TESTUL13 Subiectul I: Subiecii Dreptului Internaional Public

1.1)DEFINITI NOTIUNEA DE SUBIECT DE DREPT INTERNATIONAL Subiect international public--sunt entitile care particip direct la raporturile internaionale reglementate de dreptul internaional public, care, prin aciunile lor volitive, obin drepturi i ii asum obligaii internaionale, iar in cazul inclcrii acestora poart rspundere internaional. 1.2)CLASIFICATI SUBIECTII DE DIP CONTEMPORANI In DIP contemporan avem urm sub. : *Statul :o colectivitate umana cu toate trasaturile a erente unei suveranitati si cu independenta proprie,alcatuita din teritoriu si populatie. * !ntitatile statale contestate : - "aticanul -#rasele libere *$lti actori ai rel. internat. : -org.intern. reprezint orme de coordonare a colaborrii internaionale %n di erite domenii, pentru care statele au creat un anumit cadru &uridico-organizatoric prin adoptarea unui statut, elaborat de comun acord, %n care se prevd obiectul i scopurile organizaiei, organele i atribuiile lor, necesare realizrii obiectivelor pentru care au ost constituite. -miscarile de eliberare nationala' -pers. (izica- Insa pentru comiterea crimelor de razboi sau a crimelor impotriva pacii si umanitatii, care constituie in ractiuni cu caracter international, raspunderea individului se anga&eaza pe plan international, in ata instantelor &urisdictionale -corporatiile transnationale o entitate economic ormat dintr-o companie-mam i ilialele ei din strintate. -companiile publice internationale -umanitatea 1.3)Ev lu i !t tutul RM c !ubiect "e D#e$t I%te#% i&% l Public luind in consideratie legea cu privire la tratalele internationale si la reglementarea sa plus aptul ca )* ace parte la conventia cu privire la dr marii ne putem da seama ca din punc de vedere ormel ea reprezinta un subiec activ pe cind practic mai avem multe pina la per ectiune.ideea principala mai departe improvizati

Subiectul II : Organele jurisdicionale internaionale

+.,-De'i%iti %&tiu%e !i ti$&l&(i &#( %el&# )u#i*"icti&% le i%te#% ti&% le #rganele &urisdictiei internationale .totalitatea organelor internationale competente sa solutioneze litigiile aparute intre sub. pe plan international. Din punct de vedere tipologic i conceptual &urisdiciile internaionale se impart in dou mari categorii: ,. /urisdicia internaional ad-0oc i +. /urisdicia internaional permanent +u#i!"ic,i i%te#% ,i&% l- "./&c. In dreptul internaional public prin &urisdicia ad-0oc se subinelege arbitra&ul internaional. *arian 1iciu il de inete ca iind &udecata pe plan internaional a unui di erend de ctre o instan de &udecat ad-0oc, constituit de prile in di erend 2a randul su, din punct de vedere organizaional, arbitra&ul internaional se poate constitui in urmtoarele orme,,34: - arbitrul unic, - comisia mi5t, - tribunalul arbitral, - tribunalul arbitral mi5t, - arbitra&ul special - arbitra&ul instituionalizat

Arbitrul unic trebuie, de obicei sa nu aib cetenia prilor in con lict pentru a se asigura i pe aceast cale, imparialitatea sa. 6omisia mi5ta 6omisiase constituia pe o baz paritar i era ormat numai din ceteni ai parilor in con lict. Tribunalul arbitral. !l se constituie de obicei dintr-un numr impar de arbitri: 7, 8 etc., din care , sau + pot i ceteni ai statelor in con lict, iar ceilali sau cellalt . ceteni ai altor state. Tribunalul arbitral mixt. Dup primul )zboi *ondial tribunalele arbitrale mi5te au avut ca sarcin soluionarea di erendele nscute din rzboi. $ceste tribunale aveau o permanen relativ, iind destinate s soluioneze anumite categorii de di erende. 9ribunalul arbitral mi5t era compus din trei membri . cate un cetean al unui stat neutru in timpul rzboiului. Arbitrajul special. :n ast el de organ se constituie pentru soluionarea unor categorii aparte de di erende ce vor aprea eventual. +u#i!"ic,i i%te#% ,i&% l- $e#0 %e%t-. Instanele &urisdicionale internaionale cu caracter permanent sunt creaia secolului ;;,,<+, deboutand cu renumita 6urte Permanent de /ustiie Internaional =6P/I-, in iinat dup primul )zboi *ondial prin Pactul 2igii 1aiunilor. Prima edin de inaugurare a avut loc in ,<++, 6urtea activand pan in ,<4>, cand cedeaz misiunea &uris dicional in avoarea succesoarei sale . 6urtea Internaional de /ustiie =6I/- 2a randul su, instanele internaionale de &udecat pot i clasi icate dup di erse criterii: 1. Dup ntinderea competenei distingem: - de competen general . 6P/I, 6I/, 6urtea de /ustiie a :niunii !uropene =6/:!-' - de competen special . 6urtea !uropean a Drepturilor #mului =6!D#-, 9ribunalul Internaional pentru Dreptul *rii =9I*-, 9ribunalul $dministrativ al 1aiunilor :nite =9$1:-, 6urtea Internaional Penal =6IP-. 2. Dup obiectul diferendelor: - teritoriale . 6I/' - in materia dreptulor omului . 6I/, 6!D#, 6/:!' - de reprimare a in raciunilor internaionale . 6IP, 9ribunalul internaional pentru e5-Iugoslavia, 9ribunalul internaional pentru )?anda' - maritime . 9I*, 6I/. 3. Dup calitatea justiiabililor: - intre state . 6P/I, 6I/, 9I*, 6/:!, 6!D#' - intre state i persoane izice sau persoane &uridice . 6!D#, 6/:!, 9I*' - intre state i organizaii internaionale . 6/:!, 9I*' - intre organizaii i persoane izice . 9I*, 9$1:. 2.2)COMPARATI COMPETENTA +URI1DICTIEI INTERNATIONALE Dreptul internaional actual recunoate e5istena unei puteri inerente &urisdiciilor internaionale, atat &udiciare cat i arbitrale, de a soluiona litigiile cu privire la propria com peten. 6ompetena &urisdiciei de a decide asupra propriei competene se stabilete in momentul e5aminrii admisibilitii cererii introductive i constituie baza unei puteri bine delimitate. Identi icarea competenei unei &uriddicii internaionale depinde de modalitatea de atribuire a ei. Dreptul contentiosului internaional cunoate 7 modaliti de atribuire a competenei: ,. modaliti convenionale, +. modaliti unilaterale i 7. modaliti autoritare. Modalitile convenionale. Printre aceste modaliti igureaz compromisul i clauza compromisorie. 6ompromisul este un acord care are ca obiect delegarea unui organ imputrnicirea de a &udeca un di erend sau o serie de di erende actuale. !ste de precizat c acest acord i5at in compromis vizeaz in egal msur acordul in avoarea unui organ &udiciar sau arbitral. Din punct de vedere al dreptului internaional compromisul este un tratat internaional, inc0eiat intre prile di erendului care trebuie s ie subiecte de drept internaional public, respectiv se supune regulelor dreptului comun al tratatelor internaionale, reglementat prin 6onvenia de la "iena asupra tratatelor internaionale din ,<><. Modalitile unilaterale. $ceste modaliti imbrac orma declaraiilor unilaterale de recunoatere a &urisdiciei obligatorii a unor instane internaionale. 6u alte cuvinte, unele tratatele internaionale prin care

se creaz o &urisdicie pot subordona autoritatea puterii &urisdicionale unei declaraiei unilaterale, de regul acultativ, din partea statului contractant, prin care acesta recunoate, obligatoriu in privina sa &urisdicia internaional. Modaliti autoritare. $ceste modaliti de atribuire a &urisdiciei unor &urisdicii internaionale s-au realizat in practica internaional prin rezoluiile $dunrii @enerale sau 6onsiliului de Securitate, organe ale #1:. In acest sens, nu este e5clus ca un acord intre state s abiliteze o organizaie internaional de a crea un tribunal internaional +.7-$#i%ci$ lele #e(uli "e $#&ce"u# l e2 0i% #e c&%te%ci&!ului i%te#% ti&% l In mod normal o &urisdicie internaional dispune de o procedur ordinar a instanei =asupra ondului- i poate recurge la proceduri incidente. Procedur ordinar presupune cateva etape in mare parte inspirate din procedura intern: 1 Introducerea !n instan. In cazul unei &urisdicii permanente sesizarea instanei are loc printr-un act unilateral din partea reclamantului, care imbrac orma unei cerere contra reclamatului sau prin noti icarea compromisului dintre pri. Potrivit art.4A din Statutul 6I/, cererea sau noti icarea sunt adresate gre ierului, care trebuie s le comunice imediat tuturor interesailor.6ererea sau noti icarea trebuie s indice e5pres obiectul di erendului i prile. " Duelul jurisdicional. Din momentul sesizrii, &urisdicia aplic principiul contradictorialitii i prilor li se asigur o egalitate procesual. #rice document adus in a tribunalului de ctre o parte este transmis celeilalte pri pentru replic. Prile sunt reprezentate in aa &urisdiciilor internaionale de ctre agenii lor, care pot i asistai de consilieri sau avocai,+,4. De regul, procedura contencioas cuprinde + aze: scris i oral. # Adoptarea $otr%rii. Deliberrile sunt secrete i supuse unor reguli speci ice iecrui tribunal, destinate s dega&eze un enun legal. Scopul lor este de a o eri iecrui &udector posibilitatea s contribuie direct la procesul adoptrii opiniei colegiale a tribunalului $ ar de procedura ordinar, &urisdicia internaional realizeaz aciuni procesuale in cadrul procedurilor incidente. $cestea sunt complementare procedurii de baz i de apt, in mare msur, contribuie ie la buna ei derulare, ie la meninerea unei ordini &uridice provizorii pan la decizia inal. 9ribunalul internaional recurge la procedura incident in 7 situaii, in cazul: 1 Interveniei terilor. Dreptul contenciosului internaional recunoate terilor, care &usti ic un interes de ordin &uridic, dreptul de intervenie in cadrul unui proces &urisdicional care opune dou alte pri,+,B. In acest sens, terul adreseaz o cerere tribunalului in care aduce argumentele ce &usti ic interesul su in cadrul procedurii declanate. In ine, tribunalul este acela care autorizeaz aceast intervenie. In caz de acceptare a terului, el nu devine parte la proces, dar ii prezint observaiile sale i 0otrarea tribunalului in partea ce vizeaz interpretarea unui tratat la care este parte terul, ii va i opozabil,+,3. " &xcepiilor preliminare. # e5cepie preliminar este o obiecie in adresa &urisdiciei tribunalului scopul creia este de a impiedica e5aminarea in ond a cauzei,+,<. :tilizarea ei este recvent in cazul cand tribunalul este sesizat unilateral printr-o cerere # Msurilor conservatorii. In principiu, introducerea unei cereri in instana internaional nu are e ect suspensiv. Deoarece procedurile &urisdicionale sunt destul de lungi, mai ales atunci cand sunt intarziate de e5aminarea e5cepiilor preliminare, tribunalul poate decide, la cererea unei pri, ordonarea msurilor conservatorii,++A. 6u toate acestea, luarea unei ast el de decizie nu constituie o practic recvent, pentru c ar insemna suspendarea aciunii care a condus la apariia di erendului, ceea ce ar insemna o avanta&are provizorie a unei pri in di erend,++,.