P. 1
Tinerete Fara Batranete Si Viata Fara de Moarte - Comentariu

Tinerete Fara Batranete Si Viata Fara de Moarte - Comentariu

3.0

|Views: 9,599|Likes:
Published by Nico Nico

More info:

Published by: Nico Nico on Dec 07, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/05/2016

pdf

text

original

Tinerete fara batranete si viata fara de moarte Basmul este incarcat de semnificatii, implicand elemente din filozofia folclorica

romaneasca; conceptia despre viata si moarte, locul si rostul omului in univers, sensul si limitele fericirii. Pornind de la definitia basmului (naratiune fantastica, cu personaje fabuloase, grupate dupa cele doua dimensiuni ale vietii: binele si raul), "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte" face parte din acele basme care au ca motiv imparatul fara urmas. stfel, se nareaza intamplari ale unui "imparat mare" si ale unei imparatese "amandoi tineri si frumosi" care insa nu puteau avea copii. "!n unc"ias dibaci" daruieste imparatului "ceva leacuri" pentru a aduce pe lume "un #at$#rumos" dragastos, dar, spune batranul, "parte n$o sa aveti de el". %opilul nu intra insa in viata decat atunci cand i se promite "tinerete fara batranete si viata fara de moarte". ceast promisiune neobisnuita devine laitmotivul basmului. &a implinirea varstei de '( ani, nazdravanul flacau ii cere tatalui sau fagaduinta facuta la nastere. )mparatul, neputincios, este obligat sa refuze. tunci fiul sau se simte "nevoit sa cutreiere toata lumea pana voi gasi fagaduinta pentru care m$am nascut". *orinta, imposibil de implinit intr$o lume obisnuita, se transforma intr$o cautare a unui ideal superior, a nemuririi. #at$#rumos isi alege calul "rapciugos si bubos si slab", dar si el nazdravan, care il invata ce trebuie sa faca pentru a deveni invincibil. *upa ce respecta sfatul calului, si curata "ainel si armele tatalui sau, calul "odata se scutura" si "toate bubele si rapciuga cazura de pe dansul si ramase intocmai cum il fatase ma$sa, un cal gras, trupes si cu patru aripi". *upa trei zile cei doi pleaca in marea calatorie, ce ii va supune la numeroase probe de viata, cum au fost: invingerea +"eonoaiei si vindecarea ei, lupta cu ,corpia, sora cu +"eonoaia, ambele blestemate de parinti pentru rautatea lor si transformate din fete frumoase in "lig"ioi" si care "vor sa$si rapeasca una de la alta pamantul". treia piedica este a fiarelor salbatice care pazesc palatul unde se gaseste "tinerete fara batranete si viata fara de moarte". "%u dansele nu e c"ip de a te bate", dar ajutati si de "doamna palatului", cei doi razbesc din nou. Taramul in care patrunsese #at$#rumos, un taram al fericirii, nu cunostea scurgerea timpului. -ra oprit insa a intra in .alea Plangerii. *ar intr$o zi, "alergand dupa un iepure, depaseste "otarul interzis si deodata il apuca un dor de tat$sau si de mama$sa", pe care se "otaraste sa$i revada. )n ciuda avertismentelor celor trei femei si ale calului, #at$#rumos ia calea intoarcerii. *rumul inapoi insa este de nerecunoscut, iar ,corpia ramasese doar o poveste auzita din batrani. &ocuitorii radeau de el ca de unul ce aiureaza sau viseaza destept, iar #at$#rumos nu observa ca barba si parul ii albisera". juns in sfarsit in locul nasterii sale, calul se intoarse inapoi, in timp ce #at$#rumos se simte dezorientat in mijlocul ruinelor palatului tatalui sau. stfel eroul reintra in conditia sa umana, de fiinta muritoare, caci moartea nu poate fi depasita decat simbolic. #inalul inregistreaza moartea eroului si semnifica imposibilitatea omului de a$si sc"imba conditia e/istentiala. %aracteristicile basmului, in general, deci si ale celui in discutie sunt: formulele de inceput, de inc"eiere si c"iar de interior, cu rolul de a ne introduce in lumea fabulosului, pentru ca in final sa ne readuca la realitate. Peisajelor le lipsesc determinarile geografice precise; palatele, zanele sunt descrise prin trasaturi ce uimes, stralucesc, cu putine amanunte vestimentare. -/ista fiinte $"imerice$ ce comunica cu omul dar nu sunt oameni, si care il ajuta pe viteazul din basm in depasirea incercarilor. ceste fiinte au o mare forta fizica si un simt e/traordinar, prevestind si preintampinand intamplarile nefavorabile eroului principal.

%alul nazdravan este un alt protagonist al basmului care "strabate fulgerator spatiul". -ste relevanta limba folosita, cu un pronuntat caracter oral dat de e/presiile populare, proverbele, e/presiile locutionale, interjectiile cu valoare onomatopeica, prezente in te/t. ,e folosesc ca moduri de e/punere: naratiunea, dialogul, descrierea, monologul interior. ,emnele de punctuatie au valori e/presive superioare. Basmul este deci, o creatie literara, avand o geneze speciala, oglindind viata in mod fabulos. ,emnificatiile te/tului, dealtfel numeroase, ni se pot dezvalui, urmarind evolutia narativa a basmului, structurata pe motive: '. motivul imparatului fara urmas 0. motivul dorintei imposibile 1. motivul probelor depasite 2. motivul dorintei implinite (. motivul dorului de parinti 3. motivul reintoarcerii la conditia umana

+enul epic +enul epic cuprinde totalitatea creaţiilor literare cu caracter narativ 4n care toate ideile,gandurile și sentimentele autorului sunt transmise indirect, prin intermediul ac țiunii și al personajelor. +enului epic 4i corespunde, ca mod de e/punere, narațiunea. 5,tructura operelor epice În general, operele epice sunt structurate după momentele subiectului: Expozițiunea (fixează spațiul, timpul, unele personaje și împrejurările conflictului !ntriga (momentul în care se declanșează conflictul 4ntre personajele narațiunii) "esfășurarea acțiunii (prezintă înt#mplările cronologic Punctul culminant (momentul cel mai tensionat al conflictului) "eznodăm#ntul (momentul rezol$ării conflictului Există și termeni noi pentru structura genului epic: .,ituația inițială (momentul actual E$enimentul care sc%imbă situația inițială "esfășurarea acțiunii (la fel ca și termenul $ec%i "epășirea situației dificile sau punctul de maximă tensiune &ituația finală (momentul final 'utorul î(i exprimă indirect g#ndurile, ideile, sentimentele, prin intermediul personajelor (i al acţiunii) *resupune prezenţa naratorului, intermediarul între autor (i cititor) +aratorul este cel care po$este(te (narează, relatează înt#mplările) 'cţiunea este constituită din totalitatea faptelor relatate (i e$oluează în funcţie de momentele subiectului) Înt#mplările se derulează prin raportare la indicii de timp (i de spaţiu) *ersonajele sunt agenţi ai acţiunii (i poartă mesajul autorului) Ele prezintă o mare di$ersitate, în funcţie de criteriile $ariate de clasificare) +aratorul însu(i poate fi unul dintre personaje) ,odul de expunere dominant al acestor opere este naraţiunea) 'ceasta se poate realiza la persoana a !!!-a, c#nd naratorul este obiecti$ (i se deta(ează de faptele relatate, sau la persoana !, c#nd po$estitorul este personaj) 'cţiunea este dinamizată prin prezenţa dialogului, care pune în lumină intensitatea conflictului dintre personaje sau se poate constitui (i în mijloc de caracterizare a acestora, iar prin descriere se fixează indicii spaţiotemporali (i pot fi prezentate personajele) *artea de $orbire cu mare frec$enţă este $erbul, care imprimă un anumit ritm înt#mplărilor, fiind utilizat cu $alori expresi$e multiple) &e caracterizează printr-o mare $arietate de specii literare, realizate în $ersuri sau în proză: în $ersuri: balada (c#ntecul bătr#nesc , legenda, fabula etc). în proză: basmul, po$estirea, sc%iţa, nu$ela, romanul, reportajul, memoriile, amintirile etc) +enul epic: $ intr$o opera epica e/tra un narator(povestitor),e/ista personaje(participanti la actiune) si e/ista actiune(desfasurarea intamplarilor intr$o anumita ordine; $ modul de e/punere predominant al operelor epice este nara țiunea; $ cuprinde totalitatea operelor epice populare sau culte; $ este genul literar care cuprinde texte în proză sau în $ersuri, în care un narator po$estește ceva;

"escrierea este: a: obiecti$ă . felul de a g#ndi. 0. (.naratorul este $ocea care relatează înt#mplarile) &tructura narati$ă: $ lternanța este procedeul prin care sunt prezentate în paralel două fire narati$e într-un text.prin care se reproduce o discuție între două sau mai multe personaje) 1a mijloc de caracterizare al personajelor.)ntriga (momentul 4n care se declanșează conflictul între personaje . personalitatea lor nu se transforma si nici nu evolueaza). de obicei. 1. Personajele pot fi: '. dialogul se referă la: felul de a $orbi. -l 4 și asumă astfel at#t rolul de narator. 0. personaje si fenomene ale naturii) "escrierea literară reflectă sentimentele și impresiile celui care privește și descrie. .Înlănțuirea este procedeul de legare a secvențelor 4ntr$ o operă epică. #igurante(simpli martoi). 8omentele subiectului: '. c#t și pe acela de personaj implicat 4n evenimentele relatate.ecundare(au un rol mai pu țin important). .$ elementele definitorii ale operei epice sunt: naratorul. comportamentul și atitudinile personajelor caracterizate. timpul.pațiul și timpul: $ )ndicii de spațiu $izează așezarea 4n spațiu a obiectelor și deplasarea 4n spa țiu a personajelor. Personajele statice(nu se sc"imba in timp.oferă informații într-o anumită manieră. .-/pozițiunea (fixează spațiul. b: subiecti$ă . $ 6arațiunea este un mod de expunere care prezintă o succesiune de înt#mplări petrecute într-o ordine cronologică) -"escrierea este un mod de expunere care constă în prezentarea sugesti$ă a unor obiecte. *e obicei. ac țiunea. 3. 2. $ 6arațiunea la persoana a )))$a (c7nd naratorul poveste ște despre al ții ) El pare. preponderen ța nara țiunii ca mod de e/punere.Punctul culminant (corespunde momentului celui mai tensionat al conflictului).. care constă în dispunerea cronologică a înt#mplărilor unele după altele. Principale. :. . /)"esfășurarea acțiunii (prezintă înt#mplările într-o ordine cronologică . personajele. 0)"eznodăm#ntul (momentul rezol$ării conflictului ) .oferă informații filtrate prin $iziunea autorului) Ea creează o anumită impresie și9sau emoție asupra cititorului) Este marcată de felul cum percepe sau își imaginează obiectul descris cel care face descrierea) -"ialogul este un mod de expunere alcătuit dintr-o înlănțuire de replici . adesea. ceasta personalitate literara este notabila pentru o singura trasatura principala). $ autorul este persoana care imaginează și scrie un te/t. personajele dinamice tind sa fie personaje principale mai degraba decat secundare. intențiile și sentimentele personajelor. $ )ndicii de timp sunt acele cuvinte care fac referire la momentul ac țiunii. personajele și motivul9motivele conflictului). că știe totul despre înt#mplările relatate. in urma rezolvarii unui conflict central sau dupa ce se confrunta cu o criza majora. $ )nserția este procedeul care constă în includerea unei po$ești în alta(po$estirea în ramă într-o operă epică) *erspecti$a narati$ă: $ 6arațiunea poate fi relatată la persoana ) sau la persoana a )))$a: $ 6arațiunea la persoana ) (c7nd naratorul poveste ște despre sine). Personajele plate(sunt opusul celor comple/e. despre g#ndurile. . 2. conform cu realitatea. pentru ca rezolvarea conflictului este rolul major al personajelor centrale. -pisodice(nu apar decat in cateva episoade). descrierea și dialogul.odalități de e/punere: 8odalitățile de e/punere sunt : narațiunea. . Personajele dinamice se sc"imba in timp. Personajele comple/e(sunt oameni cu stari conflictuale si contradictorii).

dar si celei culte.&)T-B B )) &)8B &)T-B B @ reprezintC aspectul cel mai 4ngrijit al unei limbi respect7nd regurile de folosire corectC a limbii. &oarele și 7una.2' 9<52!8' 3 reprezint= comunicarea realizat= prin sunete (i este folosit= in relaţiile obisnuite dintre membrii unei comunitCţi umane) !n limba $orbitC se folosesc at#t mijloacele de expresie $erbal= c#t (i mijloacele de expresie non$erbal=) 2'7'"' 1>78' 3 e o creatie epica in $ersuri a$and un autor cunoscut. national). *e e/emplu: =amlet). omul de stiinta nebun. sau c"iar situatia opozant9protagonistului. se citeste (cantarea are un caracter solemn si dramatic inglobeaza o mare varietate de teme si motive ampla desfasurare epica 6AT)!6) *. plate. etc.tefan 'ugustin "oinaș. 1onstantin 1ătănuță etc) 3. Personaj simbolic(poate fi oricare dintre ele. *intea 9iteazul. de regula tragice.anole (conser$#nd mitul fundamental jertfei zidirii. dar moral. uneori au stari conflictuale profunde. pot fi niste anti$eroi. %aracteristici: este o specie a genului epic. din viata unui popor (fapte neobisnuite. caruia ii lipseste nobletea conventionala a mintii si care se zbate pentru valori care nu sunt considerate universal admirabile). %u alte cuvinte. specia este multimilenar și bogat reprezentată at#t în sfera oralității 3 *e-o 4ură de 5ai 6 . 8atomirescu. pozitive. . momente incordate. 8oma 'limoș . nti$eroul(este. tocilarul cu oc"elari. trebuie sa ceara implicare din partea cititorului sau c"iar empatie). c#t și în sfera cultă 3 'ndrii *opa de 9asile 'lecsandri. '>. intrată apoi în setul de specii al literaturii culte specie a genului epic in versuri in care sint descrise real. cu toate acestea. social. Personajele stereotip(sunt acelea care au devenit conventionale prin utilizarea repetata in diverse tipuri de povestiri. de obicei. protagonistul. 2alada lui !on de <cta$ian 2laga etc . este obstacolul pe care protagonistul trebuie sa$l depaseasca). -/emple de persoanaje stereotip: detectivul cinic.oartea căprioarei de +icolae 7abiș. se canta @ rareori se recita.iorița) 3 au conser$at elementele de ceremonial 6 ritual eroic-funerar . a carei e/istenta reprezinta o idee majora sau aspect al societatii 5.eșterul . in care ni se po$esteste o înt#mplare neobi(nuit= din trecut la care particip= un num=r mic de personaje surprinse 4n antitezC. '1. ?n literatura rom#nă. . balada populara 3 se mai nume(te c#ntec b=tr#nesc) E o creaţie epicC 4n versuri care . +unta :amfirei de 4eorge 1oșbuc. fantastic sau mi/t.<. &)8B PAP!& B @ reprezintC aspectul neîngrijit al unei limbi care e cunoscut (i folosit pe întreg teritoriu f=r= a fi literar) 7!. Protagoniste(sunt personajele principale. ntagonistul(este personajul. .unt instantaneu recunoscute de cititori sau membrii audientei. dar. intimplari dramatice din trecutul istoric. .totdeauna @ in versuri apartine literaturii populare. ceste personaje sunt in mod normal unidimensionale. '0.pecii ale genului epic +enul epic este reprezentat prin numeroase specii literare: 5?n versuri 2aladă (creație populară inițial.istrețul cu colți de argint de . cestea nu sunt intotdeauna persoane admirabile. .T-AB). ''.

in versuri sau in proza. 4n care se povestesc fapte eroice. greierele F omul lenes. un personaj. deoarece reda un anumit tip uman. personific#nd animalele. -popee (sau %7ntec epic) este un poem epic de mari dimensiuni. F locul si timpul sunt vagi. in care se e/prima geneza unui lucru. alcatuita din mai multe episoade de intindere mare. obiectele) sunt alese cu maiestrie. finite.reptrezintC o 4nt7mplare din trecutul 4ndepCrtat sub forma unei ac ţiuni simple cu num=r mic de personaje prezentate de obicei în antitez= (i în care realul se împlete(te cu fabulosul) 7egendă) @ s. F fiecare personaj este simbolic. un obiect. se explică originea unor ființe. #orțe supranaturale (zei. plante sau animale. eroi &egenda. dominate adesea acțiuni cu totul ieșite din comun care se petrec în locuri stranii și depărtate. de obicei în $ersuri. F povestirea scurta se aseamana cu o sceneta. F sub valul alegoriei se descopera lumea oamenilor cu defectele eterne. at#t cele posibile c#t și cele complet ireale) Ele au ser$it de obicei pentru a explica geneza sau producerea unor fenomene sau e$enimente) ?n limbajul comun. trasaturile personajului pe care$l intruc"ipeaza: furnica F omul "arnic. 'cțiunile necesită curaj supraomenesc. personaje extraordinare și6sau supranaturale) Epopeile se numără printre cele mai $ec%i opere literare care au supra$iețuit p#nă în zilele noastre -popeile au următoarele caracteristici principale: Eroul are o statură impozantă. avand mai multe defecte. în care autorul. cu unul sau mai multe personaje a/ate in jurul unui erou e/ceptional. 4ngeri. cu putine personaje. intarind ideea ca asemenea fapte se pot petrece oriunde si oricand. vulpea F omul siret. mentalități sau greșeli cu scopul de a le îndrepta) Ea are următoarea structură: po$estirea propriu-zisă și morală) ?igura de stil folosită de obicei este personificare %aracteristicile fabulei F apartine genului epic. magarul F omul incapatanat etc. dar . F animalele (plantele. intrucat naratiunea este adesea inlocuita cu dialogul: personajele se prezinta singure. ale unui grup de oameni sau ale unui popor. in care se evoca fapte glorioase din istoria unui popor. -ste folosit un stil elevat. spre deosebire de basm. eveniment. o poveste. 6eculce) populare Poem$ specie a genului epico$lirica. deprinderi. satirizează anumite mora$uri. este populara sau culta. demoni) iau parte la ac țiune. *oetul păstrează $iziunea obiecti$ă) ?abulă este o scurtă po$estire alegorică.este o po$estire fantastică cu elemente istorice reale transmisă prin forma orală) 7egenda este o narațiune populară în proză sau 4n versuri. F de mici dimensiuni. lupul F omul lacom. este str#ns legată de un element c%eie și se concentrează pe un loc. a gen. legendare sau istorice. epic . plantele și lucrurile. incat sa redea cat mai fidel. -/emplu: D*umbrava BosieE de lecsandri. 4n versuri. fenomen. legendar. ale unui singur personaj. de o importanță națională sau internațională și de o mare semnificație istorică sau legendară) &ocul acțiunii este 4ntins pe mai multe regiuni. care aparține genului epic. desfășurarea unor momente istorice sau faptele unor eroi etc) 7egendele combină fapte reale cu înt#mplări imaginare. istorie. dar reprezentative. catelul F omul fricos. boul F omul prost. termenul a devenit sinonim mitului și se referă la ce$a a cărei existență nu a fost niciodată do$edită) Tipuri de legende: )storice zoologice 8itologice din pastori %ulte (DA sama de cuvinteE ).

si care se gaseste cel mai des in final. . Basmul (din sl) basnB: născocire.(PA. se utilizeaza. de obicei. deoarece accentul este pus pe satirizarea defectelor. prozaic. utobiografie Basm specie a genului epic. 6aratiunea poate fi in proza dar si in versuri necdota este o povestire scurtă care narează un incident interesant sau amuzant. e/ista un singur narator (care se identifica de cele mai mute ori cu autorul) 1. basmul diferă de restul scrierilor fantastice. forme verbale ale timpului trecut 2. trecutului. dar. sau pentru a forma o anumita trăsătură de caracter sau e cu funcția de o instituție. de regula. una dintre cele mai vec"i specii ale literaturii orale. se defineste prin situatia in care e/ista un narator (povestitor) care relateaza unui auditoriu un eveniment trecut 0. ce vine 4n contrast cu fantasticul autentic modern. educativ (moralizator). de regula.dintre toate unul este definitoriu. de regula scurta. b) morala (invatatura). o scurtă po$este a unui e$eniment curios) < anecdotă este întotdeauna bazată pe e$enimente reale. dar si la inceput sau in interiorul povestirii. pentru ca scopul ei principal nu este pur și simpu de a pro$oca r#sul. astfel înc#t sa se lipească de esența sa) 8onologuri scurte care încep cu A>n profesor cere ele$ilor săi )))A $a fi o glumă) >n monolog scurt care începe cu A<dată ce un profesor a cerut)))A $a fi o anecdotă) < anecdotă este astfel mai aproape de pilda po$estirii. F limbajul folosit este unul comun. miraculosul din basme purt#nd.-. opera epica este sinonima cu naratiunea (povestirea) fiindca posibilitatea de a identifica un te/t epic se face prin incercarea de a$l povesti 6aratiunea este. F structura are doua parti: a) povestirea redusa (sceneta) care aduce in fata cititorului personajele cu defectele lor. astfel. in cuprinsul operei epice pot avea loc salturi in timp (dislocari temporale) H *e regula. anecdotele nu sunt glume.a)))$a in povestire si. previzibil. răspîndită într-un număr enorm de $ariante la toate popoarele) !ndiferent de tip. cu elemente fantas$ tice supranaturale care simbolizeaza fortele bine$ lui si ale raului in lupta p9u sau impotriva fericirii omului. dar exprimă un fapt mai general ca nuvela 4n sine. dar se distinge de parabola prin specificul său istoric) < anecdotă nu est e o metaforă nici nu are morală.8!&: aparţine genului epic. @În proză AP-B -P)% )6 PBAG 6 B T)!6. se caracterizeaza prin prezenta unui loc (spatiu< si timp al actiunii (. prin aceea că prezintă e$enimente și personaje ce posedă caracteristici supranaturale. scornire). de obicei în proză. implicit. fără a pretinde că acestea sunt reale sau seamănă cu realitatea. mai ales. apartinand. unde desfășurarea epică și fenomenele prezentate sunt impre$izibile. (narate) evenimente.T)B. numit și povesteI'5. sunt prrezente personaje. asadar. numele de fabulos și reprezent7nd. snoa$ă și legendă. F fabulele au rol instructiv. insolite și se manifestă în realitatea cotidiană. opera literara in care sunt povestite. drept o continuare a ei) B . personajele %imerice și figuri generice umane. precum nuvela. dintre care unele pot reprezenta cu fidelitate punctul de vedere al naratorului 3. intr$o anumita ordine. semnalată încă din antic"itate. care apare at#t in parabolă c#t și în fabulă. pers. intamplari. un fantastic convențional. un incident cu oameni reali cu personaje în locuri reale) În timp ce altele sunt pline de umor. este alături de povestire. de fapt.) H %aracteristici ale operei epice: '. fara prelucrari literare.

cu un singur fir narati$. despre zei și eroi legendari) . basmele surprind preocuparea omului pentru triumful binelui. '.emoriile formează o subclasă a genului autobiografic. de . în care e$enimente istorice sau de altă natură sînt recompuse pornind de la obser$ații și experințe strict personale) . accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului dec#t pe acțiune)Este o narațiune în proză. procesul artistic este antiteza. fiind caracterizate succint. conţine formule iniţiale. Principal. 6uvela . Particularitati: .'0. mediane. si personaje fantastice ca de e/emplu: oameni$animale. 6uvela $ %aracteristici generale 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/. un eveniment de mare importanta din viata personaj. ctiunea are loc pe un singur plan 6uvela este specia genului epic în proză.. personajele nu sunt numeroase. )ntriga relativ comple/a. cu o intrigă riguros construită. principal si secudar. . drama mai putin complicata dec7t un roman. elementele reale sunt punctul de plecare pentru inventarea fantasticului. a gen. personajele au puteri supranaturale (i inele dintre ele sunt fantastice 6imaginare. precum și e/istența unei alte lumi +u$elăs. este foarte important să cunoaștem literatura de natură populară. personajele au puterea de a se metamorfoza (i de a re$eni la starea lor iniţială. cele secund.o naraţiune de largă întindere.etc. 8it )dentitatea culturală a fiecărui popor poate fi reflectată de miturile și legendele care l-au însoțit pe tot parcursul dez$oltării lui) "e aceea. precum *umnezeu. are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic. acţiunea urmează momentele subiectului. binele 4nvinge 4ntotdeauna . concentrat.itul implică fiinte spirituale.<. a/induse in jurul acestuia. urmărind un conflict unic. Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului. în funcție de contribuția lor la desfășurarea acțiunii) +u$ela prezintă fapte într-un singur conflict. ctiunea nuvelei are un singur fir narativ. !n singur fir narativ.. mai scurtă dec#t un roman și mai lungă dec#t o po$estire) 1onține de obicei puține personaje care sunt însă construite pe c#te$a linii principale) Ea are o naratiune ce$a mai concentrata. Biografie Jurnal intim 8emorii este o specie a literaturii autobiografice.tilul obiectiv. epic in proza de dimensiuni mai mari decit sc"ita si mai reduse ca romanul (cu un fir narativ). se confruntă două forţe: binele (i răul . #inal tragic.itul este o po$estire fabuloasă care cuprinde credințele popoarelor (antice despre originea uni$ersului (cosmogeneză și a fenomenelor naturii. . 4nger sau demoni. personaje mai putine.. 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior. ccentul se pune pe personaje. finale specifice.. in care este prezentat un episod. să cunoaștem miturile și legendele care au circulat odinioară) . înt#lnim cifra cu încărcătură magică 1.

:. dar admirativa fata de personaje. . Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului. din gandurile lui. )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune. un singur personaj principal. *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea. 3... 2. sunt prezentate de narator.. .) -ste evidenta in acelasi timp. propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre . conflictul este mai complex dec#t în sc%iţă. 6!. regionalisme.-& : specia genului epic. faptele sunt prezentate în ordine cronologică. Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/. :. si indirecte. ctiunea are un ritm alert. principal si secudar. 1. )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune.tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate. par. 1. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice. de asemenea. nu se insista asupra detaliilor.. realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare. din atitudinea celorlalte personaje fata de el.ctiunea are un ritm alert. descrieri... (.. )n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea. ctiunea nuvelei are un singur fir narativ. de asemenea. de . 4ntindere medie. acţiunea are un singur fir narati$) . are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic.). care reies din: vorbele rostite. si .. Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje. 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/. '. (.. atitudinea usor ironica. . 6uvela . %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv. nu se insista asupra detaliilor. 0.pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:.tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate. dar admirativa fata de personaje. regionalisme. )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct. atitudinea usor ironica. descrieri.. 2. sunt prezentate de narator. care reies din: vorbele rostite. un singur personaj principal. . Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/.. accentul cade pe personaj..) -ste evidenta in acelasi timp. de obicei. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice. mai simplu dec#t în roman. naratorul nu este prezent. in nuvela apare. din atitudinea celorlalte personaje fata de el. Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje. in nuvela apare.. din faptele sale. %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv. din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior.. propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre . din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior.. 0. si . )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct.). realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare. *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea. de obicei..dialogul si monologul. si indirecte. 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior. 3. par.dialogul si monologul. )n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea. din faptele sale. din gandurile lui.pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:.

el$ille conține pe l#ngă fapte și digresiuni ) !n autor de romane se numește romancier. in care actiunea se petrece intr$o perioada de timp nu prea mare. dar implică ni$eluri de semnificație paralele) &tructura romanului este dialogică) 5omanul este definit drept o operă extinsă în proză care are forma unei po$estiri în cele mai multe dintre cazuri) 5omanul este mai lung și mai complex dec#t o po$estire sau o nu$elă și nu respectă restricțiile impuse prezente în teatru sau poezie) 8răsături ale romanului . . relatează un singur fapt. iar interesul cititorului se concentrează asupra situației narate) Într-o accepțiune lărgită. ca semn distincti$ al acestuia)!dentificarea po$estirii cu narațiunea se bazează pe identitatea de sens a $erbelor Aa po$estiA6Aa naraA) *o$estirea de$ine AmodulA prin care se constituie toate specile narati$e. Bomanele au caracter beletristic. pe baza principiului po$estirii) Poveste$specie a genului epic in proza in care se relateaza intimplarile fantastice ale unor perso$ naje imaginare in lupta cu personaje nefaste in care binele triumfa. 6araiune e/presiva. are personaje puține. care ironizeaza viciile societatii si ale oamenilor (minciuna. de dimensiuni mici. avaritia). mindria. iar primele romane se adresau mai cur#nd unui public feminin) 5omanul poate fi istoria unui accident. acţiune complexă. cu personaje numeroase a căror personalitate este bine indi$idualizată și al căror destin este determinat de trăsăturile de caracter și înt#mplările ce constituie subiectul operei) &pecia literară apare odată cu burg%ezia.adoveanu E%ealalta ncutaE Povestirea este o specie a genului epic.. poate fi o lume. știința comportamentală a narațiunii. ))))dar în fiecare caz există și excepții: Bomanele au rol de agrement (deși -ducația lui %Krus este un roman didactic). se dez$oltă $ariantele genului) *e această reducție se bazează naratologia. care este martor sau participant (sau ambele $ariante la e$enimentul po$estit) *o$estirea este de obicei de mică întindere. detaliată p#nă la ultima resursă posibilă de imaginație a scriitorului respecti$) Este cea mai ad#nca formă în scris existentă) +u e neaparat structurată pe planuri de acțiune.ubiectul unui roman este ficțional 4n 4ntregime (de și 8obC-"icD de Eerman . BA8 6u&: specie a genului epic. epic in proza.Povestire specie a genului epic in proza. conform legilor specifice de compoziție. Predomina dialogul. lasitatea. elementul lor comun din care. interesată nu de diferențele specifice. în proză. . aviditatea. 4ntindere mare. ci de legătura între forme narati$e. de mare întindere. cu o acțiune complexă ce se poate desfășura pe mai multe planuri. lenea. in care se descrie o intimplare. în care se relatează fapte din punctul de $edere al unui narator.ulte romane prezintă aceste trăsături. se confundă cu narațiunea ca modalitate de existență a genului epic. Beportaj Bomanul este specia genului epic.noava$ s. unui incident. . Particularitati: %aracter de fabula. -/. în proză. o lume ficti$ă. a gen. un fapt real din viata. anecdota.:.

Personaje tipice. !n adevar veridic.til concis. . romantic. de foarte multe ori dialogurile pot fi mai importante dec7t narațiunea propriu-zisă) 'cțiunea sc%iței se desfășoară pe o durată scurtă și are loc. sunt mai multe tipuri de roman: istoric.autorul este persoana care imaginează și scrie un text. într$un decor unic. . poliţist. înt#lnim foarte rar sec$enţe descripti$e +-6!& -P)% +enul epic: $ intr$o opera epica se regaseste un narator(povestitor). construcția sa fiind realizată din perspecti$a unei trăsături interioare) aparţine genului epic. intriga este simplă (i derularea e$enimentelor este rapidă .lare scurta. personajele.este genul literar care cuprinde texte în proză sau 4n versuri. care constă în dispunerea cronologică a înt#mplărilor unele după altele. în general.e/ista personaje(participanti la actiune) si e/ista actiune(desfasurarea intamplarilor) intr$o anumita ordine. $ cuprinde totalitatea operelor epice populare sau culte. portretul fizic (i moral al personajelor este prezentat sumar. !n singur fir narativ. 4n care un narator povestește ceva. %aracter moralizator desc"is. etc) ) &1E!F': ecie a genului epic in proza de dimensiuni reduse ce infatiseaza o intimp.Înlănțuirea este procedeul de legare a sec$ențelor într-o operă epică. $ elementele definitorii ale operei epice sunt: naratorul. .mai multe planuri narative: paralele sau se pot întrepătrunde. urmăre(te un singur moment al unui personaj6a mai multor personaje. se poate identifica momentele subiectului. $ modul de e/punere predominant al operelor epice este nara țiunea. ac țiunea. $ naratorul este vocea care relatează înt#mplarile) &tructura narati$ă: . 8răsăturile sc%itei .c"ița are un caracter dramatizat. modurile de exprimare se îmbină domin#nd naraţiunea (i dialogul.!nserția este procedeul care constă în includerea unei po$ești în alta(po$estirea în ramă într-o operă epică) *erspecti$a narati$ă: . .+arațiunea poate fi relatată la persoana ! sau la persoana a !!!-a: . preponderen ța nara țiunii ca mod de e/punere. mitic.'lternanța este procedeul prin care sunt prezentate în paralel două fire narati$e într-un text. accentul cade asupra uneia dintre trăsăturile fundamentale ale personajului. dar caracteristica unui personaj Particularitati: %aracter "azliu. textul este sărac de figuri de stil. de scurtă întindere . *ersonajul principal este caracterizat într-o manieră stilizată. .

)ntriga (momentul 4n care se declanșează conflictul între personaje . 1. ceste personaje sunt in mod normal unidimensionale. uneori au stari conflictuale profunde. conform cu realitatea. 3. *e obicei. $ )ndicii de timp sunt acele cuvinte care fac referire la momentul ac țiunii. Personajele stereotip(sunt acelea care au devenit conventionale prin utilizarea repetata in diverse tipuri de povestiri. personajele dinamice tind sa fie personaje principale mai degraba decat secundare.odalitățile de expunere sunt : narațiunea. #igurante(simpli martoi). . in urma rezolvarii unui conflict central sau dupa ce se confrunta cu o criza majora. .oferă informații într-o anumită manieră. .$ 6arațiunea la persoana ! (c#nd naratorul po$estește despre sine ) El își asumă astfel at#t rolul de narator. . -pisodice(nu apar decat in cateva episoade). 2. plate. .odalități de expunere: . timpul. tocilarul cu oc"elari. dar. b: subiecti$ă . -/emple de persoanaje stereotip: detectivul cinic. <. Personajele dinamice se sc"imba in timp. 0. Personajele comple/e(sunt oameni cu stari conflictuale si contradictorii). comportamentul și atitudinile personajelor caracterizate) Personajele pot fi: '. dar moral. Personajele plate(sunt opusul celor comple/e. personajele și moti$ul6moti$ele conflictului .prin care se reproduce o discuție între două sau mai multe personaje) 1a mijloc de caracterizare al personajelor.pațiul și timpul: . (. adesea .!ndicii de spațiu $izează așezarea în spațiu a obiectelor și deplasarea în spațiu a personajelor.unt instantaneu recunoscute de cititori sau membrii audientei. etc. pentru ca rezolvarea conflictului este rolul major al personajelor centrale. 2. 0)"eznodăm#ntul (momentul rezol$ării conflictului ) . *e e/emplu: =amlet). $ 6arațiunea la persoana a )))$a (c7nd naratorul poveste ște despre al ții). -l pare..Punctul culminant (corespunde momentului celui mai tensionat al conflictului). felul de a g#ndi. 0. despre g#ndurile. /)"esfășurarea acțiunii (prezintă înt#mplările într-o ordine cronologică . :.+arațiunea este un mod de expunere care prezintă o succesiune de înt#mplări petrecute într-o ordine cronologică) -"escrierea este un mod de expunere care constă în prezentarea sugesti$ă a unor obiecte. de obicei.oferă informații filtrate prin $iziunea autorului) Ea creează o anumită impresie și6sau emoție asupra cititorului) Este marcată de felul cum percepe sau își imaginează obiectul descris cel care face descrierea) -"ialogul este un mod de expunere alcătuit dintr-o înlănțuire de replici . descrierea și dialogul. intențiile și sentimentele personajelor) 8omentele subiectului: G)Expozițiunea (fixează spațiul. omul de stiinta nebun. personalitatea lor nu se transforma si nici nu evolueaza). dialogul se referă la: felul de a $orbi. . ceasta personalitate literara este notabila pentru o singura trasatura principala). Principale. personaje si fenomene ale naturii) "escrierea literară reflectă sentimentele și impresiile celui care pri$ește și descrie) "escrierea este: a: obiecti$ă .ecundare(au un rol mai puțin important). c#t și pe acela de personaj implicat în e$enimentele relatate. Personajele statice(nu se sc"imba in timp. că știe totul despre înt#mplările relatate.

'>. secundare())))) (i episodice ()))))))))))) )Ele sunt prezentate at#t prin caracterizarea directă.. prezenta eului liric. +enului liric ii sunt caracteristice transmiterea in mod direct a sentimentelor. de obicei.. Protagoniste(sunt personajele principale. nti$eroul(este. %u alte cuvinte.LLL MM apartine genului liric. .se poate afirma că acesta este o operă epică) *emonstratie apartenenta la gen *ezvolta cel putin doua argumente pentru care consideri ca . organiz#ndu-se pe momentele subiectului) Expoziţiunea reprezintă primul moment al subiectului în care sunt prezentate spaţiul (i timpul acţiunii care se $or modifica6 nu se $or modifica de-alungul celolrlate episoade) În această specie )))). deoarece întrune(te caracteristicile esenţiale ale acestuia) În )))))))))). ''. .. deLL apartine genului liric.spaţiul este mai întins 6mai redus ())))))))))))) dec#t în alte opere epice) 8impul este amplu 6 limitat ) !ndicii temporali sunt:)))))))))))))))))))) 'ctiunea nu are 6 are prelungiri în trecutul (i 6sau $iitorul personajului) 1el de-al doilea moment al subiectului este intriga) 1auza care declan(ează acţiunea constă în faptul că))))))))))))))))))))))))) %el mai amplu moment al subiectului .descrierea (i dialogul. este obstacolul pe care protagonistul trebuie sa$l depaseasca).MM. '0. limbajul e/presiv. cu toate acestea. caruia ii lipseste nobletea conventionala a mintii si care se zbate pentru valori care nu sunt considerate universal admirabile). ?ncadrarea unei opere9 a unui fragement 4n genul epic <pera epică reprezintă creaţia literară în proză sau în $ersuri în care un narator po$este(te înt#mplări la care participă personajele) A caracteristică esenţială a operelor epice o constituie faptul că acţiunile se înlănţuie întro succesiune logică (i cronologică .L. a datelor biografice))))))) ) În opera 6 fragmentul dat. sau c"iar situatia opozant9protagonistului. trebuie sa ceara implicare din partea cititorului sau c"iar empatie). Personaj simbolic(poate fi oricare dintre ele. cestea nu sunt intotdeauna persoane admirabile.care reune(te un număr mai mare de episoade. dominantă fiind naraţiunea) "eoarece în textul A))))))))Ase regăsesc trăsăturile genului epic . morale . elementele de versificatie care sunt dominante in gen liric. ntagonistul(este personajul.deznodăm#ntul) < altă trăsătură importantă specifică genului epic o constituie folosirea tuturor modurilor de expunere: naraţiunea . pozitive. accentul cade pe acţiune6 pe personaj) !n alt argument prin care un text poate fi încadrat în genul epic îl reprezintă faptul că înt#mplările se desfă(oară într-o ordine logică (i temporală. dar nespecifice. a carei e/istenta reprezinta o idee majora sau aspect al societatii. dominantă fiind naraţiunea) <pera )))))))))) aparţine genului epic . naratorul po$este(te la persoana)))))))(i este)))) 'lături de narator. c#t (i prin cea indirectă) *ortretul personajului principal))))))este amplu 6 sumar prezentat) &e insistă 6nu se insistă asupra trăsăturilor fizice... '1. prezenţa personajelor constituie un argument important pentru încadrarea unui text în genul epic) *ersonajele care participă la acţiune sunt : principale()))))))) . pot fi niste anti$eroi. se ordonează pe momentele subiectului) <perele care aparţin genului epic folosesc toate modurile de expunere. se nume(te dez$oltarea acţiunii) (5ezumat ))))))))))) ) 8ensiunea maximă este atinsă în momentul c#nd))))))))))) )'cest moment al subiectului se nume(te punctul culminant ) %onflictul principal î(i găse(te în final rezol$area.. protagonistul. c#nd))))))))))))))))))))) ))))))))))))))))))) 'cesta reprezintă ultimul moment al subiectului . intrucat indeplineste conditiile de apartenenta la acest gen.

.tipaMM si . ou<:2/0'. IR. )n plus. . in scris. & -N 8-6!& *. normele ortografice. F unele propozitii principale devin subordonate necircumstantiale. imnul. convingator si coerent. fiind o poezie populara.... . intalnim elementele de versificatie specifice creatiilor populare: ritmul tro"aic.. 8 O se pastreaza: F propozitiile subordonate de orice fel e/istente in vorbirea directa. comedia. pronume ne"otarate si adjective pronominale ne"otarate compuse cu SoriT. sc"ita.E5. pricepera.. a unui registru de comunicare si a unui stil. logic. balada.si mai stie sa inoateMM. )n al doilea rand. I..am crescutMM..% P %)T T-laborarea unei compuneri solicita capacitatea de e/primare scrisa. in care se transmit puternice sentimente de dorinta ale unui personaj tanar. adverbe relative. .. .$ subictele rezolvate(materia) -NPB)8 B. a raspunde etc. . de punctuatie si de e/primare corecta.m$MM. in redactarea unui te/t. . prin utilizarea unui vocabular.. fabula. . reuneste amanunte sugestive ale portretului moral. atitudini. etc.ardeMM.aoleuMM.care stie sa c"iteascaMM. F valorile e/clamative si interogative ale propozitiilor. opinii. sadar. rima imperec"eata.. sa e/prime. %apacitatea de e/primare scrisa presupune ca elevul stie si reuseste : sa rezume un te/t literar dat cu modificari facute la trecerea din vorbirea directa in cea indirecta. telegrama. % O se modifica: F persoana pronumelor personale si refle/ive.si mai stie de calareMM. conform argumentelor mai sus mentionate. '0<:2/op. sa redacteze diferitele te/te cu destinatie functionala: cerere. IF5 si unele virgule. Prima repetitie evidentiaza marmorat. poezia este ca specie literara o doina. intr$un mod corect. ) Oapar: F verbe de declaratie: a zice. Pasiunea arzatoare a acestuia este e/primata cu ajutorul interjectiei .cui:K F unele parti de vorbire: interjectii. valorificand structura acestuia si resursele e/presive ale limbii). sa caracterizeze un personaj dintr$un te/t studiat sau la prima vedere. doina. substantivele sau pronumele in cazul vocativ.. .sunt scaldatMM. redate la nivel stilistic de repetita verbului . de a lupta pentru dreptate sociala in randurile multimii societatii de a savarsi actul justitiar in calitate deLL. este prezenta vocea poetica redata in te/t prin marcile le/ico$gramaticale.. iuteala si calitatea luptatorului. sa aplice.sa amMM. verbe si pronume la persoana intai: . romanul. pronume relative si adjective pronominale relative. limbajul e/presiv este sustinut de o gama variata de procedee e/presiv$artistice: $enumeratia de e/: .cuui F elemente de subordonare in fraza (conjunctii subordonatoare. IQ5. scrisoare. O dispar: F unele semne de punctuatie: IP5. . *e asemenea..a stiMM $ .. cesta este completat de alte virtuti. pastelul. ale "aiducului. invitatie.sa fiuMM. urmata de verbe de o mare forta e/presiva: .)n primul rand. -N 8-6!& *. ca si a verbelor (persoanele ) si a ))$a se inlocuiesc cu a )))$a).. sa analizeze un te/t. a intreba. apartinand liricii populare.. F modul verbelor (imperativele se inlocuiesc cu conjunctive). adecvate conte/tului si in conformitate cu normele de redactare. locutiuni conjunctionale subordonatoare.sunt nascutMM.. diferitele idei.).sunt frecatMM. conform unor cerinte specificate..%B). nuvela....m$am lasatMM.% P %)T T. 8odificari facute la trecerea din vorbirea directa in cea indirecta .cum am ajuns sa incercMM.. a spune.5. sa redacteze un te/t in care sa se evidentieze caracteristicile fundamentale ale unei opere literare9 ale unui fragment de te/t literar dat (sa motiveze intr$o compunere. apartenenta unui te/t la un gen sau la o specie literara: basmul. opera apartine genului liric. .

+oe este dus cu trenul. al carui nume nu este indicat F ceea ce inseamna ca acesta poate reprezenta orice oras. mai ales. %a in orice sc"ita. pot fi veridice: Rca sa nu mai ramaie repetentE. fiind.. cele trei doamne isi RetaleazaE incultura. lipsit de respectul elementar. ca +oe este un elev intarziat. deci este un moment reprezentativ. c"iar laconic. tot asa cum +oe ii intruc"ipeaza pe toti copiii bogati si rasfatati.&. dupa mustrarile mamei. F topica propozitiilor si a partilor de propozitie. ca si din fraza initiala a te/tului din care aflam ca el a ramas de mai multe ori repetent. urmat de puncte de suspensie care ofera cititorului posibilitatea de a deduce sentimentele autorului. de asemenea.&. la roman si are un titlu la fel de concis. )n naratiunea R*$l +oe.E. %aragiale R*$l +oe. insotitoarele trebuie sa plateasca amenda. tipic. prin raportare la nuvela si.E %a orice sc"ita.&. un )onel mai mare. fapta pe care nu o recunoaste. printre care se numara si R*$l +oe. ceea ce sugereaza.. in concluzie. %a in orice sc"ita. in care se afla si biletul.. deci. din R!rbea NE pana la Bucuresti. -fectuata intr$un interval de timp redus (cateva ore. cu trenul. iar +oe este copilul obraznic tipic. el traieste cu familia in Rurbea NE F un oras de pe . putem spune ca R*$l +oe. utorul il numeste c"iar RtanarulE. . nesupraveg"eat.. deci mai putin de o zi). directe si indirecte. faptele si personajele sunt credibile. rasfatul si obraznicia. caci actiunea este simpla. cel principal fiind anuntat inca din titlu. %aracterizarea personajului +oe din sc"ita R*$l +oe.E de ). deoarece intruneste trasaturile acestei specii literare. fiind nevoie de interventia conductorului. . personajele sunt putine si tipice: doua dintre cucoane nu au prenume si reprezinta pe bunicile si mamele care isi rasfata urmasii. calatoria este relevanta pentru caracterul personajelor. -l ramane pe coridor. i se indica originea. %aragiale F sc"ita F ).. intr$un an neprecizat. %aracterizarea personajului +oe este realizata prin mai multe mijloace. scoate capul pe fereastra. se bloc"eaza in toaleta. purtata pe peron. pentru valoroasele creatii din volumul R8omente si sc"iteE. in ciuda recomandarilor unui calator si isi pierde palaria. -ste de dimensiuni reduse. este prezentata o singura intamplare. Rde '> 8aiE.e dezec"ilibreaza. pe insotitoare le numeste RproasteE. Profitand de atipirea bunicii.F propozitiile interogative directe devin propozitii interogative indirecte. in care autorul isi e/prima indirect sentimentele despre educatia gresita data copiilor din unele familii (aristocratice).... iar +oe este indulcit cu o RciucalataE. ctiunea fiind simpla si lineara. personajele sunt putine. la Bucuresti. &ipsa indicatiilor toponimice si cronologice confera intamplarii un caracter repetabil. Punctul culminant il reprezinta tragerea semnalului de alarma. respectiv calatoria celor patru personaje. iar acesta isi afiseaza proasta crestere. 8odul de e/primare il caracterizeaza pe +oe drept arogant.E de ). in proza. stfel.E este una din sc"itele in care %aragiale trateaza tema educatiei in familiile instarite. producand panica si intarzierea trenului. lineara.E este o sc"ita. R*$l +oe. aceasta este o opera epica.alea Pra"ovei. %aragiale este considerat Rparintele sc"itei romanestiE.. un personaj tipic.. iar pe calatorul care il sfatuieste sa nu scoata capul pe fereastra il califica drept RuratulE. lovindu$se la nas si urla. )ncultura personajului rezulta din discutia RfilologicaE asupra cuvantului RmarinarE. pretentiile e/agerate... toleranta e/agerata fata de +oe.

%a in orice sc"ita, comportamentul lui +oe este surprins intr$un moment din e/istenta sa, clar semnificativ: o calatorie cu trenul spre Bucuresti. %ititorul poate deduce din aceasta ca +oe este un copil prost crescut, care cere socoteala adultilor, batand din picior si zbierand sau strambandu$se la calatorul bine intentionat. Basfatat, tratat ca un adult, unicul barbat din familie, deci admirat, el da si alte dovezi de proasta crestere: tipa, se urca pe un geamantan strain, ca sa traga semnalul de alarma, minte si e/agereaza cu curiozitatea, blocandu$se in toaleta. %a orice copil rasfatat, el este in centrul atentiei (egoist), starnind rasul cititorului, prin contrastul dintre atitudinea lui batoasa si situatia de calator, respectiv prin discrepanta dintre ceea ce este si ceea ce vrea sa para, lucru care il face ridicol. Toata bravura lui se topeste atunci cand isi da seama ca a facut o mare boacana si se culcuseste in poala bunicii, prefacandu$se adormit, pentru a nu recunoaste ca a tras semnalul de alarma, desi faptasul poate fi usor depistat dupa firul de plumb rupt. %a orice personaj de sc"ita, el este prezentat sumar, in special in ceea ce priveste fizicul: singurele indicii date de autor sunt varsta de trecere de la copilarie spre adolescenta (RtanarulE) si imbracamintea Run frumos costum de marinar, cu inscriptia pe panglica U&e #ormidableV, care dovedeste conditia sociala a personajului: apartinea unei familii instarite si snoabe. )n concluzie, putem spune ca +oe este personajul principal al acestei sc"ite, un personaj negativ, de care cititorul se detaseaza, desi rade la poznele lui, RfrateleE mai mare al lui )onel Popescu din sc"ita R.izita...E, sc"ita a aceluiasi autor si avand aceeasi tema. R.izita...E de ).& %aragiale F rezumat F *e ,fantul )on, naratorul s$a dus in vizita la familia Popescu, pentru a$l felicita pe )onel, fiul acesteia. -l i$a dus o minge mare in dar. *omnul Popescu nu era acasa, astfel incat vizitatorul s$a intretinut cu doamna Popescu. 8usafirul i$a reprosat gazdei lipsa din societate in ultimul timp, dar aceasta i$a replicat ca este foarte ocupata cu educatia lui )onel. *in bucatarie, s$a auzit vocea slujnicei care striga ca )onel nu se astampara si poate rasturna masina de gatit. *upa strigari repetate, )onel a venit in sufragerie, unde a luat o trambita si$o toba si a inceput sa cante, incat adultii nu se mai auzeau. 8usafirul i$a spus sa ia sabia si sa comande, caci asa fac ofiterii, deoarece )onel era imbracat in ofiter de rosiori. )onel a atacat tot ce ii iesea in cale. ,lujnica a venit cu tava. Pentru a o proteja, doamna Popescu i$a iesit inainte si a fost lovita sub oc"i cu sabia. %opilul a mancat, apoi, dulceata direct din c"esea, iar cand mama i$a atras atentia ca nu este bine, el a iesit cu vasul pe "ol, de unde s$a intors curand cu el gol. 8usafirul a cerut permisiunea sa fumeze. 8ama a aprobat si a spus ca si )onel fumeaza si i$a permis acestuia sa$si aprinda o tigara, admirandu$l. *upa ce a terminat de fumat, )onel a luat mingea primita in dar si a trantit$o cu putere, incat aceasta a sarit pana la policandru si apoi a rasturnat ceasca cu cafea fierbinte a musafirului pe pantalonii acestuia. Peste cateva minute, copilul s$a albit la fata si a lesinat. 8usafirul i$a acordat primul ajutor, apoi a plecat. casa, a constatat ca avea dulceata in sosoni. %aracteristicile unei sc"ite : F apartine genului epic: autorul isi e/prima indirect sentimentele si gandurile, prin actiune si personaje; F naratorul da impresia de neimplicare in faptele relatate, dar trairile lui sufletesti sunt incorporate in personajele create; F povestitorul este adesea obiectiv sau fals obiectiv, caci devine ReroulE cel mai reliefat, participand, uneori, c"iar la actiune; F surprinde scene din viata contemporana scriitorului, fapte veridice sau plauzibile, incat relatarea devine seaca, apeland la un limbaj comun, fara prelucrari literare;

F naratiunea este predominanta (faptele sunt relatate in ordine, in succesiune) c"iar dinamica, dand impresia de miscare, datorita agitatiei personajelor; F prezenta dialogului alaturi de naratiune este o alta caracteristica, iar dialogul poate deveni dominant uneori, apropiind sc"ita de sceneta; F descrierile sunt sumare, dar simbolice, deci nu apar detalii, iar adjectivele si adverbele sunt putine; F actiunea este simpla, lineara, desfasurata pe un plan, in fata oc"ilor cititorului si scurta, dar caracteristica pentru un individ sau pentru colectivitate, in general; F datorita dimensiunilor reduse, ea incepe cu trecerea la obiect, incat e/pozitiunea este scurta, intriga este simpla si evolueaza rapid spre deznodamant, care este, adesea, neasteptat, "azliu sau absent, lasat la aprecierea cititorului; F are rolul de a contura un personaj, nu de a prezenta o fresca sociala, precum romanul; F personajele sunt putine, sc"itate, construite dupa modelul oamenilor simpli, surprinsi in situatii obisnuite; F prefera personajele tipice si energice, fara idealuri inalte; F accentul se pune pe portretul moral, cel fizic fiind doar conturat si c"iar neglijat; F portretul realizat este succint (cateva elemente), cel adevarat se infiripa din actiunile si limbajul personajului; F dintre toate trasaturile personajului, una singura este dominanta, fiind RcercetataE din mai multe ung"iuri; F personajele sunt surprinse intr$un singur moment din e/istenta, dar edificator pentru cititor, care ii poate astfel deduce felul de viata; F timpul de desfasurare a actiunii este scurt (pana la o zi) si precizat; F spatiul este unul singur, si restrans (o locuinta, o camera, un compartiment de tren, o gara, un camp etc.) dar precizat adesea; F stilul este sobru, voit obiectiv; F ideile sunt foarte concentrate (trasaturile de stil definitorii pentru sc"ita sunt concizia si laconismul) si general$umane; F titlul este scurt, dar semnificativ; F prezenta, uneori, a verbelor la prezentul indicativului sugereaza simultaneitatea faptelor, iar aparitia persoanei ) singular il transforma pe narator in personaj; F apar propozitii si fraze scurte, eliptice de predicat, predominand propozitiile principale; F sc"ita este cea mai restransa ca dimensiuni dintre formele prozei scurte. F ).&. %aragiale a creat si momentul, ca sinonim al sc"itei, asa cum arata si titlul celui mai cunoscut volum al sau, R8omente si sc"iteE; *-N definestemomentul ca fiind Run episod al unei scrieri literareE, devenit, prin e/tensie, Ro specie a genului epic in care este surprins un instantaneu semnificativ din viata cotidianaE. R*incolo de nisipuriE de #anus 6eagu F rezumat F )ntr$o dupa$amiaza din vara secetosului an '<23, un taran dintr$un sat de campie buzoian, pe nume ,usteru, iese din casa, manat de pofta unei tigari. )si rasuceste o tigara din frunze uscate de iedera si porneste pe ulita prafuita spre Buzau. ,e intalneste cu dascalul, care ii cere o tigara imprumut, dar caruia ii raspunde ca nu este buna, ca te ustura la limba. ,e uita indelung la santurile goale, uscate, si la albia crapata, plina de mal a raului. Pe o movila, el zareste (sau i se pare ca zareste) un calaret care goneste catre sat si care ii striga (sau i se pare lui) ca vine garla, caci a plouat la munte. ,usteru o ia la fuga spre sat, impiedicandu$se si ridicandu$se rapid, nerabdator sa dea de stire oamenilor ca albia se va umple de apa. )n curand, malul raului se umple de sateni, barbati, femei si copii, tineri si batrani, care isi reiau viata de acolo de unde li se oprise o data cu instalarea secetei: barbatii isi sufleca pantalonii ca sa nu li se ude,

femeile ii tin deoparte pe copii, ca sa nu$i ia apa, un batran pescar pune carlige pentru pesti, iar o fata se piaptana pe indelete, rasfirandu$si cosita. Aamenii asteapta pana la apusul soarelui sosirea apei, dupa care ii cer socoteala lui ,usteru. cestuia ii vine ideea ca morarii din deal au oprit apa si ca acestia trebuie determinati, eventual cu forta, sa$i dea drumul. laturi de vreo douazeci de barbati, el porneste, calare, la deal spre prima moara, unde gasesc iazul gol. &a fel se intampla si la morile urmatoare, incat oamenii il parasesc, intorcandu$se in sat pe jos, caci caii murisera unul cate unul. ,usteru isi continua urcusul, atras de luna ca un somnambul, simtind in fata racoarea valurilor. %aracteristicile unei nuvele : F apartine genului epic: autorul isi e/prima indirect sentimentele si gandurile prin intermediul actiunii si al personajelor; F intindere medie (mijlocie) intre sc"ita si roman; unele nuvele sunt structurate in parti, numerotate cu cifre romane precum romanele (RBudulea Taic"iiE de )oan ,lavici); F predomina naratiunea, dar se impleteste cu descrierea (personajelor, mediului, naturii) si cu dialogul; F actiunea este relativ simpla, c"iar daca mai comple/a decat a sc"itei, urmarind un singur fir narativ, F ea surprinde fapte verosimile, dar cu o nota de senzatie, inedite, deci apar si elemente fantastice; F timpul este mai indelungat decat in sc"ita ajungand pana la zeci de ani; F actiunea este declansata de unul sau mai multe conflicte puternice si se deruleaza rapid, fara comentarii din partea naratorului, spre deosebire de povestire, unde naratorul se implica in relatarea evenimentelor; F conflictul central este constituit in jurul unui personaj puternic reliefat, prezentat amanuntit. F personajele sunt mai numeroase decat in sc"ita, alese din diferite categorii sociale, atat principale, cat si secundare sau episodice, atat individuale, cat si colective; F personajele principale sunt, insa, putine si urmarite in evolutie, fiind simbolice; F evolutia personajelor este determinata nu numai de trecerea timpului, ci si de gradarea evenimentelor; F destinul uman se impleteste cu natura; F uneori e/pozitiunea este ampla, prezentand amanuntit destinul personajelor si alternand timpul trecut cu cel prezent; F partile (capitolele) nu respecta strict cronologia faptelor, fiecare secventa urmarind sa prezinte o ipostaza a personajului, vazut in diferite imprejurari; F implicit, nuvela nu surprinde un singur moment din e/istenta personajelor, ci intamplari petrecute deseori, in decursul unei vieti; F uneori, autorul se afla in afara naratiunii, relatarea efectuandu$se la persoana a )))$a, alteori autorul participa subiectiv; %aracterizarea personajului principal .itoria &ipan, din romanul RBaltagulE de 8i"ail ,adoveanu Personajul principal al acestui roman este .itoria &ipan, o munteanca din zona *ornelor, vazuta in actiune (drumul parcurs de ea pentru descoperirea sotului disparut). %riticul literar Perpessicius apreciaza ca RUBaltagulV este romanul unui suflet de munteancaE. 6umele personajului principal este anuntat din titlu, ca in multe opere literare. cesta ar putea reprezenta, intr$un sens, traiectoria pe care o urmeaza personajul, inasprirea vietii ei, cresterea "otararii acesteia de a face dreptate. -/istenta locuitorilor din acea zona era zbuciumata si fara sa se intample aceasta crima: c"iar din legenda de la inceput, aflam ca *umnezeu ii daruise cu mai putin decat pe altii (isi castigau e/istenta cu toporul ori cu cata sau erau priceputi in mestesugul oieritului).

pe cel din frunte calarea ea barbateste. dar intra pe usa din spate pentru a scapa de iscodelile oamenilorE. despre &ipan.E Pe cat de conservatoare se arata in pastrarea obiceiurilor. purtand coc si dansand RvaltE si c"iar o ameninta ca Rii leaga un bolovan de gat si o arunca in apa Tarcaului. aprigi si inca tineri erau dusi departeE. in ei se rasfrangea Rlumina castanie a paruluiE. farmecul specific fiecareia: R-a era deasupra tuturora. surprins in actiune. +"eorg"ita observa sc"imbarea mamei: R.itoria) sugereaza biruinta. .E Prin calitatile ei. stie ca$l doresc si nici eu nu i$am fost urata. asa cum se proceda. . traind ca orice erou popular in comuniune cu natura: cantatul cocosului pe prag cu fata spre poarta ii intareste convingerea ca barbatul ei s$a dus dintre cei vii. c"iar daca acesta o batea. dar si calitati de detectiv.. pentru a$si atinge scopul.angeorzan considera ca . parand aceeasi la e/terior. )si cearta fata care da semne de indepartare de traditii. .5 o putere si$o taina pe care &ipan nu era in stare sa le dezlege.E Portretul moral al personajului este prezentat atat direct. pe cinci caluti.E . intreaga strategie de cautare a sotului se desfasoara prin asocierea semnelor vremii cu starile sufletesti ale personajelor. gandite. atat inainte de a porni in cautarea sotului.E inca din prezentarea fizicului. stfel. .Portretul fizic este facut in mod direct de catre autor. observand mai atent oamenii de cand se abatuse necazul asupra ei. )ncepe sa$i evite pe oameni. capata si o tenta de aventura. lasa deoparte supararea ei. semn ca era inca un copil si incearca sa$l maturizeze: R6u te uita urat.E %a orice personaj de roman. +"eorg"ita. stfel. %riticul literar Ga"aria .. de$acu trebuie sa te arati barbat. nu se temea. dar singur.E . insa dupa aceea vine la salasul lui.itoria &ipan misterul feminin. ctiunile ei sunt gradate. -a stie ca nu$l va gasi in viata. incat romanul RBaltagulE. dar in interior supararea ei creste. cand vede ca sotul ei intarzie prea mult. considerand ca este numai durerea ei si ca nimeni nu poate intelege ce simte ea: Rinainte de a merge la preot. pe de alta parte il cauta ca sa$l ingroape crestineste si pentru ca simte ca$si pastreaza tineretea. asociind frumusetea e/terioara cu cea launtrica: RAc"ii caprui. ajunsi si ei la varsta casatoriei. dar. ramasesera numai doi: +"eorg"ita si 8inodoraE. ca nu se dadea batuta sau invinsa niciodata: R. -a ajunge sa descifreze semnele naturii. pe care la munte nu le putea gasi: R ducea faina de papusoi si legume in desagi. iar Rdin cei sapte copii pe care$i avusesera. intelege ca jucariile au stat. ca pentru tine de$acu inainte incepe a rasari soarele.itoria &ipan se dedubleaza. apoi cu vrajitoarea.itoria este demna de 6ec"ifor. cat si indirect. stfel. faptul ca era apriga. pe care$l cunoaste precum ii stie numele si in care are incredere: RPoate zabovi o zi ori doua cu lautari si cu petreceri.itoria dovedeste o intuitie ascutita. in drumul ei. Preotului ii vorbeste despre dragostea ei statornica. . vantul venit de la nord ii da fiori reci ca o veste proasta. ca un barbat ce se afla. gandind cum sa$i pedepseasca pe cei care i$au facut rau.enea la dansa ca la apa cea buna. anunta autoritatile. autorul reda framantarile personajului cauzate de intarzierea peste obicei a sotului: R#usul se invartea "arnic. cat si dupa aceea: se consulta intai cu preotul.itoria &ipan este un personaj comple/. se duse la carciuma sa ia o sticla de rac"iu pentru acesta. respectand traditiile. facandu$l pe el sa regrete apoi. Tot din descrierea autorului putem deduce varsta personajului: R-ra dragostea ei de douazeci si mai bine de aniE. torcand si aducand de la campie provizii. Rfacand frumoasa urare mireseiE si daruind micutului un banut. .i cu sotul ei se dovedise asa si. adaptandu$si stilul la fiecare si se dedubleaza. avea I. pe atat de repede se adapteaza la psi"ologia oamenilor de care depinde descoperirea adevarului: . care era cel mai vestit si cunoscut cioban din zona.itoria traieste retrospectiv taina iubirii.adoveanu surprinde in . *in momentul in care este sigura ca barbatul ei este mort.e uita numai cu suparare si i$au crescut tepi de aricioaicaE. observa ca +"eorg"ita porneste cam temator la drum. asa cum rezulta si din dialogul cu 8inodora. rememorandu$si viata. in cateva linii. ca toti eroii clasici: incearca sa se comporte normal cu oamenii. dovedind spirit gospodaresc ca orice femeie de la tara. cand se intalneste cu o nunta si o cumetrie.E Prenumele eroinei (.itoria este urmarita in evolutie.adoveanu o infatiseaza ca pe o femeie "arnica.

itoriei &ipan si a portretului initial al eroinei. *intre speciile epice. deducem ca . locul crimei. . .))$N)))) gasim caracterul dinamic al actiunii simple. RBaltagulE nu este un roman foarte intins. sa$si creasca copiii si sa aiba grija de gospodarie. c"iar fastuoasa. si pe cele ale oamenilor de la munte.adoveanu admira calitatile poporului roman. insistandu$se asupra c"ipului .itoria ii face sotului ei o inmormantare specifica. RBaltagulE de 8i"ail .)) avand caracter dramatic. dmiratia se impleteste cu compasiunea fata de acestia.ladimir . atat principale cat si secundare sau episodice.i sa se stie ca a fost intocmai cum a aratat sotia mortului. lineare (cautarea lui 6ec"ifor &ipan). *eci. capitole sau subcapitole numerotate cu cifre romane si c"iar purtand fiecare titluri (subtitluri).$N. caci in mai multe citate din roman gasim referiri la ocupatiile lor primejdioase (pastoritul. )n partea a doua (capitolele . umila. incat critica literara considera ca RUBaltagulV este partea nescrisa a U8ioriteiVR (. frumusetea morala a femeii romance. celelalte personaje isi e/prima punctul de vedere.)) predomina caracterul e/pozitiv.E *e aici.adoveanu F roman F Bomanul este o specie literara a genului epic. personaj reprezentativ la care trasaturile fizice si etice au ceva din taria locurilor. urmarite in evolutie. RBaltagulE este un roman inspirat din balada populara R8ioritaE. inaintea autoritatilor. *e aici. cu actiune complicata. prezentarea unei comunitati dintr$un sat de munte. a evenimentului care provoaca nelinistea . apoi se intoarce acasa. care traiesc o e/istenta aspra. redusa la cautarea ciobanului disparut: par toate momentele subiectului dupa cum urmeaza: in partea ) (capitolele )$.. re numai saisprezece capitole numerotate cu cifre romane. putem spune ca . ca sa$si continue viata. de cea mai mare intindere. si aici autorul isi e/prima indirect sentimentele. cere negustorului bani marunti pe care ii baga intr$un colt de naframa sa$i aiba la indemana si sa cumpere raspunsurile oamenilor. dezvoltand motivul maicutei batrane din R8ioritaE. ca in momentul mortii sa recunoasca: R. stfel. %a in orice opera epica. asa cum arata si motoul si actiunea. fiind considerata de unii ca o inlantuire de nuvele. dupa o perioada de lucru scurta. dar care reuseste prin calitatile ei sa afle adevarul despre disparitia sotului. in proza. %alistrat Bogza este la fel de uluit de e/actitatea cu care . incat reprezinta o fresca a societatii pe care o infatiseaza. spre deosebire de alte romane. caci asa cum ne amintim. trebuie sa fie fermecata. )n partea a treia (capitolele N). situarea in prim$plan a familiei &ipan. romanul este cea mai intinsa. tematoare. .. aflam descoperirea. el pune ca personaj principal o femeie simpla.E &a randul lui. desfasurata intr$un timp indelungat. dupa mama el era taran si a inc"inat numeroase opere memoriei acesteia. gasirea ucigasilor. -l a fost publicat in '<1>.adoveanu isi inzestreaza cu numeroase calitati personajul principal pentru a putea reinstala ordinea. luate din toate categoriile sociale. descrierea datinilor si a obiceiurilor din satele de munte. pedepsirea raufacatorilor.itoriei. cu multe personaje. +"eorg"ita isi pune un semn de intrebare: R8ama asta cunoaste gandurile oamenilor.itoria a reconstituit totul. taiatul lemnelor) ca si la viata femeilor din acea zona carora Rle era dat sa ramana vaduve inainte de vremeE. cu inima impacata ca si$a facut datoria fata de 6ec"ifor &ipan. in general. prin insusirile ei deosebite si de aceea. pedepsirea ucigasilor si indeplinirea datinei (ritualul de inmormantare a sotului ucis). cu ajutorul actiunii si al personajelor. ceea ce dovedeste ca autorul cunostea foarte bine sufletul taranului roman.treinu). RBaltagulE are o actiune simpla.umbla Rintre rasaritul si asfintitul soarelui si numai pe langa oameniE. ceea ce face ca ea sa fie impartita de cele mai multe ori in volume. rezulta ca ea savarseste ceea ce isi propune.copul autorului a fost de a aduce in fata cititorului. )n concluzie. . ci o e/presie severa a mediului alpin. evidentiindu$i calitatile sau generalizandu$le. de la tara. 8unteanca ii uluieste pe cei din jurul sau.itoria &ipan Rnu este o mulier impotens (muiere fara putere). in special. traditia si legea in acel colt indepartat. in locuri diferite. nu noaptea si nici in singuratate cum se intampla cu sotul ei.E (%onstantin %iopraga). *upa gasirea ucigasilor si pedepsirea lor. stfel.

*in prezentarea actiunii. cei doi ciobani ucigasi. 6ec"ifor &ipan. ici ea (ca si autoritatile. . . maicutele de la manastirea Bistrita). +"eorg"ita. mai tarziu) constata ca decesul acestuia fusese provocat de o lovitura de baltag. pe care$l da. . toamna. prezinta starile sufletesti ale personajelor in ton cu aspectele din natura.itoria &ipan stand pe prispa si gandind la sotul ei care plecase toamna la targ si nu se mai intorsese. sotia lui. ici eroina se preface ca vorbeste cu mortul sau singura. intrebuintat si ca armaE (*-N). 8inodora. pe care a primit$o in cap. la lasarea noptii. negustorii. care prin actiunile ei sustine firul naratiunii romanului. -i ii trebuie aceasta arma (ca si pusca pe care o luase). Trece prin . mos Pricop). intr$un loc pustiu. . prezent in momentele importante ale actiunii romanului.itoria &ipan este personajul principal. luate din toate categoriile sociale. si in RBaltagulE apar multe personaje.adoveanu F e/plicarea titlului F Titlul romanului este scurt. putem spune ca RBaltagulE este un roman social.itoria face o vizita preotului si vrajitoarei. . %a in orice roman.itoria este cuprinsa de ganduri negre. negustorii (*avid. gandind ca va afla ceva sau va fi ajutata in vreun fel. Bicaz si %alugareni. un Rtopor cu coada lunga. insotita de fiul sau. baciul le/a. alcatuit dintr$un substantiv comun. desi trecusera peste saptezeci de zile. cand . eroina romanului "otaraste sa plece in cautarea sotului disparut. 6ec"ifor &ipan este si el personaj principal. miseleste. cand natura este mo"orata. . ea comanda fierarului un astfel de obiect. in concluzie. RBaltagulE de 8i"ail . insotindu$si mama in descoperirea adevarului. impletit cu unul de familie. +"eorg"ita nu are bratul puternic ca al unui barbat. .adoveanu. si "otaraste sa$si continue viata preluand si grijile sotului. carciumarii )acob si domnul Toma. argatii.itoria nu isi gaseste linistea pana cand nu demasca pe ucigasi. %alistrat Bogza si llie %utui.itoriei. semn ca acela i$a rapus barbatul. laturi de acestia apar. infatisand$o pe . #ace rost de bani si pleaca in cautarea sotului.abasa si . pentru ca opera respectiva sa devina o fresca sociala. +"eorg"ita este personaj secundar. afirmand ca pe baltagul unuia dintre cei doi.itoria. Beferiri la baltag se fac si in momentul culminant al actiunii. spre sfintire parintelui *anila. situata intre localitatile . *eoarece actiunea este inspirata din R8ioritaE. dascalul ndrei. se afla sange. )n drum. -a descopera adevarul primavara.ctiunea incepe la 8agura Tarcaului (in 8oldova). parintele .rajitoarea 8aranda si fiica . la Borca intalneste o cumetrie.) si c"iar personaje colective (participantii la cumetrie si la nunta). Tot concret apare acest obiect in deznodamantul romanului. caci constatase ca fiul ei. fiul lor. -a este indemnata sa mearga la manastirile Bistrita si Piatra 6eamt. mos Pricop etc. cea din urma facandu$si educatia la manastire. care deprinde tainele oieritului. 6umeroase personaje episodice apar pentru a pune in evidenta calitatile personajului principal (cei doi ucigasi. cu interferente de bildungsroman si c"iar de aventura (politist). cele mai multe personaje provin din lumea oierilor: 6ec"ifor &ipan. deoarece el este evocat de la inceputul pana la sfarsitul romanului de catre toate personajele.isarion. ceste personaje sunt impartite in pozitive si negative. . +"eorg"ita.abasa. la singular. observam ca aceasta s$a desfasurat in locuri diferite din 8oldova si a durat trei anotimpuri. invitandu$i la praznic pe cei doi banuiti: %alistrat Bogza si llie %utui. c"iar daca nu este )mplicat in actiune. prin care autorul ne sugereaza ca denumeste. reprezentantii bisericii (preotul *aniil. dar nu a obtinut nimic. .itoria &ipan. unde isi da seama ca barbatul este mort. la *orna. cand toata natura renaste ca si ea.u"a.atra *ornei spre Brosteni. ramas in literatura romana ca un mare poet in proza al naturii. %and . apoi.u"a si .itoria gaseste osemintele sotului intr$o prapastie. iar la %ruci da de o nunta. Borca.

ceasta insinuare are efectul scontat. ci incearca pe cont propriu sa afle adevarul. constienta ca daca s$ar plange. . baltagul (numit uneori RtoporE) este unealta cu care barbatii isi castiga e/istenta. nici bunica$mea n$am stiut de acestea si in legea noastra trebuie sa traiesti si tu. banuind. mormai cu manie Bogza. capatand. autorul ne lasa sa intelegem ca multi isi pierd viata.itoriei. %and ramanea singura. caci ucigasul se demasca si in culmea disperarii. care statea mai mult singura luptandu$se cu gandurile. insa +"eorg"ita. vrea sa loveasca din nou cu baltagul. care se comporta ca Run =amlet femininE. ii vine de "ac. nemultumita si indarjita ca ascutisul unui baltag. petrecuta in locuri diferite. din care iese mai indarjita contra oamenilor care i$au stricat caminul. *e la moartea barbatului. o monografie a satului romanesc de munte. asa incat nu lasa rezolvarea situatiei privind disparitia acestuia in seama autoritatilor. sprimea personajului principal creste. in afara oieritului. ltfel iti leg o piatra de gat si te dau in TarcauQE Taisul baltagului se poate asocia si cu mintea ascutita a . de ce tot ma fierbi si ma intepi atatP i ceva de spus. dar in interior devine alta. valoare de simbol. isi impune singura un post negru de douasprezece saptamani.itoria &ipan.E -a fusese dintotdeauna o femeie puternica si apriga. %a orice roman. spuneQE . dar care ei ii sc"imba e/istenta.itoria se deplaseaza calare pe cai: R ducea faina si legume in desagi. nici bunica$ta. asa cum observa c"iar fiul ei. era coplesita de suparare. +"eorg"ita. pentru descoperirea adevarului privind disparitia sotului. adica la e/terior pastreaza aparentele. pe cel din frunte calarea ea barbateste. a devenit mai aspra de cand i$a disparut sotul: are cosmaruri. devine violent. Pentru zona geografica surprinsa de autor. RBaltagulE este o fresca sociala. Abservam ca cele mai multe din sensurile figurate ale titlului se regasesc in portretul personajului principal feminin. afirmand: R8ulte femei raman vaduve inainte de vremeE.itoriei. incat acesta isi pierde cumpatul. pe cinci caluti. .iata si asa dura a . cu ajutorul cainelui. )n toate romanele. plecat la *orna. intr$un timp indelungat si antreneaza multe personaje. #acand aprovizionarea de la campie.itoria &ipan. depasind sensul propriu si ajungand la numeroase sensuri figurate. RBaltagul este romanul unui suflet de munteanca. ea il tot impunge cu vorbe pe %alistrat Bogza. asa cum observa unii critici literari. .i e/istenta femeilor din acea zona este dura. . cest roman isi propune sa prezinte. ca atare. iar aceasta latura a ei dovedeste ca s$a inasprit. pentru a vinde oi (intriga). deci. &a praznic.adoveanu F povestire cu precizarea momentelor subiectului F RBaltagulE este un roman.itoria se dedubleaza. valt si bluza. devenise mai indarjita. ar da satisfactie dusmanilor. e/pozitiunea este mai ampla. la inceputul toamnei.E *in momentul in care este sigura ca barbatul i$a fost ucis si jefuit. pe fundalul supararii produse de disparitia sotului. asa cum poate simboliza termenul RbaltagE.E RBaltagulE de 8i"ail . -le au grija de casa si de copii in lipsa sotilor. Personajul principal este . )n acest conte/t. de la inceputul secolului al NN$lea. in amanunt. . prete/t pentru ea de a putea gandi in voie la intarzierea neasteptata a sotului (6ec"ifor &ipan). prezentata inca de la inceput torcand pe prispa casei din 8agura Tarcaului. cand afirma: R8amei i$au crescut tepi de aricioaica. Biscurile ocupatiei de oier pot fi redate si ele de unul din sensurile figurate ale substantivului RbaltagE. contra fiicei sale care vrea sa rupa traditia: Riti arat eu coc. arde$te para focului sa te ardaQ 6ici eu. are un subiect bine conturat. deoarece actiunea este mai complicata. drumul parcurs de o nevasta de oier din muntii *ornei. era pusa pe cearta. descoperind o crima privita de autoritati ca oricare alta. deci o specie literara epica si. asa cum se va intampla si cu 6ec"ifor &ipan. si in felul acesta se da de gol: R sculta femeie. in conditii misterioase. deoarece. semnificatiile titlului sunt numeroase. pe care$l durase mai bine de douazeci de ani. ce$si infrunta barbatul. cercetand.

#emeia a cerut sfatul preotului. a mers la subprefect sa anunte disparitia sotului. .i$a facut rost de bani de drum. *eznodamantul este amplu. reprezinta intriga romanului: barbatul ei intarziase de mai multe ori. reconstituirea drumului acestuia. urmand traseul sotului pana cand a descoperit cainele acestuia (&upu). -i sunt pedepsiti (unul platind c"iar cu moartea). al unei societati (fresca). pana cand nu afla adevarul. a batut baltag pentru +"eorg"ita.$lea). Bomanul R%iresariiE al lui %onstantin %"irita are cinci volume: R%avalerii florii de ciresE ()). *imensiunea: unul. %aracteristicile unui roman : F apartine genului epic: autorul isi e/prima indirect sentimentele si gandurile prin intermediul actiunii si al personajelor. panoramice. discursul) si c"iar dramatice. pana cand ucigasii se demasca. %u mintea ascutita ca un brici de ceea ce aflase (doi oieri din preajma locului crimei prosperau vazand cu oc"ii). %a element de constructie a romanului. ca in multe romane.itoria &ipan a gandit toate amanuntele acestuia.tructura specifica: W un prolog (introducere. uneori de factura cinematografica. doua sau mai multe volume. romanul R&a 8edeleniE de )onel Teodoreanu este o trilogie (alcatuit din trei volume cu subtitlurile R=otarul nestatornicE ()). . ea a decis sa plece in cautarea celui disparut. cand a avut senzatia ca icoana 8aicii *omnului plange. dar niciodata asa de mult ca acum (peste saptezeci de zile). Timpul: F indelungat. F cu valoare simbolica. *e e/emplu. apropiate9departate. definitoriu pentru natura scrierii: a) istorica9de epoca. "otarata sa o aduca si pe 8inodora sa vada locul unde a murit si se afla inmormantat parintele ei. . W un epilog (concluzie. apoi vrajitoarei din sat si c"iar a mers la manastirea Bistrita incercand sa afle dezlegarea obsesiei ca barbatul ei a murit. care a condus$o imediat la locul crimei. si R*rum bun. F uneori capata accente lirice. iar femeia decide sa se intoarce acasa. pe capitole9subcapitole. adeseori. de obicei.itoriei e/istase de la inceput certitudinea ca sotul ei nu mai este printre cei vii. uneori cu (sub)titluri diferite. fi/e9mobile. vanzand produse domnului *avid. W scene (unitati compozitionale la nivelul constructiei de ansamblu) reprezentative pentru obiectivele artistice ale autorului. inmormantarea crestineasca si descoperirea adevarului. dar nu a asteptat ca autoritatile sa$i rezolve problema. voiniceste. R*rumuriE (al ))$lea) si R)ntre vanturiE (al )))$lea). ea decide sa nu paraseasca meleagurile respective. F evenimential (al actiunii) care devine cadrul actiunii. deoarece in sufletul . pornit la drum. construite. RBoata noroculuiE (al )))$lea). incat a devansat autoritatile in gasirea faptasilor. #emeia organizeaza inmormantarea si conduce discutia in timpul praznicului. descoperirea osemintelor lui 6ec"ifor &ipan intr$o prapastie. *escoperirea cadavrului reprezinta punctul culminant al actiunii mai mult pentru cititor. secventa cuprinde mai multe evenimente care se succed (intr$o ordine cu valoare simbolica). zeci si sute de ani. cu spatele catre ea. compozitia este de mare intindere si infatiseaza tabloul de ansamblu al unei epoci. . *esfasurarea actiunii este mai simpla decat in alte romane si poate fi impartita in patru mari secvente: asteptarea sotului. *upa drumul la manastire. W planuri (moduri de incadrare a subiectului). *esi nu plecase niciodata la un drum atat de lung. e/plicatie. numerotate cu cifre romane si9sau cu titluri9subtitluri. deznodamant). W in general. dedicatie). implicit pedepsirea ucigasilor.+andurile ei negre care o stapanesc de multa vreme ca si cosmarurile in care 6ec"ifor &ipan aparea frecvent trecand calare o apa neagra. ca sa reia treburile de unde le lasase. R ripi de zapadaE (al ). ciresariQE (al . ca unitati de constructie a scenei sau de legatura intre scene.$lea). (aparand confesiunea. R%astelul fetei in albE (al ))$lea). W secvente epice.

b) ramificata printr$un conflict e/terior (politic. F alternanta. F pauza descriptiva (insertia descrierii intr$o. preocuparile si aspiratiile acestora. W reconstituie trairile personajelor (timp interior). care: W inregistreaza actiunea cronologic sau discontinuu (cu intoarceri in timp sau cu anticipari). c) gradata (inlantuie momentele subiectului in ordinea consacrata). c) de anticipatie.ocea naratorului este vocea din te/t care ii relateaza cititorului actiunea. W da valoare simbolica unui eveniment sau tuturor. Personajele: F numeroase. F dateaza evenimentele: F narativ (al povestirii propriu$zise). F impersonala: naratorul se ascunde in spatele personajelor. F simbolice. . cuprinzatoare.patiul$cadru corespunde timpului evenimential. . )n functie de pozitia adoptata de narator in raport cu te/tul se vorbeste despre urmatoarele tipuri de naratiune: F la persoana a )))$a. descrierea$cadru. 8omentele subiectului sunt prezentate amanuntit: F e/pozitiunea este ampla si te introduce direct in e/istenta protagonistilor. in care timpul se dilata sau se contracta.b) de actualitate9moderna. focalizand actiunea. . Protagonistul 9 protagonistii are 9 au semnificatii comple/e: a) in plan general$uman (sunt tipuri umane general$valabile). principal si altele secundare. sugerand conditia sociala a personajelor. b) ca e/ponent al unei actiuni indepartate ca timp. ctiunea de tip traditional: a) complicata (cu numar mare de personaje). lasandu$le sa actioneze singure. F RanulareaE actiunii. F problematica variata. stie totul si ii povesteste si cititorului (este omniscient). F urmarite in evolutie. o varietate de tipuri umane: F principale 9 secundare 9 episodice. in romanele de analiza (in special moderne) si inlocuirea cu RtranseE din e/istenta cotidiana sau reducerea la strictul necesar. social) sau interior (sufletesc). cand autorul se afla deasupra tuturor actiunilor. pentru evocarea vietii dinauntrul ei si surprinderea starilor sufletesti si a dinamicii sentimentelor. . F la persoana ): autorul ia parte la actiune si povesteste cititorului ceea ce vede. care permite considerarea romanului apartinand unui 9 unor anumit tip 9 tipuri. F constructia simetrica 9 asimetrica. aude si simte. intrerupand relatarea cronologica in favoarea celei subiective.patiul are. F dialogul. marcand semnificatia comuna a secventelor epice). d) densa (dinamica). locuri diferite. . uneori a planurilor. valoare simbolica. F legendare (martori ai timpului lor si ai marilor valori spirituale). numeroase. F monologul e/terior si interior. prin te"nica contrapunctului (in literatura: dezvoltarea aceleiasi teme in medii si momente diferite. F descrierea. secventa cu un alt continut). F individuale 9 colective. apartinand tuturor claselor (paturilor sociale) deci. ca si timpul.iziunea autorului asociaza9alterneaza modalitati narative diferite in functie de obiectivele artistice: F intrepatrunderea modurilor de e/punere: F naratiunea (de tipuri diferite).

F intriga este reprezentata de un conflict principal si de mai multe secundare; F actiunea nu evolueaza rapid spre deznodamant, ci cunoaste numeroase planuri, desfasurandu$se in locuri diferite si intr$un timp indelungat (este comple/a). R8ioritaE F comentariu literar F )n R)storia literaturii romaneE, criticul si istoricul literar +eorge %alinescu a afirmat ca la baza literaturii romane stau patru mituri: F mitul e/istentei pastorale a poporului roman (R8ioritaE); F mitul estetic, conform caruia creatia, inclusiv cea artistica, trebuie sa aiba drept fundament o jertfa (R8onastirea rgesuluiE); F formarea poporului roman din romani si daci, prezentata figurat in (RTraian si *oc"iaE); F mitul erotic (RGburatorulE), Balada populara R8ioritaE a fost culeasa de lecu Busso din muntii .rancei in ';(> si data spre publicare lui .asile lecsandri, care a inclus$o inRPoezii poporale ale romanilorE, (';(0). *esi are in jur de '(> de ani vec"ime, ea circula si astazi, in peste '2>> de variante, atat ca balada populara, cat si ca bocet, cantec de leagan si colind, pe intreg cuprinsul tarii. Balada populara este o specie a genului epic, in versuri negrupate in strofe, de mare intindere, cu o actiune simpla, lineara, menita sa aduca in prim$plan personajele, putine, dar prezentate in antiteza. )n cazul R8ioriteiE, actiunea se desfasoara RPe un picior de plai9 Pe$o gura de raiE, deci intr$un spatiu fantastic si in acelasi timp feeric (rai X paradis). 8omentul este unul atemporal. !n vesnic prezent, e/presie a trans"umantei (procesul de migratie a turmelor de oi, insotite de stapanii lor spre ses o data cu sorirea toamnei si inapoi la munte primavara), asa cum rezulta din verbul la indicativ prezent Rse coborE si din interjectia verbala RiataE. %ontinutul (subiectul) este simplu: trei ciobani, reprezentand cele trei mari provincii romanesti (8oldova, Tara Bomaneasca si rdealul) si$au unit turmele pentru a ierna la campie. *oi dintre ei (ungureanul si vranceanul) devin invidiosi pe moldovean si se "otarasc sa$l omoare, pe la apusul soarelui. ,e intampla, insa, ceva neasteptat: intre oile moldoveanului se afla una nazdravana (adica, cu puteri fantastice), care afla de e/istenta complotului si i$l dezvaluie stapanului. -a s$a manifestat deosebit timp de trei zile (a be"ait, s$a agitat, nu a mancat) pentru a atrage atentia stapanului si a$i putea e/pune pericolul ce il pandea. )ntre cioban si oaie are loc un dialog plin de afectiune, presarat cu numeroase diminutive, semn ca, pentru ea, stapanul este unicul cioban din lume, iar pentru el, ea este familia lui. RF 8iorita laie, 9 &aie, bucalaie, 9 *e trei zile$ncoace 9 +ura nu$ti mai taceQ 9 Ari iarba nu$ti place 9 Ari esti bolnavioara, 9 *raguta mioaraP 9 F *ragutule baceQ 9 *a$ti oile$ncoace 9 &a negru zavoi 9 %a$i iarba de noi 9 si umbra de voi. 9 ,tapane, stapane, 9 iti c"eama s$un cane 9 %el mai barbatesc 9 ,i cel mai fratesc...E fland de posibilitatea mortii, ciobanul moldovean adopta o atitudine demna, senina, facandu$si, liric, testamentul. *eci, desi balada este o specie epica, in R8ioritaE partea cea mai intinsa (apro/imativ ;> de versuri din cele '01) este una lirica, din care se deduce sufletul romanului. ceasta parte a baladei este de o mare frumusete si cuprinde urmatoarele motive: F testamentul; F alegoria moarte$nunta; F maicuta batrana cautandu$si fiul. )n testament, ciobanul lasa cu limba de moarte sa fie ingropat in universul sau familiar, dand glas comuniunii omului din popor cu natura: R%a sa ma ingroape 9 ice pe$aproape, 9 in strunga de oi 9 ,a fiu tot cu voi;9 )n dosul stanii 9 ,a$mi aud canii; 9 ste sa le spui 9 )ar la cap sa$mi pui 9 #luieras de fag 9 8ult zice cu dragQ 9 #luieras de os, 9 8ult zice duiosQ 9

#luieras de soc 9 8ult zice cu focQ 9 .antul cand a bate 9 Prin ele$a razbate 9 ,$oile s$or strange 9 Pe mine m$or plange 9 %u lacrimi de sangeQE *in continutul versurilor aflam conceptia romanului despre moarte: aceasta nu este decat o continuare a vietii, intr$un alt loc. %iobanul se arata cunoscator al traditiilor si obiceiurilor: celui care a murit nelumit i se organizeaza o inmormantare ca o nunta. *e aceea, mesajul lui catre toti cei care vor intreba de el este: R,a le spui curat 9 %a m$am insuratQE Prezentarea ceremonialului nuptial apare, insa, inversat, la o lectura atenta: nunta nu este altceva decat alegoria mortii. %iobanul se insoara Rcu$a lumii mireasaE (nimeni alta decat moartea), la nunta lui a cazut o stea (simbolul mortii), iar prezenta simultana a celor doua corpuri cosmice sugereaza apocalipsa. R,oarele si luna 9 8i$au tinut cununa, 9 Brazi si paltinasi 9 i$am avut nuntasi 9 Preoti, muntii mari, 9 Paseri, lautari, 9 Pasarele mii 9 ,i stele facliiQE Tot in partea testamentara, apar doua portrete, de o mare frumusete morala: al fiului, realizat de mama si$al mamei, creionat de fiu. %ele doua portrete prezinta idealurile: de frumusete masculina (fiul) si de dragoste materna (mama), deci sunt tipice: R%ine$a cunoscut 9 %ine mi$a vazut 9 8andru ciobanel 9 Tras printr$un inelP9 #etisoara lui, 9 ,puma laptelui; 9 8ustacioara lui, 9 ,picul graului; 9 Perisorul lui, 9 Pana corbului; 9 Ac"isorii lui, 9 8ura campuluiQE R8aicuta batrana 9 %u braul de lana, 9 *in oc"i lacrimand, 9 Pe camp alergand, 9 Pe toti intreband 9 ,i la toti zicand:E Portretul fizic al tanarului este alcatuit dintr$o suita de metafore inspirate din elementele naturii in care a trait si unde vrea sa fie inmormantat. %el al mamei este constituit preponderent din verbe la gerunziu care e/prima o actiune continua, sugerand zbuciumul sufletesc al acesteia. Balada R8ioritaE a fost privita, inca de la aparitie, ca reprezentativa pentru spiritualitatea poporului nostru. Totusi, prin lipsa unei actiuni consistente, si mai ales a punctului culminant si a deznodamantului (nu stim ce s$a intamplat cu ciobanul moldoveanQ), ea a dat nastere unor interpretari contradictorii: RpesimistiiE au considerat ca poporul roman este pasiv in fata mortii, ca si ciobanul mioritic; RoptimistiiE sustin ca, dimpotriva, poporul roman este un iubitor de viata, cu o atitudine activa in fata acesteia si a mortii: in balada, moartea nu este o certitudine, ci o posibilitate (o ipoteza): R*e$a fi sa morE. %ea mai frumoasa interpretare a dat$o 8ircea -liade, in lucrarea R*e la Gamol/e la +ingis$"anE Rromanul a avut mereu puterea sa$si transforme durerea intr$o creatie spirituala de mare elevatieE, deci felul in care tanarul cioban isi imagineaza inmormantarea nu este altceva decat reflectarea atitudinii sale in fata crudului destin. Aglinda a sufletului romanesc, marturie peste veacuri despre geniul creator al poporului nostru, R8ioritaE a reprezentat o permanenta sursa de inspiratie pentru literatura culta: romanul RBaltagulE al lui 8i"ail ,adoveanu, (care are ca moto c"iar un vers din aceasta balada), sau poezia R8ai am un singur dorE a lui 8i"ai -minescu, considerata de +arabet )braileanu RU8ioritaV poetului.E RToma limosE (balada populara) F analiza literara F %a in orice balada, actiunea este simpla, lineara, deoarece nu se afla in centrul atentiei, accentul cazand pe personajul principal pozitiv. -/pozitiunea aduce in fata oc"ilor cititorului un spatiu geografic romanesc fara nume: R&a poalele muntelui, 9 8untelui Plesuvului 9 Pe campia verde$intinsa 9 ,i de cetine coprinsaE Timpul este si el vag, semn ca astfel de fapte s$au putut petrece oricand in -vul 8ediu romanesc: campia verde ar sugera primavara, iar faptele vin sa confirme acest anotimp. vand un ragaz, "aiducul Toma limos sade Rtolanit si cu murgul priponitE alaturi. *orinta lui este a inc"ina cu un om, satul de viata de pribegie si plina de pericole.

-l aduce un omagiu naturii (copacilor, armelor) care i$a fost singura familie, dar tanjeste dupa o prezenta omeneasca. sistam, deci, la un ritual inc"inat vinului intr$un monolog liric, ce e/prima contopirea "aiducului cu natura. Padurea, personificata, ii raspunde prevestind urmarea: Rse cutremuraE. +"inionul face ca cel care apare sa fie c"iar Rstapanul mosiilor 9 si domnul campiilorE, boierul 8anea. *esfasurarea actiunii: Boierul, furios, cere socoteala "aiducului pentru calcarea mosiilor, pentru alte pagube, imaginare, disproportionate, cerand drept vama murgul acestuia, care$i era lui Toma ca un frate. =aiducul ii propune sa bea cu el un pa"arel, dupa care vor analiza situatia si va plati pagubele. Boierul se preface ca accepta, dar cu o mana ia plosca, iar cu cealalta il injung"ie miseleste. Punctul culminant este momentul justitiar, care$l ridica pe "aiduc la dimensiunile unui erou fabulos. =aiducul isi aduna ultimele puteri, isi incinge pantecele cu braul si pleaca, in urmarirea boierului, calare si c"iar zburand, ca in basme. -l il ajunge din urma pe las si ii taie capul, lasandu$l in tarana pentru ca, pe lumea cealalta sa nu$si gaseasca linistea. *eznodamantul reprezinta un moment inaltator: dupa ce si$a amanat moartea, "aiducul se pregateste pentru ea; simtindu$si sfarsitul aproape, Toma limos isi face testamentul pe care il incredinteaza calului. -l cere sa fie inmormantat in natura, intr$o groapa sapata de cal cu piciorul si sa aiba bujori si busuioc Rla cap si la picioareE. *upa ce il va ingropa, calul va merge la noul stapan, desemnat de Toma limos din randul celorlalti "aiduci, transmitand, astfel, randuiala "aiduciei. +lasul codrului devine un bocet cosmic. %a in orice balada, personajele sunt: F putine (deoarece actiunea este simpla, lineara, menita sa puna in lumina personajele); F prezentate in antiteza; F reale si fantastice; umane si animaliere; ') Toma limos este personajul principal pozitiv, construit, dupa modelul real al "aiducului cunoscut sub acest nume in mod direct, inca de la inceput, precizandu$se conditia sociala si originea. Portretul fizic al "aiducului este unul specific idealului de frumusete masculina al poporului roman: suplu, tras prin inel, dar impozant Rnalt la stat, cum se spune si in basme, cu oc"ii negri Rca mura campuluiE. Portretul moral: #iind reprezentantul poporului, el este coplesit de calitati dovedindu$se astfel simpatia populara fata de erou: ,fatos, comunicativ si destept: Rmare 9a sfat; foarte viteaz (asemanandu$se cu eroii pozitivi ai basmelor): Rviteaz cum n$a mai stat F gradul superlativ absolut; ospitalier si sincer: RPan$atuncea, mai fartate, 9 *a$ti mania la o parte 9 ,i bea ici pe jumatate.E *e asemenea, el este infratit cu natura: pentru orice "aiduc, natura este casa, mediul de viata, iar elementele naturii rudele lui. %opacii (si este mentionata varietatea acestora in semn de simpatie) ii sunt Rfratiori de poteri ascunzatoriE. %odrul reactioneaza omeneste: Rse cutremuraE intuind soarta "aiducului, ii mangaie fruntea si$i saruta mana, iar armele ii sunt surori. )n natura a trait si in natura vrea sa fie inmormantat, simplu, direct in pamantul peste care s$a presarat RfanisorE (element al naturii), cu flori de camp la cap si la picioare. )n final, natura il va primi la san si$i va veg"ea somnul ca o mama. *ragostea pe care o are pentru calul lui este una deosebita, specific romaneasca: s$a constatat ca romanul considera animalele domestice o a doua familie, umanizandu$le. -l i se adreseaza calului cu diminutivele RmurgutuleE si RdragutuleE, il gateste Rcu pripoane de argintE si ii incre #amilia in doua opere literare studiate tat 8arin Preda, cat si )on %reanga reusesc sa creeze doua familii veridice, romanesti, dar aproape total diferite. )n toate aspectele se remarca diferente, asemanarile fiind de mult ori ine/istente. *aca familia din =umulesti apartine secolului N)N, cea din %ampia Baraganului este surprinsa cu putin timp inaintea zbucnirii celui de$al doilea razboi mondial, cand "timpul era inca rabdator cu oamenii".

si se joaca tot timpul. &!8. cu o singura e/ceptie: +a 8aria. #amilia 8oromete nu avea un rol pste medie. -a este inclinata spre latura spirituala. %ei in "8orometii" sunt munciti. pe cand mamele (%atrina si . )on %reanga zugraveste o lume in care "abitatul familei apare ca fiind un spatiu afectiv si protector. si ce sapte copii. dar este adeseori ironic.tefan a Petrei este tipul tatalui autoritar.8!&!) . tinandu$se de glume.B . iar situatia copiilor este total diferita. )n "8orometii" relatiile sunt tot timpul tensionate. ofera cititorului imaginea unei familii traditionale romanesti. numai ca aceasta din urma este o fanatica in adevaratul sens al cuvantului. stalp al casei. pe cand 8arin Preda reda o lume brutala. respect reciproc. detasat de ceilalti membrii ai familiei unul din factorii destramarii din final este si faptul ca el era necomunicativ. cum calitati si cu defecte. Tita. iar al doilea grup din sotia actuala. c"im si Parasc"iv $. *e asemenea ei sunt si prost imbracati si nemancati. -a reprezinta factorul instigator. find acel personaj care contribuie decisiv la destramarea familei 8oromete. mbele mame sunt casnice. si matusa 8arioara mai reprezinta inca o dovada a relatiilor bune din cadrul aceleie familii e/tinse. gospodar. si isi doreste ca ai sai copii sa fii doar niste agricultori. -ste subliniata lipsa afectiunii. remarcam o unitate in familia lui 6ica: tatal $ . #amilia lui . in care capata o aura de sfant.tefan a Petrei este respectata in sat. ocupanadu$se de educatia copiilor. )maginile create de aceste doua familii sunt veridice.-i sunt nazdravani. sora lui )lie. in care copii msunt educati corect si se dezvolta armonios. plina de griji si nevoi. care il duce pe acesta la scoala din Brosteni. numai )lie afirmandu$se pe plan social. protector. *in cauza toturor acestor aspecte ei nu isi manifesta dragostea fata de parinti. -le prezinta oamenii asa cum sunt. dintre care sunt amintiti viitorul )on %reanga si Ga"ei. %atrina. *e asemenea. bunicul lui 6ica. )lie 8oromete este si el autoritar. semeni ei. si %atrina este o fire credincioasa. sotia lui )liei este tot timpul frustrata de realitatile cu care se confrunta. Poate ca cea mai mare deosebire este la capitolul "imaginea copiilor".maranda) fac tot posibilul ca 6iculae. maturizati mult prea repede. dar nu isi pierde acea gandire cu care impresioneaza satenii. %u aceiasi oc"i va fi privit si 6ica. semanari se pot observa cand vorbim despre rolurile si ocupatiile specifice ale membrilor. )n "8orometii" este una rece. )n " mintiri din copilarie" ele sunt bazate pe afectivitate. vicleni. )n sc"imb. ambii parinti fiind priviti cu respect. %oncluzia acestui eseu este ca ambele opere literare. %u trecerea timpul el se interiorizeaza. lipsita de orice griji. 7YZ8orometii7Y  de 8arin Preda si 7YZ mintiri din copil arie7Y de )on %reanga. !n e/emplu este *avid din Pipirig. sa aiba parte de cea mai buna educatie. plini de ura.%and vorbim de relatiile de consangvinitate intre membrii. gasim putine informatii. pragmatic.maranda$.tefan este negustor si cizmar. respectiv 6ica. tomosfera creata este una placuta. conservator. . si copii ei. . )linca si 6iculae. %omunicarea intre membri este privita ca fiind un c"in. )n " mintiri din copilarie" relatiile sunt afective. Belatia cu familia e/tinsa este si ea complet diferita. Portretul . o nevoie si nicidecum o placere. dar si indulgent cu copii sai. *e asemenea. nereusind insa sa$si impuna punctul de vedere.tefan a Petrei$. mbii scriitori construiesc relatia familei cu invatatura in acelasi mod: tatal nu priveste cu prea mare interes. 6ici cand vorbim de relatiile din cadrul familiei nu putem vorbim de asemanari. needucati.marandei este unul divinizat. uneori violente. sub toate aspectele. fiind considerat "filozoful satului". pe cand )lie este agricultor. mama $ . dupa ce se va intoarce de la seminar si va canta "=ristos a inviat" la biserica. traind intr$o inocenta completa. 8arin Preda infatiseaza doua grupuri reunite sub firea autoritara a lui )lie 8oromete: primul este format din baietii sai din prima casatorie $ 6ila. )n "amintiri din copilarie" ei apar ca traind o perioada a fericirii.

cum se credea . nici naiv sau nefolositor . incepand din primii ani ai copilariei si pana aproape de adolescenta. lteori . sa invinga raul . simbolizate prin balauri . dovedind ca nu este nici prost . modestie sau istetime . dar care in realitate sunt sireti si invidiosi . prin curaj . iscusinta etc.-l nu reuseste numai datorita fortei fizice si vitejiei . fiul unc"iasului si al matusii) sau fiinte fantastice .A alta caracteristica a eroului principal din basme este mila lui pentru diferite vietuitoare . Tema basmelor este lupta dintre bine si rau . #at $ #rumos este ajutat de diferite vietuitoare din lumea animalelor.*espre frumusetea ei se dusese vestea peste mari si tari. Tugulea). viteaz si "otarat . ca 8uma$Padurii. zane . fiul unc"iasului si al matusiiE sau D%iobanasul cel istetE. viclenie si cinste . pe care ceilalti frati mai mari il considera inferior (%alin . cel de$al treilea dintre frati . uneori insa poarta alt nume.)n cele din urma . eroul principal este ajutat de un frate bun ( fin si *afin). cat si in prezentarea personajelor care fie ca au calitati "iperbolizate . sa cum arata +eorge . lteori . eroina are caracteristici asemanatoare cu cele ale lui Praslea . sau obiecte care au insusiri neobisnuite.)n realitate . scornire.)n desfasurarea actiunii basmului el reuseste sa$si puna in evidenta calitatile sale deosebite . ca zanele : Gana pelor .Potrivit *ictionarului de termeni literari D%uvantul basm este derivat din vec"ea slava de la DbasniE ceea ce inseamna nascocire . ea reuseste sa infrunte toate greutatile . devenind fericita alaturi de #at$#rumos (#ata unc"iasului) -roii pozitivi din basme sunt ajutati in lupta lor pentru victoria binelui de diferite personaje cu insusiri supranaturale . #ata de fratii sai considerati mai destepti .Prietenul si sfatuitorul sau in toate imprejurarile este calul nazdravan . pe contrastul dintre bogatie si saracie . care . zmei . dintre adevar si minciuna. perseverenta . el este numai lipsit de e/perienta vietii. in basmul popular . faptele eroice ale lui #at$#rumos nu s$ar putea realiza. ci ca . care$si insoteste stapanul tot timpul . prezentei de spirit si curajului sau. vrajitoare . dimpotriva . dar intrupand intotdeauna aceleasi calitati.-l este de obicei ultimul dintre cei trei frati si e desconsiderat de acestia (Prislea cel voinic si merele de aur . curaj . ea este salvata de #at$#rumos din robia Gmeului sau a vreunei vrajitoare .-l este de obicei un om puternic . basmele au o deosebita insemnatate educativa. Praslea .Termenul defineste o specie a epicii populare si culta cu raspandire mondiala . ducandu$l Dca vantul si ca gandulE si sfatuindu$l cum sa iasa din incurcaturile cele mai grele sau cum sa invinga piedicile ce$i stau in cale. este o figura neinsemnata . calul nazdravan joaca un rol important. eroul principal e prezentat c"ipes . este modesta si muncitoare . dintre "arnicie si lene . =arap lb).etosul (din basmul Tugulea . pe care il gasim sub denumiri felurite . -roul pozitiv al basmelor este in majoritatea cazurilor #at$#rumos . cinste .!neori . in ajutorul personajului pozitiv vin fiinte omenesti cu puteri supranaturale : #lamandul si . dintre modestie si ingamfare . lteori apare lipsit de stralucire . Basmele au ramas de$a lungul veacurilor operele cele mai indragite de copii . prin "arnicie . are multe de suferit din partea mamei vitrege sau este slujnica la o stapana bogata si rea. laturi de #at$#rumos . animale nazdravane) aflate in lupta cu fortele nefaste ale naturii sau ale societatii . ca in basmele DTugulea . indemanare . ci si datorita istetimii . Gana Gorilor etc. se deosebeste prin umanism . are cele mai alese insusiri. pe care ajung a le birui pana la urmaE. deseori . fie ca sunt fiinte cu infatisari si insusiri supranaturale . curaj si lasitate . in care se nareaza intamplari fantastice ale unor personaje imaginare (feti$frumosi . n$are nume : este fata mijlocie sau cea mica a imparatului. perseverent in realizarea telului sau.#ata din popor sau fiica de imparat . !neori . )n basme domina fantasticul atat in cadrul in care se desfasoara actiunea . create de fantezia poporului.#ara cal . lteori . stralucind de frumusete si plin de voiosie. il ajuta sa invinga toate greutatile si sa iasa biruitor din toate incurcaturile. la inceputul basmului . la randul lor . prin morala lor pozitiva si usor de receptionat . "rapareti si egoisti . -roina basmelor este de obicei )leana %osinzeana . -roul pozitiv al basmelor este adesea fiu de oameni saraci . care se termina intotdeauna cu victoria binelui deseori tema basmului se sprijina pe conflictul cauzat de inegalitatile sociale . supraomenesti .Producand o impresie puternica asupra imaginatiei si sensibilitatii copiilor .

%alinescu in studiul sau -stetica basmului , Dmitologia "ipica e vasta , reducandu$se in fond la ideea strabaterii fulgeratoare a spatiluiE.*e cele mai multe ori calul are un numar variat de aripi , care$l ajuta sa strabata cu mai multa rapiditate distantele.)n basm calul nazdravan apare ca un animal dotat cu insusiri intelectuale e/ceptionale , ca un pretios sfatuitor al omului , care vorbeste cu voinicul in limba acestuia.!neori calul nazdravan poarta in urec"i diferite obiecte folosite de #at$#rumos spre a scapa din primejdie : gresia care se preface in munte de piatra , peria care se transfporma in padure deasa , "aine , arc , sageti etc.-roul pozitiv este ajutat si de vietuitoarele carora le facuse un bine , dandu$le ajutor in imprejurarile grele.*in aceasta categorie fac parte pasari , pesti , raci etc. -roul principal are nenumarati prieteni. desea apar in basm uriasi cu puteri supranaturale , care se leaga frati de cruce cu eroul principal.!riasii se pot grupa in mai multe categorii.!nii sunt intruc"ipari ale fortelor si anomaliilor naturii ; intotdeauna reprezinta insa si unele limite ale puterii omului , care ar dori sa poata smulge padurea , pisa piatra , reteza muntii , modifica temperatura. A alta categorie de personaje reprezinta fenomene meteorologice si cronologice , personificari ale vanturilor : 8ama crivatului , 8ama vantului turbat )n unele basme apar si zanele , binevoitoare fata de eroul principal , simbolizand binele si frumosul.Tot un fel de zane sunt si ursitoarele , prevestitoare bune sau rele ale vietii omului. *ar personajul principal nu are numai prieteni.-l are si numerosi dusmani.%a simbol al binelui , el are de infruntat pe reprezentantii raului , cu care lupta si$i invinge fie prin forta si curaj , fie prin iscusinta si prin istetime. Printre dusmanii personajului pozitiv apar mai intai oamenii.)n unele basme il dusmanesc c"iar fratii mai mari , care$l invidiaza pentru faptele sale de vitejie.*usmanii eroinei basmului sunt uneori surorile sale sau mama sa vitrega , care o dusmaneste pentru frumusetea ei (8ama cea rea ). lteori , desi munceste cu toata sarguinta , eroina e dusmanita de mama sa vitrega pentru ca fetele acesteia nu au aceleasi calitati ca ea (#ata unc"iasului). Personajele negative sunt unele fiinte monstruase sau cu puteri supranaturale : zmeul , balaurul , simbolizand manifestarile neintelese si inspaimantatoare ale naturii sau elemente negative din viata sociala. Gmeii sunt fiinte uriase , create de fantezia poporului , care au si unele asemanari cu omul , si unele aspecte de monstru. Gmeii sunt nu rareori "oti.)mparatul cel cu gradina cu merele de aur nu poate avea mere , fiindca , desi a pus paznicii cei mai strajnici din toata imparatia , cineva fura merele in noaptea in care se parguiesc.#iul cel mare al imparatului se pune la panda , insa dupa miezul noptii il apuca Do picoteala de nu se mai poate tine pe picioareE.&a fel se intampla si cu fiul mijlociu , peste un an.)n anul al treilea , fiul cel mic , Prislea , asezandu$se intre tepuse , izbuteste sa biruie somnolenta. tunci aude un fasait prin gradina , fosnetul se apropie de pom.Prislea trage trei sageti pe rand , un geamat iese de langa pom , se face apoi tacere de moarte..oinicul poate culege cateva mere de aur spre a le duce pe o tipsie tatalui sau , dupa aceea se ia pe urmele zmeului , dupa dara de sange , ce se pierde intr$o pustietate (Prislea cel voinic si merele de aur). Portretul fizic al zmeului ramane nedeslusit.)n orice caz este si el o fiinta cu mari forte fizice , epuizabile , un uriasL Puterea sa e "erculeanaLGmeul e dotat cu un mare simt olfactiv , mirosind indata prezenta unui omL!n mijloc de aparare , de persecutie sau de mistificatie al zmeului este metamorfozaL!n zmeu se preface in balaurL ltul se face busteanL)ndeobste zmeul e o fiinta violenta si crunta , avand o repulsie congenitala pentru oamenii de pe taramul nostru al caror miros il irita. Gmeul are mama , frati , surori , fete , duce o adevarata viata de familie intr$o gospodarie asezata.6u e in nici un caz o vietate salbatica. )n privinta caracterului , zmeoaicele , indeosebi mama zmeilor , sunt mai aprige.#ata$voinic , furand pe )leana$,imziana pentru stapanul ei , imparatul , mama zmeului se ia dupa ea Dca o leoaica , cu o falca in cer si una in pamant , si aruncand vapaie din gura ei ca dintr$un cuptorE. Gmeoaicele sunt dupa toate semnele foarte prolifice , zmeii traiesc in tari cu imparati si crai , constituie armate , apar in masa.#at$frumos lupta la podul de arama cu trei zmei , la cel de argint cu

noua , la cel de aur cu zmei Dcata frunza si iarba este pe campieE(#at$#rumos si fata lui Bosiu $ imparat).%astelul zmeilor in care e tinuta )leana %osinzeana e pazit de patruzeci si doi de zmei , vanjosi.Gmeoaica e si vrajitoare. )n rezumat , zmeoaica batrana e o mama care$si iubeste cu ardenta copiii , indeosebi feciorii , ii insoara si$i razbuna cand sunt omorati.-a are puteri uriase , zboara prin aer , prefacuta intr$un fenomen natural , se catara pe munti , soarbe pe vrajmasi , ii impietreste si mai ales e o mare rozatoare , avand colti cu care gaureste piatra si mananca pomii.- apriga si de un temperament incoercibil si la suparare plesneste in sensul propriu al cuvantului. &ocuinta zmeilor indica o treapta superioara de civilizatie , asemanatoare cu cea a imparatilor.Gmeul cel mare poseda un palat cu totul si cu totul de arama , cel mijlociu un palat de argint , cel mic , un palat de aur.%asa altor zmei , asezata Dunde$si intarca dracul copiiiE , e cu tavan cu grinzi (+reuceanu). Pe de alta parte zmeii in ciuda fortei lor fizice sunt fricosi , lipsiti de rationament , c"iar de$a dreptul natangi putand fi usor pacaliti si omorati de un om istet. daptarea lor ca si a animalelor inferioare e unilaterala si lipsita de fantezie.%and cineva a descoperit puterea lor , ei nu pot inventa nimic spre a face fata agresiunii.#rica il face pe zmeu sa se umileasca si sa fie disimulator. Balaurul este o reptila monstruoasa , foarte des intalnita in basme avand trei pana la douasprezece capete , varsand foc si smoala pe nari. #ormele organice reprezinta o disproportie intre masa corporala si dezvoltarea centrilor superiori , apararea se face simplist prin intimidare si fara adaptare prin reflectie la conditiile imediate.Balaurul e monstrul redus numai la refle/e , pe care omul , inspaimantat intai de aspectul lui strain geometriei frumosului , il invinge usor , cunoscandu$i functiunea elementara si cautand indeosebi sa opreasca procesul de refacere celulara. Balaurul se deosebeste de zmeu prin aceea ca este o reptila gigantica cu mai multe capete.*eci e un animal.,unt balauri zburatori si balauri nezburatori. Balaurul se "raneste adesea cu oameni.E fost odata intr$o tara un balaur mare , nevoie de cap.-l avea sapte capete , traia intr$o groapa si se "ranea numai cu oameni.%and iesea el la mancare , toata lumea fugea , se inc"idea in case si sta ascunsa pana ce$si potolea foamea cu vreun drumet pe care$l tragea ata la moarteE.(Balaurul cel cu sapte capete) -lementele fantastice , personificarea animalelor si a obiectelor isi au originea in animismul omului primitiv , care acorda obiectelor de care avea nevoie , dupa ce le confectiona , o forta supranaturala. stfel , apar in basme nenumarate obiecte fermecate , care actioneaza la porunca omului , venind in ajutorul personajului pozitiv : masa care se asaza si se strange si ale carei bucate nu se termina niciodata , buzduganul sau topotul care zboara si taie sau loveste singur , covorul sau cizmele cu care se zboara prin vazdu".Trasatura lor caracteristica consta in faptul ca ele isi pierd calitatile si nu mai aduc foloase daca au cazut in mainile unui om nepriceput , lenes , lacom sau necinstit. ceste imagini ale obiectelor cu puteri miraculoase raman din copilarie in mintea omului si pot deveni un imbold pentru noi creatii in domeniul stiintei. Basmul este pretios si pentru ca pune intr$o lumina vie ce e bine si ce e rau , ajutandu$l pe copil sa$si insuseasca aceste reprezentari morale. &ectura basmelor prezinta o deosebita importanta educativa si prin reliefarea calitatilor eroilor , care constituie pentru copii modele demne de urmat.*in faptele eroului pozitiv , ei invata sa fie curajosi si darji , perseverenti si "otatati , modesti si "arnici , cinstiti si drepti , prieteni adevarati , e/primand compasiune fata de cei mai slabi , admiratie fata de cei optimisti si increzatori in fortele lor. Basmele sunt si puternice mijloace de dezvoltare a atentiei si a memoriei. scultandu$le sau citindu$le , copiii isi e/erseaza atentia urmarind cu incordare peripetiile narate. Basmul este valoros atat pentru educarea artistica a copiilor cat si pentru dezvoltarea limbajului.%itind basmele , copiii intalnesc mereu e/presiile care le sunt cunoscute si se bucura atunci cand le stiu.-i memoreaza cuvintele cu care incep si se inc"eie , precum si acelea care se repeta , astfel e/presiile proprii limbii poporului intra in limbajul lor.

Basmul este un minunat mijloc de educare a gustului pentru frumos , prilejuind copilului puternice emotii estetice. %alin (file din poveste) de 8i"ai -minescu )) sa cum sugereaza te/tul titlul %alin (file din poveste) este un basm in versuri; al optulea capitol prezinta o poveste de iubire intre un zburator si o fata de imparat. Gburatorul este un spirit care fura inimile fetelor. cesta apare in iatacul fetei de imparat apoi dispare. *upa sapte ani, ei se reintalnesc, fata fusese izgonita de imparat si aceasta sa refugiat intr$o padure. )n cele din urma casatoria dintre cei doi tineri este posibila prin umanizarea zburatorului, acum un om pe nume %alin. Partea a .)))$a este alcatuita din trei secvente:%adrul natural 6unta celor doi tineri,6unta fluturelui si$a viorelei %adrul natural este alcatuit din elemente specifice creatiei eminesciene:codrii,padurea,izvoarele,iarba,elemente terestre,luna $ element cosmic *escrierea se face din e/terior spre interior. Prin verbul DtreciE la persoana )))$a sg., poetul invita cititorul sa participe la nunta tinerilor fericiti intr$un cadru natural de vis. ,patiul nocturn natural este surprins prin imagini vizuale care sugereaza ceva ireal, un spatiu de basm. )maginea plina de mister este sugerata prin epitetele, metaforice (Dcodrii de aramaE) ce sugereaza stralucirea naturii un spatiu plin de vraja. ,i iarba straluceste in intunericul noptii. Tabloul este plin de gratie, cromatica este desc"isa, luminoasa, epitetul albastre, verb la gerunziu licurind, epitetul sclipitoare sugereaza o lumina aparte, o atmosfera plina de vraja datorata razelor lunii. *in aceasta pricina umbrele intunecoase alterneaza cu lumini diafale creand un adevarat -*-6. )maginile vizuale impreuna cu cele auditive, prin metafora Dmandra glasuireE poetul surprinde freamatul fermecator al padurii. Prin epitetul DdulceE alaturat substantivului DropotE poetul sugereaza apa cristalina a izvoarelor in caderea lor. ,patiul nu este numai muzical, ci este plin de miresme, idee sustinuta prin imagini olfactive, epitetul DtamaietE si aerul plin de miresme. %adrul este un templu in care se oficializeaza casatoria celor doi tineri. 6atura este prinsa si in miscare, intr$o leganare usoara prin intermediul verbelor: trece, coboara, sar. pele izvoarele curg cand molcom, cand navalnic. 8iscarea concentrica a apei este sugerata prin sugestiva metafora Dbulgare fluidE. )ntreaga natura este personificata, este pregatita pentru a participa la nunta. Pictura este eterna in spatiul padurii. 8ultimea vietatilor ce o populeaza prin "iperbola DmaiE ,Dcurg in rauri sclipitoareE. Poetul descrie acest spatiu asa cum il percepe el, potrivit misiunii sale, aratand prin fruntea imaginilor artistice folosite pentru conturarea cadrului natural. 6unta lui %alin cu fata de imparat are loc in acest cadru natural de vis. &acul este personificat prin epitetul DsomnorosE isi misca apele lin emotionat si el. ici se afla masa mare intinsa ,la care sosesc invitatii la nunta. cestia sunt prezentati prin enumeratii, prin epitete metaforice. ,osesc zmei, imparati,etc.. poi este adus Pepelea in prim plan, care este socrul $ mare, care sta pe tronul sau tapan si drept. -ste prezentat in semnele puterii sceptru si mitra. Poetul prezinta portretul miresei realizat prin imagini in epitetul DgingaseiE. #rumusetea ei este prezentata prin epitetele mladioasa, albul roc"iei sugereaza puritatea, candoarea, emotia de care este stapanita: Dfata$i rosie ca marulE. Prin epitetul metaforic Dde aurE poetul revine asupra frumusetii si bogatiei, a coloritului parului. %"ipul ei este incununat cu flori albastre simbol al iubirii, steaua din frunte o constituie o apropiere de elementele cosmice. -a este tanara, pura, delicata. )n descrierea nuntii Dca o nunta taraneascaE.

%itorul este invitat sa participe la nunta lui %alin cu fata de imparat.. EreceE avand sensul de nepasator. care.9%e e rau si ce e bineEsunt o meditatie pe tema timpului. . forta zmeiilor prin epitetul antepus DsagalniculE poetul caracterizeaza firea personajului din povestile populare. feti$frumosi.'.1 a glosa X a e/plica un cuvant. indiferent $ Ecuvintele DvremeE si DtoateE sugereaza partea statornica a e/istentei. *-%-8BB). D+losaE este o poezie de idei. o creatie filosofica.9 )n auz ne suna multe. partea pe care geniul trebuie sa o aprofundeze. vreme vine. )maginea lacului sporeste nota de mister.. Prin verbul Dse bateE poetul surprinde miscarea ondulatorie a apei. *e la onologie se trece la morala. -i sosesc din cele patru colturi ale lumii.. inconjurat de pagi si are in semnele puterii mitra si sceptru. ici se afla masa mare luminata de faclii. lacustele. loc important caci aici se vor aduna participantii la nunta.reme trece. zmei si Pepelea. Prin imagini vizuale poetul aduce in prim plan lacul. %raiul este rigid. . albinele (colb de aur). gandaceii. $ totul e pus sub semnul zadarniciei D%e e val. ca valul treceE $ E6u spera si nu ai teamaE geniul trebiuie sa renunte la sentimentele omenesti ale Dsperantei D si DtemeriiE si sa se distanteze fata de lumea inconjuratoare . Prin interjectia DiataE aduce in prim$plan imaginea craiului care este socrul$mare. omul de geniu trebuind sa deosebeasca DbineleE de DrauE. Pepelea. datorita autocunoasterii si e/perientei filosofice. rodul unei munci inelungate este o poezie cu forma fi/a. . intr$un spatiu natural de vis. voinicul.asemenea D&uceafaruluiE: D*e te$ndeamna. preotul (bondarul). in mijlocul paduri de argint. greiere care cere permisiunea sa porneasca nunta. carabusii. -pitetul metaforic are rolul de individualizarea frumusetii: fetilor $ frumosi. imparatese. teapan neincadrandu$se in atmosfera nuntii.Personajele: furnicile.erbul DtrecE sugereaza efemeritatea a tot ce ne inconjoara. +&A. Participantii la nunta sunt personaje de basm.E. sau un pasaj obscur dintr$un te/t. -minescu il prezinta prin epitetul DtapanE si DdreptE surprinde atitudinea ironica fata de personaj. )nterpretarea versurilor $ 6unta lui %alin cu fata de imparat )n basmul D%alin (file din poveste)E -minescu prezinta inplinirea unei iubiri prin nunta. mirele (apare intr$o cojita de aluna trasa de lacuste).': $ strofa tema a poeziei cuprinde cugetari si aforisme $ versurile se grupeaza doua cate doua in patru disti"uri $ primele versuri D.0: $ incepe cu o imagine a cunoasterii empirice. greu accesibila fiecare strofa se va inc"eia cu un vers ca o concluzie Poezia se constitue intr$un cod etic al omului de geniu.opunand timpul universal celui omenesc. trebuie sa se izoleze (filosofia s"open"aueriana) departe de tumultul efemer al vietii oamenilor de rand. -l sta intr$un jilt. prin simturi: D8ulte trec pe dinainte.. de te c"eama9 Tu ramai la toate receE.. tantarii sunt lautari. -l este personificat prin epitetul DsomnorosE . de pretutindeni si sunt surprinsi prin enumeratie: imparati.

:. noi traim intr$un prezent etern. $ prezentul este singura forma concreta a e/istentei. desi manifestarile ei sunt altele si aceasta esenta trebuie sa ajunga s$o cunoasca omul de geniu. $ ultimul vers D%e e val. sugereaza ratiunea. judecat dintr$o perspectiva s"open"aueriana pesimista.. D%a sa nu$ndragesti nimica. .'>: $ reia versurile din prima strofa."open"auer de la . care inglobeaza totul (idee preluata de .<: $ -minescu apeleaza la mijloacele satirei.EpetrecereaE din sufletul geniului contrasteaza cu plansul si cearta omului comun. #iind un DteatruE lumea si viata nu trebuie sa ne amageasca $ ETu in petreci in tineE omul de geniu se distanteaza de actorii subiectivi si se obiectiveaza printr$o dubla interiorizare. D*e te$ating.(: $ E . $ D+losaE seamana cu o demonstratie matematica.iitorul si trecutul9 . $ &umea ce ne inconjoara fiind efemera. $EToate$s vec"i si noua toateD. .2: $EPrivitor ca la teatru9 Tu in lume sa te$nc"ipuiE -minescu introduce motivul lumii ca teatru. ci doar scopuri imediat. Dlucii mrejeE.e supun cate e/istaE esenta lumii este aceeasi. $ E%e din moartea ei se naste9 .9 6u baga nici c"iar de seama.9 E.9 )n prezent le$avem pe toate.9.9 Begasindu$te pe tine. ..9 D.$ empirismul este ilustrat de cuvintele DsunaE si DasculteE (D. geniul trebuie sa se izoleze si astfel sa tinda spre autocunoastere DTu aseazate deoparte.. .3: $ D%aci acelorasi mijloace9 . $ versurile DTu pe$alaturi te strecoara. ampla. iar cercetarea ei nesigura. $ privind acest DteatruE. prezentul si viitorul sunt doar o conventie. )nterogatia retorica este refuzul unei astfel de cercetari empirice a intregului. statornicul se manifesta in efemer luand mereu alte masti. omul de geniu nu trebuie Dsa li se prinda lor tovarasE.unt a filei doua fete. Apera lirica *ef opera literara in care autorul isi e/prima direct sentimentele si gandurile .1: $EBecea cumpan$a gandiriiD metafora saraca. .Erefuzul total de a se reintegra in lumea inconjuratoare. ca valul treceE impune in strofa urmatoare e/istenta unor imagini acvatice Dcantec de sirenaE.i ar sta sa le asculte P. ca un adevarat critic al actorilor.E). *e fapt. larg raspandita in filosofia antica "indusa.. trecatoare... constituind a/iome. .E sugereaza faptul ca trecutul.. .. care refuza iluzia fericirii Dmasca fericirii E si subliniaza desertaciunea ei. DvartejeE sugerand faptul ca lumea este la fel de sc"imbatoare ca si marea.E temporalitatea este redusa la DclipaE. sa taci din gura. $ EmiseiE si DnataraiE sunt cei ce nu au idealuri. sa feri in laturi9 *e "ulesc. antiteza s"open"aueriana dintre geniu si oamenii de rand devenind si mai clara..9 Tu ramai la toate rece. D. . . accentuand si mai mult faptul ca fericirea este trecatoare. care se incearca prin repetarea pronumelui DmulteE..fantul ugustin ).i o clipa tine poate . insa in ordine inversa. omul superior va putea sa disocieze DbineleE de DrauE.

i$i dardaie dintii si$i galben$pierit" arata groaza lui Pasa =assan deoarece perspectiva mortii il inspaimanta foarte tare.cu efect imitativ(onomatopeic).persoa$ ne.meditatia..".masura versurilor. #iguri de stil: -/plicarea unei figuri de stil: ')%e figura de stil este 0)din ce este alcatuita 1)%e imagine sugereaza 2)semnificatia ei in te/t idei. (+.morfologic.acest epitet este singurul care realizeaza o imagine auditiva din poezia ".-/:". 0)compozitia te/tului liric: secvente lirice.confesiunea.iar aceasta figura de stil formeaza o imagine vizuala.le/ical.)modul de e/punere:descrierea. %u ciute si cerbi.olfactive.planuri.so$ lemna.optimista.%aracteristici: ')sentimente. pele cu pesti de argint si de aur. adverb etc.sintactic.apasatoare.nazuintelor populare.aceasta aliteratie formand o imagine vizuala. 8untii cu creste pietroase. enumeratia arata frumusetile patriei noastre cu toate elementele naturii din perspectiva autorului.-minescu$%alin(file din poveste)) 1)-pitetulXdeterminarea unui substantivsau verb prin adjectiv.menit sa e/prime acele insusiri ale obiectului care infatiseaza imaginea lui asa cum se reflecta ea in simtirea si fantezia scriitorilor..pesimista.ritm.care sugereaza prezenta pasarilor. 3)cadrul liric:coordonate spatiale si temporale subiective. (Ga"aria .%osbuc$.ara) 2)-numeratiaXconsta in insusirea unor termeni de acelasi fel.conceptii.al caror a fost interpretat de +oga.dorurilor.tancu$Patria) ()8etaforaXeste o figura de stil prin care se trece(de regula.tablouri. -/:"Patria sint dealurile cu struguri.vizuale. ') literatiaXrepetarea aceleiasi litere. 2)mijloace e/presive:fonetic.plina de voie buna.%osbuc$Pasa =assan) 0)%omparatiaXconsta in alaturarea a doi termeni(obiecte.ara".formand o imagine vizuala.melancolica. <)elemente prozodice:strofe.-/:".cu mistreti si cocosi.sentimente.atitudini e/primate direct. ()imagini artistice:auditive.monologul.stilistic(figuri de stil).cu prapastii adinci.insusiri ale unui personaj. -/:"somnoros pe nas ca popii glasuieste"sugereaza descrierea bondarului care este identificat cu un preot . (+.idei. -/:"Traieste$nfricosatul vifor"da o e/presie nelinistii.in scopul amplificarii ideii e/primate.i tot vazdu"ul era plin 9*e cantece ciripitoare.sinestezia.nostalgiei. . 1)eul liric marcat in te/t prin pronume si verbe la persoana ) sau sugerat prin stari lrice.prin intermediul unei comparatii subintelese)de la sensul obisnuit al unui cuvant la un sens nou. (Actavian +oga$Plugarii) .". :)atmosfera lirica: romantica..de obicei consoane(sau silabe).actiuni)cu scopul de a le evidentia trasaturile asemanatoare si de a da o mai mare claritate si e/presivitate limbajului.rima. (8.sumbra.

a intamplarilor) sipersonajele (persoane care savarsesc faptele si sunt purtatoarele mesajului autorului). acesta poate fi scriitorul insusi. Abiectivitatea relatarii trebuie sa se realizeze indiferent cine este naratorul $ autorul sau un personaj al operei. o3"'0:ob. a carui denumire provine de la grecul epicos (epos). -/:"#ratilor.1svb )ntrucat in operele epice sunt povestite fapte.ale unui fenomen cu intentia de a$l impresiona pe cititor.(8.e desprinde de aici faptul ca orice opera epica are trei elemente definitorii: naratorul (cel care povesteste faptele)..maretia sa . uneori insa naratiunea facandu$se si la persoana ). modul de e/punere caracteristic acestor creatii este naratiunea.(Actavian +oga$Plugarii) . 6aratorul se detaseaza de faptele povestite.in scopul comunicarii "mai e/presive" a ideii."(%antemir$bei) <))nversiuneaXse realizeaza prin sc"imbarea ordinii obisnuite a cuvintelor in propozitie sau in fraza. .3)=iperbolaXconsta in e/agerarea intetionata a dimensiunilor(in plus sau in minus)unei fiinte. a unor intamplari si prin intermediul personajelor. )n ceea ce priveste naratorul. asadar. discurs. cesta este modul de e/punere predominant. dialog.. -/:". cuprinde totalitatea creatiilor epice.i toata frunza ei va stie" sugereaza comuniunea ancestrala dintre natura si taran.oimaru) ".-/:".se observa ca aceasta "iper$bola infatiseaza c"ipul impunator al lui 8i"ai.ale unui lucru.a unei e/presii.rasufletul ger". insa se poate imbina si cu celelalte moduri de e/punere $ descriere. ceea ce se e/prima prin cuvant. intamplari. adica acele opere literare in care autorul isi e/prima indirect sentimentele prin povestirea unor fapte. si atunci relatarea faptelor se face la persoana a )l)$a.) ntitezaXconsta in opozitia (contrastul)dintre doua personaje.-minescu$8iorita) *-#)6)T) +-6!&!) -P)%: +enul epic cuprinde totalitatea operelor epice in proza sau in versuri. evocare.acesta$i satul meu. actiunea(totalitatea faptelor. forte.situatii etc. ctiunea este constituita din totalitatea faptelor..-/:"Blind tainele vi le desface9*in sinu$i milostiva glie.formand o imagine vizuala. zicere. . de data aceasta naratiunea facandu$se la persoana ). (+eorge %osbuc$Pasa =assan) :)PersonificareaXconsta in atribuirea de insusiri omenesti.un sat ca oricare altul.lucru etc.a unui vers etc. preponderent genul persoanei a )l)$a si al timpului trecut.. in scopul unei mari puternice reliefari reciproce.idei.urmareste realizarea unei impresii puternice. cu sensul de cuvant. a intamplarilor relatate si are o serie detrasaturi caracteristice.unui fenomen.stapane9)ti c"eama s$un cane"sugereaza ca oita ii dezvaluieste pastorului complotul si il sfatuieste sa$si ia niste masuri de aparare.. este obiectivsi relateaza intamplarile ca un observator din afara universului imaginat.-/:" duceri aminte98$or troieni cu drag9*e$atunci inainte9%um n$oi mai fi pribeag"aceasta inversiune da o mai mare e/presivitate sc"imband si sunetul melodios al poeziei. +enul epic este.tapane. (8.formand o imagine vizuala.i vorba$i e tunet. monolog interior.9%aci toata floarea va cunoaste9. sau unul dintre personajele care participa la actiune.-minescu$8ai am un singur dor) '>)BepetitiaXse realizeaza prin reluarea de mai multe ori a unui cuvant. +enul epic."(Tudor .

legenda. cum este. actiunea se caracterizeaza. )n al treilea rand. constatam ca genul epic cult estemai cuprinzator si mai diversificat. ltfel spus. in general.. prezent in creatia populara in cadrul procesului de transmitere a ei pe cale orala. -le difera si ca numar. actiune . cu elemente numeroase. datorita fenomenului contaminarii. dupa metoda de creatie folosita de scriitor (romantice.+-6!&!) -P)%: Arice opera epica are trei elemente definitorii: narrator. . el cuprinde cate$: va specii intalnite si in genul epic popular$ balada. TB . cum este snoava are corespondent. in literatura populara se intalnesc urmatoarele specii literare ale genului epic: in versuri $ balada (cantecul batranesc). . cat si in proza. acestea sunt atat agentii actiunii (cei care savarsesc faptele). modul in care sunt prezentate in opera (individuale sau colective). iar in proza se intalnesc basmul.desfasurarea actiunii (faptele determinate de intriga). e/istand insa si situatii in care elementele definitorii ale unei specii literare se intalnesc si la alta. iar o specie . basmul $. memoriile si jurnalul.vocea[[ pe seama careia sunt puse intamplarile.+>9E7' . -pica scrisa (culta) se manifesta. imaginare. fiind prezentat. episodice $ figurante). astfel. *upa cum se observa. #iecare dintre aceste specii au trasaturile lor specifice.  ctiunea Xdiegeza: inlantuirea logica de evenimente prezentata gradat pemomente. populara.peciile epice alcatuite in versuri sunt balada. in functie de amploarea si comple/itatea actiunii.actiunile[[. ori o imagine ampla a vietii. de obicei. simbolice. cat si purtatoarele mesajului pe care autorul vrea sa$' transmita prin opera literara.  6aratorul:instanta literara . Personajul: . intriga (momentul care determina derularea actiunii). T!B)&.&*E1!' 7!8E5'5H . stfel. timpului si a unora dintre personaje $. unele dintre ele pot fi alcatuite atat in versuri.. cat si in proza. realiste. intr$un moment sau altul. romanul. participa laactiu 6uvela: . eseul. intradiegetica prin intermediul careiase transmit . legenda si fabula. secundare. Toate aceste caracteristici ale operelor epice se intalnesc atat in creatiile populare. desfasurarea altor intamplari. si ea. pe o perioada lunga de timp. poemul. reportajul. Personajele operelor epice prezinta o mare diversitate in functie de: locul ocupat in actiune (principale. atat in versuri. de pilda. ca apoi sa intervina alta situatie. fiecare categorie are speciile sale. Totodata. cat si in cele culte.voce[[.. iar aceleasi personaje pot actiona si se pot deplasa in spatii diverse. *e fapt. )n ceea ce priveste personajele. legenda. fiind mai putine cand actiunea este simpla. &ocul desfasurarii intamplarilor se poate sc"imba. intamplarile povestite se constituie in subiect al operei epice ale carui momente sunt: e/pozitia (e/pozitiunea) $ prezentarea locului. personaje. ele putand infatisa un singur moment din viata unuia sau a cate: va personaje. punctul culminant (momentul de ma/ima incordare) si deznodamantul (sfarsitul actiunii). ce se pot succeda doar in cateva ore. snoava. prin unitate compozitionala. anecdota..)n primul rand are o mare mobilitate in timp si spatiu. al treilea element constitutiv al unei opere epice.pecia literara nuvela. cantecele rituale (plugusorul. sau mai numeroase intr$o actiune comple/a. in proza$ basmul. nuvela istorica +>9E7' !&8<5!1H . povestirea. prin anecdota. operele epice putand relata intamplari petrecute cu multa vreme inainte. raportul lor cu realitatea (reale. in epica scrisa. intamplarile au un punct ma/im de incordare si un final. in sc"imb. mai intai locul si timpul actiunii (situatia initiala). )n al doilea rand. sc"ita. sau intamplari recente. clasice) etc. alegorice). legenda. nuvela. amploarea si comple/itatea actiunii operelor epice variaza. care o modifica pe cea de la inceput si determina. legenda. aceasta caracteristica a actiunii constituie unul dintre criteriile in baza carora se clasifica operele epice. oratia de nunta). *esigur ca ordinea si c"iar numarul acestor momente difera in functie de intentiile autorului. %omparand aceste specii literare cu cele din epica populara. epopeea.

naturalistă etc.lucrări istorice .&pre deosebire de roman. prin înlănţuirea sec$enţelor narati$e) . de dimensiuni relati$ reduse (se situează între sc%iţă (i roman .5elaţiile temporale (i spaţiale sunt clar delimitate) 8impul derulării e$enimentelor este precizat. cu un fir narati$ central (i o construcţie epică riguroasă.5olul detaliilor semnificati$e) .după temă: istorică. prin situaţia de transmiţător a naratorului (naraţiunea la persoana ! . în proză. fantastică. nu$ela (i po$estirea se situează între sc%iţă (i roman: sc%iţa K nu$ela (i po$estirea K romanul . -nu$ela istorică este o specie tipic romantică ( în literatura rom#nă nu$ela istorică a apărut în perioada pa(optistă atunci c#nd s-a dez$oltat romantismul rom#nesc . cronologic.*rin dimensiune. romantică. care implică un număr redus de personaje) . it) no$ella.tendinţa spre obiecti$are a nu$elei (naraţiunea la persoana a !l!-a . lucrări (tiinţifice. socială) +>9E7' !&8<5!1H caracteristici: -prezintă fapte (i e$enimente istorice. .caracterul subiecti$. apărută în literatura europeană în secolul al J9-lea (denumirea fr)nou$elle.raportul cu realitatea: nu$ela urmăre(te realizarea $erosimilităţii *o$estire . ceea ce conferă $erosimilitate) . ele sunt construite cu minuţiozitate (biografia. rele$ă noutatea. locul (i timpul acţiunii fiind precizate. mediul. psi%ologică.autorul po$estirii este mai interesat de situaţia epică în care se află personajul .se distanţează de realitatea istorică prin apelul la ficţiune (i prin $iziunea autorului.. ale căror caractere se desprind dintr-un puternic conflict) .&pecie a genului epic.de atenuare a prezenţei naratorului care nu se implică în subiect (i se deta(ează de personaje) Înt#mplările sunt relatate alert (i obiecti$. realistă. relaţiile moti$ate psi%ologic sau sunt portretizate succint) . anecdotică.după curent literar: renascentistă.po$estire: +u$elă . pusă pe seama unor personaje.letopiseţe. nu$ela are o construcţie epică riguroasă) +>9E7' 1omparati$ cu alte specii epice în proză: . dar perspecti$a narati$ă susţine iluzia autenticităţii 8ipuri de nu$elă: . caracterul inedit al subiectelor abordate. în proză. personajele au fost de asemenea personaje istorice -este inspirată din trecutul istoric (cronici.&e acordă o importanţă mai mare caracterizării complexe a persoInajelor dec#t acţiunii propriu-zise) *ersonajele sunt caractere formate (i se dez$ăluie în desfă(urarea conflictului) În funcţie de rolul lor în acţiune.'cţiunea nu$elei este mai dez$oltată dec#t a sc%iţei.&e obser$ă tendinţa de obiecti$are.+araţiunea se desfă(oară liniar. ceea ce a de$enit ulterior tendinţa de obiecti$are ) 1a specie modernă. cu un conflict concentrat. .autorul nu$elei î(i construie(te personajul prin mai multe detalii .are ca temă e$ocarea artistică a unei perioade din istoria naţională. nu$ela este concepută pentru o lectură nefracţionată) "eosebiri nu$elă . iar descrierile sunt minime) . naratorul inter$ine relati$ puţin prin consideraţii personale.po$estirea poate porni de la date mai îndepărtate ale realului (înt#mplări senzaţionale sau insolite . filozofică.&pecie epică. folclor. .

re o constructie epica riguroasa.. prin inlantuirea secventelor narative. conferită de arta naraţiunii (i a descrierii) În literatura rom#nă creatorul nu$elei istorice este 1ostac%e +egruzzi. ideile. nu se insista asupra detaliilor. sentimentele. sociale. sunt prezentate de narator. fantastice. ctiunea are un ritm alert.e acorda importanta deosebita caracterizarii personajului. dar elaborarea lor se realizează prin transfigurare artistică. traditii. limbaj. . obiceiuri. Tema: evocarea unei perioade din istoria nationala @ locul si timpul bine delimitate. )ntamplarile relatate sunt obiective. ctiune mai dezvoltata ca a sc"itei. conform cu viziunea autorului. conceptiile prin intermediul personajelor si al actiunii. in nuvela apare. Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/. comportamente. vf(10l:(10nfff Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje. . care reies din: vorbele rostite.personajele au numele. -ste o opera epica pentru ca autorul isi es/prima indirect gandurile. si indirecte. un singur personaj principal. 6aratiunea se desfasoara liniar cronologic. de obicei.reconstituirea artistică a epocii se realizează (i prin culoarea locală (mentalităţi. vestimentatie) redate prin naratiune si descriere. mai mica decat romanul si in functie de temele tratate. )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct. . limbaj . relaţii sociale. . Personajele au numele si trasaturile unor personalitati istorice realizate prin transfigurare artistica.e observa tendinta de obiectivizare @ naratorul se detaseaza de personajele sale. )ntalnim narator.. Beconstituirea epocii se realizeaza prin culoarea locala (obiceiuri. Timpul si spatiul sunt clar delimitate conferind verosimilitate te/tului. 6uvela 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/.subiectul prezintă înt#mplări care au ca punct de plecare e$enimente consemnate de istorie. are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic ctiunea nuvelei are un singur fir narativ. 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior.. unele trăsături (i acţiuni ale unor personalităţi istorice. $estimentaţie. psi"ologice. de . caracterizat in raport cu actiunea.ubiectul prezinta intamplari consumate in istorie. actiune. personaje. din atitudinea celorlalte personaje fata de el. 6uvela istorica este inspirata din trecutul istoric. nuvelele sunt: )storice. în conformitate cu $iziunea autorului. 8odul de e/punere predominant este naratiunea. 8ai mare decat sc"ita. . 6uvela ... )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune. ctiunea savarsita de personaje ale caror caracteristici se desprind dintr$un puternic conflict. . cele mai cunoscute nu$ele ale sale fiind: 'lexandru 7ăpu(neanul (i &obiescDi (i 5om#nii) 6uvela este o opera epica de intindere relativ redusa cu un numar relativ redus de personaje in care este redata o intamplare din viata unuia sau a mai multor personaje. din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior. principal si secudar. dar se face apel la fictiune si la viziunea autorului. din gandurile lui. Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului. din faptele sale.

tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate.. Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului. 1. nu se insista asupra detaliilor. sunt prezentate de narator.. din atitudinea celorlalte personaje fata de el.) -ste evidenta in acelasi timp..pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:. din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior. ctiunea nuvelei are un singur fir narativ.. 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior. de . '. din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior. 3.. '. de . )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune. )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct. si indirecte.crierea . un singur personaj principal. regionalisme. dar admirativa fata de personaje. )n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea. regionalisme. descrieri.). principal si secudar. )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune. propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre . 0..tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate. %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv.. )n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea. . in nuvela apare. ctiunea are un ritm alert. Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje.)n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea. par..pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:.). Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului.dialogul si monologul. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice. descrieri.dialogul si monologul. de obicei. .. )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct. propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre ... 6uvela $ %aracteristici generale 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/. un singur personaj principal. si . . 2. par. in nuvela apare. ctiunea are un ritm alert.. 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior. nu se insista asupra detaliilor. 0... de obicei. atitudinea usor ironica.. Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/. atitudinea usor ironica.) -ste evidenta in acelasi timp. 6uvela . de . %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv.. care reies din: vorbele rostite. din gandurile lui. realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare. din atitudinea celorlalte personaje fata de el. 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/. ctiunea nuvelei are un singur fir narativ. *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea. de asemenea. si . de asemenea. par. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice. *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea. .dialogul si . care reies din: vorbele rostite. din faptele sale. :. si indirecte... Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/.. sunt prezentate de narator... . 6uvela . de asemenea. din faptele sale. (.. are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic. dar admirativa fata de personaje. este o nuvela pentru ca are toate trasaturile caracteristice acestei specii literara care apartine genului epic in proza.. descrieri. realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare. are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic.. din gandurile lui. principal si secudar. Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje. 1.

) -ste evidenta in acelasi timp. realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare. cu o intrigă riguros construită.. comportamentale) suferite de personaje in evolutia conflictului $ evolutia raporturilor dintre personaje $ mijloacele de investigatie psi"ologica $ aspecte ale stilului -/emple: 8oara cu noroc de )oan . concentrat. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice.%aragiale . propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre . +u$ela se referă la o lucrare de ficţiune care este de obicei scrisă în proză.aupassant. nu$elă) +u$ela este specia genului epic în proză. 3. ale lui EonorO de 2alzac sunt exemple de nu$ele istorice) +u$ela 'lexandru 7ăpu(neanu e poate cel mai cunoscut exemplu de nu$ela istorică din literatura rom#nă) +u$ela psi%ologica . fiind caracterizate succint. personaje mai putine. (. mai scurtă dec#t un roman (i mai lungă dec#t o po$estire) 1onţine de obicei puţine personaje care sunt însă construite pe c#te$a linii principale) Ea are o naratiune ce$a mai concentrata. accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului dec#t pe acţiune) < nu$elă este o naraţiune în proză. 2. .tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate.monologul.rolul conflictului interior (plasarea situatiei conflictuale in constiinta personajului) $ prezentarea tensiunilor sufletesti $ transformarile (sufletesti. urmărind un conflict unic. trama mai putin complicata dec#t un roman) +u$elele se clasifică după criteriile comune ale subiectului cu modalitatea lui de realizare în: L istorice L psi%ologice L fantastice L filozofice L anecdotice "upă curentele literare în care se înscriu ca formulă compoziţională..&..lavici I?n vreme de razboi55 de ). si . în funcţie de contribuţia lor la desfă(urarea acţiunii) +u$ela prezintă fapte într-un singur conflict. :. (i po$estirile din 7es contes de la 2Ocasse. în mod obi(nuit sub formă de naraţiune) 8ermenul de nu$elă $ine din franţuzescul nou$elle (i înseamnă noutate.. atitudinea usor ironica. personajele nu sunt numeroase. nu$elele sunt: L renascentiste L romantice L realiste L naturaliste +u$ela istorică &c%ema oricarei nu$ele clasice. *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea. morale.. istorice are patru timpi: G) < prezentare a locului unde se desfa(oară acţiunea (i a personajelor M) >n e$eniment care modifică situaţia /) < serie de acţiuni puse în pericol de acest e$eniment c%eie N) >n dOnouement (deznodăm#nt care stabile(te noua situaţie *rimele două etape se pot confunda dar (i alte combinaţii sunt posibile) 4uC de . regionalisme.pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:.).. %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv. cu un singur fir narati$. . dar admirativa fata de personaje.

comportamentale) suferite de personaje in evolutia conflictului $ evolutia raporturilor dintre personaje $ mijloacele de investigatie psi"ologica $ aspecte ale stilului -/emple: 8oara cu noroc de )oan . dar si indicatii scenice (mimica. în funcţie de contribuţia lor la desfă(urarea acţiunii) +u$ela prezintă fapte într-un singur conflict.&. auditive (zgomot. %uprinde te/tul propriu$zis.aupassant.*e obicei actiunea se a/eaza in jurul citorva personaje.%ontinutul de idei si mesajul operei sint scoase in evidenta de jocul actorilor. cu o intrigă riguros construită. cu un singur fir narati$. -fecte vizuale.*e obicei se prezinta multe personaje. (i po$estirile din 7es contes de la 2Ocasse.. urmărind un conflict unic.ubiectul si momentele subiectului sint specifice. morale. trama mai putin complicata dec#t un roman) +u$elele se clasifică după criteriile comune ale subiectului cu modalitatea lui de realizare în: L istorice L psi%ologice L fantastice L filozofice L anecdotice "upă curentele literare în care se înscriu ca formulă compoziţională. literar (monologurile. personaje mai putine. accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului dec#t pe acţiune) < nu$elă este o naraţiune în proză. actele in scene si tablouri.+u$ela se referă la o lucrare de ficţiune care este de obicei scrisă în proză. în mod obi(nuit sub formă de naraţiune) 8ermenul de nu$elă $ine din franţuzescul nou$elle (i înseamnă noutate. personajele nu sunt numeroase. ale lui EonorO de 2alzac sunt exemple de nu$ele istorice) +u$ela 'lexandru 7ăpu(neanu e poate cel mai cunoscut exemplu de nu$ela istorică din literatura rom#nă) +u$ela psi%ologica . ctiunea e impartita in acte. concentrat. gesturi. decorul).pecii ale genului dramatic: . nu$elă) +u$ela este specia genului epic în proză. fiind caracterizate succint. . mai scurtă dec#t un roman (i mai lungă dec#t o po$estire) 1onţine de obicei puţine personaje care sunt însă construite pe c#te$a linii principale) Ea are o naratiune ce$a mai concentrata.) )ntre acte se face de obicei cite o pauza.lavici I?n vreme de razboi55 de ).%aragiale +enul dramatic: ctiunea se desfasoara in fata spectatorilor. muz. 8od principal de e/punere este dialogul..rolul conflictului interior (plasarea situatiei conflictuale in constiinta personajului) $ prezentarea tensiunilor sufletesti $ transformarile (sufletesti. istorice are patru timpi: G) < prezentare a locului unde se desfa(oară acţiunea (i a personajelor M) >n e$eniment care modifică situaţia /) < serie de acţiuni puse în pericol de acest e$eniment c%eie N) >n dOnouement (deznodăm#nt care stabile(te noua situaţie *rimele două etape se pot confunda dar (i alte combinaţii sunt posibile) 4uC de . nu$elele sunt: L renascentiste L romantice L realiste L naturaliste +u$ela istorică &c%ema oricarei nu$ele clasice. dialogurile personajelor).

-/traordinar este faptul ca el nu a trebuit sa se lupte pentru a stapani graiul romanesc. %aracteristic "Arice comportament si orice gandire sunt caracteristice persoanei si (. dramatic. dramatic in versuri sau in proza. Personajul se clasifica ca un ideal. dramatic in proza. *rama$ s. Tipuri de drame: . de teamă. demnitate. a gen. utorul face sa traiasca in roman un impresionant numar de eroi. care va suscita mereu noi introspectii in adancimiile fiintei umane.entimente marete: patriotismul. Prezenta elementelor lirice. fiecare cu individualitatea lui proprie. dar si dominanta este figura lui \\ personaj \\\\. caci acesta i$a fost mereu la indemana. \\autor\\ a creat un personaj de referinta in literatura romana. avind deznodamint vessel si caracter moralizator. )nc"eiere: Prin \\personaj\. romantica. avind conflicte puternice intre personaje. %ontine conflicte psi"ologice intre om si destin. Tragedia$ s. comle/e. in versuri ori in proza. care are conflicte puternice. de bucurie prin intermediul figurilor de stil (i a imaginilor artistice) * . . conceptii si actiuni cu deznodamint grav. -le sunt moduri de adaptare si desfasurare provocate de situatia ambientala in care ne aflam. ce satirizeaza viciile omenesti si sociale... cu un conflict comic.ociala. dragostea." )nceput: \\\\a adus prin opera sa o limba noua si mereu proaspata. a gen. .datorie si pasiune. actiune grava sideznodamint tragic.ublimul se imbina cu grotescul.%omedia$ s.ecretul intregului sau farmec consta in substratul auto"ton al culturii romane. direct <pera lirică "ef) <pera lirică este opera literară care aparţine genului liric scrisă în $ersuri. Particularitati: Personajele@ infle/ibile." %omportament si gandire " cesti doi termeni constituie o etic"eta pentru a desemna tot ceea ce poate un individ sa faca (. Prezenta. Psi"ologica. . eroul romanului cu acelasi nume. imbinind. . Beda viata in toata comple/itatea. antica.. %reator e/ceptional de viata.) sunt unice pentru aceasta." "Personalitatea este organizarea dinamica in cadrul individului a acelor sisteme psi"ofizice care determina gandirea si comportamentul sau caracteristic. totdeauna selectionate si conduse de sistemele psi"ofizice care alcatuiesc personalitatea noastra.). plasata intr$e comedie si tragedie .trasaturile positive si negative. +enul liric: )deeile si trairile autorului sint e/primate nemijlocit. tragicul cu comicul. în care autorul î(i exprimă în mod direct sentimentele prin intermediul procedeelor artistice) *articularităţi 6 1aracteristici ale operei lirice -ul liric 4(i exprimă direct sentimentele ( de admiraţie. ajutandu$l c"iar in realizarea de imagini artistice deosebite. satirica. a gen. Particularitati: Personaje puternice. istorica..

moartea$ ca element al destinului. meditative. exprim#nd sentimentele prin intermediul figurilor de stil și al simbolurilor) "e obicei. exist#nd și opere lirice în proză) . c#nt ) . . al muzicii și al poeziei la greci. mea (i $erbe de persoana ! (stau.ai mult c%iar. stofa. senti$tal. societății cu intenția îndreptării) *oate fi în proză sau în $ersuri) -legie$specie a genului liric cult. și anume acompaniamentul de liră) "e abia în epoca modernă. legate de e/istenta omului: binele. mie. ceasta era 4nsemnul lui pollo. discursul genului liric este la persoana înt#i. trist și melancolic) Ada este un poem c#ntat la $ec%ii greci) 7a moderni. lirismul s-a identificat cu poezia. cre#nd un uni$ers de mare forță de sugestie ce se adresează sensibilității cititorului) Este.* * * Eul liric este prezent în text prin mărci lexico-gramaticale: pronume (i adjecti$e pronominale de persoana ! (eu. deznadejde printr$o filosofie profunda. raul. viata.pecii ale genului liric * Pamfletul este o specie a genului liric în care sunt criticate defectele unei persoane.filosofic in care sint puse probleme . (societatea) trecera timpului.atira$ specie a genului liric in care sint biciuite defectele morale ale oamenilor sau ale societatii cu intentii moralizatoare. autorul apel#nd la te%nici aludi$e si asociati$e.8editatie$ specie a genului liric. genul literar al discursului subiecti$. ideile și sentimentele autorului prin intermediul eului liric. enciclopedia liberă +enul liric cuprinde operele literare 4n care sunt e/primate direct (spre deosebire de genul epic) g7ndurile. care e patrunsa de o tristete. ritmul sau rima) !n literatura contemporană nu se mai poate $orbi de o asociere între genul liric si poezie. compus din strofe simetrice) 'semenea c#ntecelor corului. admir. poem liric de înaltă inspirație. melancolie.). mine. ?n 4recia 'ntică s-a folosit pentru scrierea textelor poetice cu criteriu formal. jale. din acest moti$. cu caract.teme mari. poezia lirică a ajuns să însemne creație literară ce exprimă sentimente sau atitudini) 8reptat. cesta putind fi trist melanolic. citesc. dar este folosită și persoana a !!-a) Termenul liric vine de la denumirea instrumentului muzical numit lira. conditia geniului. în cadrul poeziilor se distinge un amestec al lirismului cu epicul și există o tendință de distrugere a regulilor rigide de $ersificație) . oda a$ea o compoziție triagică) Bomanta$ cintec specific doar romanilor.odurile de expunere folosite sunt descrierea (i monologul liric) Eul liric ($ocea interioară a poetului î(i confesiază direct g#ndurile. zeul luminii. supusă unor mijloace formale cum sunt $ersul. intr$o atmosfera de adinci framintari e/istentiale(sint prezente metafore si sKmbol. nastera. îmi. ?n genul liric domină $iziunea și transfigurarea artistică. ideile (i trăirile) +enul liric *e la ]i^ipedia. . -legia este un poem liric al cărui ton e adesea tandru.

ultima fiind cu un continut de mesaj. viata. iar ultima e prima inversata. dragostea.atira este o operă în general în $ersuri.onetul$ specie a genului liric alcatuit din 0 catrene si 1 tertene.8editatie$ specie a genului liric. . artistic etc. . ură impotri$a asupritorilor. de jale. -/emplu: +. aflată în momente de cumpănă a existenţei sale. sentimentele sunt declarate patetic. univers. are caracter colectiv (este opera mai multor autori anonimi). apare adesea moti$ul popular Pfrunză $erde Q alături de alte motive. epice si estetice. (societatea) trecera timpului. tristețe. suferinţa. care desc"ide poezia si care este reluat la mijlocul si la sfirsitul ei. sub forma de scrisoare. etc) specia genului liric. etc) . Bondelul este o poezie cu formă fixă alcatuită din trei catrene și un $ers izolat) 9ersurile unu și doi sunt identice cu $ersurile șapte și opt +azelul$ specie a liricii culte cu forma fi/a alcatuita din ($'( disti"uri.constituita din '1 si '2 (lit. are caracter oral (s$a transmis din generație 4n genera ție prin viu grai). de înstrăinare. specifică poporului rom#n. raul. moartea$ ca element al destinului. elementele de prozodie dez$ăluie o măsură scurtă de R-S silabe cu un ritm iambic6tro%aic (i cu o rimă împerec%eată6monorimă) %aracteristici are caracter anonim (nu are un autor cunoscut). jalea bucuria. in versuri apartinind poeziei didactice. )dila$ specie de poezie lirica si erotica din sfera poeziei bucolice in care este prezentata dragostea in cadrul rustic. -/emplu: -minescu E+losaE. are caracter sincretic (se imbină muzica. poezia și dansul ) 8răsături exprimă direct. originala in literaturile orientale. morale. regret.atira$ specie a genului liric in care sint biciuite defectele morale ale oamenilor sau ale societatii cu intentii moralizatoare. iubire. aspirații. abordeaza principii filosofic. %osbuc D&upta vietiiE. temele culti$ate în doină sunt: dorul.( -pistola$ sp. nastera. 8editația (filozofică este o specie a genului liric în $ersuri în care e descris un fenomen din natură ale cărui concluzii de$in $alabile și pentru oameni) . comparaţia (i epitetul. Particularitati: )ncepind cu strofa a0$a unde se comenteaza fiecare vers. bucolica. Poezie cu forma fi/a: . idei. de obicei populară. figurile de stil folosite sunt: personificarea.) versuri si cu un refren.teme mari. conditia geniului. de re$oltă. cu caract. a gen. -/emplu: -minescu D%ind insusi glasulE Particularitati: 6u se admite repetarea cuvintelor cu e/ceptia instrumentelor gramaticale Bondelul$ specie a liricii fi/e . legate de e/istenta omului: binele. +losa$ specie a liricii culte filosofice de forma fi/a ce este alcatuita din atitea strofe cite versuri cuprinde ) . in care fiecare al 0$lea vers al strofelor rimeaza cu ' disti". profund și intens o $arietate de sentimente. *A)6 : *oina este o creație lirică $ocală sau instrumentală. fiecare vers din prima strofa e comentat in strofele ulterioare. in care se trateaza un subiect filosofic moral. exprimă o stare de spirit a omului. lir. în care interpretul își exprimă în mod direct sentimentele de dor. versurile din prima pot sa nu se repete. * filosofic in care sint puse probleme .

prin elanul e/ploziv al mugurilor si iesirea plugarilor la munca.%aiducești. una din ipostazele veridice ale pamantului romanesc. idei măreţe sau e$enimente importante. ploaia. față de scurgerea timpului. numit c"iar "Pasteluri". notimpurile vin si pleaca: Toamna rugineste lunca. !niversul "Pastelurilor" e strabatut de euforie vitala si optimism cosmic.asile lecsandri $ "Pasteluri" $prezentare generala Pastelul este o specie a genului liric cunoscuta in aceasta forma numai in literatura romana. al formelor de viata vegetala. personificare. primavara se anunta cu intoarcerea cocotilor si randunelelor. galben.3<.T-&!&: Pastelul este un termen pro$enit din limba germana semnific#nd pictura cu creioane moi) "e la pictura în pastel termenul s-a extins în literatură.$'. vantul. in$ersiune) . in mod precumpanitor. la ceasurile sorocite. rasplatind osteneala seceratorilor. poetul utilizează (i alte figuri de stil : comparaţie. Poeziile au aparut (cu doua e/ceptii) in revista "%onvorbiri literare" in perioada '. al rotatiei anotimpurilor. -l implica regularitatea ciclurilor naturii.3. repetandu$si lucrarea. vara rodeste "oldele cu ploi fertile si soare cald. in doua atitudini . se inspiră din $iața poporului rom#n. simple si permanente: in zbenguierile dragostei si in incordarea . sterea sa afecti$ă se exprimă direct prin aspectul (i paleta coloristică a peisajului . orfacti$e (i tactile .asile lecsandri intr$un ciclu de versuri. -l descrie o zona cuprinsa intre deal si campie. autorul folose(te imagini $izuale. )arna acopera cu troiene campurile. sunt elogiate personaje eroice. sentimentele autorului .de cătănie )86!&: aparţine genului liric. Tipuri de doine În funcție de sentimentele exprimate. auditi$e. . sentimente nobile. armonia randuielilor firii. Gilele se scurg calme: )nserarea urmeaza diminetii.au o tematica variata. modul de e/punere folosit este descrierea . definind delicatețea unei descrieri lirice) (exemplu . viscolul se integreaza marelui mecanism planetar. ordinea imanenta a creatiei.de dragoste. %iperbolă. si individualizeaza un colt de natura lipsit de sublimitate.de jale. #ortele naturii. aparţine liricii peisagistice în $ersuri . linistea satului adormit si oracaitul broastelor succed muncii "arnice si invalmasitei agitatii diurne. reflectă comuniunea omului cu natura.pastoresti. atitudinea omului față de $iață. ec"ilibrata sub raportul temperaturii. descrierea se opreste asupra unor aspecte pitore(ti din natură . lecsandri se fi/eaza la geografia auto"tona.asile lecsandri . mai ales cel cu $ariantă cromatică : alb. moarte. Aamenii insisi participa la jubilatia universala. epitetul este figura de stil cel mai mult folosită. discursul are caracter retoric (i conţine îndemnuri adresate contemporanilor) * P . ei sunt zugraviti. ro(u . doinele pot fi:de dor. limbajul este solemn. metaforă. aduce nori suri si vanturi fioroase.creatorul acestei specii prin ciclul A*asteluriA -exista ca specie doar in literatura rom#nă aparţine genului liric. creata si dusa la celebritate de .de instrainare. scoate lupii la prada in noptile cu vifornita. repetiţie.fidand sabloanele.

$a interpreta basmul ?ata în gradina de aur astfel că ECperion de$ine simbol al demonicului. al geniului ispitit de c%emarea iubirii păm#nte(ti) În studiul lui !) Tura . '7E4<5!' 7>1E'?H5>7>! $ studiu critic $ 7egendele 7uceafărului 4eniul lui Eminescu este $ăzut ca înalţ#ndu-se în lumina 7uceafarului) *oezia a retinut cel mai mult atenţia iubitorilor de artă frumoasă) 5ăsuntetul se explica prin faptul că poezia este o alegorie a nefericirii păm#nte(ti a poetului (i aceasta a fost scrisă cu puţin înainte ca poetul să intre în prima faza a bolii sale mintale. Timpul "Pastelurilor" este invariabil prezentul. a$eau arătarea răz$rătitului. ec"ilibru. limpezimea. sau pline de o calma maiestate ("#umuri albe se ridica in vazdu"ul scanteios9%a inaltele coloane unui templu meiestos"). intrucat poezia ne implica in postura de spectatori. demonic Eminescu n-a stăruit asupra dramei umane din ?rumoasa făra corp pentru că soluţia a dat-o în 7egendele 7uceafărului: zmeul care simbolizează păm#ntescul se resemnează în lumea nemuritoare) ?n spiritul romantismului german. . )maginea. cu oc"ii unui privitor din afara. colorit. care sprijina degajarea unui sens. fara digresiuni sau paranteze.ersul isi pastreaza simplitatea. ci că este $orba despre un mit antic: cel al rapirii unui păm#ntean de catre zeul infernului) Eminescu $edea geniul ca (i romanticii germani) 4eniul era o fiinţă capabilă să treacă de limitele lume(ti (i să-(i creeze o lume a lor) >n cercetător al titanismului 9) 1ernC obser$ă că titanii moderni s-au re$oltat contra cerului ca (i cei antici dar că nu au $rut să ia locul zeilor ci doar să fie oameni cu libertate deplină) 8itanii se consideră inspiraţi. #ormula compozitioanala. -i reprezinta mai putin taranimea unei societati determinate si mai mult tipului unei umanitati atemporale.itul în poezia lui Eminescu se demonstrează că Eminescu g#ndea mitic (i nu filosofic prin faptul că zmeul din po$este nu poate să fie un PzburătorQ. cursivitatea. aceste poezii manifesta preocuparea pentru satisfacerea unor e/igente specifice: compozitie. recurge la o mica inscenare. intaresc sentimentul de seninatate clasica. 4)1alinescu consideră că 7uceafărul nu a$ea a(a un mare răsunet fara opera completă a lui Eminescu) El consideră 7uceafărul $#rful operei eminesciene spre care ne urcăm citind creaţiile mai mici) "in toate acestea se desprinde o idee centrală confirmată de toţi criticii prin care este considerată că întreaga creaţie eminesciană conţine moti$ul luceafărului) *oezia 7uceafărul s-a născut în noaptea unei mari dureri din dragostea lui Eminescu pentru 9iorica . dar e descrisa obiectiv. terminata adesea in poanta. *esenul esentializeaza.icle) 'cest lucru a fost confirmat de Eminescu lui .aiorescu care la r#ndul lui a transmis această inforamţie lui !) 'l) 2rătescu-9oine(ti) !deia geniului nemuritor este $ec%e în g#ndirea poetului) *e măsură ce el intra tot mai mult în conflict cu oamenii $remii el teoretizează distanţarea geniului de societate. %u "Pastelurile" lecsandri atinge treapta deplinei maturizari a talentului. pentru destinderea atmosferei. Eminescu. infernală. traduce momentan senzatia. demonică. apartinand nemijlocit naturii si incorporandu$se ei. erau m#ndrii de suferinţele lor. usor colorat). ca (i poeţii în antic%itate. mai ales miscarile si detaliile. surprinzand conturul obiectelor. bazata pe perceptie. . %orespondenta sentiment 9 natura (romantica) este subliniata de faptul ca tabloul este insufletit de o prezenta umana. plutesc in aer ca un roi de fluturi albi"). Tabloul e dinamic si concis.activitatii productive. &egate de artele plastice (pastelXdesen in creion moale. de obicei de patru strofe. *ese comparatii gratioase ("#ulgii zbor. =Kperion. pentru ca ei în lupta contra dumnezeirii erau gata să renunţe la ce oamenii consideră că au cel mai de preţ: suflet ul.

el simte ca ar putea face si altceva. in ciuda rezervelor e/primate de soacra sa (care intruc"ipeaza in nuvela intelepciunea varstei si a e/perientei) se "otaraste sa abandoneze linistea colibei din sat si sa ia in arenda carciuma de la 8oara cu noroc. scapandu$l pe . ca $oce interioară omului. cu un simt feminin caracteristic. dar asa le$a fost datE).lavici este unul din stralucitii reprezentanti ai realismului obiectiv in litaratura noastra. D.tapanit de setea de bani. 2ucure(ti. . devine la inceputul nuvelei D8oara cu norocE motiv de puternice framantari. 8imi(oara. genereaza numeroase rele. -l identifica saracia cu lipsa de demnitate si doreste sa se imbogateasca nu pentru a trai bine. 6emultumit de conditia sa sociala. mai rentabil. linistea vietii lui. %onflictul psi"ologic se amplifica treptat.amadaul.)Eminescu !)1reangă &tudii. !nitatea intregului.Eminescu a procedat ca un titan încă de la prelucrarea moti$elor din folclorul rom#nesc fac#nd din &aramis un titan re$oltat împotri$a di$initaţii (i făc#nd din zmeul din po$este. &a baza ei se afla convingerea autorului ca goana dupa bani zdruncina ti"na si amaraste viata omului. Editura >ni$ersitatea din 8imi(oara. caci daca e vorba. un moment de referinta in evolutia prozei noastre. pe care setea de imbogatire le are asupra vietii sufletesti a individului. . +"ita se va instraina treptat de na si se va lasa manevrat de &ica. consecintele nefaste. . ce declanseaza conflictul si intreaga desfasurare a actiunii il constituie aparitia la 8oara cu noroc a lui &ica . un simbol al geniului creator) Pentru -minescu demonul. intuieste ca &ica este Dom rau si primejdiosE. decat sa carpeasca cizmele satenilor. Tema acestei nuvele o constituie urmarile negative. %ompozitia nuvelei este clasica. na. a feliei de viata autentica este sugerata de cuvintele batranei. conflictul se desfasoara liniar si ascendent. prin vocatia de a picta mediul social si de a crea tipologii comple/e. . nu bogatia ci linistea colibei tale te face fericitE. respectandu$se ordinea cronologica a desfasurarii lor. faptele fiind distribuite in cele ': capitole. si +"ita avea aceeasi banuiala. pe masura ce +"ita intra in mecanismul necrutator al afacerilor necinstite ale lui &ica. )n sinea lui. *epune marturie falsa la proces in legatura cu omorul si jaful din padure.lavici in alte nuvele pentru puterea ei miraculoasa de a mentine ec"ilibrul sufletesc al omului.i%ai.aiorescu) Înţelesul alegoric dat de Eminescu legendei 7uceafărul este acela al asemănarii soartei zmeului din po$este cu soarta geniului) 'stfel este perceput în zilele noastre c#nd încă auzim c%emarea 7uceafărului nemuritor) B)B&)A+B #). cu care se inc"ide si se desc"ide cartea (DAmul sa fie multumit cu saracia sa.aracia. ci pentru a fi cineva. nevasta lui +"ita. dand lui +"ita un sentiment de inferioritate.imteam eu ca nu are sa iasa bine. $a actiona ca titan în mersul societăţii arăt#ndu-(i geniul prin năzuinţa spre o frumuseţe superioară) "ubla înfăţi(are a lui ECperion: înger-demon ne duce la o contradicţie a firii lui care este o parte creatoare (i alta distrugătoare ca (i demonicul lui 4oet%e) "rama 7uceafărului începe din momentul în care el nu poate renunţa la nemurire datorită iubirii) 7uceafărul nemuritor 1on$ingerea pesimismului lui Eminescu a fost prima oară teoretizată de critica lui . stapan temut al acestor locuri. GUR0 Eminescu. devenindu$) complice.amadau de pedeapsa binemeritata a legii. iar in cele din urma duce la pierzanie. &a inceput totul mergea bine si viata era prospera.amadaului. . *oezii.i. Editura *entru 7iteratură. dar intelege ca pentru a ramane la 8oara cu noroc trebuie sa devina omul . asupra destinului omenesc. pentru a fi respectat. un precursor al prozei lui &iviu Bebreanu. pretuita de . . simbol al răului. GUR0 8oara cu noroc D8oara cu norocE este o capodopera a nuvelisticii romanesti. 8omentul intrigii.

. +"ita isi ucide sotia si este. &ica . iar &ica se sinucide izbindu$se cu capul de un stejar uscat. )n aceasta categorie. +"ita va deveni complice si partas la faptele necinstite ale . . la randul lui. care evolueaza paralel. creea personaje prin care sa arati ca.amadaului. asupra .lavici il caracterizeaza indirect. prin apartenenta la acea categorie a pastorilor. %and iubirea pentru +"ita dispare. . naliza psi"ologica. . iar dezumanizarea sa se manifesta in toata amploarea. banuita de &ica a avea Dslabiciune de aur si de pietre scumpeE este asasinata prin sufocare. femeia cea tanara. facand$o capabila de emotii. stfel. -l este un erou unic in literatura noastra prin c"ipul sau demonic (DTu nu esti om &ica.pre deosebire de scriitorii dinaintea lui. specifica economiei ardelenesti din vremea sa. -le sunt la inceput personaje antitetice. dupa imperativele sufletului lor. el se implica tot mai mult in faptele marsave puse la cale de &ica. dar si cele de omenie cand isi aduce aminte de nevasta si copii. +"ita refuza sa mai comunice sincer cu sotia sa. . el este incpabil sa reziste tentatiei de a se imbogatii dupa ce se muta la 8oara cu noroc. ea isi da seama de la inceput de firea ticaloasa si patimasa a lui &ica si isi avertizeaza sotul. dept al unei morale intransigente. !ltimele zvacniri din final.lavici creeaza personaje comple/e si verosimile.amadaul ocupa un loc aparte. care poate sa plateasca grasunii pierduti ori pe cei furatiE. Tradarea barbatului nu este pentru ea un gest necugetat. -roul este aprins de setea de razbunare. utorul surprinde. oscilatiile de lumina si umbra. tragismul vietii lui. %and ea era supusa acestui zbucium sufletesc. %ei doi se "otarasc sa$) intinda o cursa. ci le da libertatea de a se manifesta. %u o intuitie deosebita. faptele si gandurile protagonistului. Dsimti tragere de inima pentru &icaE. dupa ce &ica il necinsteste si in viata familiala. macinat de remuscari. +"ita cade invins de propriul sau destin. opiniile celorlalte personaje.aila$Boarul sunt osanditi pe viata.amadaul e/ercita asupra tuturor o dominatie fascinanta.lavici se dovedeste un fin cunoscator al psi"ologiei feminine. . *e la complicitate la crima nu a mai ramas decat un pas. .*e acum. sub inraurirea caruia prabusirea sa morala este inevitabila. Buza$Bupta si . Jura fals la judecata. framantarile lui +"ita. un capriciu superficial. Am onest la inceput. *ar onoarea familiei sale este din nou stirbita. si indemnata tot de el. al caror destin este dirijat de puterea de seductie a banilor. sugereaza ura si dispretul pentru +"ita. lipsita de sprijinul moral al sotului. momentele de insingurare. dupa propriile indemnuri. prin destinul ei tragic. este un caracter plin de contradictii. inalt. fiind: Dom cu stare. sprimea de om primitiv a lui &ica este insa asociata cu un fel de noblete salbatica. #acand din bani o unica pasiune. ci si felul in care ajung oamenii sa fie asa cum sunt. )n prezentarea evolutiei nei. ucis din comanda lui &ica. iar &ica scapa fara sa fi fost dovedit vinovat. este o victima a incapacitatii sale de a se raporta la simtul masurii si al ec"ilibrului in tot ceea ce intreprinde. cu real talent de analist. #ricos si las. fiind darz si "otarat.amadaul are asupra celorlalti efecte catastrofale. . 6i se releva astfel. na. cand este ucisa. caci patima de bani nu poate fi stapanita. Prin personalitatea sa puternica. monologul si dialogul. aruncand$o pe na drept momeala. )n final va cadea si el. uscativ si supt la fata cu mustata lunga. se mai afla la varsta la care cantecul si jocul nu dispar inca. devenind complementare. simtaminte si vibratii pure. in imprejurarile in care le pune viata. in sufletul nei se aprinde dispretul. el este generos cu cei ce$l sprijina in afaceri iar la petreceri devine vesel si bun.lavici isi pedepseste e/emplar toate personajele nuvelei amestecate in afaceri necinstite: arendasul este pradat si batut. atingand calea sinuciderii. )ar pentru a purifica locul afacerilor necurate un incendiu mistuie carciuma. utoritate suprema. stapan al locurilor. dar in acelasi timp. setea de razbunare si patima pentru &ica. nu numai caractere gata formate.urprinzand viata si moravurile unei lumi. cu oc"i mici si verzi si cu sprancenele dese si impreunate la mijlocE. . sadic si amenintator sau cu izbucniri de autentica duiosie. &ica este individualizat printr$un portret fizic alcatuit din trasaturi caractersistice: Dun om ca de 13 de ani. dictata de prejudecati. +"ita se "otaraste sa$l dea prins pe &ica jandarmului Pintea. na. )ntorcandu$se la 8oara cu noroc. -l se caracterizeaza prin faptele savarsite si prin impresiile ce le lasa asupra celorlalte personaje.lavici nu impune personajelor o comportare rigida. ci diavolE). dezvaluie procesul devenirii lui +"ita. prabusirea lui +"ita este inevitabila.

zicatorile si proverbele. cu vointa si slabicini. ci mai ales ca expresie a dorinţei de a scăpa de etic%eta înjositoare de sărăntoc (i de umilinţa de repeta soarta tatălui său. cu spirit realist desavarsit. nu numai in manifestarile lor e/terioare. doar ca expresie a lăcomiei. de inspiraţie rurală. .criitor obiectiv. 2aciu. a$#nd personaje numeroase) &pecia literară pri$ilegiază personajul. redus la esential. la începutul secolului al JJ-lea) 'cţiunea romanului se desfă(oară pe mai multe planuri narati$e. care folose(te femeia ca mijloc de par$enire) *ersonajul eponim al romanului este un ţăran sărac ce dore(te păm#nt) Încercarea disperată a lui !on de a dob#ndi păm#nt nu mai poate fi pri$ită. el este construit dintr-un ansamblu de trăsături redate în mod direct (portret. precum si interventiei lor nemijlocite in desfasurarea intamplarilor. Bemarcabile sunt insa si e/presiile. pun#ndu-i în lumină trăsăturile. domin#nd întreaga lume care se desfă(oară în legătură cu el) 1elelalte personaje principale ('na. gesturi.predispozitiilor psi"ice innascute. atitudini. accentul cade pe adjectivele cu rol de epitet caracterizator (D na era inteleapta si asezataL na era tanara si frumoasa.criitorul pune accentul pe evolutia artistica a personajelor epice. dar asa le$a fost dataE). statut social (i indirect (fapte. 7i$iu 5ebreanu se dezice de realismul care Vcopia sincer. *ialogurile. consemn#ndu-le atitudinile)!on este personajul titular (i central din roman. societatea in care traiesc si intamplarile vietii lor e/ercita influente ce le transforma caracterul reprezinta pentru vremea lui . Ariginalitatea artei portretistice consta in faptul ca personajele au insusiri numeroase.lavici o noutate in literatura romana si un punct avansat al aplicarii metodei realiste in arta literara. . . fiind un observator fara partinire. *esi portretul fizic este concis.care se în$#rte pe l#ngă cei bogaţi Vca .lavici da o mare atentie felului in care se e/prima personajele. )on$caracterizarea 1onstrucţie epică în proză de mare întindere. ceasta a facut ca eroii sai sa fie infatisati in zbuciumul lor launtric. fiind reflectari ale intimitatii omului. !on este tipul ari$istului fără scrupule morale. . cu o acţiune complexă la care participă un număr mare de personaje. fidel (i fotograficQ lumea (i cere ca romanul să se îndrepte spre un realism al esenţelor) 1onsiderat Vcea mai puternică creaţie obiecti$ă a literaturii rom#neQ (Eugen 7o$inesc . care oricum se va implini. raporturi cu alte personaje ) +aratorul obiecti$ (i omniscient î(i lasă personajele să-(i dez$ăluie trăsăturile în momente de încordare. ?lorica. pozitive si negative. romanul î(i găse(te exprimarea plenară odată cu realismul) 1reator al romanului realist modern în literatura rom#nă. el este tipul ţăranului a cărui patimă pentru păm#nt iz$oră(te din con$ingerea că acesta îi susţine demnitatea (i $aloarea în comunitate) "in punctul de $edere al categoriei morale. )n conceptia autorului viata fiecarui personaj este vazuta ca un destin propriu.lavici nu infrumuseteaza cu nimic viata personajelor sale. ci numai sa descrie cat mai fidel intamplarile ce il imping pe fiecare personaj pe drumul destinului (Dsimteam eu ca nu are sa iasa bine. năzuinţele) !on al 4laneta(ului se situează la intersecţia mai multor tipologii realiste) "in punctul de $edere al categoriei sociale. cupuse unor conflicte puternice. a cărui e$oluţie în plan psi%ologic constituie obiectul romanului) "e aceea. *e aceea el nu se simte in nici un fel obligat sa e/plice nimic. în condiţiile satului rom#nesc din 'rdeal. romanul V!onQ este primul roman publicat al lui 7i$iu 5ebreanu) El desc%ide seria marilor romane din literatura rom#nă interbelică) 5omanul. biografie. prezintă lupta unui ţăran sărac pentru a obţine păm#nt (i consecinţele actelor sale. limbaj. au o mare putere de caracterizare psi"ica. în aceste condiţii. na era sprintena si mladioasaE). se comporta asemeni unor fiinte reale. 4eorge gra$itează în jurul său. acordand o atentie deosebita evenimentelor aflate in legatura directa cu personajele.lavici este o mare putere de interiorizare. *efinitorie pentru arta realizarii personajelor la . stare ci$ilă. na era frageda si subtire.

se lăsă în genunc%i. umilit (i înfrico(at în faţa uria(ului) !nstinctul de posesiune a păm#ntului (i lăcomia care pune stăp#nire pe el sunt moti$ate (i de ipostaza păm#ntului-ibo$nică: VÎl cuprinse o poftă sălbatecă să îmbrăţi(eze %um())) ) Întinse m#inile spre brazdele drepte. nu $ede altce$a dec#t garanţia proprităţii asupra păm#ntului) "upă moartea soţiei sale. !on înţelege (i că toate calităţile sale nu sunt suficiente pentru a-i sc%imba statutul. ameţitor)Q &etea de păm#nt este trăsătura dominantă a personalităţii sale.oromete. !on se simte biciut. dispreţuitor. făc#nd din el un personaj memorabil prin acea că întreaga sa energie este canalizată spre îndeplinirea scopului de a a$ea păm#nt) În acest sens. fire %istrionică (i contemplati$ă. a(a că s-a întors acasă) !ubirea păm#ntului l-a stăp#nit de mic: V9e(nic i-a pizmuit pe cei bogaţi (i $e(nic s-a în$er(unat într-o %otăr#re pătima(ă: trebuie să aibă păm#ntu mult. din care cauză flăcăul simte dureros prăpastia dintre el (i VbocotaniiQ satului. î(i găse(te o replică peste timp în romanul V. personajul este drastic pedepsit de autor. distantă. refuză să $orbească cu ea (i-i spune. ci . Vcel din urmă ţăranQ. cu păm#nturile ei.un c#ine la u(a bucătărieiQ) 1on(tientiz#nd organizarea socială. con(tient că deţine controlul absolut asupra situaţiei (i că-l poate sili să-i dea păm#ntul la care r#$nise at#ta) 1#nd a luat-o pe 'na de soţie.oromeţiiQ) +aturii primare. iar apoi în *etri(or-fiul lor. ignor#nd at#t sentimentele. astfel portretul naratorului insistă mai ales asupra acestei pasiuni tulburătoare care-l stăp#ne(te de mic) Între ceilalţi feciori este recunoscut ca un lider) Încă de la început are o structură de luptător. dar sărac. soţia de$enind o po$ară jalnică (i incomodă) &inuciderea 'nei nu-i treze(te lui ion regrete sau con(tiinţa $ino$ăţiei pentru că în 'na. st#rne(te m#nia lui 4eorge 2ulbuc) 1aracterizat direct de către narator. răspunzător de $iaţa 'nei (i a copilului lor. el î(i urze(te cu meticulozitate (i pricepere planul seducerii 'nei deoarece ea a$ea Vlocuri (i case (i $ite multeQ) "upă ce o lasă însărcinată pe 'na. cinică. trebuie WQ) *ăm#ntul i-a fost drag ca o maă. !on pri$e(te cu a$iditate porumbi(tile. un statut foarte bine definit) Este prezentat ca unul dintre feciorii de frunte ai satului. atitudinea lui ion este rece. %oldelel. de aceea. (tie să-i stăp#nească pe lăutari (i pe to$ară(ii de petrecere (i. de fapt. tumultuoase a lui ion i se opune !lie . în !on rena(te pasiunea pentru ?lorica. însă relaţia lor adulteră este descoperită de 4eorge care pregăte(te răzbunarea) 2ărbatul în(elat î(i $a ucide ri$alul cu lo$ituri de sapă) În timpul agoniei. încă de la început. ion este Vsemţ (i cu nasul în $#ntQ. numai că băiatul. sfidător. ilustrată în romanul !on. iar Vglasul păm#ntului pătrunde nă$alnic în sufletul flăcăului ca o c%emare. sărăntoc. nu suportă ocara (i reacţionează $iolent) &ec$enţa cea mai eloc$entă se petrece Vîn păm#nturiQ) 'tunci este declan(at mecanismul fără întoarcere în care stă destinul flăcăului (i a celor din jurul său) 'juns la păm#ntul său. c%ipe(. tulbur#nd lini(tea unui cămin (i a unei întregi comunităţi) . îi plăcea să-l muncească. î(i cobor# fruntea (i-(i lipi buzele de păm#ntul ud) Xi-n sărutarea aceasta grăbită simţi un fior rece. să-l trimită pe tatăl ei să discute) 1#nd tratează problema cu 9asile 2aciu. !on s-a căsătorit. îndrăgit de familia Eerdelea pentru că de mic se arătase isteţ la în$ăţătură) În$ăţătorul reu(e(te să-l con$ingă pe tatăl său să-l dea la (coală. zgunţuroase (i umede)Q) 'doră (i $enerează păm#ntul ca pe o zeitate: V'poi încet. spun#ndu-i Qfleandură. a(a că trebuie să găsească o modalitate de a se impune. !on de$ine una cu păm#ntul mult r#$nit) 'stfel. de(i (i-a impresionat profesorii. cucernic. $oinic. ce era acum căsătorită cu 4eorge 2ulbuc) El încearcă să o recucerească pe ?lorica.oartea apare ca o unică soluţie de ie(ire din impasul în care ajunge destinul personajului) 1ondiţia ţăranului. ca 9asile 2aciu) 1#nd acest personaj îl caracterizează direct. etc) 7e simte $orbind. întruc#t el se face $ino$at de dezintegrare morală. iubea mai mult munca păm#ntului. ion este Viute (i %arnic ca mă-saQ. c#t (i criteriul moral) *ersonajul are. cople(indu-lQ) ?eciorul se simte mic (i slab. %oţ (i t#l%arQ. care nu mai luptă pentru a stăp#ni spaţiul. fără să-(i dea seama.

cazut in valurile marii. +"eea. eroi. =esiod a fost determinat sa scrie Teogonia. a creat figurile mitice ale zeilor. -ros este stapanul inimi zeilor si oamenilor. -l nu si$a propus sa dea absolut toate miturile Alimpului. *e aceea zeul aparea in c"ipuri diferite. 6ereu. inainte de ei. *e pilda. era inc"ipuita de o piatra necioplita. Tocmai de aceea l. dintre care aceea a grecilor se remarca prin mare bogatie si frumusete a miturilor. zeita =era proteja casnicia. in lipsa unei ratiuni patrunzatoare. *ar in mare in imaginatia grecilor mai locuiau: mfitria. &uaind ca pilda marea observam ca strabunii indepartati ai grecilor. =ermes era protectorul negustorilor. stfel s$au plasmuit mitologiile popoarelor antice. &a constituirea acestui panteon olimpic a contribuit imaginatia mai multor oameni si a mai multor generatii din diferite regiuni locuite de greci.A&)8P!&!) stazi omul cunoaste fortele naturii si puterea lor nu il mai inspaimanta.criitorul le/andru 8itru ne prezinta miturile despre zeii olimpici despre care se povesteau mituri plasmuite in vremusi si in regiuni diferite si reflectand conceptii felurite. 8itru a procedat cu . contribuind astfel la inbunatatirea tezaurului mitologic grec. au pus stapan peste intinsele ape pe Poseidon. 8itru a dat o deosebita importanta mitului prometeic dorind astfel sa lege printr$un fir logico cronologic diferite mituri intre ele si pentru a$i da lui Prometeu valoarea unui simbol al luptei pentru stapanirea tainelor naturii. pentru că înglobează factorul iraţional) &-+-6*-&. &a inceput. aducandu$le fericire sau nenorocire. la =esiod. zeul iubirii.pentru a scăpa de teroarea timpului) 'utorul de metodă realistă desfă(oară o forţă demiurgică nu numai pentru a înfăţi(a cititorului o lume supusă cauzalităţi. %a si =esiod. fiicele lui 6ereu. Alimpul "omeric nu este altceva decat o reflectare a vietii sociale si politice a grecilor. oricat de variate ar fi fost. in imaginatia grecilor. a contribuit imaginatia mai multor generatii si a mai multor oameni de talent. grecii si$au inc"ipuit aceste forte sub forma unor obiecte neinsufletite. )n conceptia vec"ilor greci. l. in legendele Alimpulu se reflectau realitati sociale si politice de pe vremea cand traiau autorii mitului. %ronos etc. "aos provocat de nenumaratele mituri contradictorii atat in ceea ce priveste faptele zeilor cat mai ales in ceea ce priveste momentul aparitiei lor in lume caci. -ste de subliniat faptul ca l. ci se amestecau in viata lor. zeii nu traiau izolati de muritori. in Beotia. !ranus. Dnasterea zeilorE de "aosul care domnea in mitologie. . forta atribuita mai tarziu zeului -ros. *ar cauza principala a multimii miturilor o constituie multitudinea fenomenelor naturii si a diferitelor aspecte ale acestor fenomene. in timp ce la =omer. fiul lui Poseidon sau al lui 6ereu etc. sotia lui Poseidon. de pe vremea cand au fost plasmuite aceste mituri. *ar imaginatia omului primitiv. cand zeii si oamenii nici nu e/istau. in special pietre si lemne. numite fetisuri. !neori zeii se casatoreau cu muritoare si invers. Tetis. cu =aosul. Problema esentiala care se punea era aceea ca un zeu sa nu apara pe scena mai inainte de a fi creat asa cum de pilda. care si asa era e/trem de bogat. res era zeul razboiului. 8itologia grecilor este e/trem de bogata pentru ca la crearea nenumaratelor figuri de zei semizei. inparatia mortilor o conducea =ades. ci (i un personaj a cărui mecanică a existenţei scapă logicii perfecte. 8itru a trebuit sa dea ordine cronologica miturilor conducandu$se dupa =esiod dar introducand si unele elemente personale. 8iturile Alimpului au fost create intro epoca de umanizare a conceptiilor despre natura. atribuindu$le toate fenomenele pe care nu si le putea e/plica. *e aceea in viata zeilor se reflecta multe din fenomenele vietii sociale a grecilor. Triton. in orasul T"espiae. 6ereidele. o alta divinitate a marii. frodita este fiica lui Geus si a *ionei. *ar. zei s$au nascut ca si oamenii. Poetii care au urmat dupa =omer au prelucrat miturile in lumina conceptiilor filozofice si religioase ale vremii lor. ci a ales pe cele mai importante in legatura cu zeii cei mari ai Alimpului si. stfel. fiul lui Poseidon. *e pilda un mit spunea ca zeita frodita se nascuse din sangele lui !ranus. de pe vremea lui Pericle.

enus este: datatoare de viata prin care iau fiinta toate vietuitoarele de pe pamant. care salasluieste in palatul de aur al tatalui sau. 1. 1. gamemnon. a fost socotit vrednic de Alimp. semizeu. &egendele eroilor pot fi impartite in trei mari categori: legende plamadite pe pemantul +reciei inainte de razboiul Treiei. esentialul il constituie continutul lor pentru ca diferitele variante ale aceluiasi mit prezinta personajul mitologic despre care este vorba in lumini diferite. -/ista o distinctie esentiala inre zei si eroi. Pataniile lui !lise. )n cartea a . )ntoarcerea a"eilor in -lada.pre a ne da mai bine seama de felul in care s$au plasmuit legendele. sadar. . %astor si Polu/.multa atentie si logica introductand mitul lui Prometeu pentru a e/plica in acest fel aparitia oamenilor. om distins prin nastere. *edal si )car. frodita ne apare in alta lumina fiind numita DnemuritoareE. combatant. utorul a depus un efort staruitor de a motiva logic si psi"ologic trecerea de la un mit la altul si diferitele actiuni in cadrul aceluias mit. 2. 8eleagru. &a poeta . cautat sa armonizeze versiunile contradictorii intr$o sinteza in care predomina punctul de vedere moral. frodita$. Aricat de importanta ar fi problema cronologiei miturilor. in jurul unor eroi veniti din +recia. vitejie. legende create in +recia dupa si sub influenta legendelor razboiului Troiei evenimant care a contribuit in mare masura la alterarea continutului legendelor si deci la estomparea cronologiei lor. opera a mainilor lui Prometeu. eroul =eracle infruntand mania =erei. *ar inainte de lupta sub zidurile Troiei. )n lucrarea sa l.afo. Bazboiul Troiei. Pentru poetul roman &ucretiu. Dfiica a lui GeusE. %ronologic autorul a respectat urmatoarea ordine: Perseu. &inia evolutiva a semanticei cuvantului DerouE a fost: '. )n legendele sespre eroi asistam la o incordare a tuturor puterilor fizice si morale ale pamantenilor spre a birui fortele vrejmase si a ridica viata si demnitatea omului deasupra tiraniei si mizeriei. Geus trona maiestuos in Alimp dar pe pamant. este necesar de a cerceta intelesurile pe care le$a capatat cuvantul DerouE. 8enelau. nobil sef. )n evolutia sensurilor cuvantului se vadesc limpede momente din istoria societatii sclavagiste grecesti. frodita$. (. )n D&egendele AlimpuluiE l. zeita frumusetii. legende create in sia 8ica in legatura cu razboiul Troiei. )n prima parte a D&egendelor AlimpuluiE putem distige urmatoarele trasaturi principale: '. =eracle. ucigand monstri si biruind oameni nelegiuiti. 0. se amesteca in lupte fara sa$si dea seama ca nu este in stare sa le poarte ba c"iar este ranita de un muritor. )n imaginatia grecilor. )ntemeierea Tebei. )ntelesurile cuvantuui DerouE izvorasc din )liada si Adiseea poeme in care se canta fapte savarsite de luptatorii care au luat parte la razboiul Troiei. sclepio. Tezeu. legendele si versurile cele mai cunoscute si interesante. stapan. utorul a ales miturile. 8itru e/pune mituri si legende pecar imaginatia greaca le$a tesut in jurul unor oameni numiti in greceste DerosE. !lise au fost insa oameni care au luptat sub zidurile Troiei. 8itru a trebuit sa rezolve doua probleme fundamentale si anume problema cronologiei si problema fizionomiei eroilor.)))$a a DAsideeiE zeita frodita este pedepsita de =efaistos facand o plasa de aur invizibila in care a prins$o alaturi de res. 0. in rasul tuturor zeilor.enus a capatat la &ucretiu o maretie pe care nu o avea la "omer dar a inceput sa o capete la . -/peditia argonautilor. Geus nu a e/istat. grecii dezvoltasera stralucita civilizatie miceniana. Geii erau niste fiinte pur imaginare pe cand multi dintre eroi au trait in realitate iar imaginatia nu a facut alt ceva decat sa le mareasca peste fire personalitatea. *e e/emplu in D)liadaE frodita. Arfei si -uridice. "ile. Belerofon. Beferindu$ne la D&egendele eroilorE putem spune ca acestea se caracterizeaza prin: . 2.afo. venturoasa calatorie a lui -nea. talent. muritor ridicat dupa moarte la rangul de semizeu. 8otivaea rationala a alegerii si ordinei cronologice a miturilor pe care mitul prometeic o ilustreaza in c"ipul cel mai luminos. comandant militar.

iar in acel moment 6atl a zarit$o pe Persida la geam si a ramas incremenit.acesta fiind cazul in care a luat bataie de la un baiat mai mare ca el. si anume ca. 8ara Beferat Bomanul incepe prin a prezenta personajul ce$i da nume :8ara.Persida afland de cele petrecute a iesit fara pemisiune de la manastire si a plecat cu Trica pe 8uresul involburat de erau sa moara amndoi si mama lor de spaima si maica egidia de rusine.iar Persida simtea ca in sufletul ei se petrce ceva cu totul diferit. utorul a ales cele mai interesante figuri de eroi spre a le e/pune viata legendara. ea simtind ca nu$i va putea da o buna educatie de una singura. prin e/plicatii si ordin stiintific.lucruri care l$au facut sa$i amane _taietura de maiestru_ a lui 6atl.*in acel moment viata amandurora cunostea o intorsatura radicala.8aica o ajuta pe 8ara cu bani pentru ca femeia sa aiba bani penteu Trica. 8aica egidia era foarte respectata de 8ara si de aceea si$a lasat fiica in seama ei. )deea calauzitoare in e/punere a fost aceea care a stat la baza plasmuirii acestor legende.*in acea clipa 6atl nu si$o mai putea scoate din minte pe Persida ce$i parea mai frumoasa ca o zana.Pe Trica l$au trimis ucunic la casa lui %laici. luptand cu darzenie si curaj neistovit.Persida s$a bucurat si ea atunci cand s$a intors 6atl.iar pe baiat voia sa$l faca ucenic. naratia este insotita de e/plicatia rationala a plasmuirilor fanteziei.calfa la casa lui Bocioaca.%u timpul Persida s$a atasat mult de maica egidia si maica de fata.reprimandu$si acest sentiment din rasputeri. 0. 6otele vin sa lamureasca.acesta din urma invata la scoala.copiii fiind salvati. )n felul acesta.Tocmai in aceste zile 6atl isi incepea cei doi ani de calatorie. multe din ciudateniile miturilor. %a si D&egendele zeilorE. %ronologia este in conformitate cu ipotezele cele mai plauzibile.dar .*orea mereu ca fata ei sa fie deosebita si baiatul la fel.)n ziua in care se intiarse a fost mare veselie la casa lui. pornind de la realitati certe. =ubar se simtea rusinat de fapta fiului sau si cauta mereu sa$i spuna ceva. (. la o manastire cu o reputatie foarte buna. se formuleaza nazuinte spre mai bine si spre mai frumos.pana in ziua cand a venit in macelarie sa$l mustre si$l gasi la lucru cu un cutit in mana. tot asa in D&egendele eroilorE s$a aruncat o lumina deosebita asupra lui =eracle. dar cum Bocioaca afla ca 6atl se tine dupa Persida (Bocioaca tinand mult la Persida)nu mai trecu cele 3 luni cu vederea. oamenii pot triunfa asupra tuturor obstacolelor si c"iar asupra vointei zeilor. 3.Persida il iubea pe 6atl dar ea nu voia sa recunoasca. create de antici. 2. cest lucru putea fi trecut cu vederea de catre =ubar si partenii sai. ici el o gaseste pe Persida la brat cu un anume %odreanu ce$i cam facea oc"i dulci Persidei.Pe fata voia s$o trimita la manastire sa fie bine educata.o femeie ramasa vaduva cu doi copii(Persida si Trica).8ara isi iubea foare mult copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor.6atl se intoarse acasa dar cu 3 luni inainte sa i se termine cei doi ani de calatorie. &a scoala Trica se cam batea cu cei pe care nu$i sufera. /r'0(f('02lrr/ Persida urma sa se marite cu Pavel %odreanu dar il refuza fapt care l$a facut pe %odreanu sa se insoare cu alta.dar totul s$a terminat cu bine.%ei doi au fost in sinea lor fericiti petrru ca s$au vazut si acest lucru devenea din ce in ce mai evident.atat de mult incat se poate spune ca Persida era preferata maicii. punandu$i in fata modele de lupta darza.)n clipa cand a vrut sa se napustesca asupra lui 6atl acesta din urma si$a aruncat cutitul din mana si l$a impins pe =ubar pentru a nu fi palmuit.trangea bani zi de zi pentru ei doi si pentru inmormantare. -ste unul din meritele de seama ale acestei lucrari.. sa cum in D&egendele zeilorE s$a dat o deosebita atentie figurii lui Prometeu. D&egendele eroilorE contribuie la imbogatirea cunostintelor si la educatia tinerei generatii.iar in apropiera nuntii 8ilenei 8ara si Persida s$au dus in vizita la Trica. in care.si ca din intamplare se intalneste cu Persida la nunta lui 8unteanu cu 8ilena.'.asa ca 6atl fu nevoit sa mai petreaca alte luni departe de familia lui. )n primavara un geam al manastirii s$a spart din pricina vantului puternic.nu putea sa$si scoata din minte c"ipul zarit printre cioburile ferstrei sparte. 1.Totul era pregatit ca 6atl sa devina stapan dar Bocioaca uitandu$se prin cartea lui de calatorie a vazut ca 6atl a petrecut mai mult "ai "ui decat muncind pe la macelari.

tat de mult il pretuiau peTrica incat Persida si Bocioaca l$au rascumparat cu bani multi pentru a nu fi luat la razboi.dar se simtea bine stiind ca 6atl o iubeste si ea il iubeste pe el.*ar =ubar s$a oferit sa$l ia cu el intr$o calatorie la Pesta.iar in vocea lui se putea citi "otararea si maturizarea.Totul a fost interpretat de o calfa care se afla acolo precum 6atl ar fi vrut sa$l omoare pe =ubar.8ara nu se prea impaca cu gandul ca nepotul sau este botezat in catolicism dar se multumea sa$l stie sanatos.arariei cu toate ca la inceput le$a fost foarte greu.*eci Persida urma sa se mute in casa lui =ubar iar birtul ramanea dupa voia ei lui Bandi la care tinea foarte mult.sotia lui Bocioaca si mama a unei fete de '0 ani.si parca nu mai putea sta in prejma lor cat timp era =ubar printre ei.Bandi accepta aceasta calatorie numai pentru ca Persida i$o cerea..ararie.=ubar a cazut si s$a lovit.bataia nu o putu ing"iti Persida si "otari insfarsit sa plece inapoi acasa.ca maica egidia sa fie nasa copilului. numai de dragul ei.el urandu$l pe =ubar.Persida nu mai suporta betiile si nebunia jocului de carti in care cazuse 6atl.iena.singurul in care avea incredere Persida. flat i singuri in carciuma din .Peste putin timp 6atl si Trica au devenit maiestri cu ajutorul lui Ancea si a lui Bocioaca ce au inc"is un oc"i in fata lipsei lor de e/perienta. Persida intra peste ei si$l vazu pe =ubar intins pe jos si pe Bandi razand in linistea ce$i invaluia.apoi izbucni in ras.parca innebunit se napusti la pieptul tatalui sau si$l lovi pana ce$l omori. cu toate ca Persida ducea dorul casei fiind printre straini. de avere .=ubaroaie si =ubar in pricipal l$ au iertat pe 6atl si au venit sa$si vada nepotul.-ra 8ara tare fericita sa$si vada iar amandoi copii la un loc.ca 6atl si Persida sunt cununati.dar impreuna cu sotul ei.era c"iar barbierit si pieptanat.Totul pana intr$o zi cand sosi o scrisoare de la Trica in care 8ara isi ierta fiica si o c"ema indirect acasa. 6atl nu mai poate suporta despartirea de parinti.ingura care nu a crezut acest lucru a fost Persida care nu putea crede astfel de lucruri despre omul pe care$l iubea.la ..pe ascuns cu 6atl.=ubar nu mai avea de ales asa ca a recunoscut fara ocolisuri.6atl s$a vazut cu Burdea apoi acesta din urma facandu$i o vizita Persidei. u luat carciuma din spatele .motiv pentru care il paraseste si se duce sa traiasca impruna cu mama ei ce o primeste cu bratele desc"ise.nici bataile sau vorbele ne la locul lor.dar se linisti atunci cand afla ca este legitim. cest lucru .6atl se sperie de aceasta scrisoare si incepu sa faca tot posibilul pentru a se intoarce acasa.)n ziua aceea a venit si 8ara la Persida. Trica s$a intors de la razboi ranit la sold dar sc"imbat la caracter.doar in prezenta lui Bandi.dar Persida isi dadea toata silinta ca totul sa fie cat mai bine pentru amandoi. cum era insa foarte bine pentru el deoarece era mana dreapta a lui Bocioaca si o insotea pretutindeni pe 8arta. . 6atl si Persida s$au cununat pe ascuns cu ajutorul lui Trica si a lui %odrenu(care nu o putea refuza pe Persida).6atl era iscodit de Ancea si de =ubaroaie s$o lase pe Persida .Totul i$a luat prin surprinde pe toti si mai ales pe 8arta si pe Persida ce au facut tot posibilul ca el sa nu fie luat la razboi. Persida se intoarce acasa la sotul ei. urmand ca peste cateva zile sa se nasca fiul Persidei si a lui 6atl.dar 6atl nu era asteptat decat de mama lui cu tatal fiind de mult certat.care era amarata si cu oc"ii invinetiti dupa ce 6atl o batu.*iscutia a divagat pana cand Bandi l$a pus pe =ubar sa recunoasca faptul ca ii este tata. de o viata buna si plina de "uzur si o bate pe Persida dipretuind$o pe zi ce trece mai mult. Trica afland ca nu 8ara i$a platit rascumpararea ci Bocioaca se decide sa se inroleze in armata pentru a$i putea plati lui Bocioaca banii pentru rascmparare. %u toate pregatirile pentru botez Bandi fusese parca uitat de Persida si de toti(Bandi era fiul nelegitim a lui =ubar cu Beg"ina).iar in acele clipe Bandi.)n cele din urma ei doreau sa se intoarca acasa unde Persida era asteptata de 8ara si de Trica.Badi si tatal sau.s$o indeprteze de el asa cum s$o pricepe mai bine.iena unde pentru cateva luni s$au simtit bine. tat de mult a stat Trica pe langa ea incat au ajuns sa se sarute si sa se imbratiseze pe la spatele lui Bocioaca fara ca acesta sa$si dea seama de ce se intampla. u "otarat apoi ca sa faca tot ce le va sta in putinta ca 6atl sa se impace cu parintii sai.=ubar era insa nemultumit din pricina faptuilui ca nepotul sau e nelegitim.si au plecat impreuna la . stfel ea a inceput sa se intalneasca. Trica muncea acum la casa lui Bocioaca de unde mai de demult fusese alungat. =ubar au inceput sa discute despre calatorie. sa ca 6atl o lasa numai pe Persida sa muncaesca pe cand el parea mai mult a oaspete decat a stapan.

cosmicul . . D-minescu este marele subiect al literaturii rom#ne(ti ) <pera lui poate fi comparată cu o cetate puternică a cărei cuceriri cere pregătiri numeroase P spunea 8udor 9ianu cu peste SZ de ani în urmă . 8i"ai -minescu a creat o opera de proportii monumentale . eresuri . #loare albastra . păduri cutreieram. fiind inmormantat la cimitirul 2elu ) 1opilăria (i-a petrecut-o la !pote(ti. +lossa . snoave . !ar braţul drept sub cap eu mi-l puneam &-aud cum apa sună-nceti(or) &tudiile le începe acasă cu un dascăl neamţ) >rmează (coala primară la 1ernăuţi. cestora li se vor adauga altele cum ar fi natura si dragostea . innoptand pe unde putea .i niciodata n$or sa vie iara . adica cele peste nouazeci de poezii publicate in timpul vietii autorului . iar acumP&-ar cun$eni . Povestea teiului . in spirit folcloric . Bevedere . . %e te legeniE si altele .onete E si altele . cum cunoaste frumusetile naturii din preasma )potestilor unde si$a petrecut cei mai frumosi si mai lipsiti de grija ani ai copilariei . sau intarzie in cate un bordei de taran . %aci nu ma$ncanta azi cum ma miscara Povesti si doine . vizionar . %alin file . in versuri si proza . c"emarea iubirii ci cea a naturii in poezii ca D*orinta . publicata partial in timpul scurtei sale vieti .s-a născut la G0 ianuarie GY0Z la 2oto(ani si s-a stins din $iata in zorii zilei de G0 iunie GYYU . Povestea codrului . !lterior s$au publicat si postumele . să ne g#ndim că anul acesta nu se împline(te un secol de c#nd a murit . &irica sa .1 si cuprinde antumele . care l$au urmarit toata viata pe poet si de care isi aduce aminte cu parere de rau cand marturiseste . spre marea suparare a parintilor . *orinta . -l fuge de acasa cu zilele .i%ai Eminescu . dar si cu tema timpului . 8i"ai disparea repede de$acasa infundandu$se prin codrii din imprejurimile )potestilor . in poezia DTrecut$au aniiE : DTrecut$au anii ca nori lungi pe sesuri . Bugaciunea unui dacE sau cea a timpului scurs ireversibil pentru om : DTrecut$au anii . Xi mă culcam ades l#ngă izvor. Drascolind padurile si stanileE . unde cunoa(te timpuriu frumuseţile naturii. ci că începe al doilea secol al nemuririi lui ) P . g"icitori . 8i"ai era al saptelea din cei unsprezece copii al familiei -minovici .8i"ai -minescu . *e cate ori .pirit romantic . poate . 8elancolie . iubito . a aparut la 0' decembrie '.. o prelungire . impleteste . care cuprind peste 0>> de poezii . ci si o stare sufleteasca . pamantul romanescQ . a(a cum $a mărturisi mai t#rziu în poezia ?iind băiet păduri cutreieram: ?iind băiet. de o tulburatoare muzicalitate si armonie . . Bevedere . in 2ucuresti .e bate miezul noptii . g"icitori . Povestea codrului . Poezia cadrului natural se impleteste cu evocarea varstei minunate a copilariei . pe care o termină în GYRZ) "in cauza disciplinei (colare fuge de mai multe ori de la (coală) 7a 1ernăuţi îl cunoa(te pe profesorul 'ron *umnul care îi treze(te gustul pentru lectură (i îi împrumută cărţi) nii copilariei si ai adolescentei sunt anii de formare ai scriitorului -minescu . -minescu a cultivat deopotriva lirica meditativ pesimista in : D&uceafarul . $reodata . %e fruntea$mi de copil o$nseninara E 6eastamparat din fire . din poveste . o proiectie a trairilor sale interioare . istoria . paduri cutreieram .cel mai mare poet Ppe care l-a i$it si-l $a i$i . ascultand cu incantare povesti .ara pe deal . Pe langa plopii fara sot . %ea dintai editie ingrijita de Titu 8aiorescu si intitulata DPoesiE . adica lucrarile date publicitatii dupa moartea autorului . *eparte sunt de tine . A ramai E si altele . poate . *e aceea padurea este evocata in multe poezii ca un loc fermecator si avand puteri miraculoase : D#iind baiet . Pentru marele poet -minescu natura este nu numai un refugiu . .

Poesii ('. . pri$im cu dragoste iubita si in$ăţăm să-i spunem (oapte de dor (i atunci c#nd cu$intele nu ne ajung îi (optim $ersuri din Eminescu pentru că le simţim rupte din sufletul nostru ) +e aducem aminte de strămo(i . +ala +alaction. rezultat din mulţimea interogaţiilor (i exclamaţiilor) "upă GYUZ lirica lui 'lexandru . poezia de$enind sugestie (i muzicalitate: 5ondelul rozelor ce mor. despre publicistică . 8acedons^i a fost un promotor al 4nnoirii poeziei: A literatură trebuie să ino$eze dacă $rea să trăiască (i să fie puternică) În acti$itatea literară a lui 'lexandru . 5ondelul c#inilor. iar în GYUR re$ista 7iga ortodoxă 4n care vor deputa mari scriitori: Tudor rg"ezi. 6uvele ('<01) Teatru: 8oartea lui *ante lig"ieri ('<'3) *ublicist: În GYYZ scoate re$ista 7iteratorul de orientare antijunimistă) În GYS/ scoate ziarul <ltul. de mare . alături de el . despre proză . dramaturg. la simbolism) 1reaţia lui stă sub semnul conglomeratului estetic (îmbinarea mai multor curente (i orientări literare : romantismul se îmbină cu elemente parnasiene (i simbolismul cu nostalgia clasicismului) Poet. în primul r#nd. omagiat .:0). #lori sacre ('<'0). proletarul se zbate pentru bucata de p#ine . în$ăţăm să-i cinstim (i să întelegem că P patria P nu e un cu$#nt de(ert ) *ri$ind în jur la 5om#nia sf#r(itului de mileniu ne dăm seama c#t de contemporan este Eminescu ) 4eniul neînţeles (i neapreciat trăie(te (i astăzi în sărăcie . 5ondelul lucrurilor) .. T"alassa ('<'(). auzim glasul iz$oarelor (i al turmelor . (i cu un pronunţat caracter satiric. despre poezie ) !-au publicat $olume cu poeziile care i-au fost înc%inate at#t c#nd era în $iaţă . &a calvaire de feu ('<>3). interpretat . mersul înainte este (o$ăielnic . p#nă la GYUZ . fo(netul frunzelor . de tei . acum scrie ciclul nopţilor. iubitori de dreptate (i ade$ăr . 5ondelul apei din grădina japonezului. 1artea de aur ('<>0). în$ăţat cu plăcere sau defăimat (i toate acestea la un loc do$edesc rolul pe care-l joacă Eminescu în cultura (i în con(tiinţa rom#nilor ) *e Eminescu nimeni nu-l poate uita . $alorile pleacă să-(i împlinească destinul în alte părţi ) &-au scris mii de pagini despre Eminescu ) +ume de referinţă în critica literară i-au dedicat $olume ) !-au publicat studii despre teatru . cu $ersuri lungi.0). discursul liric este rezultatul unui efort de esenţializare (i se bazează pe o metaforă concretă) *oetul renunţă la $erbalismul (i retorismul primei etape. publicist.acedonsDi se pot distinge două etape: *rima etapă.acedonsDi trece printr-un proces de simplificare.olume de versuri: Prima verba ('. caracterizat (i printr-un retorism romantic. doritori de bine pentru ţară Eminescu ne $a fi simbol (i ideal ) Îi citim poezia (i $edem tot ce are mai frumos ţara noastră . de faptură romantică. dar e sigur că-l simte pe Eminescu aproape . prozator. de plopi .c#nd scrie poeme ample. despre $iaţă . lupt#nd pentru dreptate . Poema rondelurilor ('<0:) *roză: "ramă banală (GYUR . -/celsior ('.) Eminescu este $iu în con(tiinţa poporului nostru . pentru $iitorul ţării (i t#nărul este con$ins de ne-murirea poetului (i de contemporaneitatea operei sale ) le/andru 8acedons^i: 6oapte de decemvrie >n poet de tranziţie prin care se realizează trecerea de la romantismul eminescian la curentele moderne. este studiat . lup#ndu-se cu neajunsurile $ieţii . c#t (i după ce a trecut în nefiinţă ) 1e ar mai putea adăuga un t#năr care-l cunoa(te pe Eminescu mai mult cu sufletul . pe el nimeni nu l-a tăgăduit ) P ( 4) 2ogaza ) 't#ta timp c#t pe aceste păm#nturi $or trăi rom#ni iubitori de codru . nu-l poate tăgădui : P <ric#t de tare ar fi c#ntat coco(ii a treia oară . la acest lung (ir de pagini ce i-au fost dedicate [ E greu de spus în cu$inte . dar (i o sublimare artistică) Este faza simbolist-ornamentală) 'cum scrie rondelurile.<().

eDa. oferindu-i multiple $alenţe simbolice) *oemul este alcătuit din două părţi mari legate prin moti$ul inspiraţiei) În prima parte . (-afară. petale de roze plutescL . mai precis pe necesitatea sacrificiului în numele unui ideal) *oetul define(te etica omului superior care refuz#nd orice compromis alege (i urmează întotdeauna drumul drept) +u este important faptul că omul superior nu-(i atinge scopul. $raja 2agdadului.acedonsDi stabile(te un acord perfect o corespondenţă între mediul exterior (i starea sufletească deprimată a poetului: *ustie (i albă e camera moartă\ Xi focul sub $atră se stinge scrumit\*oetul. încet. sărac.$oci limpezi (optesc\ 2agdadul W 2agdadul W (i el e emirul) 8ot pentru a reda frumuseţea. din material în spiritual) *artea a doua poate fi considerată ca un $is al poetului. în care prelucra o legendă orientală) >n prinţ arab 'li-2en este sfătuit de tatăl său să urmeze în $iaţă drumul drept) *lec#nd în pelerinaj la .6 >n tremol sinistru de $#nt-năbu(it\). . cum urlă.ătasea-nflorită mărită cu firul +uanţe. cuncetul. repetiţia cu efect de incantaţie %ipnotică. frec$ent în lirica simbolistă) . *oezia $iitorului (GYUM ) ' condus cenaclul 7itaratorul în care au debutat cei mai de seamă reprezentanţi ai simbolismului rom#nesc) -ste una din capodoperele liricii lui .eDa prinţul alege drumul drept (i împreună cu oamenii săi piere în pustiul arab) 8ot spre . \lupi groaznici s-aud.acedonsDi define(te contextul social ostil în care trăie(te poetul) Înt#lnim deci moti$ul poetului damnat. răgu(it. 'li-2en $ede cum cer(etorul intră pe poarta cetăţii sfinte) &emnificaţia titlului : În timp ce prinţul intră în . du(mănos. . alături. pentru că accentul se pune pe ideea de luptă (i de sacrificiu) Emirul din 2agdad este simbolul credinţei nestrămutate în ideal) +eneza poemului: ?n '.<> 8acedons^i a publicat un poem în proză . %u nici o sc"inteie 4n oc"iu$adormitL În contrast cu acest spaţiu rece. .acedonsDi) *oemul se axează pe ideea omului de geniu însetat de absolut. poetul redă frumuseţea 2agdadului: 2agdadul W 2agdadul W (i el e emirul\Prin aer. pentru a pregăti apariţia inspiraţiei) *rin inspiraţie se realizează saltul din real în fantastic.eDa cerească cer(etorul intră în . (i este alcătuită din mai multe momente) *rimul moment prezintă condiţia ideală a emirului din 2agdad) ?olosind rafinate sinestezii. $estejesc\Ea$uzele c#ntă\ .eDa (i .*romotor al noii poezii: 'rta $ersului (GYUZ . Xi luna e rece în el (i pe cer) . ce-n umbră. .acedonsDi e$idenţializează genialitatea poetului: !ar geniu-i mare e-aproape un mit\) 9ijelia care domne(te afară ($iscolul geme cumplit. cum urcă. trăsnit stă de soartă.acedonsDi apelează la o succesiune de metafore expresi$e: 2agdadul W cer galben (i roz ce palpită.eDa pleacă cer(etorul *ocitan-2en *e%li$an care alege drumul cotit) Înainte de a pieri. cri$ăţul ţipă simbolizează piedicile care inter$in în drumul creatorului spre absolut) Poetul subliniază corespodenţa perfectă dintre mediul natural (i starea sufletească disperată a poetului: >rgia e mare (i-n g#ndu-i.acedonsDi procedează la o mortificare a spaţiului (E moartă odaia (i mort e poetul .eDa păm#ntească) "upă unsprezece ani în GUZG.6 1um latră.acedonsDi re$ine asupra legendei.

îi cere fiinţa.eDa poetul obţine efecte muzicale. (i rai de grădini. Xi zilnic.eDaW răsună mereu) Emirul din 2agdad alege drumul peste întinderile fără sf#r(it ale de(ertului) *rin repetarea cu$#ntului dreaptă. în s#nge. Xi-aceasta-i răspunde ca $ocea ciudată: -7a . în zori (i-n amurg. duc#ndu-(i a ei z$#rcolire În p#ntec.e dreaptă .eDa. &-opre(te. fascinaţia idealului: &pre . e trăsnet.tot sufletu-i $rea "in tălpi p#nă-n cre(tet îi cere fiinţa) "e(i dulce e $iaţa în rozul 2agdad. *ar zilnic se simte furat de$o visareL .eDa-l răpe(te credinţa . Îi cere simţirea. emirul porne(te la drum în căutarea idealului său) . . o clipă.ai mare. Îi $rea frumuseţea .acedonsDi folose(te o sugesti$ă combinaţie cromatică pentru a reda imaginea emirului care-(i părăse(te cetatea: Xi el ce e-n frunte pe-o albă cămilă.eDa.eDa[\(i $ocea ciudată: -7a .pre 8e^a se duce cu g7ndul mereu $ "e(i are totul. poetul insistă asupra eticii omului superior: (i calea e dreaptă . în ner$ii-ndrăjiţi\- . (i zare-aurită 2agdadul. poiana de roze (i crini . c7nd foamea$. tot ce-(i poate dori un om obi(nuit: Xi el e emirul. tot cerul s-aprinde mai tare\ 2at t#mplele\. pe $erdele pisc. (i toatele are) E t#năr.2agdadul (i emirul. deodată. e zeu. poetul redă c%emarea c%inuitoare a cetăţii . plecat-am a merge (i eu) -7a . red#nd în acela(i timp obsesia fascinaţia idealului: *e nume-l întreabă emirul. dar timpul e scurt) 1er(etorul alege drumul cotit pe sub pomi unde o t#nără umbră de soare-l fere(te) În descrierea drumului prin de(ert poetul reu(e(te să creeze senzaţia spaţiului (i a timpului fără sf#r(it) ?olosind metafore expresi$e. emirul din 2agdad trăie(te fascinaţia cetăţii sfinte din . grozave la fel.eDaW 7a . 'rgint de iz$oare. cetatea sf#ntă a musulmanilor de$ine simbolul aspiraţiei eterne spre absolut) *rintr-o repetiţie enumerati$ă. *e piept.eDa.acedonsDi redă epuizarea fizică (i sufletească a călătorului: %7nd setea. *ri$indu-(i ora(ul în roza idilă\ În acela(i timp cu emirul porne(te la drum (i un cer(etor mai slut ca iadul. el insistă asupra ideii de perfecţiune a 2agdadului (i condiţia ideală a emirului. (-a formei simţire E (arpe.eDa [\7a . dar zilele curg. Tar $iu de lumină sub ru(u-oranisc.$oinţa %etatea preasf#ntă îl c%eamă în ea. îi pun c#te-o st#ncă Xi foamea se face mai mare .dar $iclean la pri$ire) *rin repetarea cu$#ntului .tot dreaptă.Bai de aripi de $ise.oc%ii sunt demoni cupliţi\ 1utremur e setea. ori pe p#ntec.6 Xi foc e în cer. e farmec.acedonsDi asociază două moti$e care străbat mai multe strofe . zdrenţos (i pocit 6 Eoit jalnic de bube de drum prăfuit .

odalităţi artistice *oetul folose(te metafora: metafora concepută ca definiţie poetică: emirul e t#năr. care a ales drumul cotit. !deea esenţială este că un ideal cere întotdeauna luptă (i sacrificiu) Emirul din 2agdad răm#ne o proiecţie ideală. dreaptă. tema poetului damnat. moti$ul inspiraţiei. cromatica. nălucă) . antiteza dintre emir (i cer(etor. corespondenţele. sărăcia ce-alunecă zilnic spre ultima treaptă. împlinirea sunt în raport in$ers proporţional cu meritele. cer(etorul răm#ne simbolul omului comun. e farmec. sinecdoca combinată cu metafora. natural.oarele si &una balade legendare: 8anastirea rgesului balade pitoresti: 8iorita balade istorice: %antecul lui %onstantin Brancoveanu balade familiale: +"ita %atanuta 6aratiunea: -ste rectilinie(sc"ematica) . în prezentarea 2agdadului) 1u efecte muzicale deosebite poetul folose(te repetiţia: 2agdadul. lupi care urlă. sunt greutăţile cu care luptă creatorul în drumul său spre absolut) *oemul se define(te ca o sinteză originală între tradiţia romantică.eDa. pentru a reda efortul încr#ncenat în căutarea idealului) Înainte de a muri. refrenul) *oetul realizează trecerea de la real la ficti$. metafora propriu-zisă: oc%ii sunt demoni cumpliţi) ?olose(te epitete inedite: o t#nără umbră. e trăsnet. emirul singur (rămas din tot singur î(i continuă drumul prin de(ert) Epuizat fizic (i psi%ic emirul are iluzia înplinirii idealului."e(i au pierit însoţitorii (i cămilele. dar de fiecare dată cetatea de $ise se do$ede(te a fi o nălucă) . luna cea rece. lipsit de calităţi. dar si celei culte. roza idilă) Înt#lnim (i figuri de stil mai rare: metonimia oţeluri cumplite. simbolul. frigul. firesc. poetul explică simbolurile.acedonsDi pune accentul pe $erbul aleargă. o c%intesenţă de calităţi. elmente simboliste: sugestia. răsplata. antiteza dintre fastul 2agdadului (i de(ertul arab. putem indentifica o serie de antiteze: antiteza dintre mediul sordid (i genialitatea poetului. care refuză constant compromisurile de orice fel) În opoziţie cu el. . orientarea nouă simbolistă (i nostalgia clasicismului: elemente romantice: omul superior însetat de absolut. dintre ceea ce sunt personajele (i ceea ce realizează) 1oncluzia este tristă: nu întotdeauna cel mai înzestrat î(i realizează idealul său. emirul $ede cum drumeţul zdrenţos (i pocit. se citeste (cantarea are un caracter solemn si dramatic inglobeaza o mare varietate de teme si motive ampla desfasurare epica %lasificare tematica: balade fantastice: . prin menţinerea cromaticii albe (pustie (i albă e camera moartă. etica omului superior cu accentul pe ideea de luptă (i sacrificiu.odalitatea esenţială folosită de poet este antiteza. antiteza dintre drumul drept al emirului (i drumul cotit al cer(etorului. se canta @ rareori se recita. palatele sale sunt albe fantasme) . dar înzestrat cu spirit pragmatic) Balada *efinitie: Poezia (epice) cu subiect fantastic si legendar (de celebrare a unui erou) %aracteristici: este o specie a genului epic. $isul. moti$ul nopţii. antiteza dintre poet (i emir. e zeu.totdeauna @ in versuri apartine literaturii populare. antiteza romantică. intră pe porţile cetăţii sfinte) >ltima strofă este o re$enire la planul real.

dar cu sublinierea primejdiei care il pandeste pe eroul pozitiv sfarsitul are un caracter optimist %lasificari.spririt de razbunare. de basm. cicluri tematice:ciclul domnesc. insolenta.temperament posac. violenta.distrag atentia adversarului . vitejie. diplomatie pusa in slujba unor scopuri mesc"ine. eroul este un invingator frumusetea fizica presupune si frumusetea morala voinicul pierde prin tradarea unui apropiat tradatorii sunt totdeauna pedepsiti si cu metodele pe care ei le pregatisera pentru uciderea voinicului iubirea glorifica virtutile barbatului Protagonistii se caracterizeaza prin:intelepciune.personajele istorice.apararea valorilor traditionale colective:$ adevar$ dreptate$ sociabilitate. ingaduinta si intelegere fata de semeni$ calm. egoism.tarie morala veselie si generozitate. sabloane conventionale si structura codificata: formule introductive urmeaza un fel de e/pozitiune sumara desfasurarea actiunii imbina relatarea narativa si descrierea deznodamantul se atinge cu cat mai putine ocolisuri.immediate pararea interesului personal.obtin permisiunea de a canta dintr$un instrument. in plan etic.cer sa li se elibereze o mana.personajele obisnuite puse in situatii e/ceptionale %ompozitia: #ormulele traditionale.lasitate tradare.slabiciune dusa pana la crima Personajele pot fi grupate astfel:personajele mitologice.caracter despotic bazat pe constiinta unei superioritati sociale. prin triumful eroului Personajele intruc"ipeaza un ideal uman constituie un element de transfigurare a realitatii au atribute e/ceptionale.Tranta voiniceasca 'mintiri din copilărie !) 1reangă fragment `compunere argument` .se prefac ca au murit.personajele animaliere partial antropomorfizate mame cu calitati e/ceptionale. rme de foc.primesc ajutor de la natura. totul se face cu un scop actioneaza asupra constiintelor in mod simbolic ctiunea: lupta se da intre inteligenta si forta "aiducia este o forma a luptei de clasa.personalele din lumea pastoreasca.fidelitate fata de sine si de lumea e/terioara.fi/eaza un singur moment @ rareori 0$1 functie etica$moral(izator)$educativa orice tulburare a ordinii morale este inlaturata nu e/ista gratuitate. mesc"in. in special de la animalele credincioase de remarcat: umanismul si patritismul -roii antitetici personajului central se evidentiaza prin: siretenie. incat drama sa fie rezultatul unei ciocniri autentice lupta se duce intre bine si rau accesoriile vitejiei: rme albe.ciclul codrenilor. josnicie. viclenie.raman nesc"imbati.ciclul dobrogean.ciclul transdunarean ciclul "aicucesc %onflictul: cultivarea opozitiitilor se face in asa fel. avaratie. propunand si un ideal uman de cele mai multe ori situatiile se rezolva la modul sangeros. actionand in numele unor principii superioare. ec"ilibru$ curaj. eroism recurg la anumite stratageme: se travestesc pentru atingerea unui scop .

precedat de prepoziţie-subliniază caracterul de e$ocare al scrierii (i sugerează faptul că prozatorul a selectat doar o parte din înt#mplările copilăriei sale. nu mă duc la &ocolaQ. nici în ruptul capuluiQ) . ca orice ţărancă folose(te expresii populare: Psă nu dăm cinstea pe ru(ine (i pacea pe g#lcea$aWQ. nu-i de capul săuQ (i dificultăţile $ieţii.ama îmbină bl#ndeţea cu asprimea. a(a nu ma dau nici eu dus din Eumule(ti\Q exprimă durerea lui +ică. nearticulat. cazul acuzati$. prezintă opiniile părinţilor despre în$ăţatură. 'rgumentele lui +ică sunt fără temei: spune că se $a îmbolnă$i de dorul mamei sale (i $a muri printre străini. imortalizează oamenii (i locuri (i costituie o monografie a $ieţii materiale (i spirituale a satului moldovenesc de la munte . surorile. teama de necunoscut (i dragostea pentru satul său) În apropierea plecării. despre asta. 1reangă a reprezentat înt#plări din $iaţa sa) 8ripla comparaţie Vcum nu se dă scos ursul din bîrlog.ogorogea. la clăci. ?ragmentul se încadrează în partea a patra a operei 'mintiri din copilărie (i exprimă regretul pentru despărţirea de locurile natale (i de copilărie descriind drumul de la Eumule(ti p#nă la seminarul de la &ocola) mintiri din copilărie. prundul. spaţiu natal e$ocat cu nostalgie înseamna: <zana cea frumos curgătoare.?ragmentul 'mintiri din copilărie este o operă epică deoarece autorul î(i exprimă ideile (i sentimentele cu ajutorul personajelor (i al acţiunii) . (tii tu moarea meaQ) !nter$enţia tatălui dez$ăluie două aspecte: autoritatea părinţilor faţă de copii. surprinz#nd g#ndurile lui +ică (i drumul parcurs p#nă la sosirea în !a(i) 8itlul. petrecute în to$ără(ia fetelor (i a flăcăilor de $#rsta lui. +ică <(lobanu (i alţii s-au lăsat de în$ăţătură (i. după %otăr#rea părinţilor. că V!on . . că doară. e$ocă icoane scumpe legate de $#rsta inocenţei. pentru că dorinţele lui erau u(or de îndeplinit) *entru +ică. m7ndrele dealuri. care au un caracter de generalitate.odul de expunere predominant în opera epică este naraţiunea) 1#nd relatează înt#mplări care au în centrul atenţiei personaje din uni$ersul social al Eumule(tiului naraţiunea este la persoana a !!!-a) În 'mintiri din copilărie naratorul se identifică cu personajul. fraţii. la joc (i pe uliţele satului în nopţile de $ară) +ici gerul. tot măn#ncă p#ne pe l#ngă părinţii lorQ) Împotri$irea lui +ică este subliniată prin repetiţia P+u mă duc. stare sufletească fiind completată de precizia Pnu ma-( fi dat dus din Eumule(ti. mamă. !oane. băieţii satului. nu cum $rea el. făc#ndu-l să înţeleagă că orice încercare de a-i clinti %otăr#rea este zadarnică) &maranda. 4%eorg%e 8răsnea. P 're să urmeze cum (tim noi. dumbră$ile (i luncile umbroase. +ică fiind autorul însu(i la $#rsta copilăriei) "e aceea în fragment domină naraţiunea la persoana ). ţăranul de la munte strămutat la c#mp (i pruncul dezlipit de la s#nul mamei sale. prezinta primele sale experieţe suflete(ti.oti$ele pentru care +ică nu $rea să părăsească meleagurile natale sunt: $#rsta. înfăţi(#nd propria copilărie. numărul singular. nearticulat (i determinatul V din copilărieQ-substanti$ comun. la numărul plural. mama. tata. ne$oit să plece la &ocola în toamna anului GY00. înfăţi(ează satul (i consemnează încercările lui +ică de a-(i îndupleca mama sa nu-l trimită la &ocola. îl împresoara icoane ale unor clipe frumoase. prin propoziţia concesi$ă P măcar să mă omoriWQ) *rin $erbul P pl#ng#ndQ (i prin costrucţia Pcu zece r#nduri de lăcrămiQ) . nici depărtarea nu constituiau piedici. alcătuit din substanti$ul comun PamintiriQ. P "egeaba te mai sclifose(ti. *rozatorul dă glas durerii cauzate de părăsirea locurilor dragi. deoarece. opera de maturitate a marelui po$estitor %umule(ten.

degajat. PXi c#te (i mai căte nu c#ntaQ) În plan sintactic. 4#tlan) 8elancolia aducerii aminte este potenţată de inter$enţiile pline de umor) +ică face %az de necaz (i po$estirea aluneca de la lucruri serioase la glumă. elemente nepreţiute ale tezaurului folcloric rom#nesc) <mul matur î(i aminte(te cu nostalgie: P'semenea. metaforele contribuie la oralitate: P 1um nu se dă scos ursul din b#rlog. apa-i rea\Q) le modalităţi de realizare a oralităţii sunt monologul interior. exager#nd.+ică (i :a%aria lui 4#tlan î(i iau rămas bun de la celelalte rude Qcu oc%ii înecaţi de lacrămiQ) 7a începutul naraţiunii. P\ m#ndrele dealuri. ca surceleleQ (i Ppoate $reodată să fie el sprijin pentru i(tilalţiQ) +ică nu mai are timp să-i împărtă(ească &marandei nici unul din g#ndurile care l-au c%inuit toata noaptea. de după care-mi zămbeau zburdalnica $#rstă a tinereţiiWQ) >morul lui 1erangă parcurge o întreagă gamă) 'utorului îi place să glumească. de origine populară) 1aracterul oral î(i are iz$orul în farmecul po$estirii populare) &criitorul folose(te cu pricepre cu$intele. o manifestare a bunei dispoziii.V banii nu se culeg de la trunc%i. acestest cadru este caracterizat printr-o stare de lini(te (i ec%ilibru) &tilul operei lui 1reangă se caracterizează prin două trăsături distincte: oralitatea (i umorul) >morul este o formă a r#sului. ca $ai de noiQ) 1u ajutorul oralităţii (i umorului. dacă te lasă p#rdalnică de inimăQ) !nteresante pentru oralitate sunt (i conjuncţiile: VXi cu c#tă carte (tiu. ironia (i autoironia sunt prezentate în costrucţiile: P\să nu mă faci. ţăranul de la munte strămutat la c#mp. poate (i datorită firii sale $oioase) 8onul po$estirii e plăcut. supăraţi (i pl#n(i. PXi după ce jucam c#t jucamQ . (tiind că %otăr#rile lor sunt ade$ărate legi nescrise pentru el: P "ar $orba ceea: >rsul nu joacă de bună$oie) . autorul pro$oc#nd permanent z#mbetul sănătos. P\ne suim în caruţă. %orile (i toate petrecerile din sat. să ieu cule(erul din ocniţa (i să te dezmierd. descrierea creează o pauză în ritmul desfă(urării acţiunii. cu tot farmecul frumuseţilor lui. clăcile.o(neagul $ine odată cu răsăritul soarelui)"upa ce sărută m#na părinţilor .a(a cum se cu$enea . autorul restituie po$estirea prin toate elementele de sugestie ale graiului $iu) 1onfesiunea amplă pri$ind legătura dintre +ică (i $iaţa spirituală a satului îl înfăţi(ează ca pe un t#năr cu fire desc%isă. dragi-mi erau (ezătorile. c#t e(ti de mareWQ. pentru că 7uca . descrierea are rolul de a creea cadrul sau atmosfera în care $or a$ea loc înt#mplările po$estite) *e parcursul naraţiunii. zeflemisind sau autoironiz#ndu-se) >morul e st#rnit (i prin nume sau porecle comice: 8răsnea. (i lasă de te du în loc străin (i a(a depărtat. ia acu(. descrierea surprinde cadrul în care se înc%eie acţiunea. oralitatea rezultă din introducerea propoziţiilor temporale prin ad$arbul relati$e PcumQ:Q1um treci &iretul.ort-copt. astfel înc#t acestea par spuse unui interlocutor prezent pe tot parcursul e$ocării) 'utorul recurge la autoadresare: P'poi lasa-ţi băiete. conturează portretul unui personaj) 7a sf#r(itul naraţiunii. sensibil la frumuseţea petrecilor (i c#ntecului popular. numărul mare de propoziţi exclamati$e (i interrogati$e) 1omparaţiile. dezlipit de la s#nul mamei)))Q. la care luam parte cu cea mai mare însufleţireWQ) &entimentele tinereţii se îmbină cu nai$itatea (i îndărătnicia copilăriei subliniate prin argumentele . (i pruncul. trebui sa fac . satul. cu c#tă nu (tiu\Q . pri$ind totul dintr-o perspecti$ă care amuză. dialogul.lipsite de temei -cu care încearcă în zadar să-(i con$ingă mama să nu-l trimită la seminarul de la &ocola) +ică respectă autoritatea părinţilor. indică modificarea cadrului în care este plasată acţiunea.

biserica. sa se e/plica de ce nostalgia si regretul evocarii din perspectiva omului matur se impleteste cu bucuria retrairii poznelor nevinovate ca insasi varsta evocata. În ciuda aparenţelor. ca o fiinţă autoritară. duio(ia (i respectful faţă de ei răm#n neumbrite de trecerea timpului) &maranda este fiică de $ornic si a$#nd fraţi cu în$ăţătură se socote(te superioară soţului ei ca putere de înţelegere a lucrurilor) 8ipologic. cartea este in acelasi timp o monografie a mediului ambiant. ne aflăm in prezenţa unui limbaj artistic. ci o recrează si o toarnă în tiparele unei rostiri indi$iduale. care face efortul intoarcerii in timp. (i pentru oamenii din sat se e$idenţiază prin descrierea momentului despărţirii: P\sarutăm noi m#na părinţilor. multe sunt regionalisme. in volum. scos cu greu din lumea satului "ca ursul din barlog"". cu institutiile lui: scoala. iar a patra a vazut lumina tiparului postum. dragostea. pentru a reanvia din amintire varsta de aur a copilariei. în$iorează acţiunea. în mijlocul flăcăilor (i al fetelor de seama lui) 7egătura trainică dinte +ică (i părinţi. pana cand $ aflat in pragul adolescentei $ ajunge la .ocola. temperamentele. \ supăraţi (i pl#n(i. frumos. m#nuind cu abilitate răsplata si pedeapsa) "intre cu$intele folosite de 1reangă.criitorul nareaza la persoana )$a peripetiile lui 6ica. în armonia c#ntecului rom#nesc. )n acelasi an opera a aparut la si la )asi. avand ca tema principala "copilaria copilului universal". o propulsează) " mintiri din copilarie". iar celalalt este 6ica. Tema: Boman al varstei celei fericite. ceasta opera memorialistica a lui %reanga se bazeaza pe alternanta dintre atitudinea evocatoare a scriitorului matur. cu obiceiuri si traditii fi/ate printr$o e/istenta milenara. e însu(i firul po$estirii) *e firul acestei po$estiri se pot distinge momentele subiectului mai ales în partea a !9)-a "ialogul ascunde conflictul. *e aceea opera pare sa aiba doi povestitori: unul este %reanga$scriitorul. ea se înscrie în portretul clasic al mamei. &ipsesc aproape complet neologismele. de )on %reanga " mintiri din copilarie" constituie opera de maturitate a lui %reanga" $ acest "=omer al nostru" $ cum l$a numit +arabet )braileanu. )zvoarele de inspiratie sunt autobiografice. lu#ndu-ne rămas-bun cu oc%ii înecaţi în lacrămi. *e aici rezulta impresia ca " mintirile" sunt un lung monolog. cel "vesel ca vremea cea buna si sturlubatic si copilaros ca vantul in tulburarea sa". dez$ăluie sufletul personajelor.<0. ca $ai de noiQ) *rofunzimea iubirii faţă de satul natal face ca depărtarea să accentueze durerea (i ei sa ofteze după fiecare f#nt#nă. de unde pro$ine (i originalitatea) +araţiunea sau relatarea în direct a naratorului. dar si cu tact pedagogic. sentimentele. a unui stil foarte original) 1reangă nu copiaza limba ţărăneasca. armata. si dintre identificarea lui pana la un punct cu 6ica. in '.de cand acesta "a facut oc"i". cele mai multe sunt de origine populară sau au aspect fonetic moldo$enesc.pe c%eful mamei sa plec fără $oinţă (i să las ce-mi era dragWQ) 5espectul faţă de părinţi. Primele trei parti au aparut in revista "%onvorbiri literare". plin de $iaţă. într-un cadru natural. p#r#u. g#ndurile. $ălcică. in care %reanga este actor si personaj totodata.eminarul de la . . . "badea )on" $ cum se autodenumeste. dumbra$ă (i alte locuri drăgăla(eQ) !maginea t#nărului $esel. bucur#ndu-se de tot felul de jocuri în copilarie (i trăind din toata inima farmecul tinereţii. a vietii satului romanesc de la jumatatea secolului trecut.

Bememorand ispravile unui copil de '1$'2 ani. evocand c"ipul mamei si pataniile din =umulesti. %opilaria este pentru 6ica varsta de aur. apoi la "scoala de popi" din #alticeni.f.ubiectul: *esi pare a se abate adesea de la subiect. ziua sfintirii in '.Bememorarea se face cu dezinvoltura si este subliniata de %reanga insusi in e/presii ca " stau cateodata si$mi aduc aminte" . Partea a treia.ocola. facatorul de vanatai". suna ca o voce minunata distinsa intr$o gloata". in care greselile scolarilor erau insemnate pe o "dranita" si pedepsite. Partea a doua se opreste asupra casei parintesti. "fratele mamei cel mai mic" $ la scoala lui lecu Balos din Brosteni. marc"eaza o alta varsta a lui 6ica.(0 a paraclisului din biserica spitalului din Tg.eminarul de la . de badita . Beferindu$se la aceasta +.". Privite prin ceata amintirii. %reanga nu reanvie anii copilariei. la ce poate sa le aduca ziua de maine.asile.unt evocate apoi episodul umplerii de raie capreasca. " si$mi aduc bine aminte" .%alinescu scria ca " c"iotul lui este mai plin. . de zilele de "procitanie". patania cu stanca pravalita peste cocioaba )rinucai si fuga cu pluta a celor doi baieti pana la Pipirig. . unde sta in gazda la Pavel ciubotarul. despre care criticul 8ircea Tomus scrie ca este "ploaie de soare. invatand cu parintele )saia *u"u . de plecarea $ impreuna cu bunicul *avid %reanga din Pipirig si cu *umitru. punand accent pe amanuntele semnificative.6eamt si a desc"iderii scolii domnesti de acolo in prezenta domnitorului +"ica si ziua plecarii $ in toamna lui '. "ma gandesc" si altele . desc"isa de parintele )oan de sub deal in c"ilia bisericii.asile. vizitele la mos %"iorpec ciubotarul. ras printre lacrimi". *e aici rezulta tonul dominant al " mintirilor". cea a lipsei de griji: "%e$i pasa copilului cand mama si tata se gandesc la neajunsurile vietii. devenit acum ")on" $ in "arabaua lui mos &uca $ la . dupa evocarea =umulestilor. smantanitul oalelor. 6ica parcurge cateva varste.(( $ la . de discutiile dintre parinti pe tema invataturii lui 6ica.criitorul isi aminteste de prima sa scoala. )l vedem elev la scoala domneasca din biserica spitalului din Tg. Amul matur se identifica pana la un punct cu mentalitatea varstei de aur. de cand e lumea asta si pamantul". de "calul balan" si de ".ocola.eminarul de la . .6eamt. %reanga a creat primul roman al copilariei taranesti din literatura noastra. cu "arjoane si nazbatii memorabile. care l$au ajutat pe copil sa se formeze ca om.marandita popii. . desi da impresia ca face un montaj narativ liber. ci copilaria in sine : "=ai mai bine despre copilarie sa povestim $ spune el $ caci ea singura este vesela si nevinovata". intamplarile de demult capata un farmec nespus si plutesc intr$un fel de vag temporal. a "copilului universal". dar meritul lui %reanga consta in capacitatea de a sugera farmecul acestei varste. pe care o priveste cu simpatie si umor. sau ca$i framanta alte ganduri pline de ingrijireP" . *e fapt scriitorul insusi marturiseste: " sa eram eu la varsta ceea fericita si asa cred ca au fost toti copiii. de la anii copilariei celei fara de griji. al pupezei din tei. furatul cireselor. de prinderea mustelor cu ceaslovul. )n partea )$a este evocata trecerea lui 6ica prin scolile din =umulesti si Brosteni.6icolai. pana la plecarea adolescentului . (uratul la casa popei Aslobanu. tinand de formatia lui scolara. -ste o copilarie obisnuita si de aceea scriitorul nu poate spune mai mult decat au spus altii. a redat atmosfera si farmecul varstei de aur a omului dintotdeauna si de pretutindeni. %reanga povesteste evenimentele din viata lui 6ica in ordinea lor cronologica.criitorul retine cu precizie doar data a trei evenimente : "cinstita "olera de la M2. de . de prinderea la oaste cu arcanul a baditei . intamplarea de la scaldat). pe acele "evenimente de cunoastere".

reau sa$mi dau seama despre satul nostru . razesesc. nesupusa vicisitudinilor timpului.tau cateodata si$mi aduc aminte ce vremi si ce oameni mai erau in partile noastre pe cand incepusem si eu. asa cum momentele si figurile de demult revin in amintirea povestitorului. cu cat aceste minunatii ale trecutului au disparut pentru totdeauna: ". impartit in trei parti. ca asezare intemeiata. de crapau matele jucandu$ se cu ei". un paradis terestru. adica de la casa parinteasca. despre copilaria petrecuta in el si$atata$i tot".. Abservam ca descrierea este insa foarte saraca. mai mult o definitie: "sat mare si vesel" sau "sat in toata puterea cuvantului". incat episoadele se inc"eaga in unitati narative de sine statatoare. si poporeni ca aceia. din targ drept peste apa 6eamtului . badita . . dar si suveica. Prin asemenea insusiri se face pretuit . acel "cumplit mestesug de tampenie" . caracterizata prin candoare. devenind incomparabil si inconfundabil. sau cuptorul pe care se ascundeau copiii cand se jucau "de$a mijoarca si alte jocuri si jucarii pline de "azul si farmecul copilaresc". claca. Partea a ). a ma ridica baietas la casa parintilor mei. )n prima parte %reanga reconstituie din memorie imaginea gospodarilor "umulesteni si a satului natal. in satul =umulesti. Povestirea se desfasoara aparent la intamplare. dragalita$*oamne. *e aceea evocarea =umulestiului se interpatrunde cu evocarea varstei de aur.$a nareaza plecarea lui 6ica la . cuviinta si pudoare. satul. plecarea spre o lume straina si neprimitoare. de care lega mama o sfara cu motocei la capat. de e/emplu. %asa parinteasca si familia sunt vazute e/clusiv din perspectiva copilului. cu flacai voinici si fete mandre. cantecele etc. cu gospodari tot unul si unul. traditiile si obiceiurile.". sarbatorile. -l insusi marturiseste : ". sat mare si vesel. care retine in special locurile de joaca: " stalpul "ornului. *ar %reanga nu se rezuma doar la a$si aminti de satul copilariei sale. si trecand la detaliile specifice interiorului taranesc. pornind de la general. !niversul "umulestean revine la inceputul partii a doua. si dascali. bolile.. -vocarea =umulestiului revine ca un laitmotiv la inceputul fiecarei parti a " mintirilor".eminarul de la . oamenii si locurile traind cu aceeasi intensitate in in amintirile povestitorului. stfel =umulestiul este prezentat ca un "sat vec"i. *ar acesta leaga cu mestesug firele actiunii. Begretul si nostalgia naratorului sunt cu atat mai puternice. %reanga evoca peripetiile lui 6ica in stransa legatura cu meleagurile natale. ci el il re$creeaza din amintire. Puternicul atasament afectiv al scriitorului fata de acest univers al copilariei este subliniat prin enumerare. prietenii si tovarasii de joaca ai lui 6ica insufletesc evocarea. cu biserica frumoasa si niste preoti. =umulesti. dascalul cel "cuminte. care se tin tot de una. *escrierea este plina de lirism .criitorul rememoreaza elementele specifice vietii "umulesctenilor ca: iarmarocul. dar si cu cei ai copilului. Parintii. satul natal al lui 6ica a lui . fratii si surorile.tefan a Petrei capata aura de legenda. ca si icoana de aur a copilariei. de vuia satul de vatale in toate partile. scoala. )ntr$un astfel de loc oamenii au o inalta tinuta morala.. . scriitorul matur simtind ca$i "salta si acum inima de bucurie". cu oc"ii omului matur . Privit retrospectiv. putand fi c"iar desprinse din conte/t. care marc"eaza de fapt iesirea din copilarie. "arnic si rusinos ca o fata mare". leaganul copilariei lui 6ica: #olosind te"nica povestirii in povestire. ca pe un sat patriar"al. munca la sumane. "ora. de conflictele dintre colegii ce stateau la aceeasi gazda..%reanga isi aminteste de eforturile aproape dramatice ale colegilor sai de a invata gramatica. dar accentul cade de data aceasta pe casa parinteasca $ simbol al varstei fericite $ vazuta aievea cu oc"ii celui care abia incepuse "a merge copacel". care stiau a invarti si "ora.ocola. de petrecerile tineresti .asile. de faceau mare cinste satului lor".

scriitorul notand cu mandrie ca acesta "nu$i un sat laturalnic si. frumos era pe atunci. %opilaria petrecuta in =umulesti este un timp al neastamparului si al poznelor pline de "az. intamplarea de la scaldat sau pe cea din seara . si toate imi mergeau dupa plac.. si casa ne era indestulata.asile $ "fratele tatei cel mai mic $ .. dar insasi calitatea vietii pare a se degrada. Trei comparatii de tip popular. mos . cu ciresele.criitorul nu foloseste descrierea. -vocand patania cu pupaza. caci si parintii. %reanga reinvie c"ipuri de sateni ca matusa 8arioara. satul cu tot farmecul frumusetilor lui si pasa de te du in loc strain si departat. cu peisajul ei geografic. Aameni ca parintele )oan de sub deal sau badita .)n acest mediu propice al familiei si al satului natal copilaria este vazuta ca un timp al bucuriei depline si al jocurilor fara sfarsit. traite din plin de copilul de atunci : ". =umulestiul era deci pentru 6ica mediul vital. in care se oglindeste cu ma"nire %etatea 6eamtului de atatea veacuriQ" Abservam ca natura nu ocupa un loc important in opera lui %reanga. cu Azana cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul. si surorile imi erau sanatosi. .asile de la casa popei Aslobanu. topite in trei circumstantiale de mod antepuse. ." Abservam ca $ pe masura ce 6ica inainteaza in varsta $ nu numai oamenii.eminarul de la . . cu oamenii si obiceiurile lor. ciubotarul %"iorpec. daca te lasa pardalnica de inima". in concordanta cu tonul nostalgic al evocarii. Jocul este singura sa preocupare.. prin repetitie. cand plutasii atata un foc de legenda. si copiii si copilele megesilor erau de$a pururea in petrecere cu noi. care era vestita pentru nazdravaniile sale" stapaneste fortele raului.ocola. ci este inconjurat de "locuri vrednice de amintire". din care se simte parte integranta.asile au disparut. -vocarea lirica ia locul descrierii: "*ragu$mi era satul nostru. *e aceea i se pare copilului ca mama.((. si fratii. *oamne.entimentul solidaritatii cu vatra "umulesteana va fi reluat pregnant la inceputul partii a patra. baiete. am fost si eu in lumea sta un bot cu oc"i.e observa aici candoarea copilului caruia $ in mediul ocrotitor al satului $ i se pare ca totul ii merge din plin. numai aici el putea trai fericit.fantului .i. *espartirea de sat ii prilejuieste lui %reanga o emotionanta evocare a acestei vetre a copilariei. )maginea =umulestiului revine la inceputul partii a )))$a.. Prin autoadresare. 6aratiunea ia forma confesiunii directe. fara leac de suparare. ca %etatea 6eamtului ori manastirile gapia si . cand $ "la staruinta mamei" $ este obligat sa plece. taranul de la munte stramutat la camp si pruncul dezlipit de la sanul mamei". contureaza reperele geografice ale =umulestiului. iar evocarea se face prin te"nica sobra a enumerarii. la .arsta de aur pare a fi ramas undeva in urma. =umulesteanul isi subliniaza cu mandrie apartenenta la aceastra vatra a copilariei: ")a. !n singur episod mai lung poate fi incadrat in peisaj si anume fuga celor doi baieti de la )rinuca si popasul de noapte din padure... subliniaza puternica legatura sufleteasca dintre 6ica si satul din care nu voia sa plece " cum nu se da scos ursul din barlog. . de parca era toata lumea a mea". 6atura$peisaj este accesorie in creatia sa. ici %reanga evoca despartirea lui 6ica de =umulestii anului '. . ca popa *u"u ori popa Aslobanu.lipsit de privelistea lumii". %reanga il sustrage istoriei si il inscrie intr$un univers al magiei. iar locul lor a fost luat de altii mai putin vrednici. popa Aslobanu etc. a tatalui sau a bunicului *avid %reanga din Pipirig. &ocul "orelor si petrecerilor fara sfarsit il ia acum invatatura tampa de la scoala de cati"eti din #alticeni. dragostea fata de peisajul$cuib. impreuna cu Ga"aria lui +atlan.aratec. ci e/primandu$si direct. dar si figura mamei. scriitorul ne impartaseste durerea adolescentului nevoit sa cedeze in fata staruintelor mamei: " poi lasa$ti. care face o victima din o "mandrete de flacau" ca *avidica. o bucata de "uma insufletita din =umulesti. la o distanta din ce in ce mai mare. iar casa parinteasca $ vatra petrecerilor fara sfarsit.. Proiectand =umulestii in mit.

"orele si clacile "se tineau lant. tovarasii mei din copilarie . =umulestiul mai inseamna pentru %reanga locul unde sezatorile.. =umulestiul inseamna pentru %reanga locul unde s$a nascut. in contrast cu starea sufleteasca a celor doi baieti trimisi "surgun. "boaita" . )n ziua plecarii la . -a vine "cu o falca in cer si cu una in pamant" sa$i spuna mamei ca 6ica a furat pupaza. unc"i .asile este realizat numai printr$o comparatie si un epitet triplu : "cuminte.%reanga reuseste in acest caz un portret pe care$l receptam atat vizual. un element particular...".. limpezi ca cristalul si reci ca g"eata. care$l ajuta sa nuanteze caracterele. nu ca isti de la camp. vara. dupa cum nu este nici un descriptiv. *espre ..sarbezi si zbarciti. " budi"ace" etc. matusi. ca$n zi de sarbatoare. de ajuns. %omunitatea "umulesteana este evocata prin acele elemente ale ei care influenteaza sufletul copilului $ devenit acum flacau. multe patimi". %reanga evoca imaginea panoramica a peisajului de munte... fratele cel mai mic al tatalui. Pornind de la o anume manifestare. cu "uriesii munti" ai 6eamtului " cu varfurile ascunse in nouri. de parca se "ranesc numai cu ciuperci fripte". *e aceea oamenii sunt "mai sanatosi. fratii si surorile si baietii satului.si mai voiosi. este un nou prilej de elogiere a =umulestiului ca sat de munte. gazde etc.ocola.cripcarul.. %aracterizarea personajelor: )n " mintiri din copilarie" %reanga reinvie un numar mare de personaje : parinti. *ascalul care$l inlocuieste pe badita .. unde traiesc oamenii cei mai apropiati lui: "*ragu$mi erau tata si mama. "era un carpanos s$un pui de zgarie$branza" .. 8os . ca =ogas sau . dracului pomana" imaginea luminoasa a satului revine prin evocarea fetelor si flacailor care " gatiti frumos. umbra si racoare.Povestitorul "umulestean nu este un poet al naturii.. printr$un eufemism. luat la oaste cu arcanul. in timp ce matusa 8arioara este o fiinta din acelea care " scoate ma"murul din om". utorul " mintirilor" observa e/clusiv natura umana. *espre locurile copilariei. ca si despre fiecare din oamenii de aici el a pastrat in suflet o imagine. *e aceea putem spune ca marea arta a lui %reanga consta $ printre altele $ si in individualizarea personajelor prin te"nica detaliului. ce$l individualizeaza pe fiecare.adoveanu. sa de e/emplu portretul dascalului .entimentul instrainarii imbraca aici forma coborarii de la munte la campie. "om ursuz si paclisit". naratorul "umulestean individualizeaza fiecare personaj. cat si auditiv: . este caracterizat antitetic. *ar el nu este un portretist. colegi de joaca si de scoala. "arnic si rusinos ca o fata mare". Popasul de noapte facut la Blagesti. de la o trasatura distincta de caracter sau $ mai rar $ de la una fizica..marandita popii scriitorul isi aminteste ca era " o zgatie de fata". mai puternici. %reanga foloseste invective ca: " ceapcan".asile. *escrierea se opreste la suprafata si degenereaza in enumerare.." $ suspina parca povestitorul. cu bucuria zugravita pe fete".soptind tainic. dascali si preoti.si ducand cu sine multe. de$ti parea tot anul zi de sarbatoare". in comparatie cu viata grea a locuitorilor de la campie: "=alal pe la noi Q $ e/clama mos &uca $ pele$s dulci. %ele mai multe personaje apar episodic.. dar ele sunt individualizate prin ceea ce au esential si semnificativ.. lemne. un detaliu. unde i$au "cosit tantarii". toate pe fundalul cantecului de dor ce se revarsa de pe strunele viorii lui 8i"ai . . foiau prin sat in toate partile. un epitet depreciativ si un verb cu rezonanta onomatopeica. ceasta doina este in concordanta cu starea de spirit a adolescentului sortit instrainarii.. )nainte de a pierde din vedere acest univers fermecat al copilariei. Pentru caracterizarea popei Aslobanu. de unde purced izvoarele si se revarsa paraiele.asile.

capabil sa indrepte vremea cu zambetul lui. de se incrucea lumea de mirare". il pune s$o ajute la treburile casei: sa legene copilul. maturul. "inc"ega apa numai cu doua picioare de vaca.. Pe 6ica. actiune sau prin limbaj. ca o fiinta cu puteri supranaturale.tan Patitul" . clampanea de batran ce era. )n spiritul muncii ii creste si pe copii. facuta peste ani de omul matur.maranda nu$si manifesta dragostea de mama prin duiosii. )si scapa feciorul de deoc"i facandu$i "un benc"i bog"et in frunte" si "buc"isea cu clestele" carbunii care tiuiau in soba. iar pe de alta $ evocarea glumeata. s$apoi mai avea si darul suptului". pe care "le umfla$n spate si la gazda cu dansele" se aseamana cu gestul diavolului %"irica din "Povestea lui . #iica lui *avid %reanga din Pipirig este o femeie "arnica. recunostinta si respect. pentru ca unele intamplari par inventate si construite dupa modelul povestilor. . caci bratele ei m$au leganat. care ia in spate intreaga recolta a boierului. evocat cu dragoste. . adaptat intamplarilor relatate. rusinat si flamand. ea il dojeneste cu blandete ca sa$si sc"imbe comportarea. si a vorbi de la dansa am invatat". Personajul traieste prin actiuni si fapte si prin limbajul colorat. s$o ajute la tors si scarmanat. care "era vestita pentru nazdravaniile sale". iar Trasnea $ un "buc"er de frunte si tamp in felul sau". farnaitul. vazand in el "un al doilea %ucuzel". dar si pedeapsa. gata sa primeasca orice pedeapsa. pe cat mi$aduc aminte: si$mi aduc bine aminte. ci pune accent pe trasaturile de caracter. proape toate personajele sunt conturate sumar. mama il pedepseste luandu$i "ainele. prin caracterizare directa.. )ar cand copilul se intoarce acasa gol. ea stie sa manuiasca cu abilitate rasplata. #iinta autoritara. facandu$i un induiosator portret moral. " mintirile din copilarie" nu sunt o opera memorialistica propriu$zisa. #igura luminoasa a mamei este vazuta dintr$o dubla perspectiva: pe de o parte este evocarea nostalgica. sa duca mancare la prasitori etc. duioasa. . mama reanvie in amintirea fiului ca un personaj cu aura de basm. )nzestrata cu tact pedagogic. -ste mandra de istetimea lui 6ica si crede in destinul lui de e/ceptie. lucrand totodata la sumanele pe care barbatul ei le vindea in targuri. %and 6ica o lasa cu toate treburile pe cap si fuge la scaldat. %reanga. *epozitara si practicanta a unui fond de credinte si practici magice stravec"i.maranda are o fire aspra si jocul fara sfarsit al copiilor o deranjeaza. facuta cu oc"ii copilului de atunci. stfel ridicarea de catre 6ica Aslobanu a lemnelor dintr$un car. *and glas nostalgiei si duiosiei ce$i inunda sufletul. Beferindu$se la colegii de scoala. . sau ii alina durerea copilului batand "peretele sau vreun lemn" de care acesta se lovea. un loc aparte il ocupa c"ipul mamei. . izbucneste: " sa era mama in vremea copilariei mele.i sange din sangele ei si carne din carnea ei am imprumutat."*ascalul )ordac"e. %reanga spune ca 6ic$a lui %ostac"e era inaintat la invatatura "pana la genunc"iul broastei". sentimentalisme ori ingaduinte de tot felul.maranda alunga norii negri de deasupra satului infingand toporul inaintea usii. . *atorita acestui fapt copilul cu "par balai" i se pare un #at$#rumos. ea stie sa faca fata nevoilor unei goapodarii grele.. pentru ca "stia a face multe si mari minunatii". *e asemenea cearta de la gazda din #alticeni a cati"etilor.. . care "dondaneau ca nebunii" .maranda %reanga: )ntre toate personajele universului infantil din " mintiri". . fiind cel mai mare.maranda isi iubeste copiii. *in zori si pana in noapte. plina de minunatii. iar pentru 6ica nutreste o deosebita dragoste. "ca sa se mai potoleasca dusmanul".criitorul nu$i creioneaza portretul fizic. face trimiteri clare la disputa dintre +erila si ceilalti tovarasi nazdravani ai lui =arap$ lb. neobosita.tapanind fortele raului.

maiQ i sa te duci in fundul iadului si n$are sa aiba cine te scoate. cand acestia ridicau "casa in slava" .. 8ai intai .slanina si faina in pod. #irea apriga a . pug"ibale spurcate ce suntetiQ. atunci cand era elev la ..tefan a Petrei: Personaj mai sters in comparatie cu .." )ubirea .maranda are un suflet desc"is. .. -l imbina toleranta cu afectivitatea: ". sa le dea "cateva tapangele la spinare" sau sa ia "nanasa din coarda" pentru a se putea odi"ni. era nevoita sa le faca "musai cate un surub. *e spovedanie fugi ca dracul de tamaie. .si avea prilej sa$si imparta painea cu dansii".marandei se reflecta adesea in violente de limbaj.curec"i in poloboc" $ cum ii spune el . sa ajunge %reanga la scoala de cati"eti din #alticeni si apoi.maranda. ea se tine de neam bun si din felul in care i se adreseaza acestuia deducem ca i se socoteste superioara ca putere de intelegere a lucrurilor. )l vedem venind seara de la padure. mama si sotie iubitoare.i ne saruta mereu pe fiecare. ne ridica in grinda zicand: S Tata mareQ T ." . daca nu te$i sili sa$ti faci un baiet popa.orbirea ei este adesea muscatoare: ".criitorul isi aminteste cum " strasnic se mai bucura cand se intampla oaspeti la casa.. care $ de cele mai multe ori $ ascund un zambet retinut. . trebuie sa plece la . stfel. faceti otrocol prin cele mate si dati la om ca cainii prin bat. devarati zei protectori ai copilariei lipsite de griji. .marandei.. -l cauta s$o convinga pe .reau sa$mi fac baiatul popa.maranda..coala domneasca din Tg.maranda este o femeie receptiva la nou. *ar mai presus de toate.eminarul de la . *ar 6ica.ocola.. de ce nu te olicaiesti atataP 8ai omule. de va merg petecileQ" . .6eamt..o vedem purtand discutii indarjite cu sotul ei. #iica de vornic.. mama. doua.. ce ai tuP" $ ii spune ea raspicat barbatului. care este mai intreansigenta. daca nu v$am sacelat astazi.criitorul isi aminteste ca. . refuza sa se desparta de leaganul primei iubiri. *e aceea este in stare "sa toarca in furca toata viata".i cat era de ostenit.)aca. tatal $ fiind mai mult plecat cu treburi in afara casei $ manifesta mai multa ingaduinta. tatal lui 6ica este un om "arnic si gospodar. "obosit si plin de promoroaca".. pe umerii caruia apasa intretinerea unei familii numeroase. "care nu mai putea de obosita"..maranda ca se va usca de dorul ei si va muri printre straini. tot "la staruinta mamei".. cu sapte copii. vazandu$i pe copii zgariati de "bietele mate". rgumentele lui se dovedesc a fi insa "zadarnica truda". numai sa$i invete baiatul carte. #emeie practica. aflam din povestire ca vinde sumane la iarmaroc. #oarte tenace. in spiritul careia ii creste si pe copii. pentru a a le asigura copiilor un trai fara de griji: "lemne la trunc"i. " mama. 8ama ramane neanduplecata in fata celor "zece randuri de lacrimi".maranda %reanga este o intruc"ipare a tarancii noastre cu credinta in *umnezeu si respect neabatut pentru credinte si obiceiuri. .. prin cap" . este prietenoasa. "ajuns acum "oltei".nu se indura" sa$l trimita "nici dupa o cofa de apa". manifestand un adevarat cult pentru munca.marandei pentru 6ica se imbina cu ambitia de a$si vedea baiatul popa.pre deosebire de . pentru a$l convinge sa$l dea pe 6ica la invatatura: ".. scotand "matele de prin ocnite si cotrute". raQ d$apoi aveti la stiinta ca prea va intreceti cu dedioc"iulQ cus iau varga din coarda si va croiesc...maranda incearca sa$si convinga feciorul ca "spre folosul" lui " este aceasta" . il ameninta c"iar ca$l "dezmiarda" cu "culeserul din ocnita" si baiatul i se supune.branza in putina.. tatal si mama privesc din ung"iuri relativ diferite jocul fara sfarsit al copiilor. bucuroasa de oaspeti si darnica..armane omuleQ *aca nu stii boaba de carte. ce urmarea cu tenacitate sa$ si vada copilul inaltat prin intermediul stiintei de carte. . cum ai sa ma intelegiP %and tragi sorcovetii la musteata.maranda a invatat din e/perienta vietii ca popia este o indeletnicire care$l poate feri pe fiul ei de grija zilei de maine. numai sa invete si sa se faca popa. gospodina "arnica si priceputa. .stfel. *e aceea invata in rand cu el la ceaslov si il intrece la cititul psaltirii si al " le/andriei". mama izbucneste: "Bine v$au facut.

)n sc"imb.marande$i..%alinescu. parcurgand cateva varste.bou la Paris.. ltadata isi aminteste ca era un sociabil. ipostaza a scriitorului in anii fragezi ai copilariei si prototip al "copilului universal"$ cum il scrie +. un comunicativ. cu "arjoane si nazbatii memorabile. -l dispretuieste invatatura.esnic pus pe sotii si pozne ce se tin lant. . sateni. caci $ spune el $ "banii nu se culeg de la trunc"i. care inseamna de fapt instrainarea de spatiul protector al =umulestiului si iesirea din copilarie. la al carui zambet "vremea se indrepta" ca prin minune.%onsiderand joaca drept un dat al copilariei. *e asemenea. tot esti tu bisericoasa. atrage amarnicele amenintari ale ..ocola...ocola.marandei: " Poi da.. incaltea ti$au facut si baietii biserica aici pe loc. )n 6ica el vede acum singurul sprijin al fratilor mai mici si se simte obligat "a$l zburatici". mai nevasata. amenintari sau numai spaime. %reanga isi aminteste de placarea cu care se juca cu copiii. vorbindu$i copilului cu fermitate. ca se bucura si ei de venirea mea.eminarul de la . iar matusa 8arioara se plange ca "de zbantuitul ista. ca surcelele". devaratul portret al lui 6ica se contureaza insa din faptele si atitudinile sale. care$l pun pe 6ica in conflict cu maturii si atrag dupa ele pedepse. care intra usor in vorba: " . )l vedem ingrijorat de cum va suporta c"eltuielile baiatului..$apoi nu stii ca este o vorba: S*aca$i copil..marandei.. de n$are perec"e". )n finalul " mintirilor" insa il vedem preocupat de viitorul familiei. mama il vede ca pe un #at$#rumos " cu parul balai". rude. indiferent de meridianul geografic si de timp. "om de treaba si gospodar in =umulesti".. 9 8ai bine$n satul tau fruntas". lasa$i. podoaba crestinatatii".. care i se pare fara folos si $ la insistentele . cand acestia ii sareau in spate pe intuneric. sa citeasca". de la anii copilariei celei fara de griji. *e aceea trece de partea . tatal constata cu ironie ca #at$#rumos este de fapt " o tigoare de baiet. baiatul dovedeste o deosebita inventivitate la acest capitol. sa traga. de s$a dus vestea. 6ica poate sa ramana fara stiinta de carte. dar "vesel ca vremea cea buna si sturlubatic si copilaros ca vantul in tulburarea sa". daca$i cal. . rusinos si fricos si de umbra lui". -l este vazut in devenire..nimica nu scapa". mai femeie. 6umai ca jocurile copilaresti nevinovate ( care o supara pe mama. . pentru ca "decat codas in oras. %reanga nu$i face lui 6ica un portret propriu$zis. Tatal are adesea in glas o usoara intonatie de dispret fata de firea evlavioasa a . -l isi aminteste doar ca era "un baiet prizarit.tefan a Petrei este un om practic.. re o fire mai blanda .marandei de a$l da pe 6ica la scoala $ ii raspunde mucalit c$a auzit el de unul care "s$a dus. eu eram al patrulea". %aracterizarea lui 6ica: Personajul principal al " mintirilor din copilarie" este 6ica. cand acesta refuza sa plece la . stfel. si daca$i popa. zicea tata dandu$ne "uta.... iar istetimea lui o face sa vada in el "un al doilea %ucuzel. o vorba moale si de aceea intotdeauna "tot pe$a mamei" ramanea. incearca sa$i dezvinovateasca pe cei mici: ")a lasa$i si tu. sa se joace. pana la calatoria in "arabaua lui mos &uca spre . pentru ca "nu se stie zilele omului". unde$a fi acolo.unde erau trei. *in partea lui. cobait si lenes. 8emorabil in acest sens este episodul uratului la o ora nepotrivita la casa popei Aslobanu . Personajul se caracterizeaza prin raporturile cu celelalte personaje : parinti. smantanitul oalelor cu lapte sub prete/t ca "au furat strigoaicele mana de la vaci".. care arunca dupa copii cu o "scurtatura" de lemn.. dar sunt acceptate de tata cu intelepciune si umor ) sunt inlocuite cu timpul de adevarate "aventuri". si a venit vaca".macar ca$ti intra biserica in casa de departe ce$i".

ci "mati de cei lesinati". pe care $ cu candoare si fantezie $ a vrut s$o vanda in targ. cel mai bun de "arjoana si slavit de lenes.. *espartirea de peisajul$cuib i se pare un sacrificiu inutil..8os %"iorpec. '.6eamt. %reanga scrie: ".tefanescu". juns la varsta adolescentei.scoala s$a umplut de baieti doriti de invatatura. faptul ca el paseste in "zburdalnica varsta a tineretii".". %opilul cu fire vesela si sociabila. cu nevasta si copii". care e/plica numeroasele ei dramatizari si ecranizari. &a claci torcea in rand cu fetele. *e aceea se poate vorbi de caracterul dramatic al operei. *evenirea personajului ajuns acum ""oltei" este sugerata de insusi numele sau.i. de care nu vrea sa se desparta "cum nu se da scos ursul din barlog.maranda. stfel. iar matusa 8arioara vine "c$o falca$n cer si cu una in pamant" sa se planga ca 6ica a furat pupaza. Beferitor la aceasta atitudine. care in =umulesti o dusese "de$a pururi in petrecere" cu "copiii si copilele megesilor" joaca acum dupa cantecul lui mos Bodranga pana ce "asuda podelele" si ii "sar talpile de la ciubote cu calcaie cu tot". 8anifestand o totala lipsa de interes pentru treburile casnice lasate de ... %artea surprinde formarea personalitatii eroului de$a lungul anilor: "*ar vremea trecea cu amagele $ scrie %reanga $ si eu cresteam pe nesimtite si tot alte ganduri imi zburau prin cap. 6ica o ajuta "ca o fata mare".. fiindca era priceput si indemanatic. o cam raream pe acasa". *oamne. cum nu$i mai "era a invata. iar in ultima parte a " mintirilor" mama nu i se mai adreseaza cu apelativul de alint "6ica". ca erou subiectiv. incat i se pare ca lumea ii apartine: ". *ialogul este al personajelor. fara leac de suparare.coala domneasca de la Tg. scriitorul noteaza: "%and era de facut ceva treaba. rta narativa a lui %reanga : )n opera lui %reanga predomina epicul. " mintirile din copilarie" farmeca nu prin faptele relatate. 6ica fuge la scldat. ca eroi obiectivi. facut numai asa. mintindu$si de . ci prin felul in care sunt povestite. )n sufletul copilului sentimentul libertatii este atat de puternic. *ar daca mama il "lua cu binisorul". il pedepseste pentru vizitele sale repetate ungandu$l cu "do"ot" pe la gura.. taranul de la munte stramutat la camp si pruncul dezlipit de la sanul mamei". de parca era toata lumea a mea". ciubotarul. ci cu ")oane". Tot te/tul " mintirilor" are aspect de monolog si dialog.. 6ica se simte puternic legat de satul in care a crescut si in care a fost fericit. lenes fara perec"e ma facusem". frumos era pe atunci" $ e/clama %reanga $ cand "toate imi mergeau dupa plac. lasandu$si mama inglodata in treburi. pentru profesorii de la #alticeni 6ica devine ". ca sa ajunga "un popa prost. *espartirea de universul de aur al copilariei determina c"iar modificari ale psi"ologiei lui 6ica. jucati insa de povestitorul insusi. care devin obiectul glumelor sfic"iuitoare ale trecatorilor. semn ca noul personaj narator $ caruia i se substituie %reanga $ are o alta varsta decat 6ica. 8onologul este al povestitorului. arta sa sta sub semnul povestirii. intre care eram si au. si cuprinde mai mult e/clamatii si judecatile acestuia despre lucruri si situatii: ")nsa vai de omul care se ia pe ganduriQ !ite cum te trage pe furis apa la adanc.. prin savoarea naratiunii. . nu i se mai par "niste zmei". fapt pentru care a fost poreclit ")on torcalau".. el devine constient de legatura sa sufleteasca cu vatra "umulesteana. imitandu$i pe cei mari. cum nu i$i cainelui a linge sare". si din veselia cea mare cazi in uricioasa intristare".. "arabagiul satului. sa se se/plica de ce caii lui mos &uca.. pentru ca acestea sunt intamplari obisnuite.

.. desi intre ele nu e/ista aparent nici o legatura logica: $ " .. pun demancarea jos. "atQ de sumanul mosneagului..criitorul se implica in povestire si realizeaza astfel cu usurinta trecerea de la o intamplare la alta.. ca intr$o secventa de film..atunci.. in fata unor spectatori. bag mana in scorbura... vandu$l mereu in fata pe ascultator." cest stil oral." $ ". $ " .. verva povestitorului.. "numai ce si" . javra dracului. *inamismul frazei. lteori propozitiile sunt introduse prin cate un "si" si se succed rapid. cest caracter de spectacol al spunerii implica repeziciunea si concentrarea discursului. $ ".. ca in episodul fugii din Brosteni a celor doi baieti. gabuiesc pupaza....si o data fac zdupQ in niste canepa." c.. poi ma dau jos." $ " 8i$aduc aminte ca acum". face ca naratiunea sa aiba in permanenta un ritm alert.. iaca si soarele rasare". verva povestitorului. zvarrQ cu o scurtatura in urma noastra.. ma sui cu dansa in tei.... ca un om care sta pe lavita si istoriseste altora.. "iute" . dar in special propriul sau rol.. povestite. care nuanteaza fraza. gesticuleaza. pun demancarea jos. sa$mi plateasca pupaza.fact tustiQ din balta si$o iau la sanatoasa.i cum i$o dau in mana." $ " cum va mai spun. numar si persoana: $ " .. zbrrQ pe$o dug"eana. timp... Beferindu$se la acest aspect.. .. in caracterul de spectacol al spunerii. "numai iacata".i cum ajung in dreptul teiului. +. "unde nu" .." $ ". ici el este deopotriva actor ce mimeaza. iute ma sui in pod. e." d.i pornind eu cu demancarea... toate cu sensul de "imediat": $ " .. apuca$te de carturarie".. "iaca" . trece de la monolog la dialog. 0... ca si cum scriitorul s$ar afla pe o scena imaginara. )ntroducerea subordonatelor aflate inaintea regentelor prin adverbele cu functie de conjunctie "cum" si "cand" cu sensul de "e/act in momentul cand".*e aceea putem spune pe drept cuvant ca arta narativa a scriitorului "umulestean consta in primul rand in oralitate.. direct." .i cum ma scol. caci era om "ursuz si paclisit popa Aslobanu".cum aud unele ca acestea..%alinescu scria ca "%reanga vorbeste ca un povestitor. nu pe cititor... mai rezulta si din aglomerarea verbelor de actiune la acelasi mod.. "pe loc" etc. solicitand si participarea afectiva a interlocutorilor la cele povestite." *e aceea " mintirile" par a fi scrise pentru a fi spuse..... &a sporirea impresiei de oralitate contribuie si e/primarea predicatului prin interjectii cu valoare onomatopeica de tipul: $ " -u atunci. nu citite. fiind el insusi erou in naratiune. $ "%and sa$ti petreci si tu tineretea. %reanga foloseste adresarea directa...eu ..sa prind pe dracul de$un picior".. ma sui incetisor in tei." $ "%and eram "otarat a spune mamei unele ca aceste..ii dezleaga frumusel ata de la picior.drumul spre =umulesti" $ "." $ "..va puteti imagina ce va sa zica a te scalda in Bistrita. cesta se realizeaza prin mai multe instrumente gramaticale ca: a.si$apoi "ustiuliuc Q si si eu in stioalna.. dinamic.." $ " .... $ ". $ "Pupaza . jucand rand pe rand rolurile personajelor. !neori predicatul din principala este precedat de cate un "indata" . b.imi iau caciula si in locul ei pun lespedea. indata ma si trimite mama." $ " )ar el...$apoi ganditi ca Trasnea citea intrebarea si raspunsul. de erou principal si de povestitor in acelasi timp. dupa cum am cinstea sa va spun... de unde rezulta dinamismul frazei....i cum ajung in dreptul teiului. numai ce si aud pupaza cantand" $ "-u.i.si isi ia apoi . caut o lespede potrivita.

g.i "arsita de matusa nu ma slabea din fuga nici in ruptul capului.. ce$i patea sufletul". lasa$ti. cadentata si muzicala. #olosirea constructiilor incidentale contribuie de asemenea la sporirea impresiei de oralitate: $ "dragulita *oamne".. "a da povat" . ciocan. A alta trasatura a artei narative din " mintiri o constituie dinamismul anecdotic.. frumoasa.. Tot de oralitate tine si fraza lui %reanga. "grozav s$a spariet"Q . "de frunza frasinelului". daca te slujeste capul. "asca si clin.i eu fuga. "ce$i de facutP". pe care le insiruie in lungi enumerari.. impresia ca opera a fost creata pentru a fi spusa. care poate fi descompusa in unitati mai lungi sau mai scurte. si eu fuga. l. dic"iciu si alte custuri taioase. $ ". "a$si lua ramas bun de la calcaie" etc. care dau unitate naratiunii: $ " *$apoi cu smantanitul oalelor ce calamandros a fost" $ " *$apoi cu mos %"iorpec ciubotarul. cleste. ""at bine"). "pace buna" . !morul lui %reanga: . se proslavea pe cuptor. Abservam ca in fraza crengista precumpanitoare este topica mai libera a vorbirii si nu cea controlata. nu citita. Beferindu$se la arta narativa a lui %reanga. si nu$mi caut copilaria petrecuta in =umulesti si de nevoile mele"P f.. criticul 6. gazda din #alticeni: "Pavel era "oltei si casa lui destul de incapatoare: laiti si paturi de jur imprejur.." $ "*$apoi lui Trasnea. baiete. j.8anolescu spunea ca " geniul lui.. ele navalesc in amintirea scriitorului fara a avea legatura intre ele.. musc"ea.)ara gazda. langa soba altul... iat Tudor ... intre sanuri. toate creand impresia ca %reanga sta pe lavita si povesteste unor ascultatori povestea copilariei sale. "de voie de nevoie"). sau a cuvintelor si e/presiilor populare ca "mort$copt". celasi efect il are presararea te/tului cu numeroase ziceri ("toate ca toate". cat pe ce sa puie mana pe mineQ . vine alta la rand. "mila sfantului" ". $ " *ar ce$mi bat eu capul cu craii si imparatii...vine din placerea de a povesti".. celasi efect il are folosirea formelor verbale inverse de tipul "g"iontitu$ne$am" . &a crearea impresiei de oralitate contribuie si placerea pentru cuvinte. &a fel procedeaza scriitorul si atunci cand $ pierzand firul naratiunii prin digresiuni si e/plicatii suplimentare $ intervine corectiv si solicita parca ingaduinta si atentia ascultatorului: $ " )nsa ce ma privesteP 8ai bine sa ne cautam de ale noastre". i.$ "%aci nu va para lucru de saga: de la 6eamt pana la )asi e catu$i de la )asi pana la 6eamt. cu e/clamatii si interogatii de tipul " mai stii pacatulQ" ... "stiutu$v$am" etc.. "a scoate ma"murul din om"..bedreag. "ca mai ba sa mai zicem nici carc" . )ntamplarile evocate se deruleaza rapid.ianu scria ca " %reanga este unic prin geniul lui oral". bade )oaneQ" $ " poi.. m.." $ " puca$te de carturarie".. de a spori dinamismul povestirii. *ar %reanga $ in placerea lui de a povesti $ gaseste formule de trecere de la o intamplare la alta. pana ce dam toata canepa palanca la pamant". "*oamne fereste" . saracul.. "fel si c"ip". nici mai mult. scriitorul noteaza: ". . ^. il are si autoadresarea : $ " 8ai pasa de tine minte toate cele si acum asa. pila. celasi rol. pastrand firescul si spontaneitatea vorbirii taranesti. satul.clei si tot ce trebuie unui ciubotar".. #olosirea versurilor populare sau a frazelor ritmate de tipul ""ai fiecare pe la casa cui ne are. "a lua in ras" .ce nacaz aveam" $ " )ntocmai dupa cea cu ciresele.. si ea fuga. cu e/presii specifice limbii vorbite ("vorba ceea". "a$ si strange lioarba acasa" . piedeca. calupuri. ace. ca $ de e/emplu $ in descrierea casei lui Pavel %ibotarul. nici mai putin". ca mai bine$i pare" sporeste impresia de oralitate. a scrisului: *escriind episodul urmaririi "otului de cirese de catre matusa 8arioara.i sa nu$mi uit cuvantul". ce alterneaza si se imbina armonios.. si ea fuga.

eminarul de la . %"iar in momentele de ma/ima incordare sufleteasca. Befuzul lui 6ica de a pleca la . niciodata n$am fost". o bucata de "uma insufletita din =umulesti. de sarea camasa pe dansa" sau de ziua "procitaniei".. taierea pletelor la scoala din Brosteni ii face pe noii scolari sa planga "cu zece randuri de lacrimi". de nici sfanta 6astasia. iar cand ma lasa de capul meu. !n mijloc de realizare a umorului este autoironia.. cand 6ica se uita "pe furis la usa mantuirii. preocupat sa intretina buna dispozitie.: prin somn nu ceream de mancare. scriitorul face "az de necaz. 6umai ca la el rasul nu izbucneste in cascade. . nu asteptam sa$mi deie altii. %reanga scrie: ")a. autorul scrie: "%aci nu va para lucru de saga: de la 6eamt pana la )asi e catu$i de la )asi pana la 6eamt. adresandu$se cititorului prin cate o propozitie interogativa: $ "-u atunci.marandita.. %reanga$maturul scrie: ".sa vie un lainic de scolar de afara".... ..asteptand . el este pus in permanenta pe ras. %and tratamentul cu lesie impotriva raiei capresti nu da rezultat.. omul matur se desparte. cand ma lua cu binisorul.. %reanga scrie despre sine ca era "cel mai bun de "arjoana si slavit de lenes". e/primandu$si apartenenta la vatra "umulesteana.. 0. ba copil.. un fel de ras "omeric. nici mai putin". Tocmai in aceste oscilatii sta de fapt farmecul povestirii.i nu ca ma laud. nici atata. 1. *e asemenea. desi cele doua roluri se suprapun adesea.ocola este insotit de aceleasi "zece randuri de lacrimi". povestitorul aluneca usor de la lucruri serioase spre gluma printr$o vorba de du" sau o zicala ce diminueaza tragismul. %reanga oscileaza.criitor umorist. cu o vitica de funie. iarmaroc nu era"PQ *ar scriitorul intra repede in rolul personajului sau.. stfel. *aca 6ica pare coplesit de tristetea despartirii de sat.%and ma lua cineva cu raul. e/presie a vitalitatii si optimismului poporului nostru. caci mosul cel poznas este numit "nebun" si "javra dracului". ci este un ras egal. %reanga facand "az de necaz.. si cand era de facut ceva treaba.. '. A alta sursa de umor o constituie "azul cu care omul matur povesteste mucalit intamplarile "azlii ale copilului care a fost cu patruzeci de ani in urma.. dupa intamplarea de la scaldat. *e aceea. ca in anul trecut si ca de cand sunt. !morul este marca lui specifica. n$are ce lucraP" $ "*a..Povestirea intamplarilor din copilarie este insotita permanent de voiosie.. %reanga da o mare intrebuintare rasului. o cam raream de pe$acasa. am fost si eu in lumea asta un bot cu oc"i. comentand situatia cu un proverb: "se tinea ca raia de om".. care$l deosebeste de alti autori comici sau satirici. cand 6ica promite mamei ca n$o va mai supara. se desolidarizeaza pentru o clipa de copilul 6ica." )n alta parte. vorbind despre furtul pupezei. al carui stralucit e/ponent este ).%reanga..... umorul sanatos al acesteia..i sa nu credeti ca nu mi$am tinut cuvantul de joi pana mai apoi.nu era in stare a o desface... ingrozit de distanta ce$l va desparti de =umulesti. intretinut pe episoade intregi. s$a spus ca scriitorul "umulestean imbina in opera sa dorul cu umorul." $ " !n mosneag nebun. nici mai mult. care nici frumos pana la douazeci de ani. . 6u poate fi trecut cu vederea "azul cu care monolog"eaza scriitorul cand isi aminteste de sosirea la scoala din =umulesti a lui mos #otea.. nici cu minte pana la treizeci si nici bogat pana la patruzeci nu m$ am facut. cu un comic sanatos de origine taraneasca.. putina treaba facea cu mine.faceam cate o draguta de trebusoara... care "plangea ca o mireasa. stfel. autopersiflarea. este ba matur. %reanga dovedeste o abundenta comica narativa. sa scape de pedeapsa prin fuga.. care aduce "un dragut de bicisor ".criitor jovial. *e asemenea.*ar si sarac asa ca in anul acesta. de inaugurarea "%alului balan" de catre . daca ma scula.. pe drept cuvant. sa nu$mi caut de drum tot inainteP 8a abat pe la tei.

ci vinovatul" $ " Tiganului. Bodranga. citind pana le pierea vederea. ducandu$se "surgiun.pune$ti. stfel. :.orbind despre fata )rinucai. cu doua". ""ajmalai" . pentru a caricaturiza un personaj. . mos &uca este "insuratel de$al doilea".umbland vara cu baietii dupa. iar foamea da de$a dreptul". cesta "a murit. parca erau cuprinsi de pedepsie... Trasnea. A alta sursa de umor o constituie e/primarea poznasa. Pentru a starni rasul.. iar culcatul canepii matusii 8arioara este numit "trebusoara asta". cuvioase )larie.!nii dondaneau ca nebunii. si frantura de limba ca la acesti nefericiti dascali... de$ti era frica sa innoptezi cu dansa in casa".ecu si gapia din deal"..spre %ararea furisita dintre . "ticait".criitorul prezinta cu verva si umor scena invatarii gramaticii lui 8acarescu de catre cati"etii de la #alticeni. cate ceva din tainele calugaresti. ceasta este o alta sursa a umorului lui %reanga. altii o duceau numai intr$un muget. inecat cu pronumele conjunctive. dar vezi ca nu ma lasa el acumQ" $ " +olatatea inconjura... menite sa concretizeze si sa caracterizeze. formele pronumelui personal. popa Buliga poreclit %iucalau este pomenit cu "*umnezeu sa$l iepure" in loc de "*umnezeu sa$l ierte". *e asemenea. "gligani" ... 6ica Aslobanu "furluase" cate ceva de pe unde umblase. "g"iavoli" etc.. pieritu$le$ar fi numele sa le piara. combinand intr$o maniera neasteptata unele cuvinte. sarmanul.. intotdeauna precedate de un "vorba ceea". %"iorpec. ca au mancat juvaer de flacau" $ izbucneste %reanga. $ " 8ila mi$e de tine. pacatosul.. fara sa vreau. . marcate grafic prin puncte de suspensie: " %aci. de unde prinsesem si gust de calugarie. )ronia scriitorului este subliniata prin pauze.. ca omul cuprins de evlavie".criitorul "umulestean nu critica. nu mi s$a mai dat a vedea. maiQ &$as lasa eu. izvorata din forma neasteptata a unor cuvinte sau din combinarea surprinzatoare a acestora. putem spune ca mos %"iorpec ii spune lui 6ica "nepurcele" in loc de "nepoate" . dracului pomana". pana$i apuca ameteala.... &imba operei lui %reanga: .. ". !morul izvoraste si din ironia cu care %reanga povesteste unele intamplari. $ " .. la unii le umblau buzele. 3. (. comanacul pe$o urec"e. A alta sursa de umor o constituie numele si poreclele comice ca: Torcalau." $ " &asa$l... %iucalau etc.tii.. "coblizani".. Beferindu$se la frecventa proverbelor si zicatorilor in opera lui %reanga.$apoi.. ca 6ica era un scolar "slavit de lenes". cearta de la gazda din #alticeni este numita "clacusoara". inainte de vreme..ocola. plosca cu rac"iu la sold. $ " u tunat si i$au adunat" $ "6u plateste bogatul. $ " &ucrul rau nu piere cu una.. -l manuieste cu maiesrie observatia umoristica.. +arabet )braileanu spunea ca prin acestea vorbeste poporul roman. %reanga ii face o caracterizare ironica si scrie ca era "balcaza si lalaie.e tine ca raia de om". pistoalele la brau. *oamne feresteQ" ceste metode inapoiate de invatare au avut ca efect moartea lui *avidica.bureti prin partile acele.. icrisoare moi cat se poate de multe si altceva de gustare in buzunarele dulamei. %reanga spune cu umor ca a izbucnit o "cinstita de "olera". vorbind de forma neasteptata a unor cuvinte. aflasem si eu.i turbare de cap. dar de mine mi se rupe inima". +atlan. privind cu oarecare ingaduinta pacatul unor fete bisericesti: " . canta.si ia$o la papuc. Placerea de a povesti a lui %reanga il determina sa foloseasca la tot pasul proverbe si zicatori din graiul viu al poporului.. iar 6ica pleaca la . )l vedem pe Trasnea repetand mecanic.. cand ii e foame.. ... 2. pana la epuizare.. cumplit mestesug de tampenie. %reanga foloseste termeni familiari de tipul: "c"iol"anos" .

prin lipsa metaforelor.asile era "rusinos ca o fata mare". "cobait".. ceea ce l$a determinat pe Tudor . a dativului etic. "lalaie" . badita . "benc"i" . continuandu$l pe ).) 6eologismele lipsesc aproape in intregime. +. "bog"et" . "sorcovat". -ste o limba autentica. "tigoare" .'. "a se incruci" ) iar altele sunt regionalisme (" a c"i"ai" . " tinterim" . ce creeaza atmosfera si caracterizeaza personajele. dintre care unele au aspect fonetic moldovenesc.adoveanu.coala. n$a fi asa. stfel dupa incalecarea "%alului balan" . " mintirile" sale sunt scrise intr$un limbaj artistic desavarsit si individual. proverbele si zicatorile prin care scriitorul caracterizeaza un personaj sau concretizeaza o situatie.. -l a recreat$o. dovedind un scriitor pe deplin format.. a e/clamatiilor. iar *avidica avea plete "ca pana corbului" . D mintiri din copilarieE este si o evocare a satului traditional... "ocnita" . *e aceea. "pug"ibale" etc. %reanga n$ar mai fi fost "o minune de povestitor. "a balabani". Beferindu$se la opera lui %reanga. %artea este un DromanE al varstei inocente si al formarii. 2. )on %reanga mintiri din copilarie D mintiri din copilarieE reprezinta opera de maturitate artistica a lui %reanga. cest limbaj afectiv se evidentiaza prin folosirea interjectiilor. scriind in cea mai frumoasa limba romaneasca".a nu ma faci ia acus sa ieu culeserul din ocnita si sa te dezmierd cat esti de mareQ" Bemarcabila este e/actitatea vorbirii transcrise fara alterare: " sa a fi.. "oleaca" . 0.. "umulestenii n$au trait "ca in barlogul ursului". " a "uzuri" . care sunt -minescu si %aragiale. -l se impune ca un mare povestitor roman. pug"ibale spurcate ce suntetiQ" $ " *egeaba te mai sclifosesti. )oane. "nouri" . cestea traiesc prin ceea ce spun si cum spun. 1. a ridicat$o la rang de arta. vreu sa$mi fac baietul popa.marandei %reanga se caracterizeaza adesea printr$o voluptoasa invectiva dialectala: $ ". ("baiet". el noteaza magistral dialogul lor. inainte de rasaritul soareluiQ" $ " Bine v$au facut. 8area majoritate a cuvintelor din vocabularul crengist este de provenienta populara.marandita "plangea ca o mireasa". obraji "ca doi bujori".. stfel vorbirea . Pentru mai multa e/presivitate. ce ai tuP" %u toate acestea %reanga n$a reprodus e/act limba moldovenilor de la mijlocul secolului al N)N$lea. Apera lui %reanga este inconfundabila $ intre altele $ si datorita limbii folosite de scriitor.Pare$mi$se ca stii tu moarea mea. "balcaza" . "dioc"et" .. ci si specificul mediului ambiant. )braileanu spunea ca scriitorul "umulestean este unicul prozator roman al carui stil se caracterizeaza prin economie de mijloace stilistice. &imba sa este o c"intesenta a limbii populare din veacul trecut. Proiectata in spatiul unui sat moldovenesc de munte de la mijlocul secolului trecut.ianu sa scrie ca in aceasta opera "poporul intreg a devenit artist individual". )orgu )ordan spunea ca acesta a reusit sa$i egaleze pe doi mari artisti ai cuvantului romanesc. duglisule. e/presiile.)orga considera ca daca n$ar fi scris in felul sau original. "cotruta" . "do"ot" "colb" . &a mine nu se trec acestea. %reanga foloseste comparatia. %reanga participa afectiv la cele relatate si de aceea putem vorbi de e/istenta unui limbaj afectiv in " mintiri". "aista" .6eculce si pregatindu$i drum lui . zise mama. 6. cu un stil rafinat si cu o e/ceptionala capacitate de fi/are a unui univers uman necunoscut pana atunci in literatura romana. al modelarii umane. si era mladios "ca un mesteacan". un tablou fidel al unei lumi traind in spiritul obiceiurilor fi/ate printr$o e/istenta multimilenara. . %and %reanga isi pune eroii sa vorbeasca. -l a facut trecerea de la nivelul popular al literaturii la nivelul ei cult pe o cale pur spontana. Tot de provenienta populara sunt zicerile. Bememorandu$si propria copilarie. copilaria nu reflecta numai dominantele varstei. oc"i " ca murele" si scanteietori "ca fulgerul".

maranda este fiica de vornic si avand frati cu invatatura se socoteste superioara sotului ei ca putere de intelegere a lucrurilor.((. ci selectarea acelor momente ce constituie puncte de referinta in formarea eroului. ltele seamana cu eroii din basme: 8ogorogea e certaret ca +erila. badita . dar %reanga il lauda pentru placerea de a se juca cu cei mici si pentru munca depusa pentru a$si intretine familia. ici. in toamna lui '. unde s$a adunat o multime de baieti si fete. scriitorul nu urmareste o ordine cronologica a desfasurarii faptelor. printre care si 6ica. *ar copiii nu inteleg rostul invataturii. daca prin amanunte 6ica este propria sa ipostaza. Bememorarile intereseaza in masura in care au contribuit la formarea lui 6ica. Partea ) se desc"ide cu evocarea scolii.marandita e o Dzgatie de fataE. .ocola. cu conditiile in care tinerii urmau scoala. tipologic vorbind. %reanga reuseste sa le sc"iteze o individualitate prin te"nica detaliului. dandu$i o imagine asupra lumii.tan PatitulE.tefan a Petrii e barbat "arnic si gospodar. asa cum i$o pastreaza amintirea. eroul sau este Dcopilul universalE (+. iar 6ica se simte aici lipsit de aparare in fata vietii si a timpului ireversibil. sederea in gazda la )rinuca. apoi la scoala de cati"eti din #alticeni. %a fire e moale. ea se inscrie in portretul clasic al mamei. &umea in care patrunde eroul este inferioara celei din care tocmai a iesit.asile $ D"arnic si rusinos ca o fata mareE etc. dar si cu tact pedagogic.criitorul urmareste procesul formarii adolescentului 6ica in raporturile lui cu viata sociala. Bupt de vatra satului. memoria afectiva a eului narator reface drama adolescentului care. %onstructia te/tuala nu urmeaza rigorile compozitiei clasice. )n acest capitol. umplerea de raie capreasca. ca o fiinta autoritara. etc. proape toate sunt conturate sumar. dar dispretuieste invatatura. )zvoarele de inspiratie sunt autobiografice. )n capitolul al ).Principala grija a autorului este insa evocarea varstei de aur pentru ca.$lea. prin caracterizare directa. ca om. eroul devenit adolescent este infatisat urmandu$si in continuare drumul. bsenta portretului fizic concentreaza atentia spre cel caracteriologic. prin actiune ori limbaj. 6umarul personajelor ce apar in D mintiri din copilarieE este relativ mare. la scaldat. 6ica Aslobanu pare o varianta a lui %"irica din povestea D. )nceputul partii a ))$a sta sub semnul lirismului nostalgic. imbogatindu$i universul cunoasterii. 6ica pleaca impreuna cu bunicul sau la scoala din Brosteni. fuga cu pluta pe Bistrita. fiind dominata de un impuls afectiv greu de stapanit: nostalgia. 8ai bine conturate sunt portretele parintilor: . constient de valoarea propriei creatii. paraseste satul pentru a urma seminarul de la .fantul 6icolaiE pentru a$i indemna in acest sens. care ii permite sa nuanteze caracterele. . asa ca primesc in dar pe D%alul BalanE si D. )n cele patru parti. ceasta despartire reprezinta dezradacinarea din universul =umulestilor. pare c"ipul mamei. pupaza din tei. manuind cu abilitate rasplata si pedeapsa. Tipologic. ca elev la scoala domneasca din Targul 6eamtului. eroul va avea parte de o serie de peripetii: caderea in Azana. 8ulte personaje se retin prin lapidarele si e/presivele caracterizari pe care le face autorul: . %alinescu): Dasa eram eu la varsta cea fericita si asa cred ca au fost toti copiii de cand lumea asta si pamantulE. odata cu intamplarile din copilarie: uratul de nul 6ou. %reanga o evoca mai intai ca pe o fiinta cu daruri fantastice: Dcu . iar evocarea se face din perspectiva indepartata a maturitatii. evocarea indreptandu$se asupra casei parintesti. 6ica va raspunde numai la staruintele mamei si ale bunicului *avid %reanga. fara ca portretul care l$i se face sa fie adancit in mod deosebit. iesirea din taramul miraculos al copilariei. ridicata prin stradania parintelui. *ialogul cu propriul cuget (din debutul partii a )))$a) este o modalitate de disimulare a intentiilor unui artist genial.

te"nica orala a spunerii. zeflemizand. ca si in povesti. &imbajul sau il face inconfundabil. . dar cu un devotament nemarginit. sa e/agereze.i dupa cum am cinstea sa va spunE sau Dva puteti imagina (L)E. 6u intotdeauna intre ele e/ista legaturi de fond. ce calamandros a fostE. afara. mos %"iospec ciubotarul il intampina pe 6ica strigand: D=e. D)nsa ce ma privesteP 8ai bine sa ne cautam de ale noastreE.maranda este o fire mai aspra. Dg"iavoliE. apartine si spiritului inalt si lutului din care se trage. Basul este starnit si de prezenta termenilor familiari. mucalita. stfel. dincolo de toate celelalte portrete. )postazele devenirii releva fatetele personalitatii sale. . cu e/presii populare si vorbe de du". +atlan. placerea de a glumi. %reanga este un povestitor desavarsit. -roul este: Dslavit de lenesE. el se afla intre )on 6eculce si 8i"ail . rapiditatea cu care se deruleaza ispravile. intro siretenie a frazei. privind totul dintr$o perspectiva care amuza. DAm din doi oameniE. unele au aspect fonetic moldovenesc. placandu$i sa imite. 6ica se contureaza de la indeterminare la autodeterminare. multe sunt regionalisme. fraza. si in jurul sau sunt reunite toate semnificatiile. 6ica se defineste si in relatia cu celelalte personaje ale operei menite sa infatiseze varietatea firii umane. a caror menire este sa ingroase. celasi umor este starnit si prin caracterizare ironica (fata )rinucai era Dbalcaza si lalaie deti era frica sa innoptezi cu dansa in casaE). %uvintele cele mai numeroase din D mintiri din copilarieE sunt de origine populara. poi este vazuta prin modul in care isi manifesta grija fata de casa si de destinul copiilor.oia buna este intretinuta si de placerea autorului de a presara naratiunea cu zicale. %reanga isi pastreaza in D mintiri din copilarieE. %a structura a unei e/istente. uluitoarea navala a intamplarilor. )nsa. infigand toporul in pamant. DprostalaiE. A alta trasatura a operei D mintiri din copilarieE este dinamismul anecdotic. autentica. 6ica este personajul constitutiv al te/tului. tunci. bogata in verbe. boala de care sufera eroul este o Dcinstita de "oleraE. *in punct de vedere al artei narative. iar baietii DmangositiE. se provoaca rasul (DTot patitui priceputE. drept pentru care naratorul gaseste formula de trecere. iar in postura de elev acelasi erou este Dslavit de lenesE. !rmarind evolutia scolara a lui 6ica. sa e/agereze.adevarat ca stia a face multe si mari minunatii: alunga norii cei negri de pe deasupra satului nostru si abatea grindina in alte parti. %"iorpec). !morul lui %reanga se vadeste mai ales in e/primarea poznasa. D"ojmalaiE etc. prin autopersiflare (6ica era Dslavit de lenesE) sau prin prezentarea unor oameni si scene care starnesc "azul. pastrand astfel coerenta si unitatea episoadelor. e/agerand. in care cazi ca intro capcana. autoironizanduse. .criitorul provoaca rasul permanent (cu rare momente de seriozitate nostalgica). care isi iubeste copiii fara sentimentalisme. devine puternic evocatoare. sa gesticuleze. framantat din D"uma din =umulestiE. cum ar fi: D*$apoi cu smantanitul oalelor. devarata forta a lui %reanga se manifesta cand incepe sa nareze. D!rsul nu joaca de buna voieE etc). -l scrie ca si cum ar trebui sa$si interpreteze te/tul. de marcare a sc"imbarii. nu lipsita de contradictii.adoveanu. toti trei alcatuind in literatura romana o serie usor de recunoscut prin elementele comune ale artei lor narative. scriitorul surprinde cu luciditate procesul anevoios al devenirii sale intelectuale. sa caricaturizeze: fetele sunt DdracoaseE. rta lui %ranga nu se opreste insa aici. )n aceasta privinta. nepurceleQE. sa intre in pielea fiecarui personaj. prin nume sau porecle amuzante (Traznea. Dun pierde varaE impins spre invatatura de mama si bunicul sau. )n nici o imprejurare nu$si uita insa interlocutorii imaginari. sa parodieze. e/primarea este vie. si inzestrat cu "ar. iar intamplarile si oamenii prind viata. sa treaca de la monolog la dialog. "eQ bine ai venit. carora li se adreseaza direct: D. dinaintea usiiE etc. prin termenii specifici folositi. pur si simplu. se face o aluzie ironica sau. . impresionand prin modul in care DspuneE. prin modul e/primarii si prin oralitatea stilului. prin care se caracterizeaza o situatie. lipsesc aproape complet neologismele. lteori cuvintele capata forme neasteptate sau sunt asezate in combinatii surprinzatoare. cu vointa neclintita. Principala trasatura a operei lui %reanga este tendinta scenica. se ingroasa o trasatura.

*upa ce se termina secerisul Begina Toamna calatorind prin toata tara soseste si in satul nostru din munti intr$o careta fermecata.)arna alba. utorul lasa cuvintele sa se insire dupa o ordine a vorbirii. iar din ei cad suvoaie de ploaie ciobaneasca ce ne creeaKa o stare de melancolie. verzi$aurii si rosietice care se astern pe pamintul reavan la fel unui covor colorat. primavara parfumata. cimpii. Da bazaiE. lteori in te/t apar versuri populare sau forme ritmate. . )n livezi fructele striga una mai tare ca alta ca vor culese deoarece sunt foarte zemoase si dulci ca iti lasau gura punga si iti venea sa le maninci pe toate.%reanga nu povesteste rece. %opiii pleaca la scoala cu g"ioKdanele grele in spinare. notimpul meu preferat$toamna )ntr$un an se succeda patru anotimpuri. e/clamatii. participa sufleteste. el se implica.Pe linga toate acestea se mai aude si murmurul izvorului din mijlocul padurii. abundenta e/presiilor onomatopeice. *ar. utorul isi marc"eaza participarea sufleteasca prin interjectii.. Arala e si sinteze frazei. e/presivitatea limbii sale provine din comparatii si din prezenta altor tropi: Dplangea ca o mireasaE. Peste cer se asterne un sal mare de nori cenusii care plutesc deasupra caselor. Toamna este fermecatoare prin ninsoarea de frunKe galbene$ruginii. de unde provine si originalitatea. .. pe cimpii. Dmii era a invata cum nu ii e cainelui a linge sareE. a interjectiilor si verbelor imitative (DtroscpleoscE. in padure si in livezi totul capata o nuanta ruginie. ne aflam in prezenta unui limbaj artistic.)n vii totul a ramas pustiu dupa ce oamenii au strins poama. Peste dealuri. aa .)n padure nu se mai aud trilurile fermecatoare ale pasarilor. vara calduroasa si in sfirsit toamna multicolora care este una dintre preferatele mele anotimpuri.intul tomnatic si racoros indeamna frunzele la dans. dativ etic.*ar cel mai tare striga o para care ramasese singurica intr$un copacel ramas fara straie. in ciuda aparentelor. Da bancaniE. deoarece ele au plecat deja si de rind cu ele au luat si cintecele lor nemaipomenite.peste tot rasuna galagia oamenilor care au venit acolo dis$de$dimineta sa stringa roadele toamnei. %reanga nu copiaza limba taraneasca. Pe dealuri.&a scoala ei vor discuia usile cu c"eita fermecata pentru a descoperi noi taine nedescoperite si necunoscute de ei pina atunci.) dar si multimea zicerilor tipice. si prin aceasta atitudine limbajul primeste accente afective. etc. fara in butoaie fierbea vinul spumos si cald. apreciaza. ci o recreaza si o toarna in tiparele unei rostiri individuale. a unui stil foarte original.emnul distinct al oralitatii este. solicita interlocutorii.crisul lui %reanga este lipsit de metafore. bobita cu bobita fiind aduse acasa si puse in poloboace. si nu a scrisului. struguras cu struguras..*ar totusi padurile nu au ramas pustii fiindca copacii sunt inconjurati de o multime de frunze multicolore. a e/presiilor specifice limbii vorbite sau a intrebarilor si e/clamarilor. unde topica este mai controlata. mai intai. iar altele isi decupeza "rana pentru intreg anotimp. la care ele nu se gindesc mult si indata incep sa danseze. *esi scrise. "arnica si darnica ca furnica si albina caci ea ne umple "ambarele in fiecare an cu toate bunatatile ei. D"utaE etc. frazele "umulesteanului urmaresc sa creeze impresia de spunere. indiferent. Begina Toamna este zglobie si aurie asemeni unui c"i"limbar. !nele animale se pregatesc pentru iarna ca sa "iberneze.

. personajul central al naratiunii . )on %reanga .iata oamenilor se desfasoara asa cum se desfasura inca de la inceputul asezarii lor in partea locului . )ntreaga sa creatie este D un adevarat epos al miscarii poporului roman in timp . care lupta penru a$si apara normele etice si care se confrunta cu noile forme de viata sociala . este semnificativa prin faptul ca releva intr$un spatiu concentrat . sa cumpere niste oi de la *orna @ calatorie din care nu se mai intoarce . apriga si inteligenta . isi gaseste sotul ucis si aruncat in prapastie .)n curind vor incepe sa se faca araturile de toamna si se va porni semanatul cu naiul urias al Beginei Toamna recolta pentru anul care va urma sa vina. cre7nd o figura unic realizata in intreaga noastra literatura . nu are liniste pana nu afla faptasii si nu$i pedepseste dupa legea nescrisa .capodopera a scriitorului.itoria descopera drumurile sotului . transmise din generatie in generatie . . 8i"ail . il inmormanteaza dupa datina . . jandarmul sunt fapturi periferice . de pe apa Tarcaului . care izvorasc dintr$o cunoastere profunda a specificului auto"ton . pastrand elementele baladei : un cioban este omorat de doi tovarasi ai sai pentru a$i lua oile . prototipul oierilor munteni .lavici . . al framantarilor si cautarilor ei pentru aflarea sotului sau 6ec"ifor . craiul nostru cel de demult D. urmandu$si traiul Dca pe vermea lui Boerebista . 8i"ail . in ipostaze diferite . natura si istoria sunt principalele teme ale prozei sadoveniene . cu institutiile si credintele sale fundamentale D ( Avid %ro"maniceanu ) .cena din finalul romanului .adoveanu a reusit sa intruc"ipeze in . )scriindu$se in continuarea traditiei marilor clasici . descoperirea asasinilor si demascarea acestora . in sute dupa sute de ani . 8untenii nu concepeau ca viata lor sa se desfasoare altfel decat asa cum se desfasurase cea a strabunilor lor . )on . . DBaltagul ramane in ultima analiza . asa cum afirma Perpessicius . Totul in jur e colorat si mi$as dori ca toamna sa nu mai plece de la noi.publicat in '<1> . trecutul fuzioneaza cu prezentul . tot ceea ce s$a scris mai frumos despre $iata pastorilor din muntii nostri . dupa modelul politist . adica uciderea lui de catre doi oieri cu care$si cobora turmele cumparate spre campie . fiind un roman al lumii ar"aice a pastorilor . apoi ii descopera pe faptasi .itoriei &ipan . cu obiceiurile . ici timpul pare ca a incremenit . plecat de cu toamna din satul lor de undeva din muntii 8oldovei . dar femeia acestuia . Prefectul . afla mai apoi pricina neobisnuitei intarzieri a baciului . care Dranduri dupa randuri de generatii . &umea aceasta traieste dupa aceleasi legi nescrise . taranul si lumea satului . trasaturile . praznicul devine timpul marturisirii adevarului si al implinirii judecatii . )ntriga . dar totusi de azi pe miine va veni iarna si Begina Toamna va fi nevoita sa plece pe o durata de un an lasind locul sau )-B6)). care concentreaza in sine intreaga bogatie a calitatilor morale si intelectuale ale poporului nostru . romanul unui suflet de munteanca D. drama acestei umanitati in contact cu realitatile sociale ale inceputului secolului al NN$lea .ubiectul este simplu .ictoria &ipan utor al unei opere vaste si variate .adoveanu se impune prin originalitaea creatiei in care epicul se impleteste cu liricul . pune in lumina vocatia justitiara a eroinei .itoria &ipan . este definitoriu pentru universul sadovenian . . DBaltagulE . construita de scriitor cu o arta remarcabila .atul . in c"ipul cel mai desavarsit . la iernat . Apera de maturitate. targul moldovenesc .itoriei &ipan . *upa inmormantare . se veselisera de cresterea zilei si inceputul anilorE. Baltagul caracterizare . totul invartindu$se in jurul a doua mari evnimente : coborarea oilor in campie la iernat si adunarea lor in inima muntilor odata cu incetarea gerurilor si topirea zapezilor . *e fapt . constituie un roman realizat cu mijloace de creaţie nemaiantalnite ) ctiunea povestirii se desfasoara in jurul . subprefectul . nu$si putusera face loc in viata si preocuparile oamenilor .-u voi astepta cu nerabdare pina cind toamna va veni in anul urmator caci o ador foarte mult. .adoveanu imbogateste literatura romana cu opere care surprind . *e o agerime rar intalnita . ici isi desfasoara intreaga influenta (daunatoare)$ religia si superstitiile .

deci sincronizarea cu realitatea nu are loc .itoria &ipan uimeste pe cei pusi sa dezlege miserul disparitiei lui 6ec"ifor prin luciditatea cu care ea . Ddar nu putea sa$i vada c"ipulE . . nici sa se razbune impotriva lor pentru modul in care o lovisera . cu spatele intors catre eaE . -a vrea . de la bun inceput . )n viata acestei societati ar"aice biserica si practica magica coe/ista. pleaca la drum @ Dpune la cale indeplinirea unor "otarari mari . in care se purta de colo$colo . cat mai ales in numele colectivitatii a carei reprezentanta este . lasa casa in grija argatului 8itrea .itoria &ipan se sfatuieste cu popa . fiind straina de tainele scrisului . cesta e un c"ip al durerii . Pentru . Befuza mancarea . Presimtirile sumbre ii sunt intarite de vise . sculta boscorodelile acesteia in legatura cu dragostea lui 6ec"ifor pentru Duna cu oc"ii verzi si sprancenele imbinate . sa faca dreptate . )n eposul sadovenian natura se reflecta in om . careia i$a fost ucis sotul in mod las . de unde razbat toate "otararile si actiunile ei . Dun vierme neadormitE. gandeste +"eorg"ita . 8aranda . zise iarasi . . fara cuvant . lasand totusi voit impresia ca e o femeie de la tara nestiutoare si ca e treaba altora sa descopere faptasul . conduce de fapt anc"eta . acesta este incadrat cosmogonic . numai ea . *rumurile la preot . dar si din zari necunoscute . alta data l$a visat rau . . ca rezultat al unei adanci cunoasteri a omului iubit . este pus in slujba unei vointe de fier . Tot popa este acela care$i citeste sau ii alcatuieste scrisorile @ . 6u o spune cu voce tare .vinde bucatele ca sa faca rost de bani . %el dintai vis . sa$si indrepte pasii spre bordeiul babei vrajitoare .itoria . utoritatile vremii sunt privite cu e/plicabila indiferenta si cu multa ne4ncredere . %ertitudinea$ avea Dintr$ insa stirea mortii lui &ipan si crancena durere D$ o face sa actioneze$ trimite jalba catre stapanire . pe de alta parte . D)$l arata pe &ipan calare . organizat .ioria isi propune sa faca dreptate . sa intareasca increderea intre oameni .piritul calm .steptarea zadarnica a celui plecat la *orna sa cumpere oi o face banuitoare . vremea se tulbura . nici sa recastige bunurile de care persupunea ca fusese deposedat 6ec"ifor . intr$un timp si un spatiu numai al ei . si$a facut loc raspunsul cel adevarat . il insemna totusi cu Dvinerele negre . isi formulase parerea asupra adevaratei cauze a intarzierii sotului sau .itoria &ipan nu pleaca in cautarea sotului decat in momentul in care . cu broboada cernita peste guraE. cu spatele intors catre ea . trecand spre asfintit o revarsare de ape D.itoria &ipan are in aceste momente o atitudine statuara . . . da sa se faca un baltag pe care sa$l sfinteasca preotul . *eci .i pentru a verifica adevarul ce i se infiripase in minte .itoria se supune unui ritual de purificare . Toate erau in dosul oc"ilor acelora aprigi si ieseau una dupa alta D. o data iesita de la preot . caci . deoarece in strafundurile sufletului ei . 6ec"ifor &ipan nu mai e/ista . Gbuciumata de intarzierea printre straini a sotului . magic si . pregatindu$se pentru trecerea intr$o e/istenta spirituala . la vrajitoarea satului . venit din memoria ei afectiva . aprig .itoria Dse desfacuse incet$incet de lume si intrase oarecum in sineE. posteste douasprezece vineri . . Tragedia careia i$ a fost victima sotul e anuntata de sc"imbarea naturii : D. ii . cu toata intelepciunea de care da dovada . oculte @ visul an/ios vine sa confirme ideea mortii sotului si anunta calatoria in cautarea celui disparut : Dse facea ca vede pe 6ec"ifor &ipan calare . )naintea plecarii in cautarea celui disparut .itoria . actioneaza nu numai in numele sau de femeie indurerata . care s$a pus prag si nu$l lasa sa treaca D dar nu crede nimic . )n nelinistea care$i macina sufletul femeia nu se sfieste ca . . de fapt . fara "rana . )i era limpede ca sotul i$a fost ucis pentru a fi jefuit . Dprivind fara sa vada framantarea de$afara a st"iilor D. iarna vine mai repede . la icoana sfintei na fi/eaza pe de o parte femeia in lumea satului ca spatiu ocult . crunt zdruncinat de faptuitorii crimei . %ucosul da semn de plecare D . tunci cand . timpul se opri in loc . .itoria . . care a impuns$o in inima si a tulburat$o . in labirintul ei interior . Traditia nu permite abateri de la legile nescrise . pune in evidenta framantarea din ce in ce mai puternica a acesteia : D)$au crescut tepi de aricioaica D. a unei tenacitati luminate de inteligenta ascutita a femeii . . se petrec toate . isi ia feciorul si porneste pe urmele sotului . o duce pe 8inodora la manastire . in primul rand sa restabileasca un principiu moral al lumii din care facea parte . apoi Dramase neguroasa D.itoriei i se paru ca brazii sunt mai negri decat de obicei D. colo .itoria . 6elinistea devine banuiala . A sugereaza numai . !n semn este si glasul lui &ipan . Dtrecand calare o apa neagraL -ra cu fata incoloE.emnele vin din partea lumii reale @ D$6u vine . nu vrea numai sa descopere si sa prinda pe asasinii sotului sau pentru a$i da pe mana autoritatilor ca pe niste raufacatori .

a vorbit . in conceptia despre lume. si deodata incepe sa povesteasca desfasurarea faptelor intuite cu o siguranta uimitoare. ii cerceteaza cu vorbe abile. apriga . Daprigi si inca tineri cautau zari necunoscute D. Pe masura ce are certitudinea mortii lui &ipan. %onstantin %iopraga aminteste ca aceasta munteanca inmagazineaza e/perienta milenara a unei lumi de pastori. avea intr$insa o putere si$o taina pe care &ipan nu era in stare sa le deslege. .itoria are darul rostirii prin care amplifica incordarea tuturor ce ramasesera Dintr$un fel de incremenire si asteptare D.itoria descaleca. *e fapt il invinsese inteligenta .itoria traieste retrospectiv taina iubiriiE. de Dpatima si durere D. concentrand frumusetea si forta launtrica. aduna si reliefeza toate trasaturile femeii. titudinea femeii arata un om mandru . . inc"ina pa"arul cu bautura catre nanasi. ea descifreaza psi"ologia oamenilor. %alistrat Bogza realizeaza insa nebunia unei astfel de presupuneri . cand savarsise crima . singurul care a asistat la omor in caliate de partas la crima si la jaf . Toate actiunile ei poarta pecetea ceremonialului. -a pare aceeasi. erau Ddusi departe D. Plina de Dganduri D.itoria este o aparitie tulburatoare.enea la dansa ca la apa cea buna D.adoveanu realizeaza un portret al eroinei in cateva linii. ea avand ca dominanta a caracterului statornicia. figura reprezentativa pentru omul din popor recunoscut prin bogatia sa sufleteasca. isi aducea bine aminte ca in preajma . .itoria nu masoara vremea cu calendarul. care poarta dragostea celui disparut .itoria reuseste sa$l macine pana intr$atat incat sa$si puna problema absurda daca nu cumva mortul i$o fi spus ceva femeii atunci cand il veg"ea in prapastie . . %alatorind dupa semnele ei. )ntreg resortul moral al eroinei este declansat de simtul dreptatii :implinirea judecatii dupa legea nesrisa. lumina castanie a parului. Pentru +. ci cu semnele cerului D (+. %um se face atunci ca aceasta femeie cunoaste atat de e/act cum s$au petrecut lucrurile P . asezat pe prag .itoria poate fi considerata eroina tragica . . Priveste cu atentie pe cei din jur. ii pune sub perna bucatile de za"ar. trasaturile ei sunt caracteristice lumii sadoveniene. nu ar fi D o individualitate. Totodata . inmormantari ).cena finala. . Pe de alta parte. )ntr$un alt sat intalnesc o nunta. ascunzandu$si gandul. 8ama si sotie iubitoare. "otarata . . ori ii omoara pe loc. . iar indepartarea de real se face simtita.itoria are revelatia pastrarii tineretii iubirii. dupa obicei. inefabilul feminin: D -a era deasupra tuturora. sistam la o dedublare clasica a eroinei. nu fusese nimeni sa auda sau sa vada . se recunoaste invins . )n clipele grele de cautare a adevarului despre barbatul ei. D. -lementele naturii indeplinesc o functie simbolica. %alinescu ). pe de alta parte . si o "artie de douazeci de lei pe fruntea copilului. fara a le destainui scopul . ci un e/ponent al spetei D ( +. manifestata in viata cotidiana.itoria isi infrange repede slabiciunea : Davea in ea o putere noua care$i razbatea in toate miscarile si in priviri D. %alinescu ). monografica si mitica a romanului. intra la femeia care nascuse. deci &ipan nu va sosi. procesul ei de interiorizare se adanceste. . saruta mana preotului. cel care lovise cu baltagul pe 6ec"ifor &ipan .itoria este o sinteza de spiritualitate stravec"e romaneasca.tapanirea de sine cedeaza in doua momente : cand se descopera ramasitele lui 6ec"ifor in rapa si la inmormantare. -a intelege semnele naturii. se marturiseste preotului. consecventa.itoria si +"eorg"ita sunt amenintati ca ori beau in cinstea feciorului de imparat si a slavitei doamne mirese. dar . %alinescu. ea respecta neabatut datina mostenita din vec"ime. pun in deruta pe asasini . ea se socotea Dmoarta ca si omul ei care nu era langa dansa D. la Borca. traditiile au un rol . au un caracter solemn. ascunzandu$si necazul.uimeste si prin presupunerile ei ultime care . %alistrat Bogza . conturat in linii ferme. )n drum spre *orna dovedeste spirit de observatie @ c"estioneaza oamenii cu abilitate . magistral construita . dar viata ei interioara se adanceste . da semn de plecare. . sfinteste baltagul pentru feciorul sau. D. Proiectata in realitatea contingenta . )i vine in minte ca poate %utui .itoria isi lasa fata la manastire. ea este un D =amlet feminin D.itoria este in acelasi timp dura . lte semne apar din vremuri imemorabile : DcucosulE. botezuri. sau la evenimentele cruciale (nunti. sacru. . .i atunci cade zdrobit . . la e/terior . Portretul fizic surprinde elemente ce configureaza trairea interioara : oc"ii caprui.itoriei &ipan .itoria &ipan este un personaj e/ceptional. .

itoriei se cuprinde o intreaga filosofie de viata @ ca si ciobanul mioritic @ un ec"ilibru si o masura in toate. *ar "Baltagul". !nanimitatea parerilor au consfintit$o drept cel mai desavarsit tip de femeie din literatura noastra. )n balada. inalt caracter. intreaga morala. statornicie morala. -ste vorba de romanul "Baltagul". )ntr$o opera profund originala. este desavarsita pentru ca intruneste in sine toate calitatile.itoria. "Baltagul". ideea mortii era e/primata la modul prezumtiv (in versul "si de$o fi sa mor").adoveanu reintegreaza mitul din balada. *e fapt. %a scriitorul s$a gandit la celebra balada ne$o dovedeste si motto$ul romanului: ". . ramanand un personaj ce ilustreaza profund o spiritualitate taraneasca stravec"e.tapane.itoria. . este apriga.itoria verifica implicit armonia lumii : Dafla ceva mai mult decat pe faptuitorii omorului.adoveanu )n '<1> literatura romana se imbogateste cu o noua capodopera sadoveniana. setea de dreptate si intelepciunea poporului nostru. stapane.adoveanu."otarator. dreptatii si traditiei. demnitate. o alta "8iorita" a prozei noastre.ubiectul: ctiunea este simpla si se petrece la inceputul secolului al NNlea. Titlul este simbolic. aceasta "8iorita" a lui . *espre eroina DBaltaguluiE s$a vorbit si se vorbeste mult. este de fapt o continuare pe plan epic a baladei. pe cand. femeia baciului din muntii 8oldovei. un model prin cultul adevarului. de a pedepsi faptasul si de aceea "Baltagul" poate fi considerat ca o replica adusa "8ioritei". de 8i"ail . )n ambele opere este vorba de un cioban pe care alti doi il omoara pentru a$i lua oile. *escoperind adevarul. citeste semnele timpului. moartea pastorului a devenit realitate. 6aratiunea se desfasoara pe parcursul a trei parti: Partea )$a cuprinde primele sase capitole. determinand odiseea cautarii lui de catre . Balada se inc"eie cu ideea uciderii ciobanasului "mai ortoman". ceasta capata o semnificatie sociala si etica si devine intriga capodoperei sadoveniene. fara nici o tanguire. . scriitorul surprinzand asteptarea lui 6ec"ifor &ipan de catre . 6ec"ifor &ipan a fost ucis cu baltagul.itoria &ipan. 8ai c"eama s$un cane". ccentul cade acum pe efortul acesteia de a restabili dreptatea. de o femeie (mama sau sotie) care$l cauta. . Adata implinita datoria catre cel ucis. si anume ca lumea are o coerenta pe care moartea lui &ipan n$a distrus$o D (6. perseverenta. totul reintra in tiparul vietii de la munte. de rolul unui animal (oaia nazdravana si cainele &upu) care este alaturi de cel disparut. in timp ce romanul incepe cu moartea lui &ipan. )n comportamentul . inteligenta. Bomanul isi are punctul de plecare in balada "8iorita" . conferind femeii rolul principal si activ din roman. linistea si ordinea vietii au fost restabilite. re o serie de virtuti: frumusete. 8anolescu). cesta imprima inca de la inceput povestirii un ton de balada. indarjita. mostenite din asprimea vietii din vremmuri imemorabile. in roman. . dar tot cu baltagul este razbunata moartea lui.

+"eorg"ita. a plecat la *orna sa cumpere oi si sa coboare apoi cu ele in baltile Jijiei. %u ajutorul lui &upu. tinda. peleaza c"iar la ajutorul icoanei . in care 6ec"ifor &ipan prezinta sintetic viata muntenilor. banii ii duce de acasa de teama "otilor. se spovedeste. la carciuma lui )orgu . cu carari printre gradini. la %alugareni la crasma domnului *avid.itoria ajunge la concluzia ca barbatul i$a fost ucis intre . il descopera pe oier intr$o prapastie. femeia il roaga pe parintele 8ilies sa trimita o jalba prefectului de Piatra. la iernatic. pe urmele turmelor. faceau sc"imb si aduceau de la campie legume si faina de porumb. *eoarece lipsa sa de acasa depaseste orice asteptare si oierul nu da nici un semn. caci se vorbeste de tren. )i cere ajutor si babei 8aranda (vrajitoarea satului). in locul numit %rucea Talienilor. #irul naratiunii urmeaza popasurile facute de . Partea a ))$a: %ea de a doua parte a romanului cuprinde calatoria .. cu vec"imea. #unctionarul isi mai aminteste ca oierul vesel si generos mai era insotit de doi tovarasi si ca urma sa coboare spre baltile Jijiei. se imparta$ seste si sfinteste baltagul. notar . "Baltagul" $ monografie a vietii muntenilor: Tragedia lui 6ec"ifor &ipan nu este obiectul cartii. 6ec"ifor &ipan. demascarea si pedepsirea vinovatilor.u"a.abasa si . impreuna cu. la . unde$i gaseste si pe cei doi ucigasi (%alistrat Bogza si )lie %utui). dar gospodaria &ipanilor. cu crasma si biserica. face parte dintr$un sat cu uliti lungi si cotite.itoriei pe urmele lui &ipan.asiliu. 6e intoarcem in vremuri stravec"i. munteanca aduna date si reface $ cu agerime si spontaneitate $ intregul itinerar parcurs de oier. in care se practica totusi sc"imbul de produse. la Borca. iar pe 8inodora o rimite cu zestrea la manastirea . la Bicaz. la maica 8elania. la care 6ec"ifor a cumparat 1>> de capete. ci numai prete/tul evocarii obiectiv$realiste a lumii de tip ar"aic a muntenilor. sotia sa. stfel. oi in munte.untem la inceput de secol NN. ograda cu adapost pentru vite si sura. de la cancelaria din *orna afla despre vanzarea de oi din toamna. la "an la *onea. felul de viata si psi"ologia lor.e consulta cu parintele *anila." %and se saturau de carne si branza. veau si parale stranse intr$un cofaiel de cenusa. sa plateasca fanul si simbriile.fintei na de la 8anastirea Bistrita. oier din muntii Tarcaului. cu sufletul ravasit de o "crancena durere". de prefect. pentru ca ii spune ca 6ec"ifor ar fi cu alta femeie..itoria la Bistrita.itoriei la 8agura Tarcaului pentru randuirea praznicului si a celor cuvenite pentru mort. . desi ii priveste vrajile cu ironie. la #arcasa.Bomanul incepe cu un fel de cosmogonie populara . Pornind de la *orna si mergand din "an in "an. la %ruci..aratec. &a praznic ea il determina pe Bogza sa se autodemaste si$i porunceste lui +"eorg"ita sa$l loveasca cu baltagul. pripasit acum pe la casa unui gospodar.atra *ornei . piei de miel in pod.. jandarm. presimte ca i s$a intamplat ceva rau si se "otaraste sa plece in cautarea lui. . cainele lui &ipan. pe care o lasa in grija argatului 8itrea: vinde o parte din oi negustorului *avid. . %onfruntand informatiile.criitorul spune ca &ipanii aveau "avere .itoria. ici il asteapta fiul sau +"eorg"ita. cat le trebuia: "poclazi in casa. casa lor cu prispa. )si pune apoi ordine in gospodarie. . de telefon. %onvinsa deja ca barbatul ei a fost ucis.. . Partea a treia cuprinde intoarcerea . .

-ste un spatiu mioritic. Traind intr$o regiune in care deasupra lor "fulgera. Aierii stiu ca la cutare data trebuie sa se produca migratia din sate si ca. femeile trebuie sa fie energice si viguroase. %ititorul are senzatia ca lumea aceasta se desprinde de un timp si un spatiu anume. .Plasandu$si actiunea intre 8untii Tarcaului si regiunea *ornei. ca real si mitic se interpatrund. viata alternand intre doua limite capitale: plecarea turmelor la pasunat pe plaiuri si coborarea $ in toamna $ "la iernatic".adoveanu reconstituie o lume ar"aica. Aieri. dar si al lumii in care traieste. care invata din e/perienta de viata a parintilor. . la marginea lumii". Pana obiectiva a scriitorului inregistreaza caracteristicile acestor oameni izolati de cei de la campie. ca vremea". doborand brazii pe care$i trimit pe plute "pana la +alati. ca . i$a facut optimisti si veseli. 6atura i$a inzestrat insa cu o "inima usoara". coplesita de datini si obiceiuri stravec"i cu putere de lege. intr$un gen de cosmogonie populara. ducand o e/istenta patriar"ala. traditiile. mai aproape de soare. sa ostenim zi si noapte.itoria este reclamat deopotriva de dragostea ei pentru 6ec"ifor si nevoia de dreptate. incepe coborarea la adapost. 8untenii sunt "iuti si nestatornici ca apele. c"iar daca aceasta este adesea vitrega: "!mblam domol. Bomanul se desc"ide intr$o atmosfera destinsa. *ucand pe umeri greutatile familiei. dar si comuniunea sufleteasca dintre om si natura. suim poteci oable si coboram prapastii. sus. -i isi petrec timpul in singuratati. campuri cu "olde si ape line". ca sa se bucure "de ce$i al lor" si sa li se para "toate bune". . . ceasta calareste barbateste si incarca singura faina in desagi. ei pornesc "cu oile si cu asinii" in pustietatile muntelui. Termenul de comparatie pentru aceste "fapturi de mirare" sunt elementele naturii. )n aceasta lume inc"isa pe inaltimi de munte. iar femeile de gospodarie si de copii.cu toporul ori cu cata". -ste un adevar al ei.itoria &ipan. muntenii duc o e/istenta singuratica. Aamenii acestia isi lasa nevestele si pruncii "la locuri stramte. in care viata oamenilor pare a curge pe aceleasi fagasuri de la inceputurile lumii. Practicile vec"ilor pastori au devenit automatisme si abaterea de la regula nu este posibila. solemn si familiar. -lementele mitice se subsumeaza dramei personajului feminin. %ei mai vrednici isi intemeiaza stani in munti. plutasi sau tapinari. unde stau "cu *umnezeu si cu singuratatile". *atina determina randuielile gospodaresti : barbatii se ocupa de oi.adoveanu.criitorul le prezinta mentalitatile.. A mistica naturista da fiori acestor oameni care isi vad viata legata de ritmurile cosmice. ce conduc intreaga e/istenta pastorala. sa aiba brat de barbat. cu anecdota pe care 6ec"ifor &ipan obisnuia sa o spuna la petreceri. ceea ce e/plica firea lor tacuta si aspra. muntenii "isi castiga painea. obiceiurile si viata cotidiana . caci adevarul pe care$l cauta . "Baltagul" evoca o lume de dimensiuni mitice. %a roman al trans"umantei. &a inceputul capitolului al N$lea caracterizarea lor este reluata de .. "&ocuitorii acestia de sub brad" sunt obisnuiti cu natura aspra a muntelui.oarta muntenilor este prezentata pe un ton legendar si ironic. e/istenta se regleaza dupa un ancestral sistem pastoral. trazneste si bat pu"oaiele". %artea devine astfel o adevarata monografie a vietii locuitorilor din muntii 8oldovei. locuitorii cred in natura cea mare. o lume ce descinde din mit si legenda. in alta zi dinainte "otarata. tacem si dau zvon numai talangile".. colo. intre stanci de piatra" si $ desi ar dori "stapaniri largi.

. . fiindca au vazut "dumbravencile zburand in carduri spre soare". Bamasitele disparutului le stropeste cu vin si le acopera cu un lavicer. )nvatati sa inteleaga limbajul naturii. la #arcasa. iar nevestele poarta catrinte si bondite. facandu$i mirelui o frumoasa urare. de unde vin "cu burdufuri de bani". *in traditie si datini se intemeiaza conduita morala a oamenilor. ciobanul 8itrea se intoarce mai devreme acasa.adoveanu surprinde ceremonialul acestor evenimente. caci acestea ar putea$o abate de la fagas.itoria tuna si fulgera impotriva tentatiilor moderne ale fetei. Abiceiurile se mostenesc sub forma unor legi nescrise. )ncalcarea traditiei. inc"ina cu olacarii. in care randuiala sarbatorilor se sc"imba. %and 8inodora arunca gunoiul afara. trei oameni cu buciume. desi este necajita. ce$i sfant si ce$i bun. mireasa si drustele au capetele impodobite cu flori. -i pribegesc cu oile la iernatic pana in sesurile Jijiei.care se tin lant. iar inaintea mortului merg steagurile si crucea. )n aceasta lume izolata. caci "stapaniri se sc"imbasera. deoarece multi oameni isi coboara oile si vacile.. *iscuta apoi despre calendarul cel nou. . 8ai puternica decat legea scrisa este norma de conduita impusa de colectivitate. iar femeia. *atini fi/ate de veacuri le guverneaza cele mai importante momente ale vietii: botezul.itoria la o cumetrie. oamenii muntelui sunt adesea reticenti in fata sc"imbarilor. "toate urmau ca pe vremea lui Burebista". *upa ce si$a marturisit vina. limbile se prefacusera. cand descopera ramasitele lui &ipan.itoria o admonesteaza pe loc: "6$ai mai invatat randuialaP 6u mai stii ce$i curat. in fata soarelui. 8untenii au o fire desc"isa si de aceea iarna este anotimpul descatusarilor si al petrecerilor. stfel. iar bucuria nuntilor si cumetriilor . cum isi descarca ei prinosul dragostei de viata si de libertate.adoveanu spune ca mama si fiuul "isi facura de trei ori semnul sfintei cruci. 8igratia oilor se produce dupa semne meteorologice consacrate. stfel. iar la poarta cimitirului se imparte paine si vin. femeia ii aprinde o lumanare la capatai si$l boceste dupa obicei. de cand iti umbla gargauni in cap si te c"eama domnisoaraP" Traind intr$un mediu natural izolat. se opreste si$i pune femeii "rodin" sub perna si bani pe fruntea copilului. )n caslegi si la sarbatori carciumele sunt pline de barbati si de lautari. inc"inand fruntea spre lumina". a randuielilor pastrate din mosi$stramosi inseamna pentru locuitorii de aici moarte spirituala si de aceea este sanctionata prompt. stfel. dar randuielile omului si ale sti"iilor staruisera". %ufundarea in ancestral contrasteaza totusi cu initiativa si dinamismul acestor oameni cu sange fierbinte si cugetare rece. atunci cand "izbucni soarele in rasarit catre Bistrita". %"iar si ucigasul are un comportament dupa datina. . muntenii o impart cu toti cei din jur. nunta. -a primeste plosca. pe care le pune in caruta dascalului. oameni "aprinsi la obraz" o poftesc pe .criitorul surprinde portul muntenilor in aceste imprejurari. &a fiecare rascruce convoiul funebru se opreste pentru a se imparti podurile si pentru slujba. muntenii se orienteaza dupa anotimpuri si dupa rotirea astrelor. %alistrat Bogza ii cere . inmormantarea. patru femei bocitoare si face pomeni.itoriei sa$l ierte si preotului sa$l dezlege. uneori ostil. &a %ruci este poftita la o nunta. in care viata sufleteasca si indeletnicirile par incremenite ca si muntii. a datinii. -a c"eama la inmormantare trei preoti. . poi.

iar inovatiile de provenienta citadina "coc" .itoria &ipan: -roina de prima marime. parintii l$au vandut pe fereastra pentru "un banut de arama". Abisnuita cu viata aspra. "valt" si "bluza" devin sacrilegii. e/perienta milenara a clasei sale. ltfel. din final. este prins de sateni si predat autoritatilor.aratecului si pe sora$ta 8inodora. pastratoare neabatuta a traditiilor si obiceiurilor pamantului.itoria este munteanca dintotdeauna. intrucat prin ea renaste o lume. )n acest univers traditional. *rumul . . sugereaza tocmai reasezarea lumii pastoresti in tiparele ei stravec"i: "Am aduce atuncea $ ii spune ea feciorului $ de la manastirea . . . ar"aic. setea de inavutire a oierilor duce la crima. %uvintele . faptasul pribegeste "prin stancile muntilor si se "raneste cu zmeura ca ursii"." . calatoria si praznicul) se deosebesc in functie de comportamentul acestui personaj. . cu cel al re$crearii. in impacarea pe care ritualul o poate aduce. )n primele doua parti femeia are un comportament mitologic. .itoria &ipan este tipul reprezentativ al muntencei romane de acum cateva decenii. simbolic. fara broboada.itoriei. descifreaza psi"ologia oamenilor si $ din relatiile sociale $ retine esentialul. )n aceasta lume femeile cred in vise. de fapt. . dar nu pastreaza atributele lumii ancestrale din "8iorita". merg in targuri sa$si vanda produsele. stfel.. A vrajitoare l$a descantat si i$a sc"imbat numele. se infiltreaza elemente ale civilizatiei noi. %ele trei parti ale romanului (asteptarea. iubitoare de adevar si dreptate. &umea oierilor din "Baltagul" este conservatoare. . pana cand mama ii va gasi un barbat din sat. cand avea patru ani si era bolnav de ""idroptica". semn al degradarii morale. de o moralitate sanatoasa. ca sa$l scape de la moarte pe 6ec"ifor.cena praznicului insa indica o psi"ologizare in sens realist a personajului. "ca sa nu$l mai cunoasca bolile si moartea". %iubotelele se poarta doar la "ora si nunti.. 8oartea lui 6ec"ifor &ipan este un fel de jertfa. nici bunica$mea $ ii spune . care trebuie pedepsita. care$si dezvaluie frumusetile si slabiciunile de$a lungul unui drum care face cat o viata omeneasca. gesturile ei sunt incadrate in tipare stravec"i.itoriei &ipan are ca scop tocmai restabilirea adevarului. prin reantemeierea ordinii morale de la inceput. -a crede in posibilitatea dialogului cu sufletul lui &ipan.itoria este . )ar pe sora$ta sa stii ca nici c$un c"ip nu ma pot invoi s$o dau dupa feciorul acela nalt si cu nasul mare al dascalitei lui Topor. . cu casa noua si oi multe. 8inodora trebuie sa urmeze randuielile ei de fata de maritat: sa scuture pernele si laicerele de zestre. *e teama ca va fi pedepsit de colectivitate. Patima banului.itoria se dovedeste a fi un caracter comple/. se restabileste moralitatea lumii pastoresti. ori la drumurile facute la targ: "6ici eu. oamenii fac comert. Traind la inceput de secol NN. pana cand frigul iernii il obliga sa coboare. parul impletit cununa. "rasul satului".tie ce se cuvine si ce nu.i$apoi. ca sa cunoasca mormantul. salvarea acestei lumi.deasemenea. caci $ dupa randuiala$ fata trebuie sa poarte camasa alba si catrinta neagra.itoria $ n$am stiut de acestea si in legea noastra trebuie sa traiesti si tu. "Baltagul" incepe cu mitul crearii unei lumi si se inc"eie. traieste dupa niste legi proprii. intrand astfel in relatie cu lumea moderna. ceasta taranca analfabeta inmagazineaza si repeta. prin scoaterea in afara legii a mortii brutale. pastratoarea unei gandiri ar"aice. semne rele si vraji.pelativul "domnisoara" i se pare o injurie. iti leg o piatra de gat si te dau in Tarcau". corupatoare. varstata cu rosu. *esi este o femeie simpla. ea calareste "barbateste" si incarca singura faina in desagi. nici bunica$ta. stfel.ne$om intoarce iar la 8agura. ca sa luam de coada toate cate am lasat.

*ar femeia nu$si marturiseste sentimentele decat "siesi.." . . !rmaririle si cautarile . !n cuvant complementar "randuielii" este "datoria". caci "nu putea sa$i vada c"ipul". stfel "fusul se invartea "arnic. in sprijinul nelinistii ei. %u o vointa otelita. iar datoria ei este aflarea adevarului asupra mortii omului ei si pedepsirea ucigasilor. asteptarea c"inuitoare se transforma in banuiala.itoria aduce dragostea sa statornica pentru barbatul caruia $ in douazeci de ani $ ajunsese sa$i cunoasca "drumurile si intoarcerile". #ramantarile sufletesti o determina sa$si imagineze ce s$ar fi putut intampla cu omul ei. .patele intors al disparutului ii sugereaza femeii trecerea lui in nefiinta. . noptilor si greierului din vatra". dupa randuiala. *ragostea pentru cel care i$a fost tovaras de viata e/plica $ pe de o parte $ "otararea acestei femei "aprige" si "indarjite" de a$l cauta: "6$am sa am "odina $ spune ea $ cum n$are paraul Tarcaului. cu dracii pe care$i avea". Posteste vinerea. devenind astfel un fel de c"ip al durerii.. %and intelege ca barbatul ce nu s$a mai intors la "salasul lui" a murit. )n aceste ceasuri de cumpana. Primele semne rauprevestitoare sunt visele. femeia isi pregateste "din vreme si cu randuiala" plecarea. -a se considera moarta ca si barbatul ei. fara apa. aproape la fiecare fapta a . 8ergand la parintele *anila. iar in finalul romanului o vom vedea restabilind randuiala cea vec"e. venit insa numai din memoria ei afectiva. pana ce l$oi afla. care i se pare ca "da semn de plecare". in care se purta de colo$colo fara "rana..upusa. o ajuta sa inteleaga ca "dragostea i se pastrase ca in tinerete".itoria cauta sfaturi..adoveanu foloseste cuvantul "randuiala". "dragostea ei de douazeci si mai bine de ani". 8area descoperire a . il insemna totusi cu vinerele negre . . a carei taina a traieste retrospectiv. Tot ca pe un semn inerpreteaza munteanca glasul lui 6ec"ifor. #ramantata de indoieli.itoriei vor fi permanent insotite . pentru ea "timpul statu. dar singur". *ar nenorocirile nu$i frang taria.. presimtind ca barbatului ei i s$a intamplat ceva grav. . femeia se "otaraste sa$i afle pe ucigasi si sa infaptuiasca dreptatea conform principiului ar"aic " dupa fapta rasplata si napasta pentru napasta".itoriei. de necazurile familiale.. Treptat. ea indura "fara sa cracneasca puterea omului ei" si ramane mai departe "neanduplecata. evitand marturisirile. ca o umbra . banuiala in neliniste si nelinistea in presimtire. .am trait pe lumea asta numai pentru omul acela al meu". se spovedeste si se impartaseste. ii cere preotului sa$i "blagosloveasca" baltagul. bantuita de dragostea pentru 6ec"ifor. tot cu capul intors. traind o stare de tensiune launtrica. Privit din acest punct de vedere. invaluite intr$o unda umoristica. *e fapt. cu spatele catre ea. navalnica ori retinuta. *isparitia lui 6ec"ifor. o apa neagra.. #emeia incearca sa inteleaga semnele naturii atotstiutoare $ pentru ea $ (glasul si directia vantului. munteanca isi aminteste de tineretea ei. caci eu. cu o sensibilitate ascutita. care nu mai era langa dansa. alaturi de care s$a simtit "multumita si inflorita". fara cuvant. infatisarea brazilor) ori visul cu cocosul asezat cu pliscul spre poarta. femeia se zbuciuma si se c"inuie. cu broboada cernita peste gura. *e cand si$a dat seama ca 6ec"ifor a murit. %el dintai vis care "a impuns$o in inima s$a tulburat$o" i$l arata pe &ipan calare..itoriei ramane faptul ca si$a pastrat tineretea iubirii.itoria "se desfacuse incet$incet de lume si intrase oarecum in sine". "Baltagul" poate fi interpretat ca un roman de dragoste. de aceasta dragoste. la care nu indrazneste sa se gandeasca. 8anifestarile e/terioare ii tradeaza framantarile. ltadata l$a visat trecand . gera.itoria vine dintr$o lume in care fiecare om are o datorie de implinit.

u"a n$au ajuns decat doi. . -nergica si "otarata. 8ai tarziu. %autand sa indeparteze de sine orice banuiala. Perseverenta. apeleaza deopotriva la ajutorul babei 8aranda $ vrajitoarea satului. dar si la icoana 8aicii *omnului de la 8anastirea Bistrita. .tapanind perfect arta disimularii. )n slujba acestui tel isi pune inteligenta nativa.u"a. toti ii dau ajutor intr$un fel sau altul. %omuniunea cu natura o ajuta sa inteleaga semnele timpului si sa le foloseasca spre binele gospodariei. )n realitate. ori sa le interpreteze semnificatiile profunde. ca eu n$astept de la dansii sprijin" $ spune ea. care s$a condus toata viata dupa legile pamantului. fata de care are datoria de a$l inmormanta dupa datina: " tata am vrut. de faptul ca oierul cel vesel si generos era insotit de doi tovarasi. care nu$si gaseste alinarea decat dupa oficierea inmormantarii crestinesti. cand ea intreaba cu dibacie pe unii si pe altii despre omul calare pe un cal negru tintat in frunte si$n cap cu caciula brumarie. Pe urma faca ei ce$or sti. ci "asa. rugandu$l sa faca rugaciuni pentru &ipan. cainele lui &ipan. femeia se preface ca$l urmareste pe &ipan pentru niste bani si are o comportare retinuta si inc"isa.itoriei. pas cu pas. dar la . cu popasurile si randuielile lui. sa stie si altii". a carei ingeniozitate il determina pe omul legii sa actioneze cum vrea ea. dar da putine informatii despre ea. nu din convingere. drumul celui ucis. munteanca recompune mental. )mbinand inteligenta cu diplomatia.asiliu afla cum aratau tovarasii lui &ipan. la . intrucat este urmarita de umbra lui 6ec"ifor. oameni cinstiti. i se confirma ca era vorba de trei oieri. care $ pentru a nu$l supara $ spune ca vorbeste "ca o minte slaba" ce este.itoria stie sa maguleasca vanitatea subprefectului nastase Balmez. pripasit acum la casa unui gospodar.itoria stie ca ea trebuie sa$l descopere pe &ipan.itoria isi gandeste scenariul razbunarii dupa vec"ile legi morale. manifesta neancredere fata de autoritati. femei. %u ajutorul lui &upu. pedepsirea ucigasilor si implinirea legii nescrise a muntelui $ privind razbunarea mortii lui &ipan si respectarea randuielilor legate de inmormantare $ reprezinta acum scopul ei "neclintit". plecasera spre baltile Jijiei. cest om al muntelui. ci munteanca. *escoperirea mortului .. %onfruntand datele si intamplarile. &a cancelaria din *orna afla de vanzarea de oi. *e la )orgu .oluntara . ce insotesc sau prevestesc intotdeauna ceva. )n dragostea pentru cel disparut gaseste taria de a se baza pe propriile sale forte si pe bratul inca tanar al lui +"eorg"ita si ia pe umerii sai povara cercetarilor. ca sa fie. %arciumari. 8unteanca trage de limba. %onform traditiei. acesta se simte condus de logica . de care autoritatile par a fi depasite. simuleaza umilinta si modestia. *upa ce bausera adalmasul. &a un moment dat. gasind o mare forta launtrica in atingerea scopului ei. femeia stie ca omul ei trebuia sa treaca prin cutare locuri si in anume timp. femeia trage concluzia ca barbatul ei a fost ucis intre . pentru ca acesta sa n$o intrebe prea multe despre drumul ei. femeia isi ascunde durerea si ingrijorarea. . ca un adevarat detectiv. ori trimite o jalba autoritatilor. ea cauta peste tot sprijin si gaseste pretutindeni intelegere. isteata si neresemnata. pur si sincer.abasa. Pentru atingerea scopului sau . munteanca isi descopera barbatul intr$o prapastie. Buna cunoscatoare a firii oamenilor. face uz de bacsis cand e cazul. . ca intr$un ritual.abasa si . munteanca nu$si tradeaza adevaratele intentii. nu subprefectul conduce anc"eta. femeia face tot ce poate: ii cere un sfat parintelui *anila. #ace totul cu o atentie concentrata.

ascunzandu$si lacrimile si lasandu$le sa cada numai la momentul potrivit.)i invita pe cei doi ucigasi la praznic. *aca in primele doua parti ale romanului . paratoare a legilor nescrise si a obiceiurilor pamantului. )n acest moment. il are pentru adevar. ci pentru a participa la aceasta indatotire a ei fata de cel disparut. plicand tactica "artuielii morale. dar tot ce spune are un substrat adanc. -/actitatea cu care femeia reconstituie crima. .itoriei.itoria se comporta cu cinste si demnitate c"iar si cand il are in fata pe ucigasul sotului ei. ca sa duca mai departe ceea ce infaptuise cu barbatul ei si sa pastreze neantinate datinile si obiceiurile mostenite din strabuni. disimuleaza. facandu$l sa$si piarda cumpatul si sa rastoarne totul de pe masa. care il uimeste pana si pe criminal. )ntrebarile formulate de . dupa ce vor face praznic mare de patruzeci de zile. *upa ce$l iarta pe criminalul muribund. stfel. )n demersul ei detectivistic . cand ordinea morala a lucrurilor a fost restabilita. Pe baza reconstituirii faptelor. . -l striga si bate cu pumnul in masa. -a ii porunceste lui +"eorg"ita sa$l loveasca pe acesta cu baltagul. #emeia care la inceput urmeaza semnele marii naturi. ci pentru a asigura linistea celui mort. *upa ce l$a tinut intr$o stare de incordare ma/ima. ii provoaca principalului vinovat. nedumerindu$i pe ceilalti. cand dovada vinovatiei s$a facut. munteanca se intoarce acasa. el se nelinisteste. respectand vec"ile randuieli. care $ dupa randuiala $ isi astepta razbunarea. ii pune in deruta. de praznic etc. nu pentru a ucide. in final ea apare ca o fiinta cu grijile si pasiunile ei. viata .imtind ca are de indeplinit o grava indatorire fata de cel disparut. %uvintele invaluitoare ale femeii il infurie. "+"eorg"ita $ ii spune ea feciorului $ mi se pare ca pe baltag e scris sange si acesta$i omul care l$a lovit pe tatal tau". calmul si siguranta . de darea peste groapa a gainii negre. -a gandeste acum ca un detectiv. -a ii spune feciorului ca. cand aceasta ii cere baltagul ca "sa citeasca pe el". de tocmirea bocitoarelor. . dovedesc cultul pe care aceasta femeie. pentru ca acesta sa$si gaseasca linistea vesnica. avanseaza idei si rationamente si aduce probe incriminatorii. . viata ei particulara se inc"eie. de priveg"i. un soc psi"ologic. . acesta marturiseste ca faptele s$au petrecut intocmai cum a povestit munteanca.itoria nu reclama si nu acuza direct. ce vine dintr$o lume bazata pe respectul unor valori fundamentale. asa cum reiese din vorbele adresate lui +"eorg"ita. %alistrat Bogza. stiind sa actioneze in functie de reactiile omului din fata ei.itoria fusese dominata de instinctul spitei. cu atata rabdare si stapanire de sine. . %uprins de o furie oarba impotriva femeii care$si permite sa$l judece.cena praznicului se remarca prin arta cu care scriitorul surprinde psi"ologia criminalului. dar si pe cea a .itoriei isi urmeaza cursul dupa acelasi tipic de nezdruncinat. facandu$l sa$si piarda cumpatul.itoriei il innebuneste. asculta acum doar de natura ei launtrica. cu care se inc"eie romanul.itoria la praznic si adresate cu atata tact.itoria manifesta o otelita incrancenare. talmaceste si rastalmaceste cuvintele lui Bogza. vorbeste aluziv. pe care "scrie sange". .imtind parca mai puternic pe umerii ei treburile gospodariei. are viata proprie. vor merge la 8agura ca sa ia "din coada" toate cate au lasat si sa se ingrijeasca de viitorul 8inodorei.itoria supraveg"eaza indeaproape totul. *aca la inceput $ sigur pe sine $ Bogza rade ironic de spusele femeii. *upa inc"eierea judecatii. obtinand in final reactia scontata. nu pentru ca ar avea ceva cu dansii. femeia se ocupa de slujbele preotilor. femeia $ cu o ultima lovitura $ da drumul razbunarii. ea e/ercita o puternica presiune psi"ologica asupra celor doi criminali.

*ar $ ca sa$l salveze$ mama sa l$a vandut pe fereastra si i$a sc"imbat numele. 6ec"ifor &ipan: )maginea lui 6ec"ifor &ipan se contureaza din amintirile celor care l$au cunoscut. in ciuda tuturor necredintelor lui.-a devine din nou membrul unei colectivitati ar"aice.itoria se apropie de eroinele tragediilor antice. cand erau singuri. Prin constiinta datoriei morale si. -l este munteanul oier dintotdeauna. il intelege si$l iarta. si$a scuturat pletele" si i$a infruntat maret cu baltagul.l. cu capul intors. salveaza o umanitate de la degradare. care simte ca. prin credinta nestramutata ca acest adevar iese intotdeauna la lumina. . )maginea lui 6ec"ifor traieste prin +"eorg"ita. )maginea sa din visul .itoria stie ca el "avea baltag" si ca $ incoltit de "oameni rai. de anotimpuri.itoriei. fata . Proiectata pe un fundal mai indepartat. neostenit si cautator de petreceri. 6ec"ifor este omul pe care . *in aceasta asemanare se alimenteaza dragostea deosebita a femeii pentru feciorul ce poarta numele pe care l$ar fi purtat barbatul ei. #emeia isi aminteste cu drag de mustata lui neagra. "stupind" galbenul intre lautari. de infatisarea spatoasa si indesata. cu c"imirul plin.uperstitia n$o impiedica insa pe . desi impunatoare. . petrece in crasme. aflata la varsta primei iubiri. care$si duce viata dupa niste reguli stabilite parca de la inceputul lumii. *in cand in cand spune aceeasi poveste.itoria face parte din categoria oamenilor tari. de i. Prin modul necrutator in care restabileste adevarul si$i pedepseste pe vinovati. daca nu s$ar fi imbolnavit in copilarie. despre soarta muntenilor. Pentru orice imprejurare are cate o vorba cu talc.emet si ager. imaginea acestuia.itoriei domina romanul. Primavara isi urca turmele la pasune. ramane mai estompata decat accea a . care sesizeaza ca "feciorul seamana cu tata$sau". .curte prim$planuri reliefeaza figuri ce traiesc prin cateva gesturi sau trasaturi. dar se intoarce totdeauna la salasul lui.itoria il iubeste "de douazeci de ani si mai bine". din lumina amintirilor . "trecand spre asfintit o revarsare de ape". tot calendaristice. ii pica vesti cu bani de la negustorii care$i cumpara produsele. ea se apropie de nca. Portretul pastorului care trebuia sa se intoarca acasa cu c"imirul plin de bani se contureaza retrospectiv.itoria sa$l strige pe &ipan +"eorg"ita. eroina dramei "6apasta". devenind astfel o aparitie de balada. prin prin vointa neclintita.itoriei.adoveanu stie sa individualizeze si alte personaje. %elelalte personaje: *esi figura .%aragiale. furat de stralucirea cate unor oc"i verzi. tunci. auzita de la un baci batran. mai ales. . sugereaza trecerea in nefiinta. oierul nu este un resemnat. . . . caci il stie aprig. . elemente ale portretului din "8iorita". prin efortul sau justitiar si prin respectarea cultului mortilor. mare amatoare de declaratii amoroase versificate. iesiti dintr$o rapa la un corn de drum". . ci are un comportament de "aiduc. A vedem pe 8inodora.itoriei. in spiritul romanului realist traditional. asa cum remarca nevasta negustorului *avid. .in aceasta descriere.itoriei.e fac simtite . si este dominat sentimental de dragostea ei pentru cel disparut. toamna le duce la iernatic in partile Jijiei. )ntarzie uneori si in casa straina. &a anume date fi/e. groasa si adusa a oala. oierul "si$a lepadat din cap caciula. impreuna cu tovarasii de afacere.

in c"emari". nu neaparat oral. de formare a unei constiinte. "Baltagul" putand fi considerat ca roman al formarii unui caracter. nu se poate spune ca limba romanului reprezinta o adaptare a acestui grai. fiul . +"eorg"ita este un novice. %and +"eorg"ita manuieste baltagul. flacaul intrand in randurile barbatilor. )l vedem pe parintele *aniil 8ilies.angele si carnea lui 6ec"ifor &ipan se intorceau asupra lui in pasi. de grai taranesc.itoriei o simte crescand in el. Trecerea de la tinerete la maturitate este e/primata prin acea "putere mai mare si mai dreapta" pe care feciorul . %u rabdare. .asiliu. "a fulgerat un cuvant"etc. frica. Prin acest personaj . unde au descoperit osemintele lui &ipan: ". dar lasand sa se inteleaga ca lucreaza cu necuratul. care la inceput nu prea pricepe "viclenia" mamei lui. o aparitie amuzanta. a maturitatii.itoriei. *ar aceasta ii aplica o pedagogie practica. foamea. cu pantecele revarsat. cea mestera in a pune intrebari si in a fierbe oamenii. bazata pe puterea e/emplului. nesiguranta. care da cuvantului greutate si putere de sugestie. pe care nu le$ar putea talmaci nimeni. dar o sfatuieste sa apeleze si la "stapanirea pamanteasca". )nalt. sc"eunatul di"aniilor. +. ferit de lume. necesar trecerii de la varsta libera a tineretii la cea activa. un amestec de 6eculce.isarion de la 8anastirea Bistrita. .)l intalnim apoi pe taciturnul 8itrea. care sta mereu in umbra mamei. bine rostuit. pe care il priveg"eaza in final. decat cu semenii sai. de patima si durere". &imba romanului: *esi e/ista multe moldovenisme in te/t. %onfruntarea lui cu moartea si cu raul reprezinta un drum initiatic. umbletul ganganiilor) si sa actioneze cu "otarare. el compune scrisori in stil oficial$administrativ. vrajitoarea satului. "i$ am aratat mare parere de rau" . *in momentul plecarii din 8agura Tarcaului si pana cand flacaul manuieste baltagul in infruntarea cu %alistrat Bogza se petrece procesul de initiere. %ititorul observa un anume ceremonial al rostirii.tilul solemn si festiv. pe baba 8aranda. adica la politie si prefectura. &a anumite semne meteorologice. -/ista multe constructii metaforizante si ar"aizante ca "tine taina" . 8ananca in sura. este al rapsodului popular.itoria stie ca $ in aceasta trecere de la tinerete la maturitate $ feciorul cel "sfios si nesigur" trebuie sa se patrunda de spiritul tatalui sau. plesuv. !n loc aparte il ocupa +"eorg"ita. saraca lipita pamantului. ea il calauzeste. placerile. ori pe doamna . coboara turmele din munte si iarna vine numaidecat. sfatuitor al satenilor si povatuitor pe calea unui trai impacat. %onvertirea sa are loc in rapa cu lumini si umbre enigmatice. sa descifreze adevarul din vorbele oamenilor si semnele naturii (glasul vantului. care este "plina de ganduri. A vedem. tipatul pasarilor. responsabila. de asemenea. -l nu cere decat to"oarca si piele pentru opinci. care apreciaza respectul muntencei pentru cele sfinte. )l intalnim apoi pe staretul .adoveanu creioneaza traseul unei maturizari. comunicand mai mult cu natura si cu animalele. obligandu$l sa$si invinga oboseala. in zboruri. printre animalele lui. de limba culta si limba bisericeasca. dar si cu asprime. Totusi intre mama si fiu nu e/ista un conflict de caractere. . e/primata in acele "cuvinte fara noima" adresate cainelui si calului. pe care o tine dupa soba. care ar salaslui intr$o catelusa neagra. actul de initiere s$a inc"eiat. ci unul intre doua varste. "n$a zvonit catra nimeni" .%alinescu spunea ca este vorba aici de "o limba ireala". %onfruntarea cu moartea ii da un sentiment de teama.

nepătată de s#nge) 1ompoziţia e determinată de semnificaţia cărţii: înfăţi(area unei societăţi de tip ar%aic (i un indi$id reprezentati$ al ei.6 . comuniunea om$natura. in "Baltagul" . *escrierea de natura nu mai este solemn$pitoreasca. cele din urma frunze de salcie si mesteacan". ar%aică. străpunsă de zorii unei ci$ilizaţii.Povestitorul isi apleaca urec"ea la melodia cuvintelor si propozitiilor. 6atura isi trimite semnele.itoria simti adierea rece dinspre munte". . Padurea de brazi. descoperirea asasinilor (i demascarea acestora) ?aptele din 2altagul se petrec spre sf#r(itul secolului al J!J-lea (i începutul secolului al JJlea. natura isi sc"imba infatisarea. dar femeia acestuia. de noi relaţii sociale. 8ai apoi. însă într-o societate patriar%ală. Baltagul $ comentariu literar $ 8i"ail . traditii si obiceiuri. natura si omul avand o e/istenta comuna. păstr#nd elementele baladei: un cioban este omor#t de doi to$ară(i ai săi pentru a-i lua oile. ci creeaza atmosfera.itoriei.remea aera calduta si abia adia vantul. dar sugestive. sentimentul ar"aicului. aducand in opgrada..clipi din cetini si dadu si ea zvon. apărut în GU/Z. dar n-am ce $ă face) 5ăm#neţi cu ce a$eţi) +u $ă mai pot da într-un adaos dec#t o inimă u(oară ca să . care amplificau lirismul... pe care fiinta umana le recepteaza si le interpreteaza. lumea oamenilor de la munte (i 9itoria 7ipan. #raza este ritmata de ceremonialul spunerii. &ado$eanu realizează o nouă interpretare a mitului mioritic. unealtă care răm#ne pură. ceasta epopee a vietii pastoresti $ care este "Baltagul" $ cuprinde toate elementele fundamentale ale prozei sadoveniene: cunoasterea sufletului rural.'poi aţi $enit cei din urmă. poezia naturii. zece "omnul cu părere de rău) "ragi îmi sunteţi. 6u este vorba aici de personificarea elementelor naturii pentru a e/prima comuniunea om$ natura. femeia receptandu$i zvonurile cu toate semnele lor: "*eodata vantul trecu susuind prin crengile subtiri ale mestecenilor din preajma. sugerand parca faptul ca gandurile .ai c%eamă (-un c#neQ) &ubiectul este simplu. o lume esenţială. a pus r#nduială (i semn fiecărui neam)]\@ 7a urmă au $enit (i muntenii (-au îngenunc%iat la scaunul împărăţiei) ]\@ . dar raman totusi stari de suflet: ". capitaliste) 8itlul romanului este simbolic) În sensul basmului $ec%i. 6otatiile despre natura sunt succinte.. ca pe niste fluturi tarzii. desi presimtea nenorocirea. după ce a alcătuit lumea. Pitorescul descrierii din operele de tinerete este inlocuit acum prin senzatia de viata palpitanta.adoveanu *rin capodopera 2altagul. nu se innegurasera inca.. -le nu mai dau senzatia descrierii. felul de $iaţă. după modelul romanului poliţist. psi%ologia . exponentul acestei lumi) 5omanul începe cu prezentarea sintetică a $ieţii păstorilor ($ec%imea.. venite parca dintr$un trecut indepartat. baltagul este unealta magică (i simbolică însu(ită de răufăcători (i cucerită de erou. $ersul-motto indic#nd sursa de inspiraţie: P&tăp#ne stăp#ne.adoveanu renunta la desele si lungile descrieri de natura. )n felul acesta firea protejeaza e/istenta umana care $ intelegandu$i semnele $ isi vesniceste e/istenta. pune în lumină $ocaţia justiţiară a eroinei. fixată într-o cosmologie populară: P"omnul "umnezeu. aprigă (i inteligentă nu are lini(te p#nă nu află făpta(ii (i nu-i pedepse(te după legea nescrisă a comunităţii) !ntriga.pre deosebire de operele de tinerete.

mersul la baba . romanul Punui suflet de munteancă. prezentarea argatului . în apropiere de t#rg. al legii strămo(e(ti (i al datinei) &criitorul dez$ăluie nelini(tea eroinei datorate înt#rzierii ((aptezeci (i trei de zile peste obicei.$ă bucuraţi cu al $ostru) &ă $ă pară toate bune: sa $ie la $oi cel cu cetera. oi în munte) '$eau (i parale str#nse într-un cofăiel cu cenu(ă) ?iindu-le le%amite de lapte. se $ăzu totu(i eliberată de întunericQ.aranda. prezintă acţiunile 9itoriei pentru îndeplinirea datinei cre(tine (i cinstirea mortului. de căutare a ade$ărului despre omul ei. (i ultima parte. al dreptăţii. asinii (i dulăii la iernat.unteanca î(i cunoa(te bărbatul a(a cum (tie semnele $remii) În aceste ceasuri de cumpănă. la icoana &fintei 'na. a lui +ec%ifor 7ipan. realist. la 1ruci nuntă.itrea. în ultimă analiză. cobor#t la $ale. mersul femeii la părintele "ănilă. cercetarea despre $ino$aţi. încep#nd cu cap) 9!!.itrea (i a lui 4%eorg%iţă. pregătirea de plecare) ?irul naraţiunii urmează popasurile 9itoriei 7ipan în căutarea ade$ărului despre bărbatul ei (itinerariul se sf#r(e(te prin găsirea rămă(iţelor lui +ec%ifor între &abasa (i &u%a ) ' treia. la . 9itoria întrune(te calităţile fundamentale ale omului simplu. iar acesta urmăre(te mi(carea marilor cicluri naturale) &criitorul surprinde trăsăturile ce definesc această colecti$itate. ca $remea. într-o baltă a Tijiei.de c#ntec. do$edirea (i pedepsirea $ino$aţilor) 5omanul construie(te pe parcursul său imaginea unei lumi esenţializate) &paţiul cel mai larg re$ine lumii satului de munte: peisajul. ]\@ mai cu samă stau ei în faţa soarelui c-o inimă ca din el ruptă: cel mai adesea se desmiardă (i luce(te . aduceau de la c#mpie legume) 8ot de la c#mpii largi cu soare mult aduceau făină de păpu(oi)Q 5omanul lui &ado$eanu are un caracter mitic-baladesc. mersul la autorităţi pentru a(i spune necazul) *artea a doua.inodora. a celor cu$enite pentru mort. cu oile. fără griji în bucurii ]\@. nelini(tea în presimţire (i de aici decurg acţiunile ei) . stă sub semnul actului justiţiar. $ădu$a 9itoria 7ipanQ) Ea este din . zugră$ind o ci$ilizaţie pastorală milenară) E$enimentele fundamentale ale acesteia. oamenii de la munte. (i s-a$eţi muieri frumoase (i iubeţeQ) +araţiunea simplă. nelini(tea 9itoriei pentru înt#rzierea bărbatului ei. ar putea fi delimitată sc%ematic în trei părţi: partea înt#i de la început p#nă la plecarea 9itoriei în căutarea lui 7ipan (cap) 9!! . la călugăriţa . fără lirism: P7ocuitorii ace(tia de sub brad sunt ni(te făpturi de mirare) !uţi (i nestatornici ca apele. care a$ea Punele tainice (tiinţi (i me(te(uguriQ. datinile (i oamenii) 5itmul existenţei păstore(ti este dirijat de fenomenul trans%umanţei. pe . în care tradiţia e plină de strălucire) "ar 2altagul răm#ne. ceremoniile sunt (i ele prezente în roman: cumătria de la 2orca. întoarcerea acasă. c#nd 9itoria Pare într-însa (tiinţa morţii lui +ec%ifor 7ipan (i cr#ncenă durere.unteanului i-i dat să-(i c#(tige p#inea cea de toate zilele cu toporul ori cu caţa)Q 4ospodăria 7ipanilor arată oameni cu îndeletniciri specifice muntelui: sunt $remuri în care se practică încă sc%imbul de produse: P'$ere a$eau c#t le trebuia. plecat la "orna să cumpere oi) '(teptarea se transformă în bănuială. drumul la *iatra.ăgura 8arcăului (i trăie(te $iaţa aspră a oamenilor de la munte) ?igură reprezentati$ă de erou popular. poclăzi în casă. Pdragostea ei de douăzeci (i mai bine de aniQ. care se înscriu în principiile etice dintotdeauna ale poporului rom#n: cultul ade$ărului. piei de miel în pod. lăsarea gospodăriei în grija lui . la biserică. br#nză (i carne de oi sf#rtecate de lup. să-i PceteascăQ. marea descoperire a 9itoriei răm#ne însă păstrarea tinereţii iubirii) . cu zestrea la mănăstirea 9ăraticului.agura 8arcăului pentru r#nduirea praznicului. sora a mamei 9itoriei. (i cel cu băutura. plăc#ndu-le dragostea (i beţia (i datinile lor de la începutul lumii. cunoa(terea (i PcitireaQ semnelor naturii. răbdători în suferinţi ca (i-n ierni cumplite. trimite fata. de prietenie) '(a era (i acel +ec%ifor 7ipan care acum lipseaQ ) Ei au o existenţă simplă. popasul la mănăstire.elania. dar grea: P. părintele "ănilă îi scrie jalba către autorităţi. obiecti$. bănuiala în nelini(te. în &abasa (i &u%a. peste obicei.

Bomanul DBaltagulE este o opera epica. întuneric. . se %otără(te totul) Întreaga strategie a 9itoriei are la bază două coordonate fundamentale ale cunoa(terii: (tiinţa semnelor. ia sf#nta împărtă(anie.-/ista doua planuri temporale cel al prezentului. sacru: 9itoria î(i lasă fata la mănăstire.itoria &ipan. ea respectă neabătut datina mo(tenită din $ec%ime. să-i aibă Pla îndem#năQ . dar $iaţa ei interioară se ad#nce(te) 'colo. ci cu semne cerului) Ea înţelege semnele firii) Elementele naturii îndeplinesc o funcţie simbolică) . sau la e$enimente cruciale (nunţi. altă dată l-a $isat rău.oE8ioritaE in dimensiuni mari.8ema fundamentală. cu un nr mare de personaje individualizate prin diverse procedee.%alistrat Bogza.ai ales $#ntul dă semne: Ptrecu (u(uind prin crengile subţiratice ale mestecenilorQ) 9itoria este o sinteză de spiritualitate stră$ec%e rom#nească.prezinta traditii si obiceiuri ale taranilor munteni. 9itoria $erifică implicit armonia lumii: află ce$a mia mult dec#t pe făptuitorii omorului (i anume că lumea are o coerenţă pe ca moartea lui 7ipan n-a distrus-oQ)(+) .'<$lea. îi leagă într-un colţ de năframă) 1u$intele c%eie în jurul cărora se concentrează discursul narati$ al romanului au $aloare simbolică.EBaltagulE ilustreaza lumea ar"aica a satului romanesc de la munte la confluenta cu civilizatia orasului. înmorm#ntări ) 8oate acţiunile ei poartă pecetea ceremonialului. Bomanul este o opera epica de mare intindere. si cel al amintirii.ubiectul acestui roman urmareste un singur fir narativ. de la sfarsitul secolului al 0>$lea si inceputul sec.personajele episodice parintele *aniil. (i î deplin acord experienţa morală) *rimele semne rău pre$estitoare sunt $isele: cel dint#i $is. botezuri. Tema operei e cea a cautarii si a cunoasterii adevarate.polistist si initiatic.din memoria afectiva a .protagonista fiind . . deoarece naratorul ominiscient care este obiectiv.itoriei.. un ec%ilibru (i o măsură în toate. lumină) Îngroparea bărbatului după datină marc%ează momentul reintrării în lini(tea (i ordinea $ieţii de la început) P"escoperind ade$ărul. Ptrec#nd o apă neagră\ Era cu faţa încoloQ) 9itoria nu măsoară $remea cu calendarul. au un caracter solemn. mitologic. manifestată în $iaţa cotidiană.E(+.cu actiune comple/a si desfasurata pe mai multe planuri narative . inteligenţa (i luciditatea îi dirijează comportamentul: cere bani mărunţi negustorului. sfinţe(te baltagul pentru feciorul ei) Înţelepciunea. în exterior.fiind inspirat din mitul mioritic cel al lui )ris si Asiris.neimplicat si neutru isi e/prima indirect sentimentele si conceptiile prin intermediul personajelor. care Pa împuns-o în inimă (i a tulburat-oQ. este căutarea ade$ărului în labirintul său interior) 9itoria pare aceea(i. cuprinzand toate modurile de e/punere surprinzand aspecte diversificate ale e/istentei. în sine. ceea ce argumenteaza detasarea totala a autorului.dar si prin actiunea si relatarea la persoana a )))$ a.personajele secundare 6ec"ifor &ipan si +"eorg"ita.)n multe momente prin stilul indirect liber si monologul interior al . fără nici o t#nguire.anolescu În comportamentul eroinei se cuprinde o întreagă filozofie de $iaţă (ca cea a banului din .%alinescu). axul romanului în jurul căruia sunt polarizate timpul (i spaţiul. se mărturise(te preotului. mo(tenite din asprimea $ieţii din $remuri imemoriale) Baltagul demonstrarea$baltagului$specia$roman Bomanul DBaltagulE de 8.ioriţa .domnu *avid si baba 8aranda. definind eroina: r#nduială.adoveanu a aparut in '<1> si este un adevarat Dpoem al naturii si al sufletului omului simplu.ilie %utui. semn. i-l arată pe +ec%ifor Pcălare cu spatele întors spre eaQ. Personajele sunt numeroase . -ste considerat un roman social.itoriei si a "angiilor se creioneaza personajul 6ec"ifor &ipan.

tapanul meu.un drum al initierii catre formarea lui ca barbat.)n e/pozitiune se precizeaza timpul actiunii care este limitat.itoriei.tefanescu *elavrancea %ontinuand traditia inceputa de . merge la baba 8aranda si cu toate astea se "otaraste sa plece pe urmele barbatului..itoria devine ingrijoarata din cauza intarzierii sotului ei plecat la *orna sa cumpere oi.itoria dovedeste spirit justitiar. mijloacele artistice ale introspectiei ps"i"ologice$labirintul interior. *elavrancea a urmarit $ in a sa trilogie a 8oldovei $ reconstituirea unei epoci istorice indepartate. +"eorg"ita.6egruzzi (cu nuvela " le/andru &apusneanul") si de l.oda"). )n '<>< vede lumina rampei drama istorica in patru acte " pus de soare".stapanire de sine si neclintire in implinirea datinilor si traditilor.tefanita$voda ( in ". de %.fiul .. )n actul ) ideea va fi reluata in cuvintele doamnei 8aria.itoria povesteste cu o uimitoare precizie cum saa intamplat crima iar cei doi vinovati marturisesc adevarul si isi primesc pedeapsa.*ialogul si relatiile cu celelalte personaje evidentiaza o cunoastere a sufletului omenesc. " pus de soare".zavorata in sine.. )n continuare .adoveanu foloseste.itoria gaseste cainele care o ajuta sa descopere ramasitele lui 6ec"ifor.-a reconstituie drumul facut de &ipan.la pomana barbatului.. prima piesa a trilogiei .iforul") si cea a lui Petru Bares (in "&uceafarul"). pe langa caracterizare directa si indirecta. )n roman este prezentat conflictul psi"ologic declansat in gandurile . 8odalitatile de caracterizare sunt cu totul aparte.itoria traieste intraun timp mitic romanesc.tefan: ".credintele stramosesti. %u toate aceste trasaturi.comparatii Diuti si nestatornici ca apele.itoria &ipan traieste. .E Punctul culminant este terminat de momentul in care .idra"). de Barbu .inteligenta. soarele apune trist si$n urma lui o balta de sange". domnia lui .P. 8etafora "soare" se refera la sistemul social "eliocentric : in centrul universului social se afla domnul. &imbajul artistic sadovenian se caracterizeaza prin soleminitatea creata de epitateEvorbe amarate si ascutiteE. Titlul piesei este metaforic.&ocul unde se desfasoara actiunea este vast.itoria cere sfatul preotului. iar in jurul sau $ in cercuri concentrice $ se grupeaza familia.tefan cel 8are (evocat in " pus de soare").mergand din "an in "an intreband de barbatul cu Dcaciula brumarie si cal negru tintat. lecsandri ( cu drama istorica "*espot$. opera DBaltagulE este un roman.care sugereaza si viata aspra a muntenilor. cu o logica impecabila.oda cel Bau" si "*oamna %"iajna").)n acel moment gandul ei zboara spre demascarea ucigasilor si infaptuirea dreptatii.mentalitate ancestrala.Pe tot parcusul actiunii . memoria afectiva. luciditate.cuprinzand meleagurile accidentate si stancoase ale muntilor din 8oldova.deasemenea conflictul psi"ologic al lui +"eorg"ita intre ceea ce trebuie sa faca si ceea ce doreste sa faca.intamplarile se petrec din toamna pana in primvara.. urmata de B. cetatea si tara.Adobescu (cu nuvelele istorice "8i"nea$.om "arnic si gospodar al satului.=asdeu (cu drama "Bazvan si . Tema: *rama " pus de soare" are ca tema lupta pentru apararea fiintei nationale in perioada de ma/ima ascensiune a 8oldovei din timpul domniei lui .itoriei inteligent. cest moment poate fi considerat intriga. )n deznodamant.unt folosite si ar"aisme DcataEEtarnitaEEstrajerE ilustreaza atmosfera si graiul moldovenesc. pusul de soare sugereaza trecerea in nefiinta a celui care a fost supranumit "soarele 8oldovei".dar anul nu este precizat deoarece . pe care autorul il aseamana cu un soare. care sintetizeaza domnia lui .sfios si ascultator parcurge altauri de mama sa.-a afla ca cei doi ciobani care laau insotit pe 6ec"ifor au fost %alistrat Bogza si )lie %utui.spaima ca ceva rau saa intamplat cu barbatul ei. *e la starea de neliniste.)n 8agura Tarcaului. curtea. deoarece .&ipan. ceasta trebuia sa cuprinda sfarsitul domniei lui . ca vremeaE.tefan cel 8are.

tefanita.tavar. %onflictul: Apera are un dublu conflict.tefan o suporta cu barbatie. scoasa de %. *upa ce o jumatate de secol s$a batut cu ungurii. scoasa de B. fland de boala lui . Pe domnul $ care simte ca are fata de tara o inalta datorie $ il cutremura insa ideea ca autoritatea domneasca. -/ista $ pe de o parte $ un conflict intern. medicii care l$au ingrijit. ca e/presie a unui neam. fiindca regele Poloniei nu mai recunoaste ca i$a cedat Pocutia.P. )l ucide pe !lea.tefan este nevoit sa se bata si acum. capabil sa asigure pe mai departe neatarnarea si propasirea 8oldovei. personale. urzind sa ridice in scaunul tarii pe . perisabil si .:2. pe care a infruntat$o in atatea razboaie. %onflictul e/tern dintre . supranumit . nu$l sperie. un complot boieresc inabusit in fasa etc. %u toate ca stie ce$l asteapta.-sarcu in '.tefan cel 8are. ca garantie pentru tratatul de pace inc"eiat dupa infrangerea de la %odrii %osminului. . )n aceasta din urma *elavrancea a aflat o serie de amanunte referitoare la ultimele zile ale voievodului moldovean: boala. . ctiunea este plasata in 8oldova lui '(>2. . . s$ar putea prabusi o data cu disparitia lui fizica. scriitorul gradand cu grija conflictul. .tefan$omul muritor. )n acest timp. capata o profunda semnificatie social$istorica. asigurand astfel continuitatea tarii.+eneza: . dar moartea.tefan pune mantia domneasca. domnul nu ezita o clipa. *iscursul sau din momentul inscaunarii noului domn probeaza nestramutatul sau patriotism. in care "vantul sufla" si "frunzele cad"). in "%ronica romanilor si a mai multor neamuri" de +". in care statea pe atunci forta statului feudal moldav. dupa care se intoarce si cade mort in bratele doamnei. si sunt sc"itate personajele. dar se vede obligat sa stea tintuit la pat.tefan$domnul. . *e aceea el doreste sa aseze pe tron un urmas demn. o rana mai vec"e de la piciorul domnitorului recidiveaza si singura salvare este operatia. arderea ranii cu fierul inrosit. in " r"iva istorica a Bomaniei". *ramatismul piesei se naste din aceasta continua incercare de a depasi marginirea unei e/istente individuale. pe umerii caruia .*ocumente descoperite in ar"ivele .tefan si boierii complotisti il intensifica pe cel intern. servind drept cadru pentru dezvoltarea conflictului principal. inscaunarea lui Bogdan. Amul batran si bolnav isi presimte sfarsitul. psi"ologic. care se da in constiinta si sufletul domnitorului intre . Trio$ul boierilor complotisti. se opune domnului. stolnicul *ragan si jitnicerul .e ridica de pe patul de suferinta si iese cu palosul in mana inaintea complotistilor.tefan cel 8are. lesul este fiul sau Bogdan. dincolo de moarte. turcii si tatarii pentru a apara 8oldova. cu numele 8oldovei pe buze.tefan. polonii. la batranete. general$uman.oarele 8oldovei.ursele de informare ale scriitorului trebuie cautate in "&etopisetele 8oldovei" publicate de 8. fiindca orice miscare ii punea viata in pericol. format din pa"arnicul !lea. complotistii trec la actiune si $ cu mare alai $ pornesc spre palat. ultimul an de carmuire a lui .enetiei".ucevei intr$o zi de toamna. a vointei voievodului.=asdeu si $ mai cu seama $ in cartea ".incai.bogalniceanu..e precizeaza locul si timpul actiunii ( cetatea domneasca a . care doreste perpetuarea puterii domnesti. de a o transforma intr$o idee care sa uneasca si sa defineasca o colectivitate. sa$l inscauneze pe alesul lor. *ar aceasta confruntare ramane neconvingatoare. ctul ) constituie e/pozitiunea .ubiectul: %ele patru acte ale dramei marc"eaza compozitional mai multe momente dramatice. cest conflictul principal.

Bana nu se mai inc"ide si trei doctori sunt c"emati sa$i arda cangrena. "%um vru 8oldova.$o poarte altcineva mai tanar. batranul domn intra sc"iopatand in sala tronului... a fost tariaQ.tefan si$a ascuns grosul armatei intr$o padure.unt infatisate pregatirile lui .tefan. cesta fiind copil.prijinit de doamna 8aria. care$i loveste naprasnic. .. ideea ca voievodul este suprema intruc"ipare a constiintei de sine a tarii.. veg"ind la neatarnarea ei. pentru a$l alege domn pe .. Puterea domnului ar fi trecut in mana boierilor si ar fi inceput luptele pentru putere. 8oldova se face cunoscuta si se impune in lume: ". Polonii il ataca.ca 8oldova n$a fost a stramosilor mei.tefan aminteste apoi de aplecarea sa ca "domn drept" spre grijile si necazurile 8oldovei. sa asiste la inscaunare. n$a fost a mea si nu e a voastra.tefan este tintuit la pat." . enumerari.tefan. care isi biruie suferintele provocate de o vec"e rana nevindecata.vointa mea s$a ei au fost pururea una" $ spune . .". "8antia asta e prea grea. Profitand de situatie. fiica nelegitima a lui . $ spune el $ . dar $ de fapt $ ii rasfira pe dusmani in fata lui Bogdan. $ spune el $ care v$a fost baci pana la adanci batranete.... s$ar fi creat o locotenenta domneasca alcatuita din oieri. subliniind identificarea sa cu tara. il instiinteaza pe domn de complot. e/presie a unui cald si miscator patriotism si inscaunarea lui Bogdan. caci orice miscare ii pune viata in pericol. pa"arnicul !lea. palid si incercanat.... )n actul al )))$lea conflictul dintre domn si boierii care se impotrivesc vointei lui se adanceste.. inca din timpul vietii lui... .tefan ii inconjoara si "matura tot inaintea lui".tefan considera ca a fost un "domn treaz" . ... Prin politica pe care domnul a dus$o si vitejia norodului.tefan.si numele ei trecu granita. .tefanita. parandu$i granitele. ci a urmasilor vostri s$a urmasilor urmasilor vostri in veacul vecilorQ" )n discursul sau domnul trece in revista cele mai importante evenimente din cei patruzeci si sapte de ani ai domniei sale.. Aana. Punctul culminant il constituie discursul lui . .ca vru ea un domn treaz...tavar comploteaza sa$i influenteze pe boieri. stolnicul *ragan si jitnicerul . asa vrusei si eu. transformand batalia intr$un macel al vrajmasilor. interogatii. iar pe &uca rbore l$a lasat in fata cu o mie de ostasi. 8oldova a biruit pretutindeneaQ m fost norocul. incepand cu incoronarea "in %ampul de la *ireptate". de la %affa pana la Boma". *omnul face o paralela intre persoana sa $ sinonima cu intamplarea.tefan are ca fir calauzitor pastrarea neatarnarii tarii pentru generatiile viitoare: "Tineti minte cuvintele lui . *iscursul rostit de . ce a aparat linistea unui popor atat de incercat: ". . Pe batranii sai umeri indatoririle domnesti apasa acum prea greu. si$am veg"eat ca sa$si odi"neasca sufletul ei ostenit".. cest moment constituie intriga piesei. &a intoarcere domnul este ranit la picior. *omnul reuseste sa$l forteze pe pa"arnicul !lea. cu vremelnicia $ si 8oldova $ simbol al permanentei: " -u am fost biruit la Bazboieni si la %"ilia. sub comanda lui Bogdan. inrautatirea sanatatii sale si taria de caracter a domnului..)n actul al doilea 8og"ila ii povesteste doamnei 8aria cum au decurs ostilitatile. acesta se preface ca fuge. pentru a preveni luptele pentru tron ce s$ar fi declansat dupa moartea sa. care se preface bolnav. Preocupat de soarta tarii.tefan "otaraste sa$l aleaga domn pe fiul sau Bogda.tefan. . *ramatismul momentului este sugerat si prin folosirea procedeelor specifice stilului retoric: e/clamatii.tefan pentru a$si impune vointa.

..!nde sunt batranul 8anuil si +oian...tefan "batran. sunt de mare efect scenic si subliniaza cinstirea jertfei de sange a stramosilor. u facut carari batand drumurile pustii oamenii mei si degeaba. si . care va ascunde "ce a mai ramas din desertaciunea omului".i praful s$a ales de invoieli.. pentru ca $ ii spune el lui Bogdan $ "turcii sunt mai credinciosi ca crestinii cuvantului dat". urmate de enumerarea numelor proprii cu sonoritati istorice . care si$au aparat cu pretul vietii glia stramoseasca. ploua torential. )n anumite puncte de varf sau de coboras ale perioadelor. si *ajbog parcalabul. ci cumpanit". urmat de o metafora e/traordinara prin retorismul ei grandios: ".Boldur"). afara fulgera... "A"Q saraciiQ. si .la %osmin.. si 8i"ail . dar si aceasta a fost tot "spre mantuirea sarmanului.. ii vaz si$i auz... la &entesti. pe Teleajen. dupa vijelia de intrebari. fapt pentru care piesa poate fi considerata o capodopera oratorica.tibor. Bepetarea conjunctiei "si" sugereaza navala impetuoasa...iret... -l ii spune pietrarului ca nu$si doreste "un lucru uimitor... simbolizate de metafora "padure tanara": "A"Q padure tanaraQ.$lea actiunea atinge alte doua momente dramatice.tefan intre sanatatea sa precara si dorinta de a lasa 8oldova in maini sigure. la %"ilia. . pentru a o lasa neatarnata generatiilor ce le$au urmat.i pe oasele lor s$a asezat si sta tot pamantul 8oldovei.tefan. modest. si %ande.. in bratele doamnei 8aria. si )lea =urul comisul.. adunati ca sa stea marturie dupa ce el n$o mai fi. si +angur. si +otca. care ii contrapuncteaza discursul. bolnav si neputincios".%e bogata e 8oldovaQ. si fiara palosului. ce intregesc portretul lui . !nde sunt parintii vostriP la %etatea lba. formata din osteni. )n ctul al ). sa lase razboaiele de zavistie si sa se ridice impotriva primejdiei obstesti a crestinatatii....tefan ii pune lui Bogdan mantia de domn si coroana.si fiara palosului. cand .la .azand ca ramai cu fagaduielile.. si *ajbog parcalabul.. afara izbucneste furtuna.. iar anume sonoritati pe metri egali ( "si +oian..AQ %um se varsa apele$n .tibor.BoldurP Ardinea acestor nume in torentul retoric potopitor al voievodului nu este intamplatoare. )l vedem pe .uceava la c"emarea voievodului lorQ". si )uga.la Arbic. -a urmareste obtinerea unui efect ma/im.... *omnul se refera la politica sa de aliante cu poparele crestine pentru a sta "zid neclintit" in fata pericolului otoman: "%$am cercat sa unesc pusul.*iscursul lui .. dupa cum cate un epitet sau o caracterizare creeaza pauza potrivita pentru risipirea ecourilor ( "si )lea =urul comisul. . boieri si curteni.. cest moment dramatic este urmarea unor acumulari conflictuale treptate: conflictul politic dintre boierii complotisti si domn $ pe de o parte $ si conflictul psi"ologic concretizat in lupta care se da in sufletul lui .. vine raspunsul scurt ("PamantQ"). ... lirismul tasnind in e/clamatii si metafore grandioase.. am cautat sa unesc Basaritul.. si %ande") duc spre un fortissimum in scara. la Baia.tefan il incoroneaza pe Bogdan.. )n fata asistentei..!nde sunt mosii vostriP Presarati. *ramatismul momentului este sporit de concordanta dintre caracterul dramatic al faptelor evocate.. cestea se intetesc cand domnul pune mantia domneasca pe umerii fiului sau si se linistesc cand $ istovit $ se rostogoleste pe treptele tronului...tefan pune in lumina mestesugul retoric al lui *elavrancea. #iecare fraza ce e/prima "otararea neclintita a voievodului este insotita de tunete si fulgere.... ingrijindu$se de piatra sa funerara.. bubuie tunetele si $ din cand in cand $ cate un trasnet formidabil acopera pentru o clipa totul.)$auz si$i vaz. la Bacova. *e aceea a fost nevoit sa inc"eie pacea cu turcii.. al sentimentelor domnului si dezlantuirea sti"iilor naturii..tefan vorbeste ca un poet$profet.. -/clamatiile si interogatiile. stfel.popor"....oci. la Bazboieni. . &a vederea poporului care se aduna.. ca pe umerii unor uriasiQ".patarul.araci si voi si eu.. )n c"ip firesc...aracii mei s$ai vostri. si *obrul.. asa vin suvoaiele in ...

*ar primul moment dramatic al acestui act il constituie arderea ranii de la picior. *elavrancea foloseste te"nica basoreliefului. pentru a nu$si stirbi aureola de supraom.tavar si il indeamna pe rbore sa veg"eze ca acestia sa nu comploteze impotriva lui Bogdan.tefan..tefan a fost "scaldat in sange de serpoaica. ceste personaje secundare sunt insufucient conturate. el "are noua suflete". oarecum disproportionat fata de cel ocupat de celelalte personaje (doamna 8aria. Pentru fetele din jurul doamnei 8aria.. cu palosul in mana.tefan implineste cu mana sa judecata. )gnorand rugamintile doamnei si ale doctorilor.tefan cel 8are: Piesa ramane in literatura romana $ spune +. )n rarele momente cand nu se afla in scena. . din artele plastice.a se strecoare si sa se inalte".tefan al 8oldovei n$are nevoie sa fie legat" $ spune el. .. frica. scutisul sabiei sale trece prin !lea "ca printr$un aluat ce se dospeste".. !nul din parcalabi subliniaza prestanta de care domnul roman se bucura in fata strainatatii: "!ngurii mai mult ar asculta de cuvantul mariei$tale ca de cuvantul craiului lor" $ spune el. Aana. Bares ). restabilind cu palosul ordinea pe care a "arazit$o tarii pentru timpul cand el nu va mai fi.. 8og"ila si fiul sau Tugulea. 8ijloace de caracterizare: .tefan. "sfantul" .tefanita.e intereseaza apoi ce fac !lea.. Pentru Bares. "ar"ang"elul". ceasta se e/plica prin nazuinta romantica a dramaturgului de a polariza intreaga atentie asupra unui erou e/ceptional. el aude strigatele complotistilor care indemnau poporul sa$l sprijine pe . ce creste monumental din fiecare replica.ca de marimea lui nu mai sufla nici un boier" si ca privirea domnului il frigea. #igura lui . ca "mare a fost. iar Aana ii subliniaza grija fata de supusi. cest moment constituie deznodamantul piesei. nici "vulturul" de altadata. "varsa vapai". ca "nu mai e . spunand ca " n$are sfarsit cel ce are mila de toti". desi stie ca orice miscare ii poate fi fatala.pectatorul simte ca teama..cena subliniaza intransigenta domnului fata de sine si fata de cei ce s$au impotrivit vointei lui. flat pe patul de suferinta.cena scoate in evidenta taria morala a omului$. "zmeul batran" .. create anume parca pentru a intregi figura eroului principal. "leul 8oldovei" .. . ci pentru a sublinia consonanta lor sufleteasca cu el. . .tefan se intoarce si cade mort in bratele doamnei 8aria si ale lui Bogdan. "milostivul" etc.tefan este mereu in centrul atentiei spectatorilor. cu numele 8oldovei pe buze. intra in sala tronului "ca un taur indarjit in mijlocul mieilor". )n al doilea moment dramatic al ultimului act . el este prezent prin comentariul celorlalte personaje. ..punandu$si rugaciunea. -le sunt simple elemente de decor. %ele doua momente dramatice ale actului final starnesc sentimentul sublimului.%alinescu $ "mai ales prin realitatea tipologica a eroului principal". pa"arnicul !lea le spune complotistilor ca batranul bolnav de acum nu mai este nici "soimanul". #igura marelui voievod ocupa un loc central in piesa. formand doar un cadru care reliefeaza c"ipul eroului principal. care consta in reliefarea unei figuri fata de un fond. . -le fac acest lucru nu pentru a marca distanta fata de domnul plamadit parca din aluat divin. %elelalte personaje il numesc "slavitul" . groaza se impletesc cu admiratia fata de inepuizabilele resurse ale fiintei umane. voievodul "se duce ca un vifor" $ dupa cum spune doamna 8aria $ si. cu care face corp comun. care $ desi trece prin torturi crancene $ isi invinge suferinta fizica si cere sa nu fie imobilizat: ". stfel.. *ragan si . .umbra marelui . el isi converteste strigatul de durere intr$o relatare de razboi. c"intesenta a patriotismului.si de vultur.tefan". %u picaturi calde din sangele boierului pe sabie.

ca si cu toti cei ce$l asculta si$l iubesc. razboi". 8og"ila subliniaza si omenia domnului care $ dupa lupta $ isi ingroapa mortii si elibereaza prizonierii... tremura numai la gandul sabiei scurtatoare de capete. -l se preface ca aiureaza. .*ar "soarele 8oldovei" se caracterizeaza mai ales prin fapte si prin vorbe. poloni sau unguri si alte neamuri. drept. iar putinii uneltitori.. *ragostea de tara este trasatura definitorie a caracterului lui .. buruindu$i pe vrajmasi si de aceea toti il slavesc numindu$l "slavitul". voievodul este preocupat de soarta Pocutiei. iar fata de Aana foloseste un siretlic de om batran si bolnav. erou e/ceptional de proportii romantice.. care descrie lupta din valea =aliciului. silit sa se bata secole de$a randul pentru supravietuire. %u doamna si Aana. vorbind de lupta de la Bazboieni.. imbarbatandu$si ostenii. ii vaz si$i auz. se poarta cu duiosie si grija. deoarece recunoasterea pacatului ar stirbi autoritatea "slavitului". pe Bares il trimite la =arlau...tefan nu este lipsit de obisnuitele pacate. Baspunzand c"emarii domnului.tefan este o mare energie care nu vrea sa piara. domnul ii intampina cu vorbele: ")$auz si$i vaz. el a dorit intotdeauna "pace de jur imprejurul tarii. pentru a afla adevarul. spunand: ". stapane $ il roaga doamna $ ingrijesti de 8oldova ingrijind de sanatatea ta". clucerul 8og"ila..trasnic racnea leul 8oldovei.. Personaj monumental. "Bamai. %aracterizarea pe care i$o face clucerul 8og"ila aminteste de +rigore !rec"e: " *ar iata$lQ..tefan cel 8are se suprapune ca personaj literar personajului istoric. %and se aprind focurile pe culmi. in timp ce doamna 8aria se ingrijeste de boala sotului. care.ointa mariei$tale. Pentru ca cei doi se iubesc. *octorul %esena isi aminteste de asemenea ca $ in lupta $ . *ar nu poate face acest lucru pe fata. *e asemenea... cu valurile de tatari. stfel.tefan. . ca si inlauntrul ei". ca vuia valea si codrii". )n persoana lui . batranul =arman ii spune: ".. *e aceea. *upa cum singur marturiseste inainte luptei din valea =aliciului. semn ca tara c"eama plaiesii la lupta. precum pa"arnicul !lea. &a c"emarea sa voinicii raspund fara sovaire. isi aminteste cum domnul striga. care este "mai mult moldoveneasca ca leseasca". . "sfantul" . mandru de vitejia poporului sau. vointa tarii.ub poale de codru verde. iar faptele sale sunt prilej de pretuire pentru cei care$i sunt apropiati. ori ca$n razboaie n$a sarit unde a fost mai greu.S.i curse sange pana la turloaiele cailor. si cand i se anunta ca se vad osteni venind de pretutindeni.. AQ cum se varsa apele in . fara deosebire. darz si intelept. tatal cauta sa previna incestul.uceava la c"emarea voievodului lor. pace. insufletind pe cei cu inima scazuta".tefan este subliniata de )rina. *ar domnul are pe buze doar numele Pocutiei. ca nimeni nu s$a plans de judecatile lui in vreme de pace. uzitiP. "imparatul".itejia lui . Aana si Bares sunt copiii sai nelegitimi. . . spunandu$i astfel fetei ca$i este tata. ii povesteste doamnei cum $ desi batran $ . impotriva cardinalului polon..tefan "ajuta si incuraja pe toti". un autocrat de care a ascultat intreaga 8oldova si de teama caruia s$au cutremurat dusmanii mai multe zeci de ani in sir. *omnul e viteaz. *e vrea pace.tefan romanticul *elavrancea zugraveste cu egala forta pe batran si pe voievod.ub conducerea lui norodul intreg a luptat vitejeste. stfel. asa vin suvoaiele in .iret.a nu mai sece izvorul vostruQ" . de vrea razboi. la mama sa. pe om si pe supraom.tefan se arunca intinerit in valtoare: ".tefan a aparat intotdeauna nevoile celor multi si de aceea vointei lui i se pleaca toti.Basare soarele si incalzeste si pe boieri si pe oase goale.tefan este imaginea poporului roman. punandu$si nadejdea doar in boala voievodului.puneti cardinalului sa aiba pe suflet sufletele mortilor din valea =aliciului". omul$. turci.T AQ mai suntetiP. .

.simturile . a pierdut procesul cu sapte sate razasesti... din razesi boieri sadea"..*omnul este autocratul cu vointa totalitara. %and Bogdan refuza tronul..ointa lui este lege. 8oartea nu$l inspaimanta... sta e sa mori de moarte buna. domnul pune dreptatea norodului.tefan "a fost bun. ii confera acestuia o conditie eroica.. enumeratiile. cadenta frazelor si fundalul de tunete si fulgere concura la impresia ca . *esi pe boieri "i$a cam scurtat". ceste pasaje sunt strabatute de un emotionant lirism nostalgic. domnul spune ca niciodata n$a scos$o "impotriva unui om cumsecade". lasand neconsumate neobisnuitele disponibilitati sufletesti ale domnului. . *ar mai puternic decat regretul despartirii de viata este convingerea ca boala si batranetea n$au stirbit cu nimic destinul sau deosebit. batranul voievod spune: Bogdan nu vrea. talgerul de grau scapat de doamna 8aria. -u auz si vaz ca la patruzeci de ani. stfel. dupa o pauza. *e aceea.tefan de o tristete retinuta.fiul lui Bogdan si nepotul lui le/andru cel bun". *ar acest barbat incercat in multe razboaie. stilul patetic.. care ar putea slabi tara... fiind un semn al autoritatii tronului. %and doamna il intreaba ce$l doare.... ca "boier. Privite din perspectiva conditiei eroice a personajului.e vatuieste auzul..cu tara". semnele rele de care vorbesc cei trei boieri complotisti. e/clamatiile.si drept. poi.oitis. om de mari energii fizice si morale. ..tefan spune: ".tefan voievod.. pune in lumina patriotismul sau tulburator . pentru a preveni luptele pentru putere intre partidele boieresti. vornicul *uma.. el coc"eteaza cu nostalgie cu acea batrana doamna pe care o asteapta cu modestie. vreauQ" 8ai presus de interesele lui si ale rudelor sale." #aptul ca moartea vine prea devereme.... incarcandu$se de tragism. de a sugera ideea ca soarta este aceea care determina desfasurarea fatala a evenimentelor spre deznodamant. .. el este preocupat nu de stingerea sa biologica. diferit de cel intrat in legenda. cu sufletul impacat al omului ce a avut o viata implinita si acum se pregateste pentru odi"na. %onfruntarea cu moartea umple sufletul omului . el raspunde ca " nimic pe domnul 8oldovei.. . el doreste sa$l aseze pe tron $ inca din timpul vietii sale $ pe fiul sau Bogdan." $ zice el prevenitor.. desi isi simte sfarsitul aproape. Apinteli zadarnice.tefan a ajuns lauza 8oldovei". *e asemenea. razes. iar sabia sa are putere de simbol.A sita coboara pe oc"i.i toate pe. caderea si moartea armasarului ... taran supus. -/presia metaforica. -l ii evoca pe cei ce s$au jertfit pentru patrie cu pioasa recunoastinta. %ititorul cunoaste acum un alt . )o. toate semnele sfarsitului biologic al acestuia depasesc lirismul nostalgic... umbra "doamnei" care da tarcoale castelului.incep sa se intunece.. %onstient ca are un destin neobisnuit. %and 8og"ila il anunta ca varul mariei$sale. ci de prelungirea in eternitate a identificarii sale cu 8oldova. toate au rolul de a crea atmosfera. *iscursul domnului. ce complica linia principala a conflictului. traieste drama batranetii si a sfarsitului ine/orabil al vietii. cu psi"ologia batranului care pipaie constiinta pa"arnicului. despre faptul ca in pragul mortii simturile se atenueaza. Privindu$si sabia. adauga: "6u vreau sa vrea sa iasa". era tot una in fata lui" si ca adesea "din supusi ii facea razesi. *esi vede cu tristete ca "neadormitul . in care 8oldova apare ca un taram mitic.... interogatiile.tefan lasa prin testament tara generatiilor ce vin. cei trei complotisti recunosc ca .tefan. domnul aproba. discutand cu clucerul 8og"ila despre ce inseamna "sa mori in patul tau". vezi tulbure.. incercand sa scoata sabia si adresandu$se lui !lea. al vointei autocratice a voievodului: "6u vrea sa iasa.

8og"ila si fiul sau Tugulea aduc prin comportarea lor o nota de umor. Tugulea povesteste doamnei cum fetele il necajesc.. *elavrancea face din .a$l culc.tefan apare statuar. o vointa care a voit slobod pana la sfarsit".. . %and afla de complotul boierilor. subliniind legatura implacabila dintre infaptuirea istorica si moarte. n$as fi vrut ce vrea maria ta. *esi sufere dupa arderea ranii de la picior. identificandu$se cu ideea de tara : *orinta sa de a$l inscauna pe Bogdan reprezinta de fapt intentia de a prelungi dincolo de moarte identificarea sa cu pamantul stramosesc. stfel doctorul . desprins de grupul celorlalte personaje. conturandu$i figura si "ranindu$se din seva lui. maria$ta. dovedind ca nu ezita sa se sacrifice pentru o idee. el isi depaseste neputinta fizica. Taria de caracter a domnului "asa de bolnav si asa de tare" .. pe care il urmeaza luptand vitejeste contra dusmanilor. istovit. mosilor. #urtuna se inteteste cand .tefan se impune ca un conducator trimis de providenta.tefan $ "pe oasele lor s$a asezat si sta tot pamantul 8oldovei. %ei doi batrani cad eroic pe campul de bataie. apoi il asteapta cu dragoste sa revina din batalie.tefan al 8oldovei o figura mitica. n$a fost nimic". =atmanul rbore este un credincios slujitor al domnului. -a il roaga sa nu plece bolnav in lupta. care rad de sabia lui si de aerele sale barbatesti.... supusa vointei domnului. #ramantarile sufletesti ale eroului sunt in consonanta cu decorul natural. acesta se rostogoleste pe treptele tronului in bratele doamnei..)n urma luptelor purtate de strabuni de$a lungul secolelor. stabile si ritualizate.oarele 8oldovei" dovedeste o vointa supraomeneasca. caci $ spune . dormi. m s$o duc si cand voi muri. )nimos si mucalit ca tatal lui. Piesa nu impune un model politic." ceasta metafora proiecteaza "iperbolic faptul istoric. este insotita de fulgerele si tunetele furtunii. cu trupul "numai crestaturi". care e/prima "otararea neclintita a voievodului. dar pentru el vointa domnului e lege . si dupa ce vor pecetlui piatra pe deasupra meaQ". 8os =arman e batran. . pentru a crea imaginea utopica a unei lumi ar"aice. baiat de paisprezece ani.tefan pune mantia domneasca pe umerii fiului sau si se linisteste atunci cand. 8oldova arata ca un imens osuar.. ii impresioneaza si pe medicii sai. ca pe umerii unor uriasi. stfel.tefan il sfatuieste sa ramana acasa: "*e n$as fi venit. desi . el trece peste interdictia medicilor si $ desi stie ca$si pune viata in primejdie $ paraseste patul de suferinta. este suparat ca n$a fost luat la razboi si a ramas cu fetele. este mandra de faptele lui si are pentru .. )n acest moment de ma/ima intensitate a dramei.. Prin glumele lui..tefan isi impune vointa si$l incoroneaza pe Bogdan. ca nu e de voi". )n felul acesta .tefan: "%a le zise milostivul $ povesteste 8og"ila $ stati. Personajele secundare: Personajele secundare pivoteaza in jurul eroului principal. )n timpul bataliei zadarnic incearca domnul sa$l opreasca si pe el si pe batranul .a$l vad pe viteazul meu. o imagine e/emplara. 8og"ila reuseste sa descreteasca fruntea domnului. =otararea sa in aceasta privinta este de nestramutat: "Patruzeci si sapte de ani am dus tara cu noroc. pedepsindu$l pe !lea. afara izbucneste furtuna.. #iecare fraza.tefan gingasii materne: ". ".mil vede "in viteazul asta o putere care scapa medicinii. doamna 8aria este blanda si iubitoare.i$apoi asta nu pot". Tugulea. $ spune ea fetelor din jurul ei $ sa$i fac patul. %and .

"vrusei" .uceava la c"emarea . insiruirile.%e bogata e 8oldovaQ. repetitiile simetrice. %a particularitati de stil. e/clamatiile si interogatiile.. la Bazboieni.*estele.. asa vin suvoaiele in .. apoi "luna s$a aratat cu un cearcan rosu. -a este realizata nu prin limbaj.. care se pierde insa in ritualul torsului si tesutului. retorismul imbinat cu un inflacarat lirism. iar o femeie a nascut un copil cu picioare de ied". pe Teleajen. .tefan vorbeste ca un poet profet. devenite parca sacre.tilul: *in punct de vedere al mijloacelor de e/presie. lirico$descriptive ale simbolismului $ o lume anistorica..criitorul foloseste $ aparent inadecvat $ graiul popular muntenesc din jurul Bucurestiului. urmate de enumerarea numelor proprii vestite.!nde sunt parintii vostriP &a %etatea lba... "stolnic" . &imba si stilul operei: &imba: Piesa este inspirata din realitatea moldoveneasca a secolului al N.AQ cum se varsa apele in . "dada" ... "parcalab" . stfel. semne prevestitoare de evenimente funeste si grave. " pus de soare" este o capodopera oratorica. =era ) sau de obiecte ca fus..tefan cel 8are..uceava.Presarati. dar ritualul care sacralizeaza orice lucru creeaza impresia de fast. si fusul zbarnaie si pluteste. trebuie remarcate procedeele stilului romantic. cadentarile ritmice ale replicilor. "acusica" .tefan" . titulatura voievodala ")o... &a vederea ostenilor ce se aduna. impresionand spectatorii: "A"Q padure tanaraQ. ca si denumirile de rang si atributii de tipul ""atman" . au un mare efect scenic. . 6u e/ista nici o urma de opulenta.. ")nul curge din caier pe fus ca un fir de par. )rina.. in care femeile asteapta toata viata ca barbatii sa li se intoarca din necontenitele razboaie.mulg caierul.. .. piesa creeaza $ cu mijloacele picturale. in spiritul militantismului de la '.oievodului lor"Q 8estesugul oratoric al scriitorului atinge sublimul in cateva din celebrele replici ale lui . lirismul tasnind in e/clamatii si metafore grandioase: A"Q saraciiQ.. Jitnicerul . la Baia. descrisa inca din prima scena.. ci printr$o atmosfera ar"aizanta. nu are fastul unui palat voievodal. (cu sens de "inalienabil").la Arbic. "postelnic" . *intre acestea amintim pe "o"avnic" . ceasta se e/plica prin virtutile oratorice ale vorbirii muntenesti. cainii au urlat. indeletniciri casnice mostenite de la strabuni. cu sonoritati istorice impresionante. spata si altele. si caierul se topeste. -a pare mai degraba o gospodarie mai cuprinzatoare... la Bacova... la &ipnic..-lemente romantice si simboliste in " pus de soare": Bomantica prin interesul pentru istorie. caier... ..la ..iret. )ci$colo apare cate un neologism ca "ma opui" sau "involt" . la %"itila.oci. )n asprimea fonetica a graiului muntenesc scriitorul$orator care a fost *elavrancea a descoperit valente oratorice. furca.tavar comunica stolnicului *ragan semnele prevestitoare de nenorociri pe care le observase in noaptea trecuta: tipatul bufnitei de pe castel. "jitnicer" etc." %uloarea istorica nu lipseste insa.. "clucer" . "sa nu te auza" . parc$ar avea aripi..aracii mei s$ai vostri.. %urtea pare o oaza de stabilitate sugerata de nume ce se trag din vremuri imemoriale ( ca )linca. "d$oparte" . Beveca.. Toate refac culoarea locala... +andul ca oricand cel asteptat poate fi ucis creeaza o senzatie de nesiguranta. "logofat" . *e aceea curtea de la .. concretizat in cuvinte ca "d$ai fi" . . . -/clamatiile si interogatiile.!nde sunt mosii vostriP. faptul ca "o vaca a sangerat in sistar". ceste credinte pun in lumina mentalitatea oamenilor epocii. "s$am trimes" .2. la . precum si in frecventa perfectului simplu ("dormii" . "zisei" etc ). Balasa. doamna 8aria scapa din mana talgerul cu grau fiert si considera ca acesta este un semn rau. ii vaz si$i auz. sugerata de credinte mistice.)$auz si$i vaz.araci si voi si eu.)$lea si unele cuvinte au un colorit istoric. "deste" .

.PamantQ" . afara fulgera.adoveanu un moment de rascrucee... si *ajbog parcalabul. Primul povestitor este )onita comisul de la *raganesti care se intrece la povesti c"iar si cu mos &eonte. ca sa$i ceara lui . legenda. )apa lui .oda . in c"ip firesc... si .D=anu ncutei este alcatuit din povestiri. mama acesteia de acum si ca la un moment dat soseste un boier caruia ii ofera de baut si povesteste cu el despre necazurile sale cu boierii vecini. si Aana. )onita ii arata actele si voda ii face dreptate. urmat de o metafora e/traordinara prin retorismul ei grandios ( ". Povestirea este o specie a genului epic pentru ca faptele si intamplarile sunt prezentate pe momentele subiectului. la %osmin. sentimentele in mod indirect prin intermediul personajului povestitor si a celorlalte personaje prezente.patarul.oda )apa lui .e pare ca ordinea acestor nume in torentul retoric potopitor este studiata. ploua torential. si +angur. poi. cate un epitet sau cate o caracterizare creeaza pauza potrivita pentru risipirea ecourilor ( ". *intre figurile de stil retin atentia si cateva comparatii si metafore.. Betorismul este intarit de indicatiile scenice date de autor si $ in final $ este contrapunctat de o dezlantuire a sti"iilor.si )lea =urul comisul. . ..adoveanu (argumentare povestire) 8i"ail . avand ca predecesori pe )on 6eculce si )on %reanga. de unde si titlul povestirii D)apa lui .oda de 8i"ail .i pe oasele lor s$a asezat tot pamantul 8oldovei. )n anumite puncte de varf sau de coboras ale perioadelor.. 8i"ail . )onita intra cu mare usurinta la . inclusiv autorul care devine personaj si care impreuna cu celelalte formeaza rama.adoveanu isi e/prima ideile. si )uga.olumul "=anu ncutei" aparut in '<0.. Bepetarea lui "si" sugereaza navala impetuoasa. si +"erman.. bubuie tunetele si $ din cand in cand $ cate un trasnet formidabil acopere pentru o clipa totul.adoveanu in calitate de personaj narator si martor creeaza povestirea cadru. idilicul .. si fiara palosului. *upa aceea. 8i"ail . ca in e/emplul " . se inc"ina si recunoaste pe boierul de la "an.!nde sunt batranul 8anuil si +oian. .BolduriP. si . Povestirea este o specie primara.tefan se impune astfel ca un conducator trimis de providenta..adoveanu.oda" este prima povestire din volumul "=anu ncutei".si fiara palosului Boldur"). flat la "anu ncutei..turza. iar anume sonoritati pe metri egali. ")apa lui . iar daca nu ii va face sa ii pupe iapa sub coada. si %ande" duc spre un fortissimum in scara. reprezinta in opera lui ... in care se incadreaza rand pe rand celelalte povestiri. are ca scop obtinere unui efect ma/im. fundamentala a genului epic in care accentul se pune pe nararea faptelor si intamplarilor... scriitor al sec. NN$lea este unul dintre cei mai mari povestitori romani. vine raspunsul scurt ( "PamantQ" )..si +oian. si +otca.)n desfasurarea actiunii naratorului povesteste ca in tinerete se afla tot la "anu ncuei cu o alta iapa... . utorul. moment ce constituie punctul culminamt. &a )asi.oda sa ii faca dreaptate. comisul )onita ii ameninta pe oamenii aflati acolo cu o povestire din vremea tineretelor lui si din timpul domniei lui 8i"ai . moralitatea. Begasim in volum aproape toate elementele povestirilor anterioare: lumea taraneasca. )i mai spune ca e in drum spre curtea domneasca. Te"nica narativa este aceea a povestirii in rama. )onita comisul in calitate de personaj narator da o e/plicatei ascultatorilor cu privire la iapa sa..Boierul pleaca iar la putin timp dupa el pleaca si comisul )onita. ca pe umerii unor uriasiQ" ).tibor. si 8i"ai ..c"eia.)n intriga aflam ca cei de fata il incurajeaza pe comisul )onita iar acesta "otaraste sa le spuna povestea.tibor si %ande.oda.oda .

dacă nu i s-ar fi făcut dreptate) În toate aceste înt#mplări. VEanu 'ncuţeQ. dialogul si putina descriere. aceste fapte par mai degrabă in$entate de comis. scris de . îl acaparează pe boier pe timpul popasului acestuia la %an.adoveanu. *omnitorul ii multumeste pentru cinstea facuta la "an si trimite un slujbas domnesc pentru a pune in aplicare porunca lui . po$estindu-i necazurile sale) El are marele curaj să-i spună boierului că.oda este o povestire. manual Eumanitas. Bemarcabil este "arul de povestitor al comisului. . naratiunea. . stfel cei de fata isi dau seama ce fel de om e comisul )onita. la curtea domneasca. principale: )onita.oda. dacă nici 9odă nui $a face dreptate. %a in orice opera epica sunt utilizate moduri de e/punere. )onita raspunde ca el nu$si i$a vorba inapoi.patiul naratiunii este si el destul de amplu comparabil cu al nivelului si al romanului. . practic.oda V!apa lui 9odăQ face parte din $olumul VEanu 'ncuţeiQ).i%ail &ado$eanu recurge în acest $olum la te%nica literară numită po$estire în ramă sau po$estire în po$estire. Vsă poftească măria sa să-i pupe iapa nu departe de coadăWQ) El merge la 9odă (i este primit imediat în audienţă) El do$ede(te încă o dată o îndrăzneală nemaipomenită. P!apa lui 9odăQ 3 exerciţiul N. deoarece în cadrul firului epic al $olumului inter$in istorisiri relatate de fiecare dată de alt oaspete. a(a înc#t trebuie pri$ite cu un z#mbet îngăduitor) ?n al doilea r7nd. Vsă poftească măria sa să-i pupe iapa nu departe de coadăWQ) !oniţă îi spune lui 9odă că.%omisul le cere ascultatorilor sa priveasca cu luare aminte iapa care Dranc"eaza si rade dezvaluind parca o amintire din alt veac. cu cele două sec$enţe ale sale) !oniţă îi spune boierului la %an că dacă nici 9odă nu-i $a face dreptate. suntem tentaţi să r#dem de V$itejiileQ comisului. ceea ce il distreaza pe . D)apa lui . r7dem de înt#mplarea centrală a po$estirii.)n deznodamant. dacă nu-i făcea dreptate. 8os &eonte. predominanta fiind naratiunea. *escoperim un timp al povestirii intr$o toamna aurie intr$o departata vreme demult cand scriitorul se afla la =anu ncutei D am auzit multe povesti la =anu ncutei si un timp al evocarii comisul )onita evoca fapte si intamplari din tineretile lui. ctiunea se petrece la "anul ncutei dar si la )asi.oda.i%ail &ado$eanu) . spun#ndu-i lui 9odă că nu-(i ia $orba înapoi (i are iapa pregătită. comisul este personajul principal (i să$#r(e(te fapte aproape incredibile) *rin extraordinarul lor. =anu ncutei este o povestire intrucat faptele si intamplarile se petrec in timp si spatiu. iapa era pregătită peste drum) 'ceste două sec$enţe st#rnesc %azul) "eci prin ton (i prin conţinut istorisirea comisului !oniţă are umor) %aracterizare comisul )onita $ )apa lui . cls) S +ota dominantă a istorisirii comisului !oniţă este umorul) În primul r#nd. adică un alt narator $enit la Eanul 'ncuţei) V!apa lui 9odăQ este o snoa$ă (i se află în desc%iderea $olumului de nouă po$estiri. pag) 0G.. care par cam trase de păr) El apare ca un erou în propria-i po$este) El îl înt#mpină pe boier la %an (i-i urează sănătate) 'poi.. ncutaL*esi accentul nu se pune pe creearea personajului totusi comisul este caracterizat atat direct de autor cat si indirect prin fapte si limbaj.. altele secundare:.oda este o povestire pentru ca are un numar relativ redus de personaje.oda. vand trasaturile caracteristice prezentate mai sus D)apa lui .oda il intreaba ce s$ar fi intamplat daca nu ii facea dreptate.

deoarece el este prezent 4n toate povestirile 4ndemn7nd oaspetii sa$si aminteasca 4nt7mplari e/traordinare. ?nzestrat cu "arul povestiri. ")apa lui . Personajul este caracterizat 4n mod direct de narator si de el 4nsusi (autocaracterizare) si un mod indirect prin faptele sale. dar este si un personaj permanent al 4ntregului volum "=anu ncutei".. av7nd o adevarata pasiune pentru a spune si a asculta povesti. Portretul moral reiese din 4nt7mplarea relatata despre . demult "se lua la 4ntrecere p7na si cu mos &eonte la t7lcuirea tuturor lucrurilor de pe lumea asta". asprimea firii si destinul zbuciumat al personajului "era un om nalt. "striga razasul zb7rlindu$si mustata tusinata".oda %aracterizarea comisului )onita ")apa lui . 87ndru si orgolios comisul reactioneaza imediat c7nd este ironizat cu privire la calul sau "pintenog de trei picioare". ceasta comparatie populara arata dorinta arzatoare a lui )onita de a se face . Personajul este prezentat 4n mod direct de narator 4n primul plan al naratiunii. 6aratorul realizeaza portretul fizic al comisului )onita. -l 4nsusi afirma atunci c7nd este 4nt7mpinat de ofiterul cel tinerel: ". scris de 8i"ail . el reuseste sa atraga atentia oaspetilor care 4l asculta "cu barbiile 4naltate si cu oc"ii rotunzi". carunt. *upa ce termina de povestit 4nt7mplarea din vremea tineretii lui.turza i$a facut dreptate comisului )onita le spune celor adunati 4n jurul focului: "dupa asta puteti cunoaste ce fel de om sunt euQ". .turza si iapa la care acesta s$a uitat cu uimire. %omisul )onita este personajul principal al acestei povestiri. Personaj comun celor doua planuri narative din ")apa lui . limbajul si modul de a g7ndi. care constituie principalul imbold spre destainuire. adica un alt narator venit la =anul ncutei. Bazesul se 4ncadreaza perfect 4n atmosfera de basm.oda" este o snoava si se afla 4n desc"iderea volumului de noua povestiri.adoveanu recurge 4n acest volum la te"nica literara numita povestire 4n rama sau povestire 4n povestire.oda" face parte din volumul "=anu ncutei". c7ndva. petrecute demult 4n tara 8oldovei. dupa cum o afirma 4n fata boierului care povesteste la =anul ncutei..oda". cu fata uscata si ad7nc brazdata". "=anu ncute".e subliniaza astfel parerea ca )onita comisul are o vasta e/perienta de viata care$l face atot stiutor.oda. 4nsetat dupa dreptate ca cerbul dupa apa de izvor.. de a povesti de a se spune lucruri nemaiauzite petrecute. comisul )onita este personaj. . %omisul )onita este m7ndru de originea sa de razes de la *raganesti. deoarece 4n cadrul firului epic al volumului intervin istorisiri relatate de fiecare data de alt oaspete. din tinutul . realiz7nd unitatea acestuia.oda . e/prim7ndu$si admiratia fata de comisul )onita si subliniind ideea ca acesta este o personalitate des 4nt7lnita la "an "statea st7lp acolo.8i"ail . de veselie a "anului. cre7nd 4n jurul sau placerea de a vorbi. narator deoarece a participat direct la 4nt7mplarile relatate.ucevei. s$am venit la .adoveanu.. . un razes strain care mie 4mi era drag foarte".oda . A trasatura dominanta a comisului )onita este dorinta de dreptate si de adevar. care sugereaza "otar7rea..%aracterizare comisul )onita $ )apa lui .

taran de felul sau. este personaj principal. apare in dubla ipostaza.oda" de 8i"ail . trasaturile aspre si figura sa trista dezvaluie greutatile prin care trecuse. i. sensibil si demn.turza. j. curajul. este istet.turza: a. ")apa lui .oda . contactul cu domnitorul ii produce emotii. este lovit de nedreptatile dusmanilor si incearca sa$sifaca dreptate. d. are simtul umorului si face "az de necaz. )onita comisului se emotioneaza si c"iar se teme c7nd constata ca boierul cu care a vorbit la =anul ncutei este c"iar 8i"ail . dupa ce a fost pe la multe divanuri de judecata. simte nevoia sa se destanuie. prin felul de a vorbi si relatia cu celelalte personaje. dor si ospitalitatea. considera ca apartine unei lumi aparte.12 si '. este mandru de conditia sa sociala si. 1. demn si corect. dascalul )oan. ca ultima solutie la judecata lui . in limitele decentei. care care se risipeste datorita atitudinii lui . d. cinstea.oda 8i"alac"e . b. ". l. insusirile fizice.adoveanu $ caracterizarea personajelor '. . )nteligent si curajos.oda si repeta gluma referitoare la cal. sunt folosite diverse modalitati de caracterizare: prezentarea directa prin descriere. portretul fizic este prezentat in primul plan narativ. r. 0. o. p. c.oda. simtul umorului.oievodului. prin precizarile autorilui sau ale personajului insusi. est constient de calitatile sale. c. nu apeleze. ^. buna dispozitia. emotiile se transforma in tema. cautand alte argumente in sustinerea punctului sau de vedere. are "arul vorbirii. demnitatea. ?ncrezator 4n puterea dreptatii si 4n judecata . placerea de a asculta si a spune povesti nemaiauzite.dreptate neamului sau si de a nu lasa mostenire copiilor lui ne4ntelegerile cu dusmanii care "au colti lungi si ascutiti". atoatestiutor. este personaj real. reactioneaza atunci cand este ironizat. este apropiat de supusii sai si stie sa se bucure de veselia lor. e. Primul dintre ele este comisul )onita: a. Personajele si povestirile sadoveniene 4mbraca aura legendei. incercand sa se consoleze. razesul nu se da 4nlaturi sa lupte c"iar cu un "corb mare boieresc". %instit si corect. respectuos si mandru. c.2<. stiind sa$si atraga interlocutorii. m. dispune de oadevarata arata persuasiunii si a conversatiei. s. n. este "atru. cu o bogata e/perienta de viata. )apa$i peste drum". al zicerii si se confeseaza fara insistenta si fara retinere. nu e/ista sa. -vocand fapte de demult. este generos. =otar7t. la inceput este luat de catre cei de la "an drept un mare boier. comisul aduna si aduce cu el toate documentele doveditoare asupra pam7ntului mostenit de la parintele sau. .!n alt personaj este . este mandru de calul sau. firea lui desc"isa 4l fac sa depaseasca situatia si 4i raspunde cu curaj .imtul umorului. autorul aduce in prim$plan si c"ipul catorva personaje. legendare. g. b. %omisul )onita 4ntruc"ipeaza tipul taranului 8oldovean cu cele mai alese virtuti morale: dorinta de dreptate si adevar. isi sustine cauza prin numeroase dovezi. fara a fi infatuat. domn al 8oldovei intre '.oievodului c7nd 4i aminteste de promisiunea referitoare la cal: "-u vorba nu mi$o iau 4napoi. f. apare in postura de narator al unei intamplari la care a fost participant direct.

manifestata insa cu discretie.o( 7eonte (i-(i laudă din nou calul spun#nd că este dintr-o $iţă aleasă (i se trage dintr_o iapă la care s-a uitat cu uimire c%iar 9odă .e. prezentat direct prin descriere. este la fel de sprancenata si de vicleana. j.. Beferat )apa lui . sunt folosite diferite modalitati de caracterizare: te"nica duiprocuo$ului... ocupaacelasi loc in spatiul naratiunii.o( 7eonte aprobă în batjocură ) 1omisul !oniţă nu a fost de acord cu replica lui . prin felul de a vorbi. nici t#năr nici bătr#n (i cu faţa .) &e simţeau la adăpost căci acest %an semăna cu o cetate (i . este singura prezenta feminina in opera. g. portretul ei fizic si moral este realizat in permanenta prin simetrie cu ncuta cea de demult. cărunt. . se dovedeste acelasi om cu simtul umorului.%oncluzii a. b. imbina intransigenta cu cu bonomia.%artane^^ de $iţel sau de berbec . este insinuat. c#nd se spune că au căzut ploi năprasnice $ara . era de la "răgăne(ti (i $enise pe un cal roib . auzite a Eanu .e incadreaza perfect structurii narative careia ii dau cosistenta si unitate. dupa ce isi atinge scopul.ad#nc brăzdată^^) '$ea ni(te oc%i ageri (i o mustaţă tu(inată) &e $edea că este un om trecut prin $iaţă (i sociabil)Îl c%ema !oniţă comisul . pintenog de trei picioare (i slab i se puteau număra oasele . se aseamana cu aceasta atat fizic. apare infatisat doar intr$unul din cele doua planuri narative..nici %abar n-a$ea dinspre partea %oţilor^^) !ar în aceste zile . le asculta cu atentie pasurile si se dovedeste deosebit de amabil in discutii. ". (i care stătea cu . mama sa.depărtată $reme^^ .(aua naltă^^ .. franc"etea si vorba de du". este o prezenta episodica. c.Fara de jos^^ care $oiau să ajungă în .oda $ povestire pe momentele subiectului )apa lui . prin comportare si prin mimica. prin relatarea faptelor. este ironic.i%alac%e &turza) .oldo$a) &tăteau la focuri (i p#rleau .Fara de sus^^ . ncuta cea tanara. f. este o fire sincera.. iar culturile de toamnă au fost pe măsură) În acel an s-au adunat la Eanu-'ncuţei toţi oamenii ce $eneau din .Este o . vesela si stie sa aprecieze istetimea. c. .8os &eonte a. starneste emotii celor cu care vine in contact si se dovedeste corect. e... "angita: a. in ipostaza de domnitor.grase (i $esele^^ stătea nemi(cat acolo un răză( străin căruia îi plăcea $oia bună (i $eselia) Era un om înalt. este un om priceput la toate.Eanul 3 'ncuţei^^ este o colecţie de nouă po$estiri scrise de . 3. b. b. dar devine deosebita concesiv. d. i.: !ntamplare po$estita are loc într-o .oda $ povestire pe momentele subiectului . (.. cat si comportamental.i%ail &ado$eanu .'ncutei (i transmise din generaţie în generaţie) >na dintre ele este .!apa lui 9odă^^) -NPAG)T)!6.într-un dos de părete^^) )6TB)+ : "e(i calul arăta astfel comisul se lăuda cu el spun#nd că nimeni nu mai are cal ca al dumnealui) . ^.. sunt stapanite de curiozitate... Personajele sunt de o mare diversitate tipologica si caracterizate prin diverse procedee. avand simtul umorului. stie sa$l provoace pe interlocutor. 2. si in aceasta postura. are simtul umorului.

intr$un trecut neprecizat..la =anul ncuteiMM. scriitor reprezentativ al secolului NN$lea. !oniţă comisul insistă spun#nd că este ăn stare să meargă. înarmat cu acte (i do$ezi.. răspunse %otăr#t : .alea 8oldovei. istoria...adoveanu recurge la te"nica literara numita . .adoveanu ('. venit la =anul ncutei.) din care face parte si povestirea . însă la care era %angiţă altă 'ncuţă. iar dacă nici el nu-i $a face dreptate să-i pupe iapa nu departe de coadă)7a această replică toţi cei prezenţi ăncepură să r#dă . (i cu un lănţug de aur la g#t) *olitico(i .intr$o toamna aurieMM.poveste in povesteMM sau . $ăz#nd că boierul are simţul umorului . 6aratorul precizeaza ca intramplarile ce urmeaza a fi povestite s$au petrecut ..ult %az a făcut $odă pe răspunsul răză(ului (i băt#ndu-l iar pe umăr î(i aminti de oala cu $in ro(u pe care i-o plăti comisul la %an) "E:+<"H...trei parale^^)!ntr#nd în $orbă răză(ul începu să i se pl#ngă boierului de o ..naratiune in naratiuneMM. Povestirea incepe prin descrierea de catre narator a imprejurarilor prin care si fi/eaza timpul..)apa lui . cu barbă ro(ă . )n volumul .=anul ncuteiMM('<0. oamenii îl in$itară la masă (-ii spuseră 'ncuţei să-i aducă o ială cu $in pe care a platit-o comisul ..o( 7eonte îl asigură că $a fi ascultat (i îl rugă să î(i înceapă po$estirea) "E&?HX>5'5E' '1F!>+!! : 1omisul !oniţă î(i începu istorisirea amintindu-(i de $remurile tinereţii c#nd se afla tot la Eanu-'ncuţei . .!n loc aparte in creatia sa il ocupa volumul .>$'<3').intamplarile fiind istorisite de )onita comisul.intr$o indepartata vreme. comisul intră (i căzu în genunc%i în faţa domnitorului) 'cesta îi porunci imediat să se ridice .oda $ fisa de lectura 8i"ail .... din *raganesti unul dintre cei < povesitori care se intalnesc la =anul ncutei de pe . unde a auzit multe povesti.un balaur negru in nouriMM si niste . care era (i ea tot (i r#nc%eza (i ea tot la fel speriind o altă 'ncuţă) )apa lui .civilizatia stravec"e a satului romanesc si natura. răză(ul plecă .=anul ncuteiMM. demultMM. (i la 9odă . 8i"ail . Personajele$ naratori sunt fie participanti direct. in care a abordat. la intretaierea drumurilor spre Boman si )asi. Povestirea contine doua planuri narative care se intersecteaza.oda. pe cand oamnenii au vazut . si locul.. unul dintre ele fiind inserat in celalalt. inclusi$ boierul) P!6%T!& %!&8)6 6T : *us pe fapte mari . adica un alt narator. iar răză(ul recunoscu mai înt#i $ocea iar apoi faţa boierului de la %an) "upă ce îi arătă toate actele (i do$ezile pe care le a$ea domnitorul îi recunoscu dreptatea (i imediat trimise slugă la locul faptei pebtru a clarifica lucrurile) Înainte de a pleca boierul îl luă deoparte pe comis (i-l întrebă ce sar fi înt#mplat dacă nu i se făcea dreptate) !oniţă comisul .acuma-s oale (i ulcele^^) "eodată toţi cei prezenţi $ăzură un boier ie(ind dintr-o dro(că (i îndrept#ndu-se spre ei) Era un boier $oini .`+8>7 : 1omisul !oniţă se mandreste cu roibul său : pentru că se trage din iapa lui $odă .. inceputul fiind de basm. iar a doua zise înfăţi(ă la curte spălat (i aranjat) !mediat o slugă apăru (i-l întrebă cu ce treabă a $enit) "upă ce auzi totul soldatul îi dădu $oie să intre în camera lui 9odă) 7u#ndu-(i inima în dinţi .Eu $orba nu mi-o iau înapoi) !apa-i peste drum^^) . este autor a numeroase romane si povestiri. mama acesteia) 9enise cu iapa pe care tot o lăuda (i stătea cu alţi oameni care . fie martori ai intamplarilor istorisite cu placere si cu ambitia ca povestirea fiecaruia va fi mai impresionanta decat celelalte anterioare.pricină^^ pe care a mo(tenit-o de l(a strămo(ii săi) Era $orba despre un $ecin de la "răgăne(ti care i-a furat pe nedrept o bucată de păm#nt ) Eotăr#t. deoarece in cadrul firului epic al volumului intervin istorisiri relatate de fiecare data de alt oaspete. .istorisire pe care a( pute a să $-o spun^^ completă comisul) 'uzind pro$ocarea comisului .)n primul plan narativ al povestirii se fi/eaza timpul si spatiul prin intermediul naratiunii dar si al descrierii.

care este narator$personaj in povestire. la =anul ncutei si la care el participase in mod direct pe cand era tanar. ici. Provocat de unul dintre interlocutori. prima constituind Rrama" celei de a doua.. naratorul se afla la =anul ncutei.pasari mari venite . deasupra pu"oaielor 8oldovei"). domnilor mei.din ostroavele de la marginea lumiiMM.. )n aceea toamna gemand de roade." si pana la R. )apa lui . in mijlocul trecatorilor adunati pe langa focuri sa vorbeasca si sa petreaca. doua secventa narativa (de la R %um va spuneam..oda $ comentariu )n octombrie '<3'. comisul se lauda cu descendenta calului sau din . el se uita zambind de la fereastra desc"isa si$si mangaia barba") corespunde celui de al doilea plan si ar putea fi intitulata: RA intamplare din vremea lui 8i"ail ... cand omul 8i"ail .MM. ceasta consta in faptul ca intr$o povestire se insereaza ' o alta povestire. de mos &eonte. autorul a utilizat te"nicainsertiei (povestirii in rama). trecea in eternitate. r<^13'>rj3<ggu 6aratiunea R)apa lui .)apa lui .. treia secventa (de la R)aca de ce. care vesteau razboi si belsug la vita de vie. domnilor mei. l doilea plan narativ cuprinde istorisirea comisului )onita. prilej de petreceri si de povesti la =anul ncutei.oda" desc"ide volumul intitulat R=anu ncutei" ('<0. impreuna cu alti drumeti (care ospatau si beau vin nou conform unui ritual stravec"i). . Te/tul ar putea fi impartit in trei secvente: Prima (de la inceput si pana la R dar rasul ei tot traieste.. reularea lui se face prin enunturi de tipul : . autorul evidenteaza reactile "angitei celei tinere la istorisirea comisului pe care acesta o reia insa in data..oda"... 8oldova si taranul. si se sparie de el alta ncuta")reprezinta primul plan narativ si ar putea fi intitulata: Rintr$o seara de toamna.odaMM. Rdemult"). cand a daruit *umnezeu rod bogat in podgoriile din Tara$de$Jos.numai pielea si ciolaneleMM. Planul narativ se intrerupe pentru a consemna reactiile celor prezenti si pentru a descrie splendoarea peisajului in acea zi frumoasa de toamna. !rmarind structura naratiunii se constata ca autorul foloseste procedeul insertiei care este anuntata prin constructia .. cel de al doilea plan al naratiunii se intrerupe pentru ca de data asta. !niversul operei: Primul plan al povestirii se incadreaza intr$un trecut indepartat eRintr$o toamna aurie". -l nareaza in timpul prezent o intamplare din trecut... la =anul ncutei".).. fiind prima dintre cele noua povestiri reunite in aceasta carte. Particularitati compozitionale: )n acest volum. "si pana la sfarsit) constituie o revenire la primul plan si ar putea fi intitulata R!rmasul iepei lui . caci era .asta$i o poveste pe care as putea s$o spun daca m$a ascultati. Printre acestea se gaseste si )onita comisul din *raganesti. se afla ncuta cea tanara.vrednic de mirareMM. *in nou. insa nec"ezatul calului sau ii ofera comisului prilejul de a isi relua istorisirea din trecut. care$i uimeste pe ceilalti prin calul sau . apartinand parca basmului eRsi spuneau oamenii ca ar fi vazut balaur negru in nouri. scriitorul isi insemnase popasul in veac printr$o opera monumentala.>). iar cand firul epic se intrerupe din cauza alternantei celor doua povestiri...turza".. Rintr$o departata vreme".cum va spuneam. ce avuse loc tot aici.MMetc. ale carei componente erau: trecutul. procedeu pe care il intalnim si in literatura universala.adoveanu (nascut in '. "angita la fel de frumoasa si de vioaie ca mama sa.

us.". Tocmai cand )onita se pregatea de plecare. cesta este primul plan narativ in care povestitorul este si personaj. neclintit intr$un dos de parete. cu barbiile inaltate si cu oc"ii rotunzi". rumena in obraji si iute. ale carei intamplari se petrecusera intr$un trecut si mai indepartat.. %and comisul isi incepe istorisirea. si daca nici domnitorul nu$i va face dreptate. pintenog de trei picioare. comisul este poftit la . in consecinta. comisul le cere din nou drumetilor sa se uite la calul lui Rca la un lucru rar": Rpentru ca aista$i mostenire din iapa lui . care si ea s$a dus intr$o lume mai putin vesela". caci toamna. doua zi. mama acesteia. cu barba rosa rotunjita" si cu lant de aur la gat. R ncuta cea tanara sta in prag. Bevenirea la primul plan narativ se face in ultima parte a te/tului.turza i$a poruncit sa se ridice. la rascruce de drumuri si de destine. %u multe vorbe. ajungand la )asi. la "an. razesul si$a dat seama ca$' are in fata pe boierul de la "an.turza". impartind bucate si raspandind voie$buna.. cu manunc"iul de ogrinji sub bot. )maginea celeilalte ncute (cea de demult) se contureaza din cuvintele comisului. cu intentia de a i se infatisa domnitorului. )n vremea tineretii sale. intrucat in preajma lui s$au petrecut intamplari Rinfricosate" despre care povestesc drumetii stransi in jurul focului. era vremea povestilor. pielea era scrijelita in creturi marunte si nenumarate. rezemata de usor". Teama lui nu tine insa decat o clipa. l doilea plan narativ cuprinde istorisirea comisului )onita. care isi aminteste .) la care s$a uitat cu mare uimire c"iar maria sa . %a si acum. un trimis al *omniei pleaca la *raganesti sa faca dreptate. iar in jurul lor umbla R ncuta cealalta. menit sa creeze o atmosfera propice ascultarii: R. naratorul aduce in prim$plan pe unul dintre oa netii "anului:comisul )onita de la *raganesti. iar calul sau constituie doar un prete/t pentru a povesti. intr$o pricina cu niste pamanturi. %omisul este al doilea narator$personaj. comisul se oprise la "anul ncutei si statuse in preajma focului Rcu alti oameni care acuma$s oale si ulcele".. si cazand cu fata la pamant isi varsa tot amarul adunat in atatia ani. cest razes strain imbracat in "aine de stofa aspra.orbele ironice ale lui mos &eonte la adresa calului. il provoaca pe comisul )onita la o destainuire: el promite sa le spuna celor aflati la "an.. Belatarea este precedata de un adevarat ritual pregatitor. ne asezam in juru$i pe butuci si pe protapurile caralor. cu fata uscata si adanc brazdata. Ac"iul lui era aprig si neguros. vec"iul "an are o aura de legenda. dupa aceea. le starneste uimirea celorlalti drumeti prin calul Rvrednic de mirare" pe care venise: R-ra calul din poveste. in jurul mustatii tusinate si la coada oc"ilor mititei. povestea acestui animal care se trageaRdintr$o iapa tot pintenoaga (. pentru ca acesta sa$i dea inapoi pamanturile rapite de altii.. *upa ce descrie cadrul actiunii. Personajele alcatuiesc doua grupuri simetrice: ncuta cea tanara 9 ncuta cea de demult: Povestitorul o prezinta pe prima ca fiind Rtot ca ma$sa de sprancenata si de vicleana". obrazul cu mustata tusinata parea ca rade cu tristeta". s$a urcat in trasura si a plecat. Ratunci sa pofteasca maria sa sa$i pupe iapa nu departe de coada". cu saua inalta pe dansul. comisul )onita calatorea spre )asi (capitala 8oldovei).oda. Boierul s$a veselit auzind vorbele comisului si a primit din partea acestuia o oala cu must rosu. razesul i$a povestit boierului ca se duce la . pe poarta "anului a intrat trasura unui boier insotit de slujitori.turza 1.oda. pe cand noi toti cei de fata.sezat langa apa 8oldovei. intrucat domnitorul $ om cu simtul umorului $ apreciase gluma si nu se suparase. carunt. Portretul acestuia pare a fi al unui om obisnuit: R-ra un om inalt. .oda 8i"alac"e . gospodari si carausi din Tara de . pe vremea domniei lui 8i"ail . %and 8i"ail .oda". inainte de a manca tipsia cu jar.. 6umai pielea si ciolaneleQ !n cal roib. cestui boier Rmarunt la stat. i$a placut felul in care '$a intampinat comisul si '$a intrebat unde se duce. cum.

!apa lui 9odă^^) !ar asta se înt#mpla într-o . )n interiorul lui.. iar culturile de toamnă au fost pe măsură) )apa lui . tunci cand in "an se face.oda $ povestire În acel an s-au adunat la Eanu-'ncuţei toţi oamenii ce $eneau din . asculta cu oc"ii dusi cantecele lautarilor"(acum) si R%um s$a apropiat (boierul venit la "an n. =anul ncutei este insa deosebit de toate acestea. parca ar avea o amintire din alt veac si din acele zile ale tineretii mele". inainte de a manca tipsia cu jar.oda" este o naratiune in care faptele sunt relatate din ung"iul povestitorului(participant la episodul petrecut). eu i$am inc"inat oala cu vin si i$am poftit sanatate" (comisul cel tanar). pintenog de trei picioare: pentru ca aista$i mostenire din iapa lui . auzite la Eanu . in interiorul caruia e/presii ca: Rvremea vec"e" sau Rdepartata vreme" ec"ivaleaza cu R fost odata.nici %abar na$ea dinspre partea %oţilor^^) !ar în aceste zile . rezemata de usorul usii".. . %ontopirea celor doua imagini se face in final: R)aca de ce (spune comisul) trebuie sa va uitati ca la un lucru rar la calul meu roib.'ncutei (i transmise din generaţie în generaţie) >na dintre ele este ...oda. opera literara discutata se incadreaza in specia literara povestirea..Fara de sus^^ . se spun Rpovesti" despre intamplari trecute. . "anul devine un salas de nemurire.. plecarea).. vem impresia ca doua fotografii se suprapun. c#nd se spune că au căzut ploi năprasnice $ara . )apa lui .Eanu 3 'ncuţei^^ este o colecţie de nouă po$estiri scrise de .pecia literara: R)apa lui . . istorisiri prin care naratorii pastreaza viu timpul de altadata.Fara de jos^^ care $oiau să ajungă în .i cand ranc"eaza el si rade. )nteresul cititorului se concentreaza mai mult asupra intamplarii decat asupra personajului. reinviind astfel timpul devenit amintire. 6umai pielea si ciolanele ". liniste.%artane^^ de $iţel sau de berbec) &e simţeau la adăpost căci acest %an semăna cu o cetate (i .oda" era tot pintenoaga si Rranc"eza si radea" ca si urmasul ei. nici t#năr nici bătr#n (i cu faţa ..i%ail &ado$eanu ...iapa lui . acestui barbat ii place sa spuna Ristorii" din trecut. calul Rnec"eza deodata subtire si ranji inspre noi ca un demon "...ituat langa apa 8oldovei (adica.oldo$a) &tăteau la focuri (i p#rleau .patiu al belsugului si al veseliei. Primul R-ra calul din poveste. %omisul de acum 9 comisul cel tanar se aseamana prin placerea de a inc"ina vinul si de a$si face prieteni: Rinc"ina oala catre toate obrazele. cărunt. *in spusele comisului.lavici sau %aragiale). Prin aceste trasaturi. de parca ar apartine unei geografii magice.n.ca: Rsi ncuta cealalta sedea ca si asta.oda $ povestire . . )maginea "anului: =anul ca spatiu in care se aduna drumetii mai apare in literatura romana (la . dar si in literatura universala. de fiecare data. )n acest mod. . ca si cand ar reprezenta acelasi c"ip. 8ereu gata de drum (dar amanand. "anul este si locul in care drumetii mediteaza asupra vietii si asupra mortii. un moment.grase (i $esele^^ stătea nemi(cat acolo un răză( străin căruia îi plăcea $oia bună (i $eselia) Era un om înalt.depărtată $reme^^ ." al basmelor.ad#nc brăzdată^^) '$ea ni(te oc%i ageri (i o mustaţă tu(inată) &e $edea că este un om trecut prin $iaţă (i sociabil) . reiese ca si Riapa lui . %alul de acum al comisului 9 .oda" par a fi coborati din basm9legenda. "anul are ziduri groase. ca de cetate si porti ferecate care il izoleaza de lumea din afara.). intr$un spatiu legendar). tot in locul acela.

Este o istorisire pe care a( pute a să $-o spun^^ completă comisul) 'uzind pro$ocarea comisului . răspunse %otăr#t : . !oniţă comisul insistă spun#nd că este ăn stare să meargă. comisul intră (i căzu în genunc%i în faţa domnitorului) 'cesta îi porunci imediat să se ridice . iar dacă nici el nu-i $a face dreptate să-i pupe iapa nu departe de coadă)7a această replică toţi cei prezenţi ăncepură să r#dă .!+85!4': ?l c%ema !oniţă comisul .acuma-s oale (i ulcele^^) "eodată toţi cei prezenţi $ăzură un boier ie(ind dintr-o dro(că (i îndrept#ndu-se spre ei) Era un boier $oini . cu barbă ro(ă . prin plăcerea de a sta de $orba cu ceilalţi (i de a-i incita la po$estit.i%alac%e &turza) . cu faţa uscată (i ad#nc brăzdată Q. din Fara .o( 7eonte îl asigură că $a fi ascultat (i îl rugă să î(i înceapă po$estirea) "E&?HX>5'5E' '1F!>+!! : 1omisul !oniţă î(i începu istorisirea amintindu-(i de $remurile tinereţii c#nd se afla tot la Eanu-'ncuţei . însă la care era %angiţă altă 'ncuţă.. (i la 9odă . (i care stătea cu .ult %az a făcut $odă pe răspunsul răză(ului (i băt#ndu-l iar pe umăr î(i aminti de oala cu $in ro(u pe care i-o plăti comisul la %an) )apa lui voda @ caracterizarea comisului ionita "upă ce îl introduce pe cititor în atmosfera locului. de$ine sufletul grupului format din cei nouă călători care au poposit la %an) 1omisul !oniţă era un răze( străin.o( 7eonte aprobă în batjocură ) 1omisul !oniţă nu a fost de acord cu replica lui . pintenog de trei picioare (i slab i se puteau număra oasele . $ăz#nd că boierul are simţul umorului .de 3 &us a ... de la "răgăne(ti.într-un dos de părete^^) "e(i arăta astfel comisul se lăuda cu el spun#nd că nimeni nu mai are cal ca al dumnealui) . cărunt.trei parale^^) !ntr#nd în $orbă răză(ul începu să i se pl#ngă boierului de o .. înarmat cu acte (i do$ezi. oamenii îl in$itară la masă (-ii spuseră 'ncuţei să-i aducă o ială cu $in pe care a platit-o comisul . răză(ul plecă . mama acesteia) 9enise cu iapa pe care tot o lăuda (i stătea cu alţi oameni care ..!+'+8 : *us pe fapte .o( 7eonte (i-(i laudă din nou calul spun#nd că este dintr-o $iţă aleasă (i se trage dintr_o iapă la care s-a uitat cu uimire c%iar 9odă ..(aua naltă^^ . iar răză(ul recunoscu mai înt#i $ocea iar apoi faţa boierului de la %an) "upă ce îi arătă toate actele (i do$ezile pe care le a$ea domnitorul îi recunoscu dreptatea (i imediat trimise slugă la locul faptei pebtru a clarifica lucrurile) Înainte de a pleca boierul îl luă deoparte pe comis (i-l întrebă ce s-ar fi înt#mplat dacă nu i se făcea dreptate) !oniţă comisul .. mai ales în jurul mustăţii Vtu(inateQ (i a oc%ilor mititei) *ri$irea sa do$edea spirit de obser$aţie. iar a doua zise înfăţi(ă la curte spălat (i aranjat) !mediat o slugă apăru (i-l întrebă cu ce treabă a $enit) "upă ce auzi totul soldatul îi dădu $oie să intre în camera lui 9odă) 7u#ndu-(i inima în dinţi . profunzime (i experienţă de $iaţă: Voc%iul lui era aprig (i negurosQ) $ caracterizarea . (i cu un lănţug de aur la g#t) *olitico(i .oldo$ei) VEra un om nalt. inclusi$ boierul) *>+18>7 1>7.pricină^^ pe care a mo(tenit-o de l(a strămo(ii săi) Era $orba despre un $ecin de la "răgăne(ti care i-a furat pe nedrept o bucată de păm#nt ) Eotăr#t.Eu $orba nu mi-o iau înapoi) !apa-i peste drum^^) . naratorul 3 autor aduce în prim plan un personaj care. din ţinutul &ucce$ei. era de la "răgăne(ti (i $enise pe un cal roib .

calul era rezistent la drum (i nepretenţios la %rană: V7a m#ncare se uită numai cu un oc%i (i nu se supără c#nd îl las neadăpat)Q +u cuno(tea oboseala (i greutăţile: V 'semenea cal uscat (i tare nu (tie de ne$oie. trezind %azul (i c#(tig#nd simpatia acestuia) 1u decenţă. s-a dus s-o caute la 9odă. atunci c#nd a a$ut ne$oie de dreptate. parcă ar a$ea o amintire din alt $eac (i din acele zile ale tinereţii mele) "upă asta puteţi cunoa(te ce fel de om sunt euWQ comisul consideră că iapa aparţine unei lumi legendare. mai ales în jurul mustăţii Vtu(inateQ (i a oc%ilor mititei) *ri$irea sa do$edea spirit de obser$aţie. în m#ndria de a fi cunoscut personal un domnitor drept. el a a$ut curajul să nu-(i ia $orba înapoi în faţa domnitorului. subţire. este respectuos (i m#ndru. ca (i stăp#nul ei. cărunt.oldo$ei) VEra un om nalt.1omisul !oniţă era un răze( străin. de(i farmecul dulce al po$e(tilor îl ţinea pe loc) *erse$erent (i demn. cu calul în(euat. parcă împrumutase o parte din trăsăturile acestuia. profunzime (i experienţă de $iaţă: Voc%iul lui era aprig (i negurosQ) <brazul său umbrit de mustăţi părea că r#de cu tristeţe. le arată drumeţilor că aceasta era înzestrată cu însu(iri deosebite fiindcă se trăgea dintr-o V$iţă nobilăQ) "e(i era slab. cu faţa uscată (i ad#nc brăzdată Q.i%alac%e &turza) . iar umorul său este apreciat de cei care-l înt#lnesc (i îl ascultă po$estind. din Fara . umaniz#ndu-se) 7egătura dintre stăp#n (i fiinţa necu$#ntătoare era însă foarte profundă) 1alul părea că impărtă(e(te cu stăp#nul t#lcul ad#nc al unor înt#mpări de demult: VXi c#nd r#nc%ează (i r#de.ulţumirea pe care o simte după ce i s-a făcut dreptate arată încrederea pe care (i-a recăpătat-o în judecata domnească) *ăm#ntul mo(tenit din mo(i strămo(i răm#nea astfel. nici de trudă)Q &tăp#nul se m#ndrea cu descendenţa calului dintr-o iapă Vtot pintenoagăQ la care se uitase cu uimire c%iar (i domnitorului . în legătură cu mo(tenirea strămo(ească) &pirit desc%is (i înzestrat cu umor. căruia îi plăcea să descifreze t#lcul ad#nc al lucrurilor (i al înt#mplărilor : Vse lua la întrecere p#nă (i cu mo( 7eonte la t#lcuirea tuturor lucrurilor de pe lumea asta) Q) El este gata întotdeauna de drum. trăd#nd greutăţile prin care trecuse) Era sociabil. el (tie cum să-(i atragă interlocutorii) *rezenţa $oie$odului îi pro$oacă o emeoţie puternică (i aceasta cre(te (i mai mult în momentul în care î(i dă seama că boierul cu care glumise la %an era însu(i domnitorul) El î(i recapătă însă cumpătul c#nd $oie$odul îi cere documentele (i îi dă astfel prilejul să-(i susţină cauza prin multe do$ezi) . care a (tiut totodată să-i aprecieze $orba de du%) mintiri din copilarie de )on %reanga . din ţinutul &ucce$ei. st#rne(te spaima (i uimirea 'ncuţei) 5oibul semăna mult cu stăp#nul. la ade$ăratul proprietar. pentru că are cu ade$ărat %ar de po$estitor) ?oarte m#ndru de iapa lui. în care el (i-a petrecut tinereţea (i pe care încearcă să o dez$ăluie celor care îi ascultă po$estirile.odul cum nec%eza calul.#ndria lui de răze( apare în felul său de a $orbi. îi plăcea să înc%ine (i să discute cu toţi drumeţii) &ensibilitatea cu care era înzestrat îl făcea să asculte c#ntecele lăutarilor cu plăcere (i nostalgie. care a (tiut să scoată la lumină ade$ărul) . de la "răgăne(ti. parcă r#dea Vca un demonQ. Vcu oc%i du(iQ) 1omisul era un ominteligent (i înţelept. de drept.de 3 &us a .

pare c"ipul mamei. dandu$i o imagine asupra lumii.criitorul urmareste procesul formarii adolescentului 6ica in raporturile lui cu viata sociala. )n capitolul al ). %reanga reuseste sa le sc"iteze o individualitate prin te"nica detaliului. *e aceea. *ialogul cu propriul cuget (din debutul partii a )))$a) este o modalitate de disimulare a intentiilor unui artist genial. prin actiune ori limbaj. Bupt de vatra satului. daca prin amanunte 6ica este propria sa ipostaza. odata cu intamplarile din copilarie: uratul de nul 6ou. care ii permite sa nuanteze caracterele. imbogatindu$i universul cunoasterii. al modelarii umane. )nceputul partii a ))$a sta sub semnul lirismului nostalgic.asile $ D"arnic si rusinos ca o fata mareE etc. %alinescu): Dasa eram eu la varsta cea fericita si asa cred ca au fost toti copiii de cand lumea asta si pamantulE. memoria afectiva a eului narator reface drama adolescentului care. Proiectata in spatiul unui sat moldovenesc de munte de la mijlocul secolului trecut. Partea ) se desc"ide cu evocarea scolii. etc. dovedind un scriitor pe deplin format. cu un stil rafinat si cu o e/ceptionala capacitate de fi/are a unui univers uman necunoscut pana atunci in literatura romana. Principala grija a autorului este insa evocarea varstei de aur pentru ca. constient de valoarea propriei creatii. )zvoarele de inspiratie sunt autobiografice. apoi la scoala de cati"eti din #alticeni. ici. ridicata prin stradania parintelui. copilaria nu reflecta numai dominantele varstei. eroul devenit adolescent este infatisat urmandu$si in continuare drumul. ltele seamana cu eroii din basme: 8ogorogea e certaret ca +erila. ca om. 6ica va raspunde numai la staruintele mamei si ale bunicului *avid %reanga. &umea in care patrunde eroul este inferioara celei din care tocmai a iesit. proape toate sunt conturate sumar. ci selectarea acelor momente ce constituie puncte de referinta in formarea eroului. sederea in gazda la )rinuca. D mintiri din copilarieE este si o evocare a satului traditional. 6ica Aslobanu pare o varianta a lui %"irica din povestea D. prin caracterizare directa. asa cum i$o pastreaza amintirea. 6ica pleaca impreuna cu bunicul sau la scoala din Brosteni. ca elev la scoala domneasca din Targul 6eamtului. %onstructia te/tuala nu urmeaza rigorile compozitiei clasice. 8ulte personaje se retin prin lapidarele si e/presivele caracterizari pe care le face autorul: . badita . ci si specificul mediului ambiant. . scriitorul nu urmareste o ordine cronologica a desfasurarii faptelor. eroul sau este Dcopilul universalE (+. iar 6ica se simte aici lipsit de aparare in fata vietii si a timpului ireversibil. eroul va avea parte de o serie de peripetii: caderea in Azana. printre care si 6ica. in toamna lui '. pupaza din tei.ocola. )n cele patru parti. umplerea de raie capreasca.tan PatitulE. la scaldat. *ar copiii nu inteleg rostul invataturii. unde s$a adunat o multime de baieti si fete. fiind dominata de un impuls afectiv greu de stapanit: nostalgia. )n acest capitol. .$lea. cu conditiile in care tinerii urmau scoala. ceasta despartire reprezinta dezradacinarea din universul =umulestilor.marandita e o Dzgatie de fataE. Bememorarile intereseaza in masura in care au contribuit la formarea lui 6ica.((. asa ca primesc in dar pe D%alul BalanE si D. evocarea indreptandu$se asupra casei parintesti. 6umarul personajelor ce apar in D mintiri din copilarieE este relativ mare. fuga cu pluta pe Bistrita. iar evocarea se face din perspectiva indepartata a maturitatii. paraseste satul pentru a urma seminarul de la . un tablou fidel al unei lumi traind in spiritul obiceiurilor fi/ate printr$o e/istenta multimilenara. tipologic vorbind. iesirea din taramul miraculos al copilariei.fantul 6icolaiE pentru a$i indemna in acest sens. fara ca portretul care l$i se face sa fie adancit in mod deosebit.D mintiri din copilarieE reprezinta opera de maturitate artistica a lui %reanga. %artea este un DromanE al varstei inocente si al formarii.

A alta trasatura a operei D mintiri din copilarieE este dinamismul anecdotic. framantat din D"uma din =umulestiE. . e/primarea este vie. de marcare a sc"imbarii. privind totul dintr$o perspectiva care amuza. afara. nu lipsita de contradictii. sa e/agereze. impresionand prin modul in care DspuneE. pur si simplu. . %reanga isi pastreaza in D mintiri din copilarieE. zeflemizand. 6u intotdeauna intre ele e/ista legaturi de fond. dar si cu tact pedagogic. *in punct de vedere al artei narative. si inzestrat cu "ar. dar %reanga il lauda pentru placerea de a se juca cu cei mici si pentru munca depusa pentru a$si intretine familia. a caror menire este sa ingroase. carora li se adreseaza direct: D. sa parodieze. te"nica orala a spunerii. D"ojmalaiE etc. manuind cu abilitate rasplata si pedeapsa. stfel. Tipologic. iar intamplarile si oamenii prind viata.i dupa cum am cinstea sa va spunE sau Dva puteti imagina (L)E. in care cazi ca intr$o capcana. e/agerand. fraza. mucalita. )postazele devenirii releva fatetele personalitatii sale. DAm din doi oameniE. "eQ bine ai venit. %a fire e moale. scriitorul surprinde cu luciditate procesul anevoios al devenirii sale intelectuale. infigand toporul in pamant. 6ica este personajul constitutiv al te/tului. si in jurul sau sunt reunite toate semnificatiile. sa treaca de la monolog la dialog. autentica. !morul lui %reanga se vadeste mai ales in e/primarea poznasa. -l scrie ca si cum ar trebui sa$si interpreteze te/tul.criitorul provoaca rasul permanent (cu rare momente de seriozitate nostalgica). cu e/presii populare si vorbe de du". 6ica se contureaza de la indeterminare la autodeterminare.maranda este fiica de vornic si avand frati cu invatatura se socoteste superioara sotului ei ca putere de intelegere a lucrurilor. el se afla intre )on 6eculce si 8i"ail . cum ar fi: D*$apoi cu smantanitul oalelor. dinaintea usiiE etc.adoveanu. %a structura a unei e/istente.8ai bine conturate sunt portretele parintilor: . drept pentru care naratorul gaseste formula de trecere. dar dispretuieste invatatura. . -roul este: Dslavit de lenesE. bsenta portretului fizic concentreaza atentia spre cel caracteriologic. !rmarind evolutia scolara a lui 6ica.tefan a Petrii e barbat "arnic si gospodar. Basul este starnit si de prezenta termenilor familiari. D!rsul nu joaca de buna voieE etc). apartine si spiritului inalt si lutului din care se trage. D)nsa ce ma privesteP 8ai bine sa ne cautam de ale noastreE. ce calamandros a fostE. %reanga o evoca mai intai ca pe o fiinta cu daruri fantastice: Dcu adevarat ca stia a face multe si mari minunatii: alunga norii cei negri de pe deasupra satului nostru si abatea grindina in alte parti. sa intre in pielea fiecarui personaj. prin care se caracterizeaza o situatie. dincolo de toate celelalte portrete. se provoaca rasul (DTot patitu$i priceputE. se face o aluzie ironica sau. Dun pierde varaE impins spre invatatura de mama si bunicul sau.maranda este o fire mai aspra. )n nici o imprejurare nu$si uita insa interlocutorii imaginari. placandu$i sa imite. se ingroasa o trasatura. devine puternic evocatoare. devarata forta a lui %reanga se manifesta cand incepe sa nareze. )nsa. care isi iubeste copiii fara sentimentalisme. bogata in verbe. sa gesticuleze. rapiditatea cu care se deruleaza ispravile. cu vointa neclintita. 6ica se defineste si in relatia cu celelalte personaje ale operei menite sa infatiseze varietatea firii umane. boala de care sufera eroul este o Dcinstita de "oleraE. nepurceleQE. DprostalaiE. ea se inscrie in portretul clasic al mamei. . ca o fiinta autoritara. mos %"iospec ciubotarul il intampina pe 6ica strigand: D=e. sa caricaturizeze: fetele sunt DdracoaseE. tunci. toti trei alcatuind in literatura romana o serie usor de recunoscut prin elementele comune ale artei lor narative. uluitoarea navala a intamplarilor. lteori cuvintele capata forme neasteptate sau sunt asezate in combinatii surprinzatoare. placerea de a glumi. iar in postura de elev acelasi erou este Dslavit de lenesE. poi este vazuta prin modul in care isi manifesta grija fata de casa si de destinul copiilor. %reanga este un povestitor desavarsit. )n aceasta privinta. intr$o siretenie a frazei. dar cu un devotament nemarginit. sa e/agereze.oia buna este intretinuta si de placerea autorului de a presara naratiunea cu zicale. iar baietii DmangositiE. Principala trasatura a operei lui %reanga este tendinta scenica. Dg"iavoliE. autoironizandu$se. ca si in povesti. pastrand astfel coerenta si unitatea episoadelor. .

abundenta e/presiilor onomatopeice. )n primul rand. unele au aspect fonetic moldovenesc. e/clamatii. D"utaE etc.si mai stie de calareMM.sa fiuMM.a stiMM $ .m$am lasatMM.6u apare actiune.sunt scaldatMM. utorul lasa cuvintele sa se insire dupa o ordine a vorbirii. profunde. intrucat indeplineste conditiile de apartenenta la acest gen. *emonstratie apartenenta la gen *ezvolta cel putin doua argumente pentru care consideri ca . multe sunt regionalisme. reuneste amanunte sugestive ale portretului moral..) dar si multimea zicerilor tipice.. +atlan. cesta este completat de alte virtuti. elementele de versificatie care sunt dominante in gen liric.care stie sa c"iteascaMM. iar elementele cadrului natural constituie doar decorul unei iubiri romantice. si nu a scrisului. apreciaza. lteori in te/t apar versuri populare sau forme ritmate. Prima repetitie evidentiaza marmorat. solicita interlocutorii. in care se transmit puternice sentimente de dorinta ale unui personaj tanar. )n al doilea rand. etc. %"iorpec). etc. a e/presiilor specifice limbii vorbite sau a intrebarilor si e/clamarilor. Dmi$i era a invata cum nu ii e cainelui a linge sareE. ceasta creatie eminesciana este o opera lirica intrucat sentimentele poetului sunt e/primate in mod direct. Da bancaniE.. Pasiunea arzatoare a acestuia este e/primata cu ajutorul interjectiei .. . prin nume sau porecle amuzante (Traznea. %reanga nu povesteste rece. urmata de verbe de o mare forta e/presiva: . e/presivitatea limbii sale provine din comparatii si din prezenta altor tropi: Dplangea ca o mireasaE. este prezenta vocea poetica redata in te/t prin marcile le/ico$gramaticale. ca in operele epice. prin modul e/primarii si prin oralitatea stilului. rima imperec"eata. dativ etic. iuteala si calitatea luptatorului. si prin aceasta atitudine limbajul primeste accente afective. de a lupta pentru dreptate sociala in randurile multimii societatii de a savarsi actul justitiar in calitate deLL. . *ar. Da bazaiE. verbe si pronume la persoana intai: .MM. apartinand liricii populare. .. ..sunt nascutMM.m$MM. deLL apartine genului liric. unde topica este mai controlata.tipaMM si .am crescutMM.. *esi scrise. . nu apar personaje..ardeMM.cum am ajuns sa incercMM.. .. rta lui %ranga nu se opreste insa aici. utorul isi marc"eaza participarea sufleteasca prin interjectii. lipsesc aproape complet neologismele. &imbajul sau il face inconfundabil. in ciuda aparentelor.. %omentariu la poezia &acul de 8i"ai -minescu A tema abordata de 8i"ai -minescu este iubirea. el se implica.. Arala e si sinteze frazei. ale "aiducului..si mai stie sa inoateMM. participa sufleteste.L. prin autopersiflare (6ica era Dslavit de lenesE) sau prin prezentarea unor oameni si scene care starnesc "azul. . dar nespecifice. c onform argumentelor mai sus mentionate. . opera apartine genului liric. nu e/ista un narator. a unui stil foarte original.emnul distinct al oralitatii este. redate la nivel stilistic de repetita verbului . sadar.. fiind o poezie populara.. mai intai. pricepera. %uvintele cele mai numeroase din D mintiri din copilarieE sunt de origine populara. sentimentul dragostei pentru fiinta iubita se imbina cu admiratia fata de frumusetea naturii.. frazele "umulesteanului urmaresc sa creeze impresia de spunere. Poetul .LLL MM apartine genului liric. limbajul e/presiv. dar in lirica erotica eminesciana. intalnim elementele de versificatie specifice creatiilor populare: ritmul tro"aic.. limbajul e/presiv este sustinut de o gama variata de procedee e/presiv$artistice: $enumeratia de e/: .. ne aflam in prezenta unui limbaj artistic. . asa cum se intampla si in poezia &acul. patimase. nemijlocit.celasi umor este starnit si prin caracterizare ironica (fata )rinucai era Dbalcaza si lalaie de$ti era frica sa innoptezi cu dansa in casaE). . . . de unde provine si originalitatea. %reanga nu copiaza limba taraneasca. indiferent.. +enului liric ii sunt caracteristice transmiterea in mod direct a sentimentelor.. )n plus.. prin termenii specifici folositi. *e asemenea. poezia este ca specie literara o doina.crisul lui %reanga este lipsit de metafore. a interjectiilor si verbelor imitative (DtroscpleoscE. ci o recreaza si o toarna in tiparele unei rostiri individuale..sunt frecatMM.aoleuMM. prezenta eului liric.sa amMM.

subiectiva. Poezia "&acul" a fost publicata pentru prima oara pe ' septembrie '. Prima strofa se desc"ide cu imaginea feerica a lacului "albastru" incarcat cu "nuferi galbeni" si care tresare in "cercuri albe".. lacul. si anume dorinta arzatoare a indragostitului de implinire a iubirii. *ragostea si natura sunt teme permanente ale poeziei. de a ajunge la suflet cititorului. vis ce remane irealizabil. prezente si aici ca in orice opera lirica.. MM astept MM. . in acelasi timp. poetul revine la o realitate trista. prezenta eului liric este reliefata prin folosirea formelor pro$nominale si verbale la persoana ) singular (eu trec. dar mai putin lu/uriant. %a in orice opera lirica. 6atura apare personificata. 5. imagine ce sugereaza o atmosfera de calm. MM unduioasa apa MM 5 sau personificarii I MM lacul trasarin MM. MM *ar nu vine. a carui imagine predomina peisajul si in jurul caruia se grupeaza alte elemente ale cadrului natural: nuferii. trestiile. sunt surprinse in diferite momente : al asteptarii. -ste prezent si eul liric sugerat prin pronumele personal MM eu MM din strofa a doua si prin formele de persoana ) singular sau plural ale verbelor I MM ascult MM. ca in orice opera lirica. pentru ca i$a preluat zbuciumul. a durerii este direct e/primata prin epitetul singuratic si prin verbele suspin si sufar. ca un ideal de iubire. al visului si al reintoarcerii la realitate. &acul de 8i"ai -minescu $ argumentare ca este opera lirica d )ntreaba despre &acul de 8i"ai -minescu $ argumentare ca este opera lirica : 8i"ai -minescu este cel mai mare poet roman apartinand perioadei marilor clasici si este autorul unei opere unice prin profunzime.tarea de asteptare si de singuratate genereaza visul de iubire al poetului in care acesta se abandoneaza e/tazului alaturi de fiinta iubita. astept. MM apa.sune MM 5. 8i"ai -minescu gaseste drumul cel mai scurt . martora a unei iubiri profunde. personaje sau narator. )n strofa finala visul ia sfarsit. vantul si luna. )ubita apare astfel ca o proiectie imaginara in visul poetului.. &acul este o oglinda in care se . plutind pe undele lacului sub lumina lunii. elemente specifice epice. eterna.:3 in revista societatii "Junimea" de la )asi. realizate printr$un limbaj artistic deosebit de plastic in care apar epitete I MM blanda luna MM. din care izvorasc deceptia si singuratatea care se consuma in acelasi decor. stfel. prin sinceritatea sentimentelor si prin simplitatea formei. MM sa plutim MM etc. caracterizata printr$ o usoara seninatate si calma resemnare caci faptul naturii dimunueaza tristetea.8otivul asteptarii este infatisat ca posibilitate. caracterizate prin profunzime si printr$o sinceritate covarsitoare. barca. ascult. dureroasa. suspin si sufar). la posibilitatea implinirii ei in decorul fascinant al codrului. MM cutremura MM.viseaza la o dragoste ideala.. dar si cel mai rapid si fascinant. )ntensitatea tristatii.inguratic 9 )n zadar suspin si sufar 9 &anga lacul cel albastru 9 )ncarcat cu flori de nufar. 8ai intai este e/primata emotia poetului determinata de asteptarea fiintei iubite si natura vibreaza la unison cu acesta. imaginile vizuale se imbina cu cele auditive. Poetul sugereaza. facandu$l partas si pe cititor la propriile trairi. ca si gestul tandru al imbratisarii. fuziunea om$natura pare sa fie unul dintre conceptele populare ce l$a atras si pe -minescu. originalitate si valoare artistica. ideea poetica centrala se refera la un sentiment $ cel de dragoste $..MM 9 Trairile interioare. al lacului. realizand cadrul natural specific liricii romantice alcatuite dintr$o natura lu/urianta. Titlul desemneaza unul dintre elementele cadrului natural. in stransa legatura cu acesta fiind e/primate si sentimentele eului liric. MMsa sarim MM. ceste sentimente sunt communicate in mod direct de catre eul liric care se adresaeza doar siesi. o anumita atmosfera poetica. cel care se confeseaza este eul liric care isi e/prima direct senti$ mentele. care e/prima sentimentele mentionate. sa se e/plica faptul ca in poezie nu e/ista actiune. MM lin porneasca MM. ici. )n opera.

!rmatoarele doua strofe cuprind acest vis de iubire neimplinit general de starea de asteptare si singuratate. ca in orice opera lirica. Tot ca o posibilitate apa$re si gestul tandru al imbratisarii si acest lucru este dovedit prin folosirea verbelor la modul conjunctiv. #inalul operei este cel al deceptiei totale. -ste prezenta personificarea "el (lacul) cutremura o barca". 8i"ai -minescu gaseste drumul cel mai scurt. luntrea mica" etc. insa prezenta sa este evidentiata prin folosirea pronumelui personal "ea" scris altfel. fiecare lucru are lui". "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului oral <biecti$e de referinţă Exemple de acti$ităţi de în$ăţare 7a sf#r(itul clasei a 9!!-a. polisemie într-o comunicare orală. ele$ul $a fi capabil: G)G să înţeleagă semnificaţia generală a unui mesaj oral *e parcursul clasei a 9!!-a. exerciţii de . iar prin personaliatate se intelege stfel. "-a" nu este insa o entitate fizica.))$a 17'&' ' 9!!-' <2!E18!9E "E 5E?E5!+FH X! EJE. caracterizata printr$o usoara resemnare (in strofa a cincea) caci farmecul naturii diminueaza tristetea. (6icolae 8anolescu. ca element al cadrului natural preia zbuciumul sufletesc al poetului determinat de asteptarea iubirii. %ei doi indragostiti fascinati de frumu$setea naturii. omonimie. menţinere (i înc%eiere a dialogului. )n strofa a doua este infatisat motivul asteptarii prezentat insa ca o posibilitate.exerciţii de identificare a unor modalităţi specifice de iniţiere. exerciţii de comparare a naturii formale sau informale a dialogului G)/ să integreze categoriile semantice în structuri lexicale proprii . "blandei lune.exerciţii de stabilire a sensului unui cu$#nt într-un context dat. nuferi galbeni" $epitete cromatice. situaţie de comunicare . exerciţii de identificare a elementelor esenţiale ale dialogului (intenţie. o anumita atmosfera poetica.reflecta atat lumea e/te$rioara cat si lumea interioara. ca in orice opera lirica. vor pluti in "luntrea mica" acompaniati de sunetul melodios al apei si ocrotiti de lumina "blandei lune". . fiind de fapt simbolul iubirii ideale pe care poetul o doreste indeplinita in decorul de basm al lacului. exerciţii de sesizare a relaţiilor de sinonimie. care "inseamna tocmai dezvaluirea personalitatii latente a lucrurilor". subiectiva. Prin folosirea acestor figuri de stil. se recomandă următoarele acti$ităţi: . parente parado/uri despre poezie) Programa &imba si &iteratura Bomana clasa a. incadrfgndu$se genului literar respectiv datorita lirismului. )deea poetica si sentimentele sunt e/primate in mod direct prin inter$mediului limbajului figurat. antonimie. provocat de neindeplinirea dorintei. dovada fiind adverbul "parca" repetat. cu ajutorul unor procedee artistice precum epitetele "lacul codrilor albastru. dar si cel mai rapid si fascinant in acelasi timp de a ajunge la sufletul cititorului. Poetul nu face portretul iubitei. prin a caror imbinare poetul sugereaza. exerciţii de sesizare a unor argumente6 contraargumente într-un mesaj oral.*7E "E '18!9!8HF! "E Î+9HF'5E '. stfel lacul. prezenta eului liric $poezia "&acul" are notele definitorii ale operelor lirice. parteneri.unt prezente aliteratia "suspin si sufar" si asonantele "parc$ascult si parc$astept" si "unduioasa apa sune". se creeaza imagini artistice vizuale si auditive ("lumina blandei lune9vantul lin fosneasca"). pentru a putea ajunge la o bună înţelegere a celor comunicate G)M să sesizeze modalităţile de organizare a sec$enţelor textuale ale unui mesaj oral . deoarece "pentru poet."sufletul tainic din lucruri". stfel visul poetului )$a sfarsit iar acesta se trezeste la realitatea trista si cruda. intrunind aceste trasaturi $prezenta sentimentelor si e/primarea lor directa prin intermediul unor figuri de stil. prin sinceritatea sentimentelor si prin simplitatea formei. lacul cutremurand o barca.exerciţii de identificare a cu$intelor-c%eie dintr-un mesaj oral.

sesizare a unor calambururi. exerciţii de construire a unui monolog sau a unui dialog.exerciţii de comunicare în perec%i (i în grup. exerciţii de identificare a formei corecte a cu$intelor. exersarea unei atitudini constructi$e. a paronimelor. în contexte diferite . exerciţii de continuare a unui dialog cu început dat. exerciţii de stabilire a sensului unor cu$inte prin selectarea corectă a acestuia dintr-o serie dată. exerciţii de utilizare corectă. a unor fenomene. exerciţii de corectare a unor construcţii pleonastice. jocuri de cu$inte.acti$ităţi de rezol$are a unor sarcini în grup. sesizarea nedublării complementului direct (i indirect G)0 să acorde interlocutorilor (anse de a-(i exprima opiniile . pentru realizarea sarcinilor (i pentru formularea în comun a ideilor /) "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului scris 7a sf#r(itul clasei a 9!!-a. descripti$ (i informati$. descifrarea sensurilor unor cu$inte din texte diferite G)N să sesizeze abaterile de la normele limbii literare într-un mesaj ascultat . rebusuri. exerciţii de adaptare a comportamentului $erbal (i non$erbal la o situaţie de comunicare inedită. exerciţii de construire corectă a unor enunţuri din punct de $edere sintactic. exerciţii de descriere a unor obiecte. omonimelor (i a cu$intelor polisemantice în contexte diferite M)/ să respecte normele morfosintactice în propoziţii (i în fraze . sinonimelor. jocuri de rol $iz#nd exersarea dialogului formal (i informal. de colaborare. ele$ul $a fi capabil: M)G să asigure coerenţa ideilor exprimate într-un mesaj oral *e parcursul clasei a 9!!-a. jocuri didactice $iz#nd categoriile semantice.exerciţii de utilizare corectă a părţilor de $orbire flexibile (i neflexibile în$ăţate. exerciţii de exprimare a opiniilor. exerciţii de utilizare a antonimelor. exerciţii de sesizare a construcţiilor pleonastice (i a atracţiilor paronimice.acti$ităţi de rezol$are a unor sarcini în grup. a unor tablouri din natură.exerciţii de comparare a sensurilor unor cu$inte în contexte diferite. exerciţii de sesizare a dezacordurilor gramaticale.exerciţii de formulare a ideii principale (i a detaliilor aferente. exerciţii de rezumare a unui text M)M să $alorifice categoriile semantice în$ăţate. se recomandă următoarele acti$ităţi: .exerciţii de corectare a exprimării pleonastice. exerciţii de utilizare a paronimelor M)N să-(i adapteze $orbirea la situaţiile speciale sau nepre$ăzute de dialog sau monolog . ascultarea argumentelor6contraargumentelor formulate într-o discuţie de partenerii de comunicare M) "ez$oltarea capacităţii de exprimare orală 7a sf#r(itul clasei a 9!!-a. exerciţii de utilizare expresi$ă a limbii . discuţii de confruntare a opiniilor. exerciţii de construire a unor texte de tip narati$.exerciţii de sesizare a construcţiilor pleonastice (i a atracţiei paronimice. discuţii de confruntare a opiniilor. ele$ul $a fi capabil: . exerciţii de utilizare a elementelor non$erbale într-un dialog M)0 să manifeste spirit de cooperare în interacţiunile de grup . exerciţii de construire a unor naraţiuni simple. în context. exerciţii de relaţionare a ideilor principale cu ideile secundare.

comparaţie. repetiţie.exerciţii de identificare a trăsăturilor specifice celor două genuri în textele literare studiate (epic (i liric . metaforă. lectura unor texte di$erse. în scris. exerciţii de descriere a unor personaje sau persoane considerate drept modele (i de moti$are a opţiunilor <biecti$e de referinţă Exemple de acti$ităţi de în$ăţare N)M să utilizeze corect (i nuanţat categoriile semantice în$ăţate ./)G să citească o $arietate de texte literare sau nonliterare. antonimie. într-un text citit . exerciţii de scriere îngrijită. exerciţii de identificare a structurii textelor epice (i lirice /)M să recunoască modalităţile specifice de organizare a textului epic (i procedeele de expresi$itate în textul liric . antiteză.exerciţii de identificare a diferenţelor dintre textele literare (i nonliterare. ele$ul $a fi capabil: N)G să-(i exprime. utiliz#nd corect semnele ortografice (i de punctuaţie .exerciţii de sesizare a rolului utilizării categoriilor morfologice (i sintactice într-un text. exerciţii de dispunere în pagină a di$erselor texte.exerciţii de redactare nuanţată în raport cu structura (i moti$aţiile personale. %iperbolă /)/ să sesizeze corectitudinea (i $aloarea expresi$ă a categoriilor gramaticale (i lexicale în$ăţate. exerciţii de stabilire a relaţiilor de sinonimie.exerciţii de utilizare în contexte diferite a semnificaţiei omonimelor (i a paronimelor. opinii (i atitudini *e parcursul clasei a 9!!-a.scrierea unor compuneri narati$e. descripti$e. exerciţii de identificare (i de interpretare a unor procedee de expresi$itate artistică (epitet. omonimie (i polisemie întrun text dat N) "ez$oltarea capacităţii de exprimare scrisă 7a sf#r(itul clasei a 9!!-a. exerciţii de utilizare a sinonimelor în scopul e$itării repetiţiilor N)/ să organizeze sec$enţele textuale în funcţie de o cerinţă specifică . caracterizare de personaj. informative. se recomandă următoarele acti$ităţi: . exerciţii de sesizare a sc%imbării semnificaţiei unor cu$inte în funcţie de contextul în care apar. cu scopul de a înţelege semnificaţiile acestora (i de a putea comenta sensul lor global. exerciţii de redactare a unei cereri în di$erse scopuri .exerciţii de construire a unor texte destinate prezentării unui auditoriu. lizibilă (i corectă N)N să utilizeze corect flexiunea nominală (i $erbală în textul scris.exerciţii de structurare a unui text în sec$enţe distincte în funcţie de tipul acestuia (rezumat. comentarea unor sec$enţe din textele studiate sau a titlului unor texte . demonstr#nd înţelegerea sensului acestora *e parcursul clasei a 9!!-a. enumeraţie. aprezentarea unor e$enimente culturale. se recomandă următoarele acti$ităţi: .

odalităţi de exprimare a preferinţelor (i a opiniilor) M)G)M) &ituaţia de comunicare) &ituaţia de comunicare dialogată (i monologată (actualizare ) 5ezumatul oral (actualizare ) a"ialogul formal (i dialogul informal) L&e recomandă ca ele$ii să poată realiza următoarele acte de $orbire: . exerciţii de ortografiere a unor structuri $erbale (i nominale N)0 să folosească modalităţi $ariate pentru realizarea expresi$ităţii textului .susţinerea unei con$ersaţii (direct sau telefonic . .prezentarea unor lucrări 6 materiale 6 acti$ităţi realizate indi$idual sau în ec%ipă. exerciţii de construire corectă (i expresi$ă a unui text din punct de $edere sintactic. destinate studiului aprofundat) Între acestea $or fi incluse în mod obligatoriu (i fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii rom#ne) Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare.exerciţii de realizare a unor descrieri prin ordonarea detaliilor în funcţie de propriile percepţii6propria imaginaţie. imnul) G)/) 8extul G)/)G) 8exte literare .obiect cultural) EdituraL) 1olecţiaL) 'sterisculL) &ubsolul de paginăL) G)M) 8eoria literară G)M)G) &tructura operei literare) &tructuri în textele epice (aprocedee de legare a sec$enţelor. Lprogramul de spectacol) &e $or selecta R-Y texte literare de bază. inclusi$ contemporane ) 'utorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să e$idenţieze noţiunile cuprinse la punctele G)M)M 3 G)M)0 (i G)/)G) (i G)/)M) 'ceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: $aloric-estetic. ..etafora) Eiperbola) G)M)/) 9ersificaţia) 8ipuri de rimă) 5itmul) *iciorul metric (bisilabic ) 8ipuri de ritm (iambic (i tro%aic ) G)M)N) 4enuri (i specii) 4enurile epic (i liric) &pecii literare obligatorii: nu$ela. exerciţii de utilizare a conectorilor adec$aţi la ni$elul propoziţiei (i al frazei. .exerciţii de utilizare corectă a părţilor de $orbire flexibile (i neflexibile.stabilirea de comparaţii sau de analogii. descripti$e (i dialogate. spaţiu. exerciţii de redactare a unei expuneri pentru prezentarea în public în di$erse împrejurări. exerciţii de utilizare adec$ată a formelor $erbale în raport cu cronologia faptelor relatate. exerciţii de construire a unor scurte po$estiri. în care să $alorifice categoriile semantice în$ăţate. exerciţii de folosire a unor grupuri $erbale (i nominale pentru a spori expresi$itatea comunicării.formularea de argumente sau contraargumente într-o discuţie. . timp.1lasa a 9!!-a M/ G)/)M) 8exte nonliterare: mersul trenurilor. adec$are la $#rstă) M) *ractica raţională (i funcţională a limbii M)G) 1omunicarea orală M)G)G) &tructurarea textului oral) 8extul dialogat (i cel monologat) 'dec$area elementelor non$erbale la mesaj) . modalităţi de caracterizare a personajelor (i lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei (i ideea transmisă de aceasta ) G)M)M) ?igurile de stil) 5epetiţia fonetică (aliteraţia ) . exerciţii de redactare a unor texte narati$e. formati$.populare (i culte .aparţin#nd di$erselor genuri (i specii) L 1onţinuturile marcate cu asterisc sunt facultati$e) 7imba (i literatura rom#nă . exerciţii de rezumare (i de caracterizare a peronajelor 1<+F!+>8>5! G) 7ectura G)G) 1artea .

. ediţia a !!-a) /) Elemente de construcţie a comunicării /)G) +oţiuni de sintaxă 5aporturile de coordonare (i de subordonare în propoziţie (i în frază) /)M) 7exicul &ensul cu$intelor în context) . se recomandă. normată (i literară. rezumatul scris (actualizare . inclusi$ din punctul de $edere al $alorilor stilistice. de completare. de construcţie ) &e $or e$idenţia aspecte ţin#nd de ortografie. în prezentarea problemelor noi. în (coală. (i nu de la noţiunile teoretice) "imensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare (i de c#te ori profesorul găse(te soluţia practică cea mai eficientă) Încep#nd cu anul (colar MZZR-MZZS se $or respecta normele pre$ăzute de "<<. .(actualizare) *erivarea (actualizare). ci abordarea funcţională (i aplicati$ă a acestora. în toate cazurile. de la o situaţie concretă de comunicare. %ategorii semantice (actualizare). inserarea dialogului în compuneri) 1omentarea unor sec$enţe din textele studiate. ?mprumuturile. pornind de la un text. .inonime) 'ntonime) <monime (doar omofonele ) .c"imbarea valorii gramaticale sau conversiunea (actualizare).. exerciţii de tip analitic (de recunoa(tere. în situaţiile care impun o asemenea abordare) &e sugerează ca. mai ales în cazul elementelor de lexic) 1oncepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. iar nu Vlimba ca sistem abstractQ) !nteresează $iziunea comunicati$-pragmatică a prezentei programe. descripti$e (i informati$e.formularea unei opinii) M)M) &crierea M)M)G) *rocesul scrierii) 'lcătuirea planului unei lucrări pe o temă dată) <rganizarea (i reorganizarea unui text propriu) 1ererea) M)M)M) 1ontexte (i forme de realizare ?i(a de lectură) L*rezentarea unui e$eniment cultural (lansare de carte. . predareaîn$ăţarea $a urmări Vlimba în funcţiuneQ. nu predarea în (i pentru sine a unor Vcuno(tinţe gramaticaleQ. festi$ităţi de premiere etc) ) "escrierea unor personaje sau persoane considerate drept modele (i moti$area opţiunilor) 1ompuneri narati$e. de ordonare. Pleonasmul. de diferenţiere (i de tip sintetic (de modificare. de moti$are. comentarea semnificaţiilor titlului. în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte (i eficiente) În acest sens. în $ariantele ei orală (i scrisă. caracterizare de personaj) În toate clasele gimnaziului. exigenţă absolut necesară. profesorul să actualizeze cuno(tinţele asimilate anterior de către ele$i a$#nd ca bază texte ilustr#nd limba rom#nă contemporană.ijloacele de îmbogăţire a vocabularului. premiera unui spectacol de teatru. $ernisaj al unei expoziţii. Paronimele. %ompunerea (actualizare). de grupare. modalitatea tradiţională sau de altă natură. de descriere. de combinare (i de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusi$ de opţiunea autorului de manual (i a profesorului) &e recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar (i nonliterar. de punctuaţie (i de ortoepie.erii derivative (aplicativ). de exemplificare.

nume predicati$. de timp. a ie(i. reflexi$ă (pronumele reflexi$ 3 marcă a diatezei ) . a se face.ijloacele expresi$e de redare a superlati$ului absolut în limba rom#nă actuală) 7ocuţiunea adjecti$ală) ?uncţiile sintactice ale adjecti$ului (i ale locuţiunii adjecti$ale (atribut adjecti$al. complemente circumstanţiale de de loc. complement direct. nume predicati$) 'd$erbe fără funcţie sintactică) /)N)0)M) *repoziţia (actualizare ) . nume predicati$. a însemna. cazuri (i funcţii sintactice) *ronumele (i adjecti$ul pronominal interogati$) ?orme. a'lte tipuri de numerale) ?uncţiile sintactice ale numeralului) /)N)N) "eterminanţii substanti$ului 'djecti$ul (actualizare ) L. a răm#ne. atribut $erbal ) /)N)M) &ubstanti$ul (actualizare ) 7ocuţiunea substanti$ală) ?uncţiile sintactice ale substanti$ului (i ale locuţiunii substanti$ale (subiect. atribut substanti$al geniti$al. de loc. complement indirect.1u$intele polisemantice) *olisemia (i omonimia: asemănări (i deosebiri) L>nităţi frazeologice) /)/) +oţiuni de fonetică (actualizare ) ?olosirea corectă a accentului în limba rom#nă) a+ume proprii gre(it accentuate) /)N) . cazuri (i funcţii sintactice) *ronumele (i adjecti$ul pronominal relati$) *ronumele relati$ compus ceea ce) 'cordul pronumelui relati$) ?orme. cazuri (i funcţii sintactice) *ronumele (i adjecti$ul pronominal negati$) ?orme. Lne%otăr#te) 7ocuţiunea ad$erbială) 'd$erbele predicati$e (i locuţiunile ad$erbiale predicati$e) ?uncţiile sintactice ale ad$erbului (i ale locuţiunii ad$erbiale (complement circumstanţial de mod. complement circumstanţial de loc. posesi$. de timp. a părea) "iatezele: acti$ă. predicat $erbal. de timp (i de mod. complemente circumstanţiale. apoziţional /)N)/) &ubstituţi ai substanti$ului) /)N)/)G) *ronumele (actualizare *ronumele personal. relati$e. cazuri (i funcţii sintactice) 'djecti$ul pronominal de întărire (exerciţii de acord ) ?uncţii sintactice ale pronumelor (subiect. atribut pronominal geniti$al (i atribut pronominal prepoziţional ) /)N)/)0.orfosintaxa /)N)G) 9erbul (actualizare ) 'lte $erbe copulati$e: a ajunge. prepoziţional. demonstrati$) ?orme (i cazuri) *ronumele (i adjecti$ul pronominal ne%otăr#t) ?orme. predicat nominal . 6umeralul (actualizare). atribut ad$erbial. complement direct.odurile) 8impurile) *ersoana) +umărul (actualizare ) 9alori expresi$e ale $erbului în diferite contexte (aplicati$ ) 9erbele personale (i $erbele impersonale) *ropoziţia fără subiect) 7ocuţiunea $erbală) ?uncţiile sintactice ale $erbului (i ale locuţiunii $erbale la moduri personale (predicat $erbal. pasi$ă (complementul de agent . complement direct. la moduri nepersonale (subiect. complement indirect. nume predicati$ ) /)N)0) *ărţile de $orbire neflexibile) /)N)0)G) 'd$erbul (actualizare ) 'd$erbele interogati$e. de mod. complement indirect.

exerciţii de structurare a unui dialog pe o temă dată. . coloc$ial etc) G)M să sesizeze semnificaţia îmbinării elementelor $erbale cu cele non$erbale(gest. de cu$inte într-un dialog M) "ez$oltarea capacităţii de exprimare orală M)G să construiască un discurs oral pe o temă dată . publicistic. sesizarea rolului folosirii elementelor non$erbale în comunicare.exerciţii de formulare a ideilor pornind de la o temă dată. în funcţie de intenţionalitatea comunicării G)0 să manifeste toleranţă faţă de opiniile diferite exprimate de interlocutori (i să ia o atitudine critică faţă de argumentele ascultate . identificarea categoriilor gramaticale în$ăţate. mimică etc) într-un text oral . sesizarea in$entarului de probleme.exerciţii de ascultare atentă a interlocutorilor în cadrul lucrului în ec%ipă.`+H 17'&' a 9!-a 17'&' ' 9!-' 5E?E5!+FH X! EJE.)))$a *5<45'. identificarea particularităţilor $orbirii regionale.7ocuţiunea prepoziţională) 5egimul cazual) /)N)0)/) 1onjuncţia (actualizare ) 1onjuncţiile (i locuţiunile conjuncţionale coordonatoare (i subordonatoare) /)N)0)N) !nterjecţia (actualizare Programa &imba si &iteratura Bomana clasa a. de idei. prezentarea unor puncte de $edere personale într-un dialog.exerciţii de decodare a unor elemente non$erbale care însoţesc mesajele orale.exerciţii de con(tientizare a poziţiei proprii de intrare sau de ie(ire din dialog. în cadrul unui discurs oral cotidian sau în cadrul unor replici ale unor personaje într-un spectacol de teatru G)/ să sesizeze adec$area elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat . exerciţii de receptare (i de reţinere a ideilor (i a argumentelor dintr-o expunere sau dintr-un monolog .*7E "E '18!9!8HF! "E Î+9HF'5E G) "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului oral <biecti$e de referinţă Exemple de acti$ităţi de în$ăţaren 7a sf#r(itul clasei a 9!!!-a. identificarea împrumuturilor în mesajele orale ascultate G)N să sesizeze particularităţile lexicogramaticale ale unui mesaj ascultat . exerciţii de ierar%izare a ideilor receptate. se recomandă următoarele acti$ităţi: .H X1<7'5H 7!. construirea unei expuneri în care să-(i exprime opinia despre un anumit fapt. sesiz#nd progresia (i coerenţa ideilor exprimate *e parcursul clasei a 9!!!-a.exerciţii de identificare a cu$intelor-c%eie într-un mesaj oral. obser$area relaţiilor sintactice într-o propoziţie sau într-o frază.2' X! 7!8E5'8>5' 5<. ascultarea atentă a unui mesaj oral aparţin#nd di$erselor stiluri funcţionale: artistic.exerciţii de identificare a abaterilor de la normele limbii literare.exerciţii de sesizare a unor gre(eli lexicale în comunicare. ele$ul $a fi capabil: G)G să înţeleagă semnificaţia generală a mesajului oral.

a sensului propriu de bază de cele secundare. delimitarea sensului propriu de sensul figurat al unui cu$#nt. exersarea contactului $izual cu interlocutorii. dez$oltarea unui enunţ sau a unui cu$#nt într-o sec$enţă textuală orală. a mijloacelor de îmbogăţire a $ocabularului (i a categoriilor semantice studiate .exerciţii de interpretare a expresi$ităţii părţilor de propoziţie (i a propoziţiilor într-un text dat. în funcţie de intenţionalitatea comunicării. /)M să sesizeze $aloarea expresi$ă a categoriilor morfosintactice. exerciţii de recunoa(tere a categoriilor semantice studiate. prezentarea unor trăsături ale textelor studiate.caracterizare a unui personaj. e$idenţierea rolului elementelor de legătură în frază. exerciţii de corectare a construcţiilor pleonastice. ontragerea unor propoziţii în părţile de propoziţie corespunzătoare sau expansiunea unor părţi de propoziţie în propoziţiile corespunzătoare M)N să îmbine corect elementele $erbale cu cele non$erbale în cadrul mesajului oral . în funcţie de situaţia de comunicare. exerciţii de identificare a ordinii logice (i cronologice a ideilor 6 înt#mplărilor dintr-un text. compuse sau obţinute prin con$ersiune.exerciţii de utilizare corectă a neologismelor în contexte di$erse. exerciţii de comentare a textului literar. ilustrati$e pentru genurile (i speciile studiate.exerciţii de identificare (i de comentare a elementelor etice (i culturale dintr-un text (i de .exerciţii de prezentare orală. exerciţii de rezumare.exerciţii de relaţionare a părţilor de propoziţie în propoziţii (i a propoziţiilor în fraze. a cu$intelor polisemantice. prezentarea unor produse realizate indi$idual sau în ec%ipă. exerciţii de folosire a unor elemente non$erbale care să sublinieze ideile exprimate $erbal /) "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului scris /)G să do$edească înţelegerea unui text literar sau nonliterar. a antonimelor. exerciţii de recunoa(tere (i de interpretare a sensului figurat al unor cu$inte într-un context dat. exprim#ndu-(i impresiile (i preferinţele . exerciţii de identificare a rolului părţilor de propoziţie (i a propoziţiilor în funcţie de intenţia (i specificul comunicării într-un text dat. exerciţii de recunoa(tere a cu$intelor deri$ate. pornind de la cerinţe date . exerciţii de argumentare orală a unor puncte de $edere M)M să utilizeze în mod nuanţat categoriile lexicale într-un mesaj oral . corectarea gre(elilor determinate de atracţia paronimică M)/ să utilizeze corect relaţiile sintactice în textele orale proprii . exerciţii de identificare (i interpretare a unor procedee de expresi$itate artistică în textele studiate.exerciţii de identificare a modurilor de expunere. a sinonimelor. pornind de la elemente de limbă (i de stil /)/ să identifice $alori etice (i culturale într-un text. în context. în $ederea folosirii adec$ate a cu$intelor în di$erse contexte. cu folosirea unor te%nici $ariate de captare (i menţinere a atenţiei publicului 6 interlocutorilor (introducere în temă prin propunerea unei idei surprinzătoare. non$erbale (i para$erbale în monolog (i în dialog M)0 să capteze (i să menţină atenţia interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului . utilizarea adec$ată. a regionalismelor (i a neologismelor. exerciţii de îmbinare a elementelor $erbale cu cele non$erbale în monolog (i dialog . a omonimelor.Lexerciţii de îmbinare a elementelor $erbale. exerciţii de comentare a rolului ar%aismelor.exerciţii de prezentare orală pe o temă dată.

prin in$estigarea unor texte literare . subordonare. adec$are la $#rstă) . destinate studiului aprofundat) Între acestea $or fi incluse în mod obligatoriu (i fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii rom#ne) Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare. folosind adec$at semnele ortografice (i de punctuaţie . prin in$estigarea unor texte literare. exerciţii de caracterizare a unui personaj. N)/ să redacteze un text argumentati$ . redactări $iz#nd ilustrarea unor trăsături ale genurilor (i ale speciilor studiate N)M să utilizeze în redactarea unui text propriu cuno(tinţele de morfo-sintaxă. pornind de la di$erse teme (dezbateri actuale pe teme de interes pentru ele$i. exerciţii de rezumare.aparţin#nd di$erselor genuri (i specii) G)/)M 8exte nonliterare: texte publicitare. $ersul. dez$oltarea argumentelor. anecdota. formati$.obiect cultural (actualizare ) G)M) 8eoria literară G)M)G) &tructurarea operei literare) 'ctualizarea . în funcţie de intenţionalitatea comunicării. gluma) 7imba (i literatura rom#nă 3 1lasa a 9!!!-a MU &e $or selecta 0-S texte literare de bază. piciorul metric. moti$area preferinţelor (i a opiniilor 1<+F!+>8>5! G) 7ectura G)G) 1artea . incidenţă .exprimare a propriei atitudini faţă de ele) N) "ez$oltarea capacităţii de exprimare scrisă N)G să redacteze texte di$erse. social sau cultural. adapt#ndu-le la situaţia de comunicare concretă .a cuno(tinţelor referitoare la structura textelor narati$e (logica acţiunii. lectură de text (i $izionare de spectacol) &pecii literare obligatorii: balada populară.exerciţii de utilizare corectă a categoriilor sintactice (părţi de propoziţie (i propoziţii studiate în redactarea unui text. exerciţii de e$idenţiere a trăsăturilor unui obiect (peisaj.exerciţii de structurare a textului argumentati$ (stabilirea problemei. organizarea planului unei lucrări pe o temă dată. timpul. persoană . exerciţii de aplicare corectă a semnelor de punctuaţie la ni$elul frazei (coordonare. exerciţii de realizare a expresi$ităţii cu ajutorul semnelor de punctuaţie. inclusi$ contemporane ) 'utorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să e$idenţieze noţiunile cuprinse la punctele G)M)M 3 G)M)0 (i G)/)G) (i G)/)M) 'ceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: $aloric-estetic. spaţiul naraţiunii ) 5elaţiile dintre personaje) 1aracterizarea personajelor) 'ctualizarea. strofa (actualizare ) a9ersul liber) G)M)0) 4enuri (i specii) 4enurile epic.populare (i culte .ăsura. cu ocazia unui e$eniment personal. operă de artă. prin utilizarea resurselor expresi$e ale limbii într-o des criere într-un portret. a structurii textelor lirice) Eul liric) G)M)/) ?igurile de stil (actualizare ) 'legoria) G)M)N) 9ersificaţia) . romanul (fragment ) L&crieri &?) G)/ 8extul G)/)G 8exte literare . Lziarul6re$ista. concluzia .exerciţii de exprimare în scris a propriilor sentimente. rima. ritmul. liric (i dramatic) <pera dramatică: trăsături generale. exerciţii morfo-sintactice de exprimare scrisă corectă.

modalitatea tradiţională sau de altă natură.M) *ractica raţională (i funcţională a limbii M)G) 1omunicarea orală &ituaţia de comunicare monologată (i dialogată (actualizare ) . de punctuaţie (i de ortoepie. de diferenţiere (i de tip sintetic (de modificare. de completare. de descriere.exprimarea (i moti$area unei atitudini 6 reacţii. folosindu-(i deprinderile de exprimare orală. nu predarea în (i pentru sine a unor Vcuno(tinţe gramaticaleQ. pe baza unor cerinţe date) L1onspectul) 8extul argumentati$ (susţinerea preferinţelor (i a opiniilor ) În toate clasele gimnaziului. profesorul să actualizeze cuno(tinţelor asimilate anterior de către ele$i. text argumentati$ (argumentarea 6 susţinerea opiniilor (i a preferinţelor ) 5ezumatul oral (actualizare ) L&e recomandă ca ele$ii. în toate cazurile. a$#nd ca bază texte ilustr#nd limba rom#nă contemporană (i situaţii de comunicare reală) "imensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare (i de c#te ori profesorul găse(te soluţia practică cea mai eficientă) Încep#nd cu anul (colar MZZR-MZZS se $or respecta normele pre$ăzute de "<<. exerciţii de tip analitic (de recunoa(tere. să poată realiza următoarele acte de $orbire: . inclusi$ din punctul de $edere al $alorilor stilistice. de exemplificare..ijloacele interne de îmbogăţire a $ocabularului (actualizare ) ?amilia de cu$inte (actualizare ) . de grupare. . în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte (i eficiente) În acest sens.exprimarea sau acceptarea de opinii diferite. text descripti$. . predareaîn$ăţarea $a urmări Vlimba în funcţiuneQ. de moti$are. de construcţie ) &e $or e$idenţia aspecte ţin#nd de ortografie. de ordonare. ediţia a !!-a) /) Elemente de construcţie a comunicării /)G) +oţiuni de sintaxă) Enunţul) ?raza) 5elaţiile sintactice în propoziţie (i în frază (actualizare ) 1u$intele (i construcţiile incidente) *unctuaţia lor) /)M) 7exicul (actualizare 9ocabularul fundamental (i masa $ocabularului) "inamica $ocabularului) . ci abordarea funcţională (i aplicati$ă a acestora. de combinare (i de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusi$ de opţiunea autorului de manual (i a profesorilor) &e recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar (i nonliterar. în prezentarea problemelor noi. . în (coală. în situaţiile care impun o asemenea abordare) &e sugerează ca.onologul: text narati$. se recomandă.prezentarea unor produse realizate indi$idual sau în ec%ipă) M)M) &crierea (actualizare 1omentarea unor sec$enţe din operele studiate sau din texte la prima $edere. exigenţă absolut necesară. mai ales în cazul elementelor de lexic) 1oncepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. iar nu Vlimba ca sistem abstractQ) !nteresează $iziunea comunicati$-pragmatică a prezentei programe. text informati$.susţinerea argumentată a unui sc%imb $erbal direct. în $ariantele ei orală (i scrisă. normată (i literară.

se $a a$ea în $edere la fiecare tip de subordonată efectuarea unor exerciţii de contragere (i de expansiune.'+FH <2!E18!9E 1'"5> &8'+"'5"E . de cauză. care. semnate de 'ngela 2idu-9rănceanu. p) NZG. 0GU ) &8'+"'5"E 1>55!1>7'5E "E *E5?<5. de mod (actualizare . de precizare a elementelor introducti$e. de timp. Editura +emira.ijloacele externe de îmbogăţire a $ocabularului) Împrumuturile lexicale) +eologismele) E$itarea gre(elilor în utilizarea neologismelor) 1u$#ntul (i contextul) &ensul propriu (de bază (i secundar (i sensul figurat) 1ategoriile semantice) &inonimele) 'ntonimele) <monimele) 1u$intele polisemantice (actualizare ) *aronimele) *leonasmul) /)/) +oţiuni de fonetică (actualizare ) a9alorile stilistice ale ni$elului fonetic într-un text literar) /)N) &intaxa propoziţiei (i a frazei) /)N)G) *redicatul (i propoziţia subordonată predicati$ă) *redicatul $erbal (i predicatul nominal (actualizare ) *redicatul nominal incomplet) *robleme ale acordului (acordul după înţeles. de timp. acordul prin atracţie ) *ropoziţia subordonată predicati$ă) /)N)M) &ubiectul (i propoziţia subordonată subiecti$ă) &ubiectul (actualizare ) *ropoziţia subordonată subiecti$ă) +atura elementului regent al propoziţiei subiecti$e) /)N)/) 'tributul (i propoziţia subordonată atributi$ă) 'tributul (actualizare ) *ropoziţia subordonată atributi$ă) Exerciţii de utilizare corectă a pronumelui relati$ care introduce atributi$a) /)N)N) 1omplementul direct (i propoziţia subordonată completi$ă directă) 1omplementul direct (actualizare ) *ropoziţia subordonată completi$ă directă) /)N)0) 1omplementul indirect (i propoziţia subordonată completi$ă indirectă) 1omplementul indirect (actualizare ) *ropoziţia subordonată completi$ă indirectă) /)N)R) 1omplementele circumstanţiale (i propoziţiile subordonate circumstanţiale) /)N)R)G) 1omplementele circumstanţiale de loc. de e$idenţiere a topicii (i a punctuaţiei) În cazul propoziţiilor subordonate circumstanţiale $a fi e$idenţiat rolul ad$erbelor (i al locuţiunilor ad$erbiale corelati$e în comunicare) care dă impresia unui sufix (i apare numai în termeni aparţin#nd limbajelor specializate (cf) art) *refixoid (i &ufixoid. de cauză. de mod. de scop) *ropoziţiile circumstanţiale de loc. MZZG. a(ezat înaintea morfemului independent sau a rădăcinii. de scop) /)N)R)M) *ropoziţia subordonată circumstanţială condiţională) /)N)R)/) *ropoziţia subordonată circumstanţială concesi$ă) /)N)R)N) *ropoziţia subordonată circumstanţială consecuti$ă) În prezentarea elementelor de sintaxă a frazei.*refixoideleL) &ufixoideleL (ambele pe bază de aplicaţii M) M *refixoid 3 element formati$ asemănător cu prefixele recente. dă na(tere unor cu$inte noi prin sc%imbarea sensului lexical) *refixoidele apar în rom#nă mai ales în formaţii care au model străin) &ufixoid 3 element formati$ (prezent în împrumuturi sau în formaţii după model străin . în "icţionar de (tiinţe ale limbii.

a regulilor ortografice (i de punctuaţie studiate * * * * * * * * * * * * * * * * * T-NT!& &)T-B B <pera narati$ă .c"iţa 6uvela &c%iţa (i +u$ela #abula ()) #abula. a normelor de exprimare corectă.tructura operei literare 8oduri de e/punere +araţiunea *escrierea *ialogul ?mbinarea modurilor de e/punere &tructura operei literare epice) !nserţia) Înlănţuirea) 'lternanţa 1onstrucţia personajului . a regulilor de despărţire a cu$intelor în silabe. în redactarea unui text. scrisoare &)G0 5espectarea. informati$ (i argumentati$ pe o temă dată în funcţie de diferite situaţii de comunicare &)N 5ezumarea orală a unui text narati$ la prima $edere &)0 1aracterizarea orală a unui personaj dintr-un text dat /) "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului scris &)R "esprinderea semnificaţiei globale (i a detaliilor din textele citite &)S !dentificarea modurilor de expunere dintr-un text dat &)Y 5ecunoa(terea procedeelor de expresi$itate artistică (i a comentarea rolului lor într-o operă literară dată &)U "esprinderea sensului cu$#ntului prin raportarea la contextul mesajului scris &)GZ 5ecunoa(terea $alorilor expresi$e ale categoriilor morfologice (i a relaţiilor sintactice dintr-un text dat N) "ez$oltarea capacităţii de exprimare scrisă &)GG 5ezumarea scrisă a unui text narati$ la prima $edere &)GM 1aracterizarea scrisă a unui personaj dintr-un text la prima $edere &)G/ 5edactarea unui text în care să se e$idenţieze caracteristicile fundamentale (i semnificaţiile unui fragment de text literar dat &)GN 5edactarea unor texte cu destinaţie funcţională: cerere. legoria ())) . descripti$.pecii epice .G) "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului oral &)G "esprinderea semnificaţiei globale a unui mesaj ascultat (i delimitarea informaţiilor esenţiale de cele neimportante &)M "esprinderea sensului cu$intelor prin raportare la semnificaţia mesajului ascultat M) "ez$oltarea capacităţii de exprimare orală &)/ 1onstruirea unui mesaj oral (text narati$.

-BB!& .T-NT!& &)T-B B 9 6A6&)T-B B Bealizarea planului unui eseu9 a unui eseu &c%iţa 5ealizarea unui eseu după un plan sugerat.pecii lirice Pastelul ()) Pastelul ())) T-NT!& 6A6&)T-B B 8extul nonliterar [ 8răsături Te/tul jurnalistic 'rticolul de ziar 6 de re$istă Te/tul argumentativ % P)TA&!& al ))$lea P .T 6T). %ompunerea de argumentare94ncadrare în genul6specia corespunzătoare <pera lirică <pera narati$ă 6uvela Pastelul #abula Basmul &c%iţa Bealizarea rezumatului unei opere literare sau nonliterare %aracterizarea personajelor .!&.*-.tructura te/tului argumentativ 5edactarea unui articol de ziar6de re$istă 5edactarea (tirii 1'*!8<7>7 al !!!-lea [ ?<7<&!5E' 1<5E18H ' 7!.%B)-B. BT)%A&!& *J-%T).A% B!& B #A6-T)% .* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * Te/tul literar popular Basmul popular <pera lirică [ trăsături generale 8etafora 9aloarea artistică a sunetelor !nterogaţia retorică !n$ocaţia .PB.`+E .!B.!& .2!! 5<.

%!PB)6. deoarece conţine informaţii obiecti$e despre cartof. este text nonliterar. la categoria textelor nonliterare: a) î(i propune să informeze în mod obiecti$ cititorii în legătură cu aspecte ale realităţii 3 prezinţi pe scurt conţinutul textului. b) . folose(te un limbaj clar (i precis. pentru că are toate caracteristicile unui astfel de text) În primul r#nd.)6T N #B G-) *ropoziţia predicati$ă *ropoziţia subiecti$ă *ropoziţia atributi$ă 1ompleti$a directă) 1ompleti$a indirectă *ropoziţiile circumstanţiale de loc. gr#u (i porumb.* * * * * * * * * * * * PBA6!8-&6!8-B &!& *H5F!7E "E 9<52!5E +E?7EJ!2!7E *H5F!7E "E *5<*<:!F!E . (i nu opiniile subiecti$e ale autorului) 'flăm prin urmare despre cartof că este o plantă erbacee din familia solanaceelor (i că este culti$at pentru tuberculii săi comestibili) +i se spune că este originar din 'merica de &ud (i că reprezintă.definiţia textului nonliterar 8extul nonliterar este un text care are drept scop informarea obiecti$ă a cititorului în legătură cu anumite aspecte ale realităţii într-un limbaj clar (i precis. a patra sursă de energie alimentară de pe păm#nt) 'lte informaţii oferite de text se referă la conţinutul cartofului) 1artoful conţine 'rgumentarea apartenenţei textului A1artofulA. după orez. de timp (i de mod *ropoziţia subordonată cauzală *ropoziţia subordonată circums "emonstraţie că un te/t este nonliterar P& 6!& %A8P!6-B)) %A8P!6-B- ). fără procedee de expresi$itate artistică: cuvinte cu sens propriu.)6TBA*!%-B. Te/tul D%artofulE este un te/t nonliterar. conţin#nd adesea termeni (tiinţifici (i te%nici) )).

apar date numerice: 0>> ( de specii de cartof ). lipsit de expresi$itate artistică. proteine (i mult potasiu) "e asemenea conţine glicoalcaloizi. pentru că ni se prezintă informaţii obiecti$e despre o plantă reală.termeni (tiinţifici (i te%nici date numerice amidon. in general. textul P1artofulQ este nonliterar. instructiuni de folosire a unor aparate.e raporteaza strict la anumite aspecte din realitate W . $itamina 1. lege. obiectiva W 6u urmareste e/ercitarea unui efect emotional asupra receptorului W !tilizeaza sens denotativ (propriu) al cuvintelor W pare ca: afis. în care cu$intele sunt folosite cu sensul lor propriu) &e folosesc mulţi termeni (tiinţifici (i te%nici. solanacee. *e asemenea. ?6%=-)-B%oncluzii $ rezumatul cuprinsului În concluzie. precum erbacee. dare deseama. ))). descriere geograficasau istorica etcL Te/tul literar Trasaturi: . glicoalcaloizi etc.copul sau principal este cel informativ W titudinea emitatorului este. ':> de grade ( temperatura ). cum ar fi solanina (i ciaconina) 'cestea sunt c#te$a dintre informaţiile conţinute de text) ?n al doilea r7nd. adeverinta. folosindu-se un limbaj (tiinţific) Te/tul literar sau nonliterar Te/tul nonliterar Trasaturi: W . tubercul. anunt publicitar. potasiu. caracterul nonliterar al textului este dat de limbajul său) Este un limbaj clar (i precis. fibre. amidon. reclama.

$daca verbele si pronumele sunt la pers '. sub denumirea de te/te de granita. este monologul liric (adresat sau nu). sădez$olte un ade$ăr general ascuns într-unul particular. in general. concisă. ritma. unele scrieri care. să atragă cititorul. idei si sentimente cu ajutorul eului liric. dar si prin figuri sintactice(repetitii. carepoate aparea in diferite ipostaze:$indragostitul$revoltatul$ganditorul$contemplatorul$cautatorul unui ideal$eul liric isi face simtita prezenta in te/t prin marci le/ico$gramaticale ca:$pronumele si adjectivele pronominale la persoana '$sau verbe la pers '$modul principal de e/punere intr$un te/t liric. avem parte de un lirism adresativ. c"iar daca e inspirat din realitate W .$limbajul este sugestiv si e/presiv.să emoţioneze $are caracter e/presiv $mesajul este codificat prin intermediul mijloacelor stilistice(procedeelor e/presive) -limbajul este format de bogăţie lexicală. sa e/ercite un efectemotional asupra lectorului W titudinea autorului este. +enul liric: `trasaturi` $cuprinde totalitatea operelor in care predomina subiectivitatea . asonante). masura de vers). figurat (care dau na(tere la imagini poetice. scrisori)sunt atasate literaturii. subiectiva W -/presia in care apare invesmant continutul este tot atat deimportanta sau c"iar mai importanta decat ideea transmisa W !tilizeaza sensul conotativ (figurat) al cuvintelor W re o constructie specificaBeunind trasaturi ale ambelor categorii de te/te. in modobisnuit. secundar. dar poateaparea si descrierea.daca verbele. avem parte de un lirism confesiv (confesiune lirica).$autorul prezinta in mod direct propriile ganduri. nu sunt considerate literare (reportaje.contextual $alabile) 8extul nonficţional6nonliterar -conţine relatarea unor informaţii $are caracter obiectiv -scopul: să informeze $are caracter e/plicativ -comunicarea este clară. jurnale.W -ste rezultatul fictiunii. e/primarea directa a sinelui.$te/tul poeziei este structurat in strofe si versuri. pronumele. dar dovedindputernice afinitati cu sfera artistica. fără ambiguităţi. să-i stimuleze emoţiile. posibilitatea deinterpretare este redusă . ideile si sentimentele cu ajutoruleului liric (vocea autorului in te/t) se numeste opera lirica 8extul ficţional6literar -este reprezentarea imaginaţiei scriitorului $are caracter subiectiv -scopul: să placă. sau de sunet(aliteratii. un cu$#nt are sensuri multiple. sunt folosite cu$inte cu sensconotati$.*-#: opera in care autorul isi e/prima in mod direct gandurile. valorificandu$se astfel muzicalitatea limbajuluirealizata prin elemente de prozodie (rima. folosindu$se imaginile artistice si figurile de stil precum sicuvintele cu sens figurat. refrene).întruc#t se adresează sensibilităţii .copul sau principal este sa impresioneze.sunt la pers a ''$a.

crisoarea ))). după $orbă. casa pe care nu și-o putea însă permite) .A"a-mpărateWA . casa pe care o visase de at7tea ori.odificarea este înregistrată ca o de$iere de la modul curent. riguros. căpăt#nd $aloarea unor concepte. sc%imb a ta coroană într-o ramură R de spini)A F. E R 9run prinț mai t#năr c#nd trecea) F6unta Gamfirei. încep#nd cu ultima silabă accentuată) 7a un semn desc%isă-i calea și s-apropie E de cort >n bătr#n așa de simplu. prin care se imită sau sugerează sunete naturale) Ex):8ropotele de pe coridor i-au determinat să iasă din sala de ședințe) Bima Bima este o potri$ire a sunetelor de la sf#rșitul a două sau mai multe $ersuri. bÎn grădina lui !on. din folclor E Anomatopeea Anomatopeea este un cu$#nt alcătuit pe modelul armoniilor imitati$e.ircea[A .A'm $enit să mi te-nc%ini. R 6umai una n$are somn. casa perfectă. specifice domeniului profesional căruia îi aparţin ?igură de stil #igurile de stil sunt procedee prin care se modifică înțelesul propriu al unui cu$#nt sau construcția gramaticală uzuală pentru a da mai multă forță unei imagini sau expuneri) În prezentarea celor mai importante figuri de stil se ține seamă de gradul lor de complexitate și de relațiile care se stabilesc între ele) ?igurile de stil pot fi definite drept cu$inte sau grupuri de cu$inte (expresii ce modifică raporturile firești dintre semnificant și semnificat) . casa pe care de at7tea ori o desenase. cu$intele suntspecializate. 8i"ai -minescu #iguri de stil la nivel morfologic și sintactic Bepetiția Bepetiția constă în repetarea unui cu$#nt sau a unei expresii în diferite poziții ale enunțului): -/.A8u ești .: -ra casa pe care și-o dorise din copilărie.-limbajul este un standard. VnormalQ în care se realizează corespondența dintre obiectul desemnat și cu$#ntul ce-l denumește)I'5 %lasificare #iguri de stil la nivelul literelo literația literația constă în repetarea consoanelor sau silabelor initiale *rin $ulturi $#ntul $iu $uia. cu$intele sunt folosite cu sens propriu. după port) . denotati$. "e nu. +eorge %oșbuc 8oate păsările dorm.

și tot ce$ți poți dori.i ca nouri de aramă și ca ropotul de grindeni. în parlament se fură.: ?n guvern se fură. 8. $a afla acum: discutam despre rolul Bisericii 4n stat. muzelor sau unor persoane reale pentru a cere ajutor) 1um nu $ii tu. $in săgeți de pretutindeni))) R F. . postrofa postrofa este o întrerupere a expunerii în care $orbitorul adresează unui interlocutor (prezent sau absent o întrebare. 7ănci sc#nteie lungi în soare.ascendenta sau descendenta. pentru a pune în e$idență un anumit termen) Exemple: !mpertinentul participant a fost scos afară din sala de conferințe) "esteptul copil a luat nota '>.: 6ici nu mai $rea să locuiască împreună cu părinții. dar cred oare domnii directori ai companiei că ne pot minți pe față[ 5!nterogația (întrebarea retorică !nterogația retorică este o întrebare la care nu se așteaptă răspuns. și %arnică.i în caii lor sălbatici bat cu scările de lemn. *e copite iau în fuga fața negrului păm#nt. )nversiunea )nversiunea constă în răsturnarea cu$intelor în propoziție. p#nă și din 2iserică se fură) -numerația -numerația constă în prezentarea succesi$ă a unor fapte sau aspecte) 5elația ce se stabilește între termenii enumerării este una de coordonare) ) -/. =iperbatul =iperbatul este o in$ersare în topica normală prin care termenul asupra căruia se dorește atragerea atenției este plasat în final) Ex):1ine p#nă la ora aceasta nu știe despre ce e $orba. acesta fiind e$ident și cuprins sau sugerat în enunț) Ex):*oate cine$a în$ăța într-o zi ceea ce noi studiem de ani buni[5!n$ocația retorică )nvocația retorică este o rugăminte adresată di$inității.cepeș "oamne.constă în trecerea treptată. arcuri se întind în $#nt.: #ata asta este și inteligentă. în justiție se fură. -minescu #iguri de stil la nivel semantic sau figuri de cuv7nt %omparația . afirmație sau exclamație) Ex):1ampania lor a a$ut rezultate foarte bune. de la o idee la alta și prin care se urmărește scoaterea în e$idență a ideii sau nuanțarea exprimării) 1ălăreții împlu c#mpul și roiesc după un semn E . <rizontu-ntunec#ndu-l. și frumoasă. ca pun#nd m#na E pe ei &ă-i împarți în două cete: în smintiți și în mișei R +radația +radația .-/.crisoarea ))). nici singură nu $rea să stea) -/.

sinecdoca. Trecut$au anii) un termen concret cu unul abstract: R. 8i"ai -minescu ?n cazul imaginii artistice din poezia . care de$ine criteriul principal de apreciere a acestei figuri de stil în operele literare. ceea ce demonstrează că. 1ălin . E *rin care trece albă regina nopții moartă) R 8elancolie.file din po$este) un termen abstract cu altul concret: RTrecut$au anii ca nori lungi pe șesuriD (8. pe baza unei analogiiP) &ă urmărim exemplul metaforei din poezia eminesciană 8elancolie: *ărea că printre nouri s-a fost desc%is o poartă. în acest mod realiz#ndu-se concentrarea prin metaforă.etaforă. unicitatea lunii pe cerul nopții și prezența ei dominantă față de celelalte corpuri cerești.crisoarea ). epitetul) %lasificarea metaforei . 8etafora este figura de stil prin care se trece de la sensul obi șnuit al u nui cu$#nt la alt sens. persoane prin numele lor. comparație bazată pe două similitudini: paloarea astrului și a unei ființe moarte. întruc#t ea stă la baza altor figuri. lecsandri.oarele rotund și palid se prevede printre nori h %a un $is de tinerețe printre anii trecătoriP (. pe a lumii boltă luneci) E R F. 8i"ai -minescu 'ceastă metaforă presupune o comparația inițială: Vluna ca o regină moartă a nopțiiP. ca petala de floare de gutui) R F*ar oc%ii tăi[. răm#i) -/presivitatea unei comparații este și 4n funcție de caracterul c7t mai dif erit al domeniilor din care pro$in termenii ei) < asociere între uman și $egetal înt#lnim în poezia V"ar oc%ii tăi[P: *rin ce minuni ciudate și zămisliri încete E &-a să$ărșit în s#mburi asemenea scumpete[ În pleoape. stăp#n-a mării. alegoria. )arna) un termen abstract cu altul abstract: R nii tăi se par ca clipe h %lipe dulci se par ca veacuriD (8. 4n . comparația apare prescurtată. prin intermediul unei comparații subînțelese) *rocesul de realizare a metaforei constă în Vpunerea semnului identității între două obiecte diferite (lucruri. -minescu. care conferă o expresi$itate sporită textului poetic) 1ontextul ne ajută să intuim primul termen al presupusei comparații c%iar în absența lui. -minescu. însuși care apare și 4n alte poezii ale lui 8. <. în înțelegerea metaforei. <riginalitatea.crisoarea ): 7ună tu. cum sunt personificarea.elancolie. -minescu. *e e/emplu. determinate de natura termenilor care se compară: un termen concret cu altul tot concret: V*e un deal răsare luna. ființe.. nu putem face abstracție de suportul contextului) . în lipsa ad$erbului de comparație (cu valoare de prepoziție) ca și a termenului lună. metonimia.%omparația este una dintre cele mai frec$ente figuri de stil și constă în alăturarea a doi sau mai mulți termeni cu scopul e$idențierii primului termen)"ar nu se poate scrie decat sub forma epitetului personificator pentru a se alatura figurii de stil. poate fi realizată în următoarele tipuri de comparații. Tudor rg"ezi 58etafora rticol principal: . ca o $atră de jăraticP (8.etafora este o figură de stil esențială. -minescu.

stelele clipesc. după <rtega C 4asset. Personificarea aPersonificareaa este figura de stil (procedeul artistic) prin care lucrurilor. atunci el nu este epitet)P +u orice element determinant (adjecti$ sau ad$erb este epitet) În situații ca cele din textele de mai jos determinarea este neutră din punct de $edere stilistic. sălciile triste. &a 8edeleni) "acă în cazul exemplului de mai sus reprodus din opera lui !) 8eodoreanu. se aseamănă cu simbolul) 1lasificarea. Înger și demon. menit să exprime acele însușiri ale obiectului care înfățișează imaginea lui așa cum se reflectă în simțirea și fantezia scriitorului) VEpitetul nu este o figură de stil în sine.E (8. sens conotati$ %lasificarea. obiectelor li se atribuie 4nsu șiri umane .în metafora conștiinței-tablă (metaforă simplă cu o singură semnificație. idei.ianu. mintiri din copilărie) V't#ta obidă se abătu asupra lui. exemple: norii pl#ng. situații) În creația lui . sau eveniment. -minescu) . fapte. soarele r#de. înc#t sub pleoapele înc%ise înc%ipuirea-i dădi buzna ])))@)P ()onel Teodoreanu. Ex: A4igantică poartă-o cupolă pe frunte. sens denotati$ . sau c#nd face el însuși să apară o asemenea figură) "acă nu cuprinde așa ce$a. $#ntul aleargă.A ( 4)1oșbuc A*așa EassanA ntiteza d'ntitezad este o figură de stil care constă în opoziția dintre două cu$inte. care să presupună o metaforă. ad$erb etc).propriu și metafora conștiinței$vas (metaforă complexă cu mai multe semnificații. epitetul Vrăz$rătităP presupune la bază o personificare. o %iperbolă etc). -a o inima de aur @ -l un suflet apostat.in absentia (alcătuită dintr-un singur cu$#nt cu $aloare de sugestie. pentru a$i impresiona pe cititori. fără să implice participarea imaginației sau afecti$ității scriitorului: V])))@ și părinții. o sinecdocă.1lasificarea. =iperbola este un procedeu artistic prin care se exagerează intenționat. .adonă. adjecti$ul Vînc%iseP ar fi înlocuit cu altul. de regulă pe l#ngă o construcție $erbală. fenomen. mărind sau micșorînd. nume predicati$ sau circumstanțial de mod este numit epitet c#nd conține în același timp o metaforă. și frații. personaje. după Tudor . Împărat și proletar) -/emplu VEa un înger ce se roagă 3 El un demon ce $isează. $ 4n metaforă explicită și metaforă implicită . atunci termenul c#știgă în expresi$itate și de$ine epitet) ?n versurile lui Tudor rg"ezi din poezia Testament: R?n seara răz$rătită care $ine "e la străbunii mei p#nă la tine ])))@ "urerea noastră surdă și amarăP. pisica $orbește lin. trăsăturile unei ființe. -pitetul este figura de stil const#nd în determinarea unui substanti$ sau $erb printr-un adjecti$. cum ar fi Vză$or#teP. ci numai un purtător de figuri de stil) <rice atribut. păsărelele șoptesc. o metonimie.) Eminescu antiteza apare și în formularea unor titluri: 9enere și . $ 4n metaforă plasticizantă și metaforă re$elatorie) -pitetul rticol principal: -pitet. și surorile îmi erau sănătoși)P (!) 1reangă. ale unui lucru. iar epitetele VsurdăP și VamarăP sunt rezultatul unei metonimii în care s-a înlocuit efectul prin cauză) -pitetele au rolul important de plasticizare a imaginii artistice precum și cel de atragere a cititorului. după &ucian Blaga. =iperbola rticol principal: Eiperbolă (figură de stil .

dar nu folositi un limbaj colocvial. . la fel ca. etc. . etc. sa nu uitam. la punctul )) pe cele mai multe variante de anul trecut se cerea realizarea unui te/t argumentativ. )mediat dupa ce ati lecturat citatul dat trebuie sa va ganditi daca sunteti pro sau contra. forma. din nou. convinge sau distra publicul .f(3i te/t argumentativ trebuie sa va sustineti opinia referitoare la o anumita afirmatie prin niste argumente bazate pe e/emple concrete.2. dar poate să fie precedată de cu$inte reprezentati$e (exemplu: crimă ) În general are 0-GZ randuri scrise într-un singur paragraf) Întreaga informație este concentrată într-o frază sau două) *ot fi grupate pe manșeta ziarului în rubrici cu titluri Qpe scurtQ) %um sa faci un te/t argumentativ bun *upa cum am observat in structura e/amenului de bacalureat la romana. poi treceti direct la argumente. intr$un . utilizată în anumite împrejurări) Înțelesul de$ine altul dec#t cel uzual. 6u va sta nimeni sa se intereseze cand va corecteaza e/amenul. Min urma unor sondajeM. )ncepeti te/tul argumentativ cu formulele tipice: $%red ca. este foarte greu sa fiti contestat.%uvinte și e/presii la figurat ?iguratul este o modificare a $alorii semantice a cu$#ntului sau expresiei. %e e un te/t argumentativP *upa cum ii spune si numele. $*e asemenea. jurnalistul ) cu intenția de a informa. *e asemenea dati te/tului o nota cat mai personala. si acum. *e cele mai multe ori se cer doar 0 argumente pe care le puteti introduce$n te/t prin formulele: $)n primul rand. de asemenea. a$#nd cea mai mică dimensiune) >neori nu are titlu. *aca alegeti calea de mijloc arata si faptul ca aveti maturitate$n gandire. cu semnificația: s-a pierdut. pe langa toate. #olosind formulari precum Mconform unor studiiM. *in nou o introduceti prin anumite formule specifice. s-a stricat.bine ca te/tul argumentativ sa nu contina prea mult "bla bla" si ideile sa fie e/primate cat mai clar . dupa toate. ma bazez pe. $(6u) . )n al doilea rand. &a partea asta e bine sa folositi e/presii9locutiuni9structuri ce atrag atentia. bineinteles $-tc. bine sa puneti intrebari cititorului astfel incat sa demonstrati ca ganditi si sa$l duceti pe acesta cu gandul la anumite e/emple din viata cotidiana. dupa cum am spus. a eșuat i$a pus coarne (X l$a 4nșelat) a cincea roată la căruță (e inutilitate valurile vieții (X 4nt#mplările $ieții Te/tul jurnalistic Te/tul jurnalistic este acel material produs de un comunicator profesionist (de obicei. oricat. unele din cele mai bune fiind: adaugand urmatoarele. *aca tema ce v$a picat nu este tocmai pe placul vostru si nu stiti cu ce e/emple sa va sustineti argumentele nu strica sa improvizati. -/emple de e/presii la figurat: s-a dus de r#pă.tirea scurtă Este considerată unitatea elementară a presei) Este cea mai citită știre. oricum. &a sfarsit puneti concluzia cat mai concis.unt de acord cu. desi e recomandat sa nu fiti intr$o e/trema sau alta ci sa alegeti calea de mijloc. propriu-zis) < figură de stil str#ns înrudită cu figuratul este metafora.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->