterniH deoarece fceau parte din 0ntreprinderi. ?i participau la activitile curente ale auditorilor e-terni2 0n$ fr a 0ntocmi $inte/ele "i conclu/iile. ntr9un fel2 $u+contractani ai Auditorilor ?-terni2 ei au permi$ reali/area o+iectivului fi-at iniial( reducerea ta-elor 0ntreprinderilor. A$tfel $9a n$cut cuv1ntul2 nu funcia. !

Odat ce a trecut cri/a2 ei au fo$t folo$ii 0n continuare2 deoarece do+1ndi$er cuno"tinele nece$are "i utili/au metodele "i in$trumentele aplicate domeniului conta+ilL puin c1te puin2 ei au lrgit domeniul de aplicare "i i9au modificat 0n mic m$ur o+iectivele. ;ar *uncia de Audit Intern va mai p$tra mult timp 0nc ace$t patrimoniu ereditar 0n memoria colectiv. Cu at1t mai mult cu c1t e$te vor+a de o i$torie recent. n raport cu principalele funcii tradiionale ale 0ntreprinderii( funcia de producie2 funcia comercial2 funcia conta+ilM care au e-i$tat dintotdeauna2 $e poate o+$erva faptul c funcia de Audit Intern e$te 0nc la primii $i pa"i #EacFue$ '?NA'; ) Teoria "i practica auditului intern ) Ducure"ti. &::&%. *oarte aproape2 p1n acum c1iva ani2 de funcia conta+il"i financiar2 auditul intern e$te 0n pre/ent $u+ordonat conductorilor organi/aiilor. ?$te2 de a$emenea2 o profe$ie +ine organi/at2 cu influen cre$c1nd. 'eg$it 0n pe$te .: de in$titute naionale2 care fac parte din In$titute of Internal Auditor$ #IIA% al crui $ediu $e afl la Orlando2 0n 7tatele Unite ale Americii2 profe$ia reune"te pe$te 77.::: de mem+ri reparti/ai 0n pe$te &: de ri. Auditul intern e$te o profe$ie care $e +a/ea/ pe un cadru de referin recuno$cut 0n lumea 0ntreag2 c<iar dac2 datorit varietii mediilor 0n care e$te practicat2 ace$ta tre+uie $ $e adapte/e pentru a lua 0n calcul particularitile legi$lative "i de reglementare ale fiecrei ri2 regulile $pecifice care guvernea/ anumite $ectoare de activitate #$ectorul +ancar2 de e-emplu% $au pur "i $implu mrimea "i cultura organi/aiilor. Ace$t cadru de referin $erve"te drept +a/ pentru pregtirea unei diplome profe$ionale recuno$cute pe plan mondial2 eli+erat pe +a/a unui e-amen de $pecialitate2 CIA #Certified Internal Auditor% care repre/int2 pentru e-ercitarea auditului intern2 ec<ivalentul diplomei de e-perti/ conta+il 0n ca/ul revi/uirii conturilor. Cadrul de referin cuprinde( O definiia auditului intern adoptat 0n luna iunie a anului 888 de Con$iliul de Admini$traie al IIA2 care preci/ea/ c auditul intern efectuea/ mi$iuni de a$igurare "i de con$iliere2 c domeniile $ale de re$pon$a+ilitate $unt ri$cul2 controlul intern "i guvernarea 0ntreprinderii "i c finalitatea $a e$te aceea de a aduce un plu$ de valoare organi/aiilorL O codul deontologic care furni/ea/ auditorilor interni principiile "i valorile ce le permit $9"i oriente/e practica profe$ional 0n funcie de conte-tul lor $pecificL 5

O normele profe$ionale pentru practica auditului intern care 0i g<idea/ pe auditorii interni 0n vederea 0ndeplinirii mi$iunii "i 0n ge$tionarea activitii lorL O modalitile practice de aplicare #6PA% care comentea/"i e-plic normele "i recomand cele mai +une practiciL O $priKinul pentru de/voltarea profe$ional2 con$tituit 0n principal din lucrri "i articole de doctrin2 din documente ale colocviilor "i conferinelor2 precum "i ale $eminariilor. Cunoa"terea "i aplicarea ace$tui cadru de referin ofer organi/aiilor "i organi$melor de reglementare o a$igurare privind nivelul de profe$ionali$m al auditorilor interni. Principiile "i regulile prev/ute de codul deontologic "i de norme au un caracter o+ligatoriu. Nere$pectarea ace$tora 0n$eamn nu numai $ te $itue/i 0n afara profe$iei2 ci mai ale$ $ te prive/i de un miKloc de a fi mai eficace "i2 deci mai credi+il. Amatori$mul nu mai are ce cuta 0n auditul intern2 doar o a+ordare $i$tematic"i metodic poate aduce un plu$ de valoare organi/aiilor. 6odalitile practice de aplicare nu au aceea"i putere e-ecutorie. Ace$tea repre/int referina 0n domeniu "i $e recomand cu trie punerea lor 0n aplicare2 admi1nd totu"i po$i+ilitatea unor adaptri 0n funcie de legile "i reglementrile naionale. #Loi$ 4aur$ ) ;elegat general2 Cuv1nt 0nainte la lucrarea GNorme profe$ionale ale auditului internH2 editat de 6ini$terul *inanelor Pu+lice2 octom+rie &::&% .&. 'eglementare $tandarde ) IIA ) I*ACI ) norme profe$ionale de +une practici 7tandardele internaionale 0n domeniul auditului intern repre/int re/ultatul a /eci de ani de activitate 0n domeniu2 parcurg1nd un proce$ amplu de armoni/are cu cerinele vieii economico9$ociale2 p$tr1nd2 0n permanen2 un caracter dinamic "i puternic proactiv. ?le indic +una practic acceptat pe plan internaional pentru auditul intern 0n 0ntreaga lume2 repre/ent1nd cadrul general "i un in$trument de lucru pentru audit "i conducerea auditului. Am $u+liniat e-pre$ia +un practic deoarece e$te folo$it din ce 0n ce mai de$2 "i nu 0n $en$ul celor e-pu$e mai $u$. ;e multe ori $e confund cu +unul plac $au cu afirmaia c dac"i alii au procedat la fel2 "i nu $9a 0nt1mplat nimic ru2 putem aplica "i noi acea metod. Acea$ta din urm nu e$te departe de adevr2 dar tre+uie fcut

meniunea c +unele practici2 de$pre care $e menionea/ 0n domeniul auditului intern2 $unt re/ultatul multor ani de e-perien "i au trecut te$tul timpului2 dovedindu9"i univer$alitatea. 7implul fapt c2 undeva2 cineva a mai procedat a"a cum avem intenia $ o facem "i noi2 fr efecte negative vi/i+ile2 nu ne d dreptul $ afirmm c avem de9a face cu o +un practic 0n domeniul re$pectiv. Tocmai datorit celor pre/entate mai $u$2 re$pectarea $tandardelor $pore"te 0ncrederea 0n auditul efectuat2 precum "i m$ura 0n care conducerea $e poate +a/a pe con$tatrile2 a$igurrile "i recomandrile auditului. Av1nd 0n vedere faptul c pre/enta lucrare $e dore"te a fi acce$i+il unui $pectru larg de cititori2 vom pre/enta 0n continuare at1t definiia auditului intern c1t "i unele delimitri terminologice menite $ facilite/e 0nelegerea adecvat a unor termeni care apar 0n acea$t definiie2 "i nu numai. GAuditul intern e$te o activitate independent2 o+iectiv2 de a$igurare "i con$ultan2 menit $ adauge valoare "i $ 0m+untea$c operaiunile unei organi/aii. AKut o organi/aie $9"i 0ndeplinea$c o+iectivele printr9o a+ordare $i$tematic2 di$ciplinat 0n vederea evalurii "i 0m+untirii eficienei proce$elor de management al ri$curilor2 control "i guvernanH. #In$titutul Auditorilor Interni2 iunie 888 ) 7ur$( IIA 7tandard$ &::5% G7erviciile de a$igurare repre/int o e-aminare o+iectiv a documentelor Ku$tificative #dove/ilor de audit% 0n $copul o+inerii unei evaluri independente cu privire la proce$ele de management al ri$curilor2 control $au guvernan pentru organi/aie. ?le pot avea 0n vedere a$pecte financiare2 de performan2 de re$pectare a normelor #conformitatea%2 $i$temul de $ecuritate "i principiul ateniei cuvenite 0n audit.H 7erviciile de a$igurare pre$upun evaluarea o+iectiv de ctre auditorul intern a documentelor Ku$tificative #dove/ilor de audit%2 0n $copul o+inerii unei opinii $au a unor conclu/ii independente cu privire la un proce$2 $i$tem $au alt $u+iect. Natura "i aria mi$iunii de a$igurare $unt $ta+ilite de auditorul intern. n general2 0n $erviciile de a$igurare $unt implicate ! pri( . per$oana $au grupul direct implicate 0n proce$ul2 $i$temul $au $u+iectul re$pectiv #proprietarul proce$ului%L &. per$oana $au grupul care face evaluarea #auditorul intern%L !. per$oana $au grupul care folo$e"te evaluarea #utili/atorul%. Con$ultana2 potrivit glo$arului IIA2 repre/int activitile de 0ndrumare

"i2 0nrudite cu acea$ta2 de de$ervire a clientului2 a cror natur"i arie $unt convenite cu clientul "i care au ca $cop adugarea de valoare "i 0m+untirea 3

proce$elor de guvernan2 management al ri$curilor "i control din organi/aie2 fr ca auditorul intern $9"i a$ume re$pon$a+iliti de conducere. . ?-emplele includ con$iliere2 con$ultan2 facilitare2 proiectare proce$e "i training. 7erviciile de con$ultan #potrivit $tandardelor IIA% au natur con$ultativ"i $unt pre$tate 0n general la cererea unui client care angaKea/ mi$iunea. Natura "i aria mi$iunii de con$ultan $unt convenite cu clientul. 7erviciile de con$ultan implic 0n general & pri( . per$oana care ofer con$ultana #auditorul intern%L &. per$oana $au grupul care cere "i prime"te con$ultana #clientul care angaKea/ mi$iunea%. n pre$tarea $erviciilor de con$ultan auditorul intern tre+uie $ p$tre/e o+iectivitatea "i nu 0"i va a$uma re$pon$a+iliti de conducere. .. GActiviti participative de audit intern pre$tate pentru conducerea de nivel mediu $au $uperior care dep"e$c $erviciile convenionale de a$igurare "i con$ultan2 dar $unt limitate de parametrii $ta+ilii "i $unt pre$tate doar cu po$i+ilitile2 cuno"tinele2 e-periena "i autoritatea nece$are pentru $arcin. . Activitile de con$ultan pot fi( a. proactive( oferite ca parte din gama de $ervicii de auditL +. reactive( pre$tate la cerere2 fr 0n$ a compromite independena "i o+iectivitatea auditului.H ;eoarece activitile de con$ultan $unt 0n fa/a de de+ut la nivelul in$tituiilor pu+lice din 'om1nia2 ace$t $u+iect va fi de/voltat pe larg 0ntr9o lucrare viitoare. 7

CAPITOLUL II A AAU UU; ;;I IIT TTU UUL LL P PPU UUD DDL LLI IIC CC I IIN NNT TT? ??' ''N NN= ==I II A AAU UU; ;;I IIT TTU UUL LL P PPU UUD DDL LLI IIC CC ? ??P PPT TT? ??' ''N NN &. . *orme ale auditului particulari/ate pentru $i$temul pu+lic 0n 'om1nia2 fiecare cu originile $ale 0nrudite2 dar di$tincte Potrivit Legii nr. 37&J&::& privind auditul pu+lic intern2 cu modificrile "i completrile ulterioare2 auditul pu+lic intern e$te activitatea funcional independent"i o+iectiv2 care d a$igurri "i con$iliere conducerii pentru

+una admini$trare a veniturilor "i c<eltuielilor pu+lice2 perfecion1nd activitile entitii pu+liceL aKut entitatea pu+lic $9"i 0ndeplinea$c o+iectivele printr9o a+ordare $i$tematic"i metodic2 ce evaluea/"i 0m+unte"te eficiena "i eficacitatea $i$temului de conducere +a/at pe ge$tiunea ri$cului2 a controlului "i a proce$elor de admini$trare. ;in acea$t definiie $e o+$erv cu u"urin influenele puternice ale $tandardelor internaionale de audit intern2 ceea ce demon$trea/ caracterul modern al legii rom1ne "i dorina manife$t de integrare 0n lumea democraiilor con$olidate pe plan mondial. Opinia autorilor2 cu privire la preci/area caracterului pu+lic al ace$tei activiti definite2 am pre/entat9o pe larg 0n lucrarea GAuditul Pu+lic Intern ) de la funcia de control la funcia de con$iliere 0n cadrul a$i$tenei managerialeH 0n$2 de acea$t dat2 vom 0ncerca $ a+ordm ace$t a$pect "i dintr9un alt ung<i2 fr a ne contra/ice. A$tfel2 dac $e are 0n vedere faptul c 0n 'om1nia noiunea de audit a ptrun$ relativ recent2 iar actele normative care reglementea/ acea$t activitate 0n diferite $ectoare ale vieii economico$ociale $unt numeroa$e "i nu e-i$t un organi$m care $ ai+ a+ilitatea $au autoritatea nece$ar $ tran"e/e orice di$put ce $9ar manife$ta 0n ace$t domeniu2 atunci preci/area din te-tul legii "i anume c are 0n vedere auditul pu+lic intern2 devine pe deplin Ku$tificat. n acela"i conte-t tre+uie anali/at"i noiunea de audit pu+lic e-terncare define"te modul 0n care Curtea de Conturi a 'om1niei a+ordea/ activitatea de audit2 de data acea$ta e-tern2 la in$tituiile pu+lice2 $u+ cele trei forme declarate "i anume( % audit financiarL .

&% audit de regularitateL !% audit al performanei. n 'om1nia2 Curtea de Conturi e$te definit ca GIn$tituia $uprem de control financiar e-tern a$upra modului de formare2 de admini$trare "i 0ntre+uinare a re$ur$elor financiare ale $tatului "i ale $ectorului pu+lic #art. . din Legea de organi/are "i funcionare a Curii de Conturi nr. 85J 88&2 repu+licat2 modificat"i completat prin Legea nr. 77J&::&%. Prin acea$ta $e reu"e"te delimitarea de auditul financiar pe care 0l reali/ea/ Camera Auditorilor din 'om1nia2 care 0"i de$f"oar activitatea 0n conformitate cu prevederile O.U.B. nr. 7,J: .:3. 8882 cu modificrile "i completrile ulterioare. n concordan cu prevederile legii2 Curtea de Conturi a 'om1niei are urmtoarele atri+uii( anali/ea/ calitatea ge$tiunii financiare din punct de vedere al economicitii2 eficienei "i eficacitii ) art. 3 #!%L urmre"te calitatea ge$tiunii economico9financiare2 dac prin acea$ta $e afectea/ drepturile $tatului2 unitilor teritoriale admini$trative $au in$tituiilor pu+lice ori $e creea/ o+ligaii 0n $arcina ace$tora ) art. &7 # 9d%L urmre"te economicitatea2 eficiena "i eficacitatea ac<i/iiilor pu+lice ) art. &7 # 9e%. O+iectivul general al unui audit financiar e$te acela de a furni/a a$igurarea c $ituaiile financiare e-aminate $unt complete "i 0ntocmite cu acuratee2 iar operaiile economice $9au efectuat 0n conformitate cu legile "i reglementrile relevante 0n vigoare. n prefaa B<idului privind Auditul Performanei ela+orat de Curtea de Conturi a 'om1niei2 0n cadrul unui proiect finanat de Uniunea ?uropean 0n anul &::!2 $e afirm c( 22Auditul performanei con$tituie2 potrivit 7tandardelor internaionale de audit INTO7AI2 o evaluare $au o e-aminare independent a m$urii 0n care o activitate2 un program $au o in$tituie funcionea/ 0n mod eficient "i eficace2 cu re$pectarea economicitii. 7copul auditului performanei e$te acela de a oferi informaii relevante 0n ceea ce prive"te maniera de implementare "i con$ecinele activitilor pu+lice. n ace$t $en$2 realitile economico9financiare din 'om1nia "i nu

numai2 au relevat faptul c2 nu con$tituie o condiie $uficient ca +anii pu+lici $ fie c<eltuii conform prevederilor legale2 ci ace"tia tre+uie $ fie utili/ai "i 0n condiii de economicitate2 eficien "i eficacitate. 8

;e remarcat e$te faptul c2 0n$"i con$trucia "i e-ecuia +ugetului de $tat con$olidat2 $e +a/ea/2 0n pre/ent 0ntr9o m$ur $emnificativ2 pe metoda numit G+uget pe programeH2 care con$t 0n alocarea unor $ume de +ani #alocaii +ugetare% pentru un proiectJprogram concret2 cuantificate cu aKutorul indicatorilor de performan. 79au pre/entat mai $u$2 dou dintre cele mai importante repere care impun2 Ku$tific"i $u$in deci/ia Curii de Conturi a 'om1niei de a implementa auditul performanei 0n activitatea curent. n ace$t conte-t2 av1nd "i un mandat clar prev/ut de actele normative care 0i guvernea/ activitatea2 Curtea de Conturi a 'om1niei a iniiat un proce$ de implementare a celor mai moderne practici de auditare a performanei utili/ate pe plan internaional2 venind 0n 0nt1mpinarea nevoilor $ocietii rom1ne"ti de a utili/a optim "i 0n condiii de economicitate2 eficien "i eficacitate fondurile pu+lice2 inclu$iv fondurile provenite din a$i$tena financiar a Uniunii ?uropene "i a altor organi$me $au organi/aii internaionaleH. ;eKa2 numai din cele pre/entate p1n aici2 au aprut $uprapuneri2 deoarece "i 0n Legea nr. 37&J&::& privind auditul pu+lic intern $e afirm c Gauditul pu+lic intern e$te o activitate funcional independent"i o+iectiv2 care ofer a$igurare "i con$iliere conducerii 0n ceea ce prive"te +una ge$tionare a veniturilor "i c<eltuielilor pu+lice #indiferent de $ur$a de finanare%...H. Totodat2 0n definirea tipurilor de audit pu+lic intern $e arat c( a% auditul de $i$tem repre/int o evaluare de profun/ime a $i$temelor de conducere "i control intern2 cu $copul de a $ta+ili dac ace$tea funcionea/ economic2 eficace "i eficient2 pentru identificarea deficienelor "i formularea de recomandri pentru corectarea ace$toraL +% auditul performanei e-aminea/ dac criteriile $ta+ilite pentru implementarea o+iectivelor "i $arcinilor entitii pu+lice $unt corecte pentru evaluarea re/ultatelor "i aprecia/ dac re/ultatele $unt conforme cu o+iectiveleL c% auditul de regularitate repre/int e-aminarea aciunilor a$upra efectelor financiare pe $eama fondurilor pu+lice $au a patrimoniului pu+lic2 $u+ a$pectul re$pectrii an$am+lului principiilor2 regulilor procedurale "i metodologice care le $unt aplica+ile. C<iar "i definirea celor ! ? #economicitate2 eficien "i eficacitate% e$te identic 0n cadrul am+elor a+ordri "i acea$ta c<iar "i prin $implul fapt c au acelea"i $ur$e de in$piraie ) $tandardele internaionale de audit. 'edm mai Ko$ modul de a+ordare a auditului performanei de ctre

Curtea de Conturi a 'om1niei2 doar din dorina de a aduce 0n atenia cititorului a$pecte $uge$tive ale faptului c la ace$t dat 0nc nu $9au delimitat $ferele &:

de cuprindere ale auditului pu+lic intern "i ale auditului pu+lic e-tern 0n ara noa$tr. 7tandardele internaionale INTO7AI define$c auditul performanei ca Gun audit al economicitii2 eficienei "i eficacitii cu care entitatea auditat utili/ea/ re$ur$ele 0n $copul 0ndeplinirii re$pon$a+ilitilor $aleH. 7tandardele INTO7AI $ta+ile$c c auditul performanei e$te( a% Auditul economicitii activitilor admini$trative 0n raport cu principiile "i practicile unui management performantL +% Auditul eficienei utili/rii re$ur$elor umane2 financiare2 a altor re$ur$e2 inclu/1nd e-aminarea $i$temelor informaionale2 a modului de m$urare "i urmrire a indicatorilor de performan2 precum "i a procedurilor urmate de entitatea auditat pentru remedierea deficienelor identificateL c% Auditul eficacitii performanei referitoare la 0ndeplinirea o+iectivelor entitii auditate "i auditul impactului efectiv al activitii entitii 0n comparaie cu impactul planificat al ace$teia. n practic2 pot e-i$ta $ituaii c1nd auditul financiar poate include elemente de auditare a performanei unor aciuni "i programe $au c<iar a 0ntregii activiti a in$tituiei pu+lice. n a$emenea ca/uri cla$ificarea auditului va depinde de $copul principal al ace$tuia. Un audit al performanei poate fi un audit al economicitii2 eficienei "i eficacitii2 o com+inaie a dou dintre ace$tea $au poate fi un audit complet ce 0nglo+ea/ toate cele trei componente. Auditul performanei anali/ea/ dac G+anii pu+lici au fo$t +ine c<eltuiiH2 e-amin1ndu9$e 0n principal m$urile 0ntreprin$e de entitile auditate cu privire la re$pectarea principiilor economicitii2 eficienei "i eficacitii2 cuno$cute fiind ca cei Gtrei ?H2 de a$emenea2 auditul performanei poate implica e-aminarea direct a performanei reali/ate. Ace$t tip de audit $olicit ade$ea auditorului e-aminarea re/ultatelor din punctul de vedere al economicitii2 eficienei "i eficacitii2 folo$ind raionamentul $u profe$ional. 6$urarea performanei re/ultatelor 0n raport cu o+iectivele propu$e 0n concordan cu cei G! ?H con$tituie o nece$itate pentru managerii de la toate nivelele. n general2 auditul performanei 0ncearc $ r$pund la dou 0ntre+ri de +a/"i anume( 9 $9a lucrat 0n mod corect>

9 $9a fcut ceea ce tre+uia> Prima 0ntre+are $e refer 0n principal la furni/orul de $ervicii. Ne intere$ea/ dac deci/iile politice au fo$t implementate core$pun/tor. n ace$t ca/ auditorul urmre"te $ cunoa$c dac e-ecutivul a re$pectat &

reglementrile "i cerinele $trategiei $ta+ilite $au operea/ 0n concordan cu G+una practicH 0n domeniu . 7fera de e-aminare a auditorilor $e e-tinde dac $e continu cu a doua 0ntre+are2 re$pectiv dac G$9a fcut ceea ce tre+uiaH $au altfel $pu$2 dac au fo$t 0ntreprin$e m$urile $ta+ilite. Ace$t tip de 0ntre+are $e refer la eficacitatea $au impactul activitilor de$f"urate de entitate 0n vederea reali/rii o+iectivelor $ocietii. Auditorul performanei poate de fapt $ con$tate c una din m$urile ale$e e$te ineficient. Atunci c1nd2 efectu1nd un audit al performanei2 auditorul 0ncepe $ $e 0ntre+e dac un angaKament pu+lic e$te 0n totalitate fe/a+il2 el va tre+ui totu"i $ fie precaut "i $ nu9"i dep"ea$c mandatul "i o+iectivele $ta+ilite prin e-tinderea procedurilor de e-aminare 0n /ona politicului. Conform B<idului amintit mai $u$2 0n practic2 0n activitatea de reali/are a auditului performanei2 $e utili/ea/ definiiile celor G! ?H recuno$cute pe plan internaional2 dup cum urmea/( ?conomicitatea repre/int m$ura 0n care $e a$igur minimi/area co$tului re$ur$elor utili/ate 0ntr9o activitate2 fr a compromite reali/area 0n +une condiii a o+iectivelor declarate ale ace$teia #calitatea ace$teia%. n efectuarea auditului performanei2 o pro+lem central e$te aceea dac re$ur$ele au fo$t alocate2 admini$trate "i utili/ate cu economicitate. ?conomicitatea $e refer"i la G+una admini$trareH a +anului pu+lic. ;iferena dintre G+una admini$trareH "i Gri$ipH e$te o c<e$tiune de raionament al auditorului2 care pre$upune $ta+ilirea unei evaluri e-terne. ? ??f ffi iic cci iie een nn a aa r rre eep ppr rre ee/ //i iin nnt tt

r rra aap ppo oor rrt ttu uul ll d ddi iin nnt ttr rre ee r rre ee/ //u uul llt tta aat tte eel lle ee o oo+ ++ i iin nnu uut tte ee " ""i ii r rre ee$ $$u uur rr$ $$e eel lle ee u uut tti iil lli

ii/ //a aat tte ee p ppe een nnt ttr rru uu o oo+ ++ i iin nne eer rre eea aa a aac cce ee$ $$t tto oor rra aa. .. ?ficiena poate fi e-primat ca fiind raportul dintre ie"iri #Goutput$H% $u+ forma +unurilor2 $erviciilor "i a altor re/ultate "i re$ur$eJintrri #Ginput$H%2 utili/ate pentru producerea lor. n ca/ul 0n care re/ultatul raportului e$te egal $au mai mare dec1t G H2 $ituaia e$te favora+il. O activitate eficient ma-imi/ea/ re/ultatele o+inute cu aceea"i cantitate de re$ur$e $au minimi/ea/ re$ur$ele pentru un re/ultat $ta+ilit. n con$ecin2 0n efectuarea c<eltuielilor $e va avea 0n vedere o+inerea unor re/ultate ma-ime "i de calitate core$pun/toare. n ca/ul unui audit al eficienei2 $u+iectul central 0l repre/int e-aminarea re$ur$elor utili/ate. ;e aceea2 pro+lema principal o con$tituie utili/area optim a re$ur$elor $au2 cu alte cuvinte2 dac re/ultatele activitii de$f"urate2 care core$pund din punct de vedere cantitativ "i calitativ a"teptrilor noa$tre2 ar fi putut fi o+inute cu re$ur$e mai puine.

&&

ntre+area care $e pune 0n ca/ul eficienei2 e$te G$e o+ine 0n urma aciunilor 0ntreprin$e re/ultatul optim din punct de vedere al calitii "i cantitii>H2 $e refer la raportul dintre calitatea "i cantitatea de +unuri "i $ervicii furni/ate2 re$pectiv co$tul re$ur$elor utili/ate pentru o+inerea ace$tora. Auditul eficienei poate fi efectuat "i prin compararea unor activiti $imilare reali/ate 0n perioade de timp diferite. ;e a$emenea2 auditul eficienei $e poate reali/a prin raportarea la anumite $tandarde $pecifice2 iar 0n ca/ul 0n care pro+lemele $unt comple-e "i nu e-i$t $tandarde2 e-aminrile $e efectuea/ pe +a/a celor mai +une informaii "i argumente di$poni+ile. ?ficacitatea con$t 0n gradul de 0ndeplinire a o+iectivelor declarate ale unei activiti "i relaia dintre impactul dorit "i impactul efectiv reali/at. ?ficacitatea poate fi e-primat ca raport 0ntre re/ultatele o+inute pentru o activitate dat"i re/ultatele programate. Potrivit Legii nr. 37&J&::& privind auditul pu+lic intern2 definirea celor !? e$te urmtoarea( economicitate ) minimi/area co$tului re$ur$elor alocate pentru atingerea re/ultatelor e$timate ale unei activiti2 cu meninerea calitii core$pun/toare a ace$tor re/ultateL eficacitate ) gradul de 0ndeplinire a o+iectivelor programate pentru fiecare dintre activiti "i raportul dintre efectul proiectat "i re/ultatul efectiv al activitii re$pectiveL eficien ) ma-imi/area re/ultatelor unei activiti 0n relaie cu re$ur$ele utili/ate. Cu meniunea c a$upra modului cum $e preconi/ea/ $ $e tran$pun 0n practic auditul performanei de ctre auditul intern vom reveni 0ntr9un alt capitol al pre/entei lucrri2 ne oprim aici cu pre/entarea 0n paralel a celor dou tipuri de audit pu+lic prin pri$ma celor ! ?. O alt /on de po$i+ile $uprapuneri o repre/int $i$temele de control intern din cadrul in$tituiilor pu+lice2 care fac o+iectul anali/ei $peciali/ate at1t a auditorilor interni c1t "i a auditorilor Curii de Conturi. Conform legii2 mini$terele "i unitile $u+ordonate au 0n re$pon$a+ilitatea lor organi/area "i monitori/area modului de funcionare a $i$temului de control intern. Pornind de la acea$ta2 o $arcin important a auditorilor performanei e$te aceea de a verifica dac a e-i$tat o preocupare con$tant 0n acea$t direcie. Indiferent ce tip de audit a+ordea/2 repre/entanii Curii de Conturi au permanent 0n atenie $i$temul de control intern al entitii auditate2 inclu$iv auditul pu+lic intern2 ca parte integrant a ace$tui $i$tem.

&!

Pe de alt parte2 auditul intern are ca $cop principal evaluarea $i$temului de control intern cruia2 printr9o a+ordare metodic"i $i$tematic2 0ncearc $9i afle punctele $la+e "i $ aKute managementul 0n g$irea celor mai adecvate ci de 0m+untire a ace$tuia2 fapt ce9i va permite $ o+in un grad de a$igurare $porit cu privire la reali/area o+iectivelor organi/aiei. ;ac din punctul de vedere al $peciali"tilor 0n domeniul auditului putem admite c2 la o anali/ temeinic $e pot identifica anumite po$i+iliti de delimitare a celor dou a+ordri ale auditului performanei2 din puctul de vedere al entitilor auditate confu/ia e$te mare "i datorit faptului c at1t auditul pu+lic intern c1t "i auditul pu+lic e-tern e$te privit ca un audit e-tern organi/aiei re$pective. Ace$t a$pect e$te po$i+il datorit modului de organi/are a auditului pu+lic intern "i anume la cel mai 0nalt nivel2 conferindu9i9$e2 a$tfel2 independena funcional2 cerut de lege2 fa de $tructurile auditate. ;eo$e+it de intere$ant pentru ace$t a$pect al a+ordrii auditului pu+lic e-tern de ctre Curtea de Conturi ni $e pare punctul de vedere e-primat de e-perii Uniunii ?uropene 0n 6anualul de cur$ ) Audit de 7i$tem2 ela+orat cu aKutorul fondurilor oferite 'om1niei prin Proiectul P<are 'O&::&J:::.,.3.:!.:5. !. Potrivit anali/ei efectuate de ace"tia2 Curtea de Conturi e$te in$tituia $uprem care e-ercit control financiar e-9po$t a$upra modului de formare2 admini$trare "i utili/are a re$ur$elor financiare ale $tatului "i $ectorului pu+lic2 precum "i a$upra ge$tionrii patrimoniului pu+lic "i privat al $tatului "i a$upra admini$trrii unitilor teritoriale. ;e a$emenea2 Curtea de Conturi anali/ea/ calitatea ge$tiunii financiare din punct de vedere al economicitii2 eficienei "i eficacitii ace$teia. ;in acea$t per$pectiv2 a+ordarea $e a$eamn foarte mult cu cea a auditului pu+lic intern. ;eo$e+irile 0ncep $ apar c1nd $e vor+e"te de funciile auditului e-ercitat de Curtea de Conturi. A$tfel2 principala re$pon$a+ilitate a ace$teia e$te $ verifice( conturile generale anuale de e-ecuie a +ugetului de $tatL contul anual de e-ecuie al +ugetului a$igurrilor de $tatL contul anual de e-ecuie al +ugetelor localeL contul anual de e-ecuie al fondurilor $pecialeL conturile fondurilor de tre/orerieL raportul anual privind datoria pu+lic a $tatului "i $ituaia garaniilor

guvernamentale pentru credite interne "i e-terne primite de alte per$oane Kuridice. &5

n e-ercitarea ace$tei $arcini prev/ute 0n art. , din Ordonana de Urgen nr. 5!J 5.:3.&::3 "i pe +a/a propriului program de control2 Curtea de Conturi verific 0n timpul anului +ugetar "i la finalul ace$tuia( conturile de admini$trare a +anilor pu+lici2 a altor valori "i a +unurilor materiale pu+liceL conturile de e-ecuie a numerarului +ugetelor pu+liceL conturile de e-ecuie a $u+veniilor "i 0mprumuturilor +ugetare pentru inve$tiii acordate +eneficiarilor2 alii dec1t in$tituiile pu+liceL +ilanurile "i conturile de e-ecuie ale ordonatorilor de credite +ugetare "i ale admini$tratorilor care ge$tionea/ fonduri $upu$e regimului +ugetului pu+licL conturile operaiilor cu privire la datoriile pu+lice. ?-ercit1nd controlul a$upra per$oanelor Kuridice prev/ute la art. !. din O.U.B. nr. 5!J 5.:3.&::3 "i anume( $tatul "i unitile admini$trativ9teritoriale2 0n calitate de per$oane Kuridice de drept pu+lic2 cu $erviciile "i in$tituiile lor pu+lice2 autonome $au nuL Danca Naional a 'om1nieiL regiile autonomeL $ocietile comerciale la care $tatul2 unitile admini$trativteritoriale2 in$tituiile pu+lice $au regiile autonome dein2 $ingure $au 0mpreun2 integral $au mai mult de Kumtate din capitalul $ocialL organi$mele autonome de a$igurri $ociale $au de alt natur2 care ge$tionea/ +unuri2 valori $au fonduri2 0ntr9un regim legal o+ligatoriu2 0n condiiile 0n care prin lege $au prin $tatutele lor $e prevede ace$t lucru2 Curtea de Conturi are 0n principal 0n vedere( corectitudinea "i realitatea +ilanurilor "i a contului de profit "i pierderiL de$crcarea de o+ligaiile financiare fa de +uget $au de alte fonduri $ta+ilite prin legeL utili/area fondurilor alocate de alt +uget $au din fonduri $peciale2 conform unui $cop pre$ta+ilitL calitatea ge$tiunii economice "i financiare2 dac afectea/ drepturile $tatului2 ale unitilor admini$trativ ) teritoriale $au ale in$tituiilor pu+lice $au dac ace$tora le $unt imputate o+ligaiiL economicitatea2 eficiena "i eficacitatea ac<i/iiilor pu+lice. &,

CAPITOLUL III A AAU UU; ;;I IIT TTU UUL LL ; ;;? ?? 7 77I II7 77T TT? ??6 66 A+ordrile auditului difer 0n funcie de anumii factori2 cu ar fi( . 6aturitatea ge$tionrii ri$curilor 0n organi/aiiL &. Natura ariei e-aminateL !. ?-periena2 competena "i di$poni+ilitatea re$ur$elor de auditL 5. Nevoile conducerii la v1rf. Urmtoarea diagram demon$trea/ ce a+ordare e$te potrivit 0n funcie de maturitatea ge$tionrii ri$curilor 0n organi/aii. Be$tiunea ri$curilor ) un proce$ continuu 6aturitatea ge$tionrii ri$curilor 0ntr9o organi/aie con"tienti/area $i$teme "i proce$e accent ge$tiune a 0n care conducerea pe comand"i 0nelegerea ri$curilor "i control ge$tiunii ri$curilor folo$e"te ri$cul complet integrat 0n conceperea regimului de control audit de $i$tem nu e-i$t audit2 verificarea audit de $i$tem audit pe +a/

pe +a/ de ri$curi ci in$pecie "i tran/aciilor al 0ntregii de ri$curi2 $ervicii 0n toat organi/aia2 control e-9ante financiare activiti de con$ultan anumite $ervicii inclu$e de con$ultan Accent pe conformitateJcontrol Qoli$tic 'i$curi maKore #conformitate "i performan% #$ur$a( Auditul de $i$tem ) cur$ avan$ai2 Nigel *reeman2 Ducure"ti2 &::,% &3

A+ordarea auditului A"a cum $e preci/ea/"i 0n $u+capitolul re/ervat Buvernanei corporative2 auditul de $i$tem porne"te de la ideea c fiecare organi/aie poate fi perceput ca un $ingur $i$tem2 care lucrea/ pentru atingerea o+iectivelor2 iar fiecare parte component a ace$teia va putea fi privit ca un $u+$i$tem2 care contri+uie la r1ndul $u la reali/area 0ntregului. ?$te deo$e+it de intere$ant modul de a+ordare a organi/aiilor de ctre e-perii 0n audit intern ai Uniunii ?uropene2 0n $en$ul c managerii tre+uie $ ai+ permanent 0n atenie o $ecven logic2 repre/entat prin( ODI?CTI4? 'I7CU'I A7OCIAT? CONT'OAL? INT?'N? A7IBU'A'? A$tfel2 fiecare organi/aie2 inclu$iv cele din $ectorul pu+lic2 e$te 0nfiinat pentru aducerea la 0ndeplinire a unor o+iective +ine definite. O+iectivele2 at1t cele generale c1t "i cele $pecifice #de linie%2 pot fi atin$e 0ntr9o anumit m$ur2 0n funcie de maturitatea ge$tionrii ri$curilor a$ociate ace$tora. Cu alte cuvinte2 pentru fiecare o+iectiv tre+uie identificate toate fenomenele care ar putea conduce la nereali/area ace$tuia 0n condiii de eficien2 economicitate2 eficacitate "i ec<itate $ocial. Odat identificate ri$curile poteniale urmea/ ca managementul #at1t cel de top c1t "i cel de linie% $ di$pun m$uri de implementare ale tuturor formelor de control intern adecvate pentru a 0mpiedica materiali/area ri$curilor a$ociate. Toate ace$te aciuni tre+uie 0ntreprin$e de manageri 0n proce$ul de ge$tionare a ri$curilor2 0n $copul o+inerii unei a$igurri re/ona+ile2 cu privire la modul de atingere a o+iectivelor $ta+ilite la fiecare nivel al organi/aiei. 'olul auditului pu+lic intern e$te acela care re/ult c<iar din definiia con$finit de actele normative incidente2 "i anume de a efectua o evaluare independent2 printr9o a+ordare $i$tematic"i metodic2 a$upra primelor trei componente ale $ecvenei logice pre/entate2 0n $copul oferirii de a$igurri "i con$iliere cu privire la $i$temul de control intern ata"at o+iectivelor organi/aiei. Auditul intern are re$pon$a+ilitatea de a furni/a a$igurarea privind organi/aia 0n an$am+lu #0ntreaga $fer de activitate a auditului intern%. Ace$t lucru poate fi reali/at 0n practic derul1nd o $ingur mi$iune de audit de mare amploare2 dar numai la organi/aii cu un domeniu re$tr1n$ de activitate2 "i prin alocarea unor re$ur$e con$idera+ile din partea re$pon$a+ililor auditului pu+lic &7

intern. n practic2 mi$iunile de audit pu+lic intern a+ordea/ organi/aiile $ecvenial2 prin planificarea ace$tora pe +a/a anali/ei ri$curilor a$ociate principalelor activiti ce $e de$f"oar 0n organi/aiile din $fera lor de re$pon$a+ilitate. Auditul va oferi a$igurare privind $i$temul de an$am+lu anali/1nd elementele componente #$u+$i$temele% 0n cadrul unor mi$iuni $pecifice. Ace$tea $unt derulate pe o perioad2 care 0n pre/ent e$te limitat la ! ani #Legea nr. 37&7J&::&2 privind auditul pu+lic intern%2 iar re/ultatele o+inute $unt coro+orate a$tfel 0nc1t $ $e conture/e a$igurarea ce poate fi dat la nivel de an$am+lu. Un $u+$i$tem poate fi definit ca un an$am+lu de elemente2 activiti2 re$ur$e etc.2 ce conlucrea/ 0ntr9un mod pre$ta+ilit2 pe +a/a unor proceduri "i proce$e definite2 la atingerea o+iectivelor $au re/ultatelor propu$e. INT'A'? P'OC?7 '?CULTAT #ODI?CTI4% A"adar2 fiecare $i$tem tre+uie $ ai+ un $cop $au un o+iectiv clar $ta+ilit. Ace$ta tre+uie $ fie 76A'T #de"tept%2 adic( O 7pecificL O 6$ura+il #cantitate2 calitate2 co$t2 timp%L O 'eali/a+il #appropriate%L O 'eali$tL O *i-at 0n timp. Ace$ta tre+uie2 de a$emenea2 $ contri+uie 0n mod eficace la atingerea o+iectivelor generale ale organi/aiei "i $ fie compati+il #armoni/at2 nu 0n opo/iie% cu alte $i$teme ale organi/aiei. n ace$t $en$ $u+$i$temele organi/aiei tre+uie $ conlucre/e #la nivel de organi/aie%2 altfel e$te pu$ 0n pericol $ucce$ul organi/aiei ca an$am+lu. 7i$temul tre+uie $ ai+ at1t intrrile potrivite2 dar "i proce$ele $au procedurile adecvate pentru a9"i putea atinge o+iectivele. ?le tre+uie $ $e alinie/e +unelor practici pentru acea activitate2 altfel fie o+iectivul nu va fi atin$ deloc2 fie nu va fi atin$ 0n cel mai economic2 eficient2 eficace "i ec<ita+il mod. A"a cum artam 0n introducerea la pre/enta lucrare2 la nivelul in$tituiilor centrale2 e-i$t 0nc pro+leme de percepie a organi/aiilor ca $i$teme2 managementul ri$curilor fiind2 0nc 0n fa/a de pionierat. ;in anali/a diagramei privind Gmaturitatea ge$tionrii ri$curilor 0ntr9o organi/aieH2 pre/entat anterior2 putem afirma c 0n ara noa$tr2 organi/aiile pu+lice $e afl 0ntr9o etap de tran/iie de la $tadiul con"tienti/rii "i 0nelegerii ge$tiunii

ri$curilor la cel al folo$irii anali/ei ri$curilor 0n conceperea $i$temelor de control &.

intern2 iar prin pri$ma auditului au aprut "i mi$iunile de con$ultan2 ca urmare a reglementrilor recent adoptate 0n ace$t $en$. La momentul actual2 0n domeniul auditului pu+lic intern $e fac eforturi $u$inute pentru trecerea de la auditul centrat pe verificarea re$pectrii regularitii tran/aciilor2 a conformitii activitilor cu legea2 pe proteKarea activelor2 la auditul de $i$tem2 prin adugarea la cele amintite a anali/elor privind atingerea o+iectivelor 0n condiii de economicitate "i eficacitate2 a celor ce vi/ea/ fia+ilitatea informaiilor2 at1t de natur financiar conta+il c1t "i de natur operaional. n fapt2 0n opinia $peciali"tilor2 un audit de $i$tem complet va a+orda at1t elemente $pecifice regularitii2 conformitii activitilor cu actele normative care le reglementea/2 cu $tandardele $au +unele practici 0n domeniile anali/ate2 c1t "i elemente ce in de performan2 deoarece nu $e poate vor+i de $i$teme performante 0n condiiile 0n care e-i$t iregulariti2 neconformiti2 preKudicieri ale patrimoniului. Un audit de $i$tem complet "i corect a+ordat ar tre+ui $ ai+ 0n vedere $i$temele 0n an$am+lul lor #0n ca/ul no$tru fiecare organi/aie component a 6ini$terului Admini$traiei "i Internelor% "i 0n final $ poat conclu/iona 0n ce m$ur in$tituia central2 la nivelul creia e$te organi/at auditul2 0"i reali/ea/ o+iectivele care9i revin din planul de guvernare. A"a cum preci/am la 0nceputul ace$tui capitol2 a+ordarea pe an$am+lu a mini$terului repre/int o aciune dac nu impo$i+il2 cel puin greu de rali/at2 a$tfel 0nc1t con$iderm c modalitatea cea mai eficient2 0n acea$t etap de de/voltare at1t a managementului c1t "i a auditului la nivelul in$tituiilor pu+lice2 e$te aceea de a audita $u+$i$temele pe care le repre/int funciile $uport ale organi/aiilor care fac parte din mini$terul no$tru2 a$tfel 0nc1t $ $e cree/e premi$ele pentru ca la $f1r"itul unui an $ $e poat oferii conducerii mini$terului o opinie fundamentat cu privire la $u+$i$temele auditate2 o opinie care $ e-prime m$ura 0n care ace$te $u+$i$teme au contri+uit la reali/area o+iectivelor generale "i $pecifice ale in$tituiei 0n an$am+lul ei. Da/a auditului de $i$tem o repre/int anali/a aprofundat a ceea ce repre/int cu adevrat un $i$tem "i anume intrrile2 proce$ele "i re/ultatele #o+iectivele%. Anali/a tre+uie $ ofere r$pun$uri cu privire la conceperea "i punerea 0n aplicare a $i$temelor potrivite2 0n concordan cu +unele practici "i c2 deopotriv2 ace$tea funcionea/ la parametrii concepui. ;e reinut c per$onalul de conducere #at1t cel de top c1t "i cel de linie% are nevoie de anumite in$trumente de control pentru a $e a$igura c au

&8

conceput "i pu$ 0n aplicare $i$temele potrivite2 "i de alte in$trumente de control pentru a $e a$igura c ele funcionea/ a"a cum au fo$t concepute. ;ac r$pun$ul la oricare dintre cele de mai $u$ e$te NU $au doar PA'NIAL2 ace$t lucru va pune 0n pericol atingerea o+iectivelor 0n cel mai +un mod. ?fectele $au con$ecinele unei vulnera+iliti $e vor manife$ta $ingure #$e vor reg$i% 0n '?CULTAT #ODI?CTI4%. Cau/ele vulnera+ilitii vor fi e-primate tocmai de r$pun$urile o+inute la 0ntre+rile anterioare. n $ituaia 0n care ace$te r$pun$uri nu relev direct cau/ele profunde care au generat $tarea de fapt con$tatat2 $e va ad1ncii anali/a $i$temelor de control ata"ate o+iectivelor auditate2 p1n c1nd $e vor o+ine r$pun$urile relevante. Bravitatea pro+lemei va depinde de importana ri$cului #impact "i pro+a+ilitate%. Auditul $i$temelor urmre"te #evaluea/% toate a$pectele de mai $u$2 pe +a/a unei metodologii $i$tematice "i metodice #0n conformitate cu $tandardele internaionale%. !:

CAPITOLUL I4 O OO' ''B BBA AAN NNI IIC CCA AAN NNI IIA AA = ==I II O OO' ''B BBA AAN NNI IIC CCA AA' ''? ??A AA. .. C CCO OON NNC CC? ??P PPT TT? ?? * **U UUN NN; ;;A AA6 66? ??N NNT TTA AAL LL? ??

5. . Organi/aia 5. . . Organi/aia ca entitate generic Organi/aia e$te re/ultatul unui proce$ de organi/are a unui grup de oameni2 av1nd ca $cop reali/area unor o+iective comune2 care prin anvergur "i comple-itatea lor nu pot fi reali/ate de ctre o $ingur per$oan. Organi/aia e$te o creaie uman care $9a de/voltat2 0n $pecial odat cu revoluia indu$trial2 din nevoia de a $e produce +unuri 0n cantiti mult mai mari dec1t puteau $ fac me"te"ugarii 0n micile lor ateliere. Te<nologia propul$at la $car indu$trial2 prin inventarea ma"inilor cu a+ur2 a generat c1mpul gravitaional de atracie al muncitorilor "i a impu$ noi cerine 0n organi/area produciei. ;e/voltarea economic a $ocietii a generat continuu noi organi/aii2 a$tfel c a$t/i $e poate $pune c $ocietatea e$te o reuniune de organi/aii. La limit $e poate $pune c $ocietatea con$tituie o organi/aie de organi/aii. A"a cum afirm ;ru@er2 aproape fiecare cetean dintr9o ar de/voltat e$te un angaKat al unei organi/aii. Pentru el2 organi/aia 0n$eamn"an$a de ao+ine un loc de munc"i un $alariu2 adic"an$a 0mplinirii profe$ionale "i $ociale. Pentru a 0nelege mai +ine o $erie de contri+uii la de/voltarea managementului modern2 organi/aia poate fi con$iderat ca fiind o entitate funcional2 0nfiinat cu $copul e-plicit de reali/are a unor o+iective $pecifice2 prin care $ $e cree/e valoare "i $ $e $ati$fac unele cerine $ociale. Acea$ta 0n$eamn c organi/aia repre/int o entitate generic2 capa+il $ repre/inte at1t firmele generatoare de profit2 c1t "i diver$ele fundaii "i a$ociaii care $unt prin $tatutul lor non9profit. n ace$t conte-t2 atunci c1nd $e vor+e"te de$pre management2 fr a $e face referin 0n mod $pecial la o firm $au in$tituie pu+lic2 $e folo$e"te conceptul de management organi/aional. ;ac $e co+oar la originea $emantic a conceptului de organi/aie2 $e aKunge la grece$cul GorganonH2 care 0n$eamn unealt $au in$trument. ?vident2 !

la vremea re$pectiv o unealt nu putea fi dec1t material2 $u+ forma unui o+iect a$tfel proiectat 0nc1t $ permit reali/area unei anumite lucrri. Cu timpul2 noiunea de unealt a cptat valene imateriale2 ca fiind folo$it deopotriv pentru univer$ul o+iectelor materiale "i pentru cel al o+iectelor virtuale. ;inamica $emantic a conceptului de organi/aie "i diferitele per$pective din care ace$ta a fo$t folo$it de $peciali"ti au condu$2 0n mod natural2 la formularea unui adevrat $pectru de definiii2 din care $picuim c1teva( O A. ?t/ioni( GOrgani/aiile $unt uniti $ociale #$au grupri umane% con$truite 0n mod intenionat pentru a urmri o+iective $pecificeH. O ?. Q. 7c<ein( GO organi/aie repre/int coordonarea planificat a activitilor unui numr de oameni pentru reali/area unor $copuri $au eluri comune2 e-plicite2 prin divi/iunea muncii "i activitii "i printr9o ierar<ie de autoritate "i re$pon$a+ilitateH. O 6. 4l$ceanu( GO organi/aie e$te un $i$tem $tructurat de interaciune a oamenilor 0n $copul reali/rii unor o+iective comune "i $pecificeH. n acea$t ultim definiie2 prin introducerea cuv1ntului G$tructuratH $e dore"te a $e $pecifica faptul c e$te vor+a de o entitate funcional2 formal2 cu $copuri e-plicite "i cu o delimitare preci$ a normelor2 po/iiilor2 rolurilor $au relaiilor dintre mem+rii organi/aiei. ntr9o a$tfel de entitate $tructurat organi/atoric "i funcional e-i$t o $erie de reguli $cri$e "i ne$cri$e care fac po$i+il di$tri+uia de putere deci/ional"i de re$pon$a+ilitate2 0n vederea direcionrii eforturilor de reali/are a o+iectivelor $pecifice. Indiferent de modul 0n care au fo$t formulate definiiile de mai $u$2 $e poate $pune c organi/aia e$te un $i$tem care $e caracteri/ea/ printr9o anumit $tructur funcional"i un anumit proce$ prin care $e reali/ea/ anumite o+iective comune "i $pecifice. n acea$t per$pectiv raionali$t de a+ordare a organi/aiilor $e accentuea/ funcia lor de tran$formare a mrimilor de intrare 0n mrimi de ie"ire2 care $ati$fac prin valoarea nou creat anumite cerine $au nevoi $ociale. 5. .&. 6odele organi/aionale Unii autori con$ider c2 prin a+ordarea unei per$pective raionali$te2 organi/aiile $unt v/ute ca ni"te ma"ini proiectate $ reali/e/e anumite $arcini pre$ta+ilite. ?$te o vi/iune forat re$trictiv2 deoarece conceptul de $i$tem nu $e reduce la cel de ma"in2 iar logica formal nu face dec1t $ e-plicite/e relaiile de interdependen e-i$tente la nivelul $tructurii funcionale "i al proce$ului. Totu"i2 modelul mecanic de organi/are "i funcionare a !&

organi/aiilor +irocratice a fo$t indu$ de impactul cople"itor al ma"inilor a$upra vieii $ociale. 7pre deo$e+ire de relaiile aproape <aotice "i 0nt1mpltoare dinte oamenii dintr9o comunitate2 relaiile dintr9o organi/aie au fo$t con$truite pe +a/a unei g1ndiri determini$te2 focali/at pe proce$ul de producie a +unurilor "i $erviciilor. n condiiile unui mediu e-tern $tatic2 modelul mecanic e$te funcional "i a con$tituit +a/a argumentativ pentru teoria +irocraiei eficiente a lui Re+er. n$2 0n condiiile unui mediu e-tern dinamic2 modelul mecanic devine neeficient "i re/i$tent la $c<im+are. ?$te un model care $e deprtea/ foarte mult de realitatea $ocial. A+ordrile organi/aionale mai noi folo$e$c modelele de $i$tem naturale de$c<i$e2 re$pectiv de organi$me +a/ate pe metafore +iologice. AvantaKul unei a$tfel de a+ordri con$t 0n lrgirea conte-tului de anali/ funcional. Organi/aia e$te con$iderat ca un $i$tem de$c<i$ $pre mediul 0nconKurtor2 re$pectiv2 aflat 0ntr9un permanent $c<im+ de flu-uri materiale2 energetice2 financiare2 informaionale "i umane cu ace$ta. 6ediul 0nconKurtor acionea/ a$upra organi/aiei prin diver$e mecani$me2 cu con$ecine care pot fi at1t po/itive c1t "i negative pentru viaa ei. Pro+lema fundamental a organi/aiei e$te una e-i$tenial2 de $upravieuire "i de adaptare continu la cerinele mediului. n acea$t vi/iune2 organi/aia e$te privit 0ntr9o per$pectiv dinamic2 de adaptare permanent la mediu printr9un proce$ continuu de $c<im+are. ?$te intere$ant de amintit aici "i vi/iunea lui ;ru@er. ?l con$ider c termenul de organi/aie a devenit unul u/ual2 pier/1ndu9"i din puterea "i mi$tica lui. A$tfel2 organi/aia e$te o creaie uman $peciali/at2 definit 0n mod formal prin mi$iunea ei( Go organi/aie e$te un grup uman2 compu$ din $peciali"ti lucr1nd 0mpreun la o $arcin comunH $pre deo$e+ire de $ocietate2 comunitate $au familie ) agregri $ociale tradiionale2 organi/aia nu9"i g$e"te fundamentul "i $copul proiectrii ei nici 0n natura p$i<ologic a fiinei umane2 nici 0n nece$itatea +iologic. Cu toate ace$tea de"i e$te o creaie uman2 ea e$te de$tinat $ re/i$te poate nu pentru totdeauna2 dar pentru o con$idera+il perioad de timpH. O alt idee intere$ant argumentat de acela"i ;ru@er e$te aceea c organi/aia poate fi con$iderat un de$ta+ili/ator $ocial. n timp ce familia2 comunitatea "i $ocietatea $unt toate in$tituii con$ervatoare2 0n $en$ul mi$iunii lor de meninere a unui anumit $i$tem de valori culturale "i comportamentale2 organi/aia e$te con$truit pe ideea de $c<im+are "i inovare. Integrate la nivelul $ocietii2 organi/aiile devin a$tfel $ur$e ale $c<im+rii "i inovrii $ociale. Implicaia cea mai important a ace$tui raionament e$te c fiecare organi/aie2 prin 0n$"i $tructura $a2 tre+uie $9"i fundamente/e orice tip de con$trucie pe ideea de management al $c<im+rii. !!

O organi/aie $e caracteri/ea/ printr9un mediu intern2 un mediu e-tern "i o interfa funcional 0ntre cele dou medii. *iind un $i$tem de$c<i$2 putem vor+i de$pre e-i$tena unor flu-uri de intrare 0n $i$tem "i a unor flu-uri de ie"ire din $i$tem. 6ediul intern $e caracteri/ea/ prin e-i$tena unui c1mp de fore generali/ate "i a unui proce$ de tran$formare a mrimilor de intrare 0n mrimi de ie"ire. 6ediul e-tern $e caracteri/ea/ prin e-i$tena unui c1mp de fore generali/ate2 care acionea/ 0n mod continuu a$upra organi/aiei2 la interfaa cu mediul intern. Ace$te fore pot fi $uficient de puternice pentru a pune 0n pericol e-i$tena organi/aiei. Pentru a $upravieui $e impune reali/area unui ec<ili+ru dinamic la interfaa dintre mediul intern "i mediul e-tern al organi/aiei. 6ediul e-tern 6ateriale Produ$e *inane 7ervicii 'e$ur$e umane ;e"euri 6ediul intern Cuno"tine Cuno"tine Interfa 'epre/entarea $c<ematic a unei organi/aii Atunci c1nd forele generali/ate e-i$tente 0n mediul e-tern organi/aiei $unt mai puternice dec1t forele din interiorul ei2 organi/aia intr 0n declin "i dac nu $e iau m$uri de adaptare2 ea intr 0n faliment. 5.&. Organi/area 5.&. . 7tructura funcional. *unciile organi/aiei Termenul de organi/are 0l folo$im at1t de frecvent 0nc1t viaa noa$tr de fiecare /i ar deveni mult mai $rac dac ar fi $ renunm la el. Ne organi/m timpul de lucru2 timpul li+er2 activitile dintr9o $ptm1n2 0nt1lnirile de afaceri2 0nt1lnirile cu prietenii2 crile din +i+liotec2 fi"ierele de lucru din !5

calculator etc. Prin acea$ta punem ordine "i reducem entropia a$ociat $tructurii pe care o organi/m. Organi/area $9a de/voltat ca o nece$itate pentru a cre"te eficiena "i calitatea muncii. Conform legii entropiei generali/ate2 $i$temele tind 0n mod natural $ evolue/e $pre $tri tot mai de/organi/ate2 fiecare nou $tare fiind caracteri/at printr9o entropie mai mare dec1t precedenta $tare. La limit2 $e aKunge la $tarea de <ao$2 c1nd entropia devine ma-im. Prin proce$ul de organi/are $e generea/ ordine $tructural"i funcional2 $cade entropia "i cre"te eficiena muncii. ntr9o 0ntreprindere2 organi/area $e refer 0n mod deo$e+it la dou a$pecte( organi/area $tructurii admini$trative "i organi/area $tructurii funcionale. Cele dou $tructuri organi/atorice $e condiionea/ reciproc2 dar nu 0n mod determini$t. Acea$ta 0n$eamn c pentru aceea"i $tructur admini$trativ putem avea mai multe $tructuri funcionale "i inver$2 pentru reali/area aceleia"i $tructuri funcionale pot fi concepute mai multe variante de $tructuri admini$trative. Ace$t a$pect e$te foarte important2 deoarece el permite ca pentru orice 0ntreprindere $ e-i$te mai multe variante de $tructuri admini$trative "i $tructuri funcionale po$i+ile2 care pot fi optimi/ate a$tfel 0nc1t $ $e reali/e/e o organi/are $tructural"i funcional c1t mai eficient. Ace$t re/ultat e$te important "i pentru in$tituiile pu+lice2 deoarece el permite $ $e acione/e a$upra organigramelor iniiale date prin actul de con$tituire "i $ $e reali/e/e $tructuri organi/atorice performante. Organi/area e$te un proce$ dinamic. Odat reali/ate $tructura admini$trativ"i $tructura funcional a unei organi/aii2 ace$tea nu tre+uie con$iderate rigide "i imua+ile2 ci 0ntr9un proce$ dinamic2 0n $en$ul c $e pot modifica oric1nd e$te nevoie pentru a permite organi/aiei o adaptare permanent la cerinele mediului e-tern competitiv $au la cerinele c1mpului de fore politice care $ta+ile$c mi$iunea "i o+iectivele organi/aiei. Organi/area $e refer la modul 0n care $e de$compun progre$iv proce$ele de munc dintr9o organi/aie2 0n componente funcionale din ce 0n ce mai mici2 $e reali/ea/ de ctre angaKai prin proce$area re$ur$elor di$poni+ile "i apoi $e integrea/ $u+ forma produ$elor "i $erviciilor de$tinate con$umatorilor. n vi/iunea autorilor Nicole$cu "i 4er+oncu Gorgani/area con$t 0n $ta+ilirea "i delimitarea proce$elor de munc fi/ic"i intelectual a componentelor ace$tora #mi"cri2 timpi2 operaii2 $arcini etc.%2 precum "i gruparea lor pe po$turi2 formaii de munc2 compartimente etc. core$pun/tor anumitor criterii manageriale2 economice2 te<nice "i $ociale2 0n vederea reali/rii 0n cele mai +une condiii a o+iectivelor previ/ionateH. !,

Organi/area poate avea ca anvergur 0ntreaga organi/aie $au numai o component a ei. ?a e$te o funcie generic a managementului2 0n $en$ul c reduce entropia unui proce$ prin $tructurarea "i ordonarea lui2 oricare ar fi proce$ul de munc re$pectiv "i nivelul la care $e reali/ea/. Atunci c1nd $e organi/ea/ un proce$ $au o activitate component a lui2 $e trece de la mediul continuu "i comportamentul <aotic2 la un mediu $tructurat "i un comportament reglementat printr9o $erie de proceduri. Prin organi/are $e creea/ condiiile nece$are pentru implementarea deci/iilor "i reali/area o+iectivelor organi/aionale. Totodat2 de$f"urarea proce$elor $e face 0n mod programat "i controla+il. Organi/area e$te o funcie managerial care poate genera un numr infinit de $oluii teoretice. n practic2 $e 0ncearc o+inerea unei $oluii optime2 dar de cele mai multe ori $e accept o $oluie $uficient de +un2 care $ $ati$fac cerinele de contingen ale mediului intern cu cele ale mediului e-tern. Organi/area are ca finalitate reali/area a dou $tructuri fundamentale( o $tructur funcional"i o $tructur organi/atoric. Cele dou $tructuri $e corelea/2 dar nu $e condiionea/ 0n mod univoc. Cu alte cuvinte2 pentru o $tructur funcional pot e-i$ta mai multe $tructuri organi/atorice2 iar o $tructur organi/atoric poate genera mai multe $tructuri funcionale. 6anagementul ca "tiin2 0ncearc $ g$ea$c cea mai +un corelare dintre cele dou $tructuri "i integrarea lor 0n funcionalitatea organi/aiei. 7tructura funcional"i cea organi/atoric nu $unt rigide "i nici intran$forma+ile. ?-i$t o anumit dinamic a lor 0n timp2 ca o reacie nece$ar de adaptare la $c<im+rile produ$e 0n mediul e-tern al organi/aiei. Orice organi/aie are o $tructur funcional generic2 0n $en$ul c 0ntreg $pectrul de activiti $e poate de$compune pe +a/a criteriului de omogenitate 0n urmtoarele categorii( O activiti de cercetare ) de/voltareL O activiti de producieL O activiti comercialeL O activiti financiar9conta+ileL O activiti de per$onal2 toate ace$tea put1nd fi con$iderate funcii $au funciuni. *iecare dintre funciile menionate $e pot de$compune 0n mai multe activiti. La r1ndul ei o activitate $e poate de$compune 0n mai multe atri+uii. Continu1nd acea$t de$compunere de $u$ 0n Ko$2 unii autori con$ider atri+uia ca un agregat de $arcini( G$arcinaH repre/int o component de +a/ a unui proce$ de munc comple- $au un proce$ de munc $implu ce contri+uie la reali/area unui o+iectiv individual2 care2 de regul2 $e atri+uie $pre reali/are unei $ingure per$oaneH. #Nicole$cu "i 4er+oncu% !3

La de$compunerea atri+uiilor 0n $arcini $e au 0n vedere calificarea2 cuno"tinele2 deprinderile "i aptitudinile angaKailor. ;eoarece $arcinile $e raportea/ la per$oane2 ele au o anumit autonomie funcional. Important de $u+liniat e$te faptul c acea$t de$compunere nu e$te $tandardi/at2 ea depin/1nd de conte-tul operaional al organi/aiei. ntr9o organi/aie unic2 proce$ul de de$compunere e$te foarte redu$2 fiecare angaKat fiind 0ncrcat cu c1t mai multe $arcini "i activiti2 indiferent dac ace$tea $unt omogene $au neomogene. ntr9o organi/aie mare2 proce$ul de munc $e de$compune 0n componente c1t mai mici2 care $e di$tri+uie apoi angaKailor. Totodat2 0ntr9o organi/aie dinamic2 apt de a $e adapta continuu cerinelor impu$e de mediul e-tern2 de$compunerea proce$elor de munc 0n componente tot mai mici $e modific 0n timp. ;e aceea e$te important de reinut proce$ul generic de de$compunere al muncii 0n entiti omogene c1t mai mici "i nu definirea rigid"i cantitativ a ace$tor entiti. Per$onal *uncia ComercialCercetare de/voltare Producie *uncia Comercial'e$ur$e2 $ervicii Pro9 du$e *inanciar conta+ilOrgani/aia *unciile organi/aiei 5.&. . . *uncia de cercetare ) de/voltare Acea$t funcie integrea/ activitile care au ca $cop generarea de noi cuno"tine "i idei privind proce$ul de producie "i implementarea lor. Inovarea con$tituie una dintre cele mai puternice $trategii competitive pentru organi/aii #firme%. Nicole$cu "i 4er+oncu2 con$ider c Gprin funciunea de cercetarede/voltare $e de$emnea/ an$am+lul activitilor de$f"urate 0n 0ntreprindere2 prin care $e concepe "i implementea/ proce$ul "tiinifico9te<nicH. !7

;e$compunerea ace$tei funcii 0n componente proce$uale poate conduce la activiti de previ/ionare2 de cercetare2 de/voltare "i inovare2 de implementare "i evaluare a re/ultatelor. n cadrul activitii de previ/ionare $e ela+orea/ politicile "i $trategiile firmei2 $e define$c o+iectivele firmei pentru viitorul imediat 0n domeniul cercetrii2 de/voltrii "i inovrii. ;ac de$compunem "i activitatea de previ/ionare aKungem la o $erie de atri+uii2 cum $unt( ela+orarea progno/elor2 ela+orarea proiectelor de de/voltare $trategic"i tactic2 anali/a capacitilor de producie2 anali/a tendinelor de progre$ din mediul e-tern. Pentru in$tituiile pu+lice2 care nu $e afl 0ntr9un mediu competitiv2 funcia de cercetare9de/voltare are rolul de a promova noi idei privind adaptarea continu a ace$tor organi/aii "i a $erviciilor oferite la cerinele +eneficiarilor. *uncia de cercetare9de/voltare apare mai puin nece$ar la in$tituiile pu+lice dec1t la firme2 dar ea nu tre+uie ignorat. 5.&. .&. *uncia de producie C1nd *aSol a definit acea$t funcie2 firmele aveau ca mi$iune $ati$facerea cerinelor con$umatorilor cu produ$e indu$triale. Producia repre/enta practic legea e-i$tenial a firmei "i de aici importana deo$e+it care $9a acordat ace$tei funcii. n literatura de $pecialitate2 acea$t funcie $e define"te ca fiind Gan$am+lul proce$elor de munc din cadrul 0ntreprinderii prin care $e tran$form o+iectele muncii 0n produ$e finite2 $emifa+ricate "i $ervicii "i $e creea/ nemiKlocit condiii te<nico9materiale2 organi/atorice "i de de$ervire nece$are de$f"urrii fa+ricaiei 0n +une condiii.H #Nicole$cu "i 4er+oncu%. Benerali/1nd2 $e poate con$idera c prin acea$t funcie $e proce$ea/ intrrile care urmea/ $ $ati$fac cerinele con$umatorilor. ntr9o economie +a/at pe cunoa"tere2 informaiile "i cuno"tinele devin deopotriv intrri "i ie"iri. *uncia de producie $e poate de$compune 0ntr9o $erie de activiti2 care depind prin natura lor de $pecificul proce$elor de e-ecuie. Beneric $e pot con$idera urmtoarele activiti mai importante( programarea2 lan$area "i urmrirea producieiL fa+ricaia $au e-ploatareaL controlul proce$elor "i re/ultatelor ace$toraL 0ntreinerea "i repararea utilaKelorL reali/area unor proce$e $ecundare de tip $uport. Pentru in$tituiile pu+lice2 funcia de producie integrea/ acele activiti care conduc 0n final la reali/area $erviciilor ace$tor in$tituii. 'eali/area ace$tei funcii con$tituie pivotul 0ntregii activiti din organi/aie2 deoarece prin ea $e reali/ea/ o+iectivele propu$e. Ar fi 0n$ o gre"eal managerial ca2 0n raport cu acea$t funcie2 celelalte funcii $ fie tratate 0n mod $uperficial. !.

5.&. .!. *uncia comercial Acea$t funcie cuprinde activitile care contri+uie la reali/area cone-iunilor "i a flu-urilor operaionale dintre organi/aie "i mediul am+iant. ?a $e reali/ea/ 0n dou $en$uri( din$pre mediu $pre organi/aie "i inver$2 din$pre organi/aie $pre mediul e-tern. n primul ca/2 funcia reali/ea/ aprovi/ionarea cu re$ur$e materiale2 energetice2 financiare "i informaionale organi/aia. n cel de9al doilea ca/ funcia reali/ea/ de$facerea "i v1n/area produ$elor "i activiti de mar@eting. C<iar "i pentru in$tituiile pu+lice2 elementele de logi$tic"i mar@eting2 0m+rcate 0n formele $pecifice activitii ace$tora2 $unt nece$are. 5.&. .5. *uncia financiar9conta+il Pentru a p$tra aceea"i per$pectiv a$upra funciilor 0ntreprinderii2 vom pre/enta definiia dat de profe$orii Nicole$cu "i 4er+oncu( Gfuncia financiarconta+il cuprinde an$am+lul activitilor prin care $e a$igur re$ur$ele financiare nece$are atingerii o+iectivelor firmei2 precum "i evidena valoric a mi"crii 0ntregului $u patrimoniuH. ntruc1t acea$t funcie reflect din punct de vedere economic toate celelalte activiti care $e de$f"oar 0n organi/aie pe +a/a unor elemente valorice integrative2 ea are un puternic caracter$intetic. n condiiile trecerii la economia de pia2 importana funciei financiarconta+ile a cre$cut tot mai mult2 at1t pentru firme c1t "i pentru in$tituiile pu+lice. n reali/area ace$tei funcii $e deo$e+e$c trei activiti importante( financiar2 conta+il"i controlul financiar de ge$tiune. Activitatea financiar repre/int an$am+lul proce$elor prin care $e determin"i $e o+in re$ur$ele financiare nece$are atingerii o+iectivelor 0ntreprinderii. Conta+ilitatea $e refer la activitatea prin care $e 0nregi$trea/"i evidenia/ valoric re$ur$ele materiale "i financiare ale organi/aiei. Controlul financiar de ge$tiune $e refer la activitatea prin care $e verific re$pectarea normelor legale cu privire la e-i$tena2 integritatea2 utili/area "i p$trarea valorilor materiale "i +ne"ti cu care organi/aia e$te dotat. 5.&. .,. *uncia de per$onal Acea$t funcie $e define"te ca fiind( Gan$am+lul proce$elor din cadrul unei organi/aii prin care $e a$igur re$ur$ele umane nece$are2 precum "i !8

utili/area2 de/voltarea "i motivarea ace$toraH #Nicole$cu "i 4er+oncu%. Cu alte cuvinte2 funcia de per$onal integrea/ activitile prin care $e reali/ea/ recrutarea2 angaKarea2 pregtirea "i perfecionarea continu a per$onalului organi/aiei. Pentru in$tituiile pu+lice2 acea$t funcie e$te deo$e+it de important2 fapt pentru care $9a ela+orat "i o legi$laie $pecific pentru funcionarii pu+lici. Un rol deo$e+it revine managementului in$tituiilor pu+lice de a de/volta $i$teme motivaionale adecvate $pecificului funcionarilor pu+lici2 "tiind c $alari/area "i promovarea lor $unt reglementate printr9o $erie de grile naionale "i deci $unt limitative. n marile organi/aii2 acea$t funcie $9a de/voltat $u+ forma managementului re$ur$elor umane care ge$tionea/ activiti $pecifice2 cum ar fi( evaluarea nece$arului de per$onalL $elecionarea per$onaluluiL 0ncadrarea per$onaluluiL evaluarea performanelorL motivarea per$onaluluiL perfecionarea "i promovarea per$onalului. I Tre+uie $u+liniat faptul c toate ace$te cinci funcii $unt interdependente "i $ucce$ul organi/aiei 0n reali/area mi$iunii ei depinde tocmai de gradul de integrare proce$ual a lor "i de e-ercitarea unui management performant2 printr9o adoptare c1t mai +un a ace$tor funcii generice la $pecificul fiecrei organi/aii 0n parte. ;e a$emenea2 inten$itatea cu care $e reali/ea/ ace$te funcii depinde de o $erie de factori interni "i e-terni organi/aiei "i ace$t lucru tre+uie $ cree/e o a+ordare dinamic a ec<ili+rului dintre ace$te funcii2 0n timp. n $f1r"it2 e$te de $u+liniat faptul c funciile organi/aiei "i funciile managementului $e interptrund continuu2 precum liniile de for ale celor dou c1mpuri electromagnetice aflate 0n interaciune. 5.&.&. 7tructura organi/atoric 6etaforic vor+ind2 $tructura organi/atoric e$te $imilar $tructurii ar<itecturale a unei cldiri2 re$pectiv a modului 0n care acea$ta e$te compartimentat pe tron$oane2 etaKe "i camere. Compartimentarea cldirii2 aranKarea camerelor "i a cone-iunilor dintre ele $9au fcut at1t din raiuni inginere"ti2 care $ a$igure re/i$tena "i $ta+ilitatea con$truciei2 c1t "i din raiuni funcionale2 care $ a$igure de$f"urarea 0n cele mai +une condiii a activitilor prev/ute prin proiect. ;in ace$t punct de vedere2 o cldire de locuit va avea o $tructur ar<itectural diferit de o cldire pentru +irouri $au o 5:

cldire indu$trial. ;ar "i reciproca e$te adevrat2 0n $en$ul c pentru a$igurarea aceleia"i funcionaliti #locuit2 +irouri2 indu$trie% $e pot imagina o diver$itate de $tructuri "i $tiluri ar<itecturale. n orice organi/aie coe-i$t dou proce$e fundamentale( proce$ul te<nologic2 de$tinat reali/rii produ$elorJ$erviciilor pentru care a fo$t creat organi/aia "i proce$ul de management2 care a$igur reali/area primului 0n condiii de eficien economic"i de calitate. Cele dou proce$e $e intercondiionea/ reciproc2 de"i rolul primordial revine proce$ului te<nologic de producie. Toate activitile2 care alctuie$c cele dou proce$e2 $e grupea/ pe +a/a principiilor de integra+ilitate "i omogenitate 0n domenii de diferite dimen$iuni "i denumiri #departamente2 compartimente2 +irouri etc.% "i $e atri+uie unor po$turi caracteri/ate printr9o $erie de competene profe$ionale "i deci/ionale2 re$pon$a+iliti "i o+iective. 5.&.&. . Po$t2 funcie2 compartiment Atunci c1nd e$te proiectat o $tructur organi/atoric raional"i eficient tre+uie $ re$pecte urmtoarele cerine generale( 9 $ acopere 0ntregul $pectru de activiti din organi/aieL $ di$tri+uie ace$te activiti a$tfel 0nc1t $ $e evite $uprapunerile "i paraleli$meleL 9 $ a$igure continuitate "i fluiditate 0n reali/area activitilorL 9 $ a$igure re$pectarea unitii de conducere la fiecare nivel2 pe c1t po$i+il2 re$pectiv fiecare $u+ordonat $ ai+ un $ingur "efL 9 $ fie fle-i+il2 0n $en$ul de a $e putea adapta u"or diferitelor cerine2 cum ar fi( amplificri 0n ca/ul de/voltrii organi/aiei2 reduceri de po$turi 0n ca/ul unui declin ori coma$ri ale unor compartimente. 'eali/area unei $tructuri organi/atorice eficiente pre$upune deci $ $e anali/e/e modul 0n care ea r$punde cerinelor $u$9formulate. Acea$ta 0n$eamn c $tructura tre+uie $ fie g1ndit"i proiectat 0n funcie de $pectrul de activiti din organi/aie "i nu 0n funcie de per$oanele care urmea/ $ lucre/e 0n cadrul ei. Indiferent de organi/aia la care ne referim #0ntreprindere $au in$tituie pu+lic%2 elementele caracteri$tice ale unei $tructuri organi/atorice $unt urmtoarele( O Po$tul. Po$tul de munc repre/int cea mai $impl $u+divi/iune organi/atoric cu $en$ complet. ?l $e define"te ca fiind un an$am+lu de $arcini2 o+iective2 competene "i re$pon$a+iliti ce revin2 0n mod regulat "i 5

permanent2 unui $ingur angaKat. Principiul de agregare a ace$tora 0l con$tituie omogenitatea activitilor. O+iectivele atri+uite po$tului con$tituie argumentele raionale ale unitii po$tului2 ce e-prim nece$itatea crerii lui2 precum "i criterii de evaluare a muncii angaKatului pe po$tul re$pectiv. Ace$te o+iective $e reali/ea/ prin intermediul $arcinilor2 ca urmare a competenei profe$ionale2 a autonomiei deci/ionale "i a autoritii formale de care di$pune per$oana angaKat pe po$tul re$pectiv. Anvergura proce$ului de deci/ie "i de aciune2 a$ociat unui po$t 0n vederea reali/rii o+iectivelor propu$e2 con$tituie autoritatea formal a ace$tuia. 'e$pon$a+ilitatea a$ociat unui po$t repre/int o+ligaia moral"i legal ce revine angaKatului de a9"i 0ndeplini o+iectivele2 la nivelul cerinelor impu$e de calitate "i eficien. Competene 'e$pon$a+iliti O+iective individuale 7arcini 7tructura po$tului de lucru O *uncia. Totalitatea po$turilor de munc ce pre/int acelea"i caracteri$tici principale formea/ o funcie. 'e/ult c 0ntr9o organi/aie2 pentru aceea"i funcie2 pot e-i$ta mai multe po$turi de munc pe care $ $e fac angaKri. ;e e-emplu2 0ntr9o organi/aie pot lucra mai muli angaKai av1nd funcia de "ef de +irou. n concordan cu proce$ele fundamentale dintr9o organi/aie2 funciile pot fi de e-ecuie $au de management. 5&

O Ponderea ierar<icJnorma de conducere Ponderea ierar<ic repre/int numrul de $alariai condu"i nemiKlocit de un manager. ;imen$iunea ace$tei ponderi depinde de $pecificul muncii2 al organi/aiei2 precum "i de concepia managerial e-i$tent. O Compartimentul. Ace$ta repre/int an$am+lul per$oanelor care efectuea/ munci omogene $au complementare2 contri+uind a$tfel la reali/area acelora"i o+iective "i fiind $u+ordonate aceluia"i manager. Nece$itatea crerii compartimentelor deriv din unitatea proce$elor fundamentale2 "i deci din nevoia integrrii activitilor "i oamenilor ce le reali/ea/. ;up modul de e-ecutare a autoritilor 0n cadrul grupului2 compartimentele pot fi( a% compartimente de +a/2 0n care 0n afar de conductorul compartimentului nimeni nu po$ed delegare de autoritate privind comanda "i coordonarea $u+ordonailorL +% compartimente de an$am+lu2 care re/ult din gruparea $u+ o autoritate unic a mai multor compartimente de +a/"i 0n care autoritatea ierar<ic $e e-ecut prin delegri $ucce$ive de la conductorul principal la cel al compartimentului de +a/. O Nivelul ierar<ic2 repre/int an$am+lul compartimentelor care $e afl la aceea"i di$tan ierar<ic fa de v1rful piramidei manageriale. ?l $e caracteri/ea/ prin aceea"i competen deci/ional $au autoritate formal. Nivelul ierar<ic $e corelea/ inver$ proporional cu ponderea ierar<ic. Cu c1t ponderea ierar<ic are o valoare mai mic2 cu at1t vor fi mai multe niveluri ierar<ice 0n organi/aia re$pectiv. Cu c1t numrul de niveluri ierar<ice e$te mai mare2 cu at1t piramida managerial e$te mai 0nalt"i inver$2 cu c1t numrul de niveluri ierar<ice e$te mai mic cu at1t piramida devine mai aplati/at. O piramid managerial cu mai multe niveluri ierar<ice conine mai mult ordine $tructural"i funcionea/ mai coerent2 deoarece $e apropie mai mult de funcionarea determini$t a unei ma"ini. Acea$ta e$te "i e-plicaia pentru care marile organi/aii "i9au de/voltat piramide manageriale pe vertical2 cu foarte multe niveluri ierar<ice. ?ficiena unei a$tfel de $tructuri organi/atorice e$te 0n$ di$cuta+il. ntr9un conte-t funcional $taionar2 caracteri/at prin activiti de rutin "i un control e-ce$iv2 piramida 0nalt $9a dovedit a fi $oluia cea mai +un. ntr9un conte-t funcional dinamic2 care nece$it fle-i+ilitate2 capacitate de adaptare2 $oluii creative "i reacii foarte rapide la $olicitrile mediului e-tern competiional2 piramida vertical devine ineficient"i de aceea a fo$t 0nlocuit tot mai mult cu piramida aplati/at. ;e e-emplu2 firma G*ordH mo"tene"te o

5!

$tructur organi/atoric vertical cu 7 niveluri ierar<ice2 0n timp ce mai t1nra firm GToSotaH are numai , niveluri ierar<ice. O Cone-iunile funcionale. Pentru integrarea tuturor activitilor e$te nece$ar ca 0ntre diferitele compartimente $ e-i$te legturi funcionale. Ace$tea pot fi verticale2 ori/ontale $au o+lice. Cone-iunile verticale "i o+lice $e caracteri/ea/ prin tran$miterea informaiilor de $u$ 0n Ko$L cu alte cuvinte2 ace$te legturi permit tran$ferul de autoritate "i de control. Cone-iunile ori/ontale $e folo$e$c pentru informarea reciproc"i permit cooperarea 0ntre compartimente "i oameni. 5.&.&.&. Centrali/are "i de$centrali/are Pentru a 0nelege mai +ine integrarea $tructurii organi/atorice cu cea funcional2 tre+uie a+ordate o $erie de concepte operaionale care au $emnificaii duale. Cu toate c unii autori le con$ider a$ociate numai $tructurii organi/atorice conceptele $e afl de fapt 0n c1mpul $emantic al funciei de organi/are2 care implic cele dou componente $tructurale $u$9menionate. Ace$te concepte $unt( autoritatea2 re$pon$a+ilitatea2 delegarea2 centrali/area)de$centrali/area "i $peciali/area. O Autoritatea $e define"te ca fiind o competen deci/ional prin care $e pot angaKa re$ur$ele organi/aiei $au ca fiind dreptul de a da ordine2 a cere cuiva $ fac $au $ nu fac ceva anume. Autoritatea a$igur managerilor po$i+ilitatea de a comanda. 7u+ordonaii prime$c deci/iile "efilor "i tre+uie $ le implemente/e. ?i accept ace$te deci/ii2 c<iar dac uneori au puncte de vedere diferite. ntr9o cultur organi/aional de tip dicatatorial2 autoritatea $e manife$t puternic "i necondiionat2 gener1nd un comportament de tip o+edient "i pa$iv. ?-ce$ul de autoritate di$truge inovarea "i creea/ $tructuri foarte rigide2 greu adapta+ile unei noi condiii. Autoritatea2 cu toate c e$te $tr1n$ legat de conceptul de putere2 nu $e identific cu acea$ta. Puterea e$te un concept mai larg "i mai difu/2 reflect1nd puterea unor indivi/i $au grupuri de a influena concepiile "i aciunile altor indivi/i $au grupuri. Autoritatea e$te dat de po/iia ierar<ic pe care o per$oan o are2 0n timp ce puterea reflect calitile de lider ale unei per$oane. Proiectarea unui management eficient pre$upune o di$tri+uie c1t mai ec<ili+rat a c1mpului de autoritate2 prin dinamica proce$elor de centrali/are "i

de$centrali/are. 55

O 'e$pon$a+ilitatea repre/int o+ligaia a$ociat unui po$t de a $e reali/a o+iectivele prev/ute2 la nivelul calitativ al cerinelor. Acceptarea unui po$t 0n$eamn2 0n mod implicit2 a$umarea re$pon$a+ilitii de a reali/a o+iectivele prev/ute "i de a r$punde 0n ca/ul nereali/rii lor. *iecare decident 0n proce$ul managerial $au de e-ecuie 0"i a$um re$pon$a+ilitatea deci/iilor luate "i raportea/ nivelului ierar<ic imediat $uperior de$pre re/ultatele o+inute. O ;elegarea e$te o aciune de tran$fer pe o perioad limitat de timp2 a unei competene deci/ionale a$upra altei per$oane2 aflate la un nivel ierar<ic inferior. 7uperiorii deleag2 tran$fer autoritatea $u+ordonailor 0n $copul de a facilita reali/area activitii. ;elegarea $e face 0ndeo$e+i atunci c1nd per$oana care tran$fer competenele deci/ionale urmea/ $ lip$ea$c un timp din organi/aie2 pentru a nu +loca proce$ul deci/ional $au atunci c1nd $uperiorul urmre"te o deconcentrare a activitilor2 $imultan cu cre"terea motivaiei "i contri+uiei $u+alternilor la re/olvarea pro+lemelor. Indiferent de $copul "i modalitatea prin care $e face delegarea2 managerul nu poate tran$fera integral "i re$pon$a+ilitatea pe care po$tul o implic2 el rm1n1nd re$pon$a+il 0n faa $uperiorilor pentru re/ultatele o+inute. n e$en2 delegarea repre/int o modalitate de a fle-i+ili/a o anumit $tructur organi/atoric2 0ng<eat prin actul de con$tituire al ei $au o$ificat prin regulamentul de organi/are "i funcionare al in$tituiei re$pective. O Centrali/are)de$centrali/are. 'aportul dintre gradul de centrali/are "i cel de de$centrali/are depinde de $pecificul activitilor din organi/aie2 de concepia managerial e-i$tent2 precum "i de determini$mul funcional imprimat de forele e-terne organi/aiei. n general2 0n in$tituiile pu+lice2 determini$mul funcional e$te dominant2 "i de aceea centrali/area e$te componenta dominant a proce$ului9managerial. n firme2 dinamica raportului dintre centrali/are "i de$centrali/are $e g1nde"te 0n mod diferit2 0n funcie de mrimea firmei2 $tructura ei regional2 internaional $au glo+al"i de $pecificul activitii. O 7peciali/area $e refer la gradul de omogenitate a atri+uiilor cuprin$e 0n definirea po$tului. ?a e$te nece$ar pentru a cre"te eficiena muncii2 0n ca/ul activitilor de rutin $au pentru a cre"te "an$ele de reu"it 0n ca/ul unor pro+leme foarte dificile prin comple-itatea "i noutatea lor. n general $e face di$tincie 0ntre $peciali/area re/ultat din $tructura organi/atoric"i $peciali/area +a/at pe cuno"tine2 de"i prima $emnificaie o implic pe cea de9a doua. 5,

O *ormali/area. 6. Re++er $u+linia2 0n $tudiile $ale de$pre +irocraie2 importana formali/rii lurii deci/iilor "i documentrii lor. ;e atunci "i p1n 0n /ilele noa$tre formali$mul +irocratic $9a de/voltat continuu devenind un adevrat devorator de timp "i de <1rtie. *ormali/area impune e-i$tena unui $i$tem al documentelor $cri$e2 care $ conin toate deci/iile importante pentru un anumit compartiment $au pentru 0ntreaga firm. ?a cere ca fiecare organi/aie $9"i ela+ore/e un regulament de funcionare2 care $ fie cuno$cut "i re$pectat de ctre toi angaKaii. *ormali/area $e refer"i la e-i$tena unui anumit cod de etic pentru toi angaKaii. 5.&.&.!. 6odele de $tructuri organi/atorice n literatura de $pecialitate $e reg$e$c diferite cla$ificri de $tructuri organi/atorice2 difereniate prin modul 0n care $e grupea/ funciile "i po$turile din organigram. Cele mai importante cla$e $au modele de $tructuri organi/atorice $unt( $tructuri funcionaleL $tructuri divi/ionareL $tructuri materialeL $tructuri pe ec<ipe "i $tructuri neuronale. O 7tructura funcional $e caracteri/ea/ prin agregarea po$turilor pe departamente omogene care reali/ea/ una din funciile organi/aiei. ;e e-emplu2 0ntreaga organi/aie $e $tructurea/ pe departamentele( cercetarede/voltareL producieL re$ur$e umaneL financiar conta+il "i departamentul mar@eting. AvantaKul principal al ace$tei organi/ri con$t 0n potenialul ei de eficien prin $peciali/area angaKailor pe domenii de activitate +ine definite "i motivarea lor prin po$i+ilitatea promovrii ierar<ice p1n 0n v1rful piramidei. ;irector general 'e$ur$e umane Producie 41n/ri 6odel de $tructur funcional 53

O 7tructura divi/ionar $e caracteri/ea/ prin agregarea po$turilor pe tipuri de produ$e. Pentru fiecare tipologie de produ$e $e con$tituie o divi/iune2 care2 la r1ndul ei2 $e poate $tructura pe modelul cla$ic al $tructurii funcionale. Acea$t $tructur divi/ionar a fo$t creat 0n $pecial pentru firmele foarte mari2 cu locaii de producie 0n diferite /one geografice. ;irector general ;ivi/ie ;ivi/ie produ$ A produ$ D 'e$ur$e Producie 41n/ri 'e$ur$e Producie 41n/ri umane umane 6odel de $tructur divi/ionar AvantaKul principal al ace$tei $tructuri con$t 0n faptul c angaKaii dintr9o divi/ie $e pot concentra pe reali/area unui $ingur tip de produ$e "i $ati$facerea c1t mai +un a cerinelor con$umatorilor. O 7tructura matriceal $9a de/voltat ca o $tructur <i+rid a modelelor $u$9amintite. Acea$ta pre/int o agregare a po$turilor pe vertical2 0n concordan cu funciile firmei2 "i o agregare pe ori/ontal a po$turilor2 0n concordan cu tipologia produ$elor. ntr9o a$tfel de $tructur2 un angaKat $e raportea/ la cerinele a doi "efi( un "ef pe ori/ontal"i unul pe vertical. ?$te o $tructur comple- a crei eficien depinde de profe$ionali$mul managerilor "i de o cultur organi/aional ce promovea/ calitatea. 57

;irector general 'e$ur$e umane Producie 41n/ri ;ivi/ie produ$ A ;ivi/ie produ$ D 6odelul de $tructur matriceal O 7tructura pe ec<ipe e$te o creaie managerial mai nou2 care $e poate implementa 0n firmele cu un grad ridicat de de$centrali/are. ?c<ipele $e con$tituie a$tfel 0nc1t $ poat reali/a integral un anumit produ$. ;e la divi/iunea e-ce$iv a muncii "i de/voltrii micro$peciali/rii pe operaii "i mi"cri2 prin acea$t organi/are $e trece la o integrare a $arcinilor. ntr9o ec<ip2 fiecare angaKat tre+uia $ fie capa+il de a reali/a mai multe tipuri de operaii2 a$tfel ca2 pe an$am+lu2 coec<ipierii $9"i poat integra munca 0n reali/area unui produ$ finit. Acea$t $tructur a condu$ la o de$centrali/are avan$at a produciei "i a managementului2 cre$c1nd prin acea$ta fle-i+ilitatea adaptrii "i reducerea $emnificativ a timpului de r$pun$ la $c<im+are. 7tructura acea$ta a fo$t creat 0n Eaponia2 prin 0nfiinarea celulelor fle-i+ile de producie2 celule care $unt dotate cu te<nologii ro+oti/ate. O variant folo$it tot mai mult 0n managementul de$centrali/at o con$tituie $tructurarea organi/aiei pe centre de profit. Un centru de profit poate fi definit ca fiind o entitate managerial relativ autonom2 care permite m$urarea performanei economice2 $u+ forma profitului o+inut. 6anagerul unui centru de profit are putere deci/ional at1t a$upra alocrii de re$ur$e2 c1t 5.

"i a$upra organi/rii proce$ului de producie. La nivelul organi/aiei tre+uie $ $e definea$c 0n$ un $i$tem de referin comun de evaluare a performanelor financiare ale tuturor centrelor de profit2 indiferent de coninutul proce$elor de producie. Pentru a o+ine o eficien c1t mai +un2 centrul de profit poate ma-imi/a re/ultatele core$pun/toare unui volum de re$ur$e dat2 $au poate minimi/a re$ur$ele folo$ite pentru a produce o anumit cantitate de produ$e $au $ervicii. Un centru de profit $e poate forma atunci c1nd $e poate $ta+ili o corelaie clar"i m$ura+il 0ntre intrri "i ie"iri2 precum "i 0ntre venituri "i c<eltuieli. ntr9un management realmente de$centrali/at2 centrul de profit tre+uie $ fie $uficient de autonom pentru a9"i putea negocia procurarea re$ur$elor interne "i e-terne. ?c<ipa ?c<ipa & ?c<ipa ! ;irector general 6odel de $tructur pe ec<ipe O alt variant o con$tituie managementul pe proiect. ?$te poate cea mai dinamic form de $tructurare pe ec<ipe2 deoarece e-i$tena unei ec<ipe depinde de durata de via a proiectului. n $en$ generic2 un proiect e$te un $et de activiti interconectate2 care $tructurea/ metodic "i progre$iv o realitate viitoare. 'e/ultatul final 0l con$tituie un produ$ $au un $erviciu unic. Proiectul con$tituie un r$pun$ dat unei cereri e-i$tente pentru a $ati$face o nece$itate uman $ocial2 economic $au politic. ?l implic e-i$tena $au formularea unui o+iectiv fi/ic $au conceptual "i o $erie de aciuni care $e 0ntreprind cu re$ur$e umane2 materiale "i financiare date. Proiectele a$am+lea/ activiti temporare2 care 0n $ucce$iunea lor determin durata de via a proiectului. 6anagementul proiectelor implic coordonarea unei mulimi de activiti2 oameni2 re$ur$e materiale "i financiare 58

pentru a reali/a un anumit o+iectiv. 7ucce$ul final depinde de trei elemente( managerul de proiect2 ec<ipa de proiect "i $i$temul managementului de proiect. O 7tructura neuronal e$te o creaie mai nou2 generat de proce$ul de reinginerie "i de reevaluare a lanului de valori. O $erie de activiti care nu contri+uie 0n mod e$enial la de/voltarea competenelor fundamentale ale unei firme $unt $coa$e 0n afara ei "i integrate 0n una $au mai multe firme noi. *irma originar $e va concentra acum pe ela+orarea $trategiilor "i integrarea produ$elor finale2 pentru care are competene competitive. *irma printe "i noile firme cooperea/ pentru reali/area produ$elor finale2 gener1nd un nou tip de $tructur organi/atoric. ;e e-emplu2 marile firme de automo+ile au renunat la ideea de a mai reali/a $ingure toate pie$ele componente ale unui automo+il. La fel2 marile firme de calculatoare cooperea/ cu alte firme pentru reali/area unor componente. Cooperarea ace$tor firme dep"e"te modelul cla$ic $ecvenial furni/or9con$umator2 prin $uprapunerea 0n timp a mai multor activiti "i printr9un anume grad de cooperare 0n reali/area produ$elor $au $erviciilor. Agenie *urni/ri re$ur$e umane materiale Antreprenor *irme *irme de productoare di$tri+uie 6odel de $tructur neuronal Cooperarea 0n reeaua neuronal $e poate face "i 0ntr9o $erie de firme $peciali/ate2 care particip la reali/area unor produ$e comple-e. Acea$t cooperare dep"e"te prin dinamica "i anvergura ei funcia comercial a firmelor2 0n $i$temul cla$ic. ;e e-emplu2 0n $i$temul de producie $incroni/at $au EIT #Eu$t9In9Time%2 firma productoare cooperea/ cu furni/orii 0n $en$ul acordrii acce$ului la o $erie de informaii care $ le permit ace$tora ,:

programarea la timp a livrrilor. n funcie de conte-t2 furni/orii $unt invitai $ participe la unele fa/e de concepie $au producie te<nologic pentru a $e 0nelege mai +ine "i a $e putea optimi/a cooperarea lor cu productorii. Pentru a putea aplica ace$t nou $i$tem de lucru2 firma Pero- a redu$ numrul furni/orilor de la ,::: la !:: "i a 0nc<eiat contracte cu ace"tia2 prin care $e ddeau 0n avan$ o $erie de informaii privind nece$arul de ac<i/iii "i programarea livrrii lor. *urni/orii devin practic parteneri de afaceri2 iar cooperarea dintre firmele productoare "i firmele furni/oare $e 0n$crie 0ntr9o nou $trategie2 pentru care $tructura de tip neuronal e$te cea mai adecvat. 5.&.!. ;inamica organi/aional 'aiunea de a fi a unei organi/aii e$te aceea de a crea valoare pentru $ocietate2 $u+ forma unor produ$e $au $ervicii pentru con$umatori ori comunitate. Ace$te produ$eJ$ervicii $unt re/ultatul unor proce$e care con$um 0n ace$t $cop o $erie de re$ur$e materiale2 energetice2 financiare2 informaionale "i umane. Pentru ca ace$te proce$e $ $e poat reali/a e$te nevoie de un proce$ complementar de management prin care $ $e cree/e ordine funcional"i $tructural2 re$pectiv $ $e reduc entropia iniial a organi/aiei. 7tructura organi/atoric e$te deci un re/ultat al efortului de organi/are2 care tre+uie $ r$pund unor cerine interne "i e-terne ale organi/aiei. Cerinele interne $unt evidente2 dar cele e-terne $unt mai greu de o+$ervat. 7pre e-emplu2 cerinele legi$lative acionea/ direct2 0n funcie de $pecificul domeniului de activitate. ?le au o putere de influen mai mare 0n ca/ul in$tituiilor pu+lice2 deoarece $tructura organi/atoric a ace$tora $e $ta+ile"te prin lege2 <otr1re de guvern $au ordin al mini$trului. n cadrul firmelor e-i$t mai puine reglementri 0n ace$t $en$2 dar mediul e-tern influenea/ $tructura organi/atoric a ace$tora 0n mod indirect2 prin performanele lor manageriale "i economice. 7tructura organi/atoric e$te o creaie uman care $9a de/voltat odat cu de/voltarea firmelor "i in$tituiilor pu+lice. ?a nu con$tituie o $oluie unic pentru managementul unei firme $au al unei in$tituii pu+lice2 deoarece2 teoretic2 $e pot crea o infinitate de $tructuri organi/atorice2 dar din punct de vedere practic numai o parte dintre ace$tea $ati$fac cerinele de eficien ale organi/aiei. 5.&.!. . 7c<im+area "i adaptarea Practic2 $tructura organi/atoric a unei firme #in$tituii% e$te re/ultatul unui proce$ de de/voltare continu2 care reflect 0n e$en de/voltarea "i ,

maturi/area ace$teia. Niciuna dintre marile firme de acum nu a avut actuala $tructur organi/atoric de la 0nceputul activitii ei. Cu alte cuvinte2 $tructura organi/atoric e$te o $oluie conte-tual2 proiectat $ r$pund cel mai +ine cerinelor mediului intern "i celui e-tern2 la un anumit moment dat. 7tructura organi/atoric e$te un mecani$m dinamic2 capa+il de $c<im+are "i adaptare2 0n funcie de cerine2 dar tre+uie fcut o preci/are foarte important( $c<im+area $tructurii organi/atorice cu $copul adaptrii ei la o $erie de noi cerine nu $e face de la $ine. 6ai mult c<iar2 $c<im+area nu $e face datorit cerinelor2 ci a modului 0n care $unt percepute "i 0nele$e ace$te cerine de ctre conducerea organi/aiei. 7c<im+area $e caracteri/ea/ prin trei dimen$iuni principale( anvergura2 inten$itatea "i timpul nece$ar implementrii. O Anvergura2 repre/int un intere$ maKor2 mai e-act dac impactul ei e$te local $au la nivelul 0ntregii organi/aii. Printr9o inovaie te<nologic $e produce o $c<im+are2 dar ea e$te local"i afectea/ numai compartimentul care lucrea/ direct cu ec<ipamentul re$pectiv. ;ar2 printr9o reproiectare a unei 0ntregi linii te<nologice $e produce o $c<im+are cu un impact mult mai larg2 care $e poate e-tinde la 0ntreaga organi/aie2 $c<im+are la care tre+uie $ participe toi angaKaii2 indiferent de po/iia lor 0n organigram. O Inten$itatea2 ca a doua dimen$iune a $c<im+rii2 $e refer 0n fapt la valoarea icrementului $c<im+rii. ;e e-emplu2 o $c<im+are produ$ 0n $i$temul de 0m+untire continu a calitii are 0n general un icrement mic2 dar prin reiterarea lui de mai multe ori $e poate o+ine un re/ultat $emnificativ. Pe de alt parte2 reproiectarea complet a unei linii te<nologice con$tituie o$c<im+are cu icrement mare2 de tip $alt. n ca/ul $c<im+rii continue cu pa"i mici $e o+in efecte relativ mici2 dar re/i$tenele care $e opun $c<im+rii $unt mai mici "i u"or de dep"it. Totodat2 ri$curile a$ociate $unt mici "i u"or de controlat. n ca/ul unei $c<im+ri de tip $alt2 cu un pa$ mare fa de $ituaia iniial2 re/i$tenele $unt mari "i la fel $unt "i ri$curile a$ociate promovrii unor $c<im+ri de tip $alt. O Timpul e$te a treia dimen$iune a implementrii unei $c<im+ri. ?vident2 pentru $c<im+ri icrementale mici "i cu aria local de manife$tare2 timpul nece$ar de implementare e$te relativ mic. ?l cre"te odat cu mrimea anvergurii $c<im+rii "i cu cre"terea inten$itii ei. Timpul de implementare depinde foarte mult "i de natura "i mrimea re/i$tenelor care $e manife$t la producerea unei $c<im+ri. ;ac o $c<im+are comple- $e de$compune 0n $c<im+ri mai $imple2 iar ace$tea $e implementea/ $ecvenial una c1te una2 timpul core$pun/tor implementrii directe a $c<im+rii comple-e nu e$te acela"i cu $uma timpilor nece$ari implementrii $ecveniale a $c<im+rilor re/ultate prin de$compunerea $c<im+rii comple-e. Proce$ele de ,&

implementare a $c<im+rilor nu $unt identice "i nu pot fi ec<ivalente prin pri$ma re/ultatelor finale. Acea$ta nu 0n$eamn c2 uneori2 $c<im+rile comple-e nu pot fi de$compu$e 0n $c<im+ri mai $imple "i implementate $ecvenial2 dar tre+uie $ avem 0n vedere c2 0n e$ena lor2 cele dou proce$e de $c<im+are $unt diferite prin con$ecinele po$i+ile ale implementrii lor. Pentru a putea proiecta "i implementa cu $ucce$ o $c<im+are va tre+ui $ ne g1ndim la componenta managerial a proce$ului2 pe care tot mai muli autori o integrea/ 0n managementul $c<im+rii. Acum2 orice am face nu mai e$te de$tul. Ne9am o+i"nuit $ facem acele $c<im+ri pe care le putem implementa gradual2 cu aKutorul unei planificri atente2 cu reali/area unui con$en$ larg "i cu un atent control al e-ecuiei. Acum noi tre+uie nu numai $ implementm $c<im+area2 dar $"i o crem c1t mai repede. 5.&.!.&. 'e/i$tena la $c<im+are ?$te cuno$cut faptul c2 pe c1t de natural"i nece$ar e$te $c<im+area2 tot pe at1t de natural e$te re/i$tena la $c<im+are2 care $e manife$t $u+ forma ineriei. ;ac managementul $c<im+rii repre/int forele active dintr9un proce$2 atunci managementul ineriei repre/int forele reactive din proce$ul re$pecitv. nelegerea $c<im+rii "i $ucce$ul managementului $c<im+rii nu pot $ $e produc dec1t dac e-i$t o 0nelegere a ineriei "i a eficienei managementului inerial 0ntr9un conte-t dat. La rom1ni2 forele de inerie au fo$t dintotdeauna foarte puternice "i de multe ori mai eficiente dec1t forele de $c<im+are. A"a cum remarca Q. Patapievici Gvoina poporului rom1n e$te voina inerieiH. ?$te $uficient $ anali/m perioada de tran/iie de dup 8.82 0n care ne /+atem fr vi/iunea clar a unei $c<im+ri reale2 pentru a con$tata c1t de puternice au fo$t forele ineriale "i c1t de eficient a fo$t managementul inerial2 0n $pecial prin funcia lui de control. ntr9o per$pectiv i$toric mai larg2 ?mil Cioran conclu/iona 0n anul &:: ( G4a tre+ui $ vedem care e$te $pecificul naional al 'om1niei2 care a inut9o o mie de ani 0n nemi"care2 pentru a9l putea lic<ida 0mpreun cu m1ndria ridicol care ne ata"ea/ de elH. ;in nefericire G$peciali"tiiH 0n domeniul managementului $9au g1ndit mai puin la acea$t pro+lem2 fapt pentru care2 de"i e-i$t teorii de$pre $c<im+are2 0nc nu $e 0nelege +ine cum funcionea/ managementul inerial. Ineria2 0n fi/ic2 $e define"te ca fiind proprietatea corpurilor de a9"i p$tra $tarea de repau$ $au de mi"care rectilinie "i uniform 0n care $e afl2 at1ta timp c1t nu $unt $upu$e aciunii unei fore e-terioare. A"adar ineria e$te o proprietate a corpurilor2 deci $e manife$t ca un re/ultat al forelor lor interne. ,!

Atunci 0n$ c1nd intervin fore e-terne2 care reu"e$c $ imprime corpului o acceleraie2 el e$te $co$ din $tarea de repau$ $au cea de mi"care uniform. La acea$t $c<im+are $e opune fora de inerie2 care e$te proporional cu ma$a corpului. Principiul ineriei $e poate aplica "i organi/aiilor. At1ta vreme c1t forele din mediul e-tern nu $e modific $au nu apar fore noi care $ acione/e direct a$upra unei organi/aii2 ea 0"i de$f"oar activitatea 0n mod normal2 nepertur+at. 6anagementul operaional acionea/ 0n acea$t $tare ca un management inerial. Performana managementului operaional devine performan "i pentru managementul inerial. ;eoarece organi/aia $e afl 0ntr9un mediu e-tern $taionar2 managementul inerial a$igur condiiile nece$are "i $uficiente ca $9"i p$tre/e nealterate $tructura organi/atoric"i funcional2 iar $ucce$ul $ $e reproduc la ne$f1r"it. ;e altfel $e "i $pune c2 0ntr9o a$tfel de $tare lucrurile merg 0n virtutea ineriei. 7ucce$ul organi/aiei din trecut alimentea/ $ucce$ul ei din pre/entul continuu. Atunci 0n$ c1nd 0n mediul e-tern apar noi fore care acionea/ a$upra organi/aiei $au raportul forelor e-i$tente $e modific 0n defavoarea organi/aiei2 reacia ei la $c<im+area e-tern produ$ e$te de a9"i continua funcionalitatea inerial. C<iar "i atunci c1nd managementul $trategic al organi/aiei 0"i propune implementarea unor $trategii pentru adaptarea la noile condiii de mediu e-tern2 ineria organi/atoric"i funcional acionea/ printr9o $erie de fore re/i$tive2 care $e opun proce$ului de $c<im+are. Av1nd 0n vedere intangi+ilitatea lor2 e$te foarte greu de identificat ace$te fore "i2 mai ale$2 de evaluat magnitudinea lor pentru a le putea contracara. Un e-emplu cla$ic de management inerial2 0n condiiile unui mediu e-tern competiional foarte dinamic 0l con$tituie cel al firmei 7c<Ainn DicScle CompanS din 7.U.A. Acea$t companie de fa+ricat +iciclete a fo$t 0nfiinat 0n anul .8, de ctre inginerul german Igna/ 7c<Ainn "i a reu"it2 prin calitatea deo$e+it a produ$elor2 $ $e de/volte p1n la a domina categoric piaa +icicletelor din 7.U.A.2 a$tfel c2 0n anul 83:2 una din patru +iciclete v1ndute pe piaa american era o +iciclet 7c<Ainn. Timp de c1teva decenii2 fiind cea mai +un de pe pia2 compania nu a c<eltuit +ani pe cercetare "i de/voltare "i nu a con$iderat nece$ar e-plorarea unor noi modele de +iciclete2 nefiind intere$at 0n anali/a dinamicii cerinelor de pe pia2 nelu1nd niciodat 0n $erio$ competiia. *iind pentru o lung perioad de timp cei mai +uni2 au ignorat pur "i $implu dinamica vieii2 noile cerine ale $ocietii "i nu au depu$ niciun efort pentru a $e adapta mediului e-tern concurenial. Conducerea firmei o+i"nuia $ afirme cu emfa/( Gnoi nu avem concuren. Noi $untem 7c<AinnH2 "i acea$ta 0n condiiile 0n care te<nologia a evoluat imen$2 iar apariia unor noi materiale cu priprieti $uperioare celor folo$ite de 7c<Ainn au permi$ altor

,5

companii cu management inteligent "i creator $ produc pentru piaa american +iciclete de o nou concepie2 cu caracteri$tici geometrice "i funcionale mult mai atrgtoare. 'e/ultatul a fo$t c2 pe la $f1r"itul anilor 8.:2 compania 7c<Ainn a 0nceput $ $e clatine. 41n/rile au $c/ut dramatic2 de la un milion 0n anul 8.7 la apro-imativ Kumtate 0n 88 . Procentul deinut pe piaa american a $c/ut2 de la :I 0n anul 8.! la mai puin de 5I 0n 88&. n perioada 8.89 88& compania a pierdut aproape ,: milioane de dolari. n acea$t $ituaie2 7c<Ainn DicScle CompanS a dat faliment 0n 88&. Ace$t e-emplu din e-periena american demon$trea/ con$ecinele falimentare ale practicrii unui management inerial2 0n condiiile unui mediu e-tern competiional foarte puternic. Atunci 0n$ c1nd mediul e-tern $e caracteri/ea/ prin p$eudo9competiia "i printr9un diriKi$m politic accentuat2 falimentul $9ar putea $ nu $e produc local ci glo+al2 la $cara 0ntregii economii. 7ta+ilitatea. ?c<ili+rul $ta+il repre/int unul dintre actorii cei mai puternici ai e-i$tenei umane. Am putea $pune c<iar c ec<ili+rul $ta+il repre/int regula2 iar cel in$ta+il e-cepia. Odat con$tituit $tructura organi/atoric"i funcional a unei firme $au in$tituii pu+lice "i odat dep"it tran/iia de 0nceput2 managementul organi/aional devine un management iniial2 care are ca o+iectiv principal a$igurarea $ta+ilitii funcionale2 prin ani<ilarea tuturor pertur+aiilor. ;e"i comple-itatea unei organi/aii nu $e poate reduce la un model mecanic2 relaia dintre inerie "i $ta+ilitate funcionea/ la fel2 av1nd la +a/ un model de g1ndire $tatic ce repre/int o $tructur cognitiv cu aKutorul creia putem apro-ima realitatea 0n care trim "i care e$te infinit 0n $paiul cunoa"terii. Cu c1t modelul de g1ndire cu care operm e$te mai puternic2 cu at1t putem $ 0nelegem mai +ine realitatea din Kurul no$tru "i deci $ lum deci/ii adecvate. ;ar cum managementul e$te 0n e$ena lui un proce$ deci/ional2 performana lui depinde 0n mod direct de capacitatea de apro-imare a modelului de g1ndire folo$it. 6odelele $tatice $unt cele mai $imple modele de g1ndire pe care2 uneori2 le reg$im $u+ forma unor componente 0n $tructura unor modele mai comple-e. ?le reflect elementele invariante "i atemporale din Kurul no$tru. Privit prin pri$ma ace$tor modele lumea e $tatic a"a 0nc1t2 modificrile care $e produc 0n Kurul no$tru $unt at1t de $la+e "i lente2 0nc1t ne o+i"nuim cu ele "i le con$iderm normale. 6odelul $tatic de g1ndire e$te atrgtor deoarece ne confer $entimentul de $ta+ilitate "i de dinuire 0n timp a lucruilor pe care le facem $au 0n miKlocul crora trim. Ne confer $iguran pentru /iua de m1ine "i pentru ,,

acele proce$e pe care le dorim $u+ control. Orice neconcordan cu a"teptrile ace$tui model ne provoac $tre$. 6odele $tatice reflect o g1ndire atemporal pentru un conte-t dat2 ne$c<im+tor "i etern. ;atorit ace$tui fapt2 modelele $tatice $unt adecvate pentru $tri ideali/ate2 $implificate la ma-imum "i de cele mai multe ori deprtate de viaa real. ?le implic uniformitate2 pa$ivitate "i gradient nul pentru forele generali/ate ale $c<im+rii. 6odele $tatice de g1ndire $e manife$t prin crearea unui comportament pa$iv2 caracteri/at prin formarea unor automati$me funcionale "i $tri ineriale puternice la orice 0ncercare de $c<im+are. 7eformea/ o mentalitate care devine invariant la $c<im+are2 mai ale$ la $c<im+rile profunde. ntr9o anali/ p$i<ologic a poporului rom1n2 devenit cla$ic2 ;rg<ice$cu arat( GMo a doua tr$tur mai puin pronunat"i mai caracteri$tic a i$toriei noa$tre2 "i care $e r$fr1nge foarte $imitor 0n natura $ufletului no$tru etnic e$te pa$ivitatea2 re/i$tena defen$iv2 re$emnat2 pa$iv2 $upu$2 0nfr1nt2 lip$a de energie ofen$ivH. O caracteri$tic fundamental a modelelor $tatice de g1ndire o con$tituie lip$a timpului2 ca varia+il primar. Ace$t lucru e$te $urpin$ de anali/a aceluia"i ;rg<ice$cu( GCeea ce $e de$prinde ca idee general din toate ace$tea e$te c activitatea $teanului rom1n2 "i de altfel a rom1nilor 0ndeo+"te2 prea e$te fcut"i dominat de con$ideraiunea momentului. Noi trim prea numai pentru clipa de acum "i prea negliKm $i$tematic2 nu inem $ocoteal de viitorH. ;ar orice $c<im+are $e face 0n timp. Pentru management ace$t lucru e$te foarte important deoarece2 pentru a reali/a o $c<im+are tre+uie ca timpul $ devin o varia+il fundamental a modelului no$tru de g1ndire. ;ac modelul $tatic de g1ndire nu conine varia+ila timp2 atunci cu aKutorul lui nu vom putea 0nelege niciodat $c<im+area2 indiferent de natura ei. 6ai mult c<iar2 g1ndind $tatic vom dori $ta+ilitatea "i atunci ne vom opune la orice $c<im+are. B1ndirea $tatic devine a$tfel o for re/i$tiv important 0n proce$ul de implementare a unei $c<im+ri. O Con$ervatori$mul. ;ac 0n modelele $tatice de g1ndire timpul nu apare ca varia+il fundamental2 0n modelele con$ervatoare de g1ndire timpul apare2 doar cu $en$ de timp trecut2 ceea ce 0n$eamn c pre/entul "i viitorul au ca $i$tem referenial de timp trecutul. Con$ervatorii nu $e opun integral $c<im+rilor2 ci numai acelor $c<im+ri care pun 0n pericol o $erie de reali/ri tangi+ile "i intangi+ile din trecut. Pentru ei trecutul 0n$eamn e-perien2 $ucce$ "i de cele mai multe ori privilegii2 ceea ce 0n$eamn c 0n acea$t categorie intr mai de$ aceia care au putere2 avere2 $tatu$ "i vor pur "i $implu $ p$tre/e lucrurile a"a cum $unt.

,3

Tocmai datorit faptului c au ce apra2 con$ervatorii con$tituie o for foarte important 0n managementul inerial2 mai ale$ c argumentele pe care ei le pun 0n Koc $unt de natur $ demon$tre/e importana $ucce$elor din trecut. Con$ervatori$mul $e +a/ea/ pe o motivaie $olid( $ucce$ele o+inute 0n trecut2 care $e pot reproduce numai 0n condiiile p$trrii acelora"i metode "i $tructuri manageriale. ;e a$emenea2 privilegiile o+inute tre+uie p$trare2 c<iar dac intervin anumite $c<im+ri 0n viaa organi/aiei. ?$te de neconte$tat faptul c orice $c<im+are tre+uie $ con$erve anumite valori "i reali/ri din trecut2 pentru a a$igura continuitate "i funcionalitate c1t mai +un 0n noile ipo$ta/e produ$e de $c<im+are2 dar ace$t a$pect al con$ervrii valorice nu tre+uie $ devin dominant2 acion1nd ca o for re/i$tiv e-trem de puternic la orice $c<im+are. Anali/1nd fenomenul inerial la nivel de $ocietate2 6ac<iavelli remarca( G=i $ nu uitm c nu e-i$t nimic mai greu de 0ntreprin$2 mai 0ndoielnic ca reu"it2 "i nici mai primeKdio$ de 0nfptuit dec1t a te face promotorul unei or1nduri noi. ;eoarece acela care 0ncearc o aciune de ace$t fel 0i va avea drept du"mani pe toi aceia care erau favori/ai de vec<ile or1nduiri "i 0i va lua drept aprtori2 prea puin energici2 doar pe aceia care ar urma $ ai+ foloa$e din or1nduirile cele noiH. O Certitudinea. ?venimentele $e produc at1t 0n natur c1t "i 0n $ocietate 0n mod aleatoriu2 cu anumite pro+a+iliti. Atunci c1nd pro+a+ilitatea de reali/are a unui anumit eveniment e$te egal cu unitatea2 $e $pune c evenimentul re$pectiv e$te cert. 7ingurul lucru cert 0n viaa noa$tr e$te moartea2 0n $en$ul c $e va produce2 dar momentul producerii ei rm1ne incert. ;e"i certitudinea con$tituie un ca/ limit al naturii incerte a evenimentelor2 oamenii au nevoie de ea "i creea/ tot felul de mecani$me $ociale pentru a o impune 0n viaa de fiecare /i. Pentru acea$ta2 ei au inventat legi$laia "i tot felul de regulamente2 $tandarde "i programe prin care tran$form natura aleatoare a unor proce$e 0n funcionare determini$t. ?$te important de $u+liniat faptul c intreaga de/voltare a "tiinei "i te<nologiei a avut la +a/ o g1ndire determini$t2 ceea ce 0n$eamn c2 0n acelea"i condiii de mediu "i pentru aceia"i parametri valorici2 fenomenele $e produc 0ntotdeauna la fel. 6odelele determini$te de g1ndire $e con$truie$c 0n "coal prin aproape 0ntregul curriculum admini$trat elevilor "i $tudenilor. 'igoarea matematicii "i a gramaticii2 legile fi/icii "i c<imiei2 e-i$tena p1n nu de mult a manualelor unice2 toate au contri+uit "i continu $ contri+uie la formarea "i con$olidarea modelelor determini$te de g1ndire "i de deci/ie. Tre+uie recuno$cut faptul c avem nevoie de g1ndire determini$t2 altfel inginerii nu ar fi putut con$trui ace$t univer$ te<nologic 0n care trim "i de care ne $ervim2 iar $i$temele $ociale "i politice nu "i9ar fi putut organi/a e-i$tena. ,7

6anagementul e$te prin natura lui determini$t2 0n $en$ul c generea/ ordine $tructural"i funcional. O organi/aie nu 0n$eamn altceva dec1t o entitate care $9a individuali/at 0n raport cu mediul e-tern printr9o anumit $tructur"i funcionalitate. ?a 0ncorporea/ a$tfel 0n e-i$tena ei un anumit determini$m +a/at pe o raionalitate economic"i un management operaional. 7tructura organi/atoric a unei firme nu e$te altceva dec1t o determinare a po/iiilor deci/ionale "i e-ecutive2 0mpreun cu relaiile funcionale dintre ace$tea "i a criteriilor de di$tri+uire a puterii. 6ai mult dec1t at1t2 0n ca/ul in$tituiilor pu+lice2 $tructura organi/atoric de +a/2 $u+ forma unei organigrame2 $e $ta+ile"te c<iar prin actul oficial de 0nfiinare al ace$teia2 "i rm1ne fi-at p1n la o eventual modificare a actului con$titutiv. Certitudinea confer evenimentelor proprietatea de predicti+ilitate "i2 ca atare2 o 0nlocuire a manife$trii funciei managementului de control. Cum $9ar putea controla altfel imprevi/i+ilul $au c<iar necuno$cutul> ;e aceea certitudinea con$tituie o component important a managementului inerial "i deci o for re/i$tent de temut 0n managementul $c<im+rii. ;ar de ce $e opun oamenii $c<im+rii> Paton "i 6c Calman r$pund( G*oarte $implu2 deoarece le e$te team de necuno$cut "i ei $e $imt mult mai conforta+il cu ceea ce le e$te familiar. ;e a$emenea2 foarte frecvent $ucce$ul "i puterea 0"i au rdcinile 0n trecut "i pre/ent "i nu 0n viitorH. ;ar viaa e$te un comple- dinamic de evenimente aleatoare care $e produc cu anumite pro+a+iliti. Acea$ta 0n$eamn c pentru fiecare eveniment e-i$t o anumit incertitudine privind producerea "i de$f"urarea lui. ;ar incertitudinea implic"i un ri$c a$ociat. ?ducaia noa$tr 0n "coal $9a centrat pe o g1ndire determini$t2 fapt pentru care $uportm foarte greu incertitudinea "i ne e$te fric de ri$curile pe care acea$ta le poate genera. n ace$te condiii managementul inerial devine $ingura variant po$i+il2 deoarece managementul $c<im+rilor produce team2 prin incapacitatea de a decide "i lucra 0n condiii de incertitudine "i ri$c. O Controla+ilitatea. *unciile managementului2 a"a cum au fo$t definite pentru prima dat de *aSol $unt( previ/iunea2 organi/area2 comanda2 coordonarea "i controlul. Pentru managementul inerial2 cea mai important e$te funcia de control2 deoarece prin ea $e a$igur meninerea $trii de inerie. Pentru managementul inerial2 regimul de funcionare e$te mai important dec1t performana2 deoarece privilegiile o+inute de ctre cei aflai la putere $e pot con$erva prin inerie "i nu prin performan competiional2 care devine c<iar ri$cant2 fapt pentru care 0ntr9un $i$tem managerial inerial deci/iile $e iau prin invocarea tradiiei "i nu a competiiei $au performanei. ,.

n ace$t conte-t2 controla+ilitatea devine una dintre cele mai importante proprieti ale proce$elor "i $i$temelor 0n cau/. Cu alte cuvinte2 managementul inerial va de/volta comportamente care $unt u"or de controlat "i care au la +a/ modele de g1ndire $imple2 cu re/ultate predicti+ile. n acea$t categorie $e integrea/ modelele de g1ndire $tatice care generea/ $ta+ilitate2 modelele de g1ndire determini$te care generea/ $iguran $au certitudine "i modele de g1ndire liniare care generea/ predicti+ilitate. 7c<im+area e$te 0n general un proce$ neliniar2 cu re/ultate mai puin predicti+ile. ;e aceea managementul inerial nu poate2 practic2 controla un proce$ de $c<im+are folo$ind modelul liniar de g1ndire. O 6ediocritatea. ;ac proprietile $u$9amintite caracteri/ea/ managementul inerial prin $tructura2 natura2 producerea "i evoluia evenimentelor "i proce$elor2 mediocritatea reflect o capacitate intelectual limitat de inelegere a realitii 0n care trim. ntr9o di$tri+uie aleatoare a diferitelor capaciti intelectuale ce formea/ managementul dintr9o organi/aie2 mediocritatea $e centrea/ pe /ona de miKloc a $pectrului re$pectiv2 elimin1nd valorile. Prin eliminarea valorilor2 mediocritatea devine o for important a managementului inerial "i totodat un +eneficiar important al ace$tuia. Puterea mediocritii deriv"i din con$ecinele aplicrii legii atraciei $imetrice( 0ntr9un $i$tem managerial2 mediocritatea atrage mediocritatea "i re$pinge valorile. 6ediocritatea e$te un proce$ regenera+il "i de aici decurge dificultatea reducerii /onei ei de influen 0n managementul rom1ne$c2 care poate fi revigorat doar prin competiie. ,8

CAPITOLUL 4 6 66A AAN NNA AAB BB? ??6 66? ??N NNT TT2 22 C CCO OON NNT TT' ''O OOL LL = ==I II 6 66? ??; ;;I IIU UUL LL ; ;;? ?? C CCO OON NNT TT' ''O OOL LL 6anagementul e$te o activitate uman care $9a n$cut 0n practica $ocial"i economic din cele mai vec<i timpuri2 c<iar dac nu a fo$t identificat de la 0nceputuri $u+ ace$t nume. ?l a e-i$tat "i $9a perfecionat continuu2 cuno"tinele acumulate fiind preluate din generaie 0n generaie prin tran$ferul direct de e-perien. ?$te intere$ant $ amintim faptul c unii $peciali"ti 0n domeniu con$ider c primele cri 0n care au fo$t a+ordate pro+leme de management au fo$t Di+lia "i Coranul2 care a+ordea/ managementul $u+ o form implicit2 de pilde "i 0nvminte. A+ordri2 de a$emenea2 intere$ante g$im "i 0ntr9o $erie de cri dedicate artei r/+oiului $au artelor

mariale. Primele $tudii teoretice "i e-perimentale din perioada modern au fo$t 0ntreprin$e de *rederic@ Rin$loA TaSlor "i pu+licate 0n anul 8 0n cele+ra $a carte TT<e principle$ of $cientific managementT #Principiile managementului "tiinific%2 care a generat o adevrat"coal de management ca r$pun$ nece$ar la de/voltarea e-plo/iv a muncii indu$triale. n ?uropa2 Qenri *aSol pu+lica 0n 8 3 lucrarea GAdmini$tration indu$trielle et generaleT #Admini$traie indu$trial"i general%2 care fundamenta funcionalitatea managementului prin prevedere2 organi/are2 comand2 coordonare "i control. Au trecut de atunci aproape :: de ani2 timp 0n care managementul $9a de/voltat 0n ritm accelerat2 ca un r$pun$ po$i+il "i nece$ar la pro+lema comple-itii muncii "i dinamicii organi/aionale. n 'om1nia2 pentru cei cu preocupri 0n domeniu2 fa$cinanta lume a managementului l9i $9a de$c<i$ dup 88:2 c1nd au 0nceput $ 0neleag c $ucce$ul unei companii $au in$tituii pu+lice nu e$te un lucru 0nt1mpltor2 ci rodul unui proce$ g1ndit2 ela+orat "i implementat de ctre manageri. Cu alte cuvinte2 diferena dintre $ucce$ul "i in$ucce$ul unei companii e$te dat de vi/iunea2 inteligena2 creativitatea2 e-periena "i talentul managerilor. Cine $unt ace"tia "i de ce managementul a devenit2 0n timp2 at1t de important> 7unt 0ntre+ri la care vom 0ncerca $ r$pundem 0n continuare. 3:

,. . Proce$ul de management "i managerii ,. . . Proce$ul de management An$am+lul tuturor activitilor dintr9o organi/aie poate fi $tructurat 0n dou componente( proce$ul de e-ecuie "i proce$ul de management. Proce$ul de e-ecuie e$te centrat pe reali/area produ$elor materiale "i imateriale printr9o $erie de te<nologii $au activiti $pecifice2 prin care organi/aia creea/ valoare pentru $ocietate2 0ndeplinindu9"i a$tfel mi$iunea pentru care a fo$t creat. Proce$ul de management $e caracteri/ea/ prin faptul c e$te centrat pe proce$ul de e-ecuie "i pe proce$ele de interaciune dintre organi/aie "i mediul 0nconKurtor. 'olul ace$tui proce$ e$te a$igurarea ec<ili+rului dinamic al proce$elor de producie "i a$igurarea $upravieuirii economice a organi/aiei re$pective. Totodat2 proce$ul de management a$igur viaa unei organi/aii "i $ucce$ul ei 0ntr9un mediu e-tern concurenial2 reali/1ndu9$e efectiv printr9o $erie de funcii2 definite "i anali/ate2 a"a cum am menionat2 pentru prima dat de *aSol( prevedere2 organi/are2 comand2 coordonare "i control. ?-i$tena unor nuanri 0n literatura de $pecialitate 0n ce prive"te denumirea $au numrul unor a$emenea funcii2 nu afectea/ e$ena ace$tora care reflect integritatea "i coerena proce$ului de management. Prin e-ercitarea ace$tor funcii2 managementul contri+uie la reali/area tuturor activitilor dintr9o organi/aie. n literatura de $pecialitate $unt multe definiii date proce$ului de management care2 de"i diferite prin e-primare "i per$pectiv2 au 0n e$en acela"i coninut. Una dintre ace$tea e$te dat de 6i<u( proce$ul de management dintr9o organi/aie e$te o 0nlnuire de eforturi +ine g1ndite "i aciune2 prin care managerii reali/ea/ diagno/a2 planificarea "i deci/ia2 organi/area2 coordonarea "i controlul proce$ului de tran$formare $ucce$iv a re$ur$elor informaionale2 financiare "i materiale2 0n $copul atingerii o+iectivului $trategic al organi/aiei. Organi/aia nu tre+uie tratat 0n$ 0n mod $ingularL ea $e afl 0mpreun cu alte organi/aii 0ntr9un mediu puternic concurenial2 forele generali/ate ale ace$tui mediu e-tern acion1nd a$upra ei continuu. Pentru a $upravieui2 c1mpul de fore e-i$tent 0n interiorul organi/aiei tre+uie $ fie $uficient de puternic pentru a re/i$ta pre$iunii e-ercitate la interfaa ei cu mediul e-tern. ;e aceea2 0n $en$ul cel mai generic2 am putea defini managementul ca fiind proce$ul prin care $e integrea/ re$ur$ele "i $e de/volt capacitile unei organi/aii pentru reali/area mi$iunii ei2 0n condiiile reali/rii unui ec<ili+ru dinamic 0ntre c1mpul intern de fore "i cel e-tern. 3

,. .&. 6anagerii Cei care reali/ea/ efectiv proce$ul de management $unt managerii ca per$oane 0nve$tite cu autoritate "i re$pon$a+ilitate 0n luarea deci/iilor "i 0n reali/area funciilor $u$9amintite 0ntr9un continuu operaional. 6anagerii 0"i 0ndepline$c $arcinile $pecifice prin activiti deci/ionale2 de comunicare "i de motivare $au influenare. ;in multitudinea de definiii2 o definiie operaional a managementului ar putea fi( Gmanagerul e$te per$oana care e-ercit funciile managementului 0n virtutea o+iectivelor2 $arcinilor2 competenelor "i re$pon$a+ilitilor $pecifice funciei pe care o ocupT #Corleean2 Durdu""i Cprre$cu%. Proce$ul managerial2 0n an$am+lul lui2 nu e$te 0n$ uniform "i nici rever$i+il 0n timp2 ceea ce conduce la o grupare a managerilor 0n trei categorii( ) 6anageri de nivel $uperior2 care activea/ 0n /ona $uperioar a ierar<iei manageriale2 0ndeplinind funcii de pre"edinte2 director general2 C?O #C<ief ?-ecutive Officer%2 vicepre"edinte $au alte funcii ec<ivalente2 av1nd ca $u+ordonai ali manageri din /ona median a proce$ului de management. ?i au o 0nelegere de an$am+lu a organi/aiei "i re/olv acele pro+leme care $unt e$eniale pentru e-i$tena2 performana "i viitorul organi/aiei. ;e aceea2 pentru ace$t nivel managerial e$te definitorie capacitatea de a g1ndi pe termen lung "i de a lua deci/ii $trategice. ) 6anageri de nivel mediu2 care activea/ 0n /ona de miKloc a piramidei ierar<ice2 0ndeplinind funcii de directori de divi/ii2 departamente $au alte $tructuri organi/atorice "i funcionale ec<ivalente. ?i $e afl 0n /ona dintre g1ndire "i aciune2 dintre ela+orarea conceptual a deci/iilor "i implementarea lor. 'olul lor e$te de a tran$pune 0n practic deci/iile $trategice "i de a g$i $oluii pentru interpretarea conceptelor mai vagi2 ela+orate 0n /ona ierar<ic $uperioar. Pentru rolul lor e$te important capacitatea de de/voltare a relaiilor umane "i a$igurarea condiiilor de $ociali/are din organi/aie2 re$pectiv a condiiilor care $ $timule/e conver$ia tacit9tacit a cuno"tinelor. ?i au ca $u+ordonai ali manageri din /ona inferioar a proce$ului de management. ) 6anageri de nivel inferior $au de prim linie2 care $e afl la +a/a piramidei ierar<ice manageriale "i intr direct 0n contact cu proce$ul de e-ecuie. Pentru ei e$te foarte important $ cunoa$c deopotriv proce$ele de producie #e-ecuie% $pecifice organi/aiei "i modalitile cele mai eficiente de implementare a deci/iilor manageriale ela+orate la nivelul imediat $uperior. ?i pot avea funcii de "efi de $erviciu2 de +irou $au "efi de ec<ip"i nu mai au ca $u+ordonai ali manageri2 ci numai per$onal de e-ecuie. 3&

Cu c1t proce$ul managerial $e $tructurea/ mai mult 0n $u$2 piramida ierar<ic va cuprinde mai multe nivele manageriale2 fapt ce conduce la cre"terea numrului de manageri "i la complicarea $tructurilor de deci/ie. Cu c1t cre"te comple-itatea ace$tor $tructuri2 cu at1t cre"te "i timpul nece$ar de luare a deci/iilor "i rigiditatea relaiilor ierar<ice. ;inamica afacerilor "i organi/aiilor din ultimele decenii impune re$pon$a+iliti noi a$upra managerilor2 care nu $e mai pot re/uma doar la a$igurarea condiiilor de eficien pentru reali/area proce$ului te<nologic2 prin organigrame "i planuri2 prin noi regulamente de ordine interioar $au noi metode de motivare a angaKailor. Altfel $pu$2 managerii nu tre+uie $9"i mai concentre/e atenia e-clu$iv pe ceea ce $e 0nt1mpl 0n interiorul organi/aiei2 ci tre+uie $ 0nceap $ privea$c"i 0n afara ei2 g1ndind organi/aia ca pe un organi$m viu2 capa+il de adaptare la frecventele $c<im+ri ale mediului am+iant2 con$truind mecani$me "i proce$e noi prin care acea$ta devine fle-i+il"i proactiv la $c<im+are. n ace$t conte-t2 credem c nu e$te lip$it de intere$ $ amintim c apariia "i de/voltarea afacerilor pe internet au creat un nou tip de organi/aii ) org.com. ) care au creat2 la r1ndul lor2 un nou tip de management( managementul virtual. Putem vor+i a$tfel de e9manageri "i de un alt fel de a vedea lucrurile "i de a aciona. ?9managerii $unt foarte +uni cuno$ctori "i utili/atori ai te<nologiilor informatice "i au 0nlocuit relaiile directe de comunicare cu ali manageriJangaKai cu relaii indirecte2 prin intermediul te<nologiilor informatice #reele de calculatoare2 internet2 intranet2 e-tranet2 videoconferine $au video"edine prin $atelit%. Pentru ei2 $paiul fi/ic e$te 0nlocuit cu un $paiu virtual2 iar evenimentele $e de$f"oar at1t 0n timp fi/ic c1t "i 0n timp virtual. Pentru ei a cre$cut 0n $pecial vite/a de reacie2 dar a cre$cut "i incertitudinea 0n luarea deci/iilor. A"a cum $u+linia Dill Bate$ 0n +e$t9$ellerul $u GDu$ine$ U t<e $peed of t<oug<tT2 proce$ul de glo+ali/are2 de/voltarea fr precedent a telecomunicaiilor prin $atelit "i a internetului au condu$ la derularea afacerilor cu vite/e incredi+ile2 concur1nd vite/a g1ndului. ,. .!. 6anagementul 0ntre "tiin "i art ,. .!. . =tiina ca $i$tem de referin Conform ;?P2 "tiina 0n$eamn un an$am+lu de $i$teme de cuno"tine de$pre natur2 $ocietate "i g1ndire. =tiina pre$upune deci e-i$tena unui $i$tem de cuno"tine "i teorii cu aKutorul crora pot fi e-plicate fenomenele dintr9un anumit domeniu al realitii 0nconKurtoare. Parado-ul cunoa"terii con$t 0n 0ncercarea noa$tr de a repre/enta infinitatea univer$ului 0n care trim2 printr9un $i$tem finit de cuno"tine. 3!

Proce$ul cognitiv nu e$te dec1t o apro-imare a c1mpurilor informaionale e-i$tente 0n Kurul no$tru2 cu elemente cognitive $tructurate 0n modele de g1ndire cu aKutorul crora 0nelegem "i e-plicm fenomenele "i proce$ele ce $e de$f"oar 0n univer$2 0n care cuno$cutul repre/int doar o mic parte din imen$ul necuno$cut. Cu c1t modelul de g1ndire e$te mai $impli$t2 cu at1t 0nelegerea re/ultat va fi mai $impl"i mai departe de adevr. Cu c1t modelul de g1ndire e$te mai evoluat2 cu at1t proce$area informaiilor "i cuno"tinelor produce o 0nelegere mai profund"i mai adecvat a lumii 0nconKurtoare2 ceea ce 0n$eamn c 0ntre evenimentele care $e produc $ $e de$copere anumite legiti cau/9efect2 care $ a$igure o anumit invariant 0n de$f"urarea lor. ;e e-emplu2 dac $unt pu$e 0n contact dou corpuri $olide aflate la temperaturi diferite2 atunci $e produce un tran$fer de cldur de la corpul care are o temperatur mai mare la cel care are o temperatur mai mic. Ace$t proce$ termic $e produce la fel 0n ?uropa2 0n America $au 0n A$ia. ?l $9a produ$ pe vremea lui Ale-andru 6acedon la fel ca "i pe vremea lui Napoleon Donaparte2 fiindc are la +a/ o lege a termodinamicii "i $e con$tituie 0ntr9un invariant 0n raport cu $c<im+rile i$torice ce $e produc 0n $ocietate $au cu $i$temul valoric al diferitelor culturi "i popoare. ?$te 0n$ greu de 0nc<ipuit c tran$ferul deci/ional 0ntre dou per$oane aflate pe niveluri ierar<ice diferite decurge la fel 0n ?uropa2 0n America $au 0n A$ia. Cu at1t mai greu e$te $ identificm un invariant 0n ace$t tran$fer atunci c1nd ne g1ndim la epoci i$torice aflate la di$tane de $ecole "i $ evalum cantitativ ace$t tran$fer pe +a/a unei legi. Ori ace$t proce$ deci/ional e$te un proce$ managerial. 7 ne imaginm un proce$ deci/ional care $e produce 0ntr9un grup. ;ac grupul re$pectiv e$te de natur militar2 deci/ia $e ia 0n mod autocratic de ctre cel 0nve$tit cu po/iia ierar<ic cea mai 0nalt. ;ac grupul e$te parlamentar2 deci/ia $e va lua prin vot democratic. ;ac grupul e$te format din angaKaii unei companii Kapone/e2 deci/ia $e va lua prin con$en$. Ace$t e-emplu demon$trea/ c1t de greu e$te de a de$coperi "i formula o lege care $ caracteri/e/e un a$tfel de proce$ deci/ional "i care $ conduc la reali/area unor invariani deci/ionali2 care $ nu depind de conte-tul managerial2 economic2 politic2 cultural $au i$toric con$iderat. Oric1t ar fi de curio$2 oamenii nu g1nde$c la fel2 fapt ce determin"i atitudini diferite 0n a+ordarea "i re/olvarea pro+lemelor. Oamenii g1nde$c cu aKutorul unor modele2 care $9au format 0n timp ca re/ultat al educaiei primite 0n familie2 al in$tituirii "colare2 al propriilor eforturi de de$criere a necuno$cutului2 precum "i cel al unor modele $ociale2 culturale2 politice "i economice e-i$tente 0ntr9o anumit /on geografic2 0ntr9o perioad de timp dat. Cineva care a copilrit "i $9a format la poalele *gra"ului va privi lumea "i va avea o alt 0nelegere a lucrurilor dec1t cineva care $9a n$cut "i a cre$cut 0n Ducure"ti. 35

A$ta nemaivor+ind de diferenele care e-i$t 0ntre cei din ?uropa "i cei din America $au A$ia. ;iferenele culturale pot fi at1t de mari2 0nc1t con$ecinele atitudinale $ conduc la gafe comportamentale. 6odele de g1ndire difer"i 0n funcie de domeniul de activitate. ntr9un fel g1nde$c matematicienii "i 0n alt fel g1nde$c economi"tii $au inginerii2 de"i cuno"tinele de matematic $unt nece$are at1t economi"tilor c1t "i inginerilor. n raport cu raionamentul matematic2 cu anali/a economic $au cu creaia inginerea$c2 managementul e$te domeniul de activitate care $e caracteri/ea/ 0n $pecial prin preponderena proce$elor deci/ionale. ;e aceea2 0nelegerea formrii "i funcionrii modelelor de g1ndire con$tituie un capitol important 0n pregtirea managerilor. Proce$ul de cunoa"tere a univer$ului 0n care trim e$te un proce$ de apro-imare cognitiv. Cu c1t apro-imarea e$te mai +un2 cu at1t putem cunoa"te mai +ine "i mai profund. Un model de g1ndire repre/int deci un model de apro-imare cognitiv a realitii. 7tructura lui e$te format dintr9o +a/ de cuno"tine2 un $et de reguli de inferen "i un $i$tem valoric de referin. Da/a de cuno"tine $e formea/"i $e adaptea/ 0n mod continuu "i repre/int +ogia datelor2 informaiilor "i a cuno"tinelor agregate $u+ forma unor $tructuri cognitive. Cu c1t +a/a de cuno"tine e$te mai +ogat2 cu at1t performanele modelului de g1ndire $unt mai mari. 7e poate face o analogie $impl cu +ogia de cuvinte "i de e-pre$ii pe care cineva le9a 0nvat 0ntr9o lim+ $trin. Cu c1t numrul ace$tora e$te mai mare2 cu at1t competena lingvi$tic e$te mai +un. Informaiile $unt date purttoare de $emnificaii "i $e o+in prin proce$area ace$tora. Cuno"tinele $unt informaii proce$ate 0n $copul 0nelegerii evenimentelor care $e produc 0n mediul no$tru 0nconKurtor. ntreaga noa$tr e-i$ten +iologic"i $ocial depinde 0n e$ena ei de cunoa"terea mediului natural2 $ocial2 politic2 economic2 "tiinific "i te<nologic 0n care trim. GCuno"tinele repre/int o com+inaie ciudat 0ntre con"tient "i $u+con"tient2 0ntre raional "i iraional2 0ntre e-periena direct de via "i de cunoa"tere "i2 re$pectiv2 e-periena mediat 0n proce$ul 0nvrii #Ril$on2 883%H. Copilul care a atin$ un o+iect fier+inte cu m1na $9a fript "i a 0nvat printr9o e-perien direct care e$te pericolul a$ociat o+iectelor fier+ini. ?l nu are 0nc nici o e-plicaie pentru ace$t lucru2 dar a 0nvat $ $e ferea$c pe viitor de atingerea o+iectelor fier+ini. 6ai t1r/iu2 c1nd va 0nva de$pre termodinamic"i tran$ferul de cldur va 0nelege 0n mod raional pericolul atingerii o+iectivelor fier+ini "i $e va feri de ace$tea. Cuno"tinele o+inute printr9o e-perien direct"i care nu au fo$t e-plicate 0nc la nivel raional formea/

cuno"tinele tacite. Celelalte 3,

cuno"tine $e nume$c e-plicite "i con$tituie $uportul de +a/ al proce$elor de 0nvare. ?-i$tena cuno"tinelor tacite "i generarea lor 0ntr9o $tare latent2 inver$at 0n $u+con"tientul no$tru2 i9a determinat pe $peciali"ti $ recon$idere cuno"tinele umane prin acceptarea faptului c noi putem cunoa"te mai mult dec1t putem e-prima2 fapt care pare de$tul de evident2 dar care nu e$te u"or de e-plicat. 7pre deo$e+ire de alte domenii de activitate2 pentru management2 cuno"tinele tacite au un rol foarte important 0n luarea deci/iilor2 mai ale$ 0n condiii de $tre$. Pentru 0nelegerea ace$tei dimen$iuni tacite a cuno"tinelor $e poate face o analogie cu dimen$iunea potenial a energiei. *iecare corp de pe Pm1nt are o anumit energie potenial intrin$ec lui2 ca urmare a gravitaiei. Pe m$ur ce ridicm un corp la o 0nlime tot mai mare2 energia lui potenial cre"te. ;ac 0i dm drumul ace$tui corp $ cad2 atunci o parte a energiei lui poteniale $e tran$form 0n energie cinetic. ?nergia potenial e$te 0ntr9un fel o energie a$cun$2 pe care nu o putem $imi "i nici m$ura 0n mod direct. O putem 0n$ evalua pe +a/a unui model de cunoa"tere "tiinific"i folo$i ca atare. ;e"i $paiul virtual al cuno"tinelor e$te mult mai comple- dec1t $paiul fi/ic real al o+iectelor din Kurul no$tru2 $e poate face o analogie 0ntre acea$t energie potenial intrin$ec a unui corp "i dimen$iunea tacit a cuno"tinelor. *iecare dintre noi am 0nvat o $erie de lucruri prin e-perien direct $au ne9am de/voltat o $erie de a+iliti care ne aKut $ lum deci/ii mai +ine "i $ fim mai eficieni 0n ceea ce facem. Ace$te cuno"tine pe care noi le9am generat 0n univer$ul propriu2 dar pe care nu le9am $tructurat 0ntr9o form pe care $ o putem comunica2 con$tituie cuno"tinele tacite. ;imen$iunea lor varia/ de la o per$oan la alta2 deoarece "i e-periena individual varia/2 la fel "i capacitatea fiecrui individ de a putea proce$a acea$t e-perien2 0n funcie de v1r$t"i o $erie de parametrii educaionali "i culturali proprii "i $ociali. ?-periena ne demon$trea/ c un doctor +un aKunge la diagno$tic integr1nd cuno"tinele do+1ndite 0n mod $i$tematic 0n anii de pregtire univer$itar2 cu cuno"tinele o+inute printr9o e-perien direct 0n practica medical din clinic. La ace$tea $e pot aduga "i re/ultatele o+inute 0n urma anali/elor medicale. Cu greu ar putea cineva face o demarcaie mai clar"i categoric 0ntre cuno"tinele tacite "i /ona cuno"tinelor e-plicite. Cuno"tinele tacite $unt re/ultatul unor e-periene direct trite de fiecare dintre noi2 0ntr9un mod $pecific2 proce$ate 0n mod $u+con"tient "i integrate 0n e-periena noa$tr de via. Ace$te cuno"tine au un rol foarte important 0n formarea comportamentului no$tru2 iar la nivel organi/aional 0n formarea culturii organi/aionale. ;e aceea managementul cuno"tinelor tre+uie $ fie con"tient de e-i$tena dimen$iunii tacite a cuno"tinelor "i de 33

capacitatea organi/aional de valorificare c1t mai adecvat a ei2 prin $timularea proce$elor de conver$ie a cuno"tinelor din domeniul tacit individual 0n domeniul tacit organi/aional $au 0n domeniul e-plicit la nivel individual "i organi/aional. Cultura "i cunoa"terea 0ntr9o organi/aie nu $e reali/ea/ 0n mod automat printr9o 0n$umare a cuno"tinelor mem+rilor ei2 ci printr9un proce$ de integrare at1t a e-prima+ilului c1t "i a none-prima+ilului. 'egulile de inferen define$c proce$ul de valorificare a cuno"tinelor2 0n concordan cu un $i$tem valoric de referin. 7 con$iderm ca e-emplu proce$ul de a"e/are a unor $oldai 0n linie dreapt2 0n ordinea cre$ctoare a 0nlimii lor. 'egula de inferen folo$it 0n ace$t ca/ e$te comparaia( A V W D. ;ac A V D2 atunci D $e a"ea/ 0n dreapta lui A2 cum prive"ti $pre formaia $oldailor. 7e continu cu aplicarea ace$tei reguli de inferen p1n c1nd toi cei din formaie $9au aranKat dup 0nlimea lor. Performanele modelului de g1ndire depind de varietatea2 numrul c1t mai mare "i puterea operaional a ace$tor reguli. C<iar dac +a/a de cuno"tine e$te +ine de/voltat2 folo$irea unei reguli $imple de proce$are a ei va conduce la re/ultate mode$te. 7ituaia e$te oarecum $imilar cu cea 0n care $e afl o per$oan care cunoa"te $uficient de multe cuvinte dintr9o lim+ $trin2 dar are cuno"tine in$uficiente de gramatic. 'e/ultatul e-primrii ace$tei per$oane 0n lim+a $trin re$pectiv e$te mediocru. Puterea operaional a managerilor depinde de comple-itatea "i puterea funciilor "i2 re$pectiv2 a ecuaiilor matematice care $tau la +a/a regulilor de inferen. ;e e-emplu2 folo$irea unei funcii neliniare are o putere operaional mult mai mare dec1t folo$irea unei funcii liniare2 a"a cum operaia de 0nmulire e$te mult mai puternic dec1t operaia de adunare. Cu o linie cur+ $e poate apro-ima mult mai +ine conturul unui o+iect dec1t cu o linie format din $egmente de dreapt. 7i$temul valoric de referin e$te format dintr9un $et de valori morale2 religioa$e2 economice2 Kuridice2 e$tetice etc.2 pe care o per$oan le con$ider ca fiind de referin 0n luarea deci/iilor. Pentru aceea"i +a/ de cuno"tine "i acelea"i reguli de inferen2 dou per$oane pot avea $oluii "i atitudini diferite. ;e e-emplu2 o per$oan poate deveni vegetarian dac 0n $i$temul valoric de referin $e induce ideea c $acrificarea animalelor e$te incompati+il cu celelalte valori etice "i religioa$e e-i$tente deKa 0n $i$temul de referin. Cercetrile de management au demon$trat c $i$temul valoric de referin are un rol fundamental 0n luarea deci/iilor "i deci 0n reali/area performanei $au nonperformanei. 4alori fundamentale cum $unt munca2 cin$tea2 di$ciplina2 re$pon$a+ilitatea "i genero/itatea au contri+uit 0n mod deci$iv la performanele manageriale "i economice ale Eaponiei2 dup cel de al doilea r/+oi mondial. ;in nefericire2 nu acela"i lucru $e poate $pune "i de$pre

37

'om1nia2 0n actuala perioad de tran/iie. 7i$temul no$tru de referin conine mai mult valori negative dec1t po/itive2 fapt pentru care 0n loc de performan $9a aKun$ la nonperforman. Am putea $pune c<iar c de multe ori a fo$t vor+a nu de management2 ci de antimanagement2 mai ale$ 0n $ectorul de $tat. n matematic & X & Y 52 0n orice ar din lume. 6atematica nu9"i fundamentea/ a-iomele "i teoremele pe anumite valori culturale $au tradiii i$torice. n fi/ic2 legile lui NeAton $e formulea/"i acionea/ la fel 0n orice ar"i orice cultur. C1mpul gravitaional $e manife$t 0n 'om1nia la fel ca "i 0n Eaponia $au Argentina. Poate de aceea ideea de "tiin $e focali/ea/ pe de$coperirea unor legi cau/ale2 care $ reflecte o $erie de invariani funcionali din natur. 7pre deo$e+ire de "tiinele e-acte2 "tiinele $ociale reflect o $erie de invariani relativi care depind de un anumit conte-t $ocial2 politic "i economic2 determinat din punct de vedere i$toric "i geografic. 6anagementul ca "tiin depinde de modelele de g1ndire de/voltate 0n cadrul anumitor $i$teme educaionale2 0n $pecial2 prin $i$temul valorilor culturale fundamentale. ;e aceea2 dac nu putem vor+i di$tinct de o matematic rom1nea$c"i de o matematic Kapone/2 0n $c<im+ putem vor+i de un management rom1ne$c "i un management Kapone/. ;iferena dintre ele e$te dat de $i$temul valorilor culturale2 $i$tem de referin 0n modelele de g1ndire manageriale. Cu aKutorul modelelor de g1ndire 0nelegem "i e-plicm fenomenele "i proce$ele care $e de$f"oar 0n ace$t univer$ 0n care trim "i 0n care cuno$cutul repre/int doar o mic parte dintr9un imen$ necuno$cut. Cu c1t modelul de g1ndire e mai $impli$t2 cu at1t 0nelegerea re/ultat va fi mai $impl "i mai departe de adevr. Cu c1t modelul de g1ndire e$te mai evoluat2 cu at1t proce$area informaiilor "i cuno"tinelor produc o 0nelegere mai profund"i mai adecvat lumii 0nconKurtoare. Cu alte cuvinte o vedem mai +ine. Nu 0nt1mpltor2 0n literatura de $pecialitate2 modelele de g1ndire $e mai nume$c "i lentile cognitive2 pentru c 0ntr9un anumit fel privim lumea prin ele. Intere$ant e$te faptul c2 0n ciuda numeroa$elor pu+licaii 0n literatura de $pecialitate2 manualele $au tratatele de management nu pre/int legi cau/ale2 a"a cum $untem o+i"nuii cu legile din fi/ic $au c<imie. Unii autori $e 0ncumet $ pre/inte o $erie de principii2 care au 0n$ caracterul unor e-ce$e $emantice "i nu principii via+ile $imilare celor din termodinamic2 de e-emplu. ?$te $uficient $ privim 0n Kurul no$tru "i $ anali/m Gmanagementul mioriticH din regiile autonome create 0n ace"ti ani ai tran/iiei. ?$te un non$en$ $ vor+im de$pre principiul managementului participativ2 de$pre principiul tran$parenei $au de$pre principiul eficienei2 ca fiind principii care guvernea/ fiinarea "i funcionarea ace$tor organi/aii. Cu toate ace$tea2 managementul e$te con$iderat ca fiind "tiin2 mai e-act o "tiin integratoare2 0n continu formare2 care are un domeniu $pecific 3.

+ine conturat de cercetare "i o $erie de legiti aflate 0n$ 0ntr9o $tare in$uficient formali/at. Ar fi o gre"eal fundamental $ reducem managementul la $tatutul de "tiin economic2 cum $e mai 0nt1mpl din pcate la unii autori. 6anagementul integrea/ elemente de natur economic2 dar nu $e identific cu ace$tea2 dup cum nu $e identific cu p$i<ologia2 $ociologia2 ingineria $au matematica2 din care a preluat "i a integrat numeroa$e cuno"tine. 6anagementul $e pre/int a$t/i ca un $i$tem de cuno"tine "i teorii2 $uficient de +ine $tructurate2 pentru a permite con$ervarea valorilor fundamentale "i tran$miterea lor prin 0nvare e-plicit2 celor care vor $ $e pregtea$c pentru a fi manageri. 6ulte din ace$te teorii reu"e$c $ e-plice "i $ anticipe/e numeroa$e a$pecte ale proce$ului managerial dintr9o organi/aie. ;ar toate ace$tea $unt relative $au conte-tuale2 0n $en$ul c au o anumit dinamic i$toric"i o anumit dinamic cultural. 4alorile manageriale rom1ne"ti nu $e identific cu valorile manageriale americane $au cu cele Kapone/e. ;ar ele au 0n e$ena lor legiti comune. 6anagementul ca "tiin are menirea de a integra cele mai valoroa$e re/ultate ale cercetrilor de "tiine convergente2 care au ca o+iect de cercetare proce$ele "i relaiile de management dintr9o organi/aie2 precum "i reali/area ec<ili+rului dinamic 0ntre c1mpul de fore interne "i c1mpul forelor e-terne organi/aiei2 pentru ca organi/aia $9"i poat reali/a mi$iunea pentru care a fo$t creat. 6anagementul ca "tiin nu porne"te de la /ero 0n con$trucia $a cognitiv2 ci preia tot ce e po/itiv de la managementul ca art. ;in acea$t armonie re/ult inevita+il managementul "tiinific modern2 care operea/ cu noile categorii de re$ur$e practic inepui/a+ile( informaia2 cunoa"terea2 creativitatea. 6anagementul "tiinific modern2 prin comple-itatea pro+lematicii pe care e$te c<emat $ o a+orde/e2 0ntrune"te toate 0n$u"irile celei mai con$i$tente G"tiine a aciunii umaneH. n pre/ent2 comple-itatea "i diver$itatea impre$ionant a aciunii confer managementului $tatutul de "tiin multi "i interdi$ciplinar. Ace$ta e$te "i motivul e$enial care Ku$tific pretenia e-ecutanilor ca managementul "tiinific $ caute2 $ g$ea$c $oluii via+ile pentru orice pro+lem cu care $e confrunt. ,. .!.&. Arta ca $i$tem de referin 6anagementul ca art are menirea de a integra cele mai valoroa$e re/ultate ale practicii manageriale care $e afl 0n /ona intuitivului2 a e-perienei "i cuno"tinelor tacite "i de a le tran$mite prin modaliti $pecifice artei. 38

'ealitatea care ne 0nconKoar e$te deopotriv raional"i iraional2 e-plica+il "i ine-plica+il2 de$c<i$ $pre cunoa"terea $au 0nc<i$. ;e aceea2 tendina de a folo$i numai modele "tiinifice #raionale "i cantitative% de cunoa"tere a realitii con$tituie o a+ordare in$uficient"i limitativ pentru management. A"a cum o+$erva Le 7aget2 o +un cuno$ctoare a managementului intuiii( G*iecare /i ne9o dovede"te "i mai mult( realul nu e$te raional. Cu c1t te $priKini mai mult pe cifre pentru a ge$tiona o afacere2 cre/1nd c poi l$a lumea emoional"i intuitiv 0n afara organi/aiei2 cu at1t acor/i o mai mare 0ncredere modelelor ce te 0ndeprtea/ de realitate. 6anagerul actual tre+uie $ fie capa+il de a avea o percepie va$t"i nuanat de$pre lume. ?l tre+uie2 de a$emenea2 $ fie 0n m$ur nu numai $ ge$tione/e ten$iunile 0ntre per$oane "i tul+urenele afective ale unui grup2 ci "i ) mai ale$ ) $ forme/e 0n timp o $oliditate emoional la cola+oratorii $i "i 0n cadrul ec<ipelorH. Unii autori con$ider c managementul a devenit o art atunci c1nd au e-i$tat premi$ele unor talente autentice2 care $ poat intui o+iectivele prioritare ale grupurilor $au organi/aiilor pe care le conduceau2 $ de/volte cele mai credi+ile "i mai inovative $trategii de reali/are a ace$tor o+iective "i care $ poat implementa cu $ucce$ $trategiile ela+orate. La 0nceputul de$f"urrii unor activiti organi/ate2 managementul $9a reali/at pe +a/e empirice dup e-periena "i talentul liderului. 6ai t1r/iu2 prin cre"terea comple-itii activitilor de$f"urate2 $e produc modificri nu numai 0n $tructura proce$elor de e-ecuie2 ci "i de management2 prin folo$irea unor metode "i te<nici care $9au dovedit eficace 0n activitatea practic de conducere. ;eci2 managementul poate fi con$iderat ca fiind cea mai vec<e art2 0ntruc1t reclama din partea conductorului talentul de a fi-a o+iective2 a organi/a "i coordona eforturile individuale 0n vederea reali/rii o+iectivelor. ,. .!.!. =tiina "i arta ca $i$tem de referin integrat A"adar managementul ca "tiin "i2 re$pectiv2 ca art coe-i$t2 at1t la nivelul unei organi/aii2 c1t "i la nivelul unui manager. Proporiile 0n care ace$te c1mpuri $e integrea/2 difer de la o organi/aie la alta $au de la o per$oan la alta2 0n funcie de $i$temul valorilor culturale "i i$torice ale poporului 0n care fiinea/ organi/aia2 de pregtirea profe$ional a managerilor2 de e-periena lor "i de $etul de valori $pecifice organi/aiei re$pective. 6anagementul e$te un proce$ preponderent deci/ional. Luarea deci/iilor are la +a/ at1t modele raionale2 "tiinifice "i a$i$tate de calculator2 c1t "i modele con$tituite pe +a/a unor e-periene per$onale $au a unor caracteri$tici de per$onalitate2 ca 0n ca/ul liderilor. Atunci c1nd proce$ul 7:

deci/ional $e caracteri/ea/ prin e-i$tena unor date2 informaii "i cuno"tine $uficiente care reduc incertitudinea la un nivel ne$emnificativ2 deci/iile $e pot lua folo$ind modelele "tiinifice 0nvate "i poate c<iar te$tate2 deKa. 'i$cul lurii unor deci/ii gre"ite e$te minim 0n ace$t ca/. Atunci c1nd datele2 informaiile "i cuno"tinele $unt in$uficiente $au lip$e$c la momentul re$pectiv2 necuno$cutul conte-tual dep"e"te cu mult cuno$cutul2 iar gradul de incertitudine e$te foarte mare. 'i$cul unor deci/ii gre"ite e$te "i el foarte mare. n ace$te $ituaii2 modelele deci/ionale de tip "tiinific $unt practic inutili/a+ile. ;eci/iile $e iau pe +a/a unor modele de tip art2 folo$ind e-periena2 intuiia "i metafora creativ. 6anagerii talentai2 care di$pun de o e-perien dinamic"i creativ2 iau 0n general deci/ii +une2 minimi/1nd ri$curile a$ociate. ;e aceea e$te nece$ar ca 0n pregtirea managerilor2 indiferent de nivelul la care $e face ea2 $ $e folo$ea$c deopotriv modelele $pecifice "tiinei "i artei. ,.&. Controlul "i mediul de control ,.&. . Ce $e 0nelege prin control> Controlul e$te ultima dintre funciile managementului2 a"a cum au fo$t ele definite de *aSol2 acum aproape :: de ani. n vi/iunea lui2 0ntr9o organi/aie Gcontrolul con$t 0n a verifica dac totul $e de$f"oar 0n conformitate cu programul adoptat2 cu ordinele date "i cu principiile acceptateH. *uncia de control $e manife$t a$tfel 0n actul final al unui proce$ managerial2 dup ce activitile din proce$ul con$iderat au fo$t proiectate "i organi/ate2 iar angaKaii au muncit pentru a le reali/a. ?a $e reali/ea/ 0n mod difereniat la nivel operativ "i la nivel managerial. *uncia de control pre$upune( evaluarea re/ultatelor2 compararea lor cu o+iectivele $ta+ilite2 depi$tarea cau/al a principalelor a+ateri po/itive "i negative "i adoptarea unor deci/ii cu caracter corectiv $au profilactic. ;etaliind acea$t formulare2 re/ult urmtoarele componente( ) ?valuarea re/ultatelor2 pe +a/a unei metrici de evaluare $pecific domeniului de activitate. Pentru produ$e $au $ervicii $e vor folo$i $i$teme de m$urare cantitativ2 pentru re/ultatele financiare ale firmei $e vor folo$i indicatori $pecifici care $ m$oare co$turile2 veniturile "i eficiena c<eltuielilor. ) Compararea re/ultatelor o+inute cu cele care au fo$t planificate. Planurile fcute iniial rareori $e 0ndepline$c a"a cum au fo$t ele g1ndite2 datorit incertitudinilor care au e-i$tat 0n momentul planificrii2 dar "i $c<im+rilor care $9au produ$ 0n mediul intern2 c1t "i e-tern al organi/aiei. 7

Totu"i2 planurile iniiale con$tituie $i$temul de referin prin care $e aprecia/ a+aterile produ$e2 cu $en$ po/itiv $au negativ. ) Anali/area a+aterilor "i identificarea cau/elor care au condu$ la ace$te a+ateri. Cau/ele pot fi generate din interiorul $au e-teriorul organi/aiei "i pot avea un caracter $i$temic ori complet aleatoriu. Identificarea cau/elor nu e$te u"oar2 dar e$te foarte important pentru a putea con$trui mecani$me de eliminare a lor din ciclurile manageriale viitoare. ) Luarea unor deci/ii privind corectarea a+aterilor2 dac rm1nem pe planurile iniiale $au adoptarea planurilor la noile condiii. 'e/ultatul pe care 0l urmrim e$te de a crea o compati+ilitate 0ntre o+iective "i re/ultate. Totodat2 $e vor lua o $erie de m$uri pentru a elimina cau/ele $i$temice ale a+aterilor produ$e. ) 7e pot imagina o $erie de m$uri cu caracter profilactic2 prin care $ $e previn repetarea unor a+ateri $u+ a$pect cantitativ $au calitativ2 fa de o+iectivele propu$e prin planurile "i programele iniiale. *uncia de control e$te nece$ar de$f"urrii oricrui proce$ managerial pentru a $e putea con$tata 0n ce m$ur au fo$t 0ndeplinite o+iectivele propu$e 0n cadrul funciei de planificare2 0n $ituaia 0n care mediul e-tern a evoluat conform ipote/elor de lucru folo$ite 0n formularea ace$toro+iective. n $ituaia 0n care mediul e-tern a evoluat mult mai dinamic dec1t $9a anticipat2 e$te important reali/area unor adaptri la noile condiii. Controlul repre/int un an$am+lu de aciuni prin care $e o+in cele mai relevante informaii privind modul 0n care au fo$t reali/ate activitile planificate2 precum "i raportul de adecvare dintre ceea ce a fo$t planificat "i ceea ce $9a reali/at. Controlul managerial e$te un proce$ care $e reali/ea/2 0n principal2 prin m$urarea performanelor efectiv reali/ate2 compararea lor cu $tandardele de performan $au o+iectivele premeditate "i iniierea de aciuni care $ corecte/e orice a+atere $emnificativ. Ideea de +a/ a controlului managerial e$te a$igurarea managerilor cu informaii privind de$f"urarea faptelor din $fera lor de intere$. Odat a$igurate2 ace$te informaii pot fi utili/ate pentru( 9 actuali/area planurilor2 reali/ate la 0nceput pe +a/a unor ipote/e de lucruL 9 evaluarea performanelor angaKailorL 9 programarea produciei din punct de vedere cantitativ "i calitativL 9 de/voltarea unei culturi organi/aionale care $ $e +a/e/e pe evaluare "i nu pe rapoarte2 a"a cum $e 0nt1mpl 0n culturile de tip comand"i control2 re$pectiv2 0n culturile din forele rii $ociali$teL

9 proteKarea patrimoniului "i folo$irea lui c1t mai eficient. 7&

n ultimele decenii2 funcia de control a $uferit la fel ca "i celelalte funcii manageriale o dinamic $emantic"i operaional puternic. A$tfel2 de la e-ercitarea unui control final de tip filtru2 pentru activitile organi/aiei2 $9a trecut treptat $pre un control di$tri+uit "i apoi $pre un proce$ de evaluare continu2 +a/at pe noi principii funcionale "i de performan. Proce$ul de management nu e$te un proce$ perfect predicti+il. Cum re/ultatele ace$tui proce$ nu pot fi l$ate la voia 0nt1mplrii "i nici $ $uporte cre"teri importante de entropie2 e$te nece$ar $ e-i$te acea$t funcie de control2 prin care $ $e poat evalua 0n mod reali$t2 ce $9a reali/at "i ce mai tre+uie fcut pentru atingerea o+iectivelor planificate la nivelul organi/aiei. 'eali/area funciei de control e$te deci cerut2 dar "i condiionat de o $erie de factori care implic incertitudine2 comple-itate "i dinamic proce$ual at1t 0n mediul intern c1t "i 0n mediul e-tern2 cum $unt( $c<im+area2 comple-itatea2 delegarea "i re$pon$a+ilitatea. 7c<im+area repre/int o caracteri$tic inevita+il a mediului pieei2 produ$e organi/aiei( modificarea unor prioriti 0n actul de guvernare2 modificri +ugetare2 ale reglementrilor Kuridice $au financiare etc.2 a$ta dac ne referim la in$tituii pu+lice. Prin funcia de control2 managerii pot detecta $c<im+rile aprute 0n mediul e-tern "i lua m$urile de adaptare a evoluiei organi/aiei la ace$te $c<im+ri. 7c<im+area e$te un proce$ natural pentru in$tituiile pu+lice2 av1nd 0n vedere perioada de tran/iie "i dinamica legi$lativ2 financiar"i politic a programelor de guvernare. 7c<im+area va deveni un fenomen din ce 0n ce mai accentuat odat cu integrarea 'om1niei 0n Uniunea ?uropean2 datorit nece$itii de adaptare a legi$laiei "i $tructurilor admini$traiei pu+lice la cerinele ace$teia. Comple-itatea e$te o realitate cu care $e confrunt managerii atunci c1nd anali/ea/"i evaluea/ at1t mediul intern c1t "i cel e-tern. ;e o+icei2 managerii prefer $ de$compun proce$ele comple-e 0n proce$e mai $imple2 a$tfel ca $ poat controla mai +ine proce$ul operativ. Ace$t lucru d re/ultate +une 0n ca/ul proce$elor liniare2 dar e$te departe de realitate 0n ca/ul celor neliniare. ;e aceea2 managerii tre+uie $ 0"i de/volte modele de g1ndire neliniare pentru a putea 0nelege "i controla proce$ele tot mai comple-e din organi/aie. Comple-itatea e$te dat de numrul tot mai mare de factori care influenea/ evoluia proce$ului managerial2 precum "i de cre"terea interdependenei dintre ace"tia. ;elegarea. ;e multe ori2 managerii deleag temporar o $erie de competene altor manageri2 pentru a fluidi/a proce$ul managerial. ;ar2 delegarea competenelor deci/ionale nu 0n$eamn"i delegarea competenelor profe$ionale2 care $unt o caracteri$tic intrin$ec a celor care deleag. ;e 7!

aceea2 0n mod normal2 pot aprea diferene $en$i+ile 0ntre re/ultatele anticipate de cei care deleag"i re/ultatele finale o+inute de cei care au fo$t delegai. Controlul re/ultatului final devine a+$olut nece$ar 0n a$tfel de ca/uri. 'e$pon$a+ilitatea. Atitudinea fa de re$pon$a+ilitate e$te dat de gradul de educaie2 de $arcinile primite $au a$umate. Totodat un rol important 0n a$umarea efectiv a re$pon$a+ilitii revine culturii organi/aionale. ntr9o in$tituie cu o cultur organi/aional puternic"i re$pon$a+il2 nece$itatea controlului $cade. ;in nefericire2 cultura organi/aional din in$tituiile pu+lice rom1ne"ti mo"tene"te o atitudine de ignorare a re$pon$a+ilitii2 de nea$umare a ei "i de tran$latare a con$ecinelor negative legate de acea$ta $pre nivelurile ierar<ice inferioare. *uga de re$pon$a+ilitate $au neutrali/area ei prin a"a9numita r$punderecolectiv $unt fenomene care $e 0nt1lne$c frecvent 0n viaa noa$tr pu+lic"i con$tituie modele negative pentru cultura managerial rom1nea$c. Integrarea 'om1niei 0n Uniunea ?uropean va tre+ui $ produc mutaii p$i<ologice importante "i 0n ace$t domeniu2 0n $en$ul con"tienti/rii nece$itii de a$umare a re$pon$a+ilitii a$ociate proce$ului managerial. ,.&.&. ?rorile umane ?rorile umane $unt fenomene naturale2 in$epara+ile de tot ceea ce facem noi. A gre"i e$te omene"te "i ace$t lucru e$te 0n general acceptat. ;ar2 con$ecinele erorilor umane pot fi uneori cata$trofale ) e$te $uficient $ amintim aici de$pre accidentul de la Cerno+1l "i con$ecinele lui. ;e aceea2 0n reali/area funciei de control $e pun dou pro+leme fundamentale( a% cum tre+uie planificat "i organi/at proce$ul managerial pentru a $e preveni producerea erorilor umaneL +% ce tre+uie fcut2 pentru ca 0n ca/ul 0n care $e produc totu"i erori umane2 con$ecinele lor $ fie minime. ;e/voltarea controlului preventiv con$tituie una din direciile maKore de progre$ ale managementului modern. Controlul preventiv e$te re/ultatul implementrii 0n organi/aie a unor cerine $pecifice managementului ri$cului "i $ecuritii operaionale #te<nologice%. n ace$t $en$2 o anali/ atent a cau/elor erorilor umane ne conduce la gruparea lor 0n( gre"eli2 erori te<nice "i erori intenionate. Bre"elile au o natur complet aleatorie "i $unt aproape impo$i+il de anticipat. ?le $e produc ca urmare a neateniei2 a o+o$elii $au a $tre$ului. 'educerea lor $e poate face prin prevederea 0n activiti a unor mecani$me de control "i +locaK2 0n ca/ul producerii unor gre"eli 0ntr9un proce$ te<nologic. Proiectarea unor a$emenea prevederi $e +a/ea/ tocmai pe ideea de a $e putea gre"i 0n reali/area unei $arcini de lucru.

75

?rorile te<nice $e produc ca urmare a unei pregtiri profe$ionale in$uficiente2 0n $pecial 0n proce$ele de munc +a/ate pe te<nologii avan$ate. ?le $e pot reduce prin proiectarea unor mecani$me de protecie2 0mpotriva erorilor de operare "i prin programe de in$truire2 c1t mai comple-e "i mai de$e. ?rorile intenionate $e produc 0n ca/ul unor aciuni de r/+unare $au c<iar de $a+otaK2 din partea angaKailor dintr9o organi/aie. 6anagementul ri$cului tre+uie $ ia 0n con$iderare "i a$tfel de evenimente "i $ prevad $i$teme de protecie pentru a $e reduce vulnera+ilitatea proce$elor "i a infra$tructurii lor. ,.&.!. Tipuri de control Literatura de $pecialitate conine diver$e metode de reali/are a controlului managerial2 care pot fi grupate 0n ultim in$tan 0n dou mari categorii( controlul e-trin$ec "i controlul intrin$ec. ,.&.!. . Controlul e-trin$ec Ace$t control $e poate reali/a de ctre organi$me $peciali/ate din mediul e-tern2 a+ilitate prin lege $ efectue/e controale 0n interiorul "i la nivelul organi/aiei. O+iectivele ace$tor activiti de control $unt de cele mai multe ori de natur Kuridic $au financiar. Totodat2 controlul e-trin$ec $e reali/ea/"i intern 0n cadrul proce$ului managerial printr9o $erie de mecani$me $pecifice fiecrei organi/aii. n acea$t categorie intr proce$ele de control al intrrilor2 al ie"irilor "i al proce$elor de producie. ;e"i e$te intern organi/aiei2 ace$t control $e manife$t e-trin$ec 0n raport cu angaKaii. Controlul preventiv e$te un proce$ focali/at pe anali/a intrrilor2 re$pectiv un proce$ antefactum. ?l con$t 0n e-aminarea informaiilor din mediul e-terior "i al calitii intrrilor de re$ur$e 0n $i$tem2 compararea lor cu $tandardele pre$ta+ilite "i declan"area unor aciuni a$upra intrrilor care $ a$igure prevenirea o+inerii2 0n final2 a unor re/ultate necore$pun/toare. Controlul preventiv $e reali/ea/"i a$upra o+iectivelor care $e propun "i a modalitilor de reali/are a lor2 a$tfel ca $ $e minimi/e/e erorile umane po$i+ile. Controlul preventiv e$te $tr1n$ legat de managementul ri$cului2 0n $en$ul evalurii ri$curilor pro+a+ile "i a con$ecinelor lor negative. Cu alte cuvinte2 prin controlul preventiv $e 0ncearc e-ercitarea unui control a$upra necontrola+ilului. Controlul corectiv e$te un proce$ focali/at pe anali/a ie"irilor2 re$pectiv a produ$elor $au $erviciilor. ?l e$te un control po$tfactum2 care con$t 0n m$urarea performanelor efective ale proce$ului de producie "i ale 7,

ie"irilor2 compararea ace$tora cu $tandardele pre$ta+ilite "i declan"area unor aciuni corective a$upra tuturor elementelor $i$temului2 pentru a a$igura performanele anticipate. n ace$t conte-t $e 0n$criu at1t activiti de control cu caracter economic2 c1t "i activiti de control cu caracter Kuridic. ;e e-emplu2 0n e-ercitarea atri+uiilor prefectului2 aparatul propriu de $pecialitate 0ndepline"te o $erie de activiti privind controlul legalitii actelor con$iliului Kudeean2 al con$iliilor locale "i ale primrilor2 precum "i a activitii preparatorii a contencio$ului admini$trativ 0n faa in$tanelor. Controlul diagno$tic e$te focali/at pe proce$ul de producie "i pe anali/a lui prin diferite pri$me de performan. Controlul prin +ugete e$te focali/at pe anali/a valorilor economice care de$criu $intetic proce$ul de producie "i performanele $ale. Dugetele2 ca e-pre$ii valorice ale planurilor ela+orate de manageri2 conin o+iectivele propu$e pentru a fi reali/ate "i valorile financiare a$ociate diferitelor fa/e de reali/are. Auditul intern e$te un proce$ $i$tematic de anali/ a datelor privind performanele organi/aiei pentru o anumit perioad de timp "i controlul legalitii deci/iilor care au fo$t luate. ,.&.!.&. Controlul intrin$ec Controlul intrin$ec $e reali/ea/ prin mecani$me p$i<ologice2 la nivelul fiecrui angaKat al organi/aiei. ?$te de fapt un autocontrol2 la nivelul fiecrui angaKat2 care are la +a/ $i$temul de valori al culturii organi/aionale "i o educaie a muncii centrat pe profe$ionali$m "i etic profe$ional. ?$te cel mai eficient $i$tem de control2 dar "i cel mai dificil de reali/at. Controlul prin limite e$te un control care $e e-ercit a$upra fiecrui angaKat2 prin $ta+ilirea unor limite comportamentale. Cu alte cuvinte2 pornim de la ipote/a c atunci c1nd un angaKat $9a comportat 0n conformitate cu cerinele po$tului $u 0n $tructura organi/aiei2 fr a9"i dep"i limitele competenelor deci/ionale "i etice2 va reali/a cu $ucce$ $arcinile de $erviciu ce 0i revin. Controlul devine 0n ace$t ca/ autocontrol2 fiecare angaKat fiind intere$at 0n reali/area cu $ucce$ a o+iectivelor organi/aiei. Ace$te limite $e $ta+ile$c $u+ forma unor principii $au reguli de comportament2 care $e pre/int 0n regulamentele de organi/are "i funcionare. Controlul prin valori e$te $imilar ca idee cu controlul prin limite2 dar accentul $e pune nu pe $ta+ilirea unor limite comportamentale "i de aciune2 ci pe de/voltarea unui $et de valori fundamentale cu privire la munca "i viaa din organi/aie. Acea$ta face parte din de/voltarea unei culturi organi/aionale $timulative "i re$pon$a+ile2 care $ a$igure motivarea 73

tuturor angaKailor 0n reali/area mi$iunii organi/aiei. ?ficiena ace$tui control depinde 0n$ de gradul de cultur"i educaie al fiecrui angaKat2 precum "i de eficiena managementului 0n de/voltarea unei culturi organi/aionale care $ cuprind valori fundamentale2 $ reflecte profe$ionali$mul2 performana2 calitatea2 inovarea $piritului de ec<ip2 tran$parena2 0ncrederea 0n $ine "i 0n colegi2 re$pectul fa de valoare2 re$pectul fa de timp2 re$pectul fa de om "i de opiniile lui. Implementarea managementului calitii totale e$te o form $uperioar de de/voltare a controlului prin valori2 la nivelul 0ntregii organi/aii. ,.&.5. Cum $e reali/ea/ controlul> Controlul repre/int doar una din funciile managementului2 a$tfel c eficiena lui depinde "i de eficiena reali/rii celorlalte funcii. *uncia de control e$te $tr1n$ legat de funcia de prevedere $au planificare2 0n care $e formulea/ o+iectivele organi/aiei pentru o anumit perioad de timp. Unii autori identific c<iar o+iectivele controlului cu o+iectivele organi/aiei2 dar acea$ta e$te o repre/entare $implificat a proce$ului de control. *uncia de control e$te o funcie de $ine $tttoare2 a"a c $tructura "i de$f"urarea ei nu tre+uie $ fie redu$e la $tructura "i de$f"urarea altor funcii. n reali/area ei $e folo$e$c mai multe tipuri de control2 0ncerc1ndu9$e a$tfel $ $e o+in un efect mai important a$upra organi/aiei. Atunci c1nd $e $ta+ile$c o+iectivele $trategice2 tactice $au operaionale ale organi/aiei $e e-ercit"i un control preventiv2 0n $en$ul evalurii re$ur$elor2 capacitilor "i competenelor nece$are pentru reali/area ace$tor o+iective. Totodat $e corelea/ anali/ele de ri$c cu cele de control preventiv2 pentru a $e crea premi$ele reducerii con$ecinelor negative 0n ca/ul producerii unor $ituaii cata$trofale $au numai de cri/ pentru organi/aie. Periodic2 prin componena de diagno$tic a funciei de control2 $e pot face adaptri la o+iectivele $trategice $au la $trategiile ela+orate2 a$tfel ca "an$ele de $ucce$ 0n reali/area lor $ crea$c. Indiferent de tipul de control folo$it $au de modalitatea practic de reali/are a lui2 $tructura proce$ului generic de control $e caracteri/ea/ prin urmtoarele( O 7ta+ilirea tipului de control. ?-i$t o activitate de control minim2 de con$tatat cum au fo$t 0ndeplinite $arcinile de $erviciu2 activitate pe care o e-ercit managerul aflat pe po/iia ierar<ic imediat $uperioar. La nivelul organi/aiei 0n$ proce$ul de control e$te di$continuu2 0n $en$ul c el $e reali/ea/ prin activiti di$crete. *iecare activitate de control are un anumit $cop2 indiferent dac el e$te fi-at din e-teriorul $au din interiorul organi/aiei. ;e aceea2 0n proiectarea unui eveniment de control2 primul lucru care tre+uie 77

$ta+ilit e$te tipul de control care urmea/ a fi reali/at. ;ac $e 0ntreptrund mai multe tipuri de control2 atunci tre+uie $ $e anali/e/e gradul de convergen a lor pentru a $e evita $uprapunerile. O 7ta+ilirea ec<ipei de control. n funcie de natura $au tipul de control2 care $e programea/2 $e va $ta+ili componena ec<ipei de control2 care nu urmre"te altceva dec1t $ a$igure acoperirea ariei de control cu competene profe$ionale adecvate. Pentru evenimentele de control care $unt periodice "i care fac parte din mecani$mele de control de +a/ ale organi/aiei2 per$oanele care vor efectua controlul $unt angaKate pe funcii core$pun/toare $i$temului de control. O 7ta+ilirea o+iectivelor. Controlul nu repre/int un $cop 0n $ine. O+iectivele lui $unt $tr1n$ legate de o+iectivele "i de activitatea organi/aiei. O+iectivele controlului tre+uie $ fie formulate foarte clar "i coerent2 a$tfel ca re/ultatele finale $ contri+uie la 0mplinirea proce$ului de management prin reacia de feed9+ac@ pe care o a$igur. O+iectivele controlului depind de tipul de control care $e efectuea/. ;ac e$te un control deci$ de autoriti din afara organi/aiei2 atunci o+iectivele lui vor fi $ta+ilite de acele autoriti. Altfel2 o+iectivele controlului $e vor $ta+ili de decideni din interiorul organi/aiei. O 7ta+ilirea perioadei de efectuare a controlului "i a duratei. Timpul e$te o re$ur$ important 0n orice activitate2 de aceea fiecare activitate de control va fi programat calendari$tic "i va fi dimen$ionat ca durat. 7ta+ilirea duratei de control depinde 0n primul r1nd de o+iectivele $ta+ilite2 de comple-itatea controlului "i de componena ec<ipei de control. Pot fi 0n$"i evenimente de control2 generate de anumii factori emergeni2 care nu $unt programate anticipat. O 7ta+ilirea $i$temului de referin. Controlul $e e-ercit 0ntotdeauna 0n raport cu un anumit $i$tem de referin2 caracteri/at prin e-i$tena unui plan $au a unui program "i a unor o+iective care urmau $ fie reali/ate p1n la anumite termene. mpreun cu ace$te documente2 care au fo$t ela+orate intern prin proce$ul de management2 $i$temul de referin tre+uie $ conin"i legi$laia 0n vigoare 0n domeniul re$pectiv2 inclu$iv reglementri ale mini$terului de finane. Toate ace$tea $unt nece$are pentru a putea controla legalitatea deci/iilor care au fo$t luate "i mai ale$2 legalitatea "i oportunitatea 0n alocarea re$ur$elor financiare "i c<eltuirea lor. O 7ta+ilirea matricei de evaluare. 6atricea de evaluare e$te un $i$tem de m$urare $au evaluare calitativ a gradului 0n care a fo$t reali/at un 7.

anumit o+iectiv. ;e e-emplu2 pentru domeniul financiar matricea o repre/int leul. Pentru domeniul timp2 matricea o repre/int calendarul. Pentru alocarea unor re$ur$e materiale2 matricea o repre/int $i$temul fi/ic de m$urri. Cel mai $implu tip de control e$te cel de con$tatare dac un anumit eveniment $9a produ$ $au nu2 pentru ace$t control $e folo$e"te o metric +inar de tipul daJnu2 care $e aplic documentelor de eviden. n$ cele mai multe forme de control nu pot fi cuantificate $u+ acea$t form"i de aceea2 pentru ele tre+uie $ $e fac o metric de evaluare. n mod normal2 0n ca/ul implementrii unui management $trategic modern2 fiecare o+iectiv care $e propune pentru a fi reali/at 0ntr9o organi/aie tre+uie $ fie 0n$oit "i de o metric de evaluare a reali/rii lui. O Anali/a tuturor componentelor care fac o+iectul proce$ului de control. Acea$ta repre/int activitatea propriu9/i$ a proce$ului de control. Pe +a/a $i$temului de referin "i a metricilor de evaluare $e anali/ea/ fiecare document care a fo$t ela+orat 0n proce$ul de reali/are a o+iectivelor organi/aiei "i $e corelea/ cu reglementrile interne "i cu legi$laia 0n vigoare. *iecare deci/ie luat 0n proce$ul managerial tre+uie $ ai+ o anumit +a/ legal2 iar con$ecinele ei tre+uie $ demon$tre/e nece$itatea lurii deci/iei re$pective. Pentru a $e putea reali/a acea$t component2 0n cele mai +une condiii2 tre+uie $ e-i$te o tran$paren total"i o cooperare colegial din partea celor care lucrea/ 0n compartimentul $upu$ controlului. O Identificarea tuturor elementelor neconcordante. 'e/ultatele controlului tre+uie $ conduc la identificarea tuturor elementelor neconcordante2 fie din punct de vedere legi$lativ2 fie din punct de vedere managerial. Ace$te elemente neconcordante pot fi nereali/ri ale unor o+iective din plan2 am1nri2 modificri ale planului2 derogri de la modul planificat de a $e reali/a anumite o+iective2 nere$pectarea unor reglementri interne2 nere$pectarea unor elemente legi$lative etc. 'e/ultatele finale ale activitii re$pective de control tre+uie $ conin toate ace$te elemente2 neconcordane2 grupe pe diferite categorii 0n funcie de natura lor. O Identificarea cau/elor. Odat $ta+ilite neregulile care $9au manife$tat 0n domeniul controlat2 tre+uie $ $e procede/e la identificarea cau/elor care le9au produ$. Ace$te cau/e pot avea la +a/ incompetena profe$ional2 necunoa"terea legi$laiei $au e-i$tena unor $copuri per$onale aflate 0n conflict de intere$e cu o+iectivele "i mi$iunea organi/aiei. *olo$irea avantaKelor pe care o anumit po/iie in$tituional o d 0n intere$ per$onal2 0n$u"irea unor +unuri pu+lice2 practicarea traficului de influen2 deturnarea de 78

fonduri ".a. con$tituie manife$tri ale fenomenului de corupie2 fenomen cu care in$tituiile noa$tre pu+lice $e confrunt foarte $erio$. O Propuneri pentru eliminarea neregulilor. Conclu/iile ec<ipei de control tre+uie $ $e 0nc<eie cu o $erie de propuneri concrete "i $uge$tii privind eliminarea neregulilor din activitatea domeniului $upu$ controlului "i prevenirea revenirii lor 0n viaa organi/aiei2 $u+ diver$e forme. O Propuneri pentru 0m+untirea performanelor. 'eacia de feed+ac@ tre+uie $ conduc 0n mod normal la o 0m+untire a activitii din organi/aie. ;e aceea2 0n literatura de $pecialitate $e con$ider c prin control $e reali/ea/"i o reglare a proce$elor de management din organi/aie. ,.&.,. 7i$teme de control ,.&.,. . 7i$temul de control cu feed9+ac@ Controlul e$te un proce$ care $e reali/ea/ la diferite niveluri manageriale "i cu diferite arii de cuprindere. Indiferent de modalitatea concret de reali/are a lui2 controlul poate fi a+ordat prin pri$ma teoriei $i$temelor "i 0nele$ ca funcie a unui $i$tem managerial comple-. 7c<ematic2 funcionarea unui $i$tem de control cu feed9+ac@ #reacie inver$% $e pre/int a$tfel( Proce$ul te<nologic dintr9o firm e$te caracteri/at printr9o $erie de mrimi de intrare #intrri% "i2 re$pectiv2 mrimi de ie"ire #ie"iri%. 6$urarea #evaluarea% mrimilor de ie"ire $e face cu aKutorul unei uniti de monitori/are2 integrat 0n $i$temul te<nologic al proce$ului de producie2 $au printr9o activitate managerial $pecific. 'e/ultatele monitori/rii $e tran$mit la o unitate de control2 care compar valorile mrimilor de ie"ire din proce$ cu valorile de referin "i calculea/ diferena dintre ele. Acea$t diferen $e introduce 0n $i$temul de acionri "i $e modific intrrile 0n proce$ a$tfel ca ie"irile $ core$pund valorilor de referin planificate. 7e $pune c reacia $i$temului de control e$te negativ2 atunci c1nd aciunea unitii de control e$te de a reduce $au de a anula variaia produ$ 0n mrimile de ie"ire2 prin modificarea core$pun/toare a mrimilor de intrare. Atri+utul de GnegativH nu $e refer aici la un r$pun$ nefavora+il din partea $i$temului de control2 ci la aciunea de mic"orare a erorilor produ$e 0n mrimile de ie"ire2 p1n la anularea lor. ;ac variaia produ$ contri+uie la modificarea mrimilor de intrare a$tfel ca re/ultatul final $ conduc la amplificarea variaiei2 $e $pune c $i$temul are o reacie inver$ po/itiv. 7i$temele ci+ernetice $unt $i$teme care funcionea/ cu reacie inver$ negativ2 .:

deoarece acea$ta contri+uie la meninerea ec<ili+rului $i$temului. 'eacia inver$ po/itiv conduce la accentuarea continu a de/ec<ili+rului "i2 0n final2 la di$trugerea lui. 7i$temul de control managerial tre+uie $ funcione/e ca reacie inver$ negativ2 pentru a putea menine ec<ili+rul dinamic din organi/aie. Atunci c1nd $e pierde capacitatea de reacie inver$ negativ2 managementul firmei intr 0n de/ec<ili+ru puternic2 iar firma va intra 0n cele din urm 0n faliment. 7pre deo$e+ire de $i$temele te<nologice2 care funcionea/ pe +a/a unor legi determini$te2 organi/aiile funcionea/ pe +a/a unor legi pro+a+ili$tice2 care depind de calitatea proiectrii "i funcionrii $i$temului managerial2 re$pectiv capacitatea intelectual"i de talentul managerilor. Atunci c1nd 0ntreaga putere dintr9o firm $e concentrea/ 0n m1na unui $ingur om2 iar $i$temul managerial e$te de tip dictatorial2 ideea de $i$tem de control e$te $uperfluu $au deturnat de la menirea ei. Acea$ta 0n$eamn c verificarea nu $e mai e-ercit a$upra proce$ului2 ci a$upra oamenilor. 7copul controlului nu $e mai reflect 0n calitatea "i valoarea mrimilor de ie"ire2 ci 0n comportamentul o+edient al angaKailor. A$tfel de $ituaii $unt patologice pentru $ntatea unei firme2 dar ele $9au produ$ foarte frecvent 0n 0ntreprinderile rom1ne"ti p1n 0n 88: "i au continuat $ $e manife$te 0n $ocietile comerciale re/ultate prin metamorfo/a ace$tora. ?$te de $u+liniat ace$t lucru deoarece e$ena proce$ului de control nu con$t 0n controlul coercitiv al angaKailor2 ci 0n controlul calitii proce$ului de producie2 re$pectiv2 al valorii mrimilor de ie"ire din proce$. ,.&.,.&. 7i$temul de control concurent Controlul prin reacie inver$ negativ are de/avantaKul c $e aplic dup con$umarea evenimentelor din proce$ul de producie. Acea$ta 0n$eamn c filo/ofia lui e$te de a re$ta+ili un anumit ec<ili+ru 0n pre/ent2 prin evaluarea celor petrecute 0n trecut. ;ar 0ntr9o firm2 acea$ta 0n$eamn c defectele $9au produ$2 +ugetele $9au con$umat2 profitul a $c/ut2 po/iionarea de pe pia $9a deteriorat. 'educerea timpului de intervenie 0n proce$ $e poate reali/a prin folo$irea unui $i$tem de control concurent2 re$pectiv2 a unui $i$tem care lucrea/ 0n timp real "i $e $incroni/ea/ cu proce$ul de producie. n $c<ema urmtoare2 0n care $e pre/int un a$tfel de $i$tem de control concurent2 $e o+$erv c $tructura lui e$te $imilar cu cea a $i$temului de control cu feed9+ac@2 dar funcionarea lui e$te diferit2 deoarece $i$temul de monitori/are nu mai m$oar ie"irile din proce$ ci valorile mrimilor din proce$. .

Intrri Proce$ Ie"iri Controlor Acionri 6onitori/are Controlor Acionri 6onitori/are 7copuri 7c<ema $i$temului de control concurent Cu alte cuvinte2 $i$temul de control nu mai a"teapt produ$ele finale2 ci intervine direct 0n proce$ atunci c1nd parametrii lui de control ie$ din valorile normale planificate. Ideea de +a/ a ace$tui $i$tem de control e$te c2 un proce$ de producie +ine proiectat va reali/a produ$e "i $ervicii de calitate at1ta vreme c1t parametrii lui de control $unt meninui la nivelul valorilor de proiect. 4ariaiile care $e produc $unt mult mai rapide2 a$tfel c re/ultatul final e$te performant. ,.&.,.!. 7i$temul de control cu feed9forAard 7i$temul de control cu feed9+ac@ $e +a/ea/ pe monitori/area evenimentelor petrecute "i pe aciuni de re$ta+ilire a ec<ili+rului prin anularea erorilor produ$e. ;e"i $i$temul e$te eficient 0n $en$ul re$ta+ilirii ec<ili+rului dinamic al proce$ului de producie2 intervenia lui poate fi 0n proce$ele rapide prea t1r/ie2 0n raport cu cerinele te<nologice. 7i$temul de control concurent e$te mai rapid2 deoarece el monitori/ea/ direct proce$ul de producie2 funcionea/ 0n pre/entul continuu 0n raport cu proce$ul de producie. 7i$temul de control feed9forAard funcionea/ 0n pre/ent2 dar cu efecte pentru un viitor imediat. ?l 0ncorporea/ un $i$tem de anticipare a evoluiei mrimilor de ie"ire 0n raport cu valorile de referin. Acea$t anticipare $e face .&

pe +a/a unor legi de variaie a mrimilor de ie"ire din proce$2 care au fo$t o+inute e-perimental $au teoretic. Pre/entm mai Ko$ $c<ema unui $i$tem de control cu feed9forAard2 re$pectiv a unui $i$tem cu reacie 0nainte. Unitatea de monitori/are o+ine informaii cu privire la valoarea mrimilor de ie"ire "i le tran$mite unitii de anticipare2 0n care $e anali/ea/ tendina de variaie a lor "i vite/a de variaie pentru a putea pre/ice valoarea pro+a+il a mrimilor de ie"ire 0ntr9un viitor apropiat2 dac nu $9ar face nicio intervenie 0n proce$ul de producie. 'e/ultatul o+inut $e tran$mite unitii de control 0n care $e face compararea cu valorile de referin2 pentru a $e determina eroarea $au variaia care tre+uie corectat. ?$te de $u+liniat faptul c de"i $i$temul de control cu feed9forAard anticipea/ evoluia proce$ului de producie pentru viitorul imediat2 aciunea lui nu e$te de natura unei planificri2 ci de natura unei rectificri pre/ente care $ $ati$fac cerinele unui viitor imediat. ?$te vor+a deci de un compotament anticipativ2 prin care $e 0ncearc prevenirea unor erori $au variaii mari de la planificarea fcut. Proce$ Intrri Ie"iri Anticipare Controlor 6onitori/are Acionri 7copuri 7c<ema $i$temului de control cu feed9forAard Tre+uie $pu$ faptul c niciunul din cele trei $i$teme pre/entate mai $u$ nu e$te 0n mod nece$ar cel mai +un. *iecare $i$tem e$te +un 0n raport cu cerinele $pecifice ale proce$ului de producie 0n care $9a implementat2 efectul final fiind meninerea ec<ili+rului dinamic al proce$ului de producie. .!

,.&.,.5. 7i$temul de control adoptiv 7i$temele de control pre/entate mai $u$ funcionea/ cu un $et de valori de referin planificate2 care rm1n practic ne$c<im+ate. ?c<ili+rul proce$ului de producie "i al $i$temului de an$am+lu al firmei $e re$ta+ile"te prin aducerea parametrilor de $tare la valorile iniiale de proiectare. Altfel $pu$2 firma e$te con$iderat un $i$tem care 0"i con$erv $tructura organi/atoric"i funcionalitatea. ;ar firmele $unt organi/aii care au dinamica lor proprie "i evoluii care pre$upun modificarea 0n timp a parametrilor $pecifici de $tare. Cum pot fi luate 0n con$iderare toate ace$te a$pecte> '$pun$ul la acea$t 0ntre+are $e poate o+ine prin a+ordarea unei per$pective difereniate a proce$ului de control2 0n $en$ul reali/rii lui pe mai multe niveluri2 care core$pund nivelurilor de planificare din firm. La nivelul $uperior $e afl planificarea $trategic ce $e reali/ea/ pentru 0ntreaga firm"i conine direciile principale de de/voltare organi/aional. La nivelul $uperior $e poate con$idera un $i$tem de control de ordinul al doilea2 re$pectiv de control al $i$temului de control. Prin ace$t $i$tem $e poate interveni 0n $etul valorilor de referin "i $e pot face modificri 0n concordan cu de/voltarea organi/aional a firmei. Av1nd 0n vedere faptul c de/voltarea organi/aional $e face printr9un proce$ de adaptare al firmei la dinamica mediului e-terior2 $e poate $pune c $i$temul de control prin care $e pot face modificri 0n $etul valorilor de referin con$tituie un $i$tem de control adaptiv2 mult mai eficient dec1t toate $i$temele anterior pre/entate. Intrri Proce$ Ie"iri Controlor Acionri 6onitori/are Acionri 7copuri .5

Un $i$tem eficient de control tre+uie $ fie compre<en$i+il2 preci$2 fle-i+il "i rapid. O compre<en$i+il( $i$temul $ ai+ capacitatea de a o+ine toate datele $emnificative ale proce$ului de producie2 inclu$iv valorile mrimilor de intrare "i ie"ire din proce$2 ceea ce $e reali/ea/ prin proiectarea atent a $i$temului informaional2 pentru a $e putea o+ine o imagine c1t mai complet"i funcional a proce$ului de producieL O preci/ia( $e refer la corectitudinea datelor "i informaiilor o+inute at1t prin $i$temele te<nologice de m$urare c1t "i prin cele manageriale. Pentru a cre"te preci/ia "i credi+ilitatea datelor "i informaiilor primare2 de ma-im importan2 $e va prevede o+inerea de informaii din dou $ur$e "i prin dou canale total independente. Cele mai frecvente gre"eli pe care le fac managerii 0n luarea unor deci/ii $unt cele de informare2 fr a face o minim verificare a corectitudinii "i adecvrii informaiilor primiteL O fle-i+ilitatea e$te o proprietate u"or de 0nele$ atunci c1nd ne referim la un $i$tem de control managerial2 0n care acionea/2 deopotriv2 legi determini$te "i legi pro+a+ili$teL O rapiditatea $e refer la capacitatea $i$temului de control de a interveni c1t mai repede 0n proce$ul de producie2 0n ca/ul con$tatrii unor erori grave 0n mrimile de ie"ire. Orice 0nt1r/iere 0n reacia de intervenie poate conduce la amplificarea con$ecinelor negative. Pentru a nu gre"i $e impune o clarificare. Adaptarea nu $e poate face pe +a/a unei planificri rigide "i determini$te. ?a nu poate fi dec1t re/ultatul unui proce$ de 0nvare "i con"tienti/are at1t a caracteri$ticilor puternice "i $la+e din firm2 c1t "i a modificrilor produ$e 0n mediul e-tern2 0n $en$ul oportunitilor "i ameninrilor. O organi/aie care 0nva "i9a de/voltat deKa un management al cuno"tinelor2 care are un rol e$enial 0n evaluarea cuno"tinelor tacite "i e-plicite din firm2 precum "i 0n generarea de noi cuno"tine nece$are proce$ului de inovare. La nivelul individual2 0nvarea $e poate reali/a printr9un proce$ deordinul 0nt1i $au de ordinul al doilea. n primul ca/2 proce$ul con$t din o+inerea de noi cuno"tine din e-periena direct"i integrarea lor 0n $tructurile cognitive deKa e-i$tente. Atunci c1nd e-periena direct conine "i o $erie de erori "i in$ucce$e2 0nvarea ne aKut $ prevenim repetarea lor. Proce$ul de 0nvare $eamn cu funcionarea $i$temului de control cu feed9+ac@2 0n $en$ul c folo$im noile cuno"tine raportate la acela"i $et de valori de referin "i la acela"i model mintal de g1ndire. .,

n ca/ul proce$ului de 0nvare de gradul al doilea2 cu aKutorul noilor cuno"tine2 0ncercm $ 0m+untim "i modelul mintal de g1ndire. Proce$ul e$te $imilar funcionrii unui $i$tem de control adaptiv2 0n care $e modific nu numai valoarea mrimilor de intrare2 dar "i valoarea mrimilor de referin. La nivel organi/aional lucrurile $unt mult mai complicate2 dar e$ena lor rm1ne aceea"i. Un rol determinant 0n $ucce$ul "i eficiena proce$ului de 0nvare 0l are managementul $trategic "i cultura organi/aional a firmei. ,.&.3. Buvernana corporativ ;efiniia internaional $tandard dat auditului intern menionea/2 0ntre altele2 c auditul intern aKut o organi/aie $9"i ating o+iectivele a+ord1nd 0ntr9un mod $i$tematic "i metodic evaluarea "i 0m+untirea eficacitii proce$elor de ge$tiune a ri$curilor2 control "i guvernan. Totodat2 tendinele actuale cu privire la e-ercitarea actului managerial au "i ele 0n vedere conducerea organi/aiei pe principiile guvernanei corporative. Ace$t concept al guvernanei e$te foarte amplu2 inclu/1nd o $upervi/are $olid"i eficace a modului 0n care ceva e$te reali/at2 condu$2 controlat $au ge$tionat2 0n $copul proteKrii componentelor unei organi/aii J in$tituii. Termenul de guvernan a fo$t folo$it iniial 0n admini$trarea domeniilor coloniale2 fiind treptat preluat 0n admini$trarea in$tituiilor naionale #+nci%2 dar "i 0n organi/aii pu+lice "i comerciale. 6ai apoi2 a fo$t adoptat termenul Gguvernan corporativH2 aplicat iniial 0n organi/aiile cu activiti comerciale2 pentru ca2 treptat2 $ ptrund 0n organi/aiile din $ectorul pu+lic2 unde conducerea pe +a/a principiilor guvernanei corporative poate aduce mai mult valoare 0n ceea ce prive"te intere$ul contri+ua+ilului "i ale pu+licului larg2 care au dreptul $"tie c in$tituiile pu+lice $unt +ine condu$e 0n activitatea de furni/are a $erviciilor pu+lice finanate din fonduri pu+lice. ;in acea$t per$pectiv2 cuv1ntul GcorporativH e$te privit a$t/i ca un termen cuprin/tor2 0n$emn1nd G0ntreaga organi/aieH2 adic $emnific guvernana tuturor prilor componente interne2 care lucrea/ 0mpreun la reali/area o+iectivelor unei organi/aii. n realitate termenul GcorporativH nu e$te neaprat nece$ar2 0n$ 0n literatura de $pecialitate $e 0nt1lne"te foarte de$ formularea guvernan corporativ ca un termen atotcuprin/tor. A"adar2 GcorporativH pentru c prive"te G0ntreaga organi/aieH prin luarea 0n con$iderare a tuturor prilor componente interne integrate2 0n final2 unei $ingure $tructuriL GguvernanH pentru c e$te vor+a de un .3

proce$ 0n cadrul organi/aiei prin care $e a$igur 0ndrumarea "i controlul ace$teia2 re/ult1nd a$tfel e-pre$ia Gguvernan corporativH. Prin urmare2 guvernana repre/int G$i$temul prin care organi/aiile $unt condu$e "i controlateH2 ori G com+inaia de proce$e "i $tructuri implementate de management pentru a informa2 conduce2 direciona "i monitori/a activitile organi/aiei 0n $copul atingerii o+iectivelor ace$teiaH. ,.&.3. . Buvernana corporativ ) principii generale "i cerine Intere$ul manife$tat 0n ultimul timp pe$te tot 0n lume pentru guvernan 0i confer o conotaie foarte larg2 ce include( O principii eticeL O re$pon$a+ilitatea $ocialL O +une practiciL O activitile de control. Aprut 0n urma unor e"ecuri $pectaculoa$e 0n domeniul privat2 0ntr9o perioad foarte $curt de timp2 guvernana corporativ $9a dorit a fi o 0ncercare de $tvilire a ace$tui curent "i de a rec1"tiga 0ncrederea pierdut 0n afacerile private. Lip$a de 0ncredere a $ocietii nu $9a limitat 0n$ la companiile private2 ci a afectat deopotriv"i in$tituiile pu+lice2 precum "i modul 0n care ace$tea erau condu$e. Cercetrile cau/elor ace$tor e"ecuri au relevat faptul c rdcina rului o repre/int $i$temul de control intern defectuo$. 7unt dou pro+leme principale pe care nevoia pentru 0m+untirea guvernanei a 0ncercat $ le evidenie/e( prima $e refer la comportamentul profund lip$it de etic2 corupt "i fraudulo$2 0nt1lnit la cei din v1rful organi/aiei2 a doua $e refer la nivelul $trategic #corporativ% $c/ut al managementului2 unde mem+rii con$iliului director $au cei din managementul de v1rf nu reu"e$c $ furni/e/e direcia potrivit pentru organi/aie2 ori nu di$pun de mecani$mele care $ identifice pro+lemele $emnificative $au $la+a performan "i care $ ia m$urile nece$are pentru remediere. ;e"i iniiativele pentru o guvernan 0m+untit au 0nceput 0n $ectorul privat2 principiile $e aplic 0n egal m$ur"i 0n $ectorul pu+lic. ;e fapt2 $e poate $pune c ace$t concept poate aduce mai mult valoare 0n $ectorul pu+lic2 unde $unt 0n Koc intere$ele contri+ua+ilului "i ale pu+licului larg2 care au intere$ul ca in$tituiile pu+lice $ fie +ine condu$e 0n furni/area $erviciilor pu+lice. n momentul de fa Uniunea ?uropean e$te 0n cur$ de a crea un cod propriu al guvernanei2 iar ri ca 6area Dritanie au emi$ deKa #iulie &::,% un cod al guvernanei pentru entitile din $ectorul pu+lic. ?-i$t o a$emenea iniiativ privind guvernana "i 0n 'om1nia. .7

A"adar putem r$punde la dou 0ntre+ri e$eniale( O Ce e$te guvernana> ..G7i$temul prin care companiile $unt condu$e "i controlateH ) Adrian Cad+urS # 88&%. ..G6odalitile prin care ne a$igurm deopotriv c $unt $ta+ilite o+iective "i planuri $trategice pe termen lung2 dar "i c e-i$t conducerea "i $tructurile de e-ecuie adecvate atingerii ace$tor o+iective2 a$igur1nd 0n acela"i timp c $tructura funcionea/ 0n $copul meninerii integritii2 reputaiei "i r$punderii organi/aiei 0n faa principalilor electoriH ) A$ociaia Naional a ;irectorilor de Corporaii ) 7UA. ..In$titutul Auditorilor Interni d o definiie mai $impl( GBuvernana e$te o com+inaie de proce$e "i $tructuri implementate de con$iliu pentru a informa2 conduce2 direciona "i monitori/a activitile organi/aiei2 0n $copul atingerii o+iectivelor ace$teiaH. O ;e ce avem nevoie de guvernan> '$pun$ul cel mai $implu poate fi g$it 0n $epararea care e-i$t 0ntre cei care conduc organi/aiile "i cei care dein un intere$ 0n organi/aie. Buvernana e$te o 0ncercare de a9i face pe cei din conducere $ $e ac<ite de propriile o+ligaii2 0ntr9o manier c1t mai corect"i calificat2 a$tfel 0nc1t $ proteKe/e intere$ele factorilor intere$ai 0ntr9o organi/aie. *actorii pot fi interni $au e-terni "i pot avea cerine "i a"teptri diferite2 uneori c<iar conflictuale de la organi/aie. ;e a$emenea2 diferiii factori intere$ai pot face pre$iune a$upra organi/aiei2 0n $copul $ati$facerii propriilor intere$e. A$tfel2 putem e-tinde definiia guvernanei dincolo de modul cum o organi/aie e$te condu$"i controlat2 inclu/1nd "i modul 0n care acea$ta interacionea/ cu factorii intere$ai "i cum le proteKea/ ace$tora intere$ele. ,.&.3.&. Ingredientele "i elementele guvernanei Pentru reali/area unui model perfect al guvernanei e$te nevoie de patru GingredienteH de +a/( integritate2 de$c<idere #tranparen%2 r$pundere "i competen. Integritatea ?$te un concept c<eie care 0ngemnea/ un comportament core$pun/tor "i etic2 griKa pentru intere$ele altora "i re$pon$a+ilitatea $ocial. ;e$c<idereJTran$paren Lucrurile rele $au performanele $la+e $e petrec2 de cele mai multe ori2 0n $patele u"ilor 0nc<i$e. C1nd lucrurile $unt de$c<i$e $crutinului pu+lic $au

..

$upu$e unei conte$tri Ku$tificate de ctre per$oane aflate 0n cuno"tin de cau/2 au tendina de a $e 0m+unti. n$2 0nclinaia natural a oamenilor e$te $ evite o e-aminare amnunit a ceea ce fac. ?-punerea propriilor aciuni2 deci/ii "i performane la e-aminri conduce la 0m+untirea performanelor. *r de$c<idere nu putem $ 0nvm $ devenim mai +uni2 putem 0n cel mai +un ca/ $ a$cundem o vreme performanele $la+e2 ceea ce nu face dec1t $ acione/e 0mpotriva intere$elor organi/aiei. '$punderea ?$te cel mai important a$pect al guvernanei2 dar "i2 poate2 cel mai puin 0nele$ "i cu $iguran cel mai rar 0nt1lnit 0n organi/aii. ;ac 0ntr9o organi/aie r$punderea nu e$te clar"i +ine definit2 at1t per$onalul c1t "i conducerea au deplina li+ertate de a aciona dup +unul plac. 7peciali"tii define$c cinci etape e$eniale ale a$umrii r$punderii care2 dac nu $unt parcur$e 0n totalitate2 conduc la apariia unor pro+leme grave ce afectea/ organi/aia. Ace$te etape $unt( O Claritatea rolurilor "i re$pon$a+ilitilor. ;ac oamenii nu9"i cuno$c foarte +ine re$pon$a+ilitile 0n privina activitii2 re/ultatelor "i comportamentelor2 cum ne putem a"tepta ca ei $ acione/e 0n ace$t $en$> O Nece$itatea de a da $ocoteal 0n faa per$oanei care i9a alocat o anumit re$pon$a+ilitate 0n ceea ce prive"te felul cum te9ai ac<itat de acea$ta. ?$te vor+a de fapt de raportare "i r$pundere ierar<ic2 ce porne"te de la nivelele inferioare "i $e 0nc<eie la nivelul con$iliului de conducere. O Per$oana 0n faa creia r$pun/i tre+uie $ dein informaii $uficiente "i concrete pentru a9i pune la 0ndoial afirmaiile. O *elul cum r$punderea e$te angaKat tre+uie $ fie de$c<i$ e-aminrii independente. O ?-i$tena unui mecani$m +ine intenionat de recompen$"i $ancionare2 iar ace$ta tre+uie $ funcione/e corect "i permanent. Competena Integritatea2 tran$parena "i r$punderea nu au nicio valoare dac oamenii nu di$pun "i de competenele fundamentale nece$are activitii pe care o de$f"oar. Competena $e refer la a+ilitile te<nice "i comportamentelenece$are de$crcrii de re$pon$a+ilitate. Nivelul de competen nece$ar fiecrei funcii tre+uie identificat 0nainte de ocuparea po/iiei "i tre+uie revi/uit .8

cu regularitate2 iar deficienele corectate prin in$truire2 de/voltare "i m$uri $pecifice. Z Conducerea unei organi/aii pe +a/a guvernanei $e poate reali/a numai 0n condiiile e-i$tenei urmtoarelor elemente( O unor o+iective ale organi/aieiL O unei $trategii de identificare "i ge$tionare a ri$curilorL O unui $i$tem de control adecvat. . O+iectivele unei organi/aii repre/intintele pe care acea$ta 0"i propune $ le ating. ?le tre+uie $ fie( $pecifice2 m$ura+ile #a$tfel 0nc1t $ poat fi e-primate cantitativ2 calitativ2 valoric "i temporal%2 reali/a+ile2 reali$te "i fi-ate 0n timp. O+iectivele unei organi/aii $unt generale2 "i $e refer la $copul pentru care a fo$t creat organi/aia "i pariale2 core$pun/tor fiecrei componente din cadrul organi/aiei. O+iectivele tre+uie $ cuprind toate activitile unei organi/aii2 a$tfel 0nc1t $ nu e-i$te activiti care nu au acoperire prin o+iective care nu au core$pondent 0n activitile organi/aiei re$pective. n alt ordine de idei2 o+iectivele unei organi/aii pot fi cla$ificate 0n( 97trategice2 legate de elurile $ta+ilite la nivelul managementului de topL 9Operaionale2 legate de eficacitatea "i eficiena activitilor organi/aieiL 9;e raportare2 legate de eficacitatea $i$temului de raportare la nivelul organi/aieiL 9;e conformitate2 legate de modul 0n care organi/aia re$pect legile "i reglementrileL O+iectivele tre+uie 0n$cri$e 0n documentele de organi/are "i $trategice ale organi/aiei2 urm1nd a fi comunicate tuturor nivelurilor ierar<ice pentru a fi cuno$cute de toi mem+rii ace$teia. . 'i$cul e$te incertitudinea ca producerea unui eveniment $ afecte/e atingerea o+iectivelor. Prin urmare2 ri$cul nu e$te ceva $igur2 0n$ e$te $tr1n$ legat de o+iectivele organi/aiei pe care le poate influena2 iar 0n unele $ituaii poate

contri+ui deci$iv la nereali/area ace$tora. 8:

'i$curile pot fi ierar<i/ate 0n funcie de o+iectivele formulate2 "i anume2 la nivel de $trategie2 program2 proiect "i operaional. n funcie de ierar<ia o+iectivelor unei organi/aii2 ri$curile $e 0mpart 0n trei categorii maKore( 9 'i$cul e-tern care acionea/ din afara organi/aiei "i poate fi politic2 economic2 $ocio9cultural2 te<nologic2 legi$lativ "i privind mediul 0nconKurtor. 9 'i$cul operaional care poate determina nereali/area unui proiect $au nea$igurarea unui $erviciu. 9 'i$cul $c<im+rii care e$te aferent unei deci/ii de a face lucruri noi ce dep"e$c capacitile actuale din organi/aie. ;e a$emenea2 ri$curile $e mai cla$ific 0n( 9 'i$c inerent care e-i$t 0n mod natural "i poate afecta orice activitate ce $e de$f"oar 0ntr9o organi/aie "i a$upra cruia nu $9a luat nicio m$ur pentru a fi redu$ $au ge$tionat. 9 'i$cul re/idual care poate influena o anumit activitate a organi/aiei2 c<iar "i dup ce $9au luat m$uri de ge$tionare a $a2 dar care fiind impo$i+il de eliminat e$te acceptat la nivelul re/ultat 0n urma m$urilor adoptate. ntruc1t2 0ntr9o organi/aie orice activitate e$te $upu$ unuia $au mai multor ri$curi2 e$te nece$ar ca ace$tea $ poat fi evaluate pentru a li $e $ta+ili importana2 0n funcie de care $e poate determina re$pon$a+ilitatea 0n luarea deci/iilor adecvate2 cu privire "i ca r$pun$ la ri$curile re$pective. ?valuarea unui ri$c $e face pe +a/a a dou elemente2 care $unt con$iderate independente( 9 Pro+a+ilitatea care repre/int o evaluare a eventualitii procedurii ri$cului a$upra o+iectivului. 9 Impactul care repre/int o evaluare a efectului ri$cului a$upra o+iectivului.

;up identificarea2 evaluarea "i cla$area ri$curilor2 ace$tea tre+uie ge$tionate pentru a $e identifica2 0n cadrul organi/aiei2 evenimentele poteniale care pot $ afecte/e atingerea o+iectivelor2 managementul a$igur1ndu9"i a$tfel un in$trument permanent de facilitare a proce$ului de conducere. 8

. 7i$temul de control cuprinde mecani$meleJin$trumentele de control $ta+ilite prin politici "i proceduri pentru a r$punde adecvat la ri$curile ce pot 0mpiedica reali/area o+iectivelor. 6ecani$meleJin$trumentele de control $unt nece$are la toate nivelele "i 0n toate funciile din cadrul organi/aiei2 "i pre$upun dou elemente( o politic 0n m$ur $ prevad clar ce tre+uie fcut2 "i procedurile de punere 0n practic a politicii re$pective. 6ecani$meleJin$trumentele de control pot fi materiali/ate prin( ) 7epararea $arcinilor pentru a nu permite aceleia"i per$oane $ $e ocupe de mai multe etape ale unei operaii2 av1nd po$i+ilitatea de a minimi/a con$ecinele unei erori $au comportament necore$pun/tor2 +a c<iar mai mult2 $ le a$cund. ) Controlul organi/aional concreti/at 0n roluri "i re$pon$a+iliti clare2 di$tri+uirea autoritii2 re/olvarea conflictelor de intere$e2 canale de comunicare clar tra$ate "i linii de raportare ierar<ic preci$e. ) Autori/area activitilor care pre$upune c nici o activitate nu tre+uie $ ai+ loc 0ntr9o organi/aie2 fr a fi core$pun/tor apro+at. ) 6odaliti fi/ice repre/entate de( 0ncuietori la u"i2 di$po/itive de reglare a temperaturii "i umiditii2 m$uri de p$trare a +unurilor 0n condiii optime de $ecuritate "i funcionare. ) Conducere "i admini$trare care au 0n vedere planificarea "i fi-area o+iectivelor2 a+ilitile de conducere2 0ndumarea "i reconcilierea. ) 6etode conta+ile "i matematice care urmre$c verificarea acurateei $au a veridicitii2 folo$ind mai multe $ur$e de informare $au de date. ) 6etode de per$onal care $e aplic 0n ca/ul recrutrii2 in$truirii2 evalurii2 0ndrumrii "i di$ciplinrii per$onalului. ) 7upervi/area e-primat prin urmrirea continu a activitii "i re/olvarea oricrei pro+leme acolo "i atunci c1nd apare. 8&

In$trumentele de control $e cla$ific 0n( 9 In$trumente directive care cuprind( o+iective2 politici2 legi "i proceduri clare2 planuri "i $tandarde. 9 In$trumente preventive ce includ( +ugete2 autori/are "i apro+are2 $epararea $arcinilor2 $igurana activelor. 9 In$trumente detective concreti/ate prin( $i$teme informaionale de conducere a activitii2 $i$teme conta+ile2 $upervi/are2 verificare2 in$pecie2 audit2 control al calitii2 reconciliere2 $i$tem de reclamaii2 miKloace "i di$po/itive de $ecuritate. 9 In$trumente corective repre/entate de( planuri de aciune2 $i$teme de e-aminare "i revi/uire2 recomandri ale auditului. Pentru reali/area unui $i$tem de control adecvat e$te nece$ar ca 0n cadrul organi/aiei $ fie $ta+ilite modaliti concrete de verificare2 in$pecie2 $upervi/are2 care $ devin funcionale la toate nivelele. ;e a$emenea2 e$te nece$ar ca pentru activitile ce $e de$f"oar 0n fiecare compartiment2 din cadrul organi/aiei2 $ fie ela+orate proceduri $cri$e2 a$tfel 0nc1t2 ocupantul fiecrui po$t $ cunoa$c pa"ii pe care tre+uie $ 0i parcurg pentru reali/area activitilor ce i9au fo$t reparti/ate prin fi"a po$tului. n pre/ent2 $e face o confu/ie 0ntre procedura $cri$ pentru o anumit activitate "i fi"a po$tului2 con$ider1ndu9$e c acea$ta din urm e$te $uficient. Ace$t mod de a+ordare e$te eronat2 deoarece procedura $cri$ re$pon$a+ili/ea/ punctual at1t e-ecutantul c1t "i pe "eful ace$tuia2 contri+uind la monitori/area permanent a ri$cului a$ociat activitii de$cri$e "i implicit la reali/area o+iectivului parial al compartimentului "i al o+iectivului general $ta+ilit de organi/aia re$pectiv. ,.&.3.!. 6anagementul ri$curilor $au re$pon$a+ilitatea managementului 0n cadrul Buvernanei Corporative 6anagementul unei organi/aii2 companie privat $au in$tituie pu+lic2 repre/int factorul deci/ional 0n aplicarea principiilor Buvernanei Corporative. O Prin urmare2 cei care conduc organi/aia tre+uie 0n primul r1nd $ $ta+ilea$c 0n mod clar "i preci$ o+iectivele generale pe care acea$ta 8!

tre+uie $ le reali/e/e2 precum "i o+iectivele pariale aferente fiecrei componente din cadrul organi/aiei. Ace$te o+iective #generale "i pariale%2 $e $ta+ile$c pornind de la motivaia e-i$tenei organi/aiei re$pective concreti/at 0n programe "i $trategii $au de la nece$itatea 0nfiinrii2 0n ca/ul unei in$tituii pu+lice. ;up $ta+ilirea o+iectivelor2 ace$tea $e 0n$criu 0n documentele de politic ale organi/aiei "i $e aduc la cuno"tin mem+rilor organi/aiei. n urmtoarea etap managementul are o+ligaia $ proiecte/e o $trategie adecvat de ge$tionare a ri$curilor a$ociate tuturor o+iectivelor organi/aiei2 precum "i un $i$tem de control core$pun/tor care $ a$igure permanent monitori/area ace$tor ri$curi. O Be$tionarea ri$curilor pre$upune p1rg<iile aflate la di$po/iia managementului pentru identificarea "i conta+ili/area ace$tora2 precum "i modul cum acionea/ 0n vederea reducerii efectelor pe care ri$curile le pot avea a$upra 0ndeplinirii o+iectivelor. 6anagementul di$pune pentru ge$tionarea ri$curilor de in$trumente2 cum ar fi 'egi$trul de ri$curi "i 'egi$trul de opiuni2 ace$tea fiind cuno$cute drept cele cinci T2 care a+ordea/ toate ri$curile ce pot determina nereali/area o+iectivelor2 la care $9a adugat o a cincea opiune pentru a ilu$tra "i po$i+ilitatea ca un ri$c $ favori/e/e 0ndeplinirea unui o+iectiv. O 'egi$trul de ri$curi e$te un ta+el cu ri$curile ce au fo$t identificate2 conceput $u+ forma unui centrali/ator2 care conine urmtoarele elemente( 9o+iectivulL 9ri$culL 9re$pon$a+ilulL 9 impactul2 pro+a+ilitatea "i e-punerea aferente unui ri$c inerentL 9aciunea de ameliorare "i $tadiul acelei aciuniL 9 impactul2 pro+a+ilitatea "i e-punerea aferente unui ri$c re/idualL 9data ultimei revi/uiri a ri$culuiL 9legturi cu $au dependente de principalele o+iecte de activitateL 9 i$toria fiecrui ri$c. Pentru completarea corect a 'egi$trului de ri$curi conducerea organi/aiei tre+uie $ $ta+ilea$c o ierar<ie a o+iectivelor la fiecare nivel2 p1n la o+iectivele individuale dac e$te ca/ul. ;e a$emenea2 o alt condiie o+ligatorie o repre/int numirea unor per$oane care $ r$pund de anumite ri$curi identificate la diferite niveluri ale organi/aiei2 denumite ofier de ri$c.

85

Poate fi 0nfiinat un comitet de ge$tionare a ri$cului care $ fie re$pon$a+il cu crearea2 promovarea "i 0m+untirea $i$temului de ge$tionare a ri$cului2 reali/1nd "i 0ntreinerea 'egi$trului de 'i$curi. O Opiunile pentru ge$tionarea fiecrui ri$c2 revin managementului organi/aiei "i $unt urmtoarele( ) Tolerarea prin care nu $e ia nicio m$ur2 fiind 0n$ nece$ar $ $e monitori/e/e periodic ri$cul pentru a $e $ta+ili dac a cre$cut nivelul de e-punere. ) Tran$ferul care con$t 0n tran$miterea ri$cului ctre o de$tinaie din afara organi/aiei prin 0nc<eierea unei polie de a$igurare $au a unui contract de prelucrare a ri$cului. ) Terminarea care $e reali/ea/ prin 0ncetarea activitii care generea/ ri$cul2 ceea ce poate determina reali/area parial $au nereali/area o+iectivului propu$. ) Tratarea care pre$upune aplicarea controalelor adecvate pentru a reduce ri$cul identificat la un nivel ce poate fi tolerat $au la un nivel minim. ) Tragerea de foloa$e care poate fi identificat ca o con$ecin a aplicrii unuia din ceilali T. Totodat2 pentru ge$tionarea eficient a ri$curilor2 managementul organi/aiei di$pune de po$i+ilitatea controlului $trategic "i monitori/area ri$cului2 precum "i de actuali/rile 'egi$trului de ri$curi. Prin controlul $trategic2 conducerea organi/aiei decide ce niveluri de ri$c e$te pregtit $ accepte "i ce niveluri nu pot fi acceptate2 ceea ce va influena "i valoarea e-punerii re/iduale a ri$cului care poate fi admi$. 6onitori/area "i actuali/area 'egi$trului de ri$curi a$igur managementului po$i+ilitatea de anali/"i cunoa"tere permanent a nivelului "i evoluiei ri$curilor din cadrul organi/aiei. O ;e a$emenea2 managementul e$te r$pun/tor pentru organi/area unui $i$tem de control adecvat care2 0n momentul c1nd 0ncepe $ funcione/e2 are rolul de a menine ri$curile la nivelul acceptat de conducerea organi/aiei. Conducerea organi/aiei tre+uie $ $ta+ilea$c cadrul general2 inclu$iv $trategia2 politicile "i re$pon$a+ilitile de control2 pe +a/a crora e$te nece$ar $ conceap modalitile concrete de implementare2 monitori/are "i raportare2 urmate periodic de revi/uirea $i$temului de control. 8,

Particulari/1nd la nivelul in$tituiilor pu+lice2 tre+uie $u+liniat faptul c managementul r$punde de c<eltuirea fondurilor pu+lice2 precum "i de implenentarea unor $i$teme de control cu aKutorul crora $ $e urmrea$c eficacitatea2 eficiena "i economicitatea utili/rii re$ur$elor financiare2 umane "i materiale. n ace$t $en$2 conducerea unei in$tituii pu+lice e$te re$pon$a+il de( 9 organi/area activitii financiar9conta+ileL 9a$igurarea per$onalului calificat core$pun/torL 9 $epararea $arcinilor "i a limitelor de autori/areL 9$ta+ilirea unor miKloace de control +ugetarL 9 a$igurarea ela+orrii de proceduri $cri$e pentru activitile financiarconta+ile $au care au a$emenea implicaiiL 9con$tituirea unui circuit de monitori/are a controlului financiarL 9ela+orarea unor proce$e formali/ate de ge$tionare a ri$curilor. ,.&.3.5. Auditul de $i$tem "i Buvernana Corporativ 'eali/area unui audit de $i$tem $e +a/ea/ pe faptul c organi/aia repre/int o $um de $i$teme interconectate2 cu o+iective proprii2 care contri+uie la reali/area o+iectivelor generale. Un $i$tem poate fi privit ca un an$am+lu de re$ur$e "i activiti cumulate "i organi/ate2 a$tfel 0nc1t $ $e o+in re/ultatele dorite. 6otivul pentru care auditul intern $9a orientat $pre acea$t a+ordare e$te c2 audit1nd $i$temele $e poate forma o opinie cu privire la capacitatea ace$tora de a atinge propriile o+iective "i de a contri+ui la 0ndeplinirea cerinelor organi/aiei 0n an$am+lul ei. Pornind de la ace$t fapt2 identificarea unui punct vulnera+il $au a unei deficiene 0n $i$tem va face impo$i+il oferirea unei a$igurri totale din partea auditului care2 prin intermediul recomandrilor2 va atrage atenia conducerii a$upra pro+lemelor ce pun 0n pericol atingerea o+iectivelor. O a$tfel de a+ordare logic pre$upune c2 dac per$onalul de conducere implementea/ recomandrile fcute2 $e va aKunge 0n $ituaia de a primi a$igurare cu privire la atingerea o+iectivelor. Prin e-ecutarea unui audit de $i$tem2 auditorii 0"i concentrea/ atenia pe ri$curile care pot afecta 0ndeplinirea o+iectivelor "i modul cum $unt ge$tionate ace$te ri$curi2 precum "i pe controalele e-i$tente 0n cadrul organi/aiei. n ace$t fel2 auditul intern evaluea/ aplicarea Buvernanei 0n $i$tmele unei organi/aii2 oferind a$igurare "i con$iliere conducerii prin recomandri2 0n

83

ceea ce prive"te introducerea $au 0m+untirea politicilor2 mecani$melor2 "i procedurilor. Acea$t evaluare are 0n vedere urmtoarele elemente( O e-i$tena o+iectivelor generale "i parialeL O $ta+ilirea o+iectivelor 0n concordan cu activitile de$f"urate 0n cadrul organi/aieiL O 0n$crierea o+iectivelor 0n documentele $trategice "i de organi/areL O e-i$tena fi"ei po$tului pentru fiecare per$oan din organi/aieL O cunoa"terea de ctre $alariai a atri+uiilor proprii "i a o+iectivelor pariale "i generaleL O concordana 0ntre coninutul fi"ei po$tului2 documentele $trategice "i de organi/are "i activitile concrete de$f"urate de fiecare angaKatL O cunoa"terea de ctre managementul de top "i de linie a ri$curilor ce pot afecta reali/area o+iectivelor generale "i parialeL O m$urile 0ntreprin$e pentru ge$tionarea "i actuali/area ace$tor ri$curiL O mecani$mele "i in$trumentele de control $ta+ilite la nivelul fiecrui $i$tem "i pe an$am+lul organi/aieiL O formali/area mecani$melor "i in$trumentelor de controlL O politicile "i procedurile de control aplicate 0n cadrul $i$temelor organi/aieiL O modul de funcionare a mecani$melor "i in$trumentelor de control2 precum "i eficiena ace$tora 0n ceea ce prive"te reducerea ri$curilor la un nivel con$iderat accepta+il ori minim2 de ctre managementul de top $au de linie. ;up anali/area elementelor enumerate mai $u$ "i compararea cu un $tandard2 referin normativ $au criteriu2 auditul aKunge la anumite conclu/ii pe +a/a crora emite o opinie care $e materiali/ea/ 0n( O A$igurare total2 $ituaie puin pro+a+il 0n conte-tul actual. O A$igurare parial"i recomandri2 $ituaia cea mai de$ 0nt1lnit 0n pre/ent. O 'ecomandri fr a$igurare2 $ituaie care repre/int o e-cepie. 'ecomandrile formulate de auditori vi/ea/ eliminarea cau/elor care 0mpiedic reali/area o+iectivelor2 iar prin punerea 0n practic a ace$tor recomandri $e a$igur eficienti/area $i$temului de control intern "i minimi/area ri$curilor a$ociate activitilor2 ceea ce repre/int valoarea adugat #plu$ul de valoare% pe care auditorul intern o tran$mite organi/aiei2 precum "i aKutorul oferit conducerii 0n aplicarea Buvernanei Corporative. 87

,.&.7. Controlul intern. 6ediul de control Atunci c1nd vor+im de$pre mediul de control2 ne referim de fapt la piatra de temelie a unei +une guvernri. n ace$t mediu $e finali/ea/ de fapt auditul intern2 prin a$igurarea pe care o d organi/aiei 0n ceea ce prive"te gradul de control deinut a$upra operaiunilor. Orice conductor al unei organi/aii 0"i pune 0ntre+area( cum $ fac $ dein un control mai +un a$upra activitilor> Iar auditul intern e$te 0n m$ur $ r$pund prin e-aminarea a ceea ce permite e-ercitarea ace$tui control( controlul intern2 "i recomandarea a ceea ce tre+uie fcut pentru a9l 0m+unti. Controlul intern apare deci ca temelia pe care $e $prKin +unul control a$upra activitilor unei entiti2 oricare ar fi ea "i noiunea de la care $e porne"te 0n definirea funciei de audit intern2 a crei finalitate con$t 0n 0m+untirea con$tant a controalelor interne de orice natur. ?-i$t dou tipuri de elemente componente ale mediului de control( a. ?lemente $tructurale2 cum ar fi2 $pre e-emplu2 o $tructur core$pun/toare a con$iliului de conducere care $ dein a+ilitile "i competenele nece$areL anumite comitete con$ultative create pe l1ng con$iliuL o +un planificare $trategic"i un mecani$m de $ta+ilire a o+iectivelorL o $tructur organi/atoric core$pun/toare2 inclu$iv o clar alocare a rolurilor "i re$pon$a+ilitilor2 a nivelelor de autoritate2 $pecificaii clare privind a$umarea r$punderii2 prevederi privind auditul etc. +. Atitudinile2 cultura2 principiile etice2 valorile2 integritatea "i comportamentele core$pun/toareL o filo/ofie de conducere "i un $til operaional potrivitL politici "i proceduri de re$ur$e umane adecvate "i competena per$onalului. ,.&.7. . Conceptul de control intern ?timologia cuv1ntului control provine din e-pre$ia latinea$c Gcontra rolu$H2 care 0n$eamn Gverificarea unui act duplicat dup original #6arcel B<i%. n accepiunea lui $emantic2 controlul e$te o anali/ permanent $au periodic a unei activiti2 a unei $ituaii pentru a urmri mer$ul ei "i pentru a lua m$uri de 0m+untire. A"a cum am amintit2 activitatea de control e$te un atri+ut al managementului2 un miKloc de anali/ a realitii "i de corectare a erorilor. 7en$ul cel mai comun a$ociat controlului e$te acela de verificare2 care $e a$ocia/ frecvent cu activitatea de cunoa"tere2 care permite managementului $ coordone/e activitile din cadrul organi/aiei 0ntr9un mod eficient. 8.

;in punct de vedere al modului de e-ercitare a controlului2 literatura de $pecialitate aminte"te controlul intern "i controlul e-tern. Controlul intern e$te format din an$am+lul formelor de control e-ercitate la nivelul entitii #pu+lice%2 inclu$iv auditul intern2 $ta+ilite de conducere 0n concordan cu o+iectivele ace$teia "i cu reglementrile legale2 0n vederea admini$trrii fondurilor 0n mod economic2 eficace "i eficient2 care include $tructurile organi/atorice2 metodele "i procedurile #6arcel B<i%. O+iectivele generale ale controlului intern $unt( ) reali/area2 la un nivel core$pun/tor de calitate2 a atri+uiilor in$tituiilor pu+lice2 $ta+ilite 0n concordan cu propria lor mi$iune2 0n condiii de regularitate2 eficacitate2 economicitate "i eficienL ) proteKarea fondurilor pu+lice2 0mpotriva pierderilor datorate erorii2 ri$ipei2 a+u/ului $au fraudeiL ) re$pectarea legii2 a reglementrilor "i deci/iilor conduceriiL ) de/voltarea "i 0ntreinerea unor $i$teme de colectare2 $tocare2 prelucrare2 actuali/are "i difu/are a datelor "i informaiilor financiare "i de conducere2 precum "i a unor $i$teme "i proceduri de informare pu+lic adecvat prin rapoarte pu+lice. Controlul intern $9a confruntat 0n permanen cu lrgirea $i$tematic a ariei de aplicare. n pre/ent2 controlul intern $e refer la toate activitile2 programele "i procedurile2 la 0ntreg patrimoniul2 la toi mem+rii 0ntreprinderii "i 0n acela"i timp2 acionea/ permanent. n practic2 dar "i teoretic2 dup ultimele reglementri ale 6ini$terului *inanelor Pu+lice2 managementul entitilor pu+lice are o+ligaia de a organi/a "i actuali/a permanent $i$temul de control intern. nainte de anul 8.82 0n 'om1nia2 e-i$t1nd o economie e-ce$iv centrali/at"i planificat2 controlul era organi/at o+ligatoriu 0n cadrul unor $tructuri $peciali/ate #ge$tiune2 financiar etc.% av1nd o+iective diferite2 $ituaie 0n care $tatul impunea $i$teme de control din interiorul unitilor economice "i organi/a controlul e-tern pentru urmrirea e-ercitrii controlului intern 0n ace$te uniti. ;in acea$t cau/2 perioada anilor [8: ai $ecolului trecut $9a caracteri/at prin profunde reorgani/ri care au condu$ la re$tr1ngerea treptat a controalelor o+ligatorii "i in$tituirea de ctre management a unui $i$tem de control intern fli-i+il "i eficient2 0n funcie de ri$curile cu care $e confrunt organi/aiile. ncep1nd cu anul 8882 0n $i$temul de control rom1ne$c apare "i conceptul de audit intern2 numai pentru entitile pu+lice2 ceea ce a impu$ nece$itatea unor noi clarificri ale conceptului de control intern "i pre/entarea +unelor practici 0n domeniu din Uniunea ?uropean. Printr9o $erie de acte 88

normative2 controlul intern e$te propu$ a $e organi/a "i e-ercita 0ntr9o manier european2 0n $en$ul c $unt prev/ute numai atri+uii generale "i $pecifice ale controlului intern2 modul de organi/are "i e-ercitare rm1n1nd la di$po/iia managementului general al entitii pu+lice. O +un perioad de timp2 de dup 8.82 modul ace$ta de organi/are a $i$temului de control intern2 ne$pecific economiei planificate2 a creat impre$ia managerilor c organi/area controlului e +enevol2 contri+uind a$tfel la $l+irea eficacitii $i$temului de contorl intern al entitilor. Practica internaional2 adoptat de cur1nd "i de ara noa$tr2 impune $epararea clar a activitilor de control intern de cele de audit intern "i recomand crearea unui $i$tem de control intern "i2 $eparat2 a unei $tructuri de audit intern2 am+ele aflate 0n coordonarea managerului "i capa+ile $ r$pund ri$curilor cu care $e confrunt entitile. Conform aceleia"i practici recuno$cute 0n domeniu2 controlul intern $e reg$e"te 0n componena fiecrei activiti "i tre+uie $ fie formali/at prin proceduri coro+orate cu fi"ele po$turilor "i 'egulamentul de Organi/are "i *uncionare #'O*% al entitii2 care vor fi 0n$oite de li$te de verificare2 cu activitile "i re$pon$a+ilitile ata"ate ace$tora $u+ forma unor in$truciuni practice de reali/are a controlului intern. La modul concret2 managerul $ta+ile"te pentru fiecare domeniu2 compartiment2 activitate $au program formele de control intern2 care nu implic co$turi $uplimentare2 menite $ limite/e $au $ elimine ri$curile a$ociate activitilor2 $u+ forma( ) autocontrolului propriilor activiti efectuate prin re$pectarea de ctre fiecare $alariat a procedurilor de lucruL ) controlul mutual reali/at 0ntre fa/ele unui lan procedural de fiecare po$t de lucru privind modul de efectuare a prelucrrilor 0n cadrul po$tului de lucru anteriorL ) controlul ierar<ic e-ercitat pe fiecare nivel de re$pon$a+ilitateL ) controlul partenerial2 reali/at prin delegarea unor competene 0ntre diferitele paliere de competene. Alturi de ace$te forme de control intern2 ata"ate intrin$ec activitilor curente ale fiecrui po$t de lucru2 managerul poate $ta+ili "i alte forme de control intern care intr 0n lanurile operaiilor2 dar care pre$upun co$turi $uplimentare2 av1nd reguli procedurale di$tincte2 fiind c<iar $tructuri de $ine $tttoare2 cum ar fi( ) controlul financiar preventivL ) controlul financiar de ge$tiune #patrimonial%L ) controlul financiar conta+ilL ) controlul admini$trativL ::

) in$pecii etc. Auditul pu+lic intern2 ca $tructur di$tinct impu$ prin lege2 are rolul de a evalua "i de a da o a$igurare fundamental"i o+iectiv managementului a$upra gradului de funcionalitate2 at1t pe an$am+lul $i$temului de control intern2 c1t "i pe fiecare form concret de manife$tare a ace$tuia2 conform cadrului metodologic "i procedural "i practicii recuno$cute 0n domeniu. IN;?P?N;?NT AU;ITUL INT?'N O Con$ilierea managerial O ?valuarea $i$temului de control intern CONT'OLUL INT?'N O Autocontrolul activitii O Controlul mutual O Controlul ierar<ic O Controlul partenerial O Controlul de calitate O Controlul financiar preventiv O Controlul de ge$tiune #patrimonial% O Controlul financiar9conta+il O Controlul admini$trativ O In$pecia 7tructura $i$temului de control intern ,.&.7.&. Tr$turile controlului intern Conform unui principiu anglo9$a-on2 nece$itatea controlului re/id 0n aceea c Goamenii fac ce tre+uie $ fac atunci c1nd "tiu c vor fi controlaiH. Plec1nd de la ace$t principiu2 dar "i din alte con$iderente2 controlul intern a fo$t "i rm1ne 0n centrul preocuprilor managerilor de la toate nivelurile entitilor. ;e9a lungul timpului controlul intern $9a de/voltat 0n raport cu gradul de evoluie al $ocietii "i2 implicit2 al culturii organi/aiilor. Pe m$ura amplificrii volumului afacerilor 0ntreprinderilor "i di$per$rii centrelor de activitate2 controlul intern capt noi valene at1t 0n concept2 c1t "i 0n coninut. Conceptul de control intern a fo$t 0n permanen definit "i redefinit2 cel puin 0n raport cu dou a$pecte( ) de$centrali/area activitilor2 care a condu$ la diver$ificarea activitilor de control "i la delegarea ace$tora 0n cadrul aceleia"i $tructuriL :

) amplificarea volumului de prevederi normative2 reguli "i reglementri care $ a$igure ge$tionarului cile de aciune pentru utili/area core$pun/toare a re$ur$elor2 0n vederea cre"terii eficacitii. Practica relev o $erie de caracteri$tici ale controlului intern2 "i anume( proce$ualitatea2 relativitatea "i univer$alitatea. a% Proce$ualitatea controlului intern Controlul intern e$te un proce$2 "i nu o funcie. Toate funciile conducerii2 inclu$iv cea de audit intern2 includ activiti de control care contri+uie la evaluarea proce$ului managerial. n fapt2 fiecare activitate tre+uie $ ai+ componena ei de control2 care o aKut $ funcione/e. Privit ca proce$ la di$po/iia managementului2 controlul intern e$te un proce$ dinamic care9"i adaptea/ permanent in$trumentele "i te<nicile la $c<im+rile $urvenite 0n cultura organi/aiei2 determinate de gradul de competen a managerilor. Controlul nu e$te un $cop 0n $ine2 ci un miKloc2 altfel $pu$ controlul nu e$te organi/at de dragul controlului2 ci are rolul de a confirma a"teptrile managementului prin utili/area unor procedee2 te<nici "i in$trumente $pecifice. n practic e-i$t"i $ituaii 0n care managerii creea/ intenionat $tructuri comple-e2 greu de controlat. Pentru reali/area unui control eficient2 auditului intern 0i revine $arcina de a recomanda proiectarea de $tructuri $imple2 de$centrali/ate "i fle-i+ile2 care $ nu 0ngreune/e verificarea "i re$pectarea procedurilor. +% 'elativitatea controlului intern Oric1t de +ine ne9am organi/a2 nu putem pretinde c vom fi la adpo$t de toate neregulile $au a+aterile care pot aprea de la un ecart $ta+ilit. ;ac totu"i controlul nu e-i$t2 "i $e "tie +ine ace$t lucru2 atunci e$te po$i+il $ apar $ituaii grave care nu pot fi $tp1nite. 7copul organi/rii controlului intern e$te acela de a oferi o a$igurare re/ona+il 0mpotriva ri$curilor2 "i nu o a$igurare a+$olut. O a$igurare re/ona+il e$te mai mult dec1t minimum "i $e raportea/ 0ntotdeauna la o+iectivele entitii. Conducerea "i con$iliul de admini$traie al entitii a"teapt de la controlul intern a$igurri re/ona+ile +a/ate pe evaluarea ri$curilor2 prin concentrarea pe principii ale performanei #economicitate2 eficien "i eficacitate%. Oric1t de +ine ar fi planificat "i e-ecutat2 controlul intern nu poate a$igura dec1t o certitudine relativ2 deoarece un control intern care ar vi/a atingerea tuturor o+iectivelor propu$e2 0n condiii de eficien2 ar fi e-trem de

:&

co$ti$itor "i neeconomic. ;e aceea controlul intern nu e$te conceput pentru a garanta $ucce$ul organi/aiei2 ci o+iectivul $u e$te relativ "i re/ona+il. c% Univer$alitatea controlului intern 7i$temul de control intern repre/int nu numai formulare2 proceduri2 te<nici2 programe2 in$truciuni "i manuale de politici2 ci "i oameni la fiecare nivel al organi/aiei. Controlul intern e$te un proce$ reali/at de ctre per$onalul de la toate nivelurile2 re$pectiv con$iliul de admini$traie2 conducerea e-ecutiv2 0ntreg per$onalul. *iecare mem+ru al entitii e$te re$pon$a+il pentru controlul $u intern. Practic2 controlul intern funcionea/ 0ntr9un mediu de control mereu 0n $c<im+are2 ceea ce impune adaptarea controlului la nivelul fiecrei activiti2 0n raport cu intere$ele organi/aiei. Acea$t con$trucie va tre+ui $ in cont de $tructura organi/atoric a entitii2 de $tilul de conducere al managerilor2 de influena factorilor de mediu "i implicit de ri$curile care pot afecta entitatea. ?-ce$ul de norme2 reguli2 proceduri 0mpiedic reali/area unui control eficient2 de aceea e$te nece$ar g$irea unui ec<ili+ru optim 0n vederea $ta+ilirii ace$tora. 6odul de $ta+ilire a unor reguli de control intern ine2 pe de9o parte2 de $tilul de conducere "i de capacitile organelor ierar<ice 0n delegarea competenelorJre$pon$a+ilitilor2 iar pe de alt parte de nivelul de de/voltare "i de cultur al entitilor. n organi/area "i e-ercitarea controlului intern $e impune o mare fle-i+ilitate2 deoarece nu poi fi-a reguli pentru fiecare $ituaie 0nt1lnit iar o regul2 dac nu e$te de actualitate $au e$te prea rigid2 $tagnea/ proce$ul "i conducere la ineficacitate. ,.&... ;e/voltrile recente ale controlului intern. 6odelele CO7O "i CoCo ;incolo de multitudinea definiiilor2 cu caracter i$toric2 controlul intern $e g$e"te 0n centrul preocuprilor manageriale de toate apartenenele. Acea$t amplificare a intere$ului fa de controlul intern 0"i are originea 0ntr9un an$am+lu de fenomene2 din care pot fi amintite dou( O comple-itatea cre$c1nd a 0ntreprinderilor "i di$per$area centrelor de activitate2 care au du$ la cre"terea "i de/voltarea delegrii competenei2 $ingurul miKloc care permite re$pon$a+ilului $9"i e-ercite prerogativele de la di$tan "i 0n totalitate2 reunind componentele nece$are prin delegaii $iL :!

O domeniul normativ2 care nu a 0ncetat $ $e e-tind( legi2 regulamente2 norme2 con$tr1ngeri profe$ionale2 +ugetare "i $ociale ) toate ace$tea limitea/ tot mai mult ge$tionarul2 printr9o reea de reguli ce tre+uie re$pectat. n con$ecin2 ce $e poate face pentru a fi la adpo$t de orice $anciune "i a veg<ea con$tant a$upra e$enialului> Pentru a r$punde la ace$te 0ntre+ri2 dar "i la multe altele2 $peciali"tii 0n domeniu au luat iniiative care au permi$ definirea cu preci/ie a $pecificului controlului intern "i $ta+ilirea o+iectivelor ace$tuia2 ela+or1nd cele+rele modele( CO7O "i CoCo. ,.&... . 6odelul CO7O Z% n anii [.: ai $ecolului trecut2 $enatorul american T'?A;RA\ a iniiat o important cercetare a$upra controlului intern "i rolului $u 0n viaa organi/aiilor2 cre1nd 0n 7UA Gcomi$ia TreadAaSH2 la recomandarea creia a fo$t creat comitetul intitulat Comitetul de 7pon$ori/are al Organi/aiilor2 cuno$cut mai apoi pe$te tot 0n lume $u+ numele de CO7O2 care a reunit competenele unor profe$ioni"ti ai auditului e-tern2 auditului intern "i mari 0ntreprinderi americane "i care au ela+orat 0mpreun o lucrare intitulat GCodul controlului internH2 lucrare care define"te ceea ce ar tre+ui $ $e 0neleag prin controlul intern2 conclu/ion1nd faptul c ace$ta nu are nicio legtur direct cu $i$temele de in$pecie "i verificare2 recuno$cute. A"a cum am mai amintit2 definirea conceptului de control intern e$te o pro+lem care 0nc mai comport controver$e2 dar care tinde $ accepte pe plan internaional acela"i $en$ al termenului din engle/2 Gcontrol internH2 care 0n$eamn 0n primul r1nd Ga deine controlulH "i apoi Ga verificaH2 "i nu $en$ul din france/2 care 0n$eamn Ga verificaH "i apoi a Gin$pectaH. n an$am+lul comple- de miKloace "i practici pe care orice entitate le utili/ea/ pentru a9"i admini$tra c1t mai +ine activitile2 0n vederea atingerii o+iectivelor pre$ta+ilite2 CO7O2 prin cadrul de control ela+orat2 a indu$ o oarecare ordine 0n domeniu. A"adar2 poate fi reinut definiia controlului intern dat de CO7O 0n anul 88&2 care e$te 0nc de actualitate. Controlul intern e$te un proce$ implementat de Con$iliul de Admini$traie2 conducere "i per$onalul unei organi/aii de$tinat $ ofere o a$igurare re/ona+il 0n ceea ce prive"te reali/area o+iectivelor. Z CO7O ) Commitete of 7pon$oring Organi/ation of t<e TreadAaS #Comitetul de 7pon$ori/are a Organi/aiilor Comi$iei TreadAaS% :5

Acea$t definiie ne propune o $erie de elemente c<eie( ..controlul intern e$te un proce$2 un miKloc pentru a atinge un $cop2 "i nu un $cop 0n $ineL ..controlul intern e$te efectuat de toat lumea "i 0n$eamn nu numai manuale de politici2 formulare "i documente2 ci "i oamenii de la fiecare nivel al organi/aieiL ..controlul intern implic relativitate 0n organi/are "i nu e$te o magie care va conduce la efectuarea lucrrilor perfectL ..de la controlul intern managementul are o $erie de a"teptri privind furni/area unei a$igurri re/ona+ile "i nu a unei a$igurri a+$oluteL ..controlul intern $e refer la toate categoriile de entiti "i activiti "i nu numai la organi/aii $au 0ntreprinderi. Tot 0n anul 88& Comi$ia TradeAaS de pe l1ng CO7O a ela+orat "i un model al controlului intern de evaluare a ri$curilor2 repre/entat 0n mod $im+olic printr9o piramid care conine elementele e$eniale2 "i anume( mediul de controlL evaluarea ri$curilorL activitile de controlL informaii "i comunicareL monitori/are. ODI?CTI4?L? ?NTIT]NII ?4ALUA'?A 'I7CU'ILO' ACTI4ITAT?A ;? CONT'OL 6?;IUL ;? CONT'OL NINT? 6ONITO'ICA'? 6odelul CO7O :,

,.&... . . 6ediul de control 'epre/int atitudinea general2 integritatea2 valorile etice "i comportamentele angaKailor2 filo/ofia "i $tilul de operare al managementului2 modul de atri+uire a autoritii2 "i re$pon$a+ilitii "i $i$temul de organi/are "i de/voltare a con$iliului de admini$traie. 6ediul de control face parte din cultura in$tituional2 care e$te influenat de $tilul conducerii2 $i$temul de valori 0n$u"ite de $alariai2 competena profe$ional"i integritatea oamenilor2 de$crierea activitilor "i procedurilor2 $tructura organi/atoric2 $epararea $arcinilor2 I.T. etc. "i ofer cadrul 0n care $e de$f"oar diferitele forme de control intern. Practica a demon$trat faptul c $c<im+area culturii organi/aionale $e reali/ea/ 0n timp "i din acea$t cau/ factorii de management tre+uie $ $upervi/e/e "i $ monitori/e/e permanent evoluia ace$teia. 6ediul de control e$te unul din elementele importante de care au nevoie 0ntreprinderile pentru a9"i organi/a un $i$tem de control intern eficient. A$tfel2 ne putem confrunta cu( ) un mediu de control favora+il2 care pre$upune e-i$tena unui climat 0n care valorile de etic $unt privilegiate2 care utili/ea/2 accept"i aprecia/ controlulL ceea ce 0n$eamn c regulamentele interioare "i codurile de conduit etic e-i$t"i $unt luate 0n con$ideraie de toi factorii2 inclu$iv de ctre managementul general. ntotdeauna puterea e-emplului "efului contri+uie la crearea unui climat proprice de/voltrii activitii de control. 6anagementul general tre+uie $ fie un model nu numai prin di$cur$ul utili/at2 ci "i prin comportamentul fa de per$onal "i de tere per$oane #clieni2 furni/ori etc.%. Numai 0ntr9un a$emenea mediu controlul intern va funciona2 va cre"te "i $e va de/voltaL ) un mediu de control adecvat2 0n care $e re$pect legile2 regulile2 procedurile2 terii9parteneri2 $alariaii2 contractele 0nc<eiate "i a$tfel activitile entitii $unt $tp1niteL ) un mediu de control deteriorat2 0n care nu e-i$t proceduri formali/ate2 $e evit controalele2 e-i$t 0nclcri ale normelor de conduit"i reglementrilor de funcionare $au c<iar nere$pectri ale cadrului legi$lativ ) toate ace$tea preKudiciind controlul intern. 6ediul de control contri+uie la 0m+untirea procedurilor de control $pecifice2 0n$ prin el 0n$u"i2 c<iar dac e$te un mediu de control $olid2 $ a$igure eficacitatea $i$temului de control intern. 7tructural2 cei mai importani factori de control2 care influenea/ 0n mod deci$iv mediul de control2 $unt( ) funcionalitatea $tructurilor de conducereL :3

) politica managerial"i $tilul de operare a ace$teiaL ) $tructura organi/atoric a entitilorL ) modul de $ta+ilire a autoritii "i a re$pon$a+ilitilorL ) $i$temul de control managerial2 care include "i funcia de audit internL ) politicile "i procedurile de per$onalL ) modul de $egregare a $arcinilor. 6ediul de control favori/ea/"i $en$i+ili/ea/ controlul intern2 iar funcia de audit intern va fi cu at1t mai eficace "i performant2 conte-t 0n care putem vor+i de o cultur a controlului intern ce atrage dup $ine o cultur a auditului. Ace$t mediu de control $olid favori/ea/ comunicarea2 facilitea/ cooperarea 0n munc2 permite un c1"tig reciproc "i duce la propuneri con$tructive2 0n care fiecare $e recunoa"te2 "i a$tfel $unt implementate rapid "i eficient. Cultura controlului intern e$te indi$pen$a+il unei +une eficaciti a funciei de audit intern. Auditorii interni "tiu +ine c1t de eficace e$te aciunea lor2 c1nd cel auditat cunoa"te $pecificul muncii de audit2 deoarece $e 0neleg u"or2 cola+orea/ ca doi parteneri2 iar reu"ita e$te a$igurat. ;ialogul dintre auditor "i auditat demon$trea/ c cei doi parteneri $unt con"tieni de cultura controlului intern2 care e$te indi$pen$a+il pentru de/voltarea mediului de control "i a funciei de audit intern. ;ac2 dimpotriv2 cel auditat nu cunoa"te nimic de$pre ce repre/int controlul intern "i auditul intern2 0i percepe pe auditori ca pe ni"te ageni e-terni care 0"i ri$ipe$c timpul2 iar climatul de cola+orare2 at1t de nece$ar2 are puine "an$e $ $e in$tale/e. ,.&... .&. ?valuarea ri$curilor Orice entitate e$te $upu$ ri$curilor2 care pot fi ri$curi proprii funcionrii organi/aiei 0n$e"i2 ri$curi $pecifice fiecrei activiti2 dar "i ri$curi e-terne. Unele ri$curi $unt accepta+ile "i inerente2 altele 0n$ $unt inaccepta+ile. Pentru a evita pe c1t po$i+il ri$curile inaccepta+ile "i meninerea la un nivel de toleran a ri$curilor accepta+ile2 organi/aiile creea/ $i$teme de control intern. ?lementul fundamental la controlul intern al unei entiti 0l repre/int e-i$tena unui $i$tem de anali/"i evaluarea ri$curilor din cadrul ace$teia. ?valuarea ri$curilor pre$upune definirea o+iectivelor "i condiiilor pe care tre+uie $ le avem 0n vedere2 0n $pecial pentru ge$tionarea $c<im+rii2 in1nd cont de faptul c oamenii $e $c<im+2 procedurile $e $c<im+2 organi/aiile politice $e $c<im+2 deci "i ri$curile $e $c<im+"i2 0n con$ecin2 controlul intern e$te condamnat la o permanent adaptare la noile condiii. :7

6odul de ge$tionare a $c<im+rii e$te o preocupare con$tant"i a auditului intern2 care evaluea/ fia+ilitatea $i$temelor de control intern "i actuali/ea/ 0n permanen GgeografiaH ri$curilor entitii2 care poate fi un punct de plecare al oricrei anali/e ulterioare. ?valuarea ri$cului pre$upune 0n primul r1nd $"tim unde $e g$e$c ri$curile 0n organi/aie2 pentru c dac nu "tim ce e$te ri$cant nu le vom putea evalua "i urmri adecvat. Pentru a putea $tp1ni $au eventual2 diminua ri$curile cuno$cute2 e$te nece$ar e-i$tena activitilor de control2 ceea ce pre$upune comunicare "i informare reciproc 0ntre audit "i auditai. Cea mai mare parte a ri$curilor $unt depi$tate numai prin comunicare2 fie ea formal #documente% $au informal #telefonic%. Organi/area $i$temului de control e$te r$pun$ul managementului la apariia ri$curilor a$ociate activitilor de$f"urate de entiti. ,.&... .!. Activitile de control Ace$tea $unt elemente $pecifice #politici2 proceduri etc.% care vor permite admini$trarea funciei2 activitii2 $u+activitii $au operaiei 0n conformitate cu o+iectivele generale ale controlului intern. Activitile de control $unt de o mare diver$itate2 funcie de entitate2 cultura organi/aional a ace$teia2 $tructura organi/atoric2 de numrul activitilor etc. Ace$te activiti $e efectuea/ 0n 0ntreaga organi/aie2 la toate nivelurile ierar<ice "i de ctre toate funciile2 "i con$tau 0n( ..indicaie2 recomandare2 deci/ie2 <otr1re2 $anciune2 apro+are2 avi/2 0ndrumare2 apreciere2 plan2 program2 anali/L ..autori/aii2 verificri2 reconcilieri2 revi/uiri2 $egregarea $arcinilor2 raport2 +uget de venituri "i c<eltuieli2 cont de profit "i pierdere2 +ilan conta+il2 dare de $eam2 te<nici informatice2 cercetare operaional2 $imulare2 grafice2 drum critic etc. Activitile de control $u$9pre/entate pot fi grupate $intetic2 $pre e-emplu2 a$tfel( 9 activiti de control proprii entitii2 pentru evitarea ri$curilor generaleL 9 activiti de control proprii fiecrei funcii2 foarte numeroa$e "i $pecificeL 9 activiti de control general vala+ile "i unanim recuno$cute2 0n $pecial din domenii cone-e.

n conclu/ie putem afirma c nu e-i$t un control intern $au un $i$tem de control intern 0ntr9o entitate dac nu e-i$t la fiecare nivel :.

ierar<ic2 $u+funcie $au operaie2 activiti de control2 0n vederea evitrii ri$curilor de la acele nivele. 7i$temul de control intern repre/int cadrul 0n care funcionea/ ace$te activiti de control la di$po/iia managementului2 care tre+uie $ ai+ 0n vedere "i $ anticipe/e $c<im+rile pentru a reali/a caracterul previ/ional al controlului cu privire la evoluia entitii. Principalele o+iective ale proce$ului de control intern $unt( O o+iectivele operaionale2 care $ a$igure folo$irea eficient a activelor "i altor re$ur$e ale entitii2 precum "i proteKarea 0mpotriva pierderilorL O o+iectivele informaionale2 care $ a$igure pregtirea de rapoarte la timp "i credi+ile2 care $ permit luarea deci/iilor 0n cadrul organi/aieiL O o+iectivele de conformitate2 care $ a$igure c 0ntreaga activitate e$te condu$ 0n conformitate cu legile "i regulamentele aplica+ile2 cu cerinele de $upervi/are "i cu politicile "i procedurile interne. n practic2 pentru a$igurarea unui nivel re/ona+il al controlului intern2 e-i$t urmtoarele tipuri de verificri( O controale preventive ) efectuate pentru a evita evenimente nedoriteL O controale de detecie ) efectuate pentru a detecta "i corecta evenimentele nedoriteL O controale directive ) efectuate pentru a $e produce un eveniment doritL O controale admini$trative ) inventarierea patrimoniuluiL controlul valorilor din ca$ierie etc.L O controale conta+ileL O controale fi/ice. n pre/ent2 0n 'om1nia2 $tructura $i$temului de control intern al unei entiti pu+lice cuprinde( O controlul financiar preventiv ) control e-9ante o+ligatoriu2 $ta+ilit prin lege2 care $e efectuea/ a priori a$upra operaiilor patrimoniale ale entitii pu+lice "i $e reali/ea/ de per$oane de$emnate $pecialL O controlul legi$lativ de conformitate2 cu reglementrile legale de

+a/"i $pecifice2 reali/at de compartimentul KuridicL O controlul mutual ) reali/at pe ori/ontal2 a$upra lucrrilor primite "i predate2 efectuat pe +a/a reglementrilor procedurale ale operaiilorL O controlul ierar<ic ) reali/at pe vertical de diferite niveluri ierar<iceL :8

O controlul admini$trativ ) efectuat prin organele $peciali/ate de control2 prin compartimente de in$pecieL O controlul conta+il ) coordonat de conta+ilul9"ef2 con$t1nd 0n verificarea realitii operaiunilor conta+ileL O controlul de ge$tiune ) av1nd ca o+iect principal controlul patrimoniului2 al e-i$tenei +unurilor "i valorilor2 e$te o+ligatoriu2 conform legii2 "i $e e-ecut cel puin o dat pe anL O controlul managerial ) e-ecutat de manageri la toate nivelurile "i av1nd ca o+iective a$pecte generale privind organi/area "i funcionarea eficient a entitilor pu+lice. Toate ace$te controale $unt la di$po/iia managementului "i tre+uie coordonate2 de/voltate $au redu$e2 0nfiinate $au anulate2 0n funcie de evoluia ri$curilor din unitate. Pe$te tot ace$t $i$tem de control intern apare auditul intern2 ca parte a ace$tuia2 care2 pe +a/a procedurilor $tandardi/ate2 evaluea/ controlul intern "i con$ilia/ managementul entitii. Per$oana re$pon$a+il la v1rf2 pentru $i$temul de control intern din cadrul entitii2 tre+uie $9"i organi/e/e controlul intern2 iar oamenii care $unt parte din ace$t $i$tem 0i vor oferii feed9+ac@9ul $i$temului2 dac ace$ta funcionea/ +ine2 ceea ce $e va reali/a prin rapoarte $cri$e. ;in practic re/ult c nu totul $e poate pune pe <1rtie2 "i c<iar dac $9ar pune2 ar fi ceva +irocraticL totodat tre+uie avut 0n vedere continua $c<im+are a mediului intern "i e-tern2 e-i$tena unor $l+iciuni $au omi$iuni 0n procedur2 ceea ce impune actuali/area permanent a ace$teia. 'eali/area ace$tor a$pecte va depinde 0n mare m$ur de cultura organi/aiei "i de modul de funcionare a ace$teia. Procedura repre/int $ucce$iunea pa"ilor care tre+uie urmai pentru reali/area unei activiti2 iar proce$ul e$te modul concret 0n care $e de$f"oar lucrurile. ,.&... .5. Informaii "i comunicare Informaiile relevante $unt informaii c<eie2 care de regul ne parvin la timp "i 0ntr9o form convena+il. Ace$tea tre+uie identificate2 colectate "i comunicate 0ntr9un timp care $ le dea oamenilor po$i+ilitatea $9"i 0ndeplinea$c re$pon$a+ilitile. Informaia nenece$ar tre+uie 0nlturat2 iar cea critic tre+uie anali/at. 7i$temele de informare produc rapoarte conin1nd informaii operaionale2 financiare "i de conformare2 care fac po$i+ile conducerea "i controlul activitilor dintr9o organi/aie. :

Comunicarea efectiv tre+uie $ ai+ loc 0ntr9un $en$ mai larg "i $ implice toate activitile "i toate $tructurile organi/aiei. ntregul per$onal al unei entiti tre+uie $ primea$c un me$aK clar din partea conducerii 0n ceea ce prive"te nece$itatea lurii 0n $erio$ a re$pon$a+ilitilor ce9i revin2 dar "i a legturilor activitilor individuale cu munca altora. Controlul intern are relaii cu cei controlai prin intermediul informaiilor "i comunicaiilor2 completate de referine privind mediul e-tern. Toate ace$tea aKung la v1rf "i managementul le monitori/ea/"i d di$po/iii pentru reali/area lor. *iecare organi/aie e$te creat pentru a atinge anumite o+iective2 iar o dat creat2 acea$ta 0ncepe $ funcione/e de una $ingur prin implementarea de politici "i proceduri $pecifice2 numai dac are informaii de Ko$ $au din lumea e-tern2 altfel aKunge 0ntr9o $tare de i/olare. A"adar2 $e 0nelege c nu e-i$t proceduri $pecifice perfecte "i2 c<iar dac ar e-i$ta2 ele nu au nicio valoare fr comunicare eficient. 7i$temul de control intern2 tre+uie $ ofere $erviciile care vor fi nece$are2 iar auditorii tre+uie $ ai+ 0n vedere acea$ta. n con$ecin2 un control intern +un tre+uie $ privea$c la lumea 0nconKurtoare2 $ ai+ $emnale de Ko$ "i din afar2 $9"i cunoa$c o+iectivele care tre+uie actuali/ate periodic "i apoi $ $e organi/e/e pentru a $tp1ni ri$curile. 'i$curile maKore $unt monitori/ate de managerul general2 dar cad "i 0n re$pon$a+ilitatea grupului care tre+uie $ le ge$tione/e prin delegare formal2 ceea ce pre$upune $pecificarea activitilor care revin managementului de linie "i a miKloacelor prin care ace$ta 0nelege $au crede c le va 0ndeplini. ,.&... .,. 6onitori/area Practica a dovedit c managerii de la toate nivelurile2 mai ale$ cei care nu po$ed proceduri formali/ate2 fac de regul control intern fr $ reali/e/e ace$t lucru. A$tfel2 fiecare re$pon$a+il $e organi/ea/ pentru a9"i conduce activitatea prin( definirea $arcinilor fiecruia2 $ta+ilirea in$trumentelor "i te<nicilor de lucru2 pregtirea profe$ional2 dotarea cu ec<ipamente "i $i$teme electronice ".a. n ace$t fel2 re$pon$a+ilul reali/ea/ un $i$tem de control intern pentru funcia pe care o admini$trea/2 pe care 0l acionea/ $i$tematic 0n funcie de evoluia ri$curilor $pecifice "i generale. Ultimele recomandri ale IIA din 7UA2 privind practica recuno$cut 0n domeniu2 $u+linia/ 0n mod e-pre$ faptul c Gimplementarea controlului intern e$te pro+lema managementuluiH.

6onitori/area e$te un proce$ de evaluare a calitii performanei $i$temului 0n timp "i e$te reali/at prin activiti de $upervi/are continu2 evaluri $eparate $au prin com+inarea celor dou. 6onitori/area continu $e reali/ea/ 0n cur$ul efecturii operaiunilor "i include managementul "i activiti de $upraveg<ere "i alte aciuni pe care le 0ntreprinde per$onalul pentru a9"i 0ndeplini propriile $arcini. Aria "i frecvena evalurilor $eparate vor depinde de evaluarea ri$curilor "i de eficacitatea activitilor de monitori/are continu. ;eficienele con$tatate 0n $i$temul de control intern tre+uie raportate $uperiorilor ierar<ici2 iar pro+lemele importante tre+uie raportate directorului "i nu con$iliului de admini$traie. Componentele modelului CO7O2 a"a cum au fo$t pre/entate2 creea/ o $inergie care formea/ un $i$tem integrat ce reacionea/ 0n mod dinamic la condiiile $c<im+toare ale mediului e-tern. ,.&...&. 6odelul CoCo ,.&...&. . Con$ideraii generale n noiem+rie 88, o organi/aie canadian propune un model +a/at pe criterii privind comitetul de control ) CoCoZ 2 care define"te controlul intern ca fiind repre/entat de $tructura organi/aiei care include re$ur$e2 $i$teme2 procedee2 $tructuri2 cultura organi/aiei "i alte elemente care2 pu$e 0mpreun2 contri+uie la atingerea o+iectivelor. Pentru prima dat controlul intern e$te definit ca fiind un proce$ care $e reali/ea/ la toate nivelurile "i cuprinde toate activitile2 de$tinat $ furni/e/e conducerii o a$igurare re/ona+il 0n funcionarea unei entiti. ;efiniia CoCo2 dat de canadieni2 vine 0n completarea definiiei din modelul CO7O2 dat de americani. A$tfel2 0n concepia modelului CoCo2 controlul intern e$te repre/entat de re$ur$ele organi/aiei2 procedee2 in$trumente2 $arcinile2 cultura organi/aiei "i tot ceea ce ne putem imagina pentru atingerea o+iectivelor ) o+iective care2 din cau/a relativitii2 nu vor fi niciodat perfect 0ndeplinite. Canadienii pre/int grafic ace$te lucruri2 $u+ forma unui pentagon 0n care $e menionea/ calitile pe care tre+uie $ le avem pentru ca fiecare2 la nivelul $u2 $ $tp1nea$c +ine activitile. Unul din prerogativele controlului e$te acela de a a$igura fia+ilitatea "i2 0ntr9o anumit m$ur2 garania organi/aiei 0n atingerea o+iectivelor $ale. 'ecomandrile modelului canadian dore$c $ favori/e/e perfecionarea Z CoCo( criteria of control &

controlului "i dep"e$c cu mult cadrul unei anali/e a controalelor tradiionale2 prin $ta+ilirea criteriilor de eficien a controlului. 'ecomandrile favori/ea/ un model pe care toate per$oanele din organi/aie 0l pot utili/a pentru a9"i implementa2 evalua "i modifica propriul control intern. 7COP 6ONITO'IICA'? =I N4]NA'? I6PLICA'? CAPACITAT? 6odelul CoCo Un control eficace contri+uie la $ucce$ul unei organi/aii 0n diver$e modaliti( ) per$oanele di$pun de $upleea nece$ar pentru a $e adapta $c<im+rilorL ) per$oanele 0"i pot e-prima opiniile "i utili/a propria lor creativitate2 ge$tion1nd ri$cul unor aciuni inadecvateL ) per$oanele di$pun de informaii fia+ile pe care $unt 0n m$ur $ le utili/e/e la momentul oportun2 atunci c1nd e$te cel mai potrivit pentru organi/aie. Conform principiilor modelului CoCo2 cea mai mic unitate a unei organi/aii e$te per$oana2 care 0ndepline"te $arcini +a/1ndu9$e pe 0nelegerea !

$copului ace$tora2 $priKinindu9$e pe capacitatea $a2 competenele ce9i revin2 re$ur$e etc. Pentru e-ecutarea corect a $arcinilor ce le revin2 per$oanele tre+uie( ) $ $e angaKe/e 0n re/olvarea $arcinilorL ) $9"i monitori/e/e performaneleL ) $ $upraveg<e/e mediul e-tern pentru a 0nva $9"i reali/e/e $arcinile c1t mai +ine "i pentru a identifica $c<im+rile ce $e impun. ;up modelul CoCo2 elementele e$eniale ale controlului 0n orice organi/aie $unt( ) $copul2 ) angaKamentul2 ) capacitatea2 ) monitori/area2 ) 0nvarea. Pentru a 0nelege natura controlului2 $unt importante urmtoarele concepte( ..controlul e$te reali/at de per$oane din toat organi/aia2 inclu$iv con$iliul de admini$traie2 conducerea "i ceilali mem+ri ai per$onalului. Per$oanele $unt re$pon$a+ile de conceperea2 implementarea2 monitori/area "i p$trarea controlului2 care e$te afectat de numero"i factori organi/aionali ce influenea/ motivaia "i comportamentul per$oanelorL ..per$oanele care $unt re$pon$a+ile2 individual $au 0n ec<ip2 de reali/area o+iectivelor tre+uie $ fie re$pon$a+ile "i de eficacitatea controlului care contri+uie la reali/area ace$tor o+iective. Ace$te per$oane2 fie c $unt $au nu manageri2 au datoria de a evalua eficacitatea controlului 0n ceea ce prive$c $arcinile2 ec<ipa $au unitatea de lucru de care $unt re$pon$a+ile. ..organi/aiile $e afl 0ntr9un proce$ con$tant de interaciune "i de adaptare. Organi/aiile $e adaptea/ 0n mod con$tant 0n funcie de $c<im+rile produ$e 0n mediul e-tern #$i$temul legi$lativ2 $i$temul +ancar2 teri etc.% "i 0n mediul intern #per$oane2 prioriti2 norme2 regulamente interne%. Pentru eficacitatea controlului2 elementele ace$tuia tre+uie $ core$pund o+iectivului vi/at2 $ fie coerente "i actuali/ate $i$tematic2 acea$ta 0n$emn1nd c2 dac dorim modificarea unui a$pect oarecare din organi/aie2 tre+uie $inem cont "i de con$ecinele pe care le va avea acea$ta a$upra controluluiL 5

..putem a"tepta de la control $ furni/e/e o a$igurare a+$olut. C<iar "i atunci c1nd am dat dovad de pruden "i de 0nelegere2 o a$igurare a+$olut nu e$te po$i+il din dou motive fundamentale( ) 0n primul r1nd2 e-i$t limite inerente controlului2 legate de po$i+ilitatea apariiei unor erori de Kudecat 0n luarea deci/iilor2 a producerii unor di$funcii atri+uite erorilor umane2 reaua9credin manife$tat de unii angaKai etc. Controlul permite reducerea numrului de erori "i de di$funcionaliti2 dar nu poate furni/a a$igurarea a+$olut c nu $e vor produce alteleL ) 0n al doilea r1nd2 putem "i tre+uie $inem cont de ec<ili+rul co$t9+eneficii. Co$tul controlului tre+uie $ fie pu$ 0n relaie cu +eneficiile oferite2 inclu$iv cu reducerea ri$curilor vi/ate. ;eci/iile luate la crearea controlului nece$it acceptarea anumitor niveluri de ri$curi2 cci re/ultatele nu pot fi prev/ute cu certitudineL ..un control eficient nece$it meninerea ec<ili+rului dintre( O autonomie "i unitate ) pentru p$trarea ace$tui ec<ili+ru2 putem fi ade$ea o+ligai $ trecem de la centrali/are la de$centrali/are "i de la impunerea de con$tr1ngeri la acordarea unei li+erti de aciuneL O $ituaia de fapt "i adaptarea la $c<im+ri ) pentru a p$tra ace$t ec<ili+ru putem cere mai mult coeren 0n $copul eficienei $au $ acordm o mai mare fle-i+ilitate pentru a permite adaptarea la $c<im+ri. 'ecomandrile modelului CoCo pot fi utile mem+rilor con$iliului de admini$traie2 managerilor "i altor per$oane care $unt re$pon$a+ile de controlul unei organi/aii. 'ecomandrile la$ o deplin li+ertate modului de implementare a controlului2 0n $en$ul c ele nu prevd politici $au proceduri detaliate2 organi/aiile put1nd acorda atenie diferit fiecrui criteriu prev/ut de modelul CoCo. ,.&...&.&. 7tructura modelului CoCo 6odelul de control repre/int un miKloc de a 0nelege elementele maKore ale controlului2 inclu$iv relaiile importante care e-i$t 0ntre ace$te elemente. ;eterminant pentru modelul CoCo $unt criteriile de control "i gruparea ace$tor criterii2 pe cele patru elemente ale modelului( $cop2 angaKament2 capacitate2 monitori/are "i 0nvare. ,

A. 7cop Criteriile privind $copul contri+uie la orientarea organi/aiei2 $e refer la o+iective2 ri$curi "i oportuniti2 politici2 planificare2 indicatori de performan2 "i $unt urmtoarele( A ) Tre+uie $ $e $ta+ilea$c"i $ $e comunice o+iective. A& ) 'i$curile interne "i e-terne crora le face fa organi/aia tre+uie identificate "i evaluate. A! ) Tre+uie $ fie $ta+ilite2 comunicate "i pu$e 0n practic politici care vi/ea/ facilitatea reali/rii o+iectivelor organi/aiei "i ge$tiunea ri$curilor crora acea$ta le face fa. A5 ) Tre+uie $ $e $ta+ilea$c"i $ $e comunice planul pentru g<idarea eforturilor 0n atingerea o+iectivelor organi/aiei. A, ) O+iectivele "i planurile cone-e tre+uie $ includ $copuri "i indicatori de performan m$ura+ili. D. AngaKament Criteriile privind angaKamentul contri+uie la afirmarea identitii "i valorilor organi/aiei. Ace$tea $e refer la valorile etice2 inclu$iv integritatea2 politicile 0n materie de re$ur$e umane2 r$punderile "i o+ligaiile de raportare2 0ncrederea reciproc( D ) n 0ntreaga organi/aie tre+uie $ fie definite2 comunicate "i pu$e 0n practic valorile etice2 inclu$iv integritatea. D& ) Politicile "i practicile 0n materie de re$ur$e umane tre+uie $ fie conforme valorilor etice ale organi/aiei2 $ fie coerente cu o+iectivele ace$teia. D! ) Puterile2 re$pon$a+ilitile "i o+ligaia de raportare tre+uie $ fie clar definite "i conforme cu o+iectivele organi/aiei. D5 ) Pentru a facilita circulaia informaiei 0ntre per$oane2 tre+uie $ favori/e/e un climat de 0ncredere reciproc. C. Capacitate Criteriile privind capacitatea contri+uie la afirmarea competenei organi/aiei2 $e refer la cuno"tine2 in$trumente2 proce$e de comunicare2 informaii2 coordonare2 activiti de control2 "i $unt urmtoarele( C ) Per$oanele tre+uie $ ai+ cuno"tinele2 competenele "i

in$trumentele nece$are pentru a contri+ui la reali/area o+iectivelor. 3

C& ) Proce$ele de comunicare tre+uie $ $u$in valorile organi/aiei "i reali/area o+iectivelor $ale. C! ) Tre+uie ca informaiile $ fie pertinente "i $uficiente "i $ fie comunicate 0n termene accepta+ile pentru a le permite per$oanelor $9"i 0ndeplinea$c re$pon$a+ilitile. C5 ) ;eci/iile "i aciunile diver$elor pri ale organi/aiei tre+uie $ fie coordonate. C, ) Activitile de control tre+uie $ fie concepute a$tfel 0nc1t $ fac parte integrant din organi/aie2 $in cont de o+iectivele ace$teia "i de ri$curile care ar putea afecta reali/area ace$tora. ;. 6onitori/area "i 0nvarea Criteriile privind monitori/area "i 0nvarea contri+uie la afirmarea evoluiei organi/aiei2 $e refer la $upraveg<erea mediului e-tern "i a celui intern2 monitori/area performanei2 revi/uirea ipote/elor2 reevaluarea nevoilor de informare "i a $i$temelor cone-e2 proce$ul de monitori/are2 evaluarea eficacitii controlului2 "i $unt urmtoarele( ; ) 6ediul e-tern "i mediul intern tre+uie $ fie $upraveg<eate pentru a o+ine informaii ce ar putea $emnala nece$itatea reevalurii o+iectivelor $au controlului 0n organi/aie. ;& ) Performana tre+uie $ fac o+iectul unor monitori/ri cu aKutorul $copurilor "i indicatorilor definii 0n o+iectivele "i planurile organi/aiei. ;! ) Ipote/ele inerente o+iectivelor organi/aiei tre+uie $ fie revi/uite periodic . ;5 ) Nevoile de informare "i $i$temele cone-e tre+uie $ fie reevaluate atunci c1nd $e $c<im+ o+iectivele $au atunci c1nd $unt depi$tate deficiene 0n comunicarea informaiilor. ;, ) Tre+uie $ $ta+ilea$c"i $ $e aplice proceduri de monitori/are pentru a $e a$igura c $e reali/ea/ $c<im+rile $au aciunile core$pun/toare.

;3 ) Conducerea tre+uie $ evalue/e periodic eficacitatea controlului 0n organi/aie. 6odelul de control CoCo2 pre/entat $intetic2 con$tituie un mod util "i glo+al de a privi controlul2 de aceea 0n practic tre+uie $ dm dovad de creativitate 0n interpretarea "i aplicarea recomandrilor. Organi/aiile pot adopta ace$t model $au 0l pot folo$i pentru a ela+ora $au a modifica propriul model. 7

CAPITOLUL 4I C CCO OO6 66U UUN NNI IIC CCA AA' ''? ?? O OO' ''B BBA AAN NNI IIC CCA AAN NNI IIO OON NNA AAL LL] ]] 3. . Concepte ;in e-periena profe$ional a auditorilor interni2 $9a con$tatat c un factor important 0n activitatea de audit intern 0l con$tituie comunicarea organi/aional. Pe +a/a comunicrii $e $ta+ile$c relaii 0n cadrul entitii "i cu e-teriorul ace$teia2 $e tran$mit informaii nece$are la toate nivelele organi/aiei pentru a identifica2 evalua "i reaciona la ri$c2 adic pentru a conduce organi/aia $pre atingerea o+iectivelor. n activitile $pecifice auditului intern2 comunicarea e$te nece$ar 0nc din etapa fundamentrii planului de audit intern anual2 pentru a identifica acele domeniiJ$i$teme care nece$it declan"area mi$iunilor de audit intern #Normele profe$ionale de audit intern IIA ) norma &:&: ) Comunicare "i apro+are%. ;e a$emenea2 planificarea mi$iunii de audit tre+uie $ a$igure comunicarea eficient a $copului "i a ariei de cuprindere a ace$teia2 conducerii unitii. ;e$f"urarea mi$iunii de audit intern pre$upune at1t culegerea informaiilor2 evaluareaJprelucrarea ace$tora2 c1t "i emiterea unor opinii2 raportarea conclu/iilor2 implementarea recomandrilor2 adic procedee $pecifice comunicrii interumane menite $ a$igure atingerea o+iectivelor. #Normele profe$ionale de audit intern IIA ) norma &5:: ) Comunicarea

re/ultatelor% A$tfel2 comunicarea 0n auditul intern tre+uieJar tre+ui con$truit pe umtoarele principii( 9 Comunicarea $ nu conin erori $au deformri2 ci $ fie e-act2 fidel realitii. 9 Comunicarea $ fie o+iectiv2 corect2 imparial2 direct"i $ re/ulte dintr9o evaluare ec<ita+il"i m$ura+il a tuturor faptelor "i circum$tanelor pertinente. Con$tatrile2 conclu/iile "i recomandrile tre+uie de/voltate "i e-primate fr preKudecat2 prtinire2 intere$ per$onal $au influen necore$pun/toare. 9 Comunicarea clar"i logic e$te u"or de 0nele$. Claritatea poate fi ameliorat2 evit1nd utili/area unui lim+aK foarte te<nic "i furni/1nd toate informaiile $emnificative "i pertinente. .

9 Comunicarea conci$ merge direct la e$enial "i evit orice detaliere inutil2 orice redundan $au vor+rie. ?a re/ult din revi/uiri "i corectri permanente ale comunicrilor. O+iectivul e$te acela de a e-prima ideea complet2 cu c1t mai puine cuvinte. 9 Comunicarea con$tructiv 0l aKut pe auditat "i organi/aia2 "i duce la 0m+untiri atunci c1nd ace$tea $unt nece$are. Coninutul "i tonul di$cur$ului tre+uie $ fie utile2 motivante "i +inevoitoare "i $ aKute organi/aia $9"i ating $copurile. 9 Comunicarea complet nu omite nimic e$enial pentru de$tinatarii avui 0n vedere. ?a conine toate informaiile $emnificative "i pertinente2 precum "i o+$ervaiile care permit Ku$tificarea recomandrilor "i a conclu/iilor. Coninutul $u cuprinde o+iectivele "i $fera mi$iunii2 precum "i conclu/iile2 recomandrile "i planurile de aciuni. 9 Comunicarea oportun e$te fcut 0n timp util pentru a fi luat 0n calcul cu atenie de ctre cei care pot aciona ca urmare a recomandrilor. 9Comunicarea tre+uie reali/at cu re$pectarea de ctre auditorii interni a principiilor fundamentale privind integritatea2 o+iectivitatea2 confidenialitatea "i competena. Comunicarea2 0n a+ordarea cercettorilor americani CA'L I. QO4LAN;2 I'4INB I. EANI7 "i QA'OL; Q. ^?LL?\2 Ge$te un proce$ prin care un individ #comunicatorul% tran$mite $timuli #de o+icei ver+ali% cu $copul de a $c<im+a comportarea altor indivi/i #auditoriul%H. n "tiina managerial2 comunicarea e$te cuno$cut ca una dintre principalele activiti de$f"urate de manageri2 fiind con$iderat( Gcomponenta de +a/ a funciei de coordonareH ) T. Corlentan. Comunicarea e$te important 0ntr9o organi/aie2 av1nd 0n vedere urmtoarele con$iderente( O Prin comunicare devin operaionale funciile managementului #planificarea2 organi/area2 comanda2 coordonarea "i controlul%L O O+inerea performanei prin $ta+ilirea de ctre manager a celor mai +une ci de comunicare2 at1t cu per$oanele din interiorul c1t "i din e-teriorul organi/aieiL O Prin comunicare $e $ta+ile$c "i menin relaiile din interiorul organi/aiei2 0ntre $i$temele componente ale ace$teia. O

Comunicarea contri+uie la $ta+ilirea unui climat propice 0n cadrul organi/aiilor2 prin in$taurarea relaiilor corecte "i eficiente2 de 0nelegere "i acceptare reciproc 0ntre "efi "i $u+ordonai2 colegi2 per$oane din interiorul "i e-teriorul organi/aiei. 8

Niciun $i$tem $ocial organi/at nu poate funciona2 menine ori $c<im+a fr relaii de tipul comunicrii interumane. Comunicarea mai e$te definit"i ca fiind G$c<im+ul de me$aKe 0ntre dou $au mai multe per$oane din cadrul unei organi/ai2 0n vederea reali/rii o+iectivelorH $au mai $implu ca Gun $c<im+ de me$aKe 0ntre un emitent "i un receptorH. ;up receptare2 informaia poate influena efectiv opiniile2 ideile $au comportamentul receptorului. ?fectul comunicrii e-plic acea$t influen. Pentru ca ace$t $c<im+ de me$aKe $ devin un proce$ de comunicare2 e$te nece$ar ca emitentul $ intenione/e $ provoace a$upra receptorului un anumit efect. Coordonarea activitilor 0ntr9o organi/aie pre$upune comunicarea $au $c<im+ul de informaii 0ntre manager "i coordonai2 0ntre +a/a "i v1rful piramidei manageriale. 6odalitatea de comicare e$te $ta+ilit 0n $tr1n$ legtur cu $tructura organi/aiei. A$tfel2 0n 6ini$terul Admini$traiei "i Internelor 0nainte de anul &::!2 $tructura organi/atoric era preponderent de tip militar ) Gorgani/aie 0n linieH ) fiecare per$oan avea o in$tan $uperioar2 relaiile interper$onale fiind $trict ierar<ice2 iar comunicarea de $u$ 0n Ko$. ;e/avantaKul ace$tui tip de $tructur organi/atoric 0l con$tituie principiul unitii de conducere. n $ocietate2 $tructura organi/aional predominant e$te $tructura de tip 7taff2 0n care alturi de ordonarea pe vertical $e tran$fer funciile de avi/are2 coordonare "i control a componentelor organi/aiei ctre anumite categorii de per$oane. *iecare $tructur organi/aional include di$po/iia $u+$i$temelor $au a compartimentelor unei organi/aiei2 divi/iunea muncii "i relaiile ierar<ice dintre ele. ;iferenierea $tructurilor organi/aionale e$te dat de( 9gradul de centrali/are al deci/iilor #de la centrali/are ctre de$centrali/are% 9modul de 0ndeplinire a o+iectivelor $pecifice organi/aiei #ordine pu+lic2 $iguran pu+lic2 pa/ o+iective etc.%. *iecare organi/aie 0"i $ta+ile"te metoda de comunicare 0n funcie de capacitatea ei informativ. 7i$temele Gface9to9faceH media2 con$ftuirile profe$ionale2 "edinele de lucru $unt con$iderate cele mai eficiente metode de comunicare. n conte-tul 0n care organi/aia e$te definit ca fiind Go coordonare planificat a activitii unor oameni2 0n $copul 0ndeplinirii unor eluri comune2 e-plicite2 prin intermediul divi/iunii muncii2 al funciilor2 precum "i al ierar<iei

autoritii "i re$pon$a+ilitiiH #L. 4l$ceanu2 88!2 pag. 8%2 cunoa"terea ace$tor eluri2 fundamentarea2 tran$miterea "i implementarea o+iectivelor &:

ace$teia e$te po$i+il numai printr9o metod de comunicare adecvat 0n raport cu particularitile entitii. Comunicarea poate fi privit"i ca un $i$tem format din ( 9$ur$a definit ca fiind per$oana $au locul unde $e generea/ me$aKulL 9me$aKul care repre/int o+iectul comunicriiL 9canalul 0n $en$ul modalitii 0n care $e comunic me$aKulL 9receptorul repre/ent1nd per$oana $au per$oanele crora li $e adre$ea/ me$aKulL 9codul e$te an$am+lul de norme2 valori comune care garantea/ +una 0nelegere a me$aKului. 9feed9+ac@9ul adic reacia receptorului la me$aKul primit. 6$urarea feed9+ac@9ului e$te ec<ivalent cu m$urarea eficienei comunicrii. 3.&. 7c<im+are organi/aional. ;e la re/i$tena la $c<im+are2 la conflict Organi/area "i e-ercitarea auditului intern 0n in$tituiile pu+lice2 ca funcie a managementului actual2 a pre$upu$ o aKu$tare a vieii organi/aiei la condiiile e-terne impu$e 0n principal de integrarea 0n Uniunea ?uropean2 0n paralel cu o cre"tere a $ta+ilitii pe plan intern2 a$tfel $pu$ o $c<im+are. Acea$t $c<im+are poate fi tratat $u+ dou a$pecte( 9a impactului pe care l9a avut a$upra $tructurilor de audit intern #relaiile din interiorul ace$tor $tructuri%L 9a impactului pe care 0l are a$upra entitilor auditateL ;e$fiinarea controlului financiar de ge$tiune "i apariia auditului intern a repre/entat o $c<im+are at1t pentru cei care au ale$ $ e-ercite auditul intern 0n detrimetul ace$tei forme de control2 c1t "i pentru cei din $tructurile auditate #mediul e-tern%.

Comunicarea $e pre/int a$tfel ca o $oluie la 0ndem1na managerilor de a reduce re/i$tena la $c<im+are "i concomitent a $priKinii implementarea $c<im+rii. Prin comunicare managerii tre+uie $ $c<im+e atitudini2 $ implemente/e noi concepte2 $ cree/e un mediu propice at1t 0n interiorul organi/aiei c1t "i 0n raport cu e-teriorul. Iniierea $c<im+rii pre$upune 0nelegerea "i definirea cau/ei care determin nevoia de $c<im+are "i are ca re/ultat identificarea de $oluii poteniale2 nivelul de pregtire a per$onalului pentru implementarea $c<im+rii2 nevoia de a ela+ora o $trategie de reducere a re/i$tenei la $c<im+are. &

;ac vor+im de $c<im+are2 automat ter+uie $ facem cone-iunea cu re/i$tena generat de acea$ta. 'e/i$tena la $c<im+are e$te o reacie firea$c av1nd 0n vedere faptul c individul $e $imte +ine 0ntr9un mediu $ta+il2 iar $c<im+area crea/ team2 ne$iguran. ?fectuarea mi$iunilor de audit intern e-perimentale2 pu+licarea unor articole de$pre rolul auditului intern2 convocrile de $pecialitate2 participarea la cur$uri de perfecionare au avut ca $cop implementarea ace$tei $c<im+ri2 re$pectiv diminuarea re/i$tenei la $c<im+are. Implementarea $c<im+rii pre$upune alegerea unei $oluii optimale "i 0ntocmirea unui plan de aciune care $ fie 0n concordan cu $oluia alea$2 clarificarea re$pon$a+ilitilor "i delegarea autoritii. Comunicarea clar a re$pon$a+ilitilor fiecrei per$oane implicate 0n implementarea $oluiei e$te e-trem de important. Atunci c1nd dou per$oane con$ider c au re$pon$a+iliti $imilare2 pot aprea o $erie de conflicte ca de e-emplu2 rivalitatea $au $a+otaKul. Pe de alt parte2 dac re$pon$a+ilitile nu $unt comunicate clar2 fiecare poate pre$upune c re$pon$a+ilitatea aparine altuia. Implementarea unei $oluii include 0n general "i delegarea de autoritate2 adic a dreptului de a da di$po/iii2 de a $ta+ili politici de motivare "i de a urmrii di$ciplina muncii. Auditul intern promovea/ managementul modern2 prin tratarea omului )auditorului intern independent "i imparial2 nu ca pe un mem+ru al unui colectiv de $alariai2 ca pe un individ ce are valoare doar pentru 0n$u"irile profe$ionale2 ci ca individualitate $ocio9cultural2 ca per$onalitate. 6odalitile de comunicare ale$e de manager au la +a/ anali/area informaiilor o+inute 0n legtur cu percepiile celor implicai 0n $c<im+are "i au ca principal o+iectiv anticiparea "i dep"irea re/i$tenei la $c<im+are "i apoi2 facilitarea de$f"urrii proce$ului de $c<im+are2 promov1nd folo$irea adecvat a canalelor de comunicare2 formale "i neformale din organi/aie. Coordonarea diferitelor forme de comunicare formal"i atenia $porit la comunicarea neformal #/vonul2 +1rfa% $unt a$pecte importante ale comunicrii 0n etapa de implementare a $c<im+rii. ?valuarea re/ultatelor $c<im+rii con$t 0n verificarea impactului "i utilitii $trategiei de comunicare folo$ite2 anali/area eficacitii $trategiei de comunicare 0n $ine "i evaluarea $trategiei de comunicare prin anali/area impactului avut2 ce poate indica anumite preferine ale angaKailor pentru un anumit fel "i format al comunicrii. Ar tre+ui avut 0n vedere2 de orice manager2 faptul c orice $c<im+are poate genera conflicte2 at1t ca urmare a ne0nelegerii clare2 concrete "i $pecifice a re$pon$a+ilitilor fiecrei per$oane implicate 0n ace$t proce$2 c1t "i

ca lupt de mentaliti2 opinii "i tendine. &&

Pentru a de/amor$a conflictele inerente pre$upu$e de re/i$tena la $c<im+are2 e$te nece$ar direcionarea managementului ctre leader$<ip 9 ca proce$ de influenare "i orientare a unor per$oane $au grupuri2 care apelea/ la miKloace2 de preferat necoercitive "i la un tip dat de comunicare2 0n vederea reali/rii o+iectivelor propu$e2 de regul2 o+iectivele organi/aionale. 3.!. Negocierea ) forma de reglare a conflictelor n vederea reglrii conflictelor generate de $c<im+are2 pentru a le tran$forma 0n oportuniti de cre"tere a performanei in$tituiei2 managementul poate ge$tiona ace$te fenomene2 adopt1nd una din urmtoarele atitudini( V 'etragerea $e caracteri/ea/ prin aceea c2 managerul 0ncearc $ evite a+ordarea ten$iunilor create de conflicte #$tre$ul2 fru$trarea%2 $e retrage din ace$tea $au pretinde c nu e-i$t. 'etragerea $e poate manife$ta "i prin atragerea ateniei $pre alte $u+iecte2 ignorarea $ituaiei de fapt 0n $perana $oluionrii de la $ine a pro+lemelor. Ace$t mod de aciune e$te $pecific managerilor care nu au capacitatea de a comunica cu $u+ordonaii. V Aplanarea e$te caracteri$tic managerului care 0ncearc $ ec<ili+re/e conflictul prin a mulumi pe toi2 0n detrimentul atingerii o+iectivelor in$tituiei. Ace$t mod de a+ordare a conflictelor nu face altceva dec1t $ ma$c<e/e e-i$tena ace$tora pe termen $curt2 fr 0n$ a le $oluiona. Acea$t modalitate de a+ordare $e pretea/ atunci c1nd pro+lemele nu $unt de importan deo$e+it $au o+iectivele organi/aiei urmre$c atingerea unei performane de nivel mediu $au $c/ut. V *orarea repre/int un mod de aciune a managerului care face u/ de puterea cu care e$te 0nve$tit pentru reali/area o+iectivelor2 fr a $e ine cont de opiniile $u+ordonailor2 de nevoile "i tririle lor. n ace$te $ituaii managerul nu acord importan comunicrii2 ace$t fapt gener1nd efecte negative maKore. V Compromi$ul con$t 0n re/olvarea conflictului prin conce$ii reciproce2 am+ele pri o+in1nd o anumit $ati$facie. Acea$t modalitate de aciune 0m+in GaplanareaH cu GforareaH2 fiind folo$it ade$ea 0n negocieri. V Confruntarea e$te a+ordarea cea mai adecvat 0n $oluionarea conflictelor. ?a are ca prioriti at1t performana2 c1t "i a$igurarea unui climat favora+il de activitate2 fiind $ingura modalitate de de/amor$are definitiv a conflictelor. &!

6anagementul actual ge$tionea/ conflictele 0ntr9o manier de$c<i$2 con$ider1nd e-i$tena ace$tora ca o $ituaie normal2 nedramati/ant. 7cenele ten$ionate2 replicile tioa$e $unt con$iderate con$tructive2 ca $emne de implicare "i ata"ament fa de in$tituie. n ge$tionarea conflictelor2 ca form de $oluionare "i valorificare a re/ultatelor po/itive ale ace$tora e$te utili/at de$eori negocierea. *ranci$ Ralder afirma c G0n negociere2 elementul neprev/ut e$te preio$ pentru cine "tie $ $e $ervea$c de el. *iecare delegaie vine cu un program de idei "i argumente pregtit dinainte. Ca atare2 orice noutate2 c<iar favora+il2 tul+ur acea$t ordine preconceput"i produce un moment de incertitudine de care $piritele cele mai a$cuite vor profita 0naintea celorlali.H Po$i+ilitile $oluionrii con$tructive a conflictului depind at1t de tipul ace$tuia c1t "i de m$ura 0n care ace$ta e$te de/voltat $au evoluat. 'egulile conflictului #Eo<an Baltung2 8.7% $unt( A. Identificarea conflictului2 prin( V 7ta+ilirea clar a o+iectivelor V nelegerea clar a o+iectivelor celeilalte pri implicate 0n conflictL V Identificarea o+iectivelor comune "i promovarea ace$toraL V Pre/entarea 0n mod o+iectiv a faptelor deci$ive care au legtur cu conflictul. D. P$trarea unei atitudini po/itive fa de conflict2 prin( V Pre/entarea conflictului 0ntr9o lumin po/itivL V Acceptarea conflictului ca o oportunitate de a9i 0nt1lni adver$arulL V Interceptarea conflictului ca pe o oca/ie de a reforma organi/aia "i o oca/ie de remodelare a propriei per$oaneL C. ?voluia conflictului( V P$trarea unei atitudini non9violenteL V Aciunea potrivit o+iectivelor $ta+ilite iniialL V ?vitarea $ituaiilor ten$ionate inutile. ;. 7oluionarea conflictelor2 prin( V B$irea unor $oluii pentru conflictele anali/ateL V

In$i$tarea a$upra lucrurilor e$eniale2 nu a$upra celor nee$enialeL V Convingerea prilor adver$are "i nu con$tr1ngerea ace$tora. Alte reguli de $oluionare o pro+lemelor conflictuale( . Identificarea nece$itilor G;e ce ai nevoie #$au ce vrei%>H Toate per$oanele implicate 0n conflict ar tre+ui $ poat r$punde la acea$t 0ntre+are2 fr a da vina $au acu/a pe ceilali. &5

&. ;efinirea pro+lemei GCare cre/i c e$te pro+lema noa$tr>H Prile implicate 0n conflict tre+uie $ dea o definiie comun a pro+lemelor. !. Drain$torming ) g$irea mai multor po$i+iliti de $oluionare a conflictului GCare $unt po$i+ilele re/olvri ale pro+lemei>H 7copul ace$tei etape e$te de a identifica mai multe variante de $oluionare a pro+lemelor. 5. ?valuarea variantelor de $oluionare GAi fi de acord cu acea$t variant>H *iecare dintre prile implicate 0n conflict va tre+ui $ parcurg li$ta de alternative "i $ $pun care $unt $oluiile accepta+ile. ,. B$irea celei mai +une $oluii G7untei de acord cu acea$t $oluie> 4 re/olv pro+lema>H 3. 4erificarea $oluiei GQai $ ne 0nt1lnim 0n cur1nd ca $ fim $iguri c pro+lema $9a re/olvat cu adevrat.H ?-trapol1nd la activitatea auditului intern2 putem afirma c prin negociere auditorii interni $unt 0nele$i2 G0"i v1nd marfaH2 $ta+ile$c GvaloareaH recomandrilor pe care le formulea/2 0"i delimitea/ clar "i o+iectiv po/iia fa de managementul organi/aiei. Cele mai frecvente forme de comunicare utili/ate 0n negociere $unt( 9 comunicarea non9ver+alL 9te<nici de comunicare ver+alL 9te<nici de comunicare comportamental. Comunicarea nonver+al2 a"a cum arat"i denumirea ei2 $e reali/ea/ prin miKloace ) altele dec1t vor+irea ) corpul uman2 $paiul $au teritoriul2 imaginea etc. Ace$t tip de comunicare recurge la o $erie de modaliti( aparena fi/ic2 ge$turile2 mimica2 e-pre$ia feei. Comunicarea prin imagini ) prin afi"e2 fotografii2 ilu$traii2 +en/i de$enate2 televi/iune2 cinematograf ) de"i mai puin interactiv2 0ntruc1t $e e-ercit 0ntr9un $ingur $en$2 ea e$te mult mai eficient pentru c $e adre$ea/ "i afectea/ un numr mare de per$oane. Comunicarea ver+al #lim+aKul%. Lim+aKul e$te unul dintre miKloacele $pecific umane2 cel mai frecvent folo$it 0n comunicarea interuman. ?l a fo$t definit ca fiind Gun ve<icul ce tran$port intenii2 atitudini2 un $implu miKloc de

&,

tran$mi$ie a informaiilor care circul fr re/i$ten de la un $i$tem cognitiv la altulH. #Deauvoni$2 Bliglione2 8. % Comunicarea emoional #nonver+al%2 a"a cum rei$e "i din cercetrile efectuate de p$i<ologi2 repre/int o modalitate de comunicare 0ntre oameni a emoiilor "i $entimentelor prin nuanri 0n tonul vocii2 prin e-pre$ii faciale2 ge$turi "i po$tur. Important2 0n activitatea de audit intern2 e$te relaia de comunicare ce $e $ta+ile"te 0ntre auditorii interni "i per$onalul ce acionea/ 0n $i$temul auditat. Proce$ul de comunicare poate fi eficient2 dac $unt re$pectate urmtoarele reguli con$iderate univer$ale( . nece$itatea re$pectrii intimitii2 $ecretelor2 $ingurtii $u+iecilorL &. nece$itatea de a privi interlocutorul 0n oc<i2 0n timpul conver$aieiL !. o+ligativitatea de a nu di$cuta cu o alt per$oan tot ce are caracter confidenialL 5. o+ligaia de a nu critica 0n pu+lic alt per$oan. ?lementele ce pot influena eficiena comunicrii $unt "i a$pectul fi/ic "i manife$trile de comportament $u+ variatele lor forme( mer$ul2 mimica2 ge$turile2 vor+irea2 0m+rcmintea etc. n continuare vom trata principalele a$pecte ce pot fi avute 0n vedere pentru o $oluionare avantaKoa$ a conflictelor( a% Legtura dintre a$pectul fi/ic $au conformaia corporal a indivi/ilor "i particularitile lor de $tructur p$i<ic2 re$pectiv conduit $ocial2 0n $en$ul c a$pectul fi/ic $e repercutea/ a$upra activitii p$i<ice "i a$upra comportamentului individului. +% Ninuta $au atitudinea e-prim2 printr9o po/iie a corpului2 r$pun$ul $au reacia individului 0ntr9o $ituaie dat2 fa de unul $au mai muli indivi/i2 efectul unei $olicitri2 modul de a a"tepta confruntarea cu un anumit eveniment. A$tfel2 o atitudine caracteri/at prin( umeri Gc/uiH2 trunc<i 0nclinat 0n fa2 capul aplecat 0n Ko$2 m0ini 0ntin$e moi de9a lungul corpului denot 0n mod frecvent( mode$tie2 lip$ de opo/iie2 atitudine defen$iv2 tri$tee2 lip$ de re/i$ten fa de evenimente neplcute2 a"teptare. ;impotriv2 o atitudine caracteri/at prin( piept +om+at2 capul $u$2 umerii drepi2 m1inile evolu1nd larg pe l1ng corp denot $iguran de $ine2 tendin dominatoare2 atitudine de provocare. c% 6er$ul2 de a$emenea2 furni/ea/ numeroare informaii referitoare

la 0n$u"irile p$i<ice ale oamenilor2 ce pot influena $emnificativ re/ultatele comunicrii. A$tfel2 mer$ul rapid2 ferm2 cu pa"i largi e$te &3

caracteri$tic unei +une di$po/iii2 $iguranei de $ine2 optimi$mului2 ec<ili+rului emoional2 promptitudinii 0n luarea deci/iilor. d% Un alt miKloc de e-primare a organi$mului 0n $ituaii de comunicare 0l repre/int ge$turile2 rolul ace$tora e$te de a $ta+ili $au re$ta+ili ec<ili+rul cu mediul interior $au e-terior. A$tfel2 ge$turile ferme "i preci$e denot calm2 $tp1nire de $ine2 0ncredere2 pre/en de $pirit2 iar ge$turile rapide2 dar de o preci/ie mediocr denot un temperament coleric2 put1nd fi $emnul unei $tri ten$ionate ridicate2 0n timp ce ge$turile lente2 dar $igure preci$e denot meticulo/itate2 griK pentru amnunte2 tendina de a negliKa dimen$iunea temporal a activitii 0n favoarea calitii. ;e a$emenea2 ge$turile variate ca vite/2 dar $i$tematic lip$ite de preci/ie2 denot totdeauna ne0ndem1nare2 lip$ de intere$ pentru activitatea re$pectiv2 lip$ de $im practic. Be$turile retorice au drept $cop $ conving interlocutorul $au $9i provoace ace$tuia o anumit $tare emoional. Be$turile repe/i2 violente efectuate 0n principal 0n direcia G0nainteH a$ociate cu vor+irea cu tonul ridicat2 denot $tarea de iritaie2 dorin de afirmare proprie2 o $tare dominatoare2 impunerea con"tient a autoritii. Important e$te legtura dintre e-primarea ver+al"i cea prin ge$turi2 acea$ta caracteri/1nd capacitatea de e-primare a individului. e% 6imica e$te definit ca fiind an$am+lul Gmodificrilor e-pre$ive la care particip prile mo+ile ale feei( oc<ii2 $pr1ncenele2 fruntea2 gura2 ma-ilarele2 o+raKiiH. #'u-andra 'a$canu ) GP$i<ologie "i comunicareH% ?-pre$iile feei $unt e-trem de variate #mirare2 nedumerire2 interogare2 0nelegere etc.% "i $unt con$iderate modaliti de comunicare interper$onal2 0n $pecial2 0n raport de felul 0n care $e 0m+in oc<ii2 direcia privirii2 po/iiile $ucce$ive ale $pr1ncenelor etc. f% ;e a$emenea2 vor+irea poate con$titui un element deci$iv pentru re/ultatele comunicrii. ?a poate fi anali/at din dou puncte de vedere( O Anali/a formal2 ce urmre"te $onoritatea2 fluena2 vite/a2 intonaia2 dicia. A$tfel2 inten$itatea medie a $unetelor e$te caracteri$tic unor 0n$u"iri ca autoritate2 calm2 <otr1re2 0ncredere 0n $ine2 0n timp ce vocea puternic denot energie2 $iguran de $ine2 iar vocea cu inten$itate $onor $c/ut indic lip$a de energie2 ne$igurana2 ne<otr1rea etc. &7

4or+irea fluent #continu% e$te caracteri$tic unei u"urine 0n e-primare a ideilor2 g$irea cuvintelor potrivite pentru e-primarea unui me$aK2 0n timp ce2 vor+irea lip$it de fluen #fr continuitate2 cu pau/e% denot dificulti deconceptuali/are2 re$pectiv dificulti 0n g$irea cuvintelor potrivite conte-tului. G;e+itul $au vite/a e-primrii con$tituie cel mai ade$ea o caracteri$tic temperamental. A$tfel2 0n vreme ce colericul vor+e"te mult "i repede2 flegmaticul $e e-prim folo$ind un de+it deo$e+it de redu$. Cu c1t cunoa"terea o+iectului e$te mai ampl2 cu at1t de+itul va fi mai mare. ;e a$emenea2 de+itul e$te mai mare atunci c1nd relaia 0ntre indivi/ii 0ntre care $e poart di$cuia are caracteri$ticile unor afiniti 0ntre per$oane. 'elaia de re$pingere2 unilateral"i cu at1t mai mult +ilateral2 $e caracteri/ea/ 0n primul r1nd prin reducerea $au c<iar $u$pendarea comunicrii ver+ale dintre indivi/ii 0n cau/. #'u-andra 'a$canu ) GP$i<ologie "i comunicareH% Intonaia repre/int o modalitate de e-teriori/are 0n plan $ocial a tririlor emoionale. O intonaie cu multe infle-iuni e$te caracteri$tic per$oanelor care dore$c $9"i impre$ione/e interlocutorii2 0n timp ce o intonaie fr infle-iuni denot dificulti 0n reali/area de contacte cu oamenii. Pronunia e$te2 de a$emenea2 important pentru reu"ita unei negocieri. O pronunie clar permite definirea clar2 preci$ a o+iectivelor conver$aiei. O Anali/a $emantic $e refer la $emnificaia cuvintelor folo$ite 0n conver$aii. ;in acea$t per$pectiv2 pot fi $upu$e anali/ei urmtoarele elemente( $tructura voca+ularului2 nivelul de a+$tracti/are a cuvintelor2 cantitatea de informaie tran$mi$2 adecvarea la conte-t a termenilor utili/ai2 logica 0n raionamente2 pla$ticitatea "i e-pre$ivitatea termenilor. 7tructura voca+ularului $e refer la multitudinea termenilor folo$ii. Un voca+ular va$t denot un anumit nivel intelectual2 intere$ pentru cultur. Nivelul de a+$tracti/are al cuvintelor folo$ite furni/ea/2 de a$emenea2 indicii a$upra capacitii intelectuale a indivi/ilor. Utili/area unor termeni G+ruiH2 denot o capacitate $c/ut 0n a $ta+ili raionamente logice. Cantitatea de informaii2 $u+ a$pectul frecvenei utili/rii termenilor2 e$te cu at1t mai ridicat cu c1t $unt utili/ate frecvent cuvinte u/uale2 de larg 0ntre+uinare. Adecvarea la conte-t $e refer la m$ura 0n care cuvintele folo$ite $unt potrivite pentru a e-prima cele dorite. G7e 0nt1mpl ca &.

unii oameni2 din dorina de a impre$iona pe cei din Kur2 $ folo$ea$c termeni de circulaie mai redu$2 dar fr a le cunoa"te preci$ $emnificaiaH. #'u-andra 'a$canu ) GP$i<ologie "i comunicareH%. Ace$te $ituaii $unt create pe fondul unei cunoa"teri $uperficiale a$upra pro+lemei2 dar "i ca urmare a unei atitudini de $uprae$timare a propriilor capaciti. Pla$ticitatea "i e-pre$ivitatea repre/int capacitatea de a alege2 0ntre mai multe e-pre$ii a$emntoare2 pe cea mai adecvat conte-tului. 'e/ultatele unei comunicri in de Gacele 0n$u"iri ale lim+aKului care reflect capacitatea individului de a reda nu numai realitatea ca $tare2 ci "i atitudinea $a fa de ea2 0ntr9un mod $u$cepti+il de a provoca "i la cei din Kur aceea"i re/onan afectiv.H #'u-andra 'a$canu ) GP$i<ologie "i comunicareH%. Nivelul pla$ticitii "i e-pre$ivitii voca+ularului utili/at depind de nivelul intelectual2 pregtirea profe$ional2 caracteri$ticile afective individuale2 nivelul de prioriti al fiecrui individ etc. g% m+rcmintea reflect preferinele e$tetice ale individului. A$tfel2 inuta ve$timentar e-travagant G0n pa$ cu modaH e$te a$ociat $uperficialitii pe care o manife$t anumii indivi/i fa de pro+leme ce nu in de propria per$oan2 0n timp ce o inut negliKent2 murdar pot fi implicate de o g1ndire rudimentar de$pre via "i $ocietate2 lip$ de re$pect $au $fidare a normelor $ociale. &8

!:

7TU;IU ;? CAC ;?'ULA'?A UN?I 6I7IUNI ;? AU;IT PUDLIC INT?'N P'I4IN; ?4ALUA'?A2 P'IN P'I76A 6ANAB?6?NTULUI 'I7CU'ILO' =I A CONT'OLULUI INT?'N2 A 7I7T?6ULUI G7ALA'ICA'?H !

!&

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL ___ AU;IT INT?'N _______ ?-emplar unic Nr. 7J------J:&. :.&::3 O';IN ;? 7?'4ICIU n conformitate cu prevederile Legii nr.37&J&::& privind auditul pu+lic intern2 a Normelor Benerale privind e-ercitarea activitii de audit pu+lic intern2 apro+ate prin Ordinul mini$trului finanelor pu+lice nr. !.J&::!2 a Ordinului 6AI nr. ,,,J&::!2 a Ordinului 6AI nr. ,,3J&::! "i 0n +a/a Planului de audit pu+lic intern pe anul &::32 apro+at de conducerea mini$terului prin Nota9'aport nr. 7Jaaa.+++ din &.. .&::,2 $e va efectua la UNITAT?A P2 0n perioada :& octom+rie ) 7 noiem+rie &::32 o mi$iune de audit pu+lic intern privind evaluarea2 prin pri$ma managementului ri$curilor "i a controlului intern2 a $i$temului( . 7alari/are O+iectivele mi$iunii de audit intern $unt( . . Organi/area $i$temului de $alari/areL .&. Plata drepturilor $alariale 0n cuantumul corect "i la timp. 6enionm c $e va efectua un audit de $i$tem. ?c<ipa de audit pu+lic intern e$te format din urmtorii auditori interni( 9Comi$ar de poliie ION?7CU 4a$ile ) $upervi/orL 9Comi$ar "ef de poliie POP?7CU Con$tantinL 9Comi$ar de poliie C]LIN 6arin. =?*UL 7?CTO'ULUI____ AU;IT INT?'N______ Comi$ar de poliie2 ION?7CU 4a$ile !!

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL ___ AU;IT INT?'N _______ ;?CLA'ANIA ;? IN;?P?N;?NN] ntocmit( comi$ar9"ef de poliie POP?7CU Con$tantin ;ata( :!. :.&::3 7emntura MMMM... 4erificat( comi$ar de poliie ION?7CU 4a$ile ;ata( :!. :.&::3 7emntura .........MMM Incompati+iliti 0n legtur cu( UNITAT?A P ;a Nu Ai avutJavei vreo relaie oficial2 financiar $au per$onal cu cineva care ar putea $ v limite/e 0n orice fel m$ura 0n care putei $ v intere$ai2 $ de$coperii $au $ con$tatai $l+iciuni de audit> P Avei idei preconcepute fa de per$oane2 grupuri2 organi/aii $au o+iective care ar putea $ v influene/e 0n mi$iunea de audit> P Ai avutJavei funcii $au ai fo$tJ$untei implicat#% 0n ultimii ! ani 0ntr9un alt mod 0n activitatea unitii ce va fi auditat> P Avei re$pon$a+iliti 0n derularea programelor "i proiectelor finanate integral $au parial de Uniunea ?uropean> P Ai fo$t implicat 0n ela+orarea "i implementarea $i$temelor de control ale unitii ce urmea/ a fi auditat> P 7untei $oJ$oie2 rud $au afin p1n la gradul al patrulea inclu$iv2 cu conductorul unitii ce va fi auditat $au cu mem+rii organului de conducere colectiv> P Avei vreo legtur politic2 $ocial care ar re/ulta dintr9o fo$t angaKare $au primirea de redevene de la vreun grup anume2 organi/aie $au nivel guvernamental> P Ai apro+at 0nainte facturi2 ordine de plat2 "i alte in$trumente de plat pentru unitatea ce va fi auditat> P Ai inut anterior conta+ilitatea la unitatea ce va fi auditat> P Avei vreun intere$ direct $au unul de fond financiar indirect la unitatea ce va fi auditat> P ;ac 0n timpul mi$iunii de audit2 apare orice incompati+ilitate per$onal2 e-tern $au organi/aional care ar putea $ v afecte/e

a+ilitatea dv$. de a lucra "i a face rapoarte de audit impariale2 notificai de urgen "efului ;ireciei Audit Intern> P =?*UL 7?CTO'ULUI____ AU;IT INT?'N______ Comi$ar de poliie2 ION?7CU 4a$ile !5

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL ___ AU;IT INT?'N _______ ;?CLA'ANIA ;? IN;?P?N;?NN] ntocmit( comi$ar de poliie C]LIN 6arin ;ata( :!. :.&::3 7emntura MMMM... 4erificat( comi$ar de poliie ION?7CU 4a$ile ;ata( :!. :.&::3 7emntura .........MMM Incompati+iliti 0n legtur cu(UNITAT?A P ;a Nu Ai avutJavei vreo relaie oficial2 financiar $au per$onal cu cineva care ar putea $ v limite/e 0n orice fel m$ura 0n care putei $ v intere$ai2 $ de$coperii $au $ con$tatai $l+iciuni de audit> P Avei idei preconcepute fa de per$oane2 grupuri2 organi/aii $au o+iective care ar putea $ v influene/e 0n mi$iunea de audit> P Ai avutJavei funcii $au ai fo$tJ$untei implicat#% 0n ultimii ! ani 0ntr9un alt mod 0n activitatea unitii ce va fi auditat> P Avei re$pon$a+iliti 0n derularea programelor "i proiectelor finanate integral $au parial de Uniunea ?uropean> P Ai fo$t implicat 0n ela+orarea "i implementarea $i$temelor de control ale unitii ce urmea/ a fi auditat> P 7untei $oJ$oie2 rud $au afin p1n la gradul al patrulea inclu$iv cu conductorul unitii ce va fi auditat $au cu mem+rii organului de conducere colectiv> P Avei vreo legtur politic2 $ocial care ar re/ulta dintr9o fo$t angaKare $au primirea de redevene de la vreun grup anume2 organi/aie $au nivel guvernamental> P Ai apro+at 0nainte facturi2 ordine de plat2 "i alte in$trumente de plat pentru unitatea ce va fi auditat> P Ai inut anterior conta+ilitatea la unitatea ce va fi auditat> P Avei vreun intere$ direct $au unul de fond financiar indirect la unitatea ce va fi auditat> P ;ac 0n timpul mi$iunii de audit apare orice incompati+ilitate per$onal2 e-tern $au organi/aional care ar putea $ v afecte/e

a+ilitatea dv$. de a lucra "i a face rapoarte de audit impariale2 notificai de urgen "efului ;ireciei Audit Intern> P =?*UL 7?CTO'ULUI ___ AU;IT INT?'N ___ Comi$ar de poliie2 ION?7CU 4a$ile !,

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO'

;I'?CNIA AU;IT INT?'N ?-emplar nr. Nr.7J Ducure"ti2:!. :.&::3 ?-emplare( & NOTI*ICA'? P'I4IN; ;?CLAN=A'?A 6I7IUNII ;? AU;IT PUDLIC INT?'N C t r e( UNITAT?A P ;omnului In$pector9"ef2 c<e$tor "ef dr. '];UL?7CU ;'ABO= n conformitate cu Planul anual de audit pu+lic intern apro+at2 urmea/ ca 0n perioada :& octom+rie ) 7 noiem+rie &::3 $ efectum o mi$iune de audit pu+lic intern la unitatea dumneavoa$tr2 pentru activitatea de$f"urat 0n intervalul : .: .&::,9!:.:8.&::3. Auditul va e-amina re$pon$a+ilitile a$umate de ctre unitatea dumneavoa$tr 0n domeniul G$alari/area per$onaluluiH "i va determina dac acea$ta 0"i 0ndepline"te o+ligaiile 0ntr9un mod eficient "i efectiv. P1n la data de .. :.&::3 v vom contacta pentru a $ta+ili de comun acord "edina de de$c<idere 0n vederea di$cutrii diver$elor a$pecte ale mi$iunii de audit2 cuprin/1nd( 9 pre/entarea auditorilor interniL 9 pre/entarea principalelor o+iective ale mi$iunii de audit pu+lic internL 9 programul interveniei la faa loculuiL 9 $i$temele unitii care vor fi auditateL 9 alte a$pecte privind +una de$f"urare a mi$iunii de audit pu+lic intern.

!3

Pentru de$f"urarea 0n +une condiiuni a mi$iunii de audit pu+lic intern2 v rugm $ ne pregtii urmtoarea documentaie referitoare la perioada $upu$ auditului( O 7tatul de organi/are al unitiiL O 'egulamentul de organi/are "i funcionareL O OrganigramaL O *i"ele po$turilor pentru per$onalul de conducere "i e-ecuieL O ;i$po/iii ale "efului unitii privind 0ncadrarea2 mutarea2 tran$ferul2 deta"area "i 0ncetarea raporturilor de munc a per$onaluluiL O ;i$po/iii ale "efului unitii privind acordarea $porurilorL O ;o$are fi$cale aferente deducerilor de impo/itL O =tatele de plat a $alariilorL O ;ocumentele Ku$tificative privind pre/ena la program a per$onalului unitiiL O ;ocumentele Ku$tificative privind virarea la de$tinaie a reinerilor din $alariiL O Centrali/atorul $tatelor de $alariiL O 6anuale de proceduri privind e-ercitarea diver$elor forme ale controlului internL O 6anuale de proceduri interne privind activitile de$f"urate de per$onalul unitii. ;e a$emenea2 v trimitem 0n ane- C<e$tionarul de luare la cuno"tin2 conform pct. !, din Normele metodologice privind e-ercitarea auditului pu+lic intern 0n 6.A.I. apro+ate prin Ordinul 6.A.I. nr. ,,,J&::!2 la care v rugm $ r$pundei p1n la data de :,.:5.&::3. Acolo unde $e preci/ea/2 r$pun$urile formulate vor fi $u$inute de $ituaii certificate de cei 0n drept. ;ac avei unele 0ntre+ri privind acea$t aciune2 v rugam $9l contactai pe comi$ar de poliie ION?7CU 4a$ile la telefon nr. MMM..#7T7%2 #direct%2 .............. #interior prin centrala :& 9!:!MM...%. Cu deo$e+it $tim2 =?*UL 7?CTO'ULUI ___ AU;IT INT?'N ___ Comi$ar de poliie2 ION?7CU 4a$ile

!7

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL ___ AU;IT INT?'N ___ CQ?7TIONA' ;? LUA'? LA CUNO=TINN] Nr. crt. ?nunul 0ntre+rii '$pun$ #nr.Jdata $ituaiei 0ntocmite% Care e$te actul de 0nfiinare al unitii> & Unde $e afl $ituat unitatea> #adre$2 telefon2 fa-2 e9mail2 $ite Ae+% ! Care e$te o+iectul de activitate al unitii> 5 Unitatea are ela+orat G'egulamentul de organi/are "i funcionareH #'O*%> , 7unt 0ntocmite fi"e ale po$turilor pentru toate funciile prev/ute 0n $tatul de organi/are al unitii> 3 O+iectul de activitate e$te +ine preci/at 0n 'O*> 7 Care e$te calitatea unitii 0n proce$ul e-ecuiei +ugetare> . Care $unt $ur$ele de finanare nece$are de$f"urrii activitii unitii> 8 Cine a$igur a$i$tena Kuridic a unitii > : 7unt definite "i comunicate per$onalului o+iectivele generale2 $pecifice etc. proprii compartimentelor din care fac parte> Care e$te o+iectivul general "i care $unt o+iectivele $pecifice ale compartimentului $alari/are> & Care $unt activitile care $e de$f"oar 0n cadrul compartimentului $alari/are> ! Care e$te numrul "i $tructura pe categorii a per$onalului unitii> 5 Care e$te gradul de ocupare a po$turilor pe categorii de per$onal> , Ce categorii de funcii $unt neocupate> 3 Care $unt categoriile de $poruri $alariale ce $e acord 0n cadrul unitii> !.

7 ?-i$t $ituaii #c1te anume%2 0n perioada : .: .&::,!:.:8.&::32 de( ) pen$ionari angaKai $au meninui 0n funciiL ) per$oane crora le9au 0ncetat raporturile de $erviciu #munc%L #$ituaie nominal% ) per$oane care au a+$ene nemotivate de la $erviciuL ) concedii fr plat> . ?-i$t $ituaii #c1te anume%2 0n perioada : .: .&::,!:.:8.&::32 de pli repre/ent1nd aKutoare 0n cadrul a$igurrilor $ociale> 8 ?-i$t $ituaii #c1te anume%2 0n perioada : .: .&::,!:.:8.&::3 de reinere din $olde #$alarii% ) pentru( ) cur$uri2 ) concedii medicale2 ) concedii de $tudii2 ) mi$iuni 0n $trintate> &: ?-i$t "i $unt completate la /i do$arele fi$cale privind documentele de acordare a deducerilor per$onale> & ?-i$t pli efectuate cu vi/ de control financiar preventiv delegat> && ?$te 0ntocmit2 vala+il pentru perioada $upu$ auditrii #actuali/at "i adaptat la $pecificul unitii% "i comunicat celor 0n cau/2 graficul de 0ntocmire "i circulaie a documentelor Ku$tificative2 nr. "i data ace$tor documente> &! ?-i$t la nivelul unitii documente de organi/are a controlului intern2 re$pectiv pentru controlul ierar<ic "i controlul financiar9preventiv propriu2 pentru perioada $upu$ auditrii2 numrul "i data ace$tora> &5 7unt 0ntocmite regi$tre $au alte documente legale din care $ re/ulte e-ercitarea controlului intern precum "i m$urile propu$eJapro+ate pentru con$tatrile fcute2 pentru perioada $upu$ auditrii2 numrul "i data ace$tora> &, n perioada $upu$ auditrii a fo$t organi/at controlul financiar preventiv propriu #C*PP%2 0n conformitate cu reglementrile legale 0n vigoare2 pentru perioada de vala+ilitate a ace$tora2 numrul "i data ace$tor documente> &3 ;ac 0n perioada $upu$ auditrii2 e-i$t regi$tru de

eviden a proiectelor de operaiuni prev/ute a $e pre/enta la vi/a C*PP2 numrul "i data ace$tuia> &7 Au fo$t ca/uri de refu/ de vi/ C*PP> !8

&. 7unt in$tituite "i $e e-ercit "i alte in$trumente de control al activitilor 0n afara celor preci/ate 0n pre/entul c<e$tionar> ;ac e-i$t2 v rugm $ preci/ai care anume. &8 Care $unt punctele "i p1rg<iile de control intern2 din punct de vedere al controlului ierar<ic #interior% "i al controlului financiar preventiv propriu 0n compartimentul $alari/are> !: 79au con$tatat ca/uri 0n care au fo$t $ta+ilite r$punderi materiale2 aplicate $anciuni di$ciplinare $au contravenionale ca urmare a controalelor interne efectuate la compartimentul $alari/are > ! ?-i$t ca/uri #c1te anume% de per$onal deta"at 0n alte uniti> !& ?-i$t ca/uri #c1te anume% de per$onal tran$ferat $au mutat2 prin ordin al mini$trului2 din alte uniti 0n unitatea dumneavoa$tr> !! ?-i$t ca/uri #c1te% de per$oane din unitate care au efectuat mi$iuni 0n $trintate2 0n perioada $upu$ auditrii> #7ituaie nominal%. !5 ?-i$t ca/uri #c1te% de per$oane din unitate care au +eneficiat2 0n perioada &:.:!.&::,9&:.:!.&::32 de concediu prenatal2 concediu de maternitate2 concediu pentru cre"terea copilului etc.> !, ?-i$t ca/uri #c1te% 0n care po$turile rma$e di$poni+ile temporar2 deoarece per$oanele titulare $e aflau 0n concediu prenatal2 concediu de maternitate2 concediu pentru cre"terea copilului etc.2 $ fie 0ncadrate cu alte per$oane pe o perioad determinat #$ituaie nominal%> !3 Cum $e implic per$oanele de conducere 0n proce$ul e-ecutiv al compartimentelor pe care le coordonea/> !7 Cum pot fi caracteri/ate relaiile ) pe vertical ) 0ntre comand "i e-ecuie> !. 7alariaii din cadrul compartimentului $alari/are $unt competeni pentru funciile pe care le ocup> !8 Cum "i9au dovedit competena( ) au fo$t verificai 0nainte de angaKare> ) au fo$t verificai la $f1r"itul perioadei de pro+>

) au fo$t verificai periodic a$upra competenei> 5:

5: ?-i$t $emnale #indicii% de proa$t cola+orare 0ntre compartimentele re$u$e umane "i cel financiarconta+il> ;ac da2 care $unt ace$tea "i care $unt cau/ele care le9au generat> 5 ?-i$t $emnale #indicii% de $tri ten$ionate #conflictuale% 0ntre mem+rii compartimentului $alari/are> 5& 7ituaie nominal privind per$onalul avan$at 0n grad "i funcie 0n perioada &:.:!.&::,9&:.:!.&::3. 5! 7ituaie nominal privind per$onalul $ancionat 0n perioada : .: .&::,9!:.:8.&::3. 55 7ituaie nominal privind per$onalul care a +eneficiat de $alariul de merit 0n anul &::,2 &::3. 5, n perioada $upu$ auditrii au e-i$tat relamaii 0n legtur cu modul de $ta+ilire al $alariilor per$onalului ageniei> 53 C1te di$po/iii de per$onal au fo$t emi$e 0n perioada : .: .&::,9!:.:8.&::3> 57 n perioada $upu$ auditrii au fo$t con$tate erori de calcul al $alariilor> 5. Ai 0nt1mpinat dificulti 0n 0ncadrarea per$onalului> ;ac da2 de ce natur au fo$t ace$tea "i pentru ce categorii "i funcii> 58 Au e-i$tat ca/uri de plat a orelor $uplimentare> ,: ?-i$t $trategii "i programe privind formarea "i pregtirea profe$ional a per$onalului unitii> Not( Pre/entul document e$te tran$mi$ $tructurii auditate 0n fa/a de pregtire a mi$iunii. ;up completare e$te $emnat de repre/entanii $tructurii auditate "i va cpta nivelul de $ecreti/are 0n funcie de datele ce vor fi 0n$cri$e 0n ace$ta. 5

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL ___ AU;IT INT?'N ______ LI7TA C?NT'ALICATOA'? A ODI?CT?LO' #ACTI4IT]NILO'% AU;ITADIL? ;enumirea unitii auditate( UNITAT?A P 7i$temul de auditat( . 7alari/area per$onalului Perioada $upu$ auditului : .: .&::, ) !:.:8.&::3 Nr. crt. O+iectiv de audit O+iecte #activiti% audita+ile . Organi/area $i$temului de $alari/are . . A$igurarea cu re$ur$e umane pregtite pentru derularea 0n +une condiii a activitii de $alari/are a per$onalului. . .& 'eflectarea activitii de $alari/are 0n G'egulamentul de organi/are "i funcionare al entitiiH. . .! A$igurarea unei dotri core$pun/toare cu te<nic de calcul2 mo+ilier "i $paii de lucru 0n vederea derulrii 0n +une condiii a activitii de $alari/are. .& Plata corect "i la timp a drepturilor +ne"ti .&. Operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a elementelor 0n$cri$e 0n G;i$po/iia de per$onalH. .&.& Operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a elementelor 0n$cri$e 0n G7ituaia pre/enei la programH. .&.! Operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a documentelor privind acordarea concediilor medicale. .&.5 Operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a documentelor privind acordarea deducerilor per$onale. .&., ?miterea $tatelor de plat .&.3 ?miterea centrali/atorului $tatelor de $alarii

.&.7 ?miterea flutura"ilor de $alarii 5&

.&.. Plata $alariilor2 emiterea o.p. "i virarea tuturor $umelor aferente $alariilor .&.8 .&. : ntocmirea declaraiilor fi$cale privind con$tituirea "i plata o+ligatiilor ctre +ugetul de $tat2 la termenele legale. ntocmirea fi"elor fi$cale Auditori( Cm$."ef de poliie POP?7CU C9tin 7emntura______________ Cm$. de poliie C]LIN 6arin 7emntura______________ 7upervi/or( Cm$. de poliie ION?7CU 4a$ile 7emntura______________ =eful $tructurii de audit( Cm$. "ef de poliie ION?7CU Ctlin 7emntura______________ ;ata( :8. :.&::3 5!

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL ___ AU;IT INT?'N ________ I;?NTI*ICA'?A 'I7CU'ILO' A7OCIAT? ODI?CT?LO' AU;ITADIL? Nr. crt. O+iectiv de audit O+iecte #activiti% audita+ile Identificarea ri$curilor . Organi/area $i$temului de $alari/are . . A$igurarea cu re$ur$e umane pregtite pentru derularea 0n +une condiii a activitii de $alari/are a per$onalului. Per$onalul angrenat 0n activitatea de $alari/are $ fie in$uficient $au pregtirea de $pecialitate a ace$tuia $ nu core$pund cerinelor . .& 'eflectarea activitii de $alari/are 0n G'egulamentul de organi/are "i funcionare al entitiiH. Activitatea de $alari/are $ nu fie clar reflectat 0n 'O*. . .! A$igurarea unei dotri core$pun/toare cu te<nic de calcul2 mo+ilier "i $paii de lucru2 0n vederea derulrii 0n +une condiii a activitii de $alari/are ;otarea cu te<nic de calcul2 mo+ilier "i $paii de lucru $ fie in$uficient pentru derularea activitii de $alari/are. .& Plata corect "i la timp a

drepturilor +ne"ti .&. Operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a elementelor 0n$cri$e 0n G;i$po/iia de per$onalH. ;atele din ;i$po/iia de per$onal $ fie preluate eronat 0n +a/a de date a programului de $alarii. .&.& Operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a elementelor 0n$cri$e 0n G7ituaia pre/enei la programH. Omiterea $au operarea ine-act 0n +a/a de date a programului de $alarii a elementelor 0n$cri$e 0n G7ituaia pre/enei la programH. 55

Nr. crt. O+iectiv de audit O+iecte #activiti% audita+ile Identificarea ri$curilor .&.! Operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a documentelor privind acordarea concediilor medicale. Operarea eronat a unor date neconforme cu cele 0n$cri$e in certificatele medicale. .&.5 Operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a documentelor privind acordarea deducerilor per$onale. Operarea ine-act a datelor 0n$cri$e 0n declaraiile $alariailor privind per$oanele aflate 0n 0ntreinere .&., ?miterea $tatelor de plat. 7tatul de plat a $alariilor $ nu cuprind toate elementele. .&.3 ?miterea centrali/atorului $tatelor de $alarii. 7umele 0n$cri$e 0n centrali/atorul $tatelor de $alarii $ nu coincid cu totalul $umelor con$emnate 0n $tatele de plat. .&.7 ?miterea flutura"ilor de $alarii. 7 nu e-i$te concordan 0ntre elementele 0n$cri$e 0n $tatele de $alarii "i cele din flutura". .&.. Plata $alariilor2 emiterea o.p. "i virarea tuturor

$umelor aferente $alariilor. n$crierea 0n o.p. a unor date eronate $au omiterea virrii la de$tinaie a reinerilor din $alarii. .&.8 ntocmirea declaraiilor fi$cale privind con$tituirea "i plata o+ligaiilor ctre +ugetul de $tat2 la termenele legale Omiterea 0ntocmirii "i depunerii la organele a+ilitate a declaraiilor fi$cale $au 0ntocmirea eronat a ace$tora. .&. : ntocmirea fi"elor fi$cale Ne0ntocmirea $au 0ntocmirea eronat a fi"elor fi$cale 5,

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL _____ AU;IT INT?'N _______ 7TADILI'?A NI4?LULUI 'I7CULUI =I CLA7A'?A OP?'ANIILO' *UNCNI? ;? ANALICA 'I7CULUI ;enumirea unitii auditate( UNITAT?A P 7i$temul de auditat( . 7alari/area per$onalului Perioada $upu$ auditului : .: .&::, ) !:.:8.&::3 Cla$area ri$curilor $e va reali/a av1nd 0n vedere urmtoarele intervale( 7c/ut ` .7a 6ediu ` .7 &.!a 6are `&.! !a Nr. crt. O+iectiv de audit O+iecte #activiti% audita+ile Identificarea ri$curilor C.I. ,:I I.*. 5:I 4. :I Total punctaK Cla$are ri$c . Organi/area $i$temului de $alari/are . . A$igurarea cu re$ur$e umane pregtite pentru derularea 0n +une condiii a a activitii de $alari/are a per$onalului Per$onalul angrenat 0n activitatea de $alari/are $ fie in$uficient $au pregtirea de $pecialitate a ace$tuia $ nu core$pund cerinelor & ! & &.5: 6are

53

. .& 'eflectarea activitii de $alari/are 0n 'egulamentul de organi/are "i funcionare al entitii Activitatea de $alari/are $ nu fie clar reflectat 0n 'O* & & & &.:: 6ediu . .! A$igurarea unei dotri core$pun/toare cu te<nic de calcul2 mo+ilier "i $paii de lucru 0n vederea derulrii 0n +une condiii a activitii de $alari/are ;otarea cu te<nic de calcul2 mo+ilier "i $paii de lucru $ fie in$ufcient pentru derularea activitii de $alari/are & & & &.:: 6ediu .& Plata corect "i la timp a drepturilor +ne"ti .&. Operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a elementelor 0n$cri$e 0n ;i$po/iia de per$onal ;atele din ;i$po/iia de per$onal $ fie preluate eronat 0n +a/a de date a programului de $alari & & ! &. : 6ediu .&.&.Operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a elementelor 0n$cri$e 0n 7ituaia pre/enei la program Omiterea $au operarea ine-act 0n +a/a de date a programului de $alarii a elementelor 0n$cri$e 0n 7ituaia pre/enei la program

& & & &.:: 6ediu .&.! Operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a documentelor privind acordarea concediilor medicale Operarea eronat a unor date neconforme cu cele 0n$cri$e 0n certificatele medicale & & & &.:: 6ediu 57

.&.5 Operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a documentelor privind acordarea deducerilor per$onale Operarea ine-act a datelor 0n$cri$e 0n declaraiile $alariailor privind per$oanele aflate 0n 0ntreinere & ! & &.5: 6are .&., ?miterea $tatelor de plat 7tatul de plat a $alariilor $ nu cuprind toate elementele & ! & &.5: 6are .&.3 ?miterea 7umele 0n$cri$e 0n centrali/atorului $tatelor de $alarii centrali/atorul $tatelor de $alarii $ nu coincid cu totalul $umelor & ! & &.5: 6are con$emnate 0n $tatele de plat .&.7. ?miterea flutura"ilor 7 nu e-i$te de $alarii concordanta 0ntre elementele 0n$cri$e 0n $tatele de $alarii "i cele & ! &.!: 6ediu din flutura" .&.. Plata $alariilor2 emiterea o.p. "i virarea tuturor $umelor aferente $alariilor n$crierea 0n o.p. a unor date eronate $au omiterea virrii la de$tinaie a reinerilor din $alarii & & & &.:: 6ediu 5.

.&.8. ntocmirea declaraiilor fi$cale privind con$tituirea "i plata o+ligaiilor ctre +ugetul de $tat2 la termenele legale Omiterea 0ntocmirii "i depunerii la organele a+ilitate a declaraiilor fi$cale $au 0ntocmirea eronat a ace$tora & & & &.:: 6ediu .&. : ntocmirea fi"elor fi$cale Ne0ntocmirea $au 0ntocmirea eronat a fi"elor fi$cale & & & &.:: 6ediu Auditori( Cm$. "ef de poliie POP?7CU C9tin Cm$. de poliie C]LIN 6arin 7upervi/or( Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile ;ata( :. :.&::3 7emntura______________ 7emntura______________ 7emntura______________ 58

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL _____ AU;IT INT?'N _______ TAD?LUL PUNCT?LO' TA'I =I PUNCT?LO' 7LAD? ;enumirea unitii auditate( UNITAT?A P 7i$temul de auditat( . 7alari/area per$onalului Perioada $upu$ auditului : .: .&::, ) !:.:8.&::3 Punct Nr. crt. O+iectiv de audit O+iecte #activiti% audita+ile Identificarea ri$curilor Con$ecine Cla$are ri$c Brad de 0ncredere tareJ punct Comentarii $la+ . Organi/area $i$temului . . A$igurarea cu re$ur$e Per$onalul angrenat 0n Neconformiti 0n derularea O+iectul audita+il de $alari/are umane activitatea de activitii de fiind cla$at pregtite pentru derularea 0n +une condiii $alari/are $ fie in$uficient $au pregtirea de $pecialitate $alari/are datorit ine-i$tenei unui cadru organi/at 6are 6ediu Punct $la+

cu un ri$c mare dar coro+orat cu un grad de a activitii de $alari/are a per$onalului a ace$tuia $ nu core$pund cerinelor la nivelul entitii 0ncredere mediu2 opine/ c e$te un punct $la+ ,:

. .& 'eflectarea Activitatea de ;e$f"urarea O+iectul activitii de $alari/are $ necore$pun/audita+il $alari/are 0n nu fie clar toare a proce$ului fiind cla$at 'egulamenreflectat 0n de $alari/are cu un ri$c tul de organi/are "i funcionare 'O* 6ediu 6ediu Punct $la+ mediu dar coro+orat cu un grad de al entitii 0ncredere mediu2 opine/ c e$te un punct $la+. . .! A$igurarea ;otarea cu ;ificulti 0n O+iectul unei dotri te<nic de de$f"urarea audita+il core$pun/calcul2 proce$ului de fiind cla$at toare cu mo+ilier "i $alari/are datorit cu un ri$c te<nic de $paii de lucru unui climat mediu dar calcul2 $ fie necore$pun/tor coro+orat cu mo+ilier "i $paii de in$ufcient pentru de munc 6ediu 6ediu Punct $la+ un grad de 0ncredere lucru 0n derularea mediu2 vederea activitii de opine/ c derulrii 0n $alari/are e$te un +une condiii punct $la+. a activitii de $alari/are ,

.& Plata corect "i la timp a drepturilor .&. Operarea 0n +a/a de date a programului ;atele din ;i$po/iia de per$onal $ fie preluate ;repturi $alariale acordateJreinute 0n de/acord cu prevederile legale O+iectul audita+il fiind cla$at cu un ri$c +ne"ti de $alarii a eronat 0n mediu dar elementelor 0n$cri$e 0n ;i$po/iia de +a/a de date a programului de $alarii 6ediu 6ediu Punct $la+ coro+orat cu un grad de 0ncredere per$onal mediu2 opine/ c e$te un punct $la+ .&.& Operarea 0n Omiterea $au ;repturi $alariale O+iectul +a/a de date operarea acordateJreinute audita+il a ine-act 0n 0n de/acord cu fiind cla$at programului +a/a de date prevederile legale cu un ri$c de $alarii a a programului mediu dar elementelor 0n$cri$e 0n 7ituaia de $alarii a elementelor 0n$cri$e 0n 6ediu 6ediu Punct

$la+ coro+orat cu un grad de 0ncredere pre/enei la 7ituaia mediu2 program pre/enei la opine/ c program e$te un punct $la+ ,&

.&.! Operarea 0n +a/a de date a programului Operarea eronata a unor date neconforme ;repturi de a$igurri $ociale acordate 0n mod necuvenit $au O+iectul audita+il fiind cla$at cu un ri$c de $alarii a cu cele neacordate mediu dar documentelor privind acordarea concediilor medicale 0n$cri$e 0n certificatele medicale 6ediu 6ediu Punct $la+ coro+orat cu un grad de 0ncredere mediu2 opine/ c e$te un punct $la+ .&.5 Operarea 0n Operarea Acordarea de O+iectul +a/a de date ine-act a deduceri fi$cale 0n audita+il a datelor mod eronat $au fiind cla$at programului 0n$cri$e 0n neacordarea unor cu un ri$c de $alarii a declaraiile deduceri legal mare dar documentelor privind acordarea $alariailor privind per$oanele cuvenite cu implicaii a$upra cuantumului 6are 6ediu Punct

$la+ coro+orat cu un grad de 0ncredere deducerilor aflate 0n drepturilor $alariale mediu2 per$onale 0ntreinere opine/ c e$te un punct $la+ ,!

.&., ?miterea $tatelor de plat 7tatul de plat a $alariilor $ nu cuprind toate elementele ?fectuarea de c<eltuieli din fonduri pu+lice pe +a/a unor documente care nu 0ndepline$c condiiile legale 6are 6ediu Punct $la+ O+iectul audita+il fiind cla$at cu un ri$c mare dar coro+orat cu un grad de 0ncredere mediu2 opine/ c e$te un punct $la+ .&.3 ?miterea 7umele 4irarea de $ume O+iectul centrali/ator 0n$cri$e 0n nerealeJine-acte audita+il ului $tatelor centrali/atoctre diver$ele fiind cla$at de $alarii rul $tatelor de fonduri con$tituite cu un ri$c $alarii $ nu la nivelul +ugetului mediu dar coincid cu totalul $umelor de $tat. Plata eronat a per$onalului $au 6are 6ediu Punct $la+ coro+orat cu un grad de 0ncredere con$emnate neplata unor mediu2 0n $tatele de per$oane. opine/ c plat

e$te un punct $la+ ,5

.&.7 ?miterea flutura"ilor de $alarii 7 nu e-i$te concordan 0ntre elementele 0n$cri$e 0n $tatele de $alarii "i cele din flutura" Plata eronat a per$onalului 6ediu 6ediu Punct $la+ O+iectul audita+il fiind cla$at cu un ri$c mediu2 dar coro+orat cu un grad de 0ncredere mediu2 opine/ c e$te un punct $la+ .&.. Plata n$crierea 0n Impo$i+ilitatea O+iectul $alariilor2 o.p. a unor $ta+ilirii unor audita+il emiterea o.p. date eronate r$punderi 0n fiind cla$at "i virarea $au omiterea eventualitatea cu un ri$c tuturor virrii la 0ntocmirii eronate a mediu2 dar $umelor aferente $alariilor de$tinaie a reinerilor din $alarii ordinelor de plat. nregi$trarea entitii auditate cu 6ediu 6ediu Punct $la+ coro+orat cu un grad de 0ncredere datorii ctre mediu2 +ugetul de $tat opine/ c e$te un

punct $la+ ,,

.&.8 ntocmirea Omiterea 7ta+ilirea eronat O+iectul declaraiilor 0ntocmirii "i a o+ligaiilor ctre audita+il fiind fi$cale depunerii la +ugetul de $tat. cla$at cu un privind organele Benerarea de ri$c mediu2 con$tituirea "i plata o+ligaiilor a+ilitate a declaraiilor fi$cale $au de+ite "i implicit de penaliti 0n raporturile cu 6ediu 6ediu Punct $la+ dar coro+orat cu un grad de 0ncredere ctre +ugetul 0ntocmirea +ugetul de $tat mediu2 de $tat2 la eronat a opine/ c termenele ace$tora e$te un punct legale $la+ .&. : ntocmirea Ne0ntocmirea 7ta+ilirea eronat O+iectul fi"elor fi$cale $au a o+ligaiilor audita+il fiind 0ntocmirea individuale de cla$at cu un eronat a plat ctre +ugetul ri$c mediu2 fi"elor fi$cale de $tat. Impo$i+ilitatea e-ercitrii 0n mod 6ediu 6ediu Punct $la+ dar coro+orat cu un grad de 0ncredere individual a mediu2 drepturilor cuvenite opine/ c 0n calitate de e$te un punct contri+ua+il $la+ Auditori( Cm$."ef de poliie POP?7CU C9tin Cm$. de poliie C]LIN 6arin 7upervi/or( Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile ;ata( 7emntura______________ 7emntura______________

7emntura______________ :. :.&::3 ,3

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL ____ AU;IT INT?'N _________ T?6ATICA N ;?TALIU A ODI?CT?LO' AU;ITADIL? ;enumirea unitii auditate( UNITAT?A P 7i$temul de auditat( . 7alari/area per$onalului Perioada $upu$ auditului : .: .&::, ) !:.:8.&::3 Nr. crt. O+iectiv de audit O+iecte audita+ile $electate Numr curent core$pondent din li$ta o+iectelor audita+ile . Organi/area $i$temului de $alari/are . . A$igurarea cu re$ur$e umane pregtite pentru derularea 0n +une condiii a activitii de $alari/are a per$onalului . . . .& 'eflectarea activitii de $alari/are 0n 'egulamentul de organi/are "i funcionare al entitii . .& . .! A$igurarea unei dotri core$pun/toare cu te<nic de calcul2 mo+ilier "i $paii de lucru 0n vederea derulrii 0n +une condiii a activitii de $alari/are . .! .& Plata corect "i la timp a drepturilor +ne"ti .&. Operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a elementelor 0n$cri$e 0n ;i$po/iia de per$onal .&.

.&.& Operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a elementelor 0n$cri$e 0n 7ituaia pre/enei la program .&.& .&.! Operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a documentelor privind acordarea concediilor medicale .&.! ,7

.&.5 Operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a documentelor privind acordarea deducerilor per$onale .&.5 .&., ?miterea $tatelor de plat .&., .&.3 ?miterea centrali/atorului $tatelor de $alarii .&.3 .&.7 ?miterea flutura"ilor de $alarii .&.7 .&.. Plata $alariilor2 emiterea o.p. "i virarea tuturor $umelor aferente $alariilor .&.. .&.8 ntocmirea declaraiilor fi$cale privind con$tituirea "i plata o+ligaiilor ctre +ugetul de $tat2 la termenele legale .&.8 .&. : ntocmirea fi"elor fi$cale .&. : Auditori( Cm$. "ef de poliie POP?7CU C9tin 7emntura______________ Cm$. de poliie C]LIN 6arin 7emntura______________ 7upervi/or( Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile 7emntura______________ =eful $tructurii de audit( Cm$."ef de poliie ION?7CU Ctlin 7emntura______________ ;ata( :. :.&::3 ,.

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL _____ AU;IT INT?'N _______ P'OB'A6UL INT?'4?NNI?I LA *ANA LOCULUI ;enumirea unitii auditate( UNITAT?A P 7i$temul de auditat( . 7alari/area per$onalului Perioada $upu$ auditului : .: .&::, ) !:.:8.&::3 Nr. crt. O+iective de audit O+iecte audita+ile Tipul te$trii Locul te$trii ;urata te$trii #<% Auditori . Organi/area $i$temului de $alari/are . . A$igurarea cu re$ur$e umane pregtite pentru derularea 0n +une condiii a activitii de $alari/are a per$onalului 4erificarea2 o+$ervarea fi/ic2 interviul Compartimentul $alari/are 3 Cm$."ef POP?7CU C9tin Cm$. C]LIN 6arin . .& 'eflectarea activitii de $alari/are 0n 'egulamentul de organi/are "i funcionare al entitii Anali/a2 verificarea2 o+$ervarea fi/ic2 interviul Compartimentul $alari/are . .! A$igurarea unei dotri core$pun/toare cu te<nic de calcul2 mo+ilier "i $paii de lucru

0n vederea derulrii 0n +une condiii a activitii de $alari/are 4erificarea2 o+$ervarea fi/ic2 interviul Compartimentul $alari/are ,8

.&. Operarea 0n +a/a de date a Anali/a2 .. programului de $alarii a elementelor 0n$cri$e 0n verificarea2 o+$ervarea Compartimentul $alari/are ;i$po/iia de per$onal fi/ic2 interviul .&.& Operarea 0n +a/a de date a Anali/a2 programului de $alarii a verificarea2 Compartimentul elementelor 0n$cri$e 0n 7ituaia o+$ervarea $alari/are pre/enei la program fi/ic2 interviul Cm$."ef .&.! Operarea 0n +a/a de date a Anali/a2 .& Plata corect "i la timp a drepturilor +ne"ti programului de $alarii a documentelor privind acordarea concediilor medicale verificarea2 o+$ervarea fi/ic2 interviul Compartimentul $alari/are POP?7CU C9tin Cm$.C]LIN 6arin .&.5 Operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a Anali/a2 verificarea2 Compartimentul documentelor privind acordarea o+$ervarea $alari/are deducerilor per$onale fi/ic2 interviul .&., ?miterea "tatelor de plat Anali/a2 verificarea2 o+$ervarea fi/ic2 interviul Compartimentul $alari/are .&.3 ?miterea centrali/atorului Anali/a2 "tatelor de $alarii verificarea2 Compartimentul o+$ervarea $alari/are fi/ic2 interviul .&.7 ?miterea flutura"ilor de $alarii Anali/a2 verificarea2 o+$ervarea fi/ic2 interviul

Compartimentul $alari/are 3:

.&.. Plata $alariilor2 emiterea o.p. "i Anali/a2 virarea tuturor $umelor aferente verificarea2 Compartimentul $alariilor o+$ervarea $alari/are fi/ic2 interviul .&.8 ntocmirea declaraiilor fi$cale Anali/a2 privind con$tituirea "i plata verificarea2 Compartimentul o+ligaiilor ctre +ugetul de $tat2 o+$ervarea $alari/are la termenele legale fi/ic2 interviul .&. : ntocmirea fi"elor fi$cale Anali/a2 verificarea2 Compartimentul o+$ervarea $alari/are fi/ic2 interviul O+$ervaie( ;urata auditrii fiecrui o+iectiv a fo$t $ta+ilit funcie de comple-itatea ace$tuia "i de e-periena auditorilor implicai. ;urata total a auditrii o+iectivelor efectuat de acela"i auditor $au grup de auditori #inclu$iv duratele "edinelor de de$c<idere90nc<idere "i a revi/uirii programului mi$iunii "i al interveniei la faa locului% e$te egal cu durata total a interveniei la faa locului. Auditori( Cm$."ef POP?7CU C9tin Cm$.C]LIN 6arin 7emntura______________ ;ata( . :.&::3 7emntura______________ 7upervi/or( Cm$. ION?7CU 4a$ile 7emntura______________ =eful $tructurii de audit( Cm$. "ef de poliie ION?7CU Ctlin 7emntura______________ 3

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL _____ AU;IT INT?'N _______ P'OB'A6UL 6I7IUNII ;? AU;IT ;enumirea unitii auditate( UNITAT?A P 7i$temul de auditat( . 7alari/area per$onalului Perioada $upu$ auditului : .: .&::, ) !:.:8.&::3 *a/ele mi$iuniiJ O+iectivele mi$iunii ActivitiJ operaiuniJ etape ;urata#<% Per$oanele implicate Locul de$f"urrii Total mi$iune( &.: Iniierea mi$iunii TOTAL( 3 ?la+orarea Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile 7?CTO'UL __ AU;IT INT?'N _____________ Ordinului de $erviciu . Cm$."ef de poliie POP?7CU C9tin Cm$. de poliie C]LIN 6arin ntocmirea Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile 7?CTO'UL__ AU;IT INT?'N _____________ & ;eclaraiei de 5 Cm$."ef de poliie POP?7CU C9tinindependen Cm$. de poliie C]LIN 6arin Notificarea Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile 7?CTO'UL __ AU;IT INT?'N _____________

! privind 0nceperea 5 Cm$."ef de poliie POP?7CU C9tin mi$iunii Cm$. de poliie C]LIN 6arin Pregtirea mi$iunii TOTAL( 35 5 Colectarea "i prelucrarea informaiilor preliminare &5 Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile 7?CTO'UL __ AU;IT INT?'N _____________ Cm$."ef de poliie POP?7CU C9tin 3&

Cm$. de poliie C]LIN 6arin , 7ta+ilirea o+iectelor audita+ile . Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile 7?CTO'UL __ AU;IT INT?'N _____________ Cm$."ef de poliie POP?7CU C9tin Cm$. de poliie C]LIN 6arin 3 ?fectuarea anali/ei ri$curilor "i $ta+ilirea Tematicii 0n detaliu a o+iectelor audita+ile . Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile 7?CTO'UL __ AU;IT INT?'N _____________ Cm$."ef de poliie POP?7CU C9tin Cm$. de poliie C]LIN 6arin 7 ?la+orarea Programului preliminar de audit . Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile 7?CTO'UL __ AU;IT INT?'N _____________ Cm$. de poliie C]LIN 6arin . Identificarea formelor "i

in$trumentelor de control a"teptate2 $ta+ilirea te$trilor de efectuat2 ela+orarea *ormularului de evaluare a controlului intern "i li$ta verificrilor & Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile 7?CTO'UL __ AU;IT INT?'N _____________ Cm$."ef de poliie POP?7CU C9tin Cm$. de poliie C]LIN 6arin 8 ?la+orarea c<e$tionarului de control intern 5 Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile 7?CTO'UL __ AU;IT INT?'N _____________ Cm$."ef de poliie POP?7CU C9tin Cm$. de poliie C]LIN 6arin 3!

Intervenia la faa locului TOTAL &: In$p."ef ) C<e$tor "ef de poliie ;rago" '];UL?7CU UNITAT?A P Planificarea "i Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile : organi/area "edinei de 5 Cm$."ef de poliie POP?7CU C9tin de$c<idere Cm$. de poliie C]LIN 6arin Cont."ef ) 7cm$. de poliie TI6O*T? ;orina O+iectivul nr. . TOTAL ODI?CTI4 . 3 Organi/area $i$temului de $alari/are Colectarea informaiilor "i adunarea dove/ilor . Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile UNITAT?A PCm$."ef de poliie POP?7CU C9tin Cm$. de poliie C]LIN 6arin & Prelucrarea c<e$tionarelor & Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile UNITAT?A PCm$."ef de poliie POP?7CU C9tin Cm$. de poliie C]LIN 6arin ! ?la+orarea *IAP9urilor & Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile UNITAT?A P

Cm$."ef de poliie POP?7CU C9tin Cm$. de poliie C]LIN 6arin In$p."ef ) C<e$tor "ef de poliie ;rago" '];UL?7CU Cont."ef ) 7cm$. de poliie TI6O*T? ;orina 5 'evi/uirea dove/ilor "i a documentelor de lucru Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile UNITAT?A PCm$."ef de poliie POP?7CU C9tin 35

Cm$. de poliie C]LIN 6arin , Con$tatarea "i raportarea iregularitilor 9 0ntocmirea *C'I9ului & Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile UNITAT?A PCm$."ef de poliie POP?7CU C9tin Cm$. de poliie C]LIN 6arin 3 ndo$arierea documentelor Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile UNITAT?A PCm$."ef de poliie POP?7CU C9tin Cm$. de poliie C]LIN 6arin O+iectivul nr. .& TOTAL ODI?CTI4 .& .. Plata corect "i la timp a Colectarea Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile UNITAT?A Pdrepturilor +ne"ti informaiilor "i adunarea dove/ilor ,3 Cm$."ef de poliie POP?7CU C9tin Cm$. de poliie C]LIN 6arin & Prelucrarea c<e$tionarelor & Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile UNITAT?A PCm$."ef de poliie POP?7CU C9tin Cm$. de poliie C]LIN 6arin ! ?la+orarea *IAP9urilor .

Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile UNITAT?A P Cm$."ef de poliie POP?7CU C9tin Cm$. de poliie C]LIN 6arin In$p."ef ) C<e$tor "ef de poliie ;rago" '];UL?7CU Cont."ef ) 7cm$. de poliie TI6O*T? ;orina 5 'evi/uirea dove/ilor "i a 5 Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile UNITAT?A P 3,

documentelor de lucru Cm$."ef de poliie POP?7CU C9tin Cm$. de poliie C]LIN 6arin , Con$tatarea "i raportarea iregularitilor 9 0ntocmirea *C'I9ului 5 Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile UNITAT?A PCm$."ef de poliie POP?7CU C9tin Cm$. de poliie C]LIN 6arin 3 ndo$arierea documentelor 5 Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile UNITAT?A PCm$."ef de poliie POP?7CU C9tin Cm$. de poliie C]LIN 6arin 7 'evi/uirea programului mi$iunii "i al interveniei la faa locului #dup ca/% 5 Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile UNITAT?A P Cm$."ef de poliie POP?7CU C9tin Cm$. de poliie C]LIN 6arin . Planificarea "i organi/area "edinei de 0nc<idere . In$p."ef ) C<e$tor "ef de poliie ;rago" '];UL?7CU

UNITAT?A P Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile Cm$."ef de poliie POP?7CU C9tin Cm$. de poliie C]LIN 6arin Cont."ef ) 7cm$. de poliie TI6O*T? ;orina 'aportul de audit pu+lic intern TOTAL 7. 8 ?la+orarea 0n fa/ de proiect 5 Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile 33

a 'aportului de audit pu+lic intern Cm$."ef de poliie POP?7CU C9tin 7?CTO'UL __ AU;IT INT?'N ____________ Cm$. de poliie C]LIN 6arin &: Tran$miterea proiectului 'aportului de audit pu+lic intern ctre entitatea auditat $au compartimentul auditat #de la nivelul entitilor de admini$traie%2 0n vederea formulrii de o+$ervaii "i $ta+ilirea calendarului de implementare a recomandrilor & Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile 7?CTO'UL __ AU;IT INT?'N ____________ Cm$."ef de poliie POP?7CU C9tin Cm$. de poliie C]LIN 6arin & Anali/a o+$ervaiilor "i punctelor de vedere ale entitii auditate $au compartiment ului auditat #de

la nivelul entitilor de admini$traie% &5 Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile 7?CTO'UL __ AU;IT INT?'N ____________ Cm$."ef de poliie POP?7CU C9tin Cm$. de poliie C]LIN 6arin && Planificarea "i organi/area reuniunii de conciliere2 dac e$te ca/ul &5 In$p."ef ) C<e$tor "ef de poliie ;rago" '];UL?7CU UNITAT?A P Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile Cm$."ef de poliie POP?7CU C9tin Cm$. de poliie C]LIN 6arin 37

Cont."ef ) 7cm$. de poliie TI6O*T? ;orina &! *inali/area 'aportului de audit pu+lic intern "i ela+orarea 7inte/ei . Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile 7?CTO'UL __ AU;IT INT?'N ____________ Cm$."ef de poliie POP?7CU C9tin Cm$. de poliie C]LIN 6arin 'aportul de audit pu+lic intern &5 ;ifu/area 'aportului de audit pu+lic & Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile 7?CTO'UL __ AU;IT INT?'N _____________ Cm$."ef de poliie POP?7CU C9tin intern Cm$. de poliie C]LIN 6arin Ar<ivarea Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile 7?CTO'UL __ AU;IT INT?'N _____________ &, raportului "i a documentelor & Cm$."ef de poliie POP?7CU C9tin mi$iunii Cm$. de poliie C]LIN 6arin 7upervi/area mi$iunii &3 7upervi/area mi$iunii & Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile 7?CTO'UL __ AU;IT INT?'N

_____________ Urmrirea recomandrilor &7 Urmrirea implementrii recomandrilor Cm$. "ef de poliie ION?7CU 4a$ile 7?CTO'UL __ AU;IT INT?'N _____________ O+$ervaie( ;urata auditrii fiecrui o+iectiv a fo$t $ta+ilit funcie de comple-itatea ace$tuia "i de e-periena auditorilor implicai. ;urata total a auditrii o+iectivelor efectuat de acela"i auditor $au grup de auditori #inclu$iv duratele "edinelor de de$c<idere0nc<idere "i a revi/uirii programului mi$iunii "i al interveniei la faa locului% e$te egal cu durata total a interveniei la faa locului. Auditori( Cm$."ef de poliie POP?7CU C9tin 7emntura________ ;ata( Cm$.de poliie C]LIN 6arin 7emntura________ 7upervi/or( Cm$."ef de poliie ION?7CU 4a$ile 7emntura________ =eful $tructurii de audit( Cm$."ef de poliie ION?7CU Ctlin 7emntura________ 3. . :.&::3

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' Ordin de $erviciu nr. ;I'?CNIA AU;IT INT?'N Unitatea auditat( P 7?CTO'UL _____ AU;IT INT?'N _____________ *O'6ULA'UL ;? ?4ALUA'? A CONT'OLULUI INT?'N =I LI7T] A 4?'I*IC]'ILO' ?ntitatea auditat( UNITAT?A P 7i$tem auditat( 7alari/area per$onalului O+iectiv de audit( . . Organi/area $i$temului de $alari/are Nr. crt O+iecte #activiti% audita+ile 'i$curi maKore Controale interne #In$trumente de control% a"teptate #nr.0ntre+are 7copul controlului a"teptat Li$ta verificrilor #Te$te de efectuat% Nr. te$t Controale interne #In$trumente de control% e-i$tente ?valuarea final a controlului #adecvat J neadecvat ) *IAP nr. 0n CCI% __% . . A$igurarea cu re$ur$e umane pregtite pentru

derularea 0n +une condiii a activitii Per$onalul angrenat 0n activitatea de $alari/are $ fie in$uficient $au pregtirea de $pecialitate a ace$tuia $ nu Controlul ierar<ic#,% Corelarea re$ur$elor umane2 ca numr "i pregtire2 cu activitile de$f"urate 4erificarea organi/rii controlului ierar<ic la nivelul unitii #compartimentul $alari/are% Controlul ierar<ic a fo$t organi/at core$pun/tor prevederilor legale Adecvat 7tructura de $alari/are core$pund de $i$temul compartimena cerinelor de tului de $alari/are 38

per$onalului $alari/are a e$te adecvat per$onalului 0n vederea nece$itilor> Bradul de 0ndeplinirii ocupare al core$punfunciilor /toare a compartimentului o+iectivelor de $alari/are $pecifice. a$igur +una de$f"urare a activitilor> Per$onalul compartimentului de $alari/are e$te pregtit pentru derularea 0n +une condiii a activitilor $pecifice> 7unt 0ntocmite fi"ele po$turilor din cadrul compartimentului de $alari/are> ?-i$t "i $unt pu$e 0n aplicare programe de pregtire 7:

profe$ional a per$onalului din cadrul compartimentului de $alari/are> . .& 'eflectarea Activitatea de Controlul Corelarea ?$te ela+orat "i & Controlul Adecvat activitii de $alari/are 0n 'egulamentul de organi/are "i funcionare $alari/are $ nu fie clar reflectat 0n 'O* ierar<ic #,% activitilor din 'O* cu cele de$f"urate de $i$temul de apro+at de cei 0n drept 'egulamentul de Organi/are "i *uncionare> ierar<ic a fo$t organi/at core$pun/tor prevederilor legale 'O* conine & a entitii $alari/are a per$onalului 0n vederea toate activitile pe care le de$f"oar 0ndeplinirii compartimentul core$pun/toare a o+iectivelor $pecifice de $alari/are> Compartimentul de $alari/are de$f"oar "i

& activiti care nu $unt cuprin$e 0n 'O*> Atri+uiile din & 'O*2 pe linia $alari/rii2 $e reg$e$c 0n fi"ele po$turilor 7

$i$temului de $alari/are> . .! A$igurarea ;otarea cu Controlul A$igur Compartimentul ! Controlul Adecvat unei dotri te<nic de ierar<ic #,% unitatea de de $alari/are ierar<ic a fo$t core$puncalcul2 mo+ilier crearea e$te dotat cu organi/at /toare cu te<nic de "i $paii de lucru $ fie unui climat de munc te<nic de calcul $uficient +unei core$pun/tor prevederilor calcul2 in$ufcient core$punde$f"urri a legale mo+ilier "i pentru /tor +unei activitilor $paii de derularea de$f"urri $pecifice> lucru 0n vederea activitii de $alari/are. a activitilor ;otarea cu ! derulrii 0n +une condiii a activitii compartimentului de $alari/are mo+ilier a compartimentului de $alari/are de $alari/are "i e$te 0ndeplinirea core$pun/toare o+iectivelor +unei de$f"urri a activitilor> 7paiile de lucru ! ale compartimentului de $alari/are $unt $uficiente "i core$pun/toare>

7&

Per$onalul compartimentului de $alari/are e$te mulumit de condiiile de munc create> ! Auditori Cm$. "ef de poliie POP?7CU Con$tantin ;ata &. :.&::3 7emntura _________________ Cm$. de poliie C]LIN 6arin ;ata &. :.&::3 7emntura _________________ 7upervi/or Cm$. de poliie ION?7CU 4a$ile ;ata &. :.&::3 7emntura _________________ 7!

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' Ordin de $erviciu nr. ;I'?CNIA AU;IT INT?'N Unitatea auditat( P 7?CTO'UL ______ AU;IT INT?'N __________ *O'6ULA'UL ;? ?4ALUA'? A CONT'OLULUI INT?'N =I LI7T] A 4?'I*IC]'ILO' ?ntitatea auditat( UNITAT?A P 7i$tem auditat( 7alari/area per$onalului O+iectiv de audit( .&. Plata corect"i la timp a drepturilor +ne"ti Nr. crt. O+iecte #activiti% audita+ile 'i$curi maKore Controale interne #In$trumente de control% a"teptate #nr. 0ntre+are 0n 7copul controlului a"teptat Li$ta verificrilor #Te$te de efectuat% Nr. te$t Controale interne #In$trumente de control% e-i$tente ?valuarea final a controlului #adecvat J neadecvat ) *IAP nr. CCI% __% .&. . Operarea 0n ;atele din Proceduri 7ta+ilirea unui ?-i$tena 0n form 5 Nu e-i$t Neadecvat +a/a de date a

programului de $alarii a ;i$po/iia de per$onal $ fie preluate eronat 0n interne formali/ate #!25% $et unitar de reguli pentru reglementarea activitii de $cri$ a procedurilor privind operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a proceduri interne privind operarea 0n +a/a de date a *IAP nr. elementelor 0n$cri$e 0n ;i$po/iia +a/a de date a programului proce$are2 0n +a/a de date a programului de elementelor 0n$cri$e 0n ;i$po/iia de per$onal programului de $alarii a elementelor 4erificarea autori/rii 5 de per$onal de $alarii $alarii2 a elementelor procedurilor 0n$cri$e 0n di$po/iia de A$igur $epararea 5 0n$cri$e 0n $arcinilor "i per$onal ;i$po/iia de re$pon$a+ilitilor 75

per$onal 7unt complete2 a$igur 5 precum "i a re$pon$a+ilitil atingerea o+iectivelor 4erificarea utili/rii 5 or pentru procedurilor la 0ntocmirea2 operarea 0n +a/a de avi/area "i date a programului de apro+area $alarii a elementelor ace$tei activiti 0n$cri$e 0n ;i$po/iia de per$onal ;i$po/iia de A$igur ;i$po/iia de per$onal , ;i$po/iia de Adecvat per$onal entitatea cu e$te emi$ de organul per$onal e$te # :2 % privire la operarea competent utili/at la operarea 0n 4erificarea utili/rii , autori/at a di$po/iiei de per$onal +a/a de date a elementelor la operarea 0n +a/a de programului de care $tau la date a programului de $alarii +a/a $ta+ilrii drepturilor +ne"ti $alarii ;i$po/iia de per$onal cuprinde toate , elementele nece$are $copului pentru care a fo$t emi$ 4erificarea corelrii , 0ntre ele a datelor "i elementelor din ;i$po/iia de per$onal Per$oane cu A$igur n fi"a po$tului , Au fo$t Adecvat atri+uii clare entitatea cu aferent per$oanei de$emnate privind privire de$emnate $ per$oane cu operarea 0n preluarea 0ntocmea$c =tatele de atri+uii clare +a/a de date a corect "i cu $alarii au fo$t privind 7,

programului de re$pon$a+ilitate con$emnate atri+uiuni operarea 0n $alarii #72.% a datelor din ;i$po/iia de 0n ace$t $en$ +a/a de date a programului de Operarea 0n +a/a de , per$onal 0n date $e face de ctre $alarii a +a/a de date a programului de $alarii per$oana re$pon$a+il elementelor 0n$cri$e 0n di$po/iia de per$onal Compararea datelor din ;i$po/iia de per$onal cu cele din , +a/a de date a programului de $alarii Controlul A$igur 7e verific dac , Controlul Adecvat financiar entitatea cu controlul financiar financiar preventiv privire la preventiv a fo$t preventiv a fo$t propriu fondurile organi/at "i dac a fo$t organi/at # 2&% +ne"ti ela+orat li$ta de core$pun/tor nece$are "i la verificare #c<ec@ li$t% preluarea 0n +a/a de date a privind plata $alariilor ;i$po/iia de per$onal , programului de e$te vi/at pentru $alarii a controlul financiar elementelor din ;i$po/iia de per$onal preventiv propriu ;i$po/iia de per$onal e$te 0nregi$trat 0n , regi$trul proiectelor de operaiuni prev/ute a fi pre/entate la vi/a de control financiar preventiv .&.& Operarea 0n Omiterea Proceduri 7ta+ilirea unui ?-i$tena 0n form 3 Nu e-i$t Neadecvat

+a/a de $au interne $et unitar de $cri$ a procedurilor proceduri *IAP nr. date a operarea formali/ate #!25% reguli pentru privind operarea 0n interne privind 73

programuine-act 0n reglementarea +a/a de date a operarea 0n lui de $alarii +a/a de date activitii de programului de $alarii a +a/a de date a a elementea proce$are2 0n elementelor 0n$cri$e 0n programului de lor 0n$cri$e 0n 7ituaia programului de $alarii a +a/a de date a programului de ;i$po/iia de per$onal $alarii a elementelor 4erificarea autori/rii 3 pre/enei la program elementelor 0n$cri$e 0n $alarii2 a elementelor procedurilor 0n$cri$e 0n 7ituaiaA$igur $epararea 3 7ituaia pre/enei la 0n$cri$e 0n ;i$po/iia de $arcinilor "i re$pon$a+ilitilor pre/enei la program program per$onal 7unt complete2 a$igur 3 precum "i a atingerea o+iectivelor re$pon$a+ilitilor pentru 0ntocmirea2 avi/area "i apro+area ace$tei activiti 4erificarea utili/rii procedurilor la operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a elementelor 0n$cri$e 0n 7ituaia pre/enei la program 7ituaia A$igur 7ituaia pre/enei la 3 7ituaia Neadecvat pre/enei la entitatea cu program e$te emi$ "i pre/enei la *IAP nr. &

program # 2 &% privire la plata $alariilor autori/at program nu e$te 0ntocmit7ituaia pre/enei la 3 proporional cu program cuprinde pe +a/a timpul lucrat informaiile nece$are "i $uficiente datelor tran$mi$e de "efii ierar<ici Per$oane A$igur Operarea datelor din 3 Au fo$t Adecvat re$pon$a+ile entitatea cu $ituaia pre/enei $e de$emnate privind privire la face de ctre per$oana per$oane cu operarea 0n +a/a de date a preluarea corect a re$pon$a+il atri+uii clare privind Compararea datelor 3 77

programului de datelor din din 7ituaia pre/enei la operarea 0n $alarii a 7ituaia program cu cele din +a/a de date a elemente9lor pre/enei la +a/a de date a programului de 0n$cri$e 0n 7ituaia pre/enei la program #72.% program 0n +a/a date a programului de $alarii programului de $alarii $alarii a elementelor 0n$cri$e 0n 7ituaia pre/enei la 7e verific operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a elementelor 0n$cri$e 0n 3 7ituaia pre/enei la program program Controlul A$igur 4erificarea corelrii 3 Nu a fo$t Neadecvat ierar<ic #3% entitatea c datele 0n$cri$e 0n 7ituaia pre/enei la datelor din 7ituaia pre/enei la program cu cele din ;.C.7.U.#O.C.U.% e-ercitat controlul ierar<ic a$upra 7ituaiei privind *IAP nr. & program $unt reale pre/ena la program .&.!. Operarea 0n Operarea Proceduri 7ta+ilirea unui ?-i$tena 0n form 7 Nu e-i$t Neadecvat +a/a de date a programului de $alarii a

eronat a unor date neconforme cu cele interne formali/ate #!25% $et unitar de reguli pentru reglementarea activitii de $cri$ a procedurilor privind operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a proceduri interne privind operarea 0n +a/a de date a *IAP nr. documentel or privind acordarea 0n$cri$e 0n certificatele medicale proce$are2 0n +a/a de date a program9mului elementelor 0n$cri$e 0n certificatul medical programului de $alarii a documentelor 4erificarea autori/rii 7 concediilor medicale de $alarii2 a elementelor 0n$cri$e 0n certificatul medical precum procedurilor privind acordarea concediilor medicale A$igur $epararea $arcinilor "i re$pon$a+ilitilor 7 7unt complete2 a$igur

7 "i a atingerea o+iectivelor 7.

re$pon$a+ilitil 4erificarea utili/rii 7 or pentru procedurilor la 0ntocmirea2 operarea 0n +a/a de avi/area "i date a programului de apro+area $alarii a elementelor ace$tei activiti 0n$cri$e 0n certificatele de concediu medical Certificatul A$igur Certificatul medical 7 Indemni/aiile Adecvat medical entitatea c e$te vi/at de ctre de a$igurri # !2 5% indemni/aiile medicul de familie "i $ociale $unt de a$igurri $ociale $unt apro+at de "eful unitii pltite numai celorOperarea 0n +a/a de 7 pltite numai date a perioadelor de 0ndreptii 0n celor incapacitate temporar +a/a 0ndreptaii de munc2 $e face 0n certificatului +a/a certificatului medical medical Per$oana cu A$igur Compararea datelor 7 Au fo$t Adecvat atri+uii privind entitatea cu 0n$cri$e 0n certificatul de$emnate operarea 0n privire la medical cu cele per$oane cu +a/a de date a operarea 0n 0n$cri$e 0n $tatul de atri+uii clare progra9mului de +a/a de date a plat a $alariilor privind $alarii a datelor programului de operarea +a/a din certificatele $alarii a datelor de date a de concediu con$emnate 0n programului de medical certificatele de $alarii a datelor #72.% concediu din certificatele medical de concediu medical Controlul A$igur 4erificarea e-ercitrii 7 Indemni/aiile Adecvat financiar entitatea cu c.f.p.p. cu privire la de a$igurri 78

preventiv privire la plata operarea 0n +a/a de $ociale $unt propriu corect a date a documentelor vi/ate pentru #&% indemni/aiilor privind acordarea c.f.p.p. de a$igurri concediilor medicale $ociale .&.5. Operarea 0n +a/a de date a Operarea ine-act a datelor Proceduri interne formali/ate 7ta+ilirea unui $et unitar de reguli pentru ?-i$tena 0n form $cri$ a procedurilor privind operarea 0n . Nu e-i$t proceduri interne privind Neadecvat *IAP nr. programului de $alarii a documentelor privind 0n$cri$e 0n declaraiile $alariailor privind #!25% reglementarea activitii de operare 0n +a/a de date a +a/a de date a programului de $alarii a documentelor privind acordarea deducerilor operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a acordarea deducerilor per$oanele aflate 0n

programului de $alarii a per$onale documentelor privind 4erificarea autori/rii . per$onale 0ntreinere documentelor privind procedurilor acordarea deducerilor A$igur $epararea . acordarea $arcinilor "i per$onale deducerilor re$pon$a+ilitilor per$onale 7unt complete2 a$igur . precum "i a atingerea o+iectivelor re$pon$a+ilitilor pentru 0ntocmirea2 avi/area "i apro+area ace$tei activiti 4erificarea utili/rii procedurilor la operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a documentelor privind acordarea deducerilor per$onale . ;eclaraia A$igur ;eclaratia pentru . ;educerile Adecvat pentru entitatea de completarea fi"ei per$onale $unt completarea legalitatea fi$cale e-i$t "i e$te acordate 0n fi"ei fi$cale acordrii autori/at cuantumul .:

# ,2 3% deducerilor "i ;eclaraia e$te 0n$oit . legal2 pe +a/a de mrimea ace$tora de ane-e care $ Ku$tifice acordarea deducerilor per$onale2 e$te complet "i declaraiilor pentru completarea fi"ei fi$cale actual 4erificarea operrii 0n . +a/a de date a programului de $alarii $e face 0n +a/a declaraiei Per$oana cu A$igur Operarea . Au fo$t Adecvat atri+uii privind entitatea c documentelor $e face de$emnate operarea 0n regimul de ctre per$oana per$oane cu +a/a de date a programului de deducerilor $e face cu re$pon$a+il atri+uii clare privind 4erificarea operrii . $alarii #72.% re$pon$a+ilitate corecte 0n +a/a de date operarea 0n a deducerilor per$onale +a/a de date a programului de $alarii Control ierar<ic #3% A$igur unitatea de derularea Compararea deducerilor acordate cu declaratiile 0ntocmite . Controlul ierar<ic $e e-ercit a$upra Adecvat core$pun/toare a

proce$ului de cei 0ndreptii $ +eneficie/e de ace$te deduceri deducerilor acordate $alariailor .&.,. ?miterea 7tatul de Proceduri 7ta+ilirea unui ?-i$tena 0n form 8 Nu e-i$t Neadecvat "tatelor de plat plat a $alariilor $ nu cuprind toate interne formali/ate #!25% $et unitar de reguli pentru reglementarea activitii de $cri$ a procedurilor privind emiterea "tatelor de $alarii proceduri interne privind emiterea $tatelor de *IAP nr. 4erificarea autori/rii 8 .

elementele emitere a $tatelor de $alarii precum "i a re$pon$a+ilitilor pentru 0ntocmirea2 avi/area "i apro+area ace$tei activiti procedurilor plata A$igur $epararea $arcinilor "i re$pon$a+ilitilor 8 7unt complete2 a$igur atingerea o+iectivelor 8 4erificarea utili/rii procedurilor la emiterea $tatelor de $alarii 8 7tatul de organi/are# 72 .% A$igur entitatea c 0ntregul per$onal e$te cuprin$ 0n plat 7tatul de organi/are e$te autori/at "i actuali/at 8 7tatele de plat $unt ele+orate pe +a/a $tatului de organi/are Adecvat 7tatul de organi/are $e utili/ea/ la 0ntocmirea "tatului de plat 8 Per$oana re$pon$a+ila #72.% A$igur entitatea c

emiterea "tatelor de plat $e face cu re$pon$a+ilitate ?miterea "tatelor de $alarii $e face de ctre per$oana re$pon$a+il 8 Au fo$t de$emnate per$oane cu atri+uii clare privind operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii Adecvat 4erificarea corelaiei dintre per$oanele din "tatele de plat "i cele din $tatul de organi/are "i cu $tituaiile pre/entei 8 .&

Controlul A$igur =tatul de plat conine 8 =tatele de Adecvat financiar entitatea 0n toate elementele plat a preventiv propriu privina legalitii "i #ru+ricile% legale $alariilor $unt vi/ate pentru=tatele de plat $unt 0n 8 #&% corectitudinii corelaie cu +a/a de c.f.p.p. calculului date a programului de $alariului $alarii .&.3. ?miterea centrali/atorului "tatelor de $alarii 7umele 0n$cri$e 0n centrali/atorul $tatelor de $alarii $ nu coincid Proceduri interne formali/ate #!25% 7ta+ilirea unui $et unitar de reguli pentru reglementarea activitii de emitere a ?-i$tena 0n form $cri$ a procedurilor privind emiterea centrali/atorului "tatelor de $alarii : Nu e-i$t proceduri interne privind emiterea centrali/atorului "tatelor Neadecvat *IAP nr. 4erificarea autori/rii : cu totalul $umelor centrali/atorului

"tatelor de procedurilor de $alarii A$igur $epararea : con$emnate $alarii precum $arcinilor "i 0n "tatele de "i a re$pon$a+ilitilor plat re$pon$a+ilitilor pentru 0ntocmirea2 7unt complete2 a$igur atingerea o+iectivelor : avi/area "i apro+area ace$teia 4erificarea utili/rii : procedurilor la emiterea centrali/atorului "tatelor de $alarii =tatele de A$igur =tatele de $alarii conin : =tatele de Adecvat $alarii entitatea de elementele nece$are plat $unt # 82&:% centrali/area 0ntocmirii utili/ate la .!

corect 0n vederea centrali/atoarelor emiterea centrali/ato97unt 0ntocmite "tatele : conta+ili/rii de $alarii rului "tatelor de $alarii =tatele de $alarii $unt : utili/ate la emiterea centrali/atoarelor Per$oane A$igur ?miterea : Au fo$t Adecvat re$pon$a+ile entitatea cu centrali/atoarelor $e de$emnate #72.% privire la face de catre per$oane per$oane cu emiterea cu re$pon$are$pon$a+ile atri+uii clare privind Concordana dintre : +ilitate a $umele 0n$cri$e 0n operarea 0n centrali/atoacentrali/atorul "tatelor +a/a de date a relor de plat "i totalul programului de $umelor con$emnate 0n $alarii "tatele de plat Compararea nr. total al : "tatelor de plat cu cel cuprin$ 0n centrali/ator Controlul A$igur 4i/area pentru c.f.p.p. : Centrali/atorul Adecvat financiar entitatea cu a centrali/atorului "tatelor de preventiv privire la "tatelor de $alarii $alarii e$te propriu #&% emiterea corect a $upu$ vi/ei c.f.p.p. centrali/atorului $tatelor de $alarii .&.7. ?miterea 7 nu e-i$te Proceduri 7ta+ilirea unui ?-i$tena 0n form Nu e-i$t Neadecvat flutura"ilor de $alarii concordan 0ntre elementele interne formali/ate#!25% $et unitar de reguli pentru

reglementarea $cri$ a procedurilor privind li$tarea flutura"ilor de $alarii proceduri interne privind emiterea *IAP nr. .5

0n$cri$e 0n activitii de 4erificarea autori/rii "tatele de $alarii "i cele li$tare a flutura"ilor de $alarii procedurilor $alarii A$igur $epararea din flutura" precum "i a $arcinilor "i re$pon$a+ilitilor pentru re$pon$a+ilitilor 7unt complete2 a$igur

flutura"ilor de

0ntocmirea2 atingerea o+iectivelor avi/area "i 4erificarea utili/rii apro+area procedurilor la ace$tei activiti emiterea flutura"ilor de $alarii Per$oane A$igur ?miterea flutura"ilor de Au fo$t Adecvat re$pon$a+ile entitatea cu $alarii $e face de ctre de$emnate #72.% privire la emiterea cu per$oane re$pon$a+ile per$oane cu atri+uii clare ?lementele 0n$cri$e 0n re$pon$a+ilitate flutura" core$pund cu privind a flutura"ilor de cele din "tatul de plat operarea 0n $alarii +a/a de date a programului de $alarii 7tatele de A$igur =tatele de $alarii conin =tatele de Adecvat $alarii #& 2&&% entitatea ca elementele nece$are $alarii $unt datele din flutura"ul de 0ntocmirii flutura"ilor utili/ate la emiterea =tatele de $alarii $unt $alarii coincid utili/ate la emiterea flutura"ilor de cu cele din flutura"ilor $alarii "tatul de plat .&... Plata n$crierea 0n Proceduri 7ta+ilirea unui ?-i$tena 0n form & Nu e-i$t Neadecvat $alariilor2 emiterea o.p. $i o.p. a unor

date eronate $au omiterea interne formali/ate#!25% $et unitar de reguli pentru reglementarea $cri$ a procedurilor privind plata $alariilor2 emiterea o.p. "i virarea proceduri interne privind plata $alariilor2 *IAP nr. .,

virarea virrii la activitii de tuturor $umelor emiterea o.p. "i tuturor $umelor de$tinaie a reinerilor din plat a $alariilor2 aferente $alariilor virarea tuturor $umelor4erificarea autori/rii & aferente $alariilor $alarii emiterea o.p. $i virarea tuturor $umelor aferente $alariilor procedurilor aferente $alariilor A$igur $epararea $arcinilor "i re$pon$a+ilitilor & 7unt complete2 a$igur & precum "i a atingerea o+iectivelor re$pon$a+ilitilor pentru 0ntocmirea2 avi/area "i apro+area ace$tei activiti 4erificarea utili/rii procedurilor privind plata $alariilor2 emiterea o.p. "i virarea tuturor $umelor aferente $alariilor & Centrali/atorul A$igur Centrali/atorul "tatelor & Centrali/atorul Adecvat "tatelor de entitatea de de $alarii e$te apro+at "tatelor de $alarii #&!2&5% corectitudinea #autori/at% de $alarii $t la $umelor de virat conductorul entitii +a/a emiterii o.p. prin care $unt virate la de$tinaie reinerile 0n $alarii

Centrali/atorul conine elementele nece$are reali/rii activitii de virare a $umelor re$pective & Per$oana A$igur Activitatea de emitere a & Au fo$t Adecvat re$pon$a+il entitatea cu o.p. "i virare a de$emnate #72.% privire la o+ligaiilor $e face de per$oane cu 0ntocmirea cu ctre per$oana atri+uii clare re$pon$a+ilitate a "tatelor de re$pon$a+il privind operarea 0n 4erificarea $emnturii & $alarii "i a O.P. $alariailor pe flutura"ii +a/a de date a .3

privind virarea de plat programului de la de$tinaie a $alarii reinerilor din $alarii Controlul A$igur 4erificarea corelaiei & C.f.p.p. $e Adecvat financiar entitatea c $umelor de virat cu e-ercit a$upra preventiv viramentele cele 0n$cri$e 0n viramentelor propriu #&% ctre $alariai2 centrali/atorul $tatelor ctre $alariai2 +ugetul de $tat2 +ugetul de $alarii +ugetul de $tat2 +ugetul 4erificarea & a$igurrilor corectitudinii de$tinaiei a$igurrilor $ociale de $tat "i fonduri fiecrui virament $ociale de $tat "i fonduri 4erificarea vi/ei +ncii & $peciale $unt de certificare a $peciale conforme "i viramentului legale 4erificarea e-tra$elor & de cont privind viramentele efectuate 7tatele de plat A$igur plata =tatele de plat $unt & =tatele de Adecvat #&:2& % $alariilor ctre apro+ate de plata conin per$oanele 0ndreptite conductorul unitii date corelate cu $umele4erificarea corelaiei & 0ntre de$f"urtoarele virate ctre tran$mi$e +ncii2 $alariai "i detaliate pe per$oane D.A.7.7. "i "tatele de plat .&.8. ntocmirea declaraiilor fi$cale Omiterea 0ntocmirii "i depunerii la Procedura intern formali/at 7ta+ilirea unui $et unitar de reguli pentru ?-i$tena 0n form $cri$ a procedurilor

privind 0ntocmirea "i ! Nu e-i$t proceduri interne privind Neadecvat *IAP nr. privind con$tituirea organele a+ilitate a #!25% reglementarea activitii de depunerea declaraiilor fi$cale 0ntocmirea declaraiilor .7

"i plata declaraiilor 0ntocmirea 4erificarea autori/rii ! fi$cale privind o+ligaiilor ctre fi$cale $au 0ntocmirea declaraiilor fi$cale precum procedurilor con$tituirea "i plataA$igur $epararea ! +ugetul de $tat2 la eronat a ace$tora "i a re$pon$a+ilit$arcinilor "i re$pon$a+ilitilor o+ligaiilor ctre +ugetul termenele ilor pentru 7unt complete2 a$igur de $tat2 la legale 0ntocmirea2 atingerea o+iectivelor termenele avi/area "i apro+area 4erificarea utili/rii procedurilor privind legale ace$tei activiti 0ntocmirea "i depunerea declaraiilor fi$cale 7tatele de A$igur =tatele de $alarii conin ! 7tatele de Adecvat $alarii #&,2&3% entitatea de elementele nece$are $alarii $unt $ta+ilire corect 0ntocmirii declaraiilor utili/ate la a elementelor nece$are fi$cale 0ntocmirea declaraiilor La 0ntocmirea ! 0ntocmirii declaraiilor fi$cale $e fi$cale declaraiei preiau datele din fi$cale $tatele de $alarii Per$oana A$igur ?miterea declaraiilor ! Au fo$t Adecvat re$pon$a+il entitatea de fi$cale $e face de ctre de$emnate #72.% derularea cu re$pon$a+ilitate a activitii de

per$oana re$pon$a+il per$oane cu atri+uii clare privind 0ntocmire a declaraiilor fi$cale operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii ..

Controlul A$igur 4erificarea corelatiei ! Controlul Adecvat ierar<ic #,23% entitatea de de$f"urarea core$pun/toare a activitii de 0ntre elementele din "tatele de $alarii cu cele din declaraiile fi$cale ierar<ic e$te e-ercitat a$upra declaraiilor fi$cale privind 4erificarea certificrii ! 0ntocmire "i depunerii declaraiilor con$tituirea "i depunere a fi$cale plata declaraiilor o+ligaiilor fi$cale ctre +ugetul de $tat .&. : ntocmirea fi"elor fi$cale Ne0ntocmirea $au 0ntocmirea eronat a fi"elor fi$cale Proceduri interne formali/ate #52,% 7ta+ilirea unui $et unitar de reguli pentru reglementarea activitii de 0ntocmire a declaraiilor ?-i$tena 0n form $cri$ a procedurilor privind 0ntocmirea fi"elor fi$cale 5 Nu e-i$t proceduri interne privind 0ntocmirea fi"elor fi$cale

Neadecvat *IAP nr. 4erificarea autori/rii procedurilor 5 A$igur $epararea 5 fi$cale precum $arcinilor "i "i a re$pon$a+ilitilor re$pon$a+ilit97unt complete2 a$igur 5 ilor pentru atingerea o+iectivelor 0ntocmirea2 avi/area "i apro+area ace$tei activiti 4erificarea utili/rii procedurilor privind 0ntocmirea fi"elor fi$cale 5 =tatele de plata A$igur La 0ntocmirea fi"elor 5 7tatele de Adecvat #&72&.% entitatea de fi$cale datele nece$are plat $unt 0ntocmirea $unt preluate din utili/ate la corect "i "tatele de $alarii 0ntocmirea .8

complet a 7unt emi$e fi"e fi$cale 5 fi"elor fi$cale fi"elor fi$cale pt. toate per$oanele care $e reg$e$c 0n "tatul de plat a $alariilor Per$oana A$igur ntocmirea fi"elor 5 Au fo$t Adecvat re$pon$a+il entitatea cu fi$cale $e face de ctre de$emnate #72.% privire la per$oana re$pon$a+il per$oane cu 0ntocmirea cu re$pon$a+ilitate a fi"elor fi$cale atri+uii clare privind operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii Controlul A$igur 4erificarea 5 C.f.p.p. $e Adecvat financiar entitatea cu concordanei dintre e-ercit a$upra preventiv #&% privire la 0ntocmirea corect a datele 0n$cri$e 0n fi"ele fi$cale "i cele din $tatul de plat modului de 0ntocmire a fi"elor fi$cale fi"elor fi$cale Auditori Cm$. "ef de poliie POP?7CU Con$tantin Cm$. de poliie C]LIN 6arin ;ata ;ata &. :.&::3 &. :.&::3 7emntura __________________ 7emntura __________________ 7upervi/or Cm$. de poliie ION?7CU 4a$ile ;ata &. :.&::3 7emntura __________________ 8:

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL _____ AU;IT INT?'N _______ CQ?7TIONA' ;? CONT'OL INT?'N ;enumirea unitii auditate( UNITAT?A P 7i$temul de auditat( . 7alari/area per$onalului Perioada $upu$ auditului : .: .&::, ) !:.:8.&::3 Nr. crt. NT'?D]'I ;A NU OD7?'4ANII A fo$t organi/at controlul financiar preventiv propriu privind activitatea de $alari/are a per$onalului > P Te$t nr. , & ?-ercitarea controlului financiar preventiv propriu a$igur plata corect "i la timp a drepturilor +ne"ti> P Te$t nr. ,2 72 82 :2 &2 5 ! ?-i$t proceduri $cri$e #formali/ate% privind operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a elementelor 0n$cri$e 0n documentele ane-ate la $tatul de $alarii2 emiterea flutura"ilor de $alarii2 0ntocmirea declaraiilor "i fi"elor fi$cale > P Te$t nr. 52 32 72 .2 82 :2 2 &2 !2 5 5 Procedurile $cri$e #formali/ate% $unt utili/ate "i a$igur de$f"urarea core$pun/toare a activitii de $alari/are > P Te$t nr. 52 32 72 .2 82 :2 2 &2 !2 5 , A fo$t organi/at controlul ierar<ic 0n vederea de$f"urrii core$pun/toare a activitii de $alari/are> P Te$t nr. 8

3 ?-ercitarea controlului ierar<ic a$igur de$f"urarea 0n +une condiii a activitii de $alari/are> P Te$t nr. &2 !2 32 .2 ! 7 Pentru e-ecutarea cu re$pon$a+ilitate a activitii de $alari/are e$te de$emnat o per$oan anume2 din cadrul compartimentului financiar> P Te$t nr. ,2 32 72 .2 82 :2 2 &2 !2 5 . Per$oana de$emnat 0"i e-ercit core$pun/tor atri+uiile privind activitatea de $alari/are> P Te$t nr. ,2 32 72 .2 82 :2 2 &2 !2 5 8 La acordareaJmodificarea $alariului de +a/ "i a altor elemente de natur $alarial #$poruri cu caracter permanent2etc% $e utili/ea/ ;i$po/iia de per$onal> P Te$t nr. , : ?lementele 0n$cri$e 0n ;i$po/iia de per$onal au fo$t proce$ate la timp2 integral "i e-act > P Te$t nr. , 7porurile care nu au caracter permanent $e plte$c 0n +a/a 7ituaiei pre/enei la program2 0ntocmit de ctre fiecare compartiment funcional 0n parte> P Te$t nr. 3 & ?lementele 0n$cri$e 0n 7ituaia pre/enei la program au fo$t proce$ate integral2 la timp "i e-act> P Te$t nr. 3 ! Indemni/aia pentru incapacitate temporar de munc $e acord 0n +a/a certificatelor de concediu medical vi/ate de ctre medicul de familie "i apro+ate de ctre "eful unitii > P Te$t nr. 7 5 ndemni/aia pentru incapacitate

de munc $e plte"te 0n P Te$t nr. 7 8&

concordan cu datele 0n$cri$e 0n certificatele medicale> , ;educerile per$onale $unt acordate 0n concordan cu datele declarate de $alariai 0n declaraiile pentru completarea declaraiei fi$cale> P Te$t nr. . 3 ;atele 0n$cri$e 0n declaraiile $alariailor privind per$oanele aflate 0n 0ntreinere $unt proce$ate integral "i e-act> P Te$t nr.. 7 7tatul de plat a $alariilor e$te emi$ 0n +a/a $tatului de organi/are> P Te$t nr. 8 . ?$te concordan 0ntre datele 0n$cri$e 0n $tatul de plat2 $tatul de organi/are "i $ituaia pre/enei la program2 privind per$oanele renumerate> P Te$t nr. 8 8 ;atele cuprin$e 0n $tatele de plat $unt centrali/ate lunar> P Te$t nr. : &: 7tatele de $alarii conin elementele nece$are "i $uficiente pentru 0ntocmirea centrali/atoarelor> P Te$t nr. : & 'e$tul de plat e$te adu$ la cuno"tina per$onalului2 prin intermediul flutura"ului de $alariu> P Te$t nr. && ?-i$t concordan 0ntre elementele 0n$cri$e 0n $tatul de $alarii "i cele din flutura"> P Te$t nr. &! 'einerile din $alariu $unt virate lunar la de$tinaie P Te$t nr. & &5 ?-i$t concordan 0ntre $umele virate "i cele 0n$cri$e 0n centrali/atorul $aalriilor> P Te$t nr. & &, ;eclaraiile fi$cale $e 0ntocme$c prin preluarea datelor din $tatele de $alarii> P Te$t nr. !

8!

&3 ;eclaraiile fi$cale $unt depu$e la organele $tatului2 la termenele legale> P Te$t nr. ! &7 *i"ele fi$cale $unt 0ntocmite anual> P Te$t nr. 5 &. ;atele din fi"ele fi$cale concord cu cele din $tatul de plat a $alariilor> P Te$t nr. 5 ntocmit de( Comi$ar9"ef de poliie POP?7CU Con$tantin ;ata( !. :.&::3 7emntura_________ Comi$ar de poliie C]LIN 6arin ;ata( !. :.&::3 7emntura___________________ 85

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL _____ AU;IT INT?'N _______ 6INUTA =?;INN?I ;? ;?7CQI;?'? A. 6?NNIUNI B?N?'AL? Unitatea auditat( UNITAT?A P 7i$teme audita+ile( Perioada auditat( 7i$temul $e $alari/are : . : . &::, ) !:. :8. &::3 Li$ta participanilor( Auditori( ;in partea unitii auditate( ) Comi$ar de poliie ION?7CU 4a$ile ) $upervi/orL ) Comi$ar9"ef de poliie POP?7CU Con$tantinL ) Comi$ar de poliie C]LIN 6arin. ) C<e$tor "ef de poliie dr. 'dule$cu ;rago" ) In$pector9"efL ) 7u+comi$ar de poliie Timofte ;aniela 9 conta+il9"ef ) Comi$ar9"ef de poliie 6anole Ion 9 "ef comp. management9'.U. D. CONCLUCII n cadrul "edinei de de$c<idere au fo$t pre/entai auditorii interni2 totodat fiind pre/entate "i di$cutate $i$temele audita+ile2 precum "i o+iectele de auditat2 a$tfel cum $unt $ta+ilite prin Ordinul de $erviciu 0nregi$trat $u+ nr. 7J 8..!57J:&. :.&::3 ;e a$emenea2 0n "edina de de$c<idere au fo$t pre/entate activitile care urmea/ a fi auditate2 fiind $ta+ilite termenele de raportare de ctre auditorii interni a $tadiului de verificare2 termene care $unt cuprin$e 0n Programul mi$iunii de audit pu+lic intern2 re$pectiv Programul interveniei la faa locului. n cadrul "edinei de de$c<idere a mai fo$t di$cutat "i acceptat calendarul 0nt1lnirilor dintre auditorii interni "i cei auditai2 a$tfel 0nc1t cei auditai $ ofere documentele "i informaiile $olicitate de auditorii interni 0n termenele $ta+ilite. 8,

6enionm c2 0n "edina de de$c<idere a fo$t anali/at"i acceptat Carta auditorului intern2 de ctre per$oanele participante din partea unitii auditate. ?$te de preci/at c2 0n cadrul "edinei de de$c<idere au fo$t $ta+ilite m$uri care $ conduc la a$igurarea condiiilor materiale nece$are derulrii 0n +une condiii a mi$iunii de audit pu+lic intern. ;IN PA'T?A UNIT]NII AU;ITAT?( C<e$tor "ef de poliie dr. 'dule$cu ;rago" ) In$pector9"ef 7emntura "i "tampila unitii MMMMMM... ;ata( 3 octom+rie &::3 7u+comi$ar de poliie Timofte ;aniela ) conta+il9"ef 7emntura( MMMMMM... Comi$ar9"ef de poliie 6anole Ion9"ef comp. management9'.U. 7emntura( MMMMMM... ;ata( 3 octom+rie &::3 NTOC6IT( Comi$ar de poliie Pope$cu Con$tantin 7emntura MMMMMM... ;ata( 3 octom+rie &::3 4?'I*ICAT( Comi$ar de poliie ION?7CU 4a$ile 7emntura "i "tampila per$onal ........................... ;ata( 3 octom+rie &::3 83

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL _____ AU;IT INT?'N _______ T?7TUL nr. ;enumirea unitii auditate( UNITAT?A P 7i$temul de auditat( . 7ALA'ICA'?A P?'7ONALULUI Perioada $upu$ auditului( : .: .&::,9!:.:8.&::3 O+iectiv( . . Organi/area $i$temului de $alari/are O+iectul #activitatea% audita+il( . . . A$igurarea cu re$ur$e umane pregtite pentru derularea 0n +une condiii a activitii de $alari/are a per$onalului 7ta+ilirea e"antionului( ?"antionul $upu$ verificrii a fo$t format din( ;.7.C.U. nr. J:!.: .&::, "i ;.7.C.U. nr. J:5.: .&::3 prin care a fo$t organi/at controlul ierar<icL 7tatul de organi/are nr. IIJ:,3,J :.:7.&::,L *i"ele po$tului aferente compartimentului $alari/areL Programele de pregtire profe$ional a per$onalului nr. 7J!5& J:,.: .&::, "i 7J7.,J:8.: .&::3. ;e$crierea te$tului( 79a verificat dac la nivelul compartimentului de $alari/are a fo$t organi/at controlul ierar<ic "i dac $tructura compartimentului e$te adecvat nece$itilor. 79a verificat dac gradul de ocupare al funciilor compartimentului de $alari/are a$igur +una de$f"urare a activitilor "i dac per$onalul compartimentului e$te pregtit pentru derularea 0n +une condiii a activitilor $pecifice. 79a verificat dac $unt 0ntocmite fi"ele po$turilor din cadrul compartimentului de $alari/are "i dac e-i$t"i $unt pu$e 0n aplicare programe de pregtire profe$ional a per$onalului din cadrul compartimentului de $alari/are. 87

Conclu/ie( A fo$t organi/at controlul ierar<ic la nivelul compartimentului $alari/are. 7tructura comp. $alari/are core$punde nece$itilor compartimentului auditat. Bradul de ocupare al funciilor compartimentului de $alari/are a$igur +una de$f"urare a activitilor iar per$onalul compartimentului e$te pregtit pentru derularea 0n +une condiii a activitilor $pecifice. 7unt 0ntocmite fi"ele po$turilor din cadrul compartimentului de $alari/are. ?-i$t"i $unt pu$e 0n aplicare programe de pregtire profe$ional a per$onalului din cadrul compartimentului de $alari/are. Auditori( Comi$ar9"ef de poliie POP?7CU Con$tantin __________ Comi$ar de poliie C]LIN 6arin __________ ;ata(&:. :.&::3 ;ata(&:. :.&::3 7upervi/or( Comi$ar de poliie ION?7CU 4a$ile __________ ;ata(&:. :.&::3 8.

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL _____ AU;IT INT?'N _______ T?7TUL nr. & ;enumirea unitii auditate( UNITAT?A P 7i$temul de auditat( . 7ALA'ICA'?A P?'7ONALULUI Perioada $upu$ auditului( : .: .&::,9!:.:8.&::3 O+iectiv( . . Organi/area $i$temului de $alari/are O+iectul #activitatea% audita+il( . .&. 'eflectarea activitii de $alari/are 0n 'egulamentul de organi/are "i funcionare al entitii. 7ta+ilirea e"antionului( A fo$t $upu$ verificrii '.O.*.2 apro+at prin O.6.A.I. nr. 585J&:.:!.&::,. ;e$crierea te$tului( 79a verificat dac e$te ela+orat "i apro+at de cei 0n drept 'egulamentul de Organi/are "i *uncionare. 79a verificat dac 'O* conine toate activitile pe care le de$f"oar compartimentul de $alari/are. 79a verificat dac Compartimentul de $alari/are de$f"oar"i activiti care nu $unt cuprin$e 0n 'O* "i dac atri+uiile din 'O*2 pe linia $alari/rii2 $e reg$e$c 0n fi"ele po$turilor per$oanelor 0ncadrate la compartimentul $alari/are. Conclu/ie( 'egulamentul de Organi/are "i *uncionare e$te ela+orat "i apro+at de cei 0n drept. 'O* conine toate activitile pe care le de$f"oar compartimentul de $alari/are. Compartimentul de $alari/are nu de$f"oar activiti care nu $unt cuprin$e 0n 'O*. 88

Atri+uiile din 'O*2 pe linia $alari/rii2 $e reg$e$c 0n fi"ele po$turilor per$oanelor 0ncadrate la compartimentul $alari/are. Auditori( Comi$ar9"ef de poliie POP?7CU Con$tantin __________ Comi$ar de poliie C]LIN 6arin __________ ;ata( &:. :.&::3 ;ata( &:. :.&::3 7upervi/or( Comi$ar de poliie ION?7CU 4a$ile __________ ;ata( &:. :.&::3 &::

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL _____ AU;IT INT?'N _______ T?7TUL nr. ! ;enumirea unitii auditate( UNITAT?A P 7i$temul de auditat( . 7ALA'ICA'?A P?'7ONALULUI Perioada $upu$ auditului( : .: .&::,9!:.:8.&::3 O+iectiv ( . . Organi/area $i$temului de $alari/are O+iectul #activitatea% audita+il( . .!. A$igurarea unei dotri core$pun/toare cu te<nic de calcul2 mo+ilier "i $paii de lucru 0n vederea derulrii 0n +une condiii a activitii de $alari/are. 7ta+ilirea e"antionului( 99999999999999999 ;e$crierea te$tului( 79a verificat dac compartimentul de $alari/are e$te dotat cu te<nic de calcul "i mo+ilier2 nece$are +unei de$f"urri a activitilor $pecifice. 79a verificat dac $paiile de lucru ale compartimentului de $alari/are $unt $uficiente "i core$pun/toare "i dac per$onalul compartimentului e$te mulumit de condiiile de munc. Conclu/ie( Compartimentul de $alari/are e$te dotat cu te<nic de calcul "i mo+ilier2 nece$are +unei de$f"urri a activitilor $pecifice. 7paiile de lucru ale compartimentului de $alari/are $unt $uficiente "i core$pun/toare2 iar per$onalul compartimentului e$te mulumit de condiiile de munc. Auditori( Comi$ar9"ef de poliie POP?7CU Con$tantin __________ Comi$ar de poliie C]LIN 6arin __________ ;ata( &:. :.&::3 ;ata( &:. :.&::3 7upervi/or( Comi$ar de poliie ION?7CU 4a$ile __________ ;ata( &:. :.&::3 &:

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL _____ AU;IT INT?'N _______ T?7TUL nr. 5 ;enumirea unitii auditate( UNITAT?A P 7i$temul de auditat( . 7ALA'ICA'?A P?'7ONALULUI Perioada $upu$ auditului( : .: .&::,9!:.:8.&::3 O+iectiv( .&. Plata corect "i la timp a drepturilor +ne"ti O+iectul #activitatea% audita+il( .&. . Operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a elementelor 0n$cri$e 0n ;i$po/iia de per$onal. .&.&. Operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a elementelor in$cri$e in 7ituatia pre/entei la program. .&.!. Operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a documentelor privind acordarea concediilor medicale. .&.5. Operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a documentelor privind acordarea deducerilor per$onale. .&.,. Li$tarea $tatelor de $alarii. .&.3. Li$tarea centrali/atorului $tatelor de $alarii. .&.7. Li$tare flutura"i de $alarii. .&... ntocmirea ordinelor de plat privind o+ligaiile ctre +ugetul de $tat2 +ugetul a$igurrilor $ociale de $tat2 fonduri $peciale "i contul de $alarii pltite prin card precum "i a reinerilor din $alarii. .&.8. ntocmirea declaraiilor fi$cale privind con$tituirea "i plata o+ligaiilor ctre +ugetul de $tat2 la termenele legale. 7ta+ilirea e"antionului( 99999999999999999 ;e$crierea te$tului( 79a verificat dac e-i$t proceduri clare privind de$f"urarea proce$ului de $alari/are2 dac ace$tea $unt autori/ate "i dac a$igur $epararea $arcinilor "i re$pon$a+ilitilor. 79a verificat dac ace$te proceduri $unt complete2 dac a$igur atingerea o+iectivelor "i dac $unt utili/ate 0n de$f"urarea proce$ului de $alari/are. &:&

Conclu/ii( Nu e-i$t"i nu $unt utili/ate proceduri interne privind de$f"urarea proce$ului de $alari/are. Auditori( Comi$ar9"ef de poliie POP?7CU Con$tantin __________ Comi$ar de poliie C]LIN 6arin __________ ;ata( &:. :.&::3 ;ata( &:. :.&::3 7upervi/or( Comi$ar de poliie ION?7CU 4a$ile __________ ;ata( &:. :.&::3 &:!

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL _____ AU;IT INT?'N _______ T?7TUL nr. , ;enumirea unitii auditate( UNITAT?A P 7i$temul de auditat( . 7ALA'ICA'?A P?'7ONALULUI Perioada $upu$ auditului( : .: .&::,9!:.:8.&::3 O+iectiv( .&. Plata corect "i la timp a drepturilor +ne"ti O+iectul #activitatea% audita+il( .&. . Operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a elementelor 0n$cri$e 0n ;i$po/iia de per$onal. 7ta+ilirea e"antionului ;e$crierea te$tului( 79a verificat dac acordarea $au modificarea elementelor ce compun $alariul de +a/2 acordarea $alariului de merit2 acordareaJdiminuarea $porurilor care nu $e acord pe +a/a pre/enei la program $e operea/ 0n +a/a de date a programului de $alarii doar dac a fo$t emi$ di$po/iia de per$onal de catre organul competent. 79a verificat dac di$po/iia de per$onal cuprinde toate elementele nece$are $copului pentru care a fo$t emi$"i dac datele "i elementele 0n$cri$e 0n acea$ta $unt corelate. 79a verificat dac 0n fi"a po$tului aferent per$oanei de$emnate $ 0ntocmea$c"tatele de $alarii au fo$t con$emnate atri+uiuni 0n ace$t $en$ "i dac operarea 0n +a/a de date $e face de ctre acea$t per$oan. 79au comparat datele din ;i$po/iia de per$onal cu cele din +a/a de date a programului de $alarii. 79a verificat dac controlul financiar preventiv a fo$t organi/at "i dac a fo$t ela+orat li$ta de verificare #c<ec@ li$t% privind plata $alariilor. 79a verificat dac di$po/iia de per$onal e$te vi/at pentru controlul financiar preventiv propriu "i dac e$te 0nregi$trat 0n regi$trul proiectelor de operaiuni prev/ute a fi pre/entate la vi/a de control financiar preventiv. &:5

Conclu/ii( Acordarea $au modificarea elementelor ce compun $alariul de +a/2 acordarea $alariului de merit2 acordareaJdiminuarea $porurilor care nu $e acord pe +a/a pre/enei la program $e operea/ 0n +a/a de date a programului de $alarii doar dac a fo$t emi$ di$po/iia de per$onal de ctre organul competent. ;i$po/iia de per$onal cuprinde toate elementele nece$are $copului pentru care a fo$t emi$2 iar datele "i elementele 0n$cri$e 0n acea$ta $unt corelate. n fi"a po$tului2 aferent per$oanei de$emnate $ 0ntocmea$c"tatele de $alarii2 au fo$t con$emnate atri+uii 0n ace$t $en$2 iar operarea 0n +a/a de date $e face de ctre acea$t per$oan. ;ate din ;i$po/iia de per$onal concord cu cele din +a/a de date a programului de $alarii. Controlul financiar preventiv a fo$t organi/at "i a fo$t ela+orat li$ta de verificare #c<ec@ li$t% privind plata $alariilor. ;i$po/iia de per$onal e$te vi/at pentru controlul financiar preventiv propriu "i e$te 0nregi$trat 0n regi$trul proiectelor de operaiuni prev/ute a fi pre/entate la vi/a de control financiar preventiv. Auditori( Comi$ar9"ef de poliie POP?7CU Con$tantin __________ Comi$ar de poliie C]LIN 6arin __________ ;ata( &:. :.&::3 ;ata( &:. :.&::3 7upervi/or( Comi$ar de poliie ION?7CU 4a$ile __________ ;ata( &:. :.&::3 &:,

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL _____ AU;IT INT?'N _______ T?7TUL nr. 3 ;enumirea unitii auditate( UNITAT?A P 7i$temul de auditat( . 7ALA'ICA'?A P?'7ONALULUI Perioada $upu$ auditului( : .: .&::,9!:.:8.&::3 O+iectiv( .&. Plata corect "i la timp a drepturilor +ne"ti O+iectul #activitatea% audita+il( .&.&. Operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a elementelor 0n$cri$e 0n 7ituaia pre/enei la program 7ta+ilirea e"antionului ;e$crierea te$tului( 79a verificat dac e-i$t proceduri clare privind proce$area datelor 0n$cri$e 0n 7ituaia pre/enei la program2 dac ace$tea $unt autori/ate "i dac a$igur $epararea $arcinilor "i re$pon$a+ilitilor. 79a verificat dac operarea datelor din 7ituaia pre/enei la program $e face 0n +a/a unor proceduri "i dac ace$te proceduri $unt complete "i a$igur atingerea o+iectivelor. 79a verificat dac $ituaia pre/enei la program e$te emi$"i autori/at"i dac cuprinde informaiile nece$are "i $uficiente. 79a verificat dac e-i$t concordan 0ntre elementele operate 0n +a/a de date a programului de $alarii "i cele 0n$cri$e 0n 7ituaia pre/enei la program "i cele con$emnate 0n ;.C.7.U.#O.C.U.% 79a verificat dac a fo$t de$emnat o per$oan care $ opere/e elementele 0n$cri$e 0n 7ituaia pre/enei la program. 79a verificat dac e$te organi/at controlul ierar<ic2 $ta+ilite per$oane "i re$pon$a+iliti2 la nivelul $i$temului de $alari/are2 cu privire la 0ntocmirea $ituaiei pre/enei la program "i la proce$area datelor con$emnate 0n acea$ta. &:3

Conclu/ie( Nu e-i$t proceduri privind proce$area datelor 0n$cri$e 0n $ituaia pre/enei la program. 7ituaia pre/enei la program nu e$te emi$"i 0naintat la compartimentul financiar de fiecare $tructur #compartiment% 0n parte. 7ituaia pre/enei la program e$te autori/at #apro+at de per$oanele competente% dar nu cuprinde informaiile nece$are "i $uficiente. ;atele 0n$cri$e 0n "tatul de plat"i $ituaia pre/enei la program nu concord cu cele din ;i$po/iia /ilnic a "efului unitii. ?-emplificare( 7cm$. Nicole$cu 4ictor figurea/ 0n pontaK 0n mi$iune 0n $trintate 0n perioada 89&!.:8.&::,2 iar 0n di$po/iia /ilnic perioada e$te 7)&&.:8.&::,. A fo$t de$emnat o per$oan care $ opere/e elementele 0n$cri$e 0n 7ituaia pre/enei la program. A fo$t organi/at controlul ierar<ic2 $ta+ilite per$oane "i re$pon$a+iliti la nivelul $i$temului de $alari/are cu privire la 0ntocmirea $ituaiei pre/enei la program "i la proce$area datelor con$emnate 0n acea$ta. Auditori( Comi$ar9"ef de poliie POP?7CU Con$tantin __________ Comi$ar de poliie C]LIN 6arin __________ ;ata( &:. :.&::3 ;ata( &:. :.&::3 7upervi/or( Comi$ar de poliie ION?7CU 4a$ile __________ ;ata( &:. :.&::3 &:7

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL _____ AU;IT INT?'N _______ T?7TUL nr.7 ;enumirea unitii auditate( UNITAT?A P 7i$temul de auditat( . 7ALA'ICA'?A P?'7ONALULUI Perioada $upu$ auditului( : .: .&::,9!:.:8.&::3 O+iectiv( .&. Plata corect "i la timp a drepturilor +ne"ti O+iectul #activitatea% audita+il( .&.!. Operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a documentelor privind acordarea concediilor medicale. 7ta+ilirea e"antionului ;e$crierea te$tului( 79a verificat dac e-i$t proceduri clare privind proce$area datelor 0n$cri$e 0n certificatul medical2 dac ace$tea $unt autori/ate "i dac a$igur $epararea $arcinilor "i re$pon$a+ilitilor. 79a verificat dac operarea datelor din certificatul medical $e face 0n +a/a unor proceduri "i dac ace$te proceduri $unt complete "i a$igur atingerea o+iectivelor. 79a verificat dac certificatele medicale $unt emi$e de ctre medicii de familie "i dac $unt apro+ate de ctre conductorul entitii. 79a verificat dac indemni/aia de incapacitate de munc a fo$t calculat 0n concordan cu datele 0n$cri$e 0n certificatele medicale. 79a verificat dac $tatele de plat a $alariilor $unt vi/ate de c.f.p.p. Conclu/ii( Nu e-i$t proceduri privind proce$area datelor 0n$cri$e 0n certificatul medical. Certificatele medicale $unt emi$e de ctre medicii de familie "i apro+ate de ctre conductorul entitii. &:.

Indemni/aia de incapacitate temporar de munc a fo$t calculat 0n concordan cu datele 0n$cri$e 0n certificatele medicale. 7tatele de plat a $alariilor $unt vi/ate de c.f.p.p. Auditori( Comi$ar9"ef de poliie POP?7CU Con$tantin __________ ;ata( &:. :.&::3 Comi$ar de poliie C]LIN 6arin __________ ;ata( &:. :.&::3 7upervi/or( Comi$ar de poliie ION?7CU 4a$ile __________ ;ata( &:. :.&::3 &:8

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL _____ AU;IT INT?'N _______ T?7TUL nr.. ;enumirea unitii auditate( UNITAT?A P 7i$temul de auditat( . 7ALA'ICA'?A P?'7ONALULUI Perioada $upu$ auditului( : .: .&::,9!:.:8.&::3 O+iectiv( .&. Plata corect "i la timp a drepturilor +ne"ti O+iectul #activitatea% audita+il( .&.5. Operarea in +a/a de date a programului de $alarii a documentelor privind acordarea deducerilor per$onale 7ta+ilirea e"antionului ;e$crierea te$tului( 79a verificat dac e-i$t proceduri clare privind proce$area 0n +a/a de date a programului de $alarii a documentelor privind acordarea deducerilor per$onale2 dac ace$tea $unt autori/ate "i dac a$igur $epararea $arcinilor "i re$pon$a+ilitilor. 79a verificat dac operarea documentelor privind acordarea deducerilor per$onale $e face 0n +a/a unor proceduri "i dac ace$te proceduri $unt complete "i a$igur atingerea o+iectivelor. 79a verificat dac declaraia pentru completarea fi"ei fi$cale e-i$t2 e$te autori/at2 e$te 0n$oit de ane-e care $ Ku$tifice acordarea deducerilor per$onale2 e$te complet"i actuali/at. 79a verificat dac deducerile per$onale $unt operate 0n +a/a de date a programului de $alarii 0n +a/a declaraiei dat de cei care +eneficia/ de deduceri. 79a verificat dac a fo$t de$emnat o per$oan pentru a proce$a datele din declaraia privind acordarea deducerilor. 79a verificat dac cuantumul deducerilor acordate e$te 0n concordan cu datele din declaraiile 0ntocmite de cei 0ndreptii $ +eneficie/e de ace$te deduceri. & :

Conclu/ie( Nu e-i$t proceduri 0n form $cri$ privind proce$area 0n +a/a de date a programului de $alarii a documentelor privind acordarea deducerilor per$onale. ;eclaraia pentru completarea fi"ei fi$cale e-i$t2 e$te autori/at2 e$te 0n$oit de ane-e care $ Ku$tifice acordarea deducerilor per$onale2 e$te complet"i actuali/at. ;educerile per$onale $unt operate 0n +a/a de date a programului de $alarii 0n +a/a declaraiei dat de cei care +eneficia/ de deduceri. A fo$t de$emnat o per$oan pentru a proce$a datele din declaraia privind acordarea deducerilor. Cuantumul deducerilor acordate e$te 0n concordan cu datele din declaraiile 0ntocmite de cei 0ndreptii $ +eneficie/e de ace$te deduceri. Auditori( Comi$ar9"ef de poliie POP?7CU Con$tantin __________ Comi$ar de poliie C]LIN 6arin __________ ;ata( &:. :.&::3 ;ata( &:. :.&::3 7upervi/or( Comi$ar de poliie ION?7CU 4a$ile __________ ;ata( &:. :.&::3 &

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL _____ AU;IT INT?'N _______ T?7TUL nr.8 ;enumirea unitii auditate( UNITAT?A P 7i$temul de auditat( . 7ALA'ICA'?A P?'7ONALULUI Perioada $upu$ auditului( : .: .&::,9!:.:8.&::3 O+iectiv( .&. Plata corect "i la timp a drepturilor +ne"ti O+iectul #activitatea% audita+il( .&.,. ?miterea $tatelor de plat 7ta+ilirea e"antionului( ;e$crierea te$tului( 79a verificat dac $tatele de $alarii $unt emi$e pe +a/a unui "tat de organi/are autori/at "i actuali/at. 79a verificat dac emiterea "tatelor de $alarii $e face de ctre per$oana anume de$emnat. 79a verificat dac $tatele de plat a $alariilor $unt vi/ate pentru c.f.p.p. 79a verificat dac $tatul de plat conine toate elementele #ru+ricile% legale precum "i dac $tatele de plat $unt 0n corelaie cu +a/a de date a programului de $alarii. 79a verificat dac per$oanele remunerate $e reg$e$c 0n $tatul de organi/are "i $ituaia pre/enei la program. Conclu/ie( 7tatele de $alarii $unt emi$e pe +a/a unui $tat de organi/are autori/at "i actuali/at. ?miterea $tatelor de $alarii $e face de ctre per$oana anume de$emnat"i $unt vi/ate pentru c.f.p.p. & &

7tatul de plat conine toate elementele #ru+ricile% legale iar $tatele de plat $unt 0n corelaie cu +a/a de date a programului de $alarii. Per$oanele remunerate $e reg$e$c 0n "tatul de organi/are "i $ituaia pre/enei la program. Auditori( Comi$ar9"ef de poliie POP?7CU Con$tantin __________ Comi$ar de poliie C]LIN 6arin __________ ;ata( &:. :.&::3 ;ata( &:. :.&::3 7upervi/or( Comi$ar de poliie ION?7CU 4a$ile __________ ;ata( &:. :.&::3 & !

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL _____ AU;IT INT?'N _______ T?7TUL nr. : ;enumirea unitii auditate( UNITAT?A P 7i$temul de auditat( . 7ALA'ICA'?A P?'7ONALULUI Perioada $upu$ auditului( : .: .&::,9!:.:8.&::3 O+iectiv( .&. Plata corect "i la timp a drepturilor +ne"ti O+iectul #activitatea% audita+il( .&.3. ?miterea centrali/atorului $tatelor de $alarii 7ta+ilirea e"antionului ;e$crierea te$tului( 79a verificat dac $unt emi$e "tate de plat a $alariilor2 dac conin elementele nece$are 0ntocmirii centrali/atoarelor "i dac $unt utili/ate la emiterea centrali/atoarelor. 79a verificat dac e-i$t concordan 0ntre $umele 0n$cri$e 0n centrali/atorul "tatelor de plat"i totalul $umelor con$emnate 0n $tatele de plat. 79a comparat nr. total al $tatelor de plat cu cel cuprin$ in centrali/ator. 79a verificat dac centrali/atorul e$te vi/at pentru c.f.p.p. "i dac ace$ta e$te emi$ de catre o per$oan anume de$emnat. Conclu/ie( 7unt emi$e "tate de plat a $alariilor. ?le conin elementele nece$are 0ntocmirii centrali/atoarelor "i $unt utili/ate la emiterea ace$tora. ?-i$t concordan 0ntre $umele 0n$cri$e 0n centrali/atorul "tatelor de plat"i totalul $umelor con$emnate 0n "tatele de plat. Numrul total al "tatelor de plat core$punde cu cel cuprin$ 0n centrali/ator. Centrali/atorul e$te vi/at pentru c.f.p.p. "i dac e$te emi$ de ctre o per$oan anume de$emnat. Auditori( Comi$ar9"ef de poliie POP?7CU Con$tantin __________ Comi$ar de poliie C]LIN 6arin __________ ;ata( &:. :.&::3 ;ata( &:. :.&::3 7upervi/or( Comi$ar de poliie ION?7CU 4a$ile __________ ;ata( &:. :.&::3

& 5

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL _____ AU;IT INT?'N _______ T?7TUL nr. ;enumirea unitii auditate( UNITAT?A P 7i$temul de auditat( . 7ALA'ICA'?A P?'7ONALULUI Perioada $upu$ auditului( : .: .&::,9!:.:8.&::3 O+iectiv( .&. Plata corect "i la timp a drepturilor +ne"ti O+iectul #activitatea% audita+il( .&.7. ?miterea flutura"ilor de $alarii 7ta+ilirea e"antionului ;e$crierea te$tului( 79a verificat dac e-i$t proceduri clare privind emiterea flutura"ilor de $alarii2 dac ace$tea $unt autori/ate "i dac a$igur $epararea $arcinilor "i re$pon$a+ilitilor. 79a verificat dac emiterea flutura"ilor de $alarii $e face 0n +a/a unor proceduri "i dac ace$te proceduri $unt complete "i a$igur atingerea o+iectivelor. 79a verificat dac elementele 0n$cri$e 0n flutura" core$pund cu cele din "tatul de plat. Conclu/ie( Nu e-i$t proceduri clare privind emiterea flutura"ilor de $alarii. ?lementele 0n$cri$e 0n flutura" core$pund cu cele din "tatul de plat. Auditori( Comi$ar9"ef de poliie POP?7CU Con$tantin __________ Comi$ar de poliie C]LIN 6arin __________ ;ata( &:. :.&::3 ;ata( &:. :.&::3 7upervi/or( Comi$ar de poliie ION?7CU 4a$ile __________ ;ata( &:. :.&::3 & ,

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL _____ AU;IT INT?'N _______ T?7TUL nr. & ;enumirea unitii auditate( UNITAT?A P 7i$temul de auditat( . 7ALA'ICA'?A P?'7ONALULUI Perioada $upu$ auditului( : .: .&::,9!:.:8.&::3 O+iectiv( .&. Plata corect "i la timp a drepturilor +ne"ti O+iectul #activitatea% audita+il( .&... Plata $alariilor2 emiterea o.p. "i virarea tuturor $umelor aferente $alariilor. 7ta+ilirea e"antionului ;e$crierea te$tului( 79a verificat dac centrali/atorul "tatelor de $alarii e$te apro+at #autori/at% de conductorul entitii "i dac conine elementele nece$are reali/rii activitii de virare a $umelor re$pective. 79a verificat dac emiterea o.p. "i virarea la de$tinaie a reinerilor din $alarii $e face de ctre o per$oan anume de$emnat"i dac 0n fi"a po$tului are prev/ute a$tfel de atri+uii. 79a verificat corelaia $umelor de virat cu cele 0n$cri$e 0n centrali/atorul "tatelor de $alarii "i corectitudinea de$tinaiei fiecrui virament. 79a verificat e-i$tena vi/ei tre/oreriei pe e-tra$ele de cont privind viramentele efectuate "i $emntura $alariailor pe flutura"ii de $alarii. 79a verificat dac"tatele de plat $unt apro+ate de ctre conductorul entitii "i dac $unt tran$mi$e +ncii2 prin care $e face plata $alariilor pe card2 de$f"uratoare detaliate pe per$oane. Conclu/ie( Centrali/atorul "tatelor de $alarii e$te apro+at #autori/at% de conductorul entitii "i conine elementele nece$are reali/rii activitii de virare a $umelor re$pective. & 3

?miterea o.p. "i virarea la de$tinaie a reinerilor din $alarii $e face de ctre o per$oan anume de$emnat care 0n fi"a po$tului are prev/ute a$tfel de atri+uii. ?-i$t corelaie 0ntre $umele virate "i cele 0n$cri$e 0n centrali/atorul "tatelor de $alarii. 4iramentele $unt efectuate la de$tinaia corect. ?-i$t vi/a tre/oreriei pe e-tra$ele de cont privind viramentele efectuate "i $emntura $alariailor pe flutura"ii de $alarii. =tatele de plat $unt apro+ate de ctre conductorul entitii "i $unt tran$mi$e +ncii2 prin care $e face plata $alariilor pe card2 de$f"urtoare detaliate privind $uma cuvenit fiecrei per$oane. Auditori( Comi$ar9"ef de poliie POP?7CU Con$tantin __________ Comi$ar de poliie C]LIN 6arin __________ ;ata( &:. :.&::3 ;ata( &:. :.&::3 7upervi/or( Comi$ar de poliie ION?7CU 4a$ile __________ ;ata( &:. :.&::3 & 7

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL _____ AU;IT INT?'N _______ T?7TUL nr. ! ;enumirea unitii auditate( UNITAT?A P 7i$temul de auditat( . 7ALA'ICA'?A P?'7ONALULUI Perioada $upu$ auditului( : .: .&::,9!:.:8.&::3 O+iectiv( .&. Plata corect "i la timp a drepturilor +ne"ti O+iectul #activitatea% audita+il( .&.8. ntocmirea declaratiilor fi$cale privind con$tituirea "i plata o+ligaiilor ctre +ugetul de $tat2 la termenele legale. 7ta+ilirea e"antionului( ?"antionul $upu$ verificrii a fo$t format din totalitatea declaraiilor fi$cale emi$e 0n perioada auditat. ;e$crierea te$tului( 79a verificat dac e-i$t proceduri clare privind 0ntocmirea declaraiilor fi$cale privind plata o+ligaiilor ctre +ugetul de $tat2 dac ace$tea $unt autori/ate "i dac a$igur $epararea $arcinilor "i re$pon$a+ilitilor. 79a verificat dac 0ntocmirea declaraiilor fi$cale privind plata o+ligaiilor ctre +ugetul de $tat $e face 0n +a/a unor proceduri "i dac ace$te proceduri $unt complete "i a$igur atingerea o+iectivelor. 79a verificat dac $tatele de $alarii conin elementele nece$are 0ntocmirii declaraiilor fi$cale iar la 0ntocmirea ace$tora $e preiau datele din $tatele de $alarii. 79a verificat dac declaraiile fi$cale $unt 0ntocmite de ctre o per$oan anume de$emnat. 79a verificat corelaia dintre elementele 0n$cri$e 0n $tatele de $alarii cu cele din declaraiile fi$cale "i certificarea depunerii declaraiilor fi$cale. Conclu/ie( Nu e-i$t proceduri clare privind 0ntocmirea declaraiilor fi$cale privind plata o+ligaiilor ctre +ugetul de $tat. & .

=tatele de $alarii conin elementele nece$are 0ntocmirii declaraiilor fi$cale iar la 0ntocmirea ace$tora $e preiau datele din "tatele de $alarii. ;eclaraiile fi$cale $unt 0ntocmite de ctre o per$oan anume de$emnat. ?-i$t corelaie 0ntre elementele 0n$cri$e 0n "tatele de $alarii "i cele din declaraiile fi$cale. ?$te certificat depunerea declaraiilor fi$cale. Auditori( Comi$ar9"ef de poliie POP?7CU Con$tantin __________ Comi$ar de poliie C]LIN 6arin __________ ;ata( &:. :.&::3 ;ata( &:. :.&::3 7upervi/or( Comi$ar de poliie ION?7CU 4a$ile __________ ;ata( &:. :.&::3 & 8

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL _____ AU;IT INT?'N _______ T?7TUL nr. 5 ;enumirea unitii auditate( UNITAT?A P 7i$temul de auditat( . 7ALA'ICA'?A P?'7ONALULUI Perioada $upu$ auditului( : .: .&::,9!:.:8.&::3 O+iectiv( .&. Plata corect "i la timp a drepturilor +ne"ti O+iectul #activitatea% audita+il( .&. :. ntocmirea fi"elor fi$cale 7ta+ilirea e"antionului( ?"antionul $upu$ verificrii a fo$t format din totalitatea fi"elor fi$cale 0ntocmite 0n perioada auditat. ;e$crierea te$tului( 79a verificat dac e-i$t proceduri clare privind 0ntocmirea fi"elor fi$cale2 dac ace$tea $unt autori/ate "i dac a$igur $epararea $arcinilor "i re$pon$a+ilitilor. 79a verificat dac 0ntocmirea fi"elor fi$cale $e face 0n +a/a unor proceduri "i dac ace$te proceduri $unt complete "i a$igur atingerea o+iectivelor. 79a verificat dac la 0ntocmirea fi"elor fi$cale datele nece$are $unt preluate din "tatele de $alarii. 79a verificat dac $unt emi$e fi"e fi$cale pentru toate per$oanele care $e reg$e$c 0n "tatul de plat a $alariilor. 79a verificat dac 0ntocmirea fi"elor fi$cale $e face de ctre per$oana anume de$emnat. 79a verificat dac e-i$t concordan 0ntre datele 0n$cri$e 0n fi"ele fi$cale "i cele din "tatul de plat. Conclu/ie( Nu e-i$t proceduri clare privind 0ntocmirea fi"elor fi$cale. La 0ntocmirea fi"elor fi$cale datele nece$are $unt preluate din "tatele de $alarii. &&:

7unt emi$e fi"e fi$cale pentru toate per$oanele care $e reg$e$c 0n "tatul de plat a $alariilor2 inclu$iv pentru per$oanele crora le9au 0ncetat raporturile de munc. ntocmirea fi"elor fi$cale $e face de ctre o per$oan anume de$emnat. ?-i$t concordan 0ntre datele 0n$cri$e 0n fi"ele fi$cale "i cele din "tatul de plat. Auditori( Comi$ar9"ef de poliie POP?7CU Con$tantin __________ Comi$ar de poliie C]LIN 6arin __________ ;ata( &:. :.&::3 ;ata( &:. :.&::3 7upervi/or( Comi$ar de poliie ION?7CU 4a$ile __________ ;ata( &:. :.&::3 &&

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL _____ AU;IT INT?'N _______ Ne$ecret ?-emplar unic PI7TA ;? AU;IT ODI?CT? AU;ITADIL? CIN? A'? AT'IDUNII CIN? ']7PUN;? ;OCU6?NTUL EU7TI*ICATI4J *INAL7I7T?6UL ;? 7ALA'ICA'? Operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a elementelor 0n$cri$e 0n di$po/iia de per$onal Per$oana de$emnat din cadrul 7erviciului financiarconta+ilitate Conta+ilul "ef 7tatul de $alarii ;i$po/iia de per$onal Operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a elementelor 0n$cri$e 0n 7ituaia pre/enei la program Per$oana de$emnat din cadrul 7erviciului financiarconta+ilitate Conta+ilul "ef 7tatul de $alarii 7ituaia pre/enei la program Operarea 0n +a/a de date a programului

de $alarii a documentelor privind acordarea concediilor medicale Per$oana de$emnat din cadrul 7erviciului financiarconta+ilitate Conta+ilul "ef 7tatul de $alarii Certificate de concediu medical Operarea 0n +a/a de date a programului de $alarii a documentelor privind acordarea deducerilor per$onale Per$oana de$emnat din cadrul 7erviciului financiarconta+ilitate Conta+ilul "ef 7tatul de $alarii ;ocumente Ku$tificative privind acordarea deducerilor &&&

Li$tarea $tatelor de $alarii Per$oana de$emnat din cadrul 7erviciului financiarconta+ilitate Conta+ilul "ef 7tatul de $alarii Li$tarea centrali/atoarelor de $alarii Per$oana de$emnat din cadrul 7erviciului financiarconta+ilitate Conta+ilul "ef Centrali/atorul $tatelor de $alarii Li$tarea flutura"ilor de $alarii Per$oana de$emnat din cadrul 7erviciului financiarconta+ilitate Conta+ilul "ef 7tatul de $alarii *lutura"i de $alarii ntocmirea ordinelor de plat privind o+ligaiile ctre +ugetul de $tat2 +ugetul a$igurrilor $ociale de $tat2 fondurile $peciale "i contul de $alarii pltite prin card2 precum "i a reinerilor din $alarii Per$oana de$emnat din cadrul 7erviciului financiarconta+ilitate Conta+ilul "ef 7tatul de $alarii Ordine de plat privind plata2

virarea o+ligaiilor la +ugetul de $tat2 +ugetul a$igurrilor $ociale de $tat2 fondurile $peciale "i contul de $alarii pltite prin card2 precum "i a reinerilor din $alarii ntocmirea declaraiilor fi$cale privind con$tituirea "i plata o+ligaiilor fi$cale ctre +ugetul de $tat2 la termenele legale Per$oana de$emnat din cadrul 7erviciului financiarconta+ilitate Conta+ilul "ef ;eclaraii fi$cale Ordine de plat 7tate de plat &&!

Per$oana ntocmirea fi"elor fi$cale de$emnat din cadrul 7erviciului Conta+ilul "ef *i"e fi$cale financiarconta+ilitate Comi$ar de poliie ION?7CU 4a$ile 7emntura_________ ;ata( :. :.&::3 &&5

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL _____ AU;IT INT?'N _______ NOT] ;? INT?'4IU ;enumirea unitii auditate( 7i$temul de auditat( Perioada $upu$ auditului( Auditor( 7upervi/or( ;ata reali/rii( Per$oana intervievat #grad profe$ional2 nume "i prenume2 funcie%( Tema interviului( NOTIN?( &&,

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL _____ AU;IT INT?'N _______ *I=A ;? I;?NTI*ICA'? =I ANALIC] A P'ODL?6?I N'. ;enumirea unitii auditate( UNITAT?A P ;enumirea $i$temului auditat( 7ALA'ICA'?A P?'7ONALULUI ;ata reali/rii( ! octom+rie &::3 P'ODL?6A( Lip$a procedurilor interne formali/ate2 privind de$f"urarea proce$ului de $alari/are2 datorit 0nelegerii limitate a rolului "i importanei ace$tora poate conduce la plata neKu$tificat a unor drepturi +ne"ti. CON7TAT]'I( Nu au fo$t ela+orate "i implicit nu au fo$t utili/ate proceduri interne formali/ate privind de$f"urarea proce$ului de $alari/are potrivit prevederilor 7tandardului nr. 7 din O.6.*.P. nr. 853J&::, pentru apro+area Codului Controlului Intern2 cuprin/1nd $tandardele de managementJcontrol intern la entitile pu+lice "i pentru de/voltarea $i$temelor de control managerial. CAUC?( 79a con$iderat c nu e$te nece$ar 0ntocmirea procedurilor2 deoarece legi$laia 0n vigoare precum "i normele de aplicare a ace$teia $unt $uficiente pentru de$f"urarea core$pun/toare a proce$ului de $alari/are. CON7?CINN?( ;ificulti 0n evaluarea core$pun/toare a reali/rii atri+uiilor celor implicai. 7alariile $ nu fie pltite corect "i la timp. '?CO6AN;]'I( 'eali/area unor proceduri $cri$e prin care $ $e de$crie etapele de urmat 0n reali/area $arcinilor2 funciile implicate2 termenele "i re$pon$a+ilitile pe care le pre$upune $alari/area per$onalului. ntocmit( 7upervi/at( Pentru conformitate din partea entitii auditate( Cm$."ef.de poliie2 Cm$.de poliie In$pector "ef2 Pope$cu Con$tantin Ione$cu 4a$ile C<e"tor "ef de poliie ;r. 'dule$cu ;rago" Cm$. de poliie2 Clin 6arin Conta+il "ef 7cm$. de poliie2 Timofte ;orina &&3

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL _____ AU;IT INT?'N _______ *I=A ;? I;?NTI*ICA'? =I ANALIC] A P'ODL?6?I N'. & ;enumirea unitaii auditate( UNITAT?A P ;enumirea $i$temului auditat( 7ALA'ICA'?A P?'7ONALULUI ;ata reali/rii( ! octom+rie &::3 P':DL?6A( Lip$a de concordan 0ntre datele cuprin$e 0n G*oaia colectiv de pre/enH "i cele cuprin$e 0n di$po/iia /ilnic pe unitate2 urmare a organi/rii "i e-ercitrii inadecvate a controlului ierar<ic a$upra pre/enei la program a pr$onalului cu ri$curi maKore de natur financiar ce $e pot materiali/a 0n plata neKu$tificat a drepturilor $alariale. C:N7TAT]'I( Ine-i$tena concordanei 0ntre datele privitoare la pre/ena la program a per$onalului de la nivel central din cadrul Unitii P2 cuprin$e 0n G*oaia colectiv de pre/enH "i cele 0n$cri$e 0n di$po/iiile /ilnice pe unitate. ?-emplificare( ) 7cm$. de politie Nicole$cu 4ictor 0n G*oaia colectiv de pre/enH figurea/ 0n mi$iune 0n $trintate 0n perioada 89&!.:8.&::,2 iar 0n di$po/iia /ilnic figurea/ 0n perioada 79&&.:8.&::,. CAUC?( . G*oaia colectiv de pre/enH 0ntocmit de 7erviciul re$ur$e umane nu a avut la +a/ datele referitoare la pre/ena la program tra$mi$e de "efii iera<ici ai per$onalului 0n cau/2 potrivit prevederilor art. 5 din O.6.A.I. nr. ! 3J&::& privind programul de lucru2 formele de organi/are a ace$tuia "i acordarea repau$ului $ptm1nal2 modificat "i completat de O.6.A.I. nr. ,8J&::5 "i O.6.A.I. nr ,,J&::3 L &. n cadrul compartimentelor de la nivel central din cadrul Unitii P nu a fo$t e-ercitat controlul ierar<ic a$upra pre/enei la program a per$onalului2 a"a cum e$te definit la art. "i art. 5 din In$truciunile nr. 557J&::! privind organi/area "i e-ercitatrea controlului ierar<ic 0n 6.A.I.L &&7

!. A+$ena unei proceduri $cri$e referitoare la 0ntocmirea di$po/iiei /ilnice pe unitate "i a documentelor ce pre$upun Ku$tificarea pre/enei la program a per$onalului "i a circuitului ace$tora. CON7?CINN?( ) *avori/area condiiilor de plat neKu$tificat a drepturilor $alarialeL ) 6anagementul de v1rf e$te lip$it de a$igurarea c per$onalul $u+ordonat e$te pltit proporional cu timpul lucrat. '?CO6AN;]'I( . G*oaia colectiv de pre/enH $e va 0ntocmi de 7erviciul re$ur$e umane pe +a/a datelor referitoare la pre/ena la program tran$mi$e de "efii ierar<ici ai per$onalului 0n cau/L &. ?-ercitarea controlului ierar<ic 0n ceea ce prive"te 0ntocmirea $ituaiei pre/enei la program va fi con$emnat 0n 'egi$trul de eviden a controalelor ierar<iceL ntocmit( 7upervi/at( Pentru conformitate din partea entitii auditate( Cm$."ef.de poliie2 Cm$.de poliie In$pector "ef2 Pope$cu Con$tantin Ione$cu 4a$ile C<e"tor "ef de poliie ;r. 'dule$cu ;rago" Cm$. de poliie2 Clin 6arin =ef $erviciu re$ur$e umane Cm$. "ef de poliie2 6anole Ion &&.

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL _____ AU;IT INT?'N _______ NOT] C?NT'ALICATOA'? A ;OCU6?NT?LO' ;? LUC'U ;enumirea entitii auditate (UNITAT?A P ;enumirea $i$temului auditat (7ALA'ICA'?A P?'7ONALULUI Perioada $upu$a auditului( : .: .&::,9!:.:8.&::3 Nr. crt. CON7TATA'?A ;OCU6?NT?L? EU7TI*ICATI4? 7IJ7AU ;OCU6?NTUL *INAL ?PI7T] N ;O7A'UL ;OCU6?NT?LO' ;? LUC'U Bradul profe$ional2 numele $i prenumele auditorului intern ;A NU :. . &. !. 5. ,. . Ine-i$tena concordanei 0ntre datele referitoare la pre/ena la program a per$onalului de la nivel central din cadrul Ageniei Naionale Antidrog cuprin$e 0n G*oaia colectiv de pre/en "i cele 0n$cri$e 0n di$po/iiile /ilnice pe unitate. ;i$po/iia /ilnic a "efului unitii nr. .3 din &&.:8.&::3 *oaia colectiv de pre/en pe luna $eptem+rie &::3. P P Cm$. "ef de

poliie POP?7CU Con$tantin Cm$. de poliie C]LIN 6arin &&8

?-emplificare( ) 7cm$. de poliie Nicole$cu 4ictor 0n G*oaia colectiv de pre/enH figurea/ 0n mi$iune 0n $trinatate 0n perioada 89&!.:8.&::32 iar 0n di$po/iia /ilnic figurea/ 0n perioada 79&&.:8.&::3. ntocmit( Cm$. "ef de poliie POP?7CU Con$tantin ;ata( ! . :.&::, 7emntura(_______________ Cm$. de poliie C]LIN 6arin ;ata( ! . :.&::, 7emntura(_______________ &!:

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL _____ AU;IT INT?'N _______ Nr.____________ Ducure"ti( : . .&::3 *O'6ULA' ;? CON7TATA'? =I 'APO'TA'? A I'?BULA'IT]NILO' C t r e( ;irectorul ;ireciei Audit Intern n urma mi$iunii de audit pu+lic intern efectuat la UNITAT?A P $9au con$tatat urmtoarele( 7i$temul auditat( . 7alari/area per$onalului Auditori( Comi$ar "ef de poliie POP?7CU Con$tantinL Comi$ar de poliie C]LIN 6arin 6?;I? C. Nu au fo$t ela+orate "i implicit nu au fo$t utili/ate proceduri interne formali/ate privind de$f"urarea proce$ului de $alari/are potrivit prevederilor 7tandardului nr. 7 din O.6.*.P. nr. 853J&::, pentru apro+area Codului Controlului Intern2 cuprin/1nd $tandardele de managementJcontrol intern la entitile pu+lice "i pentru de/voltarea $i$temelor de control managerial. 6?;I? C.& Ine-i$tena concordanei 0ntre datele referitoare la pre/ena la program a per$onalului de la nivel central din cadrul Unitii - cuprin$e 0n G*oaia colectiv de pre/enH "i cele 0n$cri$e 0n di$po/iiile /ilnice pe unitate. CAUC?( . 79a con$iderat c nu e$te nece$ar 0ntocmirea procedurilor2 deoarece legi$laia 0n vigoare precum "i normele de aplicare a ace$teia $unt $uficiente pentru de$f"urarea core$pun/toare a proce$ului de $alari/are. &!

&. G*oaia colectiv de pre/enH 0ntocmit de 7erviciul re$ur$e umane nu a avut la +a/ datele referitoare la pre/ena la program tra$mi$e de "efii iera<ici ai per$onalului 0n cau/ potrivit prevederilor art. 5 din O.6.A.I. nr. ! 3J&::& privind programul de lucru2 formele de organi/are a ace$tuia "i acordarea repau$ului $ptm1nal2 modificat "i completat de O.6.A.I. nr. ,8J&::5 "i O.6.A.I. nr ,,J&::3L !. n cadrul compartimentelor de la nivel central din cadrul Unitii P nu a fo$t e-ercitat controlul ierar<ic a$upra pre/enei la program a per$onalului2 a"a cum e$te definit la art. "i art. 5 din In$truciunile nr. 557J&::! privind organi/area "i e-ercitarea controlului ierar<ic 0n 6.A.I.L 5. A+$ena unei proceduri $cri$e referitoare la 0ntocmirea di$po/iiei /ilnice pe unitate "i a documentelor ce pre$upun Ku$tificarea pre/enei la program a per$onalului "i a circuitului ace$tora. CON7?CINN?( . ;ificulti 0n evaluarea core$pun/toare a reali/rii atri+uiilor celor implicai. &. 7alariile $ nu fie pltite corect "i la timp. !. *avori/area condiiilor de plat neKu$tificat a drepturilor $alarialeL 5. 6anagementul de v1rf e$te lip$it de a$igurarea ca per$onalul $u+ordonat e$te pltit proporional cu timpul lucrat. '?CO6AN;]'I( . 'eali/area unor proceduri $cri$e prin care $ $e de$crie etapele de urmat 0n reali/area $arcinilor2 funciile implicate2 termenele "i re$pon$a+ilitile pe care le pre$upune $alari/area per$onalului. &. G*oaia colectiv de pre/enH $e va 0ntocmi de 7erviciul re$ur$e umane pe +a/a datelor referitoare la pre/ena la program tran$mi$e de "efii ierar<ici ai per$onalului 0n cau/L !. ?-ercitarea controlului ierar<ic 0n ceea ce prive"te 0ntocmirea $ituaiei pre/enei la program va fi con$emnat 0n 'egi$trul de eviden a controalelor ierar<iceL ?. Ane-e( ) ;i$po/iia /ilnic a "efului unitii nr. .3 din &&.:8.&::3 ) *oaia colectiv de pre/en pe luna $eptem+rie &::3. AU;ITO'I 7UP?'4ICO' Comi$ar "ef de poliie2 Comi$ar de poliie2 POP?7CU Con$tantin ION?7CU 4a$ile Comi$ar de poliie2 C]LIN 6arin &!&

6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL _____ AU;IT INT?'N _______ 6INUTA =?;INN?I ;? NCQI;?'? 6?NNIUNI B?N?'AL? Unitatea auditat( UNITAT?A P 7i$teme audita+ile( Perioada auditat( 7i$temul de $alari/are : . : . &::, ) !:. :8. &::3 Li$ta participanilor( Auditori( ;in partea unitii auditate( ) Comi$ar de poliie ION?7CU 4a$ile ) $upervi/orL ) Comi$ar9"ef de poliie POP?7CU Con$tantinL ) Comi$ar de poliie C]LIN 6arin. ) C<e$tor "ef de poliie dr. 'dule$cu ;rago" ) In$pector9"efL ) 7u+comi$ar de poliie Timofte ;aniela ) conta+il9"efL ) Comi$ar9"ef de poliie 6anole Ion"ef comp. management9'.U. CONCLUCII n cadrul "edinei de 0nc<idere $9au pre/entat opiniile auditorilor interni 0n legtur cu $i$temul de $alari/are. Totodat2 0n "edina de 0nc<idere au fo$t pre/entate repre/entanilor unitii auditate2 con$tatrile "i recomandrile finale care urmea/ a fi 0n$cri$e 0n proiectul raportului de audit pu+lic intern. Conducerea entitii auditate a fo$t de acord cu con$tatrile 0n$cri$e 0n *.I.A.P. urm1nd $ $ta+ilea$c ulterior un calendar de implementare pentru recomandrile formulate. &!!

6enionm c2 prin $emnarea pre/entei minute unitatea auditat recunoa"te c i9au fo$t re$tituite toate actele "i 0n$cri$urile pu$e la di$po/iia auditorilor interni. ;IN PA'T?A UNIT]NII AU;ITAT?( C<e$tor "ef de poliie dr. 'dule$cu ;rago" ) In$pector9"efL 7emntura "i "tampila unitii MMMMMM... ;ata( :!. .&::3 7u+comi$ar de poliie Timofte ;aniela 9 conta+il9"ef 7emntura( ................................ Comi$ar9"ef de poliie 6anole Ion9"ef comp. management9'.U. 7emntura(MMMMMMMM ;ata( :!. .&::3 NTOC6IT( Comi$ar de poliie Pope$cu Con$tantin ;ata( :!. 7emntura............................ 4?'I*ICAT( Comi$ar de poliie ION?7CU 4a$ile ;ata( :!. 7emntura "i "tampila per$onal ........................... &!5 . &::3

.&::3

9 proiect 9 6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL _____ AU;IT INT?'N _______ P'OC?;U'A P9 & ) P'OI?CTUL 'APO'TULUI ;? AU;IT 6i$iune de audit intern9UNITAT?A P ?-emplar nr. __ Nr. 7J Ducure"ti( :7. .&::3 ?-emplare( & 'APO'T ;? AU;IT PUDLIC INT?'N ;ata "i locul 0ntocmirii :7 noiem+rie &::32 Ducure"ti 7upervi/orul mi$iunii Cm$.Ione$cu 4a$ile Auditori( Cm$."ef Pope$cu Con$tantin Cm$.Clin 6arin NumrJdata ordin de $erviciu 7J 8..!57 din :& octom+rie &::3 Perioada de$f"urrii mi$iunii :&. : ) 7. .&::3 ?ntitatea auditat UNITAT?A P Perioada $upu$ auditrii : .: .&::, ) !:.:8.&::3 7 U 6 A '( .. INT'O;UC?'? .. OPINIA AU;ITULUI .. CON7TAT]'I .. CONCLUCII .. NCQ?I?'? &!,

A N ? P ?( ! AN?PA ) DACA L?BAL] A 6I7IUNII ;? AU;IT ! AN?PA & ) IN*O'6ANII ;?7P'? ?NTITAT?A AU;ITAT] ! AN?PA ! ) TIPU'I ;? ;OCU6?NT? 4?'I*ICAT? N TI6PUL 6I7IUNII ! AN?PA 5 ) TIPU'I ;? ;OCU6?NT? NTOC6IT? N TI6PUL 6I7IUNII ! AN?PA , ) T?QNICI =I INT'U6?NT? ;? AU;IT UTILICAT? ! AN?PA 3 ) ODI?CTI4?L? ;? AU;IT ! AN?PA 7 ) ;?TALI?'?A I?'A'QICAT] A CON7TAT]'ILO'2 '?CO6AN;]'ILO' =I CAL?N;A'UL ;? I6PL?6?NTA'? ! AN?PA . ) L?B?N;A I?'A'QIC]'II CON7TAT]'ILO'2 '?CO6AN;]'ILO' =I A OPINIILO' ;? AU;IT INT'O;UC?'? . 7copul mi$iunii de audit e$te de a da o a$igurare conducerii 6ini$terului Admini$traiei "i Internelor precum "i conducerii entitii auditate2 printr9o a+ordare $i$tematic"i metodic care evaluea/2 prin pri$ma managementului ri$curilor "i a controlului intern2 $i$temul de $alari/are $u+ a$pectul organi/rii compartimentului de $alari/are "i al plii drepturilor $alariale 0n cuantumul corect "i la timp. &. Termenii de referin ai mi$iunii $unt pre/entai alturat 0n ane-ele la pre/entul raport2 a$tfel( .. Da/a legal a mi$iunii e$te pre/entat 0n ane-a nr. L .. Informaii legate de organi/area "i modul de de$f"urare a activitii entitii auditate $unt pre/entate 0n ane-a nr. &L . Tipurile de documente verificate 0n timpul mi$iunii de audit $unt pre/entate 0n ane-a nr. !L . Tipurile de documente 0ntocmite 0n timpul "i pentru de$f"urarea mi$iunii de audit2 $unt pre/entate 0n ane-a nr. 5L . 6odul de a+ordare "i de e-ecutare a mi$iunii de audit2 inclu/1nd te<nicile "i in$trumentele de audit utili/ate $unt pre/entate 0n ane-a nr. ,L

. O+iectivele de audit privite ca ri$curi a$ociate atingerii o+iectivelor entitii2 $unt pre/entate 0n ane-a nr. 3L &!3

.. ;etalierea ierar<i/at a tuturor con$tatrilor2 ri$curilor "i recomandrilor 0n$oite de termenul "i per$onalul r$pun/tor de implementare2 $unt pre/entate 0n ane-a nr. 7L .. Legenda "i e-plicaiile ierar<i/rii opiniilor2 con$tatrilor "i recomandrilor u/itate 0n cuprin$ul pre/entului raport2 $unt pre/entate 0n ane-a nr. .. OPINIA AU;ITULUI A$igurare n legtur cu o+iectivele mi$iunii de audit 0ntreprin$e2 opinm c $i$temele de management "i control +a/ate pe ge$tiunea ri$cului din cadrul $i$temului auditat operea/ eficace2 0n conformitate cu prevederile legale2 cu unele neaKun$uri minore. CON7TAT]'I Opinia e-primat de auditori2 0n urma verificrii documentelor "i materialelor pu$e la di$po/iie de entitatea auditat2 care 0"i a$um 0ntreaga re$pon$a+ilitate cu privire la e-i$tena2 coninutul2 realitatea2 legalitatea "i forma de pre/entare a ace$tora2 e$te +a/at 0n principal pe urmtoarele a$pecte po/itive( O Atri+uiile din *i"ele po$turilor $unt 0n acord cu cele 0n$cri$e 0n '.O.*L O ;i$po/iiile de per$onal $unt vi/ate pentru c.f.p.p.L O 'e/ultatele controalelor ierar<ice $unt con$emnate 0n 'egi$trul pentru evidena controalelor ierar<ice "i $unt adu$e la cuno"tina "efului unitii 0n vederea di$punerii m$urilor nece$areL O n fi"a po$tului aferent per$oanei de$emnate $ 0ntocmea$c $tatele de $alarii au fo$t con$emnate atri+uiuni 0n ace$t $en$L O ;atele 0n$cri$e 0n di$po/iiile de per$onal2 referitoare la $alariile de funcie "i 0ncadrare2 $alariile de grad profe$ional2 $alariile de merit2 indemni/aia de conducere2 gradaii2 $poruri "i condiii de munc2 $unt proce$ate corectL O Certificatele medicale $unt emi$e de ctre medicii de familie "i apro+ate de ctre conductorul entitiiL O Indemni/aia de incapacitate de munc a fo$t calculat 0n concordan cu datele 0n$cri$e 0n certificatele de concediu medicalL O ;eclaraia pentru completarea fi"ei fi$cale e$te 0n$oit de ane-e care $ Ku$tifice deducerile per$onaleL &!7

O ;educerile acordate $unt 0n concordan cu documentele ane-ate la declaraiile 0ntocmite de cei 0ndreptii $ +eneficie/e de ace$te deduceriL O Numrul de per$oane prev/ut 0n $tatul de organi/are $e reg$e"te 0n $tatul de platL O 7tatul de plat a $alariilor e$te apro+at de ctre "eful unitii "i e$te vi/at pentru c.f.p.pL O Au fo$t con$emnate atri+uii privind controlul intern #autocontrolul% 0n fi"a po$tului aferent per$oanei de$emnate $ 0ntocmea$c $tatele de $alariiL O ?-i$t concordan 0ntre $umele 0n$cri$e 0n centrali/atorul $tatelor de plat"i totalul $umelor 0n$cri$e 0n $tatele de plat. O A fo$t ela+orat li$ta de verificare #c<ec@9li$t% privind plata $alariilorL O Centrali/atorul "tatelor de plat a $alariilor e$te apro+at de ctre conductorul agenieiL O ?lementele 0n$cri$e 0n flutura"ul de $alarii core$pund cu cele din "tatul de platL O *lutura"ul de $alarii e$te $emnat de ctre fiecare $alariatL O 'einerile de $alarii au fo$t virate la de$tinaieL O O+ligaiile ctre +ugetul de $tat2 +ugetul a$igurrilor $ociale de $tat2 +ugetul a$igurrilor $ociale de $ntate "i fonduri $peciale au fo$t virate integral "i la termenL O 4iramentele 0n contul de carduri $unt 0n concordan cu re$tul de plat din centrali/atorul de $alariiL O 4irarea $alariilor 0n contul de card individual e$te conform cu li$ta cuprin/1nd numele2 numrul contului "i $uma de platL O ;eclaraiile fi$cale au fo$t depu$e la in$tituiile a+ilitateL O Au fo$t 0ntocmite fi"e fi$cale pentru toi angaKai "i acea$tea au fo$t $emnate de ctre conductorul entitii auditateL O ?-i$t concordan 0ntre datele 0n$cri$e 0n fi"ele fi$cale "i cele din "tatul de plat. Totodat2 caracterul opiniei oferite de ctre auditori a fo$t determinat "i de urmtoarele con$tatri cu caracter negativ2 ierar<i/ate 0n funcie de nivelul de prioritate( . 7I7T?6UL ;? 7ALA'ICA'? 6?;I? C. Nu au fo$t ela+orate "i implicit nu au fo$t utili/ate proceduri interne formali/ate privind de$f"urarea proce$ului de $alari/are2 potrivit prevederilor 7tandardului nr. 7 din O.6.*.P. nr. 853J&::, pentru apro+area &!.

Codului Controlului Intern2 cuprin/1nd $tandardele de managementJcontrol intern la entitile pu+lice "i pentru de/voltarea $i$temelor de control managerial. 6?;I? C.& Ine-i$tena concordanei 0ntre datele referitoare la pre/ena la program a per$onalului de la nivel central din cadrul Unitii P cuprin$e 0n G*oaia colectiv de pre/enH "i cele 0n$cri$e 0n di$po/iiile /ilnice pe unitate. CAUC?( . 79a con$iderat c nu e$te nece$ar 0ntocmirea procedurilor2 deoarece legi$laia 0n vigoare precum "i normele de aplicare a ace$teia $unt $uficiente pentru de$f"urarea core$pun/toare a proce$ului de $alari/are. &. G*oaia colectiv de pre/enH 0ntocmit de 7erviciul re$ur$e umane nu a avut la +a/ datele referitoare la pre/ena la program tra$mi$e de "efii iera<ici ai per$onalului 0n cau/ potrivit prevederilor art. 5 din O.6.A.I. nr. ! 3J&::& privind programul de lucru2 formele de organi/are a ace$tuia "i acordarea repau$ului $ptm1nal2 modificat "i completat de O.6.A.I. nr. ,8J&::5 "i O.6.A.I. nr ,,J&::3L !. n cadrul compartimentelor de la nivel central din cadrul Unitii P nu a fo$t e-ercitat controlul ierar<ic a$upra pre/enei la program a per$onalului2 a"a cum e$te definit la art. "i art. 5 din In$truciunile nr. 557J&::! privind organi/area "i e-ercitatrea controlului ierar<ic 0n 6.A.I.L 5. A+$ena unei proceduri $cri$e referitoare la 0ntocmirea di$po/iiei /ilnice pe unitate "i a documentelor ce pre$upun Ku$tificarea pre/enei la program a per$onalului "i a circuitului ace$tora. CON7?CINN?( . ;ificulti 0n evaluarea core$pun/toare a reali/rii atri+uiilor celor implicai. &. 7alariile $ nu fie pltite corect "i la timp. !. *avori/area condiiilor de plat neKu$tificat a drepturilor $alarialeL 5. 6anagementul de v1rf e$te lip$it de a$igurarea c per$onalul $u+ordonat e$te pltit proporional cu timpul lucrat. '?CO6AN;]'I( . 'eali/area unor proceduri $cri$e prin care $ $e de$crie etapele de urmat 0n reali/area $arcinilor2 funciile implicate2 termenele "i re$pon$a+ilitile pe care le pre$upune $alari/area per$onalului. &!8

&. G*oaia colectiv de pre/enH $e va 0ntocmi de 7erviciul re$ur$e umane pe +a/a datelor referitoare la pre/ena la program tran$mi$e de "efii ierar<ici ai per$onalului 0n cau/. !. ?-ercitarea controlului ierar<ic 0n ceea ce prive"te 0ntocmirea $ituaiei pre/enei la program va fi con$emnat 0n 'egi$trul de eviden a controalelor ierar<iceL CONCLUCII n urma tuturor celor pre/entate 0n cuprin$ul pre/entului raport2 ec<ipa de auditori e$te 0n m$ur $ formule/e urmtoarele conclu/ii a$upra $i$temului auditat 0n raport cu o+iectivele mi$iunii. . A$igurarea $u+$tanial pentru $i$temul de $alari/are care prin activitatea de$f"urat a a$igurat atingerea 0n mod adecvat a o+iectivului privind plata corect"i la timp a per$onalului Unitii P. Totodat apreciem c prin implementarea recomandrilor formulate2 gradul de funcionalitate al $i$temelor de management "i control care ge$tionea/ activitatea de $alari/are va fi 0m+untit "i capa+il 0ntr9o m$ur $porit $ a$igure reali/area o+iectivelor entitii auditate. NCQ?I?'? . n conformitate cu prevederile procedurii P9 5 din Normele metodologice privind e-ercitarea auditului pu+lic intern 0n 6AI2 apro+ate prin Ordinul mini$trului admini$traiei "i internelor nr. ,,,J&::!2 entitatea auditat are o+ligaia $ 0ntocmea$c"i $ tran$mit 0n $cri$ la 7ectorul ____ Audit Intern____ calendarul de implementare al recomandrilor formulate de auditorii interni 0n ane-a nr. 7 la pre/entul raport. &. Cu oca/ia pre/entei mi$iuni de audit pu+lic intern au fo$t con$tituite( O do$arul permanent2 care cuprinde $eciunile A2 D2 C2 ;2 ? "i * 0n care $unt inclu$e documentele aferente procedurilor aplicate2 conform opi$uluiL O do$arul documentelor de lucru2 cuprin/1nd $eciunea ? "i * 0n care $unt inclu$e documentele pro+ante pe care $e +a/ea/ con$tatrile auditorilor interni2 core$pun/tor o+iectivelor de audit la care $e refer. !. Pre/entul raport de audit pu+lic intern2 din care fac parte integrant ane-ele nr. 9.2 a fo$t 0ntocmit 0n dou #&% e-emplare cu urmtoarea de$tinaie( ) e-emplarul nr. $e tran$mite la UNITAT?A P care are o+ligaia de a9l 0nregi$traL &5:

) e-emplarul nr.& $e p$trea/ la 7ectorul ____ Audit Intern_____2 0n $eciunea A a do$arului permanent al mi$iunii. AU;ITO'I2 7UP?'4ICO'2 Cm$. "ef Cm$. Pope$cu C9tin ION?7CU 4a$ile Cm$. C]LIN 6arin &5

Ane-a nr. LA P'OI?CTUL ;? 'APO'T ;? AU;IT PUDLIC INT?'N 6i$iune de audit intern ) UNITAT?A P DACA L?BAL] A 6I7IUNII ;? AU;IT Ordinul de $erviciu nr. 7J 8.!57 din :&. :.&::3L Planul de audit pu+lic intern pe anul &::, apro+at de conducerea mini$terului cu NOTA9'APO'T nr. ... 5 din &. noiem+ie &::,L Prevederile Legii nr. 37&J&::& privind auditul pu+lic intern2 cu modificrile "i completrile ulterioareL Normele generale privind e-ercitarea activitii de audit pu+lic intern apro+ate prin Ordinul mini$trului finanelor pu+lice nr.!.J&::!2 cu modificrile "i completrile ulterioareL Normele 6etodologice privind e-ercitarea auditului pu+lic intern 0n 6ini$terul Admini$traiei "i Internelor apro+ate prin Ordinul mini$trului admini$traiei "i internelor nr.,,,J&::!L Carta auditului pu+lic intern referitoare la o+iectivele auditului pu+lic intern2 precum "i la drepturile "i o+ligaiile auditorilor interni din cadrul 6ini$terului Admini$traiei "i Internelor apro+ate prin Ordinul mini$trului admini$traiei "i internelor nr.,,3J&::!L Codul Controlului Intern cuprin/1nd $tandardele de managementJcontrol intern la entitile pu+lice "i pentru de/voltarea $i$temelor de control manageria apro+at prin O6*P nr. 853J&::,. Cm$. "ef Pope$cu C9tin .......... Cm$.Clin 6arin........

&5&

Ane-a nr. & LA P'OI?CTUL ;? 'APO'T ;? AU;IT PUDLIC INT?'N 6i$iune de audit intern ) UNITAT?A P IN*O'6ANII ;?7P'? ?NTITAT?A AU;ITAT] .. UNITAT?A P $ta+ile"te concepia de an$am+lu "i a$igur coordonarea unitar a luptei 0mpotriva traficului "i con$umului ilicit de droguri2 de$f"urat de ctre autoritile competente2 de alte in$tituii ale $tatului "i de organi/aii neguvernamentale2 centrali/ea/"i monitori/ea/ re/ultatele cooperrii dintre in$tituiile a+ilitate rom1ne "i in$tituiile "i organi/aiile $trine cu atri+uii de prevenire "i com+atere a traficului "i con$umului de droguri. UNITAT?A P coordonea/ activitatea de ela+orare a 7trategiei Naionale Antidrog "i a planurilor de aciune pentru aplicarea ace$teia2 monitori/ea/2 avi/ea/"i evaluea/ programe naionale de com+atere a produciei2 traficului "i con$umului ilicit de droguri "i a $plrii de +ani re/ultai din a$tfel de activiti. .. 7ediul Unitii P e$te2 la data 0nceperii mi$iunii2 0n +ulevardul Pcii nr. .!72 $ector 3 ) Ducure"ti. .. 7tructura organi/atoric"i numrul ma-im de po$turi $unt prev/ute 0n "tatul de organi/are al unitii. 8 O+iectul de activitate( e$te definit prin Q.B. nr. 5.8 din .. &.&::& privind 0nfiinarea Unitii P2 cu modificrile "i completrile ulterioare #Q.B. nr. .!J&:. &.&::! "i Q.B. nr. :8!J ,.:7.&::5% 8 La data 0nceperii mi$iunii conducerea entitii auditate era a$igurat de ctre( o In$pector "ef ) C<e$tor dr.2 'dule$cu ;rago"L .. Activitile de re$ur$e umane "i financiare $unt reali/ate de "eful 7erviciului 'e$ur$e Umane ) Cm$. "ef 6anole Ion2 re$pectiv conta+ilul "ef ) $cm$. TI6O*T? ;aniela. Cm$. "ef Pope$cu C9tin .......... Cm$.Clin 6arin.......... &5!

Ane-a nr. ! LA P'OI?CTUL ;? 'APO'T ;? AU;IT PUDLIC INT?'N 6i$iune de audit intern ) UNITAT?A P TIPU'I ;? ;OCU6?NT? 4?'I*ICAT? N TI6PUL 6I7IUNII( A% Actul de 0nfiinare al Unitii P. D% *i"e de po$t #0n vigoare la data mi$iunii%. C% Organigrama. ;% '.O.* ) cadru in$tituional core$pun/tor2 +a/at pe $epararea activitilor de programare2 implementare2 monitori/areJraportare "i evaluare. ?% =tat de organi/are. *% ;i$po/iii de per$onal. B% ;i$po/iii /ilnice ale "efului unitii. Q% 'egi$trul proiectelor de operaiuni prev/ute a fi pre/entate la vi/a de c.f.p.p. I% =tatele de plat. E% 7ituaia pre/enei la program. ^% Certificate medicale. L% *i"e fi$cale. 6% Centrali/atorul "tatelor de $alarii. N% *lutura"ii de $alarii. O% Ordine de plat. P% ;eclaraii fi$cale. Cm$. "ef Pope$cu C9tin .......... Cm$. Clin 6arin..........

&55

Ane-a nr. 5 LA P'OI?CTUL ;? 'APO'T ;? AU;IT PUDLIC INT?'N 6i$iune de audit intern ) UNITAT?A P TIPU'I ;? ;OCU6?NT? NTOC6IT? N TI6PUL 6I7IUNII( . Te$te de $u+$tan 0n $u$inerea conclu/iilor 0n$cri$e 0n c<e$tionarul de control intern. &. 7ituaie centrali/atoare a documentelor verificate2 potrivit $trategiilor interne adoptate 0n cur$ul mi$iunii. !. C<e$tionar pentru cunoa"tera opiniilor "i fundamentarea aprecierilor. Cm$."ef Pope$cu C9tin .......... Cm$.Clin 6arin.......... &5,

Ane-a nr. , LA P'OI?CTUL ;? 'APO'T ;? AU;IT PUDLIC INT?'N 6i$iune de audit intern ) UNITAT?A P T?QNICI =I IN7T'U6?NT? ;? AU;IT . Pentru 0ndeplinirea o+iectivelor mi$iunii de audit pu+lic intern2 auditorii interni au folo$it ca te<nici de audit( a% 4erificarea care a$igur validarea2 confirmarea2 acuratetea 0nregi$trrilor 0n evidene2 precum "i eficacitatea controalelor interne. Acea$t te<nic a fo$t reali/at prin( O e-aminare pentru detectarea erorilor 0n completarea documentelorL O comparaia pentru identificarea caracteri$ticilor a$emntoare $au diferite ale informaiei din dou $au mai multe $ur$eL O recalcularea pentru verificarea calculelor matematiceL O $ondaKul ne$tati$tic pentru $elecionarea unui anumit numr de pri dintr9o mulime. +% Interviul care ofer po$i+ilitatea lmuririi unor a$pecte legate de organi/area "i de$f"urarea activitilor. c% O+$ervarea fi/ic pe +a/a creia $e poate forma o prere proprie privind modul de 0ntocmire "i circulaie a documentelor. &. In$trumentele de audit utili/ate au fo$t( c<e$tionarul de luare la cuno"tin #CLC%2 c<e$tionarul de control intern #CCI%2 c<e$tionarul2 ta+loul de pre/entare a circuitului auditului #pi$ta de audit%2 fi"a de identificare "i anali/ a pro+lemei #*IAP%2 te$te de conformitate #TC%2 te$te de $u+$tan #T7% "i formularul de con$tatare "i raportare a iregularitilor #*C'I%. Cm$. "ef Pope$cu C9tin .......... Cm$. Clin 6arin.......... &53

Ane-a nr. 3 LA P'OI?CTUL ;? 'APO'T ;? AU;IT PUDLIC INT?'N 6i$iune de audit intern ) UNITAT?A P ODI?CTI4? ;? AU;IT n conformitate cu programul mi$iunii de audit pu+lic intern2 o+iectivul de audit2 avut 0n vedere2 a fo$t evaluarea prin pri$ma managementului ri$curilor "i a controlului intern al $i$temului de $alari/are2 $u+ a$pectul plii drepturilor $alariale 0n cuantumul corect "i la timp. Cm$. "ef Pope$cu C9tin .......... Cm$. Clin 6arin.......... &57

Ane-a nr. 7 LA P'OI?CTUL ;? 'APO'T ;? AU;IT PUDLIC INT?'N 6i$iune de audit intern ) UNITAT?A P ;?TALI?'?A I?'A'QICAT] A TUTU'O' CON7TAT]'ILO'2 '?CO6AN;]'ILO' =I CAL?N;A'UL ;? I6PL?6?NTA'? T TTe eer rrm mme een nnu uul ll ""i ii N NNr rr. .. c ccr rrt tt C CCo oon nn$ $$t tta aat tt r rri ii N NNi iiv vve eel llu uul

ll d dde ee p ppr rri iio oor rri iit tta aat tte ee ' ''i ii$ $$c ccu uur rri ii ' ''e eec cco oom mma aan nnd dda aar rre eea aa a aac ccc cce eep ppt tta aat tt p ppe eer rr$ $$o ooa

aan nna aa r rre ee$ $$p ppo oon nn$ $$a aa+ ++i iil ll p ppe een nnt ttr rru uu i iim mmp ppl lle eem mme een nnt tta aar rre ee . Ine-i$tena concordanei ) 'i$curi maKore de . G*oaia colectiv de 0ntre datele referitoare la pre/ena la program a 6?;I? natur financiar ce $e pot materiali/a 0n plata pre/enH $e va 0ntocmi de ctre 7erviciul re$ur$e per$onalului de la nivel neKu$tificat a drepturilor umane pe +a/a datelor central din cadrul Unitii P $alarialeL referitoare la pre/ena la cuprin$e 0n G*oaia colectiv ) 6anagementul de v1rf program2 tran$mi$e de de pre/enH "i cele 0n$cri$e e$te lip$it de a$igurarea "efii ierar<ici ai 0n di$po/iiile /ilnice pe c per$onalul $u+ordonat per$onalului 0n cau/L unitate. e$te pltit proporional cu &. Unitatea va lua m$uri ?-emplu( timpul lucrat. de organi/are2 e-ercitare

) 7cm$. de poliie "i con$emnare a Nicole$cu 4ictor 0n G*oaia controlului ierar<ic2 0n &5.

N NNr rr. .. c ccr rrt tt C CCo oon nn$ $$t tta aat tt r rri ii N NNi iiv vve eel llu uul ll d dde ee p ppr rri iio oor rri iit tta aat tte ee ' ''i ii$ $$c ccu uur rri ii

' ''e eec cco oom mma aan nnd dda aar rre eea aa a aac ccc cce eep ppt tta aat tt T TTe eer rrm mme een nnu uul ll ""i ii ppe eer rr$ $$o ooa aan nna aa r rre ee$ $$p ppo oon nn$ $$a aa+

++i iil ll p ppe een nnt ttr rru uu i iim mmp ppl lle eem mme een nnt tta aar rre ee colectiv de pre/enH ceea ce prive"te figurea/ 0n mi$iune 0n 0ntocmirea $ituaiei $trintate 0n perioada 8pre/enei la programL &!.:8.&::,2 iar 0n di$po/iia !. 'eali/area unei /ilnic figurea/ 0n perioada proceduri $cri$e la nivelul 79&&.:8.&::,. unitii prin care $ $e de$crie etapele de urmat2 funciile implicate2 termenele "i re$pon$a+ilitile pe care le pre$upune efectuarea pre/enei la program a per$onalului. AU;ITO'I 7UP?'4ICO' Comi$ar "ef de poliie2 POP?7CU Con$tantin Comi$ar de poliie2 ION?7CU 4a$ile Comi$ar de poliie Clin 6arin &58

Ane-a nr. . LA P'OI?CTUL ;? 'APO'T ;? AU;IT PUDLIC INT?'N 6i$iune de audit intern ) UNITAT?A P L?B?N;] P?NT'U I?'A'QICA'?A OPINIILO'2 CON7TAT]'ILO' =I A '?CO6AN;]'ILO' Pre/entul raport e$te 0ntocmit pe +a/a( ! principiului e-cepiei2 0n $en$ul c au fo$t e-primate opinii "i fcute meniuni numai pentru $i$temele care nece$it corecii ale mecani$melor de management "i control. Lip$a ace$tora2 0n legtur cu cellalt $i$tem2 0n$eamn c funcie de aria audita+il alea$"i timpul avut la di$po/iie2 ace$ta funcionea/ adecvatL ! principiului a$igurrii re/ona+ile2 potrivit cruia auditorii interni acionea/ $uficient de prudent "i competent "i cu +un9credin2 pentru a identifica anomaliile $au iregularitile $emnificative2 dar nu pot oferi o a$igurare a+$olut. A. ;efiniiile opiniilor de audit( *rA$igurare *]'] A7IBU'A'? 7i$temele de management "i control +a/ate pe ge$tiunea ri$cului2 $unt $la+ de/voltate $au ine-i$tente2 ori au fo$t identificate nivele mari de neconformitate cu prevederile legale aplica+ile. A7IBU'A'? PA'NIAL] A$igurare Parial 7i$temele de management "i control +a/ate pe ge$tiunea ri$cului operea/ eficace2 cu e-cepia unor domenii 0n care au fo$t identificate unele puncte $la+e $emnificative. &,:

A$igurare 7u+$tanialA$igurare totalA$igurare 7u+$tanialA$igurare total A7IBU'A'? 7UD7TANNIAL] 7i$temele de management "i control +a/ate pe ge$tiunea ri$cului operea/ eficace2 cu unele neaKun$uri minore. A7IBU'A'? TOTAL] 7i$temele de management "i control +a/ate pe ge$tiunea ri$cului operea/ $i$tematic cu eficacitate. D. ;efiniia prioritilor pentru con$tatrile auditului "i recomandrile formulate P'IO'ITAT? 6A'? 6A'? 7l+iciuni critice ale $i$temului de control care conduc la e-i$tena unui nivel inaccepta+il de ri$c2 0n $en$ul neatingerii pricipalelor o+iective ale entitii auditate. 6?;I? P'IO'ITAT? 6?;I? 7l+iciuni ale $i$temului de control2 care favori/ea/ ri$curi nedorite de pierderi2 neconfidenialitate2 c<eltuieli neeconomicoa$e2 incapacitate de a reali/a unele activiti $au de a o+ine re/ultatele $contate ale ace$tora. 6IC] P'IO'ITAT? 6IC] 7l+iciuni minore ale $i$temului de control2 care pot fi remediate prin im+untirea practicilor de lucru. Cm$. "ef Pope$cu C9tin .......... Cm$. Clin 6arin ........ &,

9 proiect 9 6INI7T?'UL A;6INI7T'ANI?I =I INT?'N?LO' ;I'?CNIA AU;IT INT?'N 7?CTO'UL _____ AU;IT INT?'N _______ P'OC?;U'A P9 , ) P'OI?CTUL 'APO'TULUI ;? AU;IT 6i$iune de audit intern9UNITAT?A P ?-emplar nr. __ Nr. 7J Ducure"ti( :7. .&::3 ?-emplare( & 'APO'T ;? AU;IT PUDLIC INT?'N ;ata "i locul 0ntocmirii :7 noiem+rie &::32 Ducure"ti 7upervi/orul mi$iunii Cm$.Ione$cu 4a$ile Auditori( Cm$."ef Pope$cu Con$tantin Cm$.Clin 6arin NumrJdata ordin de $erviciu 7J 8..!57 din :& octom+rie &::3 Perioada de$f"urrii mi$iunii :&. : ) 7. .&::3 ?ntitatea auditat UNITAT?A P Perioada $upu$ auditrii : .: .&::, ) !:.:8.&::3 7 U 6 A '( .. INT'O;UC?'? .. OPINIA AU;ITULUI .. CON7TAT]'I .. CONCLUCII .. NCQ?I?'? &,&

A N ? P ?( ! AN?PA ) DACA L?BAL] A 6I7IUNII ;? AU;IT ! AN?PA & ) IN*O'6ANII ;?7P'? ?NTITAT?A AU;ITAT] ! AN?PA ! ) TIPU'I ;? ;OCU6?NT? 4?'I*ICAT? N TI6PUL 6I7IUNII ! AN?PA 5 ) TIPU'I ;? ;OCU6?NT? NTOC6IT? N TI6PUL 6I7IUNII ! AN?PA , ) T?QNICI =I INT'U6?NT? ;? AU;IT UTILICAT? ! AN?PA 3 ) ODI?CTI4?L? ;? AU;IT ! AN?PA 7 ) ;?TALI?'?A I?'A'QICAT] A CON7TAT]'ILO'2 '?CO6AN;]'ILO' =I CAL?N;A'UL ;? I6PL?6?NTA'? ! AN?PA . ) L?B?N;A I?'A'QIC]'II CON7TAT]'ILO'2 '?CO6AN;]'ILO' =I A OPINIILO' ;? AU;IT INT'O;UC?'? . 7copul mi$iunii de audit e$te de a da o a$igurare conducerii 6ini$terului Admini$traiei "i Internelor precum "i conducerii entitii auditate2 printr9o a+ordare $i$tematic"i metodic care evaluea/2 prin pri$ma managementului ri$curilor "i a controlului intern2 $i$temul de $alari/are $u+ a$pectul organi/rii compartimentului de $alari/are "i al plii drepturilor $alariale 0n cuantumul corect "i la timp. &. Termenii de referin ai mi$iunii $unt pre/entai alturat 0n ane-ele la pre/entul raport2 a$tfel( .. Da/a legal a mi$iunii e$te pre/entat 0n ane-a nr. L .. Informaii legate de organi/area "i modul de de$f"urare a activitii entitii auditate $unt pre/entate 0n ane-a nr. &L . Tipurile de documente verificate 0n timpul mi$iunii de audit $unt pre/entate 0n ane-a nr. !L . Tipurile de documente 0ntocmite 0n timpul "i pentru de$f"urarea mi$iunii de audit2 $unt pre/entate 0n ane-a nr. 5L . 6odul de a+ordare "i de e-ecutare a mi$iunii de audit2 inclu/1nd te<nicile "i in$trumentele de audit utili/ate $unt pre/entate 0n ane-a nr. ,L

. O+iectivele de audit privite ca ri$curi a$ociate atingerii o+iectivelor entitii2 $unt pre/entate 0n ane-a nr. 3L &,!

.. ;etalierea ierar<i/at a tuturor con$tatrilor2 ri$curilor "i recomandrilor 0n$oite de termenul "i per$onalul r$pun/tor de implementare2 $unt pre/entate 0n ane-a nr. 7L .. Legenda "i e-plicaiile ierar<i/rii opiniilor2 con$tatrilor "i recomandrilor u/itate 0n cuprin$ul pre/entului raport2 $unt pre/entate 0n ane-a nr. .. OPINIA AU;ITULUI A$igurare n legtur cu o+iectivele mi$iunii de audit 0ntreprin$e2 opinm c $i$temele de management "i control +a/ate pe ge$tiunea ri$cului din cadrul $i$temului auditat operea/ eficace2 0n conformitate cu prevederile legale2 cu unele neaKun$uri minore. CON7TAT]'I Opinia e-primat de auditori2 0n urma verificrii documentelor "i materialelor pu$e la di$po/iie de entitatea auditat2 care 0"i a$um 0ntreaga re$pon$a+ilitate cu privire la e-i$tena2 coninutul2 realitatea2 legalitatea "i forma de pre/entare a ace$tora2 e$te +a/at 0n principal pe urmtoarele a$pecte po/itive( O Atri+uiile din *i"ele po$turilor $unt 0n acord cu cele 0n$cri$e 0n '.O.*L O ;i$po/iiile de per$onal $unt vi/ate pentru c.f.p.p.L O 'e/ultatele controalelor ierar<ice $unt con$emnate 0n 'egi$trul pentru evidena controalelor ierar<ice "i $unt adu$e la cuno"tina "efului unitii 0n vederea di$punerii m$urilor nece$areL O n fi"a po$tului aferent per$oanei de$emnate $ 0ntocmea$c $tatele de $alarii au fo$t con$emnate atri+uiuni 0n ace$t $en$L O ;atele 0n$cri$e 0n di$po/iiile de per$onal2 referitoare la $alariile de funcie "i 0ncadrare2 $alariile de grad profe$ional2 $alariile de merit2 indemni/aia de conducere2 gradaii2 $poruri "i condiii de munc2 $unt proce$ate corectL O Certificatele medicale $unt emi$e de ctre medicii de familie "i apro+ate de ctre conductorul entitiiL O Indemni/aia de incapacitate de munc a fo$t calculat 0n concordan cu datele 0n$cri$e 0n certificatele de concediu medicalL O ;eclaraia pentru completarea fi"ei fi$cale e$te 0n$oit de ane-e care $ Ku$tifice deducerile per$onaleL &,5

O ;educerile acordate $unt 0n concordan cu documentele ane-ate la declaraiile 0ntocmite de cei 0ndreptii $ +eneficie/e de ace$te deduceriL O Numrul de per$oane prev/ut 0n $tatul de organi/are $e reg$e"te 0n $tatul de platL O 7tatul de plat a $alariilor e$te apro+at de ctre "eful unitii "i e$te vi/at pentru c.f.p.pL O Au fo$t con$emnate atri+uii privind controlul intern #autocontrolul% 0n fi"a po$tului aferent per$oanei de$emnate $ 0ntocmea$c $tatele de $alariiL O ?-i$t concordan 0ntre $umele 0n$cri$e 0n centrali/atorul $tatelor de plat"i totalul $umelor 0n$cri$e 0n $tatele de plat. O A fo$t ela+orat li$ta de verificare #c<ec@9li$t% privind plata $alariilorL O Centrali/atorul "tatelor de plat a $alariilor e$te apro+at de ctre conductorul agenieiL O ?lementele 0n$cri$e 0n flutura"ul de $alarii core$pund cu cele din "tatul de platL O *lutura"ul de $alarii e$te $emnat de ctre fiecare $alariatL O 'einerile de $alarii au fo$t virate la de$tinaieL O O+ligaiile ctre +ugetul de $tat2 +ugetul a$igurrilor $ociale de $tat2 +ugetul a$igurrilor $ociale de $ntate "i fonduri $peciale au fo$t virate integral "i la termenL O 4iramentele 0n contul de carduri $unt 0n concordan cu re$tul de plat din centrali/atorul de $alariiL O 4irarea $alariilor 0n contul de card individual e$te conform cu li$ta cuprin/1nd numele2 numrul contului "i $uma de platL O ;eclaraiile fi$cale au fo$t depu$e la in$tituiile a+ilitateL O Au fo$t 0ntocmite fi"e fi$cale pentru toi angaKai "i acea$tea au fo$t $emnate de ctre conductorul entitii auditateL O ?-i$t concordan 0ntre datele 0n$cri$e 0n fi"ele fi$cale "i cele din "tatul de plat. Totodat2 caracterul opiniei oferite de ctre auditori a fo$t determinat "i de urmtoarele con$tatri cu caracter negativ2 ierar<i/ate 0n funcie de nivelul de prioritate( . 7I7T?6UL ;? 7ALA'ICA'? 6?;I? C. Nu au fo$t ela+orate "i implicit nu au fo$t utili/ate proceduri interne formali/ate privind de$f"urarea proce$ului de $alari/are2 potrivit prevederilor 7tandardului nr. 7 din O.6.*.P. nr. 853J&::, pentru apro+area &,,

Codului Controlului Intern2 cuprin/1nd $tandardele de managementJcontrol intern la entitile pu+lice "i pentru de/voltarea $i$temelor de control managerial. 6?;I? C.& Ine-i$tena concordanei 0ntre datele referitoare la pre/ena la program a per$onalului de la nivel central din cadrul Unitii P cuprin$e 0n G*oaia colectiv de pre/enH "i cele 0n$cri$e 0n di$po/iiile /ilnice pe unitate. CAUC?( . 79a con$iderat c nu e$te nece$ar 0ntocmirea procedurilor2 deoarece legi$laia 0n vigoare precum "i normele de aplicare a ace$teia $unt $uficiente pentru de$f"urarea core$pun/toare a proce$ului de $alari/are. &. G*oaia colectiv de pre/enH 0ntocmit de 7erviciul re$ur$e umane nu a avut la +a/ datele referitoare la pre/ena la program tra$mi$e de "efii iera<ici ai per$onalului 0n cau/ potrivit prevederilor art. 5 din O.6.A.I. nr. ! 3J&::& privind programul de lucru2 formele de organi/are a ace$tuia "i acordarea repau$ului $ptm1nal2 modificat "i completat de O.6.A.I. nr. ,8J&::5 "i O.6.A.I. nr ,,J&::3L !. n cadrul compartimentelor de la nivel central din cadrul Unitii P nu a fo$t e-ercitat controlul ierar<ic a$upra pre/enei la program a per$onalului2 a"a cum e$te definit la art. "i art. 5 din In$truciunile nr. 557J&::! privind organi/area "i e-ercitatrea controlului ierar<ic 0n 6.A.I.L 5. A+$ena unei proceduri $cri$e referitoare la 0ntocmirea di$po/iiei /ilnice pe unitate "i a documentelor ce pre$upun Ku$tificarea pre/enei la program a per$onalului "i a circuitului ace$tora. CON7?CINN?( . ;ificulti 0n evaluarea core$pun/toare a reali/rii atri+uiilor celor implicai. &. 7alariile $ nu fie pltite corect "i la timp. !. *avori/area condiiilor de plat neKu$tificat a drepturilor $alarialeL 5. 6anagementul de v1rf e$te lip$it de a$igurarea c per$onalul $u+ordonat e$te pltit proporional cu timpul lucrat. '?CO6AN;]'I( . 'eali/area unor proceduri $cri$e prin care $ $e de$crie etapele de urmat 0n reali/area $arcinilor2 funciile implicate2 termenele "i re$pon$a+ilitile pe care le pre$upune $alari/area per$onalului. &,3

&. G*oaia colectiv de pre/enH $e va 0ntocmi de 7erviciul re$ur$e umane pe +a/a datelor referitoare la pre/ena la program tran$mi$e de "efii ierar<ici ai per$onalului 0n cau/. !. ?-ercitarea controlului ierar<ic 0n ceea ce prive"te 0ntocmirea $ituaiei pre/enei la program va fi con$emnat 0n 'egi$trul de eviden a controalelor ierar<iceL CONCLUCII n urma tuturor celor pre/entate 0n cuprin$ul pre/entului raport2 ec<ipa de auditori e$te 0n m$ur $ formule/e urmtoarele conclu/ii a$upra $i$temului auditat 0n raport cu o+iectivele mi$iunii. . A$igurarea $u+$tanial pentru $i$temul de $alari/are care prin activitatea de$f"urat a a$igurat atingerea 0n mod adecvat a o+iectivului privind plata corect"i la timp a per$onalului Unitii P. Totodat apreciem c prin implementarea recomandrilor formulate2 gradul de funcionalitate al $i$temelor de management "i control care ge$tionea/ activitatea de $alari/are va fi 0m+untit "i capa+il 0ntr9o m$ur $porit $ a$igure reali/area o+iectivelor entitii auditate. NCQ?I?'? . n conformitate cu prevederile procedurii P9 5 din Normele metodologice privind e-ercitarea auditului pu+lic intern 0n 6AI2 apro+ate prin Ordinul mini$trului admini$traiei "i internelor nr. ,,,J&::!2 entitatea auditat are o+ligaia $ 0ntocmea$c"i $ tran$mit 0n $cri$ la 7ectorul ____ Audit Intern____ calendarul de implementare al recomandrilor formulate de auditorii interni 0n ane-a nr. 7 la pre/entul raport. &. Cu oca/ia pre/entei mi$iuni de audit pu+lic intern au fo$t con$tituite( O do$arul permanent2 care cuprinde $eciunile A2 D2 C "i ; 0n care $unt inclu$e documentele aferente procedurilor aplicate2 conform opi$uluiL O do$arul documentelor de lucru2 cuprin/1nd $eciunea ? "i * 0n care $unt inclu$e documentele pro+ante pe care $e +a/ea/ con$tatrile auditorilor interni2 core$pun/tor o+iectivelor de audit la care $e refer. !. Pre/entul raport de audit pu+lic intern2 din care fac parte integrant ane-ele nr. 9.2 a fo$t 0ntocmit 0n dou #&% e-emplare cu urmtoarea de$tinaie( ) e-emplarul nr. $e tran$mite la UNITAT?A P care are o+ligaia de a9l 0nregi$traL &,7

) e-emplarul nr.& $e p$trea/ la 7ectorul ____ Audit Intern_____2 0n $eciunea A a do$arului permanent al mi$iunii. AU;ITO'I2 7UP?'4ICO'2 Cm$. "ef Cm$. Pope$cu C9tin ION?7CU 4a$ile Cm$. C]LIN 6arin &,.

Ane-a nr. LA P'OI?CTUL ;? 'APO'T ;? AU;IT PUDLIC INT?'N 6i$iune de audit intern ) UNITAT?A P DACA L?BAL] A 6I7IUNII ;? AU;IT Ordinul de $erviciu nr. MM.. din :&. :.&::3L Planul de audit pu+lic intern pe anul &::, apro+at de conducerea mini$terului cu NOTA9'APO'T nr. ... 5 din &. noiem+ie &::,L Prevederile Legii nr. 37&J&::& privind auditul pu+lic intern2 cu modificrile "i completrile ulterioareL Normele generale privind e-ercitarea activitii de audit pu+lic intern apro+ate prin Ordinul mini$trului finanelor pu+lice nr.!.J&::!2 cu modificrile "i completrile ulterioareL Normele 6etodologice privind e-ercitarea auditului pu+lic intern 0n 6ini$terul Admini$traiei "i Internelor apro+ate prin Ordinul mini$trului admini$traiei "i internelor nr.,,,J&::!L Carta auditului pu+lic intern referitoare la o+iectivele auditului pu+lic intern2 precum "i la drepturile "i o+ligaiile auditorilor interni din cadrul 6ini$terului Admini$traiei "i Internelor apro+ate prin Ordinul mini$trului admini$traiei "i internelor nr.,,3J&::!L Codul Controlului Intern cuprin/1nd $tandardele de managementJcontrol intern la entitile pu+lice "i pentru de/voltarea $i$temelor de control managerial apro+at prin O6*P nr. 853J&::,. Cm$. "ef Pope$cu C9tin .......... Cm$.Clin 6arin........

&,8

Ane-a nr. & LA P'OI?CTUL ;? 'APO'T ;? AU;IT PUDLIC INT?'N 6i$iune de audit intern ) UNITAT?A P IN*O'6ANII ;?7P'? ?NTITAT?A AU;ITAT] .. UNITAT?A P $ta+ile"te concepia de an$am+lu "i a$igur coordonarea unitar a luptei 0mpotriva traficului "i con$umului ilicit de droguri2 de$f"urat de ctre autoritile competente2 de alte in$tituii ale $tatului "i de organi/aii neguvernamentale2 centrali/ea/"i monitori/ea/ re/ultatele cooperrii dintre in$tituiile a+ilitate rom1ne "i in$tituiile "i organi/aiile $trine cu atri+uii de prevenire "i com+atere a traficului "i con$umului de droguri. UNITAT?A P coordonea/ activitatea de ela+orare a 7trategiei Naionale Antidrog "i a planurilor de aciune pentru aplicarea ace$teia2 monitori/ea/2 avi/ea/"i evaluea/ programe naionale de com+atere a produciei2 traficului "i con$umului ilicit de droguri "i a $plrii de +ani re/ultai din a$tfel de activiti. .. 7ediul Unitii P e$te2 la data 0nceperii mi$iunii2 0n +ulevardul Pcii nr. .!72 $ector 3 ) Ducure"ti. .. 7tructura organi/atoric"i numrul ma-im de po$turi $unt prev/ute 0n "tatul de organi/are al unitii. 8 O+iectul de activitate( e$te definit prin Q.B. nr. 5.8 din .. &.&::& privind 0nfiinarea Unitii P2 cu modificrile "i completrile ulterioare #Q.B. nr. .!J&:. &.&::! "i Q.B. nr. :8!J ,.:7.&::5% 8 La data 0nceperii mi$iunii conducerea entitii auditate era a$igurat de ctre( o In$pector "ef ) C<e$tor dr.2 'dule$cu ;rago"L .. Activitile de re$ur$e umane "i financiare $unt reali/ate de "eful 7erviciului 'e$ur$e Umane ) Cm$. "ef 6anole Ion2 re$pectiv conta+ilul "ef ) $cm$. TI6O*T? ;aniela. Cm$. "ef Pope$cu C9tin .......... Cm$.Clin 6arin.......... &3:

Ane-a nr. ! LA P'OI?CTUL ;? 'APO'T ;? AU;IT PUDLIC INT?'N 6i$iune de audit intern ) UNITAT?A P TIPU'I ;? ;OCU6?NT? 4?'I*ICAT? N TI6PUL 6I7IUNII( A% Actul de 0nfiinare al Unitii P. D% *i"e de po$t #0n vigoare la data mi$iunii%. C% Organigrama. ;% '.O.* ) cadru in$tituional core$pun/tor2 +a/at pe $epararea activitilor de programare2 implementare2 monitori/areJraportare "i evaluare. ?% =tat de organi/are. *% ;i$po/iii de per$onal. B% ;i$po/iii /ilnice ale "efului unitii. Q% 'egi$trul proiectelor de operaiuni prev/ute a fi pre/entate la vi/a de c.f.p.p. I% =tatele de plat. E% 7ituaia pre/enei la program. ^% Certificate medicale. L% *i"e fi$cale. 6% Centrali/atorul "tatelor de $alarii. N% *lutura"ii de $alarii. O% Ordine de plat. P% ;eclaraii fi$cale. Cm$. "ef Pope$cu C9tin .......... Cm$. Clin 6arin..........

&3

Ane-a nr. 5 LA P'OI?CTUL ;? 'APO'T ;? AU;IT PUDLIC INT?'N 6i$iune de audit intern ) UNITAT?A P TIPU'I ;? ;OCU6?NT? NTOC6IT? N TI6PUL 6I7IUNII( 5. Te$te de $u+$tan 0n $u$inerea conclu/iilor 0n$cri$e 0n c<e$tionarul de control intern. ,. 7ituaie centrali/atoare a documentelor verificate2 potrivit $trategiilor interne adoptate 0n cur$ul mi$iunii. 3. C<e$tionar pentru cunoa"tera opiniilor "i fundamentarea aprecierilor. Cm$."ef Pope$cu C9tin .......... Cm$.Clin 6arin.......... &3&

Ane-a nr. , LA P'OI?CTUL ;? 'APO'T ;? AU;IT PUDLIC INT?'N 6i$iune de audit intern ) UNITAT?A P T?QNICI =I IN7T'U6?NT? ;? AU;IT . Pentru 0ndeplinirea o+iectivelor mi$iunii de audit pu+lic intern2 auditorii interni au folo$it ca te<nici de audit( a% 4erificarea ce a$igur validarea2 confirmarea2 acurateea 0nregi$trrilor 0n evidene2 precum "i eficacitatea controalelor interne. Acea$t te<nic a fo$t reali/at prin( O e-aminare pentru detectarea erorilor 0n completarea documentelorL O comparaia pentru identificarea caracteri$ticilor a$emntoare $au diferite ale informaiei din dou $au mai multe $ur$eL O recalcularea pentru verificarea calculelor matematiceL O $ondaKul ne$tati$tic pentru $elecionarea unui anumit numr de pri dintr9o mulime. +% Interviul care ofer po$i+ilitatea lmuririi unor a$pecte legate de organi/area "i de$f"urarea activitilor. c% O+$ervarea fi/ic pe +a/a creia $e poate forma o prere proprie privind modul de 0ntocmire "i circulaie a documentelor. &. In$trumentele de audit utili/ate au fo$t( c<e$tionarul de luare la cuno"tin #CLC%2 c<e$tionarul de control intern #CCI%2 c<e$tionarul2 ta+loul de pre/entare a circuitului auditului #pi$ta de audit%2 fi"a de identificare "i anali/ a pro+lemei #*IAP%2 te$te de conformitate #TC%2 te$te de $u+$tan #T7% "i formularul de con$tatare "i raportare a iregularitilor #*C'I%. Cm$. "ef Pope$cu C9tin .......... Cm$. Clin 6arin.......... &3!

Ane-a nr. 3 LA P'OI?CTUL ;? 'APO'T ;? AU;IT PUDLIC INT?'N 6i$iune de audit intern ) UNITAT?A P ODI?CTI4? ;? AU;IT n conformitate cu programul mi$iunii de audit pu+lic intern2 o+iectivul de audit2 avut 0n vedere2 a fo$t evaluarea prin pri$ma managementului ri$curilor "i a controlului intern al $i$temului de $alari/are2 $u+ a$pectul plii drepturilor $alariale 0n cuantumul corect "i la timp. Cm$. "ef Pope$cu C9tin .......... Cm$. Clin 6arin.......... &35

Ane-a nr. 7 LA P'OI?CTUL ;? 'APO'T ;? AU;IT PUDLIC INT?'N 6i$iune de audit intern ) UNITAT?A P ;?TALI?'?A I?'A'QICAT] A TUTU'O' CON7TAT]'ILO'2 '?CO6AN;]'ILO' =I CAL?N;A'UL ;? I6PL?6?NTA'? T TTe eer rrm mme een nnu uul ll ""i ii N NNr rr. .. c ccr rrt tt C CCo oon nn$ $$t tta aat tt r rri ii N NNi iiv vve eel llu uul

ll d dde ee p ppr rri iio oor rri iit tta aat tte ee ' ''i ii$ $$c ccu uur rri ii ' ''e eec cco oom mma aan nnd dda aar rre eea aa a aac ccc cce eep ppt tta aat tt p ppe eer rr$ $$o ooa

aan nna aa r rre ee$ $$p ppo oon nn$ $$a aa+ ++i iil ll p ppe een nnt ttr rru uu i iim mmp ppl lle eem mme een nnt tta aar rre ee . Ine-i$tena concordanei ) 'i$curi maKore de . G*oaia colectiv de 0ntre datele referitoare la pre/ena la program a 6?;I? natur financiar ce $e pot materiali/a 0n plata pre/enH $e va 0ntocmi de ctre 7erviciul re$ur$e per$onalului de la nivel neKu$tificat a drepturilor umane pe +a/a datelor central din cadrul Unitii P $alarialeL referitoare la pre/ena la cuprin$e 0n G*oaia colectiv ) 6anagementul de v1rf program2 tran$mi$e de de pre/enH "i cele 0n$cri$e e$te lip$it de a$igurarea "efii ierar<ici ai 0n di$po/iiile /ilnice pe c per$onalul $u+ordonat per$onalului 0n cau/L unitate. e$te pltit proporional cu &. Unitatea va lua m$uri ?-emplu( timpul lucrat. de organi/are2 e-ercitare

) 7cm$. de poliie "i con$emnare a Nicole$cu 4ictor 0n G*oaia controlului ierar<ic2 0n &3,

N NNr rr. .. c ccr rrt tt C CCo oon nn$ $$t tta aat tt r rri ii N NNi iiv vve eel llu uul ll d dde ee p ppr rri iio oor rri iit tta aat tte ee ' ''i ii$ $$c ccu uur rri ii

' ''e eec cco oom mma aan nnd dda aar rre eea aa a aac ccc cce eep ppt tta aat tt T TTe eer rrm mme een nnu uul ll ""i ii ppe eer rr$ $$o ooa aan nna aa r rre ee$ $$p ppo oon nn$ $$a aa+

++i iil ll p ppe een nnt ttr rru uu i iim mmp ppl lle eem mme een nnt tta aar rre ee colectiv de pre/enH ceea ce prive"te figurea/ 0n mi$iune 0n 0ntocmirea $ituaiei $trintate 0n perioada 8pre/enei la programL &!.:8.&::,2 iar 0n di$po/iia !. 'eali/area unei /ilnic figurea/ 0n perioada proceduri $cri$e la nivelul 79&&.:8.&::,. unitii prin care $ $e de$crie etapele de urmat2 funciile implicate2 termenele "i re$pon$a+ilitile pe care le pre$upune efectuarea pre/enei la program a per$onalului. AU;ITO'I 7UP?'4ICO' Comi$ar "ef de poliie2 POP?7CU Con$tantin Comi$ar de poliie2 ION?7CU 4a$ile Comi$ar de poliie Clin 6arin &33

Ane-a nr. . LA P'OI?CTUL ;? 'APO'T ;? AU;IT PUDLIC INT?'N 6i$iune de audit intern ) UNITAT?A P L?B?N;] P?NT'U I?'A'QICA'?A OPINIILO'2 CON7TAT]'ILO' =I A '?CO6AN;]'ILO' Pre/entul raport e$te 0ntocmit pe +a/a( ! principiului e-cepiei2 0n $en$ul c au fo$t e-primate opinii "i fcute meniuni numai pentru $i$temele care nece$it corecii ale mecani$melor de management "i control. Lip$a ace$tora2 0n legtur cu cellalt $i$tem2 0n$eamn c funcie de aria audita+il alea$"i timpul avut la di$po/iie2 ace$ta funcionea/ adecvatL ! principiului a$igurrii re/ona+ile2 potrivit cruia auditorii interni acionea/ $uficient de prudent "i competent "i cu +un9credin2 pentru a identifica anomaliile $au iregularitile $emnificative2 dar nu pot oferi o a$igurare a+$olut. A. ;efiniiile opiniilor de audit( *rA$igurare *]'] A7IBU'A'? 7i$temele de management "i control +a/ate pe ge$tiunea ri$cului2 $unt $la+ de/voltate $au ine-i$tente2 ori au fo$t identificate nivele mari de neconformitate cu prevederile legale aplica+ile. A7IBU'A'? PA'NIAL] A$igurare Parial 7i$temele de management "i control +a/ate pe ge$tiunea ri$cului operea/ eficace2 cu e-cepia unor domenii 0n care au fo$t identificate unele puncte $la+e $emnificative. &37

A$igurare 7u+$tanialA$igurare totalA$igurare 7u+$tanialA$igurare total A7IBU'A'? 7UD7TANNIAL] 7i$temele de management "i control +a/ate pe ge$tiunea ri$cului operea/ eficace2 cu unele neaKun$uri minore. A7IBU'A'? TOTAL] 7i$temele de management "i control +a/ate pe ge$tiunea ri$cului operea/ $i$tematic cu eficacitate. D. ;efiniia prioritilor pentru con$tatrile auditului "i recomandrile formulate P'IO'ITAT? 6A'? 6A'? 7l+iciuni critice ale $i$temului de control care conduc la e-i$tena unui nivel inaccepta+il de ri$c2 0n $en$ul neatingerii pricipalelor o+iective ale entitii auditate. 6?;I? P'IO'ITAT? 6?;I? 7l+iciuni ale $i$temului de control2 care favori/ea/ ri$curi nedorite de pierderi2 neconfidenialitate2 c<eltuieli neeconomicoa$e2 incapacitate de a reali/a unele activiti $au de a o+ine re/ultatele $contate ale ace$tora. 6IC] P'IO'ITAT? 6IC] 7l+iciuni minore ale $i$temului de control2 care pot fi remediate prin im+untirea practicilor de lucru. Cm$. "ef Pope$cu C9tin .......... Cm$. Clin 6arin ........ &3.

D DDI IID DDL LLI IIO OOB BB' ''A AA* **I II? ?? . Legea nr. 85J 88& privind organi/area "i funcionarea Curii de Conturi2 modificat"i completat cu Legea nr. 77J&::&. &. Legea nr. ,::J iulie &::& privind finanele pu+lice. !. Ordonana Buvernului 'om1niei nr. 8J! augu$t 888 privind auditul intern "i controlul financiar preventiv. 5. Ordonana Buvernului 'om1niei nr. 7&J!: augu$t &:: pentru modificarea "i completarea Ordonanei Buvernului nr. 8J 888 privind auditul intern "i controlul financiar preventiv. ,. Legea nr. .5J . martie &::! pentru modificarea "i completarea Ordonanei Buvernului nr. 8J 888 privind auditul intern "i controlul financiar preventiv. 3. Ordonana de urgen a Buernului 'om1niei nr. 7,J iunie 888 privind activitatea de audit financiar. 7. Qotr1rea Buvernului 'om1niei nr. !3&J, mai &::: privind organi/area in$peciilor pentru audit intern "i $ta+ilirea atri+uiilor generale pentru efectuarea ace$tora. .. Ordonana de Urgen a Buvernului 'om1niei nr. 3!J&. iunie &::! privind organi/area "i funcionarea 6ini$terului Admini$traiei "i Internelor. 8. Qotr1rea Buvernului 'om1niei nr. 7&,J&. iunie &::! privind $tructura organi/atoric"i efectivele 6ini$terului Admini$traiei "i Internelor. :. Legea nr. 37&J 8 decem+rie &::& privind auditul pu+lic intern. . Ordonana Buvernului 'om1niei nr.!7J&8 ianuarie &::5 pentru modificarea "i completarea reglementrilor privind auditul intern. &. Legea nr. , J , iulie 88. privind de/voltarea regional 0n 'om1nia.

&38

!. Qotr1rea Buvernului 'om1niei nr. &.,J5 martie &::5 privind aplicarea Planului naional de aciune pentru egalitatea de "an$e 0ntre femei "i +r+ai ) apro+at prin Q.B. nr. &7!J&:::. 5. Ordinul mini$trului finanelor nr. !!&J&, fe+ruarie &::: privind apro+area Normelor metodologice generale pentru organi/area "i funcionarea auditului intern 0n +a/a prevederilor Ordonanei Buvernului nr. 8J 888 privind auditul intern "i controlul financiar preventiv. ,. Ordinul mini$trului finanelor pu+lice nr 78&J&5 decem+rie&::& pentru apro+are Normelor metodologice privind angaKarea2 lic<idarea2 ordonanarea "i plata c<eltuielilor pu+lice2 precum "i organi/area2 evidena "i raportarea angaKamentelor +ugetare "i legale. 3. Ordinul mini$trului finanelor pu+lice nr. !.J&::& de apro+are a Normelor Benerale privind e-ercitarea activitii de audit pu+lic intern. 7. Ordinul mini$trului finanelor pu+lice nr. &,&J! fe+ruarie &::5 pentru apro+area Codului privind conduita etic a auditorului intern. .. Ordinul mini$trului finanelor pu+lice nr ,&&J 3 aprilie &::! pentru apro+area Normelor metodologice generale referitoare la e-ercitarea controlului financiar preventiv. 8. Ordinul mini$trului de interne nr. 557J&::! privind e-ercitarea controlului ierar<ic 0n unitile 6ini$terului de Interne. &:. In$truciunile mini$trului de interne nr. !3J&::: privind organi/area "i funcionarea auditului intern 0n 6ini$terul de Interne. & . Ordinul mini$trului admini$traiei "i internelor nr. ,,,J7 octom+rie &::! pentru apro+area Normelor metodologice privind e-ercitarea auditului pu+lic intern 0n 6ini$terul Admini$traiei "i Internelor. &&. Ordinul mini$trului admini$traiei "i internelor nr. ,,3J7 octom+rie &::! pentru apro+area Cartei auditului pu+lic intern referitoare la o+iectivele auditului pu+lic intern2 precum "i la drepturile "i o+ligaiile auditorilor interni din cadrul 6ini$terului Admini$traiei "i Internelor. &!. Avi/ul referitor la proiectul de Lege privind auditul pu+lic intern2 Con$iliul Legi$lativ din 'om1nia2 Ducure"ti2 3 iulie &::&. &7:

&5. 'omano$c<i2 Con$tantin. 6anagement #monografie%2 ?ditura Academiei Naionale de Informaii2 Ducure"ti2 &:: . &,. Andree$cu2 Ang<elL Prun2 =tefanL Bogea2 NicolaeL Nedelcu2 B<eorg<e. Noiuni ale managementului 0n 6ini$terul de Interne2 ?ditura 6.I.2 88.. &3. 'enard2 EacFue$. Teoria "i practica auditului intern2 ?ditat de 6ini$terul *inanelor Pu+lice2 Ducure"ti2 &::!. &7. Doule$cu2 6ircea. Curtea de Conturi a 'om1niei. Tradiie "i actualitate. Ducure"ti2 ?ditura ?-pert9Con$ult2 88!. &.. Norme Profe$ionale ale Auditului intern. Programul U? ) PQA'? G;e/voltarea procedurilor de audit "i control internH2 ?ditat de 6ini$terul *inanelor Pu+lice2 Ducure"ti2 &::&. &8. 4l$ceanu2 6i<alea. P$i<ologia organi/aiilor "i conducerii2 ?ditura Paideia2 Ducure"ti2 883. !:. Toma2 6arinL C<ivule$cu2 6ariu$. Audit financiar "i certificare a conturilor anuale2 ?ditat de *undaia pentru 6anagement *inanciar ) Conta+il "i Audit GBrigore Trancu Ia"iH2 887. ! . Corpul ?-perilor Conta+ili "i al Conta+ililor Autori/ai2 Norme de Audit *inanciar "i Certificare a Dilanurilor Conta+ile2 Ducure"ti2 88,. !&. Toffler2 Alvin. =ocul viitorului2 ?ditura Politic2 Ducure"ti2 87!. !!. Toffler2 Alvin. Al Treilea 4al2 ?ditura Politic2 Ducure"ti2 8.!. !5. Nicole$cu2 OvidiuL 4er+oncu2 Ion. 6etodologii manageriale2 ?ditura Tri+una ?conomic2 Ducure"ti2 &:: . !,. Breceanu9Coco"2 4irginia. Practica auditului la in$tituiile pu+lice "i legi$laia util2 7ocietatea Adevrul 7A2 &:::. !3. ;ocument de Po/iie 'evi/uit II al 'om1niei2 Capitolul &. ) Controlul *inanciar2 adoptat de Buvernul 'om1niei 0n "edina din 8 mai &::&L !7. Doule$cu2 6ircea. ;e$f"urarea "i controlul activitii de audit intern la in$tituiile pu+lice2 'evi$ta Controlul economic financiar2 nr. &J&:: L !.. 6unteanu2 Adrian. Auditul intern "i o+iectivele $ale ) a$pecte internaionale2 'evi$ta *inane Pu+lice "i Conta+ilitate2 nr.&J&::&. &7

!8. ;inga2 ?mil. Auditul pu+lic intern #API% ) propuneri metodologice2 'evi$ta *inane Pu+lice "i Conta+ilitate2 nr. 79.J&::!. 5:. 7uditu2 =tefan. Pledoarie pentru un audit intern unitar2 'evi$ta *inane Pu+lice "i Conta+ilitate2 nr. :J&::!. 5 . 6itea2 AdrianL Dncu2 AdrianL 7uditu2 =tefanL Tna$e2 ;umitru. Auditul Pu+lic Intern9de la funcia de control la funcia de con$iliere 0n cadrul a$i$tenei manageriale2 ?ditura 6.A.I.2 Ducure"ti2 &::,. 5&. *reeman2 Nigel. 7uport cur$ G;e/voltarea auditului de performan "i a auditului de $i$tem 0n 'om1niaH 0n cadrul Proiectului PQA'?('O &::&J:::.,.3.:!.:5. !2 Ducure"ti2 &::,. 5!. 6a$on2 7teve. 'i$@ frameAor@ #Be$tionarea ri$curilor%2 Ducure"ti2 &::3. 55. ZZZCartea Portocalie #Be$tionarea ri$curilor ) principii "i concepte% a Tre/oreriei 6aKe$tii 7ale din Buvernul 'egatului Unit2 octom+rie &::5. 5,. Curtea de Conturi a 'om1niei2 6anual de Audit *inanciar "i 'egularitate2 Proiect finanat de Uniunea ?uropean2 Ducure"ti2 &::!. 53. Curtea de Conturi a 'om1niei2 Auditul performanei ) B<id2 Proiect finanat de Uniunea ?uropean2 Ducure"t2 &::!. 57. 7avu2 ;ana 4ictoria. Aciune $ocial9aciune managerial. ;imen$iuni p$i<o$ociologice. 5.. Lector univ. dr. ;ru2 6aria ?lenaL lector univ. dr. ;ru2 *lorin. P$i<ologie $ocial. 58. C<iriace$cu2 Adriana. Comunicarea interuman. Comunicarea 0n afaceri. Negocierea. ,:. Tele$pan2 Con$tantin. Comunicarea managerial 0n organi/aia militar. , . 'a$can2 'u-andra. P$i<ologie "i comunicare. ,&. Drtianu2 Con$tantin. 6anagement "i mar@eting2 cur$ univer$itar. ,!. B<i2 6arcel. Audit intern2 ?ditura ?conomic2 &::,. &7&

&7!