Tinerete fara batranete si viata fara de moarte Basmul este incarcat de semnificatii, implicand elemente din filozofia folclorica

romaneasca; conceptia despre viata si moarte, locul si rostul omului in univers, sensul si limitele fericirii. Pornind de la definitia basmului (naratiune fantastica, cu personaje fabuloase, grupate dupa cele doua dimensiuni ale vietii: binele si raul), "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte" face parte din acele basme care au ca motiv imparatul fara urmas. stfel, se nareaza intamplari ale unui "imparat mare" si ale unei imparatese "amandoi tineri si frumosi" care insa nu puteau avea copii. "!n unc"ias dibaci" daruieste imparatului "ceva leacuri" pentru a aduce pe lume "un #at$#rumos" dragastos, dar, spune batranul, "parte n$o sa aveti de el". %opilul nu intra insa in viata decat atunci cand i se promite "tinerete fara batranete si viata fara de moarte". ceast promisiune neobisnuita devine laitmotivul basmului. &a implinirea varstei de '( ani, nazdravanul flacau ii cere tatalui sau fagaduinta facuta la nastere. )mparatul, neputincios, este obligat sa refuze. tunci fiul sau se simte "nevoit sa cutreiere toata lumea pana voi gasi fagaduinta pentru care m$am nascut". *orinta, imposibil de implinit intr$o lume obisnuita, se transforma intr$o cautare a unui ideal superior, a nemuririi. #at$#rumos isi alege calul "rapciugos si bubos si slab", dar si el nazdravan, care il invata ce trebuie sa faca pentru a deveni invincibil. *upa ce respecta sfatul calului, si curata "ainel si armele tatalui sau, calul "odata se scutura" si "toate bubele si rapciuga cazura de pe dansul si ramase intocmai cum il fatase ma$sa, un cal gras, trupes si cu patru aripi". *upa trei zile cei doi pleaca in marea calatorie, ce ii va supune la numeroase probe de viata, cum au fost: invingerea +"eonoaiei si vindecarea ei, lupta cu ,corpia, sora cu +"eonoaia, ambele blestemate de parinti pentru rautatea lor si transformate din fete frumoase in "lig"ioi" si care "vor sa$si rapeasca una de la alta pamantul". treia piedica este a fiarelor salbatice care pazesc palatul unde se gaseste "tinerete fara batranete si viata fara de moarte". "%u dansele nu e c"ip de a te bate", dar ajutati si de "doamna palatului", cei doi razbesc din nou. Taramul in care patrunsese #at$#rumos, un taram al fericirii, nu cunostea scurgerea timpului. -ra oprit insa a intra in .alea Plangerii. *ar intr$o zi, "alergand dupa un iepure, depaseste "otarul interzis si deodata il apuca un dor de tat$sau si de mama$sa", pe care se "otaraste sa$i revada. )n ciuda avertismentelor celor trei femei si ale calului, #at$#rumos ia calea intoarcerii. *rumul inapoi insa este de nerecunoscut, iar ,corpia ramasese doar o poveste auzita din batrani. &ocuitorii radeau de el ca de unul ce aiureaza sau viseaza destept, iar #at$#rumos nu observa ca barba si parul ii albisera". juns in sfarsit in locul nasterii sale, calul se intoarse inapoi, in timp ce #at$#rumos se simte dezorientat in mijlocul ruinelor palatului tatalui sau. stfel eroul reintra in conditia sa umana, de fiinta muritoare, caci moartea nu poate fi depasita decat simbolic. #inalul inregistreaza moartea eroului si semnifica imposibilitatea omului de a$si sc"imba conditia e/istentiala. %aracteristicile basmului, in general, deci si ale celui in discutie sunt: formulele de inceput, de inc"eiere si c"iar de interior, cu rolul de a ne introduce in lumea fabulosului, pentru ca in final sa ne readuca la realitate. Peisajelor le lipsesc determinarile geografice precise; palatele, zanele sunt descrise prin trasaturi ce uimes, stralucesc, cu putine amanunte vestimentare. -/ista fiinte $"imerice$ ce comunica cu omul dar nu sunt oameni, si care il ajuta pe viteazul din basm in depasirea incercarilor. ceste fiinte au o mare forta fizica si un simt e/traordinar, prevestind si preintampinand intamplarile nefavorabile eroului principal.

%alul nazdravan este un alt protagonist al basmului care "strabate fulgerator spatiul". -ste relevanta limba folosita, cu un pronuntat caracter oral dat de e/presiile populare, proverbele, e/presiile locutionale, interjectiile cu valoare onomatopeica, prezente in te/t. ,e folosesc ca moduri de e/punere: naratiunea, dialogul, descrierea, monologul interior. ,emnele de punctuatie au valori e/presive superioare. Basmul este deci, o creatie literara, avand o geneze speciala, oglindind viata in mod fabulos. ,emnificatiile te/tului, dealtfel numeroase, ni se pot dezvalui, urmarind evolutia narativa a basmului, structurata pe motive: '. motivul imparatului fara urmas 0. motivul dorintei imposibile 1. motivul probelor depasite 2. motivul dorintei implinite (. motivul dorului de parinti 3. motivul reintoarcerii la conditia umana

+enul epic +enul epic cuprinde totalitatea creaţiilor literare cu caracter narativ 4n care toate ideile,gandurile și sentimentele autorului sunt transmise indirect, prin intermediul ac țiunii și al personajelor. +enului epic 4i corespunde, ca mod de e/punere, narațiunea. 5,tructura operelor epice În general, operele epice sunt structurate după momentele subiectului: Expozițiunea (fixează spațiul, timpul, unele personaje și împrejurările conflictului !ntriga (momentul în care se declanșează conflictul 4ntre personajele narațiunii) "esfășurarea acțiunii (prezintă înt#mplările cronologic Punctul culminant (momentul cel mai tensionat al conflictului) "eznodăm#ntul (momentul rezol$ării conflictului Există și termeni noi pentru structura genului epic: .,ituația inițială (momentul actual E$enimentul care sc%imbă situația inițială "esfășurarea acțiunii (la fel ca și termenul $ec%i "epășirea situației dificile sau punctul de maximă tensiune &ituația finală (momentul final 'utorul î(i exprimă indirect g#ndurile, ideile, sentimentele, prin intermediul personajelor (i al acţiunii) *resupune prezenţa naratorului, intermediarul între autor (i cititor) +aratorul este cel care po$este(te (narează, relatează înt#mplările) 'cţiunea este constituită din totalitatea faptelor relatate (i e$oluează în funcţie de momentele subiectului) Înt#mplările se derulează prin raportare la indicii de timp (i de spaţiu) *ersonajele sunt agenţi ai acţiunii (i poartă mesajul autorului) Ele prezintă o mare di$ersitate, în funcţie de criteriile $ariate de clasificare) +aratorul însu(i poate fi unul dintre personaje) ,odul de expunere dominant al acestor opere este naraţiunea) 'ceasta se poate realiza la persoana a !!!-a, c#nd naratorul este obiecti$ (i se deta(ează de faptele relatate, sau la persoana !, c#nd po$estitorul este personaj) 'cţiunea este dinamizată prin prezenţa dialogului, care pune în lumină intensitatea conflictului dintre personaje sau se poate constitui (i în mijloc de caracterizare a acestora, iar prin descriere se fixează indicii spaţiotemporali (i pot fi prezentate personajele) *artea de $orbire cu mare frec$enţă este $erbul, care imprimă un anumit ritm înt#mplărilor, fiind utilizat cu $alori expresi$e multiple) &e caracterizează printr-o mare $arietate de specii literare, realizate în $ersuri sau în proză: în $ersuri: balada (c#ntecul bătr#nesc , legenda, fabula etc). în proză: basmul, po$estirea, sc%iţa, nu$ela, romanul, reportajul, memoriile, amintirile etc) +enul epic: $ intr$o opera epica e/tra un narator(povestitor),e/ista personaje(participanti la actiune) si e/ista actiune(desfasurarea intamplarilor intr$o anumita ordine; $ modul de e/punere predominant al operelor epice este nara țiunea; $ cuprinde totalitatea operelor epice populare sau culte; $ este genul literar care cuprinde texte în proză sau în $ersuri, în care un narator po$estește ceva;

ceasta personalitate literara este notabila pentru o singura trasatura principala). . de obicei. 2. Personajele statice(nu se sc"imba in timp. .pațiul și timpul: $ )ndicii de spațiu $izează așezarea 4n spațiu a obiectelor și deplasarea 4n spa țiu a personajelor. c#t și pe acela de personaj implicat 4n evenimentele relatate. :. .odalități de e/punere: 8odalitățile de e/punere sunt : narațiunea. 0. Principale. Personajele pot fi: '. "escrierea este: a: obiecti$ă .prin care se reproduce o discuție între două sau mai multe personaje) 1a mijloc de caracterizare al personajelor. #igurante(simpli martoi). care constă în dispunerea cronologică a înt#mplărilor unele după altele. 0)"eznodăm#ntul (momentul rezol$ării conflictului ) .oferă informații filtrate prin $iziunea autorului) Ea creează o anumită impresie și9sau emoție asupra cititorului) Este marcată de felul cum percepe sau își imaginează obiectul descris cel care face descrierea) -"ialogul este un mod de expunere alcătuit dintr-o înlănțuire de replici . 1. $ 6arațiunea la persoana a )))$a (c7nd naratorul poveste ște despre al ții ) El pare.Punctul culminant (corespunde momentului celui mai tensionat al conflictului). timpul. descrierea și dialogul. -pisodice(nu apar decat in cateva episoade). că știe totul despre înt#mplările relatate. *e obicei.)ntriga (momentul 4n care se declanșează conflictul între personaje .. . felul de a g#ndi. personajele dinamice tind sa fie personaje principale mai degraba decat secundare.Înlănțuirea este procedeul de legare a secvențelor 4ntr$ o operă epică.naratorul este $ocea care relatează înt#mplarile) &tructura narati$ă: $ lternanța este procedeul prin care sunt prezentate în paralel două fire narati$e într-un text.$ elementele definitorii ale operei epice sunt: naratorul. 3. personaje si fenomene ale naturii) "escrierea literară reflectă sentimentele și impresiile celui care privește și descrie. $ )ndicii de timp sunt acele cuvinte care fac referire la momentul ac țiunii. 0. Personajele dinamice se sc"imba in timp. personajele și motivul9motivele conflictului). personalitatea lor nu se transforma si nici nu evolueaza). /)"esfășurarea acțiunii (prezintă înt#mplările într-o ordine cronologică . . comportamentul și atitudinile personajelor caracterizate. in urma rezolvarii unui conflict central sau dupa ce se confrunta cu o criza majora. Personajele comple/e(sunt oameni cu stari conflictuale si contradictorii). adesea. despre g#ndurile. (. -l 4 și asumă astfel at#t rolul de narator. . personajele. preponderen ța nara țiunii ca mod de e/punere. Personajele plate(sunt opusul celor comple/e.oferă informații într-o anumită manieră. $ )nserția este procedeul care constă în includerea unei po$ești în alta(po$estirea în ramă într-o operă epică) *erspecti$a narati$ă: $ 6arațiunea poate fi relatată la persoana ) sau la persoana a )))$a: $ 6arațiunea la persoana ) (c7nd naratorul poveste ște despre sine). pentru ca rezolvarea conflictului este rolul major al personajelor centrale.-/pozițiunea (fixează spațiul. $ autorul este persoana care imaginează și scrie un te/t. $ 6arațiunea este un mod de expunere care prezintă o succesiune de înt#mplări petrecute într-o ordine cronologică) -"escrierea este un mod de expunere care constă în prezentarea sugesti$ă a unor obiecte. 2. dialogul se referă la: felul de a $orbi.ecundare(au un rol mai pu țin important). intențiile și sentimentele personajelor. ac țiunea. b: subiecti$ă . 8omentele subiectului: '. conform cu realitatea.

*intea 9iteazul. Personaj simbolic(poate fi oricare dintre ele. ?n literatura rom#nă. 2alada lui !on de <cta$ian 2laga etc .2' 9<52!8' 3 reprezint= comunicarea realizat= prin sunete (i este folosit= in relaţiile obisnuite dintre membrii unei comunitCţi umane) !n limba $orbitC se folosesc at#t mijloacele de expresie $erbal= c#t (i mijloacele de expresie non$erbal=) 2'7'"' 1>78' 3 e o creatie epica in $ersuri a$and un autor cunoscut. de regula tragice. din viata unui popor (fapte neobisnuite. . de obicei. ceste personaje sunt in mod normal unidimensionale. tocilarul cu oc"elari. a carei e/istenta reprezinta o idee majora sau aspect al societatii 5. nti$eroul(este. ntagonistul(este personajul. -/emple de persoanaje stereotip: detectivul cinic. specia este multimilenar și bogat reprezentată at#t în sfera oralității 3 *e-o 4ură de 5ai 6 .tefan 'ugustin "oinaș. national). %u alte cuvinte. '>. uneori au stari conflictuale profunde.istrețul cu colți de argint de . 1onstantin 1ătănuță etc) 3.totdeauna @ in versuri apartine literaturii populare. etc. plate. social. in care ni se po$esteste o înt#mplare neobi(nuit= din trecut la care particip= un num=r mic de personaje surprinse 4n antitezC.T-AB).unt instantaneu recunoscute de cititori sau membrii audientei. omul de stiinta nebun. . pozitive. pot fi niste anti$eroi. intrată apoi în setul de specii al literaturii culte specie a genului epic in versuri in care sint descrise real. %aracteristici: este o specie a genului epic. .eșterul . este obstacolul pe care protagonistul trebuie sa$l depaseasca). Protagoniste(sunt personajele principale. +unta :amfirei de 4eorge 1oșbuc. 8atomirescu. '0. ''.iorița) 3 au conser$at elementele de ceremonial 6 ritual eroic-funerar . c#t și în sfera cultă 3 'ndrii *opa de 9asile 'lecsandri. &oarele și 7una. cu toate acestea. caruia ii lipseste nobletea conventionala a mintii si care se zbate pentru valori care nu sunt considerate universal admirabile). protagonistul. '1. trebuie sa ceara implicare din partea cititorului sau c"iar empatie). .<. &)8B PAP!& B @ reprezintC aspectul neîngrijit al unei limbi care e cunoscut (i folosit pe întreg teritoriu f=r= a fi literar) 7!.pecii ale genului epic +enul epic este reprezentat prin numeroase specii literare: 5?n versuri 2aladă (creație populară inițial. intimplari dramatice din trecutul istoric. cestea nu sunt intotdeauna persoane admirabile. .oartea căprioarei de +icolae 7abiș. sau c"iar situatia opozant9protagonistului. balada populara 3 se mai nume(te c#ntec b=tr#nesc) E o creaţie epicC 4n versuri care . 8oma 'limoș . fantastic sau mi/t. Personajele stereotip(sunt acelea care au devenit conventionale prin utilizarea repetata in diverse tipuri de povestiri. dar si celei culte. *e e/emplu: =amlet).anole (conser$#nd mitul fundamental jertfei zidirii. momente incordate. se citeste (cantarea are un caracter solemn si dramatic inglobeaza o mare varietate de teme si motive ampla desfasurare epica 6AT)!6) *. dar moral. se canta @ rareori se recita. dar.&)T-B B )) &)8B &)T-B B @ reprezintC aspectul cel mai 4ngrijit al unei limbi respect7nd regurile de folosire corectC a limbii.

4n versuri. un personaj. F locul si timpul sunt vagi. trasaturile personajului pe care$l intruc"ipeaza: furnica F omul "arnic.reptrezintC o 4nt7mplare din trecutul 4ndepCrtat sub forma unei ac ţiuni simple cu num=r mic de personaje prezentate de obicei în antitez= (i în care realul se împlete(te cu fabulosul) 7egendă) @ s. intrucat naratiunea este adesea inlocuita cu dialogul: personajele se prezinta singure. plante sau animale. in care se e/prima geneza unui lucru. eroi &egenda. lupul F omul lacom. F povestirea scurta se aseamana cu o sceneta. plantele și lucrurile. ale unui grup de oameni sau ale unui popor. magarul F omul incapatanat etc. in versuri sau in proza. de o importanță națională sau internațională și de o mare semnificație istorică sau legendară) &ocul acțiunii este 4ntins pe mai multe regiuni. -/emplu: D*umbrava BosieE de lecsandri. a gen. alcatuita din mai multe episoade de intindere mare. *oetul păstrează $iziunea obiecti$ă) ?abulă este o scurtă po$estire alegorică. desfășurarea unor momente istorice sau faptele unor eroi etc) 7egendele combină fapte reale cu înt#mplări imaginare. obiectele) sunt alese cu maiestrie. deoarece reda un anumit tip uman. 6eculce) populare Poem$ specie a genului epico$lirica.este o po$estire fantastică cu elemente istorice reale transmisă prin forma orală) 7egenda este o narațiune populară în proză sau 4n versuri. intarind ideea ca asemenea fapte se pot petrece oriunde si oricand. cu unul sau mai multe personaje a/ate in jurul unui erou e/ceptional. personific#nd animalele. un obiect. satirizează anumite mora$uri. -popee (sau %7ntec epic) este un poem epic de mari dimensiuni. o poveste. cu putine personaje. de obicei în $ersuri. personaje extraordinare și6sau supranaturale) Epopeile se numără printre cele mai $ec%i opere literare care au supra$iețuit p#nă în zilele noastre -popeile au următoarele caracteristici principale: Eroul are o statură impozantă. dar reprezentative. legendar. incat sa redea cat mai fidel. in care se evoca fapte glorioase din istoria unui popor. avand mai multe defecte. se explică originea unor ființe. 'cțiunile necesită curaj supraomenesc. deprinderi. eveniment. istorie. greierele F omul lenes. 4ngeri. F fiecare personaj este simbolic. fenomen. finite. este populara sau culta. -ste folosit un stil elevat. 4n care se povestesc fapte eroice. epic . dominate adesea acțiuni cu totul ieșite din comun care se petrec în locuri stranii și depărtate. spre deosebire de basm. este str#ns legată de un element c%eie și se concentrează pe un loc. F de mici dimensiuni. catelul F omul fricos. mentalități sau greșeli cu scopul de a le îndrepta) Ea are următoarea structură: po$estirea propriu-zisă și morală) ?igura de stil folosită de obicei este personificare %aracteristicile fabulei F apartine genului epic. vulpea F omul siret. dar . boul F omul prost. ale unui singur personaj. în care autorul. F sub valul alegoriei se descopera lumea oamenilor cu defectele eterne. demoni) iau parte la ac țiune. #orțe supranaturale (zei. care aparține genului epic. at#t cele posibile c#t și cele complet ireale) Ele au ser$it de obicei pentru a explica geneza sau producerea unor fenomene sau e$enimente) ?n limbajul comun. F animalele (plantele. termenul a devenit sinonim mitului și se referă la ce$a a cărei existență nu a fost niciodată do$edită) Tipuri de legende: )storice zoologice 8itologice din pastori %ulte (DA sama de cuvinteE ). legendare sau istorice.

pers. . de obicei în proză.dintre toate unul este definitoriu. anecdotele nu sunt glume. b) morala (invatatura). deoarece accentul este pus pe satirizarea defectelor. trecutului. F limbajul folosit este unul comun. dar se distinge de parabola prin specificul său istoric) < anecdotă nu est e o metaforă nici nu are morală. numele de fabulos și reprezent7nd. insolite și se manifestă în realitatea cotidiană. de regula. @În proză AP-B -P)% )6 PBAG 6 B T)!6. scornire). personajele %imerice și figuri generice umane. forme verbale ale timpului trecut 2. snoa$ă și legendă. numit și povesteI'5. dar. dar si la inceput sau in interiorul povestirii. implicit. basmul diferă de restul scrierilor fantastice. se defineste prin situatia in care e/ista un narator (povestitor) care relateaza unui auditoriu un eveniment trecut 0. de fapt. e/ista un singur narator (care se identifica de cele mai mute ori cu autorul) 1. opera literara in care sunt povestite. mai ales. un fantastic convențional.T)B. (narate) evenimente. pentru ca scopul ei principal nu este pur și simpu de a pro$oca r#sul. miraculosul din basme purt#nd. care apare at#t in parabolă c#t și în fabulă. sau pentru a forma o anumita trăsătură de caracter sau e cu funcția de o instituție. sunt prrezente personaje. de regula. asadar. fără a pretinde că acestea sunt reale sau seamănă cu realitatea. se caracterizeaza prin prezenta unui loc (spatiu< si timp al actiunii (. in cuprinsul operei epice pot avea loc salturi in timp (dislocari temporale) H *e regula. precum nuvela.-. utobiografie Basm specie a genului epic. semnalată încă din antic"itate. se utilizeaza. apartinand. de obicei. dar exprimă un fapt mai general ca nuvela 4n sine. drept o continuare a ei) B .) H %aracteristici ale operei epice: '. dintre care unele pot reprezenta cu fidelitate punctul de vedere al naratorului 3. F structura are doua parti: a) povestirea redusa (sceneta) care aduce in fata cititorului personajele cu defectele lor. intamplari. prin aceea că prezintă e$enimente și personaje ce posedă caracteristici supranaturale. de regula scurta.a)))$a in povestire si. educativ (moralizator). cu elemente fantas$ tice supranaturale care simbolizeaza fortele bine$ lui si ale raului in lupta p9u sau impotriva fericirii omului. Basmul (din sl) basnB: născocire. o scurtă po$este a unui e$eniment curios) < anecdotă este întotdeauna bazată pe e$enimente reale.(PA. opera epica este sinonima cu naratiunea (povestirea) fiindca posibilitatea de a identifica un te/t epic se face prin incercarea de a$l povesti 6aratiunea este. unde desfășurarea epică și fenomenele prezentate sunt impre$izibile. intr$o anumita ordine. astfel înc#t sa se lipească de esența sa) 8onologuri scurte care încep cu A>n profesor cere ele$ilor săi )))A $a fi o glumă) >n monolog scurt care începe cu A<dată ce un profesor a cerut)))A $a fi o anecdotă) < anecdotă este astfel mai aproape de pilda po$estirii. un incident cu oameni reali cu personaje în locuri reale) În timp ce altele sunt pline de umor. este alături de povestire. una dintre cele mai vec"i specii ale literaturii orale.8!&: aparţine genului epic. astfel. 6aratiunea poate fi in proza dar si in versuri necdota este o povestire scurtă care narează un incident interesant sau amuzant. răspîndită într-un număr enorm de $ariante la toate popoarele) !ndiferent de tip. fara prelucrari literare. previzibil. si care se gaseste cel mai des in final. prozaic. F fabulele au rol instructiv. ce vine 4n contrast cu fantasticul autentic modern.

conţine formule iniţiale. #inal tragic. în care e$enimente istorice sau de altă natură sînt recompuse pornind de la obser$ații și experințe strict personale) . )ntriga relativ comple/a. 4nger sau demoni. personajele au puteri supranaturale (i inele dintre ele sunt fantastice 6imaginare. acţiunea urmează momentele subiectului. personajele nu sunt numeroase. un eveniment de mare importanta din viata personaj. epic in proza de dimensiuni mai mari decit sc"ita si mai reduse ca romanul (cu un fir narativ).etc. cu un singur fir narati$. accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului dec#t pe acțiune)Este o narațiune în proză. urmărind un conflict unic. Principal. 6uvela .tilul obiectiv.. principal si secudar. în funcție de contribuția lor la desfășurarea acțiunii) +u$ela prezintă fapte într-un singur conflict. înt#lnim cifra cu încărcătură magică 1.o naraţiune de largă întindere. 6uvela $ %aracteristici generale 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/. procesul artistic este antiteza. concentrat. cele secund. Biografie Jurnal intim 8emorii este o specie a literaturii autobiografice. are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic. 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior.<. mediane. cu o intrigă riguros construită. precum și e/istența unei alte lumi +u$elăs. să cunoaștem miturile și legendele care au circulat odinioară) . de . ctiunea nuvelei are un singur fir narativ.. Particularitati: . fiind caracterizate succint. Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului.emoriile formează o subclasă a genului autobiografic. . in care este prezentat un episod. binele 4nvinge 4ntotdeauna . despre zei și eroi legendari) . mai scurtă dec#t un roman și mai lungă dec#t o po$estire) 1onține de obicei puține personaje care sunt însă construite pe c#te$a linii principale) Ea are o naratiune ce$a mai concentrata. '.itul este o po$estire fabuloasă care cuprinde credințele popoarelor (antice despre originea uni$ersului (cosmogeneză și a fenomenelor naturii. si personaje fantastice ca de e/emplu: oameni$animale.itul implică fiinte spirituale.. !n singur fir narativ. a/induse in jurul acestuia. ccentul se pune pe personaje. finale specifice. drama mai putin complicata dec7t un roman. 8it )dentitatea culturală a fiecărui popor poate fi reflectată de miturile și legendele care l-au însoțit pe tot parcursul dez$oltării lui) "e aceea. personaje mai putine. este foarte important să cunoaștem literatura de natură populară. basmele surprind preocuparea omului pentru triumful binelui. precum *umnezeu. se confruntă două forţe: binele (i răul .'0. . personajele au puterea de a se metamorfoza (i de a re$eni la starea lor iniţială. elementele reale sunt punctul de plecare pentru inventarea fantasticului. ctiunea are loc pe un singur plan 6uvela este specia genului epic în proză. a gen..

. dar admirativa fata de personaje. (. Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/.. si indirecte. din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior. de obicei. 1. )n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea. si indirecte. din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior.pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:. regionalisme. descrieri. in nuvela apare... sunt prezentate de narator. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice. principal si secudar.. sunt prezentate de narator. )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune. :. mai simplu dec#t în roman. )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct. 0. Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje. un singur personaj principal. de asemenea. nu se insista asupra detaliilor. 0. Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/.. are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic. din gandurile lui. propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre . dar admirativa fata de personaje. Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje. (..). ctiunea nuvelei are un singur fir narativ. din gandurile lui. naratorul nu este prezent.) -ste evidenta in acelasi timp. accentul cade pe personaj.-& : specia genului epic.). descrieri. realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare. 3.. faptele sunt prezentate în ordine cronologică.. :. din faptele sale.ctiunea are un ritm alert. din atitudinea celorlalte personaje fata de el. 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/. %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv. din atitudinea celorlalte personaje fata de el. %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv. realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare. Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului. propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre .dialogul si monologul.. .. de .. )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune. un singur personaj principal. conflictul este mai complex dec#t în sc%iţă. care reies din: vorbele rostite. '. *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea. 6uvela . 3. par. de asemenea.) -ste evidenta in acelasi timp. regionalisme.pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:.. . in nuvela apare. din faptele sale. .. 2. )n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea. atitudinea usor ironica. par. 6!. 2. de obicei.dialogul si monologul. 4ntindere medie. *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea. ctiunea are un ritm alert. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice. )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct. nu se insista asupra detaliilor. atitudinea usor ironica. care reies din: vorbele rostite. si . acţiunea are un singur fir narati$) ..tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate. si .. . 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior. 1.tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate.

în proză. epic in proza. acţiune complexă. avaritia). . pe baza principiului po$estirii) Poveste$specie a genului epic in proza in care se relateaza intimplarile fantastice ale unor perso$ naje imaginare in lupta cu personaje nefaste in care binele triumfa. elementul lor comun din care. ))))dar în fiecare caz există și excepții: Bomanele au rol de agrement (deși -ducația lui %Krus este un roman didactic).adoveanu E%ealalta ncutaE Povestirea este o specie a genului epic. detaliată p#nă la ultima resursă posibilă de imaginație a scriitorului respecti$) Este cea mai ad#nca formă în scris existentă) +u e neaparat structurată pe planuri de acțiune.ulte romane prezintă aceste trăsături.ubiectul unui roman este ficțional 4n 4ntregime (de și 8obC-"icD de Eerman . dar implică ni$eluri de semnificație paralele) &tructura romanului este dialogică) 5omanul este definit drept o operă extinsă în proză care are forma unei po$estiri în cele mai multe dintre cazuri) 5omanul este mai lung și mai complex dec#t o po$estire sau o nu$elă și nu respectă restricțiile impuse prezente în teatru sau poezie) 8răsături ale romanului . BA8 6u&: specie a genului epic. interesată nu de diferențele specifice. unui incident. o lume ficti$ă. un fapt real din viata. poate fi o lume.:.noava$ s. are personaje puține. cu personaje numeroase a căror personalitate este bine indi$idualizată și al căror destin este determinat de trăsăturile de caracter și înt#mplările ce constituie subiectul operei) &pecia literară apare odată cu burg%ezia. ci de legătura între forme narati$e. Bomanele au caracter beletristic. anecdota. Beportaj Bomanul este specia genului epic. lenea. . știința comportamentală a narațiunii. -/. ca semn distincti$ al acestuia)!dentificarea po$estirii cu narațiunea se bazează pe identitatea de sens a $erbelor Aa po$estiA6Aa naraA) *o$estirea de$ine AmodulA prin care se constituie toate specile narati$e. care este martor sau participant (sau ambele $ariante la e$enimentul po$estit) *o$estirea este de obicei de mică întindere. a gen. în care se relatează fapte din punctul de $edere al unui narator. relatează un singur fapt.. in care actiunea se petrece intr$o perioada de timp nu prea mare. iar interesul cititorului se concentrează asupra situației narate) Într-o accepțiune lărgită. 4ntindere mare. in care se descrie o intimplare.Povestire specie a genului epic in proza. se confundă cu narațiunea ca modalitate de existență a genului epic. de dimensiuni mici.el$ille conține pe l#ngă fapte și digresiuni ) !n autor de romane se numește romancier. . în proză. cu o acțiune complexă ce se poate desfășura pe mai multe planuri. iar primele romane se adresau mai cur#nd unui public feminin) 5omanul poate fi istoria unui accident. lasitatea. aviditatea. Particularitati: %aracter de fabula. Predomina dialogul. se dez$oltă $ariantele genului) *e această reducție se bazează naratologia. de mare întindere. 6araiune e/presiva. mindria. care ironizeaza viciile societatii si ale oamenilor (minciuna. conform legilor specifice de compoziție.

lare scurta.Înlănțuirea este procedeul de legare a sec$ențelor într-o operă epică. $ modul de e/punere predominant al operelor epice este nara țiunea. romantic. portretul fizic (i moral al personajelor este prezentat sumar. într$un decor unic. în general.autorul este persoana care imaginează și scrie un text. de foarte multe ori dialogurile pot fi mai importante dec7t narațiunea propriu-zisă) 'cțiunea sc%iței se desfășoară pe o durată scurtă și are loc. !n singur fir narativ.+arațiunea poate fi relatată la persoana ! sau la persoana a !!!-a: . construcția sa fiind realizată din perspecti$a unei trăsături interioare) aparţine genului epic. accentul cade asupra uneia dintre trăsăturile fundamentale ale personajului. $ naratorul este vocea care relatează înt#mplarile) &tructura narati$ă: . $ elementele definitorii ale operei epice sunt: naratorul.til concis. . etc) ) &1E!F': ecie a genului epic in proza de dimensiuni reduse ce infatiseaza o intimp. de scurtă întindere . se poate identifica momentele subiectului. poliţist. urmăre(te un singur moment al unui personaj6a mai multor personaje. mitic. 8răsăturile sc%itei . Personaje tipice. !n adevar veridic. 4n care un narator povestește ceva. . personajele. modurile de exprimare se îmbină domin#nd naraţiunea (i dialogul.!nserția este procedeul care constă în includerea unei po$ești în alta(po$estirea în ramă într-o operă epică) *erspecti$a narati$ă: . dar caracteristica unui personaj Particularitati: %aracter "azliu. *ersonajul principal este caracterizat într-o manieră stilizată. care constă în dispunerea cronologică a înt#mplărilor unele după altele. textul este sărac de figuri de stil.este genul literar care cuprinde texte în proză sau 4n versuri.mai multe planuri narative: paralele sau se pot întrepătrunde. . $ cuprinde totalitatea operelor epice populare sau culte. %aracter moralizator desc"is. preponderen ța nara țiunii ca mod de e/punere. . sunt mai multe tipuri de roman: istoric.c"ița are un caracter dramatizat. ac țiunea. intriga este simplă (i derularea e$enimentelor este rapidă .e/ista personaje(participanti la actiune) si e/ista actiune(desfasurarea intamplarilor) intr$o anumita ordine.'lternanța este procedeul prin care sunt prezentate în paralel două fire narati$e într-un text. . înt#lnim foarte rar sec$enţe descripti$e +-6!& -P)% +enul epic: $ intr$o opera epica se regaseste un narator(povestitor).

Principale. .+arațiunea este un mod de expunere care prezintă o succesiune de înt#mplări petrecute într-o ordine cronologică) -"escrierea este un mod de expunere care constă în prezentarea sugesti$ă a unor obiecte. intențiile și sentimentele personajelor) 8omentele subiectului: G)Expozițiunea (fixează spațiul. Personajele comple/e(sunt oameni cu stari conflictuale si contradictorii). 1. etc. . dialogul se referă la: felul de a $orbi. Personajele statice(nu se sc"imba in timp. Personajele plate(sunt opusul celor comple/e. c#t și pe acela de personaj implicat în e$enimentele relatate. #igurante(simpli martoi).oferă informații într-o anumită manieră. $ )ndicii de timp sunt acele cuvinte care fac referire la momentul ac țiunii. ceste personaje sunt in mod normal unidimensionale. despre g#ndurile.unt instantaneu recunoscute de cititori sau membrii audientei. pentru ca rezolvarea conflictului este rolul major al personajelor centrale. personalitatea lor nu se transforma si nici nu evolueaza). .oferă informații filtrate prin $iziunea autorului) Ea creează o anumită impresie și6sau emoție asupra cititorului) Este marcată de felul cum percepe sau își imaginează obiectul descris cel care face descrierea) -"ialogul este un mod de expunere alcătuit dintr-o înlănțuire de replici . personaje si fenomene ale naturii) "escrierea literară reflectă sentimentele și impresiile celui care pri$ește și descrie) "escrierea este: a: obiecti$ă . conform cu realitatea. :. comportamentul și atitudinile personajelor caracterizate) Personajele pot fi: '. dar. timpul. . tocilarul cu oc"elari. felul de a g#ndi. Personajele stereotip(sunt acelea care au devenit conventionale prin utilizarea repetata in diverse tipuri de povestiri.ecundare(au un rol mai puțin important). de obicei. (. 0. in urma rezolvarii unui conflict central sau dupa ce se confrunta cu o criza majora. plate. *e e/emplu: =amlet). ceasta personalitate literara este notabila pentru o singura trasatura principala). 0. -l pare. descrierea și dialogul. 3. $ 6arațiunea la persoana a )))$a (c7nd naratorul poveste ște despre al ții)..Punctul culminant (corespunde momentului celui mai tensionat al conflictului). că știe totul despre înt#mplările relatate. b: subiecti$ă . 0)"eznodăm#ntul (momentul rezol$ării conflictului ) . omul de stiinta nebun.odalitățile de expunere sunt : narațiunea. . Personajele dinamice se sc"imba in timp.)ntriga (momentul 4n care se declanșează conflictul între personaje . /)"esfășurarea acțiunii (prezintă înt#mplările într-o ordine cronologică . -pisodice(nu apar decat in cateva episoade). 2.pațiul și timpul: .prin care se reproduce o discuție între două sau mai multe personaje) 1a mijloc de caracterizare al personajelor. uneori au stari conflictuale profunde. adesea . personajele dinamice tind sa fie personaje principale mai degraba decat secundare. 2. dar moral.$ 6arațiunea la persoana ! (c#nd naratorul po$estește despre sine ) El își asumă astfel at#t rolul de narator. *e obicei. <. . personajele și moti$ul6moti$ele conflictului .odalități de expunere: .!ndicii de spațiu $izează așezarea în spațiu a obiectelor și deplasarea în spațiu a personajelor. -/emple de persoanaje stereotip: detectivul cinic.

MM.. trebuie sa ceara implicare din partea cititorului sau c"iar empatie). elementele de versificatie care sunt dominante in gen liric. c#t (i prin cea indirectă) *ortretul personajului principal))))))este amplu 6 sumar prezentat) &e insistă 6nu se insistă asupra trăsăturilor fizice. .. cestea nu sunt intotdeauna persoane admirabile. prezenta eului liric. c#nd))))))))))))))))))))) ))))))))))))))))))) 'cesta reprezintă ultimul moment al subiectului . dominantă fiind naraţiunea) <pera )))))))))) aparţine genului epic .L. ''. se nume(te dez$oltarea acţiunii) (5ezumat ))))))))))) ) 8ensiunea maximă este atinsă în momentul c#nd))))))))))) )'cest moment al subiectului se nume(te punctul culminant ) %onflictul principal î(i găse(te în final rezol$area. protagonistul. pozitive.LLL MM apartine genului liric. ?ncadrarea unei opere9 a unui fragement 4n genul epic <pera epică reprezintă creaţia literară în proză sau în $ersuri în care un narator po$este(te înt#mplări la care participă personajele) A caracteristică esenţială a operelor epice o constituie faptul că acţiunile se înlănţuie întro succesiune logică (i cronologică . pot fi niste anti$eroi. intrucat indeplineste conditiile de apartenenta la acest gen. cu toate acestea..se poate afirma că acesta este o operă epică) *emonstratie apartenenta la gen *ezvolta cel putin doua argumente pentru care consideri ca . nti$eroul(este. ntagonistul(este personajul. a carei e/istenta reprezinta o idee majora sau aspect al societatii. Personaj simbolic(poate fi oricare dintre ele.spaţiul este mai întins 6mai redus ())))))))))))) dec#t în alte opere epice) 8impul este amplu 6 limitat ) !ndicii temporali sunt:)))))))))))))))))))) 'ctiunea nu are 6 are prelungiri în trecutul (i 6sau $iitorul personajului) 1el de-al doilea moment al subiectului este intriga) 1auza care declan(ează acţiunea constă în faptul că))))))))))))))))))))))))) %el mai amplu moment al subiectului . %u alte cuvinte. limbajul e/presiv. se ordonează pe momentele subiectului) <perele care aparţin genului epic folosesc toate modurile de expunere. naratorul po$este(te la persoana)))))))(i este)))) 'lături de narator. este obstacolul pe care protagonistul trebuie sa$l depaseasca). +enului liric ii sunt caracteristice transmiterea in mod direct a sentimentelor.descrierea (i dialogul. '1. caruia ii lipseste nobletea conventionala a mintii si care se zbate pentru valori care nu sunt considerate universal admirabile). deLL apartine genului liric. morale . deoarece întrune(te caracteristicile esenţiale ale acestuia) În )))))))))). dar nespecifice.. accentul cade pe acţiune6 pe personaj) !n alt argument prin care un text poate fi încadrat în genul epic îl reprezintă faptul că înt#mplările se desfă(oară într-o ordine logică (i temporală. de obicei. '0. dominantă fiind naraţiunea) "eoarece în textul A))))))))Ase regăsesc trăsăturile genului epic .. sau c"iar situatia opozant9protagonistului. organiz#ndu-se pe momentele subiectului) Expoziţiunea reprezintă primul moment al subiectului în care sunt prezentate spaţiul (i timpul acţiunii care se $or modifica6 nu se $or modifica de-alungul celolrlate episoade) În această specie )))). Protagoniste(sunt personajele principale. ..'>.deznodăm#ntul) < altă trăsătură importantă specifică genului epic o constituie folosirea tuturor modurilor de expunere: naraţiunea .care reune(te un număr mai mare de episoade. prezenţa personajelor constituie un argument important pentru încadrarea unui text în genul epic) *ersonajele care participă la acţiune sunt : principale()))))))) . secundare())))) (i episodice ()))))))))))) )Ele sunt prezentate at#t prin caracterizarea directă. a datelor biografice))))))) ) În opera 6 fragmentul dat.

)n plus.E5. cesta este completat de alte virtuti. reuneste amanunte sugestive ale portretului moral. conform argumentelor mai sus mentionate. .cuui F elemente de subordonare in fraza (conjunctii subordonatoare.sunt frecatMM. apartenenta unui te/t la un gen sau la o specie literara: basmul. IR. ou<:2/0'. a spune.. valorificand structura acestuia si resursele e/presive ale limbii)... rima imperec"eata. verbe si pronume la persoana intai: . %apacitatea de e/primare scrisa presupune ca elevul stie si reuseste : sa rezume un te/t literar dat cu modificari facute la trecerea din vorbirea directa in cea indirecta. pronume relative si adjective pronominale relative. in redactarea unui te/t. invitatie.sunt scaldatMM. . convingator si coerent. sa caracterizeze un personaj dintr$un te/t studiat sau la prima vedere.. Pasiunea arzatoare a acestuia este e/primata cu ajutorul interjectiei . ca si a verbelor (persoanele ) si a ))$a se inlocuiesc cu a )))$a). -N 8-6!& *. *e asemenea.cum am ajuns sa incercMM. in care se transmit puternice sentimente de dorinta ale unui personaj tanar. . F valorile e/clamative si interogative ale propozitiilor. pricepera. sa analizeze un te/t. 8 O se pastreaza: F propozitiile subordonate de orice fel e/istente in vorbirea directa. sa redacteze diferitele te/te cu destinatie functionala: cerere.sa amMM. a intreba. sa e/prime. a unui registru de comunicare si a unui stil. imnul. sadar. locutiuni conjunctionale subordonatoare.ardeMM. ale "aiducului.)n primul rand.. conform unor cerinte specificate... IF5 si unele virgule. sa aplice.si mai stie sa inoateMM. adverbe relative. .%B)..% P %)T T. scrisoare.$ subictele rezolvate(materia) -NPB)8 B.. balada. % O se modifica: F persoana pronumelor personale si refle/ive. atitudini.% P %)T T-laborarea unei compuneri solicita capacitatea de e/primare scrisa. adecvate conte/tului si in conformitate cu normele de redactare. )n al doilea rand..care stie sa c"iteascaMM. logic. F modul verbelor (imperativele se inlocuiesc cu conjunctive). 8odificari facute la trecerea din vorbirea directa in cea indirecta .tipaMM si .. F unele propozitii principale devin subordonate necircumstantiale. . nuvela.. O dispar: F unele semne de punctuatie: IP5. prin utilizarea unui vocabular. limbajul e/presiv este sustinut de o gama variata de procedee e/presiv$artistice: $enumeratia de e/: .. urmata de verbe de o mare forta e/presiva: .si mai stie de calareMM. .aoleuMM... de a lupta pentru dreptate sociala in randurile multimii societatii de a savarsi actul justitiar in calitate deLL.. ...cui:K F unele parti de vorbire: interjectii.sa fiuMM. telegrama. intr$un mod corect. sc"ita. in scris.. iuteala si calitatea luptatorului. normele ortografice. ) Oapar: F verbe de declaratie: a zice.5. comedia. '0<:2/op. poezia este ca specie literara o doina. IQ5. etc.. Prima repetitie evidentiaza marmorat. . pastelul.m$am lasatMM. intalnim elementele de versificatie specifice creatiilor populare: ritmul tro"aic. sa redacteze un te/t in care sa se evidentieze caracteristicile fundamentale ale unei opere literare9 ale unui fragment de te/t literar dat (sa motiveze intr$o compunere. a raspunde etc. fiind o poezie populara.). este prezenta vocea poetica redata in te/t prin marcile le/ico$gramaticale.m$MM.. opinii. pronume ne"otarate si adjective pronominale ne"otarate compuse cu SoriT.. .sunt nascutMM.am crescutMM. . substantivele sau pronumele in cazul vocativ. diferitele idei. apartinand liricii populare. de punctuatie si de e/primare corecta. doina. redate la nivel stilistic de repetita verbului .a stiMM $ . I. fabula. opera apartine genului liric.. romanul. & -N 8-6!& *.

e dezec"ilibreaza.E de ). F topica propozitiilor si a partilor de propozitie. iar pe calatorul care il sfatuieste sa nu scoata capul pe fereastra il califica drept RuratulE.E %a orice sc"ita. faptele si personajele sunt credibile.. prin raportare la nuvela si. Rde '> 8aiE. tipic. ctiunea fiind simpla si lineara. +oe este dus cu trenul.alea Pra"ovei. lineara. toleranta e/agerata fata de +oe.&. fiind. in proza. in care se afla si biletul. este prezentata o singura intamplare. fapta pe care nu o recunoaste. deci este un moment reprezentativ. i se indica originea. urmat de puncte de suspensie care ofera cititorului posibilitatea de a deduce sentimentele autorului. pentru valoroasele creatii din volumul R8omente si sc"iteE. respectiv calatoria celor patru personaje. stfel. cel principal fiind anuntat inca din titlu.. tot asa cum +oe ii intruc"ipeaza pe toti copiii bogati si rasfatati.&.. -fectuata intr$un interval de timp redus (cateva ore. %a in orice sc"ita. din R!rbea NE pana la Bucuresti. in care autorul isi e/prima indirect sentimentele despre educatia gresita data copiilor din unele familii (aristocratice). Profitand de atipirea bunicii.E este una din sc"itele in care %aragiale trateaza tema educatiei in familiile instarite. in ciuda recomandarilor unui calator si isi pierde palaria..E este o sc"ita.E de ). pe insotitoare le numeste RproasteE. lipsit de respectul elementar. -l ramane pe coridor. fiind nevoie de interventia conductorului. )ncultura personajului rezulta din discutia RfilologicaE asupra cuvantului RmarinarE. putem spune ca R*$l +oe. purtata pe peron. aceasta este o opera epica. ca si din fraza initiala a te/tului din care aflam ca el a ramas de mai multe ori repetent. la roman si are un titlu la fel de concis. pretentiile e/agerate. al carui nume nu este indicat F ceea ce inseamna ca acesta poate reprezenta orice oras. cele trei doamne isi RetaleazaE incultura.. Punctul culminant il reprezinta tragerea semnalului de alarma. lovindu$se la nas si urla. 8odul de e/primare il caracterizeaza pe +oe drept arogant. intr$un an neprecizat. scoate capul pe fereastra. producand panica si intarzierea trenului. nesupraveg"eat. un )onel mai mare. rasfatul si obraznicia. ca +oe este un elev intarziat. %aracterizarea personajului +oe din sc"ita R*$l +oe. insotitoarele trebuie sa plateasca amenda. personajele sunt putine. %aragiale F sc"ita F ). caci actiunea este simpla. . mai ales.. deci. iar +oe este copilul obraznic tipic. printre care se numara si R*$l +oe...&. &ipsa indicatiilor toponimice si cronologice confera intamplarii un caracter repetabil. R*$l +oe. . %aracterizarea personajului +oe este realizata prin mai multe mijloace. in concluzie. de asemenea. la Bucuresti. %aragiale este considerat Rparintele sc"itei romanestiE. deoarece intruneste trasaturile acestei specii literare. deci mai putin de o zi)... -ste de dimensiuni reduse. dupa mustrarile mamei. pot fi veridice: Rca sa nu mai ramaie repetentE.. c"iar laconic.. iar +oe este indulcit cu o RciucalataE. ceea ce sugereaza. el traieste cu familia in Rurbea NE F un oras de pe . calatoria este relevanta pentru caracterul personajelor. se bloc"eaza in toaleta. personajele sunt putine si tipice: doua dintre cucoane nu au prenume si reprezinta pe bunicile si mamele care isi rasfata urmasii.F propozitiile interogative directe devin propozitii interogative indirecte. utorul il numeste c"iar RtanarulE. %aragiale R*$l +oe. cu trenul. %a in orice sc"ita. iar acesta isi afiseaza proasta crestere. )n naratiunea R*$l +oe. directe si indirecte.E. un personaj tipic.

%a in orice sc"ita, comportamentul lui +oe este surprins intr$un moment din e/istenta sa, clar semnificativ: o calatorie cu trenul spre Bucuresti. %ititorul poate deduce din aceasta ca +oe este un copil prost crescut, care cere socoteala adultilor, batand din picior si zbierand sau strambandu$se la calatorul bine intentionat. Basfatat, tratat ca un adult, unicul barbat din familie, deci admirat, el da si alte dovezi de proasta crestere: tipa, se urca pe un geamantan strain, ca sa traga semnalul de alarma, minte si e/agereaza cu curiozitatea, blocandu$se in toaleta. %a orice copil rasfatat, el este in centrul atentiei (egoist), starnind rasul cititorului, prin contrastul dintre atitudinea lui batoasa si situatia de calator, respectiv prin discrepanta dintre ceea ce este si ceea ce vrea sa para, lucru care il face ridicol. Toata bravura lui se topeste atunci cand isi da seama ca a facut o mare boacana si se culcuseste in poala bunicii, prefacandu$se adormit, pentru a nu recunoaste ca a tras semnalul de alarma, desi faptasul poate fi usor depistat dupa firul de plumb rupt. %a orice personaj de sc"ita, el este prezentat sumar, in special in ceea ce priveste fizicul: singurele indicii date de autor sunt varsta de trecere de la copilarie spre adolescenta (RtanarulE) si imbracamintea Run frumos costum de marinar, cu inscriptia pe panglica U&e #ormidableV, care dovedeste conditia sociala a personajului: apartinea unei familii instarite si snoabe. )n concluzie, putem spune ca +oe este personajul principal al acestei sc"ite, un personaj negativ, de care cititorul se detaseaza, desi rade la poznele lui, RfrateleE mai mare al lui )onel Popescu din sc"ita R.izita...E, sc"ita a aceluiasi autor si avand aceeasi tema. R.izita...E de ).& %aragiale F rezumat F *e ,fantul )on, naratorul s$a dus in vizita la familia Popescu, pentru a$l felicita pe )onel, fiul acesteia. -l i$a dus o minge mare in dar. *omnul Popescu nu era acasa, astfel incat vizitatorul s$a intretinut cu doamna Popescu. 8usafirul i$a reprosat gazdei lipsa din societate in ultimul timp, dar aceasta i$a replicat ca este foarte ocupata cu educatia lui )onel. *in bucatarie, s$a auzit vocea slujnicei care striga ca )onel nu se astampara si poate rasturna masina de gatit. *upa strigari repetate, )onel a venit in sufragerie, unde a luat o trambita si$o toba si a inceput sa cante, incat adultii nu se mai auzeau. 8usafirul i$a spus sa ia sabia si sa comande, caci asa fac ofiterii, deoarece )onel era imbracat in ofiter de rosiori. )onel a atacat tot ce ii iesea in cale. ,lujnica a venit cu tava. Pentru a o proteja, doamna Popescu i$a iesit inainte si a fost lovita sub oc"i cu sabia. %opilul a mancat, apoi, dulceata direct din c"esea, iar cand mama i$a atras atentia ca nu este bine, el a iesit cu vasul pe "ol, de unde s$a intors curand cu el gol. 8usafirul a cerut permisiunea sa fumeze. 8ama a aprobat si a spus ca si )onel fumeaza si i$a permis acestuia sa$si aprinda o tigara, admirandu$l. *upa ce a terminat de fumat, )onel a luat mingea primita in dar si a trantit$o cu putere, incat aceasta a sarit pana la policandru si apoi a rasturnat ceasca cu cafea fierbinte a musafirului pe pantalonii acestuia. Peste cateva minute, copilul s$a albit la fata si a lesinat. 8usafirul i$a acordat primul ajutor, apoi a plecat. casa, a constatat ca avea dulceata in sosoni. %aracteristicile unei sc"ite : F apartine genului epic: autorul isi e/prima indirect sentimentele si gandurile, prin actiune si personaje; F naratorul da impresia de neimplicare in faptele relatate, dar trairile lui sufletesti sunt incorporate in personajele create; F povestitorul este adesea obiectiv sau fals obiectiv, caci devine ReroulE cel mai reliefat, participand, uneori, c"iar la actiune; F surprinde scene din viata contemporana scriitorului, fapte veridice sau plauzibile, incat relatarea devine seaca, apeland la un limbaj comun, fara prelucrari literare;

F naratiunea este predominanta (faptele sunt relatate in ordine, in succesiune) c"iar dinamica, dand impresia de miscare, datorita agitatiei personajelor; F prezenta dialogului alaturi de naratiune este o alta caracteristica, iar dialogul poate deveni dominant uneori, apropiind sc"ita de sceneta; F descrierile sunt sumare, dar simbolice, deci nu apar detalii, iar adjectivele si adverbele sunt putine; F actiunea este simpla, lineara, desfasurata pe un plan, in fata oc"ilor cititorului si scurta, dar caracteristica pentru un individ sau pentru colectivitate, in general; F datorita dimensiunilor reduse, ea incepe cu trecerea la obiect, incat e/pozitiunea este scurta, intriga este simpla si evolueaza rapid spre deznodamant, care este, adesea, neasteptat, "azliu sau absent, lasat la aprecierea cititorului; F are rolul de a contura un personaj, nu de a prezenta o fresca sociala, precum romanul; F personajele sunt putine, sc"itate, construite dupa modelul oamenilor simpli, surprinsi in situatii obisnuite; F prefera personajele tipice si energice, fara idealuri inalte; F accentul se pune pe portretul moral, cel fizic fiind doar conturat si c"iar neglijat; F portretul realizat este succint (cateva elemente), cel adevarat se infiripa din actiunile si limbajul personajului; F dintre toate trasaturile personajului, una singura este dominanta, fiind RcercetataE din mai multe ung"iuri; F personajele sunt surprinse intr$un singur moment din e/istenta, dar edificator pentru cititor, care ii poate astfel deduce felul de viata; F timpul de desfasurare a actiunii este scurt (pana la o zi) si precizat; F spatiul este unul singur, si restrans (o locuinta, o camera, un compartiment de tren, o gara, un camp etc.) dar precizat adesea; F stilul este sobru, voit obiectiv; F ideile sunt foarte concentrate (trasaturile de stil definitorii pentru sc"ita sunt concizia si laconismul) si general$umane; F titlul este scurt, dar semnificativ; F prezenta, uneori, a verbelor la prezentul indicativului sugereaza simultaneitatea faptelor, iar aparitia persoanei ) singular il transforma pe narator in personaj; F apar propozitii si fraze scurte, eliptice de predicat, predominand propozitiile principale; F sc"ita este cea mai restransa ca dimensiuni dintre formele prozei scurte. F ).&. %aragiale a creat si momentul, ca sinonim al sc"itei, asa cum arata si titlul celui mai cunoscut volum al sau, R8omente si sc"iteE; *-N definestemomentul ca fiind Run episod al unei scrieri literareE, devenit, prin e/tensie, Ro specie a genului epic in care este surprins un instantaneu semnificativ din viata cotidianaE. R*incolo de nisipuriE de #anus 6eagu F rezumat F )ntr$o dupa$amiaza din vara secetosului an '<23, un taran dintr$un sat de campie buzoian, pe nume ,usteru, iese din casa, manat de pofta unei tigari. )si rasuceste o tigara din frunze uscate de iedera si porneste pe ulita prafuita spre Buzau. ,e intalneste cu dascalul, care ii cere o tigara imprumut, dar caruia ii raspunde ca nu este buna, ca te ustura la limba. ,e uita indelung la santurile goale, uscate, si la albia crapata, plina de mal a raului. Pe o movila, el zareste (sau i se pare ca zareste) un calaret care goneste catre sat si care ii striga (sau i se pare lui) ca vine garla, caci a plouat la munte. ,usteru o ia la fuga spre sat, impiedicandu$se si ridicandu$se rapid, nerabdator sa dea de stire oamenilor ca albia se va umple de apa. )n curand, malul raului se umple de sateni, barbati, femei si copii, tineri si batrani, care isi reiau viata de acolo de unde li se oprise o data cu instalarea secetei: barbatii isi sufleca pantalonii ca sa nu li se ude,

femeile ii tin deoparte pe copii, ca sa nu$i ia apa, un batran pescar pune carlige pentru pesti, iar o fata se piaptana pe indelete, rasfirandu$si cosita. Aamenii asteapta pana la apusul soarelui sosirea apei, dupa care ii cer socoteala lui ,usteru. cestuia ii vine ideea ca morarii din deal au oprit apa si ca acestia trebuie determinati, eventual cu forta, sa$i dea drumul. laturi de vreo douazeci de barbati, el porneste, calare, la deal spre prima moara, unde gasesc iazul gol. &a fel se intampla si la morile urmatoare, incat oamenii il parasesc, intorcandu$se in sat pe jos, caci caii murisera unul cate unul. ,usteru isi continua urcusul, atras de luna ca un somnambul, simtind in fata racoarea valurilor. %aracteristicile unei nuvele : F apartine genului epic: autorul isi e/prima indirect sentimentele si gandurile prin intermediul actiunii si al personajelor; F intindere medie (mijlocie) intre sc"ita si roman; unele nuvele sunt structurate in parti, numerotate cu cifre romane precum romanele (RBudulea Taic"iiE de )oan ,lavici); F predomina naratiunea, dar se impleteste cu descrierea (personajelor, mediului, naturii) si cu dialogul; F actiunea este relativ simpla, c"iar daca mai comple/a decat a sc"itei, urmarind un singur fir narativ, F ea surprinde fapte verosimile, dar cu o nota de senzatie, inedite, deci apar si elemente fantastice; F timpul este mai indelungat decat in sc"ita ajungand pana la zeci de ani; F actiunea este declansata de unul sau mai multe conflicte puternice si se deruleaza rapid, fara comentarii din partea naratorului, spre deosebire de povestire, unde naratorul se implica in relatarea evenimentelor; F conflictul central este constituit in jurul unui personaj puternic reliefat, prezentat amanuntit. F personajele sunt mai numeroase decat in sc"ita, alese din diferite categorii sociale, atat principale, cat si secundare sau episodice, atat individuale, cat si colective; F personajele principale sunt, insa, putine si urmarite in evolutie, fiind simbolice; F evolutia personajelor este determinata nu numai de trecerea timpului, ci si de gradarea evenimentelor; F destinul uman se impleteste cu natura; F uneori e/pozitiunea este ampla, prezentand amanuntit destinul personajelor si alternand timpul trecut cu cel prezent; F partile (capitolele) nu respecta strict cronologia faptelor, fiecare secventa urmarind sa prezinte o ipostaza a personajului, vazut in diferite imprejurari; F implicit, nuvela nu surprinde un singur moment din e/istenta personajelor, ci intamplari petrecute deseori, in decursul unei vieti; F uneori, autorul se afla in afara naratiunii, relatarea efectuandu$se la persoana a )))$a, alteori autorul participa subiectiv; %aracterizarea personajului principal .itoria &ipan, din romanul RBaltagulE de 8i"ail ,adoveanu Personajul principal al acestui roman este .itoria &ipan, o munteanca din zona *ornelor, vazuta in actiune (drumul parcurs de ea pentru descoperirea sotului disparut). %riticul literar Perpessicius apreciaza ca RUBaltagulV este romanul unui suflet de munteancaE. 6umele personajului principal este anuntat din titlu, ca in multe opere literare. cesta ar putea reprezenta, intr$un sens, traiectoria pe care o urmeaza personajul, inasprirea vietii ei, cresterea "otararii acesteia de a face dreptate. -/istenta locuitorilor din acea zona era zbuciumata si fara sa se intample aceasta crima: c"iar din legenda de la inceput, aflam ca *umnezeu ii daruise cu mai putin decat pe altii (isi castigau e/istenta cu toporul ori cu cata sau erau priceputi in mestesugul oieritului).

traind ca orice erou popular in comuniune cu natura: cantatul cocosului pe prag cu fata spre poarta ii intareste convingerea ca barbatul ei s$a dus dintre cei vii.adoveanu o infatiseaza ca pe o femeie "arnica. rememorandu$si viata. asociind frumusetea e/terioara cu cea launtrica: RAc"ii caprui. se duse la carciuma sa ia o sticla de rac"iu pentru acesta. +"eorg"ita. dar singur. anunta autoritatile. ca toti eroii clasici: incearca sa se comporte normal cu oamenii.itoria &ipan misterul feminin. de$acu trebuie sa te arati barbat.E Prin calitatile ei. in ei se rasfrangea Rlumina castanie a paruluiE. pentru a$si atinge scopul. ajunsi si ei la varsta casatoriei. -a ajunge sa descifreze semnele naturii. cand vede ca sotul ei intarzie prea mult.itoria este demna de 6ec"ifor. pe care la munte nu le putea gasi: R ducea faina de papusoi si legume in desagi.. ca pentru tine de$acu inainte incepe a rasari soarele. asa cum se proceda. purtand coc si dansand RvaltE si c"iar o ameninta ca Rii leaga un bolovan de gat si o arunca in apa Tarcaului. .itoria este urmarita in evolutie.E %a orice personaj de roman. dar in interior supararea ei creste. parand aceeasi la e/terior. nu se temea. Preotului ii vorbeste despre dragostea ei statornica. in cateva linii. incat romanul RBaltagulE.5 o putere si$o taina pe care &ipan nu era in stare sa le dezlege.itoria traieste retrospectiv taina iubirii. despre &ipan. pe de alta parte il cauta ca sa$l ingroape crestineste si pentru ca simte ca$si pastreaza tineretea. c"iar daca acesta o batea. )si cearta fata care da semne de indepartare de traditii.. stfel.itoria dovedeste o intuitie ascutita. pe cel din frunte calarea ea barbateste.e uita numai cu suparare si i$au crescut tepi de aricioaicaE. facandu$l pe el sa regrete apoi. asa cum rezulta si din dialogul cu 8inodora. . . respectand traditiile.E Pe cat de conservatoare se arata in pastrarea obiceiurilor. gandite. avea I. gandind cum sa$i pedepseasca pe cei care i$au facut rau. aprigi si inca tineri erau dusi departeE.E inca din prezentarea fizicului. faptul ca era apriga. *in momentul in care este sigura ca barbatul ei este mort.adoveanu surprinde in . . intreaga strategie de cautare a sotului se desfasoara prin asocierea semnelor vremii cu starile sufletesti ale personajelor.itoria) sugereaza biruinta. autorul reda framantarile personajului cauzate de intarzierea peste obicei a sotului: R#usul se invartea "arnic. ca un barbat ce se afla. pe care$l cunoaste precum ii stie numele si in care are incredere: RPoate zabovi o zi ori doua cu lautari si cu petreceri. semn ca era inca un copil si incearca sa$l maturizeze: R6u te uita urat. iar Rdin cei sapte copii pe care$i avusesera. considerand ca este numai durerea ei si ca nimeni nu poate intelege ce simte ea: Rinainte de a merge la preot.i cu sotul ei se dovedise asa si. %riticul literar Ga"aria . lasa deoparte supararea ei. surprins in actiune. pe cinci caluti. dovedind spirit gospodaresc ca orice femeie de la tara.itoria &ipan este un personaj comple/. dar.E . . . )ncepe sa$i evite pe oameni. cat si indirect. atat inainte de a porni in cautarea sotului. insa dupa aceea vine la salasul lui. ramasesera numai doi: +"eorg"ita si 8inodoraE.itoria &ipan se dedubleaza. intelege ca jucariile au stat. stfel. apoi cu vrajitoarea. ca nu se dadea batuta sau invinsa niciodata: R. care era cel mai vestit si cunoscut cioban din zona. cat si dupa aceea: se consulta intai cu preotul. ctiunile ei sunt gradate. dar intra pe usa din spate pentru a scapa de iscodelile oamenilorE. cand se intalneste cu o nunta si o cumetrie. observa ca +"eorg"ita porneste cam temator la drum. Rfacand frumoasa urare mireseiE si daruind micutului un banut. +"eorg"ita observa sc"imbarea mamei: R. in drumul ei.E Prenumele eroinei (. vantul venit de la nord ii da fiori reci ca o veste proasta.enea la dansa ca la apa cea buna. farmecul specific fiecareia: R-a era deasupra tuturora. torcand si aducand de la campie provizii. -a stie ca nu$l va gasi in viata. observand mai atent oamenii de cand se abatuse necazul asupra ei. adaptandu$si stilul la fiecare si se dedubleaza.E Portretul moral al personajului este prezentat atat direct. stie ca$l doresc si nici eu nu i$am fost urata.angeorzan considera ca . stfel. dar si calitati de detectiv. capata si o tenta de aventura.Portretul fizic este facut in mod direct de catre autor. Tot din descrierea autorului putem deduce varsta personajului: R-ra dragostea ei de douazeci si mai bine de aniE.E . pe atat de repede se adapteaza la psi"ologia oamenilor de care depinde descoperirea adevarului: .

insistandu$se asupra c"ipului . putem spune ca . dezvoltand motivul maicutei batrane din R8ioritaE.itoriei.itoria &ipan Rnu este o mulier impotens (muiere fara putere). caci asa cum ne amintim.itoria a reconstituit totul.adoveanu isi inzestreaza cu numeroase calitati personajul principal pentru a putea reinstala ordinea. personaj reprezentativ la care trasaturile fizice si etice au ceva din taria locurilor. atat principale cat si secundare sau episodice. redusa la cautarea ciobanului disparut: par toate momentele subiectului dupa cum urmeaza: in partea ) (capitolele )$. nu noaptea si nici in singuratate cum se intampla cu sotul ei. in special. ca in momentul mortii sa recunoasca: R. dmiratia se impleteste cu compasiunea fata de acestia. in proza. RBaltagulE nu este un roman foarte intins. asa cum arata si motoul si actiunea. +"eorg"ita isi pune un semn de intrebare: R8ama asta cunoaste gandurile oamenilor. cu ajutorul actiunii si al personajelor.E (%onstantin %iopraga). de la tara. %a in orice opera epica.adoveanu admira calitatile poporului roman. rezulta ca ea savarseste ceea ce isi propune. )n partea a doua (capitolele . descrierea datinilor si a obiceiurilor din satele de munte.)) avand caracter dramatic. pedepsirea raufacatorilor. taiatul lemnelor) ca si la viata femeilor din acea zona carora Rle era dat sa ramana vaduve inainte de vremeE. a evenimentului care provoaca nelinistea . . frumusetea morala a femeii romance. trebuie sa fie fermecata. c"iar fastuoasa. ceea ce dovedeste ca autorul cunostea foarte bine sufletul taranului roman. *upa gasirea ucigasilor si pedepsirea lor. dupa mama el era taran si a inc"inat numeroase opere memoriei acesteia. -l a fost publicat in '<1>. tematoare. spre deosebire de alte romane. umila. cu actiune complicata. gasirea ucigasilor. inaintea autoritatilor.ladimir .treinu). incat critica literara considera ca RUBaltagulV este partea nescrisa a U8ioriteiVR (. luate din toate categoriile sociale.adoveanu F roman F Bomanul este o specie literara a genului epic. *e aici. RBaltagulE are o actiune simpla.)) predomina caracterul e/pozitiv. desfasurata intr$un timp indelungat. RBaltagulE de 8i"ail . re numai saisprezece capitole numerotate cu cifre romane. . caci in mai multe citate din roman gasim referiri la ocupatiile lor primejdioase (pastoritul.i sa se stie ca a fost intocmai cum a aratat sotia mortului. si aici autorul isi e/prima indirect sentimentele. traditia si legea in acel colt indepartat. RBaltagulE este un roman inspirat din balada populara R8ioritaE. care traiesc o e/istenta aspra. stfel. incat reprezinta o fresca a societatii pe care o infatiseaza. cu multe personaje. si pe cele ale oamenilor de la munte. )n concluzie. . stfel. apoi se intoarce acasa. 8unteanca ii uluieste pe cei din jurul sau. aflam descoperirea. ca sa$si continue viata. )n partea a treia (capitolele N). de cea mai mare intindere.umbla Rintre rasaritul si asfintitul soarelui si numai pe langa oameniE. celelalte personaje isi e/prima punctul de vedere. el pune ca personaj principal o femeie simpla. ceea ce face ca ea sa fie impartita de cele mai multe ori in volume. ci o e/presie severa a mediului alpin.E &a randul lui. dar care reuseste prin calitatile ei sa afle adevarul despre disparitia sotului.E *e aici. dupa o perioada de lucru scurta. %alistrat Bogza este la fel de uluit de e/actitatea cu care . prezentarea unei comunitati dintr$un sat de munte. *intre speciile epice. .itoriei &ipan si a portretului initial al eroinei. pedepsirea ucigasilor si indeplinirea datinei (ritualul de inmormantare a sotului ucis).$N.itoria ii face sotului ei o inmormantare specifica. *eci. lineare (cautarea lui 6ec"ifor &ipan). romanul este cea mai intinsa. cu inima impacata ca si$a facut datoria fata de 6ec"ifor &ipan. in locuri diferite. prin insusirile ei deosebite si de aceea. sa$si creasca copiii si sa aiba grija de gospodarie. cere negustorului bani marunti pe care ii baga intr$un colt de naframa sa$i aiba la indemana si sa cumpere raspunsurile oamenilor. capitole sau subcapitole numerotate cu cifre romane si c"iar purtand fiecare titluri (subtitluri). locul crimei.. deducem ca . evidentiindu$i calitatile sau generalizandu$le. fiind considerata de unii ca o inlantuire de nuvele. in general.copul autorului a fost de a aduce in fata cititorului. urmarite in evolutie. situarea in prim$plan a familiei &ipan.))$N)))) gasim caracterul dinamic al actiunii simple..

abasa.itoria nu isi gaseste linistea pana cand nu demasca pe ucigasi. RBaltagulE de 8i"ail . laturi de acestia apar. negustorii (*avid. mos Pricop etc. pe care$l da.itoria gaseste osemintele sotului intr$o prapastie.) si c"iar personaje colective (participantii la cumetrie si la nunta). negustorii. carciumarii )acob si domnul Toma.u"a si . #ace rost de bani si pleaca in cautarea sotului. toamna. . alcatuit dintr$un substantiv comun. iar la %ruci da de o nunta. maicutele de la manastirea Bistrita). ici eroina se preface ca vorbeste cu mortul sau singura. +"eorg"ita nu are bratul puternic ca al unui barbat. Trece prin .atra *ornei spre Brosteni. in concluzie. %a in orice roman. eroina romanului "otaraste sa plece in cautarea sotului disparut. care deprinde tainele oieritului. la singular.adoveanu. infatisand$o pe .itoria &ipan este personajul principal. se afla sange. +"eorg"ita.abasa si . mos Pricop).ctiunea incepe la 8agura Tarcaului (in 8oldova). unde isi da seama ca barbatul este mort. ici ea (ca si autoritatile. . pentru ca opera respectiva sa devina o fresca sociala. luate din toate categoriile sociale. c"iar daca nu este )mplicat in actiune. afirmand ca pe baltagul unuia dintre cei doi. argatii. situata intre localitatile . insotindu$si mama in descoperirea adevarului. si "otaraste sa$si continue viata preluand si grijile sotului. spre sfintire parintelui *anila. -i ii trebuie aceasta arma (ca si pusca pe care o luase).itoria &ipan. impletit cu unul de familie. gandind ca va afla ceva sau va fi ajutata in vreun fel. prin care autorul ne sugereaza ca denumeste. la Borca intalneste o cumetrie. . . prezinta starile sufletesti ale personajelor in ton cu aspectele din natura. invitandu$i la praznic pe cei doi banuiti: %alistrat Bogza si llie %utui. 6ec"ifor &ipan.itoriei. cei doi ciobani ucigasi. %and . *eoarece actiunea este inspirata din R8ioritaE. observam ca aceasta s$a desfasurat in locuri diferite din 8oldova si a durat trei anotimpuri. ramas in literatura romana ca un mare poet in proza al naturii. . -a este indemnata sa mearga la manastirile Bistrita si Piatra 6eamt. Tot concret apare acest obiect in deznodamantul romanului.adoveanu F e/plicarea titlului F Titlul romanului este scurt. la *orna. pe care a primit$o in cap. intr$un loc pustiu. un Rtopor cu coada lunga. la lasarea noptii. fiul lor. parintele . . Borca. insotita de fiul sau. si in RBaltagulE apar multe personaje. cand natura este mo"orata. deoarece el este evocat de la inceputul pana la sfarsitul romanului de catre toate personajele. . cele mai multe personaje provin din lumea oierilor: 6ec"ifor &ipan. .itoria. dascalul ndrei. desi trecusera peste saptezeci de zile. cand .itoria face o vizita preotului si vrajitoarei.itoria este cuprinsa de ganduri negre. intrebuintat si ca armaE (*-N). )n drum. cea din urma facandu$si educatia la manastire. mai tarziu) constata ca decesul acestuia fusese provocat de o lovitura de baltag. Bicaz si %alugareni. 6ec"ifor &ipan este si el personaj principal. sotia lui. prezent in momentele importante ale actiunii romanului. 8inodora. baciul le/a. +"eorg"ita este personaj secundar. care prin actiunile ei sustine firul naratiunii romanului. . *in prezentarea actiunii. +"eorg"ita. Beferiri la baltag se fac si in momentul culminant al actiunii.itoria &ipan stand pe prispa si gandind la sotul ei care plecase toamna la targ si nu se mai intorsese. cand toata natura renaste ca si ea. %alistrat Bogza si llie %utui. 6umeroase personaje episodice apar pentru a pune in evidenta calitatile personajului principal (cei doi ucigasi. cu interferente de bildungsroman si c"iar de aventura (politist). putem spune ca RBaltagulE este un roman social.u"a. apoi. -a descopera adevarul primavara. miseleste. dar nu a obtinut nimic.rajitoarea 8aranda si fiica . caci constatase ca fiul ei.isarion. ceste personaje sunt impartite in pozitive si negative. semn ca acela i$a rapus barbatul. reprezentantii bisericii (preotul *aniil. ea comanda fierarului un astfel de obiect.

itoriei. pe fundalul supararii produse de disparitia sotului. pe cinci caluti. valt si bluza. cercetand. pe cel din frunte calarea ea barbateste. ea il tot impunge cu vorbe pe %alistrat Bogza. semnificatiile titlului sunt numeroase. deoarece.itoriei. *e la moartea barbatului. si in felul acesta se da de gol: R sculta femeie. capatand. asa cum observa c"iar fiul ei. pe care$l durase mai bine de douazeci de ani.iata si asa dura a . ci incearca pe cont propriu sa afle adevarul. prete/t pentru ea de a putea gandi in voie la intarzierea neasteptata a sotului (6ec"ifor &ipan). RBaltagulE este o fresca sociala. baltagul (numit uneori RtoporE) este unealta cu care barbatii isi castiga e/istenta. incat acesta isi pierde cumpatul. deoarece actiunea este mai complicata. in afara oieritului. are un subiect bine conturat. ltfel iti leg o piatra de gat si te dau in TarcauQE Taisul baltagului se poate asocia si cu mintea ascutita a . a devenit mai aspra de cand i$a disparut sotul: are cosmaruri. nici bunica$mea n$am stiut de acestea si in legea noastra trebuie sa traiesti si tu. ii vine de "ac.i e/istenta femeilor din acea zona este dura. la inceputul toamnei. cest roman isi propune sa prezinte. ar da satisfactie dusmanilor. banuind. asa cum se va intampla si cu 6ec"ifor &ipan. )n toate romanele. Pentru zona geografica surprinsa de autor. Biscurile ocupatiei de oier pot fi redate si ele de unul din sensurile figurate ale substantivului RbaltagE. sprimea personajului principal creste. %a orice roman. )n acest conte/t. -le au grija de casa si de copii in lipsa sotilor. . drumul parcurs de o nevasta de oier din muntii *ornei. nemultumita si indarjita ca ascutisul unui baltag. constienta ca daca s$ar plange. asa incat nu lasa rezolvarea situatiei privind disparitia acestuia in seama autoritatilor.E *in momentul in care este sigura ca barbatul i$a fost ucis si jefuit. in conditii misterioase.E -a fusese dintotdeauna o femeie puternica si apriga. &a praznic. #acand aprovizionarea de la campie. e/pozitiunea este mai ampla. deci. era coplesita de suparare. insa +"eorg"ita. autorul ne lasa sa intelegem ca multi isi pierd viata. adica la e/terior pastreaza aparentele.itoria &ipan. ca atare. mormai cu manie Bogza. cu ajutorul cainelui. asa cum poate simboliza termenul RbaltagE. petrecuta in locuri diferite. RBaltagul este romanul unui suflet de munteanca. spuneQE . pentru descoperirea adevarului privind disparitia sotului. iar aceasta latura a ei dovedeste ca s$a inasprit. care statea mai mult singura luptandu$se cu gandurile. era pusa pe cearta. nici bunica$ta. contra fiicei sale care vrea sa rupa traditia: Riti arat eu coc. afirmand: R8ulte femei raman vaduve inainte de vremeE. prezentata inca de la inceput torcand pe prispa casei din 8agura Tarcaului. de la inceputul secolului al NN$lea. descoperind o crima privita de autoritati ca oricare alta. din care iese mai indarjita contra oamenilor care i$au stricat caminul. plecat la *orna. dar care ei ii sc"imba e/istenta. o monografie a satului romanesc de munte. devine violent. pentru a vinde oi (intriga). devenise mai indarjita. ce$si infrunta barbatul.E RBaltagulE de 8i"ail . in amanunt. Personajul principal este . Abservam ca cele mai multe din sensurile figurate ale titlului se regasesc in portretul personajului principal feminin. . care se comporta ca Run =amlet femininE. deci o specie literara epica si. de ce tot ma fierbi si ma intepi atatP i ceva de spus. . asa cum observa unii critici literari.itoria se dedubleaza.adoveanu F povestire cu precizarea momentelor subiectului F RBaltagulE este un roman.itoria &ipan.itoria se deplaseaza calare pe cai: R ducea faina si legume in desagi. +"eorg"ita. . valoare de simbol. cand afirma: R8amei i$au crescut tepi de aricioaica.ceasta insinuare are efectul scontat. %and ramanea singura. caci ucigasul se demasca si in culmea disperarii. depasind sensul propriu si ajungand la numeroase sensuri figurate. . arde$te para focului sa te ardaQ 6ici eu. dar in interior devine alta. intr$un timp indelungat si antreneaza multe personaje. vrea sa loveasca din nou cu baltagul. isi impune singura un post negru de douasprezece saptamani.

$lea). R*rumuriE (al ))$lea) si R)ntre vanturiE (al )))$lea). pana cand ucigasii se demasca. -i sunt pedepsiti (unul platind c"iar cu moartea). al unei societati (fresca). *esfasurarea actiunii este mai simpla decat in alte romane si poate fi impartita in patru mari secvente: asteptarea sotului. compozitia este de mare intindere si infatiseaza tabloul de ansamblu al unei epoci. deznodamant). (aparand confesiunea. inmormantarea crestineasca si descoperirea adevarului. iar femeia decide sa se intoarce acasa. #emeia a cerut sfatul preotului. *imensiunea: unul. pornit la drum. ea decide sa nu paraseasca meleagurile respective. implicit pedepsirea ucigasilor. definitoriu pentru natura scrierii: a) istorica9de epoca. discursul) si c"iar dramatice. adeseori. Bomanul R%iresariiE al lui %onstantin %"irita are cinci volume: R%avalerii florii de ciresE ()). numerotate cu cifre romane si9sau cu titluri9subtitluri. pana cand nu afla adevarul. *upa drumul la manastire. vanzand produse domnului *avid. F uneori capata accente lirice. RBoata noroculuiE (al )))$lea). uneori de factura cinematografica. ea a decis sa plece in cautarea celui disparut.+andurile ei negre care o stapanesc de multa vreme ca si cosmarurile in care 6ec"ifor &ipan aparea frecvent trecand calare o apa neagra. W in general. W un epilog (concluzie. doua sau mai multe volume. Timpul: F indelungat. secventa cuprinde mai multe evenimente care se succed (intr$o ordine cu valoare simbolica). dar niciodata asa de mult ca acum (peste saptezeci de zile). R%astelul fetei in albE (al ))$lea). #emeia organizeaza inmormantarea si conduce discutia in timpul praznicului. reconstituirea drumului acestuia. care a condus$o imediat la locul crimei. F cu valoare simbolica. %a element de constructie a romanului. uneori cu (sub)titluri diferite. de obicei. panoramice. construite. a batut baltag pentru +"eorg"ita. voiniceste. apoi vrajitoarei din sat si c"iar a mers la manastirea Bistrita incercand sa afle dezlegarea obsesiei ca barbatul ei a murit.$lea). e/plicatie. %u mintea ascutita ca un brici de ceea ce aflase (doi oieri din preajma locului crimei prosperau vazand cu oc"ii). ca in multe romane. dar nu a asteptat ca autoritatile sa$i rezolve problema. pe capitole9subcapitole. *escoperirea cadavrului reprezinta punctul culminant al actiunii mai mult pentru cititor. descoperirea osemintelor lui 6ec"ifor &ipan intr$o prapastie. .i$a facut rost de bani de drum. R ripi de zapadaE (al ). ca sa reia treburile de unde le lasase. F evenimential (al actiunii) care devine cadrul actiunii. apropiate9departate. romanul R&a 8edeleniE de )onel Teodoreanu este o trilogie (alcatuit din trei volume cu subtitlurile R=otarul nestatornicE ()). ca unitati de constructie a scenei sau de legatura intre scene.itoriei e/istase de la inceput certitudinea ca sotul ei nu mai este printre cei vii. *e e/emplu.itoria &ipan a gandit toate amanuntele acestuia. dedicatie). . "otarata sa o aduca si pe 8inodora sa vada locul unde a murit si se afla inmormantat parintele ei. reprezinta intriga romanului: barbatul ei intarziase de mai multe ori. %aracteristicile unui roman : F apartine genului epic: autorul isi e/prima indirect sentimentele si gandurile prin intermediul actiunii si al personajelor. incat a devansat autoritatile in gasirea faptasilor. si R*rum bun. cu spatele catre ea. fi/e9mobile.tructura specifica: W un prolog (introducere. . . a mers la subprefect sa anunte disparitia sotului. *esi nu plecase niciodata la un drum atat de lung. urmand traseul sotului pana cand a descoperit cainele acestuia (&upu). W scene (unitati compozitionale la nivelul constructiei de ansamblu) reprezentative pentru obiectivele artistice ale autorului. zeci si sute de ani. deoarece in sufletul . W secvente epice. ciresariQE (al . W planuri (moduri de incadrare a subiectului). cand a avut senzatia ca icoana 8aicii *omnului plange. *eznodamantul este amplu.

.iziunea autorului asociaza9alterneaza modalitati narative diferite in functie de obiectivele artistice: F intrepatrunderea modurilor de e/punere: F naratiunea (de tipuri diferite). marcand semnificatia comuna a secventelor epice). Personajele: F numeroase. . d) densa (dinamica). F problematica variata. b) ramificata printr$un conflict e/terior (politic. F alternanta. aude si simte. locuri diferite. )n functie de pozitia adoptata de narator in raport cu te/tul se vorbeste despre urmatoarele tipuri de naratiune: F la persoana a )))$a. F simbolice. stie totul si ii povesteste si cititorului (este omniscient). F pauza descriptiva (insertia descrierii intr$o. F descrierea. W da valoare simbolica unui eveniment sau tuturor. sugerand conditia sociala a personajelor. F urmarite in evolutie. . pentru evocarea vietii dinauntrul ei si surprinderea starilor sufletesti si a dinamicii sentimentelor. F la persoana ): autorul ia parte la actiune si povesteste cititorului ceea ce vede. F constructia simetrica 9 asimetrica. F monologul e/terior si interior. cuprinzatoare. c) de anticipatie. preocuparile si aspiratiile acestora. c) gradata (inlantuie momentele subiectului in ordinea consacrata). intrerupand relatarea cronologica in favoarea celei subiective. care: W inregistreaza actiunea cronologic sau discontinuu (cu intoarceri in timp sau cu anticipari). ca si timpul. 8omentele subiectului sunt prezentate amanuntit: F e/pozitiunea este ampla si te introduce direct in e/istenta protagonistilor. W reconstituie trairile personajelor (timp interior). Protagonistul 9 protagonistii are 9 au semnificatii comple/e: a) in plan general$uman (sunt tipuri umane general$valabile). descrierea$cadru. prin te"nica contrapunctului (in literatura: dezvoltarea aceleiasi teme in medii si momente diferite. apartinand tuturor claselor (paturilor sociale) deci. F dialogul. F individuale 9 colective. F impersonala: naratorul se ascunde in spatele personajelor. in care timpul se dilata sau se contracta. valoare simbolica.patiul$cadru corespunde timpului evenimential. . numeroase. principal si altele secundare. lasandu$le sa actioneze singure. secventa cu un alt continut). F RanulareaE actiunii. care permite considerarea romanului apartinand unui 9 unor anumit tip 9 tipuri. social) sau interior (sufletesc). F legendare (martori ai timpului lor si ai marilor valori spirituale). ctiunea de tip traditional: a) complicata (cu numar mare de personaje). o varietate de tipuri umane: F principale 9 secundare 9 episodice. .ocea naratorului este vocea din te/t care ii relateaza cititorului actiunea. focalizand actiunea. F dateaza evenimentele: F narativ (al povestirii propriu$zise).patiul are. cand autorul se afla deasupra tuturor actiunilor. b) ca e/ponent al unei actiuni indepartate ca timp. in romanele de analiza (in special moderne) si inlocuirea cu RtranseE din e/istenta cotidiana sau reducerea la strictul necesar. uneori a planurilor.b) de actualitate9moderna.

F intriga este reprezentata de un conflict principal si de mai multe secundare; F actiunea nu evolueaza rapid spre deznodamant, ci cunoaste numeroase planuri, desfasurandu$se in locuri diferite si intr$un timp indelungat (este comple/a). R8ioritaE F comentariu literar F )n R)storia literaturii romaneE, criticul si istoricul literar +eorge %alinescu a afirmat ca la baza literaturii romane stau patru mituri: F mitul e/istentei pastorale a poporului roman (R8ioritaE); F mitul estetic, conform caruia creatia, inclusiv cea artistica, trebuie sa aiba drept fundament o jertfa (R8onastirea rgesuluiE); F formarea poporului roman din romani si daci, prezentata figurat in (RTraian si *oc"iaE); F mitul erotic (RGburatorulE), Balada populara R8ioritaE a fost culeasa de lecu Busso din muntii .rancei in ';(> si data spre publicare lui .asile lecsandri, care a inclus$o inRPoezii poporale ale romanilorE, (';(0). *esi are in jur de '(> de ani vec"ime, ea circula si astazi, in peste '2>> de variante, atat ca balada populara, cat si ca bocet, cantec de leagan si colind, pe intreg cuprinsul tarii. Balada populara este o specie a genului epic, in versuri negrupate in strofe, de mare intindere, cu o actiune simpla, lineara, menita sa aduca in prim$plan personajele, putine, dar prezentate in antiteza. )n cazul R8ioriteiE, actiunea se desfasoara RPe un picior de plai9 Pe$o gura de raiE, deci intr$un spatiu fantastic si in acelasi timp feeric (rai X paradis). 8omentul este unul atemporal. !n vesnic prezent, e/presie a trans"umantei (procesul de migratie a turmelor de oi, insotite de stapanii lor spre ses o data cu sorirea toamnei si inapoi la munte primavara), asa cum rezulta din verbul la indicativ prezent Rse coborE si din interjectia verbala RiataE. %ontinutul (subiectul) este simplu: trei ciobani, reprezentand cele trei mari provincii romanesti (8oldova, Tara Bomaneasca si rdealul) si$au unit turmele pentru a ierna la campie. *oi dintre ei (ungureanul si vranceanul) devin invidiosi pe moldovean si se "otarasc sa$l omoare, pe la apusul soarelui. ,e intampla, insa, ceva neasteptat: intre oile moldoveanului se afla una nazdravana (adica, cu puteri fantastice), care afla de e/istenta complotului si i$l dezvaluie stapanului. -a s$a manifestat deosebit timp de trei zile (a be"ait, s$a agitat, nu a mancat) pentru a atrage atentia stapanului si a$i putea e/pune pericolul ce il pandea. )ntre cioban si oaie are loc un dialog plin de afectiune, presarat cu numeroase diminutive, semn ca, pentru ea, stapanul este unicul cioban din lume, iar pentru el, ea este familia lui. RF 8iorita laie, 9 &aie, bucalaie, 9 *e trei zile$ncoace 9 +ura nu$ti mai taceQ 9 Ari iarba nu$ti place 9 Ari esti bolnavioara, 9 *raguta mioaraP 9 F *ragutule baceQ 9 *a$ti oile$ncoace 9 &a negru zavoi 9 %a$i iarba de noi 9 si umbra de voi. 9 ,tapane, stapane, 9 iti c"eama s$un cane 9 %el mai barbatesc 9 ,i cel mai fratesc...E fland de posibilitatea mortii, ciobanul moldovean adopta o atitudine demna, senina, facandu$si, liric, testamentul. *eci, desi balada este o specie epica, in R8ioritaE partea cea mai intinsa (apro/imativ ;> de versuri din cele '01) este una lirica, din care se deduce sufletul romanului. ceasta parte a baladei este de o mare frumusete si cuprinde urmatoarele motive: F testamentul; F alegoria moarte$nunta; F maicuta batrana cautandu$si fiul. )n testament, ciobanul lasa cu limba de moarte sa fie ingropat in universul sau familiar, dand glas comuniunii omului din popor cu natura: R%a sa ma ingroape 9 ice pe$aproape, 9 in strunga de oi 9 ,a fiu tot cu voi;9 )n dosul stanii 9 ,a$mi aud canii; 9 ste sa le spui 9 )ar la cap sa$mi pui 9 #luieras de fag 9 8ult zice cu dragQ 9 #luieras de os, 9 8ult zice duiosQ 9

#luieras de soc 9 8ult zice cu focQ 9 .antul cand a bate 9 Prin ele$a razbate 9 ,$oile s$or strange 9 Pe mine m$or plange 9 %u lacrimi de sangeQE *in continutul versurilor aflam conceptia romanului despre moarte: aceasta nu este decat o continuare a vietii, intr$un alt loc. %iobanul se arata cunoscator al traditiilor si obiceiurilor: celui care a murit nelumit i se organizeaza o inmormantare ca o nunta. *e aceea, mesajul lui catre toti cei care vor intreba de el este: R,a le spui curat 9 %a m$am insuratQE Prezentarea ceremonialului nuptial apare, insa, inversat, la o lectura atenta: nunta nu este altceva decat alegoria mortii. %iobanul se insoara Rcu$a lumii mireasaE (nimeni alta decat moartea), la nunta lui a cazut o stea (simbolul mortii), iar prezenta simultana a celor doua corpuri cosmice sugereaza apocalipsa. R,oarele si luna 9 8i$au tinut cununa, 9 Brazi si paltinasi 9 i$am avut nuntasi 9 Preoti, muntii mari, 9 Paseri, lautari, 9 Pasarele mii 9 ,i stele facliiQE Tot in partea testamentara, apar doua portrete, de o mare frumusete morala: al fiului, realizat de mama si$al mamei, creionat de fiu. %ele doua portrete prezinta idealurile: de frumusete masculina (fiul) si de dragoste materna (mama), deci sunt tipice: R%ine$a cunoscut 9 %ine mi$a vazut 9 8andru ciobanel 9 Tras printr$un inelP9 #etisoara lui, 9 ,puma laptelui; 9 8ustacioara lui, 9 ,picul graului; 9 Perisorul lui, 9 Pana corbului; 9 Ac"isorii lui, 9 8ura campuluiQE R8aicuta batrana 9 %u braul de lana, 9 *in oc"i lacrimand, 9 Pe camp alergand, 9 Pe toti intreband 9 ,i la toti zicand:E Portretul fizic al tanarului este alcatuit dintr$o suita de metafore inspirate din elementele naturii in care a trait si unde vrea sa fie inmormantat. %el al mamei este constituit preponderent din verbe la gerunziu care e/prima o actiune continua, sugerand zbuciumul sufletesc al acesteia. Balada R8ioritaE a fost privita, inca de la aparitie, ca reprezentativa pentru spiritualitatea poporului nostru. Totusi, prin lipsa unei actiuni consistente, si mai ales a punctului culminant si a deznodamantului (nu stim ce s$a intamplat cu ciobanul moldoveanQ), ea a dat nastere unor interpretari contradictorii: RpesimistiiE au considerat ca poporul roman este pasiv in fata mortii, ca si ciobanul mioritic; RoptimistiiE sustin ca, dimpotriva, poporul roman este un iubitor de viata, cu o atitudine activa in fata acesteia si a mortii: in balada, moartea nu este o certitudine, ci o posibilitate (o ipoteza): R*e$a fi sa morE. %ea mai frumoasa interpretare a dat$o 8ircea -liade, in lucrarea R*e la Gamol/e la +ingis$"anE Rromanul a avut mereu puterea sa$si transforme durerea intr$o creatie spirituala de mare elevatieE, deci felul in care tanarul cioban isi imagineaza inmormantarea nu este altceva decat reflectarea atitudinii sale in fata crudului destin. Aglinda a sufletului romanesc, marturie peste veacuri despre geniul creator al poporului nostru, R8ioritaE a reprezentat o permanenta sursa de inspiratie pentru literatura culta: romanul RBaltagulE al lui 8i"ail ,adoveanu, (care are ca moto c"iar un vers din aceasta balada), sau poezia R8ai am un singur dorE a lui 8i"ai -minescu, considerata de +arabet )braileanu RU8ioritaV poetului.E RToma limosE (balada populara) F analiza literara F %a in orice balada, actiunea este simpla, lineara, deoarece nu se afla in centrul atentiei, accentul cazand pe personajul principal pozitiv. -/pozitiunea aduce in fata oc"ilor cititorului un spatiu geografic romanesc fara nume: R&a poalele muntelui, 9 8untelui Plesuvului 9 Pe campia verde$intinsa 9 ,i de cetine coprinsaE Timpul este si el vag, semn ca astfel de fapte s$au putut petrece oricand in -vul 8ediu romanesc: campia verde ar sugera primavara, iar faptele vin sa confirme acest anotimp. vand un ragaz, "aiducul Toma limos sade Rtolanit si cu murgul priponitE alaturi. *orinta lui este a inc"ina cu un om, satul de viata de pribegie si plina de pericole.

-l aduce un omagiu naturii (copacilor, armelor) care i$a fost singura familie, dar tanjeste dupa o prezenta omeneasca. sistam, deci, la un ritual inc"inat vinului intr$un monolog liric, ce e/prima contopirea "aiducului cu natura. Padurea, personificata, ii raspunde prevestind urmarea: Rse cutremuraE. +"inionul face ca cel care apare sa fie c"iar Rstapanul mosiilor 9 si domnul campiilorE, boierul 8anea. *esfasurarea actiunii: Boierul, furios, cere socoteala "aiducului pentru calcarea mosiilor, pentru alte pagube, imaginare, disproportionate, cerand drept vama murgul acestuia, care$i era lui Toma ca un frate. =aiducul ii propune sa bea cu el un pa"arel, dupa care vor analiza situatia si va plati pagubele. Boierul se preface ca accepta, dar cu o mana ia plosca, iar cu cealalta il injung"ie miseleste. Punctul culminant este momentul justitiar, care$l ridica pe "aiduc la dimensiunile unui erou fabulos. =aiducul isi aduna ultimele puteri, isi incinge pantecele cu braul si pleaca, in urmarirea boierului, calare si c"iar zburand, ca in basme. -l il ajunge din urma pe las si ii taie capul, lasandu$l in tarana pentru ca, pe lumea cealalta sa nu$si gaseasca linistea. *eznodamantul reprezinta un moment inaltator: dupa ce si$a amanat moartea, "aiducul se pregateste pentru ea; simtindu$si sfarsitul aproape, Toma limos isi face testamentul pe care il incredinteaza calului. -l cere sa fie inmormantat in natura, intr$o groapa sapata de cal cu piciorul si sa aiba bujori si busuioc Rla cap si la picioareE. *upa ce il va ingropa, calul va merge la noul stapan, desemnat de Toma limos din randul celorlalti "aiduci, transmitand, astfel, randuiala "aiduciei. +lasul codrului devine un bocet cosmic. %a in orice balada, personajele sunt: F putine (deoarece actiunea este simpla, lineara, menita sa puna in lumina personajele); F prezentate in antiteza; F reale si fantastice; umane si animaliere; ') Toma limos este personajul principal pozitiv, construit, dupa modelul real al "aiducului cunoscut sub acest nume in mod direct, inca de la inceput, precizandu$se conditia sociala si originea. Portretul fizic al "aiducului este unul specific idealului de frumusete masculina al poporului roman: suplu, tras prin inel, dar impozant Rnalt la stat, cum se spune si in basme, cu oc"ii negri Rca mura campuluiE. Portretul moral: #iind reprezentantul poporului, el este coplesit de calitati dovedindu$se astfel simpatia populara fata de erou: ,fatos, comunicativ si destept: Rmare 9a sfat; foarte viteaz (asemanandu$se cu eroii pozitivi ai basmelor): Rviteaz cum n$a mai stat F gradul superlativ absolut; ospitalier si sincer: RPan$atuncea, mai fartate, 9 *a$ti mania la o parte 9 ,i bea ici pe jumatate.E *e asemenea, el este infratit cu natura: pentru orice "aiduc, natura este casa, mediul de viata, iar elementele naturii rudele lui. %opacii (si este mentionata varietatea acestora in semn de simpatie) ii sunt Rfratiori de poteri ascunzatoriE. %odrul reactioneaza omeneste: Rse cutremuraE intuind soarta "aiducului, ii mangaie fruntea si$i saruta mana, iar armele ii sunt surori. )n natura a trait si in natura vrea sa fie inmormantat, simplu, direct in pamantul peste care s$a presarat RfanisorE (element al naturii), cu flori de camp la cap si la picioare. )n final, natura il va primi la san si$i va veg"ea somnul ca o mama. *ragostea pe care o are pentru calul lui este una deosebita, specific romaneasca: s$a constatat ca romanul considera animalele domestice o a doua familie, umanizandu$le. -l i se adreseaza calului cu diminutivele RmurgutuleE si RdragutuleE, il gateste Rcu pripoane de argintE si ii incre #amilia in doua opere literare studiate tat 8arin Preda, cat si )on %reanga reusesc sa creeze doua familii veridice, romanesti, dar aproape total diferite. )n toate aspectele se remarca diferente, asemanarile fiind de mult ori ine/istente. *aca familia din =umulesti apartine secolului N)N, cea din %ampia Baraganului este surprinsa cu putin timp inaintea zbucnirii celui de$al doilea razboi mondial, cand "timpul era inca rabdator cu oamenii".

tefan a Petrei este respectata in sat.-i sunt nazdravani. )n " mintiri din copilarie" ele sunt bazate pe afectivitate. )linca si 6iculae. *e asemenea. dar nu isi pierde acea gandire cu care impresioneaza satenii. needucati. Portretul . )n sc"imb. )maginile create de aceste doua familii sunt veridice. cum calitati si cu defecte. %oncluzia acestui eseu este ca ambele opere literare. uneori violente. stalp al casei. si %atrina este o fire credincioasa. sa aiba parte de cea mai buna educatie. respectiv 6ica. mama $ . si matusa 8arioara mai reprezinta inca o dovada a relatiilor bune din cadrul aceleie familii e/tinse. 8arin Preda infatiseaza doua grupuri reunite sub firea autoritara a lui )lie 8oromete: primul este format din baietii sai din prima casatorie $ 6ila. dar este adeseori ironic. protector.maranda$.%and vorbim de relatiile de consangvinitate intre membrii.8!&!) . Belatia cu familia e/tinsa este si ea complet diferita. plina de griji si nevoi. pe cand 8arin Preda reda o lume brutala. )lie 8oromete este si el autoritar. in care copii msunt educati corect si se dezvolta armonios. sotia lui )liei este tot timpul frustrata de realitatile cu care se confrunta. dar si indulgent cu copii sai. plini de ura. 6ici cand vorbim de relatiile din cadrul familiei nu putem vorbim de asemanari. %u aceiasi oc"i va fi privit si 6ica. respect reciproc. tomosfera creata este una placuta. *in cauza toturor acestor aspecte ei nu isi manifesta dragostea fata de parinti. vicleni. c"im si Parasc"iv $. -a reprezinta factorul instigator. )n "8orometii" relatiile sunt tot timpul tensionate. %ei in "8orometii" sunt munciti. nereusind insa sa$si impuna punctul de vedere. gospodar. mbele mame sunt casnice.tefan a Petrei este tipul tatalui autoritar. -ste subliniata lipsa afectiunii. pe cand mamele (%atrina si .tefan a Petrei$. traind intr$o inocenta completa. ocupanadu$se de educatia copiilor. %atrina. si copii ei. gasim putine informatii. find acel personaj care contribuie decisiv la destramarea familei 8oromete. -le prezinta oamenii asa cum sunt. ambii parinti fiind priviti cu respect. )on %reanga zugraveste o lume in care "abitatul familei apare ca fiind un spatiu afectiv si protector. semeni ei. 7YZ8orometii7Y  de 8arin Preda si 7YZ mintiri din copil arie7Y de )on %reanga. ofera cititorului imaginea unei familii traditionale romanesti. si ce sapte copii. o nevoie si nicidecum o placere. semanari se pot observa cand vorbim despre rolurile si ocupatiile specifice ale membrilor. pragmatic. care il duce pe acesta la scoala din Brosteni. sub toate aspectele. si isi doreste ca ai sai copii sa fii doar niste agricultori. &!8. dintre care sunt amintiti viitorul )on %reanga si Ga"ei. )n " mintiri din copilarie" relatiile sunt afective. cu o singura e/ceptie: +a 8aria. iar situatia copiilor este total diferita.marandei este unul divinizat. conservator. . iar al doilea grup din sotia actuala. in care capata o aura de sfant. *e asemenea ei sunt si prost imbracati si nemancati. detasat de ceilalti membrii ai familiei unul din factorii destramarii din final este si faptul ca el era necomunicativ.maranda) fac tot posibilul ca 6iculae. remarcam o unitate in familia lui 6ica: tatal $ . %omunicarea intre membri este privita ca fiind un c"in. )n "8orometii" este una rece. dupa ce se va intoarce de la seminar si va canta "=ristos a inviat" la biserica. Tita. fiind considerat "filozoful satului". *e asemenea. maturizati mult prea repede. . !n e/emplu este *avid din Pipirig. si se joaca tot timpul.B . lipsita de orice griji. mbii scriitori construiesc relatia familei cu invatatura in acelasi mod: tatal nu priveste cu prea mare interes. #amilia 8oromete nu avea un rol pste medie. Poate ca cea mai mare deosebire este la capitolul "imaginea copiilor". numai ca aceasta din urma este o fanatica in adevaratul sens al cuvantului. bunicul lui 6ica. sora lui )lie. %u trecerea timpul el se interiorizeaza. -a este inclinata spre latura spirituala. )n "amintiri din copilarie" ei apar ca traind o perioada a fericirii. #amilia lui . tinandu$se de glume. pe cand )lie este agricultor. numai )lie afirmandu$se pe plan social.tefan este negustor si cizmar.

fie ca sunt fiinte cu infatisari si insusiri supranaturale . in basmul popular . dimpotriva . care . eroina are caracteristici asemanatoare cu cele ale lui Praslea .-l nu reuseste numai datorita fortei fizice si vitejiei . zane . "rapareti si egoisti . pe care ajung a le birui pana la urmaE.etosul (din basmul Tugulea . viteaz si "otarat . uneori insa poarta alt nume. iscusinta etc. curaj si lasitate . lteori . #at $ #rumos este ajutat de diferite vietuitoare din lumea animalelor. supraomenesti . dar care in realitate sunt sireti si invidiosi .Potrivit *ictionarului de termeni literari D%uvantul basm este derivat din vec"ea slava de la DbasniE ceea ce inseamna nascocire . eroul principal este ajutat de un frate bun ( fin si *afin). ca 8uma$Padurii. la inceputul basmului . -roina basmelor este de obicei )leana %osinzeana .A alta caracteristica a eroului principal din basme este mila lui pentru diferite vietuitoare . Basmele au ramas de$a lungul veacurilor operele cele mai indragite de copii .Prietenul si sfatuitorul sau in toate imprejurarile este calul nazdravan . scornire.!neori . Tema basmelor este lupta dintre bine si rau . =arap lb). nici naiv sau nefolositor .Producand o impresie puternica asupra imaginatiei si sensibilitatii copiilor . calul nazdravan joaca un rol important. in care se nareaza intamplari fantastice ale unor personaje imaginare (feti$frumosi . dintre modestie si ingamfare . -roul pozitiv al basmelor este in majoritatea cazurilor #at$#rumos . este modesta si muncitoare . modestie sau istetime .)n realitate . pe care il gasim sub denumiri felurite .-l este de obicei un om puternic . are multe de suferit din partea mamei vitrege sau este slujnica la o stapana bogata si rea. laturi de #at$#rumos . este o figura neinsemnata . lteori . curaj . Tugulea).Termenul defineste o specie a epicii populare si culta cu raspandire mondiala . ci ca . il ajuta sa invinga toate greutatile si sa iasa biruitor din toate incurcaturile.*espre frumusetea ei se dusese vestea peste mari si tari. pe contrastul dintre bogatie si saracie . in ajutorul personajului pozitiv vin fiinte omenesti cu puteri supranaturale : #lamandul si . Praslea . faptele eroice ale lui #at$#rumos nu s$ar putea realiza. dintre "arnicie si lene . prin "arnicie . cat si in prezentarea personajelor care fie ca au calitati "iperbolizate . pe care ceilalti frati mai mari il considera inferior (%alin . ea este salvata de #at$#rumos din robia Gmeului sau a vreunei vrajitoare . lteori . )n basme domina fantasticul atat in cadrul in care se desfasoara actiunea . ca zanele : Gana pelor . fiul unc"iasului si al matusii) sau fiinte fantastice . prin curaj . care$si insoteste stapanul tot timpul . devenind fericita alaturi de #at$#rumos (#ata unc"iasului) -roii pozitivi din basme sunt ajutati in lupta lor pentru victoria binelui de diferite personaje cu insusiri supranaturale . vrajitoare .)n cele din urma . prin morala lor pozitiva si usor de receptionat . lteori apare lipsit de stralucire . stralucind de frumusete si plin de voiosie. la randul lor . fiul unc"iasului si al matusiiE sau D%iobanasul cel istetE. dintre adevar si minciuna. Gana Gorilor etc. dar intrupand intotdeauna aceleasi calitati. sa cum arata +eorge . !neori . incepand din primii ani ai copilariei si pana aproape de adolescenta. indemanare . sau obiecte care au insusiri neobisnuite. el este numai lipsit de e/perienta vietii. perseverent in realizarea telului sau. basmele au o deosebita insemnatate educativa. simbolizate prin balauri . create de fantezia poporului.-l este de obicei ultimul dintre cei trei frati si e desconsiderat de acestia (Prislea cel voinic si merele de aur . sa invinga raul . -roul pozitiv al basmelor este adesea fiu de oameni saraci . dovedind ca nu este nici prost . deseori . are cele mai alese insusiri.#ara cal .#ata din popor sau fiica de imparat . ea reuseste sa infrunte toate greutatile . prezentei de spirit si curajului sau. animale nazdravane) aflate in lupta cu fortele nefaste ale naturii sau ale societatii . ducandu$l Dca vantul si ca gandulE si sfatuindu$l cum sa iasa din incurcaturile cele mai grele sau cum sa invinga piedicile ce$i stau in cale. cinste .)n desfasurarea actiunii basmului el reuseste sa$si puna in evidenta calitatile sale deosebite . cum se credea . ca in basmele DTugulea . #ata de fratii sai considerati mai destepti . ci si datorita istetimii . se deosebeste prin umanism . eroul principal e prezentat c"ipes . n$are nume : este fata mijlocie sau cea mica a imparatului. viclenie si cinste . cel de$al treilea dintre frati . perseverenta . zmei . care se termina intotdeauna cu victoria binelui deseori tema basmului se sprijina pe conflictul cauzat de inegalitatile sociale .

%alinescu in studiul sau -stetica basmului , Dmitologia "ipica e vasta , reducandu$se in fond la ideea strabaterii fulgeratoare a spatiluiE.*e cele mai multe ori calul are un numar variat de aripi , care$l ajuta sa strabata cu mai multa rapiditate distantele.)n basm calul nazdravan apare ca un animal dotat cu insusiri intelectuale e/ceptionale , ca un pretios sfatuitor al omului , care vorbeste cu voinicul in limba acestuia.!neori calul nazdravan poarta in urec"i diferite obiecte folosite de #at$#rumos spre a scapa din primejdie : gresia care se preface in munte de piatra , peria care se transfporma in padure deasa , "aine , arc , sageti etc.-roul pozitiv este ajutat si de vietuitoarele carora le facuse un bine , dandu$le ajutor in imprejurarile grele.*in aceasta categorie fac parte pasari , pesti , raci etc. -roul principal are nenumarati prieteni. desea apar in basm uriasi cu puteri supranaturale , care se leaga frati de cruce cu eroul principal.!riasii se pot grupa in mai multe categorii.!nii sunt intruc"ipari ale fortelor si anomaliilor naturii ; intotdeauna reprezinta insa si unele limite ale puterii omului , care ar dori sa poata smulge padurea , pisa piatra , reteza muntii , modifica temperatura. A alta categorie de personaje reprezinta fenomene meteorologice si cronologice , personificari ale vanturilor : 8ama crivatului , 8ama vantului turbat )n unele basme apar si zanele , binevoitoare fata de eroul principal , simbolizand binele si frumosul.Tot un fel de zane sunt si ursitoarele , prevestitoare bune sau rele ale vietii omului. *ar personajul principal nu are numai prieteni.-l are si numerosi dusmani.%a simbol al binelui , el are de infruntat pe reprezentantii raului , cu care lupta si$i invinge fie prin forta si curaj , fie prin iscusinta si prin istetime. Printre dusmanii personajului pozitiv apar mai intai oamenii.)n unele basme il dusmanesc c"iar fratii mai mari , care$l invidiaza pentru faptele sale de vitejie.*usmanii eroinei basmului sunt uneori surorile sale sau mama sa vitrega , care o dusmaneste pentru frumusetea ei (8ama cea rea ). lteori , desi munceste cu toata sarguinta , eroina e dusmanita de mama sa vitrega pentru ca fetele acesteia nu au aceleasi calitati ca ea (#ata unc"iasului). Personajele negative sunt unele fiinte monstruase sau cu puteri supranaturale : zmeul , balaurul , simbolizand manifestarile neintelese si inspaimantatoare ale naturii sau elemente negative din viata sociala. Gmeii sunt fiinte uriase , create de fantezia poporului , care au si unele asemanari cu omul , si unele aspecte de monstru. Gmeii sunt nu rareori "oti.)mparatul cel cu gradina cu merele de aur nu poate avea mere , fiindca , desi a pus paznicii cei mai strajnici din toata imparatia , cineva fura merele in noaptea in care se parguiesc.#iul cel mare al imparatului se pune la panda , insa dupa miezul noptii il apuca Do picoteala de nu se mai poate tine pe picioareE.&a fel se intampla si cu fiul mijlociu , peste un an.)n anul al treilea , fiul cel mic , Prislea , asezandu$se intre tepuse , izbuteste sa biruie somnolenta. tunci aude un fasait prin gradina , fosnetul se apropie de pom.Prislea trage trei sageti pe rand , un geamat iese de langa pom , se face apoi tacere de moarte..oinicul poate culege cateva mere de aur spre a le duce pe o tipsie tatalui sau , dupa aceea se ia pe urmele zmeului , dupa dara de sange , ce se pierde intr$o pustietate (Prislea cel voinic si merele de aur). Portretul fizic al zmeului ramane nedeslusit.)n orice caz este si el o fiinta cu mari forte fizice , epuizabile , un uriasL Puterea sa e "erculeanaLGmeul e dotat cu un mare simt olfactiv , mirosind indata prezenta unui omL!n mijloc de aparare , de persecutie sau de mistificatie al zmeului este metamorfozaL!n zmeu se preface in balaurL ltul se face busteanL)ndeobste zmeul e o fiinta violenta si crunta , avand o repulsie congenitala pentru oamenii de pe taramul nostru al caror miros il irita. Gmeul are mama , frati , surori , fete , duce o adevarata viata de familie intr$o gospodarie asezata.6u e in nici un caz o vietate salbatica. )n privinta caracterului , zmeoaicele , indeosebi mama zmeilor , sunt mai aprige.#ata$voinic , furand pe )leana$,imziana pentru stapanul ei , imparatul , mama zmeului se ia dupa ea Dca o leoaica , cu o falca in cer si una in pamant , si aruncand vapaie din gura ei ca dintr$un cuptorE. Gmeoaicele sunt dupa toate semnele foarte prolifice , zmeii traiesc in tari cu imparati si crai , constituie armate , apar in masa.#at$frumos lupta la podul de arama cu trei zmei , la cel de argint cu

noua , la cel de aur cu zmei Dcata frunza si iarba este pe campieE(#at$#rumos si fata lui Bosiu $ imparat).%astelul zmeilor in care e tinuta )leana %osinzeana e pazit de patruzeci si doi de zmei , vanjosi.Gmeoaica e si vrajitoare. )n rezumat , zmeoaica batrana e o mama care$si iubeste cu ardenta copiii , indeosebi feciorii , ii insoara si$i razbuna cand sunt omorati.-a are puteri uriase , zboara prin aer , prefacuta intr$un fenomen natural , se catara pe munti , soarbe pe vrajmasi , ii impietreste si mai ales e o mare rozatoare , avand colti cu care gaureste piatra si mananca pomii.- apriga si de un temperament incoercibil si la suparare plesneste in sensul propriu al cuvantului. &ocuinta zmeilor indica o treapta superioara de civilizatie , asemanatoare cu cea a imparatilor.Gmeul cel mare poseda un palat cu totul si cu totul de arama , cel mijlociu un palat de argint , cel mic , un palat de aur.%asa altor zmei , asezata Dunde$si intarca dracul copiiiE , e cu tavan cu grinzi (+reuceanu). Pe de alta parte zmeii in ciuda fortei lor fizice sunt fricosi , lipsiti de rationament , c"iar de$a dreptul natangi putand fi usor pacaliti si omorati de un om istet. daptarea lor ca si a animalelor inferioare e unilaterala si lipsita de fantezie.%and cineva a descoperit puterea lor , ei nu pot inventa nimic spre a face fata agresiunii.#rica il face pe zmeu sa se umileasca si sa fie disimulator. Balaurul este o reptila monstruoasa , foarte des intalnita in basme avand trei pana la douasprezece capete , varsand foc si smoala pe nari. #ormele organice reprezinta o disproportie intre masa corporala si dezvoltarea centrilor superiori , apararea se face simplist prin intimidare si fara adaptare prin reflectie la conditiile imediate.Balaurul e monstrul redus numai la refle/e , pe care omul , inspaimantat intai de aspectul lui strain geometriei frumosului , il invinge usor , cunoscandu$i functiunea elementara si cautand indeosebi sa opreasca procesul de refacere celulara. Balaurul se deosebeste de zmeu prin aceea ca este o reptila gigantica cu mai multe capete.*eci e un animal.,unt balauri zburatori si balauri nezburatori. Balaurul se "raneste adesea cu oameni.E fost odata intr$o tara un balaur mare , nevoie de cap.-l avea sapte capete , traia intr$o groapa si se "ranea numai cu oameni.%and iesea el la mancare , toata lumea fugea , se inc"idea in case si sta ascunsa pana ce$si potolea foamea cu vreun drumet pe care$l tragea ata la moarteE.(Balaurul cel cu sapte capete) -lementele fantastice , personificarea animalelor si a obiectelor isi au originea in animismul omului primitiv , care acorda obiectelor de care avea nevoie , dupa ce le confectiona , o forta supranaturala. stfel , apar in basme nenumarate obiecte fermecate , care actioneaza la porunca omului , venind in ajutorul personajului pozitiv : masa care se asaza si se strange si ale carei bucate nu se termina niciodata , buzduganul sau topotul care zboara si taie sau loveste singur , covorul sau cizmele cu care se zboara prin vazdu".Trasatura lor caracteristica consta in faptul ca ele isi pierd calitatile si nu mai aduc foloase daca au cazut in mainile unui om nepriceput , lenes , lacom sau necinstit. ceste imagini ale obiectelor cu puteri miraculoase raman din copilarie in mintea omului si pot deveni un imbold pentru noi creatii in domeniul stiintei. Basmul este pretios si pentru ca pune intr$o lumina vie ce e bine si ce e rau , ajutandu$l pe copil sa$si insuseasca aceste reprezentari morale. &ectura basmelor prezinta o deosebita importanta educativa si prin reliefarea calitatilor eroilor , care constituie pentru copii modele demne de urmat.*in faptele eroului pozitiv , ei invata sa fie curajosi si darji , perseverenti si "otatati , modesti si "arnici , cinstiti si drepti , prieteni adevarati , e/primand compasiune fata de cei mai slabi , admiratie fata de cei optimisti si increzatori in fortele lor. Basmele sunt si puternice mijloace de dezvoltare a atentiei si a memoriei. scultandu$le sau citindu$le , copiii isi e/erseaza atentia urmarind cu incordare peripetiile narate. Basmul este valoros atat pentru educarea artistica a copiilor cat si pentru dezvoltarea limbajului.%itind basmele , copiii intalnesc mereu e/presiile care le sunt cunoscute si se bucura atunci cand le stiu.-i memoreaza cuvintele cu care incep si se inc"eie , precum si acelea care se repeta , astfel e/presiile proprii limbii poporului intra in limbajul lor.

Basmul este un minunat mijloc de educare a gustului pentru frumos , prilejuind copilului puternice emotii estetice. %alin (file din poveste) de 8i"ai -minescu )) sa cum sugereaza te/tul titlul %alin (file din poveste) este un basm in versuri; al optulea capitol prezinta o poveste de iubire intre un zburator si o fata de imparat. Gburatorul este un spirit care fura inimile fetelor. cesta apare in iatacul fetei de imparat apoi dispare. *upa sapte ani, ei se reintalnesc, fata fusese izgonita de imparat si aceasta sa refugiat intr$o padure. )n cele din urma casatoria dintre cei doi tineri este posibila prin umanizarea zburatorului, acum un om pe nume %alin. Partea a .)))$a este alcatuita din trei secvente:%adrul natural 6unta celor doi tineri,6unta fluturelui si$a viorelei %adrul natural este alcatuit din elemente specifice creatiei eminesciene:codrii,padurea,izvoarele,iarba,elemente terestre,luna $ element cosmic *escrierea se face din e/terior spre interior. Prin verbul DtreciE la persoana )))$a sg., poetul invita cititorul sa participe la nunta tinerilor fericiti intr$un cadru natural de vis. ,patiul nocturn natural este surprins prin imagini vizuale care sugereaza ceva ireal, un spatiu de basm. )maginea plina de mister este sugerata prin epitetele, metaforice (Dcodrii de aramaE) ce sugereaza stralucirea naturii un spatiu plin de vraja. ,i iarba straluceste in intunericul noptii. Tabloul este plin de gratie, cromatica este desc"isa, luminoasa, epitetul albastre, verb la gerunziu licurind, epitetul sclipitoare sugereaza o lumina aparte, o atmosfera plina de vraja datorata razelor lunii. *in aceasta pricina umbrele intunecoase alterneaza cu lumini diafale creand un adevarat -*-6. )maginile vizuale impreuna cu cele auditive, prin metafora Dmandra glasuireE poetul surprinde freamatul fermecator al padurii. Prin epitetul DdulceE alaturat substantivului DropotE poetul sugereaza apa cristalina a izvoarelor in caderea lor. ,patiul nu este numai muzical, ci este plin de miresme, idee sustinuta prin imagini olfactive, epitetul DtamaietE si aerul plin de miresme. %adrul este un templu in care se oficializeaza casatoria celor doi tineri. 6atura este prinsa si in miscare, intr$o leganare usoara prin intermediul verbelor: trece, coboara, sar. pele izvoarele curg cand molcom, cand navalnic. 8iscarea concentrica a apei este sugerata prin sugestiva metafora Dbulgare fluidE. )ntreaga natura este personificata, este pregatita pentru a participa la nunta. Pictura este eterna in spatiul padurii. 8ultimea vietatilor ce o populeaza prin "iperbola DmaiE ,Dcurg in rauri sclipitoareE. Poetul descrie acest spatiu asa cum il percepe el, potrivit misiunii sale, aratand prin fruntea imaginilor artistice folosite pentru conturarea cadrului natural. 6unta lui %alin cu fata de imparat are loc in acest cadru natural de vis. &acul este personificat prin epitetul DsomnorosE isi misca apele lin emotionat si el. ici se afla masa mare intinsa ,la care sosesc invitatii la nunta. cestia sunt prezentati prin enumeratii, prin epitete metaforice. ,osesc zmei, imparati,etc.. poi este adus Pepelea in prim plan, care este socrul $ mare, care sta pe tronul sau tapan si drept. -ste prezentat in semnele puterii sceptru si mitra. Poetul prezinta portretul miresei realizat prin imagini in epitetul DgingaseiE. #rumusetea ei este prezentata prin epitetele mladioasa, albul roc"iei sugereaza puritatea, candoarea, emotia de care este stapanita: Dfata$i rosie ca marulE. Prin epitetul metaforic Dde aurE poetul revine asupra frumusetii si bogatiei, a coloritului parului. %"ipul ei este incununat cu flori albastre simbol al iubirii, steaua din frunte o constituie o apropiere de elementele cosmice. -a este tanara, pura, delicata. )n descrierea nuntii Dca o nunta taraneascaE.

tantarii sunt lautari. feti$frumosi.. -i sosesc din cele patru colturi ale lumii. mirele (apare intr$o cojita de aluna trasa de lacuste). Prin interjectia DiataE aduce in prim$plan imaginea craiului care este socrul$mare. albinele (colb de aur).0: $ incepe cu o imagine a cunoasterii empirice. -l este personificat prin epitetul DsomnorosE . Prin imagini vizuale poetul aduce in prim plan lacul. inconjurat de pagi si are in semnele puterii mitra si sceptru. omul de geniu trebuind sa deosebeasca DbineleE de DrauE.E.erbul DtrecE sugereaza efemeritatea a tot ce ne inconjoara. Participantii la nunta sunt personaje de basm... *-%-8BB). *e la onologie se trece la morala.asemenea D&uceafaruluiE: D*e te$ndeamna. . loc important caci aici se vor aduna participantii la nunta. D+losaE este o poezie de idei. o creatie filosofica.opunand timpul universal celui omenesc. greiere care cere permisiunea sa porneasca nunta. in mijlocul paduri de argint. vreme vine. +&A. care. carabusii. -l sta intr$un jilt. )nterpretarea versurilor $ 6unta lui %alin cu fata de imparat )n basmul D%alin (file din poveste)E -minescu prezinta inplinirea unei iubiri prin nunta. EreceE avand sensul de nepasator. ici se afla masa mare luminata de faclii.reme trece.9 )n auz ne suna multe. . voinicul.1 a glosa X a e/plica un cuvant. de te c"eama9 Tu ramai la toate receE. imparatese. intr$un spatiu natural de vis. prin simturi: D8ulte trec pe dinainte. -pitetul metaforic are rolul de individualizarea frumusetii: fetilor $ frumosi. zmei si Pepelea. gandaceii.Personajele: furnicile.9%e e rau si ce e bineEsunt o meditatie pe tema timpului.. datorita autocunoasterii si e/perientei filosofice. partea pe care geniul trebuie sa o aprofundeze. greu accesibila fiecare strofa se va inc"eia cu un vers ca o concluzie Poezia se constitue intr$un cod etic al omului de geniu.'. . %itorul este invitat sa participe la nunta lui %alin cu fata de imparat. %raiul este rigid. Prin verbul Dse bateE poetul surprinde miscarea ondulatorie a apei. -minescu il prezinta prin epitetul DtapanE si DdreptE surprinde atitudinea ironica fata de personaj. teapan neincadrandu$se in atmosfera nuntii. de pretutindeni si sunt surprinsi prin enumeratie: imparati. trebuie sa se izoleze (filosofia s"open"aueriana) departe de tumultul efemer al vietii oamenilor de rand. rodul unei munci inelungate este o poezie cu forma fi/a.. ca valul treceE $ E6u spera si nu ai teamaE geniul trebiuie sa renunte la sentimentele omenesti ale Dsperantei D si DtemeriiE si sa se distanteze fata de lumea inconjuratoare . $ totul e pus sub semnul zadarniciei D%e e val.': $ strofa tema a poeziei cuprinde cugetari si aforisme $ versurile se grupeaza doua cate doua in patru disti"uri $ primele versuri D. )maginea lacului sporeste nota de mister. lacustele. sau un pasaj obscur dintr$un te/t. indiferent $ Ecuvintele DvremeE si DtoateE sugereaza partea statornica a e/istentei. preotul (bondarul). forta zmeiilor prin epitetul antepus DsagalniculE poetul caracterizeaza firea personajului din povestile populare. Pepelea.

3: $ D%aci acelorasi mijloace9 .fantul ugustin ).E). omul de geniu nu trebuie Dsa li se prinda lor tovarasE. . noi traim intr$un prezent etern.unt a filei doua fete. trecatoare. $ ultimul vers D%e e val. care refuza iluzia fericirii Dmasca fericirii E si subliniaza desertaciunea ei.'>: $ reia versurile din prima strofa. care inglobeaza totul (idee preluata de .. sa taci din gura. .<: $ -minescu apeleaza la mijloacele satirei..9. $EToate$s vec"i si noua toateD. insa in ordine inversa.9 Begasindu$te pe tine. . statornicul se manifesta in efemer luand mereu alte masti.EpetrecereaE din sufletul geniului contrasteaza cu plansul si cearta omului comun. . ci doar scopuri imediat.9 Tu ramai la toate rece."open"auer de la . care se incearca prin repetarea pronumelui DmulteE. )nterogatia retorica este refuzul unei astfel de cercetari empirice a intregului. accentuand si mai mult faptul ca fericirea este trecatoare. $ E%e din moartea ei se naste9 . .. Apera lirica *ef opera literara in care autorul isi e/prima direct sentimentele si gandurile . constituind a/iome. $ versurile DTu pe$alaturi te strecoara. iar cercetarea ei nesigura. D%a sa nu$ndragesti nimica.$ empirismul este ilustrat de cuvintele DsunaE si DasculteE (D.. desi manifestarile ei sunt altele si aceasta esenta trebuie sa ajunga s$o cunoasca omul de geniu.E sugereaza faptul ca trecutul.E temporalitatea este redusa la DclipaE. sugereaza ratiunea..9 6u baga nici c"iar de seama. antiteza s"open"aueriana dintre geniu si oamenii de rand devenind si mai clara.i ar sta sa le asculte P.. . prezentul si viitorul sunt doar o conventie. $ privind acest DteatruE. judecat dintr$o perspectiva s"open"aueriana pesimista. . $ prezentul este singura forma concreta a e/istentei.. geniul trebuie sa se izoleze si astfel sa tinda spre autocunoastere DTu aseazate deoparte. DvartejeE sugerand faptul ca lumea este la fel de sc"imbatoare ca si marea. sa feri in laturi9 *e "ulesc. omul superior va putea sa disocieze DbineleE de DrauE.iitorul si trecutul9 . Dlucii mrejeE.9 )n prezent le$avem pe toate. larg raspandita in filosofia antica "indusa.9 E. *e fapt.(: $ E .9 D. $ &umea ce ne inconjoara fiind efemera. . $ EmiseiE si DnataraiE sunt cei ce nu au idealuri. ca un adevarat critic al actorilor. D*e te$ating..e supun cate e/istaE esenta lumii este aceeasi.Erefuzul total de a se reintegra in lumea inconjuratoare.2: $EPrivitor ca la teatru9 Tu in lume sa te$nc"ipuiE -minescu introduce motivul lumii ca teatru. D. ca valul treceE impune in strofa urmatoare e/istenta unor imagini acvatice Dcantec de sirenaE.:.i o clipa tine poate . .1: $EBecea cumpan$a gandiriiD metafora saraca. ampla. $ D+losaE seamana cu o demonstratie matematica... #iind un DteatruE lumea si viata nu trebuie sa ne amageasca $ ETu in petreci in tineE omul de geniu se distanteaza de actorii subiectivi si se obiectiveaza printr$o dubla interiorizare.

actiuni)cu scopul de a le evidentia trasaturile asemanatoare si de a da o mai mare claritate si e/presivitate limbajului. (+.. 2)mijloace e/presive:fonetic.conceptii.care sugereaza prezenta pasarilor.%osbuc$Pasa =assan) 0)%omparatiaXconsta in alaturarea a doi termeni(obiecte.morfologic.le/ical. 0)compozitia te/tului liric: secvente lirice.-minescu$%alin(file din poveste)) 1)-pitetulXdeterminarea unui substantivsau verb prin adjectiv. enumeratia arata frumusetile patriei noastre cu toate elementele naturii din perspectiva autorului. -/:"Traieste$nfricosatul vifor"da o e/presie nelinistii. -/:"Patria sint dealurile cu struguri.olfactive.sinestezia.sintactic.masura versurilor. #iguri de stil: -/plicarea unei figuri de stil: ')%e figura de stil este 0)din ce este alcatuita 1)%e imagine sugereaza 2)semnificatia ei in te/t idei.ara) 2)-numeratiaXconsta in insusirea unor termeni de acelasi fel.)modul de e/punere:descrierea.vizuale.stilistic(figuri de stil).prin intermediul unei comparatii subintelese)de la sensul obisnuit al unui cuvant la un sens nou.cu mistreti si cocosi.de obicei consoane(sau silabe).atitudini e/primate direct.al caror a fost interpretat de +oga.meditatia. 1)eul liric marcat in te/t prin pronume si verbe la persoana ) sau sugerat prin stari lrice.aceasta aliteratie formand o imagine vizuala. ()imagini artistice:auditive.dorurilor.so$ lemna.%aracteristici: ')sentimente.confesiunea.cu efect imitativ(onomatopeic).pesimista. -/:"somnoros pe nas ca popii glasuieste"sugereaza descrierea bondarului care este identificat cu un preot .".ara". (+.".rima.in scopul amplificarii ideii e/primate. pele cu pesti de argint si de aur.monologul.nostalgiei. 3)cadrul liric:coordonate spatiale si temporale subiective.ritm.sumbra.iar aceasta figura de stil formeaza o imagine vizuala. %u ciute si cerbi. (8.tancu$Patria) ()8etaforaXeste o figura de stil prin care se trece(de regula.-/:".planuri.-/:". :)atmosfera lirica: romantica.%osbuc$.melancolica.plina de voie buna. (Actavian +oga$Plugarii) .nazuintelor populare.idei.insusiri ale unui personaj. (Ga"aria .persoa$ ne. <)elemente prozodice:strofe.apasatoare.optimista. adverb etc. 8untii cu creste pietroase.sentimente.tablouri.i tot vazdu"ul era plin 9*e cantece ciripitoare.i$i dardaie dintii si$i galben$pierit" arata groaza lui Pasa =assan deoarece perspectiva mortii il inspaimanta foarte tare. ') literatiaXrepetarea aceleiasi litere.cu prapastii adinci.menit sa e/prime acele insusiri ale obiectului care infatiseaza imaginea lui asa cum se reflecta ea in simtirea si fantezia scriitorilor.acest epitet este singurul care realizeaza o imagine auditiva din poezia ". .formand o imagine vizuala...

stapane9)ti c"eama s$un cane"sugereaza ca oita ii dezvaluieste pastorului complotul si il sfatuieste sa$si ia niste masuri de aparare.situatii etc. cuprinde totalitatea creatiilor epice. (8.un sat ca oricare altul.-minescu$8iorita) *-#)6)T) +-6!&!) -P)%: +enul epic cuprinde totalitatea operelor epice in proza sau in versuri.i vorba$i e tunet. modul de e/punere caracteristic acestor creatii este naratiunea. este obiectivsi relateaza intamplarile ca un observator din afara universului imaginat.-minescu$8ai am un singur dor) '>)BepetitiaXse realizeaza prin reluarea de mai multe ori a unui cuvant. uneori insa naratiunea facandu$se si la persoana )."(Tudor .i toata frunza ei va stie" sugereaza comuniunea ancestrala dintre natura si taran. ceea ce se e/prima prin cuvant.unui fenomen.-/:" duceri aminte98$or troieni cu drag9*e$atunci inainte9%um n$oi mai fi pribeag"aceasta inversiune da o mai mare e/presivitate sc"imband si sunetul melodios al poeziei.. cu sensul de cuvant. cesta este modul de e/punere predominant.in scopul comunicarii "mai e/presive" a ideii.e desprinde de aici faptul ca orice opera epica are trei elemente definitorii: naratorul (cel care povesteste faptele).rasufletul ger".ale unui fenomen cu intentia de a$l impresiona pe cititor. forte.se observa ca aceasta "iper$bola infatiseaza c"ipul impunator al lui 8i"ai. preponderent genul persoanei a )l)$a si al timpului trecut. -/:"#ratilor. (+eorge %osbuc$Pasa =assan) :)PersonificareaXconsta in atribuirea de insusiri omenesti. +enul epic este.formand o imagine vizuala. ctiunea este constituita din totalitatea faptelor.(8. dialog.. adica acele opere literare in care autorul isi e/prima indirect sentimentele prin povestirea unor fapte. . asadar.1svb )ntrucat in operele epice sunt povestite fapte. a carui denumire provine de la grecul epicos (epos). monolog interior. o3"'0:ob.urmareste realizarea unei impresii puternice. de data aceasta naratiunea facandu$se la persoana ). a unor intamplari si prin intermediul personajelor.. +enul epic.acesta$i satul meu."(%antemir$bei) <))nversiuneaXse realizeaza prin sc"imbarea ordinii obisnuite a cuvintelor in propozitie sau in fraza.3)=iperbolaXconsta in e/agerarea intetionata a dimensiunilor(in plus sau in minus)unei fiinte. evocare. 6aratorul se detaseaza de faptele povestite.oimaru) ". -/:". .a unei e/presii. in scopul unei mari puternice reliefari reciproce. sau unul dintre personajele care participa la actiune.. acesta poate fi scriitorul insusi.idei. si atunci relatarea faptelor se face la persoana a )l)$a.formand o imagine vizuala..-/:"Blind tainele vi le desface9*in sinu$i milostiva glie. zicere. actiunea(totalitatea faptelor. )n ceea ce priveste naratorul.-/:".tapane.) ntitezaXconsta in opozitia (contrastul)dintre doua personaje.(Actavian +oga$Plugarii) . discurs.ale unui lucru.a unui vers etc. intamplari. a intamplarilor relatate si are o serie detrasaturi caracteristice. a intamplarilor) sipersonajele (persoane care savarsesc faptele si sunt purtatoarele mesajului autorului). insa se poate imbina si cu celelalte moduri de e/punere $ descriere.maretia sa .lucru etc.9%aci toata floarea va cunoaste9. Abiectivitatea relatarii trebuie sa se realizeze indiferent cine este naratorul $ autorul sau un personaj al operei.

-le difera si ca numar. fiecare categorie are speciile sale. eseul. cu elemente numeroase.&*E1!' 7!8E5'5H . prin unitate compozitionala. participa laactiu 6uvela: . %omparand aceste specii literare cu cele din epica populara. astfel. cat si purtatoarele mesajului pe care autorul vrea sa$' transmita prin opera literara. punctul culminant (momentul de ma/ima incordare) si deznodamantul (sfarsitul actiunii). in general. . in literatura populara se intalnesc urmatoarele specii literare ale genului epic: in versuri $ balada (cantecul batranesc). *esigur ca ordinea si c"iar numarul acestor momente difera in functie de intentiile autorului.pecia literara nuvela. anecdota. epopeea. stfel. oratia de nunta). cum este snoava are corespondent.. in epica scrisa. cat si in proza. de pilda. memoriile si jurnalul. unele dintre ele pot fi alcatuite atat in versuri. Totodata. simbolice. e/istand insa si situatii in care elementele definitorii ale unei specii literare se intalnesc si la alta. atat in versuri. poemul. populara. episodice $ figurante). iar aceleasi personaje pot actiona si se pot deplasa in spatii diverse. . desfasurarea altor intamplari. clasice) etc. cat si in proza. fiind prezentat. aceasta caracteristica a actiunii constituie unul dintre criteriile in baza carora se clasifica operele epice. timpului si a unora dintre personaje $. legenda si fabula. pe o perioada lunga de timp. intamplarile povestite se constituie in subiect al operei epice ale carui momente sunt: e/pozitia (e/pozitiunea) $ prezentarea locului. )n al treilea rand. T!B)&. *upa cum se observa. dupa metoda de creatie folosita de scriitor (romantice. ori o imagine ampla a vietii. ca apoi sa intervina alta situatie. )n ceea ce priveste personajele. in sc"imb. cum este. ele putand infatisa un singur moment din viata unuia sau a cate: va personaje. intamplarile au un punct ma/im de incordare si un final. nuvela istorica +>9E7' !&8<5!1H . nuvela. realiste.voce[[. secundare. prin anecdota. *e fapt. Personajele operelor epice prezinta o mare diversitate in functie de: locul ocupat in actiune (principale. acestea sunt atat agentii actiunii (cei care savarsesc faptele). personaje.actiunile[[. constatam ca genul epic cult estemai cuprinzator si mai diversificat. )n al doilea rand. mai intai locul si timpul actiunii (situatia initiala).+-6!&!) -P)%: Arice opera epica are trei elemente definitorii: narrator. Personajul: ... care o modifica pe cea de la inceput si determina. prezent in creatia populara in cadrul procesului de transmitere a ei pe cale orala. sc"ita.  6aratorul:instanta literara .desfasurarea actiunii (faptele determinate de intriga). si ea.  ctiunea Xdiegeza: inlantuirea logica de evenimente prezentata gradat pemomente. cantecele rituale (plugusorul. #iecare dintre aceste specii au trasaturile lor specifice. datorita fenomenului contaminarii. legenda. romanul. iar in proza se intalnesc basmul. legenda. TB . actiunea se caracterizeaza. povestirea. sau intamplari recente..)n primul rand are o mare mobilitate in timp si spatiu.+>9E7' . modul in care sunt prezentate in opera (individuale sau colective). Toate aceste caracteristici ale operelor epice se intalnesc atat in creatiile populare.vocea[[ pe seama careia sunt puse intamplarile. fiind mai putine cand actiunea este simpla. iar o specie . -pica scrisa (culta) se manifesta. ce se pot succeda doar in cateva ore. snoava. alegorice). imaginare. intriga (momentul care determina derularea actiunii). reportajul.peciile epice alcatuite in versuri sunt balada. de obicei. intr$un moment sau altul. operele epice putand relata intamplari petrecute cu multa vreme inainte. legenda. in functie de amploarea si comple/itatea actiunii. actiune . al treilea element constitutiv al unei opere epice. basmul $. amploarea si comple/itatea actiunii operelor epice variaza. sau mai numeroase intr$o actiune comple/a. intradiegetica prin intermediul careiase transmit . in proza$ basmul. &ocul desfasurarii intamplarilor se poate sc"imba. el cuprinde cate$: va specii intalnite si in genul epic popular$ balada. cat si in cele culte. raportul lor cu realitatea (reale. ltfel spus. legenda.

relaţiile moti$ate psi%ologic sau sunt portretizate succint) . nu$ela este concepută pentru o lectură nefracţionată) "eosebiri nu$elă . nu$ela are o construcţie epică riguroasă) +>9E7' 1omparati$ cu alte specii epice în proză: . apărută în literatura europeană în secolul al J9-lea (denumirea fr)nou$elle.po$estire: +u$elă . -nu$ela istorică este o specie tipic romantică ( în literatura rom#nă nu$ela istorică a apărut în perioada pa(optistă atunci c#nd s-a dez$oltat romantismul rom#nesc .&pecie epică. nu$ela (i po$estirea se situează între sc%iţă (i roman: sc%iţa K nu$ela (i po$estirea K romanul . prin situaţia de transmiţător a naratorului (naraţiunea la persoana ! . socială) +>9E7' !&8<5!1H caracteristici: -prezintă fapte (i e$enimente istorice.5elaţiile temporale (i spaţiale sunt clar delimitate) 8impul derulării e$enimentelor este precizat.&e acordă o importanţă mai mare caracterizării complexe a persoInajelor dec#t acţiunii propriu-zise) *ersonajele sunt caractere formate (i se dez$ăluie în desfă(urarea conflictului) În funcţie de rolul lor în acţiune. filozofică.&pecie a genului epic. ceea ce a de$enit ulterior tendinţa de obiecti$are ) 1a specie modernă. locul (i timpul acţiunii fiind precizate. în proză.5olul detaliilor semnificati$e) .se distanţează de realitatea istorică prin apelul la ficţiune (i prin $iziunea autorului. it) no$ella. anecdotică.'cţiunea nu$elei este mai dez$oltată dec#t a sc%iţei. ceea ce conferă $erosimilitate) . . personajele au fost de asemenea personaje istorice -este inspirată din trecutul istoric (cronici.caracterul subiecti$.autorul nu$elei î(i construie(te personajul prin mai multe detalii ..tendinţa spre obiecti$are a nu$elei (naraţiunea la persoana a !l!-a . dar perspecti$a narati$ă susţine iluzia autenticităţii 8ipuri de nu$elă: .autorul po$estirii este mai interesat de situaţia epică în care se află personajul .letopiseţe.*rin dimensiune. caracterul inedit al subiectelor abordate. de dimensiuni relati$ reduse (se situează între sc%iţă (i roman . în proză. psi%ologică. romantică. naturalistă etc. mediul. rele$ă noutatea. ele sunt construite cu minuţiozitate (biografia. iar descrierile sunt minime) .după temă: istorică.po$estirea poate porni de la date mai îndepărtate ale realului (înt#mplări senzaţionale sau insolite .lucrări istorice .raportul cu realitatea: nu$ela urmăre(te realizarea $erosimilităţii *o$estire .are ca temă e$ocarea artistică a unei perioade din istoria naţională. pusă pe seama unor personaje. naratorul inter$ine relati$ puţin prin consideraţii personale. folclor. care implică un număr redus de personaje) . fantastică.&pre deosebire de roman. cronologic. realistă. . ale căror caractere se desprind dintr-un puternic conflict) . cu un conflict concentrat.&e obser$ă tendinţa de obiecti$are. . prin înlănţuirea sec$enţelor narati$e) .+araţiunea se desfă(oară liniar.de atenuare a prezenţei naratorului care nu se implică în subiect (i se deta(ează de personaje) Înt#mplările sunt relatate alert (i obiecti$. lucrări (tiinţifice. cu un fir narati$ central (i o construcţie epică riguroasă.după curent literar: renascentistă.

)ntalnim narator. din faptele sale. de . limbaj . conform cu viziunea autorului. ctiunea savarsita de personaje ale caror caracteristici se desprind dintr$un puternic conflict. nuvelele sunt: )storice. Personajele au numele si trasaturile unor personalitati istorice realizate prin transfigurare artistica. Tema: evocarea unei perioade din istoria nationala @ locul si timpul bine delimitate. )ntamplarile relatate sunt obiective. Timpul si spatiul sunt clar delimitate conferind verosimilitate te/tului. -ste o opera epica pentru ca autorul isi es/prima indirect gandurile. si indirecte. . obiceiuri. sentimentele. sunt prezentate de narator. sociale. de obicei. care reies din: vorbele rostite.personajele au numele. 6uvela . unele trăsături (i acţiuni ale unor personalităţi istorice. cele mai cunoscute nu$ele ale sale fiind: 'lexandru 7ăpu(neanul (i &obiescDi (i 5om#nii) 6uvela este o opera epica de intindere relativ redusa cu un numar relativ redus de personaje in care este redata o intamplare din viata unuia sau a mai multor personaje. din gandurile lui. re o constructie epica riguroasa. vestimentatie) redate prin naratiune si descriere. $estimentaţie. un singur personaj principal.. Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului.. dar se face apel la fictiune si la viziunea autorului. traditii.ubiectul prezinta intamplari consumate in istorie. ideile.reconstituirea artistică a epocii se realizează (i prin culoarea locală (mentalităţi. principal si secudar.subiectul prezintă înt#mplări care au ca punct de plecare e$enimente consemnate de istorie. 8odul de e/punere predominant este naratiunea. . psi"ologice. 8ai mare decat sc"ita. Beconstituirea epocii se realizeaza prin culoarea locala (obiceiuri. 6uvela istorica este inspirata din trecutul istoric. în conformitate cu $iziunea autorului. . Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/. relaţii sociale. comportamente. . caracterizat in raport cu actiunea. conceptiile prin intermediul personajelor si al actiunii. )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune.e acorda importanta deosebita caracterizarii personajului. ctiune mai dezvoltata ca a sc"itei. are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic ctiunea nuvelei are un singur fir narativ. mai mica decat romanul si in functie de temele tratate. din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior. vf(10l:(10nfff Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje. conferită de arta naraţiunii (i a descrierii) În literatura rom#nă creatorul nu$elei istorice este 1ostac%e +egruzzi. actiune. dar elaborarea lor se realizează prin transfigurare artistică. fantastice.. 6uvela 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/. .e observa tendinta de obiectivizare @ naratorul se detaseaza de personajele sale. limbaj. in nuvela apare. . )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct. prin inlantuirea secventelor narative. nu se insista asupra detaliilor. 6aratiunea se desfasoara liniar cronologic. ctiunea are un ritm alert. din atitudinea celorlalte personaje fata de el.. 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior.. personaje.

. principal si secudar. . si indirecte. din gandurile lui. din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior. are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic. 2. in nuvela apare..) -ste evidenta in acelasi timp. un singur personaj principal. Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje. ctiunea are un ritm alert.). ctiunea are un ritm alert. descrieri.pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:. 3. are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic. descrieri.dialogul si monologul.)n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea. )n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea. sunt prezentate de narator. realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare. descrieri.. Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/. un singur personaj principal.. ctiunea nuvelei are un singur fir narativ. 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/. atitudinea usor ironica. si indirecte. *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice.. )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct.dialogul si monologul. principal si secudar..... propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre . de asemenea.. 6uvela ... )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune. 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior. si .tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate. 1. .pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:. Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje. din faptele sale. 1. in nuvela apare. )n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea..tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate.. care reies din: vorbele rostite. 0. regionalisme. '. este o nuvela pentru ca are toate trasaturile caracteristice acestei specii literara care apartine genului epic in proza.dialogul si . si . de asemenea..).. par. %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv. par.) -ste evidenta in acelasi timp. din faptele sale. '. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice. din atitudinea celorlalte personaje fata de el... de . 0. de asemenea. Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/. din gandurile lui. )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct. de obicei. nu se insista asupra detaliilor. :.. propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre ..crierea . de . de . din atitudinea celorlalte personaje fata de el. 6uvela $ %aracteristici generale 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/. 6uvela . . regionalisme. *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea. realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare. ctiunea nuvelei are un singur fir narativ. care reies din: vorbele rostite. dar admirativa fata de personaje. atitudinea usor ironica.. 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior. de obicei.. %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv.. . sunt prezentate de narator. . dar admirativa fata de personaje. nu se insista asupra detaliilor. )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune. (. Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului. din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior. Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului. par..

nu$elele sunt: L renascentiste L romantice L realiste L naturaliste +u$ela istorică &c%ema oricarei nu$ele clasice. comportamentale) suferite de personaje in evolutia conflictului $ evolutia raporturilor dintre personaje $ mijloacele de investigatie psi"ologica $ aspecte ale stilului -/emple: 8oara cu noroc de )oan . concentrat. istorice are patru timpi: G) < prezentare a locului unde se desfa(oară acţiunea (i a personajelor M) >n e$eniment care modifică situaţia /) < serie de acţiuni puse în pericol de acest e$eniment c%eie N) >n dOnouement (deznodăm#nt care stabile(te noua situaţie *rimele două etape se pot confunda dar (i alte combinaţii sunt posibile) 4uC de . 3. *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea. atitudinea usor ironica. propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre . +u$ela se referă la o lucrare de ficţiune care este de obicei scrisă în proză. urmărind un conflict unic. realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare. cu un singur fir narati$. trama mai putin complicata dec#t un roman) +u$elele se clasifică după criteriile comune ale subiectului cu modalitatea lui de realizare în: L istorice L psi%ologice L fantastice L filozofice L anecdotice "upă curentele literare în care se înscriu ca formulă compoziţională. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice.&. (i po$estirile din 7es contes de la 2Ocasse.pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:... personajele nu sunt numeroase. fiind caracterizate succint.tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate..). .monologul. . în funcţie de contribuţia lor la desfă(urarea acţiunii) +u$ela prezintă fapte într-un singur conflict. %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv. (. dar admirativa fata de personaje.rolul conflictului interior (plasarea situatiei conflictuale in constiinta personajului) $ prezentarea tensiunilor sufletesti $ transformarile (sufletesti. în mod obi(nuit sub formă de naraţiune) 8ermenul de nu$elă $ine din franţuzescul nou$elle (i înseamnă noutate.) -ste evidenta in acelasi timp.%aragiale . morale.aupassant. ale lui EonorO de 2alzac sunt exemple de nu$ele istorice) +u$ela 'lexandru 7ăpu(neanu e poate cel mai cunoscut exemplu de nu$ela istorică din literatura rom#nă) +u$ela psi%ologica . :. cu o intrigă riguros construită.lavici I?n vreme de razboi55 de )... personaje mai putine. si . 2. regionalisme.. mai scurtă dec#t un roman (i mai lungă dec#t o po$estire) 1onţine de obicei puţine personaje care sunt însă construite pe c#te$a linii principale) Ea are o naratiune ce$a mai concentrata. accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului dec#t pe acţiune) < nu$elă este o naraţiune în proză. nu$elă) +u$ela este specia genului epic în proză.

decorul).lavici I?n vreme de razboi55 de ). accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului dec#t pe acţiune) < nu$elă este o naraţiune în proză. muz.rolul conflictului interior (plasarea situatiei conflictuale in constiinta personajului) $ prezentarea tensiunilor sufletesti $ transformarile (sufletesti.aupassant. . ale lui EonorO de 2alzac sunt exemple de nu$ele istorice) +u$ela 'lexandru 7ăpu(neanu e poate cel mai cunoscut exemplu de nu$ela istorică din literatura rom#nă) +u$ela psi%ologica . literar (monologurile. dialogurile personajelor).ubiectul si momentele subiectului sint specifice. cu un singur fir narati$. istorice are patru timpi: G) < prezentare a locului unde se desfa(oară acţiunea (i a personajelor M) >n e$eniment care modifică situaţia /) < serie de acţiuni puse în pericol de acest e$eniment c%eie N) >n dOnouement (deznodăm#nt care stabile(te noua situaţie *rimele două etape se pot confunda dar (i alte combinaţii sunt posibile) 4uC de . 8od principal de e/punere este dialogul. nu$elele sunt: L renascentiste L romantice L realiste L naturaliste +u$ela istorică &c%ema oricarei nu$ele clasice. dar si indicatii scenice (mimica.&. urmărind un conflict unic. trama mai putin complicata dec#t un roman) +u$elele se clasifică după criteriile comune ale subiectului cu modalitatea lui de realizare în: L istorice L psi%ologice L fantastice L filozofice L anecdotice "upă curentele literare în care se înscriu ca formulă compoziţională. în mod obi(nuit sub formă de naraţiune) 8ermenul de nu$elă $ine din franţuzescul nou$elle (i înseamnă noutate.. mai scurtă dec#t un roman (i mai lungă dec#t o po$estire) 1onţine de obicei puţine personaje care sunt însă construite pe c#te$a linii principale) Ea are o naratiune ce$a mai concentrata. actele in scene si tablouri. personaje mai putine. cu o intrigă riguros construită.+u$ela se referă la o lucrare de ficţiune care este de obicei scrisă în proză. -fecte vizuale. concentrat. auditive (zgomot.. gesturi. personajele nu sunt numeroase. nu$elă) +u$ela este specia genului epic în proză. în funcţie de contribuţia lor la desfă(urarea acţiunii) +u$ela prezintă fapte într-un singur conflict.*e obicei actiunea se a/eaza in jurul citorva personaje.%aragiale +enul dramatic: ctiunea se desfasoara in fata spectatorilor. morale.) )ntre acte se face de obicei cite o pauza. %uprinde te/tul propriu$zis.pecii ale genului dramatic: . comportamentale) suferite de personaje in evolutia conflictului $ evolutia raporturilor dintre personaje $ mijloacele de investigatie psi"ologica $ aspecte ale stilului -/emple: 8oara cu noroc de )oan . ctiunea e impartita in acte.%ontinutul de idei si mesajul operei sint scoase in evidenta de jocul actorilor. fiind caracterizate succint. (i po$estirile din 7es contes de la 2Ocasse.*e obicei se prezinta multe personaje.

a gen. eroul romanului cu acelasi nume. actiune grava sideznodamint tragic. dramatic in versuri sau in proza. Tipuri de drame: .datorie si pasiune. avind deznodamint vessel si caracter moralizator. Prezenta elementelor lirice. ce satirizeaza viciile omenesti si sociale.ecretul intregului sau farmec consta in substratul auto"ton al culturii romane. +enul liric: )deeile si trairile autorului sint e/primate nemijlocit. dramatic in proza. a gen.%omedia$ s.. Prezenta.. caci acesta i$a fost mereu la indemana. dramatic. direct <pera lirică "ef) <pera lirică este opera literară care aparţine genului liric scrisă în $ersuri. \\autor\\ a creat un personaj de referinta in literatura romana. satirica. *rama$ s. dragostea. de bucurie prin intermediul figurilor de stil (i a imaginilor artistice) * .ociala. utorul face sa traiasca in roman un impresionant numar de eroi. %ontine conflicte psi"ologice intre om si destin. . care are conflicte puternice. dar si dominanta este figura lui \\ personaj \\\\." )nceput: \\\\a adus prin opera sa o limba noua si mereu proaspata. -le sunt moduri de adaptare si desfasurare provocate de situatia ambientala in care ne aflam. Particularitati: Personajele@ infle/ibile." "Personalitatea este organizarea dinamica in cadrul individului a acelor sisteme psi"ofizice care determina gandirea si comportamentul sau caracteristic. cu un conflict comic. istorica. . imbinind. Tragedia$ s. demnitate. conceptii si actiuni cu deznodamint grav. %aracteristic "Arice comportament si orice gandire sunt caracteristice persoanei si (. care va suscita mereu noi introspectii in adancimiile fiintei umane." %omportament si gandire " cesti doi termeni constituie o etic"eta pentru a desemna tot ceea ce poate un individ sa faca (. a gen. Personajul se clasifica ca un ideal. plasata intr$e comedie si tragedie .trasaturile positive si negative. . comle/e. -/traordinar este faptul ca el nu a trebuit sa se lupte pentru a stapani graiul romanesc..) sunt unice pentru aceasta.. .ublimul se imbina cu grotescul. %reator e/ceptional de viata.entimente marete: patriotismul. )nc"eiere: Prin \\personaj\. romantica. tragicul cu comicul. ajutandu$l c"iar in realizarea de imagini artistice deosebite. de teamă. Particularitati: Personaje puternice. antica. in versuri ori in proza. Beda viata in toata comple/itatea.). avind conflicte puternice intre personaje. totdeauna selectionate si conduse de sistemele psi"ofizice care alcatuiesc personalitatea noastra. Psi"ologica. în care autorul î(i exprimă în mod direct sentimentele prin intermediul procedeelor artistice) *articularităţi 6 1aracteristici ale operei lirice -ul liric 4(i exprimă direct sentimentele ( de admiraţie. fiecare cu individualitatea lui proprie.

admir. enciclopedia liberă +enul liric cuprinde operele literare 4n care sunt e/primate direct (spre deosebire de genul epic) g7ndurile. moartea$ ca element al destinului. din acest moti$. deznadejde printr$o filosofie profunda. .pecii ale genului liric * Pamfletul este o specie a genului liric în care sunt criticate defectele unei persoane. mea (i $erbe de persoana ! (stau.odurile de expunere folosite sunt descrierea (i monologul liric) Eul liric ($ocea interioară a poetului î(i confesiază direct g#ndurile.atira$ specie a genului liric in care sint biciuite defectele morale ale oamenilor sau ale societatii cu intentii moralizatoare. ceasta era 4nsemnul lui pollo.ai mult c%iar. al muzicii și al poeziei la greci.8editatie$ specie a genului liric. ritmul sau rima) !n literatura contemporană nu se mai poate $orbi de o asociere între genul liric si poezie. autorul apel#nd la te%nici aludi$e si asociati$e. stofa. societății cu intenția îndreptării) *oate fi în proză sau în $ersuri) -legie$specie a genului liric cult.filosofic in care sint puse probleme .teme mari. ideile (i trăirile) +enul liric *e la ]i^ipedia. jale. ?n genul liric domină $iziunea și transfigurarea artistică. poezia lirică a ajuns să însemne creație literară ce exprimă sentimente sau atitudini) 8reptat. -legia este un poem liric al cărui ton e adesea tandru. mine. dar este folosită și persoana a !!-a) Termenul liric vine de la denumirea instrumentului muzical numit lira. . îmi. nastera. ideile și sentimentele autorului prin intermediul eului liric. exist#nd și opere lirice în proză) . lirismul s-a identificat cu poezia. discursul genului liric este la persoana înt#i. oda a$ea o compoziție triagică) Bomanta$ cintec specific doar romanilor.). zeul luminii. cu caract. senti$tal. cesta putind fi trist melanolic. viata. supusă unor mijloace formale cum sunt $ersul. legate de e/istenta omului: binele. cre#nd un uni$ers de mare forță de sugestie ce se adresează sensibilității cititorului) Este. în cadrul poeziilor se distinge un amestec al lirismului cu epicul și există o tendință de distrugere a regulilor rigide de $ersificație) . melancolie.* * * Eul liric este prezent în text prin mărci lexico-gramaticale: pronume (i adjecti$e pronominale de persoana ! (eu. compus din strofe simetrice) 'semenea c#ntecelor corului. și anume acompaniamentul de liră) "e abia în epoca modernă. raul. citesc. poem liric de înaltă inspirație. exprim#nd sentimentele prin intermediul figurilor de stil și al simbolurilor) "e obicei. intr$o atmosfera de adinci framintari e/istentiale(sint prezente metafore si sKmbol. (societatea) trecera timpului. meditative. ?n 4recia 'ntică s-a folosit pentru scrierea textelor poetice cu criteriu formal. trist și melancolic) Ada este un poem c#ntat la $ec%ii greci) 7a moderni. care e patrunsa de o tristete. genul literar al discursului subiecti$. conditia geniului. c#nt ) . mie.

onetul$ specie a genului liric alcatuit din 0 catrene si 1 tertene. jalea bucuria. artistic etc. *A)6 : *oina este o creație lirică $ocală sau instrumentală. )dila$ specie de poezie lirica si erotica din sfera poeziei bucolice in care este prezentata dragostea in cadrul rustic. profund și intens o $arietate de sentimente. specifică poporului rom#n. raul. lir. -/emplu: -minescu E+losaE. moartea$ ca element al destinului. (societatea) trecera timpului. figurile de stil folosite sunt: personificarea. iubire. apare adesea moti$ul popular Pfrunză $erde Q alături de alte motive. temele culti$ate în doină sunt: dorul. fiecare vers din prima strofa e comentat in strofele ulterioare. cu caract. idei. iar ultima e prima inversata. poezia și dansul ) 8răsături exprimă direct. etc) specia genului liric. elementele de prozodie dez$ăluie o măsură scurtă de R-S silabe cu un ritm iambic6tro%aic (i cu o rimă împerec%eată6monorimă) %aracteristici are caracter anonim (nu are un autor cunoscut).( -pistola$ sp. comparaţia (i epitetul. care desc"ide poezia si care este reluat la mijlocul si la sfirsitul ei. aspirații. morale. dragostea. Poezie cu forma fi/a: . are caracter sincretic (se imbină muzica. de înstrăinare. în care interpretul își exprimă în mod direct sentimentele de dor. epice si estetice. originala in literaturile orientale.atira$ specie a genului liric in care sint biciuite defectele morale ale oamenilor sau ale societatii cu intentii moralizatoare. de re$oltă. regret. viata.atira este o operă în general în $ersuri. conditia geniului.teme mari. Particularitati: )ncepind cu strofa a0$a unde se comenteaza fiecare vers. -/emplu: -minescu D%ind insusi glasulE Particularitati: 6u se admite repetarea cuvintelor cu e/ceptia instrumentelor gramaticale Bondelul$ specie a liricii fi/e . tristețe. +losa$ specie a liricii culte filosofice de forma fi/a ce este alcatuita din atitea strofe cite versuri cuprinde ) . a gen. %osbuc D&upta vietiiE. suferinţa. sentimentele sunt declarate patetic. etc) . ură impotri$a asupritorilor. legate de e/istenta omului: binele. in care fiecare al 0$lea vers al strofelor rimeaza cu ' disti". abordeaza principii filosofic. bucolica.constituita din '1 si '2 (lit. de jale.8editatie$ specie a genului liric. in versuri apartinind poeziei didactice. in care se trateaza un subiect filosofic moral. Bondelul este o poezie cu formă fixă alcatuită din trei catrene și un $ers izolat) 9ersurile unu și doi sunt identice cu $ersurile șapte și opt +azelul$ specie a liricii culte cu forma fi/a alcatuita din ($'( disti"uri. . 8editația (filozofică este o specie a genului liric în $ersuri în care e descris un fenomen din natură ale cărui concluzii de$in $alabile și pentru oameni) . de obicei populară. ultima fiind cu un continut de mesaj. sub forma de scrisoare. versurile din prima pot sa nu se repete. are caracter colectiv (este opera mai multor autori anonimi). . exprimă o stare de spirit a omului. univers. nastera. aflată în momente de cumpănă a existenţei sale.) versuri si cu un refren. are caracter oral (s$a transmis din generație 4n genera ție prin viu grai). -/emplu: +. * filosofic in care sint puse probleme .

moarte. in$ersiune) . ec"ilibrata sub raportul temperaturii. ordinea imanenta a creatiei. autorul folose(te imagini $izuale. vantul. personificare. Aamenii insisi participa la jubilatia universala.3. față de scurgerea timpului. mai ales cel cu $ariantă cromatică : alb. sentimentele autorului . reflectă comuniunea omului cu natura. vara rodeste "oldele cu ploi fertile si soare cald. !niversul "Pastelurilor" e strabatut de euforie vitala si optimism cosmic. creata si dusa la celebritate de .de instrainare. al rotatiei anotimpurilor. descrierea se opreste asupra unor aspecte pitore(ti din natură .de jale. notimpurile vin si pleaca: Toamna rugineste lunca. simple si permanente: in zbenguierile dragostei si in incordarea . armonia randuielilor firii. una din ipostazele veridice ale pamantului romanesc. galben.asile lecsandri intr$un ciclu de versuri. atitudinea omului față de $iață. sunt elogiate personaje eroice. linistea satului adormit si oracaitul broastelor succed muncii "arnice si invalmasitei agitatii diurne. scoate lupii la prada in noptile cu vifornita. aduce nori suri si vanturi fioroase. idei măreţe sau e$enimente importante. definind delicatețea unei descrieri lirice) (exemplu . prin elanul e/ploziv al mugurilor si iesirea plugarilor la munca. se inspiră din $iața poporului rom#n. poetul utilizează (i alte figuri de stil : comparaţie.3<.fidand sabloanele. doinele pot fi:de dor. in mod precumpanitor. . sterea sa afecti$ă se exprimă direct prin aspectul (i paleta coloristică a peisajului .pastoresti.$'. -l descrie o zona cuprinsa intre deal si campie. )arna acopera cu troiene campurile. numit c"iar "Pasteluri".creatorul acestei specii prin ciclul A*asteluriA -exista ca specie doar in literatura rom#nă aparţine genului liric. lecsandri se fi/eaza la geografia auto"tona. primavara se anunta cu intoarcerea cocotilor si randunelelor. sentimente nobile. ro(u . epitetul este figura de stil cel mai mult folosită.T-&!&: Pastelul este un termen pro$enit din limba germana semnific#nd pictura cu creioane moi) "e la pictura în pastel termenul s-a extins în literatură. discursul are caracter retoric (i conţine îndemnuri adresate contemporanilor) * P . Tipuri de doine În funcție de sentimentele exprimate. viscolul se integreaza marelui mecanism planetar. in doua atitudini . al formelor de viata vegetala. aparţine liricii peisagistice în $ersuri . limbajul este solemn. Gilele se scurg calme: )nserarea urmeaza diminetii.asile lecsandri $ "Pasteluri" $prezentare generala Pastelul este o specie a genului liric cunoscuta in aceasta forma numai in literatura romana. Poeziile au aparut (cu doua e/ceptii) in revista "%onvorbiri literare" in perioada '. repetiţie. -l implica regularitatea ciclurilor naturii. auditi$e. si individualizeaza un colt de natura lipsit de sublimitate.asile lecsandri . orfacti$e (i tactile . repetandu$si lucrarea. ei sunt zugraviti.au o tematica variata. ploaia.%aiducești. #ortele naturii. metaforă. modul de e/punere folosit este descrierea . la ceasurile sorocite.de cătănie )86!&: aparţine genului liric. %iperbolă.de dragoste. rasplatind osteneala seceratorilor.

*esenul esentializeaza. infernală. aceste poezii manifesta preocuparea pentru satisfacerea unor e/igente specifice: compozitie. de obicei de patru strofe. surprinzand conturul obiectelor. . usor colorat). cursivitatea. %u "Pastelurile" lecsandri atinge treapta deplinei maturizari a talentului. 4)1alinescu consideră că 7uceafărul nu a$ea a(a un mare răsunet fara opera completă a lui Eminescu) El consideră 7uceafărul $#rful operei eminesciene spre care ne urcăm citind creaţiile mai mici) "in toate acestea se desprinde o idee centrală confirmată de toţi criticii prin care este considerată că întreaga creaţie eminesciană conţine moti$ul luceafărului) *oezia 7uceafărul s-a născut în noaptea unei mari dureri din dragostea lui Eminescu pentru 9iorica . $a interpreta basmul ?ata în gradina de aur astfel că ECperion de$ine simbol al demonicului. mai ales miscarile si detaliile. =Kperion.activitatii productive. care sprijina degajarea unui sens. pentru ca ei în lupta contra dumnezeirii erau gata să renunţe la ce oamenii consideră că au cel mai de preţ: suflet ul. dar e descrisa obiectiv. ci că este $orba despre un mit antic: cel al rapirii unui păm#ntean de catre zeul infernului) Eminescu $edea geniul ca (i romanticii germani) 4eniul era o fiinţă capabilă să treacă de limitele lume(ti (i să-(i creeze o lume a lor) >n cercetător al titanismului 9) 1ernC obser$ă că titanii moderni s-au re$oltat contra cerului ca (i cei antici dar că nu au $rut să ia locul zeilor ci doar să fie oameni cu libertate deplină) 8itanii se consideră inspiraţi. cu oc"ii unui privitor din afara. erau m#ndrii de suferinţele lor. %orespondenta sentiment 9 natura (romantica) este subliniata de faptul ca tabloul este insufletit de o prezenta umana. limpezimea. demonic Eminescu n-a stăruit asupra dramei umane din ?rumoasa făra corp pentru că soluţia a dat-o în 7egendele 7uceafărului: zmeul care simbolizează păm#ntescul se resemnează în lumea nemuritoare) ?n spiritul romantismului german. sau pline de o calma maiestate ("#umuri albe se ridica in vazdu"ul scanteios9%a inaltele coloane unui templu meiestos"). intrucat poezia ne implica in postura de spectatori.itul în poezia lui Eminescu se demonstrează că Eminescu g#ndea mitic (i nu filosofic prin faptul că zmeul din po$este nu poate să fie un PzburătorQ. -i reprezinta mai putin taranimea unei societati determinate si mai mult tipului unei umanitati atemporale. recurge la o mica inscenare.aiorescu care la r#ndul lui a transmis această inforamţie lui !) 'l) 2rătescu-9oine(ti) !deia geniului nemuritor este $ec%e în g#ndirea poetului) *e măsură ce el intra tot mai mult în conflict cu oamenii $remii el teoretizează distanţarea geniului de societate. colorit. terminata adesea in poanta. al geniului ispitit de c%emarea iubirii păm#nte(ti) În studiul lui !) Tura . apartinand nemijlocit naturii si incorporandu$se ei.icle) 'cest lucru a fost confirmat de Eminescu lui . a$eau arătarea răz$rătitului. Timpul "Pastelurilor" este invariabil prezentul. Tabloul e dinamic si concis. pentru destinderea atmosferei. #ormula compozitioanala. traduce momentan senzatia. )maginea. intaresc sentimentul de seninatate clasica. *ese comparatii gratioase ("#ulgii zbor. '7E4<5!' 7>1E'?H5>7>! $ studiu critic $ 7egendele 7uceafărului 4eniul lui Eminescu este $ăzut ca înalţ#ndu-se în lumina 7uceafarului) *oezia a retinut cel mai mult atenţia iubitorilor de artă frumoasă) 5ăsuntetul se explica prin faptul că poezia este o alegorie a nefericirii păm#nte(ti a poetului (i aceasta a fost scrisă cu puţin înainte ca poetul să intre în prima faza a bolii sale mintale. ec"ilibru. . plutesc in aer ca un roi de fluturi albi"). ca (i poeţii în antic%itate.ersul isi pastreaza simplitatea. Eminescu. bazata pe perceptie. demonică. &egate de artele plastice (pastelXdesen in creion moale. fara digresiuni sau paranteze.

!nitatea intregului. Editura *entru 7iteratură. a feliei de viata autentica este sugerata de cuvintele batranei.aiorescu) Înţelesul alegoric dat de Eminescu legendei 7uceafărul este acela al asemănarii soartei zmeului din po$este cu soarta geniului) 'stfel este perceput în zilele noastre c#nd încă auzim c%emarea 7uceafărului nemuritor) B)B&)A+B #). consecintele nefaste. GUR0 Eminescu. &a baza ei se afla convingerea autorului ca goana dupa bani zdruncina ti"na si amaraste viata omului. GUR0 8oara cu noroc D8oara cu norocE este o capodopera a nuvelisticii romanesti. cu un simt feminin caracteristic. nu bogatia ci linistea colibei tale te face fericitE. 2ucure(ti.amadaul. cu care se inc"ide si se desc"ide cartea (DAmul sa fie multumit cu saracia sa. . un moment de referinta in evolutia prozei noastre. genereaza numeroase rele. stapan temut al acestor locuri. $a actiona ca titan în mersul societăţii arăt#ndu-(i geniul prin năzuinţa spre o frumuseţe superioară) "ubla înfăţi(are a lui ECperion: înger-demon ne duce la o contradicţie a firii lui care este o parte creatoare (i alta distrugătoare ca (i demonicul lui 4oet%e) "rama 7uceafărului începe din momentul în care el nu poate renunţa la nemurire datorită iubirii) 7uceafărul nemuritor 1on$ingerea pesimismului lui Eminescu a fost prima oară teoretizată de critica lui . dand lui +"ita un sentiment de inferioritate. devenindu$) complice. 8imi(oara.i.amadau de pedeapsa binemeritata a legii.imteam eu ca nu are sa iasa bine. 6emultumit de conditia sa sociala. na. .)Eminescu !)1reangă &tudii. %ompozitia nuvelei este clasica. *oezii. el simte ca ar putea face si altceva. &a inceput totul mergea bine si viata era prospera.amadaului. . faptele fiind distribuite in cele ': capitole. dar asa le$a fost datE). +"ita se va instraina treptat de na si se va lasa manevrat de &ica. ca $oce interioară omului. decat sa carpeasca cizmele satenilor.tapanit de setea de bani. pentru a fi respectat. in ciuda rezervelor e/primate de soacra sa (care intruc"ipeaza in nuvela intelepciunea varstei si a e/perientei) se "otaraste sa abandoneze linistea colibei din sat si sa ia in arenda carciuma de la 8oara cu noroc. caci daca e vorba. ci pentru a fi cineva. iar in cele din urma duce la pierzanie. ce declanseaza conflictul si intreaga desfasurare a actiunii il constituie aparitia la 8oara cu noroc a lui &ica . Tema acestei nuvele o constituie urmarile negative. scapandu$l pe . pe care setea de imbogatire le are asupra vietii sufletesti a individului. un simbol al geniului creator) Pentru -minescu demonul. . Editura >ni$ersitatea din 8imi(oara. nevasta lui +"ita. %onflictul psi"ologic se amplifica treptat. D. .i%ai.aracia.lavici este unul din stralucitii reprezentanti ai realismului obiectiv in litaratura noastra. . un precursor al prozei lui &iviu Bebreanu. linistea vietii lui. asupra destinului omenesc. pretuita de .Eminescu a procedat ca un titan încă de la prelucrarea moti$elor din folclorul rom#nesc fac#nd din &aramis un titan re$oltat împotri$a di$initaţii (i făc#nd din zmeul din po$este. prin vocatia de a picta mediul social si de a crea tipologii comple/e. si +"ita avea aceeasi banuiala. mai rentabil. simbol al răului. respectandu$se ordinea cronologica a desfasurarii lor. dar intelege ca pentru a ramane la 8oara cu noroc trebuie sa devina omul . )n sinea lui. *epune marturie falsa la proces in legatura cu omorul si jaful din padure. -l identifica saracia cu lipsa de demnitate si doreste sa se imbogateasca nu pentru a trai bine. devine la inceputul nuvelei D8oara cu norocE motiv de puternice framantari.lavici in alte nuvele pentru puterea ei miraculoasa de a mentine ec"ilibrul sufletesc al omului. conflictul se desfasoara liniar si ascendent. intuieste ca &ica este Dom rau si primejdiosE. 8omentul intrigii. pe masura ce +"ita intra in mecanismul necrutator al afacerilor necinstite ale lui &ica.

.pre deosebire de scriitorii dinaintea lui. %u o intuitie deosebita. dupa propriile indemnuri. framantarile lui +"ita. aruncand$o pe na drept momeala. caci patima de bani nu poate fi stapanita. naliza psi"ologica. iar dezumanizarea sa se manifesta in toata amploarea. -l este un erou unic in literatura noastra prin c"ipul sau demonic (DTu nu esti om &ica. utoritate suprema. este o victima a incapacitatii sale de a se raporta la simtul masurii si al ec"ilibrului in tot ceea ce intreprinde. #ricos si las. . ci le da libertatea de a se manifesta. dar in acelasi timp. dept al unei morale intransigente. -le sunt la inceput personaje antitetice. iar &ica scapa fara sa fi fost dovedit vinovat. +"ita cade invins de propriul sau destin. Dsimti tragere de inima pentru &icaE. sprimea de om primitiv a lui &ica este insa asociata cu un fel de noblete salbatica.amadaul are asupra celorlalti efecte catastrofale. el este generos cu cei ce$l sprijina in afaceri iar la petreceri devine vesel si bun. -l se caracterizeaza prin faptele savarsite si prin impresiile ce le lasa asupra celorlalte personaje. . macinat de remuscari. prabusirea lui +"ita este inevitabila. banuita de &ica a avea Dslabiciune de aur si de pietre scumpeE este asasinata prin sufocare. . stfel. fiind darz si "otarat. facand$o capabila de emotii. el se implica tot mai mult in faptele marsave puse la cale de &ica. !ltimele zvacniri din final. care evolueaza paralel. stapan al locurilor. momentele de insingurare. in imprejurarile in care le pune viata. utorul surprinde. sub inraurirea caruia prabusirea sa morala este inevitabila. -roul este aprins de setea de razbunare. femeia cea tanara. setea de razbunare si patima pentru &ica. in sufletul nei se aprinde dispretul. este un caracter plin de contradictii. la randul lui. %and iubirea pentru +"ita dispare. asupra . ea isi da seama de la inceput de firea ticaloasa si patimasa a lui &ica si isi avertizeaza sotul. nu numai caractere gata formate. +"ita va deveni complice si partas la faptele necinstite ale . Buza$Bupta si .lavici il caracterizeaza indirect.lavici se dovedeste un fin cunoscator al psi"ologiei feminine. se mai afla la varsta la care cantecul si jocul nu dispar inca.amadaului. simtaminte si vibratii pure. iar &ica se sinucide izbindu$se cu capul de un stejar uscat. . Prin personalitatea sa puternica. al caror destin este dirijat de puterea de seductie a banilor. si indemnata tot de el.*e acum. ci diavolE).amadaul e/ercita asupra tuturor o dominatie fascinanta. ci si felul in care ajung oamenii sa fie asa cum sunt. %and ea era supusa acestui zbucium sufletesc. atingand calea sinuciderii. . tragismul vietii lui. . prin apartenenta la acea categorie a pastorilor. dupa ce &ica il necinsteste si in viata familiala. creea personaje prin care sa arati ca. faptele si gandurile protagonistului. devenind complementare. &ica este individualizat printr$un portret fizic alcatuit din trasaturi caractersistice: Dun om ca de 13 de ani. Tradarea barbatului nu este pentru ea un gest necugetat. *e la complicitate la crima nu a mai ramas decat un pas. uscativ si supt la fata cu mustata lunga. )n final va cadea si el. +"ita refuza sa mai comunice sincer cu sotia sa. +"ita se "otaraste sa$l dea prins pe &ica jandarmului Pintea. cand este ucisa. . cu oc"i mici si verzi si cu sprancenele dese si impreunate la mijlocE. )ar pentru a purifica locul afacerilor necurate un incendiu mistuie carciuma.urprinzand viata si moravurile unei lumi. . &ica .lavici nu impune personajelor o comportare rigida. sadic si amenintator sau cu izbucniri de autentica duiosie. Jura fals la judecata. fiind: Dom cu stare. un capriciu superficial. dupa imperativele sufletului lor. Am onest la inceput. dictata de prejudecati. monologul si dialogul.aila$Boarul sunt osanditi pe viata. inalt. na. )n aceasta categorie.lavici creeaza personaje comple/e si verosimile. care poate sa plateasca grasunii pierduti ori pe cei furatiE. na. #acand din bani o unica pasiune. )n prezentarea evolutiei nei. el este incpabil sa reziste tentatiei de a se imbogatii dupa ce se muta la 8oara cu noroc. opiniile celorlalte personaje. prin destinul ei tragic. oscilatiile de lumina si umbra. ucis din comanda lui &ica. sugereaza ura si dispretul pentru +"ita. dezvaluie procesul devenirii lui +"ita.lavici isi pedepseste e/emplar toate personajele nuvelei amestecate in afaceri necinstite: arendasul este pradat si batut. lipsita de sprijinul moral al sotului. )ntorcandu$se la 8oara cu noroc. +"ita isi ucide sotia si este. 6i se releva astfel. specifica economiei ardelenesti din vremea sa. %ei doi se "otarasc sa$) intinda o cursa.amadaul ocupa un loc aparte. *ar onoarea familiei sale este din nou stirbita. cu real talent de analist. dar si cele de omenie cand isi aduce aminte de nevasta si copii.

cu o acţiune complexă la care participă un număr mare de personaje. societatea in care traiesc si intamplarile vietii lor e/ercita influente ce le transforma caracterul reprezinta pentru vremea lui . 2aciu.predispozitiilor psi"ice innascute.lavici o noutate in literatura romana si un punct avansat al aplicarii metodei realiste in arta literara. nu numai in manifestarile lor e/terioare. .lavici nu infrumuseteaza cu nimic viata personajelor sale.criitor obiectiv. fiind reflectari ale intimitatii omului. Bemarcabile sunt insa si e/presiile. doar ca expresie a lăcomiei. el este construit dintr-un ansamblu de trăsături redate în mod direct (portret. dar asa le$a fost dataE). acordand o atentie deosebita evenimentelor aflate in legatura directa cu personajele. consemn#ndu-le atitudinile)!on este personajul titular (i central din roman. cupuse unor conflicte puternice. fidel (i fotograficQ lumea (i cere ca romanul să se îndrepte spre un realism al esenţelor) 1onsiderat Vcea mai puternică creaţie obiecti$ă a literaturii rom#neQ (Eugen 7o$inesc .lavici este o mare putere de interiorizare. domin#nd întreaga lume care se desfă(oară în legătură cu el) 1elelalte personaje principale ('na. atitudini. raporturi cu alte personaje ) +aratorul obiecti$ (i omniscient î(i lasă personajele să-(i dez$ăluie trăsăturile în momente de încordare. el este tipul ţăranului a cărui patimă pentru păm#nt iz$oră(te din con$ingerea că acesta îi susţine demnitatea (i $aloarea în comunitate) "in punctul de $edere al categoriei morale. de inspiraţie rurală. *efinitorie pentru arta realizarii personajelor la . . *esi portretul fizic este concis. se comporta asemeni unor fiinte reale. pozitive si negative. la începutul secolului al JJ-lea) 'cţiunea romanului se desfă(oară pe mai multe planuri narati$e. precum si interventiei lor nemijlocite in desfasurarea intamplarilor. na era sprintena si mladioasaE). ci numai sa descrie cat mai fidel intamplarile ce il imping pe fiecare personaj pe drumul destinului (Dsimteam eu ca nu are sa iasa bine.criitorul pune accentul pe evolutia artistica a personajelor epice. ?lorica. Ariginalitatea artei portretistice consta in faptul ca personajele au insusiri numeroase. 7i$iu 5ebreanu se dezice de realismul care Vcopia sincer. gesturi. redus la esential. cu spirit realist desavarsit. *e aceea el nu se simte in nici un fel obligat sa e/plice nimic. 4eorge gra$itează în jurul său. zicatorile si proverbele. *ialogurile.lavici da o mare atentie felului in care se e/prima personajele. în condiţiile satului rom#nesc din 'rdeal. fiind un observator fara partinire. romanul V!onQ este primul roman publicat al lui 7i$iu 5ebreanu) El desc%ide seria marilor romane din literatura rom#nă interbelică) 5omanul. prezintă lupta unui ţăran sărac pentru a obţine păm#nt (i consecinţele actelor sale. care folose(te femeia ca mijloc de par$enire) *ersonajul eponim al romanului este un ţăran sărac ce dore(te păm#nt) Încercarea disperată a lui !on de a dob#ndi păm#nt nu mai poate fi pri$ită. statut social (i indirect (fapte. . biografie. au o mare putere de caracterizare psi"ica. a cărui e$oluţie în plan psi%ologic constituie obiectul romanului) "e aceea. . pun#ndu-i în lumină trăsăturile. accentul cade pe adjectivele cu rol de epitet caracterizator (D na era inteleapta si asezataL na era tanara si frumoasa. în aceste condiţii. care oricum se va implini. ci mai ales ca expresie a dorinţei de a scăpa de etic%eta înjositoare de sărăntoc (i de umilinţa de repeta soarta tatălui său.care se în$#rte pe l#ngă cei bogaţi Vca . năzuinţele) !on al 4laneta(ului se situează la intersecţia mai multor tipologii realiste) "in punctul de $edere al categoriei sociale. romanul î(i găse(te exprimarea plenară odată cu realismul) 1reator al romanului realist modern în literatura rom#nă. na era frageda si subtire. a$#nd personaje numeroase) &pecia literară pri$ilegiază personajul. cu vointa si slabicini. !on este tipul ari$istului fără scrupule morale. )n conceptia autorului viata fiecarui personaj este vazuta ca un destin propriu. )on$caracterizarea 1onstrucţie epică în proză de mare întindere. limbaj. ceasta a facut ca eroii sai sa fie infatisati in zbuciumul lor launtric. stare ci$ilă.

%oţ (i t#l%arQ. a(a că trebuie să găsească o modalitate de a se impune. încă de la început. %oldelel. tumultuoase a lui ion i se opune !lie . în !on rena(te pasiunea pentru ?lorica. tulbur#nd lini(tea unui cămin (i a unei întregi comunităţi) . ignor#nd at#t sentimentele. î(i găse(te o replică peste timp în romanul V. c#t (i criteriul moral) *ersonajul are. (tie să-i stăp#nească pe lăutari (i pe to$ară(ii de petrecere (i. personajul este drastic pedepsit de autor. să-l trimită pe tatăl ei să discute) 1#nd tratează problema cu 9asile 2aciu. atitudinea lui ion este rece. st#rne(te m#nia lui 4eorge 2ulbuc) 1aracterizat direct de către narator. cinică. $oinic. dispreţuitor. sărăntoc.oromete. nu $ede altce$a dec#t garanţia proprităţii asupra păm#ntului) "upă moartea soţiei sale. trebuie WQ) *ăm#ntul i-a fost drag ca o maă. fără să-(i dea seama. refuză să $orbească cu ea (i-i spune. con(tient că deţine controlul absolut asupra situaţiei (i că-l poate sili să-i dea păm#ntul la care r#$nise at#ta) 1#nd a luat-o pe 'na de soţie. ce era acum căsătorită cu 4eorge 2ulbuc) El încearcă să o recucerească pe ?lorica. se lăsă în genunc%i. sfidător. zgunţuroase (i umede)Q) 'doră (i $enerează păm#ntul ca pe o zeitate: V'poi încet. cu păm#nturile ei. ion este Viute (i %arnic ca mă-saQ. ca 9asile 2aciu) 1#nd acest personaj îl caracterizează direct. umilit (i înfrico(at în faţa uria(ului) !nstinctul de posesiune a păm#ntului (i lăcomia care pune stăp#nire pe el sunt moti$ate (i de ipostaza păm#ntului-ibo$nică: VÎl cuprinse o poftă sălbatecă să îmbrăţi(eze %um())) ) Întinse m#inile spre brazdele drepte. cople(indu-lQ) ?eciorul se simte mic (i slab. soţia de$enind o po$ară jalnică (i incomodă) &inuciderea 'nei nu-i treze(te lui ion regrete sau con(tiinţa $ino$ăţiei pentru că în 'na. însă relaţia lor adulteră este descoperită de 4eorge care pregăte(te răzbunarea) 2ărbatul în(elat î(i $a ucide ri$alul cu lo$ituri de sapă) În timpul agoniei. ion este Vsemţ (i cu nasul în $#ntQ. !on pri$e(te cu a$iditate porumbi(tile. făc#nd din el un personaj memorabil prin acea că întreaga sa energie este canalizată spre îndeplinirea scopului de a a$ea păm#nt) În acest sens. Vcel din urmă ţăranQ. care nu mai luptă pentru a stăp#ni spaţiul. ameţitor)Q &etea de păm#nt este trăsătura dominantă a personalităţii sale. c%ipe(. îndrăgit de familia Eerdelea pentru că de mic se arătase isteţ la în$ăţătură) În$ăţătorul reu(e(te să-l con$ingă pe tatăl său să-l dea la (coală. !on s-a căsătorit. iar apoi în *etri(or-fiul lor. răspunzător de $iaţa 'nei (i a copilului lor. etc) 7e simte $orbind.un c#ine la u(a bucătărieiQ) 1on(tientiz#nd organizarea socială.oromeţiiQ) +aturii primare. distantă. ci . !on de$ine una cu păm#ntul mult r#$nit) 'stfel. dar sărac. iubea mai mult munca păm#ntului. astfel portretul naratorului insistă mai ales asupra acestei pasiuni tulburătoare care-l stăp#ne(te de mic) Între ceilalţi feciori este recunoscut ca un lider) Încă de la început are o structură de luptător. de(i (i-a impresionat profesorii. el î(i urze(te cu meticulozitate (i pricepere planul seducerii 'nei deoarece ea a$ea Vlocuri (i case (i $ite multeQ) "upă ce o lasă însărcinată pe 'na. un statut foarte bine definit) Este prezentat ca unul dintre feciorii de frunte ai satului. a(a că s-a întors acasă) !ubirea păm#ntului l-a stăp#nit de mic: V9e(nic i-a pizmuit pe cei bogaţi (i $e(nic s-a în$er(unat într-o %otăr#re pătima(ă: trebuie să aibă păm#ntu mult. numai că băiatul. îi plăcea să-l muncească. iar Vglasul păm#ntului pătrunde nă$alnic în sufletul flăcăului ca o c%emare. spun#ndu-i Qfleandură. !on se simte biciut. de aceea. din care cauză flăcăul simte dureros prăpastia dintre el (i VbocotaniiQ satului. ilustrată în romanul !on.oartea apare ca o unică soluţie de ie(ire din impasul în care ajunge destinul personajului) 1ondiţia ţăranului. !on înţelege (i că toate calităţile sale nu sunt suficiente pentru a-i sc%imba statutul. î(i cobor# fruntea (i-(i lipi buzele de păm#ntul ud) Xi-n sărutarea aceasta grăbită simţi un fior rece. nu suportă ocara (i reacţionează $iolent) &ec$enţa cea mai eloc$entă se petrece Vîn păm#nturiQ) 'tunci este declan(at mecanismul fără întoarcere în care stă destinul flăcăului (i a celor din jurul său) 'juns la păm#ntul său. de fapt. fire %istrionică (i contemplati$ă. cucernic. întruc#t el se face $ino$at de dezintegrare morală.

fiul lui Poseidon sau al lui 6ereu etc. %a si =esiod. %ronos etc. =ermes era protectorul negustorilor. &uaind ca pilda marea observam ca strabunii indepartati ai grecilor. cazut in valurile marii. Dnasterea zeilorE de "aosul care domnea in mitologie. Poetii care au urmat dupa =omer au prelucrat miturile in lumina conceptiilor filozofice si religioase ale vremii lor. in lipsa unei ratiuni patrunzatoare. in imaginatia grecilor. *ar imaginatia omului primitiv. a contribuit imaginatia mai multor generatii si a mai multor oameni de talent. -l nu si$a propus sa dea absolut toate miturile Alimpului. &a constituirea acestui panteon olimpic a contribuit imaginatia mai multor oameni si a mai multor generatii din diferite regiuni locuite de greci. in legendele Alimpulu se reflectau realitati sociale si politice de pe vremea cand traiau autorii mitului.A&)8P!&!) stazi omul cunoaste fortele naturii si puterea lor nu il mai inspaimanta. )n conceptia vec"ilor greci. !neori zeii se casatoreau cu muritoare si invers. *e aceea zeul aparea in c"ipuri diferite. *e aceea in viata zeilor se reflecta multe din fenomenele vietii sociale a grecilor. "aos provocat de nenumaratele mituri contradictorii atat in ceea ce priveste faptele zeilor cat mai ales in ceea ce priveste momentul aparitiei lor in lume caci. zei s$au nascut ca si oamenii. -ros este stapanul inimi zeilor si oamenilor. 8itru a dat o deosebita importanta mitului prometeic dorind astfel sa lege printr$un fir logico cronologic diferite mituri intre ele si pentru a$i da lui Prometeu valoarea unui simbol al luptei pentru stapanirea tainelor naturii. *e pilda. *ar in mare in imaginatia grecilor mai locuiau: mfitria. *ar cauza principala a multimii miturilor o constituie multitudinea fenomenelor naturii si a diferitelor aspecte ale acestor fenomene. Tetis. zeita =era proteja casnicia. Problema esentiala care se punea era aceea ca un zeu sa nu apara pe scena mai inainte de a fi creat asa cum de pilda. contribuind astfel la inbunatatirea tezaurului mitologic grec. la =esiod. 6ereidele. *e pilda un mit spunea ca zeita frodita se nascuse din sangele lui !ranus. 8itru a trebuit sa dea ordine cronologica miturilor conducandu$se dupa =esiod dar introducand si unele elemente personale. era inc"ipuita de o piatra necioplita. atribuindu$le toate fenomenele pe care nu si le putea e/plica. sotia lui Poseidon. oricat de variate ar fi fost. inparatia mortilor o conducea =ades.pentru a scăpa de teroarea timpului) 'utorul de metodă realistă desfă(oară o forţă demiurgică nu numai pentru a înfăţi(a cititorului o lume supusă cauzalităţi. dintre care aceea a grecilor se remarca prin mare bogatie si frumusete a miturilor. ci se amestecau in viata lor.criitorul le/andru 8itru ne prezinta miturile despre zeii olimpici despre care se povesteau mituri plasmuite in vremusi si in regiuni diferite si reflectand conceptii felurite. in special pietre si lemne. eroi. fiul lui Poseidon. aducandu$le fericire sau nenorocire. de pe vremea cand au fost plasmuite aceste mituri. ci (i un personaj a cărui mecanică a existenţei scapă logicii perfecte. !ranus. in orasul T"espiae. a creat figurile mitice ale zeilor. care si asa era e/trem de bogat. stfel s$au plasmuit mitologiile popoarelor antice. pentru că înglobează factorul iraţional) &-+-6*-&. grecii si$au inc"ipuit aceste forte sub forma unor obiecte neinsufletite. +"eea. in Beotia. 8itologia grecilor este e/trem de bogata pentru ca la crearea nenumaratelor figuri de zei semizei. ci a ales pe cele mai importante in legatura cu zeii cei mari ai Alimpului si. forta atribuita mai tarziu zeului -ros. o alta divinitate a marii. -ste de subliniat faptul ca l. zeul iubirii. au pus stapan peste intinsele ape pe Poseidon. l. *ar. fiicele lui 6ereu. frodita este fiica lui Geus si a *ionei. &a inceput. =esiod a fost determinat sa scrie Teogonia. res era zeul razboiului. 8iturile Alimpului au fost create intro epoca de umanizare a conceptiilor despre natura. 6ereu. zeii nu traiau izolati de muritori. in timp ce la =omer. Alimpul "omeric nu este altceva decat o reflectare a vietii sociale si politice a grecilor. Triton. inainte de ei. stfel. cu =aosul. . 8itru a procedat cu . numite fetisuri. cand zeii si oamenii nici nu e/istau. Tocmai de aceea l. de pe vremea lui Pericle.

ucigand monstri si biruind oameni nelegiuiti.afo. (. %astor si Polu/. utorul a ales miturile. sadar. )ntemeierea Tebei. Geus trona maiestuos in Alimp dar pe pamant. esentialul il constituie continutul lor pentru ca diferitele variante ale aceluiasi mit prezinta personajul mitologic despre care este vorba in lumini diferite.afo. legendele si versurile cele mai cunoscute si interesante.enus este: datatoare de viata prin care iau fiinta toate vietuitoarele de pe pamant. cautat sa armonizeze versiunile contradictorii intr$o sinteza in care predomina punctul de vedere moral. Belerofon. care salasluieste in palatul de aur al tatalui sau. =eracle. )ntoarcerea a"eilor in -lada. combatant. 2. 8enelau. *edal si )car. 8itru a trebuit sa rezolve doua probleme fundamentale si anume problema cronologiei si problema fizionomiei eroilor. 0. )ntelesurile cuvantuui DerouE izvorasc din )liada si Adiseea poeme in care se canta fapte savarsite de luptatorii care au luat parte la razboiul Troiei. *ar inainte de lupta sub zidurile Troiei. utorul a depus un efort staruitor de a motiva logic si psi"ologic trecerea de la un mit la altul si diferitele actiuni in cadrul aceluias mit. talent. Geii erau niste fiinte pur imaginare pe cand multi dintre eroi au trait in realitate iar imaginatia nu a facut alt ceva decat sa le mareasca peste fire personalitatea.enus a capatat la &ucretiu o maretie pe care nu o avea la "omer dar a inceput sa o capete la . )n imaginatia grecilor. frodita$. opera a mainilor lui Prometeu. semizeu. Dfiica a lui GeusE.multa atentie si logica introductand mitul lui Prometeu pentru a e/plica in acest fel aparitia oamenilor. Tezeu. vitejie. . Aricat de importanta ar fi problema cronologiei miturilor. *e e/emplu in D)liadaE frodita. Beferindu$ne la D&egendele eroilorE putem spune ca acestea se caracterizeaza prin: . frodita$. 2. 8itru e/pune mituri si legende pecar imaginatia greaca le$a tesut in jurul unor oameni numiti in greceste DerosE. 1. )n lucrarea sa l. )n prima parte a D&egendelor AlimpuluiE putem distige urmatoarele trasaturi principale: '. stapan. venturoasa calatorie a lui -nea. Geus nu a e/istat. 1. frodita ne apare in alta lumina fiind numita DnemuritoareE. in jurul unor eroi veniti din +recia. se amesteca in lupte fara sa$si dea seama ca nu este in stare sa le poarte ba c"iar este ranita de un muritor. a fost socotit vrednic de Alimp. %ronologic autorul a respectat urmatoarea ordine: Perseu. Pataniile lui !lise. !lise au fost insa oameni care au luptat sub zidurile Troiei. sclepio. 8otivaea rationala a alegerii si ordinei cronologice a miturilor pe care mitul prometeic o ilustreaza in c"ipul cel mai luminos. gamemnon. )n cartea a . Pentru poetul roman &ucretiu. &a poeta . Arfei si -uridice. legende create in sia 8ica in legatura cu razboiul Troiei. nobil sef. "ile. zeita frumusetii. &inia evolutiva a semanticei cuvantului DerouE a fost: '. )n legendele sespre eroi asistam la o incordare a tuturor puterilor fizice si morale ale pamantenilor spre a birui fortele vrejmase si a ridica viata si demnitatea omului deasupra tiraniei si mizeriei. legende create in +recia dupa si sub influenta legendelor razboiului Troiei evenimant care a contribuit in mare masura la alterarea continutului legendelor si deci la estomparea cronologiei lor.)))$a a DAsideeiE zeita frodita este pedepsita de =efaistos facand o plasa de aur invizibila in care a prins$o alaturi de res. muritor ridicat dupa moarte la rangul de semizeu. )n D&egendele AlimpuluiE l. &egendele eroilor pot fi impartite in trei mari categori: legende plamadite pe pemantul +reciei inainte de razboiul Treiei. -/ista o distinctie esentiala inre zei si eroi. in rasul tuturor zeilor. grecii dezvoltasera stralucita civilizatie miceniana. comandant militar. Bazboiul Troiei. eroul =eracle infruntand mania =erei. )n evolutia sensurilor cuvantului se vadesc limpede momente din istoria societatii sclavagiste grecesti. 8eleagru. om distins prin nastere.pre a ne da mai bine seama de felul in care s$au plasmuit legendele. este necesar de a cerceta intelesurile pe care le$a capatat cuvantul DerouE. -/peditia argonautilor. 0.

acesta din urma invata la scoala.lucruri care l$au facut sa$i amane _taietura de maiestru_ a lui 6atl. )deea calauzitoare in e/punere a fost aceea care a stat la baza plasmuirii acestor legende.iar pe baiat voia sa$l faca ucenic.Pe fata voia s$o trimita la manastire sa fie bine educata. 3. )n felul acesta.pana in ziua cand a venit in macelarie sa$l mustre si$l gasi la lucru cu un cutit in mana.Persida s$a bucurat si ea atunci cand s$a intors 6atl. la o manastire cu o reputatie foarte buna. /r'0(f('02lrr/ Persida urma sa se marite cu Pavel %odreanu dar il refuza fapt care l$a facut pe %odreanu sa se insoare cu alta. 0. pornind de la realitati certe. %ronologia este in conformitate cu ipotezele cele mai plauzibile. 1. -ste unul din meritele de seama ale acestei lucrari. dar cum Bocioaca afla ca 6atl se tine dupa Persida (Bocioaca tinand mult la Persida)nu mai trecu cele 3 luni cu vederea.atat de mult incat se poate spune ca Persida era preferata maicii.copiii fiind salvati.Tocmai in aceste zile 6atl isi incepea cei doi ani de calatorie.o femeie ramasa vaduva cu doi copii(Persida si Trica).nu putea sa$si scoata din minte c"ipul zarit printre cioburile ferstrei sparte. cest lucru putea fi trecut cu vederea de catre =ubar si partenii sai.dar . utorul a ales cele mai interesante figuri de eroi spre a le e/pune viata legendara.Totul era pregatit ca 6atl sa devina stapan dar Bocioaca uitandu$se prin cartea lui de calatorie a vazut ca 6atl a petrecut mai mult "ai "ui decat muncind pe la macelari.trangea bani zi de zi pentru ei doi si pentru inmormantare.acesta fiind cazul in care a luat bataie de la un baiat mai mare ca el.asa ca 6atl fu nevoit sa mai petreaca alte luni departe de familia lui.iar in acel moment 6atl a zarit$o pe Persida la geam si a ramas incremenit. 6otele vin sa lamureasca.%ei doi au fost in sinea lor fericiti petrru ca s$au vazut si acest lucru devenea din ce in ce mai evident. 2. in care. naratia este insotita de e/plicatia rationala a plasmuirilor fanteziei. ici el o gaseste pe Persida la brat cu un anume %odreanu ce$i cam facea oc"i dulci Persidei.*in acel moment viata amandurora cunostea o intorsatura radicala.8ara isi iubea foare mult copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor. %a si D&egendele zeilorE. se formuleaza nazuinte spre mai bine si spre mai frumos.Persida il iubea pe 6atl dar ea nu voia sa recunoasca. ea simtind ca nu$i va putea da o buna educatie de una singura. multe din ciudateniile miturilor. punandu$i in fata modele de lupta darza. )n primavara un geam al manastirii s$a spart din pricina vantului puternic.6atl se intoarse acasa dar cu 3 luni inainte sa i se termine cei doi ani de calatorie.Pe Trica l$au trimis ucunic la casa lui %laici. oamenii pot triunfa asupra tuturor obstacolelor si c"iar asupra vointei zeilor. prin e/plicatii si ordin stiintific.*orea mereu ca fata ei sa fie deosebita si baiatul la fel.)n ziua in care se intiarse a fost mare veselie la casa lui. D&egendele eroilorE contribuie la imbogatirea cunostintelor si la educatia tinerei generatii.iar in apropiera nuntii 8ilenei 8ara si Persida s$au dus in vizita la Trica.*in acea clipa 6atl nu si$o mai putea scoate din minte pe Persida ce$i parea mai frumoasa ca o zana.'. sa cum in D&egendele zeilorE s$a dat o deosebita atentie figurii lui Prometeu.. 8aica egidia era foarte respectata de 8ara si de aceea si$a lasat fiica in seama ei. tot asa in D&egendele eroilorE s$a aruncat o lumina deosebita asupra lui =eracle. (.8aica o ajuta pe 8ara cu bani pentru ca femeia sa aiba bani penteu Trica.iar Persida simtea ca in sufletul ei se petrce ceva cu totul diferit.Persida afland de cele petrecute a iesit fara pemisiune de la manastire si a plecat cu Trica pe 8uresul involburat de erau sa moara amndoi si mama lor de spaima si maica egidia de rusine.dar totul s$a terminat cu bine.)n clipa cand a vrut sa se napustesca asupra lui 6atl acesta din urma si$a aruncat cutitul din mana si l$a impins pe =ubar pentru a nu fi palmuit. &a scoala Trica se cam batea cu cei pe care nu$i sufera.si ca din intamplare se intalneste cu Persida la nunta lui 8unteanu cu 8ilena. luptand cu darzenie si curaj neistovit.%u timpul Persida s$a atasat mult de maica egidia si maica de fata. create de antici. si anume ca.reprimandu$si acest sentiment din rasputeri. =ubar se simtea rusinat de fapta fiului sau si cauta mereu sa$i spuna ceva.calfa la casa lui Bocioaca. 8ara Beferat Bomanul incepe prin a prezenta personajul ce$i da nume :8ara.

care era amarata si cu oc"ii invinetiti dupa ce 6atl o batu. urmand ca peste cateva zile sa se nasca fiul Persidei si a lui 6atl.s$o indeprteze de el asa cum s$o pricepe mai bine. Trica muncea acum la casa lui Bocioaca de unde mai de demult fusese alungat.6atl se sperie de aceasta scrisoare si incepu sa faca tot posibilul pentru a se intoarce acasa. Persida se intoarce acasa la sotul ei.parca innebunit se napusti la pieptul tatalui sau si$l lovi pana ce$l omori..ca 6atl si Persida sunt cununati.pe ascuns cu 6atl.bataia nu o putu ing"iti Persida si "otari insfarsit sa plece inapoi acasa. de avere . %u toate pregatirile pentru botez Bandi fusese parca uitat de Persida si de toti(Bandi era fiul nelegitim a lui =ubar cu Beg"ina).sotia lui Bocioaca si mama a unei fete de '0 ani.Totul a fost interpretat de o calfa care se afla acolo precum 6atl ar fi vrut sa$l omoare pe =ubar. Trica afland ca nu 8ara i$a platit rascumpararea ci Bocioaca se decide sa se inroleze in armata pentru a$i putea plati lui Bocioaca banii pentru rascmparare. flat i singuri in carciuma din . Persida intra peste ei si$l vazu pe =ubar intins pe jos si pe Bandi razand in linistea ce$i invaluia.Badi si tatal sau.Persida nu mai suporta betiile si nebunia jocului de carti in care cazuse 6atl.*eci Persida urma sa se mute in casa lui =ubar iar birtul ramanea dupa voia ei lui Bandi la care tinea foarte mult.iena unde pentru cateva luni s$au simtit bine.dar impreuna cu sotul ei.=ubar a cazut si s$a lovit.ararie.-ra 8ara tare fericita sa$si vada iar amandoi copii la un loc. cu toate ca Persida ducea dorul casei fiind printre straini.8ara nu se prea impaca cu gandul ca nepotul sau este botezat in catolicism dar se multumea sa$l stie sanatos.si au plecat impreuna la .si parca nu mai putea sta in prejma lor cat timp era =ubar printre ei.*ar =ubar s$a oferit sa$l ia cu el intr$o calatorie la Pesta. Trica s$a intors de la razboi ranit la sold dar sc"imbat la caracter.Totul i$a luat prin surprinde pe toti si mai ales pe 8arta si pe Persida ce au facut tot posibilul ca el sa nu fie luat la razboi. u luat carciuma din spatele .apoi izbucni in ras. stfel ea a inceput sa se intalneasca.6atl era iscodit de Ancea si de =ubaroaie s$o lase pe Persida . tat de mult il pretuiau peTrica incat Persida si Bocioaca l$au rascumparat cu bani multi pentru a nu fi luat la razboi.singurul in care avea incredere Persida.iena.*iscutia a divagat pana cand Bandi l$a pus pe =ubar sa recunoasca faptul ca ii este tata.)n cele din urma ei doreau sa se intoarca acasa unde Persida era asteptata de 8ara si de Trica. 6atl si Persida s$au cununat pe ascuns cu ajutorul lui Trica si a lui %odrenu(care nu o putea refuza pe Persida).era c"iar barbierit si pieptanat.Peste putin timp 6atl si Trica au devenit maiestri cu ajutorul lui Ancea si a lui Bocioaca ce au inc"is un oc"i in fata lipsei lor de e/perienta.Totul pana intr$o zi cand sosi o scrisoare de la Trica in care 8ara isi ierta fiica si o c"ema indirect acasa.arariei cu toate ca la inceput le$a fost foarte greu.ca maica egidia sa fie nasa copilului. cum era insa foarte bine pentru el deoarece era mana dreapta a lui Bocioaca si o insotea pretutindeni pe 8arta. 6atl nu mai poate suporta despartirea de parinti. de o viata buna si plina de "uzur si o bate pe Persida dipretuind$o pe zi ce trece mai mult. .Bandi accepta aceasta calatorie numai pentru ca Persida i$o cerea. numai de dragul ei. cest lucru .iar in acele clipe Bandi.doar in prezenta lui Bandi.=ubaroaie si =ubar in pricipal l$ au iertat pe 6atl si au venit sa$si vada nepotul.dar 6atl nu era asteptat decat de mama lui cu tatal fiind de mult certat.=ubar era insa nemultumit din pricina faptuilui ca nepotul sau e nelegitim.dar se simtea bine stiind ca 6atl o iubeste si ea il iubeste pe el.nici bataile sau vorbele ne la locul lor. u "otarat apoi ca sa faca tot ce le va sta in putinta ca 6atl sa se impace cu parintii sai.motiv pentru care il paraseste si se duce sa traiasca impruna cu mama ei ce o primeste cu bratele desc"ise.=ubar nu mai avea de ales asa ca a recunoscut fara ocolisuri..dar Persida isi dadea toata silinta ca totul sa fie cat mai bine pentru amandoi.ingura care nu a crezut acest lucru a fost Persida care nu putea crede astfel de lucruri despre omul pe care$l iubea. tat de mult a stat Trica pe langa ea incat au ajuns sa se sarute si sa se imbratiseze pe la spatele lui Bocioaca fara ca acesta sa$si dea seama de ce se intampla.)n ziua aceea a venit si 8ara la Persida. sa ca 6atl o lasa numai pe Persida sa muncaesca pe cand el parea mai mult a oaspete decat a stapan.iar in vocea lui se putea citi "otararea si maturizarea.la .el urandu$l pe =ubar.dar se linisti atunci cand afla ca este legitim. =ubar au inceput sa discute despre calatorie.6atl s$a vazut cu Burdea apoi acesta din urma facandu$i o vizita Persidei.

Bevedere . D-minescu este marele subiect al literaturii rom#ne(ti ) <pera lui poate fi comparată cu o cetate puternică a cărei cuceriri cere pregătiri numeroase P spunea 8udor 9ianu cu peste SZ de ani în urmă . a(a cum $a mărturisi mai t#rziu în poezia ?iind băiet păduri cutreieram: ?iind băiet. impleteste . *orinta .. poate . cum cunoaste frumusetile naturii din preasma )potestilor unde si$a petrecut cei mai frumosi si mai lipsiti de grija ani ai copilariei . unde cunoa(te timpuriu frumuseţile naturii. *eparte sunt de tine . pamantul romanescQ . Povestea codrului . .i%ai Eminescu . păduri cutreieram. c"emarea iubirii ci cea a naturii in poezii ca D*orinta . adica lucrarile date publicitatii dupa moartea autorului . innoptand pe unde putea . Bugaciunea unui dacE sau cea a timpului scurs ireversibil pentru om : DTrecut$au anii . in 2ucuresti . %aci nu ma$ncanta azi cum ma miscara Povesti si doine . ascultand cu incantare povesti . cosmicul . Poezia cadrului natural se impleteste cu evocarea varstei minunate a copilariei . istoria . $reodata . Bevedere . %alin file . Drascolind padurile si stanileE . in poezia DTrecut$au aniiE : DTrecut$au anii ca nori lungi pe sesuri . a aparut la 0' decembrie '. . cestora li se vor adauga altele cum ar fi natura si dragostea . *e aceea padurea este evocata in multe poezii ca un loc fermecator si avand puteri miraculoase : D#iind baiet . Povestea teiului . Pe langa plopii fara sot .pirit romantic . +lossa . ci si o stare sufleteasca . g"icitori . A ramai E si altele . din poveste . pe care o termină în GYRZ) "in cauza disciplinei (colare fuge de mai multe ori de la (coală) 7a 1ernăuţi îl cunoa(te pe profesorul 'ron *umnul care îi treze(te gustul pentru lectură (i îi împrumută cărţi) nii copilariei si ai adolescentei sunt anii de formare ai scriitorului -minescu . 8i"ai -minescu a creat o opera de proportii monumentale . #loare albastra . iar acumP&-ar cun$eni .ara pe deal . publicata partial in timpul scurtei sale vieti . care l$au urmarit toata viata pe poet si de care isi aduce aminte cu parere de rau cand marturiseste . in spirit folcloric . poate . Xi mă culcam ades l#ngă izvor. snoave . -l fuge de acasa cu zilele .i niciodata n$or sa vie iara . spre marea suparare a parintilor . sau intarzie in cate un bordei de taran .onete E si altele . %e te legeniE si altele . fiind inmormantat la cimitirul 2elu ) 1opilăria (i-a petrecut-o la !pote(ti. %e fruntea$mi de copil o$nseninara E 6eastamparat din fire . o prelungire . ci că începe al doilea secol al nemuririi lui ) P . . o proiectie a trairilor sale interioare . de o tulburatoare muzicalitate si armonie . să ne g#ndim că anul acesta nu se împline(te un secol de c#nd a murit . !ar braţul drept sub cap eu mi-l puneam &-aud cum apa sună-nceti(or) &tudiile le începe acasă cu un dascăl neamţ) >rmează (coala primară la 1ernăuţi. 8i"ai era al saptelea din cei unsprezece copii al familiei -minovici . in versuri si proza .8i"ai -minescu . paduri cutreieram . %ea dintai editie ingrijita de Titu 8aiorescu si intitulata DPoesiE .1 si cuprinde antumele .e bate miezul noptii . -minescu a cultivat deopotriva lirica meditativ pesimista in : D&uceafarul . . care cuprind peste 0>> de poezii . iubito . Povestea codrului . adica cele peste nouazeci de poezii publicate in timpul vietii autorului . &irica sa . *e cate ori . !lterior s$au publicat si postumele .s-a născut la G0 ianuarie GY0Z la 2oto(ani si s-a stins din $iata in zorii zilei de G0 iunie GYYU . 8i"ai disparea repede de$acasa infundandu$se prin codrii din imprejurimile )potestilor . eresuri . Pentru marele poet -minescu natura este nu numai un refugiu . vizionar . g"icitori .cel mai mare poet Ppe care l-a i$it si-l $a i$i . 8elancolie . dar si cu tema timpului .

în$ăţat cu plăcere sau defăimat (i toate acestea la un loc do$edesc rolul pe care-l joacă Eminescu în cultura (i în con(tiinţa rom#nilor ) *e Eminescu nimeni nu-l poate uita .:0). despre publicistică .olume de versuri: Prima verba ('. T"alassa ('<'(). la acest lung (ir de pagini ce i-au fost dedicate [ E greu de spus în cu$inte .acedonsDi trece printr-un proces de simplificare. proletarul se zbate pentru bucata de p#ine . alături de el . este studiat .0). la simbolism) 1reaţia lui stă sub semnul conglomeratului estetic (îmbinarea mai multor curente (i orientări literare : romantismul se îmbină cu elemente parnasiene (i simbolismul cu nostalgia clasicismului) Poet. de faptură romantică. rezultat din mulţimea interogaţiilor (i exclamaţiilor) "upă GYUZ lirica lui 'lexandru . discursul liric este rezultatul unui efort de esenţializare (i se bazează pe o metaforă concretă) *oetul renunţă la $erbalismul (i retorismul primei etape. fo(netul frunzelor . c#t (i după ce a trecut în nefiinţă ) 1e ar mai putea adăuga un t#năr care-l cunoa(te pe Eminescu mai mult cu sufletul . 6uvele ('<01) Teatru: 8oartea lui *ante lig"ieri ('<'3) *ublicist: În GYYZ scoate re$ista 7iteratorul de orientare antijunimistă) În GYS/ scoate ziarul <ltul.<(). $alorile pleacă să-(i împlinească destinul în alte părţi ) &-au scris mii de pagini despre Eminescu ) +ume de referinţă în critica literară i-au dedicat $olume ) !-au publicat studii despre teatru . auzim glasul iz$oarelor (i al turmelor . -/celsior ('. pe el nimeni nu l-a tăgăduit ) P ( 4) 2ogaza ) 't#ta timp c#t pe aceste păm#nturi $or trăi rom#ni iubitori de codru . 5ondelul c#inilor. iubitori de dreptate (i ade$ăr . interpretat . de plopi . 1artea de aur ('<>0). p#nă la GYUZ .c#nd scrie poeme ample. acum scrie ciclul nopţilor. 5ondelul lucrurilor) . publicist. despre poezie ) !-au publicat $olume cu poeziile care i-au fost înc%inate at#t c#nd era în $iaţă . dar e sigur că-l simte pe Eminescu aproape . nu-l poate tăgădui : P <ric#t de tare ar fi c#ntat coco(ii a treia oară .) Eminescu este $iu în con(tiinţa poporului nostru . poezia de$enind sugestie (i muzicalitate: 5ondelul rozelor ce mor. omagiat . dramaturg. (i cu un pronunţat caracter satiric. 8acedons^i a fost un promotor al 4nnoirii poeziei: A literatură trebuie să ino$eze dacă $rea să trăiască (i să fie puternică) În acti$itatea literară a lui 'lexandru . despre $iaţă . de mare . iar în GYUR re$ista 7iga ortodoxă 4n care vor deputa mari scriitori: Tudor rg"ezi. caracterizat (i printr-un retorism romantic. cu $ersuri lungi.Poesii ('. . de tei . în primul r#nd. Poema rondelurilor ('<0:) *roză: "ramă banală (GYUR .. +ala +alaction. &a calvaire de feu ('<>3). în$ăţăm să-i cinstim (i să întelegem că P patria P nu e un cu$#nt de(ert ) *ri$ind în jur la 5om#nia sf#r(itului de mileniu ne dăm seama c#t de contemporan este Eminescu ) 4eniul neînţeles (i neapreciat trăie(te (i astăzi în sărăcie . pentru $iitorul ţării (i t#nărul este con$ins de ne-murirea poetului (i de contemporaneitatea operei sale ) le/andru 8acedons^i: 6oapte de decemvrie >n poet de tranziţie prin care se realizează trecerea de la romantismul eminescian la curentele moderne. pri$im cu dragoste iubita si in$ăţăm să-i spunem (oapte de dor (i atunci c#nd cu$intele nu ne ajung îi (optim $ersuri din Eminescu pentru că le simţim rupte din sufletul nostru ) +e aducem aminte de strămo(i . lup#ndu-se cu neajunsurile $ieţii . lupt#nd pentru dreptate . prozator. #lori sacre ('<'0). mersul înainte este (o$ăielnic . 5ondelul apei din grădina japonezului. dar (i o sublimare artistică) Este faza simbolist-ornamentală) 'cum scrie rondelurile. doritori de bine pentru ţară Eminescu ne $a fi simbol (i ideal ) Îi citim poezia (i $edem tot ce are mai frumos ţara noastră .acedonsDi se pot distinge două etape: *rima etapă. despre proză .

.6 >n tremol sinistru de $#nt-năbu(it\). pentru că accentul se pune pe ideea de luptă (i de sacrificiu) Emirul din 2agdad este simbolul credinţei nestrămutate în ideal) +eneza poemului: ?n '. în care prelucra o legendă orientală) >n prinţ arab 'li-2en este sfătuit de tatăl său să urmeze în $iaţă drumul drept) *lec#nd în pelerinaj la . încet.acedonsDi stabile(te un acord perfect o corespondenţă între mediul exterior (i starea sufletească deprimată a poetului: *ustie (i albă e camera moartă\ Xi focul sub $atră se stinge scrumit\*oetul. . .eDa cerească cer(etorul intră în . 'li-2en $ede cum cer(etorul intră pe poarta cetăţii sfinte) &emnificaţia titlului : În timp ce prinţul intră în . ce-n umbră.eDa. cri$ăţul ţipă simbolizează piedicile care inter$in în drumul creatorului spre absolut) Poetul subliniază corespodenţa perfectă dintre mediul natural (i starea sufletească disperată a poetului: >rgia e mare (i-n g#ndu-i. $estejesc\Ea$uzele c#ntă\ . cum urlă. du(mănos.acedonsDi apelează la o succesiune de metafore expresi$e: 2agdadul W cer galben (i roz ce palpită.acedonsDi procedează la o mortificare a spaţiului (E moartă odaia (i mort e poetul . *oezia $iitorului (GYUM ) ' condus cenaclul 7itaratorul în care au debutat cei mai de seamă reprezentanţi ai simbolismului rom#nesc) -ste una din capodoperele liricii lui .acedonsDi e$idenţializează genialitatea poetului: !ar geniu-i mare e-aproape un mit\) 9ijelia care domne(te afară ($iscolul geme cumplit. . %u nici o sc"inteie 4n oc"iu$adormitL În contrast cu acest spaţiu rece. sărac.eDa păm#ntească) "upă unsprezece ani în GUZG. pentru a pregăti apariţia inspiraţiei) *rin inspiraţie se realizează saltul din real în fantastic. (-afară. repetiţia cu efect de incantaţie %ipnotică. mai precis pe necesitatea sacrificiului în numele unui ideal) *oetul define(te etica omului superior care refuz#nd orice compromis alege (i urmează întotdeauna drumul drept) +u este important faptul că omul superior nu-(i atinge scopul.eDa prinţul alege drumul drept (i împreună cu oamenii săi piere în pustiul arab) 8ot spre .ătasea-nflorită mărită cu firul +uanţe. \lupi groaznici s-aud. $raja 2agdadului.$oci limpezi (optesc\ 2agdadul W 2agdadul W (i el e emirul) 8ot pentru a reda frumuseţea. trăsnit stă de soartă.acedonsDi) *oemul se axează pe ideea omului de geniu însetat de absolut. alături. (i este alcătuită din mai multe momente) *rimul moment prezintă condiţia ideală a emirului din 2agdad) ?olosind rafinate sinestezii.acedonsDi define(te contextul social ostil în care trăie(te poetul) Înt#lnim deci moti$ul poetului damnat.eDa (i .<> 8acedons^i a publicat un poem în proză . petale de roze plutescL . frec$ent în lirica simbolistă) . din material în spiritual) *artea a doua poate fi considerată ca un $is al poetului. Xi luna e rece în el (i pe cer) .acedonsDi re$ine asupra legendei.6 1um latră. cum urcă. poetul redă frumuseţea 2agdadului: 2agdadul W 2agdadul W (i el e emirul\Prin aer. răgu(it.eDa pleacă cer(etorul *ocitan-2en *e%li$an care alege drumul cotit) Înainte de a pieri. oferindu-i multiple $alenţe simbolice) *oemul este alcătuit din două părţi mari legate prin moti$ul inspiraţiei) În prima parte . cuncetul.*romotor al noii poezii: 'rta $ersului (GYUZ .

(-a formei simţire E (arpe.eDaW răsună mereu) Emirul din 2agdad alege drumul peste întinderile fără sf#r(it ale de(ertului) *rin repetarea cu$#ntului dreaptă. tot ce-(i poate dori un om obi(nuit: Xi el e emirul. .eDa.2agdadul (i emirul. poetul redă c%emarea c%inuitoare a cetăţii .pre 8e^a se duce cu g7ndul mereu $ "e(i are totul.acedonsDi redă epuizarea fizică (i sufletească a călătorului: %7nd setea.acedonsDi folose(te o sugesti$ă combinaţie cromatică pentru a reda imaginea emirului care-(i părăse(te cetatea: Xi el ce e-n frunte pe-o albă cămilă. poetul insistă asupra eticii omului superior: (i calea e dreaptă . Xi zilnic. emirul porne(te la drum în căutarea idealului său) .ai mare. c7nd foamea$. *e piept.eDa.eDa-l răpe(te credinţa . în zori (i-n amurg. red#nd în acela(i timp obsesia fascinaţia idealului: *e nume-l întreabă emirul. o clipă. (i zare-aurită 2agdadul. e trăsnet. Îi cere simţirea. e farmec. Tar $iu de lumină sub ru(u-oranisc.eDa poetul obţine efecte muzicale.Bai de aripi de $ise. &-opre(te.e dreaptă .eDaW 7a . emirul din 2agdad trăie(te fascinaţia cetăţii sfinte din .6 Xi foc e în cer.dar $iclean la pri$ire) *rin repetarea cu$#ntului . poiana de roze (i crini . 'rgint de iz$oare. în ner$ii-ndrăjiţi\- .tot dreaptă. Xi-aceasta-i răspunde ca $ocea ciudată: -7a .$oinţa %etatea preasf#ntă îl c%eamă în ea. plecat-am a merge (i eu) -7a . el insistă asupra ideii de perfecţiune a 2agdadului (i condiţia ideală a emirului. (i toatele are) E t#năr. cetatea sf#ntă a musulmanilor de$ine simbolul aspiraţiei eterne spre absolut) *rintr-o repetiţie enumerati$ă. *ri$indu-(i ora(ul în roza idilă\ În acela(i timp cu emirul porne(te la drum (i un cer(etor mai slut ca iadul. *ar zilnic se simte furat de$o visareL .oc%ii sunt demoni cupliţi\ 1utremur e setea. ori pe p#ntec. duc#ndu-(i a ei z$#rcolire În p#ntec. (i rai de grădini. Îi $rea frumuseţea . zdrenţos (i pocit 6 Eoit jalnic de bube de drum prăfuit . deodată. în s#nge. e zeu. grozave la fel.tot sufletu-i $rea "in tălpi p#nă-n cre(tet îi cere fiinţa) "e(i dulce e $iaţa în rozul 2agdad.eDa [\7a . îi pun c#te-o st#ncă Xi foamea se face mai mare . tot cerul s-aprinde mai tare\ 2at t#mplele\. îi cere fiinţa.eDa. dar zilele curg.acedonsDi asociază două moti$e care străbat mai multe strofe . pe $erdele pisc.eDa[\(i $ocea ciudată: -7a . dar timpul e scurt) 1er(etorul alege drumul cotit pe sub pomi unde o t#nără umbră de soare-l fere(te) În descrierea drumului prin de(ert poetul reu(e(te să creeze senzaţia spaţiului (i a timpului fără sf#r(it) ?olosind metafore expresi$e. fascinaţia idealului: &pre .

.acedonsDi pune accentul pe $erbul aleargă. frigul.odalitatea esenţială folosită de poet este antiteza. dar înzestrat cu spirit pragmatic) Balada *efinitie: Poezia (epice) cu subiect fantastic si legendar (de celebrare a unui erou) %aracteristici: este o specie a genului epic. moti$ul inspiraţiei. intră pe porţile cetăţii sfinte) >ltima strofă este o re$enire la planul real. refrenul) *oetul realizează trecerea de la real la ficti$. $isul. !deea esenţială este că un ideal cere întotdeauna luptă (i sacrificiu) Emirul din 2agdad răm#ne o proiecţie ideală. o c%intesenţă de calităţi.oarele si &una balade legendare: 8anastirea rgesului balade pitoresti: 8iorita balade istorice: %antecul lui %onstantin Brancoveanu balade familiale: +"ita %atanuta 6aratiunea: -ste rectilinie(sc"ematica) . etica omului superior cu accentul pe ideea de luptă (i sacrificiu. dar de fiecare dată cetatea de $ise se do$ede(te a fi o nălucă) . care refuză constant compromisurile de orice fel) În opoziţie cu el. moti$ul nopţii. care a ales drumul cotit. roza idilă) Înt#lnim (i figuri de stil mai rare: metonimia oţeluri cumplite. se citeste (cantarea are un caracter solemn si dramatic inglobeaza o mare varietate de teme si motive ampla desfasurare epica %lasificare tematica: balade fantastice: . pentru a reda efortul încr#ncenat în căutarea idealului) Înainte de a muri. e trăsnet. simbolul. metafora propriu-zisă: oc%ii sunt demoni cumpliţi) ?olose(te epitete inedite: o t#nără umbră. sunt greutăţile cu care luptă creatorul în drumul său spre absolut) *oemul se define(te ca o sinteză originală între tradiţia romantică. luna cea rece. dar si celei culte. nălucă) . cer(etorul răm#ne simbolul omului comun. cromatica. sinecdoca combinată cu metafora. orientarea nouă simbolistă (i nostalgia clasicismului: elemente romantice: omul superior însetat de absolut. în prezentarea 2agdadului) 1u efecte muzicale deosebite poetul folose(te repetiţia: 2agdadul. palatele sale sunt albe fantasme) . e zeu. tema poetului damnat."e(i au pierit însoţitorii (i cămilele. dintre ceea ce sunt personajele (i ceea ce realizează) 1oncluzia este tristă: nu întotdeauna cel mai înzestrat î(i realizează idealul său. antiteza dintre poet (i emir. răsplata. emirul singur (rămas din tot singur î(i continuă drumul prin de(ert) Epuizat fizic (i psi%ic emirul are iluzia înplinirii idealului.odalităţi artistice *oetul folose(te metafora: metafora concepută ca definiţie poetică: emirul e t#năr. prin menţinerea cromaticii albe (pustie (i albă e camera moartă. împlinirea sunt în raport in$ers proporţional cu meritele. sărăcia ce-alunecă zilnic spre ultima treaptă. elmente simboliste: sugestia. antiteza dintre drumul drept al emirului (i drumul cotit al cer(etorului. dreaptă. emirul $ede cum drumeţul zdrenţos (i pocit. se canta @ rareori se recita.totdeauna @ in versuri apartine literaturii populare. e farmec.eDa. natural. lupi care urlă. putem indentifica o serie de antiteze: antiteza dintre mediul sordid (i genialitatea poetului. antiteza dintre emir (i cer(etor. poetul explică simbolurile. antiteza dintre fastul 2agdadului (i de(ertul arab. firesc. antiteza romantică. corespondenţele. lipsit de calităţi.

personajele istorice.apararea valorilor traditionale colective:$ adevar$ dreptate$ sociabilitate. josnicie. actionand in numele unor principii superioare.ciclul transdunarean ciclul "aicucesc %onflictul: cultivarea opozitiitilor se face in asa fel. eroul este un invingator frumusetea fizica presupune si frumusetea morala voinicul pierde prin tradarea unui apropiat tradatorii sunt totdeauna pedepsiti si cu metodele pe care ei le pregatisera pentru uciderea voinicului iubirea glorifica virtutile barbatului Protagonistii se caracterizeaza prin:intelepciune.lasitate tradare. incat drama sa fie rezultatul unei ciocniri autentice lupta se duce intre bine si rau accesoriile vitejiei: rme albe.spririt de razbunare.Tranta voiniceasca 'mintiri din copilărie !) 1reangă fragment `compunere argument` . rme de foc. vitejie. egoism.slabiciune dusa pana la crima Personajele pot fi grupate astfel:personajele mitologice. insolenta. viclenie. prin triumful eroului Personajele intruc"ipeaza un ideal uman constituie un element de transfigurare a realitatii au atribute e/ceptionale.raman nesc"imbati. in special de la animalele credincioase de remarcat: umanismul si patritismul -roii antitetici personajului central se evidentiaza prin: siretenie.se prefac ca au murit. mesc"in.personajele animaliere partial antropomorfizate mame cu calitati e/ceptionale.cer sa li se elibereze o mana. eroism recurg la anumite stratageme: se travestesc pentru atingerea unui scop .personajele obisnuite puse in situatii e/ceptionale %ompozitia: #ormulele traditionale. in plan etic.caracter despotic bazat pe constiinta unei superioritati sociale. de basm.distrag atentia adversarului .tarie morala veselie si generozitate. sabloane conventionale si structura codificata: formule introductive urmeaza un fel de e/pozitiune sumara desfasurarea actiunii imbina relatarea narativa si descrierea deznodamantul se atinge cu cat mai putine ocolisuri.primesc ajutor de la natura.personalele din lumea pastoreasca.fidelitate fata de sine si de lumea e/terioara.ciclul codrenilor. propunand si un ideal uman de cele mai multe ori situatiile se rezolva la modul sangeros. ingaduinta si intelegere fata de semeni$ calm. totul se face cu un scop actioneaza asupra constiintelor in mod simbolic ctiunea: lupta se da intre inteligenta si forta "aiducia este o forma a luptei de clasa. violenta.fi/eaza un singur moment @ rareori 0$1 functie etica$moral(izator)$educativa orice tulburare a ordinii morale este inlaturata nu e/ista gratuitate. cicluri tematice:ciclul domnesc.immediate pararea interesului personal. avaratie.ciclul dobrogean.temperament posac. dar cu sublinierea primejdiei care il pandeste pe eroul pozitiv sfarsitul are un caracter optimist %lasificari.obtin permisiunea de a canta dintr$un instrument. ec"ilibru$ curaj. diplomatie pusa in slujba unor scopuri mesc"ine.

!oane. +ică fiind autorul însu(i la $#rsta copilăriei) "e aceea în fragment domină naraţiunea la persoana ). nu-i de capul săuQ (i dificultăţile $ieţii. nearticulat. făc#ndu-l să înţeleagă că orice încercare de a-i clinti %otăr#rea este zadarnică) &maranda. la numărul plural. alcătuit din substanti$ul comun PamintiriQ. nu cum $rea el. nu mă duc la &ocolaQ. nici depărtarea nu constituiau piedici. că V!on . tata. ţăranul de la munte strămutat la c#mp (i pruncul dezlipit de la s#nul mamei sale. pentru că dorinţele lui erau u(or de îndeplinit) *entru +ică. despre asta. deoarece. băieţii satului. îl împresoara icoane ale unor clipe frumoase. 4%eorg%e 8răsnea. după %otăr#rea părinţilor. care au un caracter de generalitate. precedat de prepoziţie-subliniază caracterul de e$ocare al scrierii (i sugerează faptul că prozatorul a selectat doar o parte din înt#mplările copilăriei sale. ?ragmentul se încadrează în partea a patra a operei 'mintiri din copilărie (i exprimă regretul pentru despărţirea de locurile natale (i de copilărie descriind drumul de la Eumule(ti p#nă la seminarul de la &ocola) mintiri din copilărie. mamă. *rozatorul dă glas durerii cauzate de părăsirea locurilor dragi. . e$ocă icoane scumpe legate de $#rsta inocenţei. P "egeaba te mai sclifose(ti. numărul singular. +ică <(lobanu (i alţii s-au lăsat de în$ăţătură (i.?ragmentul 'mintiri din copilărie este o operă epică deoarece autorul î(i exprimă ideile (i sentimentele cu ajutorul personajelor (i al acţiunii) . opera de maturitate a marelui po$estitor %umule(ten. prezinta primele sale experieţe suflete(ti. stare sufletească fiind completată de precizia Pnu ma-( fi dat dus din Eumule(ti. a(a nu ma dau nici eu dus din Eumule(ti\Q exprimă durerea lui +ică. ca orice ţărancă folose(te expresii populare: Psă nu dăm cinstea pe ru(ine (i pacea pe g#lcea$aWQ. dumbră$ile (i luncile umbroase. nearticulat (i determinatul V din copilărieQ-substanti$ comun.oti$ele pentru care +ică nu $rea să părăsească meleagurile natale sunt: $#rsta. surorile. (tii tu moarea meaQ) !nter$enţia tatălui dez$ăluie două aspecte: autoritatea părinţilor faţă de copii.ogorogea. ne$oit să plece la &ocola în toamna anului GY00. fraţii. înfăţi(ează satul (i consemnează încercările lui +ică de a-(i îndupleca mama sa nu-l trimită la &ocola. nici în ruptul capuluiQ) . 'rgumentele lui +ică sunt fără temei: spune că se $a îmbolnă$i de dorul mamei sale (i $a muri printre străini. la joc (i pe uliţele satului în nopţile de $ară) +ici gerul.ama îmbină bl#ndeţea cu asprimea. petrecute în to$ără(ia fetelor (i a flăcăilor de $#rsta lui. prin propoziţia concesi$ă P măcar să mă omoriWQ) *rin $erbul P pl#ng#ndQ (i prin costrucţia Pcu zece r#nduri de lăcrămiQ) .odul de expunere predominant în opera epică este naraţiunea) 1#nd relatează înt#mplări care au în centrul atenţiei personaje din uni$ersul social al Eumule(tiului naraţiunea este la persoana a !!!-a) În 'mintiri din copilărie naratorul se identifică cu personajul. spaţiu natal e$ocat cu nostalgie înseamna: <zana cea frumos curgătoare. m7ndrele dealuri. tot măn#ncă p#ne pe l#ngă părinţii lorQ) Împotri$irea lui +ică este subliniată prin repetiţia P+u mă duc. că doară. prundul. P 're să urmeze cum (tim noi. 1reangă a reprezentat înt#plări din $iaţa sa) 8ripla comparaţie Vcum nu se dă scos ursul din bîrlog. cazul acuzati$. teama de necunoscut (i dragostea pentru satul său) În apropierea plecării. înfăţi(#nd propria copilărie. surprinz#nd g#ndurile lui +ică (i drumul parcurs p#nă la sosirea în !a(i) 8itlul. mama. imortalizează oamenii (i locuri (i costituie o monografie a $ieţii materiale (i spirituale a satului moldovenesc de la munte . la clăci. prezintă opiniile părinţilor despre în$ăţatură.

ia acu(. ca $ai de noiQ) 1u ajutorul oralităţii (i umorului. cu tot farmecul frumuseţilor lui. să ieu cule(erul din ocniţa (i să te dezmierd. descrierea creează o pauză în ritmul desfă(urării acţiunii. astfel înc#t acestea par spuse unui interlocutor prezent pe tot parcursul e$ocării) 'utorul recurge la autoadresare: P'poi lasa-ţi băiete. numărul mare de propoziţi exclamati$e (i interrogati$e) 1omparaţiile. (tiind că %otăr#rile lor sunt ade$ărate legi nescrise pentru el: P "ar $orba ceea: >rsul nu joacă de bună$oie) .a(a cum se cu$enea .lipsite de temei -cu care încearcă în zadar să-(i con$ingă mama să nu-l trimită la seminarul de la &ocola) +ică respectă autoritatea părinţilor. satul. dialogul. pri$ind totul dintr-o perspecti$ă care amuză. %orile (i toate petrecerile din sat. autorul restituie po$estirea prin toate elementele de sugestie ale graiului $iu) 1onfesiunea amplă pri$ind legătura dintre +ică (i $iaţa spirituală a satului îl înfăţi(ează ca pe un t#năr cu fire desc%isă. dacă te lasă p#rdalnică de inimăQ) !nteresante pentru oralitate sunt (i conjuncţiile: VXi cu c#tă carte (tiu. cu c#tă nu (tiu\Q .V banii nu se culeg de la trunc%i. descrierea are rolul de a creea cadrul sau atmosfera în care $or a$ea loc înt#mplările po$estite) *e parcursul naraţiunii. zeflemisind sau autoironiz#ndu-se) >morul e st#rnit (i prin nume sau porecle comice: 8răsnea.o(neagul $ine odată cu răsăritul soarelui)"upa ce sărută m#na părinţilor .+ică (i :a%aria lui 4#tlan î(i iau rămas bun de la celelalte rude Qcu oc%ii înecaţi de lacrămiQ) 7a începutul naraţiunii. trebui sa fac . supăraţi (i pl#n(i. apa-i rea\Q) le modalităţi de realizare a oralităţii sunt monologul interior. descrierea surprinde cadrul în care se înc%eie acţiunea. P\ m#ndrele dealuri. P\ne suim în caruţă. ironia (i autoironia sunt prezentate în costrucţiile: P\să nu mă faci. dezlipit de la s#nul mamei)))Q. oralitatea rezultă din introducerea propoziţiilor temporale prin ad$arbul relati$e PcumQ:Q1um treci &iretul. poate (i datorită firii sale $oioase) 8onul po$estirii e plăcut. exager#nd.ort-copt. sensibil la frumuseţea petrecilor (i c#ntecului popular. clăcile. PXi c#te (i mai căte nu c#ntaQ) În plan sintactic. acestest cadru este caracterizat printr-o stare de lini(te (i ec%ilibru) &tilul operei lui 1reangă se caracterizează prin două trăsături distincte: oralitatea (i umorul) >morul este o formă a r#sului. conturează portretul unui personaj) 7a sf#r(itul naraţiunii. (i pruncul. ca surceleleQ (i Ppoate $reodată să fie el sprijin pentru i(tilalţiQ) +ică nu mai are timp să-i împărtă(ească &marandei nici unul din g#ndurile care l-au c%inuit toata noaptea. pentru că 7uca . metaforele contribuie la oralitate: P 1um nu se dă scos ursul din b#rlog. indică modificarea cadrului în care este plasată acţiunea. o manifestare a bunei dispoziii. dragi-mi erau (ezătorile. autorul pro$oc#nd permanent z#mbetul sănătos. c#t e(ti de mareWQ. elemente nepreţiute ale tezaurului folcloric rom#nesc) <mul matur î(i aminte(te cu nostalgie: P'semenea. PXi după ce jucam c#t jucamQ . de după care-mi zămbeau zburdalnica $#rstă a tinereţiiWQ) >morul lui 1erangă parcurge o întreagă gamă) 'utorului îi place să glumească. ţăranul de la munte strămutat la c#mp. 4#tlan) 8elancolia aducerii aminte este potenţată de inter$enţiile pline de umor) +ică face %az de necaz (i po$estirea aluneca de la lucruri serioase la glumă. (i lasă de te du în loc străin (i a(a depărtat. degajat. la care luam parte cu cea mai mare însufleţireWQ) &entimentele tinereţii se îmbină cu nai$itatea (i îndărătnicia copilăriei subliniate prin argumentele . de origine populară) 1aracterul oral î(i are iz$orul în farmecul po$estirii populare) &criitorul folose(te cu pricepre cu$intele.

biserica. care face efortul intoarcerii in timp. dar si cu tact pedagogic. ca o fiinţă autoritară. sa se e/plica de ce nostalgia si regretul evocarii din perspectiva omului matur se impleteste cu bucuria retrairii poznelor nevinovate ca insasi varsta evocata. pentru a reanvia din amintire varsta de aur a copilariei. in '.de cand acesta "a facut oc"i". \ supăraţi (i pl#n(i. pana cand $ aflat in pragul adolescentei $ ajunge la . ceasta opera memorialistica a lui %reanga se bazeaza pe alternanta dintre atitudinea evocatoare a scriitorului matur. în armonia c#ntecului rom#nesc. duio(ia (i respectful faţă de ei răm#n neumbrite de trecerea timpului) &maranda este fiică de $ornic si a$#nd fraţi cu în$ăţătură se socote(te superioară soţului ei ca putere de înţelegere a lucrurilor) 8ipologic. În ciuda aparenţelor. iar a patra a vazut lumina tiparului postum. scos cu greu din lumea satului "ca ursul din barlog"". cu obiceiuri si traditii fi/ate printr$o e/istenta milenara. armata. ca $ai de noiQ) *rofunzimea iubirii faţă de satul natal face ca depărtarea să accentueze durerea (i ei sa ofteze după fiecare f#nt#nă.pe c%eful mamei sa plec fără $oinţă (i să las ce-mi era dragWQ) 5espectul faţă de părinţi. dez$ăluie sufletul personajelor. "badea )on" $ cum se autodenumeste. de )on %reanga " mintiri din copilarie" constituie opera de maturitate a lui %reanga" $ acest "=omer al nostru" $ cum l$a numit +arabet )braileanu. Tema: Boman al varstei celei fericite. p#r#u. dumbra$ă (i alte locuri drăgăla(eQ) !maginea t#nărului $esel. de unde pro$ine (i originalitatea) +araţiunea sau relatarea în direct a naratorului. bucur#ndu-se de tot felul de jocuri în copilarie (i trăind din toata inima farmecul tinereţii. ea se înscrie în portretul clasic al mamei. iar celalalt este 6ica. lu#ndu-ne rămas-bun cu oc%ii înecaţi în lacrămi. într-un cadru natural. in volum. o propulsează) " mintiri din copilarie". ci o recrează si o toarnă în tiparele unei rostiri indi$iduale. cel "vesel ca vremea cea buna si sturlubatic si copilaros ca vantul in tulburarea sa". )zvoarele de inspiratie sunt autobiografice.eminarul de la . cele mai multe sunt de origine populară sau au aspect fonetic moldo$enesc. frumos. ne aflăm in prezenţa unui limbaj artistic. $ălcică. . g#ndurile. &ipsesc aproape complet neologismele.ocola.criitorul nareaza la persoana )$a peripetiile lui 6ica. sentimentele. )n acelasi an opera a aparut la si la )asi. (i pentru oamenii din sat se e$idenţiază prin descrierea momentului despărţirii: P\sarutăm noi m#na părinţilor. m#nuind cu abilitate răsplata si pedeapsa) "intre cu$intele folosite de 1reangă. avand ca tema principala "copilaria copilului universal". in care %reanga este actor si personaj totodata. multe sunt regionalisme.<0. e însu(i firul po$estirii) *e firul acestei po$estiri se pot distinge momentele subiectului mai ales în partea a !9)-a "ialogul ascunde conflictul. *e aici rezulta impresia ca " mintirile" sunt un lung monolog. în$iorează acţiunea. în mijlocul flăcăilor (i al fetelor de seama lui) 7egătura trainică dinte +ică (i părinţi. *e aceea opera pare sa aiba doi povestitori: unul este %reanga$scriitorul. . dragostea. temperamentele. Primele trei parti au aparut in revista "%onvorbiri literare". a vietii satului romanesc de la jumatatea secolului trecut. plin de $iaţă. cartea este in acelasi timp o monografie a mediului ambiant. si dintre identificarea lui pana la un punct cu 6ica. cu institutiile lui: scoala. a unui stil foarte original) 1reangă nu copiaza limba ţărăneasca.

pana la plecarea adolescentului . . patania cu stanca pravalita peste cocioaba )rinucai si fuga cu pluta a celor doi baieti pana la Pipirig. a redat atmosfera si farmecul varstei de aur a omului dintotdeauna si de pretutindeni.ocola. care l$au ajutat pe copil sa se formeze ca om.6icolai. ras printre lacrimi". %reanga a creat primul roman al copilariei taranesti din literatura noastra. invatand cu parintele )saia *u"u . de prinderea mustelor cu ceaslovul. pe acele "evenimente de cunoastere". "fratele mamei cel mai mic" $ la scoala lui lecu Balos din Brosteni. Partea a treia. pe care o priveste cu simpatie si umor.". ci copilaria in sine : "=ai mai bine despre copilarie sa povestim $ spune el $ caci ea singura este vesela si nevinovata". Partea a doua se opreste asupra casei parintesti. intamplarea de la scaldat). suna ca o voce minunata distinsa intr$o gloata". despre care criticul 8ircea Tomus scrie ca este "ploaie de soare. Beferindu$se la aceasta +. furatul cireselor. desc"isa de parintele )oan de sub deal in c"ilia bisericii.ubiectul: *esi pare a se abate adesea de la subiect. . )l vedem elev la scoala domneasca din biserica spitalului din Tg. )n partea )$a este evocata trecerea lui 6ica prin scolile din =umulesti si Brosteni.Bememorarea se face cu dezinvoltura si este subliniata de %reanga insusi in e/presii ca " stau cateodata si$mi aduc aminte" . -ste o copilarie obisnuita si de aceea scriitorul nu poate spune mai mult decat au spus altii. apoi la "scoala de popi" din #alticeni. de plecarea $ impreuna cu bunicul *avid %reanga din Pipirig si cu *umitru. . Privite prin ceata amintirii.criitorul retine cu precizie doar data a trei evenimente : "cinstita "olera de la M2. dupa evocarea =umulestilor. devenit acum ")on" $ in "arabaua lui mos &uca $ la . (uratul la casa popei Aslobanu.6eamt. .(( $ la . a "copilului universal". de . Amul matur se identifica pana la un punct cu mentalitatea varstei de aur. dar meritul lui %reanga consta in capacitatea de a sugera farmecul acestei varste.(0 a paraclisului din biserica spitalului din Tg.%alinescu scria ca " c"iotul lui este mai plin. de "calul balan" si de ". la ce poate sa le aduca ziua de maine. desi da impresia ca face un montaj narativ liber. Bememorand ispravile unui copil de '1$'2 ani. %reanga povesteste evenimentele din viata lui 6ica in ordinea lor cronologica. smantanitul oalelor.ocola. cu "arjoane si nazbatii memorabile. " si$mi aduc bine aminte" . tinand de formatia lui scolara. de zilele de "procitanie". cea a lipsei de griji: "%e$i pasa copilului cand mama si tata se gandesc la neajunsurile vietii. facatorul de vanatai".asile. in care greselile scolarilor erau insemnate pe o "dranita" si pedepsite. unde sta in gazda la Pavel ciubotarul.criitorul isi aminteste de prima sa scoala. de cand e lumea asta si pamantul". ziua sfintirii in '. de discutiile dintre parinti pe tema invataturii lui 6ica.marandita popii. intamplarile de demult capata un farmec nespus si plutesc intr$un fel de vag temporal. vizitele la mos %"iorpec ciubotarul. 6ica parcurge cateva varste. evocand c"ipul mamei si pataniile din =umulesti. de prinderea la oaste cu arcanul a baditei . %opilaria este pentru 6ica varsta de aur. "ma gandesc" si altele . *e aici rezulta tonul dominant al " mintirilor".f. de la anii copilariei celei fara de griji. marc"eaza o alta varsta a lui 6ica. %reanga nu reanvie anii copilariei. al pupezei din tei.unt evocate apoi episodul umplerii de raie capreasca.eminarul de la . de badita . sau ca$i framanta alte ganduri pline de ingrijireP" . *e fapt scriitorul insusi marturiseste: " sa eram eu la varsta ceea fericita si asa cred ca au fost toti copiii.eminarul de la .asile. punand accent pe amanuntele semnificative.6eamt si a desc"iderii scolii domnesti de acolo in prezenta domnitorului +"ica si ziua plecarii $ in toamna lui '.

Puternicul atasament afectiv al scriitorului fata de acest univers al copilariei este subliniat prin enumerare. =umulesti. dar si cu cei ai copilului. cu flacai voinici si fete mandre.. *e aceea evocarea =umulestiului se interpatrunde cu evocarea varstei de aur. cuviinta si pudoare. mai mult o definitie: "sat mare si vesel" sau "sat in toata puterea cuvantului". badita . care se tin tot de una. prietenii si tovarasii de joaca ai lui 6ica insufletesc evocarea. Privit retrospectiv. %asa parinteasca si familia sunt vazute e/clusiv din perspectiva copilului. )ntr$un astfel de loc oamenii au o inalta tinuta morala. ci el il re$creeaza din amintire. Begretul si nostalgia naratorului sunt cu atat mai puternice. caracterizata prin candoare. ca asezare intemeiata. nesupusa vicisitudinilor timpului. *escrierea este plina de lirism . "arnic si rusinos ca o fata mare". munca la sumane.tau cateodata si$mi aduc aminte ce vremi si ce oameni mai erau in partile noastre pe cand incepusem si eu. si poporeni ca aceia. adica de la casa parinteasca.. cu biserica frumoasa si niste preoti. -vocarea =umulestiului revine ca un laitmotiv la inceputul fiecarei parti a " mintirilor". din targ drept peste apa 6eamtului . cu gospodari tot unul si unul. leaganul copilariei lui 6ica: #olosind te"nica povestirii in povestire. de vuia satul de vatale in toate partile.asile. bolile. sau cuptorul pe care se ascundeau copiii cand se jucau "de$a mijoarca si alte jocuri si jucarii pline de "azul si farmecul copilaresc". impartit in trei parti. %reanga evoca peripetiile lui 6ica in stransa legatura cu meleagurile natale. incat episoadele se inc"eaga in unitati narative de sine statatoare. dar si suveica. cantecele etc. de e/emplu. Abservam ca descrierea este insa foarte saraca. in satul =umulesti. si dascali. de care lega mama o sfara cu motocei la capat. claca. Parintii. *ar acesta leaga cu mestesug firele actiunii. pornind de la general. razesesc. de crapau matele jucandu$ se cu ei". scriitorul matur simtind ca$i "salta si acum inima de bucurie". un paradis terestru. de faceau mare cinste satului lor". care retine in special locurile de joaca: " stalpul "ornului. satul natal al lui 6ica a lui . *ar %reanga nu se rezuma doar la a$si aminti de satul copilariei sale. Povestirea se desfasoara aparent la intamplare. sarbatorile. putand fi c"iar desprinse din conte/t. care stiau a invarti si "ora. !niversul "umulestean revine la inceputul partii a doua. devenind incomparabil si inconfundabil. stfel =umulestiul este prezentat ca un "sat vec"i.%reanga isi aminteste de eforturile aproape dramatice ale colegilor sai de a invata gramatica. ca si icoana de aur a copilariei. plecarea spre o lume straina si neprimitoare. )n prima parte %reanga reconstituie din memorie imaginea gospodarilor "umulesteni si a satului natal. "ora. ca pe un sat patriar"al.ocola. de petrecerile tineresti . si trecand la detaliile specifice interiorului taranesc. sat mare si vesel. oamenii si locurile traind cu aceeasi intensitate in in amintirile povestitorului.. acel "cumplit mestesug de tampenie" . asa cum momentele si figurile de demult revin in amintirea povestitorului. .tefan a Petrei capata aura de legenda. dar accentul cade de data aceasta pe casa parinteasca $ simbol al varstei fericite $ vazuta aievea cu oc"ii celui care abia incepuse "a merge copacel". dragalita$*oamne. fratii si surorile. Prin asemenea insusiri se face pretuit . care marc"eaza de fapt iesirea din copilarie. . Partea a ).eminarul de la .". scoala. dascalul cel "cuminte. cu oc"ii omului matur .criitorul rememoreaza elementele specifice vietii "umulesctenilor ca: iarmarocul. satul..$a nareaza plecarea lui 6ica la . traditiile si obiceiurile. de conflictele dintre colegii ce stateau la aceeasi gazda.reau sa$mi dau seama despre satul nostru . despre copilaria petrecuta in el si$atata$i tot". a ma ridica baietas la casa parintilor mei. cu cat aceste minunatii ale trecutului au disparut pentru totdeauna: ". -l insusi marturiseste : ".

fara leac de suparare. traite din plin de copilul de atunci : ".i. %opilaria petrecuta in =umulesti este un timp al neastamparului si al poznelor pline de "az. am fost si eu in lumea sta un bot cu oc"i. cand $ "la staruinta mamei" $ este obligat sa plece. scriitorul ne impartaseste durerea adolescentului nevoit sa cedeze in fata staruintelor mamei: " poi lasa$ti. la o distanta din ce in ce mai mare.asile $ "fratele tatei cel mai mic $ . la . baiete. de parca era toata lumea a mea". cand plutasii atata un foc de legenda. 6aratiunea ia forma confesiunii directe. cu oamenii si obiceiurile lor. Prin autoadresare. popa Aslobanu etc.arsta de aur pare a fi ramas undeva in urma. ca popa *u"u ori popa Aslobanu. -vocand patania cu pupaza. a tatalui sau a bunicului *avid %reanga din Pipirig. topite in trei circumstantiale de mod antepuse.. contureaza reperele geografice ale =umulestiului. iar evocarea se face prin te"nica sobra a enumerarii. subliniaza puternica legatura sufleteasca dintre 6ica si satul din care nu voia sa plece " cum nu se da scos ursul din barlog. dar si figura mamei. %reanga il sustrage istoriei si il inscrie intr$un univers al magiei. caci si parintii. iar locul lor a fost luat de altii mai putin vrednici. scriitorul notand cu mandrie ca acesta "nu$i un sat laturalnic si. satul cu tot farmecul frumusetilor lui si pasa de te du in loc strain si departat. impreuna cu Ga"aria lui +atlan. !n singur episod mai lung poate fi incadrat in peisaj si anume fuga celor doi baieti de la )rinuca si popasul de noapte din padure. ciubotarul %"iorpec.. in care se oglindeste cu ma"nire %etatea 6eamtului de atatea veacuriQ" Abservam ca natura nu ocupa un loc important in opera lui %reanga. . =umulesteanul isi subliniaza cu mandrie apartenenta la aceastra vatra a copilariei: ")a. o bucata de "uma insufletita din =umulesti. din care se simte parte integranta. prin repetitie..((.aratec. Jocul este singura sa preocupare.. . ci e/primandu$si direct.fantului . )maginea =umulestiului revine la inceputul partii a )))$a. Aameni ca parintele )oan de sub deal sau badita . Trei comparatii de tip popular. cu Azana cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul. . =umulestiul era deci pentru 6ica mediul vital.. . %reanga reinvie c"ipuri de sateni ca matusa 8arioara.entimentul solidaritatii cu vatra "umulesteana va fi reluat pregnant la inceputul partii a patra. intamplarea de la scaldat sau pe cea din seara .criitorul nu foloseste descrierea.)n acest mediu propice al familiei si al satului natal copilaria este vazuta ca un timp al bucuriei depline si al jocurilor fara sfarsit. si toate imi mergeau dupa plac.e observa aici candoarea copilului caruia $ in mediul ocrotitor al satului $ i se pare ca totul ii merge din plin.asile de la casa popei Aslobanu.asile au disparut. taranul de la munte stramutat la camp si pruncul dezlipit de la sanul mamei". *oamne. -vocarea lirica ia locul descrierii: "*ragu$mi era satul nostru. Proiectand =umulestii in mit. cu ciresele. *espartirea de sat ii prilejuieste lui %reanga o emotionanta evocare a acestei vetre a copilariei. si fratii. iar casa parinteasca $ vatra petrecerilor fara sfarsit. 6atura$peisaj este accesorie in creatia sa. si casa ne era indestulata. ci este inconjurat de "locuri vrednice de amintire". ici %reanga evoca despartirea lui 6ica de =umulestii anului '. care face o victima din o "mandrete de flacau" ca *avidica. dar insasi calitatea vietii pare a se degrada.. si copiii si copilele megesilor erau de$a pururea in petrecere cu noi. dragostea fata de peisajul$cuib. si surorile imi erau sanatosi.eminarul de la . care era vestita pentru nazdravaniile sale" stapaneste fortele raului. mos .. in concordanta cu tonul nostalgic al evocarii. &ocul "orelor si petrecerilor fara sfarsit il ia acum invatatura tampa de la scoala de cati"eti din #alticeni. cu peisajul ei geografic. daca te lasa pardalnica de inima". numai aici el putea trai fericit. frumos era pe atunci. ca %etatea 6eamtului ori manastirile gapia si .lipsit de privelistea lumii". .ocola. *e aceea i se pare copilului ca mama." Abservam ca $ pe masura ce 6ica inainteaza in varsta $ nu numai oamenii.

.. *escrierea se opreste la suprafata si degenereaza in enumerare. limpezi ca cristalul si reci ca g"eata. ca si despre fiecare din oamenii de aici el a pastrat in suflet o imagine. multe patimi". dar ele sunt individualizate prin ceea ce au esential si semnificativ. %omunitatea "umulesteana este evocata prin acele elemente ale ei care influenteaza sufletul copilului $ devenit acum flacau. gazde etc. *ascalul care$l inlocuieste pe badita . nu ca isti de la camp. )n ziua plecarii la . este caracterizat antitetic.. "era un carpanos s$un pui de zgarie$branza" . lemne.sarbezi si zbarciti.asile. ce$l individualizeaza pe fiecare. %aracterizarea personajelor: )n " mintiri din copilarie" %reanga reinvie un numar mare de personaje : parinti. %reanga evoca imaginea panoramica a peisajului de munte.ocola. cu "uriesii munti" ai 6eamtului " cu varfurile ascunse in nouri. =umulestiul mai inseamna pentru %reanga locul unde sezatorile. "om ursuz si paclisit". sa de e/emplu portretul dascalului . *espre locurile copilariei. =umulestiul inseamna pentru %reanga locul unde s$a nascut.soptind tainic. in comparatie cu viata grea a locuitorilor de la campie: "=alal pe la noi Q $ e/clama mos &uca $ pele$s dulci.cripcarul. cu bucuria zugravita pe fete". de$ti parea tot anul zi de sarbatoare". utorul " mintirilor" observa e/clusiv natura umana... luat la oaste cu arcanul. un epitet depreciativ si un verb cu rezonanta onomatopeica.marandita popii scriitorul isi aminteste ca era " o zgatie de fata". colegi de joaca si de scoala. un detaliu. Pentru caracterizarea popei Aslobanu. .. unde traiesc oamenii cei mai apropiati lui: "*ragu$mi erau tata si mama. -a vine "cu o falca in cer si cu una in pamant" sa$i spuna mamei ca 6ica a furat pupaza." $ suspina parca povestitorul. vara. ceasta doina este in concordanta cu starea de spirit a adolescentului sortit instrainarii. umbra si racoare. " budi"ace" etc. "arnic si rusinos ca o fata mare".si ducand cu sine multe.si mai voiosi. de unde purced izvoarele si se revarsa paraiele. mai puternici. in timp ce matusa 8arioara este o fiinta din acelea care " scoate ma"murul din om". de ajuns. cat si auditiv: .. %reanga foloseste invective ca: " ceapcan"..entimentul instrainarii imbraca aici forma coborarii de la munte la campie.. "boaita" . fratele cel mai mic al tatalui. 8os . unde i$au "cosit tantarii". fratii si surorile si baietii satului.Povestitorul "umulestean nu este un poet al naturii. dupa cum nu este nici un descriptiv. %ele mai multe personaje apar episodic. printr$un eufemism. un element particular. "orele si clacile "se tineau lant. tovarasii mei din copilarie . *espre .asile este realizat numai printr$o comparatie si un epitet triplu : "cuminte. ca$n zi de sarbatoare. matusi.. de la o trasatura distincta de caracter sau $ mai rar $ de la una fizica.". )nainte de a pierde din vedere acest univers fermecat al copilariei. care$l ajuta sa nuanteze caracterele. foiau prin sat in toate partile. unc"i ...adoveanu. de parca se "ranesc numai cu ciuperci fripte". dracului pomana" imaginea luminoasa a satului revine prin evocarea fetelor si flacailor care " gatiti frumos.asile. toate pe fundalul cantecului de dor ce se revarsa de pe strunele viorii lui 8i"ai . *e aceea oamenii sunt "mai sanatosi.... Popasul de noapte facut la Blagesti. in contrast cu starea sufleteasca a celor doi baieti trimisi "surgun. *e aceea putem spune ca marea arta a lui %reanga consta $ printre altele $ si in individualizarea personajelor prin te"nica detaliului. naratorul "umulestean individualizeaza fiecare personaj. este un nou prilej de elogiere a =umulestiului ca sat de munte.. dascali si preoti. *ar el nu este un portretist. ca =ogas sau . Pornind de la o anume manifestare.%reanga reuseste in acest caz un portret pe care$l receptam atat vizual.

facuta cu oc"ii copilului de atunci.. Personajul traieste prin actiuni si fapte si prin limbajul colorat. gata sa primeasca orice pedeapsa. iar pe de alta $ evocarea glumeata.i sange din sangele ei si carne din carnea ei am imprumutat."*ascalul )ordac"e. si a vorbi de la dansa am invatat". face trimiteri clare la disputa dintre +erila si ceilalti tovarasi nazdravani ai lui =arap$ lb. . dar si pedeapsa. ci pune accent pe trasaturile de caracter. facandu$i un induiosator portret moral. %reanga spune ca 6ic$a lui %ostac"e era inaintat la invatatura "pana la genunc"iul broastei". pe care "le umfla$n spate si la gazda cu dansele" se aseamana cu gestul diavolului %"irica din "Povestea lui . . farnaitul. )nzestrata cu tact pedagogic.maranda are o fire aspra si jocul fara sfarsit al copiilor o deranjeaza. rusinat si flamand. *e asemenea cearta de la gazda din #alticeni a cati"etilor. #iica lui *avid %reanga din Pipirig este o femeie "arnica. recunostinta si respect. iar pentru 6ica nutreste o deosebita dragoste.criitorul nu$i creioneaza portretul fizic. pe cat mi$aduc aminte: si$mi aduc bine aminte. fiind cel mai mare. izbucneste: " sa era mama in vremea copilariei mele. pentru ca "stia a face multe si mari minunatii". . care ia in spate intreaga recolta a boierului. " mintirile din copilarie" nu sunt o opera memorialistica propriu$zisa.. lucrand totodata la sumanele pe care barbatul ei le vindea in targuri. neobosita. "ca sa se mai potoleasca dusmanul". %and 6ica o lasa cu toate treburile pe cap si fuge la scaldat. s$apoi mai avea si darul suptului". Beferindu$se la colegii de scoala.maranda isi iubeste copiii. sentimentalisme ori ingaduinte de tot felul. iar Trasnea $ un "buc"er de frunte si tamp in felul sau". facuta peste ani de omul matur. plina de minunatii. Pe 6ica.maranda alunga norii negri de deasupra satului infingand toporul inaintea usii. evocat cu dragoste. . adaptat intamplarilor relatate. prin caracterizare directa. ea stie sa manuiasca cu abilitate rasplata. mama reanvie in amintirea fiului ca un personaj cu aura de basm. #iinta autoritara. . *in zori si pana in noapte. vazand in el "un al doilea %ucuzel". caci bratele ei m$au leganat. . )si scapa feciorul de deoc"i facandu$i "un benc"i bog"et in frunte" si "buc"isea cu clestele" carbunii care tiuiau in soba. capabil sa indrepte vremea cu zambetul lui. de se incrucea lumea de mirare". ea il dojeneste cu blandete ca sa$si sc"imbe comportarea. sa duca mancare la prasitori etc. )n spiritul muncii ii creste si pe copii. #igura luminoasa a mamei este vazuta dintr$o dubla perspectiva: pe de o parte este evocarea nostalgica. duioasa. . care "era vestita pentru nazdravaniile sale".maranda nu$si manifesta dragostea de mama prin duiosii.tan Patitul" . mama il pedepseste luandu$i "ainele. s$o ajute la tors si scarmanat. il pune s$o ajute la treburile casei: sa legene copilul. sau ii alina durerea copilului batand "peretele sau vreun lemn" de care acesta se lovea. ca o fiinta cu puteri supranaturale. proape toate personajele sunt conturate sumar. "inc"ega apa numai cu doua picioare de vaca. ea stie sa faca fata nevoilor unei goapodarii grele. . %reanga.. stfel ridicarea de catre 6ica Aslobanu a lemnelor dintr$un car.maranda %reanga: )ntre toate personajele universului infantil din " mintiri". )ar cand copilul se intoarce acasa gol. *epozitara si practicanta a unui fond de credinte si practici magice stravec"i.. clampanea de batran ce era. pentru ca unele intamplari par inventate si construite dupa modelul povestilor. -ste mandra de istetimea lui 6ica si crede in destinul lui de e/ceptie. actiune sau prin limbaj.tapanind fortele raului. un loc aparte il ocupa c"ipul mamei. maturul. *and glas nostalgiei si duiosiei ce$i inunda sufletul. care "dondaneau ca nebunii" . *atorita acestui fapt copilul cu "par balai" i se pare un #at$#rumos.

tatal lui 6ica este un om "arnic si gospodar. doua. ce urmarea cu tenacitate sa$ si vada copilul inaltat prin intermediul stiintei de carte. pentru a$l convinge sa$l dea pe 6ica la invatatura: ".. refuza sa se desparta de leaganul primei iubiri. *ar mai presus de toate. este prietenoasa. care $ de cele mai multe ori $ ascund un zambet retinut. . trebuie sa plece la .. . #emeie practica. #irea apriga a . atunci cand era elev la ..marandei se reflecta adesea in violente de limbaj. "ajuns acum "oltei".. mama. faceti otrocol prin cele mate si dati la om ca cainii prin bat.ocola. cu sapte copii. era nevoita sa le faca "musai cate un surub. . sa le dea "cateva tapangele la spinare" sau sa ia "nanasa din coarda" pentru a se putea odi"ni. *e aceea este in stare "sa toarca in furca toata viata". ce ai tuP" $ ii spune ea raspicat barbatului. #oarte tenace.coala domneasca din Tg. raQ d$apoi aveti la stiinta ca prea va intreceti cu dedioc"iulQ cus iau varga din coarda si va croiesc..i cat era de ostenit.maranda are un suflet desc"is.maranda. daca nu v$am sacelat astazi. numai sa$i invete baiatul carte. pentru a a le asigura copiilor un trai fara de griji: "lemne la trunc"i.eminarul de la .orbirea ei este adesea muscatoare: ". tatal $ fiind mai mult plecat cu treburi in afara casei $ manifesta mai multa ingaduinta. daca nu te$i sili sa$ti faci un baiet popa.)aca.criitorul isi aminteste ca.maranda a invatat din e/perienta vietii ca popia este o indeletnicire care$l poate feri pe fiul ei de grija zilei de maine.slanina si faina in pod.pre deosebire de . rgumentele lui se dovedesc a fi insa "zadarnica truda". ea se tine de neam bun si din felul in care i se adreseaza acestuia deducem ca i se socoteste superioara ca putere de intelegere a lucrurilor. . de ce nu te olicaiesti atataP 8ai omule.. pug"ibale spurcate ce suntetiQ.armane omuleQ *aca nu stii boaba de carte.maranda este o femeie receptiva la nou.curec"i in poloboc" $ cum ii spune el . devarati zei protectori ai copilariei lipsite de griji.si avea prilej sa$si imparta painea cu dansii".maranda incearca sa$si convinga feciorul ca "spre folosul" lui " este aceasta" .branza in putina. ne ridica in grinda zicand: S Tata mareQ T .." )ubirea . )l vedem venind seara de la padure.stfel. stfel. -l cauta s$o convinga pe . 8ai intai .maranda %reanga este o intruc"ipare a tarancii noastre cu credinta in *umnezeu si respect neabatut pentru credinte si obiceiuri... *ar 6ica..maranda ca se va usca de dorul ei si va muri printre straini. 8ama ramane neanduplecata in fata celor "zece randuri de lacrimi". " mama. in spiritul careia ii creste si pe copii. *e aceea invata in rand cu el la ceaslov si il intrece la cititul psaltirii si al " le/andriei". cum ai sa ma intelegiP %and tragi sorcovetii la musteata. cand acestia ridicau "casa in slava" .." .6eamt. ..criitorul isi aminteste cum " strasnic se mai bucura cand se intampla oaspeti la casa. . numai sa invete si sa se faca popa. manifestand un adevarat cult pentru munca.reau sa$mi fac baiatul popa.maranda.. gospodina "arnica si priceputa. scotand "matele de prin ocnite si cotrute". . mama si sotie iubitoare. de va merg petecileQ" . il ameninta c"iar ca$l "dezmiarda" cu "culeserul din ocnita" si baiatul i se supune. bucuroasa de oaspeti si darnica. "obosit si plin de promoroaca". tot "la staruinta mamei". mama izbucneste: "Bine v$au facut.. *e spovedanie fugi ca dracul de tamaie. vazandu$i pe copii zgariati de "bietele mate".. prin cap" .marandei pentru 6ica se imbina cu ambitia de a$si vedea baiatul popa.tefan a Petrei: Personaj mai sters in comparatie cu .i ne saruta mereu pe fiecare. sa ajunge %reanga la scoala de cati"eti din #alticeni si apoi. .... tatal si mama privesc din ung"iuri relativ diferite jocul fara sfarsit al copiilor. -l imbina toleranta cu afectivitatea: "... aflam din povestire ca vinde sumane la iarmaroc.o vedem purtand discutii indarjite cu sotul ei. pe umerii caruia apasa intretinerea unei familii numeroase. "care nu mai putea de obosita". . maiQ i sa te duci in fundul iadului si n$are sa aiba cine te scoate. #iica de vornic.nu se indura" sa$l trimita "nici dupa o cofa de apa".marandei. care este mai intreansigenta.

.... care i se pare fara folos si $ la insistentele . vorbindu$i copilului cu fermitate. caci $ spune el $ "banii nu se culeg de la trunc"i.bou la Paris. smantanitul oalelor cu lapte sub prete/t ca "au furat strigoaicele mana de la vaci". mai femeie..tefan a Petrei este un om practic..ocola. tot esti tu bisericoasa. cobait si lenes. dar sunt acceptate de tata cu intelepciune si umor ) sunt inlocuite cu timpul de adevarate "aventuri". podoaba crestinatatii". zicea tata dandu$ne "uta. care$l pun pe 6ica in conflict cu maturii si atrag dupa ele pedepse.. lasa$i. unde$a fi acolo. si daca$i popa. Personajul se caracterizeaza prin raporturile cu celelalte personaje : parinti. sa traga. parcurgand cateva varste. . ca se bucura si ei de venirea mea. "om de treaba si gospodar in =umulesti".%alinescu. baiatul dovedeste o deosebita inventivitate la acest capitol. un comunicativ. 8emorabil in acest sens este episodul uratului la o ora nepotrivita la casa popei Aslobanu . pana la calatoria in "arabaua lui mos &uca spre . de n$are perec"e". de s$a dus vestea.marandei: " Poi da. mama il vede ca pe un #at$#rumos " cu parul balai". cu "arjoane si nazbatii memorabile.. tatal constata cu ironie ca #at$#rumos este de fapt " o tigoare de baiet. -l este vazut in devenire. daca$i cal.. ipostaza a scriitorului in anii fragezi ai copilariei si prototip al "copilului universal"$ cum il scrie +. re o fire mai blanda . )n 6ica el vede acum singurul sprijin al fratilor mai mici si se simte obligat "a$l zburatici". si a venit vaca". o vorba moale si de aceea intotdeauna "tot pe$a mamei" ramanea. %reanga isi aminteste de placarea cu care se juca cu copiii. rude. . ltadata isi aminteste ca era un sociabil. incearca sa$i dezvinovateasca pe cei mici: ")a lasa$i si tu. indiferent de meridianul geografic si de timp. atrage amarnicele amenintari ale .%onsiderand joaca drept un dat al copilariei. cand acesta refuza sa plece la ..unde erau trei. *e aceea trece de partea .ocola. eu eram al patrulea". de la anii copilariei celei fara de griji. care inseamna de fapt instrainarea de spatiul protector al =umulestiului si iesirea din copilarie.marandei de a$l da pe 6ica la scoala $ ii raspunde mucalit c$a auzit el de unul care "s$a dus. Tatal are adesea in glas o usoara intonatie de dispret fata de firea evlavioasa a . amenintari sau numai spaime. )n sc"imb. )l vedem ingrijorat de cum va suporta c"eltuielile baiatului. %aracterizarea lui 6ica: Personajul principal al " mintirilor din copilarie" este 6ica.marandei. 6ica poate sa ramana fara stiinta de carte..macar ca$ti intra biserica in casa de departe ce$i". ca surcelele".. care arunca dupa copii cu o "scurtatura" de lemn.nimica nu scapa". )n finalul " mintirilor" insa il vedem preocupat de viitorul familiei.. cand acestia ii sareau in spate pe intuneric. -l isi aminteste doar ca era "un baiet prizarit. 6umai ca jocurile copilaresti nevinovate ( care o supara pe mama.. incaltea ti$au facut si baietii biserica aici pe loc. care intra usor in vorba: " . pentru ca "nu se stie zilele omului". la al carui zambet "vremea se indrepta" ca prin minune. iar istetimea lui o face sa vada in el "un al doilea %ucuzel. mai nevasata. rusinos si fricos si de umbra lui"..marande$i.. sa citeasca".esnic pus pe sotii si pozne ce se tin lant.$apoi nu stii ca este o vorba: S*aca$i copil.. pentru ca "decat codas in oras. *e asemenea. dar "vesel ca vremea cea buna si sturlubatic si copilaros ca vantul in tulburarea sa". sa se joace..eminarul de la . 9 8ai bine$n satul tau fruntas". stfel.. *in partea lui. devaratul portret al lui 6ica se contureaza insa din faptele si atitudinile sale. sateni. %reanga nu$i face lui 6ica un portret propriu$zis. iar matusa 8arioara se plange ca "de zbantuitul ista. -l dispretuieste invatatura.

prin savoarea naratiunii. " mintirile din copilarie" farmeca nu prin faptele relatate. cel mai bun de "arjoana si slavit de lenes.. de parca era toata lumea a mea". ci prin felul in care sunt povestite. taranul de la munte stramutat la camp si pruncul dezlipit de la sanul mamei". 8anifestand o totala lipsa de interes pentru treburile casnice lasate de . incat i se pare ca lumea ii apartine: ". %artea surprinde formarea personalitatii eroului de$a lungul anilor: "*ar vremea trecea cu amagele $ scrie %reanga $ si eu cresteam pe nesimtite si tot alte ganduri imi zburau prin cap.i. Beferitor la aceasta atitudine."... fapt pentru care a fost poreclit ")on torcalau". cum nu$i mai "era a invata.. mintindu$si de . ci "mati de cei lesinati". %reanga scrie: ". ca eroi obiectivi. Tot te/tul " mintirilor" are aspect de monolog si dialog. si cuprinde mai mult e/clamatii si judecatile acestuia despre lucruri si situatii: ")nsa vai de omul care se ia pe ganduriQ !ite cum te trage pe furis apa la adanc. lenes fara perec"e ma facusem"..coala domneasca de la Tg. il pedepseste pentru vizitele sale repetate ungandu$l cu "do"ot" pe la gura. juns la varsta adolescentei. jucati insa de povestitorul insusi. cum nu i$i cainelui a linge sare". ca erou subiectiv. *espartirea de peisajul$cuib i se pare un sacrificiu inutil. pe care $ cu candoare si fantezie $ a vrut s$o vanda in targ. fara leac de suparare. el devine constient de legatura sa sufleteasca cu vatra "umulesteana. iar matusa 8arioara vine "c$o falca$n cer si cu una in pamant" sa se planga ca 6ica a furat pupaza. semn ca noul personaj narator $ caruia i se substituie %reanga $ are o alta varsta decat 6ica. 8onologul este al povestitorului. ciubotarul. o cam raream pe acasa". '. 6ica fuge la scldat.6eamt. *ar daca mama il "lua cu binisorul".. *ialogul este al personajelor. *e aceea se poate vorbi de caracterul dramatic al operei.maranda. intre care eram si au. rta narativa a lui %reanga : )n opera lui %reanga predomina epicul. pentru ca acestea sunt intamplari obisnuite.. &a claci torcea in rand cu fetele. care e/plica numeroasele ei dramatizari si ecranizari.. scriitorul noteaza: "%and era de facut ceva treaba. cu nevasta si copii".scoala s$a umplut de baieti doriti de invatatura.. faptul ca el paseste in "zburdalnica varsta a tineretii". "arabagiul satului. *oamne. *evenirea personajului ajuns acum ""oltei" este sugerata de insusi numele sau. %opilul cu fire vesela si sociabila. )n sufletul copilului sentimentul libertatii este atat de puternic. fiindca era priceput si indemanatic. *espartirea de universul de aur al copilariei determina c"iar modificari ale psi"ologiei lui 6ica. imitandu$i pe cei mari. si din veselia cea mare cazi in uricioasa intristare". care in =umulesti o dusese "de$a pururi in petrecere" cu "copiii si copilele megesilor" joaca acum dupa cantecul lui mos Bodranga pana ce "asuda podelele" si ii "sar talpile de la ciubote cu calcaie cu tot". 6ica se simte puternic legat de satul in care a crescut si in care a fost fericit.tefanescu". iar in ultima parte a " mintirilor" mama nu i se mai adreseaza cu apelativul de alint "6ica". facut numai asa. arta sa sta sub semnul povestirii. ci cu ")oane". stfel. sa se se/plica de ce caii lui mos &uca. . 6ica o ajuta "ca o fata mare". de care nu vrea sa se desparta "cum nu se da scos ursul din barlog.. ca sa ajunga "un popa prost. pentru profesorii de la #alticeni 6ica devine ". lasandu$si mama inglodata in treburi. nu i se mai par "niste zmei". care devin obiectul glumelor sfic"iuitoare ale trecatorilor.8os %"iorpec.. frumos era pe atunci" $ e/clama %reanga $ cand "toate imi mergeau dupa plac.

" $ " .i. gesticuleaza. verva povestitorului." *e aceea " mintirile" par a fi scrise pentru a fi spuse...$apoi ganditi ca Trasnea citea intrebarea si raspunsul. povestite.imi iau caciula si in locul ei pun lespedea. +.. dar in special propriul sau rol. nu citite...%alinescu scria ca "%reanga vorbeste ca un povestitor.." .cum aud unele ca acestea..." c.i pornind eu cu demancarea.. !neori predicatul din principala este precedat de cate un "indata" .." $ ". jucand rand pe rand rolurile personajelor. &a sporirea impresiei de oralitate contribuie si e/primarea predicatului prin interjectii cu valoare onomatopeica de tipul: $ " -u atunci. bag mana in scorbura. "numai iacata".*e aceea putem spune pe drept cuvant ca arta narativa a scriitorului "umulestean consta in primul rand in oralitate. ca si cum scriitorul s$ar afla pe o scena imaginara..i cum ma scol.. "iaca" .i cum ajung in dreptul teiului. javra dracului... ma sui cu dansa in tei.. desi intre ele nu e/ista aparent nici o legatura logica: $ " .atunci.eu . poi ma dau jos. pun demancarea jos.... caci era om "ursuz si paclisit popa Aslobanu". mai rezulta si din aglomerarea verbelor de actiune la acelasi mod... $ " . zvarrQ cu o scurtatura in urma noastra. pun demancarea jos...ii dezleaga frumusel ata de la picior. verva povestitorului.... "numai ce si" ." $ " cum va mai spun.. ma sui incetisor in tei.si isi ia apoi . b." cest stil oral.. $ "." $ ". iaca si soarele rasare"... %reanga foloseste adresarea directa.fact tustiQ din balta si$o iau la sanatoasa... de erou principal si de povestitor in acelasi timp.. "iute" . de unde rezulta dinamismul frazei. numar si persoana: $ " ." $ " )ar el... gabuiesc pupaza.... apuca$te de carturarie". 0.sa prind pe dracul de$un picior".." $ " 8i$aduc aminte ca acum".. . in fata unor spectatori. solicitand si participarea afectiva a interlocutorilor la cele povestite.... $ "Pupaza . $ ".. iute ma sui in pod. cesta se realizeaza prin mai multe instrumente gramaticale ca: a..va puteti imagina ce va sa zica a te scalda in Bistrita. lteori propozitiile sunt introduse prin cate un "si" si se succed rapid. indata ma si trimite mama. nu pe cititor. timp. dupa cum am cinstea sa va spun. caut o lespede potrivita. face ca naratiunea sa aiba in permanenta un ritm alert. direct.i cum i$o dau in mana....i cum ajung in dreptul teiului. "atQ de sumanul mosneagului. Beferindu$se la acest aspect. "pe loc" etc.criitorul se implica in povestire si realizeaza astfel cu usurinta trecerea de la o intamplare la alta. numai ce si aud pupaza cantand" $ "-u... zbrrQ pe$o dug"eana... dinamic. $ "%and sa$ti petreci si tu tineretea. in caracterul de spectacol al spunerii. *inamismul frazei. toate cu sensul de "imediat": $ " .si$apoi "ustiuliuc Q si si eu in stioalna. cest caracter de spectacol al spunerii implica repeziciunea si concentrarea discursului. ca in episodul fugii din Brosteni a celor doi baieti." $ ".." $ "%and eram "otarat a spune mamei unele ca aceste.. )ntroducerea subordonatelor aflate inaintea regentelor prin adverbele cu functie de conjunctie "cum" si "cand" cu sensul de "e/act in momentul cand". ca un om care sta pe lavita si istoriseste altora. e. ici el este deopotriva actor ce mimeaza. fiind el insusi erou in naratiune.si o data fac zdupQ in niste canepa. vandu$l mereu in fata pe ascultator. sa$mi plateasca pupaza. "unde nu" ...drumul spre =umulesti" $ "." d....... trece de la monolog la dialog.. care nuanteaza fraza. ca intr$o secventa de film.

"*oamne fereste" ... "ca mai ba sa mai zicem nici carc" .. "grozav s$a spariet"Q . nici mai mult. "a$ si strange lioarba acasa" .. &a crearea impresiei de oralitate contribuie si placerea pentru cuvinte. A alta trasatura a artei narative din " mintiri o constituie dinamismul anecdotic.. )ntamplarile evocate se deruleaza rapid. a scrisului: *escriind episodul urmaririi "otului de cirese de catre matusa 8arioara. ciocan. !morul lui %reanga: . pana ce dam toata canepa palanca la pamant". j.ce nacaz aveam" $ " )ntocmai dupa cea cu ciresele." $ " puca$te de carturarie". "a$si lua ramas bun de la calcaie" etc.i sa nu$mi uit cuvantul". lasa$ti. Beferindu$se la arta narativa a lui %reanga. pastrand firescul si spontaneitatea vorbirii taranesti.. iat Tudor .. ca mai bine$i pare" sporeste impresia de oralitate. "ce$i de facutP". $ ".. i. "de voie de nevoie"). l. satul.8anolescu spunea ca " geniul lui. calupuri... bade )oaneQ" $ " poi. pe care le insiruie in lungi enumerari. ce$i patea sufletul".. frumoasa. ele navalesc in amintirea scriitorului fara a avea legatura intre ele. ca $ de e/emplu $ in descrierea casei lui Pavel %ibotarul.. .. "a scoate ma"murul din om".. celasi efect il are presararea te/tului cu numeroase ziceri ("toate ca toate". ^. si ea fuga. saracul. celasi rol.vine din placerea de a povesti". nu citita." $ "*$apoi lui Trasnea. se proslavea pe cuptor.)ara gazda. Abservam ca in fraza crengista precumpanitoare este topica mai libera a vorbirii si nu cea controlata. si ea fuga.. cu e/presii specifice limbii vorbite ("vorba ceea"...i "arsita de matusa nu ma slabea din fuga nici in ruptul capului. intre sanuri. toate creand impresia ca %reanga sta pe lavita si povesteste unor ascultatori povestea copilariei sale. si eu fuga. musc"ea. nici mai putin". care dau unitate naratiunii: $ " *$apoi cu smantanitul oalelor ce calamandros a fost" $ " *$apoi cu mos %"iorpec ciubotarul. si nu$mi caut copilaria petrecuta in =umulesti si de nevoile mele"P f. m. sau a cuvintelor si e/presiilor populare ca "mort$copt". ace.bedreag. scriitorul noteaza: ". il are si autoadresarea : $ " 8ai pasa de tine minte toate cele si acum asa. vine alta la rand. baiete...i eu fuga. gazda din #alticeni: "Pavel era "oltei si casa lui destul de incapatoare: laiti si paturi de jur imprejur. cleste. "a lua in ras" . "mila sfantului" ". pila. "pace buna" . criticul 6. cat pe ce sa puie mana pe mineQ . piedeca. ""at bine")... &a fel procedeaza scriitorul si atunci cand $ pierzand firul naratiunii prin digresiuni si e/plicatii suplimentare $ intervine corectiv si solicita parca ingaduinta si atentia ascultatorului: $ " )nsa ce ma privesteP 8ai bine sa ne cautam de ale noastre". "fel si c"ip". celasi efect il are folosirea formelor verbale inverse de tipul "g"iontitu$ne$am" . daca te slujeste capul. *ar %reanga $ in placerea lui de a povesti $ gaseste formule de trecere de la o intamplare la alta. "stiutu$v$am" etc.$ "%aci nu va para lucru de saga: de la 6eamt pana la )asi e catu$i de la )asi pana la 6eamt. "de frunza frasinelului". ce alterneaza si se imbina armonios.. cadentata si muzicala..ianu scria ca " %reanga este unic prin geniul lui oral". dic"iciu si alte custuri taioase. "asca si clin. #olosirea constructiilor incidentale contribuie de asemenea la sporirea impresiei de oralitate: $ "dragulita *oamne"...clei si tot ce trebuie unui ciubotar".. g. impresia ca opera a fost creata pentru a fi spusa. cu e/clamatii si interogatii de tipul " mai stii pacatulQ" .. de a spori dinamismul povestirii. #olosirea versurilor populare sau a frazelor ritmate de tipul ""ai fiecare pe la casa cui ne are. langa soba altul. care poate fi descompusa in unitati mai lungi sau mai scurte. $ " *ar ce$mi bat eu capul cu craii si imparatii. Tot de oralitate tine si fraza lui %reanga. "a da povat" .

o bucata de "uma insufletita din =umulesti.. iar cand ma lasa de capul meu. si cand era de facut ceva treaba. %reanga facand "az de necaz. de sarea camasa pe dansa" sau de ziua "procitaniei". autopersiflarea. nici atata. .criitor jovial. intretinut pe episoade intregi..%and ma lua cineva cu raul.. 6u poate fi trecut cu vederea "azul cu care monolog"eaza scriitorul cand isi aminteste de sosirea la scoala din =umulesti a lui mos #otea. adresandu$se cititorului prin cate o propozitie interogativa: $ "-u atunci. Befuzul lui 6ica de a pleca la .. desi cele doua roluri se suprapun adesea. *aca 6ica pare coplesit de tristetea despartirii de sat. . Tocmai in aceste oscilatii sta de fapt farmecul povestirii. stfel. %reanga dovedeste o abundenta comica narativa. iarmaroc nu era"PQ *ar scriitorul intra repede in rolul personajului sau. cand 6ica se uita "pe furis la usa mantuirii... care aduce "un dragut de bicisor ".. stfel.%reanga. taierea pletelor la scoala din Brosteni ii face pe noii scolari sa planga "cu zece randuri de lacrimi". ca in anul trecut si ca de cand sunt. ba copil.. omul matur se desparte. o cam raream de pe$acasa..faceam cate o draguta de trebusoara. 0.eminarul de la . care "plangea ca o mireasa. cand 6ica promite mamei ca n$o va mai supara. !morul este marca lui specifica.. nici cu minte pana la treizeci si nici bogat pana la patruzeci nu m$ am facut. !n mijloc de realizare a umorului este autoironia. nu asteptam sa$mi deie altii. ci este un ras egal. *e asemenea. 1.Povestirea intamplarilor din copilarie este insotita permanent de voiosie. e/primandu$si apartenenta la vatra "umulesteana. %reanga oscileaza. s$a spus ca scriitorul "umulestean imbina in opera sa dorul cu umorul.. autorul scrie: "%aci nu va para lucru de saga: de la 6eamt pana la )asi e catu$i de la )asi pana la 6eamt. am fost si eu in lumea asta un bot cu oc"i.. daca ma scula. n$are ce lucraP" $ "*a. vorbind despre furtul pupezei.. *e aceea... %reanga scrie despre sine ca era "cel mai bun de "arjoana si slavit de lenes".. %and tratamentul cu lesie impotriva raiei capresti nu da rezultat. cu un comic sanatos de origine taraneasca. %"iar in momentele de ma/ima incordare sufleteasca. %reanga scrie: ")a.... care nici frumos pana la douazeci de ani. '. dupa intamplarea de la scaldat. pe drept cuvant..: prin somn nu ceream de mancare.nu era in stare a o desface.. un fel de ras "omeric.marandita. el este pus in permanenta pe ras. care$l deosebeste de alti autori comici sau satirici. *e asemenea.. nici mai mult.. este ba matur.*ar si sarac asa ca in anul acesta.. umorul sanatos al acesteia.." )n alta parte. comentand situatia cu un proverb: "se tinea ca raia de om". scriitorul face "az de necaz. %reanga da o mare intrebuintare rasului. A alta sursa de umor o constituie "azul cu care omul matur povesteste mucalit intamplarile "azlii ale copilului care a fost cu patruzeci de ani in urma. al carui stralucit e/ponent este ). caci mosul cel poznas este numit "nebun" si "javra dracului". preocupat sa intretina buna dispozitie....criitor umorist. putina treaba facea cu mine. cu o vitica de funie. cand ma lua cu binisorul. sa nu$mi caut de drum tot inainteP 8a abat pe la tei. sa scape de pedeapsa prin fuga..i nu ca ma laud.ocola este insotit de aceleasi "zece randuri de lacrimi".sa vie un lainic de scolar de afara".asteptand . 6umai ca la el rasul nu izbucneste in cascade. de inaugurarea "%alului balan" de catre . de nici sfanta 6astasia. se desolidarizeaza pentru o clipa de copilul 6ica. nici mai putin". povestitorul aluneca usor de la lucruri serioase spre gluma printr$o vorba de du" sau o zicala ce diminueaza tragismul. niciodata n$am fost". %reanga$maturul scrie: ". . ingrozit de distanta ce$l va desparti de =umulesti." $ " !n mosneag nebun.. e/presie a vitalitatii si optimismului poporului nostru..i sa nu credeti ca nu mi$am tinut cuvantul de joi pana mai apoi.

pistoalele la brau.. maiQ &$as lasa eu.!nii dondaneau ca nebunii.ocola. ""ajmalai" . popa Buliga poreclit %iucalau este pomenit cu "*umnezeu sa$l iepure" in loc de "*umnezeu sa$l ierte". !morul izvoraste si din ironia cu care %reanga povesteste unele intamplari. Pentru a starni rasul. sarmanul. combinand intr$o maniera neasteptata unele cuvinte.spre %ararea furisita dintre .ecu si gapia din deal". altii o duceau numai intr$un muget. %iucalau etc. 6ica Aslobanu "furluase" cate ceva de pe unde umblase.. dar vezi ca nu ma lasa el acumQ" $ " +olatatea inconjura.e tine ca raia de om". ... de unde prinsesem si gust de calugarie. inecat cu pronumele conjunctive. aflasem si eu. intotdeauna precedate de un "vorba ceea". ceasta este o alta sursa a umorului lui %reanga.pune$ti.. parca erau cuprinsi de pedepsie. ducandu$se "surgiun.. Beferindu$se la frecventa proverbelor si zicatorilor in opera lui %reanga. "coblizani".. la unii le umblau buzele.. pentru a caricaturiza un personaj... si frantura de limba ca la acesti nefericiti dascali. *oamne feresteQ" ceste metode inapoiate de invatare au avut ca efect moartea lui *avidica." $ " &asa$l. iar foamea da de$a dreptul". vorbind de forma neasteptata a unor cuvinte. pacatosul. "g"iavoli" etc... Trasnea.$apoi.... nu mi s$a mai dat a vedea. menite sa concretizeze si sa caracterizeze. &imba operei lui %reanga: . .criitorul "umulestean nu critica. pana la epuizare. iar 6ica pleaca la .umbland vara cu baietii dupa. dracului pomana". +atlan. )ronia scriitorului este subliniata prin pauze.. ... marcate grafic prin puncte de suspensie: " %aci. de$ti era frica sa innoptezi cu dansa in casa". iar culcatul canepii matusii 8arioara este numit "trebusoara asta". stfel.. citind pana le pierea vederea. $ " &ucrul rau nu piere cu una... pana$i apuca ameteala. cesta "a murit. A alta sursa de umor o constituie numele si poreclele comice ca: Torcalau..bureti prin partile acele. "gligani" . formele pronumelui personal.. ca au mancat juvaer de flacau" $ izbucneste %reanga. $ " . %"iorpec. +arabet )braileanu spunea ca prin acestea vorbeste poporul roman.i turbare de cap. 3.. %reanga ii face o caracterizare ironica si scrie ca era "balcaza si lalaie. cate ceva din tainele calugaresti. dar de mine mi se rupe inima". :. ". plosca cu rac"iu la sold. $ " u tunat si i$au adunat" $ "6u plateste bogatul.criitorul prezinta cu verva si umor scena invatarii gramaticii lui 8acarescu de catre cati"etii de la #alticeni. cumplit mestesug de tampenie. A alta sursa de umor o constituie e/primarea poznasa. ca omul cuprins de evlavie". )l vedem pe Trasnea repetand mecanic. -l manuieste cu maiesrie observatia umoristica. inainte de vreme. pieritu$le$ar fi numele sa le piara. cuvioase )larie. (. Bodranga.orbind despre fata )rinucai. %reanga spune cu umor ca a izbucnit o "cinstita de "olera". *e asemenea.. 2. "ticait". comanacul pe$o urec"e.. cu doua". $ " 8ila mi$e de tine.. mos &uca este "insuratel de$al doilea". Placerea de a povesti a lui %reanga il determina sa foloseasca la tot pasul proverbe si zicatori din graiul viu al poporului. privind cu oarecare ingaduinta pacatul unor fete bisericesti: " . ca 6ica era un scolar "slavit de lenes". %reanga foloseste termeni familiari de tipul: "c"iol"anos" ..si ia$o la papuc. cand ii e foame... izvorata din forma neasteptata a unor cuvinte sau din combinarea surprinzatoare a acestora.tii. cearta de la gazda din #alticeni este numita "clacusoara".. ci vinovatul" $ " Tiganului. icrisoare moi cat se poate de multe si altceva de gustare in buzunarele dulamei. fara sa vreau.. canta... putem spune ca mos %"iorpec ii spune lui 6ica "nepurcele" in loc de "nepoate" .

'. stfel dupa incalecarea "%alului balan" . -l a facut trecerea de la nivelul popular al literaturii la nivelul ei cult pe o cale pur spontana. "pug"ibale" etc. ceea ce l$a determinat pe Tudor . "nouri" .6eculce si pregatindu$i drum lui . n$a fi asa. iar *avidica avea plete "ca pana corbului" .. "benc"i" . "lalaie" . Proiectata in spatiul unui sat moldovenesc de munte de la mijlocul secolului trecut. D mintiri din copilarieE este si o evocare a satului traditional. stfel vorbirea . scriind in cea mai frumoasa limba romaneasca". "dioc"et" .. ("baiet". . 8area majoritate a cuvintelor din vocabularul crengist este de provenienta populara. " mintirile" sale sunt scrise intr$un limbaj artistic desavarsit si individual. Tot de provenienta populara sunt zicerile. "a balabani". al modelarii umane.coala. vreu sa$mi fac baietul popa. dintre care unele au aspect fonetic moldovenesc. )braileanu spunea ca scriitorul "umulestean este unicul prozator roman al carui stil se caracterizeaza prin economie de mijloace stilistice.Pare$mi$se ca stii tu moarea mea. "do"ot" "colb" . "cobait". "aista" . a dativului etic.. %reanga foloseste comparatia. e/presiile. "oleaca" . 1. a ridicat$o la rang de arta. inainte de rasaritul soareluiQ" $ " Bine v$au facut.. "umulestenii n$au trait "ca in barlogul ursului".ianu sa scrie ca in aceasta opera "poporul intreg a devenit artist individual".. %artea este un DromanE al varstei inocente si al formarii. pug"ibale spurcate ce suntetiQ" $ " *egeaba te mai sclifosesti. zise mama. copilaria nu reflecta numai dominantele varstei. 2. " a "uzuri" . Bememorandu$si propria copilarie.) 6eologismele lipsesc aproape in intregime. "bog"et" . -ste o limba autentica. a e/clamatiilor. )orgu )ordan spunea ca acesta a reusit sa$i egaleze pe doi mari artisti ai cuvantului romanesc. un tablou fidel al unei lumi traind in spiritul obiceiurilor fi/ate printr$o e/istenta multimilenara. "balcaza" . ci si specificul mediului ambiant. si era mladios "ca un mesteacan". "tigoare" .marandei %reanga se caracterizeaza adesea printr$o voluptoasa invectiva dialectala: $ ". 0. "cotruta" . continuandu$l pe ).)orga considera ca daca n$ar fi scris in felul sau original. cest limbaj afectiv se evidentiaza prin folosirea interjectiilor. "ocnita" .. Apera lui %reanga este inconfundabila $ intre altele $ si datorita limbii folosite de scriitor. proverbele si zicatorile prin care scriitorul caracterizeaza un personaj sau concretizeaza o situatie. 6.. el noteaza magistral dialogul lor.asile era "rusinos ca o fata mare". oc"i " ca murele" si scanteietori "ca fulgerul". -l a recreat$o.marandita "plangea ca o mireasa". )on %reanga mintiri din copilarie D mintiri din copilarieE reprezinta opera de maturitate artistica a lui %reanga. cestea traiesc prin ceea ce spun si cum spun. " tinterim" . %reanga participa afectiv la cele relatate si de aceea putem vorbi de e/istenta unui limbaj afectiv in " mintiri". ce creeaza atmosfera si caracterizeaza personajele. duglisule. badita . +. "a se incruci" ) iar altele sunt regionalisme (" a c"i"ai" . prin lipsa metaforelor.adoveanu. care sunt -minescu si %aragiale. %reanga n$ar mai fi fost "o minune de povestitor. cu un stil rafinat si cu o e/ceptionala capacitate de fi/are a unui univers uman necunoscut pana atunci in literatura romana. )oane. dovedind un scriitor pe deplin format. obraji "ca doi bujori". -l se impune ca un mare povestitor roman. Pentru mai multa e/presivitate. "sorcovat". *e aceea. Beferindu$se la opera lui %reanga..a nu ma faci ia acus sa ieu culeserul din ocnita si sa te dezmierd cat esti de mareQ" Bemarcabila este e/actitatea vorbirii transcrise fara alterare: " sa a fi. ce ai tuP" %u toate acestea %reanga n$a reprodus e/act limba moldovenilor de la mijlocul secolului al N)N$lea.. &imba sa este o c"intesenta a limbii populare din veacul trecut. %and %reanga isi pune eroii sa vorbeasca. &a mine nu se trec acestea.

ridicata prin stradania parintelui.tan PatitulE.criitorul urmareste procesul formarii adolescentului 6ica in raporturile lui cu viata sociala. fuga cu pluta pe Bistrita. %reanga o evoca mai intai ca pe o fiinta cu daruri fantastice: Dcu . proape toate sunt conturate sumar. Bupt de vatra satului. )n cele patru parti.maranda este fiica de vornic si avand frati cu invatatura se socoteste superioara sotului ei ca putere de intelegere a lucrurilor. Tipologic. iesirea din taramul miraculos al copilariei. eroul devenit adolescent este infatisat urmandu$si in continuare drumul. cu conditiile in care tinerii urmau scoala. 6ica Aslobanu pare o varianta a lui %"irica din povestea D. Bememorarile intereseaza in masura in care au contribuit la formarea lui 6ica. iar evocarea se face din perspectiva indepartata a maturitatii. *ar copiii nu inteleg rostul invataturii. fara ca portretul care l$i se face sa fie adancit in mod deosebit.$lea. care ii permite sa nuanteze caracterele.Principala grija a autorului este insa evocarea varstei de aur pentru ca. la scaldat. 8ulte personaje se retin prin lapidarele si e/presivele caracterizari pe care le face autorul: . imbogatindu$i universul cunoasterii.ocola. sederea in gazda la )rinuca. %onstructia te/tuala nu urmeaza rigorile compozitiei clasice. ca elev la scoala domneasca din Targul 6eamtului.tefan a Petrii e barbat "arnic si gospodar. asa cum i$o pastreaza amintirea. )zvoarele de inspiratie sunt autobiografice. tipologic vorbind. Partea ) se desc"ide cu evocarea scolii. . evocarea indreptandu$se asupra casei parintesti. constient de valoarea propriei creatii. etc. 6ica pleaca impreuna cu bunicul sau la scoala din Brosteni. )n acest capitol. 8ai bine conturate sunt portretele parintilor: . bsenta portretului fizic concentreaza atentia spre cel caracteriologic. ci selectarea acelor momente ce constituie puncte de referinta in formarea eroului. pupaza din tei. daca prin amanunte 6ica este propria sa ipostaza. )n capitolul al ). ceasta despartire reprezinta dezradacinarea din universul =umulestilor. odata cu intamplarile din copilarie: uratul de nul 6ou. *ialogul cu propriul cuget (din debutul partii a )))$a) este o modalitate de disimulare a intentiilor unui artist genial. manuind cu abilitate rasplata si pedeapsa. umplerea de raie capreasca.fantul 6icolaiE pentru a$i indemna in acest sens. ici. asa ca primesc in dar pe D%alul BalanE si D. ca om. iar 6ica se simte aici lipsit de aparare in fata vietii si a timpului ireversibil. . dandu$i o imagine asupra lumii. %a fire e moale. in toamna lui '. )nceputul partii a ))$a sta sub semnul lirismului nostalgic. fiind dominata de un impuls afectiv greu de stapanit: nostalgia.marandita e o Dzgatie de fataE. paraseste satul pentru a urma seminarul de la . dar %reanga il lauda pentru placerea de a se juca cu cei mici si pentru munca depusa pentru a$si intretine familia.asile $ D"arnic si rusinos ca o fata mareE etc. prin actiune ori limbaj. eroul sau este Dcopilul universalE (+. 6ica va raspunde numai la staruintele mamei si ale bunicului *avid %reanga. printre care si 6ica. apoi la scoala de cati"eti din #alticeni. badita . &umea in care patrunde eroul este inferioara celei din care tocmai a iesit. memoria afectiva a eului narator reface drama adolescentului care. ca o fiinta autoritara.((. dar dispretuieste invatatura. eroul va avea parte de o serie de peripetii: caderea in Azana. prin caracterizare directa. dar si cu tact pedagogic. ltele seamana cu eroii din basme: 8ogorogea e certaret ca +erila. scriitorul nu urmareste o ordine cronologica a desfasurarii faptelor. pare c"ipul mamei. unde s$a adunat o multime de baieti si fete. ea se inscrie in portretul clasic al mamei. %reanga reuseste sa le sc"iteze o individualitate prin te"nica detaliului. %alinescu): Dasa eram eu la varsta cea fericita si asa cred ca au fost toti copiii de cand lumea asta si pamantulE. 6umarul personajelor ce apar in D mintiri din copilarieE este relativ mare.

cu vointa neclintita.oia buna este intretinuta si de placerea autorului de a presara naratiunea cu zicale. %reanga isi pastreaza in D mintiri din copilarieE. DAm din doi oameniE. dincolo de toate celelalte portrete. sa caricaturizeze: fetele sunt DdracoaseE. el se afla intre )on 6eculce si 8i"ail . )nsa. intro siretenie a frazei. )n nici o imprejurare nu$si uita insa interlocutorii imaginari. fraza. 6ica se contureaza de la indeterminare la autodeterminare. D"ojmalaiE etc. dar cu un devotament nemarginit. *in punct de vedere al artei narative. se provoaca rasul (DTot patitui priceputE. iar intamplarile si oamenii prind viata. )n aceasta privinta. DprostalaiE. scriitorul surprinde cu luciditate procesul anevoios al devenirii sale intelectuale. unele au aspect fonetic moldovenesc. %"iorpec). si in jurul sau sunt reunite toate semnificatiile. -roul este: Dslavit de lenesE. 6ica se defineste si in relatia cu celelalte personaje ale operei menite sa infatiseze varietatea firii umane. mos %"iospec ciubotarul il intampina pe 6ica strigand: D=e. de marcare a sc"imbarii. iar in postura de elev acelasi erou este Dslavit de lenesE. privind totul dintr$o perspectiva care amuza. 6u intotdeauna intre ele e/ista legaturi de fond. boala de care sufera eroul este o Dcinstita de "oleraE. tunci. Basul este starnit si de prezenta termenilor familiari. cum ar fi: D*$apoi cu smantanitul oalelor. afara. e/primarea este vie. sa gesticuleze. !rmarind evolutia scolara a lui 6ica. "eQ bine ai venit.maranda este o fire mai aspra.i dupa cum am cinstea sa va spunE sau Dva puteti imagina (L)E. ca si in povesti. cu e/presii populare si vorbe de du". framantat din D"uma din =umulestiE. . !morul lui %reanga se vadeste mai ales in e/primarea poznasa. pastrand astfel coerenta si unitatea episoadelor. nu lipsita de contradictii.adoveanu. lteori cuvintele capata forme neasteptate sau sunt asezate in combinatii surprinzatoare. devine puternic evocatoare. apartine si spiritului inalt si lutului din care se trage. sa parodieze. infigand toporul in pamant. prin nume sau porecle amuzante (Traznea. placandu$i sa imite. Dun pierde varaE impins spre invatatura de mama si bunicul sau. autoironizanduse. pur si simplu. impresionand prin modul in care DspuneE. autentica. -l scrie ca si cum ar trebui sa$si interpreteze te/tul. D!rsul nu joaca de buna voieE etc). in care cazi ca intro capcana. sa treaca de la monolog la dialog. . A alta trasatura a operei D mintiri din copilarieE este dinamismul anecdotic. sa e/agereze.adevarat ca stia a face multe si mari minunatii: alunga norii cei negri de pe deasupra satului nostru si abatea grindina in alte parti. +atlan. prin termenii specifici folositi. rapiditatea cu care se deruleaza ispravile. poi este vazuta prin modul in care isi manifesta grija fata de casa si de destinul copiilor. devarata forta a lui %reanga se manifesta cand incepe sa nareze. prin care se caracterizeaza o situatie. Principala trasatura a operei lui %reanga este tendinta scenica. prin autopersiflare (6ica era Dslavit de lenesE) sau prin prezentarea unor oameni si scene care starnesc "azul. . )postazele devenirii releva fatetele personalitatii sale. iar baietii DmangositiE. care isi iubeste copiii fara sentimentalisme. te"nica orala a spunerii. %reanga este un povestitor desavarsit. si inzestrat cu "ar. carora li se adreseaza direct: D. rta lui %ranga nu se opreste insa aici. e/agerand. placerea de a glumi. drept pentru care naratorul gaseste formula de trecere. nepurceleQE. multe sunt regionalisme. mucalita. lipsesc aproape complet neologismele. toti trei alcatuind in literatura romana o serie usor de recunoscut prin elementele comune ale artei lor narative. se ingroasa o trasatura. dinaintea usiiE etc.criitorul provoaca rasul permanent (cu rare momente de seriozitate nostalgica). sa e/agereze. stfel. se face o aluzie ironica sau. %uvintele cele mai numeroase din D mintiri din copilarieE sunt de origine populara. prin modul e/primarii si prin oralitatea stilului. uluitoarea navala a intamplarilor. sa intre in pielea fiecarui personaj. %a structura a unei e/istente. . zeflemizand. Dg"iavoliE. celasi umor este starnit si prin caracterizare ironica (fata )rinucai era Dbalcaza si lalaie deti era frica sa innoptezi cu dansa in casaE). ce calamandros a fostE. a caror menire este sa ingroase. 6ica este personajul constitutiv al te/tului. &imbajul sau il face inconfundabil. D)nsa ce ma privesteP 8ai bine sa ne cautam de ale noastreE. bogata in verbe.

*ar totusi padurile nu au ramas pustii fiindca copacii sunt inconjurati de o multime de frunze multicolore. Pe dealuri. iar altele isi decupeza "rana pentru intreg anotimp. *ar. Peste cer se asterne un sal mare de nori cenusii care plutesc deasupra caselor.&a scoala ei vor discuia usile cu c"eita fermecata pentru a descoperi noi taine nedescoperite si necunoscute de ei pina atunci. si nu a scrisului. !nele animale se pregatesc pentru iarna ca sa "iberneze. a unui stil foarte original. fara in butoaie fierbea vinul spumos si cald. mai intai.*upa ce se termina secerisul Begina Toamna calatorind prin toata tara soseste si in satul nostru din munti intr$o careta fermecata. D"utaE etc. verzi$aurii si rosietice care se astern pe pamintul reavan la fel unui covor colorat. frazele "umulesteanului urmaresc sa creeze impresia de spunere.) dar si multimea zicerilor tipice.peste tot rasuna galagia oamenilor care au venit acolo dis$de$dimineta sa stringa roadele toamnei.intul tomnatic si racoros indeamna frunzele la dans. bobita cu bobita fiind aduse acasa si puse in poloboace. "arnica si darnica ca furnica si albina caci ea ne umple "ambarele in fiecare an cu toate bunatatile ei. aa . .)arna alba. a interjectiilor si verbelor imitative (DtroscpleoscE. etc.crisul lui %reanga este lipsit de metafore. notimpul meu preferat$toamna )ntr$un an se succeda patru anotimpuri. solicita interlocutorii. iar din ei cad suvoaie de ploaie ciobaneasca ce ne creeaKa o stare de melancolie. in padure si in livezi totul capata o nuanta ruginie.emnul distinct al oralitatii este.*ar cel mai tare striga o para care ramasese singurica intr$un copacel ramas fara straie.. lteori in te/t apar versuri populare sau forme ritmate. Da bancaniE.Pe linga toate acestea se mai aude si murmurul izvorului din mijlocul padurii. %reanga nu copiaza limba taraneasca. Da bazaiE. si prin aceasta atitudine limbajul primeste accente afective. Peste dealuri. utorul isi marc"eaza participarea sufleteasca prin interjectii. e/presivitatea limbii sale provine din comparatii si din prezenta altor tropi: Dplangea ca o mireasaE. pe cimpii. indiferent. . %opiii pleaca la scoala cu g"ioKdanele grele in spinare. struguras cu struguras. e/clamatii. unde topica este mai controlata. Dmii era a invata cum nu ii e cainelui a linge sareE... a e/presiilor specifice limbii vorbite sau a intrebarilor si e/clamarilor. *esi scrise. primavara parfumata. deoarece ele au plecat deja si de rind cu ele au luat si cintecele lor nemaipomenite. utorul lasa cuvintele sa se insire dupa o ordine a vorbirii. ci o recreaza si o toarna in tiparele unei rostiri individuale. Arala e si sinteze frazei.%reanga nu povesteste rece. la care ele nu se gindesc mult si indata incep sa danseze.)n padure nu se mai aud trilurile fermecatoare ale pasarilor. el se implica. participa sufleteste. dativ etic. Begina Toamna este zglobie si aurie asemeni unui c"i"limbar.)n vii totul a ramas pustiu dupa ce oamenii au strins poama. ne aflam in prezenta unui limbaj artistic. abundenta e/presiilor onomatopeice. )n livezi fructele striga una mai tare ca alta ca vor culese deoarece sunt foarte zemoase si dulci ca iti lasau gura punga si iti venea sa le maninci pe toate. Toamna este fermecatoare prin ninsoarea de frunKe galbene$ruginii. vara calduroasa si in sfirsit toamna multicolora care este una dintre preferatele mele anotimpuri. de unde provine si originalitatea. in ciuda aparentelor. apreciaza. cimpii.

se veselisera de cresterea zilei si inceputul anilorE. jandarmul sunt fapturi periferice . *e fapt . . totul invartindu$se in jurul a doua mari evnimente : coborarea oilor in campie la iernat si adunarea lor in inima muntilor odata cu incetarea gerurilor si topirea zapezilor . taranul si lumea satului . DBaltagul ramane in ultima analiza . )ntriga . il inmormanteaza dupa datina . 8i"ail . construita de scriitor cu o arta remarcabila . cu institutiile si credintele sale fundamentale D ( Avid %ro"maniceanu ) . dar femeia acestuia . . in c"ipul cel mai desavarsit . pastrand elementele baladei : un cioban este omorat de doi tovarasi ai sai pentru a$i lua oile .)n curind vor incepe sa se faca araturile de toamna si se va porni semanatul cu naiul urias al Beginei Toamna recolta pentru anul care va urma sa vina. apriga si inteligenta . de pe apa Tarcaului . Apera de maturitate. craiul nostru cel de demult D. DBaltagulE .iata oamenilor se desfasoara asa cum se desfasura inca de la inceputul asezarii lor in partea locului . . cre7nd o figura unic realizata in intreaga noastra literatura .lavici . urmandu$si traiul Dca pe vermea lui Boerebista .publicat in '<1> .itoria descopera drumurile sotului .cena din finalul romanului . fiind un roman al lumii ar"aice a pastorilor . afla mai apoi pricina neobisnuitei intarzieri a baciului . este definitoriu pentru universul sadovenian . praznicul devine timpul marturisirii adevarului si al implinirii judecatii . in ipostaze diferite . tot ceea ce s$a scris mai frumos despre $iata pastorilor din muntii nostri . al framantarilor si cautarilor ei pentru aflarea sotului sau 6ec"ifor .ictoria &ipan utor al unei opere vaste si variate .adoveanu se impune prin originalitaea creatiei in care epicul se impleteste cu liricul . in sute dupa sute de ani . . sa cumpere niste oi de la *orna @ calatorie din care nu se mai intoarce . apoi ii descopera pe faptasi . dar totusi de azi pe miine va veni iarna si Begina Toamna va fi nevoita sa plece pe o durata de un an lasind locul sau )-B6)). romanul unui suflet de munteanca D.adoveanu imbogateste literatura romana cu opere care surprind . pune in lumina vocatia justitiara a eroinei . cu obiceiurile . . transmise din generatie in generatie . trasaturile . ici timpul pare ca a incremenit . descoperirea asasinilor si demascarea acestora . )ntreaga sa creatie este D un adevarat epos al miscarii poporului roman in timp . la iernat . plecat de cu toamna din satul lor de undeva din muntii 8oldovei . subprefectul . Totul in jur e colorat si mi$as dori ca toamna sa nu mai plece de la noi. Baltagul caracterizare . trecutul fuzioneaza cu prezentul .-u voi astepta cu nerabdare pina cind toamna va veni in anul urmator caci o ador foarte mult. &umea aceasta traieste dupa aceleasi legi nescrise .adoveanu a reusit sa intruc"ipeze in . )scriindu$se in continuarea traditiei marilor clasici . nu are liniste pana nu afla faptasii si nu$i pedepseste dupa legea nescrisa . 8untenii nu concepeau ca viata lor sa se desfasoare altfel decat asa cum se desfasurase cea a strabunilor lor . ici isi desfasoara intreaga influenta (daunatoare)$ religia si superstitiile . isi gaseste sotul ucis si aruncat in prapastie . adica uciderea lui de catre doi oieri cu care$si cobora turmele cumparate spre campie . Prefectul . targul moldovenesc . nu$si putusera face loc in viata si preocuparile oamenilor . prototipul oierilor munteni .atul . asa cum afirma Perpessicius . drama acestei umanitati in contact cu realitatile sociale ale inceputului secolului al NN$lea . personajul central al naratiunii . este semnificativa prin faptul ca releva intr$un spatiu concentrat .itoriei &ipan . care lupta penru a$si apara normele etice si care se confrunta cu noile forme de viata sociala . .itoriei &ipan . constituie un roman realizat cu mijloace de creaţie nemaiantalnite ) ctiunea povestirii se desfasoara in jurul . 8i"ail . natura si istoria sunt principalele teme ale prozei sadoveniene . care izvorasc dintr$o cunoastere profunda a specificului auto"ton . care concentreaza in sine intreaga bogatie a calitatilor morale si intelectuale ale poporului nostru . )on . *e o agerime rar intalnita .ubiectul este simplu . . care Dranduri dupa randuri de generatii . dupa modelul politist . )on %reanga .itoria &ipan . *upa inmormantare .capodopera a scriitorului.

itoria . timpul se opri in loc . este pus in slujba unei vointe de fier . .itoria .itoria &ipan se sfatuieste cu popa .itoria . a unei tenacitati luminate de inteligenta ascutita a femeii . Pentru . 6elinistea devine banuiala . de fapt . si$a facut loc raspunsul cel adevarat . Dprivind fara sa vada framantarea de$afara a st"iilor D. pleaca la drum @ Dpune la cale indeplinirea unor "otarari mari . aprig . cu spatele intors catre eaE . oculte @ visul an/ios vine sa confirme ideea mortii sotului si anunta calatoria in cautarea celui disparut : Dse facea ca vede pe 6ec"ifor &ipan calare . cu spatele intors catre ea . conduce de fapt anc"eta . !n semn este si glasul lui &ipan . isi ia feciorul si porneste pe urmele sotului . caci . *eci . sculta boscorodelile acesteia in legatura cu dragostea lui 6ec"ifor pentru Duna cu oc"ii verzi si sprancenele imbinate . de la bun inceput . pregatindu$se pentru trecerea intr$o e/istenta spirituala . dar si din zari necunoscute .ioria isi propune sa faca dreptate . . *rumurile la preot . %ucosul da semn de plecare D . Tragedia careia i$ a fost victima sotul e anuntata de sc"imbarea naturii : D. . ca rezultat al unei adanci cunoasteri a omului iubit . lasand totusi voit impresia ca e o femeie de la tara nestiutoare si ca e treaba altora sa descopere faptasul . deci sincronizarea cu realitatea nu are loc . care s$a pus prag si nu$l lasa sa treaca D dar nu crede nimic . Toate erau in dosul oc"ilor acelora aprigi si ieseau una dupa alta D. crunt zdruncinat de faptuitorii crimei . in labirintul ei interior .piritul calm . Dun vierme neadormitE.itoria &ipan uimeste pe cei pusi sa dezlege miserul disparitiei lui 6ec"ifor prin luciditatea cu care ea . %ertitudinea$ avea Dintr$ insa stirea mortii lui &ipan si crancena durere D$ o face sa actioneze$ trimite jalba catre stapanire .itoria &ipan nu pleaca in cautarea sotului decat in momentul in care . Befuza mancarea . in primul rand sa restabileasca un principiu moral al lumii din care facea parte . . Traditia nu permite abateri de la legile nescrise .itoria . %el dintai vis . 8aranda . nu vrea numai sa descopere si sa prinda pe asasinii sotului sau pentru a$i da pe mana autoritatilor ca pe niste raufacatori . la icoana sfintei na fi/eaza pe de o parte femeia in lumea satului ca spatiu ocult . vremea se tulbura . A sugereaza numai . care a impuns$o in inima si a tulburat$o . sa intareasca increderea intre oameni . . 6u o spune cu voce tare . lasa casa in grija argatului 8itrea . nici sa se razbune impotriva lor pentru modul in care o lovisera .i pentru a verifica adevarul ce i se infiripase in minte . o data iesita de la preot . ii . posteste douasprezece vineri . apoi Dramase neguroasa D.steptarea zadarnica a celui plecat la *orna sa cumpere oi o face banuitoare . -a vrea . o duce pe 8inodora la manastire .itoria Dse desfacuse incet$incet de lume si intrase oarecum in sineE. de unde razbat toate "otararile si actiunile ei . tunci cand .itoriei i se paru ca brazii sunt mai negri decat de obicei D. da sa se faca un baltag pe care sa$l sfinteasca preotul . cesta e un c"ip al durerii . careia i$a fost ucis sotul in mod las . venit din memoria ei afectiva . isi formulase parerea asupra adevaratei cauze a intarzierii sotului sau . Tot popa este acela care$i citeste sau ii alcatuieste scrisorile @ . cu broboada cernita peste guraE. pe de alta parte . intr$un timp si un spatiu numai al ei . sa$si indrepte pasii spre bordeiul babei vrajitoare . . . )naintea plecarii in cautarea celui disparut . D)$l arata pe &ipan calare . pune in evidenta framantarea din ce in ce mai puternica a acesteia : D)$au crescut tepi de aricioaica D. )n viata acestei societati ar"aice biserica si practica magica coe/ista.vinde bucatele ca sa faca rost de bani . acesta este incadrat cosmogonic .itoria se supune unui ritual de purificare . zise iarasi . . . numai ea .itoria &ipan are in aceste momente o atitudine statuara . Gbuciumata de intarzierea printre straini a sotului . )n nelinistea care$i macina sufletul femeia nu se sfieste ca . iarna vine mai repede . in care se purta de colo$colo . nici sa recastige bunurile de care persupunea ca fusese deposedat 6ec"ifor . deoarece in strafundurile sufletului ei . alta data l$a visat rau . fara "rana . )i era limpede ca sotul i$a fost ucis pentru a fi jefuit . actioneaza nu numai in numele sau de femeie indurerata . se petrec toate . trecand spre asfintit o revarsare de ape D.emnele vin din partea lumii reale @ D$6u vine . utoritatile vremii sunt privite cu e/plicabila indiferenta si cu multa ne4ncredere . sa faca dreptate . il insemna totusi cu Dvinerele negre . Presimtirile sumbre ii sunt intarite de vise . cu toata intelepciunea de care da dovada . Dtrecand calare o apa neagraL -ra cu fata incoloE. . fara cuvant . gandeste +"eorg"ita . 6ec"ifor &ipan nu mai e/ista . fiind straina de tainele scrisului . magic si . colo . cat mai ales in numele colectivitatii a carei reprezentanta este . la vrajitoarea satului . )n eposul sadovenian natura se reflecta in om . Ddar nu putea sa$i vada c"ipulE . organizat .

cand savarsise crima . nu fusese nimeni sa auda sau sa vada . ci un e/ponent al spetei D ( +.tapanirea de sine cedeaza in doua momente : cand se descopera ramasitele lui 6ec"ifor in rapa si la inmormantare. erau Ddusi departe D. si o "artie de douazeci de lei pe fruntea copilului. ii pune sub perna bucatile de za"ar. . inmormantari ). ci cu semnele cerului D (+. . sacru. D. se recunoaste invins . inc"ina pa"arul cu bautura catre nanasi. %alinescu ). care poarta dragostea celui disparut . -a pare aceeasi. ascunzandu$si necazul. %alinescu. dar .itoria poate fi considerata eroina tragica .itoriei &ipan . lte semne apar din vremuri imemorabile : DcucosulE. ea avand ca dominanta a caracterului statornicia. Toate actiunile ei poarta pecetea ceremonialului.itoria reuseste sa$l macine pana intr$atat incat sa$si puna problema absurda daca nu cumva mortul i$o fi spus ceva femeii atunci cand il veg"ea in prapastie . ea este un D =amlet feminin D. %alistrat Bogza realizeaza insa nebunia unei astfel de presupuneri . %onstantin %iopraga aminteste ca aceasta munteanca inmagazineaza e/perienta milenara a unei lumi de pastori. Proiectata in realitatea contingenta . Pe masura ce are certitudinea mortii lui &ipan. . . )n clipele grele de cautare a adevarului despre barbatul ei. %um se face atunci ca aceasta femeie cunoaste atat de e/act cum s$au petrecut lucrurile P . a vorbit . se marturiseste preotului. si deodata incepe sa povesteasca desfasurarea faptelor intuite cu o siguranta uimitoare.i atunci cade zdrobit .itoria este o aparitie tulburatoare. avea intr$insa o putere si$o taina pe care &ipan nu era in stare sa le deslege. saruta mana preotului. in conceptia despre lume. .adoveanu realizeaza un portret al eroinei in cateva linii. . intra la femeia care nascuse. . . . la Borca. botezuri. *e fapt il invinsese inteligenta . )n drum spre *orna dovedeste spirit de observatie @ c"estioneaza oamenii cu abilitate .itoria are revelatia pastrarii tineretii iubirii. apriga . ori ii omoara pe loc. trasaturile ei sunt caracteristice lumii sadoveniene. )ntreg resortul moral al eroinei este declansat de simtul dreptatii :implinirea judecatii dupa legea nesrisa. procesul ei de interiorizare se adanceste. )ntr$un alt sat intalnesc o nunta. %alatorind dupa semnele ei.itoria este o sinteza de spiritualitate stravec"e romaneasca. "otarata . -lementele naturii indeplinesc o functie simbolica. Daprigi si inca tineri cautau zari necunoscute D. conturat in linii ferme. . . Pe de alta parte. consecventa. . dar viata ei interioara se adanceste . -a intelege semnele naturii. ea descifreaza psi"ologia oamenilor. manifestata in viata cotidiana. la e/terior . %alinescu ). lumina castanie a parului. dupa obicei. aduna si reliefeza toate trasaturile femeii.itoria traieste retrospectiv taina iubiriiE.itoria si +"eorg"ita sunt amenintati ca ori beau in cinstea feciorului de imparat si a slavitei doamne mirese. inefabilul feminin: D -a era deasupra tuturora. cel care lovise cu baltagul pe 6ec"ifor &ipan . concentrand frumusetea si forta launtrica. 8ama si sotie iubitoare. . da semn de plecare. nu ar fi D o individualitate. ascunzandu$si gandul.itoria descaleca. titudinea femeii arata un om mandru .itoria este in acelasi timp dura . )i vine in minte ca poate %utui . de Dpatima si durere D.uimeste si prin presupunerile ei ultime care .itoria isi lasa fata la manastire. . Plina de Dganduri D. iar indepartarea de real se face simtita. magistral construita . ea se socotea Dmoarta ca si omul ei care nu era langa dansa D. pe de alta parte . Totodata . monografica si mitica a romanului. Portretul fizic surprinde elemente ce configureaza trairea interioara : oc"ii caprui. sistam la o dedublare clasica a eroinei. %alistrat Bogza . figura reprezentativa pentru omul din popor recunoscut prin bogatia sa sufleteasca. pun in deruta pe asasini . ii cerceteaza cu vorbe abile. traditiile au un rol . D.enea la dansa ca la apa cea buna D.itoria are darul rostirii prin care amplifica incordarea tuturor ce ramasesera Dintr$un fel de incremenire si asteptare D. ea respecta neabatut datina mostenita din vec"ime.cena finala. Pentru +. Priveste cu atentie pe cei din jur. asezat pe prag .itoria isi infrange repede slabiciunea : Davea in ea o putere noua care$i razbatea in toate miscarile si in priviri D. singurul care a asistat la omor in caliate de partas la crima si la jaf .itoria &ipan este un personaj e/ceptional. fara a le destainui scopul . sau la evenimentele cruciale (nunti.itoria nu masoara vremea cu calendarul. au un caracter solemn. deci &ipan nu va sosi. sfinteste baltagul pentru feciorul sau. isi aducea bine aminte ca in preajma .

este desavarsita pentru ca intruneste in sine toate calitatile. %a scriitorul s$a gandit la celebra balada ne$o dovedeste si motto$ul romanului: ".itoria. 8ai c"eama s$un cane". . "Baltagul". perseverenta. !nanimitatea parerilor au consfintit$o drept cel mai desavarsit tip de femeie din literatura noastra.itoria. 6aratiunea se desfasoara pe parcursul a trei parti: Partea )$a cuprinde primele sase capitole. 8anolescu). .itoria verifica implicit armonia lumii : Dafla ceva mai mult decat pe faptuitorii omorului. fara nici o tanguire. cesta imprima inca de la inceput povestirii un ton de balada. Titlul este simbolic. conferind femeii rolul principal si activ din roman.adoveanu reintegreaza mitul din balada. . pe cand. )ntr$o opera profund originala."otarator. moartea pastorului a devenit realitate. scriitorul surprinzand asteptarea lui 6ec"ifor &ipan de catre .ubiectul: ctiunea este simpla si se petrece la inceputul secolului al NNlea. ceasta capata o semnificatie sociala si etica si devine intriga capodoperei sadoveniene. . si anume ca lumea are o coerenta pe care moartea lui &ipan n$a distrus$o D (6. o alta "8iorita" a prozei noastre. un model prin cultul adevarului. ideea mortii era e/primata la modul prezumtiv (in versul "si de$o fi sa mor"). de a pedepsi faptasul si de aceea "Baltagul" poate fi considerat ca o replica adusa "8ioritei". *ar "Baltagul". . de o femeie (mama sau sotie) care$l cauta. 6ec"ifor &ipan a fost ucis cu baltagul. inteligenta. statornicie morala. de rolul unui animal (oaia nazdravana si cainele &upu) care este alaturi de cel disparut. Bomanul isi are punctul de plecare in balada "8iorita" . in roman. demnitate.itoriei se cuprinde o intreaga filosofie de viata @ ca si ciobanul mioritic @ un ec"ilibru si o masura in toate. Balada se inc"eie cu ideea uciderii ciobanasului "mai ortoman". dreptatii si traditiei. dar tot cu baltagul este razbunata moartea lui.adoveanu )n '<1> literatura romana se imbogateste cu o noua capodopera sadoveniana. -ste vorba de romanul "Baltagul".tapane. setea de dreptate si intelepciunea poporului nostru. de 8i"ail . re o serie de virtuti: frumusete. in timp ce romanul incepe cu moartea lui &ipan. )n balada. linistea si ordinea vietii au fost restabilite. mostenite din asprimea vietii din vremmuri imemorabile. ramanand un personaj ce ilustreaza profund o spiritualitate taraneasca stravec"e.adoveanu. Adata implinita datoria catre cel ucis. totul reintra in tiparul vietii de la munte. indarjita. intreaga morala. stapane. *espre eroina DBaltaguluiE s$a vorbit si se vorbeste mult. este apriga.itoria &ipan. este de fapt o continuare pe plan epic a baladei. )n comportamentul . inalt caracter. )n ambele opere este vorba de un cioban pe care alti doi il omoara pentru a$i lua oile. citeste semnele timpului. *escoperind adevarul. aceasta "8iorita" a lui . *e fapt. femeia baciului din muntii 8oldovei. ccentul cade acum pe efortul acesteia de a restabili dreptatea. determinand odiseea cautarii lui de catre .

in locul numit %rucea Talienilor. . ci numai prete/tul evocarii obiectiv$realiste a lumii de tip ar"aic a muntenilor. cu sufletul ravasit de o "crancena durere". Partea a treia cuprinde intoarcerea . la Bicaz. oier din muntii Tarcaului. #unctionarul isi mai aminteste ca oierul vesel si generos mai era insotit de doi tovarasi si ca urma sa coboare spre baltile Jijiei.e consulta cu parintele *anila. felul de viata si psi"ologia lor. cu vec"imea. la carciuma lui )orgu . femeia il roaga pe parintele 8ilies sa trimita o jalba prefectului de Piatra.criitorul spune ca &ipanii aveau "avere .itoriei pe urmele lui &ipan. oi in munte. ici il asteapta fiul sau +"eorg"ita. impreuna cu. de la cancelaria din *orna afla despre vanzarea de oi din toamna.itoria.u"a. Partea a ))$a: %ea de a doua parte a romanului cuprinde calatoria . stfel. caci se vorbeste de tren.aratec. la maica 8elania. pe urmele turmelor. banii ii duce de acasa de teama "otilor. pentru ca ii spune ca 6ec"ifor ar fi cu alta femeie. la %alugareni la crasma domnului *avid. notar .. Pornind de la *orna si mergand din "an in "an. . . )si pune apoi ordine in gospodarie. il descopera pe oier intr$o prapastie. cu carari printre gradini.asiliu. jandarm. ograda cu adapost pentru vite si sura. &a praznic ea il determina pe Bogza sa se autodemaste si$i porunceste lui +"eorg"ita sa$l loveasca cu baltagul. unde$i gaseste si pe cei doi ucigasi (%alistrat Bogza si )lie %utui). pe care o lasa in grija argatului 8itrea: vinde o parte din oi negustorului *avid. presimte ca i s$a intamplat ceva rau si se "otaraste sa plece in cautarea lui. iar pe 8inodora o rimite cu zestrea la manastirea ..abasa si ." %and se saturau de carne si branza. pripasit acum pe la casa unui gospodar. la #arcasa. . %onfruntand informatiile. la "an la *onea. dar gospodaria &ipanilor. la care 6ec"ifor a cumparat 1>> de capete. %onvinsa deja ca barbatul ei a fost ucis. se imparta$ seste si sfinteste baltagul. de telefon. faceau sc"imb si aduceau de la campie legume si faina de porumb. 6e intoarcem in vremuri stravec"i. casa lor cu prispa. in care 6ec"ifor &ipan prezinta sintetic viata muntenilor. "Baltagul" $ monografie a vietii muntenilor: Tragedia lui 6ec"ifor &ipan nu este obiectul cartii. %u ajutorul lui &upu. munteanca aduna date si reface $ cu agerime si spontaneitate $ intregul itinerar parcurs de oier. se spovedeste.untem la inceput de secol NN. veau si parale stranse intr$un cofaiel de cenusa.fintei na de la 8anastirea Bistrita. . 6ec"ifor &ipan. )i cere ajutor si babei 8aranda (vrajitoarea satului). tinda. #irul naratiunii urmeaza popasurile facute de . piei de miel in pod.itoria ajunge la concluzia ca barbatul i$a fost ucis intre . a plecat la *orna sa cumpere oi si sa coboare apoi cu ele in baltile Jijiei. la Borca.atra *ornei .. la iernatic. demascarea si pedepsirea vinovatilor. face parte dintr$un sat cu uliti lungi si cotite. la . la %ruci. cainele lui &ipan.itoria la Bistrita.itoriei la 8agura Tarcaului pentru randuirea praznicului si a celor cuvenite pentru mort.. de prefect. peleaza c"iar la ajutorul icoanei . .Bomanul incepe cu un fel de cosmogonie populara . in care se practica totusi sc"imbul de produse. sotia sa.+"eorg"ita. *eoarece lipsa sa de acasa depaseste orice asteptare si oierul nu da nici un semn.. cu crasma si biserica. desi ii priveste vrajile cu ironie. cat le trebuia: "poclazi in casa. sa plateasca fanul si simbriile.

&a inceputul capitolului al N$lea caracterizarea lor este reluata de . tacem si dau zvon numai talangile". campuri cu "olde si ape line". ca real si mitic se interpatrund. femeile trebuie sa fie energice si viguroase. muntenii "isi castiga painea. 6atura i$a inzestrat insa cu o "inima usoara". intre stanci de piatra" si $ desi ar dori "stapaniri largi. %ei mai vrednici isi intemeiaza stani in munti. sa aiba brat de barbat. obiceiurile si viata cotidiana . trazneste si bat pu"oaiele".adoveanu reconstituie o lume ar"aica. unde stau "cu *umnezeu si cu singuratatile".adoveanu. ca vremea". . ducand o e/istenta patriar"ala. Aierii stiu ca la cutare data trebuie sa se produca migratia din sate si ca. doborand brazii pe care$i trimit pe plute "pana la +alati. . viata alternand intre doua limite capitale: plecarea turmelor la pasunat pe plaiuri si coborarea $ in toamna $ "la iernatic".. locuitorii cred in natura cea mare. ca . Aamenii acestia isi lasa nevestele si pruncii "la locuri stramte. suim poteci oable si coboram prapastii. ceea ce e/plica firea lor tacuta si aspra. -lementele mitice se subsumeaza dramei personajului feminin. dar si comuniunea sufleteasca dintre om si natura. muntenii duc o e/istenta singuratica.itoria este reclamat deopotriva de dragostea ei pentru 6ec"ifor si nevoia de dreptate. in care viata oamenilor pare a curge pe aceleasi fagasuri de la inceputurile lumii..oarta muntenilor este prezentata pe un ton legendar si ironic. e/istenta se regleaza dupa un ancestral sistem pastoral. intr$un gen de cosmogonie populara. colo. ei pornesc "cu oile si cu asinii" in pustietatile muntelui. la marginea lumii".Plasandu$si actiunea intre 8untii Tarcaului si regiunea *ornei. *atina determina randuielile gospodaresti : barbatii se ocupa de oi. %a roman al trans"umantei. cu anecdota pe care 6ec"ifor &ipan obisnuia sa o spuna la petreceri. "&ocuitorii acestia de sub brad" sunt obisnuiti cu natura aspra a muntelui. ce conduc intreaga e/istenta pastorala. dar si al lumii in care traieste. Practicile vec"ilor pastori au devenit automatisme si abaterea de la regula nu este posibila.criitorul le prezinta mentalitatile. plutasi sau tapinari. %artea devine astfel o adevarata monografie a vietii locuitorilor din muntii 8oldovei. incepe coborarea la adapost. -ste un spatiu mioritic. Traind intr$o regiune in care deasupra lor "fulgera. ca sa se bucure "de ce$i al lor" si sa li se para "toate bune". c"iar daca aceasta este adesea vitrega: "!mblam domol. %ititorul are senzatia ca lumea aceasta se desprinde de un timp si un spatiu anume. care invata din e/perienta de viata a parintilor. sus. solemn si familiar. "Baltagul" evoca o lume de dimensiuni mitice. mai aproape de soare. Aieri. -ste un adevar al ei. 8untenii sunt "iuti si nestatornici ca apele. )n aceasta lume inc"isa pe inaltimi de munte. in alta zi dinainte "otarata. Termenul de comparatie pentru aceste "fapturi de mirare" sunt elementele naturii. sa ostenim zi si noapte. Bomanul se desc"ide intr$o atmosfera destinsa. . iar femeile de gospodarie si de copii. i$a facut optimisti si veseli.. coplesita de datini si obiceiuri stravec"i cu putere de lege. o lume ce descinde din mit si legenda. caci adevarul pe care$l cauta . Pana obiectiva a scriitorului inregistreaza caracteristicile acestor oameni izolati de cei de la campie.cu toporul ori cu cata".itoria &ipan. -i isi petrec timpul in singuratati. *ucand pe umeri greutatile familiei. . A mistica naturista da fiori acestor oameni care isi vad viata legata de ritmurile cosmice. ceasta calareste barbateste si incarca singura faina in desagi. traditiile.

in fata soarelui. . in care randuiala sarbatorilor se sc"imba. atunci cand "izbucni soarele in rasarit catre Bistrita". )n caslegi si la sarbatori carciumele sunt pline de barbati si de lautari. . fiindca au vazut "dumbravencile zburand in carduri spre soare". caci "stapaniri se sc"imbasera. cand descopera ramasitele lui &ipan. %ufundarea in ancestral contrasteaza totusi cu initiativa si dinamismul acestor oameni cu sange fierbinte si cugetare rece.criitorul surprinde portul muntenilor in aceste imprejurari.itoria tuna si fulgera impotriva tentatiilor moderne ale fetei. *iscuta apoi despre calendarul cel nou. pe care le pune in caruta dascalului. oamenii muntelui sunt adesea reticenti in fata sc"imbarilor. &a %ruci este poftita la o nunta.care se tin lant. in care viata sufleteasca si indeletnicirile par incremenite ca si muntii. iar bucuria nuntilor si cumetriilor . de unde vin "cu burdufuri de bani". se opreste si$i pune femeii "rodin" sub perna si bani pe fruntea copilului. deoarece multi oameni isi coboara oile si vacile. inc"ina cu olacarii. Bamasitele disparutului le stropeste cu vin si le acopera cu un lavicer. femeia ii aprinde o lumanare la capatai si$l boceste dupa obicei. inmormantarea. stfel. . *atini fi/ate de veacuri le guverneaza cele mai importante momente ale vietii: botezul. trei oameni cu buciume. ciobanul 8itrea se intoarce mai devreme acasa. *upa ce si$a marturisit vina. -i pribegesc cu oile la iernatic pana in sesurile Jijiei. mireasa si drustele au capetele impodobite cu flori. desi este necajita. facandu$i mirelui o frumoasa urare. . iar nevestele poarta catrinte si bondite. ce$i sfant si ce$i bun. &a fiecare rascruce convoiul funebru se opreste pentru a se imparti podurile si pentru slujba. cum isi descarca ei prinosul dragostei de viata si de libertate.itoriei sa$l ierte si preotului sa$l dezlege. %alistrat Bogza ii cere . "toate urmau ca pe vremea lui Burebista".adoveanu surprinde ceremonialul acestor evenimente. uneori ostil. %"iar si ucigasul are un comportament dupa datina. muntenii se orienteaza dupa anotimpuri si dupa rotirea astrelor. )n aceasta lume izolata. iar femeia. %and 8inodora arunca gunoiul afara. 8igratia oilor se produce dupa semne meteorologice consacrate.adoveanu spune ca mama si fiuul "isi facura de trei ori semnul sfintei cruci. . stfel. iar la poarta cimitirului se imparte paine si vin. a datinii. a randuielilor pastrate din mosi$stramosi inseamna pentru locuitorii de aici moarte spirituala si de aceea este sanctionata prompt..itoria o admonesteaza pe loc: "6$ai mai invatat randuialaP 6u mai stii ce$i curat. -a c"eama la inmormantare trei preoti. )nvatati sa inteleaga limbajul naturii. caci acestea ar putea$o abate de la fagas. )ncalcarea traditiei. de cand iti umbla gargauni in cap si te c"eama domnisoaraP" Traind intr$un mediu natural izolat. iar inaintea mortului merg steagurile si crucea. oameni "aprinsi la obraz" o poftesc pe . *in traditie si datini se intemeiaza conduita morala a oamenilor. patru femei bocitoare si face pomeni. poi. inc"inand fruntea spre lumina". la #arcasa. -a primeste plosca. 8ai puternica decat legea scrisa este norma de conduita impusa de colectivitate. nunta. dar randuielile omului si ale sti"iilor staruisera". Abiceiurile se mostenesc sub forma unor legi nescrise. muntenii o impart cu toti cei din jur.itoria la o cumetrie. 8untenii au o fire desc"isa si de aceea iarna este anotimpul descatusarilor si al petrecerilor. limbile se prefacusera. stfel.

din final. *esi este o femeie simpla.itoria este munteanca dintotdeauna. . salvarea acestei lumi. "ca sa nu$l mai cunoasca bolile si moartea". cand avea patru ani si era bolnav de ""idroptica"." . de o moralitate sanatoasa. Traind la inceput de secol NN. . prin reantemeierea ordinii morale de la inceput. parul impletit cununa. 8oartea lui 6ec"ifor &ipan este un fel de jertfa. setea de inavutire a oierilor duce la crima. %ele trei parti ale romanului (asteptarea. stfel. stfel. ca sa cunoasca mormantul. prin scoaterea in afara legii a mortii brutale.itoriei &ipan are ca scop tocmai restabilirea adevarului. %iubotelele se poarta doar la "ora si nunti. pastratoare neabatuta a traditiilor si obiceiurilor pamantului. corupatoare. ar"aic. se restabileste moralitatea lumii pastoresti. este prins de sateni si predat autoritatilor. iar inovatiile de provenienta citadina "coc" . intrucat prin ea renaste o lume. "rasul satului". )n aceasta lume femeile cred in vise. de fapt.itoria &ipan: -roina de prima marime.itoria se dovedeste a fi un caracter comple/.itoria $ n$am stiut de acestea si in legea noastra trebuie sa traiesti si tu. %uvintele . ca sa luam de coada toate cate am lasat.. se infiltreaza elemente ale civilizatiei noi.ne$om intoarce iar la 8agura. faptasul pribegeste "prin stancile muntilor si se "raneste cu zmeura ca ursii". simbolic. descifreaza psi"ologia oamenilor si $ din relatiile sociale $ retine esentialul. . semn al degradarii morale. cu cel al re$crearii. &umea oierilor din "Baltagul" este conservatoare. dar nu pastreaza atributele lumii ancestrale din "8iorita". merg in targuri sa$si vanda produsele. . . nici bunica$ta. iti leg o piatra de gat si te dau in Tarcau". Abisnuita cu viata aspra. . Patima banului. ea calareste "barbateste" si incarca singura faina in desagi. ltfel. care$si dezvaluie frumusetile si slabiciunile de$a lungul unui drum care face cat o viata omeneasca. )n primele doua parti femeia are un comportament mitologic.deasemenea.i$apoi.cena praznicului insa indica o psi"ologizare in sens realist a personajului. in impacarea pe care ritualul o poate aduce. semne rele si vraji.itoria &ipan este tipul reprezentativ al muntencei romane de acum cateva decenii. parintii l$au vandut pe fereastra pentru "un banut de arama". traieste dupa niste legi proprii. *rumul . 8inodora trebuie sa urmeze randuielile ei de fata de maritat: sa scuture pernele si laicerele de zestre. "Baltagul" incepe cu mitul crearii unei lumi si se inc"eie. -a crede in posibilitatea dialogului cu sufletul lui &ipan. *e teama ca va fi pedepsit de colectivitate. .itoria este . ca sa$l scape de la moarte pe 6ec"ifor. oamenii fac comert. ori la drumurile facute la targ: "6ici eu. calatoria si praznicul) se deosebesc in functie de comportamentul acestui personaj.aratecului si pe sora$ta 8inodora. cu casa noua si oi multe. varstata cu rosu. caci $ dupa randuiala$ fata trebuie sa poarte camasa alba si catrinta neagra. gesturile ei sunt incadrate in tipare stravec"i. fara broboada.pelativul "domnisoara" i se pare o injurie.tie ce se cuvine si ce nu. A vrajitoare l$a descantat si i$a sc"imbat numele. intrand astfel in relatie cu lumea moderna. e/perienta milenara a clasei sale. iubitoare de adevar si dreptate.. )n acest univers traditional. ceasta taranca analfabeta inmagazineaza si repeta. pana cand frigul iernii il obliga sa coboare. sugereaza tocmai reasezarea lumii pastoresti in tiparele ei stravec"i: "Am aduce atuncea $ ii spune ea feciorului $ de la manastirea . "valt" si "bluza" devin sacrilegii. nici bunica$mea $ ii spune . . )ar pe sora$ta sa stii ca nici c$un c"ip nu ma pot invoi s$o dau dupa feciorul acela nalt si cu nasul mare al dascalitei lui Topor.itoriei. care trebuie pedepsita. pana cand mama ii va gasi un barbat din sat. pastratoarea unei gandiri ar"aice.

*ar femeia nu$si marturiseste sentimentele decat "siesi. se spovedeste si se impartaseste." . "dragostea ei de douazeci si mai bine de ani".. %and intelege ca barbatul ce nu s$a mai intors la "salasul lui" a murit. femeia se "otaraste sa$i afle pe ucigasi si sa infaptuiasca dreptatea conform principiului ar"aic " dupa fapta rasplata si napasta pentru napasta". venit insa numai din memoria ei afectiva.upusa. .. . iar datoria ei este aflarea adevarului asupra mortii omului ei si pedepsirea ucigasilor. care i se pare ca "da semn de plecare". !rmaririle si cautarile . Posteste vinerea. . Primele semne rauprevestitoare sunt visele. . tot cu capul intors. bantuita de dragostea pentru 6ec"ifor.. 8anifestarile e/terioare ii tradeaza framantarile. traind o stare de tensiune launtrica. gera. o ajuta sa inteleaga ca "dragostea i se pastrase ca in tinerete".itoriei ramane faptul ca si$a pastrat tineretea iubirii. in care se purta de colo$colo fara "rana. ltadata l$a visat trecand .itoria "se desfacuse incet$incet de lume si intrase oarecum in sine".itoriei. navalnica ori retinuta. *e cand si$a dat seama ca 6ec"ifor a murit. ea indura "fara sa cracneasca puterea omului ei" si ramane mai departe "neanduplecata. -a se considera moarta ca si barbatul ei. femeia se zbuciuma si se c"inuie.itoriei vor fi permanent insotite . 8area descoperire a . *ragostea pentru cel care i$a fost tovaras de viata e/plica $ pe de o parte $ "otararea acestei femei "aprige" si "indarjite" de a$l cauta: "6$am sa am "odina $ spune ea $ cum n$are paraul Tarcaului. munteanca isi aminteste de tineretea ei. #ramantarile sufletesti o determina sa$si imagineze ce s$ar fi putut intampla cu omul ei. #emeia incearca sa inteleaga semnele naturii atotstiutoare $ pentru ea $ (glasul si directia vantului. pana ce l$oi afla. evitand marturisirile. cu broboada cernita peste gura. il insemna totusi cu vinerele negre .itoria aduce dragostea sa statornica pentru barbatul caruia $ in douazeci de ani $ ajunsese sa$i cunoasca "drumurile si intoarcerile". invaluite intr$o unda umoristica. iar in finalul romanului o vom vedea restabilind randuiala cea vec"e. fara apa. pentru ea "timpul statu. de aceasta dragoste. aproape la fiecare fapta a . in sprijinul nelinistii ei.itoria cauta sfaturi. *ar nenorocirile nu$i frang taria. . cu spatele catre ea. devenind astfel un fel de c"ip al durerii. cu dracii pe care$i avea".. dupa randuiala. caci "nu putea sa$i vada c"ipul". "Baltagul" poate fi interpretat ca un roman de dragoste.itoria vine dintr$o lume in care fiecare om are o datorie de implinit. ca o umbra . ii cere preotului sa$i "blagosloveasca" baltagul. )n aceste ceasuri de cumpana. caci eu. care nu mai era langa dansa. de necazurile familiale. stfel "fusul se invartea "arnic.. . alaturi de care s$a simtit "multumita si inflorita". o apa neagra. la care nu indrazneste sa se gandeasca. banuiala in neliniste si nelinistea in presimtire. infatisarea brazilor) ori visul cu cocosul asezat cu pliscul spre poarta.am trait pe lumea asta numai pentru omul acela al meu". presimtind ca barbatului ei i s$a intamplat ceva grav. #ramantata de indoieli.adoveanu foloseste cuvantul "randuiala". fara cuvant. Tot ca pe un semn inerpreteaza munteanca glasul lui 6ec"ifor. Privit din acest punct de vedere. !n cuvant complementar "randuielii" este "datoria". Treptat. cu o sensibilitate ascutita. dar singur".. noptilor si greierului din vatra". asteptarea c"inuitoare se transforma in banuiala. *isparitia lui 6ec"ifor. 8ergand la parintele *anila... %el dintai vis care "a impuns$o in inima s$a tulburat$o" i$l arata pe &ipan calare.patele intors al disparutului ii sugereaza femeii trecerea lui in nefiinta. a carei taina a traieste retrospectiv. *e fapt. %u o vointa otelita. femeia isi pregateste "din vreme si cu randuiala" plecarea.

pedepsirea ucigasilor si implinirea legii nescrise a muntelui $ privind razbunarea mortii lui &ipan si respectarea randuielilor legate de inmormantare $ reprezinta acum scopul ei "neclintit". fata de care are datoria de a$l inmormanta dupa datina: " tata am vrut. . )n slujba acestui tel isi pune inteligenta nativa. )n dragostea pentru cel disparut gaseste taria de a se baza pe propriile sale forte si pe bratul inca tanar al lui +"eorg"ita si ia pe umerii sai povara cercetarilor. . pas cu pas. Buna cunoscatoare a firii oamenilor. cand ea intreaba cu dibacie pe unii si pe altii despre omul calare pe un cal negru tintat in frunte si$n cap cu caciula brumarie. de faptul ca oierul cel vesel si generos era insotit de doi tovarasi. pentru ca acesta sa n$o intrebe prea multe despre drumul ei. %u ajutorul lui &upu. gasind o mare forta launtrica in atingerea scopului ei. a carei ingeniozitate il determina pe omul legii sa actioneze cum vrea ea. acesta se simte condus de logica . 8unteanca trage de limba. sa stie si altii". Pentru atingerea scopului sau . ce insotesc sau prevestesc intotdeauna ceva.itoria stie sa maguleasca vanitatea subprefectului nastase Balmez. pur si sincer. )mbinand inteligenta cu diplomatia. care $ pentru a nu$l supara $ spune ca vorbeste "ca o minte slaba" ce este.abasa. ori trimite o jalba autoritatilor. femeia trage concluzia ca barbatul ei a fost ucis intre . %onfruntand datele si intamplarile. cainele lui &ipan. de care autoritatile par a fi depasite.tapanind perfect arta disimularii. cest om al muntelui. dar la . femeia isi ascunde durerea si ingrijorarea. *e la )orgu .itoria stie ca ea trebuie sa$l descopere pe &ipan. . care s$a condus toata viata dupa legile pamantului.itoriei. toti ii dau ajutor intr$un fel sau altul.. cu popasurile si randuielile lui. Perseverenta. apeleaza deopotriva la ajutorul babei 8aranda $ vrajitoarea satului. nu subprefectul conduce anc"eta. pripasit acum la casa unui gospodar. ca sa fie. #ace totul cu o atentie concentrata. ci munteanca. intrucat este urmarita de umbra lui 6ec"ifor. nu din convingere. )n realitate. i se confirma ca era vorba de trei oieri. femeia face tot ce poate: ii cere un sfat parintelui *anila.itoria isi gandeste scenariul razbunarii dupa vec"ile legi morale. %arciumari.abasa si .u"a n$au ajuns decat doi. simuleaza umilinta si modestia. oameni cinstiti. ea cauta peste tot sprijin si gaseste pretutindeni intelegere. ori sa le interpreteze semnificatiile profunde. 8ai tarziu. rugandu$l sa faca rugaciuni pentru &ipan. &a cancelaria din *orna afla de vanzarea de oi. munteanca recompune mental. ca intr$un ritual. femeia stie ca omul ei trebuia sa treaca prin cutare locuri si in anume timp. ca eu n$astept de la dansii sprijin" $ spune ea. plecasera spre baltile Jijiei. -nergica si "otarata. la . . %onform traditiei. femei. drumul celui ucis. ci "asa.u"a. isteata si neresemnata. %omuniunea cu natura o ajuta sa inteleaga semnele timpului si sa le foloseasca spre binele gospodariei.asiliu afla cum aratau tovarasii lui &ipan.oluntara . dar si la icoana 8aicii *omnului de la 8anastirea Bistrita. manifesta neancredere fata de autoritati. Pe urma faca ei ce$or sti. &a un moment dat. care nu$si gaseste alinarea decat dupa oficierea inmormantarii crestinesti. *escoperirea mortului . munteanca nu$si tradeaza adevaratele intentii. ca un adevarat detectiv. femeia se preface ca$l urmareste pe &ipan pentru niste bani si are o comportare retinuta si inc"isa. face uz de bacsis cand e cazul. munteanca isi descopera barbatul intr$o prapastie. *upa ce bausera adalmasul. %autand sa indeparteze de sine orice banuiala. dar da putine informatii despre ea.

-a gandeste acum ca un detectiv. ii pune in deruta.)i invita pe cei doi ucigasi la praznic. vor merge la 8agura ca sa ia "din coada" toate cate au lasat si sa se ingrijeasca de viitorul 8inodorei. obtinand in final reactia scontata.itoria manifesta o otelita incrancenare. care il uimeste pana si pe criminal.imtind parca mai puternic pe umerii ei treburile gospodariei. nedumerindu$i pe ceilalti. -a ii spune feciorului ca. asculta acum doar de natura ei launtrica.itoriei il innebuneste. il are pentru adevar. ca sa duca mai departe ceea ce infaptuise cu barbatul ei si sa pastreze neantinate datinile si obiceiurile mostenite din strabuni. de praznic etc. cand dovada vinovatiei s$a facut. disimuleaza. -a ii porunceste lui +"eorg"ita sa$l loveasca pe acesta cu baltagul. dupa ce vor face praznic mare de patruzeci de zile. munteanca se intoarce acasa. ci pentru a asigura linistea celui mort. dovedesc cultul pe care aceasta femeie. . *upa ce l$a tinut intr$o stare de incordare ma/ima. cu care se inc"eie romanul. in final ea apare ca o fiinta cu grijile si pasiunile ei.itoria nu reclama si nu acuza direct. ii provoaca principalului vinovat. ea e/ercita o puternica presiune psi"ologica asupra celor doi criminali. talmaceste si rastalmaceste cuvintele lui Bogza. nu pentru ca ar avea ceva cu dansii. de priveg"i.itoriei. nu pentru a ucide. *aca la inceput $ sigur pe sine $ Bogza rade ironic de spusele femeii. . %uvintele invaluitoare ale femeii il infurie. *upa ce$l iarta pe criminalul muribund. )ntrebarile formulate de . %uprins de o furie oarba impotriva femeii care$si permite sa$l judece. ascunzandu$si lacrimile si lasandu$le sa cada numai la momentul potrivit. femeia $ cu o ultima lovitura $ da drumul razbunarii. ci pentru a participa la aceasta indatotire a ei fata de cel disparut. pentru ca acesta sa$si gaseasca linistea vesnica. paratoare a legilor nescrise si a obiceiurilor pamantului.itoria se comporta cu cinste si demnitate c"iar si cand il are in fata pe ucigasul sotului ei. un soc psi"ologic. calmul si siguranta . %alistrat Bogza. asa cum reiese din vorbele adresate lui +"eorg"ita.imtind ca are de indeplinit o grava indatorire fata de cel disparut. *aca in primele doua parti ale romanului . . plicand tactica "artuielii morale.itoria la praznic si adresate cu atata tact. vorbeste aluziv. de darea peste groapa a gainii negre. pe care "scrie sange". facandu$l sa$si piarda cumpatul. dar tot ce spune are un substrat adanc. cand ordinea morala a lucrurilor a fost restabilita.itoria supraveg"eaza indeaproape totul. dar si pe cea a . . acesta marturiseste ca faptele s$au petrecut intocmai cum a povestit munteanca. )n demersul ei detectivistic . facandu$l sa$si piarda cumpatul si sa rastoarne totul de pe masa. are viata proprie. care $ dupa randuiala $ isi astepta razbunarea. . -l striga si bate cu pumnul in masa. stfel.itoria fusese dominata de instinctul spitei. femeia se ocupa de slujbele preotilor. #emeia care la inceput urmeaza semnele marii naturi. cand aceasta ii cere baltagul ca "sa citeasca pe el".itoriei isi urmeaza cursul dupa acelasi tipic de nezdruncinat. )n acest moment. cu atata rabdare si stapanire de sine. de tocmirea bocitoarelor. stiind sa actioneze in functie de reactiile omului din fata ei. . *upa inc"eierea judecatii. ce vine dintr$o lume bazata pe respectul unor valori fundamentale. -/actitatea cu care femeia reconstituie crima. el se nelinisteste. viata ei particulara se inc"eie. respectand vec"ile randuieli. .cena praznicului se remarca prin arta cu care scriitorul surprinde psi"ologia criminalului. avanseaza idei si rationamente si aduce probe incriminatorii. "+"eorg"ita $ ii spune ea feciorului $ mi se pare ca pe baltag e scris sange si acesta$i omul care l$a lovit pe tatal tau". viata . Pe baza reconstituirii faptelor.

in aceasta descriere.itoriei.l. 6ec"ifor &ipan: )maginea lui 6ec"ifor &ipan se contureaza din amintirile celor care l$au cunoscut. furat de stralucirea cate unor oc"i verzi. sugereaza trecerea in nefiinta.adoveanu stie sa individualizeze si alte personaje.uperstitia n$o impiedica insa pe .itoriei. &a anume date fi/e.itoriei. despre soarta muntenilor.itoriei. . elemente ale portretului din "8iorita". fata .itoria face parte din categoria oamenilor tari. "stupind" galbenul intre lautari.itoria se apropie de eroinele tragediilor antice. )maginea sa din visul . )ntarzie uneori si in casa straina. groasa si adusa a oala. . Pentru orice imprejurare are cate o vorba cu talc.curte prim$planuri reliefeaza figuri ce traiesc prin cateva gesturi sau trasaturi. oierul nu este un resemnat.-a devine din nou membrul unei colectivitati ar"aice. de anotimpuri. *in cand in cand spune aceeasi poveste. ci are un comportament de "aiduc.itoria sa$l strige pe &ipan +"eorg"ita. si$a scuturat pletele" si i$a infruntat maret cu baltagul.e fac simtite . iesiti dintr$o rapa la un corn de drum". )maginea lui 6ec"ifor traieste prin +"eorg"ita. care sesizeaza ca "feciorul seamana cu tata$sau". Portretul pastorului care trebuia sa se intoarca acasa cu c"imirul plin de bani se contureaza retrospectiv. Prin modul necrutator in care restabileste adevarul si$i pedepseste pe vinovati. daca nu s$ar fi imbolnavit in copilarie. -l este munteanul oier dintotdeauna. cu c"imirul plin. A vedem pe 8inodora. %elelalte personaje: *esi figura . toamna le duce la iernatic in partile Jijiei. "trecand spre asfintit o revarsare de ape". imaginea acestuia. tot calendaristice. de i. auzita de la un baci batran. il intelege si$l iarta.%aragiale. ramane mai estompata decat accea a . prin efortul sau justitiar si prin respectarea cultului mortilor. Prin constiinta datoriei morale si. *in aceasta asemanare se alimenteaza dragostea deosebita a femeii pentru feciorul ce poarta numele pe care l$ar fi purtat barbatul ei. aflata la varsta primei iubiri. care$si duce viata dupa niste reguli stabilite parca de la inceputul lumii. prin prin vointa neclintita. salveaza o umanitate de la degradare. . . prin credinta nestramutata ca acest adevar iese intotdeauna la lumina. in ciuda tuturor necredintelor lui. tunci.emet si ager. 6ec"ifor este omul pe care .itoriei domina romanul. . ea se apropie de nca. eroina dramei "6apasta". .itoria stie ca el "avea baltag" si ca $ incoltit de "oameni rai. impreuna cu tovarasii de afacere. cu capul intors. din lumina amintirilor . mai ales. mare amatoare de declaratii amoroase versificate. Proiectata pe un fundal mai indepartat. devenind astfel o aparitie de balada. caci il stie aprig. de infatisarea spatoasa si indesata. oierul "si$a lepadat din cap caciula. . Primavara isi urca turmele la pasune. ii pica vesti cu bani de la negustorii care$i cumpara produsele. asa cum remarca nevasta negustorului *avid. si este dominat sentimental de dragostea ei pentru cel disparut. *ar $ ca sa$l salveze$ mama sa l$a vandut pe fereastra si i$a sc"imbat numele. #emeia isi aminteste cu drag de mustata lui neagra. care simte ca. cand erau singuri. desi impunatoare.itoria il iubeste "de douazeci de ani si mai bine". in spiritul romanului realist traditional. . petrece in crasme. . dar se intoarce totdeauna la salasul lui. . neostenit si cautator de petreceri.

"n$a zvonit catra nimeni" . bine rostuit. de patima si durere". +"eorg"ita este un novice. )l vedem pe parintele *aniil 8ilies. care ar salaslui intr$o catelusa neagra. Totusi intre mama si fiu nu e/ista un conflict de caractere. bazata pe puterea e/emplului. %u rabdare. nesiguranta. dar o sfatuieste sa apeleze si la "stapanirea pamanteasca".%alinescu spunea ca este vorba aici de "o limba ireala". %ititorul observa un anume ceremonial al rostirii. in c"emari".)l intalnim apoi pe taciturnul 8itrea. ferit de lume. %onvertirea sa are loc in rapa cu lumini si umbre enigmatice. coboara turmele din munte si iarna vine numaidecat. necesar trecerii de la varsta libera a tineretii la cea activa.itoriei o simte crescand in el. ci unul intre doua varste. sfatuitor al satenilor si povatuitor pe calea unui trai impacat. plesuv.tilul solemn si festiv. de formare a unei constiinte. ori pe doamna . care apreciaza respectul muntencei pentru cele sfinte. placerile. foamea.isarion de la 8anastirea Bistrita.angele si carnea lui 6ec"ifor &ipan se intorceau asupra lui in pasi. tipatul pasarilor. fiul . printre animalele lui. el compune scrisori in stil oficial$administrativ.itoriei. *ar aceasta ii aplica o pedagogie practica. . care da cuvantului greutate si putere de sugestie. pe baba 8aranda. sa descifreze adevarul din vorbele oamenilor si semnele naturii (glasul vantului. pe care il priveg"eaza in final. responsabila. Prin acest personaj . +. de asemenea. adica la politie si prefectura. -/ista multe constructii metaforizante si ar"aizante ca "tine taina" . pe care o tine dupa soba. vrajitoarea satului. "a fulgerat un cuvant"etc. in zboruri. flacaul intrand in randurile barbatilor. de limba culta si limba bisericeasca. "Baltagul" putand fi considerat ca roman al formarii unui caracter. !n loc aparte il ocupa +"eorg"ita. care la inceput nu prea pricepe "viclenia" mamei lui. 8ananca in sura. %onfruntarea cu moartea ii da un sentiment de teama. ea il calauzeste. nu neaparat oral. %and +"eorg"ita manuieste baltagul. este al rapsodului popular. decat cu semenii sai.adoveanu creioneaza traseul unei maturizari. unde au descoperit osemintele lui &ipan: ". dar lasand sa se inteleaga ca lucreaza cu necuratul. &imba romanului: *esi e/ista multe moldovenisme in te/t. "i$ am aratat mare parere de rau" . o aparitie amuzanta. obligandu$l sa$si invinga oboseala. e/primata in acele "cuvinte fara noima" adresate cainelui si calului. care este "plina de ganduri. &a anumite semne meteorologice.asiliu. *in momentul plecarii din 8agura Tarcaului si pana cand flacaul manuieste baltagul in infruntarea cu %alistrat Bogza se petrece procesul de initiere. -l nu cere decat to"oarca si piele pentru opinci. care sta mereu in umbra mamei. cu pantecele revarsat.itoria stie ca $ in aceasta trecere de la tinerete la maturitate $ feciorul cel "sfios si nesigur" trebuie sa se patrunda de spiritul tatalui sau. cea mestera in a pune intrebari si in a fierbe oamenii. pe care nu le$ar putea talmaci nimeni. comunicand mai mult cu natura si cu animalele. sc"eunatul di"aniilor. de grai taranesc. . nu se poate spune ca limba romanului reprezinta o adaptare a acestui grai. umbletul ganganiilor) si sa actioneze cu "otarare. . Trecerea de la tinerete la maturitate este e/primata prin acea "putere mai mare si mai dreapta" pe care feciorul . A vedem. frica. saraca lipita pamantului. )nalt. actul de initiere s$a inc"eiat. %onfruntarea lui cu moartea si cu raul reprezinta un drum initiatic. un amestec de 6eculce. dar si cu asprime. a maturitatii. )l intalnim apoi pe staretul .

dar sugestive. de noi relaţii sociale.. dar raman totusi stari de suflet: ". &ado$eanu realizează o nouă interpretare a mitului mioritic..clipi din cetini si dadu si ea zvon. după ce a alcătuit lumea. aprigă (i inteligentă nu are lini(te p#nă nu află făpta(ii (i nu-i pedepse(te după legea nescrisă a comunităţii) !ntriga. descoperirea asasinilor (i demascarea acestora) ?aptele din 2altagul se petrec spre sf#r(itul secolului al J!J-lea (i începutul secolului al JJlea. $ersul-motto indic#nd sursa de inspiraţie: P&tăp#ne stăp#ne. aducand in opgrada.adoveanu *rin capodopera 2altagul.itoria simti adierea rece dinspre munte". )n felul acesta firea protejeaza e/istenta umana care $ intelegandu$i semnele $ isi vesniceste e/istenta. pe care fiinta umana le recepteaza si le interpreteaza. sugerand parca faptul ca gandurile . dar n-am ce $ă face) 5ăm#neţi cu ce a$eţi) +u $ă mai pot da într-un adaos dec#t o inimă u(oară ca să . dar femeia acestuia. ceasta epopee a vietii pastoresti $ care este "Baltagul" $ cuprinde toate elementele fundamentale ale prozei sadoveniene: cunoasterea sufletului rural. sentimentul ar"aicului..remea aera calduta si abia adia vantul. Padurea de brazi. exponentul acestei lumi) 5omanul începe cu prezentarea sintetică a $ieţii păstorilor ($ec%imea. însă într-o societate patriar%ală.'poi aţi $enit cei din urmă. lumea oamenilor de la munte (i 9itoria 7ipan. Pitorescul descrierii din operele de tinerete este inlocuit acum prin senzatia de viata palpitanta. -le nu mai dau senzatia descrierii. apărut în GU/Z. pune în lumină $ocaţia justiţiară a eroinei. #raza este ritmata de ceremonialul spunerii. natura isi sc"imba infatisarea. nu se innegurasera inca.adoveanu renunta la desele si lungile descrieri de natura. fixată într-o cosmologie populară: P"omnul "umnezeu. ci creeaza atmosfera.pre deosebire de operele de tinerete. străpunsă de zorii unei ci$ilizaţii. cele din urma frunze de salcie si mesteacan". 8ai apoi. desi presimtea nenorocirea. 6atura isi trimite semnele.. a pus r#nduială (i semn fiecărui neam)]\@ 7a urmă au $enit (i muntenii (-au îngenunc%iat la scaunul împărăţiei) ]\@ . unealtă care răm#ne pură. *escrierea de natura nu mai este solemn$pitoreasca. 6otatiile despre natura sunt succinte. ar%aică. după modelul romanului poliţist. . 6u este vorba aici de personificarea elementelor naturii pentru a e/prima comuniunea om$ natura. felul de $iaţă. o lume esenţială. in "Baltagul" .ai c%eamă (-un c#neQ) &ubiectul este simplu. Baltagul $ comentariu literar $ 8i"ail .. care amplificau lirismul. baltagul este unealta magică (i simbolică însu(ită de răufăcători (i cucerită de erou. nepătată de s#nge) 1ompoziţia e determinată de semnificaţia cărţii: înfăţi(area unei societăţi de tip ar%aic (i un indi$id reprezentati$ al ei. capitaliste) 8itlul romanului este simbolic) În sensul basmului $ec%i. ca pe niste fluturi tarzii. comuniunea om$natura. păstr#nd elementele baladei: un cioban este omor#t de doi to$ară(i ai săi pentru a-i lua oile.6 . femeia receptandu$i zvonurile cu toate semnele lor: "*eodata vantul trecu susuind prin crengile subtiri ale mestecenilor din preajma.itoriei.. psi%ologia .Povestitorul isi apleaca urec"ea la melodia cuvintelor si propozitiilor. traditii si obiceiuri. poezia naturii. venite parca dintr$un trecut indepartat. natura si omul avand o e/istenta comuna. zece "omnul cu părere de rău) "ragi îmi sunteţi.

do$edirea (i pedepsirea $ino$aţilor) 5omanul construie(te pe parcursul său imaginea unei lumi esenţializate) &paţiul cel mai larg re$ine lumii satului de munte: peisajul. c#nd 9itoria Pare într-însa (tiinţa morţii lui +ec%ifor 7ipan (i cr#ncenă durere. $ădu$a 9itoria 7ipanQ) Ea este din .itrea. br#nză (i carne de oi sf#rtecate de lup. mersul la baba . a lui +ec%ifor 7ipan. în &abasa (i &u%a. la biserică. prezintă acţiunile 9itoriei pentru îndeplinirea datinei cre(tine (i cinstirea mortului. care se înscriu în principiile etice dintotdeauna ale poporului rom#n: cultul ade$ărului. al legii strămo(e(ti (i al datinei) &criitorul dez$ăluie nelini(tea eroinei datorate înt#rzierii ((aptezeci (i trei de zile peste obicei.itrea (i a lui 4%eorg%iţă.agura 8arcăului pentru r#nduirea praznicului. Pdragostea ei de douăzeci (i mai bine de aniQ.inodora. datinile (i oamenii) 5itmul existenţei păstore(ti este dirijat de fenomenul trans%umanţei. iar acesta urmăre(te mi(carea marilor cicluri naturale) &criitorul surprinde trăsăturile ce definesc această colecti$itate.unteanului i-i dat să-(i c#(tige p#inea cea de toate zilele cu toporul ori cu caţa)Q 4ospodăria 7ipanilor arată oameni cu îndeletniciri specifice muntelui: sunt $remuri în care se practică încă sc%imbul de produse: P'$ere a$eau c#t le trebuia.elania. cunoa(terea (i PcitireaQ semnelor naturii. se $ăzu totu(i eliberată de întunericQ. într-o baltă a Tijiei. pe . plăc#ndu-le dragostea (i beţia (i datinile lor de la începutul lumii. realist. oamenii de la munte. la icoana &fintei 'na. dar grea: P. (i ultima parte. în ultimă analiză. marea descoperire a 9itoriei răm#ne însă păstrarea tinereţii iubirii) . romanul Punui suflet de munteancă. obiecti$. drumul la *iatra. fără lirism: P7ocuitorii ace(tia de sub brad sunt ni(te făpturi de mirare) !uţi (i nestatornici ca apele. de prietenie) '(a era (i acel +ec%ifor 7ipan care acum lipseaQ ) Ei au o existenţă simplă. care a$ea Punele tainice (tiinţi (i me(te(uguriQ. încep#nd cu cap) 9!!. părintele "ănilă îi scrie jalba către autorităţi. ]\@ mai cu samă stau ei în faţa soarelui c-o inimă ca din el ruptă: cel mai adesea se desmiardă (i luce(te . nelini(tea în presimţire (i de aici decurg acţiunile ei) .aranda. asinii (i dulăii la iernat. cu oile. mersul femeii la părintele "ănilă. în apropiere de t#rg. cu zestrea la mănăstirea 9ăraticului. mersul la autorităţi pentru a(i spune necazul) *artea a doua. stă sub semnul actului justiţiar. a celor cu$enite pentru mort. cobor#t la $ale. trimite fata.unteanca î(i cunoa(te bărbatul a(a cum (tie semnele $remii) În aceste ceasuri de cumpănă.de c#ntec. peste obicei. 9itoria întrune(te calităţile fundamentale ale omului simplu. piei de miel în pod.$ă bucuraţi cu al $ostru) &ă $ă pară toate bune: sa $ie la $oi cel cu cetera. sora a mamei 9itoriei. zugră$ind o ci$ilizaţie pastorală milenară) E$enimentele fundamentale ale acesteia. al dreptăţii. răbdători în suferinţi ca (i-n ierni cumplite. ca $remea. la călugăriţa . popasul la mănăstire. fără griji în bucurii ]\@. plecat la "orna să cumpere oi) '(teptarea se transformă în bănuială. pregătirea de plecare) ?irul naraţiunii urmează popasurile 9itoriei 7ipan în căutarea ade$ărului despre bărbatul ei (itinerariul se sf#r(e(te prin găsirea rămă(iţelor lui +ec%ifor între &abasa (i &u%a ) ' treia. (i s-a$eţi muieri frumoase (i iubeţeQ) +araţiunea simplă. în care tradiţia e plină de strălucire) "ar 2altagul răm#ne. cercetarea despre $ino$aţi. de căutare a ade$ărului despre omul ei. nelini(tea 9itoriei pentru înt#rzierea bărbatului ei. bănuiala în nelini(te. ar putea fi delimitată sc%ematic în trei părţi: partea înt#i de la început p#nă la plecarea 9itoriei în căutarea lui 7ipan (cap) 9!! . aduceau de la c#mpie legume) 8ot de la c#mpii largi cu soare mult aduceau făină de păpu(oi)Q 5omanul lui &ado$eanu are un caracter mitic-baladesc. întoarcerea acasă.ăgura 8arcăului (i trăie(te $iaţa aspră a oamenilor de la munte) ?igură reprezentati$ă de erou popular. poclăzi în casă. ceremoniile sunt (i ele prezente în roman: cumătria de la 2orca. oi în munte) '$eau (i parale str#nse într-un cofăiel cu cenu(ă) ?iindu-le le%amite de lapte. prezentarea argatului . să-i PceteascăQ. la . la 1ruci nuntă. lăsarea gospodăriei în grija lui . (i cel cu băutura.

deoarece naratorul ominiscient care este obiectiv.%alistrat Bogza.din memoria afectiva a . au un caracter solemn.E(+. se mărturise(te preotului. întuneric. ceea ce argumenteaza detasarea totala a autorului.cu actiune comple/a si desfasurata pe mai multe planuri narative . ci cu semne cerului) Ea înţelege semnele firii) Elementele naturii îndeplinesc o funcţie simbolică) . definind eroina: r#nduială. este căutarea ade$ărului în labirintul său interior) 9itoria pare aceea(i. si cel al amintirii.itoria &ipan.)n multe momente prin stilul indirect liber si monologul interior al . se %otără(te totul) Întreaga strategie a 9itoriei are la bază două coordonate fundamentale ale cunoa(terii: (tiinţa semnelor. dar $iaţa ei interioară se ad#nce(te) 'colo. înmorm#ntări ) 8oate acţiunile ei poartă pecetea ceremonialului.EBaltagulE ilustreaza lumea ar"aica a satului romanesc de la munte la confluenta cu civilizatia orasului. Bomanul DBaltagulE este o opera epica. mitologic. .ubiectul acestui roman urmareste un singur fir narativ. Ptrec#nd o apă neagră\ Era cu faţa încoloQ) 9itoria nu măsoară $remea cu calendarul. Personajele sunt numeroase . ea respectă neabătut datina mo(tenită din $ec%ime. inteligenţa (i luciditatea îi dirijează comportamentul: cere bani mărunţi negustorului. sfinţe(te baltagul pentru feciorul ei) Înţelepciunea. în sine.-/ista doua planuri temporale cel al prezentului. Tema operei e cea a cautarii si a cunoasterii adevarate. i-l arată pe +ec%ifor Pcălare cu spatele întors spre eaQ.'<$lea.oE8ioritaE in dimensiuni mari. 9itoria $erifică implicit armonia lumii: află ce$a mia mult dec#t pe făptuitorii omorului (i anume că lumea are o coerenţă pe ca moartea lui 7ipan n-a distrus-oQ)(+) . fără nici o t#nguire.adoveanu a aparut in '<1> si este un adevarat Dpoem al naturii si al sufletului omului simplu.personajele episodice parintele *aniil. mo(tenite din asprimea $ieţii din $remuri imemoriale) Baltagul demonstrarea$baltagului$specia$roman Bomanul DBaltagulE de 8. semn.itoriei.fiind inspirat din mitul mioritic cel al lui )ris si Asiris.ioriţa .ilie %utui. altă dată l-a $isat rău.ai ales $#ntul dă semne: Ptrecu (u(uind prin crengile subţiratice ale mestecenilorQ) 9itoria este o sinteză de spiritualitate stră$ec%e rom#nească.8ema fundamentală.. un ec%ilibru (i o măsură în toate. . cuprinzand toate modurile de e/punere surprinzand aspecte diversificate ale e/istentei.dar si prin actiunea si relatarea la persoana a )))$ a.protagonista fiind . cu un nr mare de personaje individualizate prin diverse procedee.polistist si initiatic.anolescu În comportamentul eroinei se cuprinde o întreagă filozofie de $iaţă (ca cea a banului din . în exterior. sacru: 9itoria î(i lasă fata la mănăstire. îi leagă într-un colţ de năframă) 1u$intele c%eie în jurul cărora se concentrează discursul narati$ al romanului au $aloare simbolică. să-i aibă Pla îndem#năQ . ia sf#nta împărtă(anie. axul romanului în jurul căruia sunt polarizate timpul (i spaţiul.prezinta traditii si obiceiuri ale taranilor munteni.domnu *avid si baba 8aranda. care Pa împuns-o în inimă (i a tulburat-oQ. sau la e$enimente cruciale (nunţi.neimplicat si neutru isi e/prima indirect sentimentele si conceptiile prin intermediul personajelor.%alinescu).personajele secundare 6ec"ifor &ipan si +"eorg"ita. Bomanul este o opera epica de mare intindere. de la sfarsitul secolului al 0>$lea si inceputul sec.itoriei si a "angiilor se creioneaza personajul 6ec"ifor &ipan. -ste considerat un roman social. (i î deplin acord experienţa morală) *rimele semne rău pre$estitoare sunt $isele: cel dint#i $is. lumină) Îngroparea bărbatului după datină marc%ează momentul reintrării în lini(tea (i ordinea $ieţii de la început) P"escoperind ade$ărul. manifestată în $iaţa cotidiană. botezuri.

opera DBaltagulE este un roman.-a reconstituie drumul facut de &ipan.Adobescu (cu nuvelele istorice "8i"nea$.iforul") si cea a lui Petru Bares (in "&uceafarul").care sugereaza si viata aspra a muntenilor. )n actul ) ideea va fi reluata in cuvintele doamnei 8aria. pusul de soare sugereaza trecerea in nefiinta a celui care a fost supranumit "soarele 8oldovei". curtea. pe care autorul il aseamana cu un soare. ceasta trebuia sa cuprinda sfarsitul domniei lui . care sintetizeaza domnia lui . memoria afectiva. iar in jurul sau $ in cercuri concentrice $ se grupeaza familia. prima piesa a trilogiei .om "arnic si gospodar al satului.inteligenta.itoria gaseste cainele care o ajuta sa descopere ramasitele lui 6ec"ifor.zavorata in sine. lecsandri ( cu drama istorica "*espot$. de %.mergand din "an in "an intreband de barbatul cu Dcaciula brumarie si cal negru tintat.tefan cel 8are (evocat in " pus de soare"). " pus de soare". )n continuare .)n 8agura Tarcaului.comparatii Diuti si nestatornici ca apele.oda").intamplarile se petrec din toamna pana in primvara. de Barbu .P.tefanita$voda ( in ".Pe tot parcusul actiunii .*ialogul si relatiile cu celelalte personaje evidentiaza o cunoastere a sufletului omenesc.stapanire de sine si neclintire in implinirea datinilor si traditilor. deoarece ..)n acel moment gandul ei zboara spre demascarea ucigasilor si infaptuirea dreptatii. &imbajul artistic sadovenian se caracterizeaza prin soleminitatea creata de epitateEvorbe amarate si ascutiteE. )n deznodamant.oda cel Bau" si "*oamna %"iajna"). cu o logica impecabila.. Tema: *rama " pus de soare" are ca tema lupta pentru apararea fiintei nationale in perioada de ma/ima ascensiune a 8oldovei din timpul domniei lui .. %u toate aceste trasaturi.spaima ca ceva rau saa intamplat cu barbatul ei. )n '<>< vede lumina rampei drama istorica in patru acte " pus de soare".tefanescu *elavrancea %ontinuand traditia inceputa de .-a afla ca cei doi ciobani care laau insotit pe 6ec"ifor au fost %alistrat Bogza si )lie %utui.itoriei inteligent. cest moment poate fi considerat intriga. 8etafora "soare" se refera la sistemul social "eliocentric : in centrul universului social se afla domnul.tefan cel 8are.)n e/pozitiune se precizeaza timpul actiunii care este limitat. soarele apune trist si$n urma lui o balta de sange"..itoria cere sfatul preotului. 8odalitatile de caracterizare sunt cu totul aparte.tefan: ".adoveanu foloseste.deasemenea conflictul psi"ologic al lui +"eorg"ita intre ceea ce trebuie sa faca si ceea ce doreste sa faca.6egruzzi (cu nuvela " le/andru &apusneanul") si de l.E Punctul culminant este terminat de momentul in care . ca vremeaE.idra").itoria &ipan traieste.itoria devine ingrijoarata din cauza intarzierii sotului ei plecat la *orna sa cumpere oi. )n roman este prezentat conflictul psi"ologic declansat in gandurile .itoria povesteste cu o uimitoare precizie cum saa intamplat crima iar cei doi vinovati marturisesc adevarul si isi primesc pedeapsa.itoria dovedeste spirit justitiar.&ocul unde se desfasoara actiunea este vast.unt folosite si ar"aisme DcataEEtarnitaEEstrajerE ilustreaza atmosfera si graiul moldovenesc.tapanul meu. urmata de B..&ipan.credintele stramosesti.itoriei.la pomana barbatului. cetatea si tara. pe langa caracterizare directa si indirecta.fiul .cuprinzand meleagurile accidentate si stancoase ale muntilor din 8oldova.=asdeu (cu drama "Bazvan si . domnia lui .dar anul nu este precizat deoarece . merge la baba 8aranda si cu toate astea se "otaraste sa plece pe urmele barbatului.sfios si ascultator parcurge altauri de mama sa. +"eorg"ita. mijloacele artistice ale introspectiei ps"i"ologice$labirintul interior.un drum al initierii catre formarea lui ca barbat. *e la starea de neliniste.itoria traieste intraun timp mitic romanesc. luciditate. Titlul piesei este metaforic. .mentalitate ancestrala. *elavrancea a urmarit $ in a sa trilogie a 8oldovei $ reconstituirea unei epoci istorice indepartate.

urzind sa ridice in scaunul tarii pe . complotistii trec la actiune si $ cu mare alai $ pornesc spre palat. inscaunarea lui Bogdan. dar se vede obligat sa stea tintuit la pat. Trio$ul boierilor complotisti. servind drept cadru pentru dezvoltarea conflictului principal.e ridica de pe patul de suferinta si iese cu palosul in mana inaintea complotistilor. *iscursul sau din momentul inscaunarii noului domn probeaza nestramutatul sau patriotism. )n acest timp. si sunt sc"itate personajele. la batranete. . polonii. )n aceasta din urma *elavrancea a aflat o serie de amanunte referitoare la ultimele zile ale voievodului moldovean: boala. ultimul an de carmuire a lui . asigurand astfel continuitatea tarii. . domnul nu ezita o clipa.tefan o suporta cu barbatie. ctul ) constituie e/pozitiunea . cest conflictul principal. o rana mai vec"e de la piciorul domnitorului recidiveaza si singura salvare este operatia. fiindca orice miscare ii punea viata in pericol. general$uman. medicii care l$au ingrijit.tefan si boierii complotisti il intensifica pe cel intern. scoasa de %.enetiei". Amul batran si bolnav isi presimte sfarsitul. a vointei voievodului. pe care a infruntat$o in atatea razboaie. capabil sa asigure pe mai departe neatarnarea si propasirea 8oldovei. fland de boala lui . in care statea pe atunci forta statului feudal moldav.e precizeaza locul si timpul actiunii ( cetatea domneasca a . personale. format din pa"arnicul !lea. psi"ologic. *ar aceasta confruntare ramane neconvingatoare. capata o profunda semnificatie social$istorica.tefan$domnul.=asdeu si $ mai cu seama $ in cartea ". un complot boieresc inabusit in fasa etc. %u toate ca stie ce$l asteapta.ubiectul: %ele patru acte ale dramei marc"eaza compozitional mai multe momente dramatice. stolnicul *ragan si jitnicerul .bogalniceanu. in "%ronica romanilor si a mai multor neamuri" de +". fiindca regele Poloniei nu mai recunoaste ca i$a cedat Pocutia. )l ucide pe !lea. .tefan pune mantia domneasca.oarele 8oldovei. . *upa ce o jumatate de secol s$a batut cu ungurii. se opune domnului..tavar.incai. sa$l inscauneze pe alesul lor. *ramatismul piesei se naste din aceasta continua incercare de a depasi marginirea unei e/istente individuale. %onflictul: Apera are un dublu conflict. pe umerii caruia . s$ar putea prabusi o data cu disparitia lui fizica. nu$l sperie. .ursele de informare ale scriitorului trebuie cautate in "&etopisetele 8oldovei" publicate de 8. ctiunea este plasata in 8oldova lui '(>2.:2. ca garantie pentru tratatul de pace inc"eiat dupa infrangerea de la %odrii %osminului.tefan cel 8are.-sarcu in '.+eneza: . dincolo de moarte. care doreste perpetuarea puterii domnesti.tefan cel 8are. scoasa de B. Pe domnul $ care simte ca are fata de tara o inalta datorie $ il cutremura insa ideea ca autoritatea domneasca. dupa care se intoarce si cade mort in bratele doamnei. turcii si tatarii pentru a apara 8oldova. in care "vantul sufla" si "frunzele cad"). in " r"iva istorica a Bomaniei". dar moartea. de a o transforma intr$o idee care sa uneasca si sa defineasca o colectivitate.tefan$omul muritor. lesul este fiul sau Bogdan. supranumit . perisabil si . arderea ranii cu fierul inrosit.ucevei intr$o zi de toamna.*ocumente descoperite in ar"ivele .tefan este nevoit sa se bata si acum.tefan. -/ista $ pe de o parte $ un conflict intern.P. cu numele 8oldovei pe buze. *e aceea el doreste sa aseze pe tron un urmas demn. . %onflictul e/tern dintre .tefanita. ca e/presie a unui neam. scriitorul gradand cu grija conflictul. care se da in constiinta si sufletul domnitorului intre .

palid si incercanat. *omnul reuseste sa$l forteze pe pa"arnicul !lea. $ spune el $ .vointa mea s$a ei au fost pururea una" $ spune . Aana.. acesta se preface ca fuge. asa vrusei si eu. )n actul al )))$lea conflictul dintre domn si boierii care se impotrivesc vointei lui se adanceste.. inrautatirea sanatatii sale si taria de caracter a domnului.tefan "otaraste sa$l aleaga domn pe fiul sau Bogda.tefan. si$am veg"eat ca sa$si odi"neasca sufletul ei ostenit".. Bana nu se mai inc"ide si trei doctori sunt c"emati sa$i arda cangrena. de la %affa pana la Boma". ce a aparat linistea unui popor atat de incercat: ". pentru a preveni luptele pentru tron ce s$ar fi declansat dupa moartea sa.tefan. batranul domn intra sc"iopatand in sala tronului. transformand batalia intr$un macel al vrajmasilor. Punctul culminant il constituie discursul lui .ca vru ea un domn treaz.. pa"arnicul !lea.. sub comanda lui Bogdan. parandu$i granitele...$o poarte altcineva mai tanar.tefan.tefan considera ca a fost un "domn treaz" .tefan ii inconjoara si "matura tot inaintea lui". e/presie a unui cald si miscator patriotism si inscaunarea lui Bogdan. ..tefanita.. ideea ca voievodul este suprema intruc"ipare a constiintei de sine a tarii. . incepand cu incoronarea "in %ampul de la *ireptate". pentru a$l alege domn pe . sa asiste la inscaunare. "%um vru 8oldova. *iscursul rostit de . care se preface bolnav. a fost tariaQ. Puterea domnului ar fi trecut in mana boierilor si ar fi inceput luptele pentru putere.tefan si$a ascuns grosul armatei intr$o padure. *omnul face o paralela intre persoana sa $ sinonima cu intamplarea.tefan aminteste apoi de aplecarea sa ca "domn drept" spre grijile si necazurile 8oldovei. s$ar fi creat o locotenenta domneasca alcatuita din oieri. Pe batranii sai umeri indatoririle domnesti apasa acum prea greu.unt infatisate pregatirile lui . "8antia asta e prea grea.. Preocupat de soarta tarii. enumerari. 8oldova se face cunoscuta si se impune in lume: ". n$a fost a mea si nu e a voastra. subliniind identificarea sa cu tara.tefan are ca fir calauzitor pastrarea neatarnarii tarii pentru generatiile viitoare: "Tineti minte cuvintele lui ." .. $ spune el $ care v$a fost baci pana la adanci batranete.si numele ei trecu granita..tefan. .". ci a urmasilor vostri s$a urmasilor urmasilor vostri in veacul vecilorQ" )n discursul sau domnul trece in revista cele mai importante evenimente din cei patruzeci si sapte de ani ai domniei sale. interogatii.tefan pentru a$si impune vointa. dar $ de fapt $ ii rasfira pe dusmani in fata lui Bogdan.. &a intoarcere domnul este ranit la picior. Polonii il ataca. 8oldova a biruit pretutindeneaQ m fost norocul... veg"ind la neatarnarea ei.)n actul al doilea 8og"ila ii povesteste doamnei 8aria cum au decurs ostilitatile. stolnicul *ragan si jitnicerul . fiica nelegitima a lui . cest moment constituie intriga piesei. iar pe &uca rbore l$a lasat in fata cu o mie de ostasi. . care$i loveste naprasnic. Profitand de situatie. caci orice miscare ii pune viata in pericol..... *ramatismul momentului este sugerat si prin folosirea procedeelor specifice stilului retoric: e/clamatii. care isi biruie suferintele provocate de o vec"e rana nevindecata. ..tavar comploteaza sa$i influenteze pe boieri.prijinit de doamna 8aria. . . inca din timpul vietii lui. cu vremelnicia $ si 8oldova $ simbol al permanentei: " -u am fost biruit la Bazboieni si la %"ilia.ca 8oldova n$a fost a stramosilor mei. il instiinteaza pe domn de complot. Prin politica pe care domnul a dus$o si vitejia norodului. ..tefan este tintuit la pat. cesta fiind copil.

urmat de o metafora e/traordinara prin retorismul ei grandios: ".aracii mei s$ai vostri.araci si voi si eu.tibor..tefan.. *e aceea a fost nevoit sa inc"eie pacea cu turcii... adunati ca sa stea marturie dupa ce el n$o mai fi.tefan il incoroneaza pe Bogdan... modest.i pe oasele lor s$a asezat si sta tot pamantul 8oldovei.popor".. si +angur.. fapt pentru care piesa poate fi considerata o capodopera oratorica. si *obrul. am cautat sa unesc Basaritul. si .. si )lea =urul comisul. vine raspunsul scurt ("PamantQ"). sa lase razboaiele de zavistie si sa se ridice impotriva primejdiei obstesti a crestinatatii. si )uga. -/clamatiile si interogatiile. )n c"ip firesc.oci. ce intregesc portretul lui . pentru ca $ ii spune el lui Bogdan $ "turcii sunt mai credinciosi ca crestinii cuvantului dat".la %osmin. afara fulgera. )n ctul al ). )n anumite puncte de varf sau de coboras ale perioadelor.tefan "batran. urmate de enumerarea numelor proprii cu sonoritati istorice ...BoldurP Ardinea acestor nume in torentul retoric potopitor al voievodului nu este intamplatoare.. ploua torential..$lea actiunea atinge alte doua momente dramatice.si fiara palosului. la Bazboieni. #iecare fraza ce e/prima "otararea neclintita a voievodului este insotita de tunete si fulgere.. ca pe umerii unor uriasiQ". cest moment dramatic este urmarea unor acumulari conflictuale treptate: conflictul politic dintre boierii complotisti si domn $ pe de o parte $ si conflictul psi"ologic concretizat in lupta care se da in sufletul lui .. si fiara palosului... ingrijindu$se de piatra sa funerara. care va ascunde "ce a mai ramas din desertaciunea omului".AQ %um se varsa apele$n . la Bacova.. la &entesti..%e bogata e 8oldovaQ. ii vaz si$i auz. -l ii spune pietrarului ca nu$si doreste "un lucru uimitor. cand . *omnul se refera la politica sa de aliante cu poparele crestine pentru a sta "zid neclintit" in fata pericolului otoman: "%$am cercat sa unesc pusul.tefan pune in lumina mestesugul retoric al lui *elavrancea.. )l vedem pe . si +otca.tefan intre sanatatea sa precara si dorinta de a lasa 8oldova in maini sigure.. al sentimentelor domnului si dezlantuirea sti"iilor naturii. !nde sunt parintii vostriP la %etatea lba. cestea se intetesc cand domnul pune mantia domneasca pe umerii fiului sau si se linistesc cand $ istovit $ se rostogoleste pe treptele tronului.tefan vorbeste ca un poet$profet. la %"ilia. *ramatismul momentului este sporit de concordanta dintre caracterul dramatic al faptelor evocate.... . sunt de mare efect scenic si subliniaza cinstirea jertfei de sange a stramosilor.)$auz si$i vaz... pentru a o lasa neatarnata generatiilor ce le$au urmat.*iscursul lui ... "A"Q saraciiQ.Boldur"). )n fata asistentei.!nde sunt mosii vostriP Presarati. lirismul tasnind in e/clamatii si metafore grandioase.. -a urmareste obtinerea unui efect ma/im... care si$au aparat cu pretul vietii glia stramoseasca. pe Teleajen... bubuie tunetele si $ din cand in cand $ cate un trasnet formidabil acopera pentru o clipa totul. ci cumpanit".tibor. dupa cum cate un epitet sau o caracterizare creeaza pauza potrivita pentru risipirea ecourilor ( "si )lea =urul comisul. bolnav si neputincios". afara izbucneste furtuna.. dar si aceasta a fost tot "spre mantuirea sarmanului. Bepetarea conjunctiei "si" sugereaza navala impetuoasa. .iret.. in bratele doamnei 8aria. si %ande") duc spre un fortissimum in scara. iar anume sonoritati pe metri egali ( "si +oian... dupa vijelia de intrebari..tefan ii pune lui Bogdan mantia de domn si coroana..uceava la c"emarea voievodului lorQ". &a vederea poporului care se aduna. si . simbolizate de metafora "padure tanara": "A"Q padure tanaraQ. care ii contrapuncteaza discursul.patarul. asa vin suvoaiele in . si *ajbog parcalabul.azand ca ramai cu fagaduielile... la Baia.. .la Arbic..i praful s$a ales de invoieli. .la . si %ande. stfel.....!nde sunt batranul 8anuil si +oian.. si 8i"ail ... si *ajbog parcalabul..... formata din osteni.... boieri si curteni.. u facut carari batand drumurile pustii oamenii mei si degeaba.

cu care face corp comun.pectatorul simte ca teama. %u picaturi calde din sangele boierului pe sabie. spunand ca " n$are sfarsit cel ce are mila de toti".. . ci pentru a sublinia consonanta lor sufleteasca cu el.. iar Aana ii subliniaza grija fata de supusi. ceasta se e/plica prin nazuinta romantica a dramaturgului de a polariza intreaga atentie asupra unui erou e/ceptional. -le fac acest lucru nu pentru a marca distanta fata de domnul plamadit parca din aluat divin.cena scoate in evidenta taria morala a omului$.tefan. Bares ).si de vultur. restabilind cu palosul ordinea pe care a "arazit$o tarii pentru timpul cand el nu va mai fi. #igura lui .cena subliniaza intransigenta domnului fata de sine si fata de cei ce s$au impotrivit vointei lui. *ar primul moment dramatic al acestui act il constituie arderea ranii de la picior.tefan se intoarce si cade mort in bratele doamnei 8aria si ale lui Bogdan. frica. .punandu$si rugaciunea. desi stie ca orice miscare ii poate fi fatala. .tefan implineste cu mana sa judecata. voievodul "se duce ca un vifor" $ dupa cum spune doamna 8aria $ si.. %ele doua momente dramatice ale actului final starnesc sentimentul sublimului. )n rarele momente cand nu se afla in scena. -le sunt simple elemente de decor. "ar"ang"elul". care consta in reliefarea unei figuri fata de un fond.. scutisul sabiei sale trece prin !lea "ca printr$un aluat ce se dospeste". cu palosul in mana. .. . el isi converteste strigatul de durere intr$o relatare de razboi. )gnorand rugamintile doamnei si ale doctorilor.tefan este mereu in centrul atentiei spectatorilor..umbra marelui .. nici "vulturul" de altadata.tefanita. .ca de marimea lui nu mai sufla nici un boier" si ca privirea domnului il frigea. din artele plastice. ceste personaje secundare sunt insufucient conturate.tefan al 8oldovei n$are nevoie sa fie legat" $ spune el. *elavrancea foloseste te"nica basoreliefului. flat pe patul de suferinta. el "are noua suflete". pa"arnicul !lea le spune complotistilor ca batranul bolnav de acum nu mai este nici "soimanul". cu numele 8oldovei pe buze.tefan a fost "scaldat in sange de serpoaica. "milostivul" etc. el aude strigatele complotistilor care indemnau poporul sa$l sprijine pe . ca "nu mai e . oarecum disproportionat fata de cel ocupat de celelalte personaje (doamna 8aria. %elelalte personaje il numesc "slavitul" . *ragan si . el este prezent prin comentariul celorlalte personaje. stfel. formand doar un cadru care reliefeaza c"ipul eroului principal. #igura marelui voievod ocupa un loc central in piesa.tavar si il indeamna pe rbore sa veg"eze ca acestia sa nu comploteze impotriva lui Bogdan.. . create anume parca pentru a intregi figura eroului principal.. Pentru fetele din jurul doamnei 8aria. cest moment constituie deznodamantul piesei. 8og"ila si fiul sau Tugulea.e intereseaza apoi ce fac !lea. "varsa vapai". "leul 8oldovei" . !nul din parcalabi subliniaza prestanta de care domnul roman se bucura in fata strainatatii: "!ngurii mai mult ar asculta de cuvantul mariei$tale ca de cuvantul craiului lor" $ spune el. Aana. "zmeul batran" . )n al doilea moment dramatic al ultimului act . ca "mare a fost.%alinescu $ "mai ales prin realitatea tipologica a eroului principal". . groaza se impletesc cu admiratia fata de inepuizabilele resurse ale fiintei umane. "sfantul" . pentru a nu$si stirbi aureola de supraom.a se strecoare si sa se inalte". c"intesenta a patriotismului. ce creste monumental din fiecare replica.tefan cel 8are: Piesa ramane in literatura romana $ spune +. 8ijloace de caracterizare: .tefan..tefan". care $ desi trece prin torturi crancene $ isi invinge suferinta fizica si cere sa nu fie imobilizat: ".. intra in sala tronului "ca un taur indarjit in mijlocul mieilor". Pentru Bares.

silit sa se bata secole de$a randul pentru supravietuire.uceava la c"emarea voievodului lor.tefan a aparat intotdeauna nevoile celor multi si de aceea vointei lui i se pleaca toti. precum pa"arnicul !lea. Baspunzand c"emarii domnului.. stfel. tatal cauta sa previna incestul. %u doamna si Aana.. care.tefan este subliniata de )rina. &a c"emarea sa voinicii raspund fara sovaire. *omnul e viteaz. ii povesteste doamnei cum $ desi batran $ . la mama sa. *e aceea. poloni sau unguri si alte neamuri. semn ca tara c"eama plaiesii la lupta. ii vaz si$i auz. -l se preface ca aiureaza. "sfantul" .trasnic racnea leul 8oldovei. turci.. care este "mai mult moldoveneasca ca leseasca".tefan cel 8are se suprapune ca personaj literar personajului istoric. vorbind de lupta de la Bazboieni.T AQ mai suntetiP. de vrea razboi. deoarece recunoasterea pacatului ar stirbi autoritatea "slavitului". *e asemenea. "imparatul".. spunand: ". domnul ii intampina cu vorbele: ")$auz si$i vaz.tefan romanticul *elavrancea zugraveste cu egala forta pe batran si pe voievod. *ar nu poate face acest lucru pe fata. ca vuia valea si codrii". . %and se aprind focurile pe culmi. . .. ca si cu toti cei ce$l asculta si$l iubesc.. uzitiP. impotriva cardinalului polon. pe Bares il trimite la =arlau. el a dorit intotdeauna "pace de jur imprejurul tarii. insufletind pe cei cu inima scazuta".. isi aminteste cum domnul striga. razboi". 8og"ila subliniaza si omenia domnului care $ dupa lupta $ isi ingroapa mortii si elibereaza prizonierii. *octorul %esena isi aminteste de asemenea ca $ in lupta $ . fara deosebire. AQ cum se varsa apele in .. erou e/ceptional de proportii romantice. *upa cum singur marturiseste inainte luptei din valea =aliciului. care descrie lupta din valea =aliciului. iar fata de Aana foloseste un siretlic de om batran si bolnav. *ragostea de tara este trasatura definitorie a caracterului lui . se poarta cu duiosie si grija.. ca si inlauntrul ei".. voievodul este preocupat de soarta Pocutiei.S. pace.. ca nimeni nu s$a plans de judecatile lui in vreme de pace.ointa mariei$tale.i curse sange pana la turloaiele cailor..Basare soarele si incalzeste si pe boieri si pe oase goale. imbarbatandu$si ostenii. in timp ce doamna 8aria se ingrijeste de boala sotului.. stfel.tefan este o mare energie care nu vrea sa piara.tefan se arunca intinerit in valtoare: ". cu valurile de tatari. spunandu$i astfel fetei ca$i este tata. ori ca$n razboaie n$a sarit unde a fost mai greu. *ar domnul are pe buze doar numele Pocutiei. mandru de vitejia poporului sau. si cand i se anunta ca se vad osteni venind de pretutindeni.iret. iar faptele sale sunt prilej de pretuire pentru cei care$i sunt apropiati.ub poale de codru verde. .. tremura numai la gandul sabiei scurtatoare de capete.itejia lui . buruindu$i pe vrajmasi si de aceea toti il slavesc numindu$l "slavitul". . "Bamai. %aracterizarea pe care i$o face clucerul 8og"ila aminteste de +rigore !rec"e: " *ar iata$lQ. vointa tarii.tefan este imaginea poporului roman. . un autocrat de care a ascultat intreaga 8oldova si de teama caruia s$au cutremurat dusmanii mai multe zeci de ani in sir. *e vrea pace.tefan "ajuta si incuraja pe toti".tefan. Pentru ca cei doi se iubesc.a nu mai sece izvorul vostruQ" . batranul =arman ii spune: ". stapane $ il roaga doamna $ ingrijesti de 8oldova ingrijind de sanatatea ta".. asa vin suvoaiele in . Personaj monumental. punandu$si nadejdea doar in boala voievodului. darz si intelept. pentru a afla adevarul. iar putinii uneltitori.*ar "soarele 8oldovei" se caracterizeaza mai ales prin fapte si prin vorbe.ub conducerea lui norodul intreg a luptat vitejeste. pe om si pe supraom.tefan nu este lipsit de obisnuitele pacate. omul$. Aana si Bares sunt copiii sai nelegitimi. drept. clucerul 8og"ila. )n persoana lui ..puneti cardinalului sa aiba pe suflet sufletele mortilor din valea =aliciului".

*esi pe boieri "i$a cam scurtat".. din razesi boieri sadea". )o. in care 8oldova apare ca un taram mitic. . toate semnele sfarsitului biologic al acestuia depasesc lirismul nostalgic. -/presia metaforica. *ar acest barbat incercat in multe razboaie. poi. vezi tulbure." $ zice el prevenitor. %and Bogdan refuza tronul. *ar mai puternic decat regretul despartirii de viata este convingerea ca boala si batranetea n$au stirbit cu nimic destinul sau deosebit.. era tot una in fata lui" si ca adesea "din supusi ii facea razesi. cadenta frazelor si fundalul de tunete si fulgere concura la impresia ca . care ar putea slabi tara. pentru a preveni luptele pentru putere intre partidele boieresti. traieste drama batranetii si a sfarsitului ine/orabil al vietii.. Privite din perspectiva conditiei eroice a personajului. vornicul *uma. cu sufletul impacat al omului ce a avut o viata implinita si acum se pregateste pentru odi"na. %onfruntarea cu moartea umple sufletul omului .. interogatiile..incep sa se intunece. %ititorul cunoaste acum un alt . *iscursul domnului. Apinteli zadarnice... despre faptul ca in pragul mortii simturile se atenueaza. incarcandu$se de tragism. adauga: "6u vreau sa vrea sa iasa".... caderea si moartea armasarului ... domnul pune dreptatea norodului. umbra "doamnei" care da tarcoale castelului.. pune in lumina patriotismul sau tulburator . el coc"eteaza cu nostalgie cu acea batrana doamna pe care o asteapta cu modestie. om de mari energii fizice si morale.. cei trei complotisti recunosc ca ...si drept. *e asemenea. stfel. talgerul de grau scapat de doamna 8aria.tefan.i toate pe. enumeratiile.. domnul spune ca niciodata n$a scos$o "impotriva unui om cumsecade". ci de prelungirea in eternitate a identificarii sale cu 8oldova.tefan lasa prin testament tara generatiilor ce vin. %onstient ca are un destin neobisnuit... . .. ii confera acestuia o conditie eroica. de a sugera ideea ca soarta este aceea care determina desfasurarea fatala a evenimentelor spre deznodamant. a pierdut procesul cu sapte sate razasesti. semnele rele de care vorbesc cei trei boieri complotisti.e vatuieste auzul.fiul lui Bogdan si nepotul lui le/andru cel bun".A sita coboara pe oc"i. discutand cu clucerul 8og"ila despre ce inseamna "sa mori in patul tau". ceste pasaje sunt strabatute de un emotionant lirism nostalgic. . ca "boier. dupa o pauza. %and 8og"ila il anunta ca varul mariei$sale..simturile . Privindu$si sabia.tefan spune: "." #aptul ca moartea vine prea devereme... fiind un semn al autoritatii tronului. -l ii evoca pe cei ce s$au jertfit pentru patrie cu pioasa recunoastinta...*omnul este autocratul cu vointa totalitara. el este preocupat nu de stingerea sa biologica.oitis. razes.cu tara". el doreste sa$l aseze pe tron $ inca din timpul vietii sale $ pe fiul sau Bogdan..tefan a ajuns lauza 8oldovei".. ce complica linia principala a conflictului.. %and doamna il intreaba ce$l doare. desi isi simte sfarsitul aproape. lasand neconsumate neobisnuitele disponibilitati sufletesti ale domnului. *e aceea. diferit de cel intrat in legenda. al vointei autocratice a voievodului: "6u vrea sa iasa. batranul voievod spune: Bogdan nu vrea. e/clamatiile.tefan "a fost bun.tefan de o tristete retinuta.tefan voievod. taran supus. iar sabia sa are putere de simbol.. -u auz si vaz ca la patruzeci de ani.. sta e sa mori de moarte buna... stilul patetic. toate au rolul de a crea atmosfera. 8oartea nu$l inspaimanta. domnul aproba. cu psi"ologia batranului care pipaie constiinta pa"arnicului. incercand sa scoata sabia si adresandu$se lui !lea. el raspunde ca " nimic pe domnul 8oldovei. *esi vede cu tristete ca "neadormitul . vreauQ" 8ai presus de interesele lui si ale rudelor sale..ointa lui este lege.

%ei doi batrani cad eroic pe campul de bataie. Personajele secundare: Personajele secundare pivoteaza in jurul eroului principal.oarele 8oldovei" dovedeste o vointa supraomeneasca. stabile si ritualizate. 8og"ila si fiul sau Tugulea aduc prin comportarea lor o nota de umor. o vointa care a voit slobod pana la sfarsit". *esi sufere dupa arderea ranii de la picior. dovedind ca nu ezita sa se sacrifice pentru o idee. maria$ta. ". )n timpul bataliei zadarnic incearca domnul sa$l opreasca si pe el si pe batranul .. stfel doctorul . %and . #urtuna se inteteste cand . . *elavrancea face din . el isi depaseste neputinta fizica. #iecare fraza. apoi il asteapta cu dragoste sa revina din batalie. 8os =arman e batran. care rad de sabia lui si de aerele sale barbatesti.tefan: "%a le zise milostivul $ povesteste 8og"ila $ stati. stfel. subliniind legatura implacabila dintre infaptuirea istorica si moarte. Prin glumele lui. istovit.tefan $ "pe oasele lor s$a asezat si sta tot pamantul 8oldovei.tefan al 8oldovei o figura mitica.. )nimos si mucalit ca tatal lui.tefan se impune ca un conducator trimis de providenta. desi . este insotita de fulgerele si tunetele furtunii. Piesa nu impune un model politic. Taria de caracter a domnului "asa de bolnav si asa de tare" . o imagine e/emplara. mosilor. $ spune ea fetelor din jurul ei $ sa$i fac patul.i$apoi asta nu pot". si dupa ce vor pecetlui piatra pe deasupra meaQ"..)n urma luptelor purtate de strabuni de$a lungul secolelor. este suparat ca n$a fost luat la razboi si a ramas cu fetele. #ramantarile sufletesti ale eroului sunt in consonanta cu decorul natural.a$l culc.. n$a fost nimic". care e/prima "otararea neclintita a voievodului. =atmanul rbore este un credincios slujitor al domnului.. cu trupul "numai crestaturi".tefan il sfatuieste sa ramana acasa: "*e n$as fi venit. ii impresioneaza si pe medicii sai. identificandu$se cu ideea de tara : *orinta sa de a$l inscauna pe Bogdan reprezinta de fapt intentia de a prelungi dincolo de moarte identificarea sa cu pamantul stramosesc.mil vede "in viteazul asta o putere care scapa medicinii. pe care il urmeaza luptand vitejeste contra dusmanilor." ceasta metafora proiecteaza "iperbolic faptul istoric. afara izbucneste furtuna. ca nu e de voi". el trece peste interdictia medicilor si $ desi stie ca$si pune viata in primejdie $ paraseste patul de suferinta. desprins de grupul celorlalte personaje. m s$o duc si cand voi muri. dar pentru el vointa domnului e lege . doamna 8aria este blanda si iubitoare..tefan pune mantia domneasca pe umerii fiului sau si se linisteste atunci cand. este mandra de faptele lui si are pentru . )n acest moment de ma/ima intensitate a dramei. conturandu$i figura si "ranindu$se din seva lui... Tugulea. Tugulea povesteste doamnei cum fetele il necajesc. =otararea sa in aceasta privinta este de nestramutat: "Patruzeci si sapte de ani am dus tara cu noroc.tefan apare statuar.. dormi. %and afla de complotul boierilor. acesta se rostogoleste pe treptele tronului in bratele doamnei.tefan isi impune vointa si$l incoroneaza pe Bogdan. caci $ spune .a$l vad pe viteazul meu. ..tefan gingasii materne: ". 8oldova arata ca un imens osuar. pedepsindu$l pe !lea. n$as fi vrut ce vrea maria ta. pentru a crea imaginea utopica a unei lumi ar"aice. ca pe umerii unor uriasi. supusa vointei domnului. 8og"ila reuseste sa descreteasca fruntea domnului. baiat de paisprezece ani. -a il roaga sa nu plece bolnav in lupta. )n felul acesta ...

"postelnic" . la %"itila.. ii vaz si$i auz. )rina. "acusica" . ceasta se e/plica prin virtutile oratorice ale vorbirii muntenesti.oievodului lor"Q 8estesugul oratoric al scriitorului atinge sublimul in cateva din celebrele replici ale lui . "jitnicer" etc. apoi "luna s$a aratat cu un cearcan rosu. furca. insiruirile. ci printr$o atmosfera ar"aizanta... stfel. +andul ca oricand cel asteptat poate fi ucis creeaza o senzatie de nesiguranta. impresionand spectatorii: "A"Q padure tanaraQ. titulatura voievodala ")o. iar o femeie a nascut un copil cu picioare de ied". la &ipnic. parc$ar avea aripi. cainii au urlat. "deste" . "d$oparte" . . cadentarile ritmice ale replicilor. "stolnic" . nu are fastul unui palat voievodal.araci si voi si eu. Balasa. ca si denumirile de rang si atributii de tipul ""atman" . &a vederea ostenilor ce se aduna. "dada" .. . Beveca.la Arbic. semne prevestitoare de evenimente funeste si grave. "sa nu te auza" . lirico$descriptive ale simbolismului $ o lume anistorica. descrisa inca din prima scena. pe Teleajen. Toate refac culoarea locala... ceste credinte pun in lumina mentalitatea oamenilor epocii. *intre acestea amintim pe "o"avnic" ... 6u e/ista nici o urma de opulenta. sugerata de credinte mistice. trebuie remarcate procedeele stilului romantic. precum si in frecventa perfectului simplu ("dormii" .. %a particularitati de stil. "clucer" .iret.. concretizat in cuvinte ca "d$ai fi" ..-lemente romantice si simboliste in " pus de soare": Bomantica prin interesul pentru istorie.. piesa creeaza $ cu mijloacele picturale.la .tilul: *in punct de vedere al mijloacelor de e/presie. lirismul tasnind in e/clamatii si metafore grandioase: A"Q saraciiQ.. si fusul zbarnaie si pluteste. faptul ca "o vaca a sangerat in sistar". " pus de soare" este o capodopera oratorica. la Bazboieni.)$lea si unele cuvinte au un colorit istoric.2.aracii mei s$ai vostri. "s$am trimes" .. -/clamatiile si interogatiile. "parcalab" . *e aceea curtea de la ." %uloarea istorica nu lipseste insa. dar ritualul care sacralizeaza orice lucru creeaza impresia de fast. au un mare efect scenic. "logofat" .. -a este realizata nu prin limbaj. Jitnicerul .criitorul foloseste $ aparent inadecvat $ graiul popular muntenesc din jurul Bucurestiului. la .uceava la c"emarea . devenite parca sacre.!nde sunt mosii vostriP. la Baia... )n asprimea fonetica a graiului muntenesc scriitorul$orator care a fost *elavrancea a descoperit valente oratorice. indeletniciri casnice mostenite de la strabuni.Presarati. la Bacova..)$auz si$i vaz. in care femeile asteapta toata viata ca barbatii sa li se intoarca din necontenitele razboaie. )ci$colo apare cate un neologism ca "ma opui" sau "involt" . repetitiile simetrice....oci.uceava...mulg caierul.. . spata si altele... =era ) sau de obiecte ca fus..%e bogata e 8oldovaQ. ")nul curge din caier pe fus ca un fir de par.tefan vorbeste ca un poet profet. -a pare mai degraba o gospodarie mai cuprinzatoare. "zisei" etc ). in spiritul militantismului de la '. si caierul se topeste. .. e/clamatiile si interogatiile. caier. doamna 8aria scapa din mana talgerul cu grau fiert si considera ca acesta este un semn rau. cu sonoritati istorice impresionante. "vrusei" .. . %urtea pare o oaza de stabilitate sugerata de nume ce se trag din vremuri imemoriale ( ca )linca. .!nde sunt parintii vostriP &a %etatea lba.*estele.. (cu sens de "inalienabil"). care se pierde insa in ritualul torsului si tesutului..tefan" ..tefan cel 8are. retorismul imbinat cu un inflacarat lirism.tavar comunica stolnicului *ragan semnele prevestitoare de nenorociri pe care le observase in noaptea trecuta: tipatul bufnitei de pe castel. &imba si stilul operei: &imba: Piesa este inspirata din realitatea moldoveneasca a secolului al N.. asa vin suvoaiele in .AQ cum se varsa apele in . urmate de enumerarea numelor proprii vestite...

moment ce constituie punctul culminamt... Begasim in volum aproape toate elementele povestirilor anterioare: lumea taraneasca.. ploua torential. .olumul "=anu ncutei" aparut in '<0. si *ajbog parcalabul.)n intriga aflam ca cei de fata il incurajeaza pe comisul )onita iar acesta "otaraste sa le spuna povestea. ca pe umerii unor uriasiQ" ).patarul. Povestirea este o specie primara...oda. afara fulgera. .. iar daca nu ii va face sa ii pupe iapa sub coada.oda .e pare ca ordinea acestor nume in torentul retoric potopitor este studiata.. .tibor si %ande. 8i"ail .si +oian.!nde sunt batranul 8anuil si +oian. )onita comisul in calitate de personaj narator da o e/plicatei ascultatorilor cu privire la iapa sa. vine raspunsul scurt ( "PamantQ" ). comisul )onita ii ameninta pe oamenii aflati acolo cu o povestire din vremea tineretelor lui si din timpul domniei lui 8i"ai .oda )apa lui . idilicul .adoveanu un moment de rascrucee..si fiara palosului Boldur"). si . reprezinta in opera lui . la %osmin. si %ande" duc spre un fortissimum in scara. )apa lui . si +angur. de unde si titlul povestirii D)apa lui .. )onita intra cu mare usurinta la .)n desfasurarea actiunii naratorului povesteste ca in tinerete se afla tot la "anu ncuei cu o alta iapa.tefan se impune astfel ca un conducator trimis de providenta. mama acesteia de acum si ca la un moment dat soseste un boier caruia ii ofera de baut si povesteste cu el despre necazurile sale cu boierii vecini. si fiara palosului. urmat de o metafora e/traordinara prin retorismul ei grandios ( ".Boierul pleaca iar la putin timp dupa el pleaca si comisul )onita.. 8i"ail ..oda . ")apa lui .. avand ca predecesori pe )on 6eculce si )on %reanga. Povestirea este o specie a genului epic pentru ca faptele si intamplarile sunt prezentate pe momentele subiectului.tibor. bubuie tunetele si $ din cand in cand $ cate un trasnet formidabil acopere pentru o clipa totul. Bepetarea lui "si" sugereaza navala impetuoasa. se inc"ina si recunoaste pe boierul de la "an.. si 8i"ai . sentimentele in mod indirect prin intermediul personajului povestitor si a celorlalte personaje prezente. Te"nica narativa este aceea a povestirii in rama. si )uga.adoveanu (argumentare povestire) 8i"ail . si . flat la "anu ncutei. NN$lea este unul dintre cei mai mari povestitori romani. )onita ii arata actele si voda ii face dreptate..adoveanu. fundamentala a genului epic in care accentul se pune pe nararea faptelor si intamplarilor. *upa aceea. in care se incadreaza rand pe rand celelalte povestiri.i pe oasele lor s$a asezat tot pamantul 8oldovei. .. are ca scop obtinere unui efect ma/im.adoveanu isi e/prima ideile..turza. Betorismul este intarit de indicatiile scenice date de autor si $ in final $ este contrapunctat de o dezlantuire a sti"iilor.oda sa ii faca dreaptate.oda de 8i"ail .. legenda. *intre figurile de stil retin atentia si cateva comparatii si metafore.c"eia. scriitor al sec..PamantQ" .. si Aana. )i mai spune ca e in drum spre curtea domneasca.. )n anumite puncte de varf sau de coboras ale perioadelor. inclusiv autorul care devine personaj si care impreuna cu celelalte formeaza rama. ca in e/emplul " . in c"ip firesc. si +"erman. iar anume sonoritati pe metri egali.oda" este prima povestire din volumul "=anu ncutei". si +otca.. utorul. poi..si )lea =urul comisul. cate un epitet sau cate o caracterizare creeaza pauza potrivita pentru risipirea ecourilor ( ".BolduriP.D=anu ncutei este alcatuit din povestiri. moralitatea. ca sa$i ceara lui . &a )asi. Primul povestitor este )onita comisul de la *raganesti care se intrece la povesti c"iar si cu mos &eonte.adoveanu in calitate de personaj narator si martor creeaza povestirea cadru.

la curtea domneasca. a(a înc#t trebuie pri$ite cu un z#mbet îngăduitor) ?n al doilea r7nd. cu cele două sec$enţe ale sale) !oniţă îi spune boierului la %an că dacă nici 9odă nu-i $a face dreptate. manual Eumanitas.oda V!apa lui 9odăQ face parte din $olumul VEanu 'ncuţeiQ). comisul este personajul principal (i să$#r(e(te fapte aproape incredibile) *rin extraordinarul lor. . care par cam trase de păr) El apare ca un erou în propria-i po$este) El îl înt#mpină pe boier la %an (i-i urează sănătate) 'poi. suntem tentaţi să r#dem de V$itejiileQ comisului. P!apa lui 9odăQ 3 exerciţiul N. spun#ndu-i lui 9odă că nu-(i ia $orba înapoi (i are iapa pregătită. deoarece în cadrul firului epic al $olumului inter$in istorisiri relatate de fiecare dată de alt oaspete. vand trasaturile caracteristice prezentate mai sus D)apa lui .oda este o povestire pentru ca are un numar relativ redus de personaje.. ceea ce il distreaza pe . pag) 0G. VEanu 'ncuţeQ. cls) S +ota dominantă a istorisirii comisului !oniţă este umorul) În primul r#nd. principale: )onita.oda este o povestire. altele secundare:. Vsă poftească măria sa să-i pupe iapa nu departe de coadăWQ) !oniţă îi spune lui 9odă că. scris de . iapa era pregătită peste drum) 'ceste două sec$enţe st#rnesc %azul) "eci prin ton (i prin conţinut istorisirea comisului !oniţă are umor) %aracterizare comisul )onita $ )apa lui . dacă nu-i făcea dreptate. ctiunea se petrece la "anul ncutei dar si la )asi.%omisul le cere ascultatorilor sa priveasca cu luare aminte iapa care Dranc"eaza si rade dezvaluind parca o amintire din alt veac. . r7dem de înt#mplarea centrală a po$estirii. D)apa lui .. *omnitorul ii multumeste pentru cinstea facuta la "an si trimite un slujbas domnesc pentru a pune in aplicare porunca lui . adică un alt narator $enit la Eanul 'ncuţei) V!apa lui 9odăQ este o snoa$ă (i se află în desc%iderea $olumului de nouă po$estiri. aceste fapte par mai degrabă in$entate de comis. dacă nu i s-ar fi făcut dreptate) În toate aceste înt#mplări. po$estindu-i necazurile sale) El are marele curaj să-i spună boierului că. dacă nici 9odă nui $a face dreptate. dialogul si putina descriere. Bemarcabil este "arul de povestitor al comisului. stfel cei de fata isi dau seama ce fel de om e comisul )onita. îl acaparează pe boier pe timpul popasului acestuia la %an. . *escoperim un timp al povestirii intr$o toamna aurie intr$o departata vreme demult cand scriitorul se afla la =anu ncutei D am auzit multe povesti la =anu ncutei si un timp al evocarii comisul )onita evoca fapte si intamplari din tineretile lui.i%ail &ado$eanu) .)n deznodamant. Vsă poftească măria sa să-i pupe iapa nu departe de coadăWQ) El merge la 9odă (i este primit imediat în audienţă) El do$ede(te încă o dată o îndrăzneală nemaipomenită.oda. %a in orice opera epica sunt utilizate moduri de e/punere. predominanta fiind naratiunea. =anu ncutei este o povestire intrucat faptele si intamplarile se petrec in timp si spatiu. )onita raspunde ca el nu$si i$a vorba inapoi.patiul naratiunii este si el destul de amplu comparabil cu al nivelului si al romanului.i%ail &ado$eanu recurge în acest $olum la te%nica literară numită po$estire în ramă sau po$estire în po$estire.adoveanu. ncutaL*esi accentul nu se pune pe creearea personajului totusi comisul este caracterizat atat direct de autor cat si indirect prin fapte si limbaj. 8os &eonte.. practic.oda il intreaba ce s$ar fi intamplat daca nu ii facea dreptate. naratiunea.oda.oda.

demult "se lua la 4ntrecere p7na si cu mos &eonte la t7lcuirea tuturor lucrurilor de pe lumea asta". deoarece 4n cadrul firului epic al volumului intervin istorisiri relatate de fiecare data de alt oaspete.e subliniaza astfel parerea ca )onita comisul are o vasta e/perienta de viata care$l face atot stiutor. care constituie principalul imbold spre destainuire. scris de 8i"ail . adica un alt narator venit la =anul ncutei. de veselie a "anului.. realiz7nd unitatea acestuia. ?nzestrat cu "arul povestiri. . Portretul moral reiese din 4nt7mplarea relatata despre . cu fata uscata si ad7nc brazdata". asprimea firii si destinul zbuciumat al personajului "era un om nalt. Bazesul se 4ncadreaza perfect 4n atmosfera de basm. av7nd o adevarata pasiune pentru a spune si a asculta povesti. e/prim7ndu$si admiratia fata de comisul )onita si subliniind ideea ca acesta este o personalitate des 4nt7lnita la "an "statea st7lp acolo. un razes strain care mie 4mi era drag foarte". .oda %aracterizarea comisului )onita ")apa lui . ceasta comparatie populara arata dorinta arzatoare a lui )onita de a se face . carunt. dar este si un personaj permanent al 4ntregului volum "=anu ncutei". comisul )onita este personaj. limbajul si modul de a g7ndi. %omisul )onita este personajul principal al acestei povestiri. Personaj comun celor doua planuri narative din ")apa lui .oda" este o snoava si se afla 4n desc"iderea volumului de noua povestiri.. Personajul este caracterizat 4n mod direct de narator si de el 4nsusi (autocaracterizare) si un mod indirect prin faptele sale. . din tinutul .oda . s$am venit la . 4nsetat dupa dreptate ca cerbul dupa apa de izvor.adoveanu recurge 4n acest volum la te"nica literara numita povestire 4n rama sau povestire 4n povestire. de a povesti de a se spune lucruri nemaiauzite petrecute. -l 4nsusi afirma atunci c7nd este 4nt7mpinat de ofiterul cel tinerel: ".oda .adoveanu. 6aratorul realizeaza portretul fizic al comisului )onita. A trasatura dominanta a comisului )onita este dorinta de dreptate si de adevar. Personajul este prezentat 4n mod direct de narator 4n primul plan al naratiunii..turza si iapa la care acesta s$a uitat cu uimire. c7ndva. care sugereaza "otar7rea. "striga razasul zb7rlindu$si mustata tusinata". el reuseste sa atraga atentia oaspetilor care 4l asculta "cu barbiile 4naltate si cu oc"ii rotunzi".turza i$a facut dreptate comisului )onita le spune celor adunati 4n jurul focului: "dupa asta puteti cunoaste ce fel de om sunt euQ". 87ndru si orgolios comisul reactioneaza imediat c7nd este ironizat cu privire la calul sau "pintenog de trei picioare". *upa ce termina de povestit 4nt7mplarea din vremea tineretii lui.oda". petrecute demult 4n tara 8oldovei. cre7nd 4n jurul sau placerea de a vorbi.. dupa cum o afirma 4n fata boierului care povesteste la =anul ncutei.8i"ail .oda.%aracterizare comisul )onita $ )apa lui . deoarece el este prezent 4n toate povestirile 4ndemn7nd oaspetii sa$si aminteasca 4nt7mplari e/traordinare.. narator deoarece a participat direct la 4nt7mplarile relatate.oda" face parte din volumul "=anu ncutei". ")apa lui .ucevei. %omisul )onita este m7ndru de originea sa de razes de la *raganesti. "=anu ncute".

este personaj real. %instit si corect. are "arul vorbirii.2<. -vocand fapte de demult. s. care care se risipeste datorita atitudinii lui . reactioneaza atunci cand este ironizat. apare in postura de narator al unei intamplari la care a fost participant direct. incercand sa se consoleze. simte nevoia sa se destanuie. m. . dispune de oadevarata arata persuasiunii si a conversatiei. taran de felul sau. nu apeleze. legendare. p. l.imtul umorului. considera ca apartine unei lumi aparte. fara a fi infatuat. i. %omisul )onita 4ntruc"ipeaza tipul taranului 8oldovean cu cele mai alese virtuti morale: dorinta de dreptate si adevar. simtul umorului.oda" de 8i"ail . . nu e/ista sa. este apropiat de supusii sai si stie sa se bucure de veselia lor. ")apa lui . )onita comisului se emotioneaza si c"iar se teme c7nd constata ca boierul cu care a vorbit la =anul ncutei este c"iar 8i"ail . sensibil si demn.oda. )nteligent si curajos. ca ultima solutie la judecata lui . r.oda 8i"alac"e . sunt folosite diverse modalitati de caracterizare: prezentarea directa prin descriere. c. prin precizarile autorilui sau ale personajului insusi. curajul.turza: a. insusirile fizice. demn si corect. Personajele si povestirile sadoveniene 4mbraca aura legendei. contactul cu domnitorul ii produce emotii. Primul dintre ele este comisul )onita: a. trasaturile aspre si figura sa trista dezvaluie greutatile prin care trecuse. este mandru de conditia sa sociala si. domn al 8oldovei intre '. ". b. portretul fizic este prezentat in primul plan narativ. atoatestiutor.oievodului c7nd 4i aminteste de promisiunea referitoare la cal: "-u vorba nu mi$o iau 4napoi.turza. este mandru de calul sau. dascalul )oan. buna dispozitia. c. comisul aduna si aduce cu el toate documentele doveditoare asupra pam7ntului mostenit de la parintele sau. emotiile se transforma in tema. este lovit de nedreptatile dusmanilor si incearca sa$sifaca dreptate. dupa ce a fost pe la multe divanuri de judecata. 0. al zicerii si se confeseaza fara insistenta si fara retinere. firea lui desc"isa 4l fac sa depaseasca situatia si 4i raspunde cu curaj .12 si '. g. la inceput este luat de catre cei de la "an drept un mare boier. )apa$i peste drum".oievodului. este personaj principal. o. cautand alte argumente in sustinerea punctului sau de vedere. placerea de a asculta si a spune povesti nemaiauzite. j.dreptate neamului sau si de a nu lasa mostenire copiilor lui ne4ntelegerile cu dusmanii care "au colti lungi si ascutiti". b. ?ncrezator 4n puterea dreptatii si 4n judecata . n. in limitele decentei. prin felul de a vorbi si relatia cu celelalte personaje. cinstea. are simtul umorului si face "az de necaz. est constient de calitatile sale. ^. 1. este "atru. e. dor si ospitalitatea. cu o bogata e/perienta de viata. isi sustine cauza prin numeroase dovezi. d. =otar7t. c. este generos. respectuos si mandru. razesul nu se da 4nlaturi sa lupte c"iar cu un "corb mare boieresc". d.adoveanu $ caracterizarea personajelor '. demnitatea. apare in dubla ipostaza. f.!n alt personaj este . este istet.oda si repeta gluma referitoare la cal. stiind sa$si atraga interlocutorii.oda . autorul aduce in prim$plan si c"ipul catorva personaje.

si in aceasta postura. dar devine deosebita concesiv. vesela si stie sa aprecieze istetimea. b.i%ail &ado$eanu . franc"etea si vorba de du".depărtată $reme^^ . ".: !ntamplare po$estita are loc într-o .) &e simţeau la adăpost căci acest %an semăna cu o cetate (i .oda $ povestire pe momentele subiectului . era de la "răgăne(ti (i $enise pe un cal roib .%artane^^ de $iţel sau de berbec . f. este insinuat. este ironic.ad#nc brăzdată^^) '$ea ni(te oc%i ageri (i o mustaţă tu(inată) &e $edea că este un om trecut prin $iaţă (i sociabil)Îl c%ema !oniţă comisul .. (. b. este singura prezenta feminina in opera. este un om priceput la toate.o( 7eonte (i-(i laudă din nou calul spun#nd că este dintr-o $iţă aleasă (i se trage dintr_o iapă la care s-a uitat cu uimire c%iar 9odă . .oldo$a) &tăteau la focuri (i p#rleau .. stie sa$l provoace pe interlocutor. c. avand simtul umorului. ^. cărunt.într-un dos de părete^^) )6TB)+ : "e(i calul arăta astfel comisul se lăuda cu el spun#nd că nimeni nu mai are cal ca al dumnealui) . prezentat direct prin descriere. iar culturile de toamnă au fost pe măsură) În acel an s-au adunat la Eanu-'ncuţei toţi oamenii ce $eneau din .. starneste emotii celor cu care vine in contact si se dovedeste corect. (i care stătea cu . este o fire sincera. i. prin comportare si prin mimica. j. 2.Fara de jos^^ care $oiau să ajungă în .%oncluzii a. g.i%alac%e &turza) .. c#nd se spune că au căzut ploi năprasnice $ara . d.. Beferat )apa lui ...o( 7eonte aprobă în batjocură ) 1omisul !oniţă nu a fost de acord cu replica lui .e incadreaza perfect structurii narative careia ii dau cosistenta si unitate. 3.oda $ povestire pe momentele subiectului )apa lui . dupa ce isi atinge scopul. cat si comportamental. este la fel de sprancenata si de vicleana. prin relatarea faptelor. apare infatisat doar intr$unul din cele doua planuri narative..e. pintenog de trei picioare (i slab i se puteau număra oasele . e. sunt stapanite de curiozitate. in ipostaza de domnitor. Personajele sunt de o mare diversitate tipologica si caracterizate prin diverse procedee. se aseamana cu aceasta atat fizic. prin felul de a vorbi. se dovedeste acelasi om cu simtul umorului.grase (i $esele^^ stătea nemi(cat acolo un răză( străin căruia îi plăcea $oia bună (i $eselia) Era un om înalt.Eanul 3 'ncuţei^^ este o colecţie de nouă po$estiri scrise de . manifestata insa cu discretie. "angita: a.nici %abar n-a$ea dinspre partea %oţilor^^) !ar în aceste zile .(aua naltă^^ . este o prezenta episodica. le asculta cu atentie pasurile si se dovedeste deosebit de amabil in discutii.Fara de sus^^ .!apa lui 9odă^^) -NPAG)T)!6. mama sa. ocupaacelasi loc in spatiul naratiunii. nici t#năr nici bătr#n (i cu faţa .8os &eonte a. are simtul umorului.'ncutei (i transmise din generaţie în generaţie) >na dintre ele este .. portretul ei fizic si moral este realizat in permanenta prin simetrie cu ncuta cea de demult.. sunt folosite diferite modalitati de caracterizare: te"nica duiprocuo$ului. imbina intransigenta cu cu bonomia. . c. ncuta cea tanara. auzite a Eanu .. b..Este o .

`+8>7 : 1omisul !oniţă se mandreste cu roibul său : pentru că se trage din iapa lui $odă .. Povestirea contine doua planuri narative care se intersecteaza.. care era (i ea tot (i r#nc%eza (i ea tot la fel speriind o altă 'ncuţă) )apa lui . inclusi$ boierul) P!6%T!& %!&8)6 6T : *us pe fapte mari . iar răză(ul recunoscu mai înt#i $ocea iar apoi faţa boierului de la %an) "upă ce îi arătă toate actele (i do$ezile pe care le a$ea domnitorul îi recunoscu dreptatea (i imediat trimise slugă la locul faptei pebtru a clarifica lucrurile) Înainte de a pleca boierul îl luă deoparte pe comis (i-l întrebă ce sar fi înt#mplat dacă nu i se făcea dreptate) !oniţă comisul . răspunse %otăr#t : . unul dintre ele fiind inserat in celalalt.=anul ncuteiMM('<0.adoveanu ('. (i la 9odă . oamenii îl in$itară la masă (-ii spuseră 'ncuţei să-i aducă o ială cu $in pe care a platit-o comisul .acuma-s oale (i ulcele^^) "eodată toţi cei prezenţi $ăzură un boier ie(ind dintr-o dro(că (i îndrept#ndu-se spre ei) Era un boier $oini . (i cu un lănţug de aur la g#t) *olitico(i .. cu barbă ro(ă . Povestirea incepe prin descrierea de catre narator a imprejurarilor prin care si fi/eaza timpul.adoveanu recurge la te"nica literara numita .poveste in povesteMM sau . este autor a numeroase romane si povestiri.naratiune in naratiuneMM.o( 7eonte îl asigură că $a fi ascultat (i îl rugă să î(i înceapă po$estirea) "E&?HX>5'5E' '1F!>+!! : 1omisul !oniţă î(i începu istorisirea amintindu-(i de $remurile tinereţii c#nd se afla tot la Eanu-'ncuţei ..intr$o indepartata vreme. 6aratorul precizeaza ca intramplarile ce urmeaza a fi povestite s$au petrecut .Eu $orba nu mi-o iau înapoi) !apa-i peste drum^^) . $ăz#nd că boierul are simţul umorului . venit la =anul ncutei.. in care a abordat.. 8i"ail . intr$un trecut neprecizat..)n primul plan narativ al povestirii se fi/eaza timpul si spatiul prin intermediul naratiunii dar si al descrierii. din *raganesti unul dintre cei < povesitori care se intalnesc la =anul ncutei de pe .istorisire pe care a( pute a să $-o spun^^ completă comisul) 'uzind pro$ocarea comisului .>$'<3').) din care face parte si povestirea . Personajele$ naratori sunt fie participanti direct.. . fie martori ai intamplarilor istorisite cu placere si cu ambitia ca povestirea fiecaruia va fi mai impresionanta decat celelalte anterioare..!n loc aparte in creatia sa il ocupa volumul .intamplarile fiind istorisite de )onita comisul. mama acesteia) 9enise cu iapa pe care tot o lăuda (i stătea cu alţi oameni care ...=anul ncuteiMM.la =anul ncuteiMM.intr$o toamna aurieMM.oda $ fisa de lectura 8i"ail . ..pricină^^ pe care a mo(tenit-o de l(a strămo(ii săi) Era $orba despre un $ecin de la "răgăne(ti care i-a furat pe nedrept o bucată de păm#nt ) Eotăr#t. unde a auzit multe povesti.alea 8oldovei.. la intretaierea drumurilor spre Boman si )asi. inceputul fiind de basm.trei parale^^)!ntr#nd în $orbă răză(ul începu să i se pl#ngă boierului de o .ult %az a făcut $odă pe răspunsul răză(ului (i băt#ndu-l iar pe umăr î(i aminti de oala cu $in ro(u pe care i-o plăti comisul la %an) "E:+<"H. pe cand oamnenii au vazut ..)apa lui . adica un alt narator. scriitor reprezentativ al secolului NN$lea.civilizatia stravec"e a satului romanesc si natura. . !oniţă comisul insistă spun#nd că este ăn stare să meargă. răză(ul plecă . deoarece in cadrul firului epic al volumului intervin istorisiri relatate de fiecare data de alt oaspete.un balaur negru in nouriMM si niste . iar a doua zise înfăţi(ă la curte spălat (i aranjat) !mediat o slugă apăru (i-l întrebă cu ce treabă a $enit) "upă ce auzi totul soldatul îi dădu $oie să intre în camera lui 9odă) 7u#ndu-(i inima în dinţi .. înarmat cu acte (i do$ezi. comisul intră (i căzu în genunc%i în faţa domnitorului) 'cesta îi porunci imediat să se ridice . istoria. însă la care era %angiţă altă 'ncuţă. )n volumul .oda. iar dacă nici el nu-i $a face dreptate să-i pupe iapa nu departe de coadă)7a această replică toţi cei prezenţi ăncepură să r#dă . si locul. demultMM.

cand omul 8i"ail . cand a daruit *umnezeu rod bogat in podgoriile din Tara$de$Jos. Particularitati compozitionale: )n acest volum. scriitorul isi insemnase popasul in veac printr$o opera monumentala. autorul a utilizat te"nicainsertiei (povestirii in rama). !niversul operei: Primul plan al povestirii se incadreaza intr$un trecut indepartat eRintr$o toamna aurie". insa nec"ezatul calului sau ii ofera comisului prilejul de a isi relua istorisirea din trecut.odaMM. "angita la fel de frumoasa si de vioaie ca mama sa.. . Provocat de unul dintre interlocutori. )n aceea toamna gemand de roade.. ceasta consta in faptul ca intr$o povestire se insereaza ' o alta povestire.. se afla ncuta cea tanara.oda" desc"ide volumul intitulat R=anu ncutei" ('<0. )apa lui ..MM. cel de al doilea plan al naratiunii se intrerupe pentru ca de data asta.. domnilor mei. l doilea plan narativ cuprinde istorisirea comisului )onita. trecea in eternitate.pasari mari venite . iar cand firul epic se intrerupe din cauza alternantei celor doua povestiri. treia secventa (de la R)aca de ce.. care$i uimeste pe ceilalti prin calul sau . procedeu pe care il intalnim si in literatura universala. reularea lui se face prin enunturi de tipul : .oda". in mijlocul trecatorilor adunati pe langa focuri sa vorbeasca si sa petreaca. prima constituind Rrama" celei de a doua. autorul evidenteaza reactile "angitei celei tinere la istorisirea comisului pe care acesta o reia insa in data. ce avuse loc tot aici.MMetc. Planul narativ se intrerupe pentru a consemna reactiile celor prezenti si pentru a descrie splendoarea peisajului in acea zi frumoasa de toamna..numai pielea si ciolaneleMM....turza". deasupra pu"oaielor 8oldovei").adoveanu (nascut in '.oda $ comentariu )n octombrie '<3'.vrednic de mirareMM..>)..cum va spuneam. domnilor mei.. impreuna cu alti drumeti (care ospatau si beau vin nou conform unui ritual stravec"i). el se uita zambind de la fereastra desc"isa si$si mangaia barba") corespunde celui de al doilea plan si ar putea fi intitulata: RA intamplare din vremea lui 8i"ail . Rdemult"). la =anul ncutei". naratorul se afla la =anul ncutei. Rintr$o departata vreme". 8oldova si taranul.. comisul se lauda cu descendenta calului sau din . !rmarind structura naratiunii se constata ca autorul foloseste procedeul insertiei care este anuntata prin constructia . Te/tul ar putea fi impartit in trei secvente: Prima (de la inceput si pana la R dar rasul ei tot traieste.. fiind prima dintre cele noua povestiri reunite in aceasta carte. -l nareaza in timpul prezent o intamplare din trecut. la =anul ncutei si la care el participase in mod direct pe cand era tanar. *in nou. ici. doua secventa narativa (de la R %um va spuneam. ale carei componente erau: trecutul. si se sparie de el alta ncuta")reprezinta primul plan narativ si ar putea fi intitulata: Rintr$o seara de toamna. care vesteau razboi si belsug la vita de vie. r<^13'>rj3<ggu 6aratiunea R)apa lui .din ostroavele de la marginea lumiiMM. care este narator$personaj in povestire. prilej de petreceri si de povesti la =anul ncutei. apartinand parca basmului eRsi spuneau oamenii ca ar fi vazut balaur negru in nouri. caci era .)..asta$i o poveste pe care as putea s$o spun daca m$a ascultati..)apa lui . de mos &eonte. Printre acestea se gaseste si )onita comisul din *raganesti. "si pana la sfarsit) constituie o revenire la primul plan si ar putea fi intitulata R!rmasul iepei lui ." si pana la R.

turza i$a poruncit sa se ridice. inainte de a manca tipsia cu jar. razesul i$a povestit boierului ca se duce la . era vremea povestilor.. Bevenirea la primul plan narativ se face in ultima parte a te/tului. menit sa creeze o atmosfera propice ascultarii: R. impartind bucate si raspandind voie$buna.. Portretul acestuia pare a fi al unui om obisnuit: R-ra un om inalt. l doilea plan narativ cuprinde istorisirea comisului )onita. comisul este poftit la . Ratunci sa pofteasca maria sa sa$i pupe iapa nu departe de coada". intrucat in preajma lui s$au petrecut intamplari Rinfricosate" despre care povestesc drumetii stransi in jurul focului. i$a placut felul in care '$a intampinat comisul si '$a intrebat unde se duce. care si ea s$a dus intr$o lume mai putin vesela". cu saua inalta pe dansul. la "an. cum. care isi aminteste . %u multe vorbe. la rascruce de drumuri si de destine. comisul le cere din nou drumetilor sa se uite la calul lui Rca la un lucru rar": Rpentru ca aista$i mostenire din iapa lui . un trimis al *omniei pleaca la *raganesti sa faca dreptate.oda 8i"alac"e . il provoaca pe comisul )onita la o destainuire: el promite sa le spuna celor aflati la "an. povestea acestui animal care se trageaRdintr$o iapa tot pintenoaga (. ne asezam in juru$i pe butuci si pe protapurile caralor. Personajele alcatuiesc doua grupuri simetrice: ncuta cea tanara 9 ncuta cea de demult: Povestitorul o prezinta pe prima ca fiind Rtot ca ma$sa de sprancenata si de vicleana". cu intentia de a i se infatisa domnitorului. cu barba rosa rotunjita" si cu lant de aur la gat. Teama lui nu tine insa decat o clipa. ale carei intamplari se petrecusera intr$un trecut si mai indepartat. %and comisul isi incepe istorisirea. pe poarta "anului a intrat trasura unui boier insotit de slujitori.turza". . cu barbiile inaltate si cu oc"ii rotunzi". si cazand cu fata la pamant isi varsa tot amarul adunat in atatia ani.. caci toamna. ajungand la )asi. )maginea celeilalte ncute (cea de demult) se contureaza din cuvintele comisului.us.. Boierul s$a veselit auzind vorbele comisului si a primit din partea acestuia o oala cu must rosu. rumena in obraji si iute. obrazul cu mustata tusinata parea ca rade cu tristeta". rezemata de usor". razesul si$a dat seama ca$' are in fata pe boierul de la "an. cestui boier Rmarunt la stat. le starneste uimirea celorlalti drumeti prin calul Rvrednic de mirare" pe care venise: R-ra calul din poveste. neclintit intr$un dos de parete. dupa aceea.".orbele ironice ale lui mos &eonte la adresa calului. pielea era scrijelita in creturi marunte si nenumarate.turza 1. pe cand noi toti cei de fata. cesta este primul plan narativ in care povestitorul este si personaj. Tocmai cand )onita se pregatea de plecare. Ac"iul lui era aprig si neguros. in consecinta.oda.) la care s$a uitat cu mare uimire c"iar maria sa . pintenog de trei picioare.sezat langa apa 8oldovei. pentru ca acesta sa$i dea inapoi pamanturile rapite de altii. Belatarea este precedata de un adevarat ritual pregatitor. R ncuta cea tanara sta in prag. mama acesteia. intrucat domnitorul $ om cu simtul umorului $ apreciase gluma si nu se suparase.. *upa ce descrie cadrul actiunii. )n vremea tineretii sale.oda". pe vremea domniei lui 8i"ail . in jurul mustatii tusinate si la coada oc"ilor mititei. %a si acum.oda. carunt. vec"iul "an are o aura de legenda. gospodari si carausi din Tara de . cu manunc"iul de ogrinji sub bot. cest razes strain imbracat in "aine de stofa aspra. intr$o pricina cu niste pamanturi. cu fata uscata si adanc brazdata. iar calul sau constituie doar un prete/t pentru a povesti. s$a urcat in trasura si a plecat. comisul se oprise la "anul ncutei si statuse in preajma focului Rcu alti oameni care acuma$s oale si ulcele".. naratorul aduce in prim$plan pe unul dintre oa netii "anului:comisul )onita de la *raganesti. si daca nici domnitorul nu$i va face dreptate. iar in jurul lor umbla R ncuta cealalta. 6umai pielea si ciolaneleQ !n cal roib. comisul )onita calatorea spre )asi (capitala 8oldovei). %omisul este al doilea narator$personaj. %and 8i"ail . doua zi.

"anul este si locul in care drumetii mediteaza asupra vietii si asupra mortii.oda" par a fi coborati din basm9legenda.oda $ povestire .. tunci cand in "an se face.grase (i $esele^^ stătea nemi(cat acolo un răză( străin căruia îi plăcea $oia bună (i $eselia) Era un om înalt.. vem impresia ca doua fotografii se suprapun..depărtată $reme^^ . nici t#năr nici bătr#n (i cu faţa .%artane^^ de $iţel sau de berbec) &e simţeau la adăpost căci acest %an semăna cu o cetate (i ...iapa lui . Prin aceste trasaturi. eu i$am inc"inat oala cu vin si i$am poftit sanatate" (comisul cel tanar). in interiorul caruia e/presii ca: Rvremea vec"e" sau Rdepartata vreme" ec"ivaleaza cu R fost odata.oda" era tot pintenoaga si Rranc"eza si radea" ca si urmasul ei. asculta cu oc"ii dusi cantecele lautarilor"(acum) si R%um s$a apropiat (boierul venit la "an n. de parca ar apartine unei geografii magice. calul Rnec"eza deodata subtire si ranji inspre noi ca un demon ". reiese ca si Riapa lui . *in spusele comisului.n. =anul ncutei este insa deosebit de toate acestea.'ncutei (i transmise din generaţie în generaţie) >na dintre ele este .. acestui barbat ii place sa spuna Ristorii" din trecut. )apa lui . %omisul de acum 9 comisul cel tanar se aseamana prin placerea de a inc"ina vinul si de a$si face prieteni: Rinc"ina oala catre toate obrazele.ituat langa apa 8oldovei (adica.ca: Rsi ncuta cealalta sedea ca si asta.ad#nc brăzdată^^) '$ea ni(te oc%i ageri (i o mustaţă tu(inată) &e $edea că este un om trecut prin $iaţă (i sociabil) .Fara de sus^^ . un moment. reinviind astfel timpul devenit amintire.i cand ranc"eaza el si rade.Eanu 3 'ncuţei^^ este o colecţie de nouă po$estiri scrise de . inainte de a manca tipsia cu jar. parca ar avea o amintire din alt veac si din acele zile ale tineretii mele". 8ereu gata de drum (dar amanand. liniste.oda" este o naratiune in care faptele sunt relatate din ung"iul povestitorului(participant la episodul petrecut)... c#nd se spune că au căzut ploi năprasnice $ara . %alul de acum al comisului 9 . %ontopirea celor doua imagini se face in final: R)aca de ce (spune comisul) trebuie sa va uitati ca la un lucru rar la calul meu roib. opera literara discutata se incadreaza in specia literara povestirea.lavici sau %aragiale). 6umai pielea si ciolanele ".patiu al belsugului si al veseliei.. plecarea). de fiecare data.oda.nici %abar na$ea dinspre partea %oţilor^^) !ar în aceste zile . ca si cand ar reprezenta acelasi c"ip. "anul devine un salas de nemurire.). )n acest mod. istorisiri prin care naratorii pastreaza viu timpul de altadata. ca de cetate si porti ferecate care il izoleaza de lumea din afara. pintenog de trei picioare: pentru ca aista$i mostenire din iapa lui . iar culturile de toamnă au fost pe măsură) )apa lui . cărunt.!apa lui 9odă^^) !ar asta se înt#mpla într-o .Fara de jos^^ care $oiau să ajungă în . )maginea "anului: =anul ca spatiu in care se aduna drumetii mai apare in literatura romana (la . )nteresul cititorului se concentreaza mai mult asupra intamplarii decat asupra personajului. auzite la Eanu . intr$un spatiu legendar). dar si in literatura universala. .oldo$a) &tăteau la focuri (i p#rleau .. .oda $ povestire În acel an s-au adunat la Eanu-'ncuţei toţi oamenii ce $eneau din . tot in locul acela. . "anul are ziduri groase." al basmelor.i%ail &ado$eanu . )n interiorul lui. Primul R-ra calul din poveste. . se spun Rpovesti" despre intamplari trecute.. .pecia literara: R)apa lui . rezemata de usorul usii"..

o( 7eonte (i-(i laudă din nou calul spun#nd că este dintr-o $iţă aleasă (i se trage dintr_o iapă la care s-a uitat cu uimire c%iar 9odă . era de la "răgăne(ti (i $enise pe un cal roib . inclusi$ boierul) *>+18>7 1>7. iar dacă nici el nu-i $a face dreptate să-i pupe iapa nu departe de coadă)7a această replică toţi cei prezenţi ăncepură să r#dă .de 3 &us a . cu barbă ro(ă . însă la care era %angiţă altă 'ncuţă. mai ales în jurul mustăţii Vtu(inateQ (i a oc%ilor mititei) *ri$irea sa do$edea spirit de obser$aţie. profunzime (i experienţă de $iaţă: Voc%iul lui era aprig (i negurosQ) $ caracterizarea .pricină^^ pe care a mo(tenit-o de l(a strămo(ii săi) Era $orba despre un $ecin de la "răgăne(ti care i-a furat pe nedrept o bucată de păm#nt ) Eotăr#t. iar a doua zise înfăţi(ă la curte spălat (i aranjat) !mediat o slugă apăru (i-l întrebă cu ce treabă a $enit) "upă ce auzi totul soldatul îi dădu $oie să intre în camera lui 9odă) 7u#ndu-(i inima în dinţi . (i la 9odă .o( 7eonte îl asigură că $a fi ascultat (i îl rugă să î(i înceapă po$estirea) "E&?HX>5'5E' '1F!>+!! : 1omisul !oniţă î(i începu istorisirea amintindu-(i de $remurile tinereţii c#nd se afla tot la Eanu-'ncuţei . oamenii îl in$itară la masă (-ii spuseră 'ncuţei să-i aducă o ială cu $in pe care a platit-o comisul . de$ine sufletul grupului format din cei nouă călători care au poposit la %an) 1omisul !oniţă era un răze( străin.i%alac%e &turza) .trei parale^^) !ntr#nd în $orbă răză(ul începu să i se pl#ngă boierului de o . $ăz#nd că boierul are simţul umorului . răză(ul plecă .Eu $orba nu mi-o iau înapoi) !apa-i peste drum^^) ..acuma-s oale (i ulcele^^) "eodată toţi cei prezenţi $ăzură un boier ie(ind dintr-o dro(că (i îndrept#ndu-se spre ei) Era un boier $oini . (i care stătea cu . cu faţa uscată (i ad#nc brăzdată Q.Este o istorisire pe care a( pute a să $-o spun^^ completă comisul) 'uzind pro$ocarea comisului . din ţinutul &ucce$ei. (i cu un lănţug de aur la g#t) *olitico(i ... comisul intră (i căzu în genunc%i în faţa domnitorului) 'cesta îi porunci imediat să se ridice . răspunse %otăr#t : .o( 7eonte aprobă în batjocură ) 1omisul !oniţă nu a fost de acord cu replica lui . prin plăcerea de a sta de $orba cu ceilalţi (i de a-i incita la po$estit.într-un dos de părete^^) "e(i arăta astfel comisul se lăuda cu el spun#nd că nimeni nu mai are cal ca al dumnealui) . mama acesteia) 9enise cu iapa pe care tot o lăuda (i stătea cu alţi oameni care . din Fara . !oniţă comisul insistă spun#nd că este ăn stare să meargă..ult %az a făcut $odă pe răspunsul răză(ului (i băt#ndu-l iar pe umăr î(i aminti de oala cu $in ro(u pe care i-o plăti comisul la %an) )apa lui voda @ caracterizarea comisului ionita "upă ce îl introduce pe cititor în atmosfera locului. pintenog de trei picioare (i slab i se puteau număra oasele . naratorul 3 autor aduce în prim plan un personaj care.oldo$ei) VEra un om nalt..!+'+8 : *us pe fapte .. iar răză(ul recunoscu mai înt#i $ocea iar apoi faţa boierului de la %an) "upă ce îi arătă toate actele (i do$ezile pe care le a$ea domnitorul îi recunoscu dreptatea (i imediat trimise slugă la locul faptei pebtru a clarifica lucrurile) Înainte de a pleca boierul îl luă deoparte pe comis (i-l întrebă ce s-ar fi înt#mplat dacă nu i se făcea dreptate) !oniţă comisul .(aua naltă^^ . de la "răgăne(ti. înarmat cu acte (i do$ezi.!+85!4': ?l c%ema !oniţă comisul . cărunt..

îi plăcea să înc%ine (i să discute cu toţi drumeţii) &ensibilitatea cu care era înzestrat îl făcea să asculte c#ntecele lăutarilor cu plăcere (i nostalgie.i%alac%e &turza) . parcă împrumutase o parte din trăsăturile acestuia. Vcu oc%i du(iQ) 1omisul era un ominteligent (i înţelept. profunzime (i experienţă de $iaţă: Voc%iul lui era aprig (i negurosQ) <brazul său umbrit de mustăţi părea că r#de cu tristeţe. parcă r#dea Vca un demonQ.1omisul !oniţă era un răze( străin. de drept.ulţumirea pe care o simte după ce i s-a făcut dreptate arată încrederea pe care (i-a recăpătat-o în judecata domnească) *ăm#ntul mo(tenit din mo(i strămo(i răm#nea astfel. în m#ndria de a fi cunoscut personal un domnitor drept. trăd#nd greutăţile prin care trecuse) Era sociabil. subţire. în legătură cu mo(tenirea strămo(ească) &pirit desc%is (i înzestrat cu umor. ca (i stăp#nul ei.oldo$ei) VEra un om nalt. le arată drumeţilor că aceasta era înzestrată cu însu(iri deosebite fiindcă se trăgea dintr-o V$iţă nobilăQ) "e(i era slab.de 3 &us a . iar umorul său este apreciat de cei care-l înt#lnesc (i îl ascultă po$estind. cărunt. cu calul în(euat. cu faţa uscată (i ad#nc brăzdată Q. st#rne(te spaima (i uimirea 'ncuţei) 5oibul semăna mult cu stăp#nul. umaniz#ndu-se) 7egătura dintre stăp#n (i fiinţa necu$#ntătoare era însă foarte profundă) 1alul părea că impărtă(e(te cu stăp#nul t#lcul ad#nc al unor înt#mpări de demult: VXi c#nd r#nc%ează (i r#de. din ţinutul &ucce$ei. în care el (i-a petrecut tinereţea (i pe care încearcă să o dez$ăluie celor care îi ascultă po$estirile. de la "răgăne(ti. parcă ar a$ea o amintire din alt $eac (i din acele zile ale tinereţii mele) "upă asta puteţi cunoa(te ce fel de om sunt euWQ comisul consideră că iapa aparţine unei lumi legendare. calul era rezistent la drum (i nepretenţios la %rană: V7a m#ncare se uită numai cu un oc%i (i nu se supără c#nd îl las neadăpat)Q +u cuno(tea oboseala (i greutăţile: V 'semenea cal uscat (i tare nu (tie de ne$oie.odul cum nec%eza calul. el (tie cum să-(i atragă interlocutorii) *rezenţa $oie$odului îi pro$oacă o emeoţie puternică (i aceasta cre(te (i mai mult în momentul în care î(i dă seama că boierul cu care glumise la %an era însu(i domnitorul) El î(i recapătă însă cumpătul c#nd $oie$odul îi cere documentele (i îi dă astfel prilejul să-(i susţină cauza prin multe do$ezi) . de(i farmecul dulce al po$e(tilor îl ţinea pe loc) *erse$erent (i demn. care a (tiut să scoată la lumină ade$ărul) . căruia îi plăcea să descifreze t#lcul ad#nc al lucrurilor (i al înt#mplărilor : Vse lua la întrecere p#nă (i cu mo( 7eonte la t#lcuirea tuturor lucrurilor de pe lumea asta) Q) El este gata întotdeauna de drum.#ndria lui de răze( apare în felul său de a $orbi. nici de trudă)Q &tăp#nul se m#ndrea cu descendenţa calului dintr-o iapă Vtot pintenoagăQ la care se uitase cu uimire c%iar (i domnitorului . care a (tiut totodată să-i aprecieze $orba de du%) mintiri din copilarie de )on %reanga . trezind %azul (i c#(tig#nd simpatia acestuia) 1u decenţă. el a a$ut curajul să nu-(i ia $orba înapoi în faţa domnitorului. este respectuos (i m#ndru. la ade$ăratul proprietar. atunci c#nd a a$ut ne$oie de dreptate. din Fara . mai ales în jurul mustăţii Vtu(inateQ (i a oc%ilor mititei) *ri$irea sa do$edea spirit de obser$aţie. s-a dus s-o caute la 9odă. pentru că are cu ade$ărat %ar de po$estitor) ?oarte m#ndru de iapa lui.

prin actiune ori limbaj. Principala grija a autorului este insa evocarea varstei de aur pentru ca. pupaza din tei. Bupt de vatra satului. badita .((. scriitorul nu urmareste o ordine cronologica a desfasurarii faptelor. umplerea de raie capreasca. ceasta despartire reprezinta dezradacinarea din universul =umulestilor. eroul va avea parte de o serie de peripetii: caderea in Azana. 6umarul personajelor ce apar in D mintiri din copilarieE este relativ mare. ca elev la scoala domneasca din Targul 6eamtului. copilaria nu reflecta numai dominantele varstei. %alinescu): Dasa eram eu la varsta cea fericita si asa cred ca au fost toti copiii de cand lumea asta si pamantulE.fantul 6icolaiE pentru a$i indemna in acest sens. )n cele patru parti. ci si specificul mediului ambiant. ridicata prin stradania parintelui. %artea este un DromanE al varstei inocente si al formarii. iar 6ica se simte aici lipsit de aparare in fata vietii si a timpului ireversibil. asa ca primesc in dar pe D%alul BalanE si D.criitorul urmareste procesul formarii adolescentului 6ica in raporturile lui cu viata sociala. proape toate sunt conturate sumar. Bememorarile intereseaza in masura in care au contribuit la formarea lui 6ica. paraseste satul pentru a urma seminarul de la . 6ica pleaca impreuna cu bunicul sau la scoala din Brosteni.D mintiri din copilarieE reprezinta opera de maturitate artistica a lui %reanga. fuga cu pluta pe Bistrita. . )nceputul partii a ))$a sta sub semnul lirismului nostalgic. unde s$a adunat o multime de baieti si fete. D mintiri din copilarieE este si o evocare a satului traditional. ca om. al modelarii umane. 6ica Aslobanu pare o varianta a lui %"irica din povestea D. evocarea indreptandu$se asupra casei parintesti. 8ulte personaje se retin prin lapidarele si e/presivele caracterizari pe care le face autorul: . Partea ) se desc"ide cu evocarea scolii. imbogatindu$i universul cunoasterii. cu un stil rafinat si cu o e/ceptionala capacitate de fi/are a unui univers uman necunoscut pana atunci in literatura romana. tipologic vorbind. constient de valoarea propriei creatii. . %reanga reuseste sa le sc"iteze o individualitate prin te"nica detaliului. etc. *ar copiii nu inteleg rostul invataturii.ocola. eroul devenit adolescent este infatisat urmandu$si in continuare drumul. care ii permite sa nuanteze caracterele. un tablou fidel al unei lumi traind in spiritul obiceiurilor fi/ate printr$o e/istenta multimilenara. eroul sau este Dcopilul universalE (+. )zvoarele de inspiratie sunt autobiografice. &umea in care patrunde eroul este inferioara celei din care tocmai a iesit. la scaldat. fara ca portretul care l$i se face sa fie adancit in mod deosebit. )n capitolul al ). in toamna lui '. memoria afectiva a eului narator reface drama adolescentului care.$lea. *ialogul cu propriul cuget (din debutul partii a )))$a) este o modalitate de disimulare a intentiilor unui artist genial. odata cu intamplarile din copilarie: uratul de nul 6ou. )n acest capitol.tan PatitulE. daca prin amanunte 6ica este propria sa ipostaza. apoi la scoala de cati"eti din #alticeni. ici. iesirea din taramul miraculos al copilariei.asile $ D"arnic si rusinos ca o fata mareE etc. prin caracterizare directa. *e aceea. asa cum i$o pastreaza amintirea. fiind dominata de un impuls afectiv greu de stapanit: nostalgia. cu conditiile in care tinerii urmau scoala. dandu$i o imagine asupra lumii. 6ica va raspunde numai la staruintele mamei si ale bunicului *avid %reanga. Proiectata in spatiul unui sat moldovenesc de munte de la mijlocul secolului trecut. ltele seamana cu eroii din basme: 8ogorogea e certaret ca +erila. pare c"ipul mamei. %onstructia te/tuala nu urmeaza rigorile compozitiei clasice. ci selectarea acelor momente ce constituie puncte de referinta in formarea eroului.marandita e o Dzgatie de fataE. printre care si 6ica. sederea in gazda la )rinuca. iar evocarea se face din perspectiva indepartata a maturitatii. dovedind un scriitor pe deplin format.

mos %"iospec ciubotarul il intampina pe 6ica strigand: D=e. %a fire e moale. nepurceleQE. 6ica este personajul constitutiv al te/tului. autoironizandu$se. se provoaca rasul (DTot patitu$i priceputE. -l scrie ca si cum ar trebui sa$si interpreteze te/tul. Tipologic. iar intamplarile si oamenii prind viata. placerea de a glumi. . . si in jurul sau sunt reunite toate semnificatiile. %reanga este un povestitor desavarsit. cum ar fi: D*$apoi cu smantanitul oalelor. afara. a caror menire este sa ingroase. dar si cu tact pedagogic. )nsa. placandu$i sa imite. care isi iubeste copiii fara sentimentalisme. cu vointa neclintita. Basul este starnit si de prezenta termenilor familiari. carora li se adreseaza direct: D. sa e/agereze. e/agerand. A alta trasatura a operei D mintiri din copilarieE este dinamismul anecdotic. devine puternic evocatoare. nu lipsita de contradictii. 6ica se contureaza de la indeterminare la autodeterminare. *in punct de vedere al artei narative. sa intre in pielea fiecarui personaj. se ingroasa o trasatura. framantat din D"uma din =umulestiE.adoveanu. D!rsul nu joaca de buna voieE etc). stfel. boala de care sufera eroul este o Dcinstita de "oleraE.8ai bine conturate sunt portretele parintilor: . %reanga o evoca mai intai ca pe o fiinta cu daruri fantastice: Dcu adevarat ca stia a face multe si mari minunatii: alunga norii cei negri de pe deasupra satului nostru si abatea grindina in alte parti. se face o aluzie ironica sau. "eQ bine ai venit. dar cu un devotament nemarginit. )n nici o imprejurare nu$si uita insa interlocutorii imaginari. 6ica se defineste si in relatia cu celelalte personaje ale operei menite sa infatiseze varietatea firii umane. sa treaca de la monolog la dialog. ca si in povesti. ea se inscrie in portretul clasic al mamei. prin care se caracterizeaza o situatie. )n aceasta privinta. dincolo de toate celelalte portrete.criitorul provoaca rasul permanent (cu rare momente de seriozitate nostalgica). devarata forta a lui %reanga se manifesta cand incepe sa nareze. . el se afla intre )on 6eculce si 8i"ail . bsenta portretului fizic concentreaza atentia spre cel caracteriologic. lteori cuvintele capata forme neasteptate sau sunt asezate in combinatii surprinzatoare. si inzestrat cu "ar. iar in postura de elev acelasi erou este Dslavit de lenesE. !rmarind evolutia scolara a lui 6ica. . de marcare a sc"imbarii. sa gesticuleze. ce calamandros a fostE. e/primarea este vie. %reanga isi pastreaza in D mintiri din copilarieE. sa parodieze.tefan a Petrii e barbat "arnic si gospodar. iar baietii DmangositiE. poi este vazuta prin modul in care isi manifesta grija fata de casa si de destinul copiilor. !morul lui %reanga se vadeste mai ales in e/primarea poznasa. DAm din doi oameniE. mucalita. manuind cu abilitate rasplata si pedeapsa. -roul este: Dslavit de lenesE. Dun pierde varaE impins spre invatatura de mama si bunicul sau. drept pentru care naratorul gaseste formula de trecere. D"ojmalaiE etc. . impresionand prin modul in care DspuneE. tunci. autentica. zeflemizand. sa e/agereze. uluitoarea navala a intamplarilor. dar %reanga il lauda pentru placerea de a se juca cu cei mici si pentru munca depusa pentru a$si intretine familia. bogata in verbe. scriitorul surprinde cu luciditate procesul anevoios al devenirii sale intelectuale. fraza. D)nsa ce ma privesteP 8ai bine sa ne cautam de ale noastreE. %a structura a unei e/istente. pur si simplu. te"nica orala a spunerii. in care cazi ca intr$o capcana. toti trei alcatuind in literatura romana o serie usor de recunoscut prin elementele comune ale artei lor narative.oia buna este intretinuta si de placerea autorului de a presara naratiunea cu zicale. rapiditatea cu care se deruleaza ispravile. privind totul dintr$o perspectiva care amuza. apartine si spiritului inalt si lutului din care se trage. dinaintea usiiE etc.i dupa cum am cinstea sa va spunE sau Dva puteti imagina (L)E.maranda este fiica de vornic si avand frati cu invatatura se socoteste superioara sotului ei ca putere de intelegere a lucrurilor. pastrand astfel coerenta si unitatea episoadelor. Dg"iavoliE. sa caricaturizeze: fetele sunt DdracoaseE. DprostalaiE. )postazele devenirii releva fatetele personalitatii sale. intr$o siretenie a frazei. cu e/presii populare si vorbe de du". Principala trasatura a operei lui %reanga este tendinta scenica. infigand toporul in pamant. dar dispretuieste invatatura. 6u intotdeauna intre ele e/ista legaturi de fond.maranda este o fire mai aspra. ca o fiinta autoritara.

6u apare actiune. ale "aiducului. apreciaza.. este prezenta vocea poetica redata in te/t prin marcile le/ico$gramaticale. Pasiunea arzatoare a acestuia este e/primata cu ajutorul interjectiei . +enului liric ii sunt caracteristice transmiterea in mod direct a sentimentelor. dativ etic.MM. prin nume sau porecle amuzante (Traznea. ne aflam in prezenta unui limbaj artistic. e/clamatii. intrucat indeplineste conditiile de apartenenta la acest gen. *esi scrise.sa fiuMM.. %reanga nu copiaza limba taraneasca.. prin modul e/primarii si prin oralitatea stilului. ci o recreaza si o toarna in tiparele unei rostiri individuale. Da bancaniE. unele au aspect fonetic moldovenesc. sentimentul dragostei pentru fiinta iubita se imbina cu admiratia fata de frumusetea naturii.. iar elementele cadrului natural constituie doar decorul unei iubiri romantice.celasi umor este starnit si prin caracterizare ironica (fata )rinucai era Dbalcaza si lalaie de$ti era frica sa innoptezi cu dansa in casaE).si mai stie de calareMM. nu apar personaje. a unui stil foarte original. . rima imperec"eata... de a lupta pentru dreptate sociala in randurile multimii societatii de a savarsi actul justitiar in calitate deLL.L. +atlan. ca in operele epice. Arala e si sinteze frazei. prin autopersiflare (6ica era Dslavit de lenesE) sau prin prezentarea unor oameni si scene care starnesc "azul. iuteala si calitatea luptatorului. &imbajul sau il face inconfundabil.. Poetul . dar nespecifice.sunt frecatMM. %reanga nu povesteste rece.. a e/presiilor specifice limbii vorbite sau a intrebarilor si e/clamarilor. cesta este completat de alte virtuti. lteori in te/t apar versuri populare sau forme ritmate.sunt nascutMM. unde topica este mai controlata. . ... indiferent....crisul lui %reanga este lipsit de metafore. Da bazaiE. profunde. prin termenii specifici folositi..) dar si multimea zicerilor tipice.m$MM. %uvintele cele mai numeroase din D mintiri din copilarieE sunt de origine populara. limbajul e/presiv este sustinut de o gama variata de procedee e/presiv$artistice: $enumeratia de e/: . mai intai.care stie sa c"iteascaMM. asa cum se intampla si in poezia &acul. participa sufleteste. sadar. poezia este ca specie literara o doina. . fiind o poezie populara. ceasta creatie eminesciana este o opera lirica intrucat sentimentele poetului sunt e/primate in mod direct.m$am lasatMM. utorul lasa cuvintele sa se insire dupa o ordine a vorbirii. pricepera.tipaMM si .emnul distinct al oralitatii este. si prin aceasta atitudine limbajul primeste accente afective. . etc. de unde provine si originalitatea. c onform argumentelor mai sus mentionate. nu e/ista un narator.aoleuMM. abundenta e/presiilor onomatopeice. in care se transmit puternice sentimente de dorinta ale unui personaj tanar. urmata de verbe de o mare forta e/presiva: .sa amMM. elementele de versificatie care sunt dominante in gen liric. opera apartine genului liric. e/presivitatea limbii sale provine din comparatii si din prezenta altor tropi: Dplangea ca o mireasaE. si nu a scrisului. intalnim elementele de versificatie specifice creatiilor populare: ritmul tro"aic.si mai stie sa inoateMM. %omentariu la poezia &acul de 8i"ai -minescu A tema abordata de 8i"ai -minescu este iubirea.ardeMM. el se implica.. . limbajul e/presiv. *ar.LLL MM apartine genului liric. Prima repetitie evidentiaza marmorat. solicita interlocutorii. multe sunt regionalisme.. . . lipsesc aproape complet neologismele. ..sunt scaldatMM.am crescutMM.. rta lui %ranga nu se opreste insa aici. )n al doilea rand. )n plus.a stiMM $ . . dar in lirica erotica eminesciana. deLL apartine genului liric.. redate la nivel stilistic de repetita verbului . prezenta eului liric. nemijlocit. D"utaE etc. in ciuda aparentelor. . *e asemenea. %"iorpec).. )n primul rand.cum am ajuns sa incercMM.. verbe si pronume la persoana intai: . reuneste amanunte sugestive ale portretului moral. *emonstratie apartenenta la gen *ezvolta cel putin doua argumente pentru care consideri ca . utorul isi marc"eaza participarea sufleteasca prin interjectii. patimase. apartinand liricii populare.. frazele "umulesteanului urmaresc sa creeze impresia de spunere. a interjectiilor si verbelor imitative (DtroscpleoscE. etc. Dmi$i era a invata cum nu ii e cainelui a linge sareE. .

care e/prima sentimentele mentionate. sa se e/plica faptul ca in poezie nu e/ista actiune. originalitate si valoare artistica. prin sinceritatea sentimentelor si prin simplitatea formei.. dar mai putin lu/uriant. caracterizata printr$ o usoara seninatate si calma resemnare caci faptul naturii dimunueaza tristetea.. MMsa sarim MM. poetul revine la o realitate trista. elemente specifice epice. MM sa plutim MM etc.. fuziunea om$natura pare sa fie unul dintre conceptele populare ce l$a atras si pe -minescu. plutind pe undele lacului sub lumina lunii. MM unduioasa apa MM 5 sau personificarii I MM lacul trasarin MM. sunt surprinse in diferite momente : al asteptarii. prezenta eului liric este reliefata prin folosirea formelor pro$nominale si verbale la persoana ) singular (eu trec. ca si gestul tandru al imbratisarii. trestiile. Titlul desemneaza unul dintre elementele cadrului natural. Poezia "&acul" a fost publicata pentru prima oara pe ' septembrie '. ca in orice opera lirica. -ste prezent si eul liric sugerat prin pronumele personal MM eu MM din strofa a doua si prin formele de persoana ) singular sau plural ale verbelor I MM ascult MM.MM 9 Trairile interioare. subiectiva.8otivul asteptarii este infatisat ca posibilitate. realizate printr$un limbaj artistic deosebit de plastic in care apar epitete I MM blanda luna MM. al visului si al reintoarcerii la realitate. vantul si luna. MM *ar nu vine. Prima strofa se desc"ide cu imaginea feerica a lacului "albastru" incarcat cu "nuferi galbeni" si care tresare in "cercuri albe". &acul de 8i"ai -minescu $ argumentare ca este opera lirica d )ntreaba despre &acul de 8i"ai -minescu $ argumentare ca este opera lirica : 8i"ai -minescu este cel mai mare poet roman apartinand perioadei marilor clasici si este autorul unei opere unice prin profunzime.viseaza la o dragoste ideala. MM lin porneasca MM. MM cutremura MM. imaginile vizuale se imbina cu cele auditive. ascult. la posibilitatea implinirii ei in decorul fascinant al codrului.. 5. . din care izvorasc deceptia si singuratatea care se consuma in acelasi decor. ici. facandu$l partas si pe cititor la propriile trairi. o anumita atmosfera poetica. lacul. caracterizate prin profunzime si printr$o sinceritate covarsitoare. 8i"ai -minescu gaseste drumul cel mai scurt . ceste sentimente sunt communicate in mod direct de catre eul liric care se adresaeza doar siesi. Poetul sugereaza. *ragostea si natura sunt teme permanente ale poeziei.:3 in revista societatii "Junimea" de la )asi. realizand cadrul natural specific liricii romantice alcatuite dintr$o natura lu/urianta. dar si cel mai rapid si fascinant. 8ai intai este e/primata emotia poetului determinata de asteptarea fiintei iubite si natura vibreaza la unison cu acesta. de a ajunge la suflet cititorului. )ntensitatea tristatii. stfel. vis ce remane irealizabil. in stransa legatura cu acesta fiind e/primate si sentimentele eului liric. dureroasa. in acelasi timp. 6atura apare personificata. pentru ca i$a preluat zbuciumul. astept.inguratic 9 )n zadar suspin si sufar 9 &anga lacul cel albastru 9 )ncarcat cu flori de nufar. si anume dorinta arzatoare a indragostitului de implinire a iubirii. al lacului. )n strofa finala visul ia sfarsit. cel care se confeseaza este eul liric care isi e/prima direct senti$ mentele. ideea poetica centrala se refera la un sentiment $ cel de dragoste $. MM astept MM. eterna. suspin si sufar). prezente si aici ca in orice opera lirica. barca. MM apa..tarea de asteptare si de singuratate genereaza visul de iubire al poetului in care acesta se abandoneaza e/tazului alaturi de fiinta iubita. a durerii este direct e/primata prin epitetul singuratic si prin verbele suspin si sufar. %a in orice opera lirica. &acul este o oglinda in care se . martora a unei iubiri profunde. ca un ideal de iubire. imagine ce sugereaza o atmosfera de calm.sune MM 5. )ubita apare astfel ca o proiectie imaginara in visul poetului. personaje sau narator. a carui imagine predomina peisajul si in jurul caruia se grupeaza alte elemente ale cadrului natural: nuferii. )n opera.

situaţie de comunicare . "-a" nu este insa o entitate fizica. nuferi galbeni" $epitete cromatice. (6icolae 8anolescu. dovada fiind adverbul "parca" repetat.unt prezente aliteratia "suspin si sufar" si asonantele "parc$ascult si parc$astept" si "unduioasa apa sune". %ei doi indragostiti fascinati de frumu$setea naturii. ele$ul $a fi capabil: G)G să înţeleagă semnificaţia generală a unui mesaj oral *e parcursul clasei a 9!!-a. vor pluti in "luntrea mica" acompaniati de sunetul melodios al apei si ocrotiti de lumina "blandei lune". menţinere (i înc%eiere a dialogului. )deea poetica si sentimentele sunt e/primate in mod direct prin inter$mediului limbajului figurat. )n strofa a doua este infatisat motivul asteptarii prezentat insa ca o posibilitate.reflecta atat lumea e/te$rioara cat si lumea interioara."sufletul tainic din lucruri". polisemie într-o comunicare orală. Prin folosirea acestor figuri de stil. prin a caror imbinare poetul sugereaza. iar prin personaliatate se intelege stfel. luntrea mica" etc. exerciţii de identificare a elementelor esenţiale ale dialogului (intenţie. . prezenta eului liric $poezia "&acul" are notele definitorii ale operelor lirice.))$a 17'&' ' 9!!-' <2!E18!9E "E 5E?E5!+FH X! EJE. parente parado/uri despre poezie) Programa &imba si &iteratura Bomana clasa a. exerciţii de comparare a naturii formale sau informale a dialogului G)/ să integreze categoriile semantice în structuri lexicale proprii . "blandei lune. stfel visul poetului )$a sfarsit iar acesta se trezeste la realitatea trista si cruda. o anumita atmosfera poetica. "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului oral <biecti$e de referinţă Exemple de acti$ităţi de în$ăţare 7a sf#r(itul clasei a 9!!-a. Poetul nu face portretul iubitei. fiind de fapt simbolul iubirii ideale pe care poetul o doreste indeplinita in decorul de basm al lacului. exerciţii de . 8i"ai -minescu gaseste drumul cel mai scurt. #inalul operei este cel al deceptiei totale. ca element al cadrului natural preia zbuciumul sufletesc al poetului determinat de asteptarea iubirii. omonimie.exerciţii de identificare a unor modalităţi specifice de iniţiere. -ste prezenta personificarea "el (lacul) cutremura o barca". dar si cel mai rapid si fascinant in acelasi timp de a ajunge la sufletul cititorului. care "inseamna tocmai dezvaluirea personalitatii latente a lucrurilor".exerciţii de stabilire a sensului unui cu$#nt într-un context dat. provocat de neindeplinirea dorintei. se recomandă următoarele acti$ităţi: .*7E "E '18!9!8HF! "E Î+9HF'5E '. cu ajutorul unor procedee artistice precum epitetele "lacul codrilor albastru. parteneri. deoarece "pentru poet. exerciţii de sesizare a relaţiilor de sinonimie. ca in orice opera lirica. insa prezenta sa este evidentiata prin folosirea pronumelui personal "ea" scris altfel. lacul cutremurand o barca. fiecare lucru are lui".exerciţii de identificare a cu$intelor-c%eie dintr-un mesaj oral. Tot ca o posibilitate apa$re si gestul tandru al imbratisarii si acest lucru este dovedit prin folosirea verbelor la modul conjunctiv. caracterizata printr$o usoara resemnare (in strofa a cincea) caci farmecul naturii diminueaza tristetea. pentru a putea ajunge la o bună înţelegere a celor comunicate G)M să sesizeze modalităţile de organizare a sec$enţelor textuale ale unui mesaj oral . stfel lacul. antonimie. ca in orice opera lirica. !rmatoarele doua strofe cuprind acest vis de iubire neimplinit general de starea de asteptare si singuratate. subiectiva. intrunind aceste trasaturi $prezenta sentimentelor si e/primarea lor directa prin intermediul unor figuri de stil. se creeaza imagini artistice vizuale si auditive ("lumina blandei lune9vantul lin fosneasca"). prin sinceritatea sentimentelor si prin simplitatea formei. exerciţii de sesizare a unor argumente6 contraargumente într-un mesaj oral. incadrfgndu$se genului literar respectiv datorita lirismului.

în contexte diferite . ascultarea argumentelor6contraargumentelor formulate într-o discuţie de partenerii de comunicare M) "ez$oltarea capacităţii de exprimare orală 7a sf#r(itul clasei a 9!!-a.sesizare a unor calambururi. descripti$ (i informati$. exerciţii de exprimare a opiniilor.exerciţii de comparare a sensurilor unor cu$inte în contexte diferite. exerciţii de construire a unui monolog sau a unui dialog. ele$ul $a fi capabil: . exersarea unei atitudini constructi$e. exerciţii de adaptare a comportamentului $erbal (i non$erbal la o situaţie de comunicare inedită. exerciţii de sesizare a dezacordurilor gramaticale.exerciţii de formulare a ideii principale (i a detaliilor aferente. a unor tablouri din natură. a paronimelor. exerciţii de relaţionare a ideilor principale cu ideile secundare. exerciţii de identificare a formei corecte a cu$intelor. sinonimelor. exerciţii de utilizare a paronimelor M)N să-(i adapteze $orbirea la situaţiile speciale sau nepre$ăzute de dialog sau monolog . discuţii de confruntare a opiniilor. exerciţii de corectare a unor construcţii pleonastice. se recomandă următoarele acti$ităţi: . de colaborare.exerciţii de comunicare în perec%i (i în grup. exerciţii de descriere a unor obiecte. exerciţii de construire a unor texte de tip narati$. exerciţii de utilizare a elementelor non$erbale într-un dialog M)0 să manifeste spirit de cooperare în interacţiunile de grup . exerciţii de construire corectă a unor enunţuri din punct de $edere sintactic. rebusuri. exerciţii de rezumare a unui text M)M să $alorifice categoriile semantice în$ăţate. exerciţii de stabilire a sensului unor cu$inte prin selectarea corectă a acestuia dintr-o serie dată. omonimelor (i a cu$intelor polisemantice în contexte diferite M)/ să respecte normele morfosintactice în propoziţii (i în fraze . jocuri didactice $iz#nd categoriile semantice. ele$ul $a fi capabil: M)G să asigure coerenţa ideilor exprimate într-un mesaj oral *e parcursul clasei a 9!!-a. în context. jocuri de cu$inte.acti$ităţi de rezol$are a unor sarcini în grup.exerciţii de corectare a exprimării pleonastice. pentru realizarea sarcinilor (i pentru formularea în comun a ideilor /) "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului scris 7a sf#r(itul clasei a 9!!-a. exerciţii de utilizare expresi$ă a limbii . jocuri de rol $iz#nd exersarea dialogului formal (i informal. exerciţii de utilizare corectă.acti$ităţi de rezol$are a unor sarcini în grup.exerciţii de sesizare a construcţiilor pleonastice (i a atracţiei paronimice.exerciţii de utilizare corectă a părţilor de $orbire flexibile (i neflexibile în$ăţate. discuţii de confruntare a opiniilor. exerciţii de sesizare a construcţiilor pleonastice (i a atracţiilor paronimice. sesizarea nedublării complementului direct (i indirect G)0 să acorde interlocutorilor (anse de a-(i exprima opiniile . exerciţii de continuare a unui dialog cu început dat. exerciţii de construire a unor naraţiuni simple. a unor fenomene. descifrarea sensurilor unor cu$inte din texte diferite G)N să sesizeze abaterile de la normele limbii literare într-un mesaj ascultat . exerciţii de utilizare a antonimelor.

opinii (i atitudini *e parcursul clasei a 9!!-a. exerciţii de identificare (i de interpretare a unor procedee de expresi$itate artistică (epitet. repetiţie. antiteză. utiliz#nd corect semnele ortografice (i de punctuaţie . caracterizare de personaj.exerciţii de structurare a unui text în sec$enţe distincte în funcţie de tipul acestuia (rezumat. lizibilă (i corectă N)N să utilizeze corect flexiunea nominală (i $erbală în textul scris.exerciţii de construire a unor texte destinate prezentării unui auditoriu. exerciţii de dispunere în pagină a di$erselor texte. descripti$e. într-un text citit .exerciţii de identificare a diferenţelor dintre textele literare (i nonliterare. exerciţii de stabilire a relaţiilor de sinonimie. enumeraţie. metaforă.exerciţii de utilizare în contexte diferite a semnificaţiei omonimelor (i a paronimelor. exerciţii de scriere îngrijită. exerciţii de descriere a unor personaje sau persoane considerate drept modele (i de moti$are a opţiunilor <biecti$e de referinţă Exemple de acti$ităţi de în$ăţare N)M să utilizeze corect (i nuanţat categoriile semantice în$ăţate . comparaţie. informative.exerciţii de redactare nuanţată în raport cu structura (i moti$aţiile personale.scrierea unor compuneri narati$e. antonimie. se recomandă următoarele acti$ităţi: ./)G să citească o $arietate de texte literare sau nonliterare. demonstr#nd înţelegerea sensului acestora *e parcursul clasei a 9!!-a. aprezentarea unor e$enimente culturale. lectura unor texte di$erse.exerciţii de sesizare a rolului utilizării categoriilor morfologice (i sintactice într-un text. ele$ul $a fi capabil: N)G să-(i exprime.exerciţii de identificare a trăsăturilor specifice celor două genuri în textele literare studiate (epic (i liric . în scris. omonimie (i polisemie întrun text dat N) "ez$oltarea capacităţii de exprimare scrisă 7a sf#r(itul clasei a 9!!-a. comentarea unor sec$enţe din textele studiate sau a titlului unor texte . se recomandă următoarele acti$ităţi: . exerciţii de redactare a unei cereri în di$erse scopuri . exerciţii de identificare a structurii textelor epice (i lirice /)M să recunoască modalităţile specifice de organizare a textului epic (i procedeele de expresi$itate în textul liric . cu scopul de a înţelege semnificaţiile acestora (i de a putea comenta sensul lor global. exerciţii de sesizare a sc%imbării semnificaţiei unor cu$inte în funcţie de contextul în care apar. %iperbolă /)/ să sesizeze corectitudinea (i $aloarea expresi$ă a categoriilor gramaticale (i lexicale în$ăţate. exerciţii de utilizare a sinonimelor în scopul e$itării repetiţiilor N)/ să organizeze sec$enţele textuale în funcţie de o cerinţă specifică .

populare (i culte . imnul) G)/) 8extul G)/)G) 8exte literare . în care să $alorifice categoriile semantice în$ăţate.prezentarea unor lucrări 6 materiale 6 acti$ităţi realizate indi$idual sau în ec%ipă. destinate studiului aprofundat) Între acestea $or fi incluse în mod obligatoriu (i fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii rom#ne) Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare. exerciţii de redactare a unei expuneri pentru prezentarea în public în di$erse împrejurări.exerciţii de realizare a unor descrieri prin ordonarea detaliilor în funcţie de propriile percepţii6propria imaginaţie.stabilirea de comparaţii sau de analogii. . Lprogramul de spectacol) &e $or selecta R-Y texte literare de bază. exerciţii de construire a unor scurte po$estiri. descripti$e (i dialogate.. inclusi$ contemporane ) 'utorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să e$idenţieze noţiunile cuprinse la punctele G)M)M 3 G)M)0 (i G)/)G) (i G)/)M) 'ceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: $aloric-estetic.aparţin#nd di$erselor genuri (i specii) L 1onţinuturile marcate cu asterisc sunt facultati$e) 7imba (i literatura rom#nă . timp. adec$are la $#rstă) M) *ractica raţională (i funcţională a limbii M)G) 1omunicarea orală M)G)G) &tructurarea textului oral) 8extul dialogat (i cel monologat) 'dec$area elementelor non$erbale la mesaj) . formati$. exerciţii de utilizare a conectorilor adec$aţi la ni$elul propoziţiei (i al frazei.odalităţi de exprimare a preferinţelor (i a opiniilor) M)G)M) &ituaţia de comunicare) &ituaţia de comunicare dialogată (i monologată (actualizare ) 5ezumatul oral (actualizare ) a"ialogul formal (i dialogul informal) L&e recomandă ca ele$ii să poată realiza următoarele acte de $orbire: .exerciţii de utilizare corectă a părţilor de $orbire flexibile (i neflexibile. .formularea de argumente sau contraargumente într-o discuţie. exerciţii de folosire a unor grupuri $erbale (i nominale pentru a spori expresi$itatea comunicării.susţinerea unei con$ersaţii (direct sau telefonic . exerciţii de utilizare adec$ată a formelor $erbale în raport cu cronologia faptelor relatate. exerciţii de rezumare (i de caracterizare a peronajelor 1<+F!+>8>5! G) 7ectura G)G) 1artea .1lasa a 9!!-a M/ G)/)M) 8exte nonliterare: mersul trenurilor. exerciţii de redactare a unor texte narati$e. modalităţi de caracterizare a personajelor (i lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei (i ideea transmisă de aceasta ) G)M)M) ?igurile de stil) 5epetiţia fonetică (aliteraţia ) . .etafora) Eiperbola) G)M)/) 9ersificaţia) 8ipuri de rimă) 5itmul) *iciorul metric (bisilabic ) 8ipuri de ritm (iambic (i tro%aic ) G)M)N) 4enuri (i specii) 4enurile epic (i liric) &pecii literare obligatorii: nu$ela.obiect cultural) EdituraL) 1olecţiaL) 'sterisculL) &ubsolul de paginăL) G)M) 8eoria literară G)M)G) &tructura operei literare) &tructuri în textele epice (aprocedee de legare a sec$enţelor. exerciţii de construire corectă (i expresi$ă a unui text din punct de $edere sintactic. exerciţii de ortografiere a unor structuri $erbale (i nominale N)0 să folosească modalităţi $ariate pentru realizarea expresi$ităţii textului . spaţiu. .

modalitatea tradiţională sau de altă natură. de construcţie ) &e $or e$idenţia aspecte ţin#nd de ortografie. de grupare. în situaţiile care impun o asemenea abordare) &e sugerează ca. în toate cazurile. premiera unui spectacol de teatru. . de exemplificare. în $ariantele ei orală (i scrisă.inonime) 'ntonime) <monime (doar omofonele ) . descripti$e (i informati$e. comentarea semnificaţiilor titlului.formularea unei opinii) M)M) &crierea M)M)G) *rocesul scrierii) 'lcătuirea planului unei lucrări pe o temă dată) <rganizarea (i reorganizarea unui text propriu) 1ererea) M)M)M) 1ontexte (i forme de realizare ?i(a de lectură) L*rezentarea unui e$eniment cultural (lansare de carte.ijloacele de îmbogăţire a vocabularului. predareaîn$ăţarea $a urmări Vlimba în funcţiuneQ.(actualizare) *erivarea (actualizare). inserarea dialogului în compuneri) 1omentarea unor sec$enţe din textele studiate. de descriere. . în (coală. Paronimele. exigenţă absolut necesară.. . nu predarea în (i pentru sine a unor Vcuno(tinţe gramaticaleQ. normată (i literară. de completare. de combinare (i de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusi$ de opţiunea autorului de manual (i a profesorului) &e recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar (i nonliterar. inclusi$ din punctul de $edere al $alorilor stilistice. ci abordarea funcţională (i aplicati$ă a acestora. ediţia a !!-a) /) Elemente de construcţie a comunicării /)G) +oţiuni de sintaxă 5aporturile de coordonare (i de subordonare în propoziţie (i în frază) /)M) 7exicul &ensul cu$intelor în context) . exerciţii de tip analitic (de recunoa(tere. de diferenţiere (i de tip sintetic (de modificare. de moti$are. (i nu de la noţiunile teoretice) "imensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare (i de c#te ori profesorul găse(te soluţia practică cea mai eficientă) Încep#nd cu anul (colar MZZR-MZZS se $or respecta normele pre$ăzute de "<<. pornind de la un text. %ategorii semantice (actualizare).. de ordonare. mai ales în cazul elementelor de lexic) 1oncepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. $ernisaj al unei expoziţii.erii derivative (aplicativ). profesorul să actualizeze cuno(tinţele asimilate anterior de către ele$i a$#nd ca bază texte ilustr#nd limba rom#nă contemporană. ?mprumuturile. iar nu Vlimba ca sistem abstractQ) !nteresează $iziunea comunicati$-pragmatică a prezentei programe.c"imbarea valorii gramaticale sau conversiunea (actualizare). Pleonasmul. de la o situaţie concretă de comunicare. în prezentarea problemelor noi. de punctuaţie (i de ortoepie. rezumatul scris (actualizare . festi$ităţi de premiere etc) ) "escrierea unor personaje sau persoane considerate drept modele (i moti$area opţiunilor) 1ompuneri narati$e. caracterizare de personaj) În toate clasele gimnaziului. se recomandă. în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte (i eficiente) În acest sens. %ompunerea (actualizare).

a părea) "iatezele: acti$ă. predicat $erbal.orfosintaxa /)N)G) 9erbul (actualizare ) 'lte $erbe copulati$e: a ajunge. a însemna. prepoziţional. a'lte tipuri de numerale) ?uncţiile sintactice ale numeralului) /)N)N) "eterminanţii substanti$ului 'djecti$ul (actualizare ) L. complement indirect. 6umeralul (actualizare). demonstrati$) ?orme (i cazuri) *ronumele (i adjecti$ul pronominal ne%otăr#t) ?orme. predicat nominal . la moduri nepersonale (subiect. nume predicati$) 'd$erbe fără funcţie sintactică) /)N)0)M) *repoziţia (actualizare ) . de timp. Lne%otăr#te) 7ocuţiunea ad$erbială) 'd$erbele predicati$e (i locuţiunile ad$erbiale predicati$e) ?uncţiile sintactice ale ad$erbului (i ale locuţiunii ad$erbiale (complement circumstanţial de mod. atribut $erbal ) /)N)M) &ubstanti$ul (actualizare ) 7ocuţiunea substanti$ală) ?uncţiile sintactice ale substanti$ului (i ale locuţiunii substanti$ale (subiect. cazuri (i funcţii sintactice) *ronumele (i adjecti$ul pronominal interogati$) ?orme. de loc.1u$intele polisemantice) *olisemia (i omonimia: asemănări (i deosebiri) L>nităţi frazeologice) /)/) +oţiuni de fonetică (actualizare ) ?olosirea corectă a accentului în limba rom#nă) a+ume proprii gre(it accentuate) /)N) . atribut substanti$al geniti$al. nume predicati$. de timp. a se face. a ie(i. atribut pronominal geniti$al (i atribut pronominal prepoziţional ) /)N)/)0. nume predicati$. de timp (i de mod. cazuri (i funcţii sintactice) *ronumele (i adjecti$ul pronominal negati$) ?orme. a răm#ne. apoziţional /)N)/) &ubstituţi ai substanti$ului) /)N)/)G) *ronumele (actualizare *ronumele personal. pasi$ă (complementul de agent . complemente circumstanţiale de de loc. reflexi$ă (pronumele reflexi$ 3 marcă a diatezei ) . complement indirect. complement indirect. cazuri (i funcţii sintactice) *ronumele (i adjecti$ul pronominal relati$) *ronumele relati$ compus ceea ce) 'cordul pronumelui relati$) ?orme. complemente circumstanţiale. complement direct. posesi$.ijloacele expresi$e de redare a superlati$ului absolut în limba rom#nă actuală) 7ocuţiunea adjecti$ală) ?uncţiile sintactice ale adjecti$ului (i ale locuţiunii adjecti$ale (atribut adjecti$al.odurile) 8impurile) *ersoana) +umărul (actualizare ) 9alori expresi$e ale $erbului în diferite contexte (aplicati$ ) 9erbele personale (i $erbele impersonale) *ropoziţia fără subiect) 7ocuţiunea $erbală) ?uncţiile sintactice ale $erbului (i ale locuţiunii $erbale la moduri personale (predicat $erbal. de mod. atribut ad$erbial. cazuri (i funcţii sintactice) 'djecti$ul pronominal de întărire (exerciţii de acord ) ?uncţii sintactice ale pronumelor (subiect. complement direct. relati$e. complement direct. nume predicati$ ) /)N)0) *ărţile de $orbire neflexibile) /)N)0)G) 'd$erbul (actualizare ) 'd$erbele interogati$e. complement circumstanţial de loc.

identificarea particularităţilor $orbirii regionale. identificarea categoriilor gramaticale în$ăţate. publicistic. exerciţii de receptare (i de reţinere a ideilor (i a argumentelor dintr-o expunere sau dintr-un monolog . construirea unei expuneri în care să-(i exprime opinia despre un anumit fapt. identificarea împrumuturilor în mesajele orale ascultate G)N să sesizeze particularităţile lexicogramaticale ale unui mesaj ascultat .7ocuţiunea prepoziţională) 5egimul cazual) /)N)0)/) 1onjuncţia (actualizare ) 1onjuncţiile (i locuţiunile conjuncţionale coordonatoare (i subordonatoare) /)N)0)N) !nterjecţia (actualizare Programa &imba si &iteratura Bomana clasa a. mimică etc) într-un text oral . exerciţii de structurare a unui dialog pe o temă dată. coloc$ial etc) G)M să sesizeze semnificaţia îmbinării elementelor $erbale cu cele non$erbale(gest.exerciţii de decodare a unor elemente non$erbale care însoţesc mesajele orale. sesizarea in$entarului de probleme. prezentarea unor puncte de $edere personale într-un dialog. obser$area relaţiilor sintactice într-o propoziţie sau într-o frază.2' X! 7!8E5'8>5' 5<. se recomandă următoarele acti$ităţi: . în cadrul unui discurs oral cotidian sau în cadrul unor replici ale unor personaje într-un spectacol de teatru G)/ să sesizeze adec$area elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat .exerciţii de identificare a abaterilor de la normele limbii literare.exerciţii de con(tientizare a poziţiei proprii de intrare sau de ie(ire din dialog. . de idei. ele$ul $a fi capabil: G)G să înţeleagă semnificaţia generală a mesajului oral. de cu$inte într-un dialog M) "ez$oltarea capacităţii de exprimare orală M)G să construiască un discurs oral pe o temă dată .*7E "E '18!9!8HF! "E Î+9HF'5E G) "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului oral <biecti$e de referinţă Exemple de acti$ităţi de în$ăţaren 7a sf#r(itul clasei a 9!!!-a. exerciţii de ierar%izare a ideilor receptate.exerciţii de identificare a cu$intelor-c%eie într-un mesaj oral. sesizarea rolului folosirii elementelor non$erbale în comunicare. ascultarea atentă a unui mesaj oral aparţin#nd di$erselor stiluri funcţionale: artistic. în funcţie de intenţionalitatea comunicării G)0 să manifeste toleranţă faţă de opiniile diferite exprimate de interlocutori (i să ia o atitudine critică faţă de argumentele ascultate .H X1<7'5H 7!.)))$a *5<45'. sesiz#nd progresia (i coerenţa ideilor exprimate *e parcursul clasei a 9!!!-a.exerciţii de formulare a ideilor pornind de la o temă dată.exerciţii de ascultare atentă a interlocutorilor în cadrul lucrului în ec%ipă.`+H 17'&' a 9!-a 17'&' ' 9!-' 5E?E5!+FH X! EJE.exerciţii de sesizare a unor gre(eli lexicale în comunicare.

e$idenţierea rolului elementelor de legătură în frază. cu folosirea unor te%nici $ariate de captare (i menţinere a atenţiei publicului 6 interlocutorilor (introducere în temă prin propunerea unei idei surprinzătoare. exerciţii de recunoa(tere a categoriilor semantice studiate. ontragerea unor propoziţii în părţile de propoziţie corespunzătoare sau expansiunea unor părţi de propoziţie în propoziţiile corespunzătoare M)N să îmbine corect elementele $erbale cu cele non$erbale în cadrul mesajului oral .exerciţii de prezentare orală. exprim#ndu-(i impresiile (i preferinţele .caracterizare a unui personaj. utilizarea adec$ată.Lexerciţii de îmbinare a elementelor $erbale. dez$oltarea unui enunţ sau a unui cu$#nt într-o sec$enţă textuală orală.exerciţii de prezentare orală pe o temă dată. compuse sau obţinute prin con$ersiune.exerciţii de identificare a modurilor de expunere. exerciţii de identificare a rolului părţilor de propoziţie (i a propoziţiilor în funcţie de intenţia (i specificul comunicării într-un text dat. exerciţii de comentare a textului literar. în funcţie de situaţia de comunicare. a sinonimelor. non$erbale (i para$erbale în monolog (i în dialog M)0 să capteze (i să menţină atenţia interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului . exerciţii de identificare a ordinii logice (i cronologice a ideilor 6 înt#mplărilor dintr-un text. exersarea contactului $izual cu interlocutorii. a regionalismelor (i a neologismelor. în context. prezentarea unor produse realizate indi$idual sau în ec%ipă. exerciţii de îmbinare a elementelor $erbale cu cele non$erbale în monolog (i dialog . a mijloacelor de îmbogăţire a $ocabularului (i a categoriilor semantice studiate . exerciţii de comentare a rolului ar%aismelor. în $ederea folosirii adec$ate a cu$intelor în di$erse contexte. pornind de la elemente de limbă (i de stil /)/ să identifice $alori etice (i culturale într-un text. exerciţii de identificare (i interpretare a unor procedee de expresi$itate artistică în textele studiate. ilustrati$e pentru genurile (i speciile studiate. exerciţii de argumentare orală a unor puncte de $edere M)M să utilizeze în mod nuanţat categoriile lexicale într-un mesaj oral .exerciţii de utilizare corectă a neologismelor în contexte di$erse. a cu$intelor polisemantice. exerciţii de rezumare. /)M să sesizeze $aloarea expresi$ă a categoriilor morfosintactice.exerciţii de identificare (i de comentare a elementelor etice (i culturale dintr-un text (i de . prezentarea unor trăsături ale textelor studiate. exerciţii de recunoa(tere (i de interpretare a sensului figurat al unor cu$inte într-un context dat. exerciţii de folosire a unor elemente non$erbale care să sublinieze ideile exprimate $erbal /) "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului scris /)G să do$edească înţelegerea unui text literar sau nonliterar. pornind de la cerinţe date . a sensului propriu de bază de cele secundare. exerciţii de recunoa(tere a cu$intelor deri$ate. corectarea gre(elilor determinate de atracţia paronimică M)/ să utilizeze corect relaţiile sintactice în textele orale proprii . a omonimelor. în funcţie de intenţionalitatea comunicării. a antonimelor.exerciţii de interpretare a expresi$ităţii părţilor de propoziţie (i a propoziţiilor într-un text dat. exerciţii de corectare a construcţiilor pleonastice. delimitarea sensului propriu de sensul figurat al unui cu$#nt.exerciţii de relaţionare a părţilor de propoziţie în propoziţii (i a propoziţiilor în fraze.

organizarea planului unei lucrări pe o temă dată.exerciţii de utilizare corectă a categoriilor sintactice (părţi de propoziţie (i propoziţii studiate în redactarea unui text. exerciţii de realizare a expresi$ităţii cu ajutorul semnelor de punctuaţie. gluma) 7imba (i literatura rom#nă 3 1lasa a 9!!!-a MU &e $or selecta 0-S texte literare de bază. rima. dez$oltarea argumentelor.aparţin#nd di$erselor genuri (i specii) G)/)M 8exte nonliterare: texte publicitare. subordonare.prin in$estigarea unor texte literare . cu ocazia unui e$eniment personal.ăsura. în funcţie de intenţionalitatea comunicării. exerciţii de e$idenţiere a trăsăturilor unui obiect (peisaj. pornind de la di$erse teme (dezbateri actuale pe teme de interes pentru ele$i. operă de artă. prin in$estigarea unor texte literare. destinate studiului aprofundat) Între acestea $or fi incluse în mod obligatoriu (i fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii rom#ne) Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare. ritmul. folosind adec$at semnele ortografice (i de punctuaţie . inclusi$ contemporane ) 'utorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să e$idenţieze noţiunile cuprinse la punctele G)M)M 3 G)M)0 (i G)/)G) (i G)/)M) 'ceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: $aloric-estetic. social sau cultural. piciorul metric. adapt#ndu-le la situaţia de comunicare concretă . N)/ să redacteze un text argumentati$ . Lziarul6re$ista. a structurii textelor lirice) Eul liric) G)M)/) ?igurile de stil (actualizare ) 'legoria) G)M)N) 9ersificaţia) . incidenţă . anecdota. strofa (actualizare ) a9ersul liber) G)M)0) 4enuri (i specii) 4enurile epic.exerciţii de structurare a textului argumentati$ (stabilirea problemei.exerciţii de exprimare în scris a propriilor sentimente.populare (i culte . adec$are la $#rstă) . exerciţii de rezumare. romanul (fragment ) L&crieri &?) G)/ 8extul G)/)G 8exte literare . exerciţii de caracterizare a unui personaj. redactări $iz#nd ilustrarea unor trăsături ale genurilor (i ale speciilor studiate N)M să utilizeze în redactarea unui text propriu cuno(tinţele de morfo-sintaxă. $ersul. persoană . moti$area preferinţelor (i a opiniilor 1<+F!+>8>5! G) 7ectura G)G) 1artea . formati$.obiect cultural (actualizare ) G)M) 8eoria literară G)M)G) &tructurarea operei literare) 'ctualizarea . spaţiul naraţiunii ) 5elaţiile dintre personaje) 1aracterizarea personajelor) 'ctualizarea.exprimare a propriei atitudini faţă de ele) N) "ez$oltarea capacităţii de exprimare scrisă N)G să redacteze texte di$erse.a cuno(tinţelor referitoare la structura textelor narati$e (logica acţiunii. exerciţii de aplicare corectă a semnelor de punctuaţie la ni$elul frazei (coordonare. lectură de text (i $izionare de spectacol) &pecii literare obligatorii: balada populară. concluzia . timpul. exerciţii morfo-sintactice de exprimare scrisă corectă. liric (i dramatic) <pera dramatică: trăsături generale. prin utilizarea resurselor expresi$e ale limbii într-o des criere într-un portret.

normată (i literară. de grupare. iar nu Vlimba ca sistem abstractQ) !nteresează $iziunea comunicati$-pragmatică a prezentei programe. în toate cazurile. ediţia a !!-a) /) Elemente de construcţie a comunicării /)G) +oţiuni de sintaxă) Enunţul) ?raza) 5elaţiile sintactice în propoziţie (i în frază (actualizare ) 1u$intele (i construcţiile incidente) *unctuaţia lor) /)M) 7exicul (actualizare 9ocabularul fundamental (i masa $ocabularului) "inamica $ocabularului) .susţinerea argumentată a unui sc%imb $erbal direct. nu predarea în (i pentru sine a unor Vcuno(tinţe gramaticaleQ. text argumentati$ (argumentarea 6 susţinerea opiniilor (i a preferinţelor ) 5ezumatul oral (actualizare ) L&e recomandă ca ele$ii. de completare.M) *ractica raţională (i funcţională a limbii M)G) 1omunicarea orală &ituaţia de comunicare monologată (i dialogată (actualizare ) . predareaîn$ăţarea $a urmări Vlimba în funcţiuneQ. . de exemplificare. de diferenţiere (i de tip sintetic (de modificare. . a$#nd ca bază texte ilustr#nd limba rom#nă contemporană (i situaţii de comunicare reală) "imensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare (i de c#te ori profesorul găse(te soluţia practică cea mai eficientă) Încep#nd cu anul (colar MZZR-MZZS se $or respecta normele pre$ăzute de "<<.exprimarea sau acceptarea de opinii diferite. profesorul să actualizeze cuno(tinţelor asimilate anterior de către ele$i. text informati$. de combinare (i de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusi$ de opţiunea autorului de manual (i a profesorilor) &e recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar (i nonliterar. .onologul: text narati$. inclusi$ din punctul de $edere al $alorilor stilistice. în situaţiile care impun o asemenea abordare) &e sugerează ca. exerciţii de tip analitic (de recunoa(tere. pe baza unor cerinţe date) L1onspectul) 8extul argumentati$ (susţinerea preferinţelor (i a opiniilor ) În toate clasele gimnaziului.. în $ariantele ei orală (i scrisă. de descriere. folosindu-(i deprinderile de exprimare orală.prezentarea unor produse realizate indi$idual sau în ec%ipă) M)M) &crierea (actualizare 1omentarea unor sec$enţe din operele studiate sau din texte la prima $edere. în prezentarea problemelor noi. se recomandă. în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte (i eficiente) În acest sens. modalitatea tradiţională sau de altă natură. în (coală. de construcţie ) &e $or e$idenţia aspecte ţin#nd de ortografie. de moti$are. text descripti$.exprimarea (i moti$area unei atitudini 6 reacţii. exigenţă absolut necesară.ijloacele interne de îmbogăţire a $ocabularului (actualizare ) ?amilia de cu$inte (actualizare ) . de ordonare. să poată realiza următoarele acte de $orbire: . mai ales în cazul elementelor de lexic) 1oncepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. de punctuaţie (i de ortoepie. ci abordarea funcţională (i aplicati$ă a acestora.

*refixoideleL) &ufixoideleL (ambele pe bază de aplicaţii M) M *refixoid 3 element formati$ asemănător cu prefixele recente. a(ezat înaintea morfemului independent sau a rădăcinii. care. de cauză. de cauză. acordul prin atracţie ) *ropoziţia subordonată predicati$ă) /)N)M) &ubiectul (i propoziţia subordonată subiecti$ă) &ubiectul (actualizare ) *ropoziţia subordonată subiecti$ă) +atura elementului regent al propoziţiei subiecti$e) /)N)/) 'tributul (i propoziţia subordonată atributi$ă) 'tributul (actualizare ) *ropoziţia subordonată atributi$ă) Exerciţii de utilizare corectă a pronumelui relati$ care introduce atributi$a) /)N)N) 1omplementul direct (i propoziţia subordonată completi$ă directă) 1omplementul direct (actualizare ) *ropoziţia subordonată completi$ă directă) /)N)0) 1omplementul indirect (i propoziţia subordonată completi$ă indirectă) 1omplementul indirect (actualizare ) *ropoziţia subordonată completi$ă indirectă) /)N)R) 1omplementele circumstanţiale (i propoziţiile subordonate circumstanţiale) /)N)R)G) 1omplementele circumstanţiale de loc.'+FH <2!E18!9E 1'"5> &8'+"'5"E . 0GU ) &8'+"'5"E 1>55!1>7'5E "E *E5?<5. de timp. în "icţionar de (tiinţe ale limbii. de e$idenţiere a topicii (i a punctuaţiei) În cazul propoziţiilor subordonate circumstanţiale $a fi e$idenţiat rolul ad$erbelor (i al locuţiunilor ad$erbiale corelati$e în comunicare) care dă impresia unui sufix (i apare numai în termeni aparţin#nd limbajelor specializate (cf) art) *refixoid (i &ufixoid. se $a a$ea în $edere la fiecare tip de subordonată efectuarea unor exerciţii de contragere (i de expansiune. MZZG. de scop) *ropoziţiile circumstanţiale de loc.ijloacele externe de îmbogăţire a $ocabularului) Împrumuturile lexicale) +eologismele) E$itarea gre(elilor în utilizarea neologismelor) 1u$#ntul (i contextul) &ensul propriu (de bază (i secundar (i sensul figurat) 1ategoriile semantice) &inonimele) 'ntonimele) <monimele) 1u$intele polisemantice (actualizare ) *aronimele) *leonasmul) /)/) +oţiuni de fonetică (actualizare ) a9alorile stilistice ale ni$elului fonetic într-un text literar) /)N) &intaxa propoziţiei (i a frazei) /)N)G) *redicatul (i propoziţia subordonată predicati$ă) *redicatul $erbal (i predicatul nominal (actualizare ) *redicatul nominal incomplet) *robleme ale acordului (acordul după înţeles. de mod. de mod (actualizare . Editura +emira. semnate de 'ngela 2idu-9rănceanu. dă na(tere unor cu$inte noi prin sc%imbarea sensului lexical) *refixoidele apar în rom#nă mai ales în formaţii care au model străin) &ufixoid 3 element formati$ (prezent în împrumuturi sau în formaţii după model străin . p) NZG. de precizare a elementelor introducti$e. de scop) /)N)R)M) *ropoziţia subordonată circumstanţială condiţională) /)N)R)/) *ropoziţia subordonată circumstanţială concesi$ă) /)N)R)N) *ropoziţia subordonată circumstanţială consecuti$ă) În prezentarea elementelor de sintaxă a frazei. de timp.

a regulilor de despărţire a cu$intelor în silabe. scrisoare &)G0 5espectarea. descripti$.tructura operei literare 8oduri de e/punere +araţiunea *escrierea *ialogul ?mbinarea modurilor de e/punere &tructura operei literare epice) !nserţia) Înlănţuirea) 'lternanţa 1onstrucţia personajului .c"iţa 6uvela &c%iţa (i +u$ela #abula ()) #abula. legoria ())) .pecii epice . a normelor de exprimare corectă. a regulilor ortografice (i de punctuaţie studiate * * * * * * * * * * * * * * * * * T-NT!& &)T-B B <pera narati$ă .G) "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului oral &)G "esprinderea semnificaţiei globale a unui mesaj ascultat (i delimitarea informaţiilor esenţiale de cele neimportante &)M "esprinderea sensului cu$intelor prin raportare la semnificaţia mesajului ascultat M) "ez$oltarea capacităţii de exprimare orală &)/ 1onstruirea unui mesaj oral (text narati$. informati$ (i argumentati$ pe o temă dată în funcţie de diferite situaţii de comunicare &)N 5ezumarea orală a unui text narati$ la prima $edere &)0 1aracterizarea orală a unui personaj dintr-un text dat /) "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului scris &)R "esprinderea semnificaţiei globale (i a detaliilor din textele citite &)S !dentificarea modurilor de expunere dintr-un text dat &)Y 5ecunoa(terea procedeelor de expresi$itate artistică (i a comentarea rolului lor într-o operă literară dată &)U "esprinderea sensului cu$#ntului prin raportarea la contextul mesajului scris &)GZ 5ecunoa(terea $alorilor expresi$e ale categoriilor morfologice (i a relaţiilor sintactice dintr-un text dat N) "ez$oltarea capacităţii de exprimare scrisă &)GG 5ezumarea scrisă a unui text narati$ la prima $edere &)GM 1aracterizarea scrisă a unui personaj dintr-un text la prima $edere &)G/ 5edactarea unui text în care să se e$idenţieze caracteristicile fundamentale (i semnificaţiile unui fragment de text literar dat &)GN 5edactarea unor texte cu destinaţie funcţională: cerere. în redactarea unui text.

PB.!&. BT)%A&!& *J-%T). %ompunerea de argumentare94ncadrare în genul6specia corespunzătoare <pera lirică <pera narati$ă 6uvela Pastelul #abula Basmul &c%iţa Bealizarea rezumatului unei opere literare sau nonliterare %aracterizarea personajelor .2!! 5<.!B.*-.%B)-B.pecii lirice Pastelul ()) Pastelul ())) T-NT!& 6A6&)T-B B 8extul nonliterar [ 8răsături Te/tul jurnalistic 'rticolul de ziar 6 de re$istă Te/tul argumentativ % P)TA&!& al ))$lea P .T-NT!& &)T-B B 9 6A6&)T-B B Bealizarea planului unui eseu9 a unui eseu &c%iţa 5ealizarea unui eseu după un plan sugerat.* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * Te/tul literar popular Basmul popular <pera lirică [ trăsături generale 8etafora 9aloarea artistică a sunetelor !nterogaţia retorică !n$ocaţia .-BB!& .tructura te/tului argumentativ 5edactarea unui articol de ziar6de re$istă 5edactarea (tirii 1'*!8<7>7 al !!!-lea [ ?<7<&!5E' 1<5E18H ' 7!.!& .T 6T).A% B!& B #A6-T)% .`+E .

de timp (i de mod *ropoziţia subordonată cauzală *ropoziţia subordonată circums "emonstraţie că un te/t este nonliterar P& 6!& %A8P!6-B)) %A8P!6-B- ). pentru că are toate caracteristicile unui astfel de text) În primul r#nd. conţin#nd adesea termeni (tiinţifici (i te%nici) )). (i nu opiniile subiecti$e ale autorului) 'flăm prin urmare despre cartof că este o plantă erbacee din familia solanaceelor (i că este culti$at pentru tuberculii săi comestibili) +i se spune că este originar din 'merica de &ud (i că reprezintă.definiţia textului nonliterar 8extul nonliterar este un text care are drept scop informarea obiecti$ă a cititorului în legătură cu anumite aspecte ale realităţii într-un limbaj clar (i precis. folose(te un limbaj clar (i precis.)6T N #B G-) *ropoziţia predicati$ă *ropoziţia subiecti$ă *ropoziţia atributi$ă 1ompleti$a directă) 1ompleti$a indirectă *ropoziţiile circumstanţiale de loc. deoarece conţine informaţii obiecti$e despre cartof. fără procedee de expresi$itate artistică: cuvinte cu sens propriu. b) . Te/tul D%artofulE este un te/t nonliterar. a patra sursă de energie alimentară de pe păm#nt) 'lte informaţii oferite de text se referă la conţinutul cartofului) 1artoful conţine 'rgumentarea apartenenţei textului A1artofulA. după orez. %!PB)6. la categoria textelor nonliterare: a) î(i propune să informeze în mod obiecti$ cititorii în legătură cu aspecte ale realităţii 3 prezinţi pe scurt conţinutul textului.* * * * * * * * * * * * PBA6!8-&6!8-B &!& *H5F!7E "E 9<52!5E +E?7EJ!2!7E *H5F!7E "E *5<*<:!F!E . gr#u (i porumb.)6TBA*!%-B. este text nonliterar.

caracterul nonliterar al textului este dat de limbajul său) Este un limbaj clar (i precis. fibre.termeni (tiinţifici (i te%nici date numerice amidon. folosindu-se un limbaj (tiinţific) Te/tul literar sau nonliterar Te/tul nonliterar Trasaturi: W . ?6%=-)-B%oncluzii $ rezumatul cuprinsului În concluzie. cum ar fi solanina (i ciaconina) 'cestea sunt c#te$a dintre informaţiile conţinute de text) ?n al doilea r7nd. $itamina 1. in general. descriere geograficasau istorica etcL Te/tul literar Trasaturi: . *e asemenea. apar date numerice: 0>> ( de specii de cartof ). ))). solanacee. potasiu. lege. obiectiva W 6u urmareste e/ercitarea unui efect emotional asupra receptorului W !tilizeaza sens denotativ (propriu) al cuvintelor W pare ca: afis. anunt publicitar. precum erbacee. amidon. tubercul. ':> de grade ( temperatura ). instructiuni de folosire a unor aparate. pentru că ni se prezintă informaţii obiecti$e despre o plantă reală. textul P1artofulQ este nonliterar. reclama. lipsit de expresi$itate artistică.e raporteaza strict la anumite aspecte din realitate W . glicoalcaloizi etc. în care cu$intele sunt folosite cu sensul lor propriu) &e folosesc mulţi termeni (tiinţifici (i te%nici. proteine (i mult potasiu) "e asemenea conţine glicoalcaloizi.copul sau principal este cel informativ W titudinea emitatorului este. dare deseama. adeverinta.

sunt folosite cu$inte cu sensconotati$.W -ste rezultatul fictiunii. folosindu$se imaginile artistice si figurile de stil precum sicuvintele cu sens figurat. concisă. in modobisnuit.daca verbele.să emoţioneze $are caracter e/presiv $mesajul este codificat prin intermediul mijloacelor stilistice(procedeelor e/presive) -limbajul este format de bogăţie lexicală.$limbajul este sugestiv si e/presiv.*-#: opera in care autorul isi e/prima in mod direct gandurile. masura de vers). in general. dar dovedindputernice afinitati cu sfera artistica. sau de sunet(aliteratii. ideile si sentimentele cu ajutoruleului liric (vocea autorului in te/t) se numeste opera lirica 8extul ficţional6literar -este reprezentarea imaginaţiei scriitorului $are caracter subiectiv -scopul: să placă. scrisori)sunt atasate literaturii.contextual $alabile) 8extul nonficţional6nonliterar -conţine relatarea unor informaţii $are caracter obiectiv -scopul: să informeze $are caracter e/plicativ -comunicarea este clară. c"iar daca e inspirat din realitate W .întruc#t se adresează sensibilităţii . asonante).$autorul prezinta in mod direct propriile ganduri. dar si prin figuri sintactice(repetitii. avem parte de un lirism adresativ. subiectiva W -/presia in care apare invesmant continutul este tot atat deimportanta sau c"iar mai importanta decat ideea transmisa W !tilizeaza sensul conotativ (figurat) al cuvintelor W re o constructie specificaBeunind trasaturi ale ambelor categorii de te/te. sădez$olte un ade$ăr general ascuns într-unul particular. avem parte de un lirism confesiv (confesiune lirica).copul sau principal este sa impresioneze. valorificandu$se astfel muzicalitatea limbajuluirealizata prin elemente de prozodie (rima. e/primarea directa a sinelui. refrene). secundar. ritma. este monologul liric (adresat sau nu).$te/tul poeziei este structurat in strofe si versuri. pronumele.sunt la pers a ''$a. figurat (care dau na(tere la imagini poetice.$daca verbele si pronumele sunt la pers '. +enul liric: `trasaturi` $cuprinde totalitatea operelor in care predomina subiectivitatea . să-i stimuleze emoţiile. unele scrieri care. nu sunt considerate literare (reportaje. carepoate aparea in diferite ipostaze:$indragostitul$revoltatul$ganditorul$contemplatorul$cautatorul unui ideal$eul liric isi face simtita prezenta in te/t prin marci le/ico$gramaticale ca:$pronumele si adjectivele pronominale la persoana '$sau verbe la pers '$modul principal de e/punere intr$un te/t liric. jurnale. să atragă cititorul. idei si sentimente cu ajutorul eului liric. sa e/ercite un efectemotional asupra lectorului W titudinea autorului este. fără ambiguităţi. dar poateaparea si descrierea. posibilitatea deinterpretare este redusă . sub denumirea de te/te de granita. un cu$#nt are sensuri multiple.

casa perfectă. din folclor E Anomatopeea Anomatopeea este un cu$#nt alcătuit pe modelul armoniilor imitati$e.A8u ești . sc%imb a ta coroană într-o ramură R de spini)A F. cu$intele suntspecializate.A'm $enit să mi te-nc%ini. VnormalQ în care se realizează corespondența dintre obiectul desemnat și cu$#ntul ce-l denumește)I'5 %lasificare #iguri de stil la nivelul literelo literația literația constă în repetarea consoanelor sau silabelor initiale *rin $ulturi $#ntul $iu $uia. casa pe care de at7tea ori o desenase. 8i"ai -minescu #iguri de stil la nivel morfologic și sintactic Bepetiția Bepetiția constă în repetarea unui cu$#nt sau a unei expresii în diferite poziții ale enunțului): -/.ircea[A . după $orbă. cu$intele sunt folosite cu sens propriu. prin care se imită sau sugerează sunete naturale) Ex):8ropotele de pe coridor i-au determinat să iasă din sala de ședințe) Bima Bima este o potri$ire a sunetelor de la sf#rșitul a două sau mai multe $ersuri. R 6umai una n$are somn. bÎn grădina lui !on.-limbajul este un standard.crisoarea ))). riguros. încep#nd cu ultima silabă accentuată) 7a un semn desc%isă-i calea și s-apropie E de cort >n bătr#n așa de simplu. casa pe care nu și-o putea însă permite) . "e nu. după port) . E R 9run prinț mai t#năr c#nd trecea) F6unta Gamfirei.A"a-mpărateWA . denotati$. casa pe care o visase de at7tea ori.: -ra casa pe care și-o dorise din copilărie. +eorge %oșbuc 8oate păsările dorm. specifice domeniului profesional căruia îi aparţin ?igură de stil #igurile de stil sunt procedee prin care se modifică înțelesul propriu al unui cu$#nt sau construcția gramaticală uzuală pentru a da mai multă forță unei imagini sau expuneri) În prezentarea celor mai importante figuri de stil se ține seamă de gradul lor de complexitate și de relațiile care se stabilesc între ele) ?igurile de stil pot fi definite drept cu$inte sau grupuri de cu$inte (expresii ce modifică raporturile firești dintre semnificant și semnificat) . căpăt#nd $aloarea unor concepte.odificarea este înregistrată ca o de$iere de la modul curent.

7ănci sc#nteie lungi în soare. 8. în parlament se fură. și %arnică.ascendenta sau descendenta.-/. $in săgeți de pretutindeni))) R F. )nversiunea )nversiunea constă în răsturnarea cu$intelor în propoziție. de la o idee la alta și prin care se urmărește scoaterea în e$idență a ideii sau nuanțarea exprimării) 1ălăreții împlu c#mpul și roiesc după un semn E . acesta fiind e$ident și cuprins sau sugerat în enunț) Ex):*oate cine$a în$ăța într-o zi ceea ce noi studiem de ani buni[5!n$ocația retorică )nvocația retorică este o rugăminte adresată di$inității. . -minescu #iguri de stil la nivel semantic sau figuri de cuv7nt %omparația . postrofa postrofa este o întrerupere a expunerii în care $orbitorul adresează unui interlocutor (prezent sau absent o întrebare. arcuri se întind în $#nt. pentru a pune în e$idență un anumit termen) Exemple: !mpertinentul participant a fost scos afară din sala de conferințe) "esteptul copil a luat nota '>. afirmație sau exclamație) Ex):1ampania lor a a$ut rezultate foarte bune.: ?n guvern se fură. p#nă și din 2iserică se fură) -numerația -numerația constă în prezentarea succesi$ă a unor fapte sau aspecte) 5elația ce se stabilește între termenii enumerării este una de coordonare) ) -/. muzelor sau unor persoane reale pentru a cere ajutor) 1um nu $ii tu. în justiție se fură.cepeș "oamne. și tot ce$ți poți dori.constă în trecerea treptată.crisoarea ))). $a afla acum: discutam despre rolul Bisericii 4n stat. <rizontu-ntunec#ndu-l. dar cred oare domnii directori ai companiei că ne pot minți pe față[ 5!nterogația (întrebarea retorică !nterogația retorică este o întrebare la care nu se așteaptă răspuns.i ca nouri de aramă și ca ropotul de grindeni.: #ata asta este și inteligentă. ca pun#nd m#na E pe ei &ă-i împarți în două cete: în smintiți și în mișei R +radația +radația . =iperbatul =iperbatul este o in$ersare în topica normală prin care termenul asupra căruia se dorește atragerea atenției este plasat în final) Ex):1ine p#nă la ora aceasta nu știe despre ce e $orba.: 6ici nu mai $rea să locuiască împreună cu părinții. și frumoasă. *e copite iau în fuga fața negrului păm#nt.i în caii lor sălbatici bat cu scările de lemn. nici singură nu $rea să stea) -/.

<riginalitatea. 4n . în înțelegerea metaforei. 1ălin . nu putem face abstracție de suportul contextului) . în acest mod realiz#ndu-se concentrarea prin metaforă. care conferă o expresi$itate sporită textului poetic) 1ontextul ne ajută să intuim primul termen al presupusei comparații c%iar în absența lui. ca o $atră de jăraticP (8. )arna) un termen abstract cu altul abstract: R nii tăi se par ca clipe h %lipe dulci se par ca veacuriD (8. lecsandri. metonimia. Tudor rg"ezi 58etafora rticol principal: . *e e/emplu. sinecdoca. comparație bazată pe două similitudini: paloarea astrului și a unei ființe moarte. comparația apare prescurtată. pe baza unei analogiiP) &ă urmărim exemplul metaforei din poezia eminesciană 8elancolie: *ărea că printre nouri s-a fost desc%is o poartă. cum sunt personificarea. poate fi realizată în următoarele tipuri de comparații. -minescu.etafora este o figură de stil esențială. însuși care apare și 4n alte poezii ale lui 8. unicitatea lunii pe cerul nopții și prezența ei dominantă față de celelalte corpuri cerești. ființe..file din po$este) un termen abstract cu altul concret: RTrecut$au anii ca nori lungi pe șesuriD (8. -minescu. care de$ine criteriul principal de apreciere a acestei figuri de stil în operele literare. Trecut$au anii) un termen concret cu unul abstract: R. alegoria. -minescu. prin intermediul unei comparații subînțelese) *rocesul de realizare a metaforei constă în Vpunerea semnului identității între două obiecte diferite (lucruri. persoane prin numele lor. 8i"ai -minescu 'ceastă metaforă presupune o comparația inițială: Vluna ca o regină moartă a nopțiiP.elancolie. pe a lumii boltă luneci) E R F. determinate de natura termenilor care se compară: un termen concret cu altul tot concret: V*e un deal răsare luna. E *rin care trece albă regina nopții moartă) R 8elancolie. răm#i) -/presivitatea unei comparații este și 4n funcție de caracterul c7t mai dif erit al domeniilor din care pro$in termenii ei) < asociere între uman și $egetal înt#lnim în poezia V"ar oc%ii tăi[P: *rin ce minuni ciudate și zămisliri încete E &-a să$ărșit în s#mburi asemenea scumpete[ În pleoape.oarele rotund și palid se prevede printre nori h %a un $is de tinerețe printre anii trecătoriP (. ca petala de floare de gutui) R F*ar oc%ii tăi[. ceea ce demonstrează că.crisoarea ). întruc#t ea stă la baza altor figuri.etaforă. 8etafora este figura de stil prin care se trece de la sensul obi șnuit al u nui cu$#nt la alt sens.%omparația este una dintre cele mai frec$ente figuri de stil și constă în alăturarea a doi sau mai mulți termeni cu scopul e$idențierii primului termen)"ar nu se poate scrie decat sub forma epitetului personificator pentru a se alatura figurii de stil. epitetul) %lasificarea metaforei . în lipsa ad$erbului de comparație (cu valoare de prepoziție) ca și a termenului lună. <. stăp#n-a mării.crisoarea ): 7ună tu. -minescu. 8i"ai -minescu ?n cazul imaginii artistice din poezia .

și surorile îmi erau sănătoși)P (!) 1reangă. pisica $orbește lin.in absentia (alcătuită dintr-un singur cu$#nt cu $aloare de sugestie. de regulă pe l#ngă o construcție $erbală. -pitetul este figura de stil const#nd în determinarea unui substanti$ sau $erb printr-un adjecti$. $ 4n metaforă plasticizantă și metaforă re$elatorie) -pitetul rticol principal: -pitet. Ex: A4igantică poartă-o cupolă pe frunte.E (8. =iperbola este un procedeu artistic prin care se exagerează intenționat. o %iperbolă etc). -minescu) . înc#t sub pleoapele înc%ise înc%ipuirea-i dădi buzna ])))@)P ()onel Teodoreanu. obiectelor li se atribuie 4nsu șiri umane . mintiri din copilărie) V't#ta obidă se abătu asupra lui.ianu. atunci el nu este epitet)P +u orice element determinant (adjecti$ sau ad$erb este epitet) În situații ca cele din textele de mai jos determinarea este neutră din punct de $edere stilistic. ale unui lucru.1lasificarea. sau eveniment. ad$erb etc). trăsăturile unei ființe. după &ucian Blaga. o sinecdocă. Personificarea aPersonificareaa este figura de stil (procedeul artistic) prin care lucrurilor. $ 4n metaforă explicită și metaforă implicită . -a o inima de aur @ -l un suflet apostat. după <rtega C 4asset. sau c#nd face el însuși să apară o asemenea figură) "acă nu cuprinde așa ce$a. care să presupună o metaforă. exemple: norii pl#ng. nume predicati$ sau circumstanțial de mod este numit epitet c#nd conține în același timp o metaforă. sens denotati$ . mărind sau micșorînd.propriu și metafora conștiinței$vas (metaforă complexă cu mai multe semnificații. ci numai un purtător de figuri de stil) <rice atribut. Împărat și proletar) -/emplu VEa un înger ce se roagă 3 El un demon ce $isează. . fenomen. soarele r#de. pentru a$i impresiona pe cititori. stelele clipesc. atunci termenul c#știgă în expresi$itate și de$ine epitet) ?n versurile lui Tudor rg"ezi din poezia Testament: R?n seara răz$rătită care $ine "e la străbunii mei p#nă la tine ])))@ "urerea noastră surdă și amarăP. sălciile triste. sens conotati$ %lasificarea. situații) În creația lui .adonă. o metonimie. păsărelele șoptesc.A ( 4)1oșbuc A*așa EassanA ntiteza d'ntitezad este o figură de stil care constă în opoziția dintre două cu$inte. după Tudor . epitetul Vrăz$rătităP presupune la bază o personificare. menit să exprime acele însușiri ale obiectului care înfățișează imaginea lui așa cum se reflectă în simțirea și fantezia scriitorului) VEpitetul nu este o figură de stil în sine. cum ar fi Vză$or#teP.) Eminescu antiteza apare și în formularea unor titluri: 9enere și . idei. $#ntul aleargă. =iperbola rticol principal: Eiperbolă (figură de stil . adjecti$ul Vînc%iseP ar fi înlocuit cu altul. &a 8edeleni) "acă în cazul exemplului de mai sus reprodus din opera lui !) 8eodoreanu. și frații. se aseamănă cu simbolul) 1lasificarea. personaje. fără să implice participarea imaginației sau afecti$ității scriitorului: V])))@ și părinții. fapte.în metafora conștiinței-tablă (metaforă simplă cu o singură semnificație. Înger și demon. iar epitetele VsurdăP și VamarăP sunt rezultatul unei metonimii în care s-a înlocuit efectul prin cauză) -pitetele au rolul important de plasticizare a imaginii artistice precum și cel de atragere a cititorului.

dar nu folositi un limbaj colocvial. desi e recomandat sa nu fiti intr$o e/trema sau alta ci sa alegeti calea de mijloc. la fel ca. la punctul )) pe cele mai multe variante de anul trecut se cerea realizarea unui te/t argumentativ. este foarte greu sa fiti contestat. convinge sau distra publicul . oricum. *in nou o introduceti prin anumite formule specifice. bineinteles $-tc. si acum. .bine ca te/tul argumentativ sa nu contina prea mult "bla bla" si ideile sa fie e/primate cat mai clar . dar poate să fie precedată de cu$inte reprezentati$e (exemplu: crimă ) În general are 0-GZ randuri scrise într-un singur paragraf) Întreaga informație este concentrată într-o frază sau două) *ot fi grupate pe manșeta ziarului în rubrici cu titluri Qpe scurtQ) %um sa faci un te/t argumentativ bun *upa cum am observat in structura e/amenului de bacalureat la romana. jurnalistul ) cu intenția de a informa. pe langa toate. bine sa puneti intrebari cititorului astfel incat sa demonstrati ca ganditi si sa$l duceti pe acesta cu gandul la anumite e/emple din viata cotidiana. utilizată în anumite împrejurări) Înțelesul de$ine altul dec#t cel uzual.f(3i te/t argumentativ trebuie sa va sustineti opinia referitoare la o anumita afirmatie prin niste argumente bazate pe e/emple concrete. $*e asemenea. *aca alegeti calea de mijloc arata si faptul ca aveti maturitate$n gandire.%uvinte și e/presii la figurat ?iguratul este o modificare a $alorii semantice a cu$#ntului sau expresiei. )ncepeti te/tul argumentativ cu formulele tipice: $%red ca. &a sfarsit puneti concluzia cat mai concis. )n al doilea rand. unele din cele mai bune fiind: adaugand urmatoarele.2. *e cele mai multe ori se cer doar 0 argumente pe care le puteti introduce$n te/t prin formulele: $)n primul rand. a eșuat i$a pus coarne (X l$a 4nșelat) a cincea roată la căruță (e inutilitate valurile vieții (X 4nt#mplările $ieții Te/tul jurnalistic Te/tul jurnalistic este acel material produs de un comunicator profesionist (de obicei. s-a stricat. dupa toate. *aca tema ce v$a picat nu este tocmai pe placul vostru si nu stiti cu ce e/emple sa va sustineti argumentele nu strica sa improvizati. poi treceti direct la argumente. -/emple de e/presii la figurat: s-a dus de r#pă. . din nou. Min urma unor sondajeM. sa nu uitam. cu semnificația: s-a pierdut. #olosind formulari precum Mconform unor studiiM. 6u va sta nimeni sa se intereseze cand va corecteaza e/amenul. &a partea asta e bine sa folositi e/presii9locutiuni9structuri ce atrag atentia. etc.tirea scurtă Este considerată unitatea elementară a presei) Este cea mai citită știre. forma. oricat. etc. dupa cum am spus. *e asemenea dati te/tului o nota cat mai personala. $(6u) . intr$un . propriu-zis) < figură de stil str#ns înrudită cu figuratul este metafora. a$#nd cea mai mică dimensiune) >neori nu are titlu.unt de acord cu. ma bazez pe. )mediat dupa ce ati lecturat citatul dat trebuie sa va ganditi daca sunteti pro sau contra. de asemenea. %e e un te/t argumentativP *upa cum ii spune si numele.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful