Tinerete fara batranete si viata fara de moarte Basmul este incarcat de semnificatii, implicand elemente din filozofia folclorica

romaneasca; conceptia despre viata si moarte, locul si rostul omului in univers, sensul si limitele fericirii. Pornind de la definitia basmului (naratiune fantastica, cu personaje fabuloase, grupate dupa cele doua dimensiuni ale vietii: binele si raul), "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte" face parte din acele basme care au ca motiv imparatul fara urmas. stfel, se nareaza intamplari ale unui "imparat mare" si ale unei imparatese "amandoi tineri si frumosi" care insa nu puteau avea copii. "!n unc"ias dibaci" daruieste imparatului "ceva leacuri" pentru a aduce pe lume "un #at$#rumos" dragastos, dar, spune batranul, "parte n$o sa aveti de el". %opilul nu intra insa in viata decat atunci cand i se promite "tinerete fara batranete si viata fara de moarte". ceast promisiune neobisnuita devine laitmotivul basmului. &a implinirea varstei de '( ani, nazdravanul flacau ii cere tatalui sau fagaduinta facuta la nastere. )mparatul, neputincios, este obligat sa refuze. tunci fiul sau se simte "nevoit sa cutreiere toata lumea pana voi gasi fagaduinta pentru care m$am nascut". *orinta, imposibil de implinit intr$o lume obisnuita, se transforma intr$o cautare a unui ideal superior, a nemuririi. #at$#rumos isi alege calul "rapciugos si bubos si slab", dar si el nazdravan, care il invata ce trebuie sa faca pentru a deveni invincibil. *upa ce respecta sfatul calului, si curata "ainel si armele tatalui sau, calul "odata se scutura" si "toate bubele si rapciuga cazura de pe dansul si ramase intocmai cum il fatase ma$sa, un cal gras, trupes si cu patru aripi". *upa trei zile cei doi pleaca in marea calatorie, ce ii va supune la numeroase probe de viata, cum au fost: invingerea +"eonoaiei si vindecarea ei, lupta cu ,corpia, sora cu +"eonoaia, ambele blestemate de parinti pentru rautatea lor si transformate din fete frumoase in "lig"ioi" si care "vor sa$si rapeasca una de la alta pamantul". treia piedica este a fiarelor salbatice care pazesc palatul unde se gaseste "tinerete fara batranete si viata fara de moarte". "%u dansele nu e c"ip de a te bate", dar ajutati si de "doamna palatului", cei doi razbesc din nou. Taramul in care patrunsese #at$#rumos, un taram al fericirii, nu cunostea scurgerea timpului. -ra oprit insa a intra in .alea Plangerii. *ar intr$o zi, "alergand dupa un iepure, depaseste "otarul interzis si deodata il apuca un dor de tat$sau si de mama$sa", pe care se "otaraste sa$i revada. )n ciuda avertismentelor celor trei femei si ale calului, #at$#rumos ia calea intoarcerii. *rumul inapoi insa este de nerecunoscut, iar ,corpia ramasese doar o poveste auzita din batrani. &ocuitorii radeau de el ca de unul ce aiureaza sau viseaza destept, iar #at$#rumos nu observa ca barba si parul ii albisera". juns in sfarsit in locul nasterii sale, calul se intoarse inapoi, in timp ce #at$#rumos se simte dezorientat in mijlocul ruinelor palatului tatalui sau. stfel eroul reintra in conditia sa umana, de fiinta muritoare, caci moartea nu poate fi depasita decat simbolic. #inalul inregistreaza moartea eroului si semnifica imposibilitatea omului de a$si sc"imba conditia e/istentiala. %aracteristicile basmului, in general, deci si ale celui in discutie sunt: formulele de inceput, de inc"eiere si c"iar de interior, cu rolul de a ne introduce in lumea fabulosului, pentru ca in final sa ne readuca la realitate. Peisajelor le lipsesc determinarile geografice precise; palatele, zanele sunt descrise prin trasaturi ce uimes, stralucesc, cu putine amanunte vestimentare. -/ista fiinte $"imerice$ ce comunica cu omul dar nu sunt oameni, si care il ajuta pe viteazul din basm in depasirea incercarilor. ceste fiinte au o mare forta fizica si un simt e/traordinar, prevestind si preintampinand intamplarile nefavorabile eroului principal.

%alul nazdravan este un alt protagonist al basmului care "strabate fulgerator spatiul". -ste relevanta limba folosita, cu un pronuntat caracter oral dat de e/presiile populare, proverbele, e/presiile locutionale, interjectiile cu valoare onomatopeica, prezente in te/t. ,e folosesc ca moduri de e/punere: naratiunea, dialogul, descrierea, monologul interior. ,emnele de punctuatie au valori e/presive superioare. Basmul este deci, o creatie literara, avand o geneze speciala, oglindind viata in mod fabulos. ,emnificatiile te/tului, dealtfel numeroase, ni se pot dezvalui, urmarind evolutia narativa a basmului, structurata pe motive: '. motivul imparatului fara urmas 0. motivul dorintei imposibile 1. motivul probelor depasite 2. motivul dorintei implinite (. motivul dorului de parinti 3. motivul reintoarcerii la conditia umana

+enul epic +enul epic cuprinde totalitatea creaţiilor literare cu caracter narativ 4n care toate ideile,gandurile și sentimentele autorului sunt transmise indirect, prin intermediul ac țiunii și al personajelor. +enului epic 4i corespunde, ca mod de e/punere, narațiunea. 5,tructura operelor epice În general, operele epice sunt structurate după momentele subiectului: Expozițiunea (fixează spațiul, timpul, unele personaje și împrejurările conflictului !ntriga (momentul în care se declanșează conflictul 4ntre personajele narațiunii) "esfășurarea acțiunii (prezintă înt#mplările cronologic Punctul culminant (momentul cel mai tensionat al conflictului) "eznodăm#ntul (momentul rezol$ării conflictului Există și termeni noi pentru structura genului epic: .,ituația inițială (momentul actual E$enimentul care sc%imbă situația inițială "esfășurarea acțiunii (la fel ca și termenul $ec%i "epășirea situației dificile sau punctul de maximă tensiune &ituația finală (momentul final 'utorul î(i exprimă indirect g#ndurile, ideile, sentimentele, prin intermediul personajelor (i al acţiunii) *resupune prezenţa naratorului, intermediarul între autor (i cititor) +aratorul este cel care po$este(te (narează, relatează înt#mplările) 'cţiunea este constituită din totalitatea faptelor relatate (i e$oluează în funcţie de momentele subiectului) Înt#mplările se derulează prin raportare la indicii de timp (i de spaţiu) *ersonajele sunt agenţi ai acţiunii (i poartă mesajul autorului) Ele prezintă o mare di$ersitate, în funcţie de criteriile $ariate de clasificare) +aratorul însu(i poate fi unul dintre personaje) ,odul de expunere dominant al acestor opere este naraţiunea) 'ceasta se poate realiza la persoana a !!!-a, c#nd naratorul este obiecti$ (i se deta(ează de faptele relatate, sau la persoana !, c#nd po$estitorul este personaj) 'cţiunea este dinamizată prin prezenţa dialogului, care pune în lumină intensitatea conflictului dintre personaje sau se poate constitui (i în mijloc de caracterizare a acestora, iar prin descriere se fixează indicii spaţiotemporali (i pot fi prezentate personajele) *artea de $orbire cu mare frec$enţă este $erbul, care imprimă un anumit ritm înt#mplărilor, fiind utilizat cu $alori expresi$e multiple) &e caracterizează printr-o mare $arietate de specii literare, realizate în $ersuri sau în proză: în $ersuri: balada (c#ntecul bătr#nesc , legenda, fabula etc). în proză: basmul, po$estirea, sc%iţa, nu$ela, romanul, reportajul, memoriile, amintirile etc) +enul epic: $ intr$o opera epica e/tra un narator(povestitor),e/ista personaje(participanti la actiune) si e/ista actiune(desfasurarea intamplarilor intr$o anumita ordine; $ modul de e/punere predominant al operelor epice este nara țiunea; $ cuprinde totalitatea operelor epice populare sau culte; $ este genul literar care cuprinde texte în proză sau în $ersuri, în care un narator po$estește ceva;

(..prin care se reproduce o discuție între două sau mai multe personaje) 1a mijloc de caracterizare al personajelor. $ )ndicii de timp sunt acele cuvinte care fac referire la momentul ac țiunii. personajele dinamice tind sa fie personaje principale mai degraba decat secundare. . 2. preponderen ța nara țiunii ca mod de e/punere. Personajele plate(sunt opusul celor comple/e.oferă informații într-o anumită manieră. /)"esfășurarea acțiunii (prezintă înt#mplările într-o ordine cronologică . -l 4 și asumă astfel at#t rolul de narator. $ autorul este persoana care imaginează și scrie un te/t. conform cu realitatea. personalitatea lor nu se transforma si nici nu evolueaza). 8omentele subiectului: '. #igurante(simpli martoi). Personajele pot fi: '. felul de a g#ndi. de obicei.naratorul este $ocea care relatează înt#mplarile) &tructura narati$ă: $ lternanța este procedeul prin care sunt prezentate în paralel două fire narati$e într-un text. 2. $ 6arațiunea la persoana a )))$a (c7nd naratorul poveste ște despre al ții ) El pare. personajele. descrierea și dialogul. $ 6arațiunea este un mod de expunere care prezintă o succesiune de înt#mplări petrecute într-o ordine cronologică) -"escrierea este un mod de expunere care constă în prezentarea sugesti$ă a unor obiecte. personajele și motivul9motivele conflictului). personaje si fenomene ale naturii) "escrierea literară reflectă sentimentele și impresiile celui care privește și descrie. Personajele statice(nu se sc"imba in timp. despre g#ndurile. "escrierea este: a: obiecti$ă .pațiul și timpul: $ )ndicii de spațiu $izează așezarea 4n spațiu a obiectelor și deplasarea 4n spa țiu a personajelor. Personajele dinamice se sc"imba in timp. 3.$ elementele definitorii ale operei epice sunt: naratorul. 0. . . 1. ac țiunea. Personajele comple/e(sunt oameni cu stari conflictuale si contradictorii).Punctul culminant (corespunde momentului celui mai tensionat al conflictului). ceasta personalitate literara este notabila pentru o singura trasatura principala).ecundare(au un rol mai pu țin important). Principale. in urma rezolvarii unui conflict central sau dupa ce se confrunta cu o criza majora.odalități de e/punere: 8odalitățile de e/punere sunt : narațiunea. . 0. pentru ca rezolvarea conflictului este rolul major al personajelor centrale. :. intențiile și sentimentele personajelor. -pisodice(nu apar decat in cateva episoade). timpul. dialogul se referă la: felul de a $orbi. care constă în dispunerea cronologică a înt#mplărilor unele după altele. b: subiecti$ă .Înlănțuirea este procedeul de legare a secvențelor 4ntr$ o operă epică. . că știe totul despre înt#mplările relatate.-/pozițiunea (fixează spațiul. 0)"eznodăm#ntul (momentul rezol$ării conflictului ) . adesea.oferă informații filtrate prin $iziunea autorului) Ea creează o anumită impresie și9sau emoție asupra cititorului) Este marcată de felul cum percepe sau își imaginează obiectul descris cel care face descrierea) -"ialogul este un mod de expunere alcătuit dintr-o înlănțuire de replici .)ntriga (momentul 4n care se declanșează conflictul între personaje . comportamentul și atitudinile personajelor caracterizate. $ )nserția este procedeul care constă în includerea unei po$ești în alta(po$estirea în ramă într-o operă epică) *erspecti$a narati$ă: $ 6arațiunea poate fi relatată la persoana ) sau la persoana a )))$a: $ 6arațiunea la persoana ) (c7nd naratorul poveste ște despre sine). *e obicei. c#t și pe acela de personaj implicat 4n evenimentele relatate. .

omul de stiinta nebun. '>. -/emple de persoanaje stereotip: detectivul cinic. fantastic sau mi/t.pecii ale genului epic +enul epic este reprezentat prin numeroase specii literare: 5?n versuri 2aladă (creație populară inițial. in care ni se po$esteste o înt#mplare neobi(nuit= din trecut la care particip= un num=r mic de personaje surprinse 4n antitezC. social. dar. etc. *e e/emplu: =amlet). specia este multimilenar și bogat reprezentată at#t în sfera oralității 3 *e-o 4ură de 5ai 6 . +unta :amfirei de 4eorge 1oșbuc. uneori au stari conflictuale profunde. se citeste (cantarea are un caracter solemn si dramatic inglobeaza o mare varietate de teme si motive ampla desfasurare epica 6AT)!6) *. national). de regula tragice. 8oma 'limoș . momente incordate. ntagonistul(este personajul. pozitive. %u alte cuvinte. . din viata unui popor (fapte neobisnuite. 8atomirescu. Personaj simbolic(poate fi oricare dintre ele. '0. caruia ii lipseste nobletea conventionala a mintii si care se zbate pentru valori care nu sunt considerate universal admirabile).iorița) 3 au conser$at elementele de ceremonial 6 ritual eroic-funerar . dar si celei culte. de obicei. &)8B PAP!& B @ reprezintC aspectul neîngrijit al unei limbi care e cunoscut (i folosit pe întreg teritoriu f=r= a fi literar) 7!. ?n literatura rom#nă.T-AB). a carei e/istenta reprezinta o idee majora sau aspect al societatii 5. plate. dar moral.&)T-B B )) &)8B &)T-B B @ reprezintC aspectul cel mai 4ngrijit al unei limbi respect7nd regurile de folosire corectC a limbii. ''. nti$eroul(este. . ceste personaje sunt in mod normal unidimensionale.istrețul cu colți de argint de . 1onstantin 1ătănuță etc) 3.totdeauna @ in versuri apartine literaturii populare. . se canta @ rareori se recita. *intea 9iteazul. sau c"iar situatia opozant9protagonistului. intimplari dramatice din trecutul istoric. intrată apoi în setul de specii al literaturii culte specie a genului epic in versuri in care sint descrise real. &oarele și 7una. balada populara 3 se mai nume(te c#ntec b=tr#nesc) E o creaţie epicC 4n versuri care .eșterul . %aracteristici: este o specie a genului epic. c#t și în sfera cultă 3 'ndrii *opa de 9asile 'lecsandri. cu toate acestea. . '1.anole (conser$#nd mitul fundamental jertfei zidirii.oartea căprioarei de +icolae 7abiș. Protagoniste(sunt personajele principale. Personajele stereotip(sunt acelea care au devenit conventionale prin utilizarea repetata in diverse tipuri de povestiri. protagonistul. este obstacolul pe care protagonistul trebuie sa$l depaseasca).<. pot fi niste anti$eroi. .2' 9<52!8' 3 reprezint= comunicarea realizat= prin sunete (i este folosit= in relaţiile obisnuite dintre membrii unei comunitCţi umane) !n limba $orbitC se folosesc at#t mijloacele de expresie $erbal= c#t (i mijloacele de expresie non$erbal=) 2'7'"' 1>78' 3 e o creatie epica in $ersuri a$and un autor cunoscut.tefan 'ugustin "oinaș. trebuie sa ceara implicare din partea cititorului sau c"iar empatie).unt instantaneu recunoscute de cititori sau membrii audientei. tocilarul cu oc"elari. 2alada lui !on de <cta$ian 2laga etc . cestea nu sunt intotdeauna persoane admirabile.

4ngeri. at#t cele posibile c#t și cele complet ireale) Ele au ser$it de obicei pentru a explica geneza sau producerea unor fenomene sau e$enimente) ?n limbajul comun. F locul si timpul sunt vagi. *oetul păstrează $iziunea obiecti$ă) ?abulă este o scurtă po$estire alegorică. istorie. -ste folosit un stil elevat. epic . este populara sau culta. termenul a devenit sinonim mitului și se referă la ce$a a cărei existență nu a fost niciodată do$edită) Tipuri de legende: )storice zoologice 8itologice din pastori %ulte (DA sama de cuvinteE ). deoarece reda un anumit tip uman. finite. vulpea F omul siret. un obiect. 4n versuri. fenomen. F fiecare personaj este simbolic. lupul F omul lacom. avand mai multe defecte. în care autorul. ale unui singur personaj. in care se evoca fapte glorioase din istoria unui popor. a gen. F povestirea scurta se aseamana cu o sceneta. alcatuita din mai multe episoade de intindere mare. 6eculce) populare Poem$ specie a genului epico$lirica. -popee (sau %7ntec epic) este un poem epic de mari dimensiuni. legendare sau istorice. 4n care se povestesc fapte eroice.este o po$estire fantastică cu elemente istorice reale transmisă prin forma orală) 7egenda este o narațiune populară în proză sau 4n versuri. legendar. deprinderi. intarind ideea ca asemenea fapte se pot petrece oriunde si oricand. este str#ns legată de un element c%eie și se concentrează pe un loc. eveniment. ale unui grup de oameni sau ale unui popor. greierele F omul lenes. dar reprezentative. mentalități sau greșeli cu scopul de a le îndrepta) Ea are următoarea structură: po$estirea propriu-zisă și morală) ?igura de stil folosită de obicei este personificare %aracteristicile fabulei F apartine genului epic. F sub valul alegoriei se descopera lumea oamenilor cu defectele eterne. F animalele (plantele. cu putine personaje. de obicei în $ersuri. -/emplu: D*umbrava BosieE de lecsandri. demoni) iau parte la ac țiune. in care se e/prima geneza unui lucru. obiectele) sunt alese cu maiestrie. boul F omul prost. cu unul sau mai multe personaje a/ate in jurul unui erou e/ceptional. magarul F omul incapatanat etc. plante sau animale. se explică originea unor ființe. eroi &egenda. incat sa redea cat mai fidel. spre deosebire de basm. desfășurarea unor momente istorice sau faptele unor eroi etc) 7egendele combină fapte reale cu înt#mplări imaginare. satirizează anumite mora$uri. catelul F omul fricos. o poveste. de o importanță națională sau internațională și de o mare semnificație istorică sau legendară) &ocul acțiunii este 4ntins pe mai multe regiuni. #orțe supranaturale (zei.reptrezintC o 4nt7mplare din trecutul 4ndepCrtat sub forma unei ac ţiuni simple cu num=r mic de personaje prezentate de obicei în antitez= (i în care realul se împlete(te cu fabulosul) 7egendă) @ s. personaje extraordinare și6sau supranaturale) Epopeile se numără printre cele mai $ec%i opere literare care au supra$iețuit p#nă în zilele noastre -popeile au următoarele caracteristici principale: Eroul are o statură impozantă. dar . dominate adesea acțiuni cu totul ieșite din comun care se petrec în locuri stranii și depărtate. trasaturile personajului pe care$l intruc"ipeaza: furnica F omul "arnic. plantele și lucrurile. in versuri sau in proza. F de mici dimensiuni. 'cțiunile necesită curaj supraomenesc. care aparține genului epic. un personaj. intrucat naratiunea este adesea inlocuita cu dialogul: personajele se prezinta singure. personific#nd animalele.

personajele %imerice și figuri generice umane. @În proză AP-B -P)% )6 PBAG 6 B T)!6. e/ista un singur narator (care se identifica de cele mai mute ori cu autorul) 1. de regula scurta. astfel. miraculosul din basme purt#nd. apartinand. cu elemente fantas$ tice supranaturale care simbolizeaza fortele bine$ lui si ale raului in lupta p9u sau impotriva fericirii omului.-.T)B. deoarece accentul este pus pe satirizarea defectelor. sau pentru a forma o anumita trăsătură de caracter sau e cu funcția de o instituție. se defineste prin situatia in care e/ista un narator (povestitor) care relateaza unui auditoriu un eveniment trecut 0. b) morala (invatatura). implicit. numit și povesteI'5. si care se gaseste cel mai des in final. ce vine 4n contrast cu fantasticul autentic modern. fără a pretinde că acestea sunt reale sau seamănă cu realitatea. se utilizeaza. F structura are doua parti: a) povestirea redusa (sceneta) care aduce in fata cititorului personajele cu defectele lor. semnalată încă din antic"itate.a)))$a in povestire si. de regula. este alături de povestire. care apare at#t in parabolă c#t și în fabulă. prin aceea că prezintă e$enimente și personaje ce posedă caracteristici supranaturale. de obicei în proză. un fantastic convențional. previzibil. dar si la inceput sau in interiorul povestirii. precum nuvela. intr$o anumita ordine. asadar. intamplari. snoa$ă și legendă. Basmul (din sl) basnB: născocire. răspîndită într-un număr enorm de $ariante la toate popoarele) !ndiferent de tip.8!&: aparţine genului epic. 6aratiunea poate fi in proza dar si in versuri necdota este o povestire scurtă care narează un incident interesant sau amuzant. forme verbale ale timpului trecut 2. de regula. in cuprinsul operei epice pot avea loc salturi in timp (dislocari temporale) H *e regula. (narate) evenimente. una dintre cele mai vec"i specii ale literaturii orale. trecutului. pers. F fabulele au rol instructiv. astfel înc#t sa se lipească de esența sa) 8onologuri scurte care încep cu A>n profesor cere ele$ilor săi )))A $a fi o glumă) >n monolog scurt care începe cu A<dată ce un profesor a cerut)))A $a fi o anecdotă) < anecdotă este astfel mai aproape de pilda po$estirii. sunt prrezente personaje. educativ (moralizator). mai ales. dar exprimă un fapt mai general ca nuvela 4n sine. F limbajul folosit este unul comun. scornire). . prozaic. se caracterizeaza prin prezenta unui loc (spatiu< si timp al actiunii (. anecdotele nu sunt glume.(PA. insolite și se manifestă în realitatea cotidiană. drept o continuare a ei) B .dintre toate unul este definitoriu. pentru ca scopul ei principal nu este pur și simpu de a pro$oca r#sul. utobiografie Basm specie a genului epic. dintre care unele pot reprezenta cu fidelitate punctul de vedere al naratorului 3. de obicei. unde desfășurarea epică și fenomenele prezentate sunt impre$izibile. dar. o scurtă po$este a unui e$eniment curios) < anecdotă este întotdeauna bazată pe e$enimente reale. basmul diferă de restul scrierilor fantastice. un incident cu oameni reali cu personaje în locuri reale) În timp ce altele sunt pline de umor. de fapt. opera literara in care sunt povestite. dar se distinge de parabola prin specificul său istoric) < anecdotă nu est e o metaforă nici nu are morală. opera epica este sinonima cu naratiunea (povestirea) fiindca posibilitatea de a identifica un te/t epic se face prin incercarea de a$l povesti 6aratiunea este. numele de fabulos și reprezent7nd. fara prelucrari literare.) H %aracteristici ale operei epice: '.

acţiunea urmează momentele subiectului. mai scurtă dec#t un roman și mai lungă dec#t o po$estire) 1onține de obicei puține personaje care sunt însă construite pe c#te$a linii principale) Ea are o naratiune ce$a mai concentrata. a gen. în funcție de contribuția lor la desfășurarea acțiunii) +u$ela prezintă fapte într-un singur conflict.itul implică fiinte spirituale. Particularitati: . elementele reale sunt punctul de plecare pentru inventarea fantasticului. are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic. fiind caracterizate succint. )ntriga relativ comple/a. .o naraţiune de largă întindere. . conţine formule iniţiale. mediane. urmărind un conflict unic. 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior.'0. 6uvela .emoriile formează o subclasă a genului autobiografic. Biografie Jurnal intim 8emorii este o specie a literaturii autobiografice. si personaje fantastice ca de e/emplu: oameni$animale. epic in proza de dimensiuni mai mari decit sc"ita si mai reduse ca romanul (cu un fir narativ).. se confruntă două forţe: binele (i răul . 8it )dentitatea culturală a fiecărui popor poate fi reflectată de miturile și legendele care l-au însoțit pe tot parcursul dez$oltării lui) "e aceea. principal si secudar. precum *umnezeu. cu un singur fir narati$.etc. procesul artistic este antiteza. cele secund. este foarte important să cunoaștem literatura de natură populară... cu o intrigă riguros construită. personajele au puterea de a se metamorfoza (i de a re$eni la starea lor iniţială. de . un eveniment de mare importanta din viata personaj. înt#lnim cifra cu încărcătură magică 1. !n singur fir narativ. despre zei și eroi legendari) . finale specifice. accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului dec#t pe acțiune)Este o narațiune în proză. să cunoaștem miturile și legendele care au circulat odinioară) . concentrat. ctiunea are loc pe un singur plan 6uvela este specia genului epic în proză. Principal. personajele au puteri supranaturale (i inele dintre ele sunt fantastice 6imaginare.<.tilul obiectiv. #inal tragic. binele 4nvinge 4ntotdeauna . ccentul se pune pe personaje.. în care e$enimente istorice sau de altă natură sînt recompuse pornind de la obser$ații și experințe strict personale) . '.itul este o po$estire fabuloasă care cuprinde credințele popoarelor (antice despre originea uni$ersului (cosmogeneză și a fenomenelor naturii. drama mai putin complicata dec7t un roman. 4nger sau demoni. personajele nu sunt numeroase. ctiunea nuvelei are un singur fir narativ. basmele surprind preocuparea omului pentru triumful binelui. a/induse in jurul acestuia. precum și e/istența unei alte lumi +u$elăs. Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului. in care este prezentat un episod. 6uvela $ %aracteristici generale 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/. personaje mai putine.

din faptele sale. par..-& : specia genului epic. 2. )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice. Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/... :. 1. %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv. )n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea. Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje. principal si secudar. dar admirativa fata de personaje. atitudinea usor ironica. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice. 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior. si . (. in nuvela apare. din faptele sale. accentul cade pe personaj.. nu se insista asupra detaliilor. propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre .tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate. Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului. (. .. 6uvela . care reies din: vorbele rostite. din gandurile lui.dialogul si monologul. 6!.ctiunea are un ritm alert.. si indirecte. 4ntindere medie. din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior. )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune. . are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic. )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct. descrieri. de asemenea. si indirecte. ctiunea are un ritm alert. realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare. *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea.. . Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje. %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv. par. 3. regionalisme. de obicei. care reies din: vorbele rostite.). din atitudinea celorlalte personaje fata de el. 3. un singur personaj principal. sunt prezentate de narator. naratorul nu este prezent. din atitudinea celorlalte personaje fata de el. '. :.). nu se insista asupra detaliilor. )n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea. ctiunea nuvelei are un singur fir narativ. sunt prezentate de narator. 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/. Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/.) -ste evidenta in acelasi timp. si . 0. acţiunea are un singur fir narati$) . descrieri.. *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea. atitudinea usor ironica. propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre . din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior.pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:.... 0. realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare.tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate. 1.pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:.) -ste evidenta in acelasi timp. de .. in nuvela apare..dialogul si monologul. regionalisme.. mai simplu dec#t în roman. dar admirativa fata de personaje. de asemenea. faptele sunt prezentate în ordine cronologică. )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune.. 2. un singur personaj principal. din gandurile lui. conflictul este mai complex dec#t în sc%iţă. .. de obicei.

Predomina dialogul. care ironizeaza viciile societatii si ale oamenilor (minciuna.el$ille conține pe l#ngă fapte și digresiuni ) !n autor de romane se numește romancier. aviditatea. se dez$oltă $ariantele genului) *e această reducție se bazează naratologia. ))))dar în fiecare caz există și excepții: Bomanele au rol de agrement (deși -ducația lui %Krus este un roman didactic). ca semn distincti$ al acestuia)!dentificarea po$estirii cu narațiunea se bazează pe identitatea de sens a $erbelor Aa po$estiA6Aa naraA) *o$estirea de$ine AmodulA prin care se constituie toate specile narati$e. . iar interesul cititorului se concentrează asupra situației narate) Într-o accepțiune lărgită. -/. unui incident. 6araiune e/presiva.noava$ s.ulte romane prezintă aceste trăsături. conform legilor specifice de compoziție. mindria.:. . cu personaje numeroase a căror personalitate este bine indi$idualizată și al căror destin este determinat de trăsăturile de caracter și înt#mplările ce constituie subiectul operei) &pecia literară apare odată cu burg%ezia. știința comportamentală a narațiunii. în proză. de mare întindere. Beportaj Bomanul este specia genului epic. lenea. detaliată p#nă la ultima resursă posibilă de imaginație a scriitorului respecti$) Este cea mai ad#nca formă în scris existentă) +u e neaparat structurată pe planuri de acțiune. de dimensiuni mici. epic in proza. iar primele romane se adresau mai cur#nd unui public feminin) 5omanul poate fi istoria unui accident. are personaje puține.adoveanu E%ealalta ncutaE Povestirea este o specie a genului epic. dar implică ni$eluri de semnificație paralele) &tructura romanului este dialogică) 5omanul este definit drept o operă extinsă în proză care are forma unei po$estiri în cele mai multe dintre cazuri) 5omanul este mai lung și mai complex dec#t o po$estire sau o nu$elă și nu respectă restricțiile impuse prezente în teatru sau poezie) 8răsături ale romanului . se confundă cu narațiunea ca modalitate de existență a genului epic.. care este martor sau participant (sau ambele $ariante la e$enimentul po$estit) *o$estirea este de obicei de mică întindere. BA8 6u&: specie a genului epic. elementul lor comun din care. a gen.Povestire specie a genului epic in proza. un fapt real din viata. in care actiunea se petrece intr$o perioada de timp nu prea mare. o lume ficti$ă. Particularitati: %aracter de fabula. avaritia). in care se descrie o intimplare. acţiune complexă. anecdota. Bomanele au caracter beletristic. relatează un singur fapt. . pe baza principiului po$estirii) Poveste$specie a genului epic in proza in care se relateaza intimplarile fantastice ale unor perso$ naje imaginare in lupta cu personaje nefaste in care binele triumfa. lasitatea. poate fi o lume. ci de legătura între forme narati$e. cu o acțiune complexă ce se poate desfășura pe mai multe planuri.ubiectul unui roman este ficțional 4n 4ntregime (de și 8obC-"icD de Eerman . 4ntindere mare. în proză. interesată nu de diferențele specifice. în care se relatează fapte din punctul de $edere al unui narator.

. portretul fizic (i moral al personajelor este prezentat sumar. dar caracteristica unui personaj Particularitati: %aracter "azliu. accentul cade asupra uneia dintre trăsăturile fundamentale ale personajului. .c"ița are un caracter dramatizat. construcția sa fiind realizată din perspecti$a unei trăsături interioare) aparţine genului epic. înt#lnim foarte rar sec$enţe descripti$e +-6!& -P)% +enul epic: $ intr$o opera epica se regaseste un narator(povestitor). ac țiunea. poliţist.lare scurta. modurile de exprimare se îmbină domin#nd naraţiunea (i dialogul. $ cuprinde totalitatea operelor epice populare sau culte. Personaje tipice. se poate identifica momentele subiectului. .mai multe planuri narative: paralele sau se pot întrepătrunde.Înlănțuirea este procedeul de legare a sec$ențelor într-o operă epică. de foarte multe ori dialogurile pot fi mai importante dec7t narațiunea propriu-zisă) 'cțiunea sc%iței se desfășoară pe o durată scurtă și are loc. %aracter moralizator desc"is. intriga este simplă (i derularea e$enimentelor este rapidă . !n singur fir narativ. *ersonajul principal este caracterizat într-o manieră stilizată. .'lternanța este procedeul prin care sunt prezentate în paralel două fire narati$e într-un text. mitic. romantic.+arațiunea poate fi relatată la persoana ! sau la persoana a !!!-a: . 4n care un narator povestește ceva. de scurtă întindere . textul este sărac de figuri de stil. !n adevar veridic.til concis.e/ista personaje(participanti la actiune) si e/ista actiune(desfasurarea intamplarilor) intr$o anumita ordine.autorul este persoana care imaginează și scrie un text. $ naratorul este vocea care relatează înt#mplarile) &tructura narati$ă: . etc) ) &1E!F': ecie a genului epic in proza de dimensiuni reduse ce infatiseaza o intimp. $ elementele definitorii ale operei epice sunt: naratorul. preponderen ța nara țiunii ca mod de e/punere.este genul literar care cuprinde texte în proză sau 4n versuri.!nserția este procedeul care constă în includerea unei po$ești în alta(po$estirea în ramă într-o operă epică) *erspecti$a narati$ă: . sunt mai multe tipuri de roman: istoric. care constă în dispunerea cronologică a înt#mplărilor unele după altele. . 8răsăturile sc%itei . într$un decor unic. $ modul de e/punere predominant al operelor epice este nara țiunea. personajele. urmăre(te un singur moment al unui personaj6a mai multor personaje. în general.

<.)ntriga (momentul 4n care se declanșează conflictul între personaje .oferă informații filtrate prin $iziunea autorului) Ea creează o anumită impresie și6sau emoție asupra cititorului) Este marcată de felul cum percepe sau își imaginează obiectul descris cel care face descrierea) -"ialogul este un mod de expunere alcătuit dintr-o înlănțuire de replici . intențiile și sentimentele personajelor) 8omentele subiectului: G)Expozițiunea (fixează spațiul. timpul.pațiul și timpul: . personalitatea lor nu se transforma si nici nu evolueaza). .!ndicii de spațiu $izează așezarea în spațiu a obiectelor și deplasarea în spațiu a personajelor.odalități de expunere: . Personajele plate(sunt opusul celor comple/e. plate. . de obicei. Principale. ceasta personalitate literara este notabila pentru o singura trasatura principala). 0. 2. dialogul se referă la: felul de a $orbi.Punctul culminant (corespunde momentului celui mai tensionat al conflictului). . -l pare. *e obicei. b: subiecti$ă . /)"esfășurarea acțiunii (prezintă înt#mplările într-o ordine cronologică . #igurante(simpli martoi).odalitățile de expunere sunt : narațiunea. $ 6arațiunea la persoana a )))$a (c7nd naratorul poveste ște despre al ții). dar moral. personajele dinamice tind sa fie personaje principale mai degraba decat secundare. -pisodice(nu apar decat in cateva episoade). comportamentul și atitudinile personajelor caracterizate) Personajele pot fi: '. $ )ndicii de timp sunt acele cuvinte care fac referire la momentul ac țiunii. adesea . personaje si fenomene ale naturii) "escrierea literară reflectă sentimentele și impresiile celui care pri$ește și descrie) "escrierea este: a: obiecti$ă . 0.prin care se reproduce o discuție între două sau mai multe personaje) 1a mijloc de caracterizare al personajelor. 2. Personajele statice(nu se sc"imba in timp. in urma rezolvarii unui conflict central sau dupa ce se confrunta cu o criza majora. pentru ca rezolvarea conflictului este rolul major al personajelor centrale. .$ 6arațiunea la persoana ! (c#nd naratorul po$estește despre sine ) El își asumă astfel at#t rolul de narator. etc.oferă informații într-o anumită manieră. personajele și moti$ul6moti$ele conflictului . Personajele dinamice se sc"imba in timp. ceste personaje sunt in mod normal unidimensionale. descrierea și dialogul. omul de stiinta nebun. c#t și pe acela de personaj implicat în e$enimentele relatate. 1. . felul de a g#ndi. tocilarul cu oc"elari. -/emple de persoanaje stereotip: detectivul cinic. ..ecundare(au un rol mai puțin important). că știe totul despre înt#mplările relatate. 3. despre g#ndurile. uneori au stari conflictuale profunde. Personajele comple/e(sunt oameni cu stari conflictuale si contradictorii). *e e/emplu: =amlet). 0)"eznodăm#ntul (momentul rezol$ării conflictului ) . (. Personajele stereotip(sunt acelea care au devenit conventionale prin utilizarea repetata in diverse tipuri de povestiri.unt instantaneu recunoscute de cititori sau membrii audientei.+arațiunea este un mod de expunere care prezintă o succesiune de înt#mplări petrecute într-o ordine cronologică) -"escrierea este un mod de expunere care constă în prezentarea sugesti$ă a unor obiecte. dar. conform cu realitatea. :.

Personaj simbolic(poate fi oricare dintre ele.L. '0. cu toate acestea. deoarece întrune(te caracteristicile esenţiale ale acestuia) În )))))))))). prezenţa personajelor constituie un argument important pentru încadrarea unui text în genul epic) *ersonajele care participă la acţiune sunt : principale()))))))) . secundare())))) (i episodice ()))))))))))) )Ele sunt prezentate at#t prin caracterizarea directă. trebuie sa ceara implicare din partea cititorului sau c"iar empatie). cestea nu sunt intotdeauna persoane admirabile. pozitive. pot fi niste anti$eroi.. +enului liric ii sunt caracteristice transmiterea in mod direct a sentimentelor. intrucat indeplineste conditiile de apartenenta la acest gen. protagonistul.deznodăm#ntul) < altă trăsătură importantă specifică genului epic o constituie folosirea tuturor modurilor de expunere: naraţiunea . dominantă fiind naraţiunea) <pera )))))))))) aparţine genului epic . naratorul po$este(te la persoana)))))))(i este)))) 'lături de narator. dar nespecifice. se nume(te dez$oltarea acţiunii) (5ezumat ))))))))))) ) 8ensiunea maximă este atinsă în momentul c#nd))))))))))) )'cest moment al subiectului se nume(te punctul culminant ) %onflictul principal î(i găse(te în final rezol$area. accentul cade pe acţiune6 pe personaj) !n alt argument prin care un text poate fi încadrat în genul epic îl reprezintă faptul că înt#mplările se desfă(oară într-o ordine logică (i temporală. caruia ii lipseste nobletea conventionala a mintii si care se zbate pentru valori care nu sunt considerate universal admirabile).se poate afirma că acesta este o operă epică) *emonstratie apartenenta la gen *ezvolta cel putin doua argumente pentru care consideri ca . '1. se ordonează pe momentele subiectului) <perele care aparţin genului epic folosesc toate modurile de expunere. c#nd))))))))))))))))))))) ))))))))))))))))))) 'cesta reprezintă ultimul moment al subiectului .MM. prezenta eului liric. a datelor biografice))))))) ) În opera 6 fragmentul dat.LLL MM apartine genului liric. deLL apartine genului liric. ?ncadrarea unei opere9 a unui fragement 4n genul epic <pera epică reprezintă creaţia literară în proză sau în $ersuri în care un narator po$este(te înt#mplări la care participă personajele) A caracteristică esenţială a operelor epice o constituie faptul că acţiunile se înlănţuie întro succesiune logică (i cronologică . elementele de versificatie care sunt dominante in gen liric.care reune(te un număr mai mare de episoade. limbajul e/presiv..spaţiul este mai întins 6mai redus ())))))))))))) dec#t în alte opere epice) 8impul este amplu 6 limitat ) !ndicii temporali sunt:)))))))))))))))))))) 'ctiunea nu are 6 are prelungiri în trecutul (i 6sau $iitorul personajului) 1el de-al doilea moment al subiectului este intriga) 1auza care declan(ează acţiunea constă în faptul că))))))))))))))))))))))))) %el mai amplu moment al subiectului . de obicei. organiz#ndu-se pe momentele subiectului) Expoziţiunea reprezintă primul moment al subiectului în care sunt prezentate spaţiul (i timpul acţiunii care se $or modifica6 nu se $or modifica de-alungul celolrlate episoade) În această specie )))).. Protagoniste(sunt personajele principale. ''. ntagonistul(este personajul. . nti$eroul(este. a carei e/istenta reprezinta o idee majora sau aspect al societatii. dominantă fiind naraţiunea) "eoarece în textul A))))))))Ase regăsesc trăsăturile genului epic .'>. este obstacolul pe care protagonistul trebuie sa$l depaseasca). ..descrierea (i dialogul... morale . %u alte cuvinte. c#t (i prin cea indirectă) *ortretul personajului principal))))))este amplu 6 sumar prezentat) &e insistă 6nu se insistă asupra trăsăturilor fizice. sau c"iar situatia opozant9protagonistului.

I. sa aplice. sc"ita.. in care se transmit puternice sentimente de dorinta ale unui personaj tanar. doina. a raspunde etc. Pasiunea arzatoare a acestuia este e/primata cu ajutorul interjectiei . pronume relative si adjective pronominale relative. apartinand liricii populare.si mai stie sa inoateMM.ardeMM.)n primul rand. valorificand structura acestuia si resursele e/presive ale limbii). in redactarea unui te/t. intalnim elementele de versificatie specifice creatiilor populare: ritmul tro"aic. opera apartine genului liric.si mai stie de calareMM. -N 8-6!& *..a stiMM $ ..cum am ajuns sa incercMM. rima imperec"eata. . pronume ne"otarate si adjective pronominale ne"otarate compuse cu SoriT. ou<:2/0'. fiind o poezie populara. conform unor cerinte specificate. '0<:2/op.$ subictele rezolvate(materia) -NPB)8 B.sunt nascutMM.cui:K F unele parti de vorbire: interjectii.. ca si a verbelor (persoanele ) si a ))$a se inlocuiesc cu a )))$a). .sunt frecatMM. pricepera.. pastelul.% P %)T T. 8odificari facute la trecerea din vorbirea directa in cea indirecta . conform argumentelor mai sus mentionate. a spune... IQ5. ... atitudini. IF5 si unele virgule. .. urmata de verbe de o mare forta e/presiva: . % O se modifica: F persoana pronumelor personale si refle/ive. etc. scrisoare. in scris.sa amMM. sa redacteze diferitele te/te cu destinatie functionala: cerere. balada. . este prezenta vocea poetica redata in te/t prin marcile le/ico$gramaticale.. logic. a intreba.. ) Oapar: F verbe de declaratie: a zice. romanul. substantivele sau pronumele in cazul vocativ. de a lupta pentru dreptate sociala in randurile multimii societatii de a savarsi actul justitiar in calitate deLL. a unui registru de comunicare si a unui stil. adverbe relative. imnul. intr$un mod corect.sunt scaldatMM.cuui F elemente de subordonare in fraza (conjunctii subordonatoare..m$MM. sadar. *e asemenea. & -N 8-6!& *. ale "aiducului..% P %)T T-laborarea unei compuneri solicita capacitatea de e/primare scrisa. locutiuni conjunctionale subordonatoare. adecvate conte/tului si in conformitate cu normele de redactare. fabula.tipaMM si . . apartenenta unui te/t la un gen sau la o specie literara: basmul.. . sa redacteze un te/t in care sa se evidentieze caracteristicile fundamentale ale unei opere literare9 ale unui fragment de te/t literar dat (sa motiveze intr$o compunere. de punctuatie si de e/primare corecta. sa analizeze un te/t. limbajul e/presiv este sustinut de o gama variata de procedee e/presiv$artistice: $enumeratia de e/: . Prima repetitie evidentiaza marmorat...aoleuMM.am crescutMM. IR. cesta este completat de alte virtuti.).. F valorile e/clamative si interogative ale propozitiilor. redate la nivel stilistic de repetita verbului . telegrama. F modul verbelor (imperativele se inlocuiesc cu conjunctive). sa caracterizeze un personaj dintr$un te/t studiat sau la prima vedere. verbe si pronume la persoana intai: . sa e/prime. 8 O se pastreaza: F propozitiile subordonate de orice fel e/istente in vorbirea directa. normele ortografice..E5.m$am lasatMM. reuneste amanunte sugestive ale portretului moral. opinii. O dispar: F unele semne de punctuatie: IP5. .. diferitele idei. F unele propozitii principale devin subordonate necircumstantiale. nuvela.. comedia. )n al doilea rand. )n plus. %apacitatea de e/primare scrisa presupune ca elevul stie si reuseste : sa rezume un te/t literar dat cu modificari facute la trecerea din vorbirea directa in cea indirecta.sa fiuMM.%B). convingator si coerent.. poezia este ca specie literara o doina.care stie sa c"iteascaMM.5. invitatie. prin utilizarea unui vocabular. . iuteala si calitatea luptatorului.. .

scoate capul pe fereastra. R*$l +oe. cu trenul... dupa mustrarile mamei. caci actiunea este simpla. al carui nume nu este indicat F ceea ce inseamna ca acesta poate reprezenta orice oras. utorul il numeste c"iar RtanarulE.&.E de ). Profitand de atipirea bunicii. ca +oe este un elev intarziat. fiind. stfel... pe insotitoare le numeste RproasteE.E de ). . i se indica originea.. producand panica si intarzierea trenului.E este o sc"ita. ceea ce sugereaza. tipic. in proza. un personaj tipic. -fectuata intr$un interval de timp redus (cateva ore. la roman si are un titlu la fel de concis. %aragiale R*$l +oe. )ncultura personajului rezulta din discutia RfilologicaE asupra cuvantului RmarinarE. intr$un an neprecizat. 8odul de e/primare il caracterizeaza pe +oe drept arogant. nesupraveg"eat. mai ales. deci mai putin de o zi). toleranta e/agerata fata de +oe. personajele sunt putine si tipice: doua dintre cucoane nu au prenume si reprezinta pe bunicile si mamele care isi rasfata urmasii. respectiv calatoria celor patru personaje. %aracterizarea personajului +oe din sc"ita R*$l +oe. printre care se numara si R*$l +oe. este prezentata o singura intamplare.alea Pra"ovei. -l ramane pe coridor.. Rde '> 8aiE. iar acesta isi afiseaza proasta crestere. fapta pe care nu o recunoaste. un )onel mai mare. pot fi veridice: Rca sa nu mai ramaie repetentE. aceasta este o opera epica. . %a in orice sc"ita. lovindu$se la nas si urla. putem spune ca R*$l +oe. in concluzie. in care autorul isi e/prima indirect sentimentele despre educatia gresita data copiilor din unele familii (aristocratice). lineara. la Bucuresti. rasfatul si obraznicia.E este una din sc"itele in care %aragiale trateaza tema educatiei in familiile instarite. in ciuda recomandarilor unui calator si isi pierde palaria. personajele sunt putine.F propozitiile interogative directe devin propozitii interogative indirecte. F topica propozitiilor si a partilor de propozitie. -ste de dimensiuni reduse. el traieste cu familia in Rurbea NE F un oras de pe . din R!rbea NE pana la Bucuresti. iar pe calatorul care il sfatuieste sa nu scoata capul pe fereastra il califica drept RuratulE.E %a orice sc"ita.. deci este un moment reprezentativ. insotitoarele trebuie sa plateasca amenda. %aragiale F sc"ita F ). cele trei doamne isi RetaleazaE incultura. de asemenea. ca si din fraza initiala a te/tului din care aflam ca el a ramas de mai multe ori repetent. %aracterizarea personajului +oe este realizata prin mai multe mijloace. )n naratiunea R*$l +oe. urmat de puncte de suspensie care ofera cititorului posibilitatea de a deduce sentimentele autorului. lipsit de respectul elementar. prin raportare la nuvela si. c"iar laconic. iar +oe este indulcit cu o RciucalataE. cel principal fiind anuntat inca din titlu.. se bloc"eaza in toaleta. deci. +oe este dus cu trenul. deoarece intruneste trasaturile acestei specii literare. &ipsa indicatiilor toponimice si cronologice confera intamplarii un caracter repetabil..E. Punctul culminant il reprezinta tragerea semnalului de alarma.&. %a in orice sc"ita. in care se afla si biletul. iar +oe este copilul obraznic tipic. fiind nevoie de interventia conductorului. faptele si personajele sunt credibile. purtata pe peron.&... directe si indirecte. %aragiale este considerat Rparintele sc"itei romanestiE. ctiunea fiind simpla si lineara.e dezec"ilibreaza.. pretentiile e/agerate. calatoria este relevanta pentru caracterul personajelor. tot asa cum +oe ii intruc"ipeaza pe toti copiii bogati si rasfatati. pentru valoroasele creatii din volumul R8omente si sc"iteE.

%a in orice sc"ita, comportamentul lui +oe este surprins intr$un moment din e/istenta sa, clar semnificativ: o calatorie cu trenul spre Bucuresti. %ititorul poate deduce din aceasta ca +oe este un copil prost crescut, care cere socoteala adultilor, batand din picior si zbierand sau strambandu$se la calatorul bine intentionat. Basfatat, tratat ca un adult, unicul barbat din familie, deci admirat, el da si alte dovezi de proasta crestere: tipa, se urca pe un geamantan strain, ca sa traga semnalul de alarma, minte si e/agereaza cu curiozitatea, blocandu$se in toaleta. %a orice copil rasfatat, el este in centrul atentiei (egoist), starnind rasul cititorului, prin contrastul dintre atitudinea lui batoasa si situatia de calator, respectiv prin discrepanta dintre ceea ce este si ceea ce vrea sa para, lucru care il face ridicol. Toata bravura lui se topeste atunci cand isi da seama ca a facut o mare boacana si se culcuseste in poala bunicii, prefacandu$se adormit, pentru a nu recunoaste ca a tras semnalul de alarma, desi faptasul poate fi usor depistat dupa firul de plumb rupt. %a orice personaj de sc"ita, el este prezentat sumar, in special in ceea ce priveste fizicul: singurele indicii date de autor sunt varsta de trecere de la copilarie spre adolescenta (RtanarulE) si imbracamintea Run frumos costum de marinar, cu inscriptia pe panglica U&e #ormidableV, care dovedeste conditia sociala a personajului: apartinea unei familii instarite si snoabe. )n concluzie, putem spune ca +oe este personajul principal al acestei sc"ite, un personaj negativ, de care cititorul se detaseaza, desi rade la poznele lui, RfrateleE mai mare al lui )onel Popescu din sc"ita R.izita...E, sc"ita a aceluiasi autor si avand aceeasi tema. R.izita...E de ).& %aragiale F rezumat F *e ,fantul )on, naratorul s$a dus in vizita la familia Popescu, pentru a$l felicita pe )onel, fiul acesteia. -l i$a dus o minge mare in dar. *omnul Popescu nu era acasa, astfel incat vizitatorul s$a intretinut cu doamna Popescu. 8usafirul i$a reprosat gazdei lipsa din societate in ultimul timp, dar aceasta i$a replicat ca este foarte ocupata cu educatia lui )onel. *in bucatarie, s$a auzit vocea slujnicei care striga ca )onel nu se astampara si poate rasturna masina de gatit. *upa strigari repetate, )onel a venit in sufragerie, unde a luat o trambita si$o toba si a inceput sa cante, incat adultii nu se mai auzeau. 8usafirul i$a spus sa ia sabia si sa comande, caci asa fac ofiterii, deoarece )onel era imbracat in ofiter de rosiori. )onel a atacat tot ce ii iesea in cale. ,lujnica a venit cu tava. Pentru a o proteja, doamna Popescu i$a iesit inainte si a fost lovita sub oc"i cu sabia. %opilul a mancat, apoi, dulceata direct din c"esea, iar cand mama i$a atras atentia ca nu este bine, el a iesit cu vasul pe "ol, de unde s$a intors curand cu el gol. 8usafirul a cerut permisiunea sa fumeze. 8ama a aprobat si a spus ca si )onel fumeaza si i$a permis acestuia sa$si aprinda o tigara, admirandu$l. *upa ce a terminat de fumat, )onel a luat mingea primita in dar si a trantit$o cu putere, incat aceasta a sarit pana la policandru si apoi a rasturnat ceasca cu cafea fierbinte a musafirului pe pantalonii acestuia. Peste cateva minute, copilul s$a albit la fata si a lesinat. 8usafirul i$a acordat primul ajutor, apoi a plecat. casa, a constatat ca avea dulceata in sosoni. %aracteristicile unei sc"ite : F apartine genului epic: autorul isi e/prima indirect sentimentele si gandurile, prin actiune si personaje; F naratorul da impresia de neimplicare in faptele relatate, dar trairile lui sufletesti sunt incorporate in personajele create; F povestitorul este adesea obiectiv sau fals obiectiv, caci devine ReroulE cel mai reliefat, participand, uneori, c"iar la actiune; F surprinde scene din viata contemporana scriitorului, fapte veridice sau plauzibile, incat relatarea devine seaca, apeland la un limbaj comun, fara prelucrari literare;

F naratiunea este predominanta (faptele sunt relatate in ordine, in succesiune) c"iar dinamica, dand impresia de miscare, datorita agitatiei personajelor; F prezenta dialogului alaturi de naratiune este o alta caracteristica, iar dialogul poate deveni dominant uneori, apropiind sc"ita de sceneta; F descrierile sunt sumare, dar simbolice, deci nu apar detalii, iar adjectivele si adverbele sunt putine; F actiunea este simpla, lineara, desfasurata pe un plan, in fata oc"ilor cititorului si scurta, dar caracteristica pentru un individ sau pentru colectivitate, in general; F datorita dimensiunilor reduse, ea incepe cu trecerea la obiect, incat e/pozitiunea este scurta, intriga este simpla si evolueaza rapid spre deznodamant, care este, adesea, neasteptat, "azliu sau absent, lasat la aprecierea cititorului; F are rolul de a contura un personaj, nu de a prezenta o fresca sociala, precum romanul; F personajele sunt putine, sc"itate, construite dupa modelul oamenilor simpli, surprinsi in situatii obisnuite; F prefera personajele tipice si energice, fara idealuri inalte; F accentul se pune pe portretul moral, cel fizic fiind doar conturat si c"iar neglijat; F portretul realizat este succint (cateva elemente), cel adevarat se infiripa din actiunile si limbajul personajului; F dintre toate trasaturile personajului, una singura este dominanta, fiind RcercetataE din mai multe ung"iuri; F personajele sunt surprinse intr$un singur moment din e/istenta, dar edificator pentru cititor, care ii poate astfel deduce felul de viata; F timpul de desfasurare a actiunii este scurt (pana la o zi) si precizat; F spatiul este unul singur, si restrans (o locuinta, o camera, un compartiment de tren, o gara, un camp etc.) dar precizat adesea; F stilul este sobru, voit obiectiv; F ideile sunt foarte concentrate (trasaturile de stil definitorii pentru sc"ita sunt concizia si laconismul) si general$umane; F titlul este scurt, dar semnificativ; F prezenta, uneori, a verbelor la prezentul indicativului sugereaza simultaneitatea faptelor, iar aparitia persoanei ) singular il transforma pe narator in personaj; F apar propozitii si fraze scurte, eliptice de predicat, predominand propozitiile principale; F sc"ita este cea mai restransa ca dimensiuni dintre formele prozei scurte. F ).&. %aragiale a creat si momentul, ca sinonim al sc"itei, asa cum arata si titlul celui mai cunoscut volum al sau, R8omente si sc"iteE; *-N definestemomentul ca fiind Run episod al unei scrieri literareE, devenit, prin e/tensie, Ro specie a genului epic in care este surprins un instantaneu semnificativ din viata cotidianaE. R*incolo de nisipuriE de #anus 6eagu F rezumat F )ntr$o dupa$amiaza din vara secetosului an '<23, un taran dintr$un sat de campie buzoian, pe nume ,usteru, iese din casa, manat de pofta unei tigari. )si rasuceste o tigara din frunze uscate de iedera si porneste pe ulita prafuita spre Buzau. ,e intalneste cu dascalul, care ii cere o tigara imprumut, dar caruia ii raspunde ca nu este buna, ca te ustura la limba. ,e uita indelung la santurile goale, uscate, si la albia crapata, plina de mal a raului. Pe o movila, el zareste (sau i se pare ca zareste) un calaret care goneste catre sat si care ii striga (sau i se pare lui) ca vine garla, caci a plouat la munte. ,usteru o ia la fuga spre sat, impiedicandu$se si ridicandu$se rapid, nerabdator sa dea de stire oamenilor ca albia se va umple de apa. )n curand, malul raului se umple de sateni, barbati, femei si copii, tineri si batrani, care isi reiau viata de acolo de unde li se oprise o data cu instalarea secetei: barbatii isi sufleca pantalonii ca sa nu li se ude,

femeile ii tin deoparte pe copii, ca sa nu$i ia apa, un batran pescar pune carlige pentru pesti, iar o fata se piaptana pe indelete, rasfirandu$si cosita. Aamenii asteapta pana la apusul soarelui sosirea apei, dupa care ii cer socoteala lui ,usteru. cestuia ii vine ideea ca morarii din deal au oprit apa si ca acestia trebuie determinati, eventual cu forta, sa$i dea drumul. laturi de vreo douazeci de barbati, el porneste, calare, la deal spre prima moara, unde gasesc iazul gol. &a fel se intampla si la morile urmatoare, incat oamenii il parasesc, intorcandu$se in sat pe jos, caci caii murisera unul cate unul. ,usteru isi continua urcusul, atras de luna ca un somnambul, simtind in fata racoarea valurilor. %aracteristicile unei nuvele : F apartine genului epic: autorul isi e/prima indirect sentimentele si gandurile prin intermediul actiunii si al personajelor; F intindere medie (mijlocie) intre sc"ita si roman; unele nuvele sunt structurate in parti, numerotate cu cifre romane precum romanele (RBudulea Taic"iiE de )oan ,lavici); F predomina naratiunea, dar se impleteste cu descrierea (personajelor, mediului, naturii) si cu dialogul; F actiunea este relativ simpla, c"iar daca mai comple/a decat a sc"itei, urmarind un singur fir narativ, F ea surprinde fapte verosimile, dar cu o nota de senzatie, inedite, deci apar si elemente fantastice; F timpul este mai indelungat decat in sc"ita ajungand pana la zeci de ani; F actiunea este declansata de unul sau mai multe conflicte puternice si se deruleaza rapid, fara comentarii din partea naratorului, spre deosebire de povestire, unde naratorul se implica in relatarea evenimentelor; F conflictul central este constituit in jurul unui personaj puternic reliefat, prezentat amanuntit. F personajele sunt mai numeroase decat in sc"ita, alese din diferite categorii sociale, atat principale, cat si secundare sau episodice, atat individuale, cat si colective; F personajele principale sunt, insa, putine si urmarite in evolutie, fiind simbolice; F evolutia personajelor este determinata nu numai de trecerea timpului, ci si de gradarea evenimentelor; F destinul uman se impleteste cu natura; F uneori e/pozitiunea este ampla, prezentand amanuntit destinul personajelor si alternand timpul trecut cu cel prezent; F partile (capitolele) nu respecta strict cronologia faptelor, fiecare secventa urmarind sa prezinte o ipostaza a personajului, vazut in diferite imprejurari; F implicit, nuvela nu surprinde un singur moment din e/istenta personajelor, ci intamplari petrecute deseori, in decursul unei vieti; F uneori, autorul se afla in afara naratiunii, relatarea efectuandu$se la persoana a )))$a, alteori autorul participa subiectiv; %aracterizarea personajului principal .itoria &ipan, din romanul RBaltagulE de 8i"ail ,adoveanu Personajul principal al acestui roman este .itoria &ipan, o munteanca din zona *ornelor, vazuta in actiune (drumul parcurs de ea pentru descoperirea sotului disparut). %riticul literar Perpessicius apreciaza ca RUBaltagulV este romanul unui suflet de munteancaE. 6umele personajului principal este anuntat din titlu, ca in multe opere literare. cesta ar putea reprezenta, intr$un sens, traiectoria pe care o urmeaza personajul, inasprirea vietii ei, cresterea "otararii acesteia de a face dreptate. -/istenta locuitorilor din acea zona era zbuciumata si fara sa se intample aceasta crima: c"iar din legenda de la inceput, aflam ca *umnezeu ii daruise cu mai putin decat pe altii (isi castigau e/istenta cu toporul ori cu cata sau erau priceputi in mestesugul oieritului).

adaptandu$si stilul la fiecare si se dedubleaza. atat inainte de a porni in cautarea sotului. pe care la munte nu le putea gasi: R ducea faina de papusoi si legume in desagi.E Prenumele eroinei (. c"iar daca acesta o batea. dar. ajunsi si ei la varsta casatoriei.adoveanu surprinde in .i cu sotul ei se dovedise asa si.itoria &ipan misterul feminin.itoria este urmarita in evolutie. capata si o tenta de aventura. stie ca$l doresc si nici eu nu i$am fost urata. pe cinci caluti. de$acu trebuie sa te arati barbat.E inca din prezentarea fizicului. facandu$l pe el sa regrete apoi. apoi cu vrajitoarea. cat si indirect.E Portretul moral al personajului este prezentat atat direct. cand vede ca sotul ei intarzie prea mult. pe cel din frunte calarea ea barbateste. semn ca era inca un copil si incearca sa$l maturizeze: R6u te uita urat.E Pe cat de conservatoare se arata in pastrarea obiceiurilor. in cateva linii. dar si calitati de detectiv. iar Rdin cei sapte copii pe care$i avusesera. intreaga strategie de cautare a sotului se desfasoara prin asocierea semnelor vremii cu starile sufletesti ale personajelor. cand se intalneste cu o nunta si o cumetrie. )ncepe sa$i evite pe oameni. Preotului ii vorbeste despre dragostea ei statornica. surprins in actiune.E Prin calitatile ei. . parand aceeasi la e/terior.itoria traieste retrospectiv taina iubirii. considerand ca este numai durerea ei si ca nimeni nu poate intelege ce simte ea: Rinainte de a merge la preot. *in momentul in care este sigura ca barbatul ei este mort.enea la dansa ca la apa cea buna. rememorandu$si viata. farmecul specific fiecareia: R-a era deasupra tuturora. gandite. asa cum rezulta si din dialogul cu 8inodora. torcand si aducand de la campie provizii. stfel. . Tot din descrierea autorului putem deduce varsta personajului: R-ra dragostea ei de douazeci si mai bine de aniE. anunta autoritatile. ctiunile ei sunt gradate.itoria &ipan se dedubleaza. ca pentru tine de$acu inainte incepe a rasari soarele. -a ajunge sa descifreze semnele naturii. . purtand coc si dansand RvaltE si c"iar o ameninta ca Rii leaga un bolovan de gat si o arunca in apa Tarcaului.itoria dovedeste o intuitie ascutita. aprigi si inca tineri erau dusi departeE. pe care$l cunoaste precum ii stie numele si in care are incredere: RPoate zabovi o zi ori doua cu lautari si cu petreceri. traind ca orice erou popular in comuniune cu natura: cantatul cocosului pe prag cu fata spre poarta ii intareste convingerea ca barbatul ei s$a dus dintre cei vii. asociind frumusetea e/terioara cu cea launtrica: RAc"ii caprui. in drumul ei. lasa deoparte supararea ei. dovedind spirit gospodaresc ca orice femeie de la tara. in ei se rasfrangea Rlumina castanie a paruluiE. +"eorg"ita observa sc"imbarea mamei: R. pentru a$si atinge scopul. insa dupa aceea vine la salasul lui. -a stie ca nu$l va gasi in viata.E . pe atat de repede se adapteaza la psi"ologia oamenilor de care depinde descoperirea adevarului: . care era cel mai vestit si cunoscut cioban din zona.5 o putere si$o taina pe care &ipan nu era in stare sa le dezlege. ca toti eroii clasici: incearca sa se comporte normal cu oamenii. stfel. incat romanul RBaltagulE. respectand traditiile. )si cearta fata care da semne de indepartare de traditii.angeorzan considera ca . nu se temea. dar singur. . ca un barbat ce se afla. despre &ipan. vantul venit de la nord ii da fiori reci ca o veste proasta.. cat si dupa aceea: se consulta intai cu preotul. . intelege ca jucariile au stat. avea I.itoria este demna de 6ec"ifor. ca nu se dadea batuta sau invinsa niciodata: R.Portretul fizic este facut in mod direct de catre autor. . faptul ca era apriga. observa ca +"eorg"ita porneste cam temator la drum.e uita numai cu suparare si i$au crescut tepi de aricioaicaE.itoria &ipan este un personaj comple/. autorul reda framantarile personajului cauzate de intarzierea peste obicei a sotului: R#usul se invartea "arnic. dar intra pe usa din spate pentru a scapa de iscodelile oamenilorE. asa cum se proceda. se duse la carciuma sa ia o sticla de rac"iu pentru acesta.itoria) sugereaza biruinta. +"eorg"ita. ramasesera numai doi: +"eorg"ita si 8inodoraE.E . stfel. Rfacand frumoasa urare mireseiE si daruind micutului un banut.adoveanu o infatiseaza ca pe o femeie "arnica. gandind cum sa$i pedepseasca pe cei care i$au facut rau. pe de alta parte il cauta ca sa$l ingroape crestineste si pentru ca simte ca$si pastreaza tineretea. %riticul literar Ga"aria . dar in interior supararea ei creste.E %a orice personaj de roman.. observand mai atent oamenii de cand se abatuse necazul asupra ei.

caci in mai multe citate din roman gasim referiri la ocupatiile lor primejdioase (pastoritul. capitole sau subcapitole numerotate cu cifre romane si c"iar purtand fiecare titluri (subtitluri). si pe cele ale oamenilor de la munte. dupa o perioada de lucru scurta. descrierea datinilor si a obiceiurilor din satele de munte. trebuie sa fie fermecata. ca sa$si continue viata. nu noaptea si nici in singuratate cum se intampla cu sotul ei.itoria a reconstituit totul. stfel. evidentiindu$i calitatile sau generalizandu$le. dezvoltand motivul maicutei batrane din R8ioritaE. prin insusirile ei deosebite si de aceea. caci asa cum ne amintim.umbla Rintre rasaritul si asfintitul soarelui si numai pe langa oameniE. incat reprezinta o fresca a societatii pe care o infatiseaza. a evenimentului care provoaca nelinistea . in special. rezulta ca ea savarseste ceea ce isi propune. pedepsirea raufacatorilor. si aici autorul isi e/prima indirect sentimentele. cu inima impacata ca si$a facut datoria fata de 6ec"ifor &ipan. putem spune ca . frumusetea morala a femeii romance. atat principale cat si secundare sau episodice. re numai saisprezece capitole numerotate cu cifre romane. RBaltagulE nu este un roman foarte intins. insistandu$se asupra c"ipului . redusa la cautarea ciobanului disparut: par toate momentele subiectului dupa cum urmeaza: in partea ) (capitolele )$.itoria &ipan Rnu este o mulier impotens (muiere fara putere). locul crimei. asa cum arata si motoul si actiunea. in locuri diferite.))$N)))) gasim caracterul dinamic al actiunii simple. cu multe personaje. dar care reuseste prin calitatile ei sa afle adevarul despre disparitia sotului. gasirea ucigasilor. situarea in prim$plan a familiei &ipan. desfasurata intr$un timp indelungat. apoi se intoarce acasa. tematoare. de cea mai mare intindere. prezentarea unei comunitati dintr$un sat de munte. fiind considerata de unii ca o inlantuire de nuvele. )n partea a treia (capitolele N). in general. personaj reprezentativ la care trasaturile fizice si etice au ceva din taria locurilor. c"iar fastuoasa.adoveanu isi inzestreaza cu numeroase calitati personajul principal pentru a putea reinstala ordinea. ca in momentul mortii sa recunoasca: R. *eci. care traiesc o e/istenta aspra. RBaltagulE de 8i"ail . )n partea a doua (capitolele .ladimir . RBaltagulE este un roman inspirat din balada populara R8ioritaE. 8unteanca ii uluieste pe cei din jurul sau. ceea ce dovedeste ca autorul cunostea foarte bine sufletul taranului roman.)) avand caracter dramatic. sa$si creasca copiii si sa aiba grija de gospodarie. RBaltagulE are o actiune simpla. )n concluzie. . celelalte personaje isi e/prima punctul de vedere.itoriei. aflam descoperirea. traditia si legea in acel colt indepartat.adoveanu admira calitatile poporului roman. ci o e/presie severa a mediului alpin. cere negustorului bani marunti pe care ii baga intr$un colt de naframa sa$i aiba la indemana si sa cumpere raspunsurile oamenilor. deducem ca . cu actiune complicata. %alistrat Bogza este la fel de uluit de e/actitatea cu care . stfel. el pune ca personaj principal o femeie simpla. . incat critica literara considera ca RUBaltagulV este partea nescrisa a U8ioriteiVR (. umila. -l a fost publicat in '<1>. urmarite in evolutie. %a in orice opera epica. inaintea autoritatilor. pedepsirea ucigasilor si indeplinirea datinei (ritualul de inmormantare a sotului ucis).. +"eorg"ita isi pune un semn de intrebare: R8ama asta cunoaste gandurile oamenilor.$N.i sa se stie ca a fost intocmai cum a aratat sotia mortului. ceea ce face ca ea sa fie impartita de cele mai multe ori in volume. in proza. *e aici. dupa mama el era taran si a inc"inat numeroase opere memoriei acesteia. taiatul lemnelor) ca si la viata femeilor din acea zona carora Rle era dat sa ramana vaduve inainte de vremeE.adoveanu F roman F Bomanul este o specie literara a genului epic.itoria ii face sotului ei o inmormantare specifica. de la tara.E &a randul lui.. *upa gasirea ucigasilor si pedepsirea lor. . dmiratia se impleteste cu compasiunea fata de acestia. spre deosebire de alte romane.E *e aici.copul autorului a fost de a aduce in fata cititorului. lineare (cautarea lui 6ec"ifor &ipan). luate din toate categoriile sociale.E (%onstantin %iopraga).itoriei &ipan si a portretului initial al eroinei.treinu). cu ajutorul actiunii si al personajelor.)) predomina caracterul e/pozitiv. romanul este cea mai intinsa. . *intre speciile epice.

deoarece el este evocat de la inceputul pana la sfarsitul romanului de catre toate personajele.itoria nu isi gaseste linistea pana cand nu demasca pe ucigasi. la *orna.itoria &ipan. observam ca aceasta s$a desfasurat in locuri diferite din 8oldova si a durat trei anotimpuri. Tot concret apare acest obiect in deznodamantul romanului. 8inodora. gandind ca va afla ceva sau va fi ajutata in vreun fel.u"a si . cele mai multe personaje provin din lumea oierilor: 6ec"ifor &ipan.itoria.itoriei. ceste personaje sunt impartite in pozitive si negative.itoria face o vizita preotului si vrajitoarei.) si c"iar personaje colective (participantii la cumetrie si la nunta). . intr$un loc pustiu. impletit cu unul de familie.u"a. carciumarii )acob si domnul Toma.itoria gaseste osemintele sotului intr$o prapastie. . prezinta starile sufletesti ale personajelor in ton cu aspectele din natura. la singular. afirmand ca pe baltagul unuia dintre cei doi. invitandu$i la praznic pe cei doi banuiti: %alistrat Bogza si llie %utui. si "otaraste sa$si continue viata preluand si grijile sotului. . %a in orice roman. -i ii trebuie aceasta arma (ca si pusca pe care o luase). care prin actiunile ei sustine firul naratiunii romanului. reprezentantii bisericii (preotul *aniil. prezent in momentele importante ale actiunii romanului. eroina romanului "otaraste sa plece in cautarea sotului disparut.itoria &ipan stand pe prispa si gandind la sotul ei care plecase toamna la targ si nu se mai intorsese. +"eorg"ita este personaj secundar. la lasarea noptii. toamna. Borca. insotindu$si mama in descoperirea adevarului. *in prezentarea actiunii. cand toata natura renaste ca si ea. argatii. in concluzie. ici ea (ca si autoritatile. mos Pricop). . ici eroina se preface ca vorbeste cu mortul sau singura. se afla sange. pentru ca opera respectiva sa devina o fresca sociala. negustorii. cei doi ciobani ucigasi. dascalul ndrei. +"eorg"ita. 6umeroase personaje episodice apar pentru a pune in evidenta calitatile personajului principal (cei doi ucigasi. mai tarziu) constata ca decesul acestuia fusese provocat de o lovitura de baltag. fiul lor. 6ec"ifor &ipan este si el personaj principal. situata intre localitatile . . unde isi da seama ca barbatul este mort. +"eorg"ita. maicutele de la manastirea Bistrita). baciul le/a.adoveanu. RBaltagulE de 8i"ail . -a este indemnata sa mearga la manastirile Bistrita si Piatra 6eamt. +"eorg"ita nu are bratul puternic ca al unui barbat. prin care autorul ne sugereaza ca denumeste. pe care$l da. .rajitoarea 8aranda si fiica . . un Rtopor cu coada lunga. dar nu a obtinut nimic. sotia lui. intrebuintat si ca armaE (*-N).adoveanu F e/plicarea titlului F Titlul romanului este scurt. ramas in literatura romana ca un mare poet in proza al naturii. . c"iar daca nu este )mplicat in actiune. infatisand$o pe . %and . laturi de acestia apar. %alistrat Bogza si llie %utui.abasa. mos Pricop etc. la Borca intalneste o cumetrie. #ace rost de bani si pleaca in cautarea sotului.itoria &ipan este personajul principal. spre sfintire parintelui *anila. parintele . cu interferente de bildungsroman si c"iar de aventura (politist). Bicaz si %alugareni. )n drum. iar la %ruci da de o nunta. *eoarece actiunea este inspirata din R8ioritaE. Trece prin . semn ca acela i$a rapus barbatul. luate din toate categoriile sociale. putem spune ca RBaltagulE este un roman social. negustorii (*avid.itoria este cuprinsa de ganduri negre. Beferiri la baltag se fac si in momentul culminant al actiunii. alcatuit dintr$un substantiv comun. caci constatase ca fiul ei.atra *ornei spre Brosteni. insotita de fiul sau. care deprinde tainele oieritului. cea din urma facandu$si educatia la manastire. si in RBaltagulE apar multe personaje. cand . -a descopera adevarul primavara. desi trecusera peste saptezeci de zile. ea comanda fierarului un astfel de obiect.abasa si . pe care a primit$o in cap. 6ec"ifor &ipan. cand natura este mo"orata. apoi. . miseleste.ctiunea incepe la 8agura Tarcaului (in 8oldova).isarion.

. contra fiicei sale care vrea sa rupa traditia: Riti arat eu coc. . care se comporta ca Run =amlet femininE. arde$te para focului sa te ardaQ 6ici eu.itoriei. banuind. are un subiect bine conturat. baltagul (numit uneori RtoporE) este unealta cu care barbatii isi castiga e/istenta. cest roman isi propune sa prezinte. nici bunica$ta. caci ucigasul se demasca si in culmea disperarii. ar da satisfactie dusmanilor. Personajul principal este . *e la moartea barbatului. deci o specie literara epica si. +"eorg"ita. a devenit mai aspra de cand i$a disparut sotul: are cosmaruri. era pusa pe cearta. cand afirma: R8amei i$au crescut tepi de aricioaica. de la inceputul secolului al NN$lea.i e/istenta femeilor din acea zona este dura. deci.itoria &ipan. spuneQE . in afara oieritului. asa cum poate simboliza termenul RbaltagE. ca atare. valt si bluza. asa incat nu lasa rezolvarea situatiei privind disparitia acestuia in seama autoritatilor. RBaltagul este romanul unui suflet de munteanca.itoriei. pe cinci caluti. cercetand. )n toate romanele. in amanunt. drumul parcurs de o nevasta de oier din muntii *ornei. pe fundalul supararii produse de disparitia sotului. descoperind o crima privita de autoritati ca oricare alta. ci incearca pe cont propriu sa afle adevarul. devenise mai indarjita. devine violent. Abservam ca cele mai multe din sensurile figurate ale titlului se regasesc in portretul personajului principal feminin. ea il tot impunge cu vorbe pe %alistrat Bogza. )n acest conte/t. incat acesta isi pierde cumpatul. afirmand: R8ulte femei raman vaduve inainte de vremeE. ce$si infrunta barbatul. . . in conditii misterioase. prete/t pentru ea de a putea gandi in voie la intarzierea neasteptata a sotului (6ec"ifor &ipan). asa cum observa unii critici literari. autorul ne lasa sa intelegem ca multi isi pierd viata.itoria se deplaseaza calare pe cai: R ducea faina si legume in desagi.E *in momentul in care este sigura ca barbatul i$a fost ucis si jefuit. RBaltagulE este o fresca sociala. ltfel iti leg o piatra de gat si te dau in TarcauQE Taisul baltagului se poate asocia si cu mintea ascutita a . %a orice roman. #acand aprovizionarea de la campie. pe cel din frunte calarea ea barbateste. .itoria &ipan. pe care$l durase mai bine de douazeci de ani. deoarece. iar aceasta latura a ei dovedeste ca s$a inasprit. vrea sa loveasca din nou cu baltagul. sprimea personajului principal creste. asa cum se va intampla si cu 6ec"ifor &ipan. Pentru zona geografica surprinsa de autor. dar care ei ii sc"imba e/istenta. valoare de simbol. ii vine de "ac. nici bunica$mea n$am stiut de acestea si in legea noastra trebuie sa traiesti si tu.adoveanu F povestire cu precizarea momentelor subiectului F RBaltagulE este un roman. era coplesita de suparare. prezentata inca de la inceput torcand pe prispa casei din 8agura Tarcaului.ceasta insinuare are efectul scontat. petrecuta in locuri diferite. insa +"eorg"ita. deoarece actiunea este mai complicata. plecat la *orna.E RBaltagulE de 8i"ail . cu ajutorul cainelui. de ce tot ma fierbi si ma intepi atatP i ceva de spus.E -a fusese dintotdeauna o femeie puternica si apriga. depasind sensul propriu si ajungand la numeroase sensuri figurate. &a praznic. pentru descoperirea adevarului privind disparitia sotului. %and ramanea singura. asa cum observa c"iar fiul ei. semnificatiile titlului sunt numeroase. pentru a vinde oi (intriga). mormai cu manie Bogza. la inceputul toamnei. capatand. intr$un timp indelungat si antreneaza multe personaje. constienta ca daca s$ar plange. adica la e/terior pastreaza aparentele. e/pozitiunea este mai ampla. si in felul acesta se da de gol: R sculta femeie.iata si asa dura a . din care iese mai indarjita contra oamenilor care i$au stricat caminul. dar in interior devine alta. Biscurile ocupatiei de oier pot fi redate si ele de unul din sensurile figurate ale substantivului RbaltagE. care statea mai mult singura luptandu$se cu gandurile. nemultumita si indarjita ca ascutisul unui baltag.itoria se dedubleaza. o monografie a satului romanesc de munte. isi impune singura un post negru de douasprezece saptamani. -le au grija de casa si de copii in lipsa sotilor.

dar nu a asteptat ca autoritatile sa$i rezolve problema. numerotate cu cifre romane si9sau cu titluri9subtitluri. descoperirea osemintelor lui 6ec"ifor &ipan intr$o prapastie.i$a facut rost de bani de drum. *esfasurarea actiunii este mai simpla decat in alte romane si poate fi impartita in patru mari secvente: asteptarea sotului. pana cand ucigasii se demasca. inmormantarea crestineasca si descoperirea adevarului. pana cand nu afla adevarul. . . pornit la drum. W planuri (moduri de incadrare a subiectului). dedicatie). ca sa reia treburile de unde le lasase. R*rumuriE (al ))$lea) si R)ntre vanturiE (al )))$lea). fi/e9mobile. R%astelul fetei in albE (al ))$lea).itoria &ipan a gandit toate amanuntele acestuia. .$lea). panoramice. W scene (unitati compozitionale la nivelul constructiei de ansamblu) reprezentative pentru obiectivele artistice ale autorului. RBoata noroculuiE (al )))$lea). F uneori capata accente lirice. e/plicatie.+andurile ei negre care o stapanesc de multa vreme ca si cosmarurile in care 6ec"ifor &ipan aparea frecvent trecand calare o apa neagra. W in general. incat a devansat autoritatile in gasirea faptasilor. *eznodamantul este amplu. reprezinta intriga romanului: barbatul ei intarziase de mai multe ori. compozitia este de mare intindere si infatiseaza tabloul de ansamblu al unei epoci. zeci si sute de ani. discursul) si c"iar dramatice.tructura specifica: W un prolog (introducere. #emeia a cerut sfatul preotului. Timpul: F indelungat. ea decide sa nu paraseasca meleagurile respective. ca unitati de constructie a scenei sau de legatura intre scene. pe capitole9subcapitole. secventa cuprinde mai multe evenimente care se succed (intr$o ordine cu valoare simbolica). a mers la subprefect sa anunte disparitia sotului. dar niciodata asa de mult ca acum (peste saptezeci de zile). "otarata sa o aduca si pe 8inodora sa vada locul unde a murit si se afla inmormantat parintele ei. %aracteristicile unui roman : F apartine genului epic: autorul isi e/prima indirect sentimentele si gandurile prin intermediul actiunii si al personajelor. uneori cu (sub)titluri diferite. de obicei. adeseori. (aparand confesiunea. care a condus$o imediat la locul crimei. vanzand produse domnului *avid. cu spatele catre ea. al unei societati (fresca). ea a decis sa plece in cautarea celui disparut. *esi nu plecase niciodata la un drum atat de lung. apoi vrajitoarei din sat si c"iar a mers la manastirea Bistrita incercand sa afle dezlegarea obsesiei ca barbatul ei a murit. cand a avut senzatia ca icoana 8aicii *omnului plange. F cu valoare simbolica. reconstituirea drumului acestuia. deznodamant). R ripi de zapadaE (al ). ciresariQE (al . doua sau mai multe volume. F evenimential (al actiunii) care devine cadrul actiunii. . Bomanul R%iresariiE al lui %onstantin %"irita are cinci volume: R%avalerii florii de ciresE ()). *escoperirea cadavrului reprezinta punctul culminant al actiunii mai mult pentru cititor. ca in multe romane. voiniceste. iar femeia decide sa se intoarce acasa. romanul R&a 8edeleniE de )onel Teodoreanu este o trilogie (alcatuit din trei volume cu subtitlurile R=otarul nestatornicE ()). %a element de constructie a romanului. apropiate9departate. implicit pedepsirea ucigasilor. uneori de factura cinematografica. *e e/emplu. definitoriu pentru natura scrierii: a) istorica9de epoca. urmand traseul sotului pana cand a descoperit cainele acestuia (&upu). %u mintea ascutita ca un brici de ceea ce aflase (doi oieri din preajma locului crimei prosperau vazand cu oc"ii). *upa drumul la manastire. a batut baltag pentru +"eorg"ita.itoriei e/istase de la inceput certitudinea ca sotul ei nu mai este printre cei vii. *imensiunea: unul. #emeia organizeaza inmormantarea si conduce discutia in timpul praznicului. construite. W secvente epice. -i sunt pedepsiti (unul platind c"iar cu moartea). W un epilog (concluzie. deoarece in sufletul . si R*rum bun.$lea).

F pauza descriptiva (insertia descrierii intr$o. care: W inregistreaza actiunea cronologic sau discontinuu (cu intoarceri in timp sau cu anticipari). stie totul si ii povesteste si cititorului (este omniscient). F urmarite in evolutie. F simbolice. . in care timpul se dilata sau se contracta. ca si timpul. c) gradata (inlantuie momentele subiectului in ordinea consacrata). marcand semnificatia comuna a secventelor epice). W reconstituie trairile personajelor (timp interior). cuprinzatoare. F problematica variata. Personajele: F numeroase.ocea naratorului este vocea din te/t care ii relateaza cititorului actiunea.b) de actualitate9moderna. F alternanta. . .patiul are. in romanele de analiza (in special moderne) si inlocuirea cu RtranseE din e/istenta cotidiana sau reducerea la strictul necesar. b) ca e/ponent al unei actiuni indepartate ca timp. b) ramificata printr$un conflict e/terior (politic.iziunea autorului asociaza9alterneaza modalitati narative diferite in functie de obiectivele artistice: F intrepatrunderea modurilor de e/punere: F naratiunea (de tipuri diferite). intrerupand relatarea cronologica in favoarea celei subiective. o varietate de tipuri umane: F principale 9 secundare 9 episodice. . sugerand conditia sociala a personajelor. descrierea$cadru. )n functie de pozitia adoptata de narator in raport cu te/tul se vorbeste despre urmatoarele tipuri de naratiune: F la persoana a )))$a. valoare simbolica. c) de anticipatie. aude si simte. pentru evocarea vietii dinauntrul ei si surprinderea starilor sufletesti si a dinamicii sentimentelor. focalizand actiunea. F constructia simetrica 9 asimetrica.patiul$cadru corespunde timpului evenimential. F monologul e/terior si interior. preocuparile si aspiratiile acestora. locuri diferite. principal si altele secundare. social) sau interior (sufletesc). F dialogul. numeroase. W da valoare simbolica unui eveniment sau tuturor. F dateaza evenimentele: F narativ (al povestirii propriu$zise). apartinand tuturor claselor (paturilor sociale) deci. . uneori a planurilor. F legendare (martori ai timpului lor si ai marilor valori spirituale). ctiunea de tip traditional: a) complicata (cu numar mare de personaje). secventa cu un alt continut). care permite considerarea romanului apartinand unui 9 unor anumit tip 9 tipuri. F RanulareaE actiunii. F la persoana ): autorul ia parte la actiune si povesteste cititorului ceea ce vede. cand autorul se afla deasupra tuturor actiunilor. prin te"nica contrapunctului (in literatura: dezvoltarea aceleiasi teme in medii si momente diferite. F individuale 9 colective. lasandu$le sa actioneze singure. F impersonala: naratorul se ascunde in spatele personajelor. 8omentele subiectului sunt prezentate amanuntit: F e/pozitiunea este ampla si te introduce direct in e/istenta protagonistilor. d) densa (dinamica). F descrierea. Protagonistul 9 protagonistii are 9 au semnificatii comple/e: a) in plan general$uman (sunt tipuri umane general$valabile).

F intriga este reprezentata de un conflict principal si de mai multe secundare; F actiunea nu evolueaza rapid spre deznodamant, ci cunoaste numeroase planuri, desfasurandu$se in locuri diferite si intr$un timp indelungat (este comple/a). R8ioritaE F comentariu literar F )n R)storia literaturii romaneE, criticul si istoricul literar +eorge %alinescu a afirmat ca la baza literaturii romane stau patru mituri: F mitul e/istentei pastorale a poporului roman (R8ioritaE); F mitul estetic, conform caruia creatia, inclusiv cea artistica, trebuie sa aiba drept fundament o jertfa (R8onastirea rgesuluiE); F formarea poporului roman din romani si daci, prezentata figurat in (RTraian si *oc"iaE); F mitul erotic (RGburatorulE), Balada populara R8ioritaE a fost culeasa de lecu Busso din muntii .rancei in ';(> si data spre publicare lui .asile lecsandri, care a inclus$o inRPoezii poporale ale romanilorE, (';(0). *esi are in jur de '(> de ani vec"ime, ea circula si astazi, in peste '2>> de variante, atat ca balada populara, cat si ca bocet, cantec de leagan si colind, pe intreg cuprinsul tarii. Balada populara este o specie a genului epic, in versuri negrupate in strofe, de mare intindere, cu o actiune simpla, lineara, menita sa aduca in prim$plan personajele, putine, dar prezentate in antiteza. )n cazul R8ioriteiE, actiunea se desfasoara RPe un picior de plai9 Pe$o gura de raiE, deci intr$un spatiu fantastic si in acelasi timp feeric (rai X paradis). 8omentul este unul atemporal. !n vesnic prezent, e/presie a trans"umantei (procesul de migratie a turmelor de oi, insotite de stapanii lor spre ses o data cu sorirea toamnei si inapoi la munte primavara), asa cum rezulta din verbul la indicativ prezent Rse coborE si din interjectia verbala RiataE. %ontinutul (subiectul) este simplu: trei ciobani, reprezentand cele trei mari provincii romanesti (8oldova, Tara Bomaneasca si rdealul) si$au unit turmele pentru a ierna la campie. *oi dintre ei (ungureanul si vranceanul) devin invidiosi pe moldovean si se "otarasc sa$l omoare, pe la apusul soarelui. ,e intampla, insa, ceva neasteptat: intre oile moldoveanului se afla una nazdravana (adica, cu puteri fantastice), care afla de e/istenta complotului si i$l dezvaluie stapanului. -a s$a manifestat deosebit timp de trei zile (a be"ait, s$a agitat, nu a mancat) pentru a atrage atentia stapanului si a$i putea e/pune pericolul ce il pandea. )ntre cioban si oaie are loc un dialog plin de afectiune, presarat cu numeroase diminutive, semn ca, pentru ea, stapanul este unicul cioban din lume, iar pentru el, ea este familia lui. RF 8iorita laie, 9 &aie, bucalaie, 9 *e trei zile$ncoace 9 +ura nu$ti mai taceQ 9 Ari iarba nu$ti place 9 Ari esti bolnavioara, 9 *raguta mioaraP 9 F *ragutule baceQ 9 *a$ti oile$ncoace 9 &a negru zavoi 9 %a$i iarba de noi 9 si umbra de voi. 9 ,tapane, stapane, 9 iti c"eama s$un cane 9 %el mai barbatesc 9 ,i cel mai fratesc...E fland de posibilitatea mortii, ciobanul moldovean adopta o atitudine demna, senina, facandu$si, liric, testamentul. *eci, desi balada este o specie epica, in R8ioritaE partea cea mai intinsa (apro/imativ ;> de versuri din cele '01) este una lirica, din care se deduce sufletul romanului. ceasta parte a baladei este de o mare frumusete si cuprinde urmatoarele motive: F testamentul; F alegoria moarte$nunta; F maicuta batrana cautandu$si fiul. )n testament, ciobanul lasa cu limba de moarte sa fie ingropat in universul sau familiar, dand glas comuniunii omului din popor cu natura: R%a sa ma ingroape 9 ice pe$aproape, 9 in strunga de oi 9 ,a fiu tot cu voi;9 )n dosul stanii 9 ,a$mi aud canii; 9 ste sa le spui 9 )ar la cap sa$mi pui 9 #luieras de fag 9 8ult zice cu dragQ 9 #luieras de os, 9 8ult zice duiosQ 9

#luieras de soc 9 8ult zice cu focQ 9 .antul cand a bate 9 Prin ele$a razbate 9 ,$oile s$or strange 9 Pe mine m$or plange 9 %u lacrimi de sangeQE *in continutul versurilor aflam conceptia romanului despre moarte: aceasta nu este decat o continuare a vietii, intr$un alt loc. %iobanul se arata cunoscator al traditiilor si obiceiurilor: celui care a murit nelumit i se organizeaza o inmormantare ca o nunta. *e aceea, mesajul lui catre toti cei care vor intreba de el este: R,a le spui curat 9 %a m$am insuratQE Prezentarea ceremonialului nuptial apare, insa, inversat, la o lectura atenta: nunta nu este altceva decat alegoria mortii. %iobanul se insoara Rcu$a lumii mireasaE (nimeni alta decat moartea), la nunta lui a cazut o stea (simbolul mortii), iar prezenta simultana a celor doua corpuri cosmice sugereaza apocalipsa. R,oarele si luna 9 8i$au tinut cununa, 9 Brazi si paltinasi 9 i$am avut nuntasi 9 Preoti, muntii mari, 9 Paseri, lautari, 9 Pasarele mii 9 ,i stele facliiQE Tot in partea testamentara, apar doua portrete, de o mare frumusete morala: al fiului, realizat de mama si$al mamei, creionat de fiu. %ele doua portrete prezinta idealurile: de frumusete masculina (fiul) si de dragoste materna (mama), deci sunt tipice: R%ine$a cunoscut 9 %ine mi$a vazut 9 8andru ciobanel 9 Tras printr$un inelP9 #etisoara lui, 9 ,puma laptelui; 9 8ustacioara lui, 9 ,picul graului; 9 Perisorul lui, 9 Pana corbului; 9 Ac"isorii lui, 9 8ura campuluiQE R8aicuta batrana 9 %u braul de lana, 9 *in oc"i lacrimand, 9 Pe camp alergand, 9 Pe toti intreband 9 ,i la toti zicand:E Portretul fizic al tanarului este alcatuit dintr$o suita de metafore inspirate din elementele naturii in care a trait si unde vrea sa fie inmormantat. %el al mamei este constituit preponderent din verbe la gerunziu care e/prima o actiune continua, sugerand zbuciumul sufletesc al acesteia. Balada R8ioritaE a fost privita, inca de la aparitie, ca reprezentativa pentru spiritualitatea poporului nostru. Totusi, prin lipsa unei actiuni consistente, si mai ales a punctului culminant si a deznodamantului (nu stim ce s$a intamplat cu ciobanul moldoveanQ), ea a dat nastere unor interpretari contradictorii: RpesimistiiE au considerat ca poporul roman este pasiv in fata mortii, ca si ciobanul mioritic; RoptimistiiE sustin ca, dimpotriva, poporul roman este un iubitor de viata, cu o atitudine activa in fata acesteia si a mortii: in balada, moartea nu este o certitudine, ci o posibilitate (o ipoteza): R*e$a fi sa morE. %ea mai frumoasa interpretare a dat$o 8ircea -liade, in lucrarea R*e la Gamol/e la +ingis$"anE Rromanul a avut mereu puterea sa$si transforme durerea intr$o creatie spirituala de mare elevatieE, deci felul in care tanarul cioban isi imagineaza inmormantarea nu este altceva decat reflectarea atitudinii sale in fata crudului destin. Aglinda a sufletului romanesc, marturie peste veacuri despre geniul creator al poporului nostru, R8ioritaE a reprezentat o permanenta sursa de inspiratie pentru literatura culta: romanul RBaltagulE al lui 8i"ail ,adoveanu, (care are ca moto c"iar un vers din aceasta balada), sau poezia R8ai am un singur dorE a lui 8i"ai -minescu, considerata de +arabet )braileanu RU8ioritaV poetului.E RToma limosE (balada populara) F analiza literara F %a in orice balada, actiunea este simpla, lineara, deoarece nu se afla in centrul atentiei, accentul cazand pe personajul principal pozitiv. -/pozitiunea aduce in fata oc"ilor cititorului un spatiu geografic romanesc fara nume: R&a poalele muntelui, 9 8untelui Plesuvului 9 Pe campia verde$intinsa 9 ,i de cetine coprinsaE Timpul este si el vag, semn ca astfel de fapte s$au putut petrece oricand in -vul 8ediu romanesc: campia verde ar sugera primavara, iar faptele vin sa confirme acest anotimp. vand un ragaz, "aiducul Toma limos sade Rtolanit si cu murgul priponitE alaturi. *orinta lui este a inc"ina cu un om, satul de viata de pribegie si plina de pericole.

-l aduce un omagiu naturii (copacilor, armelor) care i$a fost singura familie, dar tanjeste dupa o prezenta omeneasca. sistam, deci, la un ritual inc"inat vinului intr$un monolog liric, ce e/prima contopirea "aiducului cu natura. Padurea, personificata, ii raspunde prevestind urmarea: Rse cutremuraE. +"inionul face ca cel care apare sa fie c"iar Rstapanul mosiilor 9 si domnul campiilorE, boierul 8anea. *esfasurarea actiunii: Boierul, furios, cere socoteala "aiducului pentru calcarea mosiilor, pentru alte pagube, imaginare, disproportionate, cerand drept vama murgul acestuia, care$i era lui Toma ca un frate. =aiducul ii propune sa bea cu el un pa"arel, dupa care vor analiza situatia si va plati pagubele. Boierul se preface ca accepta, dar cu o mana ia plosca, iar cu cealalta il injung"ie miseleste. Punctul culminant este momentul justitiar, care$l ridica pe "aiduc la dimensiunile unui erou fabulos. =aiducul isi aduna ultimele puteri, isi incinge pantecele cu braul si pleaca, in urmarirea boierului, calare si c"iar zburand, ca in basme. -l il ajunge din urma pe las si ii taie capul, lasandu$l in tarana pentru ca, pe lumea cealalta sa nu$si gaseasca linistea. *eznodamantul reprezinta un moment inaltator: dupa ce si$a amanat moartea, "aiducul se pregateste pentru ea; simtindu$si sfarsitul aproape, Toma limos isi face testamentul pe care il incredinteaza calului. -l cere sa fie inmormantat in natura, intr$o groapa sapata de cal cu piciorul si sa aiba bujori si busuioc Rla cap si la picioareE. *upa ce il va ingropa, calul va merge la noul stapan, desemnat de Toma limos din randul celorlalti "aiduci, transmitand, astfel, randuiala "aiduciei. +lasul codrului devine un bocet cosmic. %a in orice balada, personajele sunt: F putine (deoarece actiunea este simpla, lineara, menita sa puna in lumina personajele); F prezentate in antiteza; F reale si fantastice; umane si animaliere; ') Toma limos este personajul principal pozitiv, construit, dupa modelul real al "aiducului cunoscut sub acest nume in mod direct, inca de la inceput, precizandu$se conditia sociala si originea. Portretul fizic al "aiducului este unul specific idealului de frumusete masculina al poporului roman: suplu, tras prin inel, dar impozant Rnalt la stat, cum se spune si in basme, cu oc"ii negri Rca mura campuluiE. Portretul moral: #iind reprezentantul poporului, el este coplesit de calitati dovedindu$se astfel simpatia populara fata de erou: ,fatos, comunicativ si destept: Rmare 9a sfat; foarte viteaz (asemanandu$se cu eroii pozitivi ai basmelor): Rviteaz cum n$a mai stat F gradul superlativ absolut; ospitalier si sincer: RPan$atuncea, mai fartate, 9 *a$ti mania la o parte 9 ,i bea ici pe jumatate.E *e asemenea, el este infratit cu natura: pentru orice "aiduc, natura este casa, mediul de viata, iar elementele naturii rudele lui. %opacii (si este mentionata varietatea acestora in semn de simpatie) ii sunt Rfratiori de poteri ascunzatoriE. %odrul reactioneaza omeneste: Rse cutremuraE intuind soarta "aiducului, ii mangaie fruntea si$i saruta mana, iar armele ii sunt surori. )n natura a trait si in natura vrea sa fie inmormantat, simplu, direct in pamantul peste care s$a presarat RfanisorE (element al naturii), cu flori de camp la cap si la picioare. )n final, natura il va primi la san si$i va veg"ea somnul ca o mama. *ragostea pe care o are pentru calul lui este una deosebita, specific romaneasca: s$a constatat ca romanul considera animalele domestice o a doua familie, umanizandu$le. -l i se adreseaza calului cu diminutivele RmurgutuleE si RdragutuleE, il gateste Rcu pripoane de argintE si ii incre #amilia in doua opere literare studiate tat 8arin Preda, cat si )on %reanga reusesc sa creeze doua familii veridice, romanesti, dar aproape total diferite. )n toate aspectele se remarca diferente, asemanarile fiind de mult ori ine/istente. *aca familia din =umulesti apartine secolului N)N, cea din %ampia Baraganului este surprinsa cu putin timp inaintea zbucnirii celui de$al doilea razboi mondial, cand "timpul era inca rabdator cu oamenii".

c"im si Parasc"iv $. -a este inclinata spre latura spirituala. )n "8orometii" relatiile sunt tot timpul tensionate. plini de ura. %oncluzia acestui eseu este ca ambele opere literare. dupa ce se va intoarce de la seminar si va canta "=ristos a inviat" la biserica. sora lui )lie. -le prezinta oamenii asa cum sunt. pe cand mamele (%atrina si . 6ici cand vorbim de relatiile din cadrul familiei nu putem vorbim de asemanari. *in cauza toturor acestor aspecte ei nu isi manifesta dragostea fata de parinti. iar al doilea grup din sotia actuala.marandei este unul divinizat. gasim putine informatii. *e asemenea. *e asemenea ei sunt si prost imbracati si nemancati. -ste subliniata lipsa afectiunii. si copii ei. Tita. sotia lui )liei este tot timpul frustrata de realitatile cu care se confrunta.tefan a Petrei este respectata in sat. pe cand )lie este agricultor. -a reprezinta factorul instigator. mbii scriitori construiesc relatia familei cu invatatura in acelasi mod: tatal nu priveste cu prea mare interes.B . o nevoie si nicidecum o placere. pragmatic. bunicul lui 6ica. protector. si isi doreste ca ai sai copii sa fii doar niste agricultori. numai ca aceasta din urma este o fanatica in adevaratul sens al cuvantului. )maginile create de aceste doua familii sunt veridice. dintre care sunt amintiti viitorul )on %reanga si Ga"ei. %u trecerea timpul el se interiorizeaza. gospodar. Belatia cu familia e/tinsa este si ea complet diferita. Poate ca cea mai mare deosebire este la capitolul "imaginea copiilor". dar si indulgent cu copii sai. &!8. sub toate aspectele. respect reciproc. %atrina. ofera cititorului imaginea unei familii traditionale romanesti. find acel personaj care contribuie decisiv la destramarea familei 8oromete. uneori violente. mbele mame sunt casnice. dar nu isi pierde acea gandire cu care impresioneaza satenii. fiind considerat "filozoful satului". semanari se pot observa cand vorbim despre rolurile si ocupatiile specifice ale membrilor. )n sc"imb. *e asemenea.%and vorbim de relatiile de consangvinitate intre membrii.8!&!) . nereusind insa sa$si impuna punctul de vedere.tefan a Petrei este tipul tatalui autoritar. )n " mintiri din copilarie" relatiile sunt afective. )on %reanga zugraveste o lume in care "abitatul familei apare ca fiind un spatiu afectiv si protector. %ei in "8orometii" sunt munciti. lipsita de orice griji. needucati. traind intr$o inocenta completa. . sa aiba parte de cea mai buna educatie. ocupanadu$se de educatia copiilor. detasat de ceilalti membrii ai familiei unul din factorii destramarii din final este si faptul ca el era necomunicativ.tefan este negustor si cizmar. care il duce pe acesta la scoala din Brosteni.-i sunt nazdravani. vicleni. numai )lie afirmandu$se pe plan social. %u aceiasi oc"i va fi privit si 6ica. #amilia lui . !n e/emplu este *avid din Pipirig. in care capata o aura de sfant. respectiv 6ica. )lie 8oromete este si el autoritar. #amilia 8oromete nu avea un rol pste medie. )linca si 6iculae. mama $ . dar este adeseori ironic. 8arin Preda infatiseaza doua grupuri reunite sub firea autoritara a lui )lie 8oromete: primul este format din baietii sai din prima casatorie $ 6ila.maranda) fac tot posibilul ca 6iculae. )n "8orometii" este una rece. )n " mintiri din copilarie" ele sunt bazate pe afectivitate. stalp al casei. cu o singura e/ceptie: +a 8aria. plina de griji si nevoi. si se joaca tot timpul. ambii parinti fiind priviti cu respect. tinandu$se de glume. conservator. in care copii msunt educati corect si se dezvolta armonios. cum calitati si cu defecte. maturizati mult prea repede. tomosfera creata este una placuta.tefan a Petrei$. si matusa 8arioara mai reprezinta inca o dovada a relatiilor bune din cadrul aceleie familii e/tinse. iar situatia copiilor este total diferita. )n "amintiri din copilarie" ei apar ca traind o perioada a fericirii. remarcam o unitate in familia lui 6ica: tatal $ . si ce sapte copii.maranda$. semeni ei. Portretul . . si %atrina este o fire credincioasa. 7YZ8orometii7Y  de 8arin Preda si 7YZ mintiri din copil arie7Y de )on %reanga. %omunicarea intre membri este privita ca fiind un c"in. pe cand 8arin Preda reda o lume brutala.

este o figura neinsemnata . "rapareti si egoisti . -roul pozitiv al basmelor este in majoritatea cazurilor #at$#rumos . simbolizate prin balauri . ci si datorita istetimii . sau obiecte care au insusiri neobisnuite. perseverenta . curaj . eroul principal e prezentat c"ipes . #at $ #rumos este ajutat de diferite vietuitoare din lumea animalelor.A alta caracteristica a eroului principal din basme este mila lui pentru diferite vietuitoare .etosul (din basmul Tugulea . care$si insoteste stapanul tot timpul . ea este salvata de #at$#rumos din robia Gmeului sau a vreunei vrajitoare . calul nazdravan joaca un rol important. perseverent in realizarea telului sau. Tugulea). prin curaj . in ajutorul personajului pozitiv vin fiinte omenesti cu puteri supranaturale : #lamandul si . la randul lor . devenind fericita alaturi de #at$#rumos (#ata unc"iasului) -roii pozitivi din basme sunt ajutati in lupta lor pentru victoria binelui de diferite personaje cu insusiri supranaturale .)n realitate . pe care il gasim sub denumiri felurite . se deosebeste prin umanism . fiul unc"iasului si al matusii) sau fiinte fantastice . cel de$al treilea dintre frati . Tema basmelor este lupta dintre bine si rau . dovedind ca nu este nici prost . lteori apare lipsit de stralucire . Gana Gorilor etc. nici naiv sau nefolositor . ca in basmele DTugulea . curaj si lasitate . prin morala lor pozitiva si usor de receptionat .Producand o impresie puternica asupra imaginatiei si sensibilitatii copiilor . -roina basmelor este de obicei )leana %osinzeana . pe care ajung a le birui pana la urmaE. eroul principal este ajutat de un frate bun ( fin si *afin). ca 8uma$Padurii. supraomenesti . vrajitoare . prezentei de spirit si curajului sau. incepand din primii ani ai copilariei si pana aproape de adolescenta. viclenie si cinste . zane . pe contrastul dintre bogatie si saracie . care .Potrivit *ictionarului de termeni literari D%uvantul basm este derivat din vec"ea slava de la DbasniE ceea ce inseamna nascocire . stralucind de frumusete si plin de voiosie. el este numai lipsit de e/perienta vietii. fie ca sunt fiinte cu infatisari si insusiri supranaturale . care se termina intotdeauna cu victoria binelui deseori tema basmului se sprijina pe conflictul cauzat de inegalitatile sociale . faptele eroice ale lui #at$#rumos nu s$ar putea realiza. -roul pozitiv al basmelor este adesea fiu de oameni saraci . are cele mai alese insusiri. pe care ceilalti frati mai mari il considera inferior (%alin . are multe de suferit din partea mamei vitrege sau este slujnica la o stapana bogata si rea.)n cele din urma . cinste . in care se nareaza intamplari fantastice ale unor personaje imaginare (feti$frumosi . laturi de #at$#rumos . dimpotriva . lteori . viteaz si "otarat . cat si in prezentarea personajelor care fie ca au calitati "iperbolizate . create de fantezia poporului. indemanare .-l nu reuseste numai datorita fortei fizice si vitejiei . lteori .#ata din popor sau fiica de imparat . dintre "arnicie si lene . ca zanele : Gana pelor . eroina are caracteristici asemanatoare cu cele ale lui Praslea .)n desfasurarea actiunii basmului el reuseste sa$si puna in evidenta calitatile sale deosebite . ducandu$l Dca vantul si ca gandulE si sfatuindu$l cum sa iasa din incurcaturile cele mai grele sau cum sa invinga piedicile ce$i stau in cale.*espre frumusetea ei se dusese vestea peste mari si tari. fiul unc"iasului si al matusiiE sau D%iobanasul cel istetE.#ara cal . prin "arnicie . scornire. sa cum arata +eorge . zmei . =arap lb). iscusinta etc. cum se credea . uneori insa poarta alt nume.Termenul defineste o specie a epicii populare si culta cu raspandire mondiala . dintre adevar si minciuna. animale nazdravane) aflate in lupta cu fortele nefaste ale naturii sau ale societatii . in basmul popular . n$are nume : este fata mijlocie sau cea mica a imparatului. sa invinga raul . modestie sau istetime . Basmele au ramas de$a lungul veacurilor operele cele mai indragite de copii . la inceputul basmului . ea reuseste sa infrunte toate greutatile . ci ca .!neori . dintre modestie si ingamfare . deseori . dar intrupand intotdeauna aceleasi calitati. lteori .-l este de obicei un om puternic . Praslea . este modesta si muncitoare . )n basme domina fantasticul atat in cadrul in care se desfasoara actiunea . dar care in realitate sunt sireti si invidiosi . il ajuta sa invinga toate greutatile si sa iasa biruitor din toate incurcaturile. !neori . #ata de fratii sai considerati mai destepti . basmele au o deosebita insemnatate educativa.-l este de obicei ultimul dintre cei trei frati si e desconsiderat de acestia (Prislea cel voinic si merele de aur .Prietenul si sfatuitorul sau in toate imprejurarile este calul nazdravan .

%alinescu in studiul sau -stetica basmului , Dmitologia "ipica e vasta , reducandu$se in fond la ideea strabaterii fulgeratoare a spatiluiE.*e cele mai multe ori calul are un numar variat de aripi , care$l ajuta sa strabata cu mai multa rapiditate distantele.)n basm calul nazdravan apare ca un animal dotat cu insusiri intelectuale e/ceptionale , ca un pretios sfatuitor al omului , care vorbeste cu voinicul in limba acestuia.!neori calul nazdravan poarta in urec"i diferite obiecte folosite de #at$#rumos spre a scapa din primejdie : gresia care se preface in munte de piatra , peria care se transfporma in padure deasa , "aine , arc , sageti etc.-roul pozitiv este ajutat si de vietuitoarele carora le facuse un bine , dandu$le ajutor in imprejurarile grele.*in aceasta categorie fac parte pasari , pesti , raci etc. -roul principal are nenumarati prieteni. desea apar in basm uriasi cu puteri supranaturale , care se leaga frati de cruce cu eroul principal.!riasii se pot grupa in mai multe categorii.!nii sunt intruc"ipari ale fortelor si anomaliilor naturii ; intotdeauna reprezinta insa si unele limite ale puterii omului , care ar dori sa poata smulge padurea , pisa piatra , reteza muntii , modifica temperatura. A alta categorie de personaje reprezinta fenomene meteorologice si cronologice , personificari ale vanturilor : 8ama crivatului , 8ama vantului turbat )n unele basme apar si zanele , binevoitoare fata de eroul principal , simbolizand binele si frumosul.Tot un fel de zane sunt si ursitoarele , prevestitoare bune sau rele ale vietii omului. *ar personajul principal nu are numai prieteni.-l are si numerosi dusmani.%a simbol al binelui , el are de infruntat pe reprezentantii raului , cu care lupta si$i invinge fie prin forta si curaj , fie prin iscusinta si prin istetime. Printre dusmanii personajului pozitiv apar mai intai oamenii.)n unele basme il dusmanesc c"iar fratii mai mari , care$l invidiaza pentru faptele sale de vitejie.*usmanii eroinei basmului sunt uneori surorile sale sau mama sa vitrega , care o dusmaneste pentru frumusetea ei (8ama cea rea ). lteori , desi munceste cu toata sarguinta , eroina e dusmanita de mama sa vitrega pentru ca fetele acesteia nu au aceleasi calitati ca ea (#ata unc"iasului). Personajele negative sunt unele fiinte monstruase sau cu puteri supranaturale : zmeul , balaurul , simbolizand manifestarile neintelese si inspaimantatoare ale naturii sau elemente negative din viata sociala. Gmeii sunt fiinte uriase , create de fantezia poporului , care au si unele asemanari cu omul , si unele aspecte de monstru. Gmeii sunt nu rareori "oti.)mparatul cel cu gradina cu merele de aur nu poate avea mere , fiindca , desi a pus paznicii cei mai strajnici din toata imparatia , cineva fura merele in noaptea in care se parguiesc.#iul cel mare al imparatului se pune la panda , insa dupa miezul noptii il apuca Do picoteala de nu se mai poate tine pe picioareE.&a fel se intampla si cu fiul mijlociu , peste un an.)n anul al treilea , fiul cel mic , Prislea , asezandu$se intre tepuse , izbuteste sa biruie somnolenta. tunci aude un fasait prin gradina , fosnetul se apropie de pom.Prislea trage trei sageti pe rand , un geamat iese de langa pom , se face apoi tacere de moarte..oinicul poate culege cateva mere de aur spre a le duce pe o tipsie tatalui sau , dupa aceea se ia pe urmele zmeului , dupa dara de sange , ce se pierde intr$o pustietate (Prislea cel voinic si merele de aur). Portretul fizic al zmeului ramane nedeslusit.)n orice caz este si el o fiinta cu mari forte fizice , epuizabile , un uriasL Puterea sa e "erculeanaLGmeul e dotat cu un mare simt olfactiv , mirosind indata prezenta unui omL!n mijloc de aparare , de persecutie sau de mistificatie al zmeului este metamorfozaL!n zmeu se preface in balaurL ltul se face busteanL)ndeobste zmeul e o fiinta violenta si crunta , avand o repulsie congenitala pentru oamenii de pe taramul nostru al caror miros il irita. Gmeul are mama , frati , surori , fete , duce o adevarata viata de familie intr$o gospodarie asezata.6u e in nici un caz o vietate salbatica. )n privinta caracterului , zmeoaicele , indeosebi mama zmeilor , sunt mai aprige.#ata$voinic , furand pe )leana$,imziana pentru stapanul ei , imparatul , mama zmeului se ia dupa ea Dca o leoaica , cu o falca in cer si una in pamant , si aruncand vapaie din gura ei ca dintr$un cuptorE. Gmeoaicele sunt dupa toate semnele foarte prolifice , zmeii traiesc in tari cu imparati si crai , constituie armate , apar in masa.#at$frumos lupta la podul de arama cu trei zmei , la cel de argint cu

noua , la cel de aur cu zmei Dcata frunza si iarba este pe campieE(#at$#rumos si fata lui Bosiu $ imparat).%astelul zmeilor in care e tinuta )leana %osinzeana e pazit de patruzeci si doi de zmei , vanjosi.Gmeoaica e si vrajitoare. )n rezumat , zmeoaica batrana e o mama care$si iubeste cu ardenta copiii , indeosebi feciorii , ii insoara si$i razbuna cand sunt omorati.-a are puteri uriase , zboara prin aer , prefacuta intr$un fenomen natural , se catara pe munti , soarbe pe vrajmasi , ii impietreste si mai ales e o mare rozatoare , avand colti cu care gaureste piatra si mananca pomii.- apriga si de un temperament incoercibil si la suparare plesneste in sensul propriu al cuvantului. &ocuinta zmeilor indica o treapta superioara de civilizatie , asemanatoare cu cea a imparatilor.Gmeul cel mare poseda un palat cu totul si cu totul de arama , cel mijlociu un palat de argint , cel mic , un palat de aur.%asa altor zmei , asezata Dunde$si intarca dracul copiiiE , e cu tavan cu grinzi (+reuceanu). Pe de alta parte zmeii in ciuda fortei lor fizice sunt fricosi , lipsiti de rationament , c"iar de$a dreptul natangi putand fi usor pacaliti si omorati de un om istet. daptarea lor ca si a animalelor inferioare e unilaterala si lipsita de fantezie.%and cineva a descoperit puterea lor , ei nu pot inventa nimic spre a face fata agresiunii.#rica il face pe zmeu sa se umileasca si sa fie disimulator. Balaurul este o reptila monstruoasa , foarte des intalnita in basme avand trei pana la douasprezece capete , varsand foc si smoala pe nari. #ormele organice reprezinta o disproportie intre masa corporala si dezvoltarea centrilor superiori , apararea se face simplist prin intimidare si fara adaptare prin reflectie la conditiile imediate.Balaurul e monstrul redus numai la refle/e , pe care omul , inspaimantat intai de aspectul lui strain geometriei frumosului , il invinge usor , cunoscandu$i functiunea elementara si cautand indeosebi sa opreasca procesul de refacere celulara. Balaurul se deosebeste de zmeu prin aceea ca este o reptila gigantica cu mai multe capete.*eci e un animal.,unt balauri zburatori si balauri nezburatori. Balaurul se "raneste adesea cu oameni.E fost odata intr$o tara un balaur mare , nevoie de cap.-l avea sapte capete , traia intr$o groapa si se "ranea numai cu oameni.%and iesea el la mancare , toata lumea fugea , se inc"idea in case si sta ascunsa pana ce$si potolea foamea cu vreun drumet pe care$l tragea ata la moarteE.(Balaurul cel cu sapte capete) -lementele fantastice , personificarea animalelor si a obiectelor isi au originea in animismul omului primitiv , care acorda obiectelor de care avea nevoie , dupa ce le confectiona , o forta supranaturala. stfel , apar in basme nenumarate obiecte fermecate , care actioneaza la porunca omului , venind in ajutorul personajului pozitiv : masa care se asaza si se strange si ale carei bucate nu se termina niciodata , buzduganul sau topotul care zboara si taie sau loveste singur , covorul sau cizmele cu care se zboara prin vazdu".Trasatura lor caracteristica consta in faptul ca ele isi pierd calitatile si nu mai aduc foloase daca au cazut in mainile unui om nepriceput , lenes , lacom sau necinstit. ceste imagini ale obiectelor cu puteri miraculoase raman din copilarie in mintea omului si pot deveni un imbold pentru noi creatii in domeniul stiintei. Basmul este pretios si pentru ca pune intr$o lumina vie ce e bine si ce e rau , ajutandu$l pe copil sa$si insuseasca aceste reprezentari morale. &ectura basmelor prezinta o deosebita importanta educativa si prin reliefarea calitatilor eroilor , care constituie pentru copii modele demne de urmat.*in faptele eroului pozitiv , ei invata sa fie curajosi si darji , perseverenti si "otatati , modesti si "arnici , cinstiti si drepti , prieteni adevarati , e/primand compasiune fata de cei mai slabi , admiratie fata de cei optimisti si increzatori in fortele lor. Basmele sunt si puternice mijloace de dezvoltare a atentiei si a memoriei. scultandu$le sau citindu$le , copiii isi e/erseaza atentia urmarind cu incordare peripetiile narate. Basmul este valoros atat pentru educarea artistica a copiilor cat si pentru dezvoltarea limbajului.%itind basmele , copiii intalnesc mereu e/presiile care le sunt cunoscute si se bucura atunci cand le stiu.-i memoreaza cuvintele cu care incep si se inc"eie , precum si acelea care se repeta , astfel e/presiile proprii limbii poporului intra in limbajul lor.

Basmul este un minunat mijloc de educare a gustului pentru frumos , prilejuind copilului puternice emotii estetice. %alin (file din poveste) de 8i"ai -minescu )) sa cum sugereaza te/tul titlul %alin (file din poveste) este un basm in versuri; al optulea capitol prezinta o poveste de iubire intre un zburator si o fata de imparat. Gburatorul este un spirit care fura inimile fetelor. cesta apare in iatacul fetei de imparat apoi dispare. *upa sapte ani, ei se reintalnesc, fata fusese izgonita de imparat si aceasta sa refugiat intr$o padure. )n cele din urma casatoria dintre cei doi tineri este posibila prin umanizarea zburatorului, acum un om pe nume %alin. Partea a .)))$a este alcatuita din trei secvente:%adrul natural 6unta celor doi tineri,6unta fluturelui si$a viorelei %adrul natural este alcatuit din elemente specifice creatiei eminesciene:codrii,padurea,izvoarele,iarba,elemente terestre,luna $ element cosmic *escrierea se face din e/terior spre interior. Prin verbul DtreciE la persoana )))$a sg., poetul invita cititorul sa participe la nunta tinerilor fericiti intr$un cadru natural de vis. ,patiul nocturn natural este surprins prin imagini vizuale care sugereaza ceva ireal, un spatiu de basm. )maginea plina de mister este sugerata prin epitetele, metaforice (Dcodrii de aramaE) ce sugereaza stralucirea naturii un spatiu plin de vraja. ,i iarba straluceste in intunericul noptii. Tabloul este plin de gratie, cromatica este desc"isa, luminoasa, epitetul albastre, verb la gerunziu licurind, epitetul sclipitoare sugereaza o lumina aparte, o atmosfera plina de vraja datorata razelor lunii. *in aceasta pricina umbrele intunecoase alterneaza cu lumini diafale creand un adevarat -*-6. )maginile vizuale impreuna cu cele auditive, prin metafora Dmandra glasuireE poetul surprinde freamatul fermecator al padurii. Prin epitetul DdulceE alaturat substantivului DropotE poetul sugereaza apa cristalina a izvoarelor in caderea lor. ,patiul nu este numai muzical, ci este plin de miresme, idee sustinuta prin imagini olfactive, epitetul DtamaietE si aerul plin de miresme. %adrul este un templu in care se oficializeaza casatoria celor doi tineri. 6atura este prinsa si in miscare, intr$o leganare usoara prin intermediul verbelor: trece, coboara, sar. pele izvoarele curg cand molcom, cand navalnic. 8iscarea concentrica a apei este sugerata prin sugestiva metafora Dbulgare fluidE. )ntreaga natura este personificata, este pregatita pentru a participa la nunta. Pictura este eterna in spatiul padurii. 8ultimea vietatilor ce o populeaza prin "iperbola DmaiE ,Dcurg in rauri sclipitoareE. Poetul descrie acest spatiu asa cum il percepe el, potrivit misiunii sale, aratand prin fruntea imaginilor artistice folosite pentru conturarea cadrului natural. 6unta lui %alin cu fata de imparat are loc in acest cadru natural de vis. &acul este personificat prin epitetul DsomnorosE isi misca apele lin emotionat si el. ici se afla masa mare intinsa ,la care sosesc invitatii la nunta. cestia sunt prezentati prin enumeratii, prin epitete metaforice. ,osesc zmei, imparati,etc.. poi este adus Pepelea in prim plan, care este socrul $ mare, care sta pe tronul sau tapan si drept. -ste prezentat in semnele puterii sceptru si mitra. Poetul prezinta portretul miresei realizat prin imagini in epitetul DgingaseiE. #rumusetea ei este prezentata prin epitetele mladioasa, albul roc"iei sugereaza puritatea, candoarea, emotia de care este stapanita: Dfata$i rosie ca marulE. Prin epitetul metaforic Dde aurE poetul revine asupra frumusetii si bogatiei, a coloritului parului. %"ipul ei este incununat cu flori albastre simbol al iubirii, steaua din frunte o constituie o apropiere de elementele cosmice. -a este tanara, pura, delicata. )n descrierea nuntii Dca o nunta taraneascaE.

lacustele. -l este personificat prin epitetul DsomnorosE . prin simturi: D8ulte trec pe dinainte. forta zmeiilor prin epitetul antepus DsagalniculE poetul caracterizeaza firea personajului din povestile populare. tantarii sunt lautari. .0: $ incepe cu o imagine a cunoasterii empirice..1 a glosa X a e/plica un cuvant.Personajele: furnicile. *e la onologie se trece la morala. feti$frumosi. D+losaE este o poezie de idei. intr$un spatiu natural de vis.erbul DtrecE sugereaza efemeritatea a tot ce ne inconjoara. )nterpretarea versurilor $ 6unta lui %alin cu fata de imparat )n basmul D%alin (file din poveste)E -minescu prezinta inplinirea unei iubiri prin nunta. o creatie filosofica. albinele (colb de aur).E. de te c"eama9 Tu ramai la toate receE. mirele (apare intr$o cojita de aluna trasa de lacuste)..'. teapan neincadrandu$se in atmosfera nuntii. preotul (bondarul). *-%-8BB).9 )n auz ne suna multe. datorita autocunoasterii si e/perientei filosofice. EreceE avand sensul de nepasator. Participantii la nunta sunt personaje de basm. -pitetul metaforic are rolul de individualizarea frumusetii: fetilor $ frumosi. ca valul treceE $ E6u spera si nu ai teamaE geniul trebiuie sa renunte la sentimentele omenesti ale Dsperantei D si DtemeriiE si sa se distanteze fata de lumea inconjuratoare . -l sta intr$un jilt. $ totul e pus sub semnul zadarniciei D%e e val. indiferent $ Ecuvintele DvremeE si DtoateE sugereaza partea statornica a e/istentei. carabusii. voinicul. inconjurat de pagi si are in semnele puterii mitra si sceptru. . )maginea lacului sporeste nota de mister. greiere care cere permisiunea sa porneasca nunta. imparatese. greu accesibila fiecare strofa se va inc"eia cu un vers ca o concluzie Poezia se constitue intr$un cod etic al omului de geniu. +&A. sau un pasaj obscur dintr$un te/t. in mijlocul paduri de argint. -i sosesc din cele patru colturi ale lumii. Pepelea. zmei si Pepelea. de pretutindeni si sunt surprinsi prin enumeratie: imparati.. omul de geniu trebuind sa deosebeasca DbineleE de DrauE. loc important caci aici se vor aduna participantii la nunta.asemenea D&uceafaruluiE: D*e te$ndeamna. care.reme trece. vreme vine. %raiul este rigid.': $ strofa tema a poeziei cuprinde cugetari si aforisme $ versurile se grupeaza doua cate doua in patru disti"uri $ primele versuri D. Prin imagini vizuale poetul aduce in prim plan lacul. gandaceii.. rodul unei munci inelungate este o poezie cu forma fi/a.opunand timpul universal celui omenesc.9%e e rau si ce e bineEsunt o meditatie pe tema timpului. Prin verbul Dse bateE poetul surprinde miscarea ondulatorie a apei. Prin interjectia DiataE aduce in prim$plan imaginea craiului care este socrul$mare. -minescu il prezinta prin epitetul DtapanE si DdreptE surprinde atitudinea ironica fata de personaj. %itorul este invitat sa participe la nunta lui %alin cu fata de imparat. ici se afla masa mare luminata de faclii. .. trebuie sa se izoleze (filosofia s"open"aueriana) departe de tumultul efemer al vietii oamenilor de rand. partea pe care geniul trebuie sa o aprofundeze.

9 6u baga nici c"iar de seama.. $ prezentul este singura forma concreta a e/istentei.. $EToate$s vec"i si noua toateD. larg raspandita in filosofia antica "indusa. . ca un adevarat critic al actorilor. D*e te$ating.iitorul si trecutul9 . $ E%e din moartea ei se naste9 .EpetrecereaE din sufletul geniului contrasteaza cu plansul si cearta omului comun. . sugereaza ratiunea. care refuza iluzia fericirii Dmasca fericirii E si subliniaza desertaciunea ei. judecat dintr$o perspectiva s"open"aueriana pesimista.. . ci doar scopuri imediat... )nterogatia retorica este refuzul unei astfel de cercetari empirice a intregului.Erefuzul total de a se reintegra in lumea inconjuratoare.unt a filei doua fete.i ar sta sa le asculte P. $ D+losaE seamana cu o demonstratie matematica.'>: $ reia versurile din prima strofa. prezentul si viitorul sunt doar o conventie.9 D. D.i o clipa tine poate .9.$ empirismul este ilustrat de cuvintele DsunaE si DasculteE (D. $ ultimul vers D%e e val.. sa taci din gura. care inglobeaza totul (idee preluata de . omul de geniu nu trebuie Dsa li se prinda lor tovarasE. $ versurile DTu pe$alaturi te strecoara. insa in ordine inversa.E temporalitatea este redusa la DclipaE. accentuand si mai mult faptul ca fericirea este trecatoare. $ &umea ce ne inconjoara fiind efemera.1: $EBecea cumpan$a gandiriiD metafora saraca. . #iind un DteatruE lumea si viata nu trebuie sa ne amageasca $ ETu in petreci in tineE omul de geniu se distanteaza de actorii subiectivi si se obiectiveaza printr$o dubla interiorizare.9 E.. $ EmiseiE si DnataraiE sunt cei ce nu au idealuri. . .<: $ -minescu apeleaza la mijloacele satirei. Dlucii mrejeE. Apera lirica *ef opera literara in care autorul isi e/prima direct sentimentele si gandurile .2: $EPrivitor ca la teatru9 Tu in lume sa te$nc"ipuiE -minescu introduce motivul lumii ca teatru.9 )n prezent le$avem pe toate.9 Begasindu$te pe tine.. *e fapt.E sugereaza faptul ca trecutul.e supun cate e/istaE esenta lumii este aceeasi. antiteza s"open"aueriana dintre geniu si oamenii de rand devenind si mai clara. iar cercetarea ei nesigura. . geniul trebuie sa se izoleze si astfel sa tinda spre autocunoastere DTu aseazate deoparte. ampla. . desi manifestarile ei sunt altele si aceasta esenta trebuie sa ajunga s$o cunoasca omul de geniu.9 Tu ramai la toate rece. omul superior va putea sa disocieze DbineleE de DrauE. sa feri in laturi9 *e "ulesc. $ privind acest DteatruE. trecatoare.(: $ E .fantul ugustin ).3: $ D%aci acelorasi mijloace9 .E). statornicul se manifesta in efemer luand mereu alte masti."open"auer de la .. DvartejeE sugerand faptul ca lumea este la fel de sc"imbatoare ca si marea.:. care se incearca prin repetarea pronumelui DmulteE. D%a sa nu$ndragesti nimica. .. noi traim intr$un prezent etern. constituind a/iome. ca valul treceE impune in strofa urmatoare e/istenta unor imagini acvatice Dcantec de sirenaE.

cu prapastii adinci.confesiunea. .)modul de e/punere:descrierea.ara) 2)-numeratiaXconsta in insusirea unor termeni de acelasi fel. 2)mijloace e/presive:fonetic. 1)eul liric marcat in te/t prin pronume si verbe la persoana ) sau sugerat prin stari lrice.plina de voie buna.sinestezia. 3)cadrul liric:coordonate spatiale si temporale subiective. ') literatiaXrepetarea aceleiasi litere.-/:".tancu$Patria) ()8etaforaXeste o figura de stil prin care se trece(de regula.de obicei consoane(sau silabe)..atitudini e/primate direct.al caror a fost interpretat de +oga. 8untii cu creste pietroase.actiuni)cu scopul de a le evidentia trasaturile asemanatoare si de a da o mai mare claritate si e/presivitate limbajului.rima.prin intermediul unei comparatii subintelese)de la sensul obisnuit al unui cuvant la un sens nou.aceasta aliteratie formand o imagine vizuala. 0)compozitia te/tului liric: secvente lirice.care sugereaza prezenta pasarilor.formand o imagine vizuala. %u ciute si cerbi. pele cu pesti de argint si de aur. (Actavian +oga$Plugarii) .iar aceasta figura de stil formeaza o imagine vizuala.%osbuc$.%aracteristici: ')sentimente.pesimista.optimista.menit sa e/prime acele insusiri ale obiectului care infatiseaza imaginea lui asa cum se reflecta ea in simtirea si fantezia scriitorilor.idei.cu mistreti si cocosi.sentimente.ara". <)elemente prozodice:strofe.meditatia.cu efect imitativ(onomatopeic).stilistic(figuri de stil).insusiri ale unui personaj. (+. enumeratia arata frumusetile patriei noastre cu toate elementele naturii din perspectiva autorului.sintactic. adverb etc. -/:"Patria sint dealurile cu struguri.melancolica.sumbra.in scopul amplificarii ideii e/primate. ()imagini artistice:auditive. -/:"somnoros pe nas ca popii glasuieste"sugereaza descrierea bondarului care este identificat cu un preot .masura versurilor..conceptii.".vizuale. #iguri de stil: -/plicarea unei figuri de stil: ')%e figura de stil este 0)din ce este alcatuita 1)%e imagine sugereaza 2)semnificatia ei in te/t idei.monologul. (+. -/:"Traieste$nfricosatul vifor"da o e/presie nelinistii.so$ lemna.%osbuc$Pasa =assan) 0)%omparatiaXconsta in alaturarea a doi termeni(obiecte.morfologic.planuri.acest epitet este singurul care realizeaza o imagine auditiva din poezia ".persoa$ ne. :)atmosfera lirica: romantica.nostalgiei.ritm.le/ical.apasatoare.".i$i dardaie dintii si$i galben$pierit" arata groaza lui Pasa =assan deoarece perspectiva mortii il inspaimanta foarte tare.olfactive.tablouri.nazuintelor populare..dorurilor.-minescu$%alin(file din poveste)) 1)-pitetulXdeterminarea unui substantivsau verb prin adjectiv.i tot vazdu"ul era plin 9*e cantece ciripitoare. (8.-/:". (Ga"aria .

-minescu$8iorita) *-#)6)T) +-6!&!) -P)%: +enul epic cuprinde totalitatea operelor epice in proza sau in versuri. -/:"#ratilor. insa se poate imbina si cu celelalte moduri de e/punere $ descriere.) ntitezaXconsta in opozitia (contrastul)dintre doua personaje.3)=iperbolaXconsta in e/agerarea intetionata a dimensiunilor(in plus sau in minus)unei fiinte. . a unor intamplari si prin intermediul personajelor. (+eorge %osbuc$Pasa =assan) :)PersonificareaXconsta in atribuirea de insusiri omenesti.ale unui lucru. preponderent genul persoanei a )l)$a si al timpului trecut. adica acele opere literare in care autorul isi e/prima indirect sentimentele prin povestirea unor fapte.oimaru) ". o3"'0:ob.a unei e/presii. dialog. )n ceea ce priveste naratorul.-/:" duceri aminte98$or troieni cu drag9*e$atunci inainte9%um n$oi mai fi pribeag"aceasta inversiune da o mai mare e/presivitate sc"imband si sunetul melodios al poeziei. intamplari. forte.(8. +enul epic este.urmareste realizarea unei impresii puternice. uneori insa naratiunea facandu$se si la persoana ).1svb )ntrucat in operele epice sunt povestite fapte. monolog interior.stapane9)ti c"eama s$un cane"sugereaza ca oita ii dezvaluieste pastorului complotul si il sfatuieste sa$si ia niste masuri de aparare. .rasufletul ger".-/:".in scopul comunicarii "mai e/presive" a ideii. in scopul unei mari puternice reliefari reciproce. (8. ceea ce se e/prima prin cuvant.ale unui fenomen cu intentia de a$l impresiona pe cititor. actiunea(totalitatea faptelor.e desprinde de aici faptul ca orice opera epica are trei elemente definitorii: naratorul (cel care povesteste faptele). +enul epic. discurs.un sat ca oricare altul.formand o imagine vizuala. cesta este modul de e/punere predominant.. sau unul dintre personajele care participa la actiune. a intamplarilor) sipersonajele (persoane care savarsesc faptele si sunt purtatoarele mesajului autorului)."(%antemir$bei) <))nversiuneaXse realizeaza prin sc"imbarea ordinii obisnuite a cuvintelor in propozitie sau in fraza.i toata frunza ei va stie" sugereaza comuniunea ancestrala dintre natura si taran. modul de e/punere caracteristic acestor creatii este naratiunea. este obiectivsi relateaza intamplarile ca un observator din afara universului imaginat.acesta$i satul meu.a unui vers etc. Abiectivitatea relatarii trebuie sa se realizeze indiferent cine este naratorul $ autorul sau un personaj al operei.tapane. de data aceasta naratiunea facandu$se la persoana ). evocare.formand o imagine vizuala.idei. si atunci relatarea faptelor se face la persoana a )l)$a. cu sensul de cuvant.. a carui denumire provine de la grecul epicos (epos). acesta poate fi scriitorul insusi. -/:".lucru etc. zicere.i vorba$i e tunet. 6aratorul se detaseaza de faptele povestite.9%aci toata floarea va cunoaste9.situatii etc. a intamplarilor relatate si are o serie detrasaturi caracteristice. cuprinde totalitatea creatiilor epice.."(Tudor . asadar.-/:"Blind tainele vi le desface9*in sinu$i milostiva glie.se observa ca aceasta "iper$bola infatiseaza c"ipul impunator al lui 8i"ai...-minescu$8ai am un singur dor) '>)BepetitiaXse realizeaza prin reluarea de mai multe ori a unui cuvant. ctiunea este constituita din totalitatea faptelor.maretia sa .unui fenomen.(Actavian +oga$Plugarii) .

operele epice putand relata intamplari petrecute cu multa vreme inainte. sau mai numeroase intr$o actiune comple/a. cat si in proza.  6aratorul:instanta literara . el cuprinde cate$: va specii intalnite si in genul epic popular$ balada.. prin unitate compozitionala. snoava. cat si purtatoarele mesajului pe care autorul vrea sa$' transmita prin opera literara. fiecare categorie are speciile sale. )n al treilea rand. ce se pot succeda doar in cateva ore. in general.+-6!&!) -P)%: Arice opera epica are trei elemente definitorii: narrator. punctul culminant (momentul de ma/ima incordare) si deznodamantul (sfarsitul actiunii). fiind prezentat. legenda si fabula. acestea sunt atat agentii actiunii (cei care savarsesc faptele). %omparand aceste specii literare cu cele din epica populara. TB . legenda.  ctiunea Xdiegeza: inlantuirea logica de evenimente prezentata gradat pemomente.peciile epice alcatuite in versuri sunt balada. aceasta caracteristica a actiunii constituie unul dintre criteriile in baza carora se clasifica operele epice. *e fapt. intamplarile povestite se constituie in subiect al operei epice ale carui momente sunt: e/pozitia (e/pozitiunea) $ prezentarea locului. sc"ita. ca apoi sa intervina alta situatie. ltfel spus. Toate aceste caracteristici ale operelor epice se intalnesc atat in creatiile populare.actiunile[[. intamplarile au un punct ma/im de incordare si un final. cat si in cele culte. atat in versuri. intriga (momentul care determina derularea actiunii). pe o perioada lunga de timp. cat si in proza. legenda. )n al doilea rand. fiind mai putine cand actiunea este simpla. de obicei. nuvela istorica +>9E7' !&8<5!1H . in epica scrisa. in functie de amploarea si comple/itatea actiunii. epopeea. de pilda.. actiune . oratia de nunta). in literatura populara se intalnesc urmatoarele specii literare ale genului epic: in versuri $ balada (cantecul batranesc). reportajul. cum este snoava are corespondent. intradiegetica prin intermediul careiase transmit . iar o specie . *upa cum se observa. iar aceleasi personaje pot actiona si se pot deplasa in spatii diverse. basmul $. participa laactiu 6uvela: . e/istand insa si situatii in care elementele definitorii ale unei specii literare se intalnesc si la alta. #iecare dintre aceste specii au trasaturile lor specifice. intr$un moment sau altul. astfel. mai intai locul si timpul actiunii (situatia initiala). Personajele operelor epice prezinta o mare diversitate in functie de: locul ocupat in actiune (principale. . modul in care sunt prezentate in opera (individuale sau colective).voce[[. )n ceea ce priveste personajele. romanul.vocea[[ pe seama careia sunt puse intamplarile. amploarea si comple/itatea actiunii operelor epice variaza. secundare. &ocul desfasurarii intamplarilor se poate sc"imba. in proza$ basmul. alegorice). cu elemente numeroase.desfasurarea actiunii (faptele determinate de intriga). simbolice.. *esigur ca ordinea si c"iar numarul acestor momente difera in functie de intentiile autorului. raportul lor cu realitatea (reale. constatam ca genul epic cult estemai cuprinzator si mai diversificat. Personajul: . clasice) etc.. care o modifica pe cea de la inceput si determina. iar in proza se intalnesc basmul. actiunea se caracterizeaza.pecia literara nuvela. anecdota. cum este. desfasurarea altor intamplari. in sc"imb. . al treilea element constitutiv al unei opere epice. realiste. dupa metoda de creatie folosita de scriitor (romantice. si ea. legenda. -pica scrisa (culta) se manifesta. personaje. povestirea. nuvela.&*E1!' 7!8E5'5H . sau intamplari recente. imaginare. episodice $ figurante).+>9E7' . timpului si a unora dintre personaje $. legenda. eseul. -le difera si ca numar.)n primul rand are o mare mobilitate in timp si spatiu. prezent in creatia populara in cadrul procesului de transmitere a ei pe cale orala. Totodata. ele putand infatisa un singur moment din viata unuia sau a cate: va personaje. stfel. T!B)&. datorita fenomenului contaminarii. unele dintre ele pot fi alcatuite atat in versuri. ori o imagine ampla a vietii. memoriile si jurnalul. populara. prin anecdota. poemul. cantecele rituale (plugusorul.

apărută în literatura europeană în secolul al J9-lea (denumirea fr)nou$elle. prin situaţia de transmiţător a naratorului (naraţiunea la persoana ! . it) no$ella. anecdotică. naturalistă etc. caracterul inedit al subiectelor abordate. cu un conflict concentrat.are ca temă e$ocarea artistică a unei perioade din istoria naţională. -nu$ela istorică este o specie tipic romantică ( în literatura rom#nă nu$ela istorică a apărut în perioada pa(optistă atunci c#nd s-a dez$oltat romantismul rom#nesc .+araţiunea se desfă(oară liniar.'cţiunea nu$elei este mai dez$oltată dec#t a sc%iţei. personajele au fost de asemenea personaje istorice -este inspirată din trecutul istoric (cronici.după curent literar: renascentistă.&pecie epică.după temă: istorică.. . dar perspecti$a narati$ă susţine iluzia autenticităţii 8ipuri de nu$elă: .letopiseţe.&pre deosebire de roman. mediul.de atenuare a prezenţei naratorului care nu se implică în subiect (i se deta(ează de personaje) Înt#mplările sunt relatate alert (i obiecti$. nu$ela (i po$estirea se situează între sc%iţă (i roman: sc%iţa K nu$ela (i po$estirea K romanul . prin înlănţuirea sec$enţelor narati$e) . care implică un număr redus de personaje) . în proză. cu un fir narati$ central (i o construcţie epică riguroasă. filozofică.5elaţiile temporale (i spaţiale sunt clar delimitate) 8impul derulării e$enimentelor este precizat.se distanţează de realitatea istorică prin apelul la ficţiune (i prin $iziunea autorului. iar descrierile sunt minime) .5olul detaliilor semnificati$e) .autorul nu$elei î(i construie(te personajul prin mai multe detalii . pusă pe seama unor personaje.*rin dimensiune. psi%ologică. folclor.&e obser$ă tendinţa de obiecti$are. lucrări (tiinţifice. ele sunt construite cu minuţiozitate (biografia. socială) +>9E7' !&8<5!1H caracteristici: -prezintă fapte (i e$enimente istorice.raportul cu realitatea: nu$ela urmăre(te realizarea $erosimilităţii *o$estire . romantică.po$estire: +u$elă . . fantastică. realistă.tendinţa spre obiecti$are a nu$elei (naraţiunea la persoana a !l!-a .po$estirea poate porni de la date mai îndepărtate ale realului (înt#mplări senzaţionale sau insolite .&e acordă o importanţă mai mare caracterizării complexe a persoInajelor dec#t acţiunii propriu-zise) *ersonajele sunt caractere formate (i se dez$ăluie în desfă(urarea conflictului) În funcţie de rolul lor în acţiune.&pecie a genului epic. ceea ce conferă $erosimilitate) . ceea ce a de$enit ulterior tendinţa de obiecti$are ) 1a specie modernă. nu$ela este concepută pentru o lectură nefracţionată) "eosebiri nu$elă . în proză.caracterul subiecti$. rele$ă noutatea. relaţiile moti$ate psi%ologic sau sunt portretizate succint) .lucrări istorice . de dimensiuni relati$ reduse (se situează între sc%iţă (i roman . locul (i timpul acţiunii fiind precizate. . cronologic. ale căror caractere se desprind dintr-un puternic conflict) . nu$ela are o construcţie epică riguroasă) +>9E7' 1omparati$ cu alte specii epice în proză: .autorul po$estirii este mai interesat de situaţia epică în care se află personajul . naratorul inter$ine relati$ puţin prin consideraţii personale.

. dar elaborarea lor se realizează prin transfigurare artistică. din atitudinea celorlalte personaje fata de el. . )ntamplarile relatate sunt obiective. limbaj.e observa tendinta de obiectivizare @ naratorul se detaseaza de personajele sale. si indirecte. Personajele au numele si trasaturile unor personalitati istorice realizate prin transfigurare artistica. .ubiectul prezinta intamplari consumate in istorie. în conformitate cu $iziunea autorului. 6aratiunea se desfasoara liniar cronologic. are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic ctiunea nuvelei are un singur fir narativ. conform cu viziunea autorului. personaje. de obicei. Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/. 8ai mare decat sc"ita.e acorda importanta deosebita caracterizarii personajului.personajele au numele. in nuvela apare. ctiunea are un ritm alert.. sentimentele. cele mai cunoscute nu$ele ale sale fiind: 'lexandru 7ăpu(neanul (i &obiescDi (i 5om#nii) 6uvela este o opera epica de intindere relativ redusa cu un numar relativ redus de personaje in care este redata o intamplare din viata unuia sau a mai multor personaje. )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct. din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior. sunt prezentate de narator. )ntalnim narator. ideile.. vestimentatie) redate prin naratiune si descriere. psi"ologice.subiectul prezintă înt#mplări care au ca punct de plecare e$enimente consemnate de istorie. unele trăsături (i acţiuni ale unor personalităţi istorice. dar se face apel la fictiune si la viziunea autorului. Timpul si spatiul sunt clar delimitate conferind verosimilitate te/tului. relaţii sociale. din faptele sale. nuvelele sunt: )storice. conferită de arta naraţiunii (i a descrierii) În literatura rom#nă creatorul nu$elei istorice este 1ostac%e +egruzzi. 6uvela istorica este inspirata din trecutul istoric. obiceiuri. care reies din: vorbele rostite. re o constructie epica riguroasa. nu se insista asupra detaliilor. ctiunea savarsita de personaje ale caror caracteristici se desprind dintr$un puternic conflict. Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului. -ste o opera epica pentru ca autorul isi es/prima indirect gandurile. $estimentaţie. limbaj . din gandurile lui. actiune. )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune. sociale. de ... Tema: evocarea unei perioade din istoria nationala @ locul si timpul bine delimitate. fantastice. . 6uvela . 8odul de e/punere predominant este naratiunea. principal si secudar. . prin inlantuirea secventelor narative. 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior. comportamente. Beconstituirea epocii se realizeaza prin culoarea locala (obiceiuri. ctiune mai dezvoltata ca a sc"itei.. caracterizat in raport cu actiunea. . mai mica decat romanul si in functie de temele tratate.reconstituirea artistică a epocii se realizează (i prin culoarea locală (mentalităţi. un singur personaj principal. conceptiile prin intermediul personajelor si al actiunii. vf(10l:(10nfff Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje. traditii. 6uvela 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/.

Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/.. .) -ste evidenta in acelasi timp. si . in nuvela apare.. ctiunea nuvelei are un singur fir narativ. Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/. 1. descrieri. (. si indirecte. un singur personaj principal. din gandurile lui. un singur personaj principal. Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje.) -ste evidenta in acelasi timp. si indirecte.... )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune. par. dar admirativa fata de personaje.). 3.. ctiunea are un ritm alert. dar admirativa fata de personaje. care reies din: vorbele rostite. nu se insista asupra detaliilor. )n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea. de asemenea. %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv. are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic. .. de asemenea. de obicei.pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:.pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:.. propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre ... descrieri. '. 2.. 6uvela . ctiunea are un ritm alert. realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare.. 0. principal si secudar.dialogul si monologul.). propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre . . este o nuvela pentru ca are toate trasaturile caracteristice acestei specii literara care apartine genului epic in proza. care reies din: vorbele rostite..)n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea. )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct.dialogul si monologul.. 0. de .. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice. '. Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului. 1. )n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea. descrieri. sunt prezentate de narator.. realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare. par.. de . regionalisme. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice... %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv. sunt prezentate de narator. nu se insista asupra detaliilor. din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior. . *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea. )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct. principal si secudar. din faptele sale. din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior. *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea. atitudinea usor ironica. ctiunea nuvelei are un singur fir narativ. 6uvela $ %aracteristici generale 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/. din faptele sale. :..tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate.. Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului.. Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje.dialogul si . 6uvela . si . de asemenea. regionalisme. atitudinea usor ironica. )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune. .tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate. 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior. in nuvela apare.. 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior. de . din atitudinea celorlalte personaje fata de el. 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/. de obicei. din atitudinea celorlalte personaje fata de el.. par. are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic. din gandurile lui.crierea .

în mod obi(nuit sub formă de naraţiune) 8ermenul de nu$elă $ine din franţuzescul nou$elle (i înseamnă noutate. . *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea. (i po$estirile din 7es contes de la 2Ocasse..monologul. urmărind un conflict unic.rolul conflictului interior (plasarea situatiei conflictuale in constiinta personajului) $ prezentarea tensiunilor sufletesti $ transformarile (sufletesti. realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare.. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice. regionalisme. comportamentale) suferite de personaje in evolutia conflictului $ evolutia raporturilor dintre personaje $ mijloacele de investigatie psi"ologica $ aspecte ale stilului -/emple: 8oara cu noroc de )oan .tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate.... ale lui EonorO de 2alzac sunt exemple de nu$ele istorice) +u$ela 'lexandru 7ăpu(neanu e poate cel mai cunoscut exemplu de nu$ela istorică din literatura rom#nă) +u$ela psi%ologica . concentrat. 2. trama mai putin complicata dec#t un roman) +u$elele se clasifică după criteriile comune ale subiectului cu modalitatea lui de realizare în: L istorice L psi%ologice L fantastice L filozofice L anecdotice "upă curentele literare în care se înscriu ca formulă compoziţională. atitudinea usor ironica. personajele nu sunt numeroase. :. %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv. mai scurtă dec#t un roman (i mai lungă dec#t o po$estire) 1onţine de obicei puţine personaje care sunt însă construite pe c#te$a linii principale) Ea are o naratiune ce$a mai concentrata. si . morale. în funcţie de contribuţia lor la desfă(urarea acţiunii) +u$ela prezintă fapte într-un singur conflict.. nu$elă) +u$ela este specia genului epic în proză. accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului dec#t pe acţiune) < nu$elă este o naraţiune în proză. nu$elele sunt: L renascentiste L romantice L realiste L naturaliste +u$ela istorică &c%ema oricarei nu$ele clasice. istorice are patru timpi: G) < prezentare a locului unde se desfa(oară acţiunea (i a personajelor M) >n e$eniment care modifică situaţia /) < serie de acţiuni puse în pericol de acest e$eniment c%eie N) >n dOnouement (deznodăm#nt care stabile(te noua situaţie *rimele două etape se pot confunda dar (i alte combinaţii sunt posibile) 4uC de . cu un singur fir narati$. 3. personaje mai putine.%aragiale .&. dar admirativa fata de personaje. fiind caracterizate succint.aupassant. cu o intrigă riguros construită.lavici I?n vreme de razboi55 de ). +u$ela se referă la o lucrare de ficţiune care este de obicei scrisă în proză. .pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:. (.).) -ste evidenta in acelasi timp. propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre .

*e obicei actiunea se a/eaza in jurul citorva personaje.ubiectul si momentele subiectului sint specifice. 8od principal de e/punere este dialogul. decorul). urmărind un conflict unic. trama mai putin complicata dec#t un roman) +u$elele se clasifică după criteriile comune ale subiectului cu modalitatea lui de realizare în: L istorice L psi%ologice L fantastice L filozofice L anecdotice "upă curentele literare în care se înscriu ca formulă compoziţională.%aragiale +enul dramatic: ctiunea se desfasoara in fata spectatorilor. ctiunea e impartita in acte.) )ntre acte se face de obicei cite o pauza. mai scurtă dec#t un roman (i mai lungă dec#t o po$estire) 1onţine de obicei puţine personaje care sunt însă construite pe c#te$a linii principale) Ea are o naratiune ce$a mai concentrata. dar si indicatii scenice (mimica. concentrat.pecii ale genului dramatic: . %uprinde te/tul propriu$zis. cu o intrigă riguros construită. gesturi.aupassant..+u$ela se referă la o lucrare de ficţiune care este de obicei scrisă în proză. morale. personaje mai putine.*e obicei se prezinta multe personaje. fiind caracterizate succint.rolul conflictului interior (plasarea situatiei conflictuale in constiinta personajului) $ prezentarea tensiunilor sufletesti $ transformarile (sufletesti. istorice are patru timpi: G) < prezentare a locului unde se desfa(oară acţiunea (i a personajelor M) >n e$eniment care modifică situaţia /) < serie de acţiuni puse în pericol de acest e$eniment c%eie N) >n dOnouement (deznodăm#nt care stabile(te noua situaţie *rimele două etape se pot confunda dar (i alte combinaţii sunt posibile) 4uC de . muz. -fecte vizuale. în funcţie de contribuţia lor la desfă(urarea acţiunii) +u$ela prezintă fapte într-un singur conflict. (i po$estirile din 7es contes de la 2Ocasse. nu$elă) +u$ela este specia genului epic în proză.&. . comportamentale) suferite de personaje in evolutia conflictului $ evolutia raporturilor dintre personaje $ mijloacele de investigatie psi"ologica $ aspecte ale stilului -/emple: 8oara cu noroc de )oan . cu un singur fir narati$. nu$elele sunt: L renascentiste L romantice L realiste L naturaliste +u$ela istorică &c%ema oricarei nu$ele clasice.%ontinutul de idei si mesajul operei sint scoase in evidenta de jocul actorilor.. ale lui EonorO de 2alzac sunt exemple de nu$ele istorice) +u$ela 'lexandru 7ăpu(neanu e poate cel mai cunoscut exemplu de nu$ela istorică din literatura rom#nă) +u$ela psi%ologica .lavici I?n vreme de razboi55 de ). actele in scene si tablouri. literar (monologurile. accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului dec#t pe acţiune) < nu$elă este o naraţiune în proză. în mod obi(nuit sub formă de naraţiune) 8ermenul de nu$elă $ine din franţuzescul nou$elle (i înseamnă noutate. dialogurile personajelor). auditive (zgomot. personajele nu sunt numeroase.

Psi"ologica. a gen. romantica.trasaturile positive si negative. de bucurie prin intermediul figurilor de stil (i a imaginilor artistice) * . in versuri ori in proza. fiecare cu individualitatea lui proprie.. avind deznodamint vessel si caracter moralizator. .entimente marete: patriotismul. direct <pera lirică "ef) <pera lirică este opera literară care aparţine genului liric scrisă în $ersuri. %reator e/ceptional de viata. . demnitate. dramatic. ce satirizeaza viciile omenesti si sociale." )nceput: \\\\a adus prin opera sa o limba noua si mereu proaspata.datorie si pasiune. conceptii si actiuni cu deznodamint grav. caci acesta i$a fost mereu la indemana.) sunt unice pentru aceasta. de teamă. Prezenta.. a gen. istorica. dramatic in proza. %aracteristic "Arice comportament si orice gandire sunt caracteristice persoanei si (. a gen. Beda viata in toata comple/itatea. dragostea. care va suscita mereu noi introspectii in adancimiile fiintei umane. tragicul cu comicul.ublimul se imbina cu grotescul.. dramatic in versuri sau in proza.ecretul intregului sau farmec consta in substratul auto"ton al culturii romane.ociala." %omportament si gandire " cesti doi termeni constituie o etic"eta pentru a desemna tot ceea ce poate un individ sa faca (.%omedia$ s. utorul face sa traiasca in roman un impresionant numar de eroi. Particularitati: Personajele@ infle/ibile. eroul romanului cu acelasi nume. avind conflicte puternice intre personaje. -le sunt moduri de adaptare si desfasurare provocate de situatia ambientala in care ne aflam. %ontine conflicte psi"ologice intre om si destin. -/traordinar este faptul ca el nu a trebuit sa se lupte pentru a stapani graiul romanesc.. plasata intr$e comedie si tragedie .). imbinind. antica. ." "Personalitatea este organizarea dinamica in cadrul individului a acelor sisteme psi"ofizice care determina gandirea si comportamentul sau caracteristic. *rama$ s. Personajul se clasifica ca un ideal. +enul liric: )deeile si trairile autorului sint e/primate nemijlocit. Prezenta elementelor lirice. Tipuri de drame: . )nc"eiere: Prin \\personaj\. actiune grava sideznodamint tragic. dar si dominanta este figura lui \\ personaj \\\\. Tragedia$ s. \\autor\\ a creat un personaj de referinta in literatura romana. cu un conflict comic. care are conflicte puternice. comle/e. ajutandu$l c"iar in realizarea de imagini artistice deosebite. . Particularitati: Personaje puternice. totdeauna selectionate si conduse de sistemele psi"ofizice care alcatuiesc personalitatea noastra. în care autorul î(i exprimă în mod direct sentimentele prin intermediul procedeelor artistice) *articularităţi 6 1aracteristici ale operei lirice -ul liric 4(i exprimă direct sentimentele ( de admiraţie. satirica.

* * * Eul liric este prezent în text prin mărci lexico-gramaticale: pronume (i adjecti$e pronominale de persoana ! (eu. raul. enciclopedia liberă +enul liric cuprinde operele literare 4n care sunt e/primate direct (spre deosebire de genul epic) g7ndurile. poezia lirică a ajuns să însemne creație literară ce exprimă sentimente sau atitudini) 8reptat. autorul apel#nd la te%nici aludi$e si asociati$e.atira$ specie a genului liric in care sint biciuite defectele morale ale oamenilor sau ale societatii cu intentii moralizatoare.odurile de expunere folosite sunt descrierea (i monologul liric) Eul liric ($ocea interioară a poetului î(i confesiază direct g#ndurile. c#nt ) . mine. cu caract. . ideile (i trăirile) +enul liric *e la ]i^ipedia. poem liric de înaltă inspirație.filosofic in care sint puse probleme .). conditia geniului. care e patrunsa de o tristete. oda a$ea o compoziție triagică) Bomanta$ cintec specific doar romanilor. deznadejde printr$o filosofie profunda. mie.teme mari. al muzicii și al poeziei la greci. jale. stofa. . cre#nd un uni$ers de mare forță de sugestie ce se adresează sensibilității cititorului) Este. supusă unor mijloace formale cum sunt $ersul. exprim#nd sentimentele prin intermediul figurilor de stil și al simbolurilor) "e obicei. cesta putind fi trist melanolic. lirismul s-a identificat cu poezia.ai mult c%iar. compus din strofe simetrice) 'semenea c#ntecelor corului. -legia este un poem liric al cărui ton e adesea tandru. viata. dar este folosită și persoana a !!-a) Termenul liric vine de la denumirea instrumentului muzical numit lira. zeul luminii. îmi. ideile și sentimentele autorului prin intermediul eului liric. senti$tal. și anume acompaniamentul de liră) "e abia în epoca modernă. moartea$ ca element al destinului. intr$o atmosfera de adinci framintari e/istentiale(sint prezente metafore si sKmbol.8editatie$ specie a genului liric. ?n genul liric domină $iziunea și transfigurarea artistică. trist și melancolic) Ada este un poem c#ntat la $ec%ii greci) 7a moderni. mea (i $erbe de persoana ! (stau.pecii ale genului liric * Pamfletul este o specie a genului liric în care sunt criticate defectele unei persoane. melancolie. citesc. din acest moti$. ritmul sau rima) !n literatura contemporană nu se mai poate $orbi de o asociere între genul liric si poezie. nastera. societății cu intenția îndreptării) *oate fi în proză sau în $ersuri) -legie$specie a genului liric cult. (societatea) trecera timpului. ceasta era 4nsemnul lui pollo. legate de e/istenta omului: binele. ?n 4recia 'ntică s-a folosit pentru scrierea textelor poetice cu criteriu formal. discursul genului liric este la persoana înt#i. admir. meditative. exist#nd și opere lirice în proză) . în cadrul poeziilor se distinge un amestec al lirismului cu epicul și există o tendință de distrugere a regulilor rigide de $ersificație) . genul literar al discursului subiecti$.

suferinţa. legate de e/istenta omului: binele. -/emplu: +. abordeaza principii filosofic. originala in literaturile orientale. -/emplu: -minescu E+losaE. ură impotri$a asupritorilor. in care se trateaza un subiect filosofic moral. de re$oltă. versurile din prima pot sa nu se repete. are caracter sincretic (se imbină muzica. etc) specia genului liric. a gen. lir. in versuri apartinind poeziei didactice. morale. Bondelul este o poezie cu formă fixă alcatuită din trei catrene și un $ers izolat) 9ersurile unu și doi sunt identice cu $ersurile șapte și opt +azelul$ specie a liricii culte cu forma fi/a alcatuita din ($'( disti"uri. raul. are caracter oral (s$a transmis din generație 4n genera ție prin viu grai). +losa$ specie a liricii culte filosofice de forma fi/a ce este alcatuita din atitea strofe cite versuri cuprinde ) . exprimă o stare de spirit a omului.) versuri si cu un refren. cu caract. -/emplu: -minescu D%ind insusi glasulE Particularitati: 6u se admite repetarea cuvintelor cu e/ceptia instrumentelor gramaticale Bondelul$ specie a liricii fi/e . bucolica. de jale. în care interpretul își exprimă în mod direct sentimentele de dor. de înstrăinare. * filosofic in care sint puse probleme . dragostea. are caracter colectiv (este opera mai multor autori anonimi). tristețe.teme mari. apare adesea moti$ul popular Pfrunză $erde Q alături de alte motive. Particularitati: )ncepind cu strofa a0$a unde se comenteaza fiecare vers. Poezie cu forma fi/a: . iar ultima e prima inversata. elementele de prozodie dez$ăluie o măsură scurtă de R-S silabe cu un ritm iambic6tro%aic (i cu o rimă împerec%eată6monorimă) %aracteristici are caracter anonim (nu are un autor cunoscut). aflată în momente de cumpănă a existenţei sale. figurile de stil folosite sunt: personificarea. conditia geniului. nastera. . etc) . care desc"ide poezia si care este reluat la mijlocul si la sfirsitul ei. epice si estetice.onetul$ specie a genului liric alcatuit din 0 catrene si 1 tertene. univers. sub forma de scrisoare. artistic etc. 8editația (filozofică este o specie a genului liric în $ersuri în care e descris un fenomen din natură ale cărui concluzii de$in $alabile și pentru oameni) .atira este o operă în general în $ersuri. regret. ultima fiind cu un continut de mesaj. temele culti$ate în doină sunt: dorul. aspirații.atira$ specie a genului liric in care sint biciuite defectele morale ale oamenilor sau ale societatii cu intentii moralizatoare. )dila$ specie de poezie lirica si erotica din sfera poeziei bucolice in care este prezentata dragostea in cadrul rustic. . *A)6 : *oina este o creație lirică $ocală sau instrumentală.( -pistola$ sp. in care fiecare al 0$lea vers al strofelor rimeaza cu ' disti". profund și intens o $arietate de sentimente. jalea bucuria. sentimentele sunt declarate patetic.8editatie$ specie a genului liric. comparaţia (i epitetul. poezia și dansul ) 8răsături exprimă direct. %osbuc D&upta vietiiE. viata. specifică poporului rom#n. iubire. (societatea) trecera timpului. de obicei populară. fiecare vers din prima strofa e comentat in strofele ulterioare. idei. moartea$ ca element al destinului.constituita din '1 si '2 (lit.

simple si permanente: in zbenguierile dragostei si in incordarea . discursul are caracter retoric (i conţine îndemnuri adresate contemporanilor) * P . in$ersiune) . creata si dusa la celebritate de . prin elanul e/ploziv al mugurilor si iesirea plugarilor la munca. mai ales cel cu $ariantă cromatică : alb. numit c"iar "Pasteluri". aduce nori suri si vanturi fioroase. ordinea imanenta a creatiei. . viscolul se integreaza marelui mecanism planetar.pastoresti.T-&!&: Pastelul este un termen pro$enit din limba germana semnific#nd pictura cu creioane moi) "e la pictura în pastel termenul s-a extins în literatură. al rotatiei anotimpurilor. descrierea se opreste asupra unor aspecte pitore(ti din natură . !niversul "Pastelurilor" e strabatut de euforie vitala si optimism cosmic. atitudinea omului față de $iață.%aiducești. metaforă.3. auditi$e. la ceasurile sorocite. )arna acopera cu troiene campurile. definind delicatețea unei descrieri lirice) (exemplu .de dragoste. repetandu$si lucrarea. ro(u . moarte. al formelor de viata vegetala. Aamenii insisi participa la jubilatia universala. notimpurile vin si pleaca: Toamna rugineste lunca. primavara se anunta cu intoarcerea cocotilor si randunelelor. vara rodeste "oldele cu ploi fertile si soare cald. Gilele se scurg calme: )nserarea urmeaza diminetii. lecsandri se fi/eaza la geografia auto"tona. epitetul este figura de stil cel mai mult folosită. față de scurgerea timpului.$'.asile lecsandri $ "Pasteluri" $prezentare generala Pastelul este o specie a genului liric cunoscuta in aceasta forma numai in literatura romana. -l implica regularitatea ciclurilor naturii. modul de e/punere folosit este descrierea . repetiţie. linistea satului adormit si oracaitul broastelor succed muncii "arnice si invalmasitei agitatii diurne.asile lecsandri . galben. ei sunt zugraviti.de cătănie )86!&: aparţine genului liric. limbajul este solemn. si individualizeaza un colt de natura lipsit de sublimitate. autorul folose(te imagini $izuale.fidand sabloanele. personificare. ec"ilibrata sub raportul temperaturii. se inspiră din $iața poporului rom#n. aparţine liricii peisagistice în $ersuri .asile lecsandri intr$un ciclu de versuri. sentimente nobile. armonia randuielilor firii. #ortele naturii.de jale. Poeziile au aparut (cu doua e/ceptii) in revista "%onvorbiri literare" in perioada '. -l descrie o zona cuprinsa intre deal si campie. sentimentele autorului . sunt elogiate personaje eroice.de instrainare. scoate lupii la prada in noptile cu vifornita.creatorul acestei specii prin ciclul A*asteluriA -exista ca specie doar in literatura rom#nă aparţine genului liric. in doua atitudini . idei măreţe sau e$enimente importante. %iperbolă. in mod precumpanitor. una din ipostazele veridice ale pamantului romanesc. doinele pot fi:de dor. vantul. reflectă comuniunea omului cu natura. Tipuri de doine În funcție de sentimentele exprimate.3<. ploaia. orfacti$e (i tactile . rasplatind osteneala seceratorilor. sterea sa afecti$ă se exprimă direct prin aspectul (i paleta coloristică a peisajului .au o tematica variata. poetul utilizează (i alte figuri de stil : comparaţie.

cursivitatea. bazata pe perceptie. . al geniului ispitit de c%emarea iubirii păm#nte(ti) În studiul lui !) Tura . -i reprezinta mai putin taranimea unei societati determinate si mai mult tipului unei umanitati atemporale. a$eau arătarea răz$rătitului. %u "Pastelurile" lecsandri atinge treapta deplinei maturizari a talentului. de obicei de patru strofe. surprinzand conturul obiectelor. usor colorat). 4)1alinescu consideră că 7uceafărul nu a$ea a(a un mare răsunet fara opera completă a lui Eminescu) El consideră 7uceafărul $#rful operei eminesciene spre care ne urcăm citind creaţiile mai mici) "in toate acestea se desprinde o idee centrală confirmată de toţi criticii prin care este considerată că întreaga creaţie eminesciană conţine moti$ul luceafărului) *oezia 7uceafărul s-a născut în noaptea unei mari dureri din dragostea lui Eminescu pentru 9iorica . demonică. . colorit. Tabloul e dinamic si concis. $a interpreta basmul ?ata în gradina de aur astfel că ECperion de$ine simbol al demonicului.itul în poezia lui Eminescu se demonstrează că Eminescu g#ndea mitic (i nu filosofic prin faptul că zmeul din po$este nu poate să fie un PzburătorQ. &egate de artele plastice (pastelXdesen in creion moale. sau pline de o calma maiestate ("#umuri albe se ridica in vazdu"ul scanteios9%a inaltele coloane unui templu meiestos"). ec"ilibru. Eminescu. fara digresiuni sau paranteze. pentru destinderea atmosferei. mai ales miscarile si detaliile. '7E4<5!' 7>1E'?H5>7>! $ studiu critic $ 7egendele 7uceafărului 4eniul lui Eminescu este $ăzut ca înalţ#ndu-se în lumina 7uceafarului) *oezia a retinut cel mai mult atenţia iubitorilor de artă frumoasă) 5ăsuntetul se explica prin faptul că poezia este o alegorie a nefericirii păm#nte(ti a poetului (i aceasta a fost scrisă cu puţin înainte ca poetul să intre în prima faza a bolii sale mintale.icle) 'cest lucru a fost confirmat de Eminescu lui . =Kperion. traduce momentan senzatia. dar e descrisa obiectiv. limpezimea. care sprijina degajarea unui sens. aceste poezii manifesta preocuparea pentru satisfacerea unor e/igente specifice: compozitie. ci că este $orba despre un mit antic: cel al rapirii unui păm#ntean de catre zeul infernului) Eminescu $edea geniul ca (i romanticii germani) 4eniul era o fiinţă capabilă să treacă de limitele lume(ti (i să-(i creeze o lume a lor) >n cercetător al titanismului 9) 1ernC obser$ă că titanii moderni s-au re$oltat contra cerului ca (i cei antici dar că nu au $rut să ia locul zeilor ci doar să fie oameni cu libertate deplină) 8itanii se consideră inspiraţi. intaresc sentimentul de seninatate clasica. plutesc in aer ca un roi de fluturi albi"). terminata adesea in poanta. %orespondenta sentiment 9 natura (romantica) este subliniata de faptul ca tabloul este insufletit de o prezenta umana.ersul isi pastreaza simplitatea. apartinand nemijlocit naturii si incorporandu$se ei.activitatii productive. Timpul "Pastelurilor" este invariabil prezentul. infernală. )maginea. cu oc"ii unui privitor din afara. *esenul esentializeaza. ca (i poeţii în antic%itate. #ormula compozitioanala. erau m#ndrii de suferinţele lor. intrucat poezia ne implica in postura de spectatori.aiorescu care la r#ndul lui a transmis această inforamţie lui !) 'l) 2rătescu-9oine(ti) !deia geniului nemuritor este $ec%e în g#ndirea poetului) *e măsură ce el intra tot mai mult în conflict cu oamenii $remii el teoretizează distanţarea geniului de societate. pentru ca ei în lupta contra dumnezeirii erau gata să renunţe la ce oamenii consideră că au cel mai de preţ: suflet ul. recurge la o mica inscenare. *ese comparatii gratioase ("#ulgii zbor. demonic Eminescu n-a stăruit asupra dramei umane din ?rumoasa făra corp pentru că soluţia a dat-o în 7egendele 7uceafărului: zmeul care simbolizează păm#ntescul se resemnează în lumea nemuritoare) ?n spiritul romantismului german.

i%ai. . cu un simt feminin caracteristic. decat sa carpeasca cizmele satenilor. dar asa le$a fost datE). si +"ita avea aceeasi banuiala.Eminescu a procedat ca un titan încă de la prelucrarea moti$elor din folclorul rom#nesc fac#nd din &aramis un titan re$oltat împotri$a di$initaţii (i făc#nd din zmeul din po$este. &a baza ei se afla convingerea autorului ca goana dupa bani zdruncina ti"na si amaraste viata omului. simbol al răului. el simte ca ar putea face si altceva. $a actiona ca titan în mersul societăţii arăt#ndu-(i geniul prin năzuinţa spre o frumuseţe superioară) "ubla înfăţi(are a lui ECperion: înger-demon ne duce la o contradicţie a firii lui care este o parte creatoare (i alta distrugătoare ca (i demonicul lui 4oet%e) "rama 7uceafărului începe din momentul în care el nu poate renunţa la nemurire datorită iubirii) 7uceafărul nemuritor 1on$ingerea pesimismului lui Eminescu a fost prima oară teoretizată de critica lui . pretuita de . *oezii.)Eminescu !)1reangă &tudii. consecintele nefaste. stapan temut al acestor locuri. conflictul se desfasoara liniar si ascendent. mai rentabil. )n sinea lui. &a inceput totul mergea bine si viata era prospera.amadaul. pe masura ce +"ita intra in mecanismul necrutator al afacerilor necinstite ale lui &ica. GUR0 Eminescu. . Editura >ni$ersitatea din 8imi(oara.amadaului. un precursor al prozei lui &iviu Bebreanu. *epune marturie falsa la proces in legatura cu omorul si jaful din padure. D. Tema acestei nuvele o constituie urmarile negative. dar intelege ca pentru a ramane la 8oara cu noroc trebuie sa devina omul . un simbol al geniului creator) Pentru -minescu demonul. pe care setea de imbogatire le are asupra vietii sufletesti a individului.lavici in alte nuvele pentru puterea ei miraculoasa de a mentine ec"ilibrul sufletesc al omului. 6emultumit de conditia sa sociala. scapandu$l pe . .amadau de pedeapsa binemeritata a legii. . %ompozitia nuvelei este clasica.i.aiorescu) Înţelesul alegoric dat de Eminescu legendei 7uceafărul este acela al asemănarii soartei zmeului din po$este cu soarta geniului) 'stfel este perceput în zilele noastre c#nd încă auzim c%emarea 7uceafărului nemuritor) B)B&)A+B #). ce declanseaza conflictul si intreaga desfasurare a actiunii il constituie aparitia la 8oara cu noroc a lui &ica . -l identifica saracia cu lipsa de demnitate si doreste sa se imbogateasca nu pentru a trai bine. asupra destinului omenesc. un moment de referinta in evolutia prozei noastre. dand lui +"ita un sentiment de inferioritate.imteam eu ca nu are sa iasa bine.aracia.lavici este unul din stralucitii reprezentanti ai realismului obiectiv in litaratura noastra. GUR0 8oara cu noroc D8oara cu norocE este o capodopera a nuvelisticii romanesti. +"ita se va instraina treptat de na si se va lasa manevrat de &ica. iar in cele din urma duce la pierzanie. in ciuda rezervelor e/primate de soacra sa (care intruc"ipeaza in nuvela intelepciunea varstei si a e/perientei) se "otaraste sa abandoneze linistea colibei din sat si sa ia in arenda carciuma de la 8oara cu noroc. respectandu$se ordinea cronologica a desfasurarii lor. Editura *entru 7iteratură. na. cu care se inc"ide si se desc"ide cartea (DAmul sa fie multumit cu saracia sa. prin vocatia de a picta mediul social si de a crea tipologii comple/e. caci daca e vorba. ci pentru a fi cineva. . %onflictul psi"ologic se amplifica treptat. 8omentul intrigii. genereaza numeroase rele. nevasta lui +"ita. !nitatea intregului. devine la inceputul nuvelei D8oara cu norocE motiv de puternice framantari. a feliei de viata autentica este sugerata de cuvintele batranei. 2ucure(ti. linistea vietii lui. devenindu$) complice. nu bogatia ci linistea colibei tale te face fericitE. .tapanit de setea de bani. intuieste ca &ica este Dom rau si primejdiosE. faptele fiind distribuite in cele ': capitole. ca $oce interioară omului. pentru a fi respectat. 8imi(oara.

el este generos cu cei ce$l sprijina in afaceri iar la petreceri devine vesel si bun. +"ita cade invins de propriul sau destin. . un capriciu superficial. . -le sunt la inceput personaje antitetice. care evolueaza paralel.amadaul e/ercita asupra tuturor o dominatie fascinanta. oscilatiile de lumina si umbra. fiind: Dom cu stare. dezvaluie procesul devenirii lui +"ita. facand$o capabila de emotii. )ntorcandu$se la 8oara cu noroc. este o victima a incapacitatii sale de a se raporta la simtul masurii si al ec"ilibrului in tot ceea ce intreprinde. fiind darz si "otarat. dept al unei morale intransigente. simtaminte si vibratii pure. dupa propriile indemnuri. la randul lui.amadaul are asupra celorlalti efecte catastrofale. )ar pentru a purifica locul afacerilor necurate un incendiu mistuie carciuma. dar si cele de omenie cand isi aduce aminte de nevasta si copii. sugereaza ura si dispretul pentru +"ita. 6i se releva astfel. naliza psi"ologica. *e la complicitate la crima nu a mai ramas decat un pas. Tradarea barbatului nu este pentru ea un gest necugetat. creea personaje prin care sa arati ca. opiniile celorlalte personaje. +"ita se "otaraste sa$l dea prins pe &ica jandarmului Pintea. asupra . al caror destin este dirijat de puterea de seductie a banilor. iar dezumanizarea sa se manifesta in toata amploarea. inalt. tragismul vietii lui. !ltimele zvacniri din final. -roul este aprins de setea de razbunare. cu oc"i mici si verzi si cu sprancenele dese si impreunate la mijlocE. stfel. . iar &ica scapa fara sa fi fost dovedit vinovat. banuita de &ica a avea Dslabiciune de aur si de pietre scumpeE este asasinata prin sufocare. Buza$Bupta si .aila$Boarul sunt osanditi pe viata. utorul surprinde.pre deosebire de scriitorii dinaintea lui. dictata de prejudecati. momentele de insingurare. nu numai caractere gata formate. Am onest la inceput. %ei doi se "otarasc sa$) intinda o cursa. #acand din bani o unica pasiune. sadic si amenintator sau cu izbucniri de autentica duiosie. prabusirea lui +"ita este inevitabila.lavici il caracterizeaza indirect. %and ea era supusa acestui zbucium sufletesc. lipsita de sprijinul moral al sotului.*e acum. Jura fals la judecata. in imprejurarile in care le pune viata. na. specifica economiei ardelenesti din vremea sa. ci diavolE). ci le da libertatea de a se manifesta. dar in acelasi timp. monologul si dialogul. -l se caracterizeaza prin faptele savarsite si prin impresiile ce le lasa asupra celorlalte personaje. se mai afla la varsta la care cantecul si jocul nu dispar inca. framantarile lui +"ita. %u o intuitie deosebita. setea de razbunare si patima pentru &ica. ucis din comanda lui &ica. Dsimti tragere de inima pentru &icaE.amadaul ocupa un loc aparte.amadaului. el este incpabil sa reziste tentatiei de a se imbogatii dupa ce se muta la 8oara cu noroc. atingand calea sinuciderii. macinat de remuscari. +"ita refuza sa mai comunice sincer cu sotia sa. dupa imperativele sufletului lor. ea isi da seama de la inceput de firea ticaloasa si patimasa a lui &ica si isi avertizeaza sotul. . caci patima de bani nu poate fi stapanita. utoritate suprema. . . este un caracter plin de contradictii.urprinzand viata si moravurile unei lumi.lavici creeaza personaje comple/e si verosimile. +"ita va deveni complice si partas la faptele necinstite ale . sprimea de om primitiv a lui &ica este insa asociata cu un fel de noblete salbatica. faptele si gandurile protagonistului. +"ita isi ucide sotia si este. &ica . in sufletul nei se aprinde dispretul. #ricos si las. aruncand$o pe na drept momeala. . )n final va cadea si el. ci si felul in care ajung oamenii sa fie asa cum sunt. cu real talent de analist. -l este un erou unic in literatura noastra prin c"ipul sau demonic (DTu nu esti om &ica. . %and iubirea pentru +"ita dispare. prin apartenenta la acea categorie a pastorilor. devenind complementare. iar &ica se sinucide izbindu$se cu capul de un stejar uscat. femeia cea tanara. cand este ucisa. &ica este individualizat printr$un portret fizic alcatuit din trasaturi caractersistice: Dun om ca de 13 de ani. care poate sa plateasca grasunii pierduti ori pe cei furatiE.lavici isi pedepseste e/emplar toate personajele nuvelei amestecate in afaceri necinstite: arendasul este pradat si batut. el se implica tot mai mult in faptele marsave puse la cale de &ica. )n aceasta categorie. dupa ce &ica il necinsteste si in viata familiala. sub inraurirea caruia prabusirea sa morala este inevitabila. stapan al locurilor. prin destinul ei tragic. Prin personalitatea sa puternica.lavici se dovedeste un fin cunoscator al psi"ologiei feminine. uscativ si supt la fata cu mustata lunga. )n prezentarea evolutiei nei.lavici nu impune personajelor o comportare rigida. *ar onoarea familiei sale este din nou stirbita. . si indemnata tot de el. na.

Ariginalitatea artei portretistice consta in faptul ca personajele au insusiri numeroase. năzuinţele) !on al 4laneta(ului se situează la intersecţia mai multor tipologii realiste) "in punctul de $edere al categoriei sociale.lavici da o mare atentie felului in care se e/prima personajele. care folose(te femeia ca mijloc de par$enire) *ersonajul eponim al romanului este un ţăran sărac ce dore(te păm#nt) Încercarea disperată a lui !on de a dob#ndi păm#nt nu mai poate fi pri$ită. nu numai in manifestarile lor e/terioare. 2aciu. care oricum se va implini. . el este construit dintr-un ansamblu de trăsături redate în mod direct (portret. cu spirit realist desavarsit. au o mare putere de caracterizare psi"ica. 7i$iu 5ebreanu se dezice de realismul care Vcopia sincer. !on este tipul ari$istului fără scrupule morale. . consemn#ndu-le atitudinile)!on este personajul titular (i central din roman. în condiţiile satului rom#nesc din 'rdeal. . . *esi portretul fizic este concis. ci numai sa descrie cat mai fidel intamplarile ce il imping pe fiecare personaj pe drumul destinului (Dsimteam eu ca nu are sa iasa bine. acordand o atentie deosebita evenimentelor aflate in legatura directa cu personajele. zicatorile si proverbele. domin#nd întreaga lume care se desfă(oară în legătură cu el) 1elelalte personaje principale ('na. de inspiraţie rurală. cu vointa si slabicini.lavici este o mare putere de interiorizare.care se în$#rte pe l#ngă cei bogaţi Vca .lavici o noutate in literatura romana si un punct avansat al aplicarii metodei realiste in arta literara. *ialogurile. ?lorica. la începutul secolului al JJ-lea) 'cţiunea romanului se desfă(oară pe mai multe planuri narati$e. statut social (i indirect (fapte. prezintă lupta unui ţăran sărac pentru a obţine păm#nt (i consecinţele actelor sale.criitor obiectiv.lavici nu infrumuseteaza cu nimic viata personajelor sale. raporturi cu alte personaje ) +aratorul obiecti$ (i omniscient î(i lasă personajele să-(i dez$ăluie trăsăturile în momente de încordare. )on$caracterizarea 1onstrucţie epică în proză de mare întindere. dar asa le$a fost dataE). în aceste condiţii. na era frageda si subtire. biografie. a cărui e$oluţie în plan psi%ologic constituie obiectul romanului) "e aceea.predispozitiilor psi"ice innascute. precum si interventiei lor nemijlocite in desfasurarea intamplarilor. pun#ndu-i în lumină trăsăturile. doar ca expresie a lăcomiei.criitorul pune accentul pe evolutia artistica a personajelor epice. a$#nd personaje numeroase) &pecia literară pri$ilegiază personajul. atitudini. fidel (i fotograficQ lumea (i cere ca romanul să se îndrepte spre un realism al esenţelor) 1onsiderat Vcea mai puternică creaţie obiecti$ă a literaturii rom#neQ (Eugen 7o$inesc . pozitive si negative. na era sprintena si mladioasaE). romanul V!onQ este primul roman publicat al lui 7i$iu 5ebreanu) El desc%ide seria marilor romane din literatura rom#nă interbelică) 5omanul. ceasta a facut ca eroii sai sa fie infatisati in zbuciumul lor launtric. limbaj. fiind reflectari ale intimitatii omului. cupuse unor conflicte puternice. *efinitorie pentru arta realizarii personajelor la . se comporta asemeni unor fiinte reale. 4eorge gra$itează în jurul său. el este tipul ţăranului a cărui patimă pentru păm#nt iz$oră(te din con$ingerea că acesta îi susţine demnitatea (i $aloarea în comunitate) "in punctul de $edere al categoriei morale. accentul cade pe adjectivele cu rol de epitet caracterizator (D na era inteleapta si asezataL na era tanara si frumoasa. *e aceea el nu se simte in nici un fel obligat sa e/plice nimic. ci mai ales ca expresie a dorinţei de a scăpa de etic%eta înjositoare de sărăntoc (i de umilinţa de repeta soarta tatălui său. romanul î(i găse(te exprimarea plenară odată cu realismul) 1reator al romanului realist modern în literatura rom#nă. redus la esential. societatea in care traiesc si intamplarile vietii lor e/ercita influente ce le transforma caracterul reprezinta pentru vremea lui . gesturi. fiind un observator fara partinire. stare ci$ilă. cu o acţiune complexă la care participă un număr mare de personaje. Bemarcabile sunt insa si e/presiile. )n conceptia autorului viata fiecarui personaj este vazuta ca un destin propriu.

!on înţelege (i că toate calităţile sale nu sunt suficiente pentru a-i sc%imba statutul. î(i cobor# fruntea (i-(i lipi buzele de păm#ntul ud) Xi-n sărutarea aceasta grăbită simţi un fior rece. să-l trimită pe tatăl ei să discute) 1#nd tratează problema cu 9asile 2aciu.un c#ine la u(a bucătărieiQ) 1on(tientiz#nd organizarea socială. personajul este drastic pedepsit de autor. de aceea. ci . iar apoi în *etri(or-fiul lor. cople(indu-lQ) ?eciorul se simte mic (i slab. fire %istrionică (i contemplati$ă. îndrăgit de familia Eerdelea pentru că de mic se arătase isteţ la în$ăţătură) În$ăţătorul reu(e(te să-l con$ingă pe tatăl său să-l dea la (coală. care nu mai luptă pentru a stăp#ni spaţiul. sărăntoc. din care cauză flăcăul simte dureros prăpastia dintre el (i VbocotaniiQ satului. a(a că s-a întors acasă) !ubirea păm#ntului l-a stăp#nit de mic: V9e(nic i-a pizmuit pe cei bogaţi (i $e(nic s-a în$er(unat într-o %otăr#re pătima(ă: trebuie să aibă păm#ntu mult. de fapt. tulbur#nd lini(tea unui cămin (i a unei întregi comunităţi) . dispreţuitor. făc#nd din el un personaj memorabil prin acea că întreaga sa energie este canalizată spre îndeplinirea scopului de a a$ea păm#nt) În acest sens. ion este Vsemţ (i cu nasul în $#ntQ. în !on rena(te pasiunea pentru ?lorica. el î(i urze(te cu meticulozitate (i pricepere planul seducerii 'nei deoarece ea a$ea Vlocuri (i case (i $ite multeQ) "upă ce o lasă însărcinată pe 'na. cucernic. distantă.oromeţiiQ) +aturii primare. atitudinea lui ion este rece. tumultuoase a lui ion i se opune !lie .oromete. ignor#nd at#t sentimentele. fără să-(i dea seama. c#t (i criteriul moral) *ersonajul are. nu $ede altce$a dec#t garanţia proprităţii asupra păm#ntului) "upă moartea soţiei sale. etc) 7e simte $orbind. încă de la început. cinică. iubea mai mult munca păm#ntului. !on pri$e(te cu a$iditate porumbi(tile. însă relaţia lor adulteră este descoperită de 4eorge care pregăte(te răzbunarea) 2ărbatul în(elat î(i $a ucide ri$alul cu lo$ituri de sapă) În timpul agoniei. ce era acum căsătorită cu 4eorge 2ulbuc) El încearcă să o recucerească pe ?lorica.oartea apare ca o unică soluţie de ie(ire din impasul în care ajunge destinul personajului) 1ondiţia ţăranului. zgunţuroase (i umede)Q) 'doră (i $enerează păm#ntul ca pe o zeitate: V'poi încet. soţia de$enind o po$ară jalnică (i incomodă) &inuciderea 'nei nu-i treze(te lui ion regrete sau con(tiinţa $ino$ăţiei pentru că în 'na. nu suportă ocara (i reacţionează $iolent) &ec$enţa cea mai eloc$entă se petrece Vîn păm#nturiQ) 'tunci este declan(at mecanismul fără întoarcere în care stă destinul flăcăului (i a celor din jurul său) 'juns la păm#ntul său. con(tient că deţine controlul absolut asupra situaţiei (i că-l poate sili să-i dea păm#ntul la care r#$nise at#ta) 1#nd a luat-o pe 'na de soţie. Vcel din urmă ţăranQ. %oţ (i t#l%arQ. trebuie WQ) *ăm#ntul i-a fost drag ca o maă. $oinic. !on s-a căsătorit. iar Vglasul păm#ntului pătrunde nă$alnic în sufletul flăcăului ca o c%emare. ilustrată în romanul !on. st#rne(te m#nia lui 4eorge 2ulbuc) 1aracterizat direct de către narator. î(i găse(te o replică peste timp în romanul V. un statut foarte bine definit) Este prezentat ca unul dintre feciorii de frunte ai satului. îi plăcea să-l muncească. a(a că trebuie să găsească o modalitate de a se impune. refuză să $orbească cu ea (i-i spune. sfidător. de(i (i-a impresionat profesorii. cu păm#nturile ei. ion este Viute (i %arnic ca mă-saQ. ca 9asile 2aciu) 1#nd acest personaj îl caracterizează direct. spun#ndu-i Qfleandură. astfel portretul naratorului insistă mai ales asupra acestei pasiuni tulburătoare care-l stăp#ne(te de mic) Între ceilalţi feciori este recunoscut ca un lider) Încă de la început are o structură de luptător. (tie să-i stăp#nească pe lăutari (i pe to$ară(ii de petrecere (i. răspunzător de $iaţa 'nei (i a copilului lor. !on se simte biciut. se lăsă în genunc%i. numai că băiatul. c%ipe(. !on de$ine una cu păm#ntul mult r#$nit) 'stfel. ameţitor)Q &etea de păm#nt este trăsătura dominantă a personalităţii sale. umilit (i înfrico(at în faţa uria(ului) !nstinctul de posesiune a păm#ntului (i lăcomia care pune stăp#nire pe el sunt moti$ate (i de ipostaza păm#ntului-ibo$nică: VÎl cuprinse o poftă sălbatecă să îmbrăţi(eze %um())) ) Întinse m#inile spre brazdele drepte. %oldelel. întruc#t el se face $ino$at de dezintegrare morală. dar sărac.

+"eea. zeii nu traiau izolati de muritori. ci a ales pe cele mai importante in legatura cu zeii cei mari ai Alimpului si. 8itru a trebuit sa dea ordine cronologica miturilor conducandu$se dupa =esiod dar introducand si unele elemente personale. zei s$au nascut ca si oamenii. stfel s$au plasmuit mitologiile popoarelor antice. 8iturile Alimpului au fost create intro epoca de umanizare a conceptiilor despre natura. -l nu si$a propus sa dea absolut toate miturile Alimpului. *ar in mare in imaginatia grecilor mai locuiau: mfitria. 6ereidele. care si asa era e/trem de bogat. Tetis. *ar cauza principala a multimii miturilor o constituie multitudinea fenomenelor naturii si a diferitelor aspecte ale acestor fenomene. Dnasterea zeilorE de "aosul care domnea in mitologie. o alta divinitate a marii. oricat de variate ar fi fost. %ronos etc. in imaginatia grecilor. in special pietre si lemne. =ermes era protectorul negustorilor. era inc"ipuita de o piatra necioplita. *ar imaginatia omului primitiv. *ar. inainte de ei. zeul iubirii. Triton. inparatia mortilor o conducea =ades. 6ereu. fiicele lui 6ereu. 8itologia grecilor este e/trem de bogata pentru ca la crearea nenumaratelor figuri de zei semizei. grecii si$au inc"ipuit aceste forte sub forma unor obiecte neinsufletite. Tocmai de aceea l. in legendele Alimpulu se reflectau realitati sociale si politice de pe vremea cand traiau autorii mitului. *e pilda un mit spunea ca zeita frodita se nascuse din sangele lui !ranus. contribuind astfel la inbunatatirea tezaurului mitologic grec. *e pilda. ci (i un personaj a cărui mecanică a existenţei scapă logicii perfecte. forta atribuita mai tarziu zeului -ros. . %a si =esiod. cu =aosul. !neori zeii se casatoreau cu muritoare si invers. aducandu$le fericire sau nenorocire.A&)8P!&!) stazi omul cunoaste fortele naturii si puterea lor nu il mai inspaimanta. la =esiod. zeita =era proteja casnicia. =esiod a fost determinat sa scrie Teogonia. fiul lui Poseidon. )n conceptia vec"ilor greci. 8itru a dat o deosebita importanta mitului prometeic dorind astfel sa lege printr$un fir logico cronologic diferite mituri intre ele si pentru a$i da lui Prometeu valoarea unui simbol al luptei pentru stapanirea tainelor naturii. &uaind ca pilda marea observam ca strabunii indepartati ai grecilor. a contribuit imaginatia mai multor generatii si a mai multor oameni de talent. Problema esentiala care se punea era aceea ca un zeu sa nu apara pe scena mai inainte de a fi creat asa cum de pilda. !ranus. "aos provocat de nenumaratele mituri contradictorii atat in ceea ce priveste faptele zeilor cat mai ales in ceea ce priveste momentul aparitiei lor in lume caci. *e aceea zeul aparea in c"ipuri diferite. a creat figurile mitice ale zeilor. de pe vremea cand au fost plasmuite aceste mituri. &a constituirea acestui panteon olimpic a contribuit imaginatia mai multor oameni si a mai multor generatii din diferite regiuni locuite de greci. atribuindu$le toate fenomenele pe care nu si le putea e/plica. frodita este fiica lui Geus si a *ionei. au pus stapan peste intinsele ape pe Poseidon.pentru a scăpa de teroarea timpului) 'utorul de metodă realistă desfă(oară o forţă demiurgică nu numai pentru a înfăţi(a cititorului o lume supusă cauzalităţi. res era zeul razboiului. Poetii care au urmat dupa =omer au prelucrat miturile in lumina conceptiilor filozofice si religioase ale vremii lor. stfel. Alimpul "omeric nu este altceva decat o reflectare a vietii sociale si politice a grecilor. pentru că înglobează factorul iraţional) &-+-6*-&. fiul lui Poseidon sau al lui 6ereu etc. cazut in valurile marii. de pe vremea lui Pericle. l. in timp ce la =omer. &a inceput. -ste de subliniat faptul ca l. 8itru a procedat cu . ci se amestecau in viata lor. in Beotia. in orasul T"espiae. cand zeii si oamenii nici nu e/istau. in lipsa unei ratiuni patrunzatoare.criitorul le/andru 8itru ne prezinta miturile despre zeii olimpici despre care se povesteau mituri plasmuite in vremusi si in regiuni diferite si reflectand conceptii felurite. dintre care aceea a grecilor se remarca prin mare bogatie si frumusete a miturilor. eroi. -ros este stapanul inimi zeilor si oamenilor. numite fetisuri. sotia lui Poseidon. *e aceea in viata zeilor se reflecta multe din fenomenele vietii sociale a grecilor.

)n D&egendele AlimpuluiE l. %ronologic autorul a respectat urmatoarea ordine: Perseu. "ile. frodita ne apare in alta lumina fiind numita DnemuritoareE. legende create in +recia dupa si sub influenta legendelor razboiului Troiei evenimant care a contribuit in mare masura la alterarea continutului legendelor si deci la estomparea cronologiei lor. legendele si versurile cele mai cunoscute si interesante. 8enelau. %astor si Polu/. utorul a depus un efort staruitor de a motiva logic si psi"ologic trecerea de la un mit la altul si diferitele actiuni in cadrul aceluias mit. )n legendele sespre eroi asistam la o incordare a tuturor puterilor fizice si morale ale pamantenilor spre a birui fortele vrejmase si a ridica viata si demnitatea omului deasupra tiraniei si mizeriei. &inia evolutiva a semanticei cuvantului DerouE a fost: '. Tezeu.afo. *e e/emplu in D)liadaE frodita. care salasluieste in palatul de aur al tatalui sau.enus a capatat la &ucretiu o maretie pe care nu o avea la "omer dar a inceput sa o capete la . )n evolutia sensurilor cuvantului se vadesc limpede momente din istoria societatii sclavagiste grecesti. om distins prin nastere. 8itru e/pune mituri si legende pecar imaginatia greaca le$a tesut in jurul unor oameni numiti in greceste DerosE. legende create in sia 8ica in legatura cu razboiul Troiei. venturoasa calatorie a lui -nea. grecii dezvoltasera stralucita civilizatie miceniana. Dfiica a lui GeusE. cautat sa armonizeze versiunile contradictorii intr$o sinteza in care predomina punctul de vedere moral. frodita$. ucigand monstri si biruind oameni nelegiuiti. -/ista o distinctie esentiala inre zei si eroi. 1. muritor ridicat dupa moarte la rangul de semizeu. Arfei si -uridice. 0. sadar. in rasul tuturor zeilor.afo. opera a mainilor lui Prometeu. este necesar de a cerceta intelesurile pe care le$a capatat cuvantul DerouE. comandant militar. Geii erau niste fiinte pur imaginare pe cand multi dintre eroi au trait in realitate iar imaginatia nu a facut alt ceva decat sa le mareasca peste fire personalitatea. )ntelesurile cuvantuui DerouE izvorasc din )liada si Adiseea poeme in care se canta fapte savarsite de luptatorii care au luat parte la razboiul Troiei. zeita frumusetii. 0. Belerofon.pre a ne da mai bine seama de felul in care s$au plasmuit legendele. talent.)))$a a DAsideeiE zeita frodita este pedepsita de =efaistos facand o plasa de aur invizibila in care a prins$o alaturi de res. 2. 8itru a trebuit sa rezolve doua probleme fundamentale si anume problema cronologiei si problema fizionomiei eroilor. *edal si )car. in jurul unor eroi veniti din +recia. -/peditia argonautilor. (. frodita$. &egendele eroilor pot fi impartite in trei mari categori: legende plamadite pe pemantul +reciei inainte de razboiul Treiei. nobil sef. . )n lucrarea sa l. )ntoarcerea a"eilor in -lada. )ntemeierea Tebei. esentialul il constituie continutul lor pentru ca diferitele variante ale aceluiasi mit prezinta personajul mitologic despre care este vorba in lumini diferite. Geus trona maiestuos in Alimp dar pe pamant. Bazboiul Troiei. Geus nu a e/istat. !lise au fost insa oameni care au luptat sub zidurile Troiei. utorul a ales miturile. eroul =eracle infruntand mania =erei. vitejie. semizeu. )n imaginatia grecilor. Beferindu$ne la D&egendele eroilorE putem spune ca acestea se caracterizeaza prin: . *ar inainte de lupta sub zidurile Troiei. stapan. 8eleagru.multa atentie si logica introductand mitul lui Prometeu pentru a e/plica in acest fel aparitia oamenilor.enus este: datatoare de viata prin care iau fiinta toate vietuitoarele de pe pamant. se amesteca in lupte fara sa$si dea seama ca nu este in stare sa le poarte ba c"iar este ranita de un muritor. gamemnon. =eracle. &a poeta . )n cartea a . sclepio. Pataniile lui !lise. a fost socotit vrednic de Alimp. 1. combatant. 2. Pentru poetul roman &ucretiu. 8otivaea rationala a alegerii si ordinei cronologice a miturilor pe care mitul prometeic o ilustreaza in c"ipul cel mai luminos. )n prima parte a D&egendelor AlimpuluiE putem distige urmatoarele trasaturi principale: '. Aricat de importanta ar fi problema cronologiei miturilor.

dar totul s$a terminat cu bine. prin e/plicatii si ordin stiintific.copiii fiind salvati. =ubar se simtea rusinat de fapta fiului sau si cauta mereu sa$i spuna ceva. sa cum in D&egendele zeilorE s$a dat o deosebita atentie figurii lui Prometeu. tot asa in D&egendele eroilorE s$a aruncat o lumina deosebita asupra lui =eracle. 8ara Beferat Bomanul incepe prin a prezenta personajul ce$i da nume :8ara.6atl se intoarse acasa dar cu 3 luni inainte sa i se termine cei doi ani de calatorie. 1. cest lucru putea fi trecut cu vederea de catre =ubar si partenii sai. utorul a ales cele mai interesante figuri de eroi spre a le e/pune viata legendara. 2.%ei doi au fost in sinea lor fericiti petrru ca s$au vazut si acest lucru devenea din ce in ce mai evident. luptand cu darzenie si curaj neistovit.si ca din intamplare se intalneste cu Persida la nunta lui 8unteanu cu 8ilena.)n clipa cand a vrut sa se napustesca asupra lui 6atl acesta din urma si$a aruncat cutitul din mana si l$a impins pe =ubar pentru a nu fi palmuit. 3.pana in ziua cand a venit in macelarie sa$l mustre si$l gasi la lucru cu un cutit in mana. punandu$i in fata modele de lupta darza.'.iar pe baiat voia sa$l faca ucenic. se formuleaza nazuinte spre mai bine si spre mai frumos. D&egendele eroilorE contribuie la imbogatirea cunostintelor si la educatia tinerei generatii.iar in acel moment 6atl a zarit$o pe Persida la geam si a ramas incremenit.acesta fiind cazul in care a luat bataie de la un baiat mai mare ca el. 8aica egidia era foarte respectata de 8ara si de aceea si$a lasat fiica in seama ei. %ronologia este in conformitate cu ipotezele cele mai plauzibile. /r'0(f('02lrr/ Persida urma sa se marite cu Pavel %odreanu dar il refuza fapt care l$a facut pe %odreanu sa se insoare cu alta.iar in apropiera nuntii 8ilenei 8ara si Persida s$au dus in vizita la Trica. 6otele vin sa lamureasca. si anume ca.*in acel moment viata amandurora cunostea o intorsatura radicala. )n primavara un geam al manastirii s$a spart din pricina vantului puternic.dar . (.Persida s$a bucurat si ea atunci cand s$a intors 6atl. multe din ciudateniile miturilor. in care. -ste unul din meritele de seama ale acestei lucrari. 0.Persida afland de cele petrecute a iesit fara pemisiune de la manastire si a plecat cu Trica pe 8uresul involburat de erau sa moara amndoi si mama lor de spaima si maica egidia de rusine.8aica o ajuta pe 8ara cu bani pentru ca femeia sa aiba bani penteu Trica.8ara isi iubea foare mult copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor.acesta din urma invata la scoala. naratia este insotita de e/plicatia rationala a plasmuirilor fanteziei.iar Persida simtea ca in sufletul ei se petrce ceva cu totul diferit.)n ziua in care se intiarse a fost mare veselie la casa lui.atat de mult incat se poate spune ca Persida era preferata maicii.Totul era pregatit ca 6atl sa devina stapan dar Bocioaca uitandu$se prin cartea lui de calatorie a vazut ca 6atl a petrecut mai mult "ai "ui decat muncind pe la macelari.asa ca 6atl fu nevoit sa mai petreaca alte luni departe de familia lui.o femeie ramasa vaduva cu doi copii(Persida si Trica). ea simtind ca nu$i va putea da o buna educatie de una singura. )deea calauzitoare in e/punere a fost aceea care a stat la baza plasmuirii acestor legende.lucruri care l$au facut sa$i amane _taietura de maiestru_ a lui 6atl.*orea mereu ca fata ei sa fie deosebita si baiatul la fel.Pe Trica l$au trimis ucunic la casa lui %laici.Pe fata voia s$o trimita la manastire sa fie bine educata.trangea bani zi de zi pentru ei doi si pentru inmormantare..*in acea clipa 6atl nu si$o mai putea scoate din minte pe Persida ce$i parea mai frumoasa ca o zana. create de antici.Persida il iubea pe 6atl dar ea nu voia sa recunoasca.reprimandu$si acest sentiment din rasputeri. pornind de la realitati certe. )n felul acesta.nu putea sa$si scoata din minte c"ipul zarit printre cioburile ferstrei sparte. dar cum Bocioaca afla ca 6atl se tine dupa Persida (Bocioaca tinand mult la Persida)nu mai trecu cele 3 luni cu vederea.Tocmai in aceste zile 6atl isi incepea cei doi ani de calatorie. %a si D&egendele zeilorE. oamenii pot triunfa asupra tuturor obstacolelor si c"iar asupra vointei zeilor. la o manastire cu o reputatie foarte buna.%u timpul Persida s$a atasat mult de maica egidia si maica de fata. ici el o gaseste pe Persida la brat cu un anume %odreanu ce$i cam facea oc"i dulci Persidei.calfa la casa lui Bocioaca. &a scoala Trica se cam batea cu cei pe care nu$i sufera.

iar in vocea lui se putea citi "otararea si maturizarea. Persida se intoarce acasa la sotul ei.ca maica egidia sa fie nasa copilului.parca innebunit se napusti la pieptul tatalui sau si$l lovi pana ce$l omori.si au plecat impreuna la .)n ziua aceea a venit si 8ara la Persida. tat de mult il pretuiau peTrica incat Persida si Bocioaca l$au rascumparat cu bani multi pentru a nu fi luat la razboi. .iar in acele clipe Bandi. de o viata buna si plina de "uzur si o bate pe Persida dipretuind$o pe zi ce trece mai mult.apoi izbucni in ras.dar se linisti atunci cand afla ca este legitim.era c"iar barbierit si pieptanat.arariei cu toate ca la inceput le$a fost foarte greu.Totul pana intr$o zi cand sosi o scrisoare de la Trica in care 8ara isi ierta fiica si o c"ema indirect acasa.ca 6atl si Persida sunt cununati.sotia lui Bocioaca si mama a unei fete de '0 ani. de avere . Trica muncea acum la casa lui Bocioaca de unde mai de demult fusese alungat.dar se simtea bine stiind ca 6atl o iubeste si ea il iubeste pe el. Trica afland ca nu 8ara i$a platit rascumpararea ci Bocioaca se decide sa se inroleze in armata pentru a$i putea plati lui Bocioaca banii pentru rascmparare. 6atl si Persida s$au cununat pe ascuns cu ajutorul lui Trica si a lui %odrenu(care nu o putea refuza pe Persida). Persida intra peste ei si$l vazu pe =ubar intins pe jos si pe Bandi razand in linistea ce$i invaluia.iena.Peste putin timp 6atl si Trica au devenit maiestri cu ajutorul lui Ancea si a lui Bocioaca ce au inc"is un oc"i in fata lipsei lor de e/perienta.Bandi accepta aceasta calatorie numai pentru ca Persida i$o cerea. sa ca 6atl o lasa numai pe Persida sa muncaesca pe cand el parea mai mult a oaspete decat a stapan. Trica s$a intors de la razboi ranit la sold dar sc"imbat la caracter.ingura care nu a crezut acest lucru a fost Persida care nu putea crede astfel de lucruri despre omul pe care$l iubea.Badi si tatal sau. =ubar au inceput sa discute despre calatorie.*iscutia a divagat pana cand Bandi l$a pus pe =ubar sa recunoasca faptul ca ii este tata.6atl s$a vazut cu Burdea apoi acesta din urma facandu$i o vizita Persidei.care era amarata si cu oc"ii invinetiti dupa ce 6atl o batu.la .=ubar era insa nemultumit din pricina faptuilui ca nepotul sau e nelegitim.)n cele din urma ei doreau sa se intoarca acasa unde Persida era asteptata de 8ara si de Trica.Persida nu mai suporta betiile si nebunia jocului de carti in care cazuse 6atl.dar 6atl nu era asteptat decat de mama lui cu tatal fiind de mult certat.si parca nu mai putea sta in prejma lor cat timp era =ubar printre ei. stfel ea a inceput sa se intalneasca.motiv pentru care il paraseste si se duce sa traiasca impruna cu mama ei ce o primeste cu bratele desc"ise.*eci Persida urma sa se mute in casa lui =ubar iar birtul ramanea dupa voia ei lui Bandi la care tinea foarte mult. cest lucru ..dar Persida isi dadea toata silinta ca totul sa fie cat mai bine pentru amandoi.=ubaroaie si =ubar in pricipal l$ au iertat pe 6atl si au venit sa$si vada nepotul.nici bataile sau vorbele ne la locul lor.s$o indeprteze de el asa cum s$o pricepe mai bine. %u toate pregatirile pentru botez Bandi fusese parca uitat de Persida si de toti(Bandi era fiul nelegitim a lui =ubar cu Beg"ina). flat i singuri in carciuma din .Totul a fost interpretat de o calfa care se afla acolo precum 6atl ar fi vrut sa$l omoare pe =ubar. u luat carciuma din spatele .*ar =ubar s$a oferit sa$l ia cu el intr$o calatorie la Pesta.Totul i$a luat prin surprinde pe toti si mai ales pe 8arta si pe Persida ce au facut tot posibilul ca el sa nu fie luat la razboi. urmand ca peste cateva zile sa se nasca fiul Persidei si a lui 6atl.6atl se sperie de aceasta scrisoare si incepu sa faca tot posibilul pentru a se intoarce acasa.=ubar a cazut si s$a lovit.el urandu$l pe =ubar.=ubar nu mai avea de ales asa ca a recunoscut fara ocolisuri. numai de dragul ei. u "otarat apoi ca sa faca tot ce le va sta in putinta ca 6atl sa se impace cu parintii sai.-ra 8ara tare fericita sa$si vada iar amandoi copii la un loc.ararie.bataia nu o putu ing"iti Persida si "otari insfarsit sa plece inapoi acasa.iena unde pentru cateva luni s$au simtit bine. cum era insa foarte bine pentru el deoarece era mana dreapta a lui Bocioaca si o insotea pretutindeni pe 8arta.pe ascuns cu 6atl.. tat de mult a stat Trica pe langa ea incat au ajuns sa se sarute si sa se imbratiseze pe la spatele lui Bocioaca fara ca acesta sa$si dea seama de ce se intampla.singurul in care avea incredere Persida.dar impreuna cu sotul ei.6atl era iscodit de Ancea si de =ubaroaie s$o lase pe Persida . cu toate ca Persida ducea dorul casei fiind printre straini.8ara nu se prea impaca cu gandul ca nepotul sau este botezat in catolicism dar se multumea sa$l stie sanatos.doar in prezenta lui Bandi. 6atl nu mai poate suporta despartirea de parinti.

s-a născut la G0 ianuarie GY0Z la 2oto(ani si s-a stins din $iata in zorii zilei de G0 iunie GYYU . *e cate ori . publicata partial in timpul scurtei sale vieti . istoria . -l fuge de acasa cu zilele . Poezia cadrului natural se impleteste cu evocarea varstei minunate a copilariei . *orinta . pe care o termină în GYRZ) "in cauza disciplinei (colare fuge de mai multe ori de la (coală) 7a 1ernăuţi îl cunoa(te pe profesorul 'ron *umnul care îi treze(te gustul pentru lectură (i îi împrumută cărţi) nii copilariei si ai adolescentei sunt anii de formare ai scriitorului -minescu . o prelungire . Pentru marele poet -minescu natura este nu numai un refugiu . g"icitori . Drascolind padurile si stanileE . pamantul romanescQ . Bevedere . poate .onete E si altele . $reodata . c"emarea iubirii ci cea a naturii in poezii ca D*orinta . in versuri si proza . cosmicul . !lterior s$au publicat si postumele . adica cele peste nouazeci de poezii publicate in timpul vietii autorului . *e aceea padurea este evocata in multe poezii ca un loc fermecator si avand puteri miraculoase : D#iind baiet . cum cunoaste frumusetile naturii din preasma )potestilor unde si$a petrecut cei mai frumosi si mai lipsiti de grija ani ai copilariei . g"icitori . %alin file . %e te legeniE si altele . ci si o stare sufleteasca . ci că începe al doilea secol al nemuririi lui ) P . %aci nu ma$ncanta azi cum ma miscara Povesti si doine . *eparte sunt de tine . a aparut la 0' decembrie '. #loare albastra .1 si cuprinde antumele .ara pe deal . care l$au urmarit toata viata pe poet si de care isi aduce aminte cu parere de rau cand marturiseste . vizionar . Bugaciunea unui dacE sau cea a timpului scurs ireversibil pentru om : DTrecut$au anii . !ar braţul drept sub cap eu mi-l puneam &-aud cum apa sună-nceti(or) &tudiile le începe acasă cu un dascăl neamţ) >rmează (coala primară la 1ernăuţi.i niciodata n$or sa vie iara . %e fruntea$mi de copil o$nseninara E 6eastamparat din fire . dar si cu tema timpului . 8i"ai disparea repede de$acasa infundandu$se prin codrii din imprejurimile )potestilor . Povestea codrului . A ramai E si altele . Pe langa plopii fara sot . &irica sa . eresuri .i%ai Eminescu . sau intarzie in cate un bordei de taran . 8elancolie . fiind inmormantat la cimitirul 2elu ) 1opilăria (i-a petrecut-o la !pote(ti. +lossa . . adica lucrarile date publicitatii dupa moartea autorului . unde cunoa(te timpuriu frumuseţile naturii. Povestea codrului .cel mai mare poet Ppe care l-a i$it si-l $a i$i . %ea dintai editie ingrijita de Titu 8aiorescu si intitulata DPoesiE . in 2ucuresti . Xi mă culcam ades l#ngă izvor. iubito . innoptand pe unde putea . in spirit folcloric . poate . păduri cutreieram. snoave . să ne g#ndim că anul acesta nu se împline(te un secol de c#nd a murit . paduri cutreieram . 8i"ai era al saptelea din cei unsprezece copii al familiei -minovici . de o tulburatoare muzicalitate si armonie . cestora li se vor adauga altele cum ar fi natura si dragostea . . Povestea teiului . Bevedere . 8i"ai -minescu a creat o opera de proportii monumentale . spre marea suparare a parintilor ..e bate miezul noptii . care cuprind peste 0>> de poezii . ascultand cu incantare povesti . iar acumP&-ar cun$eni . -minescu a cultivat deopotriva lirica meditativ pesimista in : D&uceafarul . D-minescu este marele subiect al literaturii rom#ne(ti ) <pera lui poate fi comparată cu o cetate puternică a cărei cuceriri cere pregătiri numeroase P spunea 8udor 9ianu cu peste SZ de ani în urmă . a(a cum $a mărturisi mai t#rziu în poezia ?iind băiet păduri cutreieram: ?iind băiet. . impleteste . din poveste .pirit romantic . in poezia DTrecut$au aniiE : DTrecut$au anii ca nori lungi pe sesuri . .8i"ai -minescu . o proiectie a trairilor sale interioare .

#lori sacre ('<'0). la simbolism) 1reaţia lui stă sub semnul conglomeratului estetic (îmbinarea mai multor curente (i orientări literare : romantismul se îmbină cu elemente parnasiene (i simbolismul cu nostalgia clasicismului) Poet. fo(netul frunzelor . de tei .olume de versuri: Prima verba ('. alături de el . este studiat . Poema rondelurilor ('<0:) *roză: "ramă banală (GYUR . c#t (i după ce a trecut în nefiinţă ) 1e ar mai putea adăuga un t#năr care-l cunoa(te pe Eminescu mai mult cu sufletul . prozator. despre proză . la acest lung (ir de pagini ce i-au fost dedicate [ E greu de spus în cu$inte . iubitori de dreptate (i ade$ăr . +ala +alaction. de faptură romantică. interpretat .Poesii ('. lupt#nd pentru dreptate . nu-l poate tăgădui : P <ric#t de tare ar fi c#ntat coco(ii a treia oară . 5ondelul c#inilor. p#nă la GYUZ . dar e sigur că-l simte pe Eminescu aproape . 6uvele ('<01) Teatru: 8oartea lui *ante lig"ieri ('<'3) *ublicist: În GYYZ scoate re$ista 7iteratorul de orientare antijunimistă) În GYS/ scoate ziarul <ltul. despre publicistică . discursul liric este rezultatul unui efort de esenţializare (i se bazează pe o metaforă concretă) *oetul renunţă la $erbalismul (i retorismul primei etape. proletarul se zbate pentru bucata de p#ine . pri$im cu dragoste iubita si in$ăţăm să-i spunem (oapte de dor (i atunci c#nd cu$intele nu ne ajung îi (optim $ersuri din Eminescu pentru că le simţim rupte din sufletul nostru ) +e aducem aminte de strămo(i . cu $ersuri lungi. 8acedons^i a fost un promotor al 4nnoirii poeziei: A literatură trebuie să ino$eze dacă $rea să trăiască (i să fie puternică) În acti$itatea literară a lui 'lexandru . lup#ndu-se cu neajunsurile $ieţii . în$ăţăm să-i cinstim (i să întelegem că P patria P nu e un cu$#nt de(ert ) *ri$ind în jur la 5om#nia sf#r(itului de mileniu ne dăm seama c#t de contemporan este Eminescu ) 4eniul neînţeles (i neapreciat trăie(te (i astăzi în sărăcie . $alorile pleacă să-(i împlinească destinul în alte părţi ) &-au scris mii de pagini despre Eminescu ) +ume de referinţă în critica literară i-au dedicat $olume ) !-au publicat studii despre teatru .) Eminescu este $iu în con(tiinţa poporului nostru . 5ondelul lucrurilor) . rezultat din mulţimea interogaţiilor (i exclamaţiilor) "upă GYUZ lirica lui 'lexandru .:0). pe el nimeni nu l-a tăgăduit ) P ( 4) 2ogaza ) 't#ta timp c#t pe aceste păm#nturi $or trăi rom#ni iubitori de codru . doritori de bine pentru ţară Eminescu ne $a fi simbol (i ideal ) Îi citim poezia (i $edem tot ce are mai frumos ţara noastră . (i cu un pronunţat caracter satiric.0). . omagiat . în$ăţat cu plăcere sau defăimat (i toate acestea la un loc do$edesc rolul pe care-l joacă Eminescu în cultura (i în con(tiinţa rom#nilor ) *e Eminescu nimeni nu-l poate uita . caracterizat (i printr-un retorism romantic. 5ondelul apei din grădina japonezului. dramaturg. pentru $iitorul ţării (i t#nărul este con$ins de ne-murirea poetului (i de contemporaneitatea operei sale ) le/andru 8acedons^i: 6oapte de decemvrie >n poet de tranziţie prin care se realizează trecerea de la romantismul eminescian la curentele moderne. despre $iaţă . auzim glasul iz$oarelor (i al turmelor . -/celsior ('. T"alassa ('<'(). acum scrie ciclul nopţilor.c#nd scrie poeme ample. &a calvaire de feu ('<>3). despre poezie ) !-au publicat $olume cu poeziile care i-au fost înc%inate at#t c#nd era în $iaţă . mersul înainte este (o$ăielnic . în primul r#nd.<(). iar în GYUR re$ista 7iga ortodoxă 4n care vor deputa mari scriitori: Tudor rg"ezi. poezia de$enind sugestie (i muzicalitate: 5ondelul rozelor ce mor.acedonsDi trece printr-un proces de simplificare.acedonsDi se pot distinge două etape: *rima etapă. 1artea de aur ('<>0). publicist.. de mare . dar (i o sublimare artistică) Este faza simbolist-ornamentală) 'cum scrie rondelurile. de plopi .

acedonsDi apelează la o succesiune de metafore expresi$e: 2agdadul W cer galben (i roz ce palpită. du(mănos. răgu(it.eDa pleacă cer(etorul *ocitan-2en *e%li$an care alege drumul cotit) Înainte de a pieri.ătasea-nflorită mărită cu firul +uanţe.eDa. . în care prelucra o legendă orientală) >n prinţ arab 'li-2en este sfătuit de tatăl său să urmeze în $iaţă drumul drept) *lec#nd în pelerinaj la .*romotor al noii poezii: 'rta $ersului (GYUZ . din material în spiritual) *artea a doua poate fi considerată ca un $is al poetului. pentru a pregăti apariţia inspiraţiei) *rin inspiraţie se realizează saltul din real în fantastic.acedonsDi stabile(te un acord perfect o corespondenţă între mediul exterior (i starea sufletească deprimată a poetului: *ustie (i albă e camera moartă\ Xi focul sub $atră se stinge scrumit\*oetul. $estejesc\Ea$uzele c#ntă\ . cri$ăţul ţipă simbolizează piedicile care inter$in în drumul creatorului spre absolut) Poetul subliniază corespodenţa perfectă dintre mediul natural (i starea sufletească disperată a poetului: >rgia e mare (i-n g#ndu-i. încet. petale de roze plutescL . sărac. cum urlă. 'li-2en $ede cum cer(etorul intră pe poarta cetăţii sfinte) &emnificaţia titlului : În timp ce prinţul intră în . . . (-afară.eDa (i .acedonsDi define(te contextul social ostil în care trăie(te poetul) Înt#lnim deci moti$ul poetului damnat.acedonsDi re$ine asupra legendei. Xi luna e rece în el (i pe cer) . (i este alcătuită din mai multe momente) *rimul moment prezintă condiţia ideală a emirului din 2agdad) ?olosind rafinate sinestezii. cum urcă. pentru că accentul se pune pe ideea de luptă (i de sacrificiu) Emirul din 2agdad este simbolul credinţei nestrămutate în ideal) +eneza poemului: ?n '.acedonsDi procedează la o mortificare a spaţiului (E moartă odaia (i mort e poetul .$oci limpezi (optesc\ 2agdadul W 2agdadul W (i el e emirul) 8ot pentru a reda frumuseţea. oferindu-i multiple $alenţe simbolice) *oemul este alcătuit din două părţi mari legate prin moti$ul inspiraţiei) În prima parte . \lupi groaznici s-aud. poetul redă frumuseţea 2agdadului: 2agdadul W 2agdadul W (i el e emirul\Prin aer. frec$ent în lirica simbolistă) . mai precis pe necesitatea sacrificiului în numele unui ideal) *oetul define(te etica omului superior care refuz#nd orice compromis alege (i urmează întotdeauna drumul drept) +u este important faptul că omul superior nu-(i atinge scopul.6 >n tremol sinistru de $#nt-năbu(it\). *oezia $iitorului (GYUM ) ' condus cenaclul 7itaratorul în care au debutat cei mai de seamă reprezentanţi ai simbolismului rom#nesc) -ste una din capodoperele liricii lui . ce-n umbră. repetiţia cu efect de incantaţie %ipnotică.eDa cerească cer(etorul intră în . cuncetul.eDa prinţul alege drumul drept (i împreună cu oamenii săi piere în pustiul arab) 8ot spre .6 1um latră.<> 8acedons^i a publicat un poem în proză .acedonsDi) *oemul se axează pe ideea omului de geniu însetat de absolut. %u nici o sc"inteie 4n oc"iu$adormitL În contrast cu acest spaţiu rece. alături. . trăsnit stă de soartă.acedonsDi e$idenţializează genialitatea poetului: !ar geniu-i mare e-aproape un mit\) 9ijelia care domne(te afară ($iscolul geme cumplit. $raja 2agdadului.eDa păm#ntească) "upă unsprezece ani în GUZG.

în zori (i-n amurg.acedonsDi redă epuizarea fizică (i sufletească a călătorului: %7nd setea. îi pun c#te-o st#ncă Xi foamea se face mai mare . deodată.$oinţa %etatea preasf#ntă îl c%eamă în ea.6 Xi foc e în cer. grozave la fel. Îi cere simţirea. Xi-aceasta-i răspunde ca $ocea ciudată: -7a .eDa [\7a . dar zilele curg.tot dreaptă. emirul din 2agdad trăie(te fascinaţia cetăţii sfinte din . poetul redă c%emarea c%inuitoare a cetăţii .eDaW 7a .eDa poetul obţine efecte muzicale. fascinaţia idealului: &pre . cetatea sf#ntă a musulmanilor de$ine simbolul aspiraţiei eterne spre absolut) *rintr-o repetiţie enumerati$ă.eDa-l răpe(te credinţa . e zeu. &-opre(te.pre 8e^a se duce cu g7ndul mereu $ "e(i are totul.tot sufletu-i $rea "in tălpi p#nă-n cre(tet îi cere fiinţa) "e(i dulce e $iaţa în rozul 2agdad. dar timpul e scurt) 1er(etorul alege drumul cotit pe sub pomi unde o t#nără umbră de soare-l fere(te) În descrierea drumului prin de(ert poetul reu(e(te să creeze senzaţia spaţiului (i a timpului fără sf#r(it) ?olosind metafore expresi$e. .eDa.acedonsDi asociază două moti$e care străbat mai multe strofe . îi cere fiinţa. în ner$ii-ndrăjiţi\- . e farmec. (i toatele are) E t#năr. Xi zilnic. (i zare-aurită 2agdadul. ori pe p#ntec. duc#ndu-(i a ei z$#rcolire În p#ntec. pe $erdele pisc.2agdadul (i emirul. în s#nge. *e piept. *ri$indu-(i ora(ul în roza idilă\ În acela(i timp cu emirul porne(te la drum (i un cer(etor mai slut ca iadul. *ar zilnic se simte furat de$o visareL . e trăsnet.eDa[\(i $ocea ciudată: -7a .eDaW răsună mereu) Emirul din 2agdad alege drumul peste întinderile fără sf#r(it ale de(ertului) *rin repetarea cu$#ntului dreaptă. c7nd foamea$. Tar $iu de lumină sub ru(u-oranisc.acedonsDi folose(te o sugesti$ă combinaţie cromatică pentru a reda imaginea emirului care-(i părăse(te cetatea: Xi el ce e-n frunte pe-o albă cămilă. Îi $rea frumuseţea .eDa. zdrenţos (i pocit 6 Eoit jalnic de bube de drum prăfuit . red#nd în acela(i timp obsesia fascinaţia idealului: *e nume-l întreabă emirul. el insistă asupra ideii de perfecţiune a 2agdadului (i condiţia ideală a emirului.oc%ii sunt demoni cupliţi\ 1utremur e setea.eDa. poetul insistă asupra eticii omului superior: (i calea e dreaptă . tot cerul s-aprinde mai tare\ 2at t#mplele\. poiana de roze (i crini .e dreaptă .ai mare. o clipă. emirul porne(te la drum în căutarea idealului său) . plecat-am a merge (i eu) -7a .dar $iclean la pri$ire) *rin repetarea cu$#ntului . 'rgint de iz$oare. tot ce-(i poate dori un om obi(nuit: Xi el e emirul.Bai de aripi de $ise. (-a formei simţire E (arpe. (i rai de grădini.

o c%intesenţă de calităţi. metafora propriu-zisă: oc%ii sunt demoni cumpliţi) ?olose(te epitete inedite: o t#nără umbră.odalitatea esenţială folosită de poet este antiteza. e trăsnet. antiteza romantică. împlinirea sunt în raport in$ers proporţional cu meritele. lupi care urlă. dar de fiecare dată cetatea de $ise se do$ede(te a fi o nălucă) . răsplata. . în prezentarea 2agdadului) 1u efecte muzicale deosebite poetul folose(te repetiţia: 2agdadul. pentru a reda efortul încr#ncenat în căutarea idealului) Înainte de a muri. refrenul) *oetul realizează trecerea de la real la ficti$. frigul. care a ales drumul cotit. palatele sale sunt albe fantasme) . simbolul. dar înzestrat cu spirit pragmatic) Balada *efinitie: Poezia (epice) cu subiect fantastic si legendar (de celebrare a unui erou) %aracteristici: este o specie a genului epic. cromatica. $isul. antiteza dintre drumul drept al emirului (i drumul cotit al cer(etorului. antiteza dintre emir (i cer(etor. moti$ul inspiraţiei. tema poetului damnat. natural. roza idilă) Înt#lnim (i figuri de stil mai rare: metonimia oţeluri cumplite.eDa. sunt greutăţile cu care luptă creatorul în drumul său spre absolut) *oemul se define(te ca o sinteză originală între tradiţia romantică. orientarea nouă simbolistă (i nostalgia clasicismului: elemente romantice: omul superior însetat de absolut. nălucă) .odalităţi artistice *oetul folose(te metafora: metafora concepută ca definiţie poetică: emirul e t#năr.totdeauna @ in versuri apartine literaturii populare. intră pe porţile cetăţii sfinte) >ltima strofă este o re$enire la planul real. poetul explică simbolurile. e zeu. !deea esenţială este că un ideal cere întotdeauna luptă (i sacrificiu) Emirul din 2agdad răm#ne o proiecţie ideală. se canta @ rareori se recita.acedonsDi pune accentul pe $erbul aleargă. care refuză constant compromisurile de orice fel) În opoziţie cu el. etica omului superior cu accentul pe ideea de luptă (i sacrificiu. se citeste (cantarea are un caracter solemn si dramatic inglobeaza o mare varietate de teme si motive ampla desfasurare epica %lasificare tematica: balade fantastice: . putem indentifica o serie de antiteze: antiteza dintre mediul sordid (i genialitatea poetului. sărăcia ce-alunecă zilnic spre ultima treaptă. corespondenţele. cer(etorul răm#ne simbolul omului comun. moti$ul nopţii. dreaptă. e farmec. dar si celei culte. prin menţinerea cromaticii albe (pustie (i albă e camera moartă. antiteza dintre poet (i emir. firesc. luna cea rece. sinecdoca combinată cu metafora.oarele si &una balade legendare: 8anastirea rgesului balade pitoresti: 8iorita balade istorice: %antecul lui %onstantin Brancoveanu balade familiale: +"ita %atanuta 6aratiunea: -ste rectilinie(sc"ematica) . emirul $ede cum drumeţul zdrenţos (i pocit. lipsit de calităţi. antiteza dintre fastul 2agdadului (i de(ertul arab. elmente simboliste: sugestia."e(i au pierit însoţitorii (i cămilele. emirul singur (rămas din tot singur î(i continuă drumul prin de(ert) Epuizat fizic (i psi%ic emirul are iluzia înplinirii idealului. dintre ceea ce sunt personajele (i ceea ce realizează) 1oncluzia este tristă: nu întotdeauna cel mai înzestrat î(i realizează idealul său.

personalele din lumea pastoreasca. incat drama sa fie rezultatul unei ciocniri autentice lupta se duce intre bine si rau accesoriile vitejiei: rme albe.immediate pararea interesului personal.se prefac ca au murit.temperament posac.primesc ajutor de la natura.distrag atentia adversarului . cicluri tematice:ciclul domnesc.slabiciune dusa pana la crima Personajele pot fi grupate astfel:personajele mitologice. in special de la animalele credincioase de remarcat: umanismul si patritismul -roii antitetici personajului central se evidentiaza prin: siretenie.Tranta voiniceasca 'mintiri din copilărie !) 1reangă fragment `compunere argument` . insolenta. diplomatie pusa in slujba unor scopuri mesc"ine.fidelitate fata de sine si de lumea e/terioara.tarie morala veselie si generozitate. josnicie. violenta. actionand in numele unor principii superioare.personajele obisnuite puse in situatii e/ceptionale %ompozitia: #ormulele traditionale.spririt de razbunare. prin triumful eroului Personajele intruc"ipeaza un ideal uman constituie un element de transfigurare a realitatii au atribute e/ceptionale.fi/eaza un singur moment @ rareori 0$1 functie etica$moral(izator)$educativa orice tulburare a ordinii morale este inlaturata nu e/ista gratuitate. vitejie. in plan etic.obtin permisiunea de a canta dintr$un instrument.raman nesc"imbati.ciclul dobrogean. egoism.personajele animaliere partial antropomorfizate mame cu calitati e/ceptionale.personajele istorice.lasitate tradare.ciclul transdunarean ciclul "aicucesc %onflictul: cultivarea opozitiitilor se face in asa fel. avaratie. rme de foc. mesc"in. viclenie. eroul este un invingator frumusetea fizica presupune si frumusetea morala voinicul pierde prin tradarea unui apropiat tradatorii sunt totdeauna pedepsiti si cu metodele pe care ei le pregatisera pentru uciderea voinicului iubirea glorifica virtutile barbatului Protagonistii se caracterizeaza prin:intelepciune. totul se face cu un scop actioneaza asupra constiintelor in mod simbolic ctiunea: lupta se da intre inteligenta si forta "aiducia este o forma a luptei de clasa.ciclul codrenilor.apararea valorilor traditionale colective:$ adevar$ dreptate$ sociabilitate. eroism recurg la anumite stratageme: se travestesc pentru atingerea unui scop . dar cu sublinierea primejdiei care il pandeste pe eroul pozitiv sfarsitul are un caracter optimist %lasificari. propunand si un ideal uman de cele mai multe ori situatiile se rezolva la modul sangeros. de basm. ingaduinta si intelegere fata de semeni$ calm.cer sa li se elibereze o mana.caracter despotic bazat pe constiinta unei superioritati sociale. sabloane conventionale si structura codificata: formule introductive urmeaza un fel de e/pozitiune sumara desfasurarea actiunii imbina relatarea narativa si descrierea deznodamantul se atinge cu cat mai putine ocolisuri. ec"ilibru$ curaj.

prezintă opiniile părinţilor despre în$ăţatură. +ică fiind autorul însu(i la $#rsta copilăriei) "e aceea în fragment domină naraţiunea la persoana ). la clăci.odul de expunere predominant în opera epică este naraţiunea) 1#nd relatează înt#mplări care au în centrul atenţiei personaje din uni$ersul social al Eumule(tiului naraţiunea este la persoana a !!!-a) În 'mintiri din copilărie naratorul se identifică cu personajul. nearticulat. îl împresoara icoane ale unor clipe frumoase. ne$oit să plece la &ocola în toamna anului GY00. băieţii satului. precedat de prepoziţie-subliniază caracterul de e$ocare al scrierii (i sugerează faptul că prozatorul a selectat doar o parte din înt#mplările copilăriei sale. stare sufletească fiind completată de precizia Pnu ma-( fi dat dus din Eumule(ti. 'rgumentele lui +ică sunt fără temei: spune că se $a îmbolnă$i de dorul mamei sale (i $a muri printre străini. surorile. imortalizează oamenii (i locuri (i costituie o monografie a $ieţii materiale (i spirituale a satului moldovenesc de la munte . nici depărtarea nu constituiau piedici. înfăţi(ează satul (i consemnează încercările lui +ică de a-(i îndupleca mama sa nu-l trimită la &ocola. . alcătuit din substanti$ul comun PamintiriQ. ?ragmentul se încadrează în partea a patra a operei 'mintiri din copilărie (i exprimă regretul pentru despărţirea de locurile natale (i de copilărie descriind drumul de la Eumule(ti p#nă la seminarul de la &ocola) mintiri din copilărie. nu mă duc la &ocolaQ. nearticulat (i determinatul V din copilărieQ-substanti$ comun. !oane. prin propoziţia concesi$ă P măcar să mă omoriWQ) *rin $erbul P pl#ng#ndQ (i prin costrucţia Pcu zece r#nduri de lăcrămiQ) . 1reangă a reprezentat înt#plări din $iaţa sa) 8ripla comparaţie Vcum nu se dă scos ursul din bîrlog. prundul. ţăranul de la munte strămutat la c#mp (i pruncul dezlipit de la s#nul mamei sale. numărul singular. deoarece. mamă. *rozatorul dă glas durerii cauzate de părăsirea locurilor dragi. nici în ruptul capuluiQ) . tot măn#ncă p#ne pe l#ngă părinţii lorQ) Împotri$irea lui +ică este subliniată prin repetiţia P+u mă duc. 4%eorg%e 8răsnea. care au un caracter de generalitate. fraţii. dumbră$ile (i luncile umbroase. la joc (i pe uliţele satului în nopţile de $ară) +ici gerul. pentru că dorinţele lui erau u(or de îndeplinit) *entru +ică. e$ocă icoane scumpe legate de $#rsta inocenţei. făc#ndu-l să înţeleagă că orice încercare de a-i clinti %otăr#rea este zadarnică) &maranda. +ică <(lobanu (i alţii s-au lăsat de în$ăţătură (i.?ragmentul 'mintiri din copilărie este o operă epică deoarece autorul î(i exprimă ideile (i sentimentele cu ajutorul personajelor (i al acţiunii) .ogorogea. cazul acuzati$. la numărul plural. surprinz#nd g#ndurile lui +ică (i drumul parcurs p#nă la sosirea în !a(i) 8itlul. spaţiu natal e$ocat cu nostalgie înseamna: <zana cea frumos curgătoare. că doară. ca orice ţărancă folose(te expresii populare: Psă nu dăm cinstea pe ru(ine (i pacea pe g#lcea$aWQ. tata.oti$ele pentru care +ică nu $rea să părăsească meleagurile natale sunt: $#rsta. despre asta. petrecute în to$ără(ia fetelor (i a flăcăilor de $#rsta lui. opera de maturitate a marelui po$estitor %umule(ten. prezinta primele sale experieţe suflete(ti. (tii tu moarea meaQ) !nter$enţia tatălui dez$ăluie două aspecte: autoritatea părinţilor faţă de copii. a(a nu ma dau nici eu dus din Eumule(ti\Q exprimă durerea lui +ică. mama. P "egeaba te mai sclifose(ti. nu cum $rea el.ama îmbină bl#ndeţea cu asprimea. înfăţi(#nd propria copilărie. că V!on . P 're să urmeze cum (tim noi. m7ndrele dealuri. nu-i de capul săuQ (i dificultăţile $ieţii. teama de necunoscut (i dragostea pentru satul său) În apropierea plecării. după %otăr#rea părinţilor.

să ieu cule(erul din ocniţa (i să te dezmierd. de după care-mi zămbeau zburdalnica $#rstă a tinereţiiWQ) >morul lui 1erangă parcurge o întreagă gamă) 'utorului îi place să glumească. cu tot farmecul frumuseţilor lui. ţăranul de la munte strămutat la c#mp.V banii nu se culeg de la trunc%i. apa-i rea\Q) le modalităţi de realizare a oralităţii sunt monologul interior. trebui sa fac . descrierea surprinde cadrul în care se înc%eie acţiunea. ia acu(. pentru că 7uca . clăcile. %orile (i toate petrecerile din sat. P\ m#ndrele dealuri. descrierea creează o pauză în ritmul desfă(urării acţiunii. o manifestare a bunei dispoziii.lipsite de temei -cu care încearcă în zadar să-(i con$ingă mama să nu-l trimită la seminarul de la &ocola) +ică respectă autoritatea părinţilor. zeflemisind sau autoironiz#ndu-se) >morul e st#rnit (i prin nume sau porecle comice: 8răsnea. (i lasă de te du în loc străin (i a(a depărtat. dragi-mi erau (ezătorile. la care luam parte cu cea mai mare însufleţireWQ) &entimentele tinereţii se îmbină cu nai$itatea (i îndărătnicia copilăriei subliniate prin argumentele . (tiind că %otăr#rile lor sunt ade$ărate legi nescrise pentru el: P "ar $orba ceea: >rsul nu joacă de bună$oie) . cu c#tă nu (tiu\Q . ca $ai de noiQ) 1u ajutorul oralităţii (i umorului. dialogul. de origine populară) 1aracterul oral î(i are iz$orul în farmecul po$estirii populare) &criitorul folose(te cu pricepre cu$intele.ort-copt. ca surceleleQ (i Ppoate $reodată să fie el sprijin pentru i(tilalţiQ) +ică nu mai are timp să-i împărtă(ească &marandei nici unul din g#ndurile care l-au c%inuit toata noaptea. metaforele contribuie la oralitate: P 1um nu se dă scos ursul din b#rlog. satul. conturează portretul unui personaj) 7a sf#r(itul naraţiunii. indică modificarea cadrului în care este plasată acţiunea. oralitatea rezultă din introducerea propoziţiilor temporale prin ad$arbul relati$e PcumQ:Q1um treci &iretul. 4#tlan) 8elancolia aducerii aminte este potenţată de inter$enţiile pline de umor) +ică face %az de necaz (i po$estirea aluneca de la lucruri serioase la glumă. PXi c#te (i mai căte nu c#ntaQ) În plan sintactic. supăraţi (i pl#n(i. elemente nepreţiute ale tezaurului folcloric rom#nesc) <mul matur î(i aminte(te cu nostalgie: P'semenea. autorul restituie po$estirea prin toate elementele de sugestie ale graiului $iu) 1onfesiunea amplă pri$ind legătura dintre +ică (i $iaţa spirituală a satului îl înfăţi(ează ca pe un t#năr cu fire desc%isă. P\ne suim în caruţă. degajat. poate (i datorită firii sale $oioase) 8onul po$estirii e plăcut. exager#nd. c#t e(ti de mareWQ. numărul mare de propoziţi exclamati$e (i interrogati$e) 1omparaţiile. sensibil la frumuseţea petrecilor (i c#ntecului popular.a(a cum se cu$enea .o(neagul $ine odată cu răsăritul soarelui)"upa ce sărută m#na părinţilor . ironia (i autoironia sunt prezentate în costrucţiile: P\să nu mă faci. dacă te lasă p#rdalnică de inimăQ) !nteresante pentru oralitate sunt (i conjuncţiile: VXi cu c#tă carte (tiu. astfel înc#t acestea par spuse unui interlocutor prezent pe tot parcursul e$ocării) 'utorul recurge la autoadresare: P'poi lasa-ţi băiete. (i pruncul. PXi după ce jucam c#t jucamQ . pri$ind totul dintr-o perspecti$ă care amuză. autorul pro$oc#nd permanent z#mbetul sănătos. descrierea are rolul de a creea cadrul sau atmosfera în care $or a$ea loc înt#mplările po$estite) *e parcursul naraţiunii.+ică (i :a%aria lui 4#tlan î(i iau rămas bun de la celelalte rude Qcu oc%ii înecaţi de lacrămiQ) 7a începutul naraţiunii. acestest cadru este caracterizat printr-o stare de lini(te (i ec%ilibru) &tilul operei lui 1reangă se caracterizează prin două trăsături distincte: oralitatea (i umorul) >morul este o formă a r#sului. dezlipit de la s#nul mamei)))Q.

cartea este in acelasi timp o monografie a mediului ambiant. care face efortul intoarcerii in timp. bucur#ndu-se de tot felul de jocuri în copilarie (i trăind din toata inima farmecul tinereţii. scos cu greu din lumea satului "ca ursul din barlog"". în mijlocul flăcăilor (i al fetelor de seama lui) 7egătura trainică dinte +ică (i părinţi. . armata. duio(ia (i respectful faţă de ei răm#n neumbrite de trecerea timpului) &maranda este fiică de $ornic si a$#nd fraţi cu în$ăţătură se socote(te superioară soţului ei ca putere de înţelegere a lucrurilor) 8ipologic. m#nuind cu abilitate răsplata si pedeapsa) "intre cu$intele folosite de 1reangă.de cand acesta "a facut oc"i". in care %reanga este actor si personaj totodata. dragostea. )n acelasi an opera a aparut la si la )asi. Primele trei parti au aparut in revista "%onvorbiri literare". (i pentru oamenii din sat se e$idenţiază prin descrierea momentului despărţirii: P\sarutăm noi m#na părinţilor. frumos. dumbra$ă (i alte locuri drăgăla(eQ) !maginea t#nărului $esel. . )zvoarele de inspiratie sunt autobiografice. în armonia c#ntecului rom#nesc.criitorul nareaza la persoana )$a peripetiile lui 6ica. cel "vesel ca vremea cea buna si sturlubatic si copilaros ca vantul in tulburarea sa". \ supăraţi (i pl#n(i.ocola. sentimentele. într-un cadru natural. Tema: Boman al varstei celei fericite. *e aceea opera pare sa aiba doi povestitori: unul este %reanga$scriitorul.<0. sa se e/plica de ce nostalgia si regretul evocarii din perspectiva omului matur se impleteste cu bucuria retrairii poznelor nevinovate ca insasi varsta evocata.pe c%eful mamei sa plec fără $oinţă (i să las ce-mi era dragWQ) 5espectul faţă de părinţi. in '. dez$ăluie sufletul personajelor. de )on %reanga " mintiri din copilarie" constituie opera de maturitate a lui %reanga" $ acest "=omer al nostru" $ cum l$a numit +arabet )braileanu. si dintre identificarea lui pana la un punct cu 6ica. cu obiceiuri si traditii fi/ate printr$o e/istenta milenara. o propulsează) " mintiri din copilarie". temperamentele. ne aflăm in prezenţa unui limbaj artistic. in volum. pentru a reanvia din amintire varsta de aur a copilariei. multe sunt regionalisme. ca $ai de noiQ) *rofunzimea iubirii faţă de satul natal face ca depărtarea să accentueze durerea (i ei sa ofteze după fiecare f#nt#nă. *e aici rezulta impresia ca " mintirile" sunt un lung monolog. p#r#u. ea se înscrie în portretul clasic al mamei. în$iorează acţiunea. ci o recrează si o toarnă în tiparele unei rostiri indi$iduale. "badea )on" $ cum se autodenumeste. e însu(i firul po$estirii) *e firul acestei po$estiri se pot distinge momentele subiectului mai ales în partea a !9)-a "ialogul ascunde conflictul. de unde pro$ine (i originalitatea) +araţiunea sau relatarea în direct a naratorului. cele mai multe sunt de origine populară sau au aspect fonetic moldo$enesc. iar celalalt este 6ica. ca o fiinţă autoritară. a vietii satului romanesc de la jumatatea secolului trecut. iar a patra a vazut lumina tiparului postum. $ălcică. cu institutiile lui: scoala. lu#ndu-ne rămas-bun cu oc%ii înecaţi în lacrămi. biserica. avand ca tema principala "copilaria copilului universal". pana cand $ aflat in pragul adolescentei $ ajunge la . dar si cu tact pedagogic. În ciuda aparenţelor. ceasta opera memorialistica a lui %reanga se bazeaza pe alternanta dintre atitudinea evocatoare a scriitorului matur. a unui stil foarte original) 1reangă nu copiaza limba ţărăneasca. &ipsesc aproape complet neologismele. g#ndurile. plin de $iaţă.eminarul de la .

6eamt si a desc"iderii scolii domnesti de acolo in prezenta domnitorului +"ica si ziua plecarii $ in toamna lui '.f. dar meritul lui %reanga consta in capacitatea de a sugera farmecul acestei varste.eminarul de la . desi da impresia ca face un montaj narativ liber. apoi la "scoala de popi" din #alticeni. tinand de formatia lui scolara. (uratul la casa popei Aslobanu. -ste o copilarie obisnuita si de aceea scriitorul nu poate spune mai mult decat au spus altii.marandita popii. *e aici rezulta tonul dominant al " mintirilor". "ma gandesc" si altele . )n partea )$a este evocata trecerea lui 6ica prin scolile din =umulesti si Brosteni. a redat atmosfera si farmecul varstei de aur a omului dintotdeauna si de pretutindeni. pe acele "evenimente de cunoastere". %reanga nu reanvie anii copilariei. de "calul balan" si de ".ocola. Beferindu$se la aceasta +.asile.eminarul de la . de zilele de "procitanie".6icolai.unt evocate apoi episodul umplerii de raie capreasca.6eamt. intamplarile de demult capata un farmec nespus si plutesc intr$un fel de vag temporal. %reanga a creat primul roman al copilariei taranesti din literatura noastra. a "copilului universal".asile.(( $ la .(0 a paraclisului din biserica spitalului din Tg.ocola. ras printre lacrimi". cea a lipsei de griji: "%e$i pasa copilului cand mama si tata se gandesc la neajunsurile vietii.ubiectul: *esi pare a se abate adesea de la subiect. ci copilaria in sine : "=ai mai bine despre copilarie sa povestim $ spune el $ caci ea singura este vesela si nevinovata". suna ca o voce minunata distinsa intr$o gloata". " si$mi aduc bine aminte" . desc"isa de parintele )oan de sub deal in c"ilia bisericii. de la anii copilariei celei fara de griji. . 6ica parcurge cateva varste. de cand e lumea asta si pamantul". Partea a treia.%alinescu scria ca " c"iotul lui este mai plin. furatul cireselor. cu "arjoane si nazbatii memorabile. Bememorand ispravile unui copil de '1$'2 ani. pana la plecarea adolescentului . %reanga povesteste evenimentele din viata lui 6ica in ordinea lor cronologica. unde sta in gazda la Pavel ciubotarul. de plecarea $ impreuna cu bunicul *avid %reanga din Pipirig si cu *umitru.Bememorarea se face cu dezinvoltura si este subliniata de %reanga insusi in e/presii ca " stau cateodata si$mi aduc aminte" .criitorul isi aminteste de prima sa scoala. de prinderea mustelor cu ceaslovul. Partea a doua se opreste asupra casei parintesti. ziua sfintirii in '. sau ca$i framanta alte ganduri pline de ingrijireP" . de discutiile dintre parinti pe tema invataturii lui 6ica. de . de badita . de prinderea la oaste cu arcanul a baditei . . al pupezei din tei. "fratele mamei cel mai mic" $ la scoala lui lecu Balos din Brosteni. care l$au ajutat pe copil sa se formeze ca om. %opilaria este pentru 6ica varsta de aur. pe care o priveste cu simpatie si umor. Privite prin ceata amintirii. . punand accent pe amanuntele semnificative. . Amul matur se identifica pana la un punct cu mentalitatea varstei de aur. smantanitul oalelor. )l vedem elev la scoala domneasca din biserica spitalului din Tg. la ce poate sa le aduca ziua de maine. intamplarea de la scaldat). invatand cu parintele )saia *u"u . evocand c"ipul mamei si pataniile din =umulesti. facatorul de vanatai". *e fapt scriitorul insusi marturiseste: " sa eram eu la varsta ceea fericita si asa cred ca au fost toti copiii. despre care criticul 8ircea Tomus scrie ca este "ploaie de soare. in care greselile scolarilor erau insemnate pe o "dranita" si pedepsite.". marc"eaza o alta varsta a lui 6ica.criitorul retine cu precizie doar data a trei evenimente : "cinstita "olera de la M2. dupa evocarea =umulestilor. vizitele la mos %"iorpec ciubotarul. devenit acum ")on" $ in "arabaua lui mos &uca $ la . patania cu stanca pravalita peste cocioaba )rinucai si fuga cu pluta a celor doi baieti pana la Pipirig.

sau cuptorul pe care se ascundeau copiii cand se jucau "de$a mijoarca si alte jocuri si jucarii pline de "azul si farmecul copilaresc". ca si icoana de aur a copilariei. si poporeni ca aceia. "arnic si rusinos ca o fata mare".eminarul de la . mai mult o definitie: "sat mare si vesel" sau "sat in toata puterea cuvantului". sarbatorile. Begretul si nostalgia naratorului sunt cu atat mai puternice. *escrierea este plina de lirism ..". bolile.reau sa$mi dau seama despre satul nostru . *ar %reanga nu se rezuma doar la a$si aminti de satul copilariei sale. %asa parinteasca si familia sunt vazute e/clusiv din perspectiva copilului. nesupusa vicisitudinilor timpului. si trecand la detaliile specifice interiorului taranesc. despre copilaria petrecuta in el si$atata$i tot". din targ drept peste apa 6eamtului . pornind de la general. *ar acesta leaga cu mestesug firele actiunii.$a nareaza plecarea lui 6ica la . satul. fratii si surorile. cu biserica frumoasa si niste preoti. "ora. ca asezare intemeiata. devenind incomparabil si inconfundabil. Puternicul atasament afectiv al scriitorului fata de acest univers al copilariei este subliniat prin enumerare. Parintii. asa cum momentele si figurile de demult revin in amintirea povestitorului. si dascali. adica de la casa parinteasca. Prin asemenea insusiri se face pretuit . . dar si suveica. de conflictele dintre colegii ce stateau la aceeasi gazda. plecarea spre o lume straina si neprimitoare.tau cateodata si$mi aduc aminte ce vremi si ce oameni mai erau in partile noastre pe cand incepusem si eu. leaganul copilariei lui 6ica: #olosind te"nica povestirii in povestire. satul natal al lui 6ica a lui . de crapau matele jucandu$ se cu ei".tefan a Petrei capata aura de legenda. prietenii si tovarasii de joaca ai lui 6ica insufletesc evocarea. cu oc"ii omului matur . de petrecerile tineresti . razesesc. acel "cumplit mestesug de tampenie" . claca. Abservam ca descrierea este insa foarte saraca.criitorul rememoreaza elementele specifice vietii "umulesctenilor ca: iarmarocul. cu cat aceste minunatii ale trecutului au disparut pentru totdeauna: ".ocola. oamenii si locurile traind cu aceeasi intensitate in in amintirile povestitorului. cantecele etc. stfel =umulestiul este prezentat ca un "sat vec"i. *e aceea evocarea =umulestiului se interpatrunde cu evocarea varstei de aur. dragalita$*oamne. care marc"eaza de fapt iesirea din copilarie. scoala. impartit in trei parti. Povestirea se desfasoara aparent la intamplare.. de vuia satul de vatale in toate partile. putand fi c"iar desprinse din conte/t. un paradis terestru. dar si cu cei ai copilului.asile. Partea a ). !niversul "umulestean revine la inceputul partii a doua. ci el il re$creeaza din amintire. caracterizata prin candoare. care stiau a invarti si "ora. de e/emplu. traditiile si obiceiurile. -l insusi marturiseste : ". badita . Privit retrospectiv. . cu flacai voinici si fete mandre. dascalul cel "cuminte. %reanga evoca peripetiile lui 6ica in stransa legatura cu meleagurile natale. scriitorul matur simtind ca$i "salta si acum inima de bucurie". dar accentul cade de data aceasta pe casa parinteasca $ simbol al varstei fericite $ vazuta aievea cu oc"ii celui care abia incepuse "a merge copacel". )ntr$un astfel de loc oamenii au o inalta tinuta morala. care retine in special locurile de joaca: " stalpul "ornului. in satul =umulesti. cu gospodari tot unul si unul. de faceau mare cinste satului lor". a ma ridica baietas la casa parintilor mei.. care se tin tot de una. cuviinta si pudoare.%reanga isi aminteste de eforturile aproape dramatice ale colegilor sai de a invata gramatica. munca la sumane. sat mare si vesel. )n prima parte %reanga reconstituie din memorie imaginea gospodarilor "umulesteni si a satului natal. de care lega mama o sfara cu motocei la capat. -vocarea =umulestiului revine ca un laitmotiv la inceputul fiecarei parti a " mintirilor".. ca pe un sat patriar"al. incat episoadele se inc"eaga in unitati narative de sine statatoare. =umulesti.

contureaza reperele geografice ale =umulestiului. *oamne. ciubotarul %"iorpec.asile au disparut.criitorul nu foloseste descrierea.eminarul de la . cand plutasii atata un foc de legenda.aratec. . mos . si casa ne era indestulata.. =umulesteanul isi subliniaza cu mandrie apartenenta la aceastra vatra a copilariei: ")a. cu peisajul ei geografic. Trei comparatii de tip popular.)n acest mediu propice al familiei si al satului natal copilaria este vazuta ca un timp al bucuriei depline si al jocurilor fara sfarsit.e observa aici candoarea copilului caruia $ in mediul ocrotitor al satului $ i se pare ca totul ii merge din plin. ci este inconjurat de "locuri vrednice de amintire".ocola. si fratii.. . cu oamenii si obiceiurile lor. si surorile imi erau sanatosi. popa Aslobanu etc. cu Azana cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul. =umulestiul era deci pentru 6ica mediul vital. Prin autoadresare. in care se oglindeste cu ma"nire %etatea 6eamtului de atatea veacuriQ" Abservam ca natura nu ocupa un loc important in opera lui %reanga. iar evocarea se face prin te"nica sobra a enumerarii. a tatalui sau a bunicului *avid %reanga din Pipirig. am fost si eu in lumea sta un bot cu oc"i. frumos era pe atunci. ca popa *u"u ori popa Aslobanu. . -vocand patania cu pupaza. subliniaza puternica legatura sufleteasca dintre 6ica si satul din care nu voia sa plece " cum nu se da scos ursul din barlog... taranul de la munte stramutat la camp si pruncul dezlipit de la sanul mamei"..arsta de aur pare a fi ramas undeva in urma. %opilaria petrecuta in =umulesti este un timp al neastamparului si al poznelor pline de "az. 6atura$peisaj este accesorie in creatia sa. satul cu tot farmecul frumusetilor lui si pasa de te du in loc strain si departat. baiete. ca %etatea 6eamtului ori manastirile gapia si .." Abservam ca $ pe masura ce 6ica inainteaza in varsta $ nu numai oamenii. *e aceea i se pare copilului ca mama. . cand $ "la staruinta mamei" $ este obligat sa plece. la . care face o victima din o "mandrete de flacau" ca *avidica. Proiectand =umulestii in mit. fara leac de suparare. impreuna cu Ga"aria lui +atlan. din care se simte parte integranta.. Jocul este singura sa preocupare. %reanga reinvie c"ipuri de sateni ca matusa 8arioara.lipsit de privelistea lumii". iar locul lor a fost luat de altii mai putin vrednici. . topite in trei circumstantiale de mod antepuse. scriitorul ne impartaseste durerea adolescentului nevoit sa cedeze in fata staruintelor mamei: " poi lasa$ti. ci e/primandu$si direct. care era vestita pentru nazdravaniile sale" stapaneste fortele raului.((. scriitorul notand cu mandrie ca acesta "nu$i un sat laturalnic si. si toate imi mergeau dupa plac. numai aici el putea trai fericit. &ocul "orelor si petrecerilor fara sfarsit il ia acum invatatura tampa de la scoala de cati"eti din #alticeni.asile $ "fratele tatei cel mai mic $ . prin repetitie. Aameni ca parintele )oan de sub deal sau badita . si copiii si copilele megesilor erau de$a pururea in petrecere cu noi.fantului . ici %reanga evoca despartirea lui 6ica de =umulestii anului '. la o distanta din ce in ce mai mare. %reanga il sustrage istoriei si il inscrie intr$un univers al magiei.entimentul solidaritatii cu vatra "umulesteana va fi reluat pregnant la inceputul partii a patra. in concordanta cu tonul nostalgic al evocarii.asile de la casa popei Aslobanu. iar casa parinteasca $ vatra petrecerilor fara sfarsit. dar insasi calitatea vietii pare a se degrada. -vocarea lirica ia locul descrierii: "*ragu$mi era satul nostru. daca te lasa pardalnica de inima". cu ciresele. de parca era toata lumea a mea". o bucata de "uma insufletita din =umulesti. )maginea =umulestiului revine la inceputul partii a )))$a. *espartirea de sat ii prilejuieste lui %reanga o emotionanta evocare a acestei vetre a copilariei. traite din plin de copilul de atunci : ". !n singur episod mai lung poate fi incadrat in peisaj si anume fuga celor doi baieti de la )rinuca si popasul de noapte din padure. dar si figura mamei.i. caci si parintii. 6aratiunea ia forma confesiunii directe. intamplarea de la scaldat sau pe cea din seara . dragostea fata de peisajul$cuib.

. gazde etc...sarbezi si zbarciti. "om ursuz si paclisit". %reanga evoca imaginea panoramica a peisajului de munte. %omunitatea "umulesteana este evocata prin acele elemente ale ei care influenteaza sufletul copilului $ devenit acum flacau. naratorul "umulestean individualizeaza fiecare personaj. %ele mai multe personaje apar episodic. -a vine "cu o falca in cer si cu una in pamant" sa$i spuna mamei ca 6ica a furat pupaza. de parca se "ranesc numai cu ciuperci fripte". limpezi ca cristalul si reci ca g"eata. sa de e/emplu portretul dascalului . Pentru caracterizarea popei Aslobanu.. "boaita" .. printr$un eufemism.soptind tainic. Pornind de la o anume manifestare. =umulestiul mai inseamna pentru %reanga locul unde sezatorile. fratii si surorile si baietii satului. 8os . "arnic si rusinos ca o fata mare". mai puternici.asile.ocola. dascali si preoti. toate pe fundalul cantecului de dor ce se revarsa de pe strunele viorii lui 8i"ai . *espre locurile copilariei. dupa cum nu este nici un descriptiv. in comparatie cu viata grea a locuitorilor de la campie: "=alal pe la noi Q $ e/clama mos &uca $ pele$s dulci.. tovarasii mei din copilarie . *ar el nu este un portretist. in contrast cu starea sufleteasca a celor doi baieti trimisi "surgun..%reanga reuseste in acest caz un portret pe care$l receptam atat vizual.asile. %aracterizarea personajelor: )n " mintiri din copilarie" %reanga reinvie un numar mare de personaje : parinti. umbra si racoare. luat la oaste cu arcanul. de$ti parea tot anul zi de sarbatoare". un detaliu.si mai voiosi. un element particular. %reanga foloseste invective ca: " ceapcan". lemne. ce$l individualizeaza pe fiecare..asile este realizat numai printr$o comparatie si un epitet triplu : "cuminte. dracului pomana" imaginea luminoasa a satului revine prin evocarea fetelor si flacailor care " gatiti frumos. multe patimi". in timp ce matusa 8arioara este o fiinta din acelea care " scoate ma"murul din om". colegi de joaca si de scoala. =umulestiul inseamna pentru %reanga locul unde s$a nascut.si ducand cu sine multe..cripcarul. matusi. )n ziua plecarii la . de ajuns.adoveanu.. *escrierea se opreste la suprafata si degenereaza in enumerare. fratele cel mai mic al tatalui. *ascalul care$l inlocuieste pe badita ."." $ suspina parca povestitorul.marandita popii scriitorul isi aminteste ca era " o zgatie de fata". de unde purced izvoarele si se revarsa paraiele. ca$n zi de sarbatoare.entimentul instrainarii imbraca aici forma coborarii de la munte la campie. de la o trasatura distincta de caracter sau $ mai rar $ de la una fizica. foiau prin sat in toate partile. unc"i . "orele si clacile "se tineau lant. dar ele sunt individualizate prin ceea ce au esential si semnificativ.. cat si auditiv: . cu bucuria zugravita pe fete". )nainte de a pierde din vedere acest univers fermecat al copilariei. care$l ajuta sa nuanteze caracterele. *espre . un epitet depreciativ si un verb cu rezonanta onomatopeica. nu ca isti de la camp. ceasta doina este in concordanta cu starea de spirit a adolescentului sortit instrainarii. ca si despre fiecare din oamenii de aici el a pastrat in suflet o imagine. este caracterizat antitetic. *e aceea putem spune ca marea arta a lui %reanga consta $ printre altele $ si in individualizarea personajelor prin te"nica detaliului... Popasul de noapte facut la Blagesti. "era un carpanos s$un pui de zgarie$branza" . ... vara. " budi"ace" etc. este un nou prilej de elogiere a =umulestiului ca sat de munte. *e aceea oamenii sunt "mai sanatosi. utorul " mintirilor" observa e/clusiv natura umana.Povestitorul "umulestean nu este un poet al naturii.. unde traiesc oamenii cei mai apropiati lui: "*ragu$mi erau tata si mama. unde i$au "cosit tantarii". cu "uriesii munti" ai 6eamtului " cu varfurile ascunse in nouri. ca =ogas sau .

capabil sa indrepte vremea cu zambetul lui. maturul. lucrand totodata la sumanele pe care barbatul ei le vindea in targuri. %and 6ica o lasa cu toate treburile pe cap si fuge la scaldat.maranda isi iubeste copiii. care "era vestita pentru nazdravaniile sale". care "dondaneau ca nebunii" . )ar cand copilul se intoarce acasa gol."*ascalul )ordac"e. care ia in spate intreaga recolta a boierului. rusinat si flamand. facuta cu oc"ii copilului de atunci. Personajul traieste prin actiuni si fapte si prin limbajul colorat. . iar pentru 6ica nutreste o deosebita dragoste. . *and glas nostalgiei si duiosiei ce$i inunda sufletul. proape toate personajele sunt conturate sumar. fiind cel mai mare. farnaitul. #iinta autoritara. prin caracterizare directa. de se incrucea lumea de mirare". ci pune accent pe trasaturile de caracter. iar pe de alta $ evocarea glumeata.maranda are o fire aspra si jocul fara sfarsit al copiilor o deranjeaza. . si a vorbi de la dansa am invatat". %reanga spune ca 6ic$a lui %ostac"e era inaintat la invatatura "pana la genunc"iul broastei"..maranda %reanga: )ntre toate personajele universului infantil din " mintiri". dar si pedeapsa. neobosita. #iica lui *avid %reanga din Pipirig este o femeie "arnica. duioasa. . un loc aparte il ocupa c"ipul mamei. s$apoi mai avea si darul suptului". iar Trasnea $ un "buc"er de frunte si tamp in felul sau".. . recunostinta si respect.tan Patitul" . )nzestrata cu tact pedagogic.criitorul nu$i creioneaza portretul fizic. vazand in el "un al doilea %ucuzel". facuta peste ani de omul matur. *e asemenea cearta de la gazda din #alticeni a cati"etilor. caci bratele ei m$au leganat. sa duca mancare la prasitori etc. "inc"ega apa numai cu doua picioare de vaca. %reanga. )n spiritul muncii ii creste si pe copii. il pune s$o ajute la treburile casei: sa legene copilul. pentru ca unele intamplari par inventate si construite dupa modelul povestilor. plina de minunatii. " mintirile din copilarie" nu sunt o opera memorialistica propriu$zisa. face trimiteri clare la disputa dintre +erila si ceilalti tovarasi nazdravani ai lui =arap$ lb. izbucneste: " sa era mama in vremea copilariei mele. ea il dojeneste cu blandete ca sa$si sc"imbe comportarea.maranda nu$si manifesta dragostea de mama prin duiosii. mama il pedepseste luandu$i "ainele. gata sa primeasca orice pedeapsa. actiune sau prin limbaj.. s$o ajute la tors si scarmanat. #igura luminoasa a mamei este vazuta dintr$o dubla perspectiva: pe de o parte este evocarea nostalgica.tapanind fortele raului. pe care "le umfla$n spate si la gazda cu dansele" se aseamana cu gestul diavolului %"irica din "Povestea lui .maranda alunga norii negri de deasupra satului infingand toporul inaintea usii. *atorita acestui fapt copilul cu "par balai" i se pare un #at$#rumos. stfel ridicarea de catre 6ica Aslobanu a lemnelor dintr$un car. sentimentalisme ori ingaduinte de tot felul. adaptat intamplarilor relatate.i sange din sangele ei si carne din carnea ei am imprumutat. clampanea de batran ce era. pentru ca "stia a face multe si mari minunatii".. Pe 6ica. ca o fiinta cu puteri supranaturale. facandu$i un induiosator portret moral. ea stie sa faca fata nevoilor unei goapodarii grele. . "ca sa se mai potoleasca dusmanul". pe cat mi$aduc aminte: si$mi aduc bine aminte. *epozitara si practicanta a unui fond de credinte si practici magice stravec"i. *in zori si pana in noapte. evocat cu dragoste. sau ii alina durerea copilului batand "peretele sau vreun lemn" de care acesta se lovea. mama reanvie in amintirea fiului ca un personaj cu aura de basm. . ea stie sa manuiasca cu abilitate rasplata. )si scapa feciorul de deoc"i facandu$i "un benc"i bog"et in frunte" si "buc"isea cu clestele" carbunii care tiuiau in soba. -ste mandra de istetimea lui 6ica si crede in destinul lui de e/ceptie. . Beferindu$se la colegii de scoala.

marandei se reflecta adesea in violente de limbaj.. este prietenoasa. trebuie sa plece la .maranda. ... bucuroasa de oaspeti si darnica... #emeie practica.nu se indura" sa$l trimita "nici dupa o cofa de apa". devarati zei protectori ai copilariei lipsite de griji.. manifestand un adevarat cult pentru munca.. . ce ai tuP" $ ii spune ea raspicat barbatului.criitorul isi aminteste ca. *e aceea invata in rand cu el la ceaslov si il intrece la cititul psaltirii si al " le/andriei". ce urmarea cu tenacitate sa$ si vada copilul inaltat prin intermediul stiintei de carte. . il ameninta c"iar ca$l "dezmiarda" cu "culeserul din ocnita" si baiatul i se supune..coala domneasca din Tg. daca nu te$i sili sa$ti faci un baiet popa. . prin cap" . #iica de vornic. in spiritul careia ii creste si pe copii.. .maranda. refuza sa se desparta de leaganul primei iubiri. "care nu mai putea de obosita". *e spovedanie fugi ca dracul de tamaie. era nevoita sa le faca "musai cate un surub. sa le dea "cateva tapangele la spinare" sau sa ia "nanasa din coarda" pentru a se putea odi"ni. . tatal $ fiind mai mult plecat cu treburi in afara casei $ manifesta mai multa ingaduinta.orbirea ei este adesea muscatoare: ". *ar mai presus de toate.eminarul de la . sa ajunge %reanga la scoala de cati"eti din #alticeni si apoi.branza in putina. faceti otrocol prin cele mate si dati la om ca cainii prin bat. *ar 6ica. pentru a$l convinge sa$l dea pe 6ica la invatatura: ".maranda este o femeie receptiva la nou.)aca. cu sapte copii. " mama.reau sa$mi fac baiatul popa.. .marandei. -l cauta s$o convinga pe . -l imbina toleranta cu afectivitatea: ". raQ d$apoi aveti la stiinta ca prea va intreceti cu dedioc"iulQ cus iau varga din coarda si va croiesc. gospodina "arnica si priceputa. .. *e aceea este in stare "sa toarca in furca toata viata".6eamt.maranda are un suflet desc"is.. #oarte tenace. vazandu$i pe copii zgariati de "bietele mate"." )ubirea . . tatal si mama privesc din ung"iuri relativ diferite jocul fara sfarsit al copiilor..armane omuleQ *aca nu stii boaba de carte.. atunci cand era elev la . cum ai sa ma intelegiP %and tragi sorcovetii la musteata.curec"i in poloboc" $ cum ii spune el . tatal lui 6ica este un om "arnic si gospodar.ocola. aflam din povestire ca vinde sumane la iarmaroc.stfel. de ce nu te olicaiesti atataP 8ai omule. 8ama ramane neanduplecata in fata celor "zece randuri de lacrimi". care $ de cele mai multe ori $ ascund un zambet retinut.o vedem purtand discutii indarjite cu sotul ei.. numai sa invete si sa se faca popa.maranda ca se va usca de dorul ei si va muri printre straini. cand acestia ridicau "casa in slava" ." . )l vedem venind seara de la padure.. maiQ i sa te duci in fundul iadului si n$are sa aiba cine te scoate.si avea prilej sa$si imparta painea cu dansii".marandei pentru 6ica se imbina cu ambitia de a$si vedea baiatul popa. #irea apriga a .maranda %reanga este o intruc"ipare a tarancii noastre cu credinta in *umnezeu si respect neabatut pentru credinte si obiceiuri.. care este mai intreansigenta.criitorul isi aminteste cum " strasnic se mai bucura cand se intampla oaspeti la casa. 8ai intai ..slanina si faina in pod.tefan a Petrei: Personaj mai sters in comparatie cu .pre deosebire de .i ne saruta mereu pe fiecare. numai sa$i invete baiatul carte. ea se tine de neam bun si din felul in care i se adreseaza acestuia deducem ca i se socoteste superioara ca putere de intelegere a lucrurilor. stfel. mama... "obosit si plin de promoroaca". pe umerii caruia apasa intretinerea unei familii numeroase. "ajuns acum "oltei". pug"ibale spurcate ce suntetiQ. mama izbucneste: "Bine v$au facut.maranda a invatat din e/perienta vietii ca popia este o indeletnicire care$l poate feri pe fiul ei de grija zilei de maine.i cat era de ostenit. scotand "matele de prin ocnite si cotrute". pentru a a le asigura copiilor un trai fara de griji: "lemne la trunc"i. rgumentele lui se dovedesc a fi insa "zadarnica truda". doua. ne ridica in grinda zicand: S Tata mareQ T .maranda incearca sa$si convinga feciorul ca "spre folosul" lui " este aceasta" . mama si sotie iubitoare. de va merg petecileQ" . tot "la staruinta mamei". daca nu v$am sacelat astazi.

pana la calatoria in "arabaua lui mos &uca spre . -l este vazut in devenire. eu eram al patrulea". rusinos si fricos si de umbra lui". )n 6ica el vede acum singurul sprijin al fratilor mai mici si se simte obligat "a$l zburatici". *e aceea trece de partea . atrage amarnicele amenintari ale .. mai femeie. pentru ca "decat codas in oras..nimica nu scapa". care arunca dupa copii cu o "scurtatura" de lemn. daca$i cal... lasa$i..unde erau trei. care i se pare fara folos si $ la insistentele ..%alinescu.esnic pus pe sotii si pozne ce se tin lant. . ca se bucura si ei de venirea mea. ipostaza a scriitorului in anii fragezi ai copilariei si prototip al "copilului universal"$ cum il scrie +. care intra usor in vorba: " . baiatul dovedeste o deosebita inventivitate la acest capitol. -l isi aminteste doar ca era "un baiet prizarit. ltadata isi aminteste ca era un sociabil. dar sunt acceptate de tata cu intelepciune si umor ) sunt inlocuite cu timpul de adevarate "aventuri". cand acesta refuza sa plece la . amenintari sau numai spaime. cu "arjoane si nazbatii memorabile. care$l pun pe 6ica in conflict cu maturii si atrag dupa ele pedepse.%onsiderand joaca drept un dat al copilariei. 6ica poate sa ramana fara stiinta de carte. un comunicativ. *e asemenea.marande$i. %reanga nu$i face lui 6ica un portret propriu$zis. de la anii copilariei celei fara de griji.marandei.. Personajul se caracterizeaza prin raporturile cu celelalte personaje : parinti. sa citeasca". )n sc"imb. o vorba moale si de aceea intotdeauna "tot pe$a mamei" ramanea. %aracterizarea lui 6ica: Personajul principal al " mintirilor din copilarie" este 6ica.. zicea tata dandu$ne "uta. 8emorabil in acest sens este episodul uratului la o ora nepotrivita la casa popei Aslobanu . tatal constata cu ironie ca #at$#rumos este de fapt " o tigoare de baiet. "om de treaba si gospodar in =umulesti". podoaba crestinatatii".ocola. ca surcelele".. si daca$i popa. si a venit vaca". mai nevasata. -l dispretuieste invatatura. sateni. tot esti tu bisericoasa. .bou la Paris..ocola. vorbindu$i copilului cu fermitate. *in partea lui.. iar istetimea lui o face sa vada in el "un al doilea %ucuzel.marandei: " Poi da. sa se joace. parcurgand cateva varste. .eminarul de la . stfel. re o fire mai blanda .tefan a Petrei este un om practic... caci $ spune el $ "banii nu se culeg de la trunc"i. indiferent de meridianul geografic si de timp. de s$a dus vestea.. iar matusa 8arioara se plange ca "de zbantuitul ista.$apoi nu stii ca este o vorba: S*aca$i copil. incearca sa$i dezvinovateasca pe cei mici: ")a lasa$i si tu. cand acestia ii sareau in spate pe intuneric.. cobait si lenes. Tatal are adesea in glas o usoara intonatie de dispret fata de firea evlavioasa a ... la al carui zambet "vremea se indrepta" ca prin minune. 6umai ca jocurile copilaresti nevinovate ( care o supara pe mama.. de n$are perec"e".macar ca$ti intra biserica in casa de departe ce$i". pentru ca "nu se stie zilele omului".marandei de a$l da pe 6ica la scoala $ ii raspunde mucalit c$a auzit el de unul care "s$a dus. incaltea ti$au facut si baietii biserica aici pe loc. )l vedem ingrijorat de cum va suporta c"eltuielile baiatului. )n finalul " mintirilor" insa il vedem preocupat de viitorul familiei. unde$a fi acolo. rude. sa traga. dar "vesel ca vremea cea buna si sturlubatic si copilaros ca vantul in tulburarea sa". care inseamna de fapt instrainarea de spatiul protector al =umulestiului si iesirea din copilarie. devaratul portret al lui 6ica se contureaza insa din faptele si atitudinile sale. mama il vede ca pe un #at$#rumos " cu parul balai". smantanitul oalelor cu lapte sub prete/t ca "au furat strigoaicele mana de la vaci". %reanga isi aminteste de placarea cu care se juca cu copiii. 9 8ai bine$n satul tau fruntas".

fapt pentru care a fost poreclit ")on torcalau". rta narativa a lui %reanga : )n opera lui %reanga predomina epicul. ca eroi obiectivi.scoala s$a umplut de baieti doriti de invatatura.coala domneasca de la Tg. cum nu i$i cainelui a linge sare". *espartirea de universul de aur al copilariei determina c"iar modificari ale psi"ologiei lui 6ica. jucati insa de povestitorul insusi. *ar daca mama il "lua cu binisorul". %artea surprinde formarea personalitatii eroului de$a lungul anilor: "*ar vremea trecea cu amagele $ scrie %reanga $ si eu cresteam pe nesimtite si tot alte ganduri imi zburau prin cap. &a claci torcea in rand cu fetele. fara leac de suparare.maranda. 6ica se simte puternic legat de satul in care a crescut si in care a fost fericit. pe care $ cu candoare si fantezie $ a vrut s$o vanda in targ. ca sa ajunga "un popa prost. Tot te/tul " mintirilor" are aspect de monolog si dialog. " mintirile din copilarie" farmeca nu prin faptele relatate. *oamne. imitandu$i pe cei mari.tefanescu".. *espartirea de peisajul$cuib i se pare un sacrificiu inutil. o cam raream pe acasa". sa se se/plica de ce caii lui mos &uca. lasandu$si mama inglodata in treburi. il pedepseste pentru vizitele sale repetate ungandu$l cu "do"ot" pe la gura. iar matusa 8arioara vine "c$o falca$n cer si cu una in pamant" sa se planga ca 6ica a furat pupaza. '.. ca erou subiectiv.". care in =umulesti o dusese "de$a pururi in petrecere" cu "copiii si copilele megesilor" joaca acum dupa cantecul lui mos Bodranga pana ce "asuda podelele" si ii "sar talpile de la ciubote cu calcaie cu tot". taranul de la munte stramutat la camp si pruncul dezlipit de la sanul mamei". cel mai bun de "arjoana si slavit de lenes. 6ica fuge la scldat. scriitorul noteaza: "%and era de facut ceva treaba.8os %"iorpec. care e/plica numeroasele ei dramatizari si ecranizari. ci "mati de cei lesinati". si din veselia cea mare cazi in uricioasa intristare". incat i se pare ca lumea ii apartine: ". %opilul cu fire vesela si sociabila. 6ica o ajuta "ca o fata mare". ... cu nevasta si copii". pentru ca acestea sunt intamplari obisnuite. faptul ca el paseste in "zburdalnica varsta a tineretii". 8anifestand o totala lipsa de interes pentru treburile casnice lasate de . "arabagiul satului. lenes fara perec"e ma facusem". arta sa sta sub semnul povestirii.. juns la varsta adolescentei.. si cuprinde mai mult e/clamatii si judecatile acestuia despre lucruri si situatii: ")nsa vai de omul care se ia pe ganduriQ !ite cum te trage pe furis apa la adanc. stfel. *ialogul este al personajelor.. 8onologul este al povestitorului. intre care eram si au. cum nu$i mai "era a invata. ci cu ")oane". facut numai asa. frumos era pe atunci" $ e/clama %reanga $ cand "toate imi mergeau dupa plac. iar in ultima parte a " mintirilor" mama nu i se mai adreseaza cu apelativul de alint "6ica".i. fiindca era priceput si indemanatic. %reanga scrie: ". *e aceea se poate vorbi de caracterul dramatic al operei. el devine constient de legatura sa sufleteasca cu vatra "umulesteana. semn ca noul personaj narator $ caruia i se substituie %reanga $ are o alta varsta decat 6ica. de care nu vrea sa se desparta "cum nu se da scos ursul din barlog. de parca era toata lumea a mea". nu i se mai par "niste zmei". ci prin felul in care sunt povestite. )n sufletul copilului sentimentul libertatii este atat de puternic. prin savoarea naratiunii.. *evenirea personajului ajuns acum ""oltei" este sugerata de insusi numele sau. mintindu$si de . ciubotarul.. Beferitor la aceasta atitudine.. pentru profesorii de la #alticeni 6ica devine ".6eamt.. care devin obiectul glumelor sfic"iuitoare ale trecatorilor.

.. verva povestitorului.va puteti imagina ce va sa zica a te scalda in Bistrita. trece de la monolog la dialog. toate cu sensul de "imediat": $ " .. ca un om care sta pe lavita si istoriseste altora. mai rezulta si din aglomerarea verbelor de actiune la acelasi mod. "pe loc" etc." $ " )ar el. desi intre ele nu e/ista aparent nici o legatura logica: $ " .. Beferindu$se la acest aspect. pun demancarea jos. ca in episodul fugii din Brosteni a celor doi baieti. nu citite.." $ ". &a sporirea impresiei de oralitate contribuie si e/primarea predicatului prin interjectii cu valoare onomatopeica de tipul: $ " -u atunci." *e aceea " mintirile" par a fi scrise pentru a fi spuse... sa$mi plateasca pupaza.i cum ajung in dreptul teiului. $ ". care nuanteaza fraza. povestite. "numai ce si" ..... gesticuleaza. zvarrQ cu o scurtatura in urma noastra. ici el este deopotriva actor ce mimeaza..*e aceea putem spune pe drept cuvant ca arta narativa a scriitorului "umulestean consta in primul rand in oralitate. indata ma si trimite mama. $ " . "unde nu" .sa prind pe dracul de$un picior".. caci era om "ursuz si paclisit popa Aslobanu"... lteori propozitiile sunt introduse prin cate un "si" si se succed rapid..... $ "%and sa$ti petreci si tu tineretea..cum aud unele ca acestea." $ "." $ " ..drumul spre =umulesti" $ "...." $ "%and eram "otarat a spune mamei unele ca aceste..%alinescu scria ca "%reanga vorbeste ca un povestitor.criitorul se implica in povestire si realizeaza astfel cu usurinta trecerea de la o intamplare la alta. bag mana in scorbura. iute ma sui in pod.si o data fac zdupQ in niste canepa.i cum i$o dau in mana.i pornind eu cu demancarea. )ntroducerea subordonatelor aflate inaintea regentelor prin adverbele cu functie de conjunctie "cum" si "cand" cu sensul de "e/act in momentul cand". javra dracului.. "iaca" ." . "numai iacata". ma sui cu dansa in tei.. direct. cesta se realizeaza prin mai multe instrumente gramaticale ca: a. numai ce si aud pupaza cantand" $ "-u. $ "Pupaza ...si$apoi "ustiuliuc Q si si eu in stioalna... ca intr$o secventa de film. jucand rand pe rand rolurile personajelor.. gabuiesc pupaza. !neori predicatul din principala este precedat de cate un "indata" . apuca$te de carturarie". +. $ ". ma sui incetisor in tei.. timp. ca si cum scriitorul s$ar afla pe o scena imaginara.eu . poi ma dau jos. vandu$l mereu in fata pe ascultator. "atQ de sumanul mosneagului." $ " cum va mai spun.. caut o lespede potrivita. . de unde rezulta dinamismul frazei.. cest caracter de spectacol al spunerii implica repeziciunea si concentrarea discursului.$apoi ganditi ca Trasnea citea intrebarea si raspunsul. zbrrQ pe$o dug"eana. 0.." $ " 8i$aduc aminte ca acum". b.... numar si persoana: $ " .. dupa cum am cinstea sa va spun. in caracterul de spectacol al spunerii. dar in special propriul sau rol. fiind el insusi erou in naratiune. de erou principal si de povestitor in acelasi timp.... iaca si soarele rasare"..." c.. in fata unor spectatori. face ca naratiunea sa aiba in permanenta un ritm alert.... solicitand si participarea afectiva a interlocutorilor la cele povestite.. e.ii dezleaga frumusel ata de la picior.atunci. "iute" ." d.. pun demancarea jos. nu pe cititor...i. *inamismul frazei." cest stil oral.. dinamic.i cum ma scol.imi iau caciula si in locul ei pun lespedea...... verva povestitorului.fact tustiQ din balta si$o iau la sanatoasa.si isi ia apoi ." $ ".. %reanga foloseste adresarea directa...i cum ajung in dreptul teiului.

. "mila sfantului" ". si ea fuga. si nu$mi caut copilaria petrecuta in =umulesti si de nevoile mele"P f. "ce$i de facutP". intre sanuri.. "de voie de nevoie").. cu e/presii specifice limbii vorbite ("vorba ceea".. ^. #olosirea constructiilor incidentale contribuie de asemenea la sporirea impresiei de oralitate: $ "dragulita *oamne". nici mai mult. g. $ ".. toate creand impresia ca %reanga sta pe lavita si povesteste unor ascultatori povestea copilariei sale. a scrisului: *escriind episodul urmaririi "otului de cirese de catre matusa 8arioara. nici mai putin". scriitorul noteaza: ". i. care poate fi descompusa in unitati mai lungi sau mai scurte. ca $ de e/emplu $ in descrierea casei lui Pavel %ibotarul. nu citita. #olosirea versurilor populare sau a frazelor ritmate de tipul ""ai fiecare pe la casa cui ne are. "a$si lua ramas bun de la calcaie" etc. daca te slujeste capul." $ " puca$te de carturarie". ce$i patea sufletul". iat Tudor ..$ "%aci nu va para lucru de saga: de la 6eamt pana la )asi e catu$i de la )asi pana la 6eamt. "grozav s$a spariet"Q .... Abservam ca in fraza crengista precumpanitoare este topica mai libera a vorbirii si nu cea controlata. saracul. "de frunza frasinelului".. langa soba altul. m. celasi rol. "pace buna" . "*oamne fereste" . "a lua in ras" . pastrand firescul si spontaneitatea vorbirii taranesti.ianu scria ca " %reanga este unic prin geniul lui oral"... "stiutu$v$am" etc. care dau unitate naratiunii: $ " *$apoi cu smantanitul oalelor ce calamandros a fost" $ " *$apoi cu mos %"iorpec ciubotarul.ce nacaz aveam" $ " )ntocmai dupa cea cu ciresele. lasa$ti.i sa nu$mi uit cuvantul".. ""at bine"). gazda din #alticeni: "Pavel era "oltei si casa lui destul de incapatoare: laiti si paturi de jur imprejur. pana ce dam toata canepa palanca la pamant"... "a scoate ma"murul din om".i eu fuga. ciocan. se proslavea pe cuptor. dic"iciu si alte custuri taioase. calupuri. "a da povat" ... impresia ca opera a fost creata pentru a fi spusa. si ea fuga.bedreag. j. satul. sau a cuvintelor si e/presiilor populare ca "mort$copt". $ " *ar ce$mi bat eu capul cu craii si imparatii..vine din placerea de a povesti". il are si autoadresarea : $ " 8ai pasa de tine minte toate cele si acum asa. "asca si clin." $ "*$apoi lui Trasnea.. "ca mai ba sa mai zicem nici carc" . &a crearea impresiei de oralitate contribuie si placerea pentru cuvinte. cadentata si muzicala...)ara gazda. ele navalesc in amintirea scriitorului fara a avea legatura intre ele.i "arsita de matusa nu ma slabea din fuga nici in ruptul capului. pila. "fel si c"ip". cleste.. si eu fuga. A alta trasatura a artei narative din " mintiri o constituie dinamismul anecdotic. *ar %reanga $ in placerea lui de a povesti $ gaseste formule de trecere de la o intamplare la alta. "a$ si strange lioarba acasa" .. Beferindu$se la arta narativa a lui %reanga. . celasi efect il are folosirea formelor verbale inverse de tipul "g"iontitu$ne$am" . ce alterneaza si se imbina armonios. frumoasa. &a fel procedeaza scriitorul si atunci cand $ pierzand firul naratiunii prin digresiuni si e/plicatii suplimentare $ intervine corectiv si solicita parca ingaduinta si atentia ascultatorului: $ " )nsa ce ma privesteP 8ai bine sa ne cautam de ale noastre". vine alta la rand. ace. de a spori dinamismul povestirii.clei si tot ce trebuie unui ciubotar". piedeca. ca mai bine$i pare" sporeste impresia de oralitate.. )ntamplarile evocate se deruleaza rapid. Tot de oralitate tine si fraza lui %reanga. cat pe ce sa puie mana pe mineQ .. celasi efect il are presararea te/tului cu numeroase ziceri ("toate ca toate". cu e/clamatii si interogatii de tipul " mai stii pacatulQ" .. baiete. criticul 6.. musc"ea. l.8anolescu spunea ca " geniul lui. pe care le insiruie in lungi enumerari. !morul lui %reanga: . bade )oaneQ" $ " poi.

. *aca 6ica pare coplesit de tristetea despartirii de sat. nu asteptam sa$mi deie altii. nici mai putin". !n mijloc de realizare a umorului este autoironia. de inaugurarea "%alului balan" de catre ... o bucata de "uma insufletita din =umulesti. %reanga da o mare intrebuintare rasului. ingrozit de distanta ce$l va desparti de =umulesti. dupa intamplarea de la scaldat. A alta sursa de umor o constituie "azul cu care omul matur povesteste mucalit intamplarile "azlii ale copilului care a fost cu patruzeci de ani in urma. stfel. iarmaroc nu era"PQ *ar scriitorul intra repede in rolul personajului sau." )n alta parte. o cam raream de pe$acasa.. ca in anul trecut si ca de cand sunt. autopersiflarea. cand ma lua cu binisorul. cu un comic sanatos de origine taraneasca.*ar si sarac asa ca in anul acesta. el este pus in permanenta pe ras. %reanga scrie despre sine ca era "cel mai bun de "arjoana si slavit de lenes".. 6umai ca la el rasul nu izbucneste in cascade. comentand situatia cu un proverb: "se tinea ca raia de om". 0. *e asemenea. Befuzul lui 6ica de a pleca la . autorul scrie: "%aci nu va para lucru de saga: de la 6eamt pana la )asi e catu$i de la )asi pana la 6eamt. un fel de ras "omeric.criitor jovial... adresandu$se cititorului prin cate o propozitie interogativa: $ "-u atunci.: prin somn nu ceream de mancare. povestitorul aluneca usor de la lucruri serioase spre gluma printr$o vorba de du" sau o zicala ce diminueaza tragismul. *e asemenea. %and tratamentul cu lesie impotriva raiei capresti nu da rezultat. cand 6ica promite mamei ca n$o va mai supara.nu era in stare a o desface.. am fost si eu in lumea asta un bot cu oc"i.. caci mosul cel poznas este numit "nebun" si "javra dracului". *e aceea.i nu ca ma laud. sa nu$mi caut de drum tot inainteP 8a abat pe la tei... cu o vitica de funie.Povestirea intamplarilor din copilarie este insotita permanent de voiosie. %reanga facand "az de necaz. n$are ce lucraP" $ "*a.%and ma lua cineva cu raul. pe drept cuvant. si cand era de facut ceva treaba... .. %reanga$maturul scrie: ". %"iar in momentele de ma/ima incordare sufleteasca. se desolidarizeaza pentru o clipa de copilul 6ica. nici atata. .. care nici frumos pana la douazeci de ani.criitor umorist.i sa nu credeti ca nu mi$am tinut cuvantul de joi pana mai apoi.. care$l deosebeste de alti autori comici sau satirici.asteptand . daca ma scula." $ " !n mosneag nebun.. taierea pletelor la scoala din Brosteni ii face pe noii scolari sa planga "cu zece randuri de lacrimi". desi cele doua roluri se suprapun adesea. 1. ba copil. stfel..faceam cate o draguta de trebusoara. umorul sanatos al acesteia. %reanga dovedeste o abundenta comica narativa..ocola este insotit de aceleasi "zece randuri de lacrimi". nici cu minte pana la treizeci si nici bogat pana la patruzeci nu m$ am facut. de sarea camasa pe dansa" sau de ziua "procitaniei". Tocmai in aceste oscilatii sta de fapt farmecul povestirii.sa vie un lainic de scolar de afara".%reanga. e/primandu$si apartenenta la vatra "umulesteana.. care aduce "un dragut de bicisor ".. 6u poate fi trecut cu vederea "azul cu care monolog"eaza scriitorul cand isi aminteste de sosirea la scoala din =umulesti a lui mos #otea. .. %reanga oscileaza. niciodata n$am fost".. cand 6ica se uita "pe furis la usa mantuirii. care "plangea ca o mireasa. scriitorul face "az de necaz. iar cand ma lasa de capul meu. este ba matur. sa scape de pedeapsa prin fuga.... de nici sfanta 6astasia.eminarul de la . nici mai mult. al carui stralucit e/ponent este ).marandita. intretinut pe episoade intregi. putina treaba facea cu mine.. %reanga scrie: ")a.. e/presie a vitalitatii si optimismului poporului nostru.. s$a spus ca scriitorul "umulestean imbina in opera sa dorul cu umorul. !morul este marca lui specifica. vorbind despre furtul pupezei. preocupat sa intretina buna dispozitie. '.. omul matur se desparte.. ci este un ras egal.

. %reanga ii face o caracterizare ironica si scrie ca era "balcaza si lalaie. cesta "a murit. combinand intr$o maniera neasteptata unele cuvinte.. ". A alta sursa de umor o constituie numele si poreclele comice ca: Torcalau. cumplit mestesug de tampenie. "g"iavoli" etc. .. inainte de vreme. aflasem si eu. dar de mine mi se rupe inima".. la unii le umblau buzele.. pacatosul. pana la epuizare. &imba operei lui %reanga: . :. Bodranga. +atlan. %reanga spune cu umor ca a izbucnit o "cinstita de "olera". putem spune ca mos %"iorpec ii spune lui 6ica "nepurcele" in loc de "nepoate" . %"iorpec.. de unde prinsesem si gust de calugarie.. pistoalele la brau. $ " u tunat si i$au adunat" $ "6u plateste bogatul. pieritu$le$ar fi numele sa le piara.$apoi.spre %ararea furisita dintre . canta. ducandu$se "surgiun. de$ti era frica sa innoptezi cu dansa in casa". $ " 8ila mi$e de tine... pentru a caricaturiza un personaj. !morul izvoraste si din ironia cu care %reanga povesteste unele intamplari..orbind despre fata )rinucai...tii. *oamne feresteQ" ceste metode inapoiate de invatare au avut ca efect moartea lui *avidica. Pentru a starni rasul. cearta de la gazda din #alticeni este numita "clacusoara".. ""ajmalai" . menite sa concretizeze si sa caracterizeze.. popa Buliga poreclit %iucalau este pomenit cu "*umnezeu sa$l iepure" in loc de "*umnezeu sa$l ierte".bureti prin partile acele. comanacul pe$o urec"e. 3. pana$i apuca ameteala..e tine ca raia de om"... Trasnea. mos &uca este "insuratel de$al doilea". maiQ &$as lasa eu. "gligani" . "coblizani". iar 6ica pleaca la .. plosca cu rac"iu la sold. A alta sursa de umor o constituie e/primarea poznasa. marcate grafic prin puncte de suspensie: " %aci.. . ceasta este o alta sursa a umorului lui %reanga.umbland vara cu baietii dupa. dar vezi ca nu ma lasa el acumQ" $ " +olatatea inconjura. $ " &ucrul rau nu piere cu una... 6ica Aslobanu "furluase" cate ceva de pe unde umblase. )l vedem pe Trasnea repetand mecanic. Placerea de a povesti a lui %reanga il determina sa foloseasca la tot pasul proverbe si zicatori din graiul viu al poporului. .pune$ti..criitorul "umulestean nu critica. nu mi s$a mai dat a vedea. inecat cu pronumele conjunctive. privind cu oarecare ingaduinta pacatul unor fete bisericesti: " . 2. fara sa vreau. parca erau cuprinsi de pedepsie.. +arabet )braileanu spunea ca prin acestea vorbeste poporul roman. ci vinovatul" $ " Tiganului. sarmanul.criitorul prezinta cu verva si umor scena invatarii gramaticii lui 8acarescu de catre cati"etii de la #alticeni.si ia$o la papuc. )ronia scriitorului este subliniata prin pauze.. "ticait".ecu si gapia din deal". %reanga foloseste termeni familiari de tipul: "c"iol"anos" .. formele pronumelui personal. ca au mancat juvaer de flacau" $ izbucneste %reanga. cu doua". iar culcatul canepii matusii 8arioara este numit "trebusoara asta". Beferindu$se la frecventa proverbelor si zicatorilor in opera lui %reanga. izvorata din forma neasteptata a unor cuvinte sau din combinarea surprinzatoare a acestora..!nii dondaneau ca nebunii. iar foamea da de$a dreptul". icrisoare moi cat se poate de multe si altceva de gustare in buzunarele dulamei.ocola." $ " &asa$l. -l manuieste cu maiesrie observatia umoristica. (. ca omul cuprins de evlavie". vorbind de forma neasteptata a unor cuvinte.. ca 6ica era un scolar "slavit de lenes". altii o duceau numai intr$un muget.. cand ii e foame. $ " . %iucalau etc. cate ceva din tainele calugaresti.i turbare de cap.. citind pana le pierea vederea... intotdeauna precedate de un "vorba ceea". dracului pomana". cuvioase )larie.. stfel. si frantura de limba ca la acesti nefericiti dascali.. *e asemenea..

.. "a se incruci" ) iar altele sunt regionalisme (" a c"i"ai" . n$a fi asa. *e aceea. inainte de rasaritul soareluiQ" $ " Bine v$au facut. -ste o limba autentica. "tigoare" . "aista" .marandita "plangea ca o mireasa". ("baiet".. a e/clamatiilor. ce ai tuP" %u toate acestea %reanga n$a reprodus e/act limba moldovenilor de la mijlocul secolului al N)N$lea. el noteaza magistral dialogul lor. si era mladios "ca un mesteacan". dovedind un scriitor pe deplin format. &a mine nu se trec acestea. stfel vorbirea . "cobait". %reanga foloseste comparatia.adoveanu. "lalaie" . Pentru mai multa e/presivitate. -l a recreat$o. "ocnita" . -l se impune ca un mare povestitor roman. 2. " tinterim" . e/presiile. dintre care unele au aspect fonetic moldovenesc. al modelarii umane. cestea traiesc prin ceea ce spun si cum spun. iar *avidica avea plete "ca pana corbului" . D mintiri din copilarieE este si o evocare a satului traditional.) 6eologismele lipsesc aproape in intregime. Bememorandu$si propria copilarie. .6eculce si pregatindu$i drum lui . "sorcovat". "bog"et" . proverbele si zicatorile prin care scriitorul caracterizeaza un personaj sau concretizeaza o situatie. cu un stil rafinat si cu o e/ceptionala capacitate de fi/are a unui univers uman necunoscut pana atunci in literatura romana.. %artea este un DromanE al varstei inocente si al formarii. Beferindu$se la opera lui %reanga.)orga considera ca daca n$ar fi scris in felul sau original. un tablou fidel al unei lumi traind in spiritul obiceiurilor fi/ate printr$o e/istenta multimilenara. "pug"ibale" etc. copilaria nu reflecta numai dominantele varstei. cest limbaj afectiv se evidentiaza prin folosirea interjectiilor. "balcaza" . 6. prin lipsa metaforelor.Pare$mi$se ca stii tu moarea mea. +. )on %reanga mintiri din copilarie D mintiri din copilarieE reprezinta opera de maturitate artistica a lui %reanga. "benc"i" .ianu sa scrie ca in aceasta opera "poporul intreg a devenit artist individual". badita . "a balabani". Tot de provenienta populara sunt zicerile. "oleaca" .. Apera lui %reanga este inconfundabila $ intre altele $ si datorita limbii folosite de scriitor. ceea ce l$a determinat pe Tudor . a dativului etic. )oane. obraji "ca doi bujori". vreu sa$mi fac baietul popa. &imba sa este o c"intesenta a limbii populare din veacul trecut. %reanga participa afectiv la cele relatate si de aceea putem vorbi de e/istenta unui limbaj afectiv in " mintiri". Proiectata in spatiul unui sat moldovenesc de munte de la mijlocul secolului trecut. 8area majoritate a cuvintelor din vocabularul crengist este de provenienta populara. %and %reanga isi pune eroii sa vorbeasca. continuandu$l pe ). )braileanu spunea ca scriitorul "umulestean este unicul prozator roman al carui stil se caracterizeaza prin economie de mijloace stilistice. "nouri" . care sunt -minescu si %aragiale. )orgu )ordan spunea ca acesta a reusit sa$i egaleze pe doi mari artisti ai cuvantului romanesc. oc"i " ca murele" si scanteietori "ca fulgerul". 1.marandei %reanga se caracterizeaza adesea printr$o voluptoasa invectiva dialectala: $ ". %reanga n$ar mai fi fost "o minune de povestitor.. " a "uzuri" . ci si specificul mediului ambiant.. zise mama. " mintirile" sale sunt scrise intr$un limbaj artistic desavarsit si individual.a nu ma faci ia acus sa ieu culeserul din ocnita si sa te dezmierd cat esti de mareQ" Bemarcabila este e/actitatea vorbirii transcrise fara alterare: " sa a fi.coala. "umulestenii n$au trait "ca in barlogul ursului".. duglisule. ce creeaza atmosfera si caracterizeaza personajele. -l a facut trecerea de la nivelul popular al literaturii la nivelul ei cult pe o cale pur spontana.. 0. "dioc"et" . scriind in cea mai frumoasa limba romaneasca". pug"ibale spurcate ce suntetiQ" $ " *egeaba te mai sclifosesti. stfel dupa incalecarea "%alului balan" . "cotruta" .asile era "rusinos ca o fata mare". a ridicat$o la rang de arta.'. "do"ot" "colb" .

prin caracterizare directa. iesirea din taramul miraculos al copilariei. tipologic vorbind. ci selectarea acelor momente ce constituie puncte de referinta in formarea eroului.Principala grija a autorului este insa evocarea varstei de aur pentru ca.asile $ D"arnic si rusinos ca o fata mareE etc.fantul 6icolaiE pentru a$i indemna in acest sens. ca elev la scoala domneasca din Targul 6eamtului. %onstructia te/tuala nu urmeaza rigorile compozitiei clasice. ea se inscrie in portretul clasic al mamei. bsenta portretului fizic concentreaza atentia spre cel caracteriologic. Partea ) se desc"ide cu evocarea scolii.maranda este fiica de vornic si avand frati cu invatatura se socoteste superioara sotului ei ca putere de intelegere a lucrurilor. apoi la scoala de cati"eti din #alticeni. badita . ici. &umea in care patrunde eroul este inferioara celei din care tocmai a iesit. odata cu intamplarile din copilarie: uratul de nul 6ou. asa cum i$o pastreaza amintirea. printre care si 6ica.((. Tipologic. )n cele patru parti. umplerea de raie capreasca. cu conditiile in care tinerii urmau scoala. . . 8ai bine conturate sunt portretele parintilor: . 6umarul personajelor ce apar in D mintiri din copilarieE este relativ mare. ridicata prin stradania parintelui.ocola. *ar copiii nu inteleg rostul invataturii. care ii permite sa nuanteze caracterele. imbogatindu$i universul cunoasterii. prin actiune ori limbaj. %a fire e moale. la scaldat. paraseste satul pentru a urma seminarul de la . fuga cu pluta pe Bistrita. ltele seamana cu eroii din basme: 8ogorogea e certaret ca +erila. constient de valoarea propriei creatii. sederea in gazda la )rinuca.$lea. unde s$a adunat o multime de baieti si fete. memoria afectiva a eului narator reface drama adolescentului care. 8ulte personaje se retin prin lapidarele si e/presivele caracterizari pe care le face autorul: . iar evocarea se face din perspectiva indepartata a maturitatii. %reanga o evoca mai intai ca pe o fiinta cu daruri fantastice: Dcu . )nceputul partii a ))$a sta sub semnul lirismului nostalgic. )n acest capitol. asa ca primesc in dar pe D%alul BalanE si D. proape toate sunt conturate sumar. scriitorul nu urmareste o ordine cronologica a desfasurarii faptelor.tefan a Petrii e barbat "arnic si gospodar. dar dispretuieste invatatura. dar si cu tact pedagogic. eroul sau este Dcopilul universalE (+. in toamna lui '. *ialogul cu propriul cuget (din debutul partii a )))$a) este o modalitate de disimulare a intentiilor unui artist genial. evocarea indreptandu$se asupra casei parintesti. iar 6ica se simte aici lipsit de aparare in fata vietii si a timpului ireversibil. %alinescu): Dasa eram eu la varsta cea fericita si asa cred ca au fost toti copiii de cand lumea asta si pamantulE. pare c"ipul mamei. Bememorarile intereseaza in masura in care au contribuit la formarea lui 6ica. dandu$i o imagine asupra lumii. fiind dominata de un impuls afectiv greu de stapanit: nostalgia. )zvoarele de inspiratie sunt autobiografice. ceasta despartire reprezinta dezradacinarea din universul =umulestilor. fara ca portretul care l$i se face sa fie adancit in mod deosebit. 6ica va raspunde numai la staruintele mamei si ale bunicului *avid %reanga. Bupt de vatra satului. eroul va avea parte de o serie de peripetii: caderea in Azana. )n capitolul al ). pupaza din tei. etc. ca o fiinta autoritara. ca om. 6ica pleaca impreuna cu bunicul sau la scoala din Brosteni. %reanga reuseste sa le sc"iteze o individualitate prin te"nica detaliului.marandita e o Dzgatie de fataE. dar %reanga il lauda pentru placerea de a se juca cu cei mici si pentru munca depusa pentru a$si intretine familia.criitorul urmareste procesul formarii adolescentului 6ica in raporturile lui cu viata sociala. daca prin amanunte 6ica este propria sa ipostaza. manuind cu abilitate rasplata si pedeapsa. eroul devenit adolescent este infatisat urmandu$si in continuare drumul.tan PatitulE. 6ica Aslobanu pare o varianta a lui %"irica din povestea D.

*in punct de vedere al artei narative. framantat din D"uma din =umulestiE. autoironizanduse. rapiditatea cu care se deruleaza ispravile. care isi iubeste copiii fara sentimentalisme. mos %"iospec ciubotarul il intampina pe 6ica strigand: D=e. )postazele devenirii releva fatetele personalitatii sale. placerea de a glumi. impresionand prin modul in care DspuneE. nepurceleQE. sa caricaturizeze: fetele sunt DdracoaseE. ca si in povesti. Basul este starnit si de prezenta termenilor familiari. prin care se caracterizeaza o situatie. a caror menire este sa ingroase. boala de care sufera eroul este o Dcinstita de "oleraE. celasi umor este starnit si prin caracterizare ironica (fata )rinucai era Dbalcaza si lalaie deti era frica sa innoptezi cu dansa in casaE). sa e/agereze. -l scrie ca si cum ar trebui sa$si interpreteze te/tul. se ingroasa o trasatura. si in jurul sau sunt reunite toate semnificatiile. drept pentru care naratorul gaseste formula de trecere. carora li se adreseaza direct: D. devine puternic evocatoare. . sa parodieze. sa intre in pielea fiecarui personaj. 6ica se contureaza de la indeterminare la autodeterminare. pastrand astfel coerenta si unitatea episoadelor. se face o aluzie ironica sau. privind totul dintr$o perspectiva care amuza. cu e/presii populare si vorbe de du". de marcare a sc"imbarii.oia buna este intretinuta si de placerea autorului de a presara naratiunea cu zicale. infigand toporul in pamant. prin autopersiflare (6ica era Dslavit de lenesE) sau prin prezentarea unor oameni si scene care starnesc "azul. %uvintele cele mai numeroase din D mintiri din copilarieE sunt de origine populara. multe sunt regionalisme. . !morul lui %reanga se vadeste mai ales in e/primarea poznasa. prin modul e/primarii si prin oralitatea stilului. )n aceasta privinta. dincolo de toate celelalte portrete. "eQ bine ai venit. scriitorul surprinde cu luciditate procesul anevoios al devenirii sale intelectuale. tunci. lteori cuvintele capata forme neasteptate sau sunt asezate in combinatii surprinzatoare. sa gesticuleze.adevarat ca stia a face multe si mari minunatii: alunga norii cei negri de pe deasupra satului nostru si abatea grindina in alte parti. D)nsa ce ma privesteP 8ai bine sa ne cautam de ale noastreE. cu vointa neclintita. D!rsul nu joaca de buna voieE etc). %a structura a unei e/istente. )n nici o imprejurare nu$si uita insa interlocutorii imaginari. %reanga isi pastreaza in D mintiri din copilarieE. )nsa. sa treaca de la monolog la dialog. Dg"iavoliE. iar baietii DmangositiE. Principala trasatura a operei lui %reanga este tendinta scenica. afara. lipsesc aproape complet neologismele. prin nume sau porecle amuzante (Traznea. . mucalita. 6ica se defineste si in relatia cu celelalte personaje ale operei menite sa infatiseze varietatea firii umane. sa e/agereze. bogata in verbe. se provoaca rasul (DTot patitui priceputE. fraza. si inzestrat cu "ar. autentica.i dupa cum am cinstea sa va spunE sau Dva puteti imagina (L)E. iar intamplarile si oamenii prind viata.adoveanu. A alta trasatura a operei D mintiri din copilarieE este dinamismul anecdotic. nu lipsita de contradictii. el se afla intre )on 6eculce si 8i"ail . 6ica este personajul constitutiv al te/tului. %"iorpec). -roul este: Dslavit de lenesE. 6u intotdeauna intre ele e/ista legaturi de fond. devarata forta a lui %reanga se manifesta cand incepe sa nareze. iar in postura de elev acelasi erou este Dslavit de lenesE. uluitoarea navala a intamplarilor. Dun pierde varaE impins spre invatatura de mama si bunicul sau. &imbajul sau il face inconfundabil. DprostalaiE. dinaintea usiiE etc. apartine si spiritului inalt si lutului din care se trage. intro siretenie a frazei.criitorul provoaca rasul permanent (cu rare momente de seriozitate nostalgica). in care cazi ca intro capcana. zeflemizand. +atlan.maranda este o fire mai aspra. te"nica orala a spunerii. rta lui %ranga nu se opreste insa aici. !rmarind evolutia scolara a lui 6ica. e/primarea este vie. cum ar fi: D*$apoi cu smantanitul oalelor. placandu$i sa imite. poi este vazuta prin modul in care isi manifesta grija fata de casa si de destinul copiilor. DAm din doi oameniE. unele au aspect fonetic moldovenesc. %reanga este un povestitor desavarsit. stfel. pur si simplu. . toti trei alcatuind in literatura romana o serie usor de recunoscut prin elementele comune ale artei lor narative. prin termenii specifici folositi. dar cu un devotament nemarginit. D"ojmalaiE etc. e/agerand. ce calamandros a fostE.

. el se implica. %reanga nu copiaza limba taraneasca. primavara parfumata.crisul lui %reanga este lipsit de metafore.) dar si multimea zicerilor tipice. participa sufleteste. mai intai. la care ele nu se gindesc mult si indata incep sa danseze. si prin aceasta atitudine limbajul primeste accente afective.)arna alba. lteori in te/t apar versuri populare sau forme ritmate.*ar totusi padurile nu au ramas pustii fiindca copacii sunt inconjurati de o multime de frunze multicolore.%reanga nu povesteste rece. Arala e si sinteze frazei. "arnica si darnica ca furnica si albina caci ea ne umple "ambarele in fiecare an cu toate bunatatile ei. indiferent. fara in butoaie fierbea vinul spumos si cald. bobita cu bobita fiind aduse acasa si puse in poloboace. dativ etic.intul tomnatic si racoros indeamna frunzele la dans. cimpii. !nele animale se pregatesc pentru iarna ca sa "iberneze. abundenta e/presiilor onomatopeice. in ciuda aparentelor..)n vii totul a ramas pustiu dupa ce oamenii au strins poama.peste tot rasuna galagia oamenilor care au venit acolo dis$de$dimineta sa stringa roadele toamnei. *ar. e/clamatii. pe cimpii. utorul isi marc"eaza participarea sufleteasca prin interjectii. *esi scrise. D"utaE etc. Da bazaiE. frazele "umulesteanului urmaresc sa creeze impresia de spunere. Pe dealuri. vara calduroasa si in sfirsit toamna multicolora care este una dintre preferatele mele anotimpuri. Da bancaniE. in padure si in livezi totul capata o nuanta ruginie. ci o recreaza si o toarna in tiparele unei rostiri individuale. utorul lasa cuvintele sa se insire dupa o ordine a vorbirii. e/presivitatea limbii sale provine din comparatii si din prezenta altor tropi: Dplangea ca o mireasaE. Peste cer se asterne un sal mare de nori cenusii care plutesc deasupra caselor. Begina Toamna este zglobie si aurie asemeni unui c"i"limbar. )n livezi fructele striga una mai tare ca alta ca vor culese deoarece sunt foarte zemoase si dulci ca iti lasau gura punga si iti venea sa le maninci pe toate. . etc.. Peste dealuri.&a scoala ei vor discuia usile cu c"eita fermecata pentru a descoperi noi taine nedescoperite si necunoscute de ei pina atunci. struguras cu struguras.. a interjectiilor si verbelor imitative (DtroscpleoscE. a unui stil foarte original.*upa ce se termina secerisul Begina Toamna calatorind prin toata tara soseste si in satul nostru din munti intr$o careta fermecata. iar din ei cad suvoaie de ploaie ciobaneasca ce ne creeaKa o stare de melancolie. unde topica este mai controlata. ne aflam in prezenta unui limbaj artistic. deoarece ele au plecat deja si de rind cu ele au luat si cintecele lor nemaipomenite. %opiii pleaca la scoala cu g"ioKdanele grele in spinare.emnul distinct al oralitatii este. verzi$aurii si rosietice care se astern pe pamintul reavan la fel unui covor colorat. notimpul meu preferat$toamna )ntr$un an se succeda patru anotimpuri. solicita interlocutorii.Pe linga toate acestea se mai aude si murmurul izvorului din mijlocul padurii. Toamna este fermecatoare prin ninsoarea de frunKe galbene$ruginii.*ar cel mai tare striga o para care ramasese singurica intr$un copacel ramas fara straie.)n padure nu se mai aud trilurile fermecatoare ale pasarilor. a e/presiilor specifice limbii vorbite sau a intrebarilor si e/clamarilor. Dmii era a invata cum nu ii e cainelui a linge sareE. apreciaza. de unde provine si originalitatea. iar altele isi decupeza "rana pentru intreg anotimp. si nu a scrisului. aa .

care lupta penru a$si apara normele etice si care se confrunta cu noile forme de viata sociala . dar totusi de azi pe miine va veni iarna si Begina Toamna va fi nevoita sa plece pe o durata de un an lasind locul sau )-B6)). .adoveanu imbogateste literatura romana cu opere care surprind . .publicat in '<1> . )on . constituie un roman realizat cu mijloace de creaţie nemaiantalnite ) ctiunea povestirii se desfasoara in jurul . )on %reanga . Prefectul . in sute dupa sute de ani . isi gaseste sotul ucis si aruncat in prapastie . de pe apa Tarcaului .iata oamenilor se desfasoara asa cum se desfasura inca de la inceputul asezarii lor in partea locului . trecutul fuzioneaza cu prezentul . dar femeia acestuia . adica uciderea lui de catre doi oieri cu care$si cobora turmele cumparate spre campie . .)n curind vor incepe sa se faca araturile de toamna si se va porni semanatul cu naiul urias al Beginei Toamna recolta pentru anul care va urma sa vina.itoriei &ipan .lavici . este definitoriu pentru universul sadovenian . care izvorasc dintr$o cunoastere profunda a specificului auto"ton . Totul in jur e colorat si mi$as dori ca toamna sa nu mai plece de la noi. il inmormanteaza dupa datina . in c"ipul cel mai desavarsit .capodopera a scriitorului. natura si istoria sunt principalele teme ale prozei sadoveniene . transmise din generatie in generatie . drama acestei umanitati in contact cu realitatile sociale ale inceputului secolului al NN$lea . )ntreaga sa creatie este D un adevarat epos al miscarii poporului roman in timp .itoriei &ipan .ubiectul este simplu . se veselisera de cresterea zilei si inceputul anilorE. . pune in lumina vocatia justitiara a eroinei .-u voi astepta cu nerabdare pina cind toamna va veni in anul urmator caci o ador foarte mult. Baltagul caracterizare . este semnificativa prin faptul ca releva intr$un spatiu concentrat . 8i"ail . craiul nostru cel de demult D.atul . care Dranduri dupa randuri de generatii . taranul si lumea satului . *e o agerime rar intalnita . DBaltagul ramane in ultima analiza . in ipostaze diferite . .cena din finalul romanului . 8untenii nu concepeau ca viata lor sa se desfasoare altfel decat asa cum se desfasurase cea a strabunilor lor . cu obiceiurile . nu are liniste pana nu afla faptasii si nu$i pedepseste dupa legea nescrisa . DBaltagulE . praznicul devine timpul marturisirii adevarului si al implinirii judecatii . construita de scriitor cu o arta remarcabila . ici isi desfasoara intreaga influenta (daunatoare)$ religia si superstitiile . &umea aceasta traieste dupa aceleasi legi nescrise .itoria &ipan .ictoria &ipan utor al unei opere vaste si variate . tot ceea ce s$a scris mai frumos despre $iata pastorilor din muntii nostri . )scriindu$se in continuarea traditiei marilor clasici .adoveanu a reusit sa intruc"ipeze in . sa cumpere niste oi de la *orna @ calatorie din care nu se mai intoarce .adoveanu se impune prin originalitaea creatiei in care epicul se impleteste cu liricul . prototipul oierilor munteni . cre7nd o figura unic realizata in intreaga noastra literatura . *upa inmormantare . romanul unui suflet de munteanca D. apoi ii descopera pe faptasi . targul moldovenesc . pastrand elementele baladei : un cioban este omorat de doi tovarasi ai sai pentru a$i lua oile . 8i"ail . . la iernat . plecat de cu toamna din satul lor de undeva din muntii 8oldovei . cu institutiile si credintele sale fundamentale D ( Avid %ro"maniceanu ) . jandarmul sunt fapturi periferice . trasaturile . nu$si putusera face loc in viata si preocuparile oamenilor . asa cum afirma Perpessicius . )ntriga . al framantarilor si cautarilor ei pentru aflarea sotului sau 6ec"ifor . urmandu$si traiul Dca pe vermea lui Boerebista . afla mai apoi pricina neobisnuitei intarzieri a baciului . personajul central al naratiunii . care concentreaza in sine intreaga bogatie a calitatilor morale si intelectuale ale poporului nostru . apriga si inteligenta . Apera de maturitate.itoria descopera drumurile sotului . . fiind un roman al lumii ar"aice a pastorilor . totul invartindu$se in jurul a doua mari evnimente : coborarea oilor in campie la iernat si adunarea lor in inima muntilor odata cu incetarea gerurilor si topirea zapezilor . subprefectul . *e fapt . descoperirea asasinilor si demascarea acestora . ici timpul pare ca a incremenit . dupa modelul politist .

deci sincronizarea cu realitatea nu are loc . pregatindu$se pentru trecerea intr$o e/istenta spirituala . timpul se opri in loc . cu spatele intors catre ea . )i era limpede ca sotul i$a fost ucis pentru a fi jefuit . de fapt . colo . lasand totusi voit impresia ca e o femeie de la tara nestiutoare si ca e treaba altora sa descopere faptasul . *eci . in labirintul ei interior . se petrec toate . D)$l arata pe &ipan calare . Toate erau in dosul oc"ilor acelora aprigi si ieseau una dupa alta D. posteste douasprezece vineri . deoarece in strafundurile sufletului ei . nici sa recastige bunurile de care persupunea ca fusese deposedat 6ec"ifor . Presimtirile sumbre ii sunt intarite de vise . dar si din zari necunoscute . magic si . cu toata intelepciunea de care da dovada . Tot popa este acela care$i citeste sau ii alcatuieste scrisorile @ . %ucosul da semn de plecare D . la vrajitoarea satului . iarna vine mai repede .itoria .itoria &ipan nu pleaca in cautarea sotului decat in momentul in care . de la bun inceput . Dun vierme neadormitE. Ddar nu putea sa$i vada c"ipulE . -a vrea . sa intareasca increderea intre oameni . . fiind straina de tainele scrisului . pune in evidenta framantarea din ce in ce mai puternica a acesteia : D)$au crescut tepi de aricioaica D. . alta data l$a visat rau .vinde bucatele ca sa faca rost de bani . . 6elinistea devine banuiala . sa$si indrepte pasii spre bordeiul babei vrajitoare . . . %ertitudinea$ avea Dintr$ insa stirea mortii lui &ipan si crancena durere D$ o face sa actioneze$ trimite jalba catre stapanire . la icoana sfintei na fi/eaza pe de o parte femeia in lumea satului ca spatiu ocult . numai ea . este pus in slujba unei vointe de fier . si$a facut loc raspunsul cel adevarat .emnele vin din partea lumii reale @ D$6u vine . o duce pe 8inodora la manastire . organizat . Dprivind fara sa vada framantarea de$afara a st"iilor D. de unde razbat toate "otararile si actiunile ei . careia i$a fost ucis sotul in mod las . apoi Dramase neguroasa D.itoria &ipan uimeste pe cei pusi sa dezlege miserul disparitiei lui 6ec"ifor prin luciditatea cu care ea . care s$a pus prag si nu$l lasa sa treaca D dar nu crede nimic . aprig . sculta boscorodelile acesteia in legatura cu dragostea lui 6ec"ifor pentru Duna cu oc"ii verzi si sprancenele imbinate . il insemna totusi cu Dvinerele negre . tunci cand . nici sa se razbune impotriva lor pentru modul in care o lovisera .itoria . cu spatele intors catre eaE . *rumurile la preot . 6ec"ifor &ipan nu mai e/ista . a unei tenacitati luminate de inteligenta ascutita a femeii .itoria Dse desfacuse incet$incet de lume si intrase oarecum in sineE. . crunt zdruncinat de faptuitorii crimei . )n viata acestei societati ar"aice biserica si practica magica coe/ista. fara cuvant .itoria .piritul calm . da sa se faca un baltag pe care sa$l sfinteasca preotul . pleaca la drum @ Dpune la cale indeplinirea unor "otarari mari . isi ia feciorul si porneste pe urmele sotului . sa faca dreptate . ca rezultat al unei adanci cunoasteri a omului iubit . intr$un timp si un spatiu numai al ei . gandeste +"eorg"ita . caci . vremea se tulbura . utoritatile vremii sunt privite cu e/plicabila indiferenta si cu multa ne4ncredere . cu broboada cernita peste guraE. . acesta este incadrat cosmogonic . nu vrea numai sa descopere si sa prinda pe asasinii sotului sau pentru a$i da pe mana autoritatilor ca pe niste raufacatori . actioneaza nu numai in numele sau de femeie indurerata . Traditia nu permite abateri de la legile nescrise . Befuza mancarea . in primul rand sa restabileasca un principiu moral al lumii din care facea parte .i pentru a verifica adevarul ce i se infiripase in minte . !n semn este si glasul lui &ipan . . 6u o spune cu voce tare .itoria &ipan are in aceste momente o atitudine statuara . %el dintai vis . Tragedia careia i$ a fost victima sotul e anuntata de sc"imbarea naturii : D. ii . )naintea plecarii in cautarea celui disparut . . 8aranda . conduce de fapt anc"eta . A sugereaza numai . pe de alta parte . Gbuciumata de intarzierea printre straini a sotului .itoria &ipan se sfatuieste cu popa . )n nelinistea care$i macina sufletul femeia nu se sfieste ca . o data iesita de la preot . )n eposul sadovenian natura se reflecta in om .ioria isi propune sa faca dreptate . trecand spre asfintit o revarsare de ape D. oculte @ visul an/ios vine sa confirme ideea mortii sotului si anunta calatoria in cautarea celui disparut : Dse facea ca vede pe 6ec"ifor &ipan calare . lasa casa in grija argatului 8itrea . cesta e un c"ip al durerii . . zise iarasi .itoria se supune unui ritual de purificare .itoriei i se paru ca brazii sunt mai negri decat de obicei D.itoria . Pentru . fara "rana . venit din memoria ei afectiva .steptarea zadarnica a celui plecat la *orna sa cumpere oi o face banuitoare . cat mai ales in numele colectivitatii a carei reprezentanta este . care a impuns$o in inima si a tulburat$o . in care se purta de colo$colo . isi formulase parerea asupra adevaratei cauze a intarzierii sotului sau . Dtrecand calare o apa neagraL -ra cu fata incoloE.

itoria isi infrange repede slabiciunea : Davea in ea o putere noua care$i razbatea in toate miscarile si in priviri D. Pentru +. fara a le destainui scopul . .itoria traieste retrospectiv taina iubiriiE. erau Ddusi departe D. saruta mana preotului. manifestata in viata cotidiana. asezat pe prag . cand savarsise crima . %onstantin %iopraga aminteste ca aceasta munteanca inmagazineaza e/perienta milenara a unei lumi de pastori. monografica si mitica a romanului. 8ama si sotie iubitoare.itoria isi lasa fata la manastire. procesul ei de interiorizare se adanceste. apriga . botezuri. %alistrat Bogza . )i vine in minte ca poate %utui . dar . )n drum spre *orna dovedeste spirit de observatie @ c"estioneaza oamenii cu abilitate . de Dpatima si durere D. pe de alta parte . singurul care a asistat la omor in caliate de partas la crima si la jaf . ascunzandu$si necazul.tapanirea de sine cedeaza in doua momente : cand se descopera ramasitele lui 6ec"ifor in rapa si la inmormantare. D.itoria si +"eorg"ita sunt amenintati ca ori beau in cinstea feciorului de imparat si a slavitei doamne mirese. )ntr$un alt sat intalnesc o nunta. )n clipele grele de cautare a adevarului despre barbatul ei. la e/terior . Portretul fizic surprinde elemente ce configureaza trairea interioara : oc"ii caprui. si o "artie de douazeci de lei pe fruntea copilului. . . Pe de alta parte. nu fusese nimeni sa auda sau sa vada . ci un e/ponent al spetei D ( +. sau la evenimentele cruciale (nunti. .itoria descaleca. sistam la o dedublare clasica a eroinei. ii cerceteaza cu vorbe abile. cel care lovise cu baltagul pe 6ec"ifor &ipan . . . inmormantari ). lumina castanie a parului. . Proiectata in realitatea contingenta . magistral construita . si deodata incepe sa povesteasca desfasurarea faptelor intuite cu o siguranta uimitoare.itoriei &ipan . a vorbit . ii pune sub perna bucatile de za"ar. . D.cena finala. . %alistrat Bogza realizeaza insa nebunia unei astfel de presupuneri . dar viata ei interioara se adanceste . %alinescu ).i atunci cade zdrobit . %alatorind dupa semnele ei.itoria este o aparitie tulburatoare. sfinteste baltagul pentru feciorul sau. ci cu semnele cerului D (+. . inc"ina pa"arul cu bautura catre nanasi. %alinescu ). ea se socotea Dmoarta ca si omul ei care nu era langa dansa D.itoria este in acelasi timp dura . da semn de plecare. trasaturile ei sunt caracteristice lumii sadoveniene. care poarta dragostea celui disparut . titudinea femeii arata un om mandru .itoria este o sinteza de spiritualitate stravec"e romaneasca. Plina de Dganduri D. )ntreg resortul moral al eroinei este declansat de simtul dreptatii :implinirea judecatii dupa legea nesrisa. se marturiseste preotului.adoveanu realizeaza un portret al eroinei in cateva linii. "otarata .itoria reuseste sa$l macine pana intr$atat incat sa$si puna problema absurda daca nu cumva mortul i$o fi spus ceva femeii atunci cand il veg"ea in prapastie . in conceptia despre lume. . *e fapt il invinsese inteligenta . sacru. pun in deruta pe asasini .enea la dansa ca la apa cea buna D. inefabilul feminin: D -a era deasupra tuturora. Daprigi si inca tineri cautau zari necunoscute D. ea descifreaza psi"ologia oamenilor. dupa obicei. lte semne apar din vremuri imemorabile : DcucosulE. conturat in linii ferme. deci &ipan nu va sosi. . %alinescu. ori ii omoara pe loc. ascunzandu$si gandul. consecventa.itoria poate fi considerata eroina tragica . Totodata . la Borca. isi aducea bine aminte ca in preajma .itoria nu masoara vremea cu calendarul. -a intelege semnele naturii. -lementele naturii indeplinesc o functie simbolica. -a pare aceeasi. aduna si reliefeza toate trasaturile femeii. intra la femeia care nascuse. concentrand frumusetea si forta launtrica. ea avand ca dominanta a caracterului statornicia. Toate actiunile ei poarta pecetea ceremonialului.itoria &ipan este un personaj e/ceptional. nu ar fi D o individualitate. figura reprezentativa pentru omul din popor recunoscut prin bogatia sa sufleteasca.itoria are darul rostirii prin care amplifica incordarea tuturor ce ramasesera Dintr$un fel de incremenire si asteptare D. iar indepartarea de real se face simtita. Pe masura ce are certitudinea mortii lui &ipan. traditiile au un rol . .itoria are revelatia pastrarii tineretii iubirii. avea intr$insa o putere si$o taina pe care &ipan nu era in stare sa le deslege. ea respecta neabatut datina mostenita din vec"ime. ea este un D =amlet feminin D. se recunoaste invins . . %um se face atunci ca aceasta femeie cunoaste atat de e/act cum s$au petrecut lucrurile P .uimeste si prin presupunerile ei ultime care . au un caracter solemn. Priveste cu atentie pe cei din jur.

.adoveanu reintegreaza mitul din balada. in roman. ceasta capata o semnificatie sociala si etica si devine intriga capodoperei sadoveniene. scriitorul surprinzand asteptarea lui 6ec"ifor &ipan de catre . determinand odiseea cautarii lui de catre .tapane.itoria."otarator. Balada se inc"eie cu ideea uciderii ciobanasului "mai ortoman". femeia baciului din muntii 8oldovei. mostenite din asprimea vietii din vremmuri imemorabile. . . de rolul unui animal (oaia nazdravana si cainele &upu) care este alaturi de cel disparut. stapane. de a pedepsi faptasul si de aceea "Baltagul" poate fi considerat ca o replica adusa "8ioritei". linistea si ordinea vietii au fost restabilite. perseverenta. 8ai c"eama s$un cane". . *escoperind adevarul. citeste semnele timpului. moartea pastorului a devenit realitate. 6aratiunea se desfasoara pe parcursul a trei parti: Partea )$a cuprinde primele sase capitole.itoriei se cuprinde o intreaga filosofie de viata @ ca si ciobanul mioritic @ un ec"ilibru si o masura in toate. totul reintra in tiparul vietii de la munte. de o femeie (mama sau sotie) care$l cauta. )n comportamentul . in timp ce romanul incepe cu moartea lui &ipan. 6ec"ifor &ipan a fost ucis cu baltagul. *espre eroina DBaltaguluiE s$a vorbit si se vorbeste mult.adoveanu )n '<1> literatura romana se imbogateste cu o noua capodopera sadoveniana. re o serie de virtuti: frumusete. inteligenta. *ar "Baltagul". dreptatii si traditiei. Adata implinita datoria catre cel ucis. este apriga. conferind femeii rolul principal si activ din roman. setea de dreptate si intelepciunea poporului nostru. "Baltagul". o alta "8iorita" a prozei noastre. statornicie morala.itoria &ipan. de 8i"ail . %a scriitorul s$a gandit la celebra balada ne$o dovedeste si motto$ul romanului: ". Bomanul isi are punctul de plecare in balada "8iorita" . *e fapt. este desavarsita pentru ca intruneste in sine toate calitatile. pe cand. demnitate. ccentul cade acum pe efortul acesteia de a restabili dreptatea. cesta imprima inca de la inceput povestirii un ton de balada.ubiectul: ctiunea este simpla si se petrece la inceputul secolului al NNlea.adoveanu. ramanand un personaj ce ilustreaza profund o spiritualitate taraneasca stravec"e. )n ambele opere este vorba de un cioban pe care alti doi il omoara pentru a$i lua oile. indarjita. este de fapt o continuare pe plan epic a baladei. -ste vorba de romanul "Baltagul". . un model prin cultul adevarului. )ntr$o opera profund originala. si anume ca lumea are o coerenta pe care moartea lui &ipan n$a distrus$o D (6. fara nici o tanguire. 8anolescu). ideea mortii era e/primata la modul prezumtiv (in versul "si de$o fi sa mor"). Titlul este simbolic. dar tot cu baltagul este razbunata moartea lui. intreaga morala. !nanimitatea parerilor au consfintit$o drept cel mai desavarsit tip de femeie din literatura noastra. inalt caracter. aceasta "8iorita" a lui .itoria verifica implicit armonia lumii : Dafla ceva mai mult decat pe faptuitorii omorului.itoria. )n balada.

de la cancelaria din *orna afla despre vanzarea de oi din toamna.Bomanul incepe cu un fel de cosmogonie populara . banii ii duce de acasa de teama "otilor.itoria. peleaza c"iar la ajutorul icoanei . se imparta$ seste si sfinteste baltagul. la Bicaz. in care se practica totusi sc"imbul de produse. notar .. felul de viata si psi"ologia lor. la care 6ec"ifor a cumparat 1>> de capete.itoriei pe urmele lui &ipan." %and se saturau de carne si branza. jandarm. )i cere ajutor si babei 8aranda (vrajitoarea satului). &a praznic ea il determina pe Bogza sa se autodemaste si$i porunceste lui +"eorg"ita sa$l loveasca cu baltagul. la %ruci. impreuna cu.aratec. 6e intoarcem in vremuri stravec"i. femeia il roaga pe parintele 8ilies sa trimita o jalba prefectului de Piatra. la "an la *onea. "Baltagul" $ monografie a vietii muntenilor: Tragedia lui 6ec"ifor &ipan nu este obiectul cartii. ograda cu adapost pentru vite si sura. pripasit acum pe la casa unui gospodar.itoria la Bistrita. in care 6ec"ifor &ipan prezinta sintetic viata muntenilor. *eoarece lipsa sa de acasa depaseste orice asteptare si oierul nu da nici un semn. )si pune apoi ordine in gospodarie. il descopera pe oier intr$o prapastie.itoriei la 8agura Tarcaului pentru randuirea praznicului si a celor cuvenite pentru mort. demascarea si pedepsirea vinovatilor. cu vec"imea. casa lor cu prispa.itoria ajunge la concluzia ca barbatul i$a fost ucis intre .. la carciuma lui )orgu . se spovedeste. munteanca aduna date si reface $ cu agerime si spontaneitate $ intregul itinerar parcurs de oier. la . cat le trebuia: "poclazi in casa.abasa si . sotia sa. la iernatic. la %alugareni la crasma domnului *avid. a plecat la *orna sa cumpere oi si sa coboare apoi cu ele in baltile Jijiei.+"eorg"ita. faceau sc"imb si aduceau de la campie legume si faina de porumb.. la Borca. oi in munte. veau si parale stranse intr$un cofaiel de cenusa. la #arcasa.e consulta cu parintele *anila. . in locul numit %rucea Talienilor. #unctionarul isi mai aminteste ca oierul vesel si generos mai era insotit de doi tovarasi si ca urma sa coboare spre baltile Jijiei. Partea a ))$a: %ea de a doua parte a romanului cuprinde calatoria . pentru ca ii spune ca 6ec"ifor ar fi cu alta femeie. iar pe 8inodora o rimite cu zestrea la manastirea .criitorul spune ca &ipanii aveau "avere . caci se vorbeste de tren. Partea a treia cuprinde intoarcerea . unde$i gaseste si pe cei doi ucigasi (%alistrat Bogza si )lie %utui). . Pornind de la *orna si mergand din "an in "an. . ici il asteapta fiul sau +"eorg"ita. %onfruntand informatiile.. oier din muntii Tarcaului. la maica 8elania. stfel. tinda.u"a.. cu carari printre gradini. cu crasma si biserica. sa plateasca fanul si simbriile. pe care o lasa in grija argatului 8itrea: vinde o parte din oi negustorului *avid. cainele lui &ipan. desi ii priveste vrajile cu ironie.atra *ornei . .asiliu. piei de miel in pod. . face parte dintr$un sat cu uliti lungi si cotite. cu sufletul ravasit de o "crancena durere". %onvinsa deja ca barbatul ei a fost ucis. presimte ca i s$a intamplat ceva rau si se "otaraste sa plece in cautarea lui. de prefect. ci numai prete/tul evocarii obiectiv$realiste a lumii de tip ar"aic a muntenilor. #irul naratiunii urmeaza popasurile facute de . .fintei na de la 8anastirea Bistrita.untem la inceput de secol NN. %u ajutorul lui &upu. dar gospodaria &ipanilor. de telefon. 6ec"ifor &ipan. pe urmele turmelor.

A mistica naturista da fiori acestor oameni care isi vad viata legata de ritmurile cosmice. caci adevarul pe care$l cauta .adoveanu reconstituie o lume ar"aica. trazneste si bat pu"oaiele". Traind intr$o regiune in care deasupra lor "fulgera. iar femeile de gospodarie si de copii. ca vremea". mai aproape de soare.criitorul le prezinta mentalitatile.cu toporul ori cu cata". -i isi petrec timpul in singuratati. sa aiba brat de barbat. ceasta calareste barbateste si incarca singura faina in desagi. -lementele mitice se subsumeaza dramei personajului feminin. Practicile vec"ilor pastori au devenit automatisme si abaterea de la regula nu este posibila. e/istenta se regleaza dupa un ancestral sistem pastoral. %a roman al trans"umantei. ducand o e/istenta patriar"ala. muntenii duc o e/istenta singuratica. incepe coborarea la adapost. c"iar daca aceasta este adesea vitrega: "!mblam domol. doborand brazii pe care$i trimit pe plute "pana la +alati. 6atura i$a inzestrat insa cu o "inima usoara". coplesita de datini si obiceiuri stravec"i cu putere de lege. &a inceputul capitolului al N$lea caracterizarea lor este reluata de . .. -ste un spatiu mioritic. Aamenii acestia isi lasa nevestele si pruncii "la locuri stramte. . muntenii "isi castiga painea. %ititorul are senzatia ca lumea aceasta se desprinde de un timp si un spatiu anume. ca real si mitic se interpatrund. o lume ce descinde din mit si legenda. . sus. *ucand pe umeri greutatile familiei. colo. . la marginea lumii". cu anecdota pe care 6ec"ifor &ipan obisnuia sa o spuna la petreceri.itoria &ipan. sa ostenim zi si noapte. Aierii stiu ca la cutare data trebuie sa se produca migratia din sate si ca. tacem si dau zvon numai talangile". i$a facut optimisti si veseli. dar si al lumii in care traieste. in alta zi dinainte "otarata. %artea devine astfel o adevarata monografie a vietii locuitorilor din muntii 8oldovei. ei pornesc "cu oile si cu asinii" in pustietatile muntelui. %ei mai vrednici isi intemeiaza stani in munti. intr$un gen de cosmogonie populara.itoria este reclamat deopotriva de dragostea ei pentru 6ec"ifor si nevoia de dreptate. dar si comuniunea sufleteasca dintre om si natura. *atina determina randuielile gospodaresti : barbatii se ocupa de oi. traditiile. 8untenii sunt "iuti si nestatornici ca apele. ceea ce e/plica firea lor tacuta si aspra. obiceiurile si viata cotidiana . ca sa se bucure "de ce$i al lor" si sa li se para "toate bune". ca . ce conduc intreaga e/istenta pastorala. in care viata oamenilor pare a curge pe aceleasi fagasuri de la inceputurile lumii. Bomanul se desc"ide intr$o atmosfera destinsa. Pana obiectiva a scriitorului inregistreaza caracteristicile acestor oameni izolati de cei de la campie. unde stau "cu *umnezeu si cu singuratatile". Termenul de comparatie pentru aceste "fapturi de mirare" sunt elementele naturii. intre stanci de piatra" si $ desi ar dori "stapaniri largi. suim poteci oable si coboram prapastii. locuitorii cred in natura cea mare.Plasandu$si actiunea intre 8untii Tarcaului si regiunea *ornei. "&ocuitorii acestia de sub brad" sunt obisnuiti cu natura aspra a muntelui. care invata din e/perienta de viata a parintilor. viata alternand intre doua limite capitale: plecarea turmelor la pasunat pe plaiuri si coborarea $ in toamna $ "la iernatic". -ste un adevar al ei. "Baltagul" evoca o lume de dimensiuni mitice... solemn si familiar.adoveanu. )n aceasta lume inc"isa pe inaltimi de munte. campuri cu "olde si ape line".oarta muntenilor este prezentata pe un ton legendar si ironic. Aieri. plutasi sau tapinari. femeile trebuie sa fie energice si viguroase.

)nvatati sa inteleaga limbajul naturii. inc"inand fruntea spre lumina". 8untenii au o fire desc"isa si de aceea iarna este anotimpul descatusarilor si al petrecerilor. facandu$i mirelui o frumoasa urare. -a primeste plosca. )n aceasta lume izolata. )ncalcarea traditiei. mireasa si drustele au capetele impodobite cu flori.itoria la o cumetrie. femeia ii aprinde o lumanare la capatai si$l boceste dupa obicei. %and 8inodora arunca gunoiul afara. . muntenii se orienteaza dupa anotimpuri si dupa rotirea astrelor. *upa ce si$a marturisit vina. cum isi descarca ei prinosul dragostei de viata si de libertate. 8igratia oilor se produce dupa semne meteorologice consacrate. patru femei bocitoare si face pomeni. in care randuiala sarbatorilor se sc"imba. a datinii. 8ai puternica decat legea scrisa este norma de conduita impusa de colectivitate.itoriei sa$l ierte si preotului sa$l dezlege. ce$i sfant si ce$i bun. in care viata sufleteasca si indeletnicirile par incremenite ca si muntii. deoarece multi oameni isi coboara oile si vacile. *iscuta apoi despre calendarul cel nou. fiindca au vazut "dumbravencile zburand in carduri spre soare". in fata soarelui.adoveanu surprinde ceremonialul acestor evenimente.itoria tuna si fulgera impotriva tentatiilor moderne ale fetei.adoveanu spune ca mama si fiuul "isi facura de trei ori semnul sfintei cruci. ciobanul 8itrea se intoarce mai devreme acasa. poi. %"iar si ucigasul are un comportament dupa datina. caci "stapaniri se sc"imbasera. &a fiecare rascruce convoiul funebru se opreste pentru a se imparti podurile si pentru slujba. de unde vin "cu burdufuri de bani". inmormantarea. a randuielilor pastrate din mosi$stramosi inseamna pentru locuitorii de aici moarte spirituala si de aceea este sanctionata prompt. iar femeia. muntenii o impart cu toti cei din jur. iar nevestele poarta catrinte si bondite. atunci cand "izbucni soarele in rasarit catre Bistrita". de cand iti umbla gargauni in cap si te c"eama domnisoaraP" Traind intr$un mediu natural izolat. iar inaintea mortului merg steagurile si crucea. Bamasitele disparutului le stropeste cu vin si le acopera cu un lavicer. stfel. limbile se prefacusera. )n caslegi si la sarbatori carciumele sunt pline de barbati si de lautari. oameni "aprinsi la obraz" o poftesc pe .criitorul surprinde portul muntenilor in aceste imprejurari. iar la poarta cimitirului se imparte paine si vin. caci acestea ar putea$o abate de la fagas. stfel. nunta. uneori ostil. cand descopera ramasitele lui &ipan.itoria o admonesteaza pe loc: "6$ai mai invatat randuialaP 6u mai stii ce$i curat. iar bucuria nuntilor si cumetriilor . &a %ruci este poftita la o nunta. pe care le pune in caruta dascalului. . . inc"ina cu olacarii. la #arcasa. %ufundarea in ancestral contrasteaza totusi cu initiativa si dinamismul acestor oameni cu sange fierbinte si cugetare rece. stfel. dar randuielile omului si ale sti"iilor staruisera". *in traditie si datini se intemeiaza conduita morala a oamenilor. trei oameni cu buciume. .. oamenii muntelui sunt adesea reticenti in fata sc"imbarilor. .care se tin lant. -i pribegesc cu oile la iernatic pana in sesurile Jijiei. "toate urmau ca pe vremea lui Burebista". Abiceiurile se mostenesc sub forma unor legi nescrise. se opreste si$i pune femeii "rodin" sub perna si bani pe fruntea copilului. desi este necajita. -a c"eama la inmormantare trei preoti. %alistrat Bogza ii cere . *atini fi/ate de veacuri le guverneaza cele mai importante momente ale vietii: botezul.

din final. parintii l$au vandut pe fereastra pentru "un banut de arama". este prins de sateni si predat autoritatilor. setea de inavutire a oierilor duce la crima. oamenii fac comert. ca sa luam de coada toate cate am lasat. prin reantemeierea ordinii morale de la inceput. corupatoare. sugereaza tocmai reasezarea lumii pastoresti in tiparele ei stravec"i: "Am aduce atuncea $ ii spune ea feciorului $ de la manastirea . de o moralitate sanatoasa. *rumul . -a crede in posibilitatea dialogului cu sufletul lui &ipan. )n aceasta lume femeile cred in vise. descifreaza psi"ologia oamenilor si $ din relatiile sociale $ retine esentialul. .itoria se dovedeste a fi un caracter comple/. nici bunica$mea $ ii spune . iubitoare de adevar si dreptate. iti leg o piatra de gat si te dau in Tarcau". . dar nu pastreaza atributele lumii ancestrale din "8iorita". ca sa$l scape de la moarte pe 6ec"ifor.i$apoi. iar inovatiile de provenienta citadina "coc" .ne$om intoarce iar la 8agura. . . intrand astfel in relatie cu lumea moderna. %uvintele .itoriei. . %ele trei parti ale romanului (asteptarea. fara broboada." . "rasul satului". . varstata cu rosu. care$si dezvaluie frumusetile si slabiciunile de$a lungul unui drum care face cat o viata omeneasca. calatoria si praznicul) se deosebesc in functie de comportamentul acestui personaj. traieste dupa niste legi proprii. 8oartea lui 6ec"ifor &ipan este un fel de jertfa. semne rele si vraji. 8inodora trebuie sa urmeze randuielile ei de fata de maritat: sa scuture pernele si laicerele de zestre.aratecului si pe sora$ta 8inodora. *esi este o femeie simpla. . parul impletit cununa. stfel. de fapt. nici bunica$ta. care trebuie pedepsita.. ea calareste "barbateste" si incarca singura faina in desagi. cu cel al re$crearii.itoria este munteanca dintotdeauna. ltfel. ceasta taranca analfabeta inmagazineaza si repeta. )ar pe sora$ta sa stii ca nici c$un c"ip nu ma pot invoi s$o dau dupa feciorul acela nalt si cu nasul mare al dascalitei lui Topor.itoria &ipan este tipul reprezentativ al muntencei romane de acum cateva decenii. ca sa cunoasca mormantul. "ca sa nu$l mai cunoasca bolile si moartea". Patima banului. cand avea patru ani si era bolnav de ""idroptica".itoriei &ipan are ca scop tocmai restabilirea adevarului. ar"aic. cu casa noua si oi multe. pastratoare neabatuta a traditiilor si obiceiurilor pamantului. %iubotelele se poarta doar la "ora si nunti. "Baltagul" incepe cu mitul crearii unei lumi si se inc"eie. se restabileste moralitatea lumii pastoresti. faptasul pribegeste "prin stancile muntilor si se "raneste cu zmeura ca ursii". merg in targuri sa$si vanda produsele. *e teama ca va fi pedepsit de colectivitate. pana cand mama ii va gasi un barbat din sat. simbolic. salvarea acestei lumi. )n acest univers traditional. ori la drumurile facute la targ: "6ici eu. )n primele doua parti femeia are un comportament mitologic. &umea oierilor din "Baltagul" este conservatoare. se infiltreaza elemente ale civilizatiei noi. intrucat prin ea renaste o lume. pana cand frigul iernii il obliga sa coboare. "valt" si "bluza" devin sacrilegii.deasemenea. pastratoarea unei gandiri ar"aice.cena praznicului insa indica o psi"ologizare in sens realist a personajului. e/perienta milenara a clasei sale. gesturile ei sunt incadrate in tipare stravec"i. A vrajitoare l$a descantat si i$a sc"imbat numele.itoria $ n$am stiut de acestea si in legea noastra trebuie sa traiesti si tu. semn al degradarii morale. Abisnuita cu viata aspra.itoria &ipan: -roina de prima marime. in impacarea pe care ritualul o poate aduce.tie ce se cuvine si ce nu.. . prin scoaterea in afara legii a mortii brutale. caci $ dupa randuiala$ fata trebuie sa poarte camasa alba si catrinta neagra. Traind la inceput de secol NN.itoria este . stfel.pelativul "domnisoara" i se pare o injurie.

ltadata l$a visat trecand ." . in sprijinul nelinistii ei. ea indura "fara sa cracneasca puterea omului ei" si ramane mai departe "neanduplecata. ii cere preotului sa$i "blagosloveasca" baltagul. iar in finalul romanului o vom vedea restabilind randuiala cea vec"e. *isparitia lui 6ec"ifor. traind o stare de tensiune launtrica. Posteste vinerea. cu o sensibilitate ascutita. banuiala in neliniste si nelinistea in presimtire. navalnica ori retinuta. stfel "fusul se invartea "arnic.adoveanu foloseste cuvantul "randuiala". "dragostea ei de douazeci si mai bine de ani". presimtind ca barbatului ei i s$a intamplat ceva grav. bantuita de dragostea pentru 6ec"ifor. iar datoria ei este aflarea adevarului asupra mortii omului ei si pedepsirea ucigasilor. tot cu capul intors. se spovedeste si se impartaseste.. femeia se zbuciuma si se c"inuie.itoria cauta sfaturi. pentru ea "timpul statu. o apa neagra. femeia isi pregateste "din vreme si cu randuiala" plecarea.itoriei. evitand marturisirile. noptilor si greierului din vatra". )n aceste ceasuri de cumpana. in care se purta de colo$colo fara "rana. infatisarea brazilor) ori visul cu cocosul asezat cu pliscul spre poarta. #ramantarile sufletesti o determina sa$si imagineze ce s$ar fi putut intampla cu omul ei. Privit din acest punct de vedere. !rmaririle si cautarile . %u o vointa otelita. *ar femeia nu$si marturiseste sentimentele decat "siesi. pana ce l$oi afla. cu spatele catre ea. *e cand si$a dat seama ca 6ec"ifor a murit. caci "nu putea sa$i vada c"ipul". devenind astfel un fel de c"ip al durerii. 8anifestarile e/terioare ii tradeaza framantarile. femeia se "otaraste sa$i afle pe ucigasi si sa infaptuiasca dreptatea conform principiului ar"aic " dupa fapta rasplata si napasta pentru napasta". *ragostea pentru cel care i$a fost tovaras de viata e/plica $ pe de o parte $ "otararea acestei femei "aprige" si "indarjite" de a$l cauta: "6$am sa am "odina $ spune ea $ cum n$are paraul Tarcaului. #emeia incearca sa inteleaga semnele naturii atotstiutoare $ pentru ea $ (glasul si directia vantului. .upusa.itoria vine dintr$o lume in care fiecare om are o datorie de implinit... invaluite intr$o unda umoristica. cu broboada cernita peste gura.itoria "se desfacuse incet$incet de lume si intrase oarecum in sine". !n cuvant complementar "randuielii" este "datoria". . Treptat.. 8ergand la parintele *anila.. . #ramantata de indoieli. il insemna totusi cu vinerele negre .patele intors al disparutului ii sugereaza femeii trecerea lui in nefiinta. ca o umbra . venit insa numai din memoria ei afectiva. de aceasta dragoste. 8area descoperire a . dar singur". dupa randuiala.itoriei vor fi permanent insotite . o ajuta sa inteleaga ca "dragostea i se pastrase ca in tinerete". gera...itoria aduce dragostea sa statornica pentru barbatul caruia $ in douazeci de ani $ ajunsese sa$i cunoasca "drumurile si intoarcerile". .itoriei ramane faptul ca si$a pastrat tineretea iubirii. *e fapt. munteanca isi aminteste de tineretea ei.. care i se pare ca "da semn de plecare". Tot ca pe un semn inerpreteaza munteanca glasul lui 6ec"ifor. fara cuvant. %el dintai vis care "a impuns$o in inima s$a tulburat$o" i$l arata pe &ipan calare. "Baltagul" poate fi interpretat ca un roman de dragoste. . aproape la fiecare fapta a . . la care nu indrazneste sa se gandeasca. asteptarea c"inuitoare se transforma in banuiala. de necazurile familiale. Primele semne rauprevestitoare sunt visele. fara apa. %and intelege ca barbatul ce nu s$a mai intors la "salasul lui" a murit. -a se considera moarta ca si barbatul ei.am trait pe lumea asta numai pentru omul acela al meu". alaturi de care s$a simtit "multumita si inflorita". cu dracii pe care$i avea". *ar nenorocirile nu$i frang taria. caci eu. care nu mai era langa dansa. a carei taina a traieste retrospectiv.

toti ii dau ajutor intr$un fel sau altul. )n realitate. %omuniunea cu natura o ajuta sa inteleaga semnele timpului si sa le foloseasca spre binele gospodariei. nu din convingere. )n dragostea pentru cel disparut gaseste taria de a se baza pe propriile sale forte si pe bratul inca tanar al lui +"eorg"ita si ia pe umerii sai povara cercetarilor. face uz de bacsis cand e cazul. care $ pentru a nu$l supara $ spune ca vorbeste "ca o minte slaba" ce este. pur si sincer. femeia trage concluzia ca barbatul ei a fost ucis intre . %onfruntand datele si intamplarile.u"a.asiliu afla cum aratau tovarasii lui &ipan. ca sa fie. drumul celui ucis. )mbinand inteligenta cu diplomatia. ori trimite o jalba autoritatilor. dar la . Buna cunoscatoare a firii oamenilor. cand ea intreaba cu dibacie pe unii si pe altii despre omul calare pe un cal negru tintat in frunte si$n cap cu caciula brumarie. plecasera spre baltile Jijiei. care s$a condus toata viata dupa legile pamantului. munteanca isi descopera barbatul intr$o prapastie. cest om al muntelui. %arciumari. sa stie si altii". gasind o mare forta launtrica in atingerea scopului ei. . . #ace totul cu o atentie concentrata. femeia isi ascunde durerea si ingrijorarea. pripasit acum la casa unui gospodar. ci "asa. *upa ce bausera adalmasul. dar da putine informatii despre ea.oluntara . Pentru atingerea scopului sau . ca eu n$astept de la dansii sprijin" $ spune ea. nu subprefectul conduce anc"eta.itoriei. care nu$si gaseste alinarea decat dupa oficierea inmormantarii crestinesti. fata de care are datoria de a$l inmormanta dupa datina: " tata am vrut. dar si la icoana 8aicii *omnului de la 8anastirea Bistrita. simuleaza umilinta si modestia. %onform traditiei. ca un adevarat detectiv. ea cauta peste tot sprijin si gaseste pretutindeni intelegere. intrucat este urmarita de umbra lui 6ec"ifor. acesta se simte condus de logica . &a un moment dat.u"a n$au ajuns decat doi. rugandu$l sa faca rugaciuni pentru &ipan. %u ajutorul lui &upu. femei. Pe urma faca ei ce$or sti. munteanca nu$si tradeaza adevaratele intentii. Perseverenta. oameni cinstiti. cu popasurile si randuielile lui. %autand sa indeparteze de sine orice banuiala. apeleaza deopotriva la ajutorul babei 8aranda $ vrajitoarea satului.tapanind perfect arta disimularii. .abasa. de faptul ca oierul cel vesel si generos era insotit de doi tovarasi. *e la )orgu . ori sa le interpreteze semnificatiile profunde. . )n slujba acestui tel isi pune inteligenta nativa. ca intr$un ritual. 8unteanca trage de limba. de care autoritatile par a fi depasite. cainele lui &ipan. la . munteanca recompune mental. i se confirma ca era vorba de trei oieri. &a cancelaria din *orna afla de vanzarea de oi.. pedepsirea ucigasilor si implinirea legii nescrise a muntelui $ privind razbunarea mortii lui &ipan si respectarea randuielilor legate de inmormantare $ reprezinta acum scopul ei "neclintit". femeia face tot ce poate: ii cere un sfat parintelui *anila. -nergica si "otarata. isteata si neresemnata.itoria isi gandeste scenariul razbunarii dupa vec"ile legi morale. ce insotesc sau prevestesc intotdeauna ceva. manifesta neancredere fata de autoritati. ci munteanca.abasa si . femeia stie ca omul ei trebuia sa treaca prin cutare locuri si in anume timp.itoria stie sa maguleasca vanitatea subprefectului nastase Balmez. femeia se preface ca$l urmareste pe &ipan pentru niste bani si are o comportare retinuta si inc"isa. a carei ingeniozitate il determina pe omul legii sa actioneze cum vrea ea.itoria stie ca ea trebuie sa$l descopere pe &ipan. *escoperirea mortului . pas cu pas. pentru ca acesta sa n$o intrebe prea multe despre drumul ei. 8ai tarziu.

munteanca se intoarce acasa.itoria nu reclama si nu acuza direct. viata .itoriei. cu atata rabdare si stapanire de sine. avanseaza idei si rationamente si aduce probe incriminatorii.itoria la praznic si adresate cu atata tact. )ntrebarile formulate de . el se nelinisteste. Pe baza reconstituirii faptelor. . care $ dupa randuiala $ isi astepta razbunarea. cu care se inc"eie romanul. asa cum reiese din vorbele adresate lui +"eorg"ita. )n acest moment. -a ii porunceste lui +"eorg"ita sa$l loveasca pe acesta cu baltagul. -a ii spune feciorului ca. femeia $ cu o ultima lovitura $ da drumul razbunarii. ca sa duca mai departe ceea ce infaptuise cu barbatul ei si sa pastreze neantinate datinile si obiceiurile mostenite din strabuni. %uvintele invaluitoare ale femeii il infurie. -a gandeste acum ca un detectiv. respectand vec"ile randuieli.itoria manifesta o otelita incrancenare. *upa ce l$a tinut intr$o stare de incordare ma/ima. -/actitatea cu care femeia reconstituie crima. nu pentru a ucide. ascunzandu$si lacrimile si lasandu$le sa cada numai la momentul potrivit. *aca in primele doua parti ale romanului . dar si pe cea a . . facandu$l sa$si piarda cumpatul si sa rastoarne totul de pe masa. disimuleaza.itoriei il innebuneste. cand dovada vinovatiei s$a facut. asculta acum doar de natura ei launtrica. un soc psi"ologic.cena praznicului se remarca prin arta cu care scriitorul surprinde psi"ologia criminalului. pentru ca acesta sa$si gaseasca linistea vesnica. vorbeste aluziv.itoria fusese dominata de instinctul spitei. de tocmirea bocitoarelor. viata ei particulara se inc"eie. de praznic etc. stfel. de priveg"i. cand ordinea morala a lucrurilor a fost restabilita. *aca la inceput $ sigur pe sine $ Bogza rade ironic de spusele femeii. ci pentru a participa la aceasta indatotire a ei fata de cel disparut.itoria se comporta cu cinste si demnitate c"iar si cand il are in fata pe ucigasul sotului ei. dovedesc cultul pe care aceasta femeie. in final ea apare ca o fiinta cu grijile si pasiunile ei. plicand tactica "artuielii morale. obtinand in final reactia scontata. care il uimeste pana si pe criminal. #emeia care la inceput urmeaza semnele marii naturi. *upa inc"eierea judecatii. ea e/ercita o puternica presiune psi"ologica asupra celor doi criminali. dar tot ce spune are un substrat adanc. are viata proprie.imtind ca are de indeplinit o grava indatorire fata de cel disparut. femeia se ocupa de slujbele preotilor.itoria supraveg"eaza indeaproape totul.)i invita pe cei doi ucigasi la praznic. talmaceste si rastalmaceste cuvintele lui Bogza. %uprins de o furie oarba impotriva femeii care$si permite sa$l judece.itoriei isi urmeaza cursul dupa acelasi tipic de nezdruncinat. *upa ce$l iarta pe criminalul muribund. pe care "scrie sange". ii provoaca principalului vinovat. . facandu$l sa$si piarda cumpatul. de darea peste groapa a gainii negre. )n demersul ei detectivistic . ii pune in deruta. stiind sa actioneze in functie de reactiile omului din fata ei. nedumerindu$i pe ceilalti. calmul si siguranta . %alistrat Bogza. il are pentru adevar. . ce vine dintr$o lume bazata pe respectul unor valori fundamentale. . cand aceasta ii cere baltagul ca "sa citeasca pe el".imtind parca mai puternic pe umerii ei treburile gospodariei. dupa ce vor face praznic mare de patruzeci de zile. ci pentru a asigura linistea celui mort. . acesta marturiseste ca faptele s$au petrecut intocmai cum a povestit munteanca. nu pentru ca ar avea ceva cu dansii. . -l striga si bate cu pumnul in masa. "+"eorg"ita $ ii spune ea feciorului $ mi se pare ca pe baltag e scris sange si acesta$i omul care l$a lovit pe tatal tau". paratoare a legilor nescrise si a obiceiurilor pamantului. vor merge la 8agura ca sa ia "din coada" toate cate au lasat si sa se ingrijeasca de viitorul 8inodorei.

.itoriei. . -l este munteanul oier dintotdeauna. 6ec"ifor este omul pe care . Portretul pastorului care trebuia sa se intoarca acasa cu c"imirul plin de bani se contureaza retrospectiv. elemente ale portretului din "8iorita". "trecand spre asfintit o revarsare de ape". care simte ca. Prin constiinta datoriei morale si. dar se intoarce totdeauna la salasul lui. ramane mai estompata decat accea a .adoveanu stie sa individualizeze si alte personaje. %elelalte personaje: *esi figura . si este dominat sentimental de dragostea ei pentru cel disparut. daca nu s$ar fi imbolnavit in copilarie. cu c"imirul plin. il intelege si$l iarta.curte prim$planuri reliefeaza figuri ce traiesc prin cateva gesturi sau trasaturi. )ntarzie uneori si in casa straina. . oierul nu este un resemnat. Proiectata pe un fundal mai indepartat. fata . ea se apropie de nca. si$a scuturat pletele" si i$a infruntat maret cu baltagul.uperstitia n$o impiedica insa pe . *ar $ ca sa$l salveze$ mama sa l$a vandut pe fereastra si i$a sc"imbat numele. . &a anume date fi/e.e fac simtite . despre soarta muntenilor. toamna le duce la iernatic in partile Jijiei. ci are un comportament de "aiduc. din lumina amintirilor . eroina dramei "6apasta". imaginea acestuia. de infatisarea spatoasa si indesata. in spiritul romanului realist traditional. Prin modul necrutator in care restabileste adevarul si$i pedepseste pe vinovati.itoria se apropie de eroinele tragediilor antice.itoria stie ca el "avea baltag" si ca $ incoltit de "oameni rai. "stupind" galbenul intre lautari.itoria il iubeste "de douazeci de ani si mai bine". care$si duce viata dupa niste reguli stabilite parca de la inceputul lumii. prin efortul sau justitiar si prin respectarea cultului mortilor. tunci. *in cand in cand spune aceeasi poveste. de i. . asa cum remarca nevasta negustorului *avid. A vedem pe 8inodora. cu capul intors.itoriei. . tot calendaristice. )maginea sa din visul . devenind astfel o aparitie de balada. ii pica vesti cu bani de la negustorii care$i cumpara produsele.emet si ager. salveaza o umanitate de la degradare.l. *in aceasta asemanare se alimenteaza dragostea deosebita a femeii pentru feciorul ce poarta numele pe care l$ar fi purtat barbatul ei. Pentru orice imprejurare are cate o vorba cu talc. prin credinta nestramutata ca acest adevar iese intotdeauna la lumina.itoriei. . cand erau singuri.in aceasta descriere.%aragiale. 6ec"ifor &ipan: )maginea lui 6ec"ifor &ipan se contureaza din amintirile celor care l$au cunoscut.-a devine din nou membrul unei colectivitati ar"aice. #emeia isi aminteste cu drag de mustata lui neagra. de anotimpuri. impreuna cu tovarasii de afacere. in ciuda tuturor necredintelor lui. mare amatoare de declaratii amoroase versificate.itoria face parte din categoria oamenilor tari.itoria sa$l strige pe &ipan +"eorg"ita. mai ales. . caci il stie aprig. prin prin vointa neclintita. neostenit si cautator de petreceri. . furat de stralucirea cate unor oc"i verzi.itoriei. auzita de la un baci batran. iesiti dintr$o rapa la un corn de drum".itoriei domina romanul. groasa si adusa a oala. . Primavara isi urca turmele la pasune. aflata la varsta primei iubiri. desi impunatoare. care sesizeaza ca "feciorul seamana cu tata$sau". sugereaza trecerea in nefiinta. petrece in crasme. oierul "si$a lepadat din cap caciula. )maginea lui 6ec"ifor traieste prin +"eorg"ita.

printre animalele lui. "a fulgerat un cuvant"etc. decat cu semenii sai. pe baba 8aranda. 8ananca in sura. +. ferit de lume. comunicand mai mult cu natura si cu animalele. Prin acest personaj . fiul . %onvertirea sa are loc in rapa cu lumini si umbre enigmatice. de limba culta si limba bisericeasca. . necesar trecerii de la varsta libera a tineretii la cea activa. Trecerea de la tinerete la maturitate este e/primata prin acea "putere mai mare si mai dreapta" pe care feciorul .asiliu. care apreciaza respectul muntencei pentru cele sfinte.angele si carnea lui 6ec"ifor &ipan se intorceau asupra lui in pasi. de asemenea. tipatul pasarilor. "i$ am aratat mare parere de rau" . . %ititorul observa un anume ceremonial al rostirii. cea mestera in a pune intrebari si in a fierbe oamenii. Totusi intre mama si fiu nu e/ista un conflict de caractere. %onfruntarea lui cu moartea si cu raul reprezinta un drum initiatic. )l vedem pe parintele *aniil 8ilies. cu pantecele revarsat.%alinescu spunea ca este vorba aici de "o limba ireala".tilul solemn si festiv. !n loc aparte il ocupa +"eorg"ita. *in momentul plecarii din 8agura Tarcaului si pana cand flacaul manuieste baltagul in infruntarea cu %alistrat Bogza se petrece procesul de initiere. care la inceput nu prea pricepe "viclenia" mamei lui. dar lasand sa se inteleaga ca lucreaza cu necuratul. +"eorg"ita este un novice. dar si cu asprime.adoveanu creioneaza traseul unei maturizari. care ar salaslui intr$o catelusa neagra. este al rapsodului popular. foamea. frica. care sta mereu in umbra mamei. nesiguranta. . )nalt. sa descifreze adevarul din vorbele oamenilor si semnele naturii (glasul vantului.isarion de la 8anastirea Bistrita. el compune scrisori in stil oficial$administrativ. care este "plina de ganduri. nu se poate spune ca limba romanului reprezinta o adaptare a acestui grai. A vedem. -/ista multe constructii metaforizante si ar"aizante ca "tine taina" . responsabila.itoria stie ca $ in aceasta trecere de la tinerete la maturitate $ feciorul cel "sfios si nesigur" trebuie sa se patrunda de spiritul tatalui sau. e/primata in acele "cuvinte fara noima" adresate cainelui si calului. saraca lipita pamantului.)l intalnim apoi pe taciturnul 8itrea. unde au descoperit osemintele lui &ipan: ". umbletul ganganiilor) si sa actioneze cu "otarare. placerile. in c"emari". de formare a unei constiinte. %and +"eorg"ita manuieste baltagul. flacaul intrand in randurile barbatilor. a maturitatii. in zboruri.itoriei. &a anumite semne meteorologice. adica la politie si prefectura. o aparitie amuzanta. pe care il priveg"eaza in final. )l intalnim apoi pe staretul . nu neaparat oral. %onfruntarea cu moartea ii da un sentiment de teama. sfatuitor al satenilor si povatuitor pe calea unui trai impacat.itoriei o simte crescand in el. pe care nu le$ar putea talmaci nimeni. sc"eunatul di"aniilor. de grai taranesc. "Baltagul" putand fi considerat ca roman al formarii unui caracter. de patima si durere". obligandu$l sa$si invinga oboseala. dar o sfatuieste sa apeleze si la "stapanirea pamanteasca". ci unul intre doua varste. bazata pe puterea e/emplului. actul de initiere s$a inc"eiat. *ar aceasta ii aplica o pedagogie practica. %u rabdare. ea il calauzeste. vrajitoarea satului. &imba romanului: *esi e/ista multe moldovenisme in te/t. bine rostuit. un amestec de 6eculce. care da cuvantului greutate si putere de sugestie. "n$a zvonit catra nimeni" . plesuv. -l nu cere decat to"oarca si piele pentru opinci. coboara turmele din munte si iarna vine numaidecat. pe care o tine dupa soba. ori pe doamna .

pune în lumină $ocaţia justiţiară a eroinei. aprigă (i inteligentă nu are lini(te p#nă nu află făpta(ii (i nu-i pedepse(te după legea nescrisă a comunităţii) !ntriga. *escrierea de natura nu mai este solemn$pitoreasca. in "Baltagul" .. ci creeaza atmosfera. capitaliste) 8itlul romanului este simbolic) În sensul basmului $ec%i. 6otatiile despre natura sunt succinte. psi%ologia . dar n-am ce $ă face) 5ăm#neţi cu ce a$eţi) +u $ă mai pot da într-un adaos dec#t o inimă u(oară ca să . aducand in opgrada.'poi aţi $enit cei din urmă.adoveanu *rin capodopera 2altagul. nu se innegurasera inca. care amplificau lirismul. baltagul este unealta magică (i simbolică însu(ită de răufăcători (i cucerită de erou. o lume esenţială. poezia naturii. însă într-o societate patriar%ală. zece "omnul cu părere de rău) "ragi îmi sunteţi.6 . comuniunea om$natura. Baltagul $ comentariu literar $ 8i"ail . cele din urma frunze de salcie si mesteacan".ai c%eamă (-un c#neQ) &ubiectul este simplu.itoriei. ar%aică. $ersul-motto indic#nd sursa de inspiraţie: P&tăp#ne stăp#ne. desi presimtea nenorocirea.adoveanu renunta la desele si lungile descrieri de natura. păstr#nd elementele baladei: un cioban este omor#t de doi to$ară(i ai săi pentru a-i lua oile. dar sugestive. &ado$eanu realizează o nouă interpretare a mitului mioritic. dar raman totusi stari de suflet: ".itoria simti adierea rece dinspre munte". 6u este vorba aici de personificarea elementelor naturii pentru a e/prima comuniunea om$ natura. Pitorescul descrierii din operele de tinerete este inlocuit acum prin senzatia de viata palpitanta. -le nu mai dau senzatia descrierii.. fixată într-o cosmologie populară: P"omnul "umnezeu. ceasta epopee a vietii pastoresti $ care este "Baltagul" $ cuprinde toate elementele fundamentale ale prozei sadoveniene: cunoasterea sufletului rural. lumea oamenilor de la munte (i 9itoria 7ipan. apărut în GU/Z. #raza este ritmata de ceremonialul spunerii. pe care fiinta umana le recepteaza si le interpreteaza. descoperirea asasinilor (i demascarea acestora) ?aptele din 2altagul se petrec spre sf#r(itul secolului al J!J-lea (i începutul secolului al JJlea. a pus r#nduială (i semn fiecărui neam)]\@ 7a urmă au $enit (i muntenii (-au îngenunc%iat la scaunul împărăţiei) ]\@ . ca pe niste fluturi tarzii. unealtă care răm#ne pură. sugerand parca faptul ca gandurile .Povestitorul isi apleaca urec"ea la melodia cuvintelor si propozitiilor.. după modelul romanului poliţist.pre deosebire de operele de tinerete.clipi din cetini si dadu si ea zvon.. sentimentul ar"aicului. natura si omul avand o e/istenta comuna. exponentul acestei lumi) 5omanul începe cu prezentarea sintetică a $ieţii păstorilor ($ec%imea... felul de $iaţă. natura isi sc"imba infatisarea. )n felul acesta firea protejeaza e/istenta umana care $ intelegandu$i semnele $ isi vesniceste e/istenta.remea aera calduta si abia adia vantul. . femeia receptandu$i zvonurile cu toate semnele lor: "*eodata vantul trecu susuind prin crengile subtiri ale mestecenilor din preajma. după ce a alcătuit lumea. 8ai apoi. venite parca dintr$un trecut indepartat. Padurea de brazi. străpunsă de zorii unei ci$ilizaţii. nepătată de s#nge) 1ompoziţia e determinată de semnificaţia cărţii: înfăţi(area unei societăţi de tip ar%aic (i un indi$id reprezentati$ al ei. traditii si obiceiuri. dar femeia acestuia. 6atura isi trimite semnele. de noi relaţii sociale.

care a$ea Punele tainice (tiinţi (i me(te(uguriQ. Pdragostea ei de douăzeci (i mai bine de aniQ.ăgura 8arcăului (i trăie(te $iaţa aspră a oamenilor de la munte) ?igură reprezentati$ă de erou popular.unteanca î(i cunoa(te bărbatul a(a cum (tie semnele $remii) În aceste ceasuri de cumpănă. oamenii de la munte. pe .aranda. la icoana &fintei 'na. realist. cobor#t la $ale. sora a mamei 9itoriei.unteanului i-i dat să-(i c#(tige p#inea cea de toate zilele cu toporul ori cu caţa)Q 4ospodăria 7ipanilor arată oameni cu îndeletniciri specifice muntelui: sunt $remuri în care se practică încă sc%imbul de produse: P'$ere a$eau c#t le trebuia. în &abasa (i &u%a. într-o baltă a Tijiei. poclăzi în casă. în care tradiţia e plină de strălucire) "ar 2altagul răm#ne. ca $remea. stă sub semnul actului justiţiar. trimite fata. mersul la baba . nelini(tea 9itoriei pentru înt#rzierea bărbatului ei. piei de miel în pod. mersul femeii la părintele "ănilă.de c#ntec. oi în munte) '$eau (i parale str#nse într-un cofăiel cu cenu(ă) ?iindu-le le%amite de lapte. ar putea fi delimitată sc%ematic în trei părţi: partea înt#i de la început p#nă la plecarea 9itoriei în căutarea lui 7ipan (cap) 9!! .agura 8arcăului pentru r#nduirea praznicului.elania. la 1ruci nuntă.$ă bucuraţi cu al $ostru) &ă $ă pară toate bune: sa $ie la $oi cel cu cetera. prezintă acţiunile 9itoriei pentru îndeplinirea datinei cre(tine (i cinstirea mortului. lăsarea gospodăriei în grija lui . iar acesta urmăre(te mi(carea marilor cicluri naturale) &criitorul surprinde trăsăturile ce definesc această colecti$itate. bănuiala în nelini(te. romanul Punui suflet de munteancă. răbdători în suferinţi ca (i-n ierni cumplite. să-i PceteascăQ. se $ăzu totu(i eliberată de întunericQ. cercetarea despre $ino$aţi. de prietenie) '(a era (i acel +ec%ifor 7ipan care acum lipseaQ ) Ei au o existenţă simplă. întoarcerea acasă. drumul la *iatra.inodora. la . peste obicei. asinii (i dulăii la iernat. fără lirism: P7ocuitorii ace(tia de sub brad sunt ni(te făpturi de mirare) !uţi (i nestatornici ca apele. ceremoniile sunt (i ele prezente în roman: cumătria de la 2orca. fără griji în bucurii ]\@. care se înscriu în principiile etice dintotdeauna ale poporului rom#n: cultul ade$ărului. dar grea: P. cu oile. obiecti$. la călugăriţa . a celor cu$enite pentru mort. al legii strămo(e(ti (i al datinei) &criitorul dez$ăluie nelini(tea eroinei datorate înt#rzierii ((aptezeci (i trei de zile peste obicei.itrea (i a lui 4%eorg%iţă. datinile (i oamenii) 5itmul existenţei păstore(ti este dirijat de fenomenul trans%umanţei. a lui +ec%ifor 7ipan. (i s-a$eţi muieri frumoase (i iubeţeQ) +araţiunea simplă. de căutare a ade$ărului despre omul ei. la biserică. zugră$ind o ci$ilizaţie pastorală milenară) E$enimentele fundamentale ale acesteia. $ădu$a 9itoria 7ipanQ) Ea este din . părintele "ănilă îi scrie jalba către autorităţi. cunoa(terea (i PcitireaQ semnelor naturii. plăc#ndu-le dragostea (i beţia (i datinile lor de la începutul lumii. încep#nd cu cap) 9!!.itrea. plecat la "orna să cumpere oi) '(teptarea se transformă în bănuială. do$edirea (i pedepsirea $ino$aţilor) 5omanul construie(te pe parcursul său imaginea unei lumi esenţializate) &paţiul cel mai larg re$ine lumii satului de munte: peisajul. mersul la autorităţi pentru a(i spune necazul) *artea a doua. (i cel cu băutura. ]\@ mai cu samă stau ei în faţa soarelui c-o inimă ca din el ruptă: cel mai adesea se desmiardă (i luce(te . pregătirea de plecare) ?irul naraţiunii urmează popasurile 9itoriei 7ipan în căutarea ade$ărului despre bărbatul ei (itinerariul se sf#r(e(te prin găsirea rămă(iţelor lui +ec%ifor între &abasa (i &u%a ) ' treia. popasul la mănăstire. în apropiere de t#rg. br#nză (i carne de oi sf#rtecate de lup. prezentarea argatului . marea descoperire a 9itoriei răm#ne însă păstrarea tinereţii iubirii) . c#nd 9itoria Pare într-însa (tiinţa morţii lui +ec%ifor 7ipan (i cr#ncenă durere. 9itoria întrune(te calităţile fundamentale ale omului simplu. cu zestrea la mănăstirea 9ăraticului. nelini(tea în presimţire (i de aici decurg acţiunile ei) . (i ultima parte. al dreptăţii. aduceau de la c#mpie legume) 8ot de la c#mpii largi cu soare mult aduceau făină de păpu(oi)Q 5omanul lui &ado$eanu are un caracter mitic-baladesc. în ultimă analiză.

deoarece naratorul ominiscient care este obiectiv.%alinescu).adoveanu a aparut in '<1> si este un adevarat Dpoem al naturii si al sufletului omului simplu. mitologic. Bomanul DBaltagulE este o opera epica. sau la e$enimente cruciale (nunţi. Tema operei e cea a cautarii si a cunoasterii adevarate. si cel al amintirii. un ec%ilibru (i o măsură în toate. cuprinzand toate modurile de e/punere surprinzand aspecte diversificate ale e/istentei. întuneric. Bomanul este o opera epica de mare intindere. . Personajele sunt numeroase . .itoria &ipan. cu un nr mare de personaje individualizate prin diverse procedee. sacru: 9itoria î(i lasă fata la mănăstire.domnu *avid si baba 8aranda.oE8ioritaE in dimensiuni mari. se mărturise(te preotului.anolescu În comportamentul eroinei se cuprinde o întreagă filozofie de $iaţă (ca cea a banului din . în sine..EBaltagulE ilustreaza lumea ar"aica a satului romanesc de la munte la confluenta cu civilizatia orasului.din memoria afectiva a . axul romanului în jurul căruia sunt polarizate timpul (i spaţiul. Ptrec#nd o apă neagră\ Era cu faţa încoloQ) 9itoria nu măsoară $remea cu calendarul.neimplicat si neutru isi e/prima indirect sentimentele si conceptiile prin intermediul personajelor. inteligenţa (i luciditatea îi dirijează comportamentul: cere bani mărunţi negustorului. ea respectă neabătut datina mo(tenită din $ec%ime.ioriţa . i-l arată pe +ec%ifor Pcălare cu spatele întors spre eaQ.%alistrat Bogza.polistist si initiatic. înmorm#ntări ) 8oate acţiunile ei poartă pecetea ceremonialului. altă dată l-a $isat rău. ia sf#nta împărtă(anie.ubiectul acestui roman urmareste un singur fir narativ.-/ista doua planuri temporale cel al prezentului. definind eroina: r#nduială. de la sfarsitul secolului al 0>$lea si inceputul sec.itoriei si a "angiilor se creioneaza personajul 6ec"ifor &ipan.cu actiune comple/a si desfasurata pe mai multe planuri narative . 9itoria $erifică implicit armonia lumii: află ce$a mia mult dec#t pe făptuitorii omorului (i anume că lumea are o coerenţă pe ca moartea lui 7ipan n-a distrus-oQ)(+) .fiind inspirat din mitul mioritic cel al lui )ris si Asiris. îi leagă într-un colţ de năframă) 1u$intele c%eie în jurul cărora se concentrează discursul narati$ al romanului au $aloare simbolică.dar si prin actiunea si relatarea la persoana a )))$ a. (i î deplin acord experienţa morală) *rimele semne rău pre$estitoare sunt $isele: cel dint#i $is. dar $iaţa ei interioară se ad#nce(te) 'colo.'<$lea.8ema fundamentală. sfinţe(te baltagul pentru feciorul ei) Înţelepciunea. ci cu semne cerului) Ea înţelege semnele firii) Elementele naturii îndeplinesc o funcţie simbolică) .personajele secundare 6ec"ifor &ipan si +"eorg"ita.E(+. botezuri.ilie %utui. ceea ce argumenteaza detasarea totala a autorului. semn. este căutarea ade$ărului în labirintul său interior) 9itoria pare aceea(i.)n multe momente prin stilul indirect liber si monologul interior al . în exterior.prezinta traditii si obiceiuri ale taranilor munteni. care Pa împuns-o în inimă (i a tulburat-oQ. se %otără(te totul) Întreaga strategie a 9itoriei are la bază două coordonate fundamentale ale cunoa(terii: (tiinţa semnelor. -ste considerat un roman social. au un caracter solemn.itoriei. să-i aibă Pla îndem#năQ . mo(tenite din asprimea $ieţii din $remuri imemoriale) Baltagul demonstrarea$baltagului$specia$roman Bomanul DBaltagulE de 8. manifestată în $iaţa cotidiană. fără nici o t#nguire.ai ales $#ntul dă semne: Ptrecu (u(uind prin crengile subţiratice ale mestecenilorQ) 9itoria este o sinteză de spiritualitate stră$ec%e rom#nească.personajele episodice parintele *aniil.protagonista fiind . lumină) Îngroparea bărbatului după datină marc%ează momentul reintrării în lini(tea (i ordinea $ieţii de la început) P"escoperind ade$ărul.

Adobescu (cu nuvelele istorice "8i"nea$.spaima ca ceva rau saa intamplat cu barbatul ei..tefanita$voda ( in ".oda"). opera DBaltagulE este un roman.itoria dovedeste spirit justitiar.mentalitate ancestrala.tefan cel 8are. cetatea si tara. " pus de soare". &imbajul artistic sadovenian se caracterizeaza prin soleminitatea creata de epitateEvorbe amarate si ascutiteE. curtea. care sintetizeaza domnia lui .idra"). *e la starea de neliniste.itoriei inteligent.om "arnic si gospodar al satului. pe langa caracterizare directa si indirecta.. 8odalitatile de caracterizare sunt cu totul aparte. %u toate aceste trasaturi. lecsandri ( cu drama istorica "*espot$. cest moment poate fi considerat intriga. Tema: *rama " pus de soare" are ca tema lupta pentru apararea fiintei nationale in perioada de ma/ima ascensiune a 8oldovei din timpul domniei lui .adoveanu foloseste.itoria devine ingrijoarata din cauza intarzierii sotului ei plecat la *orna sa cumpere oi.E Punctul culminant este terminat de momentul in care .un drum al initierii catre formarea lui ca barbat. )n continuare . de %.-a reconstituie drumul facut de &ipan.tefan: ". domnia lui .itoria gaseste cainele care o ajuta sa descopere ramasitele lui 6ec"ifor.inteligenta. merge la baba 8aranda si cu toate astea se "otaraste sa plece pe urmele barbatului.-a afla ca cei doi ciobani care laau insotit pe 6ec"ifor au fost %alistrat Bogza si )lie %utui.comparatii Diuti si nestatornici ca apele.itoria &ipan traieste. memoria afectiva. mijloacele artistice ale introspectiei ps"i"ologice$labirintul interior.)n 8agura Tarcaului. )n '<>< vede lumina rampei drama istorica in patru acte " pus de soare".intamplarile se petrec din toamna pana in primvara.&ipan.care sugereaza si viata aspra a muntenilor.6egruzzi (cu nuvela " le/andru &apusneanul") si de l. Titlul piesei este metaforic. cu o logica impecabila.P.itoria povesteste cu o uimitoare precizie cum saa intamplat crima iar cei doi vinovati marturisesc adevarul si isi primesc pedeapsa. 8etafora "soare" se refera la sistemul social "eliocentric : in centrul universului social se afla domnul.dar anul nu este precizat deoarece .)n acel moment gandul ei zboara spre demascarea ucigasilor si infaptuirea dreptatii..itoriei.la pomana barbatului. deoarece . de Barbu .=asdeu (cu drama "Bazvan si . .zavorata in sine.fiul .unt folosite si ar"aisme DcataEEtarnitaEEstrajerE ilustreaza atmosfera si graiul moldovenesc. prima piesa a trilogiei . *elavrancea a urmarit $ in a sa trilogie a 8oldovei $ reconstituirea unei epoci istorice indepartate.. urmata de B.itoria cere sfatul preotului. )n roman este prezentat conflictul psi"ologic declansat in gandurile . ca vremeaE..)n e/pozitiune se precizeaza timpul actiunii care este limitat.iforul") si cea a lui Petru Bares (in "&uceafarul"). iar in jurul sau $ in cercuri concentrice $ se grupeaza familia. ceasta trebuia sa cuprinda sfarsitul domniei lui .Pe tot parcusul actiunii .sfios si ascultator parcurge altauri de mama sa.stapanire de sine si neclintire in implinirea datinilor si traditilor. luciditate.tefan cel 8are (evocat in " pus de soare").cuprinzand meleagurile accidentate si stancoase ale muntilor din 8oldova. soarele apune trist si$n urma lui o balta de sange". pusul de soare sugereaza trecerea in nefiinta a celui care a fost supranumit "soarele 8oldovei". +"eorg"ita.oda cel Bau" si "*oamna %"iajna").itoria traieste intraun timp mitic romanesc.tefanescu *elavrancea %ontinuand traditia inceputa de . )n actul ) ideea va fi reluata in cuvintele doamnei 8aria. pe care autorul il aseamana cu un soare. )n deznodamant.mergand din "an in "an intreband de barbatul cu Dcaciula brumarie si cal negru tintat.&ocul unde se desfasoara actiunea este vast.*ialogul si relatiile cu celelalte personaje evidentiaza o cunoastere a sufletului omenesc.tapanul meu.credintele stramosesti.deasemenea conflictul psi"ologic al lui +"eorg"ita intre ceea ce trebuie sa faca si ceea ce doreste sa faca.

dar se vede obligat sa stea tintuit la pat. capata o profunda semnificatie social$istorica.:2. )n acest timp. dincolo de moarte. turcii si tatarii pentru a apara 8oldova. psi"ologic. . scoasa de B. fland de boala lui .ucevei intr$o zi de toamna. care se da in constiinta si sufletul domnitorului intre . care doreste perpetuarea puterii domnesti. pe care a infruntat$o in atatea razboaie. si sunt sc"itate personajele. scoasa de %. la batranete.enetiei".-sarcu in '. lesul este fiul sau Bogdan.tefan cel 8are.tefan pune mantia domneasca. un complot boieresc inabusit in fasa etc. ca e/presie a unui neam. o rana mai vec"e de la piciorul domnitorului recidiveaza si singura salvare este operatia.tavar.ursele de informare ale scriitorului trebuie cautate in "&etopisetele 8oldovei" publicate de 8.ubiectul: %ele patru acte ale dramei marc"eaza compozitional mai multe momente dramatice. inscaunarea lui Bogdan. ca garantie pentru tratatul de pace inc"eiat dupa infrangerea de la %odrii %osminului. nu$l sperie. cu numele 8oldovei pe buze. *e aceea el doreste sa aseze pe tron un urmas demn.*ocumente descoperite in ar"ivele . se opune domnului. urzind sa ridice in scaunul tarii pe .tefan. general$uman. polonii. %onflictul: Apera are un dublu conflict. supranumit . %u toate ca stie ce$l asteapta. dupa care se intoarce si cade mort in bratele doamnei.. . perisabil si . *ar aceasta confruntare ramane neconvingatoare.tefan$domnul. a vointei voievodului.tefan o suporta cu barbatie. ultimul an de carmuire a lui . cest conflictul principal.tefan si boierii complotisti il intensifica pe cel intern. Pe domnul $ care simte ca are fata de tara o inalta datorie $ il cutremura insa ideea ca autoritatea domneasca. in "%ronica romanilor si a mai multor neamuri" de +". medicii care l$au ingrijit.tefanita.e ridica de pe patul de suferinta si iese cu palosul in mana inaintea complotistilor. capabil sa asigure pe mai departe neatarnarea si propasirea 8oldovei. sa$l inscauneze pe alesul lor. domnul nu ezita o clipa. dar moartea. arderea ranii cu fierul inrosit. de a o transforma intr$o idee care sa uneasca si sa defineasca o colectivitate.oarele 8oldovei.tefan$omul muritor. .bogalniceanu. fiindca orice miscare ii punea viata in pericol.+eneza: . s$ar putea prabusi o data cu disparitia lui fizica.e precizeaza locul si timpul actiunii ( cetatea domneasca a . )n aceasta din urma *elavrancea a aflat o serie de amanunte referitoare la ultimele zile ale voievodului moldovean: boala. . ctiunea este plasata in 8oldova lui '(>2.P. pe umerii caruia . asigurand astfel continuitatea tarii. ctul ) constituie e/pozitiunea . %onflictul e/tern dintre .=asdeu si $ mai cu seama $ in cartea ". in care "vantul sufla" si "frunzele cad"). Trio$ul boierilor complotisti. format din pa"arnicul !lea.incai. stolnicul *ragan si jitnicerul . servind drept cadru pentru dezvoltarea conflictului principal.tefan este nevoit sa se bata si acum. in " r"iva istorica a Bomaniei". personale. *upa ce o jumatate de secol s$a batut cu ungurii. in care statea pe atunci forta statului feudal moldav. complotistii trec la actiune si $ cu mare alai $ pornesc spre palat. . )l ucide pe !lea. *iscursul sau din momentul inscaunarii noului domn probeaza nestramutatul sau patriotism. fiindca regele Poloniei nu mai recunoaste ca i$a cedat Pocutia. -/ista $ pe de o parte $ un conflict intern.tefan cel 8are. . *ramatismul piesei se naste din aceasta continua incercare de a depasi marginirea unei e/istente individuale. Amul batran si bolnav isi presimte sfarsitul. scriitorul gradand cu grija conflictul.

tefan si$a ascuns grosul armatei intr$o padure. cu vremelnicia $ si 8oldova $ simbol al permanentei: " -u am fost biruit la Bazboieni si la %"ilia. $ spune el $ care v$a fost baci pana la adanci batranete. enumerari. Prin politica pe care domnul a dus$o si vitejia norodului. "8antia asta e prea grea. Bana nu se mai inc"ide si trei doctori sunt c"emati sa$i arda cangrena. .." .vointa mea s$a ei au fost pururea una" $ spune . . Aana. transformand batalia intr$un macel al vrajmasilor. parandu$i granitele. e/presie a unui cald si miscator patriotism si inscaunarea lui Bogdan. ce a aparat linistea unui popor atat de incercat: ".. inca din timpul vietii lui.tefan.tefan. s$ar fi creat o locotenenta domneasca alcatuita din oieri.tefan.. care se preface bolnav.tefan considera ca a fost un "domn treaz" . il instiinteaza pe domn de complot...unt infatisate pregatirile lui . dar $ de fapt $ ii rasfira pe dusmani in fata lui Bogdan.)n actul al doilea 8og"ila ii povesteste doamnei 8aria cum au decurs ostilitatile. ... sa asiste la inscaunare. )n actul al )))$lea conflictul dintre domn si boierii care se impotrivesc vointei lui se adanceste. pa"arnicul !lea..prijinit de doamna 8aria. caci orice miscare ii pune viata in pericol. . care isi biruie suferintele provocate de o vec"e rana nevindecata.. cesta fiind copil.ca 8oldova n$a fost a stramosilor mei.. Profitand de situatie.tavar comploteaza sa$i influenteze pe boieri. Puterea domnului ar fi trecut in mana boierilor si ar fi inceput luptele pentru putere. *iscursul rostit de . subliniind identificarea sa cu tara.. veg"ind la neatarnarea ei. Preocupat de soarta tarii. batranul domn intra sc"iopatand in sala tronului. "%um vru 8oldova. n$a fost a mea si nu e a voastra.ca vru ea un domn treaz. si$am veg"eat ca sa$si odi"neasca sufletul ei ostenit". Polonii il ataca. fiica nelegitima a lui . Punctul culminant il constituie discursul lui . pentru a$l alege domn pe . .. sub comanda lui Bogdan. . inrautatirea sanatatii sale si taria de caracter a domnului.. iar pe &uca rbore l$a lasat in fata cu o mie de ostasi.. ideea ca voievodul este suprema intruc"ipare a constiintei de sine a tarii. palid si incercanat.tefanita. care$i loveste naprasnic. a fost tariaQ. . acesta se preface ca fuge.".$o poarte altcineva mai tanar. stolnicul *ragan si jitnicerul . &a intoarcere domnul este ranit la picior.tefan ii inconjoara si "matura tot inaintea lui".tefan este tintuit la pat. Pe batranii sai umeri indatoririle domnesti apasa acum prea greu.. 8oldova se face cunoscuta si se impune in lume: ". cest moment constituie intriga piesei.. interogatii.tefan pentru a$si impune vointa. 8oldova a biruit pretutindeneaQ m fost norocul.tefan aminteste apoi de aplecarea sa ca "domn drept" spre grijile si necazurile 8oldovei.tefan "otaraste sa$l aleaga domn pe fiul sau Bogda. de la %affa pana la Boma". *omnul reuseste sa$l forteze pe pa"arnicul !lea..tefan.tefan are ca fir calauzitor pastrarea neatarnarii tarii pentru generatiile viitoare: "Tineti minte cuvintele lui . pentru a preveni luptele pentru tron ce s$ar fi declansat dupa moartea sa... ci a urmasilor vostri s$a urmasilor urmasilor vostri in veacul vecilorQ" )n discursul sau domnul trece in revista cele mai importante evenimente din cei patruzeci si sapte de ani ai domniei sale.si numele ei trecu granita.. *omnul face o paralela intre persoana sa $ sinonima cu intamplarea. . *ramatismul momentului este sugerat si prin folosirea procedeelor specifice stilului retoric: e/clamatii.. asa vrusei si eu. $ spune el $ . incepand cu incoronarea "in %ampul de la *ireptate".

. si +angur. si fiara palosului. *e aceea a fost nevoit sa inc"eie pacea cu turcii... afara fulgera.tefan.tefan vorbeste ca un poet$profet. )n fata asistentei. vine raspunsul scurt ("PamantQ")...%e bogata e 8oldovaQ. pentru ca $ ii spune el lui Bogdan $ "turcii sunt mai credinciosi ca crestinii cuvantului dat".. dupa vijelia de intrebari.. u facut carari batand drumurile pustii oamenii mei si degeaba.tibor.BoldurP Ardinea acestor nume in torentul retoric potopitor al voievodului nu este intamplatoare. care ii contrapuncteaza discursul... adunati ca sa stea marturie dupa ce el n$o mai fi. si +otca. simbolizate de metafora "padure tanara": "A"Q padure tanaraQ...i praful s$a ales de invoieli... si )lea =urul comisul. si ..!nde sunt batranul 8anuil si +oian.araci si voi si eu. lirismul tasnind in e/clamatii si metafore grandioase.tefan il incoroneaza pe Bogdan..)$auz si$i vaz. la &entesti.. si %ande") duc spre un fortissimum in scara. ii vaz si$i auz. afara izbucneste furtuna... si %ande. &a vederea poporului care se aduna. .. sa lase razboaiele de zavistie si sa se ridice impotriva primejdiei obstesti a crestinatatii.. cand .. si 8i"ail . iar anume sonoritati pe metri egali ( "si +oian. )l vedem pe . *omnul se refera la politica sa de aliante cu poparele crestine pentru a sta "zid neclintit" in fata pericolului otoman: "%$am cercat sa unesc pusul.tefan "batran... care va ascunde "ce a mai ramas din desertaciunea omului". dupa cum cate un epitet sau o caracterizare creeaza pauza potrivita pentru risipirea ecourilor ( "si )lea =urul comisul..popor"..AQ %um se varsa apele$n . pentru a o lasa neatarnata generatiilor ce le$au urmat... si *obrul. bubuie tunetele si $ din cand in cand $ cate un trasnet formidabil acopera pentru o clipa totul. . #iecare fraza ce e/prima "otararea neclintita a voievodului este insotita de tunete si fulgere. si *ajbog parcalabul.si fiara palosului. ploua torential. !nde sunt parintii vostriP la %etatea lba. cestea se intetesc cand domnul pune mantia domneasca pe umerii fiului sau si se linistesc cand $ istovit $ se rostogoleste pe treptele tronului..la Arbic.azand ca ramai cu fagaduielile. si ..oci.. si )uga.....tefan pune in lumina mestesugul retoric al lui *elavrancea. la Bacova. . urmate de enumerarea numelor proprii cu sonoritati istorice . fapt pentru care piesa poate fi considerata o capodopera oratorica..iret. . ingrijindu$se de piatra sa funerara..$lea actiunea atinge alte doua momente dramatice. la Baia. cest moment dramatic este urmarea unor acumulari conflictuale treptate: conflictul politic dintre boierii complotisti si domn $ pe de o parte $ si conflictul psi"ologic concretizat in lupta care se da in sufletul lui ....tefan ii pune lui Bogdan mantia de domn si coroana.patarul.. )n anumite puncte de varf sau de coboras ale perioadelor. formata din osteni. "A"Q saraciiQ.uceava la c"emarea voievodului lorQ". *ramatismul momentului este sporit de concordanta dintre caracterul dramatic al faptelor evocate.la ..la %osmin.. la %"ilia. la Bazboieni.tibor. al sentimentelor domnului si dezlantuirea sti"iilor naturii. ce intregesc portretul lui . -l ii spune pietrarului ca nu$si doreste "un lucru uimitor.Boldur").tefan intre sanatatea sa precara si dorinta de a lasa 8oldova in maini sigure.... sunt de mare efect scenic si subliniaza cinstirea jertfei de sange a stramosilor. ci cumpanit".aracii mei s$ai vostri. Bepetarea conjunctiei "si" sugereaza navala impetuoasa.!nde sunt mosii vostriP Presarati. care si$au aparat cu pretul vietii glia stramoseasca.*iscursul lui . stfel. modest. asa vin suvoaiele in ....i pe oasele lor s$a asezat si sta tot pamantul 8oldovei. boieri si curteni.. in bratele doamnei 8aria. )n ctul al )... )n c"ip firesc. si *ajbog parcalabul. -/clamatiile si interogatiile. pe Teleajen... bolnav si neputincios". am cautat sa unesc Basaritul. urmat de o metafora e/traordinara prin retorismul ei grandios: ". -a urmareste obtinerea unui efect ma/im. ca pe umerii unor uriasiQ"... dar si aceasta a fost tot "spre mantuirea sarmanului....

%alinescu $ "mai ales prin realitatea tipologica a eroului principal". %ele doua momente dramatice ale actului final starnesc sentimentul sublimului. . el este prezent prin comentariul celorlalte personaje.tefan a fost "scaldat in sange de serpoaica. cu numele 8oldovei pe buze. voievodul "se duce ca un vifor" $ dupa cum spune doamna 8aria $ si. formand doar un cadru care reliefeaza c"ipul eroului principal.. "leul 8oldovei" . el "are noua suflete". el aude strigatele complotistilor care indemnau poporul sa$l sprijine pe . el isi converteste strigatul de durere intr$o relatare de razboi.cena scoate in evidenta taria morala a omului$. Pentru fetele din jurul doamnei 8aria. pentru a nu$si stirbi aureola de supraom.tefan". "zmeul batran" . nici "vulturul" de altadata.. cu care face corp comun. #igura marelui voievod ocupa un loc central in piesa.. Pentru Bares. Aana. ci pentru a sublinia consonanta lor sufleteasca cu el. din artele plastice. pa"arnicul !lea le spune complotistilor ca batranul bolnav de acum nu mai este nici "soimanul"..ca de marimea lui nu mai sufla nici un boier" si ca privirea domnului il frigea. create anume parca pentru a intregi figura eroului principal.tavar si il indeamna pe rbore sa veg"eze ca acestia sa nu comploteze impotriva lui Bogdan. intra in sala tronului "ca un taur indarjit in mijlocul mieilor".. )gnorand rugamintile doamnei si ale doctorilor. "sfantul" . cu palosul in mana. *elavrancea foloseste te"nica basoreliefului. "milostivul" etc.e intereseaza apoi ce fac !lea.. desi stie ca orice miscare ii poate fi fatala. oarecum disproportionat fata de cel ocupat de celelalte personaje (doamna 8aria.punandu$si rugaciunea.tefan. c"intesenta a patriotismului. .tefan este mereu in centrul atentiei spectatorilor. . ca "nu mai e . . Bares ). iar Aana ii subliniaza grija fata de supusi. %elelalte personaje il numesc "slavitul" . care consta in reliefarea unei figuri fata de un fond. restabilind cu palosul ordinea pe care a "arazit$o tarii pentru timpul cand el nu va mai fi.tefan al 8oldovei n$are nevoie sa fie legat" $ spune el.cena subliniaza intransigenta domnului fata de sine si fata de cei ce s$au impotrivit vointei lui.a se strecoare si sa se inalte". 8og"ila si fiul sau Tugulea. scutisul sabiei sale trece prin !lea "ca printr$un aluat ce se dospeste". ceasta se e/plica prin nazuinta romantica a dramaturgului de a polariza intreaga atentie asupra unui erou e/ceptional. %u picaturi calde din sangele boierului pe sabie.. care $ desi trece prin torturi crancene $ isi invinge suferinta fizica si cere sa nu fie imobilizat: ". spunand ca " n$are sfarsit cel ce are mila de toti". .tefanita. *ragan si . "ar"ang"elul".umbra marelui ..pectatorul simte ca teama. stfel. flat pe patul de suferinta. !nul din parcalabi subliniaza prestanta de care domnul roman se bucura in fata strainatatii: "!ngurii mai mult ar asculta de cuvantul mariei$tale ca de cuvantul craiului lor" $ spune el. -le fac acest lucru nu pentru a marca distanta fata de domnul plamadit parca din aluat divin. ca "mare a fost. .si de vultur. groaza se impletesc cu admiratia fata de inepuizabilele resurse ale fiintei umane.. frica. )n rarele momente cand nu se afla in scena. cest moment constituie deznodamantul piesei.. )n al doilea moment dramatic al ultimului act . ceste personaje secundare sunt insufucient conturate. #igura lui . ce creste monumental din fiecare replica.tefan.tefan se intoarce si cade mort in bratele doamnei 8aria si ale lui Bogdan. 8ijloace de caracterizare: .tefan cel 8are: Piesa ramane in literatura romana $ spune +..tefan implineste cu mana sa judecata. . *ar primul moment dramatic al acestui act il constituie arderea ranii de la picior. -le sunt simple elemente de decor. . "varsa vapai".

"Bamai.tefan cel 8are se suprapune ca personaj literar personajului istoric. care. *omnul e viteaz.i curse sange pana la turloaiele cailor. *ar domnul are pe buze doar numele Pocutiei..tefan este imaginea poporului roman. ca vuia valea si codrii". "imparatul". fara deosebire.. punandu$si nadejdea doar in boala voievodului. AQ cum se varsa apele in . . spunandu$i astfel fetei ca$i este tata.itejia lui . care descrie lupta din valea =aliciului.. la mama sa. isi aminteste cum domnul striga.puneti cardinalului sa aiba pe suflet sufletele mortilor din valea =aliciului". un autocrat de care a ascultat intreaga 8oldova si de teama caruia s$au cutremurat dusmanii mai multe zeci de ani in sir. semn ca tara c"eama plaiesii la lupta. iar fata de Aana foloseste un siretlic de om batran si bolnav. de vrea razboi. . )n persoana lui . *ragostea de tara este trasatura definitorie a caracterului lui . *ar nu poate face acest lucru pe fata. -l se preface ca aiureaza. 8og"ila subliniaza si omenia domnului care $ dupa lupta $ isi ingroapa mortii si elibereaza prizonierii. Aana si Bares sunt copiii sai nelegitimi. erou e/ceptional de proportii romantice. iar putinii uneltitori.*ar "soarele 8oldovei" se caracterizeaza mai ales prin fapte si prin vorbe.tefan este subliniata de )rina.tefan.Basare soarele si incalzeste si pe boieri si pe oase goale. .ub poale de codru verde.. uzitiP. *upa cum singur marturiseste inainte luptei din valea =aliciului.tefan "ajuta si incuraja pe toti". *e aceea. pe om si pe supraom. se poarta cu duiosie si grija.S.ointa mariei$tale. stfel. poloni sau unguri si alte neamuri. . pe Bares il trimite la =arlau. tremura numai la gandul sabiei scurtatoare de capete. pentru a afla adevarul. imbarbatandu$si ostenii..trasnic racnea leul 8oldovei.tefan a aparat intotdeauna nevoile celor multi si de aceea vointei lui i se pleaca toti..uceava la c"emarea voievodului lor. %aracterizarea pe care i$o face clucerul 8og"ila aminteste de +rigore !rec"e: " *ar iata$lQ. drept. razboi".. el a dorit intotdeauna "pace de jur imprejurul tarii. Personaj monumental. impotriva cardinalului polon. pace.. care este "mai mult moldoveneasca ca leseasca". ori ca$n razboaie n$a sarit unde a fost mai greu.T AQ mai suntetiP. asa vin suvoaiele in .. *e vrea pace. stapane $ il roaga doamna $ ingrijesti de 8oldova ingrijind de sanatatea ta".. iar faptele sale sunt prilej de pretuire pentru cei care$i sunt apropiati. Pentru ca cei doi se iubesc.. stfel. insufletind pe cei cu inima scazuta". precum pa"arnicul !lea. clucerul 8og"ila. "sfantul" . ii vaz si$i auz.iret. spunand: ". %and se aprind focurile pe culmi. *e asemenea. tatal cauta sa previna incestul.. silit sa se bata secole de$a randul pentru supravietuire. %u doamna si Aana. darz si intelept. domnul ii intampina cu vorbele: ")$auz si$i vaz. in timp ce doamna 8aria se ingrijeste de boala sotului. ii povesteste doamnei cum $ desi batran $ . ca si inlauntrul ei". ca nimeni nu s$a plans de judecatile lui in vreme de pace. . . vointa tarii.. batranul =arman ii spune: ". mandru de vitejia poporului sau.ub conducerea lui norodul intreg a luptat vitejeste.a nu mai sece izvorul vostruQ" . Baspunzand c"emarii domnului.. *octorul %esena isi aminteste de asemenea ca $ in lupta $ . turci.tefan se arunca intinerit in valtoare: ".tefan nu este lipsit de obisnuitele pacate..tefan este o mare energie care nu vrea sa piara. cu valurile de tatari. deoarece recunoasterea pacatului ar stirbi autoritatea "slavitului". omul$. buruindu$i pe vrajmasi si de aceea toti il slavesc numindu$l "slavitul".tefan romanticul *elavrancea zugraveste cu egala forta pe batran si pe voievod. vorbind de lupta de la Bazboieni. si cand i se anunta ca se vad osteni venind de pretutindeni. voievodul este preocupat de soarta Pocutiei. &a c"emarea sa voinicii raspund fara sovaire. ca si cu toti cei ce$l asculta si$l iubesc..

razes. pune in lumina patriotismul sau tulburator .*omnul este autocratul cu vointa totalitara.. ceste pasaje sunt strabatute de un emotionant lirism nostalgic. . vreauQ" 8ai presus de interesele lui si ale rudelor sale. ii confera acestuia o conditie eroica. cu psi"ologia batranului care pipaie constiinta pa"arnicului. care ar putea slabi tara. stilul patetic.i toate pe.. e/clamatiile.. domnul aproba. interogatiile.cu tara"..tefan de o tristete retinuta... el raspunde ca " nimic pe domnul 8oldovei. stfel.. toate semnele sfarsitului biologic al acestuia depasesc lirismul nostalgic." #aptul ca moartea vine prea devereme. al vointei autocratice a voievodului: "6u vrea sa iasa.. incercand sa scoata sabia si adresandu$se lui !lea. %and 8og"ila il anunta ca varul mariei$sale. desi isi simte sfarsitul aproape. el este preocupat nu de stingerea sa biologica.. traieste drama batranetii si a sfarsitului ine/orabil al vietii. %ititorul cunoaste acum un alt . iar sabia sa are putere de simbol. dupa o pauza. in care 8oldova apare ca un taram mitic. lasand neconsumate neobisnuitele disponibilitati sufletesti ale domnului.tefan voievod.. de a sugera ideea ca soarta este aceea care determina desfasurarea fatala a evenimentelor spre deznodamant.. fiind un semn al autoritatii tronului.. taran supus..tefan lasa prin testament tara generatiilor ce vin.. *ar acest barbat incercat in multe razboaie. domnul pune dreptatea norodului. ... Privindu$si sabia. batranul voievod spune: Bogdan nu vrea. .tefan "a fost bun.. %onfruntarea cu moartea umple sufletul omului . -u auz si vaz ca la patruzeci de ani... incarcandu$se de tragism.incep sa se intunece.. vornicul *uma... *esi pe boieri "i$a cam scurtat". toate au rolul de a crea atmosfera. *esi vede cu tristete ca "neadormitul . sta e sa mori de moarte buna.. era tot una in fata lui" si ca adesea "din supusi ii facea razesi.ointa lui este lege. om de mari energii fizice si morale. *ar mai puternic decat regretul despartirii de viata este convingerea ca boala si batranetea n$au stirbit cu nimic destinul sau deosebit. %onstient ca are un destin neobisnuit. discutand cu clucerul 8og"ila despre ce inseamna "sa mori in patul tau". din razesi boieri sadea".. umbra "doamnei" care da tarcoale castelului. poi. Privite din perspectiva conditiei eroice a personajului. *e aceea...tefan spune: ". cei trei complotisti recunosc ca .tefan. 8oartea nu$l inspaimanta.si drept. a pierdut procesul cu sapte sate razasesti. domnul spune ca niciodata n$a scos$o "impotriva unui om cumsecade".simturile . cadenta frazelor si fundalul de tunete si fulgere concura la impresia ca . %and Bogdan refuza tronul. caderea si moartea armasarului .A sita coboara pe oc"i. -l ii evoca pe cei ce s$au jertfit pentru patrie cu pioasa recunoastinta. pentru a preveni luptele pentru putere intre partidele boieresti. cu sufletul impacat al omului ce a avut o viata implinita si acum se pregateste pentru odi"na.. -/presia metaforica.tefan a ajuns lauza 8oldovei"...fiul lui Bogdan si nepotul lui le/andru cel bun". Apinteli zadarnice.. despre faptul ca in pragul mortii simturile se atenueaza. . *e asemenea..e vatuieste auzul. ca "boier. ci de prelungirea in eternitate a identificarii sale cu 8oldova. )o. vezi tulbure. el coc"eteaza cu nostalgie cu acea batrana doamna pe care o asteapta cu modestie.oitis. el doreste sa$l aseze pe tron $ inca din timpul vietii sale $ pe fiul sau Bogdan. diferit de cel intrat in legenda. adauga: "6u vreau sa vrea sa iasa"." $ zice el prevenitor. talgerul de grau scapat de doamna 8aria. %and doamna il intreaba ce$l doare... enumeratiile. ce complica linia principala a conflictului. *iscursul domnului. semnele rele de care vorbesc cei trei boieri complotisti.

. )n felul acesta . acesta se rostogoleste pe treptele tronului in bratele doamnei.tefan pune mantia domneasca pe umerii fiului sau si se linisteste atunci cand. ca nu e de voi". baiat de paisprezece ani. o imagine e/emplara. )n acest moment de ma/ima intensitate a dramei. stfel doctorul . subliniind legatura implacabila dintre infaptuirea istorica si moarte. . %and . desi . maria$ta. -a il roaga sa nu plece bolnav in lupta. 8og"ila si fiul sau Tugulea aduc prin comportarea lor o nota de umor. ". desprins de grupul celorlalte personaje. caci $ spune . afara izbucneste furtuna. si dupa ce vor pecetlui piatra pe deasupra meaQ". dormi.. n$as fi vrut ce vrea maria ta. el trece peste interdictia medicilor si $ desi stie ca$si pune viata in primejdie $ paraseste patul de suferinta.. $ spune ea fetelor din jurul ei $ sa$i fac patul. 8oldova arata ca un imens osuar. ca pe umerii unor uriasi. %and afla de complotul boierilor. *elavrancea face din . %ei doi batrani cad eroic pe campul de bataie. =otararea sa in aceasta privinta este de nestramutat: "Patruzeci si sapte de ani am dus tara cu noroc.. cu trupul "numai crestaturi". )nimos si mucalit ca tatal lui..tefan al 8oldovei o figura mitica. care rad de sabia lui si de aerele sale barbatesti.tefan se impune ca un conducator trimis de providenta." ceasta metafora proiecteaza "iperbolic faptul istoric... Prin glumele lui. istovit.. apoi il asteapta cu dragoste sa revina din batalie. o vointa care a voit slobod pana la sfarsit". stabile si ritualizate.. dovedind ca nu ezita sa se sacrifice pentru o idee.tefan il sfatuieste sa ramana acasa: "*e n$as fi venit..i$apoi asta nu pot". pedepsindu$l pe !lea. identificandu$se cu ideea de tara : *orinta sa de a$l inscauna pe Bogdan reprezinta de fapt intentia de a prelungi dincolo de moarte identificarea sa cu pamantul stramosesc. Personajele secundare: Personajele secundare pivoteaza in jurul eroului principal.. doamna 8aria este blanda si iubitoare. m s$o duc si cand voi muri. pe care il urmeaza luptand vitejeste contra dusmanilor. este insotita de fulgerele si tunetele furtunii.a$l vad pe viteazul meu. Tugulea.a$l culc. mosilor. Taria de caracter a domnului "asa de bolnav si asa de tare" . este mandra de faptele lui si are pentru . el isi depaseste neputinta fizica. ii impresioneaza si pe medicii sai. 8os =arman e batran.mil vede "in viteazul asta o putere care scapa medicinii. =atmanul rbore este un credincios slujitor al domnului. pentru a crea imaginea utopica a unei lumi ar"aice. 8og"ila reuseste sa descreteasca fruntea domnului. )n timpul bataliei zadarnic incearca domnul sa$l opreasca si pe el si pe batranul .tefan: "%a le zise milostivul $ povesteste 8og"ila $ stati. *esi sufere dupa arderea ranii de la picior.oarele 8oldovei" dovedeste o vointa supraomeneasca. Piesa nu impune un model politic.)n urma luptelor purtate de strabuni de$a lungul secolelor.tefan apare statuar.tefan isi impune vointa si$l incoroneaza pe Bogdan. supusa vointei domnului. dar pentru el vointa domnului e lege .tefan $ "pe oasele lor s$a asezat si sta tot pamantul 8oldovei. #ramantarile sufletesti ale eroului sunt in consonanta cu decorul natural. este suparat ca n$a fost luat la razboi si a ramas cu fetele. stfel. #urtuna se inteteste cand . #iecare fraza.tefan gingasii materne: ". care e/prima "otararea neclintita a voievodului. n$a fost nimic". conturandu$i figura si "ranindu$se din seva lui.. Tugulea povesteste doamnei cum fetele il necajesc. .

-a este realizata nu prin limbaj. in care femeile asteapta toata viata ca barbatii sa li se intoarca din necontenitele razboaie. apoi "luna s$a aratat cu un cearcan rosu.uceava la c"emarea . &a vederea ostenilor ce se aduna.. 6u e/ista nici o urma de opulenta.uceava. indeletniciri casnice mostenite de la strabuni.. si fusul zbarnaie si pluteste. )rina. "deste" ... urmate de enumerarea numelor proprii vestite. ii vaz si$i auz. "postelnic" . stfel. %a particularitati de stil.. "logofat" .la Arbic.tilul: *in punct de vedere al mijloacelor de e/presie. doamna 8aria scapa din mana talgerul cu grau fiert si considera ca acesta este un semn rau.. "sa nu te auza" . -/clamatiile si interogatiile.tefan" .... spata si altele.. &imba si stilul operei: &imba: Piesa este inspirata din realitatea moldoveneasca a secolului al N.tefan vorbeste ca un poet profet. concretizat in cuvinte ca "d$ai fi" . "jitnicer" etc.%e bogata e 8oldovaQ.iret.. .. dar ritualul care sacralizeaza orice lucru creeaza impresia de fast.*estele. lirismul tasnind in e/clamatii si metafore grandioase: A"Q saraciiQ.. lirico$descriptive ale simbolismului $ o lume anistorica. descrisa inca din prima scena. Balasa.. +andul ca oricand cel asteptat poate fi ucis creeaza o senzatie de nesiguranta.. ..tefan cel 8are.-lemente romantice si simboliste in " pus de soare": Bomantica prin interesul pentru istorie. )n asprimea fonetica a graiului muntenesc scriitorul$orator care a fost *elavrancea a descoperit valente oratorice.)$lea si unele cuvinte au un colorit istoric. nu are fastul unui palat voievodal. trebuie remarcate procedeele stilului romantic.la . . devenite parca sacre. =era ) sau de obiecte ca fus.. " pus de soare" este o capodopera oratorica. ceasta se e/plica prin virtutile oratorice ale vorbirii muntenesti. ci printr$o atmosfera ar"aizanta. (cu sens de "inalienabil").araci si voi si eu. la &ipnic. "acusica" . . caier. "clucer" .2... semne prevestitoare de evenimente funeste si grave.AQ cum se varsa apele in ..aracii mei s$ai vostri.criitorul foloseste $ aparent inadecvat $ graiul popular muntenesc din jurul Bucurestiului.. -a pare mai degraba o gospodarie mai cuprinzatoare. la Bazboieni.. sugerata de credinte mistice. "d$oparte" . ca si denumirile de rang si atributii de tipul ""atman" ... )ci$colo apare cate un neologism ca "ma opui" sau "involt" ... cadentarile ritmice ale replicilor. piesa creeaza $ cu mijloacele picturale.. titulatura voievodala ")o.. retorismul imbinat cu un inflacarat lirism. la %"itila.!nde sunt parintii vostriP &a %etatea lba. Toate refac culoarea locala. iar o femeie a nascut un copil cu picioare de ied".. la Baia. cu sonoritati istorice impresionante. "dada" ..mulg caierul.oievodului lor"Q 8estesugul oratoric al scriitorului atinge sublimul in cateva din celebrele replici ale lui . Jitnicerul . Beveca. *intre acestea amintim pe "o"avnic" . precum si in frecventa perfectului simplu ("dormii" . asa vin suvoaiele in .!nde sunt mosii vostriP. si caierul se topeste.tavar comunica stolnicului *ragan semnele prevestitoare de nenorociri pe care le observase in noaptea trecuta: tipatul bufnitei de pe castel. ")nul curge din caier pe fus ca un fir de par. pe Teleajen. faptul ca "o vaca a sangerat in sistar". "zisei" etc ). furca. parc$ar avea aripi. la . . "parcalab" .)$auz si$i vaz... impresionand spectatorii: "A"Q padure tanaraQ." %uloarea istorica nu lipseste insa. %urtea pare o oaza de stabilitate sugerata de nume ce se trag din vremuri imemoriale ( ca )linca. "vrusei" . repetitiile simetrice. cainii au urlat. *e aceea curtea de la . e/clamatiile si interogatiile. au un mare efect scenic. la Bacova. ceste credinte pun in lumina mentalitatea oamenilor epocii. .. "s$am trimes" . in spiritul militantismului de la '.. "stolnic" .Presarati. insiruirile.oci.. care se pierde insa in ritualul torsului si tesutului.

oda )apa lui . . urmat de o metafora e/traordinara prin retorismul ei grandios ( ".i pe oasele lor s$a asezat tot pamantul 8oldovei. ca in e/emplul " ..tibor si %ande.adoveanu isi e/prima ideile. ca pe umerii unor uriasiQ" ).olumul "=anu ncutei" aparut in '<0. moment ce constituie punctul culminamt. bubuie tunetele si $ din cand in cand $ cate un trasnet formidabil acopere pentru o clipa totul.. scriitor al sec. ")apa lui .si +oian.!nde sunt batranul 8anuil si +oian. in c"ip firesc. flat la "anu ncutei.oda.oda .si fiara palosului Boldur"). )onita intra cu mare usurinta la . afara fulgera. Primul povestitor este )onita comisul de la *raganesti care se intrece la povesti c"iar si cu mos &eonte. si +angur. )onita comisul in calitate de personaj narator da o e/plicatei ascultatorilor cu privire la iapa sa.. si *ajbog parcalabul. si 8i"ai .adoveanu in calitate de personaj narator si martor creeaza povestirea cadru.tefan se impune astfel ca un conducator trimis de providenta. si %ande" duc spre un fortissimum in scara. .oda" este prima povestire din volumul "=anu ncutei".. moralitatea.c"eia. poi. ploua torential..adoveanu un moment de rascrucee.D=anu ncutei este alcatuit din povestiri. )onita ii arata actele si voda ii face dreptate.oda sa ii faca dreaptate. Povestirea este o specie primara. .. . NN$lea este unul dintre cei mai mari povestitori romani..adoveanu.oda . iar anume sonoritati pe metri egali. idilicul . si . ca sa$i ceara lui . )apa lui .. are ca scop obtinere unui efect ma/im.turza. si +otca. se inc"ina si recunoaste pe boierul de la "an.tibor.. la %osmin. vine raspunsul scurt ( "PamantQ" ). sentimentele in mod indirect prin intermediul personajului povestitor si a celorlalte personaje prezente. cate un epitet sau cate o caracterizare creeaza pauza potrivita pentru risipirea ecourilor ( ". *intre figurile de stil retin atentia si cateva comparatii si metafore.... si Aana. legenda. )i mai spune ca e in drum spre curtea domneasca. Povestirea este o specie a genului epic pentru ca faptele si intamplarile sunt prezentate pe momentele subiectului. si fiara palosului. de unde si titlul povestirii D)apa lui . fundamentala a genului epic in care accentul se pune pe nararea faptelor si intamplarilor. si +"erman. mama acesteia de acum si ca la un moment dat soseste un boier caruia ii ofera de baut si povesteste cu el despre necazurile sale cu boierii vecini. Betorismul este intarit de indicatiile scenice date de autor si $ in final $ este contrapunctat de o dezlantuire a sti"iilor...e pare ca ordinea acestor nume in torentul retoric potopitor este studiata. comisul )onita ii ameninta pe oamenii aflati acolo cu o povestire din vremea tineretelor lui si din timpul domniei lui 8i"ai .. in care se incadreaza rand pe rand celelalte povestiri.PamantQ" .. reprezinta in opera lui .oda de 8i"ail . utorul. iar daca nu ii va face sa ii pupe iapa sub coada. *upa aceea.. avand ca predecesori pe )on 6eculce si )on %reanga.patarul.Boierul pleaca iar la putin timp dupa el pleaca si comisul )onita. si )uga.BolduriP.)n desfasurarea actiunii naratorului povesteste ca in tinerete se afla tot la "anu ncuei cu o alta iapa. 8i"ail . Te"nica narativa este aceea a povestirii in rama... &a )asi. 8i"ail ..)n intriga aflam ca cei de fata il incurajeaza pe comisul )onita iar acesta "otaraste sa le spuna povestea. si ..adoveanu (argumentare povestire) 8i"ail . Begasim in volum aproape toate elementele povestirilor anterioare: lumea taraneasca.si )lea =urul comisul.. Bepetarea lui "si" sugereaza navala impetuoasa. inclusiv autorul care devine personaj si care impreuna cu celelalte formeaza rama. )n anumite puncte de varf sau de coboras ale perioadelor.

D)apa lui .i%ail &ado$eanu recurge în acest $olum la te%nica literară numită po$estire în ramă sau po$estire în po$estire.oda V!apa lui 9odăQ face parte din $olumul VEanu 'ncuţeiQ). dacă nu i s-ar fi făcut dreptate) În toate aceste înt#mplări.. dacă nu-i făcea dreptate. Vsă poftească măria sa să-i pupe iapa nu departe de coadăWQ) El merge la 9odă (i este primit imediat în audienţă) El do$ede(te încă o dată o îndrăzneală nemaipomenită. 8os &eonte. naratiunea. *omnitorul ii multumeste pentru cinstea facuta la "an si trimite un slujbas domnesc pentru a pune in aplicare porunca lui . adică un alt narator $enit la Eanul 'ncuţei) V!apa lui 9odăQ este o snoa$ă (i se află în desc%iderea $olumului de nouă po$estiri. . ceea ce il distreaza pe .adoveanu. scris de .i%ail &ado$eanu) . Bemarcabil este "arul de povestitor al comisului.oda este o povestire pentru ca are un numar relativ redus de personaje.patiul naratiunii este si el destul de amplu comparabil cu al nivelului si al romanului.%omisul le cere ascultatorilor sa priveasca cu luare aminte iapa care Dranc"eaza si rade dezvaluind parca o amintire din alt veac. spun#ndu-i lui 9odă că nu-(i ia $orba înapoi (i are iapa pregătită. P!apa lui 9odăQ 3 exerciţiul N. )onita raspunde ca el nu$si i$a vorba inapoi.oda. ncutaL*esi accentul nu se pune pe creearea personajului totusi comisul este caracterizat atat direct de autor cat si indirect prin fapte si limbaj. la curtea domneasca. =anu ncutei este o povestire intrucat faptele si intamplarile se petrec in timp si spatiu. deoarece în cadrul firului epic al $olumului inter$in istorisiri relatate de fiecare dată de alt oaspete.oda este o povestire. a(a înc#t trebuie pri$ite cu un z#mbet îngăduitor) ?n al doilea r7nd. care par cam trase de păr) El apare ca un erou în propria-i po$este) El îl înt#mpină pe boier la %an (i-i urează sănătate) 'poi. Vsă poftească măria sa să-i pupe iapa nu departe de coadăWQ) !oniţă îi spune lui 9odă că. . . cls) S +ota dominantă a istorisirii comisului !oniţă este umorul) În primul r#nd. dialogul si putina descriere.. vand trasaturile caracteristice prezentate mai sus D)apa lui . aceste fapte par mai degrabă in$entate de comis. practic. principale: )onita. dacă nici 9odă nui $a face dreptate.oda. iapa era pregătită peste drum) 'ceste două sec$enţe st#rnesc %azul) "eci prin ton (i prin conţinut istorisirea comisului !oniţă are umor) %aracterizare comisul )onita $ )apa lui . altele secundare:. suntem tentaţi să r#dem de V$itejiileQ comisului. *escoperim un timp al povestirii intr$o toamna aurie intr$o departata vreme demult cand scriitorul se afla la =anu ncutei D am auzit multe povesti la =anu ncutei si un timp al evocarii comisul )onita evoca fapte si intamplari din tineretile lui. ctiunea se petrece la "anul ncutei dar si la )asi.oda il intreaba ce s$ar fi intamplat daca nu ii facea dreptate. îl acaparează pe boier pe timpul popasului acestuia la %an. predominanta fiind naratiunea.oda. VEanu 'ncuţeQ.. po$estindu-i necazurile sale) El are marele curaj să-i spună boierului că. pag) 0G. comisul este personajul principal (i să$#r(e(te fapte aproape incredibile) *rin extraordinarul lor. %a in orice opera epica sunt utilizate moduri de e/punere. cu cele două sec$enţe ale sale) !oniţă îi spune boierului la %an că dacă nici 9odă nu-i $a face dreptate.)n deznodamant. r7dem de înt#mplarea centrală a po$estirii. stfel cei de fata isi dau seama ce fel de om e comisul )onita. manual Eumanitas.

s$am venit la . . c7ndva... av7nd o adevarata pasiune pentru a spune si a asculta povesti. 6aratorul realizeaza portretul fizic al comisului )onita.e subliniaza astfel parerea ca )onita comisul are o vasta e/perienta de viata care$l face atot stiutor. comisul )onita este personaj. %omisul )onita este m7ndru de originea sa de razes de la *raganesti. A trasatura dominanta a comisului )onita este dorinta de dreptate si de adevar. Bazesul se 4ncadreaza perfect 4n atmosfera de basm.adoveanu recurge 4n acest volum la te"nica literara numita povestire 4n rama sau povestire 4n povestire. de veselie a "anului.oda".oda . *upa ce termina de povestit 4nt7mplarea din vremea tineretii lui. dar este si un personaj permanent al 4ntregului volum "=anu ncutei".oda.oda .. realiz7nd unitatea acestuia.. ?nzestrat cu "arul povestiri. scris de 8i"ail . carunt. Personajul este prezentat 4n mod direct de narator 4n primul plan al naratiunii. -l 4nsusi afirma atunci c7nd este 4nt7mpinat de ofiterul cel tinerel: ". Personaj comun celor doua planuri narative din ")apa lui .oda" face parte din volumul "=anu ncutei". din tinutul . . "=anu ncute".8i"ail . "striga razasul zb7rlindu$si mustata tusinata". limbajul si modul de a g7ndi. deoarece 4n cadrul firului epic al volumului intervin istorisiri relatate de fiecare data de alt oaspete. care constituie principalul imbold spre destainuire. un razes strain care mie 4mi era drag foarte". petrecute demult 4n tara 8oldovei. ceasta comparatie populara arata dorinta arzatoare a lui )onita de a se face . el reuseste sa atraga atentia oaspetilor care 4l asculta "cu barbiile 4naltate si cu oc"ii rotunzi".ucevei. cu fata uscata si ad7nc brazdata". 87ndru si orgolios comisul reactioneaza imediat c7nd este ironizat cu privire la calul sau "pintenog de trei picioare". de a povesti de a se spune lucruri nemaiauzite petrecute. dupa cum o afirma 4n fata boierului care povesteste la =anul ncutei.oda" este o snoava si se afla 4n desc"iderea volumului de noua povestiri. demult "se lua la 4ntrecere p7na si cu mos &eonte la t7lcuirea tuturor lucrurilor de pe lumea asta".adoveanu. e/prim7ndu$si admiratia fata de comisul )onita si subliniind ideea ca acesta este o personalitate des 4nt7lnita la "an "statea st7lp acolo. Portretul moral reiese din 4nt7mplarea relatata despre . cre7nd 4n jurul sau placerea de a vorbi. adica un alt narator venit la =anul ncutei.turza si iapa la care acesta s$a uitat cu uimire. %omisul )onita este personajul principal al acestei povestiri.. asprimea firii si destinul zbuciumat al personajului "era un om nalt.oda %aracterizarea comisului )onita ")apa lui . narator deoarece a participat direct la 4nt7mplarile relatate. care sugereaza "otar7rea. deoarece el este prezent 4n toate povestirile 4ndemn7nd oaspetii sa$si aminteasca 4nt7mplari e/traordinare. . Personajul este caracterizat 4n mod direct de narator si de el 4nsusi (autocaracterizare) si un mod indirect prin faptele sale. 4nsetat dupa dreptate ca cerbul dupa apa de izvor.turza i$a facut dreptate comisului )onita le spune celor adunati 4n jurul focului: "dupa asta puteti cunoaste ce fel de om sunt euQ". ")apa lui .%aracterizare comisul )onita $ )apa lui .

". prin felul de a vorbi si relatia cu celelalte personaje. prin precizarile autorilui sau ale personajului insusi. are simtul umorului si face "az de necaz. )apa$i peste drum". Primul dintre ele este comisul )onita: a. cu o bogata e/perienta de viata. apare in dubla ipostaza. d. )onita comisului se emotioneaza si c"iar se teme c7nd constata ca boierul cu care a vorbit la =anul ncutei este c"iar 8i"ail . s. atoatestiutor. nu e/ista sa. isi sustine cauza prin numeroase dovezi. are "arul vorbirii. l. este mandru de conditia sa sociala si. sensibil si demn.turza: a. comisul aduna si aduce cu el toate documentele doveditoare asupra pam7ntului mostenit de la parintele sau. 1. este apropiat de supusii sai si stie sa se bucure de veselia lor. al zicerii si se confeseaza fara insistenta si fara retinere. este lovit de nedreptatile dusmanilor si incearca sa$sifaca dreptate. j.imtul umorului. r. domn al 8oldovei intre '. taran de felul sau.oda 8i"alac"e . este personaj real. c. p. razesul nu se da 4nlaturi sa lupte c"iar cu un "corb mare boieresc". este mandru de calul sau. apare in postura de narator al unei intamplari la care a fost participant direct.dreptate neamului sau si de a nu lasa mostenire copiilor lui ne4ntelegerile cu dusmanii care "au colti lungi si ascutiti".!n alt personaj este . .oda" de 8i"ail . Personajele si povestirile sadoveniene 4mbraca aura legendei. simtul umorului.turza. %omisul )onita 4ntruc"ipeaza tipul taranului 8oldovean cu cele mai alese virtuti morale: dorinta de dreptate si adevar. dispune de oadevarata arata persuasiunii si a conversatiei. trasaturile aspre si figura sa trista dezvaluie greutatile prin care trecuse. respectuos si mandru. i.12 si '. demn si corect. c. care care se risipeste datorita atitudinii lui . o. f. c. fara a fi infatuat. n. )nteligent si curajos. curajul. dascalul )oan. incercand sa se consoleze. la inceput este luat de catre cei de la "an drept un mare boier.oievodului c7nd 4i aminteste de promisiunea referitoare la cal: "-u vorba nu mi$o iau 4napoi.oda. ")apa lui . . emotiile se transforma in tema.oda . sunt folosite diverse modalitati de caracterizare: prezentarea directa prin descriere.2<. b. =otar7t. legendare. nu apeleze. considera ca apartine unei lumi aparte. cautand alte argumente in sustinerea punctului sau de vedere. buna dispozitia. in limitele decentei. este "atru. -vocand fapte de demult. stiind sa$si atraga interlocutorii. contactul cu domnitorul ii produce emotii.adoveanu $ caracterizarea personajelor '. demnitatea. autorul aduce in prim$plan si c"ipul catorva personaje. placerea de a asculta si a spune povesti nemaiauzite.oda si repeta gluma referitoare la cal. ?ncrezator 4n puterea dreptatii si 4n judecata . este personaj principal. cinstea. %instit si corect. reactioneaza atunci cand este ironizat. g. este generos. este istet. ca ultima solutie la judecata lui . est constient de calitatile sale. d. insusirile fizice. simte nevoia sa se destanuie. dor si ospitalitatea. b. 0. portretul fizic este prezentat in primul plan narativ. e. firea lui desc"isa 4l fac sa depaseasca situatia si 4i raspunde cu curaj .oievodului. m. ^. dupa ce a fost pe la multe divanuri de judecata.

. prin relatarea faptelor. se aseamana cu aceasta atat fizic. prin felul de a vorbi. e. "angita: a. este un om priceput la toate. j..'ncutei (i transmise din generaţie în generaţie) >na dintre ele este . dupa ce isi atinge scopul. era de la "răgăne(ti (i $enise pe un cal roib .depărtată $reme^^ .) &e simţeau la adăpost căci acest %an semăna cu o cetate (i .%oncluzii a.Eanul 3 'ncuţei^^ este o colecţie de nouă po$estiri scrise de . ^. mama sa. g.e.. Personajele sunt de o mare diversitate tipologica si caracterizate prin diverse procedee. .. stie sa$l provoace pe interlocutor. d. avand simtul umorului. in ipostaza de domnitor. este o fire sincera. nici t#năr nici bătr#n (i cu faţa .: !ntamplare po$estita are loc într-o . cat si comportamental.nici %abar n-a$ea dinspre partea %oţilor^^) !ar în aceste zile .Fara de jos^^ care $oiau să ajungă în .!apa lui 9odă^^) -NPAG)T)!6....Fara de sus^^ . sunt folosite diferite modalitati de caracterizare: te"nica duiprocuo$ului. se dovedeste acelasi om cu simtul umorului.e incadreaza perfect structurii narative careia ii dau cosistenta si unitate. ". cărunt. pintenog de trei picioare (i slab i se puteau număra oasele . c#nd se spune că au căzut ploi năprasnice $ara . c. 3. manifestata insa cu discretie.ad#nc brăzdată^^) '$ea ni(te oc%i ageri (i o mustaţă tu(inată) &e $edea că este un om trecut prin $iaţă (i sociabil)Îl c%ema !oniţă comisul .i%ail &ado$eanu . este o prezenta episodica. le asculta cu atentie pasurile si se dovedeste deosebit de amabil in discutii.. iar culturile de toamnă au fost pe măsură) În acel an s-au adunat la Eanu-'ncuţei toţi oamenii ce $eneau din . . b. ncuta cea tanara. portretul ei fizic si moral este realizat in permanenta prin simetrie cu ncuta cea de demult. apare infatisat doar intr$unul din cele doua planuri narative. prin comportare si prin mimica. auzite a Eanu .. si in aceasta postura. este insinuat. franc"etea si vorba de du". (i care stătea cu .oda $ povestire pe momentele subiectului . sunt stapanite de curiozitate. c.într-un dos de părete^^) )6TB)+ : "e(i calul arăta astfel comisul se lăuda cu el spun#nd că nimeni nu mai are cal ca al dumnealui) . este singura prezenta feminina in opera.oldo$a) &tăteau la focuri (i p#rleau . i.. Beferat )apa lui . vesela si stie sa aprecieze istetimea.(aua naltă^^ .8os &eonte a.Este o . b.i%alac%e &turza) . b. starneste emotii celor cu care vine in contact si se dovedeste corect. prezentat direct prin descriere. 2..grase (i $esele^^ stătea nemi(cat acolo un răză( străin căruia îi plăcea $oia bună (i $eselia) Era un om înalt.. este ironic.o( 7eonte (i-(i laudă din nou calul spun#nd că este dintr-o $iţă aleasă (i se trage dintr_o iapă la care s-a uitat cu uimire c%iar 9odă . imbina intransigenta cu cu bonomia.o( 7eonte aprobă în batjocură ) 1omisul !oniţă nu a fost de acord cu replica lui . ocupaacelasi loc in spatiul naratiunii. este la fel de sprancenata si de vicleana. f.oda $ povestire pe momentele subiectului )apa lui . (. dar devine deosebita concesiv.%artane^^ de $iţel sau de berbec . are simtul umorului.

iar răză(ul recunoscu mai înt#i $ocea iar apoi faţa boierului de la %an) "upă ce îi arătă toate actele (i do$ezile pe care le a$ea domnitorul îi recunoscu dreptatea (i imediat trimise slugă la locul faptei pebtru a clarifica lucrurile) Înainte de a pleca boierul îl luă deoparte pe comis (i-l întrebă ce sar fi înt#mplat dacă nu i se făcea dreptate) !oniţă comisul .. Personajele$ naratori sunt fie participanti direct. înarmat cu acte (i do$ezi.!n loc aparte in creatia sa il ocupa volumul . Povestirea incepe prin descrierea de catre narator a imprejurarilor prin care si fi/eaza timpul. 8i"ail .. cu barbă ro(ă .=anul ncuteiMM. oamenii îl in$itară la masă (-ii spuseră 'ncuţei să-i aducă o ială cu $in pe care a platit-o comisul .adoveanu recurge la te"nica literara numita . iar a doua zise înfăţi(ă la curte spălat (i aranjat) !mediat o slugă apăru (i-l întrebă cu ce treabă a $enit) "upă ce auzi totul soldatul îi dădu $oie să intre în camera lui 9odă) 7u#ndu-(i inima în dinţi . ... însă la care era %angiţă altă 'ncuţă.poveste in povesteMM sau . intr$un trecut neprecizat..o( 7eonte îl asigură că $a fi ascultat (i îl rugă să î(i înceapă po$estirea) "E&?HX>5'5E' '1F!>+!! : 1omisul !oniţă î(i începu istorisirea amintindu-(i de $remurile tinereţii c#nd se afla tot la Eanu-'ncuţei .istorisire pe care a( pute a să $-o spun^^ completă comisul) 'uzind pro$ocarea comisului . fie martori ai intamplarilor istorisite cu placere si cu ambitia ca povestirea fiecaruia va fi mai impresionanta decat celelalte anterioare. unde a auzit multe povesti. (i cu un lănţug de aur la g#t) *olitico(i . adica un alt narator.. este autor a numeroase romane si povestiri. scriitor reprezentativ al secolului NN$lea. )n volumul .intr$o indepartata vreme.naratiune in naratiuneMM. (i la 9odă .pricină^^ pe care a mo(tenit-o de l(a strămo(ii săi) Era $orba despre un $ecin de la "răgăne(ti care i-a furat pe nedrept o bucată de păm#nt ) Eotăr#t. venit la =anul ncutei.alea 8oldovei.oda.acuma-s oale (i ulcele^^) "eodată toţi cei prezenţi $ăzură un boier ie(ind dintr-o dro(că (i îndrept#ndu-se spre ei) Era un boier $oini .. 6aratorul precizeaza ca intramplarile ce urmeaza a fi povestite s$au petrecut .un balaur negru in nouriMM si niste . comisul intră (i căzu în genunc%i în faţa domnitorului) 'cesta îi porunci imediat să se ridice . istoria. răspunse %otăr#t : . demultMM. iar dacă nici el nu-i $a face dreptate să-i pupe iapa nu departe de coadă)7a această replică toţi cei prezenţi ăncepură să r#dă . unul dintre ele fiind inserat in celalalt. pe cand oamnenii au vazut .)n primul plan narativ al povestirii se fi/eaza timpul si spatiul prin intermediul naratiunii dar si al descrierii.. care era (i ea tot (i r#nc%eza (i ea tot la fel speriind o altă 'ncuţă) )apa lui .la =anul ncuteiMM....ult %az a făcut $odă pe răspunsul răză(ului (i băt#ndu-l iar pe umăr î(i aminti de oala cu $in ro(u pe care i-o plăti comisul la %an) "E:+<"H. la intretaierea drumurilor spre Boman si )asi. din *raganesti unul dintre cei < povesitori care se intalnesc la =anul ncutei de pe . răză(ul plecă . inclusi$ boierul) P!6%T!& %!&8)6 6T : *us pe fapte mari .intr$o toamna aurieMM.trei parale^^)!ntr#nd în $orbă răză(ul începu să i se pl#ngă boierului de o ...) din care face parte si povestirea .intamplarile fiind istorisite de )onita comisul. inceputul fiind de basm. si locul.=anul ncuteiMM('<0.`+8>7 : 1omisul !oniţă se mandreste cu roibul său : pentru că se trage din iapa lui $odă .. !oniţă comisul insistă spun#nd că este ăn stare să meargă.civilizatia stravec"e a satului romanesc si natura.>$'<3'). deoarece in cadrul firului epic al volumului intervin istorisiri relatate de fiecare data de alt oaspete.adoveanu ('. Povestirea contine doua planuri narative care se intersecteaza. $ăz#nd că boierul are simţul umorului . in care a abordat. .)apa lui .. .oda $ fisa de lectura 8i"ail . mama acesteia) 9enise cu iapa pe care tot o lăuda (i stătea cu alţi oameni care .Eu $orba nu mi-o iau înapoi) !apa-i peste drum^^) .

!niversul operei: Primul plan al povestirii se incadreaza intr$un trecut indepartat eRintr$o toamna aurie". Planul narativ se intrerupe pentru a consemna reactiile celor prezenti si pentru a descrie splendoarea peisajului in acea zi frumoasa de toamna. insa nec"ezatul calului sau ii ofera comisului prilejul de a isi relua istorisirea din trecut.pasari mari venite . l doilea plan narativ cuprinde istorisirea comisului )onita.odaMM.>). "angita la fel de frumoasa si de vioaie ca mama sa. care vesteau razboi si belsug la vita de vie. domnilor mei. treia secventa (de la R)aca de ce. trecea in eternitate.oda" desc"ide volumul intitulat R=anu ncutei" ('<0. ce avuse loc tot aici. ici.oda". ale carei componente erau: trecutul.MMetc. cand a daruit *umnezeu rod bogat in podgoriile din Tara$de$Jos. Te/tul ar putea fi impartit in trei secvente: Prima (de la inceput si pana la R dar rasul ei tot traieste.asta$i o poveste pe care as putea s$o spun daca m$a ascultati. . !rmarind structura naratiunii se constata ca autorul foloseste procedeul insertiei care este anuntata prin constructia . care este narator$personaj in povestire..adoveanu (nascut in '. cel de al doilea plan al naratiunii se intrerupe pentru ca de data asta. naratorul se afla la =anul ncutei. procedeu pe care il intalnim si in literatura universala. la =anul ncutei". de mos &eonte. -l nareaza in timpul prezent o intamplare din trecut. domnilor mei.. scriitorul isi insemnase popasul in veac printr$o opera monumentala.. autorul a utilizat te"nicainsertiei (povestirii in rama).. impreuna cu alti drumeti (care ospatau si beau vin nou conform unui ritual stravec"i). si se sparie de el alta ncuta")reprezinta primul plan narativ si ar putea fi intitulata: Rintr$o seara de toamna.. Rdemult"). doua secventa narativa (de la R %um va spuneam. Provocat de unul dintre interlocutori. Particularitati compozitionale: )n acest volum. prima constituind Rrama" celei de a doua. fiind prima dintre cele noua povestiri reunite in aceasta carte. "si pana la sfarsit) constituie o revenire la primul plan si ar putea fi intitulata R!rmasul iepei lui . comisul se lauda cu descendenta calului sau din . Rintr$o departata vreme". la =anul ncutei si la care el participase in mod direct pe cand era tanar. r<^13'>rj3<ggu 6aratiunea R)apa lui . caci era . cand omul 8i"ail . reularea lui se face prin enunturi de tipul : .. apartinand parca basmului eRsi spuneau oamenii ca ar fi vazut balaur negru in nouri.. )apa lui .numai pielea si ciolaneleMM.turza"..MM. )n aceea toamna gemand de roade.. autorul evidenteaza reactile "angitei celei tinere la istorisirea comisului pe care acesta o reia insa in data." si pana la R. care$i uimeste pe ceilalti prin calul sau ..din ostroavele de la marginea lumiiMM. iar cand firul epic se intrerupe din cauza alternantei celor doua povestiri. in mijlocul trecatorilor adunati pe langa focuri sa vorbeasca si sa petreaca... prilej de petreceri si de povesti la =anul ncutei.)apa lui . ceasta consta in faptul ca intr$o povestire se insereaza ' o alta povestire. el se uita zambind de la fereastra desc"isa si$si mangaia barba") corespunde celui de al doilea plan si ar putea fi intitulata: RA intamplare din vremea lui 8i"ail .. Printre acestea se gaseste si )onita comisul din *raganesti.. 8oldova si taranul.vrednic de mirareMM.. se afla ncuta cea tanara. deasupra pu"oaielor 8oldovei"). *in nou.)...cum va spuneam.oda $ comentariu )n octombrie '<3'.

Boierul s$a veselit auzind vorbele comisului si a primit din partea acestuia o oala cu must rosu.turza i$a poruncit sa se ridice. pintenog de trei picioare. pe cand noi toti cei de fata. comisul este poftit la . in consecinta. razesul i$a povestit boierului ca se duce la . pe vremea domniei lui 8i"ail . intrucat in preajma lui s$au petrecut intamplari Rinfricosate" despre care povestesc drumetii stransi in jurul focului.orbele ironice ale lui mos &eonte la adresa calului. il provoaca pe comisul )onita la o destainuire: el promite sa le spuna celor aflati la "an. s$a urcat in trasura si a plecat. dupa aceea. la rascruce de drumuri si de destine. neclintit intr$un dos de parete. razesul si$a dat seama ca$' are in fata pe boierul de la "an. %u multe vorbe. cu intentia de a i se infatisa domnitorului. cu barbiile inaltate si cu oc"ii rotunzi". carunt. vec"iul "an are o aura de legenda. %omisul este al doilea narator$personaj.. obrazul cu mustata tusinata parea ca rade cu tristeta". comisul )onita calatorea spre )asi (capitala 8oldovei). Personajele alcatuiesc doua grupuri simetrice: ncuta cea tanara 9 ncuta cea de demult: Povestitorul o prezinta pe prima ca fiind Rtot ca ma$sa de sprancenata si de vicleana". naratorul aduce in prim$plan pe unul dintre oa netii "anului:comisul )onita de la *raganesti. ne asezam in juru$i pe butuci si pe protapurile caralor. pe poarta "anului a intrat trasura unui boier insotit de slujitori. iar in jurul lor umbla R ncuta cealalta. %a si acum. si daca nici domnitorul nu$i va face dreptate. pielea era scrijelita in creturi marunte si nenumarate. care si ea s$a dus intr$o lume mai putin vesela". Bevenirea la primul plan narativ se face in ultima parte a te/tului. mama acesteia. i$a placut felul in care '$a intampinat comisul si '$a intrebat unde se duce. )n vremea tineretii sale. Belatarea este precedata de un adevarat ritual pregatitor. 6umai pielea si ciolaneleQ !n cal roib. Portretul acestuia pare a fi al unui om obisnuit: R-ra un om inalt. Teama lui nu tine insa decat o clipa. cestui boier Rmarunt la stat. la "an.turza 1. cum. si cazand cu fata la pamant isi varsa tot amarul adunat in atatia ani. %and 8i"ail . impartind bucate si raspandind voie$buna. ajungand la )asi. cu barba rosa rotunjita" si cu lant de aur la gat.sezat langa apa 8oldovei. cu manunc"iul de ogrinji sub bot. Tocmai cand )onita se pregatea de plecare. un trimis al *omniei pleaca la *raganesti sa faca dreptate. *upa ce descrie cadrul actiunii.. Ratunci sa pofteasca maria sa sa$i pupe iapa nu departe de coada". . Ac"iul lui era aprig si neguros. gospodari si carausi din Tara de . cesta este primul plan narativ in care povestitorul este si personaj.. cu fata uscata si adanc brazdata. care isi aminteste . rumena in obraji si iute. iar calul sau constituie doar un prete/t pentru a povesti.turza". inainte de a manca tipsia cu jar.us.) la care s$a uitat cu mare uimire c"iar maria sa .oda. )maginea celeilalte ncute (cea de demult) se contureaza din cuvintele comisului. povestea acestui animal care se trageaRdintr$o iapa tot pintenoaga (.oda 8i"alac"e . intrucat domnitorul $ om cu simtul umorului $ apreciase gluma si nu se suparase.oda". l doilea plan narativ cuprinde istorisirea comisului )onita. R ncuta cea tanara sta in prag.. menit sa creeze o atmosfera propice ascultarii: R. cu saua inalta pe dansul. %and comisul isi incepe istorisirea. rezemata de usor". era vremea povestilor.". comisul le cere din nou drumetilor sa se uite la calul lui Rca la un lucru rar": Rpentru ca aista$i mostenire din iapa lui . caci toamna. cest razes strain imbracat in "aine de stofa aspra. in jurul mustatii tusinate si la coada oc"ilor mititei. intr$o pricina cu niste pamanturi..oda. pentru ca acesta sa$i dea inapoi pamanturile rapite de altii.. le starneste uimirea celorlalti drumeti prin calul Rvrednic de mirare" pe care venise: R-ra calul din poveste. doua zi. comisul se oprise la "anul ncutei si statuse in preajma focului Rcu alti oameni care acuma$s oale si ulcele". ale carei intamplari se petrecusera intr$un trecut si mai indepartat.

depărtată $reme^^ . parca ar avea o amintire din alt veac si din acele zile ale tineretii mele". "anul devine un salas de nemurire.lavici sau %aragiale). . )apa lui . . *in spusele comisului.ca: Rsi ncuta cealalta sedea ca si asta. Primul R-ra calul din poveste.oda" par a fi coborati din basm9legenda. rezemata de usorul usii". )nteresul cititorului se concentreaza mai mult asupra intamplarii decat asupra personajului.nici %abar na$ea dinspre partea %oţilor^^) !ar în aceste zile .. )maginea "anului: =anul ca spatiu in care se aduna drumetii mai apare in literatura romana (la . reiese ca si Riapa lui . ca si cand ar reprezenta acelasi c"ip. .oda $ povestire În acel an s-au adunat la Eanu-'ncuţei toţi oamenii ce $eneau din . Prin aceste trasaturi. cărunt. )n acest mod. pintenog de trei picioare: pentru ca aista$i mostenire din iapa lui . nici t#năr nici bătr#n (i cu faţa .patiu al belsugului si al veseliei.oda" era tot pintenoaga si Rranc"eza si radea" ca si urmasul ei." al basmelor. .ituat langa apa 8oldovei (adica. %alul de acum al comisului 9 . se spun Rpovesti" despre intamplari trecute.oda $ povestire . calul Rnec"eza deodata subtire si ranji inspre noi ca un demon "..'ncutei (i transmise din generaţie în generaţie) >na dintre ele este . "anul are ziduri groase. eu i$am inc"inat oala cu vin si i$am poftit sanatate" (comisul cel tanar). liniste.iapa lui .Fara de jos^^ care $oiau să ajungă în . tunci cand in "an se face. iar culturile de toamnă au fost pe măsură) )apa lui . dar si in literatura universala.ad#nc brăzdată^^) '$ea ni(te oc%i ageri (i o mustaţă tu(inată) &e $edea că este un om trecut prin $iaţă (i sociabil) .).n. vem impresia ca doua fotografii se suprapun. 6umai pielea si ciolanele ".i cand ranc"eaza el si rade. )n interiorul lui.!apa lui 9odă^^) !ar asta se înt#mpla într-o .. asculta cu oc"ii dusi cantecele lautarilor"(acum) si R%um s$a apropiat (boierul venit la "an n. de parca ar apartine unei geografii magice. c#nd se spune că au căzut ploi năprasnice $ara .. de fiecare data...Fara de sus^^ . un moment.oda. .%artane^^ de $iţel sau de berbec) &e simţeau la adăpost căci acest %an semăna cu o cetate (i . 8ereu gata de drum (dar amanand. plecarea). intr$un spatiu legendar). reinviind astfel timpul devenit amintire. acestui barbat ii place sa spuna Ristorii" din trecut. in interiorul caruia e/presii ca: Rvremea vec"e" sau Rdepartata vreme" ec"ivaleaza cu R fost odata. %omisul de acum 9 comisul cel tanar se aseamana prin placerea de a inc"ina vinul si de a$si face prieteni: Rinc"ina oala catre toate obrazele. opera literara discutata se incadreaza in specia literara povestirea.grase (i $esele^^ stătea nemi(cat acolo un răză( străin căruia îi plăcea $oia bună (i $eselia) Era un om înalt. "anul este si locul in care drumetii mediteaza asupra vietii si asupra mortii..Eanu 3 'ncuţei^^ este o colecţie de nouă po$estiri scrise de .. istorisiri prin care naratorii pastreaza viu timpul de altadata. auzite la Eanu .oda" este o naratiune in care faptele sunt relatate din ung"iul povestitorului(participant la episodul petrecut).oldo$a) &tăteau la focuri (i p#rleau . ca de cetate si porti ferecate care il izoleaza de lumea din afara. tot in locul acela.i%ail &ado$eanu .. %ontopirea celor doua imagini se face in final: R)aca de ce (spune comisul) trebuie sa va uitati ca la un lucru rar la calul meu roib.pecia literara: R)apa lui . inainte de a manca tipsia cu jar. =anul ncutei este insa deosebit de toate acestea....

... oamenii îl in$itară la masă (-ii spuseră 'ncuţei să-i aducă o ială cu $in pe care a platit-o comisul .o( 7eonte (i-(i laudă din nou calul spun#nd că este dintr-o $iţă aleasă (i se trage dintr_o iapă la care s-a uitat cu uimire c%iar 9odă .ult %az a făcut $odă pe răspunsul răză(ului (i băt#ndu-l iar pe umăr î(i aminti de oala cu $in ro(u pe care i-o plăti comisul la %an) )apa lui voda @ caracterizarea comisului ionita "upă ce îl introduce pe cititor în atmosfera locului. iar a doua zise înfăţi(ă la curte spălat (i aranjat) !mediat o slugă apăru (i-l întrebă cu ce treabă a $enit) "upă ce auzi totul soldatul îi dădu $oie să intre în camera lui 9odă) 7u#ndu-(i inima în dinţi .(aua naltă^^ .o( 7eonte îl asigură că $a fi ascultat (i îl rugă să î(i înceapă po$estirea) "E&?HX>5'5E' '1F!>+!! : 1omisul !oniţă î(i începu istorisirea amintindu-(i de $remurile tinereţii c#nd se afla tot la Eanu-'ncuţei . din ţinutul &ucce$ei.Este o istorisire pe care a( pute a să $-o spun^^ completă comisul) 'uzind pro$ocarea comisului .!+85!4': ?l c%ema !oniţă comisul . (i cu un lănţug de aur la g#t) *olitico(i . însă la care era %angiţă altă 'ncuţă. naratorul 3 autor aduce în prim plan un personaj care.acuma-s oale (i ulcele^^) "eodată toţi cei prezenţi $ăzură un boier ie(ind dintr-o dro(că (i îndrept#ndu-se spre ei) Era un boier $oini . de la "răgăne(ti. (i la 9odă . răză(ul plecă .. răspunse %otăr#t : . (i care stătea cu .trei parale^^) !ntr#nd în $orbă răză(ul începu să i se pl#ngă boierului de o . cu barbă ro(ă . iar dacă nici el nu-i $a face dreptate să-i pupe iapa nu departe de coadă)7a această replică toţi cei prezenţi ăncepură să r#dă .de 3 &us a .Eu $orba nu mi-o iau înapoi) !apa-i peste drum^^) . din Fara . !oniţă comisul insistă spun#nd că este ăn stare să meargă.i%alac%e &turza) . înarmat cu acte (i do$ezi. comisul intră (i căzu în genunc%i în faţa domnitorului) 'cesta îi porunci imediat să se ridice . era de la "răgăne(ti (i $enise pe un cal roib .!+'+8 : *us pe fapte .. de$ine sufletul grupului format din cei nouă călători care au poposit la %an) 1omisul !oniţă era un răze( străin.. prin plăcerea de a sta de $orba cu ceilalţi (i de a-i incita la po$estit. cu faţa uscată (i ad#nc brăzdată Q. pintenog de trei picioare (i slab i se puteau număra oasele . inclusi$ boierul) *>+18>7 1>7. profunzime (i experienţă de $iaţă: Voc%iul lui era aprig (i negurosQ) $ caracterizarea .oldo$ei) VEra un om nalt. mama acesteia) 9enise cu iapa pe care tot o lăuda (i stătea cu alţi oameni care .o( 7eonte aprobă în batjocură ) 1omisul !oniţă nu a fost de acord cu replica lui .într-un dos de părete^^) "e(i arăta astfel comisul se lăuda cu el spun#nd că nimeni nu mai are cal ca al dumnealui) . mai ales în jurul mustăţii Vtu(inateQ (i a oc%ilor mititei) *ri$irea sa do$edea spirit de obser$aţie. iar răză(ul recunoscu mai înt#i $ocea iar apoi faţa boierului de la %an) "upă ce îi arătă toate actele (i do$ezile pe care le a$ea domnitorul îi recunoscu dreptatea (i imediat trimise slugă la locul faptei pebtru a clarifica lucrurile) Înainte de a pleca boierul îl luă deoparte pe comis (i-l întrebă ce s-ar fi înt#mplat dacă nu i se făcea dreptate) !oniţă comisul . cărunt. $ăz#nd că boierul are simţul umorului .pricină^^ pe care a mo(tenit-o de l(a strămo(ii săi) Era $orba despre un $ecin de la "răgăne(ti care i-a furat pe nedrept o bucată de păm#nt ) Eotăr#t..

i%alac%e &turza) . parcă ar a$ea o amintire din alt $eac (i din acele zile ale tinereţii mele) "upă asta puteţi cunoa(te ce fel de om sunt euWQ comisul consideră că iapa aparţine unei lumi legendare. cu calul în(euat. calul era rezistent la drum (i nepretenţios la %rană: V7a m#ncare se uită numai cu un oc%i (i nu se supără c#nd îl las neadăpat)Q +u cuno(tea oboseala (i greutăţile: V 'semenea cal uscat (i tare nu (tie de ne$oie.1omisul !oniţă era un răze( străin. de drept. în m#ndria de a fi cunoscut personal un domnitor drept. de(i farmecul dulce al po$e(tilor îl ţinea pe loc) *erse$erent (i demn.oldo$ei) VEra un om nalt. el (tie cum să-(i atragă interlocutorii) *rezenţa $oie$odului îi pro$oacă o emeoţie puternică (i aceasta cre(te (i mai mult în momentul în care î(i dă seama că boierul cu care glumise la %an era însu(i domnitorul) El î(i recapătă însă cumpătul c#nd $oie$odul îi cere documentele (i îi dă astfel prilejul să-(i susţină cauza prin multe do$ezi) .de 3 &us a .#ndria lui de răze( apare în felul său de a $orbi.ulţumirea pe care o simte după ce i s-a făcut dreptate arată încrederea pe care (i-a recăpătat-o în judecata domnească) *ăm#ntul mo(tenit din mo(i strămo(i răm#nea astfel. mai ales în jurul mustăţii Vtu(inateQ (i a oc%ilor mititei) *ri$irea sa do$edea spirit de obser$aţie. st#rne(te spaima (i uimirea 'ncuţei) 5oibul semăna mult cu stăp#nul. trăd#nd greutăţile prin care trecuse) Era sociabil. le arată drumeţilor că aceasta era înzestrată cu însu(iri deosebite fiindcă se trăgea dintr-o V$iţă nobilăQ) "e(i era slab. el a a$ut curajul să nu-(i ia $orba înapoi în faţa domnitorului. ca (i stăp#nul ei. căruia îi plăcea să descifreze t#lcul ad#nc al lucrurilor (i al înt#mplărilor : Vse lua la întrecere p#nă (i cu mo( 7eonte la t#lcuirea tuturor lucrurilor de pe lumea asta) Q) El este gata întotdeauna de drum. la ade$ăratul proprietar. trezind %azul (i c#(tig#nd simpatia acestuia) 1u decenţă. cărunt. de la "răgăne(ti. cu faţa uscată (i ad#nc brăzdată Q. îi plăcea să înc%ine (i să discute cu toţi drumeţii) &ensibilitatea cu care era înzestrat îl făcea să asculte c#ntecele lăutarilor cu plăcere (i nostalgie. subţire. iar umorul său este apreciat de cei care-l înt#lnesc (i îl ascultă po$estind. pentru că are cu ade$ărat %ar de po$estitor) ?oarte m#ndru de iapa lui. din ţinutul &ucce$ei. parcă r#dea Vca un demonQ. Vcu oc%i du(iQ) 1omisul era un ominteligent (i înţelept. atunci c#nd a a$ut ne$oie de dreptate. nici de trudă)Q &tăp#nul se m#ndrea cu descendenţa calului dintr-o iapă Vtot pintenoagăQ la care se uitase cu uimire c%iar (i domnitorului . care a (tiut să scoată la lumină ade$ărul) .odul cum nec%eza calul. profunzime (i experienţă de $iaţă: Voc%iul lui era aprig (i negurosQ) <brazul său umbrit de mustăţi părea că r#de cu tristeţe. în legătură cu mo(tenirea strămo(ească) &pirit desc%is (i înzestrat cu umor. în care el (i-a petrecut tinereţea (i pe care încearcă să o dez$ăluie celor care îi ascultă po$estirile. din Fara . s-a dus s-o caute la 9odă. care a (tiut totodată să-i aprecieze $orba de du%) mintiri din copilarie de )on %reanga . umaniz#ndu-se) 7egătura dintre stăp#n (i fiinţa necu$#ntătoare era însă foarte profundă) 1alul părea că impărtă(e(te cu stăp#nul t#lcul ad#nc al unor înt#mpări de demult: VXi c#nd r#nc%ează (i r#de. este respectuos (i m#ndru. parcă împrumutase o parte din trăsăturile acestuia.

asile $ D"arnic si rusinos ca o fata mareE etc. Proiectata in spatiul unui sat moldovenesc de munte de la mijlocul secolului trecut. ltele seamana cu eroii din basme: 8ogorogea e certaret ca +erila. %artea este un DromanE al varstei inocente si al formarii. Principala grija a autorului este insa evocarea varstei de aur pentru ca. iesirea din taramul miraculos al copilariei. la scaldat. *e aceea. care ii permite sa nuanteze caracterele.((. %reanga reuseste sa le sc"iteze o individualitate prin te"nica detaliului. apoi la scoala de cati"eti din #alticeni. unde s$a adunat o multime de baieti si fete. scriitorul nu urmareste o ordine cronologica a desfasurarii faptelor. iar 6ica se simte aici lipsit de aparare in fata vietii si a timpului ireversibil. sederea in gazda la )rinuca. ci selectarea acelor momente ce constituie puncte de referinta in formarea eroului. Bememorarile intereseaza in masura in care au contribuit la formarea lui 6ica.marandita e o Dzgatie de fataE.criitorul urmareste procesul formarii adolescentului 6ica in raporturile lui cu viata sociala. 6ica va raspunde numai la staruintele mamei si ale bunicului *avid %reanga. )n capitolul al ). Bupt de vatra satului. in toamna lui '. asa cum i$o pastreaza amintirea. prin actiune ori limbaj. dandu$i o imagine asupra lumii. evocarea indreptandu$se asupra casei parintesti. fiind dominata de un impuls afectiv greu de stapanit: nostalgia. eroul devenit adolescent este infatisat urmandu$si in continuare drumul. etc. odata cu intamplarile din copilarie: uratul de nul 6ou. %onstructia te/tuala nu urmeaza rigorile compozitiei clasice. ca om. )n acest capitol. fara ca portretul care l$i se face sa fie adancit in mod deosebit. D mintiri din copilarieE este si o evocare a satului traditional. eroul va avea parte de o serie de peripetii: caderea in Azana. *ar copiii nu inteleg rostul invataturii. al modelarii umane.D mintiri din copilarieE reprezinta opera de maturitate artistica a lui %reanga. pare c"ipul mamei. fuga cu pluta pe Bistrita.$lea. printre care si 6ica. ridicata prin stradania parintelui. eroul sau este Dcopilul universalE (+. memoria afectiva a eului narator reface drama adolescentului care. 6umarul personajelor ce apar in D mintiri din copilarieE este relativ mare. proape toate sunt conturate sumar. asa ca primesc in dar pe D%alul BalanE si D.ocola. ici. paraseste satul pentru a urma seminarul de la .tan PatitulE. pupaza din tei. 6ica Aslobanu pare o varianta a lui %"irica din povestea D. iar evocarea se face din perspectiva indepartata a maturitatii. cu conditiile in care tinerii urmau scoala. daca prin amanunte 6ica este propria sa ipostaza. 8ulte personaje se retin prin lapidarele si e/presivele caracterizari pe care le face autorul: . umplerea de raie capreasca. . un tablou fidel al unei lumi traind in spiritul obiceiurilor fi/ate printr$o e/istenta multimilenara. dovedind un scriitor pe deplin format. *ialogul cu propriul cuget (din debutul partii a )))$a) este o modalitate de disimulare a intentiilor unui artist genial. prin caracterizare directa. tipologic vorbind. 6ica pleaca impreuna cu bunicul sau la scoala din Brosteni. badita . . &umea in care patrunde eroul este inferioara celei din care tocmai a iesit.fantul 6icolaiE pentru a$i indemna in acest sens. constient de valoarea propriei creatii. %alinescu): Dasa eram eu la varsta cea fericita si asa cred ca au fost toti copiii de cand lumea asta si pamantulE. copilaria nu reflecta numai dominantele varstei. Partea ) se desc"ide cu evocarea scolii. ceasta despartire reprezinta dezradacinarea din universul =umulestilor. ci si specificul mediului ambiant. )zvoarele de inspiratie sunt autobiografice. )nceputul partii a ))$a sta sub semnul lirismului nostalgic. imbogatindu$i universul cunoasterii. cu un stil rafinat si cu o e/ceptionala capacitate de fi/are a unui univers uman necunoscut pana atunci in literatura romana. ca elev la scoala domneasca din Targul 6eamtului. )n cele patru parti.

lteori cuvintele capata forme neasteptate sau sunt asezate in combinatii surprinzatoare. iar in postura de elev acelasi erou este Dslavit de lenesE. iar baietii DmangositiE. "eQ bine ai venit. manuind cu abilitate rasplata si pedeapsa. autentica. sa gesticuleze. el se afla intre )on 6eculce si 8i"ail . sa e/agereze. Principala trasatura a operei lui %reanga este tendinta scenica. %reanga este un povestitor desavarsit. . %a structura a unei e/istente. e/primarea este vie. mucalita. cum ar fi: D*$apoi cu smantanitul oalelor. pastrand astfel coerenta si unitatea episoadelor. apartine si spiritului inalt si lutului din care se trage. Dun pierde varaE impins spre invatatura de mama si bunicul sau. bogata in verbe. boala de care sufera eroul este o Dcinstita de "oleraE. ca o fiinta autoritara.i dupa cum am cinstea sa va spunE sau Dva puteti imagina (L)E. e/agerand. )n nici o imprejurare nu$si uita insa interlocutorii imaginari.8ai bine conturate sunt portretele parintilor: . fraza. dar dispretuieste invatatura. dar si cu tact pedagogic. !rmarind evolutia scolara a lui 6ica. pur si simplu. . prin care se caracterizeaza o situatie.tefan a Petrii e barbat "arnic si gospodar. poi este vazuta prin modul in care isi manifesta grija fata de casa si de destinul copiilor. Dg"iavoliE. rapiditatea cu care se deruleaza ispravile. sa intre in pielea fiecarui personaj. 6u intotdeauna intre ele e/ista legaturi de fond. ca si in povesti. afara. framantat din D"uma din =umulestiE. 6ica se contureaza de la indeterminare la autodeterminare. tunci. carora li se adreseaza direct: D. Basul este starnit si de prezenta termenilor familiari. placerea de a glumi. sa parodieze. zeflemizand. devine puternic evocatoare. sa e/agereze. infigand toporul in pamant. D!rsul nu joaca de buna voieE etc). se ingroasa o trasatura. te"nica orala a spunerii. nu lipsita de contradictii.maranda este o fire mai aspra. )n aceasta privinta.adoveanu. devarata forta a lui %reanga se manifesta cand incepe sa nareze. %reanga isi pastreaza in D mintiri din copilarieE. sa treaca de la monolog la dialog. *in punct de vedere al artei narative. autoironizandu$se. 6ica se defineste si in relatia cu celelalte personaje ale operei menite sa infatiseze varietatea firii umane. in care cazi ca intr$o capcana. 6ica este personajul constitutiv al te/tului. impresionand prin modul in care DspuneE. Tipologic. placandu$i sa imite. bsenta portretului fizic concentreaza atentia spre cel caracteriologic. )nsa. D)nsa ce ma privesteP 8ai bine sa ne cautam de ale noastreE. !morul lui %reanga se vadeste mai ales in e/primarea poznasa. -l scrie ca si cum ar trebui sa$si interpreteze te/tul. %reanga o evoca mai intai ca pe o fiinta cu daruri fantastice: Dcu adevarat ca stia a face multe si mari minunatii: alunga norii cei negri de pe deasupra satului nostru si abatea grindina in alte parti. dar %reanga il lauda pentru placerea de a se juca cu cei mici si pentru munca depusa pentru a$si intretine familia. iar intamplarile si oamenii prind viata. DprostalaiE. si inzestrat cu "ar. de marcare a sc"imbarii. uluitoarea navala a intamplarilor. se face o aluzie ironica sau.oia buna este intretinuta si de placerea autorului de a presara naratiunea cu zicale. . ce calamandros a fostE. cu vointa neclintita. stfel. dincolo de toate celelalte portrete. %a fire e moale. intr$o siretenie a frazei. -roul este: Dslavit de lenesE. dar cu un devotament nemarginit. nepurceleQE. privind totul dintr$o perspectiva care amuza. care isi iubeste copiii fara sentimentalisme.maranda este fiica de vornic si avand frati cu invatatura se socoteste superioara sotului ei ca putere de intelegere a lucrurilor. toti trei alcatuind in literatura romana o serie usor de recunoscut prin elementele comune ale artei lor narative. cu e/presii populare si vorbe de du". drept pentru care naratorul gaseste formula de trecere. DAm din doi oameniE. ea se inscrie in portretul clasic al mamei. scriitorul surprinde cu luciditate procesul anevoios al devenirii sale intelectuale. A alta trasatura a operei D mintiri din copilarieE este dinamismul anecdotic. . a caror menire este sa ingroase. sa caricaturizeze: fetele sunt DdracoaseE. . dinaintea usiiE etc. mos %"iospec ciubotarul il intampina pe 6ica strigand: D=e.criitorul provoaca rasul permanent (cu rare momente de seriozitate nostalgica). si in jurul sau sunt reunite toate semnificatiile. )postazele devenirii releva fatetele personalitatii sale. D"ojmalaiE etc. se provoaca rasul (DTot patitu$i priceputE.

+enului liric ii sunt caracteristice transmiterea in mod direct a sentimentelor.. &imbajul sau il face inconfundabil.cum am ajuns sa incercMM. Pasiunea arzatoare a acestuia este e/primata cu ajutorul interjectiei . el se implica. %reanga nu povesteste rece. limbajul e/presiv este sustinut de o gama variata de procedee e/presiv$artistice: $enumeratia de e/: . profunde.. unde topica este mai controlata. intalnim elementele de versificatie specifice creatiilor populare: ritmul tro"aic. lipsesc aproape complet neologismele. apartinand liricii populare. %reanga nu copiaza limba taraneasca.. .si mai stie de calareMM. etc. pricepera.m$MM. in ciuda aparentelor.MM. c onform argumentelor mai sus mentionate.crisul lui %reanga este lipsit de metafore.. *esi scrise..m$am lasatMM. .sa fiuMM. nemijlocit. a interjectiilor si verbelor imitative (DtroscpleoscE. abundenta e/presiilor onomatopeice.aoleuMM. multe sunt regionalisme. rta lui %ranga nu se opreste insa aici. ale "aiducului.. mai intai. poezia este ca specie literara o doina.. iuteala si calitatea luptatorului. prin modul e/primarii si prin oralitatea stilului. . Dmi$i era a invata cum nu ii e cainelui a linge sareE. ne aflam in prezenta unui limbaj artistic.) dar si multimea zicerilor tipice. utorul isi marc"eaza participarea sufleteasca prin interjectii. si prin aceasta atitudine limbajul primeste accente afective. participa sufleteste. urmata de verbe de o mare forta e/presiva: . Prima repetitie evidentiaza marmorat. %"iorpec). %omentariu la poezia &acul de 8i"ai -minescu A tema abordata de 8i"ai -minescu este iubirea. ca in operele epice. nu apar personaje. rima imperec"eata. e/clamatii. prezenta eului liric.. iar elementele cadrului natural constituie doar decorul unei iubiri romantice. asa cum se intampla si in poezia &acul. elementele de versificatie care sunt dominante in gen liric. prin nume sau porecle amuzante (Traznea. e/presivitatea limbii sale provine din comparatii si din prezenta altor tropi: Dplangea ca o mireasaE..emnul distinct al oralitatii este. reuneste amanunte sugestive ale portretului moral. frazele "umulesteanului urmaresc sa creeze impresia de spunere. verbe si pronume la persoana intai: .. prin autopersiflare (6ica era Dslavit de lenesE) sau prin prezentarea unor oameni si scene care starnesc "azul. si nu a scrisului. apreciaza. intrucat indeplineste conditiile de apartenenta la acest gen.tipaMM si . Da bazaiE.. . . este prezenta vocea poetica redata in te/t prin marcile le/ico$gramaticale. ci o recreaza si o toarna in tiparele unei rostiri individuale. dar in lirica erotica eminesciana. Arala e si sinteze frazei. . de unde provine si originalitatea. .6u apare actiune. )n primul rand.. opera apartine genului liric.ardeMM. )n plus. *emonstratie apartenenta la gen *ezvolta cel putin doua argumente pentru care consideri ca ..sunt frecatMM. solicita interlocutorii. dar nespecifice...celasi umor este starnit si prin caracterizare ironica (fata )rinucai era Dbalcaza si lalaie de$ti era frica sa innoptezi cu dansa in casaE).a stiMM $ . unele au aspect fonetic moldovenesc.. nu e/ista un narator. prin termenii specifici folositi. etc.sa amMM. Da bancaniE. de a lupta pentru dreptate sociala in randurile multimii societatii de a savarsi actul justitiar in calitate deLL. . )n al doilea rand.. patimase. *e asemenea. utorul lasa cuvintele sa se insire dupa o ordine a vorbirii. D"utaE etc.care stie sa c"iteascaMM.sunt nascutMM. Poetul .am crescutMM.si mai stie sa inoateMM.. %uvintele cele mai numeroase din D mintiri din copilarieE sunt de origine populara. a unui stil foarte original. cesta este completat de alte virtuti. indiferent.. . dativ etic. limbajul e/presiv. *ar. deLL apartine genului liric.. lteori in te/t apar versuri populare sau forme ritmate. . ceasta creatie eminesciana este o opera lirica intrucat sentimentele poetului sunt e/primate in mod direct.. a e/presiilor specifice limbii vorbite sau a intrebarilor si e/clamarilor. .LLL MM apartine genului liric. sentimentul dragostei pentru fiinta iubita se imbina cu admiratia fata de frumusetea naturii. fiind o poezie populara.. . redate la nivel stilistic de repetita verbului .sunt scaldatMM.L. sadar. in care se transmit puternice sentimente de dorinta ale unui personaj tanar. +atlan.

imagine ce sugereaza o atmosfera de calm. a carui imagine predomina peisajul si in jurul caruia se grupeaza alte elemente ale cadrului natural: nuferii. )n strofa finala visul ia sfarsit. prin sinceritatea sentimentelor si prin simplitatea formei. prezente si aici ca in orice opera lirica. MM sa plutim MM etc. suspin si sufar). Titlul desemneaza unul dintre elementele cadrului natural. )ntensitatea tristatii. originalitate si valoare artistica. caracterizate prin profunzime si printr$o sinceritate covarsitoare. in stransa legatura cu acesta fiind e/primate si sentimentele eului liric. -ste prezent si eul liric sugerat prin pronumele personal MM eu MM din strofa a doua si prin formele de persoana ) singular sau plural ale verbelor I MM ascult MM. din care izvorasc deceptia si singuratatea care se consuma in acelasi decor. sunt surprinse in diferite momente : al asteptarii. a durerii este direct e/primata prin epitetul singuratic si prin verbele suspin si sufar. elemente specifice epice. prezenta eului liric este reliefata prin folosirea formelor pro$nominale si verbale la persoana ) singular (eu trec. dar mai putin lu/uriant.MM 9 Trairile interioare. vantul si luna. care e/prima sentimentele mentionate. ascult. Poetul sugereaza. sa se e/plica faptul ca in poezie nu e/ista actiune. Prima strofa se desc"ide cu imaginea feerica a lacului "albastru" incarcat cu "nuferi galbeni" si care tresare in "cercuri albe". MM cutremura MM. MM apa. vis ce remane irealizabil. cel care se confeseaza este eul liric care isi e/prima direct senti$ mentele. . )n opera. subiectiva. MMsa sarim MM.. ideea poetica centrala se refera la un sentiment $ cel de dragoste $. barca. realizand cadrul natural specific liricii romantice alcatuite dintr$o natura lu/urianta. MM unduioasa apa MM 5 sau personificarii I MM lacul trasarin MM. astept. ceste sentimente sunt communicate in mod direct de catre eul liric care se adresaeza doar siesi. plutind pe undele lacului sub lumina lunii. MM *ar nu vine. eterna. in acelasi timp.sune MM 5. &acul este o oglinda in care se . MM astept MM.. de a ajunge la suflet cititorului. al visului si al reintoarcerii la realitate. lacul. ici. o anumita atmosfera poetica.inguratic 9 )n zadar suspin si sufar 9 &anga lacul cel albastru 9 )ncarcat cu flori de nufar.viseaza la o dragoste ideala. fuziunea om$natura pare sa fie unul dintre conceptele populare ce l$a atras si pe -minescu. caracterizata printr$ o usoara seninatate si calma resemnare caci faptul naturii dimunueaza tristetea. ca in orice opera lirica. ca un ideal de iubire. martora a unei iubiri profunde.. *ragostea si natura sunt teme permanente ale poeziei. ca si gestul tandru al imbratisarii.. realizate printr$un limbaj artistic deosebit de plastic in care apar epitete I MM blanda luna MM.:3 in revista societatii "Junimea" de la )asi. 6atura apare personificata. dar si cel mai rapid si fascinant. facandu$l partas si pe cititor la propriile trairi. trestiile. personaje sau narator. %a in orice opera lirica. stfel. 8ai intai este e/primata emotia poetului determinata de asteptarea fiintei iubite si natura vibreaza la unison cu acesta. poetul revine la o realitate trista. )ubita apare astfel ca o proiectie imaginara in visul poetului. imaginile vizuale se imbina cu cele auditive. 8i"ai -minescu gaseste drumul cel mai scurt . la posibilitatea implinirii ei in decorul fascinant al codrului. pentru ca i$a preluat zbuciumul. &acul de 8i"ai -minescu $ argumentare ca este opera lirica d )ntreaba despre &acul de 8i"ai -minescu $ argumentare ca este opera lirica : 8i"ai -minescu este cel mai mare poet roman apartinand perioadei marilor clasici si este autorul unei opere unice prin profunzime. 5. si anume dorinta arzatoare a indragostitului de implinire a iubirii. dureroasa.tarea de asteptare si de singuratate genereaza visul de iubire al poetului in care acesta se abandoneaza e/tazului alaturi de fiinta iubita.8otivul asteptarii este infatisat ca posibilitate.. MM lin porneasca MM. al lacului. Poezia "&acul" a fost publicata pentru prima oara pe ' septembrie '.

lacul cutremurand o barca. provocat de neindeplinirea dorintei. Tot ca o posibilitate apa$re si gestul tandru al imbratisarii si acest lucru este dovedit prin folosirea verbelor la modul conjunctiv. exerciţii de sesizare a relaţiilor de sinonimie. Prin folosirea acestor figuri de stil. fiind de fapt simbolul iubirii ideale pe care poetul o doreste indeplinita in decorul de basm al lacului. "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului oral <biecti$e de referinţă Exemple de acti$ităţi de în$ăţare 7a sf#r(itul clasei a 9!!-a. -ste prezenta personificarea "el (lacul) cutremura o barca". insa prezenta sa este evidentiata prin folosirea pronumelui personal "ea" scris altfel. "-a" nu este insa o entitate fizica.exerciţii de stabilire a sensului unui cu$#nt într-un context dat. nuferi galbeni" $epitete cromatice. luntrea mica" etc.exerciţii de identificare a unor modalităţi specifice de iniţiere. Poetul nu face portretul iubitei. prin a caror imbinare poetul sugereaza. #inalul operei este cel al deceptiei totale. care "inseamna tocmai dezvaluirea personalitatii latente a lucrurilor". incadrfgndu$se genului literar respectiv datorita lirismului. antonimie. !rmatoarele doua strofe cuprind acest vis de iubire neimplinit general de starea de asteptare si singuratate. . dar si cel mai rapid si fascinant in acelasi timp de a ajunge la sufletul cititorului.))$a 17'&' ' 9!!-' <2!E18!9E "E 5E?E5!+FH X! EJE. situaţie de comunicare . stfel visul poetului )$a sfarsit iar acesta se trezeste la realitatea trista si cruda. prezenta eului liric $poezia "&acul" are notele definitorii ale operelor lirice. se recomandă următoarele acti$ităţi: ."sufletul tainic din lucruri". )deea poetica si sentimentele sunt e/primate in mod direct prin inter$mediului limbajului figurat. ele$ul $a fi capabil: G)G să înţeleagă semnificaţia generală a unui mesaj oral *e parcursul clasei a 9!!-a. intrunind aceste trasaturi $prezenta sentimentelor si e/primarea lor directa prin intermediul unor figuri de stil. deoarece "pentru poet. 8i"ai -minescu gaseste drumul cel mai scurt. (6icolae 8anolescu. se creeaza imagini artistice vizuale si auditive ("lumina blandei lune9vantul lin fosneasca"). iar prin personaliatate se intelege stfel.reflecta atat lumea e/te$rioara cat si lumea interioara. omonimie. exerciţii de comparare a naturii formale sau informale a dialogului G)/ să integreze categoriile semantice în structuri lexicale proprii . prin sinceritatea sentimentelor si prin simplitatea formei. o anumita atmosfera poetica. polisemie într-o comunicare orală. caracterizata printr$o usoara resemnare (in strofa a cincea) caci farmecul naturii diminueaza tristetea. pentru a putea ajunge la o bună înţelegere a celor comunicate G)M să sesizeze modalităţile de organizare a sec$enţelor textuale ale unui mesaj oral . dovada fiind adverbul "parca" repetat. exerciţii de . ca element al cadrului natural preia zbuciumul sufletesc al poetului determinat de asteptarea iubirii. exerciţii de sesizare a unor argumente6 contraargumente într-un mesaj oral. fiecare lucru are lui". ca in orice opera lirica.unt prezente aliteratia "suspin si sufar" si asonantele "parc$ascult si parc$astept" si "unduioasa apa sune". vor pluti in "luntrea mica" acompaniati de sunetul melodios al apei si ocrotiti de lumina "blandei lune". subiectiva.*7E "E '18!9!8HF! "E Î+9HF'5E '. exerciţii de identificare a elementelor esenţiale ale dialogului (intenţie. ca in orice opera lirica. %ei doi indragostiti fascinati de frumu$setea naturii. parteneri. stfel lacul. parente parado/uri despre poezie) Programa &imba si &iteratura Bomana clasa a. cu ajutorul unor procedee artistice precum epitetele "lacul codrilor albastru. )n strofa a doua este infatisat motivul asteptarii prezentat insa ca o posibilitate. menţinere (i înc%eiere a dialogului.exerciţii de identificare a cu$intelor-c%eie dintr-un mesaj oral. "blandei lune.

jocuri didactice $iz#nd categoriile semantice. exerciţii de descriere a unor obiecte. exerciţii de construire corectă a unor enunţuri din punct de $edere sintactic.exerciţii de sesizare a construcţiilor pleonastice (i a atracţiei paronimice. exerciţii de relaţionare a ideilor principale cu ideile secundare. a unor tablouri din natură. jocuri de rol $iz#nd exersarea dialogului formal (i informal. exerciţii de continuare a unui dialog cu început dat. exerciţii de stabilire a sensului unor cu$inte prin selectarea corectă a acestuia dintr-o serie dată. exerciţii de utilizare corectă.exerciţii de utilizare corectă a părţilor de $orbire flexibile (i neflexibile în$ăţate. exerciţii de utilizare a paronimelor M)N să-(i adapteze $orbirea la situaţiile speciale sau nepre$ăzute de dialog sau monolog .exerciţii de corectare a exprimării pleonastice. exerciţii de exprimare a opiniilor. exerciţii de sesizare a construcţiilor pleonastice (i a atracţiilor paronimice. pentru realizarea sarcinilor (i pentru formularea în comun a ideilor /) "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului scris 7a sf#r(itul clasei a 9!!-a. sesizarea nedublării complementului direct (i indirect G)0 să acorde interlocutorilor (anse de a-(i exprima opiniile . de colaborare. exerciţii de adaptare a comportamentului $erbal (i non$erbal la o situaţie de comunicare inedită. exerciţii de construire a unor texte de tip narati$. descifrarea sensurilor unor cu$inte din texte diferite G)N să sesizeze abaterile de la normele limbii literare într-un mesaj ascultat . omonimelor (i a cu$intelor polisemantice în contexte diferite M)/ să respecte normele morfosintactice în propoziţii (i în fraze . exerciţii de utilizare a elementelor non$erbale într-un dialog M)0 să manifeste spirit de cooperare în interacţiunile de grup . exerciţii de construire a unor naraţiuni simple. ele$ul $a fi capabil: . sinonimelor. exerciţii de utilizare a antonimelor. ele$ul $a fi capabil: M)G să asigure coerenţa ideilor exprimate într-un mesaj oral *e parcursul clasei a 9!!-a. exerciţii de rezumare a unui text M)M să $alorifice categoriile semantice în$ăţate.exerciţii de formulare a ideii principale (i a detaliilor aferente.exerciţii de comunicare în perec%i (i în grup. exerciţii de sesizare a dezacordurilor gramaticale. exerciţii de identificare a formei corecte a cu$intelor. exerciţii de utilizare expresi$ă a limbii .acti$ităţi de rezol$are a unor sarcini în grup. se recomandă următoarele acti$ităţi: . rebusuri. în context. discuţii de confruntare a opiniilor. exersarea unei atitudini constructi$e. exerciţii de corectare a unor construcţii pleonastice.sesizare a unor calambururi.exerciţii de comparare a sensurilor unor cu$inte în contexte diferite. exerciţii de construire a unui monolog sau a unui dialog. a unor fenomene. discuţii de confruntare a opiniilor. jocuri de cu$inte.acti$ităţi de rezol$are a unor sarcini în grup. ascultarea argumentelor6contraargumentelor formulate într-o discuţie de partenerii de comunicare M) "ez$oltarea capacităţii de exprimare orală 7a sf#r(itul clasei a 9!!-a. descripti$ (i informati$. în contexte diferite . a paronimelor.

exerciţii de scriere îngrijită. comparaţie. antonimie. ele$ul $a fi capabil: N)G să-(i exprime. într-un text citit . exerciţii de redactare a unei cereri în di$erse scopuri .exerciţii de identificare a diferenţelor dintre textele literare (i nonliterare. informative. exerciţii de identificare (i de interpretare a unor procedee de expresi$itate artistică (epitet. repetiţie. descripti$e. exerciţii de identificare a structurii textelor epice (i lirice /)M să recunoască modalităţile specifice de organizare a textului epic (i procedeele de expresi$itate în textul liric . se recomandă următoarele acti$ităţi: .exerciţii de redactare nuanţată în raport cu structura (i moti$aţiile personale. caracterizare de personaj. lectura unor texte di$erse. exerciţii de sesizare a sc%imbării semnificaţiei unor cu$inte în funcţie de contextul în care apar. se recomandă următoarele acti$ităţi: .exerciţii de structurare a unui text în sec$enţe distincte în funcţie de tipul acestuia (rezumat. lizibilă (i corectă N)N să utilizeze corect flexiunea nominală (i $erbală în textul scris. în scris. exerciţii de stabilire a relaţiilor de sinonimie. enumeraţie.scrierea unor compuneri narati$e./)G să citească o $arietate de texte literare sau nonliterare. antiteză. utiliz#nd corect semnele ortografice (i de punctuaţie . aprezentarea unor e$enimente culturale. exerciţii de dispunere în pagină a di$erselor texte. exerciţii de descriere a unor personaje sau persoane considerate drept modele (i de moti$are a opţiunilor <biecti$e de referinţă Exemple de acti$ităţi de în$ăţare N)M să utilizeze corect (i nuanţat categoriile semantice în$ăţate . omonimie (i polisemie întrun text dat N) "ez$oltarea capacităţii de exprimare scrisă 7a sf#r(itul clasei a 9!!-a. metaforă.exerciţii de sesizare a rolului utilizării categoriilor morfologice (i sintactice într-un text.exerciţii de identificare a trăsăturilor specifice celor două genuri în textele literare studiate (epic (i liric .exerciţii de utilizare în contexte diferite a semnificaţiei omonimelor (i a paronimelor. exerciţii de utilizare a sinonimelor în scopul e$itării repetiţiilor N)/ să organizeze sec$enţele textuale în funcţie de o cerinţă specifică . opinii (i atitudini *e parcursul clasei a 9!!-a. cu scopul de a înţelege semnificaţiile acestora (i de a putea comenta sensul lor global.exerciţii de construire a unor texte destinate prezentării unui auditoriu. demonstr#nd înţelegerea sensului acestora *e parcursul clasei a 9!!-a. %iperbolă /)/ să sesizeze corectitudinea (i $aloarea expresi$ă a categoriilor gramaticale (i lexicale în$ăţate. comentarea unor sec$enţe din textele studiate sau a titlului unor texte .

formularea de argumente sau contraargumente într-o discuţie. timp. imnul) G)/) 8extul G)/)G) 8exte literare . inclusi$ contemporane ) 'utorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să e$idenţieze noţiunile cuprinse la punctele G)M)M 3 G)M)0 (i G)/)G) (i G)/)M) 'ceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: $aloric-estetic. destinate studiului aprofundat) Între acestea $or fi incluse în mod obligatoriu (i fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii rom#ne) Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare. în care să $alorifice categoriile semantice în$ăţate.prezentarea unor lucrări 6 materiale 6 acti$ităţi realizate indi$idual sau în ec%ipă. descripti$e (i dialogate.obiect cultural) EdituraL) 1olecţiaL) 'sterisculL) &ubsolul de paginăL) G)M) 8eoria literară G)M)G) &tructura operei literare) &tructuri în textele epice (aprocedee de legare a sec$enţelor. formati$. . exerciţii de utilizare adec$ată a formelor $erbale în raport cu cronologia faptelor relatate. exerciţii de redactare a unei expuneri pentru prezentarea în public în di$erse împrejurări.odalităţi de exprimare a preferinţelor (i a opiniilor) M)G)M) &ituaţia de comunicare) &ituaţia de comunicare dialogată (i monologată (actualizare ) 5ezumatul oral (actualizare ) a"ialogul formal (i dialogul informal) L&e recomandă ca ele$ii să poată realiza următoarele acte de $orbire: . exerciţii de utilizare a conectorilor adec$aţi la ni$elul propoziţiei (i al frazei. exerciţii de rezumare (i de caracterizare a peronajelor 1<+F!+>8>5! G) 7ectura G)G) 1artea . . . exerciţii de construire a unor scurte po$estiri. exerciţii de ortografiere a unor structuri $erbale (i nominale N)0 să folosească modalităţi $ariate pentru realizarea expresi$ităţii textului .1lasa a 9!!-a M/ G)/)M) 8exte nonliterare: mersul trenurilor.aparţin#nd di$erselor genuri (i specii) L 1onţinuturile marcate cu asterisc sunt facultati$e) 7imba (i literatura rom#nă . Lprogramul de spectacol) &e $or selecta R-Y texte literare de bază.etafora) Eiperbola) G)M)/) 9ersificaţia) 8ipuri de rimă) 5itmul) *iciorul metric (bisilabic ) 8ipuri de ritm (iambic (i tro%aic ) G)M)N) 4enuri (i specii) 4enurile epic (i liric) &pecii literare obligatorii: nu$ela. adec$are la $#rstă) M) *ractica raţională (i funcţională a limbii M)G) 1omunicarea orală M)G)G) &tructurarea textului oral) 8extul dialogat (i cel monologat) 'dec$area elementelor non$erbale la mesaj) .exerciţii de utilizare corectă a părţilor de $orbire flexibile (i neflexibile.populare (i culte ..susţinerea unei con$ersaţii (direct sau telefonic . spaţiu.exerciţii de realizare a unor descrieri prin ordonarea detaliilor în funcţie de propriile percepţii6propria imaginaţie. exerciţii de construire corectă (i expresi$ă a unui text din punct de $edere sintactic.stabilirea de comparaţii sau de analogii. modalităţi de caracterizare a personajelor (i lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei (i ideea transmisă de aceasta ) G)M)M) ?igurile de stil) 5epetiţia fonetică (aliteraţia ) . . exerciţii de redactare a unor texte narati$e. exerciţii de folosire a unor grupuri $erbale (i nominale pentru a spori expresi$itatea comunicării.

de grupare. de exemplificare.ijloacele de îmbogăţire a vocabularului. . iar nu Vlimba ca sistem abstractQ) !nteresează $iziunea comunicati$-pragmatică a prezentei programe. profesorul să actualizeze cuno(tinţele asimilate anterior de către ele$i a$#nd ca bază texte ilustr#nd limba rom#nă contemporană. caracterizare de personaj) În toate clasele gimnaziului. . festi$ităţi de premiere etc) ) "escrierea unor personaje sau persoane considerate drept modele (i moti$area opţiunilor) 1ompuneri narati$e. ?mprumuturile..erii derivative (aplicativ). de combinare (i de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusi$ de opţiunea autorului de manual (i a profesorului) &e recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar (i nonliterar. pornind de la un text. în $ariantele ei orală (i scrisă. în toate cazurile. normată (i literară. în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte (i eficiente) În acest sens. ci abordarea funcţională (i aplicati$ă a acestora. exerciţii de tip analitic (de recunoa(tere. în prezentarea problemelor noi. exigenţă absolut necesară. Pleonasmul. comentarea semnificaţiilor titlului. inserarea dialogului în compuneri) 1omentarea unor sec$enţe din textele studiate. de diferenţiere (i de tip sintetic (de modificare. de construcţie ) &e $or e$idenţia aspecte ţin#nd de ortografie. în situaţiile care impun o asemenea abordare) &e sugerează ca. predareaîn$ăţarea $a urmări Vlimba în funcţiuneQ. (i nu de la noţiunile teoretice) "imensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare (i de c#te ori profesorul găse(te soluţia practică cea mai eficientă) Încep#nd cu anul (colar MZZR-MZZS se $or respecta normele pre$ăzute de "<<. . %ompunerea (actualizare). modalitatea tradiţională sau de altă natură.formularea unei opinii) M)M) &crierea M)M)G) *rocesul scrierii) 'lcătuirea planului unei lucrări pe o temă dată) <rganizarea (i reorganizarea unui text propriu) 1ererea) M)M)M) 1ontexte (i forme de realizare ?i(a de lectură) L*rezentarea unui e$eniment cultural (lansare de carte. în (coală. de descriere.(actualizare) *erivarea (actualizare). de punctuaţie (i de ortoepie. ediţia a !!-a) /) Elemente de construcţie a comunicării /)G) +oţiuni de sintaxă 5aporturile de coordonare (i de subordonare în propoziţie (i în frază) /)M) 7exicul &ensul cu$intelor în context) . mai ales în cazul elementelor de lexic) 1oncepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. rezumatul scris (actualizare . descripti$e (i informati$e. Paronimele. de ordonare. $ernisaj al unei expoziţii. de moti$are. nu predarea în (i pentru sine a unor Vcuno(tinţe gramaticaleQ. de completare.inonime) 'ntonime) <monime (doar omofonele ) . premiera unui spectacol de teatru. %ategorii semantice (actualizare). se recomandă. inclusi$ din punctul de $edere al $alorilor stilistice..c"imbarea valorii gramaticale sau conversiunea (actualizare). de la o situaţie concretă de comunicare.

complemente circumstanţiale de de loc. predicat $erbal. atribut $erbal ) /)N)M) &ubstanti$ul (actualizare ) 7ocuţiunea substanti$ală) ?uncţiile sintactice ale substanti$ului (i ale locuţiunii substanti$ale (subiect. 6umeralul (actualizare). complement circumstanţial de loc. nume predicati$ ) /)N)0) *ărţile de $orbire neflexibile) /)N)0)G) 'd$erbul (actualizare ) 'd$erbele interogati$e. demonstrati$) ?orme (i cazuri) *ronumele (i adjecti$ul pronominal ne%otăr#t) ?orme. a ie(i. apoziţional /)N)/) &ubstituţi ai substanti$ului) /)N)/)G) *ronumele (actualizare *ronumele personal. la moduri nepersonale (subiect. posesi$. a răm#ne. complement direct. relati$e. complement indirect. de loc. cazuri (i funcţii sintactice) *ronumele (i adjecti$ul pronominal interogati$) ?orme. a însemna. nume predicati$. cazuri (i funcţii sintactice) *ronumele (i adjecti$ul pronominal negati$) ?orme. complement direct. a se face. de timp. cazuri (i funcţii sintactice) *ronumele (i adjecti$ul pronominal relati$) *ronumele relati$ compus ceea ce) 'cordul pronumelui relati$) ?orme.1u$intele polisemantice) *olisemia (i omonimia: asemănări (i deosebiri) L>nităţi frazeologice) /)/) +oţiuni de fonetică (actualizare ) ?olosirea corectă a accentului în limba rom#nă) a+ume proprii gre(it accentuate) /)N) .ijloacele expresi$e de redare a superlati$ului absolut în limba rom#nă actuală) 7ocuţiunea adjecti$ală) ?uncţiile sintactice ale adjecti$ului (i ale locuţiunii adjecti$ale (atribut adjecti$al. a părea) "iatezele: acti$ă. pasi$ă (complementul de agent . complement indirect. a'lte tipuri de numerale) ?uncţiile sintactice ale numeralului) /)N)N) "eterminanţii substanti$ului 'djecti$ul (actualizare ) L. de timp (i de mod.orfosintaxa /)N)G) 9erbul (actualizare ) 'lte $erbe copulati$e: a ajunge. atribut substanti$al geniti$al. nume predicati$. cazuri (i funcţii sintactice) 'djecti$ul pronominal de întărire (exerciţii de acord ) ?uncţii sintactice ale pronumelor (subiect. nume predicati$) 'd$erbe fără funcţie sintactică) /)N)0)M) *repoziţia (actualizare ) . complemente circumstanţiale. Lne%otăr#te) 7ocuţiunea ad$erbială) 'd$erbele predicati$e (i locuţiunile ad$erbiale predicati$e) ?uncţiile sintactice ale ad$erbului (i ale locuţiunii ad$erbiale (complement circumstanţial de mod. complement indirect. de timp. atribut pronominal geniti$al (i atribut pronominal prepoziţional ) /)N)/)0. complement direct. atribut ad$erbial. predicat nominal . de mod. prepoziţional. reflexi$ă (pronumele reflexi$ 3 marcă a diatezei ) .odurile) 8impurile) *ersoana) +umărul (actualizare ) 9alori expresi$e ale $erbului în diferite contexte (aplicati$ ) 9erbele personale (i $erbele impersonale) *ropoziţia fără subiect) 7ocuţiunea $erbală) ?uncţiile sintactice ale $erbului (i ale locuţiunii $erbale la moduri personale (predicat $erbal.

în cadrul unui discurs oral cotidian sau în cadrul unor replici ale unor personaje într-un spectacol de teatru G)/ să sesizeze adec$area elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat .exerciţii de formulare a ideilor pornind de la o temă dată.exerciţii de decodare a unor elemente non$erbale care însoţesc mesajele orale. exerciţii de receptare (i de reţinere a ideilor (i a argumentelor dintr-o expunere sau dintr-un monolog .exerciţii de ascultare atentă a interlocutorilor în cadrul lucrului în ec%ipă. sesizarea in$entarului de probleme. sesizarea rolului folosirii elementelor non$erbale în comunicare.)))$a *5<45'.`+H 17'&' a 9!-a 17'&' ' 9!-' 5E?E5!+FH X! EJE. obser$area relaţiilor sintactice într-o propoziţie sau într-o frază. construirea unei expuneri în care să-(i exprime opinia despre un anumit fapt. sesiz#nd progresia (i coerenţa ideilor exprimate *e parcursul clasei a 9!!!-a. se recomandă următoarele acti$ităţi: . identificarea împrumuturilor în mesajele orale ascultate G)N să sesizeze particularităţile lexicogramaticale ale unui mesaj ascultat . în funcţie de intenţionalitatea comunicării G)0 să manifeste toleranţă faţă de opiniile diferite exprimate de interlocutori (i să ia o atitudine critică faţă de argumentele ascultate . mimică etc) într-un text oral .exerciţii de sesizare a unor gre(eli lexicale în comunicare. de cu$inte într-un dialog M) "ez$oltarea capacităţii de exprimare orală M)G să construiască un discurs oral pe o temă dată . de idei.H X1<7'5H 7!.2' X! 7!8E5'8>5' 5<.*7E "E '18!9!8HF! "E Î+9HF'5E G) "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului oral <biecti$e de referinţă Exemple de acti$ităţi de în$ăţaren 7a sf#r(itul clasei a 9!!!-a. exerciţii de structurare a unui dialog pe o temă dată. identificarea categoriilor gramaticale în$ăţate. ascultarea atentă a unui mesaj oral aparţin#nd di$erselor stiluri funcţionale: artistic. .exerciţii de identificare a abaterilor de la normele limbii literare. publicistic. identificarea particularităţilor $orbirii regionale. exerciţii de ierar%izare a ideilor receptate. coloc$ial etc) G)M să sesizeze semnificaţia îmbinării elementelor $erbale cu cele non$erbale(gest.exerciţii de identificare a cu$intelor-c%eie într-un mesaj oral.7ocuţiunea prepoziţională) 5egimul cazual) /)N)0)/) 1onjuncţia (actualizare ) 1onjuncţiile (i locuţiunile conjuncţionale coordonatoare (i subordonatoare) /)N)0)N) !nterjecţia (actualizare Programa &imba si &iteratura Bomana clasa a. prezentarea unor puncte de $edere personale într-un dialog. ele$ul $a fi capabil: G)G să înţeleagă semnificaţia generală a mesajului oral.exerciţii de con(tientizare a poziţiei proprii de intrare sau de ie(ire din dialog.

exerciţii de identificare (i interpretare a unor procedee de expresi$itate artistică în textele studiate. a omonimelor. pornind de la cerinţe date . în $ederea folosirii adec$ate a cu$intelor în di$erse contexte. a regionalismelor (i a neologismelor. a mijloacelor de îmbogăţire a $ocabularului (i a categoriilor semantice studiate .caracterizare a unui personaj. dez$oltarea unui enunţ sau a unui cu$#nt într-o sec$enţă textuală orală. a cu$intelor polisemantice. ilustrati$e pentru genurile (i speciile studiate. exerciţii de corectare a construcţiilor pleonastice. a antonimelor. cu folosirea unor te%nici $ariate de captare (i menţinere a atenţiei publicului 6 interlocutorilor (introducere în temă prin propunerea unei idei surprinzătoare. pornind de la elemente de limbă (i de stil /)/ să identifice $alori etice (i culturale într-un text. exerciţii de comentare a rolului ar%aismelor. exersarea contactului $izual cu interlocutorii. exerciţii de îmbinare a elementelor $erbale cu cele non$erbale în monolog (i dialog .exerciţii de interpretare a expresi$ităţii părţilor de propoziţie (i a propoziţiilor într-un text dat. exerciţii de recunoa(tere a categoriilor semantice studiate.exerciţii de relaţionare a părţilor de propoziţie în propoziţii (i a propoziţiilor în fraze. exerciţii de recunoa(tere (i de interpretare a sensului figurat al unor cu$inte într-un context dat. exerciţii de recunoa(tere a cu$intelor deri$ate. a sinonimelor. /)M să sesizeze $aloarea expresi$ă a categoriilor morfosintactice. ontragerea unor propoziţii în părţile de propoziţie corespunzătoare sau expansiunea unor părţi de propoziţie în propoziţiile corespunzătoare M)N să îmbine corect elementele $erbale cu cele non$erbale în cadrul mesajului oral .exerciţii de prezentare orală pe o temă dată. prezentarea unor produse realizate indi$idual sau în ec%ipă. exerciţii de identificare a ordinii logice (i cronologice a ideilor 6 înt#mplărilor dintr-un text. a sensului propriu de bază de cele secundare. prezentarea unor trăsături ale textelor studiate. exerciţii de rezumare. non$erbale (i para$erbale în monolog (i în dialog M)0 să capteze (i să menţină atenţia interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului . exerciţii de argumentare orală a unor puncte de $edere M)M să utilizeze în mod nuanţat categoriile lexicale într-un mesaj oral .exerciţii de utilizare corectă a neologismelor în contexte di$erse. delimitarea sensului propriu de sensul figurat al unui cu$#nt.exerciţii de prezentare orală. exerciţii de folosire a unor elemente non$erbale care să sublinieze ideile exprimate $erbal /) "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului scris /)G să do$edească înţelegerea unui text literar sau nonliterar. utilizarea adec$ată.Lexerciţii de îmbinare a elementelor $erbale. în funcţie de intenţionalitatea comunicării. corectarea gre(elilor determinate de atracţia paronimică M)/ să utilizeze corect relaţiile sintactice în textele orale proprii .exerciţii de identificare (i de comentare a elementelor etice (i culturale dintr-un text (i de . exerciţii de comentare a textului literar. exprim#ndu-(i impresiile (i preferinţele . compuse sau obţinute prin con$ersiune.exerciţii de identificare a modurilor de expunere. în funcţie de situaţia de comunicare. e$idenţierea rolului elementelor de legătură în frază. în context. exerciţii de identificare a rolului părţilor de propoziţie (i a propoziţiilor în funcţie de intenţia (i specificul comunicării într-un text dat.

liric (i dramatic) <pera dramatică: trăsături generale.obiect cultural (actualizare ) G)M) 8eoria literară G)M)G) &tructurarea operei literare) 'ctualizarea . formati$. social sau cultural. operă de artă.exprimare a propriei atitudini faţă de ele) N) "ez$oltarea capacităţii de exprimare scrisă N)G să redacteze texte di$erse.ăsura. exerciţii morfo-sintactice de exprimare scrisă corectă. redactări $iz#nd ilustrarea unor trăsături ale genurilor (i ale speciilor studiate N)M să utilizeze în redactarea unui text propriu cuno(tinţele de morfo-sintaxă. adapt#ndu-le la situaţia de comunicare concretă .exerciţii de structurare a textului argumentati$ (stabilirea problemei. romanul (fragment ) L&crieri &?) G)/ 8extul G)/)G 8exte literare .a cuno(tinţelor referitoare la structura textelor narati$e (logica acţiunii. organizarea planului unei lucrări pe o temă dată. rima.populare (i culte . concluzia .exerciţii de exprimare în scris a propriilor sentimente. adec$are la $#rstă) . spaţiul naraţiunii ) 5elaţiile dintre personaje) 1aracterizarea personajelor) 'ctualizarea. în funcţie de intenţionalitatea comunicării. $ersul. incidenţă . strofa (actualizare ) a9ersul liber) G)M)0) 4enuri (i specii) 4enurile epic. lectură de text (i $izionare de spectacol) &pecii literare obligatorii: balada populară. subordonare. cu ocazia unui e$eniment personal. piciorul metric. prin utilizarea resurselor expresi$e ale limbii într-o des criere într-un portret. exerciţii de rezumare. exerciţii de caracterizare a unui personaj. Lziarul6re$ista. inclusi$ contemporane ) 'utorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să e$idenţieze noţiunile cuprinse la punctele G)M)M 3 G)M)0 (i G)/)G) (i G)/)M) 'ceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: $aloric-estetic. gluma) 7imba (i literatura rom#nă 3 1lasa a 9!!!-a MU &e $or selecta 0-S texte literare de bază. exerciţii de e$idenţiere a trăsăturilor unui obiect (peisaj.exerciţii de utilizare corectă a categoriilor sintactice (părţi de propoziţie (i propoziţii studiate în redactarea unui text. prin in$estigarea unor texte literare. ritmul. N)/ să redacteze un text argumentati$ . destinate studiului aprofundat) Între acestea $or fi incluse în mod obligatoriu (i fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii rom#ne) Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare. persoană . anecdota. moti$area preferinţelor (i a opiniilor 1<+F!+>8>5! G) 7ectura G)G) 1artea . dez$oltarea argumentelor.aparţin#nd di$erselor genuri (i specii) G)/)M 8exte nonliterare: texte publicitare. pornind de la di$erse teme (dezbateri actuale pe teme de interes pentru ele$i. timpul.prin in$estigarea unor texte literare . exerciţii de aplicare corectă a semnelor de punctuaţie la ni$elul frazei (coordonare. folosind adec$at semnele ortografice (i de punctuaţie . exerciţii de realizare a expresi$ităţii cu ajutorul semnelor de punctuaţie. a structurii textelor lirice) Eul liric) G)M)/) ?igurile de stil (actualizare ) 'legoria) G)M)N) 9ersificaţia) .

a$#nd ca bază texte ilustr#nd limba rom#nă contemporană (i situaţii de comunicare reală) "imensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare (i de c#te ori profesorul găse(te soluţia practică cea mai eficientă) Încep#nd cu anul (colar MZZR-MZZS se $or respecta normele pre$ăzute de "<<. exigenţă absolut necesară. normată (i literară. de ordonare. inclusi$ din punctul de $edere al $alorilor stilistice. în toate cazurile. ci abordarea funcţională (i aplicati$ă a acestora.susţinerea argumentată a unui sc%imb $erbal direct. se recomandă. în $ariantele ei orală (i scrisă. de punctuaţie (i de ortoepie. exerciţii de tip analitic (de recunoa(tere.. în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte (i eficiente) În acest sens. de grupare. în prezentarea problemelor noi. text descripti$. ediţia a !!-a) /) Elemente de construcţie a comunicării /)G) +oţiuni de sintaxă) Enunţul) ?raza) 5elaţiile sintactice în propoziţie (i în frază (actualizare ) 1u$intele (i construcţiile incidente) *unctuaţia lor) /)M) 7exicul (actualizare 9ocabularul fundamental (i masa $ocabularului) "inamica $ocabularului) . pe baza unor cerinţe date) L1onspectul) 8extul argumentati$ (susţinerea preferinţelor (i a opiniilor ) În toate clasele gimnaziului. . predareaîn$ăţarea $a urmări Vlimba în funcţiuneQ. de diferenţiere (i de tip sintetic (de modificare. iar nu Vlimba ca sistem abstractQ) !nteresează $iziunea comunicati$-pragmatică a prezentei programe. text informati$. text argumentati$ (argumentarea 6 susţinerea opiniilor (i a preferinţelor ) 5ezumatul oral (actualizare ) L&e recomandă ca ele$ii. de exemplificare.onologul: text narati$. . modalitatea tradiţională sau de altă natură. mai ales în cazul elementelor de lexic) 1oncepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. de descriere. de completare. în (coală. în situaţiile care impun o asemenea abordare) &e sugerează ca. de combinare (i de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusi$ de opţiunea autorului de manual (i a profesorilor) &e recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar (i nonliterar. să poată realiza următoarele acte de $orbire: . profesorul să actualizeze cuno(tinţelor asimilate anterior de către ele$i. . folosindu-(i deprinderile de exprimare orală.M) *ractica raţională (i funcţională a limbii M)G) 1omunicarea orală &ituaţia de comunicare monologată (i dialogată (actualizare ) .exprimarea sau acceptarea de opinii diferite. nu predarea în (i pentru sine a unor Vcuno(tinţe gramaticaleQ.ijloacele interne de îmbogăţire a $ocabularului (actualizare ) ?amilia de cu$inte (actualizare ) .prezentarea unor produse realizate indi$idual sau în ec%ipă) M)M) &crierea (actualizare 1omentarea unor sec$enţe din operele studiate sau din texte la prima $edere.exprimarea (i moti$area unei atitudini 6 reacţii. de construcţie ) &e $or e$idenţia aspecte ţin#nd de ortografie. de moti$are.

se $a a$ea în $edere la fiecare tip de subordonată efectuarea unor exerciţii de contragere (i de expansiune. p) NZG. semnate de 'ngela 2idu-9rănceanu. de mod (actualizare . de scop) /)N)R)M) *ropoziţia subordonată circumstanţială condiţională) /)N)R)/) *ropoziţia subordonată circumstanţială concesi$ă) /)N)R)N) *ropoziţia subordonată circumstanţială consecuti$ă) În prezentarea elementelor de sintaxă a frazei. 0GU ) &8'+"'5"E 1>55!1>7'5E "E *E5?<5. MZZG. a(ezat înaintea morfemului independent sau a rădăcinii. care. Editura +emira. de mod.*refixoideleL) &ufixoideleL (ambele pe bază de aplicaţii M) M *refixoid 3 element formati$ asemănător cu prefixele recente. de precizare a elementelor introducti$e.'+FH <2!E18!9E 1'"5> &8'+"'5"E . de scop) *ropoziţiile circumstanţiale de loc. de cauză. în "icţionar de (tiinţe ale limbii. de timp. dă na(tere unor cu$inte noi prin sc%imbarea sensului lexical) *refixoidele apar în rom#nă mai ales în formaţii care au model străin) &ufixoid 3 element formati$ (prezent în împrumuturi sau în formaţii după model străin . acordul prin atracţie ) *ropoziţia subordonată predicati$ă) /)N)M) &ubiectul (i propoziţia subordonată subiecti$ă) &ubiectul (actualizare ) *ropoziţia subordonată subiecti$ă) +atura elementului regent al propoziţiei subiecti$e) /)N)/) 'tributul (i propoziţia subordonată atributi$ă) 'tributul (actualizare ) *ropoziţia subordonată atributi$ă) Exerciţii de utilizare corectă a pronumelui relati$ care introduce atributi$a) /)N)N) 1omplementul direct (i propoziţia subordonată completi$ă directă) 1omplementul direct (actualizare ) *ropoziţia subordonată completi$ă directă) /)N)0) 1omplementul indirect (i propoziţia subordonată completi$ă indirectă) 1omplementul indirect (actualizare ) *ropoziţia subordonată completi$ă indirectă) /)N)R) 1omplementele circumstanţiale (i propoziţiile subordonate circumstanţiale) /)N)R)G) 1omplementele circumstanţiale de loc. de timp. de cauză. de e$idenţiere a topicii (i a punctuaţiei) În cazul propoziţiilor subordonate circumstanţiale $a fi e$idenţiat rolul ad$erbelor (i al locuţiunilor ad$erbiale corelati$e în comunicare) care dă impresia unui sufix (i apare numai în termeni aparţin#nd limbajelor specializate (cf) art) *refixoid (i &ufixoid.ijloacele externe de îmbogăţire a $ocabularului) Împrumuturile lexicale) +eologismele) E$itarea gre(elilor în utilizarea neologismelor) 1u$#ntul (i contextul) &ensul propriu (de bază (i secundar (i sensul figurat) 1ategoriile semantice) &inonimele) 'ntonimele) <monimele) 1u$intele polisemantice (actualizare ) *aronimele) *leonasmul) /)/) +oţiuni de fonetică (actualizare ) a9alorile stilistice ale ni$elului fonetic într-un text literar) /)N) &intaxa propoziţiei (i a frazei) /)N)G) *redicatul (i propoziţia subordonată predicati$ă) *redicatul $erbal (i predicatul nominal (actualizare ) *redicatul nominal incomplet) *robleme ale acordului (acordul după înţeles.

a regulilor ortografice (i de punctuaţie studiate * * * * * * * * * * * * * * * * * T-NT!& &)T-B B <pera narati$ă .tructura operei literare 8oduri de e/punere +araţiunea *escrierea *ialogul ?mbinarea modurilor de e/punere &tructura operei literare epice) !nserţia) Înlănţuirea) 'lternanţa 1onstrucţia personajului . a normelor de exprimare corectă.pecii epice .c"iţa 6uvela &c%iţa (i +u$ela #abula ()) #abula. scrisoare &)G0 5espectarea. în redactarea unui text. descripti$. a regulilor de despărţire a cu$intelor în silabe. legoria ())) . informati$ (i argumentati$ pe o temă dată în funcţie de diferite situaţii de comunicare &)N 5ezumarea orală a unui text narati$ la prima $edere &)0 1aracterizarea orală a unui personaj dintr-un text dat /) "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului scris &)R "esprinderea semnificaţiei globale (i a detaliilor din textele citite &)S !dentificarea modurilor de expunere dintr-un text dat &)Y 5ecunoa(terea procedeelor de expresi$itate artistică (i a comentarea rolului lor într-o operă literară dată &)U "esprinderea sensului cu$#ntului prin raportarea la contextul mesajului scris &)GZ 5ecunoa(terea $alorilor expresi$e ale categoriilor morfologice (i a relaţiilor sintactice dintr-un text dat N) "ez$oltarea capacităţii de exprimare scrisă &)GG 5ezumarea scrisă a unui text narati$ la prima $edere &)GM 1aracterizarea scrisă a unui personaj dintr-un text la prima $edere &)G/ 5edactarea unui text în care să se e$idenţieze caracteristicile fundamentale (i semnificaţiile unui fragment de text literar dat &)GN 5edactarea unor texte cu destinaţie funcţională: cerere.G) "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului oral &)G "esprinderea semnificaţiei globale a unui mesaj ascultat (i delimitarea informaţiilor esenţiale de cele neimportante &)M "esprinderea sensului cu$intelor prin raportare la semnificaţia mesajului ascultat M) "ez$oltarea capacităţii de exprimare orală &)/ 1onstruirea unui mesaj oral (text narati$.

%ompunerea de argumentare94ncadrare în genul6specia corespunzătoare <pera lirică <pera narati$ă 6uvela Pastelul #abula Basmul &c%iţa Bealizarea rezumatului unei opere literare sau nonliterare %aracterizarea personajelor .tructura te/tului argumentativ 5edactarea unui articol de ziar6de re$istă 5edactarea (tirii 1'*!8<7>7 al !!!-lea [ ?<7<&!5E' 1<5E18H ' 7!.T-NT!& &)T-B B 9 6A6&)T-B B Bealizarea planului unui eseu9 a unui eseu &c%iţa 5ealizarea unui eseu după un plan sugerat. BT)%A&!& *J-%T).*-.* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * Te/tul literar popular Basmul popular <pera lirică [ trăsături generale 8etafora 9aloarea artistică a sunetelor !nterogaţia retorică !n$ocaţia .PB.T 6T).%B)-B.2!! 5<.!&.`+E .pecii lirice Pastelul ()) Pastelul ())) T-NT!& 6A6&)T-B B 8extul nonliterar [ 8răsături Te/tul jurnalistic 'rticolul de ziar 6 de re$istă Te/tul argumentativ % P)TA&!& al ))$lea P .-BB!& .A% B!& B #A6-T)% .!B.!& .

Te/tul D%artofulE este un te/t nonliterar. deoarece conţine informaţii obiecti$e despre cartof. folose(te un limbaj clar (i precis. după orez. b) . conţin#nd adesea termeni (tiinţifici (i te%nici) )). a patra sursă de energie alimentară de pe păm#nt) 'lte informaţii oferite de text se referă la conţinutul cartofului) 1artoful conţine 'rgumentarea apartenenţei textului A1artofulA. fără procedee de expresi$itate artistică: cuvinte cu sens propriu. gr#u (i porumb. la categoria textelor nonliterare: a) î(i propune să informeze în mod obiecti$ cititorii în legătură cu aspecte ale realităţii 3 prezinţi pe scurt conţinutul textului.)6T N #B G-) *ropoziţia predicati$ă *ropoziţia subiecti$ă *ropoziţia atributi$ă 1ompleti$a directă) 1ompleti$a indirectă *ropoziţiile circumstanţiale de loc.definiţia textului nonliterar 8extul nonliterar este un text care are drept scop informarea obiecti$ă a cititorului în legătură cu anumite aspecte ale realităţii într-un limbaj clar (i precis.)6TBA*!%-B.* * * * * * * * * * * * PBA6!8-&6!8-B &!& *H5F!7E "E 9<52!5E +E?7EJ!2!7E *H5F!7E "E *5<*<:!F!E . este text nonliterar. (i nu opiniile subiecti$e ale autorului) 'flăm prin urmare despre cartof că este o plantă erbacee din familia solanaceelor (i că este culti$at pentru tuberculii săi comestibili) +i se spune că este originar din 'merica de &ud (i că reprezintă. de timp (i de mod *ropoziţia subordonată cauzală *ropoziţia subordonată circums "emonstraţie că un te/t este nonliterar P& 6!& %A8P!6-B)) %A8P!6-B- ). %!PB)6. pentru că are toate caracteristicile unui astfel de text) În primul r#nd.

adeverinta. potasiu. în care cu$intele sunt folosite cu sensul lor propriu) &e folosesc mulţi termeni (tiinţifici (i te%nici. *e asemenea. descriere geograficasau istorica etcL Te/tul literar Trasaturi: . instructiuni de folosire a unor aparate. anunt publicitar. ?6%=-)-B%oncluzii $ rezumatul cuprinsului În concluzie. amidon. cum ar fi solanina (i ciaconina) 'cestea sunt c#te$a dintre informaţiile conţinute de text) ?n al doilea r7nd. glicoalcaloizi etc. tubercul. ':> de grade ( temperatura ). ))). folosindu-se un limbaj (tiinţific) Te/tul literar sau nonliterar Te/tul nonliterar Trasaturi: W . in general. lipsit de expresi$itate artistică.copul sau principal este cel informativ W titudinea emitatorului este. fibre. proteine (i mult potasiu) "e asemenea conţine glicoalcaloizi. dare deseama. precum erbacee. caracterul nonliterar al textului este dat de limbajul său) Este un limbaj clar (i precis. pentru că ni se prezintă informaţii obiecti$e despre o plantă reală. reclama. lege. $itamina 1. apar date numerice: 0>> ( de specii de cartof ). textul P1artofulQ este nonliterar.termeni (tiinţifici (i te%nici date numerice amidon.e raporteaza strict la anumite aspecte din realitate W . solanacee. obiectiva W 6u urmareste e/ercitarea unui efect emotional asupra receptorului W !tilizeaza sens denotativ (propriu) al cuvintelor W pare ca: afis.

este monologul liric (adresat sau nu). nu sunt considerate literare (reportaje. c"iar daca e inspirat din realitate W . carepoate aparea in diferite ipostaze:$indragostitul$revoltatul$ganditorul$contemplatorul$cautatorul unui ideal$eul liric isi face simtita prezenta in te/t prin marci le/ico$gramaticale ca:$pronumele si adjectivele pronominale la persoana '$sau verbe la pers '$modul principal de e/punere intr$un te/t liric. subiectiva W -/presia in care apare invesmant continutul este tot atat deimportanta sau c"iar mai importanta decat ideea transmisa W !tilizeaza sensul conotativ (figurat) al cuvintelor W re o constructie specificaBeunind trasaturi ale ambelor categorii de te/te. unele scrieri care. scrisori)sunt atasate literaturii.$daca verbele si pronumele sunt la pers '.W -ste rezultatul fictiunii. avem parte de un lirism adresativ. sa e/ercite un efectemotional asupra lectorului W titudinea autorului este. +enul liric: `trasaturi` $cuprinde totalitatea operelor in care predomina subiectivitatea . in modobisnuit. masura de vers). folosindu$se imaginile artistice si figurile de stil precum sicuvintele cu sens figurat. refrene). ritma. sădez$olte un ade$ăr general ascuns într-unul particular. jurnale. secundar.sunt la pers a ''$a. sunt folosite cu$inte cu sensconotati$. in general. fără ambiguităţi. avem parte de un lirism confesiv (confesiune lirica). figurat (care dau na(tere la imagini poetice.$limbajul este sugestiv si e/presiv. sub denumirea de te/te de granita. ideile si sentimentele cu ajutoruleului liric (vocea autorului in te/t) se numeste opera lirica 8extul ficţional6literar -este reprezentarea imaginaţiei scriitorului $are caracter subiectiv -scopul: să placă.să emoţioneze $are caracter e/presiv $mesajul este codificat prin intermediul mijloacelor stilistice(procedeelor e/presive) -limbajul este format de bogăţie lexicală.$autorul prezinta in mod direct propriile ganduri. dar dovedindputernice afinitati cu sfera artistica. să-i stimuleze emoţiile.întruc#t se adresează sensibilităţii . să atragă cititorul. asonante).daca verbele.contextual $alabile) 8extul nonficţional6nonliterar -conţine relatarea unor informaţii $are caracter obiectiv -scopul: să informeze $are caracter e/plicativ -comunicarea este clară. idei si sentimente cu ajutorul eului liric. posibilitatea deinterpretare este redusă . sau de sunet(aliteratii. pronumele. concisă. dar si prin figuri sintactice(repetitii.*-#: opera in care autorul isi e/prima in mod direct gandurile.copul sau principal este sa impresioneze. e/primarea directa a sinelui. dar poateaparea si descrierea. un cu$#nt are sensuri multiple. valorificandu$se astfel muzicalitatea limbajuluirealizata prin elemente de prozodie (rima.$te/tul poeziei este structurat in strofe si versuri.

casa pe care nu și-o putea însă permite) . după $orbă. casa pe care de at7tea ori o desenase. denotati$.odificarea este înregistrată ca o de$iere de la modul curent. din folclor E Anomatopeea Anomatopeea este un cu$#nt alcătuit pe modelul armoniilor imitati$e.: -ra casa pe care și-o dorise din copilărie. căpăt#nd $aloarea unor concepte.A"a-mpărateWA . VnormalQ în care se realizează corespondența dintre obiectul desemnat și cu$#ntul ce-l denumește)I'5 %lasificare #iguri de stil la nivelul literelo literația literația constă în repetarea consoanelor sau silabelor initiale *rin $ulturi $#ntul $iu $uia. prin care se imită sau sugerează sunete naturale) Ex):8ropotele de pe coridor i-au determinat să iasă din sala de ședințe) Bima Bima este o potri$ire a sunetelor de la sf#rșitul a două sau mai multe $ersuri. specifice domeniului profesional căruia îi aparţin ?igură de stil #igurile de stil sunt procedee prin care se modifică înțelesul propriu al unui cu$#nt sau construcția gramaticală uzuală pentru a da mai multă forță unei imagini sau expuneri) În prezentarea celor mai importante figuri de stil se ține seamă de gradul lor de complexitate și de relațiile care se stabilesc între ele) ?igurile de stil pot fi definite drept cu$inte sau grupuri de cu$inte (expresii ce modifică raporturile firești dintre semnificant și semnificat) . R 6umai una n$are somn.crisoarea ))).-limbajul este un standard. bÎn grădina lui !on.ircea[A . riguros. casa perfectă. "e nu. 8i"ai -minescu #iguri de stil la nivel morfologic și sintactic Bepetiția Bepetiția constă în repetarea unui cu$#nt sau a unei expresii în diferite poziții ale enunțului): -/. E R 9run prinț mai t#năr c#nd trecea) F6unta Gamfirei. casa pe care o visase de at7tea ori. cu$intele suntspecializate. sc%imb a ta coroană într-o ramură R de spini)A F.A8u ești . +eorge %oșbuc 8oate păsările dorm. cu$intele sunt folosite cu sens propriu.A'm $enit să mi te-nc%ini. după port) . încep#nd cu ultima silabă accentuată) 7a un semn desc%isă-i calea și s-apropie E de cort >n bătr#n așa de simplu.

)nversiunea )nversiunea constă în răsturnarea cu$intelor în propoziție. p#nă și din 2iserică se fură) -numerația -numerația constă în prezentarea succesi$ă a unor fapte sau aspecte) 5elația ce se stabilește între termenii enumerării este una de coordonare) ) -/.crisoarea ))). în justiție se fură. $a afla acum: discutam despre rolul Bisericii 4n stat. *e copite iau în fuga fața negrului păm#nt. ca pun#nd m#na E pe ei &ă-i împarți în două cete: în smintiți și în mișei R +radația +radația .cepeș "oamne. și frumoasă.i ca nouri de aramă și ca ropotul de grindeni. acesta fiind e$ident și cuprins sau sugerat în enunț) Ex):*oate cine$a în$ăța într-o zi ceea ce noi studiem de ani buni[5!n$ocația retorică )nvocația retorică este o rugăminte adresată di$inității. =iperbatul =iperbatul este o in$ersare în topica normală prin care termenul asupra căruia se dorește atragerea atenției este plasat în final) Ex):1ine p#nă la ora aceasta nu știe despre ce e $orba. arcuri se întind în $#nt. pentru a pune în e$idență un anumit termen) Exemple: !mpertinentul participant a fost scos afară din sala de conferințe) "esteptul copil a luat nota '>. și tot ce$ți poți dori. nici singură nu $rea să stea) -/. în parlament se fură. . afirmație sau exclamație) Ex):1ampania lor a a$ut rezultate foarte bune. 8.: #ata asta este și inteligentă. și %arnică.constă în trecerea treptată. -minescu #iguri de stil la nivel semantic sau figuri de cuv7nt %omparația . <rizontu-ntunec#ndu-l. de la o idee la alta și prin care se urmărește scoaterea în e$idență a ideii sau nuanțarea exprimării) 1ălăreții împlu c#mpul și roiesc după un semn E .-/. dar cred oare domnii directori ai companiei că ne pot minți pe față[ 5!nterogația (întrebarea retorică !nterogația retorică este o întrebare la care nu se așteaptă răspuns.: 6ici nu mai $rea să locuiască împreună cu părinții. postrofa postrofa este o întrerupere a expunerii în care $orbitorul adresează unui interlocutor (prezent sau absent o întrebare.ascendenta sau descendenta. $in săgeți de pretutindeni))) R F. muzelor sau unor persoane reale pentru a cere ajutor) 1um nu $ii tu.: ?n guvern se fură.i în caii lor sălbatici bat cu scările de lemn. 7ănci sc#nteie lungi în soare.

.etafora este o figură de stil esențială. comparația apare prescurtată. -minescu. E *rin care trece albă regina nopții moartă) R 8elancolie. pe a lumii boltă luneci) E R F. 8i"ai -minescu ?n cazul imaginii artistice din poezia . Trecut$au anii) un termen concret cu unul abstract: R. determinate de natura termenilor care se compară: un termen concret cu altul tot concret: V*e un deal răsare luna. *e e/emplu. comparație bazată pe două similitudini: paloarea astrului și a unei ființe moarte. persoane prin numele lor.crisoarea ): 7ună tu. <riginalitatea. -minescu. pe baza unei analogiiP) &ă urmărim exemplul metaforei din poezia eminesciană 8elancolie: *ărea că printre nouri s-a fost desc%is o poartă. întruc#t ea stă la baza altor figuri.oarele rotund și palid se prevede printre nori h %a un $is de tinerețe printre anii trecătoriP (. în înțelegerea metaforei. sinecdoca. unicitatea lunii pe cerul nopții și prezența ei dominantă față de celelalte corpuri cerești. alegoria. ceea ce demonstrează că. ca o $atră de jăraticP (8. stăp#n-a mării.%omparația este una dintre cele mai frec$ente figuri de stil și constă în alăturarea a doi sau mai mulți termeni cu scopul e$idențierii primului termen)"ar nu se poate scrie decat sub forma epitetului personificator pentru a se alatura figurii de stil. metonimia.etaforă. răm#i) -/presivitatea unei comparații este și 4n funcție de caracterul c7t mai dif erit al domeniilor din care pro$in termenii ei) < asociere între uman și $egetal înt#lnim în poezia V"ar oc%ii tăi[P: *rin ce minuni ciudate și zămisliri încete E &-a să$ărșit în s#mburi asemenea scumpete[ În pleoape. Tudor rg"ezi 58etafora rticol principal: . ca petala de floare de gutui) R F*ar oc%ii tăi[.crisoarea ).elancolie. ființe. nu putem face abstracție de suportul contextului) . epitetul) %lasificarea metaforei . 8etafora este figura de stil prin care se trece de la sensul obi șnuit al u nui cu$#nt la alt sens. cum sunt personificarea. 1ălin . în acest mod realiz#ndu-se concentrarea prin metaforă. -minescu. lecsandri. care de$ine criteriul principal de apreciere a acestei figuri de stil în operele literare. însuși care apare și 4n alte poezii ale lui 8. care conferă o expresi$itate sporită textului poetic) 1ontextul ne ajută să intuim primul termen al presupusei comparații c%iar în absența lui. 4n .file din po$este) un termen abstract cu altul concret: RTrecut$au anii ca nori lungi pe șesuriD (8. <. -minescu. 8i"ai -minescu 'ceastă metaforă presupune o comparația inițială: Vluna ca o regină moartă a nopțiiP. în lipsa ad$erbului de comparație (cu valoare de prepoziție) ca și a termenului lună. )arna) un termen abstract cu altul abstract: R nii tăi se par ca clipe h %lipe dulci se par ca veacuriD (8. poate fi realizată în următoarele tipuri de comparații. prin intermediul unei comparații subînțelese) *rocesul de realizare a metaforei constă în Vpunerea semnului identității între două obiecte diferite (lucruri.

) Eminescu antiteza apare și în formularea unor titluri: 9enere și . o sinecdocă. fără să implice participarea imaginației sau afecti$ității scriitorului: V])))@ și părinții. cum ar fi Vză$or#teP. nume predicati$ sau circumstanțial de mod este numit epitet c#nd conține în același timp o metaforă.in absentia (alcătuită dintr-un singur cu$#nt cu $aloare de sugestie. o metonimie. o %iperbolă etc). care să presupună o metaforă. sau eveniment. $ 4n metaforă plasticizantă și metaforă re$elatorie) -pitetul rticol principal: -pitet. ale unui lucru.A ( 4)1oșbuc A*așa EassanA ntiteza d'ntitezad este o figură de stil care constă în opoziția dintre două cu$inte. sens conotati$ %lasificarea.adonă. adjecti$ul Vînc%iseP ar fi înlocuit cu altul. -minescu) . Ex: A4igantică poartă-o cupolă pe frunte. mărind sau micșorînd. după Tudor . $ 4n metaforă explicită și metaforă implicită . .ianu. idei. -pitetul este figura de stil const#nd în determinarea unui substanti$ sau $erb printr-un adjecti$. și frații. și surorile îmi erau sănătoși)P (!) 1reangă.1lasificarea. fapte.propriu și metafora conștiinței$vas (metaforă complexă cu mai multe semnificații. atunci el nu este epitet)P +u orice element determinant (adjecti$ sau ad$erb este epitet) În situații ca cele din textele de mai jos determinarea este neutră din punct de $edere stilistic. Înger și demon. &a 8edeleni) "acă în cazul exemplului de mai sus reprodus din opera lui !) 8eodoreanu. sau c#nd face el însuși să apară o asemenea figură) "acă nu cuprinde așa ce$a. se aseamănă cu simbolul) 1lasificarea. sens denotati$ . epitetul Vrăz$rătităP presupune la bază o personificare. soarele r#de. păsărelele șoptesc. pentru a$i impresiona pe cititori. după &ucian Blaga. Personificarea aPersonificareaa este figura de stil (procedeul artistic) prin care lucrurilor. sălciile triste. $#ntul aleargă. după <rtega C 4asset. de regulă pe l#ngă o construcție $erbală. exemple: norii pl#ng. atunci termenul c#știgă în expresi$itate și de$ine epitet) ?n versurile lui Tudor rg"ezi din poezia Testament: R?n seara răz$rătită care $ine "e la străbunii mei p#nă la tine ])))@ "urerea noastră surdă și amarăP. fenomen. înc#t sub pleoapele înc%ise înc%ipuirea-i dădi buzna ])))@)P ()onel Teodoreanu. stelele clipesc. personaje.în metafora conștiinței-tablă (metaforă simplă cu o singură semnificație. obiectelor li se atribuie 4nsu șiri umane . Împărat și proletar) -/emplu VEa un înger ce se roagă 3 El un demon ce $isează. mintiri din copilărie) V't#ta obidă se abătu asupra lui. =iperbola rticol principal: Eiperbolă (figură de stil .E (8. situații) În creația lui . iar epitetele VsurdăP și VamarăP sunt rezultatul unei metonimii în care s-a înlocuit efectul prin cauză) -pitetele au rolul important de plasticizare a imaginii artistice precum și cel de atragere a cititorului. ad$erb etc). trăsăturile unei ființe. -a o inima de aur @ -l un suflet apostat. =iperbola este un procedeu artistic prin care se exagerează intenționat. ci numai un purtător de figuri de stil) <rice atribut. menit să exprime acele însușiri ale obiectului care înfățișează imaginea lui așa cum se reflectă în simțirea și fantezia scriitorului) VEpitetul nu este o figură de stil în sine. pisica $orbește lin.

. oricum. dar nu folositi un limbaj colocvial. utilizată în anumite împrejurări) Înțelesul de$ine altul dec#t cel uzual. etc. &a partea asta e bine sa folositi e/presii9locutiuni9structuri ce atrag atentia. $*e asemenea. unele din cele mai bune fiind: adaugand urmatoarele. sa nu uitam. pe langa toate. la fel ca. )mediat dupa ce ati lecturat citatul dat trebuie sa va ganditi daca sunteti pro sau contra. s-a stricat. )ncepeti te/tul argumentativ cu formulele tipice: $%red ca.%uvinte și e/presii la figurat ?iguratul este o modificare a $alorii semantice a cu$#ntului sau expresiei. poi treceti direct la argumente. dar poate să fie precedată de cu$inte reprezentati$e (exemplu: crimă ) În general are 0-GZ randuri scrise într-un singur paragraf) Întreaga informație este concentrată într-o frază sau două) *ot fi grupate pe manșeta ziarului în rubrici cu titluri Qpe scurtQ) %um sa faci un te/t argumentativ bun *upa cum am observat in structura e/amenului de bacalureat la romana. Min urma unor sondajeM. a eșuat i$a pus coarne (X l$a 4nșelat) a cincea roată la căruță (e inutilitate valurile vieții (X 4nt#mplările $ieții Te/tul jurnalistic Te/tul jurnalistic este acel material produs de un comunicator profesionist (de obicei. bine sa puneti intrebari cititorului astfel incat sa demonstrati ca ganditi si sa$l duceti pe acesta cu gandul la anumite e/emple din viata cotidiana. 6u va sta nimeni sa se intereseze cand va corecteaza e/amenul. bineinteles $-tc. *e asemenea dati te/tului o nota cat mai personala.unt de acord cu. a$#nd cea mai mică dimensiune) >neori nu are titlu. %e e un te/t argumentativP *upa cum ii spune si numele. cu semnificația: s-a pierdut.bine ca te/tul argumentativ sa nu contina prea mult "bla bla" si ideile sa fie e/primate cat mai clar . dupa cum am spus. propriu-zis) < figură de stil str#ns înrudită cu figuratul este metafora. etc. . desi e recomandat sa nu fiti intr$o e/trema sau alta ci sa alegeti calea de mijloc. dupa toate.2. forma. si acum. jurnalistul ) cu intenția de a informa.f(3i te/t argumentativ trebuie sa va sustineti opinia referitoare la o anumita afirmatie prin niste argumente bazate pe e/emple concrete. la punctul )) pe cele mai multe variante de anul trecut se cerea realizarea unui te/t argumentativ. *in nou o introduceti prin anumite formule specifice. din nou. *aca alegeti calea de mijloc arata si faptul ca aveti maturitate$n gandire. &a sfarsit puneti concluzia cat mai concis. oricat. de asemenea. *aca tema ce v$a picat nu este tocmai pe placul vostru si nu stiti cu ce e/emple sa va sustineti argumentele nu strica sa improvizati. $(6u) . )n al doilea rand. intr$un . #olosind formulari precum Mconform unor studiiM. *e cele mai multe ori se cer doar 0 argumente pe care le puteti introduce$n te/t prin formulele: $)n primul rand. convinge sau distra publicul .tirea scurtă Este considerată unitatea elementară a presei) Este cea mai citită știre. este foarte greu sa fiti contestat. ma bazez pe. -/emple de e/presii la figurat: s-a dus de r#pă.