Sunteți pe pagina 1din 1

Modulul ll

TRANZIT|A INTRE PRTVAT $l PUBLTC


vorbind despre rdspunderile cej revin, se cuvine si precizdm cd nici familia nu mai este astdzi ce a fost odinioard. La inceputul secolului XX, oamenii se cesetoreau pentru a se completa in lupta cu difio"rttdlile vielii, profesiunea gi situafia materiald avand un rol esenfial, gi nu dragostea, care se considera a nu avea nici o legdturd cu succesul unui mariaj. Anii de dupd 1950 au adus in acest domeniu transformdri semnificative. socializarea educatiei, schimbarea mentalitdlilor gi reducerea constrangerilor cotidiene au anulat keptat statutul de institu[ie atribuit familiei de secolele anterioare. Nu mai este nevoie sd te cdsdtoregti pentru a scpa de sub tutela p6rintilor sau pentru a intreline relafii regulate cu un partener de sex opus. in consecinfd, cregte numdrul cuplurilor care coabiteazaldrd a simli nevoia sd se c6sdtoreascd, dupd cum sporesc aifamiliile monoparentale (in care, de reguld, femeia-mamd cregte singurd un copil). in aceastd situalie, famiria nu mai reprezintd cadrul vielii private, ci doar un spatiu in care mai multe persoane igi trdiesc

E
a
nostru
CEV?

Rr

din alt acela{

o
Si

alli
R,

adaptr

,O sd-ti fac eu casd, mdmico!"

tate p avut r,

E
D]

fiecare propria existenfd, spatiu care poate fii oric6nd sdrimbat cu un altul, dacd sub noul acoperig bundstarea personald are mai multe ganse de reugiti. cum s-a remarcat, in cursulsecolului )(X s-au dezvoltat la nivelul vielii private gi alte tendinle importante: mai int6i, munca a pdrdsit spaliul familiei gi s-a dezvoltat in alte locuri dirijate de norme precis detenninate, fdrd nici o

ceva

ADK

kt

Ar

fo

B. lm

legiturd cu viata personald a celor ce lucreazd, apoi, in prooria familie, fiecare


individ cdgtigd loc ai timp pentru o existenld proprie, atta decSt cea productivd. sporturile de tot felul, ca gi alte jocuri cu caracter recreativ, se desfdgoard sub semnul unei egalitdtidepline, stabilind de multe ori noi raporturiintre indivizifafd de cele afirmate in sfera muncii sau a politicii. spagile atat de zgomotoase dedicate muzicii moderne, de la concertele cu mii de fani pdnd la discotecile supraaglomerate, sunt in egald mrsurd locuri ale unei defuldri colective, dar gi ale unei fericite devdlmdgii in care ierarhiile se stabilesc in funclie de preferinta pentru un anumit interpret sau de performanla pe ringul de dans. Actiune gi reactiune: intr-o societate democraticd, efortul statului de a impune

ct

ol

G, MI

bt

dt

D. Le

Un caz din presd

lnundaliile catastrofale din vara anului


2005 au lovit multe agezdri din Rom6nia. O echipd a ziarului ,,Evenimentulzilei'a gdsit in localitatea lvegti din judetul Galali un bdietel de 4 ani care dormea sub cerul liber dupd ce casa sa fusese distrusd.

ACTI

pretutindeni norme se izbegte de voinla individuald care descoperd mereu


supape pentru a-gi afirma libertatea gi individualitatea. Nu putem omite nici aceldomeniu in care viala publici line sub influen(a sa viata privatd, pretutindeni- mijloacele de comunicare. Generalia din care face parte autorul acestor randuri gi-a kdit copildria in preajma aparaMui de radio

1.

Ar

m{

Fotografia, apdrutd pe prima pagind a cotidianului in ziua de 16 iulie, a impresionat mult lumea. lntre allii, un sportiv

2. 3.

Et Er
UN

Pc

de performantd, retras de curdnd

din

activitate, a promis un ajutor substanlial.

A doua zi, bdietelul a fost gdsit de ziarigti pe ulila satului nataljuc6ndu-se in noroi,
faci acolo ? - Ce Fac o casi noud pentru mama gi pentru bunica... Peste cdteva ore, in redactia publica!iei, mama, copilul gi binefdcdtorul fdceau impreund o noud fotografie. Fostul spor-

cu limpi gi a urmdrit inceputurile televiziunii incd din fazain care se constituia maiint0i ca institutie a spectacolului. La inceputul secoluluiXX, vocea opiniei publice rdzbalea?n intimitatea vielii de familie prin intermediul presei, mait6ziu al radioului g al televiziunii.
Dupd 1989, mijloacele de comunicare au cunoscut gi in Romdnia o diversificare excepfionald, potrivit libertdlii de exprimare in fine c6gtigat6. sute de ziare centrale gi locale, de posturi radiofonice gi de televiziune ne fac oferte cOt mai atrigitoare. in mod incontestabil, rdmdnem ?nc6 legali de scaunul din fafa televizorului, care, racordat la reteaua de cablu, ne permite sd mergem pe zeci de canale; informatia esenliald este insd pretutindeni aceeaqi, dar atenlia

4.

Fc

0p

vi:

lnt

fie

.vi
tin
di

tiv se angajase sd dea banii

necesari

pentru construirea unei noi case. Oare ce s-a mai intdmplat inke timp?

noastrd este atrasd de calitatea comunicdrii, adicd de modui in care a fost prezentatd, spectatorul savureazd mai cu seamd ,,transmisiunile in direct", care desfiinteazd practic relalia dinke viala privatA gi viala publici.

&t