Test nr. 14 Subiectul I.

Normele dreptului internaional

1.1. Definii noiunea de norm de Drept Internaional Norma de drept internaional poate fi definit drept o regul de conduit general, creat de subiecii dreptului internaional, ce reglementeaz relaiile dintre acetia i este recunoscut ca fiind obligatorie. Coninutul normelor dreptului internaional il formeaz drepturile i obligaiile cu care sunt investite statele i ali subieci de drept internaional. 1.2 Clasificai normele dreptului internaional Clasificarea normelor de drept internaional public comport un interes deosebit teoretic, in doctrin fiind propuse urmtoarele criterii de clasificare: 1. in dependen de aciunea fa de cercul de participani la raporturile de drept internaional public pot fi deosebite: - norme universale, care reglementeaz raporturile dintre toi subiecii de drept internaional. Aceste norme, fiind reguli de conduit obligatorii adresate unui cerc nedeterminat de subieci de drept internaional, formeaz dreptul internaional comun. - norme regionale ce acioneaz doar fa de un numr limitat de participani. Prin norme regionale sunt reglementate raporturile juridice dintre subiecii aparinind unei anumite regiuni geografice ins cu referire la un obiect comun de reglementare. - norme locale sunt acele norme care reglementeaz raporturile juridice dintre doi sau ciiva subieci de drept internaional. Normele locale pot fi atit personificate cit i nepersonificate. 2. in dependen de locul i rolul normelor in sistemul de drept: - norme materiale conin drepturile i obligaiile subiecilor dreptului internaional; - norme procesuale pot fi definite in dou accepiuni. Lato sensu, norme procesuale sunt considerate normele care reglementeaz procesul de creare i realizare a dreptului. Stricto sensu,normele procesuale sunt acele norme care reglementeaz procesul de realizare a dreptului. Normele procesuale posed sanciuni specifice. 3. in dependen de metoda de reglementare juridic, normele de drept internaional se impart in: - norme dispozitive sunt acele norme, de la care statele pot face abatere de comun acord, dac aceasta nu prejudiciaz interesele legitime ale altor state. - norme imperative, care prescriu un model concret de conduit juridic, de la care nu este permis nicio abatere. Printre normele imperative au inceput s se evidenieze principiile fudamentale de drept internaional, numite norme jus cogens. Normele jus cogens se deosebesc de alte norme imperative ale dreptului internaional prin efectele pe care le produc in caz de nerespectare a lor. Orice abatere de la norma jus cogens provoac nulitatea aciunilor subiecilor de drept internaional. 1.3.Evaluai specificul normelor ius cogens Normele jus cogens apar in sec. XX si pt prima data sunt defiinite in Conventia de la Viena, cu privire la dreptul tratatelor, unde se spune ca norma jus cogens este o norma acceptata si recunoscuta de societatea internationala a statelor in ansamblu ei drept norma de la care nu se permite nici o abatere si care poate fi modificata doar printr-o norma cu acelasi caracter. Trasaturile normelor jus cogens sunt urmatoarele: generala; impersonala; universala; de maxima imperativitate. Astazi prin norme jus cogens se subintelege acele 10 principii fundamentale de DIP(neaplicarea fortei si neamenintarea cu aplicarea ei in relatiile internationale(neagresiunii),imixtiunea in afacerile interne ale unui stat, solutionarea pe cale pasnica a diferendelor internationale, integritatea teritoriala, indeplinirea cu buna-credinta a obligatiilor internationale, dreptul popoarelor la auto-determinare, respectarea universala a drepturilor omului, egalitatea suverana a statelor), care sunt obligatorii pt toate statele existente pe Glob.

Subiectul II: Organizaia Naiunilor Unite organizaie cu vocaie universal 1.1 Definii noiunea de organizaie internaional
Organizaia internaional este o asociaie de state fondate n baza principiului egalitii suverane care are la baz un act constitutiv (tratat internaional), are o structur proprie, buget i personalitate distinct de cea a fondatorilor.

1.2 Analizai istoria crerii O.N.U

ONU iniial a existat sub forma altei organizaii i anume Liga Naiunilor format prin tratatul de la Versailles 1920. Scopul Ligii naiunilor era dezarmarea, prevenirea rzboaielor prin intermediul securitii colective, rezolvarea disputelor inter-naiuni prin negociere, diplomaie i mbuntirea calitii vieii. Liga nu dispunea de armat proprie i dup o serie e eecuri nu a putut face fa agresiunilor Axei Berlin-Roma-Tokyo, declanndu-se al doilea rzboi mondial. La ncetarea rzboiului n 1945, reprezentani ai 50 de ri s-au ntlnit la San Francisco pentru a Semna Carta ONU i astfel Liga a fost nlocuit cu Organizaia Naiunilor Unite motenind numeroase agenii i organizaii fondate de Lig. Numele de United Nations a aprut pentru prima dat n Declaraia preedintelui american Roosvelt n 1942 cnd 26 de ri i-au unit forele pentru a nfrunta Axa.

1.3 Evaluai sistemul i funciile organelor principale ale ONU

Potrivit Cartei, ONU are 4 obiective majore: 1) sa mentina pacea si securitatea internationala; 2) sa dezvolte relatii de prietenie intre natiuni; 3) sa coopereze in rezolvarea problemelor internationale si in promovarea respectului pentru drepturile omului; 4) si sa fie un centru pentru armonizarea actiunilor tuturor statelor. ONU are 6 organe distincte, fiecare avnd funciile ei caracteristice: a)Adunarea General este organul principal i deliberativ care poate examina principiile generale de cooperare pentru mentinerea pacii si securitatii internationale, inclusiv principiile care guverneaza dezarmarea si reglementarea narmarilor, si poate face recomandari cu privire la asemenea principii fie Membrilor Organizatiei Natiunilor Unite, fie Consiliului de Securitate, fie Membrilor Organizatiei si Consiliului de Securitate. b)Consiliul economic si social poate efectua sau initia studii si rapoarte privind probleme internationale n domeniile economic, social, cultural, al nvatamntului, al sanatatii si n alte domenii conexe si poate face recomandari n privinta tuturor acestor probleme Adunarii Generale, Membrilor Natiunilor Unite si institutiilor specializate interesate. El poate face recomandari n scopul de a promova respectarea efectiva a drepturilor omului si libertatilor fundamentale pentru toti. c)Consiliu de securitate duce rspunderea pentru pacea i securitatea omenirii. Consiliul de Securitate poate ancheta orice diferend sau orice situatie care ar putea duce la frictiuni internationale sau ar putea da nastere unui diferend, n scopul de a stabili daca prelungirea diferendului sau situatiei ar putea pune n primejdie mentinerea pacii si securitatii internationale. d)Consiliu de tutel examineaz problemele referitoare la teritoriile ce nu sunt capabile s se autoadministreze. e)Secretariatul ndeplinete lucrrile de secretariat (arhiv, petiii, depozitarea tratatelor) f)Curtea Internationala de justitie - organul judiciar principal al Natiunilor Unite.