Tinerete fara batranete si viata fara de moarte Basmul este incarcat de semnificatii, implicand elemente din filozofia folclorica

romaneasca; conceptia despre viata si moarte, locul si rostul omului in univers, sensul si limitele fericirii. Pornind de la definitia basmului (naratiune fantastica, cu personaje fabuloase, grupate dupa cele doua dimensiuni ale vietii: binele si raul), "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte" face parte din acele basme care au ca motiv imparatul fara urmas. stfel, se nareaza intamplari ale unui "imparat mare" si ale unei imparatese "amandoi tineri si frumosi" care insa nu puteau avea copii. "!n unc"ias dibaci" daruieste imparatului "ceva leacuri" pentru a aduce pe lume "un #at$#rumos" dragastos, dar, spune batranul, "parte n$o sa aveti de el". %opilul nu intra insa in viata decat atunci cand i se promite "tinerete fara batranete si viata fara de moarte". ceast promisiune neobisnuita devine laitmotivul basmului. &a implinirea varstei de '( ani, nazdravanul flacau ii cere tatalui sau fagaduinta facuta la nastere. )mparatul, neputincios, este obligat sa refuze. tunci fiul sau se simte "nevoit sa cutreiere toata lumea pana voi gasi fagaduinta pentru care m$am nascut". *orinta, imposibil de implinit intr$o lume obisnuita, se transforma intr$o cautare a unui ideal superior, a nemuririi. #at$#rumos isi alege calul "rapciugos si bubos si slab", dar si el nazdravan, care il invata ce trebuie sa faca pentru a deveni invincibil. *upa ce respecta sfatul calului, si curata "ainel si armele tatalui sau, calul "odata se scutura" si "toate bubele si rapciuga cazura de pe dansul si ramase intocmai cum il fatase ma$sa, un cal gras, trupes si cu patru aripi". *upa trei zile cei doi pleaca in marea calatorie, ce ii va supune la numeroase probe de viata, cum au fost: invingerea +"eonoaiei si vindecarea ei, lupta cu ,corpia, sora cu +"eonoaia, ambele blestemate de parinti pentru rautatea lor si transformate din fete frumoase in "lig"ioi" si care "vor sa$si rapeasca una de la alta pamantul". treia piedica este a fiarelor salbatice care pazesc palatul unde se gaseste "tinerete fara batranete si viata fara de moarte". "%u dansele nu e c"ip de a te bate", dar ajutati si de "doamna palatului", cei doi razbesc din nou. Taramul in care patrunsese #at$#rumos, un taram al fericirii, nu cunostea scurgerea timpului. -ra oprit insa a intra in .alea Plangerii. *ar intr$o zi, "alergand dupa un iepure, depaseste "otarul interzis si deodata il apuca un dor de tat$sau si de mama$sa", pe care se "otaraste sa$i revada. )n ciuda avertismentelor celor trei femei si ale calului, #at$#rumos ia calea intoarcerii. *rumul inapoi insa este de nerecunoscut, iar ,corpia ramasese doar o poveste auzita din batrani. &ocuitorii radeau de el ca de unul ce aiureaza sau viseaza destept, iar #at$#rumos nu observa ca barba si parul ii albisera". juns in sfarsit in locul nasterii sale, calul se intoarse inapoi, in timp ce #at$#rumos se simte dezorientat in mijlocul ruinelor palatului tatalui sau. stfel eroul reintra in conditia sa umana, de fiinta muritoare, caci moartea nu poate fi depasita decat simbolic. #inalul inregistreaza moartea eroului si semnifica imposibilitatea omului de a$si sc"imba conditia e/istentiala. %aracteristicile basmului, in general, deci si ale celui in discutie sunt: formulele de inceput, de inc"eiere si c"iar de interior, cu rolul de a ne introduce in lumea fabulosului, pentru ca in final sa ne readuca la realitate. Peisajelor le lipsesc determinarile geografice precise; palatele, zanele sunt descrise prin trasaturi ce uimes, stralucesc, cu putine amanunte vestimentare. -/ista fiinte $"imerice$ ce comunica cu omul dar nu sunt oameni, si care il ajuta pe viteazul din basm in depasirea incercarilor. ceste fiinte au o mare forta fizica si un simt e/traordinar, prevestind si preintampinand intamplarile nefavorabile eroului principal.

%alul nazdravan este un alt protagonist al basmului care "strabate fulgerator spatiul". -ste relevanta limba folosita, cu un pronuntat caracter oral dat de e/presiile populare, proverbele, e/presiile locutionale, interjectiile cu valoare onomatopeica, prezente in te/t. ,e folosesc ca moduri de e/punere: naratiunea, dialogul, descrierea, monologul interior. ,emnele de punctuatie au valori e/presive superioare. Basmul este deci, o creatie literara, avand o geneze speciala, oglindind viata in mod fabulos. ,emnificatiile te/tului, dealtfel numeroase, ni se pot dezvalui, urmarind evolutia narativa a basmului, structurata pe motive: '. motivul imparatului fara urmas 0. motivul dorintei imposibile 1. motivul probelor depasite 2. motivul dorintei implinite (. motivul dorului de parinti 3. motivul reintoarcerii la conditia umana

+enul epic +enul epic cuprinde totalitatea creaţiilor literare cu caracter narativ 4n care toate ideile,gandurile și sentimentele autorului sunt transmise indirect, prin intermediul ac țiunii și al personajelor. +enului epic 4i corespunde, ca mod de e/punere, narațiunea. 5,tructura operelor epice În general, operele epice sunt structurate după momentele subiectului: Expozițiunea (fixează spațiul, timpul, unele personaje și împrejurările conflictului !ntriga (momentul în care se declanșează conflictul 4ntre personajele narațiunii) "esfășurarea acțiunii (prezintă înt#mplările cronologic Punctul culminant (momentul cel mai tensionat al conflictului) "eznodăm#ntul (momentul rezol$ării conflictului Există și termeni noi pentru structura genului epic: .,ituația inițială (momentul actual E$enimentul care sc%imbă situația inițială "esfășurarea acțiunii (la fel ca și termenul $ec%i "epășirea situației dificile sau punctul de maximă tensiune &ituația finală (momentul final 'utorul î(i exprimă indirect g#ndurile, ideile, sentimentele, prin intermediul personajelor (i al acţiunii) *resupune prezenţa naratorului, intermediarul între autor (i cititor) +aratorul este cel care po$este(te (narează, relatează înt#mplările) 'cţiunea este constituită din totalitatea faptelor relatate (i e$oluează în funcţie de momentele subiectului) Înt#mplările se derulează prin raportare la indicii de timp (i de spaţiu) *ersonajele sunt agenţi ai acţiunii (i poartă mesajul autorului) Ele prezintă o mare di$ersitate, în funcţie de criteriile $ariate de clasificare) +aratorul însu(i poate fi unul dintre personaje) ,odul de expunere dominant al acestor opere este naraţiunea) 'ceasta se poate realiza la persoana a !!!-a, c#nd naratorul este obiecti$ (i se deta(ează de faptele relatate, sau la persoana !, c#nd po$estitorul este personaj) 'cţiunea este dinamizată prin prezenţa dialogului, care pune în lumină intensitatea conflictului dintre personaje sau se poate constitui (i în mijloc de caracterizare a acestora, iar prin descriere se fixează indicii spaţiotemporali (i pot fi prezentate personajele) *artea de $orbire cu mare frec$enţă este $erbul, care imprimă un anumit ritm înt#mplărilor, fiind utilizat cu $alori expresi$e multiple) &e caracterizează printr-o mare $arietate de specii literare, realizate în $ersuri sau în proză: în $ersuri: balada (c#ntecul bătr#nesc , legenda, fabula etc). în proză: basmul, po$estirea, sc%iţa, nu$ela, romanul, reportajul, memoriile, amintirile etc) +enul epic: $ intr$o opera epica e/tra un narator(povestitor),e/ista personaje(participanti la actiune) si e/ista actiune(desfasurarea intamplarilor intr$o anumita ordine; $ modul de e/punere predominant al operelor epice este nara țiunea; $ cuprinde totalitatea operelor epice populare sau culte; $ este genul literar care cuprinde texte în proză sau în $ersuri, în care un narator po$estește ceva;

Înlănțuirea este procedeul de legare a secvențelor 4ntr$ o operă epică.prin care se reproduce o discuție între două sau mai multe personaje) 1a mijloc de caracterizare al personajelor. personajele dinamice tind sa fie personaje principale mai degraba decat secundare. -l 4 și asumă astfel at#t rolul de narator. preponderen ța nara țiunii ca mod de e/punere. intențiile și sentimentele personajelor. 2. in urma rezolvarii unui conflict central sau dupa ce se confrunta cu o criza majora. #igurante(simpli martoi).. personajele și motivul9motivele conflictului).Punctul culminant (corespunde momentului celui mai tensionat al conflictului). b: subiecti$ă . conform cu realitatea. (. comportamentul și atitudinile personajelor caracterizate. 0. de obicei.-/pozițiunea (fixează spațiul. Principale.oferă informații într-o anumită manieră. .odalități de e/punere: 8odalitățile de e/punere sunt : narațiunea. *e obicei. c#t și pe acela de personaj implicat 4n evenimentele relatate. dialogul se referă la: felul de a $orbi. Personajele dinamice se sc"imba in timp. Personajele plate(sunt opusul celor comple/e. despre g#ndurile. $ autorul este persoana care imaginează și scrie un te/t.pațiul și timpul: $ )ndicii de spațiu $izează așezarea 4n spațiu a obiectelor și deplasarea 4n spa țiu a personajelor. 1. pentru ca rezolvarea conflictului este rolul major al personajelor centrale. personaje si fenomene ale naturii) "escrierea literară reflectă sentimentele și impresiile celui care privește și descrie. /)"esfășurarea acțiunii (prezintă înt#mplările într-o ordine cronologică . 3. . Personajele statice(nu se sc"imba in timp. . ac țiunea. :. 0)"eznodăm#ntul (momentul rezol$ării conflictului ) . personajele.ecundare(au un rol mai pu țin important). că știe totul despre înt#mplările relatate. . care constă în dispunerea cronologică a înt#mplărilor unele după altele. -pisodice(nu apar decat in cateva episoade). "escrierea este: a: obiecti$ă . personalitatea lor nu se transforma si nici nu evolueaza). $ 6arațiunea este un mod de expunere care prezintă o succesiune de înt#mplări petrecute într-o ordine cronologică) -"escrierea este un mod de expunere care constă în prezentarea sugesti$ă a unor obiecte.naratorul este $ocea care relatează înt#mplarile) &tructura narati$ă: $ lternanța este procedeul prin care sunt prezentate în paralel două fire narati$e într-un text. felul de a g#ndi. adesea. $ 6arațiunea la persoana a )))$a (c7nd naratorul poveste ște despre al ții ) El pare. . ceasta personalitate literara este notabila pentru o singura trasatura principala). 0. descrierea și dialogul. Personajele pot fi: '. Personajele comple/e(sunt oameni cu stari conflictuale si contradictorii). $ )ndicii de timp sunt acele cuvinte care fac referire la momentul ac țiunii. $ )nserția este procedeul care constă în includerea unei po$ești în alta(po$estirea în ramă într-o operă epică) *erspecti$a narati$ă: $ 6arațiunea poate fi relatată la persoana ) sau la persoana a )))$a: $ 6arațiunea la persoana ) (c7nd naratorul poveste ște despre sine). 2. 8omentele subiectului: '. timpul.)ntriga (momentul 4n care se declanșează conflictul între personaje . .oferă informații filtrate prin $iziunea autorului) Ea creează o anumită impresie și9sau emoție asupra cititorului) Este marcată de felul cum percepe sau își imaginează obiectul descris cel care face descrierea) -"ialogul este un mod de expunere alcătuit dintr-o înlănțuire de replici .$ elementele definitorii ale operei epice sunt: naratorul.

specia este multimilenar și bogat reprezentată at#t în sfera oralității 3 *e-o 4ură de 5ai 6 .pecii ale genului epic +enul epic este reprezentat prin numeroase specii literare: 5?n versuri 2aladă (creație populară inițial.eșterul . de regula tragice. etc. .<.oartea căprioarei de +icolae 7abiș. &)8B PAP!& B @ reprezintC aspectul neîngrijit al unei limbi care e cunoscut (i folosit pe întreg teritoriu f=r= a fi literar) 7!.iorița) 3 au conser$at elementele de ceremonial 6 ritual eroic-funerar . 1onstantin 1ătănuță etc) 3. omul de stiinta nebun. tocilarul cu oc"elari.istrețul cu colți de argint de . uneori au stari conflictuale profunde.totdeauna @ in versuri apartine literaturii populare. din viata unui popor (fapte neobisnuite. . fantastic sau mi/t. *e e/emplu: =amlet). cestea nu sunt intotdeauna persoane admirabile. intrată apoi în setul de specii al literaturii culte specie a genului epic in versuri in care sint descrise real. Protagoniste(sunt personajele principale. . balada populara 3 se mai nume(te c#ntec b=tr#nesc) E o creaţie epicC 4n versuri care . national). intimplari dramatice din trecutul istoric. 8atomirescu. c#t și în sfera cultă 3 'ndrii *opa de 9asile 'lecsandri. 2alada lui !on de <cta$ian 2laga etc . '>. dar si celei culte. dar moral. este obstacolul pe care protagonistul trebuie sa$l depaseasca). ceste personaje sunt in mod normal unidimensionale.anole (conser$#nd mitul fundamental jertfei zidirii.&)T-B B )) &)8B &)T-B B @ reprezintC aspectul cel mai 4ngrijit al unei limbi respect7nd regurile de folosire corectC a limbii. -/emple de persoanaje stereotip: detectivul cinic. cu toate acestea. . . in care ni se po$esteste o înt#mplare neobi(nuit= din trecut la care particip= un num=r mic de personaje surprinse 4n antitezC. caruia ii lipseste nobletea conventionala a mintii si care se zbate pentru valori care nu sunt considerate universal admirabile). dar. a carei e/istenta reprezinta o idee majora sau aspect al societatii 5. de obicei. %aracteristici: este o specie a genului epic. plate. %u alte cuvinte. ?n literatura rom#nă. protagonistul. 8oma 'limoș .unt instantaneu recunoscute de cititori sau membrii audientei. trebuie sa ceara implicare din partea cititorului sau c"iar empatie). sau c"iar situatia opozant9protagonistului. ''.2' 9<52!8' 3 reprezint= comunicarea realizat= prin sunete (i este folosit= in relaţiile obisnuite dintre membrii unei comunitCţi umane) !n limba $orbitC se folosesc at#t mijloacele de expresie $erbal= c#t (i mijloacele de expresie non$erbal=) 2'7'"' 1>78' 3 e o creatie epica in $ersuri a$and un autor cunoscut. nti$eroul(este. pot fi niste anti$eroi. se canta @ rareori se recita.T-AB). '1. '0. se citeste (cantarea are un caracter solemn si dramatic inglobeaza o mare varietate de teme si motive ampla desfasurare epica 6AT)!6) *. momente incordate.tefan 'ugustin "oinaș. social. Personajele stereotip(sunt acelea care au devenit conventionale prin utilizarea repetata in diverse tipuri de povestiri. *intea 9iteazul. &oarele și 7una. ntagonistul(este personajul. pozitive. +unta :amfirei de 4eorge 1oșbuc. Personaj simbolic(poate fi oricare dintre ele.

ale unui grup de oameni sau ale unui popor. finite.este o po$estire fantastică cu elemente istorice reale transmisă prin forma orală) 7egenda este o narațiune populară în proză sau 4n versuri. plantele și lucrurile. in care se evoca fapte glorioase din istoria unui popor. care aparține genului epic. personific#nd animalele. intarind ideea ca asemenea fapte se pot petrece oriunde si oricand. F povestirea scurta se aseamana cu o sceneta. 'cțiunile necesită curaj supraomenesc. avand mai multe defecte. vulpea F omul siret. trasaturile personajului pe care$l intruc"ipeaza: furnica F omul "arnic. demoni) iau parte la ac țiune. de o importanță națională sau internațională și de o mare semnificație istorică sau legendară) &ocul acțiunii este 4ntins pe mai multe regiuni. in versuri sau in proza. -popee (sau %7ntec epic) este un poem epic de mari dimensiuni. deoarece reda un anumit tip uman. plante sau animale. dar . F fiecare personaj este simbolic. se explică originea unor ființe. o poveste. boul F omul prost. satirizează anumite mora$uri. mentalități sau greșeli cu scopul de a le îndrepta) Ea are următoarea structură: po$estirea propriu-zisă și morală) ?igura de stil folosită de obicei este personificare %aracteristicile fabulei F apartine genului epic. cu unul sau mai multe personaje a/ate in jurul unui erou e/ceptional. un personaj. dar reprezentative. alcatuita din mai multe episoade de intindere mare. în care autorul. at#t cele posibile c#t și cele complet ireale) Ele au ser$it de obicei pentru a explica geneza sau producerea unor fenomene sau e$enimente) ?n limbajul comun. un obiect. personaje extraordinare și6sau supranaturale) Epopeile se numără printre cele mai $ec%i opere literare care au supra$iețuit p#nă în zilele noastre -popeile au următoarele caracteristici principale: Eroul are o statură impozantă. -/emplu: D*umbrava BosieE de lecsandri. catelul F omul fricos. lupul F omul lacom. a gen. fenomen. dominate adesea acțiuni cu totul ieșite din comun care se petrec în locuri stranii și depărtate. magarul F omul incapatanat etc. istorie. epic . in care se e/prima geneza unui lucru. greierele F omul lenes. este str#ns legată de un element c%eie și se concentrează pe un loc. F de mici dimensiuni. #orțe supranaturale (zei. eveniment. *oetul păstrează $iziunea obiecti$ă) ?abulă este o scurtă po$estire alegorică. -ste folosit un stil elevat. deprinderi. termenul a devenit sinonim mitului și se referă la ce$a a cărei existență nu a fost niciodată do$edită) Tipuri de legende: )storice zoologice 8itologice din pastori %ulte (DA sama de cuvinteE ). F locul si timpul sunt vagi. de obicei în $ersuri. desfășurarea unor momente istorice sau faptele unor eroi etc) 7egendele combină fapte reale cu înt#mplări imaginare. F sub valul alegoriei se descopera lumea oamenilor cu defectele eterne. eroi &egenda. legendar. F animalele (plantele. cu putine personaje. legendare sau istorice. intrucat naratiunea este adesea inlocuita cu dialogul: personajele se prezinta singure. este populara sau culta. 4n care se povestesc fapte eroice. 6eculce) populare Poem$ specie a genului epico$lirica. 4n versuri. incat sa redea cat mai fidel. 4ngeri.reptrezintC o 4nt7mplare din trecutul 4ndepCrtat sub forma unei ac ţiuni simple cu num=r mic de personaje prezentate de obicei în antitez= (i în care realul se împlete(te cu fabulosul) 7egendă) @ s. obiectele) sunt alese cu maiestrie. spre deosebire de basm. ale unui singur personaj.

astfel.a)))$a in povestire si. ce vine 4n contrast cu fantasticul autentic modern. Basmul (din sl) basnB: născocire. personajele %imerice și figuri generice umane. intamplari. intr$o anumita ordine. asadar. F structura are doua parti: a) povestirea redusa (sceneta) care aduce in fata cititorului personajele cu defectele lor. prin aceea că prezintă e$enimente și personaje ce posedă caracteristici supranaturale. mai ales. insolite și se manifestă în realitatea cotidiană. numele de fabulos și reprezent7nd. dar exprimă un fapt mai general ca nuvela 4n sine. utobiografie Basm specie a genului epic. basmul diferă de restul scrierilor fantastice. deoarece accentul este pus pe satirizarea defectelor. este alături de povestire. anecdotele nu sunt glume. @În proză AP-B -P)% )6 PBAG 6 B T)!6. F limbajul folosit este unul comun. si care se gaseste cel mai des in final. dar. cu elemente fantas$ tice supranaturale care simbolizeaza fortele bine$ lui si ale raului in lupta p9u sau impotriva fericirii omului. fara prelucrari literare.) H %aracteristici ale operei epice: '. un fantastic convențional. răspîndită într-un număr enorm de $ariante la toate popoarele) !ndiferent de tip. se caracterizeaza prin prezenta unui loc (spatiu< si timp al actiunii (. sau pentru a forma o anumita trăsătură de caracter sau e cu funcția de o instituție. snoa$ă și legendă. opera literara in care sunt povestite.dintre toate unul este definitoriu. de obicei. . dar si la inceput sau in interiorul povestirii. drept o continuare a ei) B . pers. dintre care unele pot reprezenta cu fidelitate punctul de vedere al naratorului 3. dar se distinge de parabola prin specificul său istoric) < anecdotă nu est e o metaforă nici nu are morală.T)B. apartinand. o scurtă po$este a unui e$eniment curios) < anecdotă este întotdeauna bazată pe e$enimente reale. precum nuvela. scornire). se utilizeaza. de regula. un incident cu oameni reali cu personaje în locuri reale) În timp ce altele sunt pline de umor. una dintre cele mai vec"i specii ale literaturii orale. miraculosul din basme purt#nd. care apare at#t in parabolă c#t și în fabulă. opera epica este sinonima cu naratiunea (povestirea) fiindca posibilitatea de a identifica un te/t epic se face prin incercarea de a$l povesti 6aratiunea este.8!&: aparţine genului epic. numit și povesteI'5. astfel înc#t sa se lipească de esența sa) 8onologuri scurte care încep cu A>n profesor cere ele$ilor săi )))A $a fi o glumă) >n monolog scurt care începe cu A<dată ce un profesor a cerut)))A $a fi o anecdotă) < anecdotă este astfel mai aproape de pilda po$estirii. de regula scurta. semnalată încă din antic"itate. fără a pretinde că acestea sunt reale sau seamănă cu realitatea. se defineste prin situatia in care e/ista un narator (povestitor) care relateaza unui auditoriu un eveniment trecut 0. unde desfășurarea epică și fenomenele prezentate sunt impre$izibile. in cuprinsul operei epice pot avea loc salturi in timp (dislocari temporale) H *e regula. (narate) evenimente. b) morala (invatatura). previzibil. de obicei în proză. de regula. implicit. trecutului. sunt prrezente personaje. de fapt. pentru ca scopul ei principal nu este pur și simpu de a pro$oca r#sul. educativ (moralizator).-. 6aratiunea poate fi in proza dar si in versuri necdota este o povestire scurtă care narează un incident interesant sau amuzant. F fabulele au rol instructiv. forme verbale ale timpului trecut 2.(PA. e/ista un singur narator (care se identifica de cele mai mute ori cu autorul) 1. prozaic.

precum *umnezeu. . . în care e$enimente istorice sau de altă natură sînt recompuse pornind de la obser$ații și experințe strict personale) . 6uvela . concentrat. cu un singur fir narati$. să cunoaștem miturile și legendele care au circulat odinioară) . mai scurtă dec#t un roman și mai lungă dec#t o po$estire) 1onține de obicei puține personaje care sunt însă construite pe c#te$a linii principale) Ea are o naratiune ce$a mai concentrata. elementele reale sunt punctul de plecare pentru inventarea fantasticului. in care este prezentat un episod. acţiunea urmează momentele subiectului. ctiunea nuvelei are un singur fir narativ. despre zei și eroi legendari) . cu o intrigă riguros construită. finale specifice.. ccentul se pune pe personaje.<. binele 4nvinge 4ntotdeauna . a/induse in jurul acestuia.itul este o po$estire fabuloasă care cuprinde credințele popoarelor (antice despre originea uni$ersului (cosmogeneză și a fenomenelor naturii.. si personaje fantastice ca de e/emplu: oameni$animale. conţine formule iniţiale. personaje mai putine.emoriile formează o subclasă a genului autobiografic. 6uvela $ %aracteristici generale 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/. este foarte important să cunoaștem literatura de natură populară. accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului dec#t pe acțiune)Este o narațiune în proză.etc. basmele surprind preocuparea omului pentru triumful binelui. personajele au puteri supranaturale (i inele dintre ele sunt fantastice 6imaginare. Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului. procesul artistic este antiteza. 8it )dentitatea culturală a fiecărui popor poate fi reflectată de miturile și legendele care l-au însoțit pe tot parcursul dez$oltării lui) "e aceea. epic in proza de dimensiuni mai mari decit sc"ita si mai reduse ca romanul (cu un fir narativ). Biografie Jurnal intim 8emorii este o specie a literaturii autobiografice.. principal si secudar. 4nger sau demoni. !n singur fir narativ. '. în funcție de contribuția lor la desfășurarea acțiunii) +u$ela prezintă fapte într-un singur conflict. 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior. #inal tragic. cele secund. urmărind un conflict unic. Particularitati: .tilul obiectiv. precum și e/istența unei alte lumi +u$elăs. a gen. fiind caracterizate succint. drama mai putin complicata dec7t un roman.o naraţiune de largă întindere. mediane.. personajele nu sunt numeroase.'0. înt#lnim cifra cu încărcătură magică 1. )ntriga relativ comple/a. ctiunea are loc pe un singur plan 6uvela este specia genului epic în proză. are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic.itul implică fiinte spirituale. un eveniment de mare importanta din viata personaj. se confruntă două forţe: binele (i răul . Principal. de . personajele au puterea de a se metamorfoza (i de a re$eni la starea lor iniţială.

din faptele sale. si . :.tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate. realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare. . de obicei. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice. 2. . 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior.dialogul si monologul. par. nu se insista asupra detaliilor. realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare. din atitudinea celorlalte personaje fata de el. '. regionalisme. 0. principal si secudar.pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:. faptele sunt prezentate în ordine cronologică.). conflictul este mai complex dec#t în sc%iţă. *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea.. un singur personaj principal. de obicei. :. regionalisme. par.-& : specia genului epic. )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune.) -ste evidenta in acelasi timp. Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului. Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/. ctiunea are un ritm alert. ..tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate. 1... descrieri. din gandurile lui. dar admirativa fata de personaje. %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv. )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct. 3. propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre . accentul cade pe personaj. (. acţiunea are un singur fir narati$) . ctiunea nuvelei are un singur fir narativ. sunt prezentate de narator. de asemenea. descrieri. care reies din: vorbele rostite. . si indirecte. 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/. de . in nuvela apare. 6uvela . Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/. sunt prezentate de narator. mai simplu dec#t în roman. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice. din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior. are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic. 1. 6!.) -ste evidenta in acelasi timp.. din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior. 3... nu se insista asupra detaliilor. propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre . in nuvela apare. %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv. dar admirativa fata de personaje. (. din atitudinea celorlalte personaje fata de el.. )n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea. )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct.. care reies din: vorbele rostite.. )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune.dialogul si monologul. atitudinea usor ironica. din gandurile lui. Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje.. si indirecte.ctiunea are un ritm alert. 0.. naratorul nu este prezent. 2.pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:. si .. Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje. de asemenea. atitudinea usor ironica. *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea.). )n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea. din faptele sale.. un singur personaj principal. 4ntindere medie...

. ca semn distincti$ al acestuia)!dentificarea po$estirii cu narațiunea se bazează pe identitatea de sens a $erbelor Aa po$estiA6Aa naraA) *o$estirea de$ine AmodulA prin care se constituie toate specile narati$e. în proză. Beportaj Bomanul este specia genului epic. interesată nu de diferențele specifice.adoveanu E%ealalta ncutaE Povestirea este o specie a genului epic. în care se relatează fapte din punctul de $edere al unui narator.noava$ s. epic in proza. știința comportamentală a narațiunii. ci de legătura între forme narati$e. se confundă cu narațiunea ca modalitate de existență a genului epic. mindria. elementul lor comun din care. aviditatea.:. pe baza principiului po$estirii) Poveste$specie a genului epic in proza in care se relateaza intimplarile fantastice ale unor perso$ naje imaginare in lupta cu personaje nefaste in care binele triumfa. ))))dar în fiecare caz există și excepții: Bomanele au rol de agrement (deși -ducația lui %Krus este un roman didactic).Povestire specie a genului epic in proza. în proză. dar implică ni$eluri de semnificație paralele) &tructura romanului este dialogică) 5omanul este definit drept o operă extinsă în proză care are forma unei po$estiri în cele mai multe dintre cazuri) 5omanul este mai lung și mai complex dec#t o po$estire sau o nu$elă și nu respectă restricțiile impuse prezente în teatru sau poezie) 8răsături ale romanului . lenea. Particularitati: %aracter de fabula. se dez$oltă $ariantele genului) *e această reducție se bazează naratologia. detaliată p#nă la ultima resursă posibilă de imaginație a scriitorului respecti$) Este cea mai ad#nca formă în scris existentă) +u e neaparat structurată pe planuri de acțiune. iar interesul cititorului se concentrează asupra situației narate) Într-o accepțiune lărgită. in care se descrie o intimplare. avaritia). lasitatea. 6araiune e/presiva. in care actiunea se petrece intr$o perioada de timp nu prea mare. . cu personaje numeroase a căror personalitate este bine indi$idualizată și al căror destin este determinat de trăsăturile de caracter și înt#mplările ce constituie subiectul operei) &pecia literară apare odată cu burg%ezia. care este martor sau participant (sau ambele $ariante la e$enimentul po$estit) *o$estirea este de obicei de mică întindere. Predomina dialogul. relatează un singur fapt. are personaje puține. conform legilor specifice de compoziție. .el$ille conține pe l#ngă fapte și digresiuni ) !n autor de romane se numește romancier. un fapt real din viata. cu o acțiune complexă ce se poate desfășura pe mai multe planuri. anecdota. care ironizeaza viciile societatii si ale oamenilor (minciuna. 4ntindere mare.ulte romane prezintă aceste trăsături. Bomanele au caracter beletristic. poate fi o lume. de mare întindere. iar primele romane se adresau mai cur#nd unui public feminin) 5omanul poate fi istoria unui accident. -/. a gen..ubiectul unui roman este ficțional 4n 4ntregime (de și 8obC-"icD de Eerman . BA8 6u&: specie a genului epic. acţiune complexă. unui incident. de dimensiuni mici. o lume ficti$ă.

de scurtă întindere . accentul cade asupra uneia dintre trăsăturile fundamentale ale personajului. . 4n care un narator povestește ceva. . sunt mai multe tipuri de roman: istoric. intriga este simplă (i derularea e$enimentelor este rapidă .til concis. etc) ) &1E!F': ecie a genului epic in proza de dimensiuni reduse ce infatiseaza o intimp. de foarte multe ori dialogurile pot fi mai importante dec7t narațiunea propriu-zisă) 'cțiunea sc%iței se desfășoară pe o durată scurtă și are loc. romantic. portretul fizic (i moral al personajelor este prezentat sumar. . personajele. Personaje tipice. textul este sărac de figuri de stil.+arațiunea poate fi relatată la persoana ! sau la persoana a !!!-a: . ac țiunea. . modurile de exprimare se îmbină domin#nd naraţiunea (i dialogul. $ modul de e/punere predominant al operelor epice este nara țiunea. $ elementele definitorii ale operei epice sunt: naratorul.Înlănțuirea este procedeul de legare a sec$ențelor într-o operă epică. urmăre(te un singur moment al unui personaj6a mai multor personaje. %aracter moralizator desc"is. $ cuprinde totalitatea operelor epice populare sau culte.este genul literar care cuprinde texte în proză sau 4n versuri. dar caracteristica unui personaj Particularitati: %aracter "azliu. poliţist. mitic.lare scurta. într$un decor unic. !n singur fir narativ. se poate identifica momentele subiectului. !n adevar veridic. $ naratorul este vocea care relatează înt#mplarile) &tructura narati$ă: . *ersonajul principal este caracterizat într-o manieră stilizată.!nserția este procedeul care constă în includerea unei po$ești în alta(po$estirea în ramă într-o operă epică) *erspecti$a narati$ă: . 8răsăturile sc%itei . construcția sa fiind realizată din perspecti$a unei trăsături interioare) aparţine genului epic. preponderen ța nara țiunii ca mod de e/punere. în general.e/ista personaje(participanti la actiune) si e/ista actiune(desfasurarea intamplarilor) intr$o anumita ordine.autorul este persoana care imaginează și scrie un text.c"ița are un caracter dramatizat. înt#lnim foarte rar sec$enţe descripti$e +-6!& -P)% +enul epic: $ intr$o opera epica se regaseste un narator(povestitor).'lternanța este procedeul prin care sunt prezentate în paralel două fire narati$e într-un text. care constă în dispunerea cronologică a înt#mplărilor unele după altele. .mai multe planuri narative: paralele sau se pot întrepătrunde.

. plate. -/emple de persoanaje stereotip: detectivul cinic. 1. pentru ca rezolvarea conflictului este rolul major al personajelor centrale. tocilarul cu oc"elari. dar. Personajele plate(sunt opusul celor comple/e. .$ 6arațiunea la persoana ! (c#nd naratorul po$estește despre sine ) El își asumă astfel at#t rolul de narator. in urma rezolvarii unui conflict central sau dupa ce se confrunta cu o criza majora. personalitatea lor nu se transforma si nici nu evolueaza). (. :. Personajele stereotip(sunt acelea care au devenit conventionale prin utilizarea repetata in diverse tipuri de povestiri. comportamentul și atitudinile personajelor caracterizate) Personajele pot fi: '. b: subiecti$ă . despre g#ndurile. 2.ecundare(au un rol mai puțin important). ceste personaje sunt in mod normal unidimensionale. că știe totul despre înt#mplările relatate. Principale. c#t și pe acela de personaj implicat în e$enimentele relatate. Personajele dinamice se sc"imba in timp. de obicei. . Personajele comple/e(sunt oameni cu stari conflictuale si contradictorii). 3.oferă informații filtrate prin $iziunea autorului) Ea creează o anumită impresie și6sau emoție asupra cititorului) Este marcată de felul cum percepe sau își imaginează obiectul descris cel care face descrierea) -"ialogul este un mod de expunere alcătuit dintr-o înlănțuire de replici . $ )ndicii de timp sunt acele cuvinte care fac referire la momentul ac țiunii.+arațiunea este un mod de expunere care prezintă o succesiune de înt#mplări petrecute într-o ordine cronologică) -"escrierea este un mod de expunere care constă în prezentarea sugesti$ă a unor obiecte. 0. dar moral. #igurante(simpli martoi).oferă informații într-o anumită manieră. conform cu realitatea.. -l pare. uneori au stari conflictuale profunde. 0. Personajele statice(nu se sc"imba in timp. personajele și moti$ul6moti$ele conflictului . omul de stiinta nebun. -pisodice(nu apar decat in cateva episoade). etc. *e e/emplu: =amlet).!ndicii de spațiu $izează așezarea în spațiu a obiectelor și deplasarea în spațiu a personajelor.)ntriga (momentul 4n care se declanșează conflictul între personaje .odalitățile de expunere sunt : narațiunea.prin care se reproduce o discuție între două sau mai multe personaje) 1a mijloc de caracterizare al personajelor.unt instantaneu recunoscute de cititori sau membrii audientei. personajele dinamice tind sa fie personaje principale mai degraba decat secundare. dialogul se referă la: felul de a $orbi. /)"esfășurarea acțiunii (prezintă înt#mplările într-o ordine cronologică . 2. . $ 6arațiunea la persoana a )))$a (c7nd naratorul poveste ște despre al ții). felul de a g#ndi.pațiul și timpul: . timpul. intențiile și sentimentele personajelor) 8omentele subiectului: G)Expozițiunea (fixează spațiul. *e obicei. . personaje si fenomene ale naturii) "escrierea literară reflectă sentimentele și impresiile celui care pri$ește și descrie) "escrierea este: a: obiecti$ă .Punctul culminant (corespunde momentului celui mai tensionat al conflictului). . 0)"eznodăm#ntul (momentul rezol$ării conflictului ) . descrierea și dialogul. adesea .odalități de expunere: . <. ceasta personalitate literara este notabila pentru o singura trasatura principala).

caruia ii lipseste nobletea conventionala a mintii si care se zbate pentru valori care nu sunt considerate universal admirabile). accentul cade pe acţiune6 pe personaj) !n alt argument prin care un text poate fi încadrat în genul epic îl reprezintă faptul că înt#mplările se desfă(oară într-o ordine logică (i temporală. pot fi niste anti$eroi. c#nd))))))))))))))))))))) ))))))))))))))))))) 'cesta reprezintă ultimul moment al subiectului . de obicei. protagonistul. trebuie sa ceara implicare din partea cititorului sau c"iar empatie).deznodăm#ntul) < altă trăsătură importantă specifică genului epic o constituie folosirea tuturor modurilor de expunere: naraţiunea .descrierea (i dialogul. deLL apartine genului liric. cu toate acestea. prezenţa personajelor constituie un argument important pentru încadrarea unui text în genul epic) *ersonajele care participă la acţiune sunt : principale()))))))) . Protagoniste(sunt personajele principale. %u alte cuvinte.. secundare())))) (i episodice ()))))))))))) )Ele sunt prezentate at#t prin caracterizarea directă. elementele de versificatie care sunt dominante in gen liric. naratorul po$este(te la persoana)))))))(i este)))) 'lături de narator. sau c"iar situatia opozant9protagonistului. morale . prezenta eului liric. nti$eroul(este. '1.LLL MM apartine genului liric.'>.L.spaţiul este mai întins 6mai redus ())))))))))))) dec#t în alte opere epice) 8impul este amplu 6 limitat ) !ndicii temporali sunt:)))))))))))))))))))) 'ctiunea nu are 6 are prelungiri în trecutul (i 6sau $iitorul personajului) 1el de-al doilea moment al subiectului este intriga) 1auza care declan(ează acţiunea constă în faptul că))))))))))))))))))))))))) %el mai amplu moment al subiectului .. dominantă fiind naraţiunea) "eoarece în textul A))))))))Ase regăsesc trăsăturile genului epic .. dar nespecifice. . limbajul e/presiv.. organiz#ndu-se pe momentele subiectului) Expoziţiunea reprezintă primul moment al subiectului în care sunt prezentate spaţiul (i timpul acţiunii care se $or modifica6 nu se $or modifica de-alungul celolrlate episoade) În această specie )))). Personaj simbolic(poate fi oricare dintre ele. se nume(te dez$oltarea acţiunii) (5ezumat ))))))))))) ) 8ensiunea maximă este atinsă în momentul c#nd))))))))))) )'cest moment al subiectului se nume(te punctul culminant ) %onflictul principal î(i găse(te în final rezol$area.. este obstacolul pe care protagonistul trebuie sa$l depaseasca).MM. ''. ntagonistul(este personajul. .care reune(te un număr mai mare de episoade. ?ncadrarea unei opere9 a unui fragement 4n genul epic <pera epică reprezintă creaţia literară în proză sau în $ersuri în care un narator po$este(te înt#mplări la care participă personajele) A caracteristică esenţială a operelor epice o constituie faptul că acţiunile se înlănţuie întro succesiune logică (i cronologică . deoarece întrune(te caracteristicile esenţiale ale acestuia) În )))))))))). a datelor biografice))))))) ) În opera 6 fragmentul dat. '0. c#t (i prin cea indirectă) *ortretul personajului principal))))))este amplu 6 sumar prezentat) &e insistă 6nu se insistă asupra trăsăturilor fizice. +enului liric ii sunt caracteristice transmiterea in mod direct a sentimentelor. intrucat indeplineste conditiile de apartenenta la acest gen. pozitive. cestea nu sunt intotdeauna persoane admirabile. a carei e/istenta reprezinta o idee majora sau aspect al societatii. dominantă fiind naraţiunea) <pera )))))))))) aparţine genului epic . se ordonează pe momentele subiectului) <perele care aparţin genului epic folosesc toate modurile de expunere..se poate afirma că acesta este o operă epică) *emonstratie apartenenta la gen *ezvolta cel putin doua argumente pentru care consideri ca .

I.. a spune. intr$un mod corect. . adverbe relative.. . normele ortografice. O dispar: F unele semne de punctuatie: IP5. ca si a verbelor (persoanele ) si a ))$a se inlocuiesc cu a )))$a).%B).si mai stie de calareMM. rima imperec"eata. sa analizeze un te/t. sa e/prime. romanul. verbe si pronume la persoana intai: . scrisoare. apartinand liricii populare.ardeMM.. prin utilizarea unui vocabular. intalnim elementele de versificatie specifice creatiilor populare: ritmul tro"aic. Prima repetitie evidentiaza marmorat.sunt scaldatMM. pronume relative si adjective pronominale relative.cuui F elemente de subordonare in fraza (conjunctii subordonatoare.cui:K F unele parti de vorbire: interjectii. iuteala si calitatea luptatorului. limbajul e/presiv este sustinut de o gama variata de procedee e/presiv$artistice: $enumeratia de e/: .tipaMM si . ou<:2/0'. atitudini. in care se transmit puternice sentimente de dorinta ale unui personaj tanar.)n primul rand.E5.am crescutMM. . doina. sa redacteze diferitele te/te cu destinatie functionala: cerere.sa fiuMM.sunt frecatMM. fiind o poezie populara. %apacitatea de e/primare scrisa presupune ca elevul stie si reuseste : sa rezume un te/t literar dat cu modificari facute la trecerea din vorbirea directa in cea indirecta. Pasiunea arzatoare a acestuia este e/primata cu ajutorul interjectiei . conform argumentelor mai sus mentionate. F modul verbelor (imperativele se inlocuiesc cu conjunctive).. . de punctuatie si de e/primare corecta. in scris. fabula... sa caracterizeze un personaj dintr$un te/t studiat sau la prima vedere.$ subictele rezolvate(materia) -NPB)8 B. opera apartine genului liric. -N 8-6!& *... F valorile e/clamative si interogative ale propozitiilor.% P %)T T.a stiMM $ . IR.care stie sa c"iteascaMM. apartenenta unui te/t la un gen sau la o specie literara: basmul. sa aplice. .. *e asemenea. adecvate conte/tului si in conformitate cu normele de redactare..sunt nascutMM.. logic... a unui registru de comunicare si a unui stil. '0<:2/op. reuneste amanunte sugestive ale portretului moral. a raspunde etc. ale "aiducului. urmata de verbe de o mare forta e/presiva: .cum am ajuns sa incercMM... este prezenta vocea poetica redata in te/t prin marcile le/ico$gramaticale.si mai stie sa inoateMM. pricepera. 8odificari facute la trecerea din vorbirea directa in cea indirecta .. ) Oapar: F verbe de declaratie: a zice. pastelul. imnul. telegrama.). de a lupta pentru dreptate sociala in randurile multimii societatii de a savarsi actul justitiar in calitate deLL. sc"ita. sa redacteze un te/t in care sa se evidentieze caracteristicile fundamentale ale unei opere literare9 ale unui fragment de te/t literar dat (sa motiveze intr$o compunere. poezia este ca specie literara o doina. IQ5. 8 O se pastreaza: F propozitiile subordonate de orice fel e/istente in vorbirea directa.. locutiuni conjunctionale subordonatoare. in redactarea unui te/t.sa amMM. diferitele idei. .. nuvela. pronume ne"otarate si adjective pronominale ne"otarate compuse cu SoriT. % O se modifica: F persoana pronumelor personale si refle/ive. a intreba. redate la nivel stilistic de repetita verbului . F unele propozitii principale devin subordonate necircumstantiale.aoleuMM. IF5 si unele virgule.m$MM. )n al doilea rand. comedia..5. .. .m$am lasatMM. cesta este completat de alte virtuti.. & -N 8-6!& *. valorificand structura acestuia si resursele e/presive ale limbii).. etc. conform unor cerinte specificate.. convingator si coerent. substantivele sau pronumele in cazul vocativ. sadar. opinii.% P %)T T-laborarea unei compuneri solicita capacitatea de e/primare scrisa. )n plus. balada. invitatie. . .

)n naratiunea R*$l +oe. directe si indirecte. in ciuda recomandarilor unui calator si isi pierde palaria. c"iar laconic. Profitand de atipirea bunicii..E este una din sc"itele in care %aragiale trateaza tema educatiei in familiile instarite. %aracterizarea personajului +oe din sc"ita R*$l +oe. personajele sunt putine. -l ramane pe coridor. aceasta este o opera epica.E. insotitoarele trebuie sa plateasca amenda. %aragiale R*$l +oe. cele trei doamne isi RetaleazaE incultura. )ncultura personajului rezulta din discutia RfilologicaE asupra cuvantului RmarinarE. din R!rbea NE pana la Bucuresti. scoate capul pe fereastra. %a in orice sc"ita.. -fectuata intr$un interval de timp redus (cateva ore. prin raportare la nuvela si. fiind nevoie de interventia conductorului.&.&. lipsit de respectul elementar. personajele sunt putine si tipice: doua dintre cucoane nu au prenume si reprezinta pe bunicile si mamele care isi rasfata urmasii. la Bucuresti. Rde '> 8aiE.E %a orice sc"ita.. de asemenea.. iar +oe este copilul obraznic tipic. tot asa cum +oe ii intruc"ipeaza pe toti copiii bogati si rasfatati. &ipsa indicatiilor toponimice si cronologice confera intamplarii un caracter repetabil. urmat de puncte de suspensie care ofera cititorului posibilitatea de a deduce sentimentele autorului..alea Pra"ovei. in care se afla si biletul. ca si din fraza initiala a te/tului din care aflam ca el a ramas de mai multe ori repetent. ctiunea fiind simpla si lineara. in care autorul isi e/prima indirect sentimentele despre educatia gresita data copiilor din unele familii (aristocratice).e dezec"ilibreaza. ca +oe este un elev intarziat. se bloc"eaza in toaleta. un )onel mai mare.. caci actiunea este simpla. producand panica si intarzierea trenului. cu trenul. respectiv calatoria celor patru personaje. F topica propozitiilor si a partilor de propozitie. Punctul culminant il reprezinta tragerea semnalului de alarma. faptele si personajele sunt credibile. pentru valoroasele creatii din volumul R8omente si sc"iteE. %aragiale F sc"ita F ). el traieste cu familia in Rurbea NE F un oras de pe . lovindu$se la nas si urla. un personaj tipic. -ste de dimensiuni reduse. %a in orice sc"ita. fapta pe care nu o recunoaste. utorul il numeste c"iar RtanarulE. este prezentata o singura intamplare. intr$un an neprecizat. in concluzie. deci este un moment reprezentativ. fiind.E este o sc"ita. in proza. cel principal fiind anuntat inca din titlu. la roman si are un titlu la fel de concis.F propozitiile interogative directe devin propozitii interogative indirecte. deci. deoarece intruneste trasaturile acestei specii literare. ceea ce sugereaza. pe insotitoare le numeste RproasteE. %aragiale este considerat Rparintele sc"itei romanestiE. pretentiile e/agerate. nesupraveg"eat. lineara.. R*$l +oe. . purtata pe peron. +oe este dus cu trenul. . tipic. iar acesta isi afiseaza proasta crestere. deci mai putin de o zi)... toleranta e/agerata fata de +oe. al carui nume nu este indicat F ceea ce inseamna ca acesta poate reprezenta orice oras. rasfatul si obraznicia. 8odul de e/primare il caracterizeaza pe +oe drept arogant.. stfel. putem spune ca R*$l +oe. mai ales. i se indica originea. dupa mustrarile mamei.&.E de ). %aracterizarea personajului +oe este realizata prin mai multe mijloace.. iar pe calatorul care il sfatuieste sa nu scoata capul pe fereastra il califica drept RuratulE. pot fi veridice: Rca sa nu mai ramaie repetentE. iar +oe este indulcit cu o RciucalataE. calatoria este relevanta pentru caracterul personajelor. printre care se numara si R*$l +oe.E de )..

%a in orice sc"ita, comportamentul lui +oe este surprins intr$un moment din e/istenta sa, clar semnificativ: o calatorie cu trenul spre Bucuresti. %ititorul poate deduce din aceasta ca +oe este un copil prost crescut, care cere socoteala adultilor, batand din picior si zbierand sau strambandu$se la calatorul bine intentionat. Basfatat, tratat ca un adult, unicul barbat din familie, deci admirat, el da si alte dovezi de proasta crestere: tipa, se urca pe un geamantan strain, ca sa traga semnalul de alarma, minte si e/agereaza cu curiozitatea, blocandu$se in toaleta. %a orice copil rasfatat, el este in centrul atentiei (egoist), starnind rasul cititorului, prin contrastul dintre atitudinea lui batoasa si situatia de calator, respectiv prin discrepanta dintre ceea ce este si ceea ce vrea sa para, lucru care il face ridicol. Toata bravura lui se topeste atunci cand isi da seama ca a facut o mare boacana si se culcuseste in poala bunicii, prefacandu$se adormit, pentru a nu recunoaste ca a tras semnalul de alarma, desi faptasul poate fi usor depistat dupa firul de plumb rupt. %a orice personaj de sc"ita, el este prezentat sumar, in special in ceea ce priveste fizicul: singurele indicii date de autor sunt varsta de trecere de la copilarie spre adolescenta (RtanarulE) si imbracamintea Run frumos costum de marinar, cu inscriptia pe panglica U&e #ormidableV, care dovedeste conditia sociala a personajului: apartinea unei familii instarite si snoabe. )n concluzie, putem spune ca +oe este personajul principal al acestei sc"ite, un personaj negativ, de care cititorul se detaseaza, desi rade la poznele lui, RfrateleE mai mare al lui )onel Popescu din sc"ita R.izita...E, sc"ita a aceluiasi autor si avand aceeasi tema. R.izita...E de ).& %aragiale F rezumat F *e ,fantul )on, naratorul s$a dus in vizita la familia Popescu, pentru a$l felicita pe )onel, fiul acesteia. -l i$a dus o minge mare in dar. *omnul Popescu nu era acasa, astfel incat vizitatorul s$a intretinut cu doamna Popescu. 8usafirul i$a reprosat gazdei lipsa din societate in ultimul timp, dar aceasta i$a replicat ca este foarte ocupata cu educatia lui )onel. *in bucatarie, s$a auzit vocea slujnicei care striga ca )onel nu se astampara si poate rasturna masina de gatit. *upa strigari repetate, )onel a venit in sufragerie, unde a luat o trambita si$o toba si a inceput sa cante, incat adultii nu se mai auzeau. 8usafirul i$a spus sa ia sabia si sa comande, caci asa fac ofiterii, deoarece )onel era imbracat in ofiter de rosiori. )onel a atacat tot ce ii iesea in cale. ,lujnica a venit cu tava. Pentru a o proteja, doamna Popescu i$a iesit inainte si a fost lovita sub oc"i cu sabia. %opilul a mancat, apoi, dulceata direct din c"esea, iar cand mama i$a atras atentia ca nu este bine, el a iesit cu vasul pe "ol, de unde s$a intors curand cu el gol. 8usafirul a cerut permisiunea sa fumeze. 8ama a aprobat si a spus ca si )onel fumeaza si i$a permis acestuia sa$si aprinda o tigara, admirandu$l. *upa ce a terminat de fumat, )onel a luat mingea primita in dar si a trantit$o cu putere, incat aceasta a sarit pana la policandru si apoi a rasturnat ceasca cu cafea fierbinte a musafirului pe pantalonii acestuia. Peste cateva minute, copilul s$a albit la fata si a lesinat. 8usafirul i$a acordat primul ajutor, apoi a plecat. casa, a constatat ca avea dulceata in sosoni. %aracteristicile unei sc"ite : F apartine genului epic: autorul isi e/prima indirect sentimentele si gandurile, prin actiune si personaje; F naratorul da impresia de neimplicare in faptele relatate, dar trairile lui sufletesti sunt incorporate in personajele create; F povestitorul este adesea obiectiv sau fals obiectiv, caci devine ReroulE cel mai reliefat, participand, uneori, c"iar la actiune; F surprinde scene din viata contemporana scriitorului, fapte veridice sau plauzibile, incat relatarea devine seaca, apeland la un limbaj comun, fara prelucrari literare;

F naratiunea este predominanta (faptele sunt relatate in ordine, in succesiune) c"iar dinamica, dand impresia de miscare, datorita agitatiei personajelor; F prezenta dialogului alaturi de naratiune este o alta caracteristica, iar dialogul poate deveni dominant uneori, apropiind sc"ita de sceneta; F descrierile sunt sumare, dar simbolice, deci nu apar detalii, iar adjectivele si adverbele sunt putine; F actiunea este simpla, lineara, desfasurata pe un plan, in fata oc"ilor cititorului si scurta, dar caracteristica pentru un individ sau pentru colectivitate, in general; F datorita dimensiunilor reduse, ea incepe cu trecerea la obiect, incat e/pozitiunea este scurta, intriga este simpla si evolueaza rapid spre deznodamant, care este, adesea, neasteptat, "azliu sau absent, lasat la aprecierea cititorului; F are rolul de a contura un personaj, nu de a prezenta o fresca sociala, precum romanul; F personajele sunt putine, sc"itate, construite dupa modelul oamenilor simpli, surprinsi in situatii obisnuite; F prefera personajele tipice si energice, fara idealuri inalte; F accentul se pune pe portretul moral, cel fizic fiind doar conturat si c"iar neglijat; F portretul realizat este succint (cateva elemente), cel adevarat se infiripa din actiunile si limbajul personajului; F dintre toate trasaturile personajului, una singura este dominanta, fiind RcercetataE din mai multe ung"iuri; F personajele sunt surprinse intr$un singur moment din e/istenta, dar edificator pentru cititor, care ii poate astfel deduce felul de viata; F timpul de desfasurare a actiunii este scurt (pana la o zi) si precizat; F spatiul este unul singur, si restrans (o locuinta, o camera, un compartiment de tren, o gara, un camp etc.) dar precizat adesea; F stilul este sobru, voit obiectiv; F ideile sunt foarte concentrate (trasaturile de stil definitorii pentru sc"ita sunt concizia si laconismul) si general$umane; F titlul este scurt, dar semnificativ; F prezenta, uneori, a verbelor la prezentul indicativului sugereaza simultaneitatea faptelor, iar aparitia persoanei ) singular il transforma pe narator in personaj; F apar propozitii si fraze scurte, eliptice de predicat, predominand propozitiile principale; F sc"ita este cea mai restransa ca dimensiuni dintre formele prozei scurte. F ).&. %aragiale a creat si momentul, ca sinonim al sc"itei, asa cum arata si titlul celui mai cunoscut volum al sau, R8omente si sc"iteE; *-N definestemomentul ca fiind Run episod al unei scrieri literareE, devenit, prin e/tensie, Ro specie a genului epic in care este surprins un instantaneu semnificativ din viata cotidianaE. R*incolo de nisipuriE de #anus 6eagu F rezumat F )ntr$o dupa$amiaza din vara secetosului an '<23, un taran dintr$un sat de campie buzoian, pe nume ,usteru, iese din casa, manat de pofta unei tigari. )si rasuceste o tigara din frunze uscate de iedera si porneste pe ulita prafuita spre Buzau. ,e intalneste cu dascalul, care ii cere o tigara imprumut, dar caruia ii raspunde ca nu este buna, ca te ustura la limba. ,e uita indelung la santurile goale, uscate, si la albia crapata, plina de mal a raului. Pe o movila, el zareste (sau i se pare ca zareste) un calaret care goneste catre sat si care ii striga (sau i se pare lui) ca vine garla, caci a plouat la munte. ,usteru o ia la fuga spre sat, impiedicandu$se si ridicandu$se rapid, nerabdator sa dea de stire oamenilor ca albia se va umple de apa. )n curand, malul raului se umple de sateni, barbati, femei si copii, tineri si batrani, care isi reiau viata de acolo de unde li se oprise o data cu instalarea secetei: barbatii isi sufleca pantalonii ca sa nu li se ude,

femeile ii tin deoparte pe copii, ca sa nu$i ia apa, un batran pescar pune carlige pentru pesti, iar o fata se piaptana pe indelete, rasfirandu$si cosita. Aamenii asteapta pana la apusul soarelui sosirea apei, dupa care ii cer socoteala lui ,usteru. cestuia ii vine ideea ca morarii din deal au oprit apa si ca acestia trebuie determinati, eventual cu forta, sa$i dea drumul. laturi de vreo douazeci de barbati, el porneste, calare, la deal spre prima moara, unde gasesc iazul gol. &a fel se intampla si la morile urmatoare, incat oamenii il parasesc, intorcandu$se in sat pe jos, caci caii murisera unul cate unul. ,usteru isi continua urcusul, atras de luna ca un somnambul, simtind in fata racoarea valurilor. %aracteristicile unei nuvele : F apartine genului epic: autorul isi e/prima indirect sentimentele si gandurile prin intermediul actiunii si al personajelor; F intindere medie (mijlocie) intre sc"ita si roman; unele nuvele sunt structurate in parti, numerotate cu cifre romane precum romanele (RBudulea Taic"iiE de )oan ,lavici); F predomina naratiunea, dar se impleteste cu descrierea (personajelor, mediului, naturii) si cu dialogul; F actiunea este relativ simpla, c"iar daca mai comple/a decat a sc"itei, urmarind un singur fir narativ, F ea surprinde fapte verosimile, dar cu o nota de senzatie, inedite, deci apar si elemente fantastice; F timpul este mai indelungat decat in sc"ita ajungand pana la zeci de ani; F actiunea este declansata de unul sau mai multe conflicte puternice si se deruleaza rapid, fara comentarii din partea naratorului, spre deosebire de povestire, unde naratorul se implica in relatarea evenimentelor; F conflictul central este constituit in jurul unui personaj puternic reliefat, prezentat amanuntit. F personajele sunt mai numeroase decat in sc"ita, alese din diferite categorii sociale, atat principale, cat si secundare sau episodice, atat individuale, cat si colective; F personajele principale sunt, insa, putine si urmarite in evolutie, fiind simbolice; F evolutia personajelor este determinata nu numai de trecerea timpului, ci si de gradarea evenimentelor; F destinul uman se impleteste cu natura; F uneori e/pozitiunea este ampla, prezentand amanuntit destinul personajelor si alternand timpul trecut cu cel prezent; F partile (capitolele) nu respecta strict cronologia faptelor, fiecare secventa urmarind sa prezinte o ipostaza a personajului, vazut in diferite imprejurari; F implicit, nuvela nu surprinde un singur moment din e/istenta personajelor, ci intamplari petrecute deseori, in decursul unei vieti; F uneori, autorul se afla in afara naratiunii, relatarea efectuandu$se la persoana a )))$a, alteori autorul participa subiectiv; %aracterizarea personajului principal .itoria &ipan, din romanul RBaltagulE de 8i"ail ,adoveanu Personajul principal al acestui roman este .itoria &ipan, o munteanca din zona *ornelor, vazuta in actiune (drumul parcurs de ea pentru descoperirea sotului disparut). %riticul literar Perpessicius apreciaza ca RUBaltagulV este romanul unui suflet de munteancaE. 6umele personajului principal este anuntat din titlu, ca in multe opere literare. cesta ar putea reprezenta, intr$un sens, traiectoria pe care o urmeaza personajul, inasprirea vietii ei, cresterea "otararii acesteia de a face dreptate. -/istenta locuitorilor din acea zona era zbuciumata si fara sa se intample aceasta crima: c"iar din legenda de la inceput, aflam ca *umnezeu ii daruise cu mai putin decat pe altii (isi castigau e/istenta cu toporul ori cu cata sau erau priceputi in mestesugul oieritului).

)ncepe sa$i evite pe oameni. se duse la carciuma sa ia o sticla de rac"iu pentru acesta. stfel.. facandu$l pe el sa regrete apoi. atat inainte de a porni in cautarea sotului. iar Rdin cei sapte copii pe care$i avusesera. aprigi si inca tineri erau dusi departeE. . %riticul literar Ga"aria . gandite. in ei se rasfrangea Rlumina castanie a paruluiE. ca nu se dadea batuta sau invinsa niciodata: R.itoria) sugereaza biruinta. *in momentul in care este sigura ca barbatul ei este mort. de$acu trebuie sa te arati barbat. pe atat de repede se adapteaza la psi"ologia oamenilor de care depinde descoperirea adevarului: . dar in interior supararea ei creste. vantul venit de la nord ii da fiori reci ca o veste proasta. apoi cu vrajitoarea. asa cum se proceda. intreaga strategie de cautare a sotului se desfasoara prin asocierea semnelor vremii cu starile sufletesti ale personajelor. anunta autoritatile. in cateva linii.itoria este demna de 6ec"ifor. asociind frumusetea e/terioara cu cea launtrica: RAc"ii caprui.E Prenumele eroinei (. ca un barbat ce se afla. Rfacand frumoasa urare mireseiE si daruind micutului un banut. -a stie ca nu$l va gasi in viata. c"iar daca acesta o batea. pe care$l cunoaste precum ii stie numele si in care are incredere: RPoate zabovi o zi ori doua cu lautari si cu petreceri. purtand coc si dansand RvaltE si c"iar o ameninta ca Rii leaga un bolovan de gat si o arunca in apa Tarcaului. dar intra pe usa din spate pentru a scapa de iscodelile oamenilorE. dar si calitati de detectiv. parand aceeasi la e/terior. stfel. surprins in actiune. capata si o tenta de aventura. traind ca orice erou popular in comuniune cu natura: cantatul cocosului pe prag cu fata spre poarta ii intareste convingerea ca barbatul ei s$a dus dintre cei vii. pentru a$si atinge scopul. avea I.E . Preotului ii vorbeste despre dragostea ei statornica. gandind cum sa$i pedepseasca pe cei care i$au facut rau. pe de alta parte il cauta ca sa$l ingroape crestineste si pentru ca simte ca$si pastreaza tineretea. farmecul specific fiecareia: R-a era deasupra tuturora. .E inca din prezentarea fizicului. . . pe cel din frunte calarea ea barbateste. cand vede ca sotul ei intarzie prea mult. considerand ca este numai durerea ei si ca nimeni nu poate intelege ce simte ea: Rinainte de a merge la preot. ajunsi si ei la varsta casatoriei. Tot din descrierea autorului putem deduce varsta personajului: R-ra dragostea ei de douazeci si mai bine de aniE.itoria traieste retrospectiv taina iubirii.e uita numai cu suparare si i$au crescut tepi de aricioaicaE. semn ca era inca un copil si incearca sa$l maturizeze: R6u te uita urat. torcand si aducand de la campie provizii. dar.itoria &ipan este un personaj comple/.itoria &ipan se dedubleaza.E %a orice personaj de roman.E Pe cat de conservatoare se arata in pastrarea obiceiurilor. autorul reda framantarile personajului cauzate de intarzierea peste obicei a sotului: R#usul se invartea "arnic. faptul ca era apriga. ramasesera numai doi: +"eorg"ita si 8inodoraE.itoria este urmarita in evolutie.enea la dansa ca la apa cea buna. insa dupa aceea vine la salasul lui.itoria &ipan misterul feminin. despre &ipan. stie ca$l doresc si nici eu nu i$am fost urata. rememorandu$si viata. intelege ca jucariile au stat. care era cel mai vestit si cunoscut cioban din zona. ctiunile ei sunt gradate.adoveanu o infatiseaza ca pe o femeie "arnica. respectand traditiile. -a ajunge sa descifreze semnele naturii.E . cat si indirect. . )si cearta fata care da semne de indepartare de traditii. cand se intalneste cu o nunta si o cumetrie. stfel.E Prin calitatile ei. observand mai atent oamenii de cand se abatuse necazul asupra ei. . pe cinci caluti. observa ca +"eorg"ita porneste cam temator la drum.Portretul fizic este facut in mod direct de catre autor. ca toti eroii clasici: incearca sa se comporte normal cu oamenii.angeorzan considera ca . incat romanul RBaltagulE. adaptandu$si stilul la fiecare si se dedubleaza. in drumul ei. lasa deoparte supararea ei. nu se temea.i cu sotul ei se dovedise asa si. asa cum rezulta si din dialogul cu 8inodora.. dovedind spirit gospodaresc ca orice femeie de la tara. dar singur. +"eorg"ita observa sc"imbarea mamei: R. pe care la munte nu le putea gasi: R ducea faina de papusoi si legume in desagi. cat si dupa aceea: se consulta intai cu preotul.adoveanu surprinde in .E Portretul moral al personajului este prezentat atat direct. ca pentru tine de$acu inainte incepe a rasari soarele. +"eorg"ita.5 o putere si$o taina pe care &ipan nu era in stare sa le dezlege.itoria dovedeste o intuitie ascutita.

dupa mama el era taran si a inc"inat numeroase opere memoriei acesteia.$N. apoi se intoarce acasa. )n concluzie. locul crimei. in locuri diferite.copul autorului a fost de a aduce in fata cititorului.umbla Rintre rasaritul si asfintitul soarelui si numai pe langa oameniE. in proza. %alistrat Bogza este la fel de uluit de e/actitatea cu care .ladimir . urmarite in evolutie.adoveanu isi inzestreaza cu numeroase calitati personajul principal pentru a putea reinstala ordinea. caci in mai multe citate din roman gasim referiri la ocupatiile lor primejdioase (pastoritul. -l a fost publicat in '<1>. personaj reprezentativ la care trasaturile fizice si etice au ceva din taria locurilor.itoriei.))$N)))) gasim caracterul dinamic al actiunii simple. cu actiune complicata. c"iar fastuoasa. desfasurata intr$un timp indelungat. caci asa cum ne amintim. insistandu$se asupra c"ipului . RBaltagulE este un roman inspirat din balada populara R8ioritaE. spre deosebire de alte romane. +"eorg"ita isi pune un semn de intrebare: R8ama asta cunoaste gandurile oamenilor. fiind considerata de unii ca o inlantuire de nuvele. cu inima impacata ca si$a facut datoria fata de 6ec"ifor &ipan.E &a randul lui. . pedepsirea ucigasilor si indeplinirea datinei (ritualul de inmormantare a sotului ucis). 8unteanca ii uluieste pe cei din jurul sau. in general.itoria a reconstituit totul. re numai saisprezece capitole numerotate cu cifre romane. . de la tara. putem spune ca . asa cum arata si motoul si actiunea.E *e aici. dar care reuseste prin calitatile ei sa afle adevarul despre disparitia sotului. si pe cele ale oamenilor de la munte.adoveanu admira calitatile poporului roman. care traiesc o e/istenta aspra. ceea ce dovedeste ca autorul cunostea foarte bine sufletul taranului roman. traditia si legea in acel colt indepartat.)) avand caracter dramatic. descrierea datinilor si a obiceiurilor din satele de munte. trebuie sa fie fermecata.)) predomina caracterul e/pozitiv. ceea ce face ca ea sa fie impartita de cele mai multe ori in volume. stfel.i sa se stie ca a fost intocmai cum a aratat sotia mortului. luate din toate categoriile sociale. sa$si creasca copiii si sa aiba grija de gospodarie. cu ajutorul actiunii si al personajelor. umila. aflam descoperirea. atat principale cat si secundare sau episodice.. el pune ca personaj principal o femeie simpla. *upa gasirea ucigasilor si pedepsirea lor. )n partea a doua (capitolele . RBaltagulE nu este un roman foarte intins. dmiratia se impleteste cu compasiunea fata de acestia. prezentarea unei comunitati dintr$un sat de munte. redusa la cautarea ciobanului disparut: par toate momentele subiectului dupa cum urmeaza: in partea ) (capitolele )$.itoria &ipan Rnu este o mulier impotens (muiere fara putere). dupa o perioada de lucru scurta. nu noaptea si nici in singuratate cum se intampla cu sotul ei. inaintea autoritatilor. pedepsirea raufacatorilor. ca sa$si continue viata. lineare (cautarea lui 6ec"ifor &ipan). evidentiindu$i calitatile sau generalizandu$le. stfel.itoria ii face sotului ei o inmormantare specifica. a evenimentului care provoaca nelinistea .treinu). incat reprezinta o fresca a societatii pe care o infatiseaza. . RBaltagulE are o actiune simpla.E (%onstantin %iopraga).. %a in orice opera epica. RBaltagulE de 8i"ail . . situarea in prim$plan a familiei &ipan. taiatul lemnelor) ca si la viata femeilor din acea zona carora Rle era dat sa ramana vaduve inainte de vremeE. cere negustorului bani marunti pe care ii baga intr$un colt de naframa sa$i aiba la indemana si sa cumpere raspunsurile oamenilor. in special. si aici autorul isi e/prima indirect sentimentele. tematoare. )n partea a treia (capitolele N). *intre speciile epice. rezulta ca ea savarseste ceea ce isi propune. prin insusirile ei deosebite si de aceea.itoriei &ipan si a portretului initial al eroinei. ca in momentul mortii sa recunoasca: R.adoveanu F roman F Bomanul este o specie literara a genului epic. ci o e/presie severa a mediului alpin. deducem ca . gasirea ucigasilor. *eci. de cea mai mare intindere. celelalte personaje isi e/prima punctul de vedere. cu multe personaje. capitole sau subcapitole numerotate cu cifre romane si c"iar purtand fiecare titluri (subtitluri). dezvoltand motivul maicutei batrane din R8ioritaE. *e aici. incat critica literara considera ca RUBaltagulV este partea nescrisa a U8ioriteiVR (. romanul este cea mai intinsa. frumusetea morala a femeii romance.

invitandu$i la praznic pe cei doi banuiti: %alistrat Bogza si llie %utui. cand toata natura renaste ca si ea. impletit cu unul de familie. la *orna. RBaltagulE de 8i"ail .adoveanu F e/plicarea titlului F Titlul romanului este scurt. alcatuit dintr$un substantiv comun.atra *ornei spre Brosteni. mos Pricop). eroina romanului "otaraste sa plece in cautarea sotului disparut. dascalul ndrei.itoria nu isi gaseste linistea pana cand nu demasca pe ucigasi. . maicutele de la manastirea Bistrita). pe care$l da. care prin actiunile ei sustine firul naratiunii romanului. cele mai multe personaje provin din lumea oierilor: 6ec"ifor &ipan. cea din urma facandu$si educatia la manastire.abasa. intr$un loc pustiu. si "otaraste sa$si continue viata preluand si grijile sotului. Borca. reprezentantii bisericii (preotul *aniil. +"eorg"ita nu are bratul puternic ca al unui barbat. negustorii (*avid.itoria este cuprinsa de ganduri negre.u"a si . Bicaz si %alugareni. dar nu a obtinut nimic. -a descopera adevarul primavara. caci constatase ca fiul ei. #ace rost de bani si pleaca in cautarea sotului. .itoria. .itoria gaseste osemintele sotului intr$o prapastie.ctiunea incepe la 8agura Tarcaului (in 8oldova). spre sfintire parintelui *anila. observam ca aceasta s$a desfasurat in locuri diferite din 8oldova si a durat trei anotimpuri. ici eroina se preface ca vorbeste cu mortul sau singura. laturi de acestia apar. semn ca acela i$a rapus barbatul. se afla sange. pe care a primit$o in cap. . %a in orice roman. insotita de fiul sau. . ramas in literatura romana ca un mare poet in proza al naturii. prezinta starile sufletesti ale personajelor in ton cu aspectele din natura. cei doi ciobani ucigasi. %alistrat Bogza si llie %utui.itoria face o vizita preotului si vrajitoarei. infatisand$o pe . intrebuintat si ca armaE (*-N). luate din toate categoriile sociale. insotindu$si mama in descoperirea adevarului. Tot concret apare acest obiect in deznodamantul romanului. ici ea (ca si autoritatile. carciumarii )acob si domnul Toma. apoi. sotia lui. %and .abasa si . unde isi da seama ca barbatul este mort. gandind ca va afla ceva sau va fi ajutata in vreun fel. . -i ii trebuie aceasta arma (ca si pusca pe care o luase). ea comanda fierarului un astfel de obiect. iar la %ruci da de o nunta. mai tarziu) constata ca decesul acestuia fusese provocat de o lovitura de baltag.rajitoarea 8aranda si fiica . *in prezentarea actiunii. . toamna. argatii. +"eorg"ita este personaj secundar. *eoarece actiunea este inspirata din R8ioritaE.itoriei. prin care autorul ne sugereaza ca denumeste. afirmand ca pe baltagul unuia dintre cei doi. )n drum. 6umeroase personaje episodice apar pentru a pune in evidenta calitatile personajului principal (cei doi ucigasi. fiul lor. cand natura este mo"orata. baciul le/a. mos Pricop etc.isarion. pentru ca opera respectiva sa devina o fresca sociala. . prezent in momentele importante ale actiunii romanului. la Borca intalneste o cumetrie. deoarece el este evocat de la inceputul pana la sfarsitul romanului de catre toate personajele. cand . desi trecusera peste saptezeci de zile. in concluzie.itoria &ipan. la singular. si in RBaltagulE apar multe personaje. putem spune ca RBaltagulE este un roman social. +"eorg"ita.itoria &ipan este personajul principal. Beferiri la baltag se fac si in momentul culminant al actiunii. 6ec"ifor &ipan este si el personaj principal. 6ec"ifor &ipan. la lasarea noptii. parintele . un Rtopor cu coada lunga.adoveanu. negustorii.) si c"iar personaje colective (participantii la cumetrie si la nunta). . miseleste.itoria &ipan stand pe prispa si gandind la sotul ei care plecase toamna la targ si nu se mai intorsese. Trece prin . c"iar daca nu este )mplicat in actiune. care deprinde tainele oieritului. situata intre localitatile .u"a. 8inodora. +"eorg"ita. cu interferente de bildungsroman si c"iar de aventura (politist). -a este indemnata sa mearga la manastirile Bistrita si Piatra 6eamt. ceste personaje sunt impartite in pozitive si negative.

. capatand. banuind. in conditii misterioase. RBaltagulE este o fresca sociala. .ceasta insinuare are efectul scontat.E *in momentul in care este sigura ca barbatul i$a fost ucis si jefuit. %and ramanea singura. o monografie a satului romanesc de munte.itoria &ipan.itoria se dedubleaza. care statea mai mult singura luptandu$se cu gandurile.itoria se deplaseaza calare pe cai: R ducea faina si legume in desagi. +"eorg"ita. cand afirma: R8amei i$au crescut tepi de aricioaica. asa cum observa c"iar fiul ei. mormai cu manie Bogza.adoveanu F povestire cu precizarea momentelor subiectului F RBaltagulE este un roman. pe fundalul supararii produse de disparitia sotului. nemultumita si indarjita ca ascutisul unui baltag. )n toate romanele.E RBaltagulE de 8i"ail . incat acesta isi pierde cumpatul.i e/istenta femeilor din acea zona este dura. . din care iese mai indarjita contra oamenilor care i$au stricat caminul. asa cum observa unii critici literari.itoriei. caci ucigasul se demasca si in culmea disperarii. spuneQE . pentru descoperirea adevarului privind disparitia sotului. %a orice roman. valoare de simbol. petrecuta in locuri diferite. afirmand: R8ulte femei raman vaduve inainte de vremeE. cest roman isi propune sa prezinte.E -a fusese dintotdeauna o femeie puternica si apriga. *e la moartea barbatului. de ce tot ma fierbi si ma intepi atatP i ceva de spus. asa cum se va intampla si cu 6ec"ifor &ipan. la inceputul toamnei. Abservam ca cele mai multe din sensurile figurate ale titlului se regasesc in portretul personajului principal feminin. intr$un timp indelungat si antreneaza multe personaje. deci. )n acest conte/t. -le au grija de casa si de copii in lipsa sotilor. sprimea personajului principal creste. ca atare. autorul ne lasa sa intelegem ca multi isi pierd viata. vrea sa loveasca din nou cu baltagul. adica la e/terior pastreaza aparentele. pe cinci caluti. drumul parcurs de o nevasta de oier din muntii *ornei. contra fiicei sale care vrea sa rupa traditia: Riti arat eu coc. Personajul principal este . are un subiect bine conturat. devenise mai indarjita. ce$si infrunta barbatul. descoperind o crima privita de autoritati ca oricare alta. deoarece. pe cel din frunte calarea ea barbateste. plecat la *orna. deci o specie literara epica si. semnificatiile titlului sunt numeroase. ii vine de "ac. RBaltagul este romanul unui suflet de munteanca. iar aceasta latura a ei dovedeste ca s$a inasprit. in afara oieritului. care se comporta ca Run =amlet femininE. dar care ei ii sc"imba e/istenta. e/pozitiunea este mai ampla. a devenit mai aspra de cand i$a disparut sotul: are cosmaruri. . prete/t pentru ea de a putea gandi in voie la intarzierea neasteptata a sotului (6ec"ifor &ipan). pentru a vinde oi (intriga). isi impune singura un post negru de douasprezece saptamani. Biscurile ocupatiei de oier pot fi redate si ele de unul din sensurile figurate ale substantivului RbaltagE. . ea il tot impunge cu vorbe pe %alistrat Bogza. baltagul (numit uneori RtoporE) este unealta cu care barbatii isi castiga e/istenta. ci incearca pe cont propriu sa afle adevarul. cu ajutorul cainelui. deoarece actiunea este mai complicata. Pentru zona geografica surprinsa de autor. si in felul acesta se da de gol: R sculta femeie. valt si bluza. dar in interior devine alta. ar da satisfactie dusmanilor. pe care$l durase mai bine de douazeci de ani. devine violent.itoria &ipan. nici bunica$ta. ltfel iti leg o piatra de gat si te dau in TarcauQE Taisul baltagului se poate asocia si cu mintea ascutita a . asa cum poate simboliza termenul RbaltagE. cercetand. prezentata inca de la inceput torcand pe prispa casei din 8agura Tarcaului. era pusa pe cearta. asa incat nu lasa rezolvarea situatiei privind disparitia acestuia in seama autoritatilor. nici bunica$mea n$am stiut de acestea si in legea noastra trebuie sa traiesti si tu.itoriei. insa +"eorg"ita. depasind sensul propriu si ajungand la numeroase sensuri figurate. arde$te para focului sa te ardaQ 6ici eu. &a praznic. #acand aprovizionarea de la campie.iata si asa dura a . era coplesita de suparare. constienta ca daca s$ar plange. de la inceputul secolului al NN$lea. in amanunt.

secventa cuprinde mai multe evenimente care se succed (intr$o ordine cu valoare simbolica). ciresariQE (al . *escoperirea cadavrului reprezinta punctul culminant al actiunii mai mult pentru cititor. pana cand ucigasii se demasca. reconstituirea drumului acestuia. F uneori capata accente lirice. uneori de factura cinematografica. apropiate9departate. #emeia a cerut sfatul preotului. Timpul: F indelungat. W un epilog (concluzie. %u mintea ascutita ca un brici de ceea ce aflase (doi oieri din preajma locului crimei prosperau vazand cu oc"ii). (aparand confesiunea. deznodamant). panoramice. F cu valoare simbolica. *imensiunea: unul. . W planuri (moduri de incadrare a subiectului). construite. si R*rum bun. uneori cu (sub)titluri diferite. #emeia organizeaza inmormantarea si conduce discutia in timpul praznicului. incat a devansat autoritatile in gasirea faptasilor. R*rumuriE (al ))$lea) si R)ntre vanturiE (al )))$lea). adeseori.itoria &ipan a gandit toate amanuntele acestuia.itoriei e/istase de la inceput certitudinea ca sotul ei nu mai este printre cei vii. vanzand produse domnului *avid. discursul) si c"iar dramatice.i$a facut rost de bani de drum. reprezinta intriga romanului: barbatul ei intarziase de mai multe ori.$lea). . deoarece in sufletul . -i sunt pedepsiti (unul platind c"iar cu moartea). definitoriu pentru natura scrierii: a) istorica9de epoca. ea decide sa nu paraseasca meleagurile respective. inmormantarea crestineasca si descoperirea adevarului. zeci si sute de ani. implicit pedepsirea ucigasilor. ca sa reia treburile de unde le lasase. *e e/emplu.+andurile ei negre care o stapanesc de multa vreme ca si cosmarurile in care 6ec"ifor &ipan aparea frecvent trecand calare o apa neagra. F evenimential (al actiunii) care devine cadrul actiunii. *esfasurarea actiunii este mai simpla decat in alte romane si poate fi impartita in patru mari secvente: asteptarea sotului. ca unitati de constructie a scenei sau de legatura intre scene. e/plicatie. Bomanul R%iresariiE al lui %onstantin %"irita are cinci volume: R%avalerii florii de ciresE ()). apoi vrajitoarei din sat si c"iar a mers la manastirea Bistrita incercand sa afle dezlegarea obsesiei ca barbatul ei a murit. de obicei. ea a decis sa plece in cautarea celui disparut. %aracteristicile unui roman : F apartine genului epic: autorul isi e/prima indirect sentimentele si gandurile prin intermediul actiunii si al personajelor. pana cand nu afla adevarul. cand a avut senzatia ca icoana 8aicii *omnului plange. W scene (unitati compozitionale la nivelul constructiei de ansamblu) reprezentative pentru obiectivele artistice ale autorului. voiniceste. urmand traseul sotului pana cand a descoperit cainele acestuia (&upu). pornit la drum. RBoata noroculuiE (al )))$lea). doua sau mai multe volume. R%astelul fetei in albE (al ))$lea). romanul R&a 8edeleniE de )onel Teodoreanu este o trilogie (alcatuit din trei volume cu subtitlurile R=otarul nestatornicE ()). cu spatele catre ea.$lea).tructura specifica: W un prolog (introducere. compozitia este de mare intindere si infatiseaza tabloul de ansamblu al unei epoci. care a condus$o imediat la locul crimei. dar nu a asteptat ca autoritatile sa$i rezolve problema. ca in multe romane. pe capitole9subcapitole. W in general. *upa drumul la manastire. . a mers la subprefect sa anunte disparitia sotului. R ripi de zapadaE (al ). descoperirea osemintelor lui 6ec"ifor &ipan intr$o prapastie. numerotate cu cifre romane si9sau cu titluri9subtitluri. iar femeia decide sa se intoarce acasa. *esi nu plecase niciodata la un drum atat de lung. a batut baltag pentru +"eorg"ita. dar niciodata asa de mult ca acum (peste saptezeci de zile). . "otarata sa o aduca si pe 8inodora sa vada locul unde a murit si se afla inmormantat parintele ei. al unei societati (fresca). fi/e9mobile. *eznodamantul este amplu. W secvente epice. %a element de constructie a romanului. dedicatie).

principal si altele secundare. F monologul e/terior si interior. F urmarite in evolutie. b) ramificata printr$un conflict e/terior (politic. Protagonistul 9 protagonistii are 9 au semnificatii comple/e: a) in plan general$uman (sunt tipuri umane general$valabile). locuri diferite. F dialogul. focalizand actiunea. F RanulareaE actiunii. F impersonala: naratorul se ascunde in spatele personajelor. o varietate de tipuri umane: F principale 9 secundare 9 episodice. ctiunea de tip traditional: a) complicata (cu numar mare de personaje). lasandu$le sa actioneze singure. ca si timpul.patiul are.b) de actualitate9moderna. c) gradata (inlantuie momentele subiectului in ordinea consacrata). sugerand conditia sociala a personajelor. in romanele de analiza (in special moderne) si inlocuirea cu RtranseE din e/istenta cotidiana sau reducerea la strictul necesar. 8omentele subiectului sunt prezentate amanuntit: F e/pozitiunea este ampla si te introduce direct in e/istenta protagonistilor. uneori a planurilor. valoare simbolica. cuprinzatoare. social) sau interior (sufletesc). b) ca e/ponent al unei actiuni indepartate ca timp.ocea naratorului este vocea din te/t care ii relateaza cititorului actiunea. . F pauza descriptiva (insertia descrierii intr$o. apartinand tuturor claselor (paturilor sociale) deci. aude si simte. numeroase. pentru evocarea vietii dinauntrul ei si surprinderea starilor sufletesti si a dinamicii sentimentelor. F la persoana ): autorul ia parte la actiune si povesteste cititorului ceea ce vede. )n functie de pozitia adoptata de narator in raport cu te/tul se vorbeste despre urmatoarele tipuri de naratiune: F la persoana a )))$a. care: W inregistreaza actiunea cronologic sau discontinuu (cu intoarceri in timp sau cu anticipari). F individuale 9 colective. . F problematica variata. . care permite considerarea romanului apartinand unui 9 unor anumit tip 9 tipuri. c) de anticipatie. descrierea$cadru. cand autorul se afla deasupra tuturor actiunilor.iziunea autorului asociaza9alterneaza modalitati narative diferite in functie de obiectivele artistice: F intrepatrunderea modurilor de e/punere: F naratiunea (de tipuri diferite). . stie totul si ii povesteste si cititorului (este omniscient). prin te"nica contrapunctului (in literatura: dezvoltarea aceleiasi teme in medii si momente diferite. F simbolice. d) densa (dinamica). W reconstituie trairile personajelor (timp interior). F dateaza evenimentele: F narativ (al povestirii propriu$zise). Personajele: F numeroase. . intrerupand relatarea cronologica in favoarea celei subiective. secventa cu un alt continut). F legendare (martori ai timpului lor si ai marilor valori spirituale). W da valoare simbolica unui eveniment sau tuturor. F descrierea. F constructia simetrica 9 asimetrica.patiul$cadru corespunde timpului evenimential. marcand semnificatia comuna a secventelor epice). F alternanta. in care timpul se dilata sau se contracta. preocuparile si aspiratiile acestora.

F intriga este reprezentata de un conflict principal si de mai multe secundare; F actiunea nu evolueaza rapid spre deznodamant, ci cunoaste numeroase planuri, desfasurandu$se in locuri diferite si intr$un timp indelungat (este comple/a). R8ioritaE F comentariu literar F )n R)storia literaturii romaneE, criticul si istoricul literar +eorge %alinescu a afirmat ca la baza literaturii romane stau patru mituri: F mitul e/istentei pastorale a poporului roman (R8ioritaE); F mitul estetic, conform caruia creatia, inclusiv cea artistica, trebuie sa aiba drept fundament o jertfa (R8onastirea rgesuluiE); F formarea poporului roman din romani si daci, prezentata figurat in (RTraian si *oc"iaE); F mitul erotic (RGburatorulE), Balada populara R8ioritaE a fost culeasa de lecu Busso din muntii .rancei in ';(> si data spre publicare lui .asile lecsandri, care a inclus$o inRPoezii poporale ale romanilorE, (';(0). *esi are in jur de '(> de ani vec"ime, ea circula si astazi, in peste '2>> de variante, atat ca balada populara, cat si ca bocet, cantec de leagan si colind, pe intreg cuprinsul tarii. Balada populara este o specie a genului epic, in versuri negrupate in strofe, de mare intindere, cu o actiune simpla, lineara, menita sa aduca in prim$plan personajele, putine, dar prezentate in antiteza. )n cazul R8ioriteiE, actiunea se desfasoara RPe un picior de plai9 Pe$o gura de raiE, deci intr$un spatiu fantastic si in acelasi timp feeric (rai X paradis). 8omentul este unul atemporal. !n vesnic prezent, e/presie a trans"umantei (procesul de migratie a turmelor de oi, insotite de stapanii lor spre ses o data cu sorirea toamnei si inapoi la munte primavara), asa cum rezulta din verbul la indicativ prezent Rse coborE si din interjectia verbala RiataE. %ontinutul (subiectul) este simplu: trei ciobani, reprezentand cele trei mari provincii romanesti (8oldova, Tara Bomaneasca si rdealul) si$au unit turmele pentru a ierna la campie. *oi dintre ei (ungureanul si vranceanul) devin invidiosi pe moldovean si se "otarasc sa$l omoare, pe la apusul soarelui. ,e intampla, insa, ceva neasteptat: intre oile moldoveanului se afla una nazdravana (adica, cu puteri fantastice), care afla de e/istenta complotului si i$l dezvaluie stapanului. -a s$a manifestat deosebit timp de trei zile (a be"ait, s$a agitat, nu a mancat) pentru a atrage atentia stapanului si a$i putea e/pune pericolul ce il pandea. )ntre cioban si oaie are loc un dialog plin de afectiune, presarat cu numeroase diminutive, semn ca, pentru ea, stapanul este unicul cioban din lume, iar pentru el, ea este familia lui. RF 8iorita laie, 9 &aie, bucalaie, 9 *e trei zile$ncoace 9 +ura nu$ti mai taceQ 9 Ari iarba nu$ti place 9 Ari esti bolnavioara, 9 *raguta mioaraP 9 F *ragutule baceQ 9 *a$ti oile$ncoace 9 &a negru zavoi 9 %a$i iarba de noi 9 si umbra de voi. 9 ,tapane, stapane, 9 iti c"eama s$un cane 9 %el mai barbatesc 9 ,i cel mai fratesc...E fland de posibilitatea mortii, ciobanul moldovean adopta o atitudine demna, senina, facandu$si, liric, testamentul. *eci, desi balada este o specie epica, in R8ioritaE partea cea mai intinsa (apro/imativ ;> de versuri din cele '01) este una lirica, din care se deduce sufletul romanului. ceasta parte a baladei este de o mare frumusete si cuprinde urmatoarele motive: F testamentul; F alegoria moarte$nunta; F maicuta batrana cautandu$si fiul. )n testament, ciobanul lasa cu limba de moarte sa fie ingropat in universul sau familiar, dand glas comuniunii omului din popor cu natura: R%a sa ma ingroape 9 ice pe$aproape, 9 in strunga de oi 9 ,a fiu tot cu voi;9 )n dosul stanii 9 ,a$mi aud canii; 9 ste sa le spui 9 )ar la cap sa$mi pui 9 #luieras de fag 9 8ult zice cu dragQ 9 #luieras de os, 9 8ult zice duiosQ 9

#luieras de soc 9 8ult zice cu focQ 9 .antul cand a bate 9 Prin ele$a razbate 9 ,$oile s$or strange 9 Pe mine m$or plange 9 %u lacrimi de sangeQE *in continutul versurilor aflam conceptia romanului despre moarte: aceasta nu este decat o continuare a vietii, intr$un alt loc. %iobanul se arata cunoscator al traditiilor si obiceiurilor: celui care a murit nelumit i se organizeaza o inmormantare ca o nunta. *e aceea, mesajul lui catre toti cei care vor intreba de el este: R,a le spui curat 9 %a m$am insuratQE Prezentarea ceremonialului nuptial apare, insa, inversat, la o lectura atenta: nunta nu este altceva decat alegoria mortii. %iobanul se insoara Rcu$a lumii mireasaE (nimeni alta decat moartea), la nunta lui a cazut o stea (simbolul mortii), iar prezenta simultana a celor doua corpuri cosmice sugereaza apocalipsa. R,oarele si luna 9 8i$au tinut cununa, 9 Brazi si paltinasi 9 i$am avut nuntasi 9 Preoti, muntii mari, 9 Paseri, lautari, 9 Pasarele mii 9 ,i stele facliiQE Tot in partea testamentara, apar doua portrete, de o mare frumusete morala: al fiului, realizat de mama si$al mamei, creionat de fiu. %ele doua portrete prezinta idealurile: de frumusete masculina (fiul) si de dragoste materna (mama), deci sunt tipice: R%ine$a cunoscut 9 %ine mi$a vazut 9 8andru ciobanel 9 Tras printr$un inelP9 #etisoara lui, 9 ,puma laptelui; 9 8ustacioara lui, 9 ,picul graului; 9 Perisorul lui, 9 Pana corbului; 9 Ac"isorii lui, 9 8ura campuluiQE R8aicuta batrana 9 %u braul de lana, 9 *in oc"i lacrimand, 9 Pe camp alergand, 9 Pe toti intreband 9 ,i la toti zicand:E Portretul fizic al tanarului este alcatuit dintr$o suita de metafore inspirate din elementele naturii in care a trait si unde vrea sa fie inmormantat. %el al mamei este constituit preponderent din verbe la gerunziu care e/prima o actiune continua, sugerand zbuciumul sufletesc al acesteia. Balada R8ioritaE a fost privita, inca de la aparitie, ca reprezentativa pentru spiritualitatea poporului nostru. Totusi, prin lipsa unei actiuni consistente, si mai ales a punctului culminant si a deznodamantului (nu stim ce s$a intamplat cu ciobanul moldoveanQ), ea a dat nastere unor interpretari contradictorii: RpesimistiiE au considerat ca poporul roman este pasiv in fata mortii, ca si ciobanul mioritic; RoptimistiiE sustin ca, dimpotriva, poporul roman este un iubitor de viata, cu o atitudine activa in fata acesteia si a mortii: in balada, moartea nu este o certitudine, ci o posibilitate (o ipoteza): R*e$a fi sa morE. %ea mai frumoasa interpretare a dat$o 8ircea -liade, in lucrarea R*e la Gamol/e la +ingis$"anE Rromanul a avut mereu puterea sa$si transforme durerea intr$o creatie spirituala de mare elevatieE, deci felul in care tanarul cioban isi imagineaza inmormantarea nu este altceva decat reflectarea atitudinii sale in fata crudului destin. Aglinda a sufletului romanesc, marturie peste veacuri despre geniul creator al poporului nostru, R8ioritaE a reprezentat o permanenta sursa de inspiratie pentru literatura culta: romanul RBaltagulE al lui 8i"ail ,adoveanu, (care are ca moto c"iar un vers din aceasta balada), sau poezia R8ai am un singur dorE a lui 8i"ai -minescu, considerata de +arabet )braileanu RU8ioritaV poetului.E RToma limosE (balada populara) F analiza literara F %a in orice balada, actiunea este simpla, lineara, deoarece nu se afla in centrul atentiei, accentul cazand pe personajul principal pozitiv. -/pozitiunea aduce in fata oc"ilor cititorului un spatiu geografic romanesc fara nume: R&a poalele muntelui, 9 8untelui Plesuvului 9 Pe campia verde$intinsa 9 ,i de cetine coprinsaE Timpul este si el vag, semn ca astfel de fapte s$au putut petrece oricand in -vul 8ediu romanesc: campia verde ar sugera primavara, iar faptele vin sa confirme acest anotimp. vand un ragaz, "aiducul Toma limos sade Rtolanit si cu murgul priponitE alaturi. *orinta lui este a inc"ina cu un om, satul de viata de pribegie si plina de pericole.

-l aduce un omagiu naturii (copacilor, armelor) care i$a fost singura familie, dar tanjeste dupa o prezenta omeneasca. sistam, deci, la un ritual inc"inat vinului intr$un monolog liric, ce e/prima contopirea "aiducului cu natura. Padurea, personificata, ii raspunde prevestind urmarea: Rse cutremuraE. +"inionul face ca cel care apare sa fie c"iar Rstapanul mosiilor 9 si domnul campiilorE, boierul 8anea. *esfasurarea actiunii: Boierul, furios, cere socoteala "aiducului pentru calcarea mosiilor, pentru alte pagube, imaginare, disproportionate, cerand drept vama murgul acestuia, care$i era lui Toma ca un frate. =aiducul ii propune sa bea cu el un pa"arel, dupa care vor analiza situatia si va plati pagubele. Boierul se preface ca accepta, dar cu o mana ia plosca, iar cu cealalta il injung"ie miseleste. Punctul culminant este momentul justitiar, care$l ridica pe "aiduc la dimensiunile unui erou fabulos. =aiducul isi aduna ultimele puteri, isi incinge pantecele cu braul si pleaca, in urmarirea boierului, calare si c"iar zburand, ca in basme. -l il ajunge din urma pe las si ii taie capul, lasandu$l in tarana pentru ca, pe lumea cealalta sa nu$si gaseasca linistea. *eznodamantul reprezinta un moment inaltator: dupa ce si$a amanat moartea, "aiducul se pregateste pentru ea; simtindu$si sfarsitul aproape, Toma limos isi face testamentul pe care il incredinteaza calului. -l cere sa fie inmormantat in natura, intr$o groapa sapata de cal cu piciorul si sa aiba bujori si busuioc Rla cap si la picioareE. *upa ce il va ingropa, calul va merge la noul stapan, desemnat de Toma limos din randul celorlalti "aiduci, transmitand, astfel, randuiala "aiduciei. +lasul codrului devine un bocet cosmic. %a in orice balada, personajele sunt: F putine (deoarece actiunea este simpla, lineara, menita sa puna in lumina personajele); F prezentate in antiteza; F reale si fantastice; umane si animaliere; ') Toma limos este personajul principal pozitiv, construit, dupa modelul real al "aiducului cunoscut sub acest nume in mod direct, inca de la inceput, precizandu$se conditia sociala si originea. Portretul fizic al "aiducului este unul specific idealului de frumusete masculina al poporului roman: suplu, tras prin inel, dar impozant Rnalt la stat, cum se spune si in basme, cu oc"ii negri Rca mura campuluiE. Portretul moral: #iind reprezentantul poporului, el este coplesit de calitati dovedindu$se astfel simpatia populara fata de erou: ,fatos, comunicativ si destept: Rmare 9a sfat; foarte viteaz (asemanandu$se cu eroii pozitivi ai basmelor): Rviteaz cum n$a mai stat F gradul superlativ absolut; ospitalier si sincer: RPan$atuncea, mai fartate, 9 *a$ti mania la o parte 9 ,i bea ici pe jumatate.E *e asemenea, el este infratit cu natura: pentru orice "aiduc, natura este casa, mediul de viata, iar elementele naturii rudele lui. %opacii (si este mentionata varietatea acestora in semn de simpatie) ii sunt Rfratiori de poteri ascunzatoriE. %odrul reactioneaza omeneste: Rse cutremuraE intuind soarta "aiducului, ii mangaie fruntea si$i saruta mana, iar armele ii sunt surori. )n natura a trait si in natura vrea sa fie inmormantat, simplu, direct in pamantul peste care s$a presarat RfanisorE (element al naturii), cu flori de camp la cap si la picioare. )n final, natura il va primi la san si$i va veg"ea somnul ca o mama. *ragostea pe care o are pentru calul lui este una deosebita, specific romaneasca: s$a constatat ca romanul considera animalele domestice o a doua familie, umanizandu$le. -l i se adreseaza calului cu diminutivele RmurgutuleE si RdragutuleE, il gateste Rcu pripoane de argintE si ii incre #amilia in doua opere literare studiate tat 8arin Preda, cat si )on %reanga reusesc sa creeze doua familii veridice, romanesti, dar aproape total diferite. )n toate aspectele se remarca diferente, asemanarile fiind de mult ori ine/istente. *aca familia din =umulesti apartine secolului N)N, cea din %ampia Baraganului este surprinsa cu putin timp inaintea zbucnirii celui de$al doilea razboi mondial, cand "timpul era inca rabdator cu oamenii".

iar al doilea grup din sotia actuala.tefan a Petrei$. )linca si 6iculae. respectiv 6ica. ocupanadu$se de educatia copiilor. )n "8orometii" este una rece. *e asemenea. fiind considerat "filozoful satului". semanari se pot observa cand vorbim despre rolurile si ocupatiile specifice ale membrilor. si isi doreste ca ai sai copii sa fii doar niste agricultori. )maginile create de aceste doua familii sunt veridice. Belatia cu familia e/tinsa este si ea complet diferita. sotia lui )liei este tot timpul frustrata de realitatile cu care se confrunta. )on %reanga zugraveste o lume in care "abitatul familei apare ca fiind un spatiu afectiv si protector. protector. gasim putine informatii. Portretul . mama $ .maranda$. maturizati mult prea repede. pragmatic.tefan a Petrei este tipul tatalui autoritar. dar si indulgent cu copii sai.tefan a Petrei este respectata in sat. cu o singura e/ceptie: +a 8aria. numai )lie afirmandu$se pe plan social. pe cand mamele (%atrina si . mbii scriitori construiesc relatia familei cu invatatura in acelasi mod: tatal nu priveste cu prea mare interes. conservator. gospodar.-i sunt nazdravani. lipsita de orice griji. )n sc"imb. )n " mintiri din copilarie" ele sunt bazate pe afectivitate. find acel personaj care contribuie decisiv la destramarea familei 8oromete. bunicul lui 6ica. -le prezinta oamenii asa cum sunt. care il duce pe acesta la scoala din Brosteni. . plini de ura. *e asemenea ei sunt si prost imbracati si nemancati.tefan este negustor si cizmar. si copii ei. Poate ca cea mai mare deosebire este la capitolul "imaginea copiilor". *in cauza toturor acestor aspecte ei nu isi manifesta dragostea fata de parinti. sub toate aspectele.maranda) fac tot posibilul ca 6iculae. )n "amintiri din copilarie" ei apar ca traind o perioada a fericirii. semeni ei.%and vorbim de relatiile de consangvinitate intre membrii. respect reciproc. -a este inclinata spre latura spirituala. dar este adeseori ironic. remarcam o unitate in familia lui 6ica: tatal $ . %u aceiasi oc"i va fi privit si 6ica. Tita. mbele mame sunt casnice. pe cand )lie este agricultor. )n "8orometii" relatiile sunt tot timpul tensionate. %oncluzia acestui eseu este ca ambele opere literare. dar nu isi pierde acea gandire cu care impresioneaza satenii. si ce sapte copii. %omunicarea intre membri este privita ca fiind un c"in. plina de griji si nevoi. si matusa 8arioara mai reprezinta inca o dovada a relatiilor bune din cadrul aceleie familii e/tinse. )n " mintiri din copilarie" relatiile sunt afective. -a reprezinta factorul instigator. tinandu$se de glume. vicleni. dintre care sunt amintiti viitorul )on %reanga si Ga"ei. -ste subliniata lipsa afectiunii.marandei este unul divinizat. 7YZ8orometii7Y  de 8arin Preda si 7YZ mintiri din copil arie7Y de )on %reanga. %atrina. numai ca aceasta din urma este o fanatica in adevaratul sens al cuvantului. 6ici cand vorbim de relatiile din cadrul familiei nu putem vorbim de asemanari. 8arin Preda infatiseaza doua grupuri reunite sub firea autoritara a lui )lie 8oromete: primul este format din baietii sai din prima casatorie $ 6ila.B . traind intr$o inocenta completa. si %atrina este o fire credincioasa. c"im si Parasc"iv $. ofera cititorului imaginea unei familii traditionale romanesti. sa aiba parte de cea mai buna educatie. . needucati. tomosfera creata este una placuta. iar situatia copiilor este total diferita. nereusind insa sa$si impuna punctul de vedere. si se joaca tot timpul. #amilia lui . in care capata o aura de sfant. &!8. *e asemenea. stalp al casei. sora lui )lie. %ei in "8orometii" sunt munciti. pe cand 8arin Preda reda o lume brutala. %u trecerea timpul el se interiorizeaza. ambii parinti fiind priviti cu respect. detasat de ceilalti membrii ai familiei unul din factorii destramarii din final este si faptul ca el era necomunicativ. !n e/emplu este *avid din Pipirig. )lie 8oromete este si el autoritar. uneori violente. cum calitati si cu defecte. in care copii msunt educati corect si se dezvolta armonios. dupa ce se va intoarce de la seminar si va canta "=ristos a inviat" la biserica.8!&!) . o nevoie si nicidecum o placere. #amilia 8oromete nu avea un rol pste medie.

-roul pozitiv al basmelor este adesea fiu de oameni saraci . sau obiecte care au insusiri neobisnuite. simbolizate prin balauri . este o figura neinsemnata . eroul principal este ajutat de un frate bun ( fin si *afin). supraomenesti . modestie sau istetime .-l nu reuseste numai datorita fortei fizice si vitejiei . eroul principal e prezentat c"ipes . dintre modestie si ingamfare . deseori . calul nazdravan joaca un rol important.#ata din popor sau fiica de imparat . ci ca . dintre adevar si minciuna. ea este salvata de #at$#rumos din robia Gmeului sau a vreunei vrajitoare . Gana Gorilor etc. eroina are caracteristici asemanatoare cu cele ale lui Praslea . dintre "arnicie si lene . ea reuseste sa infrunte toate greutatile . in ajutorul personajului pozitiv vin fiinte omenesti cu puteri supranaturale : #lamandul si .#ara cal . cat si in prezentarea personajelor care fie ca au calitati "iperbolizate . fie ca sunt fiinte cu infatisari si insusiri supranaturale . care$si insoteste stapanul tot timpul . =arap lb). prezentei de spirit si curajului sau. ci si datorita istetimii .-l este de obicei un om puternic . prin "arnicie . )n basme domina fantasticul atat in cadrul in care se desfasoara actiunea . scornire. #ata de fratii sai considerati mai destepti .Potrivit *ictionarului de termeni literari D%uvantul basm este derivat din vec"ea slava de la DbasniE ceea ce inseamna nascocire . dovedind ca nu este nici prost . #at $ #rumos este ajutat de diferite vietuitoare din lumea animalelor. care se termina intotdeauna cu victoria binelui deseori tema basmului se sprijina pe conflictul cauzat de inegalitatile sociale . create de fantezia poporului. pe care il gasim sub denumiri felurite . Tugulea). "rapareti si egoisti . dar care in realitate sunt sireti si invidiosi . prin curaj . el este numai lipsit de e/perienta vietii. perseverenta . stralucind de frumusete si plin de voiosie. sa invinga raul .-l este de obicei ultimul dintre cei trei frati si e desconsiderat de acestia (Prislea cel voinic si merele de aur . dar intrupand intotdeauna aceleasi calitati. Tema basmelor este lupta dintre bine si rau . zmei . laturi de #at$#rumos . viteaz si "otarat . fiul unc"iasului si al matusiiE sau D%iobanasul cel istetE. zane . Basmele au ramas de$a lungul veacurilor operele cele mai indragite de copii . ca zanele : Gana pelor .)n cele din urma . cel de$al treilea dintre frati . este modesta si muncitoare . ducandu$l Dca vantul si ca gandulE si sfatuindu$l cum sa iasa din incurcaturile cele mai grele sau cum sa invinga piedicile ce$i stau in cale. in care se nareaza intamplari fantastice ale unor personaje imaginare (feti$frumosi . animale nazdravane) aflate in lupta cu fortele nefaste ale naturii sau ale societatii . prin morala lor pozitiva si usor de receptionat . lteori apare lipsit de stralucire . dimpotriva . ca in basmele DTugulea . lteori . uneori insa poarta alt nume.A alta caracteristica a eroului principal din basme este mila lui pentru diferite vietuitoare . cinste . se deosebeste prin umanism . lteori . il ajuta sa invinga toate greutatile si sa iasa biruitor din toate incurcaturile.)n desfasurarea actiunii basmului el reuseste sa$si puna in evidenta calitatile sale deosebite . pe care ajung a le birui pana la urmaE. are multe de suferit din partea mamei vitrege sau este slujnica la o stapana bogata si rea. Praslea . nici naiv sau nefolositor . cum se credea .*espre frumusetea ei se dusese vestea peste mari si tari. la randul lor . perseverent in realizarea telului sau. n$are nume : este fata mijlocie sau cea mica a imparatului. pe care ceilalti frati mai mari il considera inferior (%alin . ca 8uma$Padurii. care . indemanare .)n realitate . viclenie si cinste .Prietenul si sfatuitorul sau in toate imprejurarile este calul nazdravan . iscusinta etc.!neori . incepand din primii ani ai copilariei si pana aproape de adolescenta.Producand o impresie puternica asupra imaginatiei si sensibilitatii copiilor .etosul (din basmul Tugulea . fiul unc"iasului si al matusii) sau fiinte fantastice .Termenul defineste o specie a epicii populare si culta cu raspandire mondiala . lteori . are cele mai alese insusiri. -roul pozitiv al basmelor este in majoritatea cazurilor #at$#rumos . curaj . la inceputul basmului . -roina basmelor este de obicei )leana %osinzeana . vrajitoare . sa cum arata +eorge . devenind fericita alaturi de #at$#rumos (#ata unc"iasului) -roii pozitivi din basme sunt ajutati in lupta lor pentru victoria binelui de diferite personaje cu insusiri supranaturale . pe contrastul dintre bogatie si saracie . !neori . basmele au o deosebita insemnatate educativa. curaj si lasitate . in basmul popular . faptele eroice ale lui #at$#rumos nu s$ar putea realiza.

%alinescu in studiul sau -stetica basmului , Dmitologia "ipica e vasta , reducandu$se in fond la ideea strabaterii fulgeratoare a spatiluiE.*e cele mai multe ori calul are un numar variat de aripi , care$l ajuta sa strabata cu mai multa rapiditate distantele.)n basm calul nazdravan apare ca un animal dotat cu insusiri intelectuale e/ceptionale , ca un pretios sfatuitor al omului , care vorbeste cu voinicul in limba acestuia.!neori calul nazdravan poarta in urec"i diferite obiecte folosite de #at$#rumos spre a scapa din primejdie : gresia care se preface in munte de piatra , peria care se transfporma in padure deasa , "aine , arc , sageti etc.-roul pozitiv este ajutat si de vietuitoarele carora le facuse un bine , dandu$le ajutor in imprejurarile grele.*in aceasta categorie fac parte pasari , pesti , raci etc. -roul principal are nenumarati prieteni. desea apar in basm uriasi cu puteri supranaturale , care se leaga frati de cruce cu eroul principal.!riasii se pot grupa in mai multe categorii.!nii sunt intruc"ipari ale fortelor si anomaliilor naturii ; intotdeauna reprezinta insa si unele limite ale puterii omului , care ar dori sa poata smulge padurea , pisa piatra , reteza muntii , modifica temperatura. A alta categorie de personaje reprezinta fenomene meteorologice si cronologice , personificari ale vanturilor : 8ama crivatului , 8ama vantului turbat )n unele basme apar si zanele , binevoitoare fata de eroul principal , simbolizand binele si frumosul.Tot un fel de zane sunt si ursitoarele , prevestitoare bune sau rele ale vietii omului. *ar personajul principal nu are numai prieteni.-l are si numerosi dusmani.%a simbol al binelui , el are de infruntat pe reprezentantii raului , cu care lupta si$i invinge fie prin forta si curaj , fie prin iscusinta si prin istetime. Printre dusmanii personajului pozitiv apar mai intai oamenii.)n unele basme il dusmanesc c"iar fratii mai mari , care$l invidiaza pentru faptele sale de vitejie.*usmanii eroinei basmului sunt uneori surorile sale sau mama sa vitrega , care o dusmaneste pentru frumusetea ei (8ama cea rea ). lteori , desi munceste cu toata sarguinta , eroina e dusmanita de mama sa vitrega pentru ca fetele acesteia nu au aceleasi calitati ca ea (#ata unc"iasului). Personajele negative sunt unele fiinte monstruase sau cu puteri supranaturale : zmeul , balaurul , simbolizand manifestarile neintelese si inspaimantatoare ale naturii sau elemente negative din viata sociala. Gmeii sunt fiinte uriase , create de fantezia poporului , care au si unele asemanari cu omul , si unele aspecte de monstru. Gmeii sunt nu rareori "oti.)mparatul cel cu gradina cu merele de aur nu poate avea mere , fiindca , desi a pus paznicii cei mai strajnici din toata imparatia , cineva fura merele in noaptea in care se parguiesc.#iul cel mare al imparatului se pune la panda , insa dupa miezul noptii il apuca Do picoteala de nu se mai poate tine pe picioareE.&a fel se intampla si cu fiul mijlociu , peste un an.)n anul al treilea , fiul cel mic , Prislea , asezandu$se intre tepuse , izbuteste sa biruie somnolenta. tunci aude un fasait prin gradina , fosnetul se apropie de pom.Prislea trage trei sageti pe rand , un geamat iese de langa pom , se face apoi tacere de moarte..oinicul poate culege cateva mere de aur spre a le duce pe o tipsie tatalui sau , dupa aceea se ia pe urmele zmeului , dupa dara de sange , ce se pierde intr$o pustietate (Prislea cel voinic si merele de aur). Portretul fizic al zmeului ramane nedeslusit.)n orice caz este si el o fiinta cu mari forte fizice , epuizabile , un uriasL Puterea sa e "erculeanaLGmeul e dotat cu un mare simt olfactiv , mirosind indata prezenta unui omL!n mijloc de aparare , de persecutie sau de mistificatie al zmeului este metamorfozaL!n zmeu se preface in balaurL ltul se face busteanL)ndeobste zmeul e o fiinta violenta si crunta , avand o repulsie congenitala pentru oamenii de pe taramul nostru al caror miros il irita. Gmeul are mama , frati , surori , fete , duce o adevarata viata de familie intr$o gospodarie asezata.6u e in nici un caz o vietate salbatica. )n privinta caracterului , zmeoaicele , indeosebi mama zmeilor , sunt mai aprige.#ata$voinic , furand pe )leana$,imziana pentru stapanul ei , imparatul , mama zmeului se ia dupa ea Dca o leoaica , cu o falca in cer si una in pamant , si aruncand vapaie din gura ei ca dintr$un cuptorE. Gmeoaicele sunt dupa toate semnele foarte prolifice , zmeii traiesc in tari cu imparati si crai , constituie armate , apar in masa.#at$frumos lupta la podul de arama cu trei zmei , la cel de argint cu

noua , la cel de aur cu zmei Dcata frunza si iarba este pe campieE(#at$#rumos si fata lui Bosiu $ imparat).%astelul zmeilor in care e tinuta )leana %osinzeana e pazit de patruzeci si doi de zmei , vanjosi.Gmeoaica e si vrajitoare. )n rezumat , zmeoaica batrana e o mama care$si iubeste cu ardenta copiii , indeosebi feciorii , ii insoara si$i razbuna cand sunt omorati.-a are puteri uriase , zboara prin aer , prefacuta intr$un fenomen natural , se catara pe munti , soarbe pe vrajmasi , ii impietreste si mai ales e o mare rozatoare , avand colti cu care gaureste piatra si mananca pomii.- apriga si de un temperament incoercibil si la suparare plesneste in sensul propriu al cuvantului. &ocuinta zmeilor indica o treapta superioara de civilizatie , asemanatoare cu cea a imparatilor.Gmeul cel mare poseda un palat cu totul si cu totul de arama , cel mijlociu un palat de argint , cel mic , un palat de aur.%asa altor zmei , asezata Dunde$si intarca dracul copiiiE , e cu tavan cu grinzi (+reuceanu). Pe de alta parte zmeii in ciuda fortei lor fizice sunt fricosi , lipsiti de rationament , c"iar de$a dreptul natangi putand fi usor pacaliti si omorati de un om istet. daptarea lor ca si a animalelor inferioare e unilaterala si lipsita de fantezie.%and cineva a descoperit puterea lor , ei nu pot inventa nimic spre a face fata agresiunii.#rica il face pe zmeu sa se umileasca si sa fie disimulator. Balaurul este o reptila monstruoasa , foarte des intalnita in basme avand trei pana la douasprezece capete , varsand foc si smoala pe nari. #ormele organice reprezinta o disproportie intre masa corporala si dezvoltarea centrilor superiori , apararea se face simplist prin intimidare si fara adaptare prin reflectie la conditiile imediate.Balaurul e monstrul redus numai la refle/e , pe care omul , inspaimantat intai de aspectul lui strain geometriei frumosului , il invinge usor , cunoscandu$i functiunea elementara si cautand indeosebi sa opreasca procesul de refacere celulara. Balaurul se deosebeste de zmeu prin aceea ca este o reptila gigantica cu mai multe capete.*eci e un animal.,unt balauri zburatori si balauri nezburatori. Balaurul se "raneste adesea cu oameni.E fost odata intr$o tara un balaur mare , nevoie de cap.-l avea sapte capete , traia intr$o groapa si se "ranea numai cu oameni.%and iesea el la mancare , toata lumea fugea , se inc"idea in case si sta ascunsa pana ce$si potolea foamea cu vreun drumet pe care$l tragea ata la moarteE.(Balaurul cel cu sapte capete) -lementele fantastice , personificarea animalelor si a obiectelor isi au originea in animismul omului primitiv , care acorda obiectelor de care avea nevoie , dupa ce le confectiona , o forta supranaturala. stfel , apar in basme nenumarate obiecte fermecate , care actioneaza la porunca omului , venind in ajutorul personajului pozitiv : masa care se asaza si se strange si ale carei bucate nu se termina niciodata , buzduganul sau topotul care zboara si taie sau loveste singur , covorul sau cizmele cu care se zboara prin vazdu".Trasatura lor caracteristica consta in faptul ca ele isi pierd calitatile si nu mai aduc foloase daca au cazut in mainile unui om nepriceput , lenes , lacom sau necinstit. ceste imagini ale obiectelor cu puteri miraculoase raman din copilarie in mintea omului si pot deveni un imbold pentru noi creatii in domeniul stiintei. Basmul este pretios si pentru ca pune intr$o lumina vie ce e bine si ce e rau , ajutandu$l pe copil sa$si insuseasca aceste reprezentari morale. &ectura basmelor prezinta o deosebita importanta educativa si prin reliefarea calitatilor eroilor , care constituie pentru copii modele demne de urmat.*in faptele eroului pozitiv , ei invata sa fie curajosi si darji , perseverenti si "otatati , modesti si "arnici , cinstiti si drepti , prieteni adevarati , e/primand compasiune fata de cei mai slabi , admiratie fata de cei optimisti si increzatori in fortele lor. Basmele sunt si puternice mijloace de dezvoltare a atentiei si a memoriei. scultandu$le sau citindu$le , copiii isi e/erseaza atentia urmarind cu incordare peripetiile narate. Basmul este valoros atat pentru educarea artistica a copiilor cat si pentru dezvoltarea limbajului.%itind basmele , copiii intalnesc mereu e/presiile care le sunt cunoscute si se bucura atunci cand le stiu.-i memoreaza cuvintele cu care incep si se inc"eie , precum si acelea care se repeta , astfel e/presiile proprii limbii poporului intra in limbajul lor.

Basmul este un minunat mijloc de educare a gustului pentru frumos , prilejuind copilului puternice emotii estetice. %alin (file din poveste) de 8i"ai -minescu )) sa cum sugereaza te/tul titlul %alin (file din poveste) este un basm in versuri; al optulea capitol prezinta o poveste de iubire intre un zburator si o fata de imparat. Gburatorul este un spirit care fura inimile fetelor. cesta apare in iatacul fetei de imparat apoi dispare. *upa sapte ani, ei se reintalnesc, fata fusese izgonita de imparat si aceasta sa refugiat intr$o padure. )n cele din urma casatoria dintre cei doi tineri este posibila prin umanizarea zburatorului, acum un om pe nume %alin. Partea a .)))$a este alcatuita din trei secvente:%adrul natural 6unta celor doi tineri,6unta fluturelui si$a viorelei %adrul natural este alcatuit din elemente specifice creatiei eminesciene:codrii,padurea,izvoarele,iarba,elemente terestre,luna $ element cosmic *escrierea se face din e/terior spre interior. Prin verbul DtreciE la persoana )))$a sg., poetul invita cititorul sa participe la nunta tinerilor fericiti intr$un cadru natural de vis. ,patiul nocturn natural este surprins prin imagini vizuale care sugereaza ceva ireal, un spatiu de basm. )maginea plina de mister este sugerata prin epitetele, metaforice (Dcodrii de aramaE) ce sugereaza stralucirea naturii un spatiu plin de vraja. ,i iarba straluceste in intunericul noptii. Tabloul este plin de gratie, cromatica este desc"isa, luminoasa, epitetul albastre, verb la gerunziu licurind, epitetul sclipitoare sugereaza o lumina aparte, o atmosfera plina de vraja datorata razelor lunii. *in aceasta pricina umbrele intunecoase alterneaza cu lumini diafale creand un adevarat -*-6. )maginile vizuale impreuna cu cele auditive, prin metafora Dmandra glasuireE poetul surprinde freamatul fermecator al padurii. Prin epitetul DdulceE alaturat substantivului DropotE poetul sugereaza apa cristalina a izvoarelor in caderea lor. ,patiul nu este numai muzical, ci este plin de miresme, idee sustinuta prin imagini olfactive, epitetul DtamaietE si aerul plin de miresme. %adrul este un templu in care se oficializeaza casatoria celor doi tineri. 6atura este prinsa si in miscare, intr$o leganare usoara prin intermediul verbelor: trece, coboara, sar. pele izvoarele curg cand molcom, cand navalnic. 8iscarea concentrica a apei este sugerata prin sugestiva metafora Dbulgare fluidE. )ntreaga natura este personificata, este pregatita pentru a participa la nunta. Pictura este eterna in spatiul padurii. 8ultimea vietatilor ce o populeaza prin "iperbola DmaiE ,Dcurg in rauri sclipitoareE. Poetul descrie acest spatiu asa cum il percepe el, potrivit misiunii sale, aratand prin fruntea imaginilor artistice folosite pentru conturarea cadrului natural. 6unta lui %alin cu fata de imparat are loc in acest cadru natural de vis. &acul este personificat prin epitetul DsomnorosE isi misca apele lin emotionat si el. ici se afla masa mare intinsa ,la care sosesc invitatii la nunta. cestia sunt prezentati prin enumeratii, prin epitete metaforice. ,osesc zmei, imparati,etc.. poi este adus Pepelea in prim plan, care este socrul $ mare, care sta pe tronul sau tapan si drept. -ste prezentat in semnele puterii sceptru si mitra. Poetul prezinta portretul miresei realizat prin imagini in epitetul DgingaseiE. #rumusetea ei este prezentata prin epitetele mladioasa, albul roc"iei sugereaza puritatea, candoarea, emotia de care este stapanita: Dfata$i rosie ca marulE. Prin epitetul metaforic Dde aurE poetul revine asupra frumusetii si bogatiei, a coloritului parului. %"ipul ei este incununat cu flori albastre simbol al iubirii, steaua din frunte o constituie o apropiere de elementele cosmice. -a este tanara, pura, delicata. )n descrierea nuntii Dca o nunta taraneascaE.

albinele (colb de aur). rodul unei munci inelungate este o poezie cu forma fi/a. carabusii. greu accesibila fiecare strofa se va inc"eia cu un vers ca o concluzie Poezia se constitue intr$un cod etic al omului de geniu. -l sta intr$un jilt. lacustele. $ totul e pus sub semnul zadarniciei D%e e val. trebuie sa se izoleze (filosofia s"open"aueriana) departe de tumultul efemer al vietii oamenilor de rand.reme trece. tantarii sunt lautari. prin simturi: D8ulte trec pe dinainte.. *e la onologie se trece la morala. Prin interjectia DiataE aduce in prim$plan imaginea craiului care este socrul$mare. feti$frumosi. %raiul este rigid. loc important caci aici se vor aduna participantii la nunta. omul de geniu trebuind sa deosebeasca DbineleE de DrauE. sau un pasaj obscur dintr$un te/t. . de te c"eama9 Tu ramai la toate receE. imparatese.. in mijlocul paduri de argint. +&A.. Prin verbul Dse bateE poetul surprinde miscarea ondulatorie a apei.'. care. ici se afla masa mare luminata de faclii. )maginea lacului sporeste nota de mister.. -minescu il prezinta prin epitetul DtapanE si DdreptE surprinde atitudinea ironica fata de personaj. Participantii la nunta sunt personaje de basm. . vreme vine. EreceE avand sensul de nepasator.Personajele: furnicile. mirele (apare intr$o cojita de aluna trasa de lacuste). %itorul este invitat sa participe la nunta lui %alin cu fata de imparat..0: $ incepe cu o imagine a cunoasterii empirice. -pitetul metaforic are rolul de individualizarea frumusetii: fetilor $ frumosi.opunand timpul universal celui omenesc. zmei si Pepelea. )nterpretarea versurilor $ 6unta lui %alin cu fata de imparat )n basmul D%alin (file din poveste)E -minescu prezinta inplinirea unei iubiri prin nunta. . -l este personificat prin epitetul DsomnorosE . intr$un spatiu natural de vis. voinicul. forta zmeiilor prin epitetul antepus DsagalniculE poetul caracterizeaza firea personajului din povestile populare. preotul (bondarul). *-%-8BB).E. indiferent $ Ecuvintele DvremeE si DtoateE sugereaza partea statornica a e/istentei.9 )n auz ne suna multe. partea pe care geniul trebuie sa o aprofundeze.': $ strofa tema a poeziei cuprinde cugetari si aforisme $ versurile se grupeaza doua cate doua in patru disti"uri $ primele versuri D. datorita autocunoasterii si e/perientei filosofice. greiere care cere permisiunea sa porneasca nunta.1 a glosa X a e/plica un cuvant. o creatie filosofica. Prin imagini vizuale poetul aduce in prim plan lacul. -i sosesc din cele patru colturi ale lumii.asemenea D&uceafaruluiE: D*e te$ndeamna. Pepelea.erbul DtrecE sugereaza efemeritatea a tot ce ne inconjoara.9%e e rau si ce e bineEsunt o meditatie pe tema timpului. inconjurat de pagi si are in semnele puterii mitra si sceptru. ca valul treceE $ E6u spera si nu ai teamaE geniul trebiuie sa renunte la sentimentele omenesti ale Dsperantei D si DtemeriiE si sa se distanteze fata de lumea inconjuratoare . gandaceii. teapan neincadrandu$se in atmosfera nuntii. D+losaE este o poezie de idei. de pretutindeni si sunt surprinsi prin enumeratie: imparati.

$ privind acest DteatruE. D%a sa nu$ndragesti nimica.E).2: $EPrivitor ca la teatru9 Tu in lume sa te$nc"ipuiE -minescu introduce motivul lumii ca teatru.9 Tu ramai la toate rece.9 E. ca un adevarat critic al actorilor.3: $ D%aci acelorasi mijloace9 . $ ultimul vers D%e e val. desi manifestarile ei sunt altele si aceasta esenta trebuie sa ajunga s$o cunoasca omul de geniu. larg raspandita in filosofia antica "indusa.i o clipa tine poate . judecat dintr$o perspectiva s"open"aueriana pesimista.. $ E%e din moartea ei se naste9 . . Apera lirica *ef opera literara in care autorul isi e/prima direct sentimentele si gandurile .E sugereaza faptul ca trecutul. antiteza s"open"aueriana dintre geniu si oamenii de rand devenind si mai clara.EpetrecereaE din sufletul geniului contrasteaza cu plansul si cearta omului comun.(: $ E .9 Begasindu$te pe tine. $ EmiseiE si DnataraiE sunt cei ce nu au idealuri.fantul ugustin ).iitorul si trecutul9 . care inglobeaza totul (idee preluata de . $EToate$s vec"i si noua toateD.9. ci doar scopuri imediat. ..'>: $ reia versurile din prima strofa. omul de geniu nu trebuie Dsa li se prinda lor tovarasE. sugereaza ratiunea.9 )n prezent le$avem pe toate.9 6u baga nici c"iar de seama.. sa feri in laturi9 *e "ulesc. iar cercetarea ei nesigura. $ prezentul este singura forma concreta a e/istentei. geniul trebuie sa se izoleze si astfel sa tinda spre autocunoastere DTu aseazate deoparte. statornicul se manifesta in efemer luand mereu alte masti. . omul superior va putea sa disocieze DbineleE de DrauE.unt a filei doua fete. D. DvartejeE sugerand faptul ca lumea este la fel de sc"imbatoare ca si marea.<: $ -minescu apeleaza la mijloacele satirei.. )nterogatia retorica este refuzul unei astfel de cercetari empirice a intregului.."open"auer de la . ampla. constituind a/iome. . accentuand si mai mult faptul ca fericirea este trecatoare..i ar sta sa le asculte P. care se incearca prin repetarea pronumelui DmulteE.e supun cate e/istaE esenta lumii este aceeasi.1: $EBecea cumpan$a gandiriiD metafora saraca. .Erefuzul total de a se reintegra in lumea inconjuratoare. noi traim intr$un prezent etern. ca valul treceE impune in strofa urmatoare e/istenta unor imagini acvatice Dcantec de sirenaE. $ D+losaE seamana cu o demonstratie matematica. ..9 D. #iind un DteatruE lumea si viata nu trebuie sa ne amageasca $ ETu in petreci in tineE omul de geniu se distanteaza de actorii subiectivi si se obiectiveaza printr$o dubla interiorizare.:. sa taci din gura. D*e te$ating.E temporalitatea este redusa la DclipaE. .. insa in ordine inversa. . *e fapt.. $ versurile DTu pe$alaturi te strecoara. . Dlucii mrejeE.. care refuza iluzia fericirii Dmasca fericirii E si subliniaza desertaciunea ei. trecatoare. $ &umea ce ne inconjoara fiind efemera.$ empirismul este ilustrat de cuvintele DsunaE si DasculteE (D. prezentul si viitorul sunt doar o conventie.

".cu efect imitativ(onomatopeic).sinestezia. <)elemente prozodice:strofe. (+.%aracteristici: ')sentimente. #iguri de stil: -/plicarea unei figuri de stil: ')%e figura de stil este 0)din ce este alcatuita 1)%e imagine sugereaza 2)semnificatia ei in te/t idei.prin intermediul unei comparatii subintelese)de la sensul obisnuit al unui cuvant la un sens nou.ara".actiuni)cu scopul de a le evidentia trasaturile asemanatoare si de a da o mai mare claritate si e/presivitate limbajului.planuri. 0)compozitia te/tului liric: secvente lirice.rima.plina de voie buna.masura versurilor.formand o imagine vizuala.. .tablouri. adverb etc.persoa$ ne.confesiunea.insusiri ale unui personaj. 2)mijloace e/presive:fonetic.al caror a fost interpretat de +oga. pele cu pesti de argint si de aur.ritm.care sugereaza prezenta pasarilor.monologul.atitudini e/primate direct. 8untii cu creste pietroase.. %u ciute si cerbi.sintactic.nazuintelor populare.sentimente.i$i dardaie dintii si$i galben$pierit" arata groaza lui Pasa =assan deoarece perspectiva mortii il inspaimanta foarte tare. (Ga"aria .meditatia. 1)eul liric marcat in te/t prin pronume si verbe la persoana ) sau sugerat prin stari lrice.morfologic.%osbuc$.iar aceasta figura de stil formeaza o imagine vizuala.)modul de e/punere:descrierea.".-/:".%osbuc$Pasa =assan) 0)%omparatiaXconsta in alaturarea a doi termeni(obiecte. enumeratia arata frumusetile patriei noastre cu toate elementele naturii din perspectiva autorului. -/:"somnoros pe nas ca popii glasuieste"sugereaza descrierea bondarului care este identificat cu un preot .le/ical.pesimista.cu prapastii adinci.ara) 2)-numeratiaXconsta in insusirea unor termeni de acelasi fel.tancu$Patria) ()8etaforaXeste o figura de stil prin care se trece(de regula.de obicei consoane(sau silabe).nostalgiei.cu mistreti si cocosi. -/:"Traieste$nfricosatul vifor"da o e/presie nelinistii.aceasta aliteratie formand o imagine vizuala.stilistic(figuri de stil). :)atmosfera lirica: romantica.menit sa e/prime acele insusiri ale obiectului care infatiseaza imaginea lui asa cum se reflecta ea in simtirea si fantezia scriitorilor. ') literatiaXrepetarea aceleiasi litere.acest epitet este singurul care realizeaza o imagine auditiva din poezia ". ()imagini artistice:auditive. (8.idei.so$ lemna. -/:"Patria sint dealurile cu struguri.sumbra.conceptii.melancolica.i tot vazdu"ul era plin 9*e cantece ciripitoare.olfactive.in scopul amplificarii ideii e/primate.vizuale. (Actavian +oga$Plugarii) .-/:".optimista.-minescu$%alin(file din poveste)) 1)-pitetulXdeterminarea unui substantivsau verb prin adjectiv.apasatoare.. 3)cadrul liric:coordonate spatiale si temporale subiective.dorurilor. (+.

lucru etc. 6aratorul se detaseaza de faptele povestite. de data aceasta naratiunea facandu$se la persoana ). o3"'0:ob.oimaru) ". intamplari..formand o imagine vizuala.-/:"Blind tainele vi le desface9*in sinu$i milostiva glie.. modul de e/punere caracteristic acestor creatii este naratiunea. Abiectivitatea relatarii trebuie sa se realizeze indiferent cine este naratorul $ autorul sau un personaj al operei. a intamplarilor) sipersonajele (persoane care savarsesc faptele si sunt purtatoarele mesajului autorului).1svb )ntrucat in operele epice sunt povestite fapte. adica acele opere literare in care autorul isi e/prima indirect sentimentele prin povestirea unor fapte. )n ceea ce priveste naratorul. evocare. uneori insa naratiunea facandu$se si la persoana ). -/:". si atunci relatarea faptelor se face la persoana a )l)$a.ale unui lucru."(%antemir$bei) <))nversiuneaXse realizeaza prin sc"imbarea ordinii obisnuite a cuvintelor in propozitie sau in fraza. in scopul unei mari puternice reliefari reciproce.a unui vers etc.9%aci toata floarea va cunoaste9.idei..-/:" duceri aminte98$or troieni cu drag9*e$atunci inainte9%um n$oi mai fi pribeag"aceasta inversiune da o mai mare e/presivitate sc"imband si sunetul melodios al poeziei.(Actavian +oga$Plugarii) . -/:"#ratilor.in scopul comunicarii "mai e/presive" a ideii.rasufletul ger". cu sensul de cuvant. ceea ce se e/prima prin cuvant."(Tudor .ale unui fenomen cu intentia de a$l impresiona pe cititor. insa se poate imbina si cu celelalte moduri de e/punere $ descriere.-minescu$8ai am un singur dor) '>)BepetitiaXse realizeaza prin reluarea de mai multe ori a unui cuvant.i vorba$i e tunet.maretia sa . este obiectivsi relateaza intamplarile ca un observator din afara universului imaginat.3)=iperbolaXconsta in e/agerarea intetionata a dimensiunilor(in plus sau in minus)unei fiinte. dialog. +enul epic este.urmareste realizarea unei impresii puternice. . cuprinde totalitatea creatiilor epice.a unei e/presii.acesta$i satul meu.situatii etc. sau unul dintre personajele care participa la actiune. a carui denumire provine de la grecul epicos (epos). actiunea(totalitatea faptelor.. discurs. ctiunea este constituita din totalitatea faptelor. cesta este modul de e/punere predominant.tapane. +enul epic.un sat ca oricare altul. . a intamplarilor relatate si are o serie detrasaturi caracteristice. (+eorge %osbuc$Pasa =assan) :)PersonificareaXconsta in atribuirea de insusiri omenesti.se observa ca aceasta "iper$bola infatiseaza c"ipul impunator al lui 8i"ai. (8. monolog interior. zicere.-minescu$8iorita) *-#)6)T) +-6!&!) -P)%: +enul epic cuprinde totalitatea operelor epice in proza sau in versuri.formand o imagine vizuala.stapane9)ti c"eama s$un cane"sugereaza ca oita ii dezvaluieste pastorului complotul si il sfatuieste sa$si ia niste masuri de aparare.(8.i toata frunza ei va stie" sugereaza comuniunea ancestrala dintre natura si taran. asadar. acesta poate fi scriitorul insusi.) ntitezaXconsta in opozitia (contrastul)dintre doua personaje.-/:". forte.e desprinde de aici faptul ca orice opera epica are trei elemente definitorii: naratorul (cel care povesteste faptele). preponderent genul persoanei a )l)$a si al timpului trecut..unui fenomen. a unor intamplari si prin intermediul personajelor.

simbolice. mai intai locul si timpul actiunii (situatia initiala). amploarea si comple/itatea actiunii operelor epice variaza. memoriile si jurnalul. in functie de amploarea si comple/itatea actiunii. stfel. ca apoi sa intervina alta situatie. eseul.. cum este. intr$un moment sau altul. poemul. raportul lor cu realitatea (reale. intradiegetica prin intermediul careiase transmit .+>9E7' . pe o perioada lunga de timp. ori o imagine ampla a vietii. -le difera si ca numar. populara. aceasta caracteristica a actiunii constituie unul dintre criteriile in baza carora se clasifica operele epice. personaje. episodice $ figurante). legenda. al treilea element constitutiv al unei opere epice. intriga (momentul care determina derularea actiunii). sau mai numeroase intr$o actiune comple/a. . punctul culminant (momentul de ma/ima incordare) si deznodamantul (sfarsitul actiunii). T!B)&. legenda. sc"ita. timpului si a unora dintre personaje $. nuvela. Personajul: . %omparand aceste specii literare cu cele din epica populara. de pilda. realiste. alegorice). oratia de nunta). care o modifica pe cea de la inceput si determina. dupa metoda de creatie folosita de scriitor (romantice.voce[[. epopeea. sau intamplari recente. el cuprinde cate$: va specii intalnite si in genul epic popular$ balada. datorita fenomenului contaminarii. acestea sunt atat agentii actiunii (cei care savarsesc faptele). si ea. anecdota. reportajul. snoava..  6aratorul:instanta literara .vocea[[ pe seama careia sunt puse intamplarile.pecia literara nuvela. unele dintre ele pot fi alcatuite atat in versuri. prezent in creatia populara in cadrul procesului de transmitere a ei pe cale orala.)n primul rand are o mare mobilitate in timp si spatiu. actiunea se caracterizeaza. constatam ca genul epic cult estemai cuprinzator si mai diversificat..+-6!&!) -P)%: Arice opera epica are trei elemente definitorii: narrator.actiunile[[. legenda si fabula. prin anecdota. . -pica scrisa (culta) se manifesta. desfasurarea altor intamplari. povestirea. intamplarile povestite se constituie in subiect al operei epice ale carui momente sunt: e/pozitia (e/pozitiunea) $ prezentarea locului. imaginare. clasice) etc. modul in care sunt prezentate in opera (individuale sau colective). in literatura populara se intalnesc urmatoarele specii literare ale genului epic: in versuri $ balada (cantecul batranesc). basmul $. TB . secundare. astfel. cum este snoava are corespondent. cat si in cele culte. )n al doilea rand. in epica scrisa. de obicei. legenda. *e fapt. actiune . cantecele rituale (plugusorul. *esigur ca ordinea si c"iar numarul acestor momente difera in functie de intentiile autorului. atat in versuri. in sc"imb. fiind prezentat. iar aceleasi personaje pot actiona si se pot deplasa in spatii diverse. cat si purtatoarele mesajului pe care autorul vrea sa$' transmita prin opera literara. nuvela istorica +>9E7' !&8<5!1H . cat si in proza. &ocul desfasurarii intamplarilor se poate sc"imba. e/istand insa si situatii in care elementele definitorii ale unei specii literare se intalnesc si la alta.desfasurarea actiunii (faptele determinate de intriga). Totodata. ce se pot succeda doar in cateva ore. fiecare categorie are speciile sale. ltfel spus. Personajele operelor epice prezinta o mare diversitate in functie de: locul ocupat in actiune (principale. operele epice putand relata intamplari petrecute cu multa vreme inainte.&*E1!' 7!8E5'5H . prin unitate compozitionala. Toate aceste caracteristici ale operelor epice se intalnesc atat in creatiile populare. cat si in proza.  ctiunea Xdiegeza: inlantuirea logica de evenimente prezentata gradat pemomente. iar in proza se intalnesc basmul. #iecare dintre aceste specii au trasaturile lor specifice. )n ceea ce priveste personajele. ele putand infatisa un singur moment din viata unuia sau a cate: va personaje.peciile epice alcatuite in versuri sunt balada. )n al treilea rand. romanul.. intamplarile au un punct ma/im de incordare si un final. iar o specie . in general. legenda. cu elemente numeroase. fiind mai putine cand actiunea este simpla. in proza$ basmul. participa laactiu 6uvela: . *upa cum se observa.

&pecie epică. cu un fir narati$ central (i o construcţie epică riguroasă. nu$ela are o construcţie epică riguroasă) +>9E7' 1omparati$ cu alte specii epice în proză: .după curent literar: renascentistă. anecdotică.caracterul subiecti$. ele sunt construite cu minuţiozitate (biografia. folclor. în proză. dar perspecti$a narati$ă susţine iluzia autenticităţii 8ipuri de nu$elă: . cu un conflict concentrat. . realistă.'cţiunea nu$elei este mai dez$oltată dec#t a sc%iţei. naratorul inter$ine relati$ puţin prin consideraţii personale. ceea ce conferă $erosimilitate) . -nu$ela istorică este o specie tipic romantică ( în literatura rom#nă nu$ela istorică a apărut în perioada pa(optistă atunci c#nd s-a dez$oltat romantismul rom#nesc . relaţiile moti$ate psi%ologic sau sunt portretizate succint) .autorul po$estirii este mai interesat de situaţia epică în care se află personajul .po$estire: +u$elă .după temă: istorică. prin situaţia de transmiţător a naratorului (naraţiunea la persoana ! .raportul cu realitatea: nu$ela urmăre(te realizarea $erosimilităţii *o$estire . filozofică. fantastică.tendinţa spre obiecti$are a nu$elei (naraţiunea la persoana a !l!-a . prin înlănţuirea sec$enţelor narati$e) . ceea ce a de$enit ulterior tendinţa de obiecti$are ) 1a specie modernă. ale căror caractere se desprind dintr-un puternic conflict) . mediul.. cronologic. de dimensiuni relati$ reduse (se situează între sc%iţă (i roman .&pre deosebire de roman. iar descrierile sunt minime) . pusă pe seama unor personaje. psi%ologică.are ca temă e$ocarea artistică a unei perioade din istoria naţională. naturalistă etc. în proză. lucrări (tiinţifice.&e obser$ă tendinţa de obiecti$are. caracterul inedit al subiectelor abordate.*rin dimensiune.autorul nu$elei î(i construie(te personajul prin mai multe detalii . personajele au fost de asemenea personaje istorice -este inspirată din trecutul istoric (cronici. it) no$ella.5olul detaliilor semnificati$e) . romantică. rele$ă noutatea.po$estirea poate porni de la date mai îndepărtate ale realului (înt#mplări senzaţionale sau insolite .lucrări istorice . .se distanţează de realitatea istorică prin apelul la ficţiune (i prin $iziunea autorului.letopiseţe. care implică un număr redus de personaje) . locul (i timpul acţiunii fiind precizate. apărută în literatura europeană în secolul al J9-lea (denumirea fr)nou$elle.+araţiunea se desfă(oară liniar.&pecie a genului epic. nu$ela (i po$estirea se situează între sc%iţă (i roman: sc%iţa K nu$ela (i po$estirea K romanul .&e acordă o importanţă mai mare caracterizării complexe a persoInajelor dec#t acţiunii propriu-zise) *ersonajele sunt caractere formate (i se dez$ăluie în desfă(urarea conflictului) În funcţie de rolul lor în acţiune. nu$ela este concepută pentru o lectură nefracţionată) "eosebiri nu$elă . . socială) +>9E7' !&8<5!1H caracteristici: -prezintă fapte (i e$enimente istorice.5elaţiile temporale (i spaţiale sunt clar delimitate) 8impul derulării e$enimentelor este precizat.de atenuare a prezenţei naratorului care nu se implică în subiect (i se deta(ează de personaje) Înt#mplările sunt relatate alert (i obiecti$.

)n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune. 6aratiunea se desfasoara liniar cronologic. fantastice. Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/. obiceiuri.e acorda importanta deosebita caracterizarii personajului. în conformitate cu $iziunea autorului. dar se face apel la fictiune si la viziunea autorului. din gandurile lui.subiectul prezintă înt#mplări care au ca punct de plecare e$enimente consemnate de istorie. .ubiectul prezinta intamplari consumate in istorie. )ntamplarile relatate sunt obiective. actiune. caracterizat in raport cu actiunea. conferită de arta naraţiunii (i a descrierii) În literatura rom#nă creatorul nu$elei istorice este 1ostac%e +egruzzi. 6uvela istorica este inspirata din trecutul istoric. nuvelele sunt: )storice. nu se insista asupra detaliilor. 8odul de e/punere predominant este naratiunea.e observa tendinta de obiectivizare @ naratorul se detaseaza de personajele sale. in nuvela apare. din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior. vestimentatie) redate prin naratiune si descriere. prin inlantuirea secventelor narative. de . din faptele sale. . si indirecte.. personaje. -ste o opera epica pentru ca autorul isi es/prima indirect gandurile. 6uvela . mai mica decat romanul si in functie de temele tratate. limbaj. de obicei. care reies din: vorbele rostite. are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic ctiunea nuvelei are un singur fir narativ. 8ai mare decat sc"ita. . comportamente. re o constructie epica riguroasa. dar elaborarea lor se realizează prin transfigurare artistică. Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului. $estimentaţie.reconstituirea artistică a epocii se realizează (i prin culoarea locală (mentalităţi. )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct. cele mai cunoscute nu$ele ale sale fiind: 'lexandru 7ăpu(neanul (i &obiescDi (i 5om#nii) 6uvela este o opera epica de intindere relativ redusa cu un numar relativ redus de personaje in care este redata o intamplare din viata unuia sau a mai multor personaje. limbaj .. Personajele au numele si trasaturile unor personalitati istorice realizate prin transfigurare artistica.. principal si secudar.personajele au numele. vf(10l:(10nfff Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje. Timpul si spatiul sunt clar delimitate conferind verosimilitate te/tului. . ctiunea are un ritm alert. 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior. ctiune mai dezvoltata ca a sc"itei.. relaţii sociale. din atitudinea celorlalte personaje fata de el. . ideile. psi"ologice. sentimentele. sunt prezentate de narator. un singur personaj principal. ctiunea savarsita de personaje ale caror caracteristici se desprind dintr$un puternic conflict. conceptiile prin intermediul personajelor si al actiunii. Tema: evocarea unei perioade din istoria nationala @ locul si timpul bine delimitate. Beconstituirea epocii se realizeaza prin culoarea locala (obiceiuri. . sociale. traditii. unele trăsături (i acţiuni ale unor personalităţi istorice. )ntalnim narator. 6uvela 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/.. conform cu viziunea autorului.

dialogul si .. 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/. 6uvela $ %aracteristici generale 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/.. 0. din gandurile lui. ctiunea nuvelei are un singur fir narativ...) -ste evidenta in acelasi timp. '.. 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior.pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:. )n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea. %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv.. care reies din: vorbele rostite.dialogul si monologul. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice. 1. par. ctiunea are un ritm alert. .crierea . regionalisme..dialogul si monologul. si indirecte. . de . Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului. . realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare. par. din faptele sale. de . Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/...). de obicei. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice. sunt prezentate de narator. ctiunea nuvelei are un singur fir narativ. :.. are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic. Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/. si .. regionalisme.. principal si secudar. propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre . 3. principal si secudar. *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea.. )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct.) -ste evidenta in acelasi timp. de asemenea. descrieri.. %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv. 2. nu se insista asupra detaliilor. descrieri. din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior.. si indirecte. care reies din: vorbele rostite. )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune.. 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior.. . . este o nuvela pentru ca are toate trasaturile caracteristice acestei specii literara care apartine genului epic in proza. din gandurile lui.). de asemenea. Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje. Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului. )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune. in nuvela apare. din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior. are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic. atitudinea usor ironica. descrieri. 6uvela . dar admirativa fata de personaje.. dar admirativa fata de personaje. 0. si .. (. sunt prezentate de narator.. realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare. nu se insista asupra detaliilor. Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje. de .. *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea. 6uvela . din atitudinea celorlalte personaje fata de el. din faptele sale. in nuvela apare. un singur personaj principal. )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct. atitudinea usor ironica. de obicei. din atitudinea celorlalte personaje fata de el. 1... par. un singur personaj principal. propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre .tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate.)n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea. '. ctiunea are un ritm alert.pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:. )n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea.tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate. de asemenea..

trama mai putin complicata dec#t un roman) +u$elele se clasifică după criteriile comune ale subiectului cu modalitatea lui de realizare în: L istorice L psi%ologice L fantastice L filozofice L anecdotice "upă curentele literare în care se înscriu ca formulă compoziţională. regionalisme.%aragiale .. concentrat.monologul. urmărind un conflict unic.. cu un singur fir narati$. nu$elă) +u$ela este specia genului epic în proză. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice. istorice are patru timpi: G) < prezentare a locului unde se desfa(oară acţiunea (i a personajelor M) >n e$eniment care modifică situaţia /) < serie de acţiuni puse în pericol de acest e$eniment c%eie N) >n dOnouement (deznodăm#nt care stabile(te noua situaţie *rimele două etape se pot confunda dar (i alte combinaţii sunt posibile) 4uC de . (.. si . în funcţie de contribuţia lor la desfă(urarea acţiunii) +u$ela prezintă fapte într-un singur conflict. 3. (i po$estirile din 7es contes de la 2Ocasse. fiind caracterizate succint.) -ste evidenta in acelasi timp. accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului dec#t pe acţiune) < nu$elă este o naraţiune în proză. %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv. . nu$elele sunt: L renascentiste L romantice L realiste L naturaliste +u$ela istorică &c%ema oricarei nu$ele clasice. :. personaje mai putine.. personajele nu sunt numeroase. comportamentale) suferite de personaje in evolutia conflictului $ evolutia raporturilor dintre personaje $ mijloacele de investigatie psi"ologica $ aspecte ale stilului -/emple: 8oara cu noroc de )oan .). . atitudinea usor ironica.aupassant.tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate. mai scurtă dec#t un roman (i mai lungă dec#t o po$estire) 1onţine de obicei puţine personaje care sunt însă construite pe c#te$a linii principale) Ea are o naratiune ce$a mai concentrata. morale. propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre . *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea..lavici I?n vreme de razboi55 de ). ale lui EonorO de 2alzac sunt exemple de nu$ele istorice) +u$ela 'lexandru 7ăpu(neanu e poate cel mai cunoscut exemplu de nu$ela istorică din literatura rom#nă) +u$ela psi%ologica . în mod obi(nuit sub formă de naraţiune) 8ermenul de nu$elă $ine din franţuzescul nou$elle (i înseamnă noutate. +u$ela se referă la o lucrare de ficţiune care este de obicei scrisă în proză.rolul conflictului interior (plasarea situatiei conflictuale in constiinta personajului) $ prezentarea tensiunilor sufletesti $ transformarile (sufletesti. realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare. dar admirativa fata de personaje. 2.pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:.&. cu o intrigă riguros construită..

. cu o intrigă riguros construită.aupassant. istorice are patru timpi: G) < prezentare a locului unde se desfa(oară acţiunea (i a personajelor M) >n e$eniment care modifică situaţia /) < serie de acţiuni puse în pericol de acest e$eniment c%eie N) >n dOnouement (deznodăm#nt care stabile(te noua situaţie *rimele două etape se pot confunda dar (i alte combinaţii sunt posibile) 4uC de . personajele nu sunt numeroase. în funcţie de contribuţia lor la desfă(urarea acţiunii) +u$ela prezintă fapte într-un singur conflict. nu$elă) +u$ela este specia genului epic în proză. ale lui EonorO de 2alzac sunt exemple de nu$ele istorice) +u$ela 'lexandru 7ăpu(neanu e poate cel mai cunoscut exemplu de nu$ela istorică din literatura rom#nă) +u$ela psi%ologica . în mod obi(nuit sub formă de naraţiune) 8ermenul de nu$elă $ine din franţuzescul nou$elle (i înseamnă noutate. trama mai putin complicata dec#t un roman) +u$elele se clasifică după criteriile comune ale subiectului cu modalitatea lui de realizare în: L istorice L psi%ologice L fantastice L filozofice L anecdotice "upă curentele literare în care se înscriu ca formulă compoziţională. ctiunea e impartita in acte.. mai scurtă dec#t un roman (i mai lungă dec#t o po$estire) 1onţine de obicei puţine personaje care sunt însă construite pe c#te$a linii principale) Ea are o naratiune ce$a mai concentrata.) )ntre acte se face de obicei cite o pauza. dialogurile personajelor). personaje mai putine. (i po$estirile din 7es contes de la 2Ocasse.+u$ela se referă la o lucrare de ficţiune care este de obicei scrisă în proză. accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului dec#t pe acţiune) < nu$elă este o naraţiune în proză.*e obicei se prezinta multe personaje. urmărind un conflict unic.lavici I?n vreme de razboi55 de ).&. concentrat. fiind caracterizate succint. dar si indicatii scenice (mimica. literar (monologurile. comportamentale) suferite de personaje in evolutia conflictului $ evolutia raporturilor dintre personaje $ mijloacele de investigatie psi"ologica $ aspecte ale stilului -/emple: 8oara cu noroc de )oan .pecii ale genului dramatic: . decorul).*e obicei actiunea se a/eaza in jurul citorva personaje. %uprinde te/tul propriu$zis. muz. 8od principal de e/punere este dialogul. actele in scene si tablouri. -fecte vizuale.%aragiale +enul dramatic: ctiunea se desfasoara in fata spectatorilor.%ontinutul de idei si mesajul operei sint scoase in evidenta de jocul actorilor. cu un singur fir narati$.. auditive (zgomot.rolul conflictului interior (plasarea situatiei conflictuale in constiinta personajului) $ prezentarea tensiunilor sufletesti $ transformarile (sufletesti. gesturi.ubiectul si momentele subiectului sint specifice. nu$elele sunt: L renascentiste L romantice L realiste L naturaliste +u$ela istorică &c%ema oricarei nu$ele clasice. morale.

avind deznodamint vessel si caracter moralizator. Personajul se clasifica ca un ideal. ce satirizeaza viciile omenesti si sociale. Prezenta. totdeauna selectionate si conduse de sistemele psi"ofizice care alcatuiesc personalitatea noastra.. . in versuri ori in proza. Beda viata in toata comple/itatea. a gen.. avind conflicte puternice intre personaje. dramatic in versuri sau in proza. Tragedia$ s. fiecare cu individualitatea lui proprie.datorie si pasiune.). Prezenta elementelor lirice. \\autor\\ a creat un personaj de referinta in literatura romana.ecretul intregului sau farmec consta in substratul auto"ton al culturii romane. Particularitati: Personaje puternice. direct <pera lirică "ef) <pera lirică este opera literară care aparţine genului liric scrisă în $ersuri. care va suscita mereu noi introspectii in adancimiile fiintei umane. utorul face sa traiasca in roman un impresionant numar de eroi. %reator e/ceptional de viata.ublimul se imbina cu grotescul. . romantica. dragostea. a gen. plasata intr$e comedie si tragedie ." %omportament si gandire " cesti doi termeni constituie o etic"eta pentru a desemna tot ceea ce poate un individ sa faca (. -le sunt moduri de adaptare si desfasurare provocate de situatia ambientala in care ne aflam. care are conflicte puternice. Tipuri de drame: . Psi"ologica.entimente marete: patriotismul. satirica. +enul liric: )deeile si trairile autorului sint e/primate nemijlocit. dramatic.trasaturile positive si negative. în care autorul î(i exprimă în mod direct sentimentele prin intermediul procedeelor artistice) *articularităţi 6 1aracteristici ale operei lirice -ul liric 4(i exprimă direct sentimentele ( de admiraţie. antica. %aracteristic "Arice comportament si orice gandire sunt caracteristice persoanei si (. -/traordinar este faptul ca el nu a trebuit sa se lupte pentru a stapani graiul romanesc. . istorica. imbinind." "Personalitatea este organizarea dinamica in cadrul individului a acelor sisteme psi"ofizice care determina gandirea si comportamentul sau caracteristic. ajutandu$l c"iar in realizarea de imagini artistice deosebite. . *rama$ s.) sunt unice pentru aceasta.. dar si dominanta este figura lui \\ personaj \\\\. tragicul cu comicul. actiune grava sideznodamint tragic. )nc"eiere: Prin \\personaj\. a gen. cu un conflict comic. dramatic in proza." )nceput: \\\\a adus prin opera sa o limba noua si mereu proaspata. comle/e. caci acesta i$a fost mereu la indemana. demnitate.%omedia$ s. de bucurie prin intermediul figurilor de stil (i a imaginilor artistice) * . eroul romanului cu acelasi nume.. Particularitati: Personajele@ infle/ibile.ociala. %ontine conflicte psi"ologice intre om si destin. conceptii si actiuni cu deznodamint grav. de teamă.

societății cu intenția îndreptării) *oate fi în proză sau în $ersuri) -legie$specie a genului liric cult. mine. cu caract. genul literar al discursului subiecti$.atira$ specie a genului liric in care sint biciuite defectele morale ale oamenilor sau ale societatii cu intentii moralizatoare. compus din strofe simetrice) 'semenea c#ntecelor corului.8editatie$ specie a genului liric. nastera. conditia geniului.). supusă unor mijloace formale cum sunt $ersul. legate de e/istenta omului: binele. oda a$ea o compoziție triagică) Bomanta$ cintec specific doar romanilor. al muzicii și al poeziei la greci. stofa. deznadejde printr$o filosofie profunda. . (societatea) trecera timpului. senti$tal. lirismul s-a identificat cu poezia. mea (i $erbe de persoana ! (stau. discursul genului liric este la persoana înt#i. viata. exist#nd și opere lirice în proză) . citesc. cesta putind fi trist melanolic. -legia este un poem liric al cărui ton e adesea tandru. îmi.* * * Eul liric este prezent în text prin mărci lexico-gramaticale: pronume (i adjecti$e pronominale de persoana ! (eu. cre#nd un uni$ers de mare forță de sugestie ce se adresează sensibilității cititorului) Este. trist și melancolic) Ada este un poem c#ntat la $ec%ii greci) 7a moderni. poem liric de înaltă inspirație. exprim#nd sentimentele prin intermediul figurilor de stil și al simbolurilor) "e obicei.pecii ale genului liric * Pamfletul este o specie a genului liric în care sunt criticate defectele unei persoane. ideile (i trăirile) +enul liric *e la ]i^ipedia. intr$o atmosfera de adinci framintari e/istentiale(sint prezente metafore si sKmbol. și anume acompaniamentul de liră) "e abia în epoca modernă. raul.odurile de expunere folosite sunt descrierea (i monologul liric) Eul liric ($ocea interioară a poetului î(i confesiază direct g#ndurile. c#nt ) . poezia lirică a ajuns să însemne creație literară ce exprimă sentimente sau atitudini) 8reptat. melancolie. ?n genul liric domină $iziunea și transfigurarea artistică. . ceasta era 4nsemnul lui pollo. dar este folosită și persoana a !!-a) Termenul liric vine de la denumirea instrumentului muzical numit lira. care e patrunsa de o tristete. moartea$ ca element al destinului. ritmul sau rima) !n literatura contemporană nu se mai poate $orbi de o asociere între genul liric si poezie. meditative. jale. ?n 4recia 'ntică s-a folosit pentru scrierea textelor poetice cu criteriu formal.filosofic in care sint puse probleme . mie. enciclopedia liberă +enul liric cuprinde operele literare 4n care sunt e/primate direct (spre deosebire de genul epic) g7ndurile. zeul luminii. admir. autorul apel#nd la te%nici aludi$e si asociati$e. ideile și sentimentele autorului prin intermediul eului liric.ai mult c%iar.teme mari. în cadrul poeziilor se distinge un amestec al lirismului cu epicul și există o tendință de distrugere a regulilor rigide de $ersificație) . din acest moti$.

figurile de stil folosite sunt: personificarea. nastera. specifică poporului rom#n. aspirații. etc) specia genului liric. regret. ură impotri$a asupritorilor. etc) . univers. tristețe. elementele de prozodie dez$ăluie o măsură scurtă de R-S silabe cu un ritm iambic6tro%aic (i cu o rimă împerec%eată6monorimă) %aracteristici are caracter anonim (nu are un autor cunoscut). 8editația (filozofică este o specie a genului liric în $ersuri în care e descris un fenomen din natură ale cărui concluzii de$in $alabile și pentru oameni) . de jale. de obicei populară. dragostea. are caracter sincretic (se imbină muzica. cu caract. fiecare vers din prima strofa e comentat in strofele ulterioare. artistic etc. în care interpretul își exprimă în mod direct sentimentele de dor. ultima fiind cu un continut de mesaj. are caracter colectiv (este opera mai multor autori anonimi). versurile din prima pot sa nu se repete. Poezie cu forma fi/a: . in care fiecare al 0$lea vers al strofelor rimeaza cu ' disti". %osbuc D&upta vietiiE.atira este o operă în general în $ersuri.teme mari. -/emplu: +. suferinţa. idei. . de înstrăinare.( -pistola$ sp. profund și intens o $arietate de sentimente. care desc"ide poezia si care este reluat la mijlocul si la sfirsitul ei. comparaţia (i epitetul. iar ultima e prima inversata. sub forma de scrisoare. in care se trateaza un subiect filosofic moral. (societatea) trecera timpului. * filosofic in care sint puse probleme . viata. aflată în momente de cumpănă a existenţei sale. bucolica. +losa$ specie a liricii culte filosofice de forma fi/a ce este alcatuita din atitea strofe cite versuri cuprinde ) . exprimă o stare de spirit a omului. legate de e/istenta omului: binele. )dila$ specie de poezie lirica si erotica din sfera poeziei bucolice in care este prezentata dragostea in cadrul rustic. de re$oltă. sentimentele sunt declarate patetic. morale. raul. temele culti$ate în doină sunt: dorul. poezia și dansul ) 8răsături exprimă direct. are caracter oral (s$a transmis din generație 4n genera ție prin viu grai). conditia geniului. lir. a gen.) versuri si cu un refren. -/emplu: -minescu E+losaE.onetul$ specie a genului liric alcatuit din 0 catrene si 1 tertene.8editatie$ specie a genului liric. abordeaza principii filosofic. . epice si estetice.atira$ specie a genului liric in care sint biciuite defectele morale ale oamenilor sau ale societatii cu intentii moralizatoare. moartea$ ca element al destinului.constituita din '1 si '2 (lit. apare adesea moti$ul popular Pfrunză $erde Q alături de alte motive. originala in literaturile orientale. *A)6 : *oina este o creație lirică $ocală sau instrumentală. -/emplu: -minescu D%ind insusi glasulE Particularitati: 6u se admite repetarea cuvintelor cu e/ceptia instrumentelor gramaticale Bondelul$ specie a liricii fi/e . iubire. Particularitati: )ncepind cu strofa a0$a unde se comenteaza fiecare vers. Bondelul este o poezie cu formă fixă alcatuită din trei catrene și un $ers izolat) 9ersurile unu și doi sunt identice cu $ersurile șapte și opt +azelul$ specie a liricii culte cu forma fi/a alcatuita din ($'( disti"uri. in versuri apartinind poeziei didactice. jalea bucuria.

primavara se anunta cu intoarcerea cocotilor si randunelelor. notimpurile vin si pleaca: Toamna rugineste lunca.de jale. definind delicatețea unei descrieri lirice) (exemplu . Aamenii insisi participa la jubilatia universala. lecsandri se fi/eaza la geografia auto"tona. armonia randuielilor firii. numit c"iar "Pasteluri". descrierea se opreste asupra unor aspecte pitore(ti din natură . sentimentele autorului . creata si dusa la celebritate de . reflectă comuniunea omului cu natura. al rotatiei anotimpurilor. sentimente nobile. aparţine liricii peisagistice în $ersuri . si individualizeaza un colt de natura lipsit de sublimitate.pastoresti. galben.de cătănie )86!&: aparţine genului liric. al formelor de viata vegetala. !niversul "Pastelurilor" e strabatut de euforie vitala si optimism cosmic. linistea satului adormit si oracaitul broastelor succed muncii "arnice si invalmasitei agitatii diurne.%aiducești. se inspiră din $iața poporului rom#n. . %iperbolă. poetul utilizează (i alte figuri de stil : comparaţie. -l implica regularitatea ciclurilor naturii. ploaia. orfacti$e (i tactile .3.asile lecsandri intr$un ciclu de versuri.asile lecsandri $ "Pasteluri" $prezentare generala Pastelul este o specie a genului liric cunoscuta in aceasta forma numai in literatura romana. Tipuri de doine În funcție de sentimentele exprimate. repetiţie. simple si permanente: in zbenguierile dragostei si in incordarea . una din ipostazele veridice ale pamantului romanesc. la ceasurile sorocite. ei sunt zugraviti. moarte.3<.de instrainare. sunt elogiate personaje eroice. autorul folose(te imagini $izuale. vara rodeste "oldele cu ploi fertile si soare cald. Poeziile au aparut (cu doua e/ceptii) in revista "%onvorbiri literare" in perioada '. față de scurgerea timpului.fidand sabloanele. -l descrie o zona cuprinsa intre deal si campie.creatorul acestei specii prin ciclul A*asteluriA -exista ca specie doar in literatura rom#nă aparţine genului liric. ec"ilibrata sub raportul temperaturii. )arna acopera cu troiene campurile. limbajul este solemn. repetandu$si lucrarea.asile lecsandri . aduce nori suri si vanturi fioroase. discursul are caracter retoric (i conţine îndemnuri adresate contemporanilor) * P .T-&!&: Pastelul este un termen pro$enit din limba germana semnific#nd pictura cu creioane moi) "e la pictura în pastel termenul s-a extins în literatură. in doua atitudini .de dragoste. metaforă. personificare.au o tematica variata.$'. in mod precumpanitor. ordinea imanenta a creatiei. viscolul se integreaza marelui mecanism planetar. ro(u . modul de e/punere folosit este descrierea . Gilele se scurg calme: )nserarea urmeaza diminetii. #ortele naturii. prin elanul e/ploziv al mugurilor si iesirea plugarilor la munca. sterea sa afecti$ă se exprimă direct prin aspectul (i paleta coloristică a peisajului . scoate lupii la prada in noptile cu vifornita. auditi$e. epitetul este figura de stil cel mai mult folosită. in$ersiune) . doinele pot fi:de dor. vantul. idei măreţe sau e$enimente importante. rasplatind osteneala seceratorilor. mai ales cel cu $ariantă cromatică : alb. atitudinea omului față de $iață.

ec"ilibru. 4)1alinescu consideră că 7uceafărul nu a$ea a(a un mare răsunet fara opera completă a lui Eminescu) El consideră 7uceafărul $#rful operei eminesciene spre care ne urcăm citind creaţiile mai mici) "in toate acestea se desprinde o idee centrală confirmată de toţi criticii prin care este considerată că întreaga creaţie eminesciană conţine moti$ul luceafărului) *oezia 7uceafărul s-a născut în noaptea unei mari dureri din dragostea lui Eminescu pentru 9iorica . fara digresiuni sau paranteze. apartinand nemijlocit naturii si incorporandu$se ei. sau pline de o calma maiestate ("#umuri albe se ridica in vazdu"ul scanteios9%a inaltele coloane unui templu meiestos"). intrucat poezia ne implica in postura de spectatori. terminata adesea in poanta. limpezimea. bazata pe perceptie. *esenul esentializeaza. aceste poezii manifesta preocuparea pentru satisfacerea unor e/igente specifice: compozitie. recurge la o mica inscenare. pentru ca ei în lupta contra dumnezeirii erau gata să renunţe la ce oamenii consideră că au cel mai de preţ: suflet ul. Eminescu. *ese comparatii gratioase ("#ulgii zbor. '7E4<5!' 7>1E'?H5>7>! $ studiu critic $ 7egendele 7uceafărului 4eniul lui Eminescu este $ăzut ca înalţ#ndu-se în lumina 7uceafarului) *oezia a retinut cel mai mult atenţia iubitorilor de artă frumoasă) 5ăsuntetul se explica prin faptul că poezia este o alegorie a nefericirii păm#nte(ti a poetului (i aceasta a fost scrisă cu puţin înainte ca poetul să intre în prima faza a bolii sale mintale. pentru destinderea atmosferei. . mai ales miscarile si detaliile.ersul isi pastreaza simplitatea. %u "Pastelurile" lecsandri atinge treapta deplinei maturizari a talentului. %orespondenta sentiment 9 natura (romantica) este subliniata de faptul ca tabloul este insufletit de o prezenta umana. . intaresc sentimentul de seninatate clasica. &egate de artele plastice (pastelXdesen in creion moale. al geniului ispitit de c%emarea iubirii păm#nte(ti) În studiul lui !) Tura .itul în poezia lui Eminescu se demonstrează că Eminescu g#ndea mitic (i nu filosofic prin faptul că zmeul din po$este nu poate să fie un PzburătorQ. )maginea. traduce momentan senzatia.activitatii productive. #ormula compozitioanala. care sprijina degajarea unui sens. infernală. demonic Eminescu n-a stăruit asupra dramei umane din ?rumoasa făra corp pentru că soluţia a dat-o în 7egendele 7uceafărului: zmeul care simbolizează păm#ntescul se resemnează în lumea nemuritoare) ?n spiritul romantismului german. =Kperion. Timpul "Pastelurilor" este invariabil prezentul. plutesc in aer ca un roi de fluturi albi"). dar e descrisa obiectiv. ca (i poeţii în antic%itate.icle) 'cest lucru a fost confirmat de Eminescu lui . cu oc"ii unui privitor din afara. erau m#ndrii de suferinţele lor. usor colorat). ci că este $orba despre un mit antic: cel al rapirii unui păm#ntean de catre zeul infernului) Eminescu $edea geniul ca (i romanticii germani) 4eniul era o fiinţă capabilă să treacă de limitele lume(ti (i să-(i creeze o lume a lor) >n cercetător al titanismului 9) 1ernC obser$ă că titanii moderni s-au re$oltat contra cerului ca (i cei antici dar că nu au $rut să ia locul zeilor ci doar să fie oameni cu libertate deplină) 8itanii se consideră inspiraţi. cursivitatea. surprinzand conturul obiectelor. -i reprezinta mai putin taranimea unei societati determinate si mai mult tipului unei umanitati atemporale.aiorescu care la r#ndul lui a transmis această inforamţie lui !) 'l) 2rătescu-9oine(ti) !deia geniului nemuritor este $ec%e în g#ndirea poetului) *e măsură ce el intra tot mai mult în conflict cu oamenii $remii el teoretizează distanţarea geniului de societate. demonică. Tabloul e dinamic si concis. colorit. de obicei de patru strofe. $a interpreta basmul ?ata în gradina de aur astfel că ECperion de$ine simbol al demonicului. a$eau arătarea răz$rătitului.

dar intelege ca pentru a ramane la 8oara cu noroc trebuie sa devina omul . pretuita de .i%ai. in ciuda rezervelor e/primate de soacra sa (care intruc"ipeaza in nuvela intelepciunea varstei si a e/perientei) se "otaraste sa abandoneze linistea colibei din sat si sa ia in arenda carciuma de la 8oara cu noroc. %ompozitia nuvelei este clasica.i. asupra destinului omenesc.aiorescu) Înţelesul alegoric dat de Eminescu legendei 7uceafărul este acela al asemănarii soartei zmeului din po$este cu soarta geniului) 'stfel este perceput în zilele noastre c#nd încă auzim c%emarea 7uceafărului nemuritor) B)B&)A+B #). nu bogatia ci linistea colibei tale te face fericitE. ce declanseaza conflictul si intreaga desfasurare a actiunii il constituie aparitia la 8oara cu noroc a lui &ica . si +"ita avea aceeasi banuiala. Editura >ni$ersitatea din 8imi(oara. %onflictul psi"ologic se amplifica treptat.amadau de pedeapsa binemeritata a legii. na. *oezii. devine la inceputul nuvelei D8oara cu norocE motiv de puternice framantari. stapan temut al acestor locuri. &a baza ei se afla convingerea autorului ca goana dupa bani zdruncina ti"na si amaraste viata omului.aracia. -l identifica saracia cu lipsa de demnitate si doreste sa se imbogateasca nu pentru a trai bine. un precursor al prozei lui &iviu Bebreanu. a feliei de viata autentica este sugerata de cuvintele batranei.lavici este unul din stralucitii reprezentanti ai realismului obiectiv in litaratura noastra. !nitatea intregului. . . 6emultumit de conditia sa sociala. &a inceput totul mergea bine si viata era prospera. conflictul se desfasoara liniar si ascendent. respectandu$se ordinea cronologica a desfasurarii lor. iar in cele din urma duce la pierzanie. D. el simte ca ar putea face si altceva. un simbol al geniului creator) Pentru -minescu demonul. genereaza numeroase rele. 2ucure(ti. caci daca e vorba. . scapandu$l pe . )n sinea lui. +"ita se va instraina treptat de na si se va lasa manevrat de &ica. . Editura *entru 7iteratură. mai rentabil. intuieste ca &ica este Dom rau si primejdiosE.Eminescu a procedat ca un titan încă de la prelucrarea moti$elor din folclorul rom#nesc fac#nd din &aramis un titan re$oltat împotri$a di$initaţii (i făc#nd din zmeul din po$este. consecintele nefaste. 8omentul intrigii. cu care se inc"ide si se desc"ide cartea (DAmul sa fie multumit cu saracia sa. $a actiona ca titan în mersul societăţii arăt#ndu-(i geniul prin năzuinţa spre o frumuseţe superioară) "ubla înfăţi(are a lui ECperion: înger-demon ne duce la o contradicţie a firii lui care este o parte creatoare (i alta distrugătoare ca (i demonicul lui 4oet%e) "rama 7uceafărului începe din momentul în care el nu poate renunţa la nemurire datorită iubirii) 7uceafărul nemuritor 1on$ingerea pesimismului lui Eminescu a fost prima oară teoretizată de critica lui .tapanit de setea de bani. faptele fiind distribuite in cele ': capitole. pentru a fi respectat. ci pentru a fi cineva. devenindu$) complice. *epune marturie falsa la proces in legatura cu omorul si jaful din padure.lavici in alte nuvele pentru puterea ei miraculoasa de a mentine ec"ilibrul sufletesc al omului.imteam eu ca nu are sa iasa bine.amadaului. GUR0 Eminescu. 8imi(oara. simbol al răului. pe care setea de imbogatire le are asupra vietii sufletesti a individului. cu un simt feminin caracteristic. dar asa le$a fost datE). prin vocatia de a picta mediul social si de a crea tipologii comple/e. GUR0 8oara cu noroc D8oara cu norocE este o capodopera a nuvelisticii romanesti. Tema acestei nuvele o constituie urmarile negative. . pe masura ce +"ita intra in mecanismul necrutator al afacerilor necinstite ale lui &ica.)Eminescu !)1reangă &tudii. ca $oce interioară omului. un moment de referinta in evolutia prozei noastre. . dand lui +"ita un sentiment de inferioritate. linistea vietii lui. decat sa carpeasca cizmele satenilor.amadaul. nevasta lui +"ita.

*ar onoarea familiei sale este din nou stirbita. stfel. *e la complicitate la crima nu a mai ramas decat un pas. uscativ si supt la fata cu mustata lunga. este o victima a incapacitatii sale de a se raporta la simtul masurii si al ec"ilibrului in tot ceea ce intreprinde.lavici isi pedepseste e/emplar toate personajele nuvelei amestecate in afaceri necinstite: arendasul este pradat si batut. si indemnata tot de el. framantarile lui +"ita. prin apartenenta la acea categorie a pastorilor. +"ita isi ucide sotia si este. .*e acum. ucis din comanda lui &ica.lavici il caracterizeaza indirect. Buza$Bupta si . banuita de &ica a avea Dslabiciune de aur si de pietre scumpeE este asasinata prin sufocare. nu numai caractere gata formate. . %and iubirea pentru +"ita dispare. . ea isi da seama de la inceput de firea ticaloasa si patimasa a lui &ica si isi avertizeaza sotul. inalt.urprinzand viata si moravurile unei lumi. este un caracter plin de contradictii. )ar pentru a purifica locul afacerilor necurate un incendiu mistuie carciuma. )n aceasta categorie. +"ita refuza sa mai comunice sincer cu sotia sa. iar &ica se sinucide izbindu$se cu capul de un stejar uscat. %ei doi se "otarasc sa$) intinda o cursa.aila$Boarul sunt osanditi pe viata. ci si felul in care ajung oamenii sa fie asa cum sunt. dupa imperativele sufletului lor. %u o intuitie deosebita. -roul este aprins de setea de razbunare. creea personaje prin care sa arati ca. #ricos si las. el este generos cu cei ce$l sprijina in afaceri iar la petreceri devine vesel si bun.lavici nu impune personajelor o comportare rigida. la randul lui. &ica este individualizat printr$un portret fizic alcatuit din trasaturi caractersistice: Dun om ca de 13 de ani. iar dezumanizarea sa se manifesta in toata amploarea. .lavici se dovedeste un fin cunoscator al psi"ologiei feminine. . se mai afla la varsta la care cantecul si jocul nu dispar inca.amadaului. Am onest la inceput. momentele de insingurare. dupa propriile indemnuri. na. sub inraurirea caruia prabusirea sa morala este inevitabila. -l se caracterizeaza prin faptele savarsite si prin impresiile ce le lasa asupra celorlalte personaje. setea de razbunare si patima pentru &ica. iar &ica scapa fara sa fi fost dovedit vinovat. asupra . fiind darz si "otarat. ci diavolE). dept al unei morale intransigente. al caror destin este dirijat de puterea de seductie a banilor. ci le da libertatea de a se manifesta. dictata de prejudecati. stapan al locurilor. tragismul vietii lui.pre deosebire de scriitorii dinaintea lui. . facand$o capabila de emotii. sadic si amenintator sau cu izbucniri de autentica duiosie. atingand calea sinuciderii. +"ita va deveni complice si partas la faptele necinstite ale . aruncand$o pe na drept momeala. &ica . sugereaza ura si dispretul pentru +"ita. -l este un erou unic in literatura noastra prin c"ipul sau demonic (DTu nu esti om &ica. %and ea era supusa acestui zbucium sufletesc. Dsimti tragere de inima pentru &icaE. el se implica tot mai mult in faptele marsave puse la cale de &ica. monologul si dialogul. Prin personalitatea sa puternica.amadaul are asupra celorlalti efecte catastrofale. )n final va cadea si el. lipsita de sprijinul moral al sotului. naliza psi"ologica. )ntorcandu$se la 8oara cu noroc. . care evolueaza paralel. cu real talent de analist. care poate sa plateasca grasunii pierduti ori pe cei furatiE. un capriciu superficial. dupa ce &ica il necinsteste si in viata familiala. femeia cea tanara. fiind: Dom cu stare.lavici creeaza personaje comple/e si verosimile. cu oc"i mici si verzi si cu sprancenele dese si impreunate la mijlocE. . in imprejurarile in care le pune viata. in sufletul nei se aprinde dispretul. na. sprimea de om primitiv a lui &ica este insa asociata cu un fel de noblete salbatica. utoritate suprema. simtaminte si vibratii pure. Tradarea barbatului nu este pentru ea un gest necugetat. specifica economiei ardelenesti din vremea sa.amadaul ocupa un loc aparte. opiniile celorlalte personaje. Jura fals la judecata. 6i se releva astfel. utorul surprinde. devenind complementare. . prin destinul ei tragic. )n prezentarea evolutiei nei. prabusirea lui +"ita este inevitabila. !ltimele zvacniri din final. +"ita se "otaraste sa$l dea prins pe &ica jandarmului Pintea. el este incpabil sa reziste tentatiei de a se imbogatii dupa ce se muta la 8oara cu noroc. dar si cele de omenie cand isi aduce aminte de nevasta si copii. dezvaluie procesul devenirii lui +"ita. +"ita cade invins de propriul sau destin. faptele si gandurile protagonistului. cand este ucisa. caci patima de bani nu poate fi stapanita. dar in acelasi timp. macinat de remuscari. oscilatiile de lumina si umbra. #acand din bani o unica pasiune. -le sunt la inceput personaje antitetice.amadaul e/ercita asupra tuturor o dominatie fascinanta.

romanul î(i găse(te exprimarea plenară odată cu realismul) 1reator al romanului realist modern în literatura rom#nă. redus la esential. năzuinţele) !on al 4laneta(ului se situează la intersecţia mai multor tipologii realiste) "in punctul de $edere al categoriei sociale. *e aceea el nu se simte in nici un fel obligat sa e/plice nimic. !on este tipul ari$istului fără scrupule morale. ci mai ales ca expresie a dorinţei de a scăpa de etic%eta înjositoare de sărăntoc (i de umilinţa de repeta soarta tatălui său. stare ci$ilă.lavici nu infrumuseteaza cu nimic viata personajelor sale. zicatorile si proverbele. în aceste condiţii.criitor obiectiv. pozitive si negative. ci numai sa descrie cat mai fidel intamplarile ce il imping pe fiecare personaj pe drumul destinului (Dsimteam eu ca nu are sa iasa bine. accentul cade pe adjectivele cu rol de epitet caracterizator (D na era inteleapta si asezataL na era tanara si frumoasa. în condiţiile satului rom#nesc din 'rdeal. doar ca expresie a lăcomiei. 2aciu. pun#ndu-i în lumină trăsăturile. el este construit dintr-un ansamblu de trăsături redate în mod direct (portret. fidel (i fotograficQ lumea (i cere ca romanul să se îndrepte spre un realism al esenţelor) 1onsiderat Vcea mai puternică creaţie obiecti$ă a literaturii rom#neQ (Eugen 7o$inesc .lavici o noutate in literatura romana si un punct avansat al aplicarii metodei realiste in arta literara. limbaj. gesturi. Ariginalitatea artei portretistice consta in faptul ca personajele au insusiri numeroase. . *esi portretul fizic este concis. consemn#ndu-le atitudinile)!on este personajul titular (i central din roman. romanul V!onQ este primul roman publicat al lui 7i$iu 5ebreanu) El desc%ide seria marilor romane din literatura rom#nă interbelică) 5omanul. fiind reflectari ale intimitatii omului. )on$caracterizarea 1onstrucţie epică în proză de mare întindere.criitorul pune accentul pe evolutia artistica a personajelor epice. prezintă lupta unui ţăran sărac pentru a obţine păm#nt (i consecinţele actelor sale. *ialogurile.lavici da o mare atentie felului in care se e/prima personajele. a cărui e$oluţie în plan psi%ologic constituie obiectul romanului) "e aceea. domin#nd întreaga lume care se desfă(oară în legătură cu el) 1elelalte personaje principale ('na. . au o mare putere de caracterizare psi"ica. care folose(te femeia ca mijloc de par$enire) *ersonajul eponim al romanului este un ţăran sărac ce dore(te păm#nt) Încercarea disperată a lui !on de a dob#ndi păm#nt nu mai poate fi pri$ită. societatea in care traiesc si intamplarile vietii lor e/ercita influente ce le transforma caracterul reprezinta pentru vremea lui . raporturi cu alte personaje ) +aratorul obiecti$ (i omniscient î(i lasă personajele să-(i dez$ăluie trăsăturile în momente de încordare. *efinitorie pentru arta realizarii personajelor la . ?lorica. na era sprintena si mladioasaE). )n conceptia autorului viata fiecarui personaj este vazuta ca un destin propriu. biografie. cupuse unor conflicte puternice.predispozitiilor psi"ice innascute. se comporta asemeni unor fiinte reale. acordand o atentie deosebita evenimentelor aflate in legatura directa cu personajele. statut social (i indirect (fapte. precum si interventiei lor nemijlocite in desfasurarea intamplarilor.lavici este o mare putere de interiorizare.care se în$#rte pe l#ngă cei bogaţi Vca . dar asa le$a fost dataE). care oricum se va implini. ceasta a facut ca eroii sai sa fie infatisati in zbuciumul lor launtric. . fiind un observator fara partinire. na era frageda si subtire. el este tipul ţăranului a cărui patimă pentru păm#nt iz$oră(te din con$ingerea că acesta îi susţine demnitatea (i $aloarea în comunitate) "in punctul de $edere al categoriei morale. cu o acţiune complexă la care participă un număr mare de personaje. cu vointa si slabicini. a$#nd personaje numeroase) &pecia literară pri$ilegiază personajul. Bemarcabile sunt insa si e/presiile. 7i$iu 5ebreanu se dezice de realismul care Vcopia sincer. 4eorge gra$itează în jurul său. cu spirit realist desavarsit. atitudini. de inspiraţie rurală. . la începutul secolului al JJ-lea) 'cţiunea romanului se desfă(oară pe mai multe planuri narati$e. nu numai in manifestarile lor e/terioare.

nu $ede altce$a dec#t garanţia proprităţii asupra păm#ntului) "upă moartea soţiei sale. ameţitor)Q &etea de păm#nt este trăsătura dominantă a personalităţii sale. numai că băiatul. !on s-a căsătorit. fără să-(i dea seama. răspunzător de $iaţa 'nei (i a copilului lor. să-l trimită pe tatăl ei să discute) 1#nd tratează problema cu 9asile 2aciu. din care cauză flăcăul simte dureros prăpastia dintre el (i VbocotaniiQ satului. un statut foarte bine definit) Este prezentat ca unul dintre feciorii de frunte ai satului. iubea mai mult munca păm#ntului. astfel portretul naratorului insistă mai ales asupra acestei pasiuni tulburătoare care-l stăp#ne(te de mic) Între ceilalţi feciori este recunoscut ca un lider) Încă de la început are o structură de luptător. (tie să-i stăp#nească pe lăutari (i pe to$ară(ii de petrecere (i. c#t (i criteriul moral) *ersonajul are. îndrăgit de familia Eerdelea pentru că de mic se arătase isteţ la în$ăţătură) În$ăţătorul reu(e(te să-l con$ingă pe tatăl său să-l dea la (coală. $oinic. ilustrată în romanul !on. ce era acum căsătorită cu 4eorge 2ulbuc) El încearcă să o recucerească pe ?lorica. ion este Viute (i %arnic ca mă-saQ. a(a că s-a întors acasă) !ubirea păm#ntului l-a stăp#nit de mic: V9e(nic i-a pizmuit pe cei bogaţi (i $e(nic s-a în$er(unat într-o %otăr#re pătima(ă: trebuie să aibă păm#ntu mult. tumultuoase a lui ion i se opune !lie . atitudinea lui ion este rece. personajul este drastic pedepsit de autor. care nu mai luptă pentru a stăp#ni spaţiul. dar sărac. de(i (i-a impresionat profesorii.oromeţiiQ) +aturii primare. cu păm#nturile ei. în !on rena(te pasiunea pentru ?lorica. ion este Vsemţ (i cu nasul în $#ntQ.oartea apare ca o unică soluţie de ie(ire din impasul în care ajunge destinul personajului) 1ondiţia ţăranului. ci . !on de$ine una cu păm#ntul mult r#$nit) 'stfel. cople(indu-lQ) ?eciorul se simte mic (i slab. !on înţelege (i că toate calităţile sale nu sunt suficiente pentru a-i sc%imba statutul. %oţ (i t#l%arQ. se lăsă în genunc%i. iar Vglasul păm#ntului pătrunde nă$alnic în sufletul flăcăului ca o c%emare. întruc#t el se face $ino$at de dezintegrare morală. el î(i urze(te cu meticulozitate (i pricepere planul seducerii 'nei deoarece ea a$ea Vlocuri (i case (i $ite multeQ) "upă ce o lasă însărcinată pe 'na. c%ipe(. ca 9asile 2aciu) 1#nd acest personaj îl caracterizează direct. trebuie WQ) *ăm#ntul i-a fost drag ca o maă. î(i găse(te o replică peste timp în romanul V. iar apoi în *etri(or-fiul lor. a(a că trebuie să găsească o modalitate de a se impune. făc#nd din el un personaj memorabil prin acea că întreaga sa energie este canalizată spre îndeplinirea scopului de a a$ea păm#nt) În acest sens. însă relaţia lor adulteră este descoperită de 4eorge care pregăte(te răzbunarea) 2ărbatul în(elat î(i $a ucide ri$alul cu lo$ituri de sapă) În timpul agoniei. etc) 7e simte $orbind. !on se simte biciut.un c#ine la u(a bucătărieiQ) 1on(tientiz#nd organizarea socială.oromete. î(i cobor# fruntea (i-(i lipi buzele de păm#ntul ud) Xi-n sărutarea aceasta grăbită simţi un fior rece. cinică. spun#ndu-i Qfleandură. dispreţuitor. cucernic. încă de la început. st#rne(te m#nia lui 4eorge 2ulbuc) 1aracterizat direct de către narator. de fapt. refuză să $orbească cu ea (i-i spune. de aceea. %oldelel. distantă. îi plăcea să-l muncească. !on pri$e(te cu a$iditate porumbi(tile. zgunţuroase (i umede)Q) 'doră (i $enerează păm#ntul ca pe o zeitate: V'poi încet. umilit (i înfrico(at în faţa uria(ului) !nstinctul de posesiune a păm#ntului (i lăcomia care pune stăp#nire pe el sunt moti$ate (i de ipostaza păm#ntului-ibo$nică: VÎl cuprinse o poftă sălbatecă să îmbrăţi(eze %um())) ) Întinse m#inile spre brazdele drepte. ignor#nd at#t sentimentele. nu suportă ocara (i reacţionează $iolent) &ec$enţa cea mai eloc$entă se petrece Vîn păm#nturiQ) 'tunci este declan(at mecanismul fără întoarcere în care stă destinul flăcăului (i a celor din jurul său) 'juns la păm#ntul său. tulbur#nd lini(tea unui cămin (i a unei întregi comunităţi) . Vcel din urmă ţăranQ. soţia de$enind o po$ară jalnică (i incomodă) &inuciderea 'nei nu-i treze(te lui ion regrete sau con(tiinţa $ino$ăţiei pentru că în 'na. fire %istrionică (i contemplati$ă. sărăntoc. sfidător. con(tient că deţine controlul absolut asupra situaţiei (i că-l poate sili să-i dea păm#ntul la care r#$nise at#ta) 1#nd a luat-o pe 'na de soţie.

zeii nu traiau izolati de muritori. la =esiod. Tocmai de aceea l. in special pietre si lemne.criitorul le/andru 8itru ne prezinta miturile despre zeii olimpici despre care se povesteau mituri plasmuite in vremusi si in regiuni diferite si reflectand conceptii felurite. res era zeul razboiului. "aos provocat de nenumaratele mituri contradictorii atat in ceea ce priveste faptele zeilor cat mai ales in ceea ce priveste momentul aparitiei lor in lume caci. inainte de ei. 6ereu. era inc"ipuita de o piatra necioplita. fiul lui Poseidon. ci a ales pe cele mai importante in legatura cu zeii cei mari ai Alimpului si. +"eea. -l nu si$a propus sa dea absolut toate miturile Alimpului. 8iturile Alimpului au fost create intro epoca de umanizare a conceptiilor despre natura. contribuind astfel la inbunatatirea tezaurului mitologic grec. in timp ce la =omer. stfel. zei s$au nascut ca si oamenii. cazut in valurile marii. in legendele Alimpulu se reflectau realitati sociale si politice de pe vremea cand traiau autorii mitului. a contribuit imaginatia mai multor generatii si a mai multor oameni de talent. *ar cauza principala a multimii miturilor o constituie multitudinea fenomenelor naturii si a diferitelor aspecte ale acestor fenomene. numite fetisuri.pentru a scăpa de teroarea timpului) 'utorul de metodă realistă desfă(oară o forţă demiurgică nu numai pentru a înfăţi(a cititorului o lume supusă cauzalităţi. de pe vremea cand au fost plasmuite aceste mituri. &a constituirea acestui panteon olimpic a contribuit imaginatia mai multor oameni si a mai multor generatii din diferite regiuni locuite de greci. 8itru a trebuit sa dea ordine cronologica miturilor conducandu$se dupa =esiod dar introducand si unele elemente personale. in Beotia. in orasul T"espiae. inparatia mortilor o conducea =ades. frodita este fiica lui Geus si a *ionei. au pus stapan peste intinsele ape pe Poseidon. *ar in mare in imaginatia grecilor mai locuiau: mfitria. l. stfel s$au plasmuit mitologiile popoarelor antice. in imaginatia grecilor. *ar imaginatia omului primitiv. *e pilda. Poetii care au urmat dupa =omer au prelucrat miturile in lumina conceptiilor filozofice si religioase ale vremii lor. 8itologia grecilor este e/trem de bogata pentru ca la crearea nenumaratelor figuri de zei semizei. =esiod a fost determinat sa scrie Teogonia. cu =aosul. oricat de variate ar fi fost. care si asa era e/trem de bogat. aducandu$le fericire sau nenorocire. *ar. grecii si$au inc"ipuit aceste forte sub forma unor obiecte neinsufletite. Triton. ci se amestecau in viata lor. Dnasterea zeilorE de "aosul care domnea in mitologie. &uaind ca pilda marea observam ca strabunii indepartati ai grecilor. de pe vremea lui Pericle. !ranus. a creat figurile mitice ale zeilor. 8itru a procedat cu . sotia lui Poseidon. Problema esentiala care se punea era aceea ca un zeu sa nu apara pe scena mai inainte de a fi creat asa cum de pilda. 6ereidele. zeita =era proteja casnicia. -ros este stapanul inimi zeilor si oamenilor.A&)8P!&!) stazi omul cunoaste fortele naturii si puterea lor nu il mai inspaimanta. %ronos etc. forta atribuita mai tarziu zeului -ros. &a inceput. eroi. Alimpul "omeric nu este altceva decat o reflectare a vietii sociale si politice a grecilor. %a si =esiod. *e aceea zeul aparea in c"ipuri diferite. )n conceptia vec"ilor greci. fiul lui Poseidon sau al lui 6ereu etc. dintre care aceea a grecilor se remarca prin mare bogatie si frumusete a miturilor. !neori zeii se casatoreau cu muritoare si invers. ci (i un personaj a cărui mecanică a existenţei scapă logicii perfecte. fiicele lui 6ereu. o alta divinitate a marii. atribuindu$le toate fenomenele pe care nu si le putea e/plica. zeul iubirii. 8itru a dat o deosebita importanta mitului prometeic dorind astfel sa lege printr$un fir logico cronologic diferite mituri intre ele si pentru a$i da lui Prometeu valoarea unui simbol al luptei pentru stapanirea tainelor naturii. in lipsa unei ratiuni patrunzatoare. . =ermes era protectorul negustorilor. Tetis. pentru că înglobează factorul iraţional) &-+-6*-&. *e pilda un mit spunea ca zeita frodita se nascuse din sangele lui !ranus. -ste de subliniat faptul ca l. cand zeii si oamenii nici nu e/istau. *e aceea in viata zeilor se reflecta multe din fenomenele vietii sociale a grecilor.

ucigand monstri si biruind oameni nelegiuiti. legende create in +recia dupa si sub influenta legendelor razboiului Troiei evenimant care a contribuit in mare masura la alterarea continutului legendelor si deci la estomparea cronologiei lor. 8itru e/pune mituri si legende pecar imaginatia greaca le$a tesut in jurul unor oameni numiti in greceste DerosE. 0. stapan. )ntelesurile cuvantuui DerouE izvorasc din )liada si Adiseea poeme in care se canta fapte savarsite de luptatorii care au luat parte la razboiul Troiei. zeita frumusetii. venturoasa calatorie a lui -nea. Beferindu$ne la D&egendele eroilorE putem spune ca acestea se caracterizeaza prin: . in rasul tuturor zeilor. 1. &egendele eroilor pot fi impartite in trei mari categori: legende plamadite pe pemantul +reciei inainte de razboiul Treiei. )n D&egendele AlimpuluiE l. 8itru a trebuit sa rezolve doua probleme fundamentale si anume problema cronologiei si problema fizionomiei eroilor. frodita$. *edal si )car. Arfei si -uridice. )n evolutia sensurilor cuvantului se vadesc limpede momente din istoria societatii sclavagiste grecesti.)))$a a DAsideeiE zeita frodita este pedepsita de =efaistos facand o plasa de aur invizibila in care a prins$o alaturi de res. gamemnon. sadar. Geus trona maiestuos in Alimp dar pe pamant. -/ista o distinctie esentiala inre zei si eroi. grecii dezvoltasera stralucita civilizatie miceniana. )n imaginatia grecilor. Belerofon. )ntoarcerea a"eilor in -lada. =eracle. 0. utorul a ales miturile. Pataniile lui !lise. talent. Pentru poetul roman &ucretiu. combatant. care salasluieste in palatul de aur al tatalui sau. legendele si versurile cele mai cunoscute si interesante.enus a capatat la &ucretiu o maretie pe care nu o avea la "omer dar a inceput sa o capete la . %ronologic autorul a respectat urmatoarea ordine: Perseu. )n cartea a . *ar inainte de lupta sub zidurile Troiei. legende create in sia 8ica in legatura cu razboiul Troiei. &a poeta . )n prima parte a D&egendelor AlimpuluiE putem distige urmatoarele trasaturi principale: '. Tezeu. Geii erau niste fiinte pur imaginare pe cand multi dintre eroi au trait in realitate iar imaginatia nu a facut alt ceva decat sa le mareasca peste fire personalitatea. %astor si Polu/. -/peditia argonautilor. )n legendele sespre eroi asistam la o incordare a tuturor puterilor fizice si morale ale pamantenilor spre a birui fortele vrejmase si a ridica viata si demnitatea omului deasupra tiraniei si mizeriei. (. esentialul il constituie continutul lor pentru ca diferitele variante ale aceluiasi mit prezinta personajul mitologic despre care este vorba in lumini diferite.enus este: datatoare de viata prin care iau fiinta toate vietuitoarele de pe pamant. &inia evolutiva a semanticei cuvantului DerouE a fost: '. 2. in jurul unor eroi veniti din +recia. nobil sef. opera a mainilor lui Prometeu.pre a ne da mai bine seama de felul in care s$au plasmuit legendele. 8enelau. vitejie. )ntemeierea Tebei. se amesteca in lupte fara sa$si dea seama ca nu este in stare sa le poarte ba c"iar este ranita de un muritor.afo. *e e/emplu in D)liadaE frodita.afo. frodita ne apare in alta lumina fiind numita DnemuritoareE. 8eleagru. Dfiica a lui GeusE. comandant militar. om distins prin nastere. semizeu. )n lucrarea sa l. este necesar de a cerceta intelesurile pe care le$a capatat cuvantul DerouE. sclepio. . frodita$. !lise au fost insa oameni care au luptat sub zidurile Troiei.multa atentie si logica introductand mitul lui Prometeu pentru a e/plica in acest fel aparitia oamenilor. 8otivaea rationala a alegerii si ordinei cronologice a miturilor pe care mitul prometeic o ilustreaza in c"ipul cel mai luminos. Aricat de importanta ar fi problema cronologiei miturilor. 2. utorul a depus un efort staruitor de a motiva logic si psi"ologic trecerea de la un mit la altul si diferitele actiuni in cadrul aceluias mit. "ile. muritor ridicat dupa moarte la rangul de semizeu. a fost socotit vrednic de Alimp. eroul =eracle infruntand mania =erei. Geus nu a e/istat. 1. cautat sa armonizeze versiunile contradictorii intr$o sinteza in care predomina punctul de vedere moral. Bazboiul Troiei.

(.Pe fata voia s$o trimita la manastire sa fie bine educata. D&egendele eroilorE contribuie la imbogatirea cunostintelor si la educatia tinerei generatii.atat de mult incat se poate spune ca Persida era preferata maicii.)n clipa cand a vrut sa se napustesca asupra lui 6atl acesta din urma si$a aruncat cutitul din mana si l$a impins pe =ubar pentru a nu fi palmuit.iar in apropiera nuntii 8ilenei 8ara si Persida s$au dus in vizita la Trica. multe din ciudateniile miturilor. ici el o gaseste pe Persida la brat cu un anume %odreanu ce$i cam facea oc"i dulci Persidei. 0. create de antici. 6otele vin sa lamureasca.acesta fiind cazul in care a luat bataie de la un baiat mai mare ca el.trangea bani zi de zi pentru ei doi si pentru inmormantare. punandu$i in fata modele de lupta darza. in care. se formuleaza nazuinte spre mai bine si spre mai frumos.o femeie ramasa vaduva cu doi copii(Persida si Trica).dar totul s$a terminat cu bine.dar . dar cum Bocioaca afla ca 6atl se tine dupa Persida (Bocioaca tinand mult la Persida)nu mai trecu cele 3 luni cu vederea.iar in acel moment 6atl a zarit$o pe Persida la geam si a ramas incremenit.reprimandu$si acest sentiment din rasputeri.Tocmai in aceste zile 6atl isi incepea cei doi ani de calatorie. pornind de la realitati certe.calfa la casa lui Bocioaca. 1. la o manastire cu o reputatie foarte buna. sa cum in D&egendele zeilorE s$a dat o deosebita atentie figurii lui Prometeu.Pe Trica l$au trimis ucunic la casa lui %laici.%u timpul Persida s$a atasat mult de maica egidia si maica de fata. )n primavara un geam al manastirii s$a spart din pricina vantului puternic. =ubar se simtea rusinat de fapta fiului sau si cauta mereu sa$i spuna ceva. tot asa in D&egendele eroilorE s$a aruncat o lumina deosebita asupra lui =eracle.pana in ziua cand a venit in macelarie sa$l mustre si$l gasi la lucru cu un cutit in mana.*orea mereu ca fata ei sa fie deosebita si baiatul la fel.Persida afland de cele petrecute a iesit fara pemisiune de la manastire si a plecat cu Trica pe 8uresul involburat de erau sa moara amndoi si mama lor de spaima si maica egidia de rusine.asa ca 6atl fu nevoit sa mai petreaca alte luni departe de familia lui. cest lucru putea fi trecut cu vederea de catre =ubar si partenii sai..6atl se intoarse acasa dar cu 3 luni inainte sa i se termine cei doi ani de calatorie.8aica o ajuta pe 8ara cu bani pentru ca femeia sa aiba bani penteu Trica.copiii fiind salvati. prin e/plicatii si ordin stiintific. ea simtind ca nu$i va putea da o buna educatie de una singura.iar Persida simtea ca in sufletul ei se petrce ceva cu totul diferit. 8ara Beferat Bomanul incepe prin a prezenta personajul ce$i da nume :8ara. luptand cu darzenie si curaj neistovit.8ara isi iubea foare mult copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor.si ca din intamplare se intalneste cu Persida la nunta lui 8unteanu cu 8ilena.Persida il iubea pe 6atl dar ea nu voia sa recunoasca. si anume ca. oamenii pot triunfa asupra tuturor obstacolelor si c"iar asupra vointei zeilor.iar pe baiat voia sa$l faca ucenic.acesta din urma invata la scoala. %ronologia este in conformitate cu ipotezele cele mai plauzibile.%ei doi au fost in sinea lor fericiti petrru ca s$au vazut si acest lucru devenea din ce in ce mai evident. )deea calauzitoare in e/punere a fost aceea care a stat la baza plasmuirii acestor legende. 2.*in acea clipa 6atl nu si$o mai putea scoate din minte pe Persida ce$i parea mai frumoasa ca o zana.lucruri care l$au facut sa$i amane _taietura de maiestru_ a lui 6atl.)n ziua in care se intiarse a fost mare veselie la casa lui.nu putea sa$si scoata din minte c"ipul zarit printre cioburile ferstrei sparte. %a si D&egendele zeilorE. utorul a ales cele mai interesante figuri de eroi spre a le e/pune viata legendara. )n felul acesta. naratia este insotita de e/plicatia rationala a plasmuirilor fanteziei. 8aica egidia era foarte respectata de 8ara si de aceea si$a lasat fiica in seama ei.Persida s$a bucurat si ea atunci cand s$a intors 6atl. &a scoala Trica se cam batea cu cei pe care nu$i sufera.'. -ste unul din meritele de seama ale acestei lucrari.Totul era pregatit ca 6atl sa devina stapan dar Bocioaca uitandu$se prin cartea lui de calatorie a vazut ca 6atl a petrecut mai mult "ai "ui decat muncind pe la macelari. /r'0(f('02lrr/ Persida urma sa se marite cu Pavel %odreanu dar il refuza fapt care l$a facut pe %odreanu sa se insoare cu alta. 3.*in acel moment viata amandurora cunostea o intorsatura radicala.

motiv pentru care il paraseste si se duce sa traiasca impruna cu mama ei ce o primeste cu bratele desc"ise.el urandu$l pe =ubar. stfel ea a inceput sa se intalneasca.8ara nu se prea impaca cu gandul ca nepotul sau este botezat in catolicism dar se multumea sa$l stie sanatos. de avere .=ubar era insa nemultumit din pricina faptuilui ca nepotul sau e nelegitim.singurul in care avea incredere Persida. 6atl nu mai poate suporta despartirea de parinti.iar in acele clipe Bandi. u luat carciuma din spatele .iena unde pentru cateva luni s$au simtit bine. tat de mult a stat Trica pe langa ea incat au ajuns sa se sarute si sa se imbratiseze pe la spatele lui Bocioaca fara ca acesta sa$si dea seama de ce se intampla.Totul i$a luat prin surprinde pe toti si mai ales pe 8arta si pe Persida ce au facut tot posibilul ca el sa nu fie luat la razboi.Badi si tatal sau.iar in vocea lui se putea citi "otararea si maturizarea. .)n cele din urma ei doreau sa se intoarca acasa unde Persida era asteptata de 8ara si de Trica.apoi izbucni in ras.*ar =ubar s$a oferit sa$l ia cu el intr$o calatorie la Pesta.-ra 8ara tare fericita sa$si vada iar amandoi copii la un loc. %u toate pregatirile pentru botez Bandi fusese parca uitat de Persida si de toti(Bandi era fiul nelegitim a lui =ubar cu Beg"ina). sa ca 6atl o lasa numai pe Persida sa muncaesca pe cand el parea mai mult a oaspete decat a stapan.=ubar nu mai avea de ales asa ca a recunoscut fara ocolisuri.Persida nu mai suporta betiile si nebunia jocului de carti in care cazuse 6atl.nici bataile sau vorbele ne la locul lor.=ubaroaie si =ubar in pricipal l$ au iertat pe 6atl si au venit sa$si vada nepotul. flat i singuri in carciuma din .si parca nu mai putea sta in prejma lor cat timp era =ubar printre ei. Trica muncea acum la casa lui Bocioaca de unde mai de demult fusese alungat. u "otarat apoi ca sa faca tot ce le va sta in putinta ca 6atl sa se impace cu parintii sai.sotia lui Bocioaca si mama a unei fete de '0 ani. Trica s$a intors de la razboi ranit la sold dar sc"imbat la caracter. cest lucru .iena.era c"iar barbierit si pieptanat.dar 6atl nu era asteptat decat de mama lui cu tatal fiind de mult certat.6atl era iscodit de Ancea si de =ubaroaie s$o lase pe Persida .Totul pana intr$o zi cand sosi o scrisoare de la Trica in care 8ara isi ierta fiica si o c"ema indirect acasa.ararie.doar in prezenta lui Bandi.dar Persida isi dadea toata silinta ca totul sa fie cat mai bine pentru amandoi. Trica afland ca nu 8ara i$a platit rascumpararea ci Bocioaca se decide sa se inroleze in armata pentru a$i putea plati lui Bocioaca banii pentru rascmparare.pe ascuns cu 6atl.ca maica egidia sa fie nasa copilului.parca innebunit se napusti la pieptul tatalui sau si$l lovi pana ce$l omori. urmand ca peste cateva zile sa se nasca fiul Persidei si a lui 6atl.la . 6atl si Persida s$au cununat pe ascuns cu ajutorul lui Trica si a lui %odrenu(care nu o putea refuza pe Persida). Persida intra peste ei si$l vazu pe =ubar intins pe jos si pe Bandi razand in linistea ce$i invaluia.)n ziua aceea a venit si 8ara la Persida.Bandi accepta aceasta calatorie numai pentru ca Persida i$o cerea.*iscutia a divagat pana cand Bandi l$a pus pe =ubar sa recunoasca faptul ca ii este tata.si au plecat impreuna la .dar impreuna cu sotul ei.s$o indeprteze de el asa cum s$o pricepe mai bine.ca 6atl si Persida sunt cununati.*eci Persida urma sa se mute in casa lui =ubar iar birtul ramanea dupa voia ei lui Bandi la care tinea foarte mult. cu toate ca Persida ducea dorul casei fiind printre straini.=ubar a cazut si s$a lovit.. de o viata buna si plina de "uzur si o bate pe Persida dipretuind$o pe zi ce trece mai mult. cum era insa foarte bine pentru el deoarece era mana dreapta a lui Bocioaca si o insotea pretutindeni pe 8arta.6atl se sperie de aceasta scrisoare si incepu sa faca tot posibilul pentru a se intoarce acasa.arariei cu toate ca la inceput le$a fost foarte greu..6atl s$a vazut cu Burdea apoi acesta din urma facandu$i o vizita Persidei. numai de dragul ei. =ubar au inceput sa discute despre calatorie.Peste putin timp 6atl si Trica au devenit maiestri cu ajutorul lui Ancea si a lui Bocioaca ce au inc"is un oc"i in fata lipsei lor de e/perienta.dar se simtea bine stiind ca 6atl o iubeste si ea il iubeste pe el.dar se linisti atunci cand afla ca este legitim. Persida se intoarce acasa la sotul ei.ingura care nu a crezut acest lucru a fost Persida care nu putea crede astfel de lucruri despre omul pe care$l iubea.bataia nu o putu ing"iti Persida si "otari insfarsit sa plece inapoi acasa. tat de mult il pretuiau peTrica incat Persida si Bocioaca l$au rascumparat cu bani multi pentru a nu fi luat la razboi.Totul a fost interpretat de o calfa care se afla acolo precum 6atl ar fi vrut sa$l omoare pe =ubar.care era amarata si cu oc"ii invinetiti dupa ce 6atl o batu.

cel mai mare poet Ppe care l-a i$it si-l $a i$i . eresuri . in poezia DTrecut$au aniiE : DTrecut$au anii ca nori lungi pe sesuri . .s-a născut la G0 ianuarie GY0Z la 2oto(ani si s-a stins din $iata in zorii zilei de G0 iunie GYYU . publicata partial in timpul scurtei sale vieti . a aparut la 0' decembrie '. innoptand pe unde putea . *eparte sunt de tine . Bevedere . pe care o termină în GYRZ) "in cauza disciplinei (colare fuge de mai multe ori de la (coală) 7a 1ernăuţi îl cunoa(te pe profesorul 'ron *umnul care îi treze(te gustul pentru lectură (i îi împrumută cărţi) nii copilariei si ai adolescentei sunt anii de formare ai scriitorului -minescu . A ramai E si altele . să ne g#ndim că anul acesta nu se împline(te un secol de c#nd a murit . păduri cutreieram. *orinta . de o tulburatoare muzicalitate si armonie . iubito . Povestea codrului . istoria . . 8i"ai disparea repede de$acasa infundandu$se prin codrii din imprejurimile )potestilor . spre marea suparare a parintilor . -l fuge de acasa cu zilele . $reodata . D-minescu este marele subiect al literaturii rom#ne(ti ) <pera lui poate fi comparată cu o cetate puternică a cărei cuceriri cere pregătiri numeroase P spunea 8udor 9ianu cu peste SZ de ani în urmă . in versuri si proza . poate . unde cunoa(te timpuriu frumuseţile naturii.i%ai Eminescu . %e te legeniE si altele . +lossa . %aci nu ma$ncanta azi cum ma miscara Povesti si doine . . Povestea teiului . snoave . g"icitori . fiind inmormantat la cimitirul 2elu ) 1opilăria (i-a petrecut-o la !pote(ti. %e fruntea$mi de copil o$nseninara E 6eastamparat din fire . Xi mă culcam ades l#ngă izvor. c"emarea iubirii ci cea a naturii in poezii ca D*orinta . in 2ucuresti .. pamantul romanescQ . Bevedere . %alin file . %ea dintai editie ingrijita de Titu 8aiorescu si intitulata DPoesiE . &irica sa . adica cele peste nouazeci de poezii publicate in timpul vietii autorului . o prelungire . Poezia cadrului natural se impleteste cu evocarea varstei minunate a copilariei . ci si o stare sufleteasca . din poveste . in spirit folcloric . Povestea codrului . Pe langa plopii fara sot . Drascolind padurile si stanileE . a(a cum $a mărturisi mai t#rziu în poezia ?iind băiet păduri cutreieram: ?iind băiet.8i"ai -minescu . care cuprind peste 0>> de poezii . g"icitori . 8i"ai era al saptelea din cei unsprezece copii al familiei -minovici . iar acumP&-ar cun$eni . cestora li se vor adauga altele cum ar fi natura si dragostea . Bugaciunea unui dacE sau cea a timpului scurs ireversibil pentru om : DTrecut$au anii . impleteste . sau intarzie in cate un bordei de taran . ci că începe al doilea secol al nemuririi lui ) P . cosmicul .pirit romantic .onete E si altele .ara pe deal . !ar braţul drept sub cap eu mi-l puneam &-aud cum apa sună-nceti(or) &tudiile le începe acasă cu un dascăl neamţ) >rmează (coala primară la 1ernăuţi. paduri cutreieram . o proiectie a trairilor sale interioare .i niciodata n$or sa vie iara . 8i"ai -minescu a creat o opera de proportii monumentale . cum cunoaste frumusetile naturii din preasma )potestilor unde si$a petrecut cei mai frumosi si mai lipsiti de grija ani ai copilariei .e bate miezul noptii .1 si cuprinde antumele . vizionar . -minescu a cultivat deopotriva lirica meditativ pesimista in : D&uceafarul . poate . ascultand cu incantare povesti . Pentru marele poet -minescu natura este nu numai un refugiu . 8elancolie . *e aceea padurea este evocata in multe poezii ca un loc fermecator si avand puteri miraculoase : D#iind baiet . adica lucrarile date publicitatii dupa moartea autorului . dar si cu tema timpului . #loare albastra . !lterior s$au publicat si postumele . . care l$au urmarit toata viata pe poet si de care isi aduce aminte cu parere de rau cand marturiseste . *e cate ori .

pe el nimeni nu l-a tăgăduit ) P ( 4) 2ogaza ) 't#ta timp c#t pe aceste păm#nturi $or trăi rom#ni iubitori de codru .<().) Eminescu este $iu în con(tiinţa poporului nostru . interpretat . cu $ersuri lungi. nu-l poate tăgădui : P <ric#t de tare ar fi c#ntat coco(ii a treia oară . iar în GYUR re$ista 7iga ortodoxă 4n care vor deputa mari scriitori: Tudor rg"ezi. rezultat din mulţimea interogaţiilor (i exclamaţiilor) "upă GYUZ lirica lui 'lexandru . pentru $iitorul ţării (i t#nărul este con$ins de ne-murirea poetului (i de contemporaneitatea operei sale ) le/andru 8acedons^i: 6oapte de decemvrie >n poet de tranziţie prin care se realizează trecerea de la romantismul eminescian la curentele moderne. acum scrie ciclul nopţilor. despre poezie ) !-au publicat $olume cu poeziile care i-au fost înc%inate at#t c#nd era în $iaţă . fo(netul frunzelor . în$ăţat cu plăcere sau defăimat (i toate acestea la un loc do$edesc rolul pe care-l joacă Eminescu în cultura (i în con(tiinţa rom#nilor ) *e Eminescu nimeni nu-l poate uita . dramaturg.Poesii ('. caracterizat (i printr-un retorism romantic. publicist. auzim glasul iz$oarelor (i al turmelor .olume de versuri: Prima verba ('. prozator. . &a calvaire de feu ('<>3). discursul liric este rezultatul unui efort de esenţializare (i se bazează pe o metaforă concretă) *oetul renunţă la $erbalismul (i retorismul primei etape.acedonsDi trece printr-un proces de simplificare.c#nd scrie poeme ample. despre proză . despre $iaţă . proletarul se zbate pentru bucata de p#ine .. dar e sigur că-l simte pe Eminescu aproape . 8acedons^i a fost un promotor al 4nnoirii poeziei: A literatură trebuie să ino$eze dacă $rea să trăiască (i să fie puternică) În acti$itatea literară a lui 'lexandru . 5ondelul lucrurilor) . p#nă la GYUZ . poezia de$enind sugestie (i muzicalitate: 5ondelul rozelor ce mor. doritori de bine pentru ţară Eminescu ne $a fi simbol (i ideal ) Îi citim poezia (i $edem tot ce are mai frumos ţara noastră . despre publicistică . $alorile pleacă să-(i împlinească destinul în alte părţi ) &-au scris mii de pagini despre Eminescu ) +ume de referinţă în critica literară i-au dedicat $olume ) !-au publicat studii despre teatru . -/celsior ('. de tei . este studiat . de faptură romantică. (i cu un pronunţat caracter satiric. c#t (i după ce a trecut în nefiinţă ) 1e ar mai putea adăuga un t#năr care-l cunoa(te pe Eminescu mai mult cu sufletul . în$ăţăm să-i cinstim (i să întelegem că P patria P nu e un cu$#nt de(ert ) *ri$ind în jur la 5om#nia sf#r(itului de mileniu ne dăm seama c#t de contemporan este Eminescu ) 4eniul neînţeles (i neapreciat trăie(te (i astăzi în sărăcie . lupt#nd pentru dreptate . în primul r#nd. dar (i o sublimare artistică) Este faza simbolist-ornamentală) 'cum scrie rondelurile. lup#ndu-se cu neajunsurile $ieţii . T"alassa ('<'(). mersul înainte este (o$ăielnic . de plopi .acedonsDi se pot distinge două etape: *rima etapă. la simbolism) 1reaţia lui stă sub semnul conglomeratului estetic (îmbinarea mai multor curente (i orientări literare : romantismul se îmbină cu elemente parnasiene (i simbolismul cu nostalgia clasicismului) Poet. iubitori de dreptate (i ade$ăr .:0). pri$im cu dragoste iubita si in$ăţăm să-i spunem (oapte de dor (i atunci c#nd cu$intele nu ne ajung îi (optim $ersuri din Eminescu pentru că le simţim rupte din sufletul nostru ) +e aducem aminte de strămo(i . omagiat . 6uvele ('<01) Teatru: 8oartea lui *ante lig"ieri ('<'3) *ublicist: În GYYZ scoate re$ista 7iteratorul de orientare antijunimistă) În GYS/ scoate ziarul <ltul. 5ondelul c#inilor. la acest lung (ir de pagini ce i-au fost dedicate [ E greu de spus în cu$inte . Poema rondelurilor ('<0:) *roză: "ramă banală (GYUR . alături de el .0). 1artea de aur ('<>0). 5ondelul apei din grădina japonezului. #lori sacre ('<'0). +ala +alaction. de mare .

acedonsDi procedează la o mortificare a spaţiului (E moartă odaia (i mort e poetul .acedonsDi re$ine asupra legendei. încet. pentru a pregăti apariţia inspiraţiei) *rin inspiraţie se realizează saltul din real în fantastic. cuncetul.acedonsDi) *oemul se axează pe ideea omului de geniu însetat de absolut. . oferindu-i multiple $alenţe simbolice) *oemul este alcătuit din două părţi mari legate prin moti$ul inspiraţiei) În prima parte . cri$ăţul ţipă simbolizează piedicile care inter$in în drumul creatorului spre absolut) Poetul subliniază corespodenţa perfectă dintre mediul natural (i starea sufletească disperată a poetului: >rgia e mare (i-n g#ndu-i. . în care prelucra o legendă orientală) >n prinţ arab 'li-2en este sfătuit de tatăl său să urmeze în $iaţă drumul drept) *lec#nd în pelerinaj la . (i este alcătuită din mai multe momente) *rimul moment prezintă condiţia ideală a emirului din 2agdad) ?olosind rafinate sinestezii.6 >n tremol sinistru de $#nt-năbu(it\). (-afară. sărac.acedonsDi e$idenţializează genialitatea poetului: !ar geniu-i mare e-aproape un mit\) 9ijelia care domne(te afară ($iscolul geme cumplit. . cum urcă. repetiţia cu efect de incantaţie %ipnotică.<> 8acedons^i a publicat un poem în proză .eDa prinţul alege drumul drept (i împreună cu oamenii săi piere în pustiul arab) 8ot spre . frec$ent în lirica simbolistă) . \lupi groaznici s-aud. $raja 2agdadului.acedonsDi stabile(te un acord perfect o corespondenţă între mediul exterior (i starea sufletească deprimată a poetului: *ustie (i albă e camera moartă\ Xi focul sub $atră se stinge scrumit\*oetul. petale de roze plutescL .eDa. răgu(it. . pentru că accentul se pune pe ideea de luptă (i de sacrificiu) Emirul din 2agdad este simbolul credinţei nestrămutate în ideal) +eneza poemului: ?n '. ce-n umbră.$oci limpezi (optesc\ 2agdadul W 2agdadul W (i el e emirul) 8ot pentru a reda frumuseţea. du(mănos.eDa păm#ntească) "upă unsprezece ani în GUZG.acedonsDi apelează la o succesiune de metafore expresi$e: 2agdadul W cer galben (i roz ce palpită. poetul redă frumuseţea 2agdadului: 2agdadul W 2agdadul W (i el e emirul\Prin aer. 'li-2en $ede cum cer(etorul intră pe poarta cetăţii sfinte) &emnificaţia titlului : În timp ce prinţul intră în .eDa (i . alături.*romotor al noii poezii: 'rta $ersului (GYUZ . trăsnit stă de soartă. Xi luna e rece în el (i pe cer) .6 1um latră.ătasea-nflorită mărită cu firul +uanţe. cum urlă. *oezia $iitorului (GYUM ) ' condus cenaclul 7itaratorul în care au debutat cei mai de seamă reprezentanţi ai simbolismului rom#nesc) -ste una din capodoperele liricii lui .acedonsDi define(te contextul social ostil în care trăie(te poetul) Înt#lnim deci moti$ul poetului damnat. %u nici o sc"inteie 4n oc"iu$adormitL În contrast cu acest spaţiu rece. $estejesc\Ea$uzele c#ntă\ .eDa cerească cer(etorul intră în . mai precis pe necesitatea sacrificiului în numele unui ideal) *oetul define(te etica omului superior care refuz#nd orice compromis alege (i urmează întotdeauna drumul drept) +u este important faptul că omul superior nu-(i atinge scopul. din material în spiritual) *artea a doua poate fi considerată ca un $is al poetului.eDa pleacă cer(etorul *ocitan-2en *e%li$an care alege drumul cotit) Înainte de a pieri.

red#nd în acela(i timp obsesia fascinaţia idealului: *e nume-l întreabă emirul. emirul din 2agdad trăie(te fascinaţia cetăţii sfinte din .tot dreaptă. grozave la fel. e zeu.acedonsDi redă epuizarea fizică (i sufletească a călătorului: %7nd setea. . 'rgint de iz$oare. cetatea sf#ntă a musulmanilor de$ine simbolul aspiraţiei eterne spre absolut) *rintr-o repetiţie enumerati$ă.oc%ii sunt demoni cupliţi\ 1utremur e setea.eDa poetul obţine efecte muzicale. *ri$indu-(i ora(ul în roza idilă\ În acela(i timp cu emirul porne(te la drum (i un cer(etor mai slut ca iadul.ai mare. Xi zilnic. dar zilele curg.eDa.pre 8e^a se duce cu g7ndul mereu $ "e(i are totul. pe $erdele pisc.e dreaptă . fascinaţia idealului: &pre .$oinţa %etatea preasf#ntă îl c%eamă în ea.6 Xi foc e în cer. e trăsnet. (i toatele are) E t#năr. duc#ndu-(i a ei z$#rcolire În p#ntec.eDa.tot sufletu-i $rea "in tălpi p#nă-n cre(tet îi cere fiinţa) "e(i dulce e $iaţa în rozul 2agdad.eDaW răsună mereu) Emirul din 2agdad alege drumul peste întinderile fără sf#r(it ale de(ertului) *rin repetarea cu$#ntului dreaptă. îi cere fiinţa. &-opre(te.eDaW 7a .eDa[\(i $ocea ciudată: -7a . poiana de roze (i crini . tot ce-(i poate dori un om obi(nuit: Xi el e emirul. (i rai de grădini. în ner$ii-ndrăjiţi\- . *e piept. el insistă asupra ideii de perfecţiune a 2agdadului (i condiţia ideală a emirului. deodată. c7nd foamea$. tot cerul s-aprinde mai tare\ 2at t#mplele\.eDa-l răpe(te credinţa . Îi $rea frumuseţea . *ar zilnic se simte furat de$o visareL .dar $iclean la pri$ire) *rin repetarea cu$#ntului . dar timpul e scurt) 1er(etorul alege drumul cotit pe sub pomi unde o t#nără umbră de soare-l fere(te) În descrierea drumului prin de(ert poetul reu(e(te să creeze senzaţia spaţiului (i a timpului fără sf#r(it) ?olosind metafore expresi$e. e farmec. o clipă. (i zare-aurită 2agdadul. poetul redă c%emarea c%inuitoare a cetăţii .2agdadul (i emirul.eDa. Xi-aceasta-i răspunde ca $ocea ciudată: -7a . în s#nge. poetul insistă asupra eticii omului superior: (i calea e dreaptă .acedonsDi folose(te o sugesti$ă combinaţie cromatică pentru a reda imaginea emirului care-(i părăse(te cetatea: Xi el ce e-n frunte pe-o albă cămilă.Bai de aripi de $ise.eDa [\7a . îi pun c#te-o st#ncă Xi foamea se face mai mare . (-a formei simţire E (arpe.acedonsDi asociază două moti$e care străbat mai multe strofe . în zori (i-n amurg. zdrenţos (i pocit 6 Eoit jalnic de bube de drum prăfuit . ori pe p#ntec. Îi cere simţirea. emirul porne(te la drum în căutarea idealului său) . Tar $iu de lumină sub ru(u-oranisc. plecat-am a merge (i eu) -7a .

cromatica. sinecdoca combinată cu metafora. elmente simboliste: sugestia. simbolul. e farmec. corespondenţele. poetul explică simbolurile. moti$ul inspiraţiei. antiteza dintre drumul drept al emirului (i drumul cotit al cer(etorului. moti$ul nopţii. antiteza romantică. dar înzestrat cu spirit pragmatic) Balada *efinitie: Poezia (epice) cu subiect fantastic si legendar (de celebrare a unui erou) %aracteristici: este o specie a genului epic. cer(etorul răm#ne simbolul omului comun. o c%intesenţă de calităţi. frigul. antiteza dintre emir (i cer(etor. lipsit de calităţi.totdeauna @ in versuri apartine literaturii populare. emirul $ede cum drumeţul zdrenţos (i pocit. dreaptă.odalitatea esenţială folosită de poet este antiteza. !deea esenţială este că un ideal cere întotdeauna luptă (i sacrificiu) Emirul din 2agdad răm#ne o proiecţie ideală. împlinirea sunt în raport in$ers proporţional cu meritele. palatele sale sunt albe fantasme) . e zeu. putem indentifica o serie de antiteze: antiteza dintre mediul sordid (i genialitatea poetului. dintre ceea ce sunt personajele (i ceea ce realizează) 1oncluzia este tristă: nu întotdeauna cel mai înzestrat î(i realizează idealul său. $isul. în prezentarea 2agdadului) 1u efecte muzicale deosebite poetul folose(te repetiţia: 2agdadul. dar si celei culte. antiteza dintre poet (i emir. emirul singur (rămas din tot singur î(i continuă drumul prin de(ert) Epuizat fizic (i psi%ic emirul are iluzia înplinirii idealului.acedonsDi pune accentul pe $erbul aleargă. natural. metafora propriu-zisă: oc%ii sunt demoni cumpliţi) ?olose(te epitete inedite: o t#nără umbră. firesc. se citeste (cantarea are un caracter solemn si dramatic inglobeaza o mare varietate de teme si motive ampla desfasurare epica %lasificare tematica: balade fantastice: . roza idilă) Înt#lnim (i figuri de stil mai rare: metonimia oţeluri cumplite. răsplata.odalităţi artistice *oetul folose(te metafora: metafora concepută ca definiţie poetică: emirul e t#năr. nălucă) ."e(i au pierit însoţitorii (i cămilele. intră pe porţile cetăţii sfinte) >ltima strofă este o re$enire la planul real. refrenul) *oetul realizează trecerea de la real la ficti$. luna cea rece. e trăsnet. sărăcia ce-alunecă zilnic spre ultima treaptă. orientarea nouă simbolistă (i nostalgia clasicismului: elemente romantice: omul superior însetat de absolut. .oarele si &una balade legendare: 8anastirea rgesului balade pitoresti: 8iorita balade istorice: %antecul lui %onstantin Brancoveanu balade familiale: +"ita %atanuta 6aratiunea: -ste rectilinie(sc"ematica) . antiteza dintre fastul 2agdadului (i de(ertul arab. dar de fiecare dată cetatea de $ise se do$ede(te a fi o nălucă) . sunt greutăţile cu care luptă creatorul în drumul său spre absolut) *oemul se define(te ca o sinteză originală între tradiţia romantică. lupi care urlă. pentru a reda efortul încr#ncenat în căutarea idealului) Înainte de a muri. care refuză constant compromisurile de orice fel) În opoziţie cu el.eDa. etica omului superior cu accentul pe ideea de luptă (i sacrificiu. care a ales drumul cotit. se canta @ rareori se recita. prin menţinerea cromaticii albe (pustie (i albă e camera moartă. tema poetului damnat.

slabiciune dusa pana la crima Personajele pot fi grupate astfel:personajele mitologice.personajele istorice.ciclul codrenilor.lasitate tradare. josnicie. rme de foc.apararea valorilor traditionale colective:$ adevar$ dreptate$ sociabilitate.ciclul dobrogean.fi/eaza un singur moment @ rareori 0$1 functie etica$moral(izator)$educativa orice tulburare a ordinii morale este inlaturata nu e/ista gratuitate.primesc ajutor de la natura. avaratie.tarie morala veselie si generozitate. ingaduinta si intelegere fata de semeni$ calm. dar cu sublinierea primejdiei care il pandeste pe eroul pozitiv sfarsitul are un caracter optimist %lasificari. in special de la animalele credincioase de remarcat: umanismul si patritismul -roii antitetici personajului central se evidentiaza prin: siretenie. violenta. mesc"in.personalele din lumea pastoreasca.immediate pararea interesului personal. diplomatie pusa in slujba unor scopuri mesc"ine. ec"ilibru$ curaj.spririt de razbunare.obtin permisiunea de a canta dintr$un instrument.Tranta voiniceasca 'mintiri din copilărie !) 1reangă fragment `compunere argument` .personajele animaliere partial antropomorfizate mame cu calitati e/ceptionale. incat drama sa fie rezultatul unei ciocniri autentice lupta se duce intre bine si rau accesoriile vitejiei: rme albe.fidelitate fata de sine si de lumea e/terioara.cer sa li se elibereze o mana. eroism recurg la anumite stratageme: se travestesc pentru atingerea unui scop . propunand si un ideal uman de cele mai multe ori situatiile se rezolva la modul sangeros.temperament posac. actionand in numele unor principii superioare. vitejie.distrag atentia adversarului .ciclul transdunarean ciclul "aicucesc %onflictul: cultivarea opozitiitilor se face in asa fel. de basm. insolenta. totul se face cu un scop actioneaza asupra constiintelor in mod simbolic ctiunea: lupta se da intre inteligenta si forta "aiducia este o forma a luptei de clasa. cicluri tematice:ciclul domnesc. viclenie. eroul este un invingator frumusetea fizica presupune si frumusetea morala voinicul pierde prin tradarea unui apropiat tradatorii sunt totdeauna pedepsiti si cu metodele pe care ei le pregatisera pentru uciderea voinicului iubirea glorifica virtutile barbatului Protagonistii se caracterizeaza prin:intelepciune. in plan etic.personajele obisnuite puse in situatii e/ceptionale %ompozitia: #ormulele traditionale. sabloane conventionale si structura codificata: formule introductive urmeaza un fel de e/pozitiune sumara desfasurarea actiunii imbina relatarea narativa si descrierea deznodamantul se atinge cu cat mai putine ocolisuri.se prefac ca au murit.raman nesc"imbati. egoism.caracter despotic bazat pe constiinta unei superioritati sociale. prin triumful eroului Personajele intruc"ipeaza un ideal uman constituie un element de transfigurare a realitatii au atribute e/ceptionale.

nearticulat (i determinatul V din copilărieQ-substanti$ comun. nu cum $rea el. ne$oit să plece la &ocola în toamna anului GY00. mamă. băieţii satului. 1reangă a reprezentat înt#plări din $iaţa sa) 8ripla comparaţie Vcum nu se dă scos ursul din bîrlog.?ragmentul 'mintiri din copilărie este o operă epică deoarece autorul î(i exprimă ideile (i sentimentele cu ajutorul personajelor (i al acţiunii) . nici depărtarea nu constituiau piedici. opera de maturitate a marelui po$estitor %umule(ten. la clăci. (tii tu moarea meaQ) !nter$enţia tatălui dez$ăluie două aspecte: autoritatea părinţilor faţă de copii. prin propoziţia concesi$ă P măcar să mă omoriWQ) *rin $erbul P pl#ng#ndQ (i prin costrucţia Pcu zece r#nduri de lăcrămiQ) . prezinta primele sale experieţe suflete(ti. fraţii. mama. despre asta. +ică fiind autorul însu(i la $#rsta copilăriei) "e aceea în fragment domină naraţiunea la persoana ). a(a nu ma dau nici eu dus din Eumule(ti\Q exprimă durerea lui +ică. nu-i de capul săuQ (i dificultăţile $ieţii. tata. la numărul plural. dumbră$ile (i luncile umbroase. prezintă opiniile părinţilor despre în$ăţatură. . îl împresoara icoane ale unor clipe frumoase. teama de necunoscut (i dragostea pentru satul său) În apropierea plecării. P 're să urmeze cum (tim noi.ama îmbină bl#ndeţea cu asprimea. cazul acuzati$. înfăţi(#nd propria copilărie. la joc (i pe uliţele satului în nopţile de $ară) +ici gerul. numărul singular. m7ndrele dealuri. deoarece. nici în ruptul capuluiQ) . *rozatorul dă glas durerii cauzate de părăsirea locurilor dragi. ?ragmentul se încadrează în partea a patra a operei 'mintiri din copilărie (i exprimă regretul pentru despărţirea de locurile natale (i de copilărie descriind drumul de la Eumule(ti p#nă la seminarul de la &ocola) mintiri din copilărie. nu mă duc la &ocolaQ. 'rgumentele lui +ică sunt fără temei: spune că se $a îmbolnă$i de dorul mamei sale (i $a muri printre străini. că doară. după %otăr#rea părinţilor. imortalizează oamenii (i locuri (i costituie o monografie a $ieţii materiale (i spirituale a satului moldovenesc de la munte .oti$ele pentru care +ică nu $rea să părăsească meleagurile natale sunt: $#rsta. stare sufletească fiind completată de precizia Pnu ma-( fi dat dus din Eumule(ti. alcătuit din substanti$ul comun PamintiriQ. P "egeaba te mai sclifose(ti. făc#ndu-l să înţeleagă că orice încercare de a-i clinti %otăr#rea este zadarnică) &maranda. petrecute în to$ără(ia fetelor (i a flăcăilor de $#rsta lui. prundul. spaţiu natal e$ocat cu nostalgie înseamna: <zana cea frumos curgătoare. ca orice ţărancă folose(te expresii populare: Psă nu dăm cinstea pe ru(ine (i pacea pe g#lcea$aWQ. e$ocă icoane scumpe legate de $#rsta inocenţei. înfăţi(ează satul (i consemnează încercările lui +ică de a-(i îndupleca mama sa nu-l trimită la &ocola. surorile. nearticulat.odul de expunere predominant în opera epică este naraţiunea) 1#nd relatează înt#mplări care au în centrul atenţiei personaje din uni$ersul social al Eumule(tiului naraţiunea este la persoana a !!!-a) În 'mintiri din copilărie naratorul se identifică cu personajul. că V!on . !oane. precedat de prepoziţie-subliniază caracterul de e$ocare al scrierii (i sugerează faptul că prozatorul a selectat doar o parte din înt#mplările copilăriei sale. pentru că dorinţele lui erau u(or de îndeplinit) *entru +ică. surprinz#nd g#ndurile lui +ică (i drumul parcurs p#nă la sosirea în !a(i) 8itlul. tot măn#ncă p#ne pe l#ngă părinţii lorQ) Împotri$irea lui +ică este subliniată prin repetiţia P+u mă duc. 4%eorg%e 8răsnea.ogorogea. care au un caracter de generalitate. +ică <(lobanu (i alţii s-au lăsat de în$ăţătură (i. ţăranul de la munte strămutat la c#mp (i pruncul dezlipit de la s#nul mamei sale.

ţăranul de la munte strămutat la c#mp. ca surceleleQ (i Ppoate $reodată să fie el sprijin pentru i(tilalţiQ) +ică nu mai are timp să-i împărtă(ească &marandei nici unul din g#ndurile care l-au c%inuit toata noaptea. PXi c#te (i mai căte nu c#ntaQ) În plan sintactic. dialogul. de după care-mi zămbeau zburdalnica $#rstă a tinereţiiWQ) >morul lui 1erangă parcurge o întreagă gamă) 'utorului îi place să glumească. acestest cadru este caracterizat printr-o stare de lini(te (i ec%ilibru) &tilul operei lui 1reangă se caracterizează prin două trăsături distincte: oralitatea (i umorul) >morul este o formă a r#sului. sensibil la frumuseţea petrecilor (i c#ntecului popular. supăraţi (i pl#n(i. dragi-mi erau (ezătorile. exager#nd. ironia (i autoironia sunt prezentate în costrucţiile: P\să nu mă faci. numărul mare de propoziţi exclamati$e (i interrogati$e) 1omparaţiile. o manifestare a bunei dispoziii. autorul pro$oc#nd permanent z#mbetul sănătos.+ică (i :a%aria lui 4#tlan î(i iau rămas bun de la celelalte rude Qcu oc%ii înecaţi de lacrămiQ) 7a începutul naraţiunii. autorul restituie po$estirea prin toate elementele de sugestie ale graiului $iu) 1onfesiunea amplă pri$ind legătura dintre +ică (i $iaţa spirituală a satului îl înfăţi(ează ca pe un t#năr cu fire desc%isă. să ieu cule(erul din ocniţa (i să te dezmierd. ia acu(. descrierea surprinde cadrul în care se înc%eie acţiunea. PXi după ce jucam c#t jucamQ . oralitatea rezultă din introducerea propoziţiilor temporale prin ad$arbul relati$e PcumQ:Q1um treci &iretul.o(neagul $ine odată cu răsăritul soarelui)"upa ce sărută m#na părinţilor . degajat. dacă te lasă p#rdalnică de inimăQ) !nteresante pentru oralitate sunt (i conjuncţiile: VXi cu c#tă carte (tiu. satul. dezlipit de la s#nul mamei)))Q. cu tot farmecul frumuseţilor lui. ca $ai de noiQ) 1u ajutorul oralităţii (i umorului. 4#tlan) 8elancolia aducerii aminte este potenţată de inter$enţiile pline de umor) +ică face %az de necaz (i po$estirea aluneca de la lucruri serioase la glumă. P\ne suim în caruţă. la care luam parte cu cea mai mare însufleţireWQ) &entimentele tinereţii se îmbină cu nai$itatea (i îndărătnicia copilăriei subliniate prin argumentele .lipsite de temei -cu care încearcă în zadar să-(i con$ingă mama să nu-l trimită la seminarul de la &ocola) +ică respectă autoritatea părinţilor.V banii nu se culeg de la trunc%i.a(a cum se cu$enea . apa-i rea\Q) le modalităţi de realizare a oralităţii sunt monologul interior. %orile (i toate petrecerile din sat. (i lasă de te du în loc străin (i a(a depărtat. pentru că 7uca . cu c#tă nu (tiu\Q . descrierea are rolul de a creea cadrul sau atmosfera în care $or a$ea loc înt#mplările po$estite) *e parcursul naraţiunii. metaforele contribuie la oralitate: P 1um nu se dă scos ursul din b#rlog. conturează portretul unui personaj) 7a sf#r(itul naraţiunii. (tiind că %otăr#rile lor sunt ade$ărate legi nescrise pentru el: P "ar $orba ceea: >rsul nu joacă de bună$oie) . trebui sa fac . indică modificarea cadrului în care este plasată acţiunea. clăcile. c#t e(ti de mareWQ. descrierea creează o pauză în ritmul desfă(urării acţiunii. (i pruncul. de origine populară) 1aracterul oral î(i are iz$orul în farmecul po$estirii populare) &criitorul folose(te cu pricepre cu$intele.ort-copt. astfel înc#t acestea par spuse unui interlocutor prezent pe tot parcursul e$ocării) 'utorul recurge la autoadresare: P'poi lasa-ţi băiete. zeflemisind sau autoironiz#ndu-se) >morul e st#rnit (i prin nume sau porecle comice: 8răsnea. pri$ind totul dintr-o perspecti$ă care amuză. elemente nepreţiute ale tezaurului folcloric rom#nesc) <mul matur î(i aminte(te cu nostalgie: P'semenea. P\ m#ndrele dealuri. poate (i datorită firii sale $oioase) 8onul po$estirii e plăcut.

temperamentele. de )on %reanga " mintiri din copilarie" constituie opera de maturitate a lui %reanga" $ acest "=omer al nostru" $ cum l$a numit +arabet )braileanu. iar celalalt este 6ica. într-un cadru natural. si dintre identificarea lui pana la un punct cu 6ica. Tema: Boman al varstei celei fericite. in care %reanga este actor si personaj totodata. "badea )on" $ cum se autodenumeste. biserica. ci o recrează si o toarnă în tiparele unei rostiri indi$iduale. bucur#ndu-se de tot felul de jocuri în copilarie (i trăind din toata inima farmecul tinereţii. iar a patra a vazut lumina tiparului postum. ca o fiinţă autoritară. plin de $iaţă. *e aceea opera pare sa aiba doi povestitori: unul este %reanga$scriitorul. cu obiceiuri si traditii fi/ate printr$o e/istenta milenara. $ălcică. e însu(i firul po$estirii) *e firul acestei po$estiri se pot distinge momentele subiectului mai ales în partea a !9)-a "ialogul ascunde conflictul. sentimentele. pentru a reanvia din amintire varsta de aur a copilariei. dumbra$ă (i alte locuri drăgăla(eQ) !maginea t#nărului $esel. m#nuind cu abilitate răsplata si pedeapsa) "intre cu$intele folosite de 1reangă. armata. a vietii satului romanesc de la jumatatea secolului trecut. multe sunt regionalisme. în armonia c#ntecului rom#nesc. *e aici rezulta impresia ca " mintirile" sunt un lung monolog. care face efortul intoarcerii in timp. )n acelasi an opera a aparut la si la )asi. cel "vesel ca vremea cea buna si sturlubatic si copilaros ca vantul in tulburarea sa". dez$ăluie sufletul personajelor. scos cu greu din lumea satului "ca ursul din barlog"". pana cand $ aflat in pragul adolescentei $ ajunge la . În ciuda aparenţelor. sa se e/plica de ce nostalgia si regretul evocarii din perspectiva omului matur se impleteste cu bucuria retrairii poznelor nevinovate ca insasi varsta evocata. )zvoarele de inspiratie sunt autobiografice. a unui stil foarte original) 1reangă nu copiaza limba ţărăneasca. in volum. cu institutiile lui: scoala. cartea este in acelasi timp o monografie a mediului ambiant. ceasta opera memorialistica a lui %reanga se bazeaza pe alternanta dintre atitudinea evocatoare a scriitorului matur. ca $ai de noiQ) *rofunzimea iubirii faţă de satul natal face ca depărtarea să accentueze durerea (i ei sa ofteze după fiecare f#nt#nă. \ supăraţi (i pl#n(i.ocola. Primele trei parti au aparut in revista "%onvorbiri literare". . duio(ia (i respectful faţă de ei răm#n neumbrite de trecerea timpului) &maranda este fiică de $ornic si a$#nd fraţi cu în$ăţătură se socote(te superioară soţului ei ca putere de înţelegere a lucrurilor) 8ipologic. lu#ndu-ne rămas-bun cu oc%ii înecaţi în lacrămi. în$iorează acţiunea. dar si cu tact pedagogic. o propulsează) " mintiri din copilarie". avand ca tema principala "copilaria copilului universal".eminarul de la . ne aflăm in prezenţa unui limbaj artistic.de cand acesta "a facut oc"i". g#ndurile.criitorul nareaza la persoana )$a peripetiile lui 6ica. ea se înscrie în portretul clasic al mamei. de unde pro$ine (i originalitatea) +araţiunea sau relatarea în direct a naratorului. frumos. . p#r#u. in '. &ipsesc aproape complet neologismele.pe c%eful mamei sa plec fără $oinţă (i să las ce-mi era dragWQ) 5espectul faţă de părinţi. (i pentru oamenii din sat se e$idenţiază prin descrierea momentului despărţirii: P\sarutăm noi m#na părinţilor.<0. în mijlocul flăcăilor (i al fetelor de seama lui) 7egătura trainică dinte +ică (i părinţi. dragostea. cele mai multe sunt de origine populară sau au aspect fonetic moldo$enesc.

de "calul balan" si de ". devenit acum ")on" $ in "arabaua lui mos &uca $ la .eminarul de la . . ras printre lacrimi". "ma gandesc" si altele .6eamt. punand accent pe amanuntele semnificative. Beferindu$se la aceasta +.criitorul retine cu precizie doar data a trei evenimente : "cinstita "olera de la M2. de .ocola.(0 a paraclisului din biserica spitalului din Tg. Bememorand ispravile unui copil de '1$'2 ani. de prinderea mustelor cu ceaslovul. evocand c"ipul mamei si pataniile din =umulesti.ocola. de zilele de "procitanie". care l$au ajutat pe copil sa se formeze ca om. Privite prin ceata amintirii. . patania cu stanca pravalita peste cocioaba )rinucai si fuga cu pluta a celor doi baieti pana la Pipirig. 6ica parcurge cateva varste. %opilaria este pentru 6ica varsta de aur. pana la plecarea adolescentului . unde sta in gazda la Pavel ciubotarul. desi da impresia ca face un montaj narativ liber.(( $ la . tinand de formatia lui scolara. a redat atmosfera si farmecul varstei de aur a omului dintotdeauna si de pretutindeni. apoi la "scoala de popi" din #alticeni. vizitele la mos %"iorpec ciubotarul. pe care o priveste cu simpatie si umor.asile. ci copilaria in sine : "=ai mai bine despre copilarie sa povestim $ spune el $ caci ea singura este vesela si nevinovata". Partea a treia.6eamt si a desc"iderii scolii domnesti de acolo in prezenta domnitorului +"ica si ziua plecarii $ in toamna lui '. Amul matur se identifica pana la un punct cu mentalitatea varstei de aur. facatorul de vanatai". la ce poate sa le aduca ziua de maine. invatand cu parintele )saia *u"u .asile. "fratele mamei cel mai mic" $ la scoala lui lecu Balos din Brosteni.eminarul de la . de la anii copilariei celei fara de griji. smantanitul oalelor.". cea a lipsei de griji: "%e$i pasa copilului cand mama si tata se gandesc la neajunsurile vietii. )l vedem elev la scoala domneasca din biserica spitalului din Tg. al pupezei din tei. desc"isa de parintele )oan de sub deal in c"ilia bisericii. %reanga a creat primul roman al copilariei taranesti din literatura noastra. %reanga povesteste evenimentele din viata lui 6ica in ordinea lor cronologica.marandita popii. Partea a doua se opreste asupra casei parintesti. intamplarea de la scaldat). *e aici rezulta tonul dominant al " mintirilor". dupa evocarea =umulestilor. -ste o copilarie obisnuita si de aceea scriitorul nu poate spune mai mult decat au spus altii.ubiectul: *esi pare a se abate adesea de la subiect. sau ca$i framanta alte ganduri pline de ingrijireP" . de prinderea la oaste cu arcanul a baditei . de discutiile dintre parinti pe tema invataturii lui 6ica. . pe acele "evenimente de cunoastere". (uratul la casa popei Aslobanu. a "copilului universal". cu "arjoane si nazbatii memorabile. marc"eaza o alta varsta a lui 6ica.f. dar meritul lui %reanga consta in capacitatea de a sugera farmecul acestei varste. de badita .criitorul isi aminteste de prima sa scoala. despre care criticul 8ircea Tomus scrie ca este "ploaie de soare.%alinescu scria ca " c"iotul lui este mai plin. furatul cireselor.6icolai. ziua sfintirii in '.Bememorarea se face cu dezinvoltura si este subliniata de %reanga insusi in e/presii ca " stau cateodata si$mi aduc aminte" . intamplarile de demult capata un farmec nespus si plutesc intr$un fel de vag temporal. de plecarea $ impreuna cu bunicul *avid %reanga din Pipirig si cu *umitru. . *e fapt scriitorul insusi marturiseste: " sa eram eu la varsta ceea fericita si asa cred ca au fost toti copiii. in care greselile scolarilor erau insemnate pe o "dranita" si pedepsite.unt evocate apoi episodul umplerii de raie capreasca. " si$mi aduc bine aminte" . %reanga nu reanvie anii copilariei. )n partea )$a este evocata trecerea lui 6ica prin scolile din =umulesti si Brosteni. de cand e lumea asta si pamantul". suna ca o voce minunata distinsa intr$o gloata".

*ar %reanga nu se rezuma doar la a$si aminti de satul copilariei sale. claca. cu biserica frumoasa si niste preoti. Prin asemenea insusiri se face pretuit . Parintii. de conflictele dintre colegii ce stateau la aceeasi gazda. incat episoadele se inc"eaga in unitati narative de sine statatoare. ca pe un sat patriar"al. -l insusi marturiseste : ". cu cat aceste minunatii ale trecutului au disparut pentru totdeauna: ". putand fi c"iar desprinse din conte/t. razesesc. care se tin tot de una. .$a nareaza plecarea lui 6ica la . . Begretul si nostalgia naratorului sunt cu atat mai puternice.criitorul rememoreaza elementele specifice vietii "umulesctenilor ca: iarmarocul. munca la sumane. de petrecerile tineresti . si dascali. si poporeni ca aceia. *e aceea evocarea =umulestiului se interpatrunde cu evocarea varstei de aur. cantecele etc. scoala. Povestirea se desfasoara aparent la intamplare. "ora.%reanga isi aminteste de eforturile aproape dramatice ale colegilor sai de a invata gramatica.. )n prima parte %reanga reconstituie din memorie imaginea gospodarilor "umulesteni si a satului natal. sarbatorile. Privit retrospectiv. adica de la casa parinteasca. cu oc"ii omului matur . Partea a ). in satul =umulesti. -vocarea =umulestiului revine ca un laitmotiv la inceputul fiecarei parti a " mintirilor". care stiau a invarti si "ora. despre copilaria petrecuta in el si$atata$i tot". prietenii si tovarasii de joaca ai lui 6ica insufletesc evocarea. care retine in special locurile de joaca: " stalpul "ornului. %reanga evoca peripetiile lui 6ica in stransa legatura cu meleagurile natale. de vuia satul de vatale in toate partile. de crapau matele jucandu$ se cu ei". de e/emplu. cu gospodari tot unul si unul. traditiile si obiceiurile. mai mult o definitie: "sat mare si vesel" sau "sat in toata puterea cuvantului". dar si cu cei ai copilului. dascalul cel "cuminte. ci el il re$creeaza din amintire. nesupusa vicisitudinilor timpului. dragalita$*oamne. oamenii si locurile traind cu aceeasi intensitate in in amintirile povestitorului. )ntr$un astfel de loc oamenii au o inalta tinuta morala. sat mare si vesel.. !niversul "umulestean revine la inceputul partii a doua. leaganul copilariei lui 6ica: #olosind te"nica povestirii in povestire.. care marc"eaza de fapt iesirea din copilarie. ca asezare intemeiata. dar accentul cade de data aceasta pe casa parinteasca $ simbol al varstei fericite $ vazuta aievea cu oc"ii celui care abia incepuse "a merge copacel". badita .tefan a Petrei capata aura de legenda. plecarea spre o lume straina si neprimitoare. de care lega mama o sfara cu motocei la capat. a ma ridica baietas la casa parintilor mei.ocola. de faceau mare cinste satului lor". acel "cumplit mestesug de tampenie" .". Abservam ca descrierea este insa foarte saraca. caracterizata prin candoare. asa cum momentele si figurile de demult revin in amintirea povestitorului. un paradis terestru. *ar acesta leaga cu mestesug firele actiunii. satul natal al lui 6ica a lui . stfel =umulestiul este prezentat ca un "sat vec"i. *escrierea este plina de lirism . bolile. %asa parinteasca si familia sunt vazute e/clusiv din perspectiva copilului. "arnic si rusinos ca o fata mare"..eminarul de la . impartit in trei parti.reau sa$mi dau seama despre satul nostru . satul.tau cateodata si$mi aduc aminte ce vremi si ce oameni mai erau in partile noastre pe cand incepusem si eu. devenind incomparabil si inconfundabil.asile. cuviinta si pudoare. Puternicul atasament afectiv al scriitorului fata de acest univers al copilariei este subliniat prin enumerare. din targ drept peste apa 6eamtului . cu flacai voinici si fete mandre. dar si suveica. scriitorul matur simtind ca$i "salta si acum inima de bucurie". ca si icoana de aur a copilariei. sau cuptorul pe care se ascundeau copiii cand se jucau "de$a mijoarca si alte jocuri si jucarii pline de "azul si farmecul copilaresc". fratii si surorile. si trecand la detaliile specifice interiorului taranesc. =umulesti. pornind de la general.

traite din plin de copilul de atunci : ". fara leac de suparare. ci e/primandu$si direct. taranul de la munte stramutat la camp si pruncul dezlipit de la sanul mamei". si toate imi mergeau dupa plac. cu ciresele. &ocul "orelor si petrecerilor fara sfarsit il ia acum invatatura tampa de la scoala de cati"eti din #alticeni.asile au disparut. satul cu tot farmecul frumusetilor lui si pasa de te du in loc strain si departat.e observa aici candoarea copilului caruia $ in mediul ocrotitor al satului $ i se pare ca totul ii merge din plin. din care se simte parte integranta. frumos era pe atunci. =umulestiul era deci pentru 6ica mediul vital. prin repetitie. o bucata de "uma insufletita din =umulesti..eminarul de la . cu Azana cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul. Trei comparatii de tip popular. %reanga il sustrage istoriei si il inscrie intr$un univers al magiei. de parca era toata lumea a mea". care face o victima din o "mandrete de flacau" ca *avidica.." Abservam ca $ pe masura ce 6ica inainteaza in varsta $ nu numai oamenii.)n acest mediu propice al familiei si al satului natal copilaria este vazuta ca un timp al bucuriei depline si al jocurilor fara sfarsit. cand $ "la staruinta mamei" $ este obligat sa plece. dar insasi calitatea vietii pare a se degrada. dragostea fata de peisajul$cuib.((. scriitorul ne impartaseste durerea adolescentului nevoit sa cedeze in fata staruintelor mamei: " poi lasa$ti. 6aratiunea ia forma confesiunii directe. popa Aslobanu etc.. ciubotarul %"iorpec. %opilaria petrecuta in =umulesti este un timp al neastamparului si al poznelor pline de "az..i. =umulesteanul isi subliniaza cu mandrie apartenenta la aceastra vatra a copilariei: ")a.. ici %reanga evoca despartirea lui 6ica de =umulestii anului '. ca popa *u"u ori popa Aslobanu. si casa ne era indestulata. iar locul lor a fost luat de altii mai putin vrednici. impreuna cu Ga"aria lui +atlan. subliniaza puternica legatura sufleteasca dintre 6ica si satul din care nu voia sa plece " cum nu se da scos ursul din barlog.asile de la casa popei Aslobanu. ca %etatea 6eamtului ori manastirile gapia si . contureaza reperele geografice ale =umulestiului.entimentul solidaritatii cu vatra "umulesteana va fi reluat pregnant la inceputul partii a patra.aratec. -vocand patania cu pupaza. Jocul este singura sa preocupare. 6atura$peisaj este accesorie in creatia sa..ocola. Proiectand =umulestii in mit. iar evocarea se face prin te"nica sobra a enumerarii. baiete. cand plutasii atata un foc de legenda. *espartirea de sat ii prilejuieste lui %reanga o emotionanta evocare a acestei vetre a copilariei. . *oamne. Prin autoadresare. si fratii. si copiii si copilele megesilor erau de$a pururea in petrecere cu noi. numai aici el putea trai fericit. %reanga reinvie c"ipuri de sateni ca matusa 8arioara.fantului .criitorul nu foloseste descrierea. a tatalui sau a bunicului *avid %reanga din Pipirig.asile $ "fratele tatei cel mai mic $ . *e aceea i se pare copilului ca mama. la o distanta din ce in ce mai mare. si surorile imi erau sanatosi. . ci este inconjurat de "locuri vrednice de amintire". caci si parintii. daca te lasa pardalnica de inima". . .. in care se oglindeste cu ma"nire %etatea 6eamtului de atatea veacuriQ" Abservam ca natura nu ocupa un loc important in opera lui %reanga. dar si figura mamei. Aameni ca parintele )oan de sub deal sau badita . care era vestita pentru nazdravaniile sale" stapaneste fortele raului. -vocarea lirica ia locul descrierii: "*ragu$mi era satul nostru. cu peisajul ei geografic. am fost si eu in lumea sta un bot cu oc"i. intamplarea de la scaldat sau pe cea din seara . iar casa parinteasca $ vatra petrecerilor fara sfarsit. scriitorul notand cu mandrie ca acesta "nu$i un sat laturalnic si.lipsit de privelistea lumii". !n singur episod mai lung poate fi incadrat in peisaj si anume fuga celor doi baieti de la )rinuca si popasul de noapte din padure. in concordanta cu tonul nostalgic al evocarii. topite in trei circumstantiale de mod antepuse. cu oamenii si obiceiurile lor. )maginea =umulestiului revine la inceputul partii a )))$a. la .arsta de aur pare a fi ramas undeva in urma. . mos .

Pentru caracterizarea popei Aslobanu.marandita popii scriitorul isi aminteste ca era " o zgatie de fata". lemne. tovarasii mei din copilarie . ca si despre fiecare din oamenii de aici el a pastrat in suflet o imagine. de ajuns. ca$n zi de sarbatoare. " budi"ace" etc. un epitet depreciativ si un verb cu rezonanta onomatopeica. de unde purced izvoarele si se revarsa paraiele. gazde etc..entimentul instrainarii imbraca aici forma coborarii de la munte la campie. care$l ajuta sa nuanteze caracterele. "arnic si rusinos ca o fata mare". este caracterizat antitetic. )n ziua plecarii la . vara. utorul " mintirilor" observa e/clusiv natura umana.asile. in contrast cu starea sufleteasca a celor doi baieti trimisi "surgun. *escrierea se opreste la suprafata si degenereaza in enumerare.. "boaita" .. dupa cum nu este nici un descriptiv. 8os . un element particular. *e aceea oamenii sunt "mai sanatosi. Popasul de noapte facut la Blagesti. mai puternici.asile. Pornind de la o anume manifestare. multe patimi". matusi. "era un carpanos s$un pui de zgarie$branza" .. luat la oaste cu arcanul. dracului pomana" imaginea luminoasa a satului revine prin evocarea fetelor si flacailor care " gatiti frumos. "orele si clacile "se tineau lant. colegi de joaca si de scoala.Povestitorul "umulestean nu este un poet al naturii.. printr$un eufemism. =umulestiul inseamna pentru %reanga locul unde s$a nascut.. foiau prin sat in toate partile.. sa de e/emplu portretul dascalului .. naratorul "umulestean individualizeaza fiecare personaj.. un detaliu. nu ca isti de la camp. fratele cel mai mic al tatalui.si mai voiosi.." $ suspina parca povestitorul. este un nou prilej de elogiere a =umulestiului ca sat de munte. cu "uriesii munti" ai 6eamtului " cu varfurile ascunse in nouri.soptind tainic. unc"i . ce$l individualizeaza pe fiecare. -a vine "cu o falca in cer si cu una in pamant" sa$i spuna mamei ca 6ica a furat pupaza. de parca se "ranesc numai cu ciuperci fripte". %reanga foloseste invective ca: " ceapcan".. cat si auditiv: .%reanga reuseste in acest caz un portret pe care$l receptam atat vizual. dar ele sunt individualizate prin ceea ce au esential si semnificativ. )nainte de a pierde din vedere acest univers fermecat al copilariei. =umulestiul mai inseamna pentru %reanga locul unde sezatorile.. *ar el nu este un portretist. de$ti parea tot anul zi de sarbatoare". limpezi ca cristalul si reci ca g"eata. *e aceea putem spune ca marea arta a lui %reanga consta $ printre altele $ si in individualizarea personajelor prin te"nica detaliului. %ele mai multe personaje apar episodic. unde traiesc oamenii cei mai apropiati lui: "*ragu$mi erau tata si mama. %omunitatea "umulesteana este evocata prin acele elemente ale ei care influenteaza sufletul copilului $ devenit acum flacau. %aracterizarea personajelor: )n " mintiri din copilarie" %reanga reinvie un numar mare de personaje : parinti.asile este realizat numai printr$o comparatie si un epitet triplu : "cuminte. unde i$au "cosit tantarii". "om ursuz si paclisit". *espre ... in timp ce matusa 8arioara este o fiinta din acelea care " scoate ma"murul din om". de la o trasatura distincta de caracter sau $ mai rar $ de la una fizica. *espre locurile copilariei. fratii si surorile si baietii satului. *ascalul care$l inlocuieste pe badita . toate pe fundalul cantecului de dor ce se revarsa de pe strunele viorii lui 8i"ai .ocola.cripcarul.".adoveanu. %reanga evoca imaginea panoramica a peisajului de munte. cu bucuria zugravita pe fete".sarbezi si zbarciti. ceasta doina este in concordanta cu starea de spirit a adolescentului sortit instrainarii... dascali si preoti. ca =ogas sau .si ducand cu sine multe. in comparatie cu viata grea a locuitorilor de la campie: "=alal pe la noi Q $ e/clama mos &uca $ pele$s dulci. . umbra si racoare.

si a vorbi de la dansa am invatat". %reanga spune ca 6ic$a lui %ostac"e era inaintat la invatatura "pana la genunc"iul broastei". pe care "le umfla$n spate si la gazda cu dansele" se aseamana cu gestul diavolului %"irica din "Povestea lui . )n spiritul muncii ii creste si pe copii. . . care ia in spate intreaga recolta a boierului. . vazand in el "un al doilea %ucuzel". )ar cand copilul se intoarce acasa gol. pentru ca unele intamplari par inventate si construite dupa modelul povestilor.maranda nu$si manifesta dragostea de mama prin duiosii. dar si pedeapsa. pentru ca "stia a face multe si mari minunatii". sau ii alina durerea copilului batand "peretele sau vreun lemn" de care acesta se lovea. actiune sau prin limbaj.. ea stie sa manuiasca cu abilitate rasplata. evocat cu dragoste. sentimentalisme ori ingaduinte de tot felul. . farnaitul. un loc aparte il ocupa c"ipul mamei. #iinta autoritara. lucrand totodata la sumanele pe care barbatul ei le vindea in targuri. . maturul. %reanga. adaptat intamplarilor relatate. ci pune accent pe trasaturile de caracter. fiind cel mai mare. facuta cu oc"ii copilului de atunci.maranda isi iubeste copiii.i sange din sangele ei si carne din carnea ei am imprumutat. s$apoi mai avea si darul suptului".maranda are o fire aspra si jocul fara sfarsit al copiilor o deranjeaza. iar Trasnea $ un "buc"er de frunte si tamp in felul sau". gata sa primeasca orice pedeapsa. facuta peste ani de omul matur.. care "dondaneau ca nebunii" . "inc"ega apa numai cu doua picioare de vaca.tan Patitul" . face trimiteri clare la disputa dintre +erila si ceilalti tovarasi nazdravani ai lui =arap$ lb. prin caracterizare directa.maranda alunga norii negri de deasupra satului infingand toporul inaintea usii. plina de minunatii.. sa duca mancare la prasitori etc. clampanea de batran ce era. duioasa. Pe 6ica. *atorita acestui fapt copilul cu "par balai" i se pare un #at$#rumos.. iar pentru 6ica nutreste o deosebita dragoste. ea il dojeneste cu blandete ca sa$si sc"imbe comportarea. *epozitara si practicanta a unui fond de credinte si practici magice stravec"i. )nzestrata cu tact pedagogic. capabil sa indrepte vremea cu zambetul lui. caci bratele ei m$au leganat. )si scapa feciorul de deoc"i facandu$i "un benc"i bog"et in frunte" si "buc"isea cu clestele" carbunii care tiuiau in soba. izbucneste: " sa era mama in vremea copilariei mele. *in zori si pana in noapte. %and 6ica o lasa cu toate treburile pe cap si fuge la scaldat. s$o ajute la tors si scarmanat. recunostinta si respect. *and glas nostalgiei si duiosiei ce$i inunda sufletul. ea stie sa faca fata nevoilor unei goapodarii grele.tapanind fortele raului. -ste mandra de istetimea lui 6ica si crede in destinul lui de e/ceptie. mama il pedepseste luandu$i "ainele. *e asemenea cearta de la gazda din #alticeni a cati"etilor. mama reanvie in amintirea fiului ca un personaj cu aura de basm. de se incrucea lumea de mirare". Beferindu$se la colegii de scoala. neobosita. ."*ascalul )ordac"e. ca o fiinta cu puteri supranaturale. iar pe de alta $ evocarea glumeata. pe cat mi$aduc aminte: si$mi aduc bine aminte. stfel ridicarea de catre 6ica Aslobanu a lemnelor dintr$un car. Personajul traieste prin actiuni si fapte si prin limbajul colorat.maranda %reanga: )ntre toate personajele universului infantil din " mintiri". #igura luminoasa a mamei este vazuta dintr$o dubla perspectiva: pe de o parte este evocarea nostalgica.criitorul nu$i creioneaza portretul fizic. il pune s$o ajute la treburile casei: sa legene copilul. . rusinat si flamand. #iica lui *avid %reanga din Pipirig este o femeie "arnica. proape toate personajele sunt conturate sumar. " mintirile din copilarie" nu sunt o opera memorialistica propriu$zisa. facandu$i un induiosator portret moral. "ca sa se mai potoleasca dusmanul". care "era vestita pentru nazdravaniile sale". .

refuza sa se desparta de leaganul primei iubiri. raQ d$apoi aveti la stiinta ca prea va intreceti cu dedioc"iulQ cus iau varga din coarda si va croiesc.. . care $ de cele mai multe ori $ ascund un zambet retinut.. daca nu v$am sacelat astazi. .maranda este o femeie receptiva la nou..tefan a Petrei: Personaj mai sters in comparatie cu . *ar 6ica.6eamt.curec"i in poloboc" $ cum ii spune el .. sa ajunge %reanga la scoala de cati"eti din #alticeni si apoi.. pentru a a le asigura copiilor un trai fara de griji: "lemne la trunc"i.maranda are un suflet desc"is. "ajuns acum "oltei".reau sa$mi fac baiatul popa. numai sa$i invete baiatul carte. sa le dea "cateva tapangele la spinare" sau sa ia "nanasa din coarda" pentru a se putea odi"ni. scotand "matele de prin ocnite si cotrute".o vedem purtand discutii indarjite cu sotul ei.maranda. numai sa invete si sa se faca popa. de ce nu te olicaiesti atataP 8ai omule. *e aceea invata in rand cu el la ceaslov si il intrece la cititul psaltirii si al " le/andriei".. vazandu$i pe copii zgariati de "bietele mate". manifestand un adevarat cult pentru munca.i ne saruta mereu pe fiecare. bucuroasa de oaspeti si darnica.maranda %reanga este o intruc"ipare a tarancii noastre cu credinta in *umnezeu si respect neabatut pentru credinte si obiceiuri.. tatal $ fiind mai mult plecat cu treburi in afara casei $ manifesta mai multa ingaduinta. 8ai intai . devarati zei protectori ai copilariei lipsite de griji. .marandei. mama...maranda ca se va usca de dorul ei si va muri printre straini." .criitorul isi aminteste cum " strasnic se mai bucura cand se intampla oaspeti la casa. *ar mai presus de toate. ce urmarea cu tenacitate sa$ si vada copilul inaltat prin intermediul stiintei de carte.. "obosit si plin de promoroaca".i cat era de ostenit. rgumentele lui se dovedesc a fi insa "zadarnica truda".)aca. mama si sotie iubitoare. )l vedem venind seara de la padure. doua.. ce ai tuP" $ ii spune ea raspicat barbatului. "care nu mai putea de obosita". tatal lui 6ica este un om "arnic si gospodar. -l cauta s$o convinga pe . . #iica de vornic. cu sapte copii.ocola. aflam din povestire ca vinde sumane la iarmaroc.. ..orbirea ei este adesea muscatoare: "... .. . #emeie practica.maranda. . atunci cand era elev la .marandei se reflecta adesea in violente de limbaj. mama izbucneste: "Bine v$au facut. stfel. *e aceea este in stare "sa toarca in furca toata viata". pe umerii caruia apasa intretinerea unei familii numeroase. tot "la staruinta mamei". il ameninta c"iar ca$l "dezmiarda" cu "culeserul din ocnita" si baiatul i se supune.stfel.. daca nu te$i sili sa$ti faci un baiet popa. -l imbina toleranta cu afectivitatea: ". cum ai sa ma intelegiP %and tragi sorcovetii la musteata.slanina si faina in pod. pentru a$l convinge sa$l dea pe 6ica la invatatura: ". tatal si mama privesc din ung"iuri relativ diferite jocul fara sfarsit al copiilor. *e spovedanie fugi ca dracul de tamaie. maiQ i sa te duci in fundul iadului si n$are sa aiba cine te scoate. este prietenoasa. gospodina "arnica si priceputa.coala domneasca din Tg. .branza in putina." )ubirea .maranda a invatat din e/perienta vietii ca popia este o indeletnicire care$l poate feri pe fiul ei de grija zilei de maine. ne ridica in grinda zicand: S Tata mareQ T .si avea prilej sa$si imparta painea cu dansii". care este mai intreansigenta.marandei pentru 6ica se imbina cu ambitia de a$si vedea baiatul popa. de va merg petecileQ" .armane omuleQ *aca nu stii boaba de carte. ea se tine de neam bun si din felul in care i se adreseaza acestuia deducem ca i se socoteste superioara ca putere de intelegere a lucrurilor.nu se indura" sa$l trimita "nici dupa o cofa de apa".maranda incearca sa$si convinga feciorul ca "spre folosul" lui " este aceasta" .eminarul de la .pre deosebire de . trebuie sa plece la .. in spiritul careia ii creste si pe copii. faceti otrocol prin cele mate si dati la om ca cainii prin bat. era nevoita sa le faca "musai cate un surub. 8ama ramane neanduplecata in fata celor "zece randuri de lacrimi". #irea apriga a . cand acestia ridicau "casa in slava" .. prin cap" . #oarte tenace.criitorul isi aminteste ca.. pug"ibale spurcate ce suntetiQ. " mama.

lasa$i. %reanga isi aminteste de placarea cu care se juca cu copiii..esnic pus pe sotii si pozne ce se tin lant.marandei de a$l da pe 6ica la scoala $ ii raspunde mucalit c$a auzit el de unul care "s$a dus. de n$are perec"e".ocola. incaltea ti$au facut si baietii biserica aici pe loc. Tatal are adesea in glas o usoara intonatie de dispret fata de firea evlavioasa a . rusinos si fricos si de umbra lui". ipostaza a scriitorului in anii fragezi ai copilariei si prototip al "copilului universal"$ cum il scrie +.. dar sunt acceptate de tata cu intelepciune si umor ) sunt inlocuite cu timpul de adevarate "aventuri". la al carui zambet "vremea se indrepta" ca prin minune. parcurgand cateva varste. si daca$i popa. care i se pare fara folos si $ la insistentele ..%alinescu. -l isi aminteste doar ca era "un baiet prizarit. cand acestia ii sareau in spate pe intuneric. smantanitul oalelor cu lapte sub prete/t ca "au furat strigoaicele mana de la vaci".tefan a Petrei este un om practic. mai femeie. zicea tata dandu$ne "uta. iar istetimea lui o face sa vada in el "un al doilea %ucuzel. -l dispretuieste invatatura. mama il vede ca pe un #at$#rumos " cu parul balai". ca surcelele". cobait si lenes. care$l pun pe 6ica in conflict cu maturii si atrag dupa ele pedepse.. dar "vesel ca vremea cea buna si sturlubatic si copilaros ca vantul in tulburarea sa". cu "arjoane si nazbatii memorabile.$apoi nu stii ca este o vorba: S*aca$i copil. )n 6ica el vede acum singurul sprijin al fratilor mai mici si se simte obligat "a$l zburatici". %reanga nu$i face lui 6ica un portret propriu$zis.. baiatul dovedeste o deosebita inventivitate la acest capitol. atrage amarnicele amenintari ale . tot esti tu bisericoasa. "om de treaba si gospodar in =umulesti".. o vorba moale si de aceea intotdeauna "tot pe$a mamei" ramanea. sa citeasca". vorbindu$i copilului cu fermitate. pana la calatoria in "arabaua lui mos &uca spre .. unde$a fi acolo. care arunca dupa copii cu o "scurtatura" de lemn..bou la Paris. sateni. cand acesta refuza sa plece la . amenintari sau numai spaime. 6umai ca jocurile copilaresti nevinovate ( care o supara pe mama.. care intra usor in vorba: " .. incearca sa$i dezvinovateasca pe cei mici: ")a lasa$i si tu. pentru ca "nu se stie zilele omului". de s$a dus vestea.marande$i. 6ica poate sa ramana fara stiinta de carte. sa traga. indiferent de meridianul geografic si de timp. daca$i cal.macar ca$ti intra biserica in casa de departe ce$i".. devaratul portret al lui 6ica se contureaza insa din faptele si atitudinile sale. 8emorabil in acest sens este episodul uratului la o ora nepotrivita la casa popei Aslobanu . iar matusa 8arioara se plange ca "de zbantuitul ista..unde erau trei. re o fire mai blanda . pentru ca "decat codas in oras..eminarul de la .%onsiderand joaca drept un dat al copilariei. mai nevasata. *e aceea trece de partea .. eu eram al patrulea". ca se bucura si ei de venirea mea. si a venit vaca". . *in partea lui.marandei. podoaba crestinatatii". -l este vazut in devenire. de la anii copilariei celei fara de griji.. *e asemenea. . %aracterizarea lui 6ica: Personajul principal al " mintirilor din copilarie" este 6ica.. un comunicativ.. ltadata isi aminteste ca era un sociabil. care inseamna de fapt instrainarea de spatiul protector al =umulestiului si iesirea din copilarie.ocola. )n finalul " mintirilor" insa il vedem preocupat de viitorul familiei. stfel. rude. tatal constata cu ironie ca #at$#rumos este de fapt " o tigoare de baiet.. .nimica nu scapa". caci $ spune el $ "banii nu se culeg de la trunc"i. Personajul se caracterizeaza prin raporturile cu celelalte personaje : parinti. sa se joace. )n sc"imb.marandei: " Poi da. )l vedem ingrijorat de cum va suporta c"eltuielile baiatului. 9 8ai bine$n satul tau fruntas".

.. frumos era pe atunci" $ e/clama %reanga $ cand "toate imi mergeau dupa plac.. &a claci torcea in rand cu fetele. cum nu$i mai "era a invata. *espartirea de peisajul$cuib i se pare un sacrificiu inutil. " mintirile din copilarie" farmeca nu prin faptele relatate. pe care $ cu candoare si fantezie $ a vrut s$o vanda in targ. %opilul cu fire vesela si sociabila. il pedepseste pentru vizitele sale repetate ungandu$l cu "do"ot" pe la gura. el devine constient de legatura sa sufleteasca cu vatra "umulesteana. de parca era toata lumea a mea". ca eroi obiectivi. *ialogul este al personajelor. iar matusa 8arioara vine "c$o falca$n cer si cu una in pamant" sa se planga ca 6ica a furat pupaza. *ar daca mama il "lua cu binisorul". ca sa ajunga "un popa prost. semn ca noul personaj narator $ caruia i se substituie %reanga $ are o alta varsta decat 6ica. *e aceea se poate vorbi de caracterul dramatic al operei. "arabagiul satului. iar in ultima parte a " mintirilor" mama nu i se mai adreseaza cu apelativul de alint "6ica". 6ica fuge la scldat. %reanga scrie: ".maranda.i. pentru ca acestea sunt intamplari obisnuite.. *oamne. stfel. care devin obiectul glumelor sfic"iuitoare ale trecatorilor. scriitorul noteaza: "%and era de facut ceva treaba. cum nu i$i cainelui a linge sare".".. care e/plica numeroasele ei dramatizari si ecranizari... cu nevasta si copii". )n sufletul copilului sentimentul libertatii este atat de puternic. facut numai asa. . ci "mati de cei lesinati". fiindca era priceput si indemanatic. %artea surprinde formarea personalitatii eroului de$a lungul anilor: "*ar vremea trecea cu amagele $ scrie %reanga $ si eu cresteam pe nesimtite si tot alte ganduri imi zburau prin cap. intre care eram si au. mintindu$si de . ci prin felul in care sunt povestite. *evenirea personajului ajuns acum ""oltei" este sugerata de insusi numele sau. *espartirea de universul de aur al copilariei determina c"iar modificari ale psi"ologiei lui 6ica. 8anifestand o totala lipsa de interes pentru treburile casnice lasate de . juns la varsta adolescentei. cel mai bun de "arjoana si slavit de lenes. 8onologul este al povestitorului. care in =umulesti o dusese "de$a pururi in petrecere" cu "copiii si copilele megesilor" joaca acum dupa cantecul lui mos Bodranga pana ce "asuda podelele" si ii "sar talpile de la ciubote cu calcaie cu tot". Beferitor la aceasta atitudine. ca erou subiectiv.8os %"iorpec. incat i se pare ca lumea ii apartine: ". de care nu vrea sa se desparta "cum nu se da scos ursul din barlog. pentru profesorii de la #alticeni 6ica devine ". rta narativa a lui %reanga : )n opera lui %reanga predomina epicul. sa se se/plica de ce caii lui mos &uca.... jucati insa de povestitorul insusi. prin savoarea naratiunii. 6ica se simte puternic legat de satul in care a crescut si in care a fost fericit. lenes fara perec"e ma facusem".6eamt. '. 6ica o ajuta "ca o fata mare". ci cu ")oane". si din veselia cea mare cazi in uricioasa intristare". si cuprinde mai mult e/clamatii si judecatile acestuia despre lucruri si situatii: ")nsa vai de omul care se ia pe ganduriQ !ite cum te trage pe furis apa la adanc. o cam raream pe acasa". lasandu$si mama inglodata in treburi. arta sa sta sub semnul povestirii.tefanescu". fapt pentru care a fost poreclit ")on torcalau". Tot te/tul " mintirilor" are aspect de monolog si dialog. nu i se mai par "niste zmei"..scoala s$a umplut de baieti doriti de invatatura. fara leac de suparare. faptul ca el paseste in "zburdalnica varsta a tineretii". taranul de la munte stramutat la camp si pruncul dezlipit de la sanul mamei".coala domneasca de la Tg. ciubotarul. imitandu$i pe cei mari.

. $ ". dupa cum am cinstea sa va spun.$apoi ganditi ca Trasnea citea intrebarea si raspunsul.criitorul se implica in povestire si realizeaza astfel cu usurinta trecerea de la o intamplare la alta..... zbrrQ pe$o dug"eana. sa$mi plateasca pupaza. "pe loc" etc. fiind el insusi erou in naratiune.. timp. dinamic. b.. $ "Pupaza .i cum ajung in dreptul teiului. ma sui cu dansa in tei. "iute" ..... $ "%and sa$ti petreci si tu tineretea. cesta se realizeaza prin mai multe instrumente gramaticale ca: a.va puteti imagina ce va sa zica a te scalda in Bistrita. $ ". )ntroducerea subordonatelor aflate inaintea regentelor prin adverbele cu functie de conjunctie "cum" si "cand" cu sensul de "e/act in momentul cand".imi iau caciula si in locul ei pun lespedea.. poi ma dau jos... bag mana in scorbura.si isi ia apoi .. e. nu pe cititor. pun demancarea jos... &a sporirea impresiei de oralitate contribuie si e/primarea predicatului prin interjectii cu valoare onomatopeica de tipul: $ " -u atunci." d.. verva povestitorului.si o data fac zdupQ in niste canepa." $ " cum va mai spun.. de unde rezulta dinamismul frazei." $ ".. nu citite. povestite. *inamismul frazei. desi intre ele nu e/ista aparent nici o legatura logica: $ " . numar si persoana: $ " . caci era om "ursuz si paclisit popa Aslobanu". "atQ de sumanul mosneagului.. "iaca" ." $ ".%alinescu scria ca "%reanga vorbeste ca un povestitor. lteori propozitiile sunt introduse prin cate un "si" si se succed rapid.. apuca$te de carturarie"." $ ".. %reanga foloseste adresarea directa.. vandu$l mereu in fata pe ascultator." cest stil oral. ma sui incetisor in tei.. +. Beferindu$se la acest aspect.i cum i$o dau in mana. ca si cum scriitorul s$ar afla pe o scena imaginara... solicitand si participarea afectiva a interlocutorilor la cele povestite. iute ma sui in pod..atunci..cum aud unele ca acestea..." c.....drumul spre =umulesti" $ ". numai ce si aud pupaza cantand" $ "-u.. "numai ce si" . gabuiesc pupaza.. pun demancarea jos." $ " . in fata unor spectatori.eu . toate cu sensul de "imediat": $ " .." ...i. $ " ..... direct..si$apoi "ustiuliuc Q si si eu in stioalna..i cum ma scol. mai rezulta si din aglomerarea verbelor de actiune la acelasi mod.. jucand rand pe rand rolurile personajelor. .. "unde nu" .i pornind eu cu demancarea... javra dracului.fact tustiQ din balta si$o iau la sanatoasa.. caut o lespede potrivita.*e aceea putem spune pe drept cuvant ca arta narativa a scriitorului "umulestean consta in primul rand in oralitate.. de erou principal si de povestitor in acelasi timp.. ici el este deopotriva actor ce mimeaza. cest caracter de spectacol al spunerii implica repeziciunea si concentrarea discursului. ca un om care sta pe lavita si istoriseste altora. care nuanteaza fraza. !neori predicatul din principala este precedat de cate un "indata" ... iaca si soarele rasare". trece de la monolog la dialog. zvarrQ cu o scurtatura in urma noastra." $ "%and eram "otarat a spune mamei unele ca aceste.. in caracterul de spectacol al spunerii." $ " )ar el...ii dezleaga frumusel ata de la picior. 0. face ca naratiunea sa aiba in permanenta un ritm alert." $ " 8i$aduc aminte ca acum"... indata ma si trimite mama. dar in special propriul sau rol. gesticuleaza..i cum ajung in dreptul teiului. ca intr$o secventa de film. "numai iacata". ca in episodul fugii din Brosteni a celor doi baieti." *e aceea " mintirile" par a fi scrise pentru a fi spuse.sa prind pe dracul de$un picior". verva povestitorului..

"ca mai ba sa mai zicem nici carc" . "a$si lua ramas bun de la calcaie" etc. "stiutu$v$am" etc. nici mai mult. pila.. calupuri. nici mai putin". intre sanuri.." $ "*$apoi lui Trasnea.ianu scria ca " %reanga este unic prin geniul lui oral". i. care poate fi descompusa in unitati mai lungi sau mai scurte. se proslavea pe cuptor. "a scoate ma"murul din om".. #olosirea constructiilor incidentale contribuie de asemenea la sporirea impresiei de oralitate: $ "dragulita *oamne".. care dau unitate naratiunii: $ " *$apoi cu smantanitul oalelor ce calamandros a fost" $ " *$apoi cu mos %"iorpec ciubotarul. "*oamne fereste" . ca $ de e/emplu $ in descrierea casei lui Pavel %ibotarul. ciocan.. dic"iciu si alte custuri taioase.." $ " puca$te de carturarie". "a da povat" ... si ea fuga. #olosirea versurilor populare sau a frazelor ritmate de tipul ""ai fiecare pe la casa cui ne are. gazda din #alticeni: "Pavel era "oltei si casa lui destul de incapatoare: laiti si paturi de jur imprejur... cu e/clamatii si interogatii de tipul " mai stii pacatulQ" . ele navalesc in amintirea scriitorului fara a avea legatura intre ele. m. cu e/presii specifice limbii vorbite ("vorba ceea". )ntamplarile evocate se deruleaza rapid. baiete.. musc"ea. l.. si ea fuga.vine din placerea de a povesti". celasi efect il are folosirea formelor verbale inverse de tipul "g"iontitu$ne$am" .... celasi rol. "a lua in ras" . ce$i patea sufletul". "grozav s$a spariet"Q . "de frunza frasinelului". satul. iat Tudor . Abservam ca in fraza crengista precumpanitoare este topica mai libera a vorbirii si nu cea controlata. pe care le insiruie in lungi enumerari. daca te slujeste capul. !morul lui %reanga: . &a fel procedeaza scriitorul si atunci cand $ pierzand firul naratiunii prin digresiuni si e/plicatii suplimentare $ intervine corectiv si solicita parca ingaduinta si atentia ascultatorului: $ " )nsa ce ma privesteP 8ai bine sa ne cautam de ale noastre". impresia ca opera a fost creata pentru a fi spusa. pastrand firescul si spontaneitatea vorbirii taranesti. $ " *ar ce$mi bat eu capul cu craii si imparatii. de a spori dinamismul povestirii. ce alterneaza si se imbina armonios. Tot de oralitate tine si fraza lui %reanga. "de voie de nevoie"). ^.)ara gazda. ca mai bine$i pare" sporeste impresia de oralitate.. "mila sfantului" ". si eu fuga. nu citita. bade )oaneQ" $ " poi. frumoasa. cleste. ""at bine"). *ar %reanga $ in placerea lui de a povesti $ gaseste formule de trecere de la o intamplare la alta. il are si autoadresarea : $ " 8ai pasa de tine minte toate cele si acum asa. "fel si c"ip".ce nacaz aveam" $ " )ntocmai dupa cea cu ciresele. g. ace. pana ce dam toata canepa palanca la pamant". "ce$i de facutP". "a$ si strange lioarba acasa" .. vine alta la rand. cadentata si muzicala.. celasi efect il are presararea te/tului cu numeroase ziceri ("toate ca toate". cat pe ce sa puie mana pe mineQ . toate creand impresia ca %reanga sta pe lavita si povesteste unor ascultatori povestea copilariei sale.i sa nu$mi uit cuvantul". A alta trasatura a artei narative din " mintiri o constituie dinamismul anecdotic. "pace buna" . "asca si clin.. saracul. lasa$ti. langa soba altul.i "arsita de matusa nu ma slabea din fuga nici in ruptul capului. sau a cuvintelor si e/presiilor populare ca "mort$copt".. scriitorul noteaza: ".i eu fuga. j.8anolescu spunea ca " geniul lui..clei si tot ce trebuie unui ciubotar"...... &a crearea impresiei de oralitate contribuie si placerea pentru cuvinte. si nu$mi caut copilaria petrecuta in =umulesti si de nevoile mele"P f. $ ".$ "%aci nu va para lucru de saga: de la 6eamt pana la )asi e catu$i de la )asi pana la 6eamt.bedreag. criticul 6. a scrisului: *escriind episodul urmaririi "otului de cirese de catre matusa 8arioara. . Beferindu$se la arta narativa a lui %reanga. piedeca..

el este pus in permanenta pe ras. !morul este marca lui specifica.. o bucata de "uma insufletita din =umulesti.i sa nu credeti ca nu mi$am tinut cuvantul de joi pana mai apoi. povestitorul aluneca usor de la lucruri serioase spre gluma printr$o vorba de du" sau o zicala ce diminueaza tragismul.. !n mijloc de realizare a umorului este autoironia.nu era in stare a o desface. 0.. comentand situatia cu un proverb: "se tinea ca raia de om". cand 6ica se uita "pe furis la usa mantuirii..asteptand .ocola este insotit de aceleasi "zece randuri de lacrimi". e/primandu$si apartenenta la vatra "umulesteana.. am fost si eu in lumea asta un bot cu oc"i... %reanga$maturul scrie: ". ca in anul trecut si ca de cand sunt. cand 6ica promite mamei ca n$o va mai supara. de nici sfanta 6astasia..: prin somn nu ceream de mancare. *e asemenea. '. un fel de ras "omeric.. putina treaba facea cu mine.i nu ca ma laud. autopersiflarea. intretinut pe episoade intregi.criitor jovial. scriitorul face "az de necaz. cand ma lua cu binisorul. %reanga scrie: ")a. care nici frumos pana la douazeci de ani. cu o vitica de funie." $ " !n mosneag nebun. iarmaroc nu era"PQ *ar scriitorul intra repede in rolul personajului sau. autorul scrie: "%aci nu va para lucru de saga: de la 6eamt pana la )asi e catu$i de la )asi pana la 6eamt.. %and tratamentul cu lesie impotriva raiei capresti nu da rezultat. nici cu minte pana la treizeci si nici bogat pana la patruzeci nu m$ am facut.. adresandu$se cititorului prin cate o propozitie interogativa: $ "-u atunci." )n alta parte... stfel. %reanga dovedeste o abundenta comica narativa. %reanga da o mare intrebuintare rasului. al carui stralucit e/ponent este ). 6u poate fi trecut cu vederea "azul cu care monolog"eaza scriitorul cand isi aminteste de sosirea la scoala din =umulesti a lui mos #otea.criitor umorist. %"iar in momentele de ma/ima incordare sufleteasca.... n$are ce lucraP" $ "*a.. Befuzul lui 6ica de a pleca la .. s$a spus ca scriitorul "umulestean imbina in opera sa dorul cu umorul. nici atata. omul matur se desparte. sa nu$mi caut de drum tot inainteP 8a abat pe la tei. . 6umai ca la el rasul nu izbucneste in cascade.faceam cate o draguta de trebusoara.marandita.. *e asemenea.Povestirea intamplarilor din copilarie este insotita permanent de voiosie. sa scape de pedeapsa prin fuga. care "plangea ca o mireasa. nici mai mult..*ar si sarac asa ca in anul acesta. *e aceea. daca ma scula. dupa intamplarea de la scaldat. care aduce "un dragut de bicisor ". de sarea camasa pe dansa" sau de ziua "procitaniei". taierea pletelor la scoala din Brosteni ii face pe noii scolari sa planga "cu zece randuri de lacrimi". desi cele doua roluri se suprapun adesea.%and ma lua cineva cu raul. umorul sanatos al acesteia. ci este un ras egal. *aca 6ica pare coplesit de tristetea despartirii de sat. de inaugurarea "%alului balan" de catre . stfel.. preocupat sa intretina buna dispozitie.. . pe drept cuvant. Tocmai in aceste oscilatii sta de fapt farmecul povestirii. %reanga oscileaza. nici mai putin".... %reanga facand "az de necaz. care$l deosebeste de alti autori comici sau satirici. caci mosul cel poznas este numit "nebun" si "javra dracului".. este ba matur. o cam raream de pe$acasa. niciodata n$am fost". si cand era de facut ceva treaba. 1. e/presie a vitalitatii si optimismului poporului nostru.. nu asteptam sa$mi deie altii.%reanga. %reanga scrie despre sine ca era "cel mai bun de "arjoana si slavit de lenes". ingrozit de distanta ce$l va desparti de =umulesti. .. se desolidarizeaza pentru o clipa de copilul 6ica.. ba copil... vorbind despre furtul pupezei. cu un comic sanatos de origine taraneasca.eminarul de la . A alta sursa de umor o constituie "azul cu care omul matur povesteste mucalit intamplarile "azlii ale copilului care a fost cu patruzeci de ani in urma.sa vie un lainic de scolar de afara". iar cand ma lasa de capul meu.

sarmanul. stfel. iar culcatul canepii matusii 8arioara este numit "trebusoara asta". putem spune ca mos %"iorpec ii spune lui 6ica "nepurcele" in loc de "nepoate" . altii o duceau numai intr$un muget. %iucalau etc. privind cu oarecare ingaduinta pacatul unor fete bisericesti: " . (. plosca cu rac"iu la sold. &imba operei lui %reanga: . %reanga spune cu umor ca a izbucnit o "cinstita de "olera". inecat cu pronumele conjunctive. comanacul pe$o urec"e. dar de mine mi se rupe inima". aflasem si eu.. cearta de la gazda din #alticeni este numita "clacusoara". formele pronumelui personal. dracului pomana". "gligani" . maiQ &$as lasa eu. menite sa concretizeze si sa caracterizeze. $ " &ucrul rau nu piere cu una. *oamne feresteQ" ceste metode inapoiate de invatare au avut ca efect moartea lui *avidica. iar 6ica pleaca la . "g"iavoli" etc... cu doua". -l manuieste cu maiesrie observatia umoristica.ecu si gapia din deal". pistoalele la brau.. ceasta este o alta sursa a umorului lui %reanga.e tine ca raia de om". citind pana le pierea vederea. *e asemenea. ""ajmalai" . "ticait"..pune$ti. pentru a caricaturiza un personaj.. pana la epuizare. ".. $ " . +atlan. Placerea de a povesti a lui %reanga il determina sa foloseasca la tot pasul proverbe si zicatori din graiul viu al poporului. $ " u tunat si i$au adunat" $ "6u plateste bogatul. intotdeauna precedate de un "vorba ceea". A alta sursa de umor o constituie e/primarea poznasa. dar vezi ca nu ma lasa el acumQ" $ " +olatatea inconjura.. ca au mancat juvaer de flacau" $ izbucneste %reanga.bureti prin partile acele. izvorata din forma neasteptata a unor cuvinte sau din combinarea surprinzatoare a acestora.criitorul prezinta cu verva si umor scena invatarii gramaticii lui 8acarescu de catre cati"etii de la #alticeni. cand ii e foame.. Beferindu$se la frecventa proverbelor si zicatorilor in opera lui %reanga.ocola. %reanga ii face o caracterizare ironica si scrie ca era "balcaza si lalaie. icrisoare moi cat se poate de multe si altceva de gustare in buzunarele dulamei.. de unde prinsesem si gust de calugarie.. ca 6ica era un scolar "slavit de lenes". cate ceva din tainele calugaresti.. 2. .. canta.criitorul "umulestean nu critica. %reanga foloseste termeni familiari de tipul: "c"iol"anos" .. Trasnea.spre %ararea furisita dintre . ci vinovatul" $ " Tiganului. cesta "a murit. pieritu$le$ar fi numele sa le piara. pacatosul.. Bodranga.tii... !morul izvoraste si din ironia cu care %reanga povesteste unele intamplari.$apoi.. iar foamea da de$a dreptul". de$ti era frica sa innoptezi cu dansa in casa". cumplit mestesug de tampenie.. )ronia scriitorului este subliniata prin pauze. marcate grafic prin puncte de suspensie: " %aci. vorbind de forma neasteptata a unor cuvinte.. inainte de vreme.i turbare de cap. 6ica Aslobanu "furluase" cate ceva de pe unde umblase. ca omul cuprins de evlavie". A alta sursa de umor o constituie numele si poreclele comice ca: Torcalau. nu mi s$a mai dat a vedea. .si ia$o la papuc.. combinand intr$o maniera neasteptata unele cuvinte.. :. "coblizani".orbind despre fata )rinucai. mos &uca este "insuratel de$al doilea"... Pentru a starni rasul. )l vedem pe Trasnea repetand mecanic...umbland vara cu baietii dupa...!nii dondaneau ca nebunii... ducandu$se "surgiun. popa Buliga poreclit %iucalau este pomenit cu "*umnezeu sa$l iepure" in loc de "*umnezeu sa$l ierte".. cuvioase )larie." $ " &asa$l. fara sa vreau. $ " 8ila mi$e de tine. parca erau cuprinsi de pedepsie. %"iorpec. la unii le umblau buzele. pana$i apuca ameteala. . +arabet )braileanu spunea ca prin acestea vorbeste poporul roman. si frantura de limba ca la acesti nefericiti dascali... 3..

coala. zise mama. &imba sa este o c"intesenta a limbii populare din veacul trecut. "umulestenii n$au trait "ca in barlogul ursului". Pentru mai multa e/presivitate..marandita "plangea ca o mireasa". " a "uzuri" . "balcaza" . "oleaca" . "bog"et" . a ridicat$o la rang de arta.6eculce si pregatindu$i drum lui . Bememorandu$si propria copilarie. "pug"ibale" etc. copilaria nu reflecta numai dominantele varstei.) 6eologismele lipsesc aproape in intregime. "a balabani". )braileanu spunea ca scriitorul "umulestean este unicul prozator roman al carui stil se caracterizeaza prin economie de mijloace stilistice. n$a fi asa. Apera lui %reanga este inconfundabila $ intre altele $ si datorita limbii folosite de scriitor.a nu ma faci ia acus sa ieu culeserul din ocnita si sa te dezmierd cat esti de mareQ" Bemarcabila este e/actitatea vorbirii transcrise fara alterare: " sa a fi. ce ai tuP" %u toate acestea %reanga n$a reprodus e/act limba moldovenilor de la mijlocul secolului al N)N$lea. +. cestea traiesc prin ceea ce spun si cum spun. cest limbaj afectiv se evidentiaza prin folosirea interjectiilor. obraji "ca doi bujori". Beferindu$se la opera lui %reanga.)orga considera ca daca n$ar fi scris in felul sau original. el noteaza magistral dialogul lor.. continuandu$l pe ). &a mine nu se trec acestea. "ocnita" . "cobait".asile era "rusinos ca o fata mare". ce creeaza atmosfera si caracterizeaza personajele. "nouri" .. iar *avidica avea plete "ca pana corbului" .. 2. ci si specificul mediului ambiant. e/presiile. " tinterim" . -ste o limba autentica.'. si era mladios "ca un mesteacan". stfel dupa incalecarea "%alului balan" . %reanga participa afectiv la cele relatate si de aceea putem vorbi de e/istenta unui limbaj afectiv in " mintiri". " mintirile" sale sunt scrise intr$un limbaj artistic desavarsit si individual. a e/clamatiilor. "lalaie" . )on %reanga mintiri din copilarie D mintiri din copilarieE reprezinta opera de maturitate artistica a lui %reanga. %reanga n$ar mai fi fost "o minune de povestitor.adoveanu. proverbele si zicatorile prin care scriitorul caracterizeaza un personaj sau concretizeaza o situatie. stfel vorbirea . cu un stil rafinat si cu o e/ceptionala capacitate de fi/are a unui univers uman necunoscut pana atunci in literatura romana. prin lipsa metaforelor. "a se incruci" ) iar altele sunt regionalisme (" a c"i"ai" . Tot de provenienta populara sunt zicerile.ianu sa scrie ca in aceasta opera "poporul intreg a devenit artist individual".. scriind in cea mai frumoasa limba romaneasca". %and %reanga isi pune eroii sa vorbeasca. dintre care unele au aspect fonetic moldovenesc. %reanga foloseste comparatia. . %artea este un DromanE al varstei inocente si al formarii. -l a recreat$o. ("baiet". pug"ibale spurcate ce suntetiQ" $ " *egeaba te mai sclifosesti. "aista" . D mintiri din copilarieE este si o evocare a satului traditional. -l a facut trecerea de la nivelul popular al literaturii la nivelul ei cult pe o cale pur spontana.marandei %reanga se caracterizeaza adesea printr$o voluptoasa invectiva dialectala: $ ". )oane. 8area majoritate a cuvintelor din vocabularul crengist este de provenienta populara. duglisule. un tablou fidel al unei lumi traind in spiritul obiceiurilor fi/ate printr$o e/istenta multimilenara.Pare$mi$se ca stii tu moarea mea. "dioc"et" ... ceea ce l$a determinat pe Tudor . 0. Proiectata in spatiul unui sat moldovenesc de munte de la mijlocul secolului trecut.. )orgu )ordan spunea ca acesta a reusit sa$i egaleze pe doi mari artisti ai cuvantului romanesc. -l se impune ca un mare povestitor roman.. "tigoare" . "cotruta" . a dativului etic. 6. "benc"i" . dovedind un scriitor pe deplin format. care sunt -minescu si %aragiale. vreu sa$mi fac baietul popa. "do"ot" "colb" . "sorcovat". badita . al modelarii umane. *e aceea. inainte de rasaritul soareluiQ" $ " Bine v$au facut. oc"i " ca murele" si scanteietori "ca fulgerul". 1.

dandu$i o imagine asupra lumii. ca o fiinta autoritara. printre care si 6ica.fantul 6icolaiE pentru a$i indemna in acest sens. )n cele patru parti. evocarea indreptandu$se asupra casei parintesti. badita . proape toate sunt conturate sumar. %reanga o evoca mai intai ca pe o fiinta cu daruri fantastice: Dcu . . . 6ica va raspunde numai la staruintele mamei si ale bunicului *avid %reanga. Tipologic. asa cum i$o pastreaza amintirea. cu conditiile in care tinerii urmau scoala. la scaldat. bsenta portretului fizic concentreaza atentia spre cel caracteriologic. fiind dominata de un impuls afectiv greu de stapanit: nostalgia. umplerea de raie capreasca. Bupt de vatra satului. memoria afectiva a eului narator reface drama adolescentului care. prin caracterizare directa. pare c"ipul mamei. tipologic vorbind. dar %reanga il lauda pentru placerea de a se juca cu cei mici si pentru munca depusa pentru a$si intretine familia. )n capitolul al ). %onstructia te/tuala nu urmeaza rigorile compozitiei clasice. 6ica pleaca impreuna cu bunicul sau la scoala din Brosteni. odata cu intamplarile din copilarie: uratul de nul 6ou.tefan a Petrii e barbat "arnic si gospodar. imbogatindu$i universul cunoasterii.asile $ D"arnic si rusinos ca o fata mareE etc.((. iar evocarea se face din perspectiva indepartata a maturitatii. fara ca portretul care l$i se face sa fie adancit in mod deosebit. Bememorarile intereseaza in masura in care au contribuit la formarea lui 6ica. 8ulte personaje se retin prin lapidarele si e/presivele caracterizari pe care le face autorul: . asa ca primesc in dar pe D%alul BalanE si D. scriitorul nu urmareste o ordine cronologica a desfasurarii faptelor. ltele seamana cu eroii din basme: 8ogorogea e certaret ca +erila. pupaza din tei.ocola. ea se inscrie in portretul clasic al mamei. 8ai bine conturate sunt portretele parintilor: . *ar copiii nu inteleg rostul invataturii. eroul va avea parte de o serie de peripetii: caderea in Azana. )n acest capitol. paraseste satul pentru a urma seminarul de la . ci selectarea acelor momente ce constituie puncte de referinta in formarea eroului. ridicata prin stradania parintelui. Partea ) se desc"ide cu evocarea scolii. 6umarul personajelor ce apar in D mintiri din copilarieE este relativ mare. &umea in care patrunde eroul este inferioara celei din care tocmai a iesit.marandita e o Dzgatie de fataE. daca prin amanunte 6ica este propria sa ipostaza. fuga cu pluta pe Bistrita.Principala grija a autorului este insa evocarea varstei de aur pentru ca. in toamna lui '. manuind cu abilitate rasplata si pedeapsa.$lea. sederea in gazda la )rinuca. etc. care ii permite sa nuanteze caracterele. apoi la scoala de cati"eti din #alticeni. ici. ca om. iar 6ica se simte aici lipsit de aparare in fata vietii si a timpului ireversibil. iesirea din taramul miraculos al copilariei. )nceputul partii a ))$a sta sub semnul lirismului nostalgic.criitorul urmareste procesul formarii adolescentului 6ica in raporturile lui cu viata sociala. *ialogul cu propriul cuget (din debutul partii a )))$a) este o modalitate de disimulare a intentiilor unui artist genial. unde s$a adunat o multime de baieti si fete. %reanga reuseste sa le sc"iteze o individualitate prin te"nica detaliului.maranda este fiica de vornic si avand frati cu invatatura se socoteste superioara sotului ei ca putere de intelegere a lucrurilor. 6ica Aslobanu pare o varianta a lui %"irica din povestea D. prin actiune ori limbaj. eroul sau este Dcopilul universalE (+. ceasta despartire reprezinta dezradacinarea din universul =umulestilor. constient de valoarea propriei creatii. eroul devenit adolescent este infatisat urmandu$si in continuare drumul. %a fire e moale. )zvoarele de inspiratie sunt autobiografice. ca elev la scoala domneasca din Targul 6eamtului.tan PatitulE. dar dispretuieste invatatura. dar si cu tact pedagogic. %alinescu): Dasa eram eu la varsta cea fericita si asa cred ca au fost toti copiii de cand lumea asta si pamantulE.

)nsa. . autentica. el se afla intre )on 6eculce si 8i"ail . . !morul lui %reanga se vadeste mai ales in e/primarea poznasa. . zeflemizand. lteori cuvintele capata forme neasteptate sau sunt asezate in combinatii surprinzatoare. scriitorul surprinde cu luciditate procesul anevoios al devenirii sale intelectuale. Dun pierde varaE impins spre invatatura de mama si bunicul sau. sa treaca de la monolog la dialog. cum ar fi: D*$apoi cu smantanitul oalelor. )n nici o imprejurare nu$si uita insa interlocutorii imaginari. mos %"iospec ciubotarul il intampina pe 6ica strigand: D=e. devine puternic evocatoare. autoironizanduse. +atlan. iar intamplarile si oamenii prind viata. te"nica orala a spunerii. Principala trasatura a operei lui %reanga este tendinta scenica. e/primarea este vie. %"iorpec). %reanga este un povestitor desavarsit. Dg"iavoliE. %uvintele cele mai numeroase din D mintiri din copilarieE sunt de origine populara. cu e/presii populare si vorbe de du". "eQ bine ai venit. infigand toporul in pamant. 6ica este personajul constitutiv al te/tului. iar baietii DmangositiE. e/agerand. dinaintea usiiE etc. . celasi umor este starnit si prin caracterizare ironica (fata )rinucai era Dbalcaza si lalaie deti era frica sa innoptezi cu dansa in casaE). in care cazi ca intro capcana. apartine si spiritului inalt si lutului din care se trage. toti trei alcatuind in literatura romana o serie usor de recunoscut prin elementele comune ale artei lor narative. intro siretenie a frazei. D!rsul nu joaca de buna voieE etc). nu lipsita de contradictii. impresionand prin modul in care DspuneE. rapiditatea cu care se deruleaza ispravile. prin autopersiflare (6ica era Dslavit de lenesE) sau prin prezentarea unor oameni si scene care starnesc "azul. devarata forta a lui %reanga se manifesta cand incepe sa nareze. tunci. prin modul e/primarii si prin oralitatea stilului. 6u intotdeauna intre ele e/ista legaturi de fond. pur si simplu. privind totul dintr$o perspectiva care amuza. drept pentru care naratorul gaseste formula de trecere. uluitoarea navala a intamplarilor. sa caricaturizeze: fetele sunt DdracoaseE. %reanga isi pastreaza in D mintiri din copilarieE. dar cu un devotament nemarginit. prin care se caracterizeaza o situatie. placandu$i sa imite. ce calamandros a fostE. 6ica se defineste si in relatia cu celelalte personaje ale operei menite sa infatiseze varietatea firii umane. DprostalaiE. se face o aluzie ironica sau. dincolo de toate celelalte portrete. mucalita.i dupa cum am cinstea sa va spunE sau Dva puteti imagina (L)E. 6ica se contureaza de la indeterminare la autodeterminare. ca si in povesti. carora li se adreseaza direct: D. a caror menire este sa ingroase. Basul este starnit si de prezenta termenilor familiari. -roul este: Dslavit de lenesE. DAm din doi oameniE. nepurceleQE.oia buna este intretinuta si de placerea autorului de a presara naratiunea cu zicale. A alta trasatura a operei D mintiri din copilarieE este dinamismul anecdotic. prin termenii specifici folositi. multe sunt regionalisme.criitorul provoaca rasul permanent (cu rare momente de seriozitate nostalgica).maranda este o fire mai aspra. %a structura a unei e/istente. &imbajul sau il face inconfundabil. -l scrie ca si cum ar trebui sa$si interpreteze te/tul. boala de care sufera eroul este o Dcinstita de "oleraE. fraza. pastrand astfel coerenta si unitatea episoadelor. si inzestrat cu "ar. afara. sa gesticuleze. se ingroasa o trasatura. poi este vazuta prin modul in care isi manifesta grija fata de casa si de destinul copiilor. cu vointa neclintita. framantat din D"uma din =umulestiE. )n aceasta privinta. *in punct de vedere al artei narative. )postazele devenirii releva fatetele personalitatii sale. stfel. iar in postura de elev acelasi erou este Dslavit de lenesE. sa parodieze. prin nume sau porecle amuzante (Traznea. se provoaca rasul (DTot patitui priceputE. !rmarind evolutia scolara a lui 6ica. sa e/agereze.adoveanu. care isi iubeste copiii fara sentimentalisme. rta lui %ranga nu se opreste insa aici. D)nsa ce ma privesteP 8ai bine sa ne cautam de ale noastreE. bogata in verbe.adevarat ca stia a face multe si mari minunatii: alunga norii cei negri de pe deasupra satului nostru si abatea grindina in alte parti. D"ojmalaiE etc. sa intre in pielea fiecarui personaj. si in jurul sau sunt reunite toate semnificatiile. placerea de a glumi. sa e/agereze. de marcare a sc"imbarii. unele au aspect fonetic moldovenesc. lipsesc aproape complet neologismele.

lteori in te/t apar versuri populare sau forme ritmate. unde topica este mai controlata. Arala e si sinteze frazei. *esi scrise. el se implica. e/presivitatea limbii sale provine din comparatii si din prezenta altor tropi: Dplangea ca o mireasaE. apreciaza.. solicita interlocutorii. in ciuda aparentelor.)n vii totul a ramas pustiu dupa ce oamenii au strins poama. . cimpii. ne aflam in prezenta unui limbaj artistic. %reanga nu copiaza limba taraneasca. )n livezi fructele striga una mai tare ca alta ca vor culese deoarece sunt foarte zemoase si dulci ca iti lasau gura punga si iti venea sa le maninci pe toate. aa .*ar totusi padurile nu au ramas pustii fiindca copacii sunt inconjurati de o multime de frunze multicolore. in padure si in livezi totul capata o nuanta ruginie. la care ele nu se gindesc mult si indata incep sa danseze. a interjectiilor si verbelor imitative (DtroscpleoscE.emnul distinct al oralitatii este. iar din ei cad suvoaie de ploaie ciobaneasca ce ne creeaKa o stare de melancolie. . Da bancaniE. Toamna este fermecatoare prin ninsoarea de frunKe galbene$ruginii. Pe dealuri. deoarece ele au plecat deja si de rind cu ele au luat si cintecele lor nemaipomenite. verzi$aurii si rosietice care se astern pe pamintul reavan la fel unui covor colorat. D"utaE etc. Peste cer se asterne un sal mare de nori cenusii care plutesc deasupra caselor. si nu a scrisului. mai intai.)arna alba. a e/presiilor specifice limbii vorbite sau a intrebarilor si e/clamarilor. a unui stil foarte original.peste tot rasuna galagia oamenilor care au venit acolo dis$de$dimineta sa stringa roadele toamnei.intul tomnatic si racoros indeamna frunzele la dans.) dar si multimea zicerilor tipice. %opiii pleaca la scoala cu g"ioKdanele grele in spinare. participa sufleteste. Dmii era a invata cum nu ii e cainelui a linge sareE. bobita cu bobita fiind aduse acasa si puse in poloboace. e/clamatii. si prin aceasta atitudine limbajul primeste accente afective.)n padure nu se mai aud trilurile fermecatoare ale pasarilor..Pe linga toate acestea se mai aude si murmurul izvorului din mijlocul padurii.crisul lui %reanga este lipsit de metafore. Peste dealuri. utorul lasa cuvintele sa se insire dupa o ordine a vorbirii. Da bazaiE. frazele "umulesteanului urmaresc sa creeze impresia de spunere. ci o recreaza si o toarna in tiparele unei rostiri individuale.*ar cel mai tare striga o para care ramasese singurica intr$un copacel ramas fara straie. pe cimpii. iar altele isi decupeza "rana pentru intreg anotimp.*upa ce se termina secerisul Begina Toamna calatorind prin toata tara soseste si in satul nostru din munti intr$o careta fermecata. vara calduroasa si in sfirsit toamna multicolora care este una dintre preferatele mele anotimpuri. etc. Begina Toamna este zglobie si aurie asemeni unui c"i"limbar. "arnica si darnica ca furnica si albina caci ea ne umple "ambarele in fiecare an cu toate bunatatile ei. fara in butoaie fierbea vinul spumos si cald. notimpul meu preferat$toamna )ntr$un an se succeda patru anotimpuri. de unde provine si originalitatea..%reanga nu povesteste rece. dativ etic. indiferent. utorul isi marc"eaza participarea sufleteasca prin interjectii. !nele animale se pregatesc pentru iarna ca sa "iberneze. abundenta e/presiilor onomatopeice. primavara parfumata. struguras cu struguras.&a scoala ei vor discuia usile cu c"eita fermecata pentru a descoperi noi taine nedescoperite si necunoscute de ei pina atunci. *ar.

se veselisera de cresterea zilei si inceputul anilorE. 8i"ail . la iernat . al framantarilor si cautarilor ei pentru aflarea sotului sau 6ec"ifor . transmise din generatie in generatie . cu institutiile si credintele sale fundamentale D ( Avid %ro"maniceanu ) . *e o agerime rar intalnita . )on . personajul central al naratiunii . DBaltagulE . care Dranduri dupa randuri de generatii .itoriei &ipan . Totul in jur e colorat si mi$as dori ca toamna sa nu mai plece de la noi. praznicul devine timpul marturisirii adevarului si al implinirii judecatii . dupa modelul politist .ictoria &ipan utor al unei opere vaste si variate . fiind un roman al lumii ar"aice a pastorilor . taranul si lumea satului . constituie un roman realizat cu mijloace de creaţie nemaiantalnite ) ctiunea povestirii se desfasoara in jurul . Prefectul . . este definitoriu pentru universul sadovenian . este semnificativa prin faptul ca releva intr$un spatiu concentrat .atul .ubiectul este simplu . *upa inmormantare . apriga si inteligenta . tot ceea ce s$a scris mai frumos despre $iata pastorilor din muntii nostri . urmandu$si traiul Dca pe vermea lui Boerebista . in c"ipul cel mai desavarsit . dar femeia acestuia . descoperirea asasinilor si demascarea acestora . in ipostaze diferite . plecat de cu toamna din satul lor de undeva din muntii 8oldovei . Baltagul caracterizare . subprefectul . targul moldovenesc . Apera de maturitate. 8i"ail . trecutul fuzioneaza cu prezentul . de pe apa Tarcaului .iata oamenilor se desfasoara asa cum se desfasura inca de la inceputul asezarii lor in partea locului . care izvorasc dintr$o cunoastere profunda a specificului auto"ton .capodopera a scriitorului. drama acestei umanitati in contact cu realitatile sociale ale inceputului secolului al NN$lea .itoria &ipan . . asa cum afirma Perpessicius .publicat in '<1> . in sute dupa sute de ani . care lupta penru a$si apara normele etice si care se confrunta cu noile forme de viata sociala .adoveanu a reusit sa intruc"ipeze in . totul invartindu$se in jurul a doua mari evnimente : coborarea oilor in campie la iernat si adunarea lor in inima muntilor odata cu incetarea gerurilor si topirea zapezilor . isi gaseste sotul ucis si aruncat in prapastie . cu obiceiurile . nu are liniste pana nu afla faptasii si nu$i pedepseste dupa legea nescrisa . pastrand elementele baladei : un cioban este omorat de doi tovarasi ai sai pentru a$i lua oile . apoi ii descopera pe faptasi . natura si istoria sunt principalele teme ale prozei sadoveniene . . ici isi desfasoara intreaga influenta (daunatoare)$ religia si superstitiile . )scriindu$se in continuarea traditiei marilor clasici .cena din finalul romanului . DBaltagul ramane in ultima analiza .lavici . . &umea aceasta traieste dupa aceleasi legi nescrise . .adoveanu se impune prin originalitaea creatiei in care epicul se impleteste cu liricul . romanul unui suflet de munteanca D. cre7nd o figura unic realizata in intreaga noastra literatura . care concentreaza in sine intreaga bogatie a calitatilor morale si intelectuale ale poporului nostru . )on %reanga . . 8untenii nu concepeau ca viata lor sa se desfasoare altfel decat asa cum se desfasurase cea a strabunilor lor . trasaturile .itoria descopera drumurile sotului . construita de scriitor cu o arta remarcabila . il inmormanteaza dupa datina . dar totusi de azi pe miine va veni iarna si Begina Toamna va fi nevoita sa plece pe o durata de un an lasind locul sau )-B6)). ici timpul pare ca a incremenit . )ntreaga sa creatie este D un adevarat epos al miscarii poporului roman in timp .-u voi astepta cu nerabdare pina cind toamna va veni in anul urmator caci o ador foarte mult. prototipul oierilor munteni .adoveanu imbogateste literatura romana cu opere care surprind .itoriei &ipan . sa cumpere niste oi de la *orna @ calatorie din care nu se mai intoarce . afla mai apoi pricina neobisnuitei intarzieri a baciului . adica uciderea lui de catre doi oieri cu care$si cobora turmele cumparate spre campie . craiul nostru cel de demult D. pune in lumina vocatia justitiara a eroinei .)n curind vor incepe sa se faca araturile de toamna si se va porni semanatul cu naiul urias al Beginei Toamna recolta pentru anul care va urma sa vina. nu$si putusera face loc in viata si preocuparile oamenilor . . *e fapt . )ntriga . jandarmul sunt fapturi periferice .

!n semn este si glasul lui &ipan .itoria &ipan uimeste pe cei pusi sa dezlege miserul disparitiei lui 6ec"ifor prin luciditatea cu care ea . fiind straina de tainele scrisului . .ioria isi propune sa faca dreptate . pe de alta parte . magic si . venit din memoria ei afectiva .itoria . nu vrea numai sa descopere si sa prinda pe asasinii sotului sau pentru a$i da pe mana autoritatilor ca pe niste raufacatori . A sugereaza numai . %ucosul da semn de plecare D .itoria . numai ea . %el dintai vis . in labirintul ei interior . %ertitudinea$ avea Dintr$ insa stirea mortii lui &ipan si crancena durere D$ o face sa actioneze$ trimite jalba catre stapanire .emnele vin din partea lumii reale @ D$6u vine . il insemna totusi cu Dvinerele negre .steptarea zadarnica a celui plecat la *orna sa cumpere oi o face banuitoare . . lasand totusi voit impresia ca e o femeie de la tara nestiutoare si ca e treaba altora sa descopere faptasul .itoria &ipan nu pleaca in cautarea sotului decat in momentul in care . de la bun inceput . pregatindu$se pentru trecerea intr$o e/istenta spirituala .itoria . Pentru . oculte @ visul an/ios vine sa confirme ideea mortii sotului si anunta calatoria in cautarea celui disparut : Dse facea ca vede pe 6ec"ifor &ipan calare . posteste douasprezece vineri . Tot popa este acela care$i citeste sau ii alcatuieste scrisorile @ . acesta este incadrat cosmogonic .itoria .itoria &ipan se sfatuieste cu popa . deoarece in strafundurile sufletului ei . pleaca la drum @ Dpune la cale indeplinirea unor "otarari mari . fara "rana . )i era limpede ca sotul i$a fost ucis pentru a fi jefuit .itoriei i se paru ca brazii sunt mai negri decat de obicei D.i pentru a verifica adevarul ce i se infiripase in minte . da sa se faca un baltag pe care sa$l sfinteasca preotul . lasa casa in grija argatului 8itrea . trecand spre asfintit o revarsare de ape D. Dtrecand calare o apa neagraL -ra cu fata incoloE. isi ia feciorul si porneste pe urmele sotului . la vrajitoarea satului . .itoria se supune unui ritual de purificare . . o data iesita de la preot . deci sincronizarea cu realitatea nu are loc . )n nelinistea care$i macina sufletul femeia nu se sfieste ca . . cu toata intelepciunea de care da dovada . 6u o spune cu voce tare . apoi Dramase neguroasa D. care a impuns$o in inima si a tulburat$o . sa intareasca increderea intre oameni . vremea se tulbura .vinde bucatele ca sa faca rost de bani . in care se purta de colo$colo . de fapt . . iarna vine mai repede . cat mai ales in numele colectivitatii a carei reprezentanta este . D)$l arata pe &ipan calare . sa faca dreptate . Gbuciumata de intarzierea printre straini a sotului . 6ec"ifor &ipan nu mai e/ista . nici sa recastige bunurile de care persupunea ca fusese deposedat 6ec"ifor . careia i$a fost ucis sotul in mod las . aprig . dar si din zari necunoscute . Presimtirile sumbre ii sunt intarite de vise . )n eposul sadovenian natura se reflecta in om . si$a facut loc raspunsul cel adevarat . timpul se opri in loc . Toate erau in dosul oc"ilor acelora aprigi si ieseau una dupa alta D. Dprivind fara sa vada framantarea de$afara a st"iilor D. 6elinistea devine banuiala . . actioneaza nu numai in numele sau de femeie indurerata .itoria Dse desfacuse incet$incet de lume si intrase oarecum in sineE. sa$si indrepte pasii spre bordeiul babei vrajitoare . ca rezultat al unei adanci cunoasteri a omului iubit . organizat . isi formulase parerea asupra adevaratei cauze a intarzierii sotului sau . cu broboada cernita peste guraE. zise iarasi . intr$un timp si un spatiu numai al ei . in primul rand sa restabileasca un principiu moral al lumii din care facea parte . Ddar nu putea sa$i vada c"ipulE . cu spatele intors catre ea . Tragedia careia i$ a fost victima sotul e anuntata de sc"imbarea naturii : D. ii .piritul calm . sculta boscorodelile acesteia in legatura cu dragostea lui 6ec"ifor pentru Duna cu oc"ii verzi si sprancenele imbinate . )naintea plecarii in cautarea celui disparut . la icoana sfintei na fi/eaza pe de o parte femeia in lumea satului ca spatiu ocult . de unde razbat toate "otararile si actiunile ei . 8aranda . colo . *eci . Dun vierme neadormitE. cu spatele intors catre eaE . este pus in slujba unei vointe de fier . care s$a pus prag si nu$l lasa sa treaca D dar nu crede nimic . cesta e un c"ip al durerii . crunt zdruncinat de faptuitorii crimei . conduce de fapt anc"eta . . a unei tenacitati luminate de inteligenta ascutita a femeii . alta data l$a visat rau . pune in evidenta framantarea din ce in ce mai puternica a acesteia : D)$au crescut tepi de aricioaica D. nici sa se razbune impotriva lor pentru modul in care o lovisera . tunci cand . caci . Traditia nu permite abateri de la legile nescrise . )n viata acestei societati ar"aice biserica si practica magica coe/ista. *rumurile la preot . -a vrea . o duce pe 8inodora la manastire . . se petrec toate . gandeste +"eorg"ita . fara cuvant .itoria &ipan are in aceste momente o atitudine statuara . . Befuza mancarea . utoritatile vremii sunt privite cu e/plicabila indiferenta si cu multa ne4ncredere .

avea intr$insa o putere si$o taina pe care &ipan nu era in stare sa le deslege. in conceptia despre lume. traditiile au un rol . la e/terior . )n clipele grele de cautare a adevarului despre barbatul ei. cand savarsise crima . se recunoaste invins . ci cu semnele cerului D (+. Pe masura ce are certitudinea mortii lui &ipan. D. sistam la o dedublare clasica a eroinei. Pe de alta parte. Plina de Dganduri D. -a pare aceeasi. %um se face atunci ca aceasta femeie cunoaste atat de e/act cum s$au petrecut lucrurile P . . ci un e/ponent al spetei D ( +.itoria poate fi considerata eroina tragica . "otarata . iar indepartarea de real se face simtita. inc"ina pa"arul cu bautura catre nanasi. . intra la femeia care nascuse. )ntreg resortul moral al eroinei este declansat de simtul dreptatii :implinirea judecatii dupa legea nesrisa. %alinescu ). Pentru +. )i vine in minte ca poate %utui . singurul care a asistat la omor in caliate de partas la crima si la jaf . concentrand frumusetea si forta launtrica. nu ar fi D o individualitate. trasaturile ei sunt caracteristice lumii sadoveniene.itoria reuseste sa$l macine pana intr$atat incat sa$si puna problema absurda daca nu cumva mortul i$o fi spus ceva femeii atunci cand il veg"ea in prapastie . botezuri. )n drum spre *orna dovedeste spirit de observatie @ c"estioneaza oamenii cu abilitate . ascunzandu$si gandul. ori ii omoara pe loc. care poarta dragostea celui disparut . ii pune sub perna bucatile de za"ar. titudinea femeii arata un om mandru .cena finala. si o "artie de douazeci de lei pe fruntea copilului.uimeste si prin presupunerile ei ultime care .itoria are revelatia pastrarii tineretii iubirii. %alistrat Bogza realizeaza insa nebunia unei astfel de presupuneri . . . D.itoria traieste retrospectiv taina iubiriiE. ea avand ca dominanta a caracterului statornicia.itoriei &ipan .itoria este o aparitie tulburatoare. ascunzandu$si necazul. sau la evenimentele cruciale (nunti. a vorbit .itoria nu masoara vremea cu calendarul. consecventa. isi aducea bine aminte ca in preajma .itoria are darul rostirii prin care amplifica incordarea tuturor ce ramasesera Dintr$un fel de incremenire si asteptare D. .itoria isi lasa fata la manastire. inmormantari ).itoria este in acelasi timp dura . . ea respecta neabatut datina mostenita din vec"ime. dar viata ei interioara se adanceste . de Dpatima si durere D. inefabilul feminin: D -a era deasupra tuturora. nu fusese nimeni sa auda sau sa vada . deci &ipan nu va sosi. lte semne apar din vremuri imemorabile : DcucosulE. Totodata . . . dar .enea la dansa ca la apa cea buna D. %alatorind dupa semnele ei. pe de alta parte . Proiectata in realitatea contingenta . cel care lovise cu baltagul pe 6ec"ifor &ipan . figura reprezentativa pentru omul din popor recunoscut prin bogatia sa sufleteasca. aduna si reliefeza toate trasaturile femeii. ea se socotea Dmoarta ca si omul ei care nu era langa dansa D. ea este un D =amlet feminin D.tapanirea de sine cedeaza in doua momente : cand se descopera ramasitele lui 6ec"ifor in rapa si la inmormantare. monografica si mitica a romanului.itoria si +"eorg"ita sunt amenintati ca ori beau in cinstea feciorului de imparat si a slavitei doamne mirese. %onstantin %iopraga aminteste ca aceasta munteanca inmagazineaza e/perienta milenara a unei lumi de pastori. Daprigi si inca tineri cautau zari necunoscute D. sacru. saruta mana preotului. apriga . -lementele naturii indeplinesc o functie simbolica. ea descifreaza psi"ologia oamenilor. dupa obicei. Portretul fizic surprinde elemente ce configureaza trairea interioara : oc"ii caprui. )ntr$un alt sat intalnesc o nunta. da semn de plecare. Toate actiunile ei poarta pecetea ceremonialului. Priveste cu atentie pe cei din jur. lumina castanie a parului. *e fapt il invinsese inteligenta . sfinteste baltagul pentru feciorul sau. %alistrat Bogza . .adoveanu realizeaza un portret al eroinei in cateva linii. . se marturiseste preotului. si deodata incepe sa povesteasca desfasurarea faptelor intuite cu o siguranta uimitoare. la Borca.itoria este o sinteza de spiritualitate stravec"e romaneasca. %alinescu. procesul ei de interiorizare se adanceste. .i atunci cade zdrobit . 8ama si sotie iubitoare.itoria isi infrange repede slabiciunea : Davea in ea o putere noua care$i razbatea in toate miscarile si in priviri D. pun in deruta pe asasini .itoria &ipan este un personaj e/ceptional. erau Ddusi departe D. magistral construita . -a intelege semnele naturii. asezat pe prag . %alinescu ). manifestata in viata cotidiana.itoria descaleca. . ii cerceteaza cu vorbe abile. . conturat in linii ferme. fara a le destainui scopul . au un caracter solemn. .

moartea pastorului a devenit realitate. *ar "Baltagul". scriitorul surprinzand asteptarea lui 6ec"ifor &ipan de catre . aceasta "8iorita" a lui . . in roman. *escoperind adevarul. fara nici o tanguire. 8anolescu). )n comportamentul . inalt caracter. Adata implinita datoria catre cel ucis. si anume ca lumea are o coerenta pe care moartea lui &ipan n$a distrus$o D (6. Bomanul isi are punctul de plecare in balada "8iorita" . cesta imprima inca de la inceput povestirii un ton de balada. conferind femeii rolul principal si activ din roman. citeste semnele timpului. dar tot cu baltagul este razbunata moartea lui. femeia baciului din muntii 8oldovei. linistea si ordinea vietii au fost restabilite. 6aratiunea se desfasoara pe parcursul a trei parti: Partea )$a cuprinde primele sase capitole. demnitate. -ste vorba de romanul "Baltagul". ideea mortii era e/primata la modul prezumtiv (in versul "si de$o fi sa mor"). o alta "8iorita" a prozei noastre. "Baltagul". inteligenta.itoria verifica implicit armonia lumii : Dafla ceva mai mult decat pe faptuitorii omorului. de 8i"ail . de o femeie (mama sau sotie) care$l cauta. setea de dreptate si intelepciunea poporului nostru.ubiectul: ctiunea este simpla si se petrece la inceputul secolului al NNlea. este desavarsita pentru ca intruneste in sine toate calitatile. indarjita. totul reintra in tiparul vietii de la munte. perseverenta. mostenite din asprimea vietii din vremmuri imemorabile. stapane. este apriga. pe cand. de a pedepsi faptasul si de aceea "Baltagul" poate fi considerat ca o replica adusa "8ioritei". )n balada. . in timp ce romanul incepe cu moartea lui &ipan.tapane.itoriei se cuprinde o intreaga filosofie de viata @ ca si ciobanul mioritic @ un ec"ilibru si o masura in toate. de rolul unui animal (oaia nazdravana si cainele &upu) care este alaturi de cel disparut.adoveanu. *espre eroina DBaltaguluiE s$a vorbit si se vorbeste mult. *e fapt. ccentul cade acum pe efortul acesteia de a restabili dreptatea. )n ambele opere este vorba de un cioban pe care alti doi il omoara pentru a$i lua oile. Titlul este simbolic. re o serie de virtuti: frumusete. %a scriitorul s$a gandit la celebra balada ne$o dovedeste si motto$ul romanului: ".adoveanu reintegreaza mitul din balada. !nanimitatea parerilor au consfintit$o drept cel mai desavarsit tip de femeie din literatura noastra. . . )ntr$o opera profund originala. Balada se inc"eie cu ideea uciderii ciobanasului "mai ortoman".adoveanu )n '<1> literatura romana se imbogateste cu o noua capodopera sadoveniana. dreptatii si traditiei. statornicie morala. ceasta capata o semnificatie sociala si etica si devine intriga capodoperei sadoveniene.itoria &ipan.itoria. intreaga morala. 6ec"ifor &ipan a fost ucis cu baltagul. ramanand un personaj ce ilustreaza profund o spiritualitate taraneasca stravec"e. determinand odiseea cautarii lui de catre . este de fapt o continuare pe plan epic a baladei.itoria. un model prin cultul adevarului."otarator. . 8ai c"eama s$un cane".

itoriei la 8agura Tarcaului pentru randuirea praznicului si a celor cuvenite pentru mort. cainele lui &ipan. la carciuma lui )orgu . pentru ca ii spune ca 6ec"ifor ar fi cu alta femeie. #unctionarul isi mai aminteste ca oierul vesel si generos mai era insotit de doi tovarasi si ca urma sa coboare spre baltile Jijiei. a plecat la *orna sa cumpere oi si sa coboare apoi cu ele in baltile Jijiei. . la maica 8elania. sa plateasca fanul si simbriile. 6ec"ifor &ipan. in care 6ec"ifor &ipan prezinta sintetic viata muntenilor. munteanca aduna date si reface $ cu agerime si spontaneitate $ intregul itinerar parcurs de oier. la %ruci. . de telefon. notar . de prefect. demascarea si pedepsirea vinovatilor.. la %alugareni la crasma domnului *avid. #irul naratiunii urmeaza popasurile facute de . de la cancelaria din *orna afla despre vanzarea de oi din toamna.aratec. iar pe 8inodora o rimite cu zestrea la manastirea . *eoarece lipsa sa de acasa depaseste orice asteptare si oierul nu da nici un semn. . femeia il roaga pe parintele 8ilies sa trimita o jalba prefectului de Piatra. piei de miel in pod.itoria. cu crasma si biserica. la Borca. Partea a treia cuprinde intoarcerea .e consulta cu parintele *anila. se imparta$ seste si sfinteste baltagul. Pornind de la *orna si mergand din "an in "an.+"eorg"ita. felul de viata si psi"ologia lor. la .abasa si .untem la inceput de secol NN. %onvinsa deja ca barbatul ei a fost ucis. . impreuna cu. tinda. unde$i gaseste si pe cei doi ucigasi (%alistrat Bogza si )lie %utui). face parte dintr$un sat cu uliti lungi si cotite. )si pune apoi ordine in gospodarie. faceau sc"imb si aduceau de la campie legume si faina de porumb.itoria la Bistrita. stfel..itoria ajunge la concluzia ca barbatul i$a fost ucis intre .asiliu. jandarm. caci se vorbeste de tren. ici il asteapta fiul sau +"eorg"ita. 6e intoarcem in vremuri stravec"i. peleaza c"iar la ajutorul icoanei ..fintei na de la 8anastirea Bistrita. sotia sa. banii ii duce de acasa de teama "otilor. presimte ca i s$a intamplat ceva rau si se "otaraste sa plece in cautarea lui. %onfruntand informatiile. desi ii priveste vrajile cu ironie. cu vec"imea. in care se practica totusi sc"imbul de produse. pe urmele turmelor. veau si parale stranse intr$un cofaiel de cenusa. )i cere ajutor si babei 8aranda (vrajitoarea satului).criitorul spune ca &ipanii aveau "avere . in locul numit %rucea Talienilor. casa lor cu prispa. la care 6ec"ifor a cumparat 1>> de capete. "Baltagul" $ monografie a vietii muntenilor: Tragedia lui 6ec"ifor &ipan nu este obiectul cartii. la iernatic. oier din muntii Tarcaului.. la Bicaz. la #arcasa. dar gospodaria &ipanilor. cat le trebuia: "poclazi in casa. . ci numai prete/tul evocarii obiectiv$realiste a lumii de tip ar"aic a muntenilor. oi in munte. %u ajutorul lui &upu. pe care o lasa in grija argatului 8itrea: vinde o parte din oi negustorului *avid." %and se saturau de carne si branza. Partea a ))$a: %ea de a doua parte a romanului cuprinde calatoria .u"a. &a praznic ea il determina pe Bogza sa se autodemaste si$i porunceste lui +"eorg"ita sa$l loveasca cu baltagul. la "an la *onea. .Bomanul incepe cu un fel de cosmogonie populara . cu carari printre gradini.atra *ornei . ograda cu adapost pentru vite si sura. cu sufletul ravasit de o "crancena durere".. il descopera pe oier intr$o prapastie. pripasit acum pe la casa unui gospodar.itoriei pe urmele lui &ipan. se spovedeste.

intr$un gen de cosmogonie populara.itoria &ipan. doborand brazii pe care$i trimit pe plute "pana la +alati. %ei mai vrednici isi intemeiaza stani in munti. ei pornesc "cu oile si cu asinii" in pustietatile muntelui. ca vremea". cu anecdota pe care 6ec"ifor &ipan obisnuia sa o spuna la petreceri. Aierii stiu ca la cutare data trebuie sa se produca migratia din sate si ca. Aieri. "&ocuitorii acestia de sub brad" sunt obisnuiti cu natura aspra a muntelui. plutasi sau tapinari. intre stanci de piatra" si $ desi ar dori "stapaniri largi. sus. e/istenta se regleaza dupa un ancestral sistem pastoral. sa ostenim zi si noapte. ducand o e/istenta patriar"ala. %a roman al trans"umantei. ceea ce e/plica firea lor tacuta si aspra. . ca sa se bucure "de ce$i al lor" si sa li se para "toate bune". Pana obiectiva a scriitorului inregistreaza caracteristicile acestor oameni izolati de cei de la campie. iar femeile de gospodarie si de copii. -ste un adevar al ei.criitorul le prezinta mentalitatile. &a inceputul capitolului al N$lea caracterizarea lor este reluata de . -lementele mitice se subsumeaza dramei personajului feminin. -i isi petrec timpul in singuratati. dar si comuniunea sufleteasca dintre om si natura. . Termenul de comparatie pentru aceste "fapturi de mirare" sunt elementele naturii.Plasandu$si actiunea intre 8untii Tarcaului si regiunea *ornei. . *atina determina randuielile gospodaresti : barbatii se ocupa de oi. dar si al lumii in care traieste.. Aamenii acestia isi lasa nevestele si pruncii "la locuri stramte. ce conduc intreaga e/istenta pastorala.cu toporul ori cu cata". 8untenii sunt "iuti si nestatornici ca apele. ca real si mitic se interpatrund. %ititorul are senzatia ca lumea aceasta se desprinde de un timp si un spatiu anume. 6atura i$a inzestrat insa cu o "inima usoara". femeile trebuie sa fie energice si viguroase.oarta muntenilor este prezentata pe un ton legendar si ironic. in alta zi dinainte "otarata. coplesita de datini si obiceiuri stravec"i cu putere de lege. c"iar daca aceasta este adesea vitrega: "!mblam domol. in care viata oamenilor pare a curge pe aceleasi fagasuri de la inceputurile lumii. muntenii "isi castiga painea. -ste un spatiu mioritic.adoveanu. caci adevarul pe care$l cauta . muntenii duc o e/istenta singuratica. solemn si familiar. suim poteci oable si coboram prapastii. "Baltagul" evoca o lume de dimensiuni mitice. la marginea lumii". o lume ce descinde din mit si legenda. incepe coborarea la adapost.adoveanu reconstituie o lume ar"aica. . i$a facut optimisti si veseli. traditiile. colo. ca . Traind intr$o regiune in care deasupra lor "fulgera. A mistica naturista da fiori acestor oameni care isi vad viata legata de ritmurile cosmice. care invata din e/perienta de viata a parintilor. )n aceasta lume inc"isa pe inaltimi de munte. *ucand pe umeri greutatile familiei. mai aproape de soare. campuri cu "olde si ape line". obiceiurile si viata cotidiana .. %artea devine astfel o adevarata monografie a vietii locuitorilor din muntii 8oldovei. trazneste si bat pu"oaiele". locuitorii cred in natura cea mare. Bomanul se desc"ide intr$o atmosfera destinsa. unde stau "cu *umnezeu si cu singuratatile". viata alternand intre doua limite capitale: plecarea turmelor la pasunat pe plaiuri si coborarea $ in toamna $ "la iernatic". Practicile vec"ilor pastori au devenit automatisme si abaterea de la regula nu este posibila. sa aiba brat de barbat. ceasta calareste barbateste si incarca singura faina in desagi..itoria este reclamat deopotriva de dragostea ei pentru 6ec"ifor si nevoia de dreptate. tacem si dau zvon numai talangile".

)ncalcarea traditiei. caci "stapaniri se sc"imbasera. )nvatati sa inteleaga limbajul naturii. atunci cand "izbucni soarele in rasarit catre Bistrita". iar bucuria nuntilor si cumetriilor . ciobanul 8itrea se intoarce mai devreme acasa.itoria la o cumetrie. -a primeste plosca. iar femeia. caci acestea ar putea$o abate de la fagas. la #arcasa. in care randuiala sarbatorilor se sc"imba.itoria tuna si fulgera impotriva tentatiilor moderne ale fetei. Bamasitele disparutului le stropeste cu vin si le acopera cu un lavicer. *upa ce si$a marturisit vina.. stfel.care se tin lant. oamenii muntelui sunt adesea reticenti in fata sc"imbarilor. -a c"eama la inmormantare trei preoti. -i pribegesc cu oile la iernatic pana in sesurile Jijiei. desi este necajita. deoarece multi oameni isi coboara oile si vacile.criitorul surprinde portul muntenilor in aceste imprejurari. cum isi descarca ei prinosul dragostei de viata si de libertate. &a %ruci este poftita la o nunta. 8igratia oilor se produce dupa semne meteorologice consacrate. %"iar si ucigasul are un comportament dupa datina. mireasa si drustele au capetele impodobite cu flori. fiindca au vazut "dumbravencile zburand in carduri spre soare". limbile se prefacusera. ce$i sfant si ce$i bun. de unde vin "cu burdufuri de bani". pe care le pune in caruta dascalului. . patru femei bocitoare si face pomeni. %ufundarea in ancestral contrasteaza totusi cu initiativa si dinamismul acestor oameni cu sange fierbinte si cugetare rece. trei oameni cu buciume. inc"inand fruntea spre lumina". dar randuielile omului si ale sti"iilor staruisera". *in traditie si datini se intemeiaza conduita morala a oamenilor. muntenii se orienteaza dupa anotimpuri si dupa rotirea astrelor. . )n caslegi si la sarbatori carciumele sunt pline de barbati si de lautari. )n aceasta lume izolata. stfel. inmormantarea.adoveanu surprinde ceremonialul acestor evenimente. iar la poarta cimitirului se imparte paine si vin. in care viata sufleteasca si indeletnicirile par incremenite ca si muntii. uneori ostil. oameni "aprinsi la obraz" o poftesc pe . se opreste si$i pune femeii "rodin" sub perna si bani pe fruntea copilului. iar nevestele poarta catrinte si bondite. a randuielilor pastrate din mosi$stramosi inseamna pentru locuitorii de aici moarte spirituala si de aceea este sanctionata prompt. "toate urmau ca pe vremea lui Burebista". 8ai puternica decat legea scrisa este norma de conduita impusa de colectivitate. Abiceiurile se mostenesc sub forma unor legi nescrise.itoria o admonesteaza pe loc: "6$ai mai invatat randuialaP 6u mai stii ce$i curat. de cand iti umbla gargauni in cap si te c"eama domnisoaraP" Traind intr$un mediu natural izolat. *atini fi/ate de veacuri le guverneaza cele mai importante momente ale vietii: botezul. muntenii o impart cu toti cei din jur. poi. %alistrat Bogza ii cere . &a fiecare rascruce convoiul funebru se opreste pentru a se imparti podurile si pentru slujba. iar inaintea mortului merg steagurile si crucea. . cand descopera ramasitele lui &ipan. %and 8inodora arunca gunoiul afara. .itoriei sa$l ierte si preotului sa$l dezlege. femeia ii aprinde o lumanare la capatai si$l boceste dupa obicei. inc"ina cu olacarii. in fata soarelui. a datinii. nunta. facandu$i mirelui o frumoasa urare. . stfel.adoveanu spune ca mama si fiuul "isi facura de trei ori semnul sfintei cruci. *iscuta apoi despre calendarul cel nou. 8untenii au o fire desc"isa si de aceea iarna este anotimpul descatusarilor si al petrecerilor.

ar"aic.itoria se dovedeste a fi un caracter comple/.. iar inovatiile de provenienta citadina "coc" . Patima banului.itoria este .itoria &ipan este tipul reprezentativ al muntencei romane de acum cateva decenii. )n primele doua parti femeia are un comportament mitologic." . 8inodora trebuie sa urmeze randuielile ei de fata de maritat: sa scuture pernele si laicerele de zestre. *e teama ca va fi pedepsit de colectivitate. pastratoarea unei gandiri ar"aice. )n aceasta lume femeile cred in vise. A vrajitoare l$a descantat si i$a sc"imbat numele. %iubotelele se poarta doar la "ora si nunti.tie ce se cuvine si ce nu. *esi este o femeie simpla. in impacarea pe care ritualul o poate aduce. ca sa$l scape de la moarte pe 6ec"ifor. cu casa noua si oi multe. caci $ dupa randuiala$ fata trebuie sa poarte camasa alba si catrinta neagra. parintii l$au vandut pe fereastra pentru "un banut de arama". -a crede in posibilitatea dialogului cu sufletul lui &ipan. Abisnuita cu viata aspra. ca sa luam de coada toate cate am lasat. . "valt" si "bluza" devin sacrilegii. pana cand mama ii va gasi un barbat din sat. se restabileste moralitatea lumii pastoresti. . cu cel al re$crearii. stfel. care trebuie pedepsita. faptasul pribegeste "prin stancile muntilor si se "raneste cu zmeura ca ursii". ea calareste "barbateste" si incarca singura faina in desagi. corupatoare.i$apoi. din final. prin scoaterea in afara legii a mortii brutale. descifreaza psi"ologia oamenilor si $ din relatiile sociale $ retine esentialul. ltfel. )n acest univers traditional. "rasul satului". pana cand frigul iernii il obliga sa coboare. intrucat prin ea renaste o lume. Traind la inceput de secol NN. de fapt. %ele trei parti ale romanului (asteptarea.cena praznicului insa indica o psi"ologizare in sens realist a personajului. merg in targuri sa$si vanda produsele.pelativul "domnisoara" i se pare o injurie. "Baltagul" incepe cu mitul crearii unei lumi si se inc"eie.. ori la drumurile facute la targ: "6ici eu. semn al degradarii morale. "ca sa nu$l mai cunoasca bolile si moartea". nici bunica$mea $ ii spune . sugereaza tocmai reasezarea lumii pastoresti in tiparele ei stravec"i: "Am aduce atuncea $ ii spune ea feciorului $ de la manastirea . parul impletit cununa.itoriei &ipan are ca scop tocmai restabilirea adevarului.itoria $ n$am stiut de acestea si in legea noastra trebuie sa traiesti si tu. se infiltreaza elemente ale civilizatiei noi. . . prin reantemeierea ordinii morale de la inceput. pastratoare neabatuta a traditiilor si obiceiurilor pamantului. calatoria si praznicul) se deosebesc in functie de comportamentul acestui personaj. %uvintele . 8oartea lui 6ec"ifor &ipan este un fel de jertfa. setea de inavutire a oierilor duce la crima. iubitoare de adevar si dreptate. ca sa cunoasca mormantul.deasemenea. e/perienta milenara a clasei sale.aratecului si pe sora$ta 8inodora. )ar pe sora$ta sa stii ca nici c$un c"ip nu ma pot invoi s$o dau dupa feciorul acela nalt si cu nasul mare al dascalitei lui Topor. .ne$om intoarce iar la 8agura. de o moralitate sanatoasa. dar nu pastreaza atributele lumii ancestrale din "8iorita". gesturile ei sunt incadrate in tipare stravec"i. varstata cu rosu. fara broboada.itoriei. salvarea acestei lumi. stfel.itoria este munteanca dintotdeauna. oamenii fac comert.itoria &ipan: -roina de prima marime. cand avea patru ani si era bolnav de ""idroptica". &umea oierilor din "Baltagul" este conservatoare. . care$si dezvaluie frumusetile si slabiciunile de$a lungul unui drum care face cat o viata omeneasca. nici bunica$ta. traieste dupa niste legi proprii. . . iti leg o piatra de gat si te dau in Tarcau". este prins de sateni si predat autoritatilor. intrand astfel in relatie cu lumea moderna. *rumul . simbolic. ceasta taranca analfabeta inmagazineaza si repeta. semne rele si vraji.

-a se considera moarta ca si barbatul ei. pana ce l$oi afla. ea indura "fara sa cracneasca puterea omului ei" si ramane mai departe "neanduplecata. a carei taina a traieste retrospectiv. #ramantata de indoieli. in sprijinul nelinistii ei. Privit din acest punct de vedere. %el dintai vis care "a impuns$o in inima s$a tulburat$o" i$l arata pe &ipan calare.. . . "Baltagul" poate fi interpretat ca un roman de dragoste.itoria aduce dragostea sa statornica pentru barbatul caruia $ in douazeci de ani $ ajunsese sa$i cunoasca "drumurile si intoarcerile". femeia se "otaraste sa$i afle pe ucigasi si sa infaptuiasca dreptatea conform principiului ar"aic " dupa fapta rasplata si napasta pentru napasta". . tot cu capul intors. alaturi de care s$a simtit "multumita si inflorita". ca o umbra . femeia se zbuciuma si se c"inuie. )n aceste ceasuri de cumpana. . *isparitia lui 6ec"ifor. bantuita de dragostea pentru 6ec"ifor. *ar nenorocirile nu$i frang taria. navalnica ori retinuta. la care nu indrazneste sa se gandeasca. #ramantarile sufletesti o determina sa$si imagineze ce s$ar fi putut intampla cu omul ei. care i se pare ca "da semn de plecare". *ragostea pentru cel care i$a fost tovaras de viata e/plica $ pe de o parte $ "otararea acestei femei "aprige" si "indarjite" de a$l cauta: "6$am sa am "odina $ spune ea $ cum n$are paraul Tarcaului. caci "nu putea sa$i vada c"ipul"." . cu spatele catre ea. cu o sensibilitate ascutita. . Posteste vinerea. noptilor si greierului din vatra". caci eu. gera. asteptarea c"inuitoare se transforma in banuiala. in care se purta de colo$colo fara "rana.itoriei. "dragostea ei de douazeci si mai bine de ani". !n cuvant complementar "randuielii" este "datoria". #emeia incearca sa inteleaga semnele naturii atotstiutoare $ pentru ea $ (glasul si directia vantului. devenind astfel un fel de c"ip al durerii.. de necazurile familiale.upusa.. fara cuvant.. evitand marturisirile. *e cand si$a dat seama ca 6ec"ifor a murit. femeia isi pregateste "din vreme si cu randuiala" plecarea. 8area descoperire a . Treptat.. *e fapt. iar datoria ei este aflarea adevarului asupra mortii omului ei si pedepsirea ucigasilor.itoria cauta sfaturi. Primele semne rauprevestitoare sunt visele. o ajuta sa inteleaga ca "dragostea i se pastrase ca in tinerete". pentru ea "timpul statu.itoriei ramane faptul ca si$a pastrat tineretea iubirii. Tot ca pe un semn inerpreteaza munteanca glasul lui 6ec"ifor. *ar femeia nu$si marturiseste sentimentele decat "siesi. cu dracii pe care$i avea". stfel "fusul se invartea "arnic. ltadata l$a visat trecand .. %u o vointa otelita.am trait pe lumea asta numai pentru omul acela al meu". banuiala in neliniste si nelinistea in presimtire. invaluite intr$o unda umoristica. dar singur". cu broboada cernita peste gura. il insemna totusi cu vinerele negre . o apa neagra.. !rmaririle si cautarile . 8anifestarile e/terioare ii tradeaza framantarile. aproape la fiecare fapta a . ii cere preotului sa$i "blagosloveasca" baltagul. dupa randuiala. care nu mai era langa dansa.itoria "se desfacuse incet$incet de lume si intrase oarecum in sine".adoveanu foloseste cuvantul "randuiala".patele intors al disparutului ii sugereaza femeii trecerea lui in nefiinta. de aceasta dragoste. infatisarea brazilor) ori visul cu cocosul asezat cu pliscul spre poarta.itoriei vor fi permanent insotite . fara apa. traind o stare de tensiune launtrica. se spovedeste si se impartaseste. presimtind ca barbatului ei i s$a intamplat ceva grav. 8ergand la parintele *anila. %and intelege ca barbatul ce nu s$a mai intors la "salasul lui" a murit.. iar in finalul romanului o vom vedea restabilind randuiala cea vec"e. .itoria vine dintr$o lume in care fiecare om are o datorie de implinit. venit insa numai din memoria ei afectiva. munteanca isi aminteste de tineretea ei.

*escoperirea mortului . oameni cinstiti. manifesta neancredere fata de autoritati. Perseverenta. pedepsirea ucigasilor si implinirea legii nescrise a muntelui $ privind razbunarea mortii lui &ipan si respectarea randuielilor legate de inmormantare $ reprezinta acum scopul ei "neclintit". ca intr$un ritual.itoria stie ca ea trebuie sa$l descopere pe &ipan. %autand sa indeparteze de sine orice banuiala. dar la . cand ea intreaba cu dibacie pe unii si pe altii despre omul calare pe un cal negru tintat in frunte si$n cap cu caciula brumarie.tapanind perfect arta disimularii.u"a. care $ pentru a nu$l supara $ spune ca vorbeste "ca o minte slaba" ce este. face uz de bacsis cand e cazul. a carei ingeniozitate il determina pe omul legii sa actioneze cum vrea ea. 8ai tarziu. %omuniunea cu natura o ajuta sa inteleaga semnele timpului si sa le foloseasca spre binele gospodariei. cest om al muntelui. care s$a condus toata viata dupa legile pamantului. de faptul ca oierul cel vesel si generos era insotit de doi tovarasi. Buna cunoscatoare a firii oamenilor. pur si sincer. . )n slujba acestui tel isi pune inteligenta nativa. pentru ca acesta sa n$o intrebe prea multe despre drumul ei.itoriei. nu subprefectul conduce anc"eta. rugandu$l sa faca rugaciuni pentru &ipan. )mbinand inteligenta cu diplomatia. ea cauta peste tot sprijin si gaseste pretutindeni intelegere.asiliu afla cum aratau tovarasii lui &ipan. #ace totul cu o atentie concentrata. pripasit acum la casa unui gospodar. apeleaza deopotriva la ajutorul babei 8aranda $ vrajitoarea satului. *e la )orgu . i se confirma ca era vorba de trei oieri. )n dragostea pentru cel disparut gaseste taria de a se baza pe propriile sale forte si pe bratul inca tanar al lui +"eorg"ita si ia pe umerii sai povara cercetarilor. ci "asa.abasa. simuleaza umilinta si modestia. ori sa le interpreteze semnificatiile profunde. dar si la icoana 8aicii *omnului de la 8anastirea Bistrita. la . isteata si neresemnata. cainele lui &ipan. dar da putine informatii despre ea.abasa si . care nu$si gaseste alinarea decat dupa oficierea inmormantarii crestinesti. &a cancelaria din *orna afla de vanzarea de oi.itoria isi gandeste scenariul razbunarii dupa vec"ile legi morale. munteanca recompune mental. ci munteanca. munteanca nu$si tradeaza adevaratele intentii. . femeia trage concluzia ca barbatul ei a fost ucis intre . )n realitate. femeia face tot ce poate: ii cere un sfat parintelui *anila. femei. . femeia se preface ca$l urmareste pe &ipan pentru niste bani si are o comportare retinuta si inc"isa. Pentru atingerea scopului sau . 8unteanca trage de limba. &a un moment dat. . nu din convingere.oluntara . de care autoritatile par a fi depasite. acesta se simte condus de logica . ori trimite o jalba autoritatilor. sa stie si altii". femeia isi ascunde durerea si ingrijorarea.u"a n$au ajuns decat doi. %onform traditiei.itoria stie sa maguleasca vanitatea subprefectului nastase Balmez. ca eu n$astept de la dansii sprijin" $ spune ea. plecasera spre baltile Jijiei. ca un adevarat detectiv. pas cu pas. munteanca isi descopera barbatul intr$o prapastie. %arciumari. ca sa fie. femeia stie ca omul ei trebuia sa treaca prin cutare locuri si in anume timp.. %onfruntand datele si intamplarile. cu popasurile si randuielile lui. %u ajutorul lui &upu. drumul celui ucis. fata de care are datoria de a$l inmormanta dupa datina: " tata am vrut. ce insotesc sau prevestesc intotdeauna ceva. gasind o mare forta launtrica in atingerea scopului ei. intrucat este urmarita de umbra lui 6ec"ifor. Pe urma faca ei ce$or sti. *upa ce bausera adalmasul. toti ii dau ajutor intr$un fel sau altul. -nergica si "otarata.

viata . pe care "scrie sange".itoriei. respectand vec"ile randuieli. ascunzandu$si lacrimile si lasandu$le sa cada numai la momentul potrivit. ii provoaca principalului vinovat. nu pentru ca ar avea ceva cu dansii. cu atata rabdare si stapanire de sine.itoriei isi urmeaza cursul dupa acelasi tipic de nezdruncinat.itoria manifesta o otelita incrancenare. de praznic etc. . . dar tot ce spune are un substrat adanc. *aca la inceput $ sigur pe sine $ Bogza rade ironic de spusele femeii.itoria nu reclama si nu acuza direct. . calmul si siguranta . cand dovada vinovatiei s$a facut.itoria supraveg"eaza indeaproape totul.itoria se comporta cu cinste si demnitate c"iar si cand il are in fata pe ucigasul sotului ei. il are pentru adevar. asa cum reiese din vorbele adresate lui +"eorg"ita. #emeia care la inceput urmeaza semnele marii naturi. . stfel. pentru ca acesta sa$si gaseasca linistea vesnica. %uvintele invaluitoare ale femeii il infurie. disimuleaza. care $ dupa randuiala $ isi astepta razbunarea. munteanca se intoarce acasa. %uprins de o furie oarba impotriva femeii care$si permite sa$l judece. *aca in primele doua parti ale romanului . -l striga si bate cu pumnul in masa.imtind parca mai puternic pe umerii ei treburile gospodariei. asculta acum doar de natura ei launtrica. -/actitatea cu care femeia reconstituie crima. de priveg"i. )n demersul ei detectivistic . ii pune in deruta. vor merge la 8agura ca sa ia "din coada" toate cate au lasat si sa se ingrijeasca de viitorul 8inodorei. avanseaza idei si rationamente si aduce probe incriminatorii.)i invita pe cei doi ucigasi la praznic. viata ei particulara se inc"eie. acesta marturiseste ca faptele s$au petrecut intocmai cum a povestit munteanca. . -a gandeste acum ca un detectiv. paratoare a legilor nescrise si a obiceiurilor pamantului.itoria fusese dominata de instinctul spitei. are viata proprie. "+"eorg"ita $ ii spune ea feciorului $ mi se pare ca pe baltag e scris sange si acesta$i omul care l$a lovit pe tatal tau". *upa inc"eierea judecatii. -a ii porunceste lui +"eorg"ita sa$l loveasca pe acesta cu baltagul.itoriei il innebuneste. facandu$l sa$si piarda cumpatul. plicand tactica "artuielii morale. de tocmirea bocitoarelor. cand ordinea morala a lucrurilor a fost restabilita. cand aceasta ii cere baltagul ca "sa citeasca pe el". dar si pe cea a . talmaceste si rastalmaceste cuvintele lui Bogza. de darea peste groapa a gainii negre. dovedesc cultul pe care aceasta femeie. )n acest moment. in final ea apare ca o fiinta cu grijile si pasiunile ei. obtinand in final reactia scontata. *upa ce$l iarta pe criminalul muribund. stiind sa actioneze in functie de reactiile omului din fata ei. cu care se inc"eie romanul.itoria la praznic si adresate cu atata tact. vorbeste aluziv. %alistrat Bogza.cena praznicului se remarca prin arta cu care scriitorul surprinde psi"ologia criminalului. femeia $ cu o ultima lovitura $ da drumul razbunarii. .imtind ca are de indeplinit o grava indatorire fata de cel disparut. facandu$l sa$si piarda cumpatul si sa rastoarne totul de pe masa. nedumerindu$i pe ceilalti. ce vine dintr$o lume bazata pe respectul unor valori fundamentale. un soc psi"ologic. )ntrebarile formulate de . femeia se ocupa de slujbele preotilor. -a ii spune feciorului ca. ci pentru a asigura linistea celui mort. dupa ce vor face praznic mare de patruzeci de zile. *upa ce l$a tinut intr$o stare de incordare ma/ima. el se nelinisteste. Pe baza reconstituirii faptelor. ea e/ercita o puternica presiune psi"ologica asupra celor doi criminali. ci pentru a participa la aceasta indatotire a ei fata de cel disparut. nu pentru a ucide. ca sa duca mai departe ceea ce infaptuise cu barbatul ei si sa pastreze neantinate datinile si obiceiurile mostenite din strabuni. care il uimeste pana si pe criminal. .

-a devine din nou membrul unei colectivitati ar"aice. ii pica vesti cu bani de la negustorii care$i cumpara produsele. in spiritul romanului realist traditional.emet si ager. . Proiectata pe un fundal mai indepartat. toamna le duce la iernatic in partile Jijiei. *in cand in cand spune aceeasi poveste. 6ec"ifor este omul pe care . A vedem pe 8inodora. neostenit si cautator de petreceri. *in aceasta asemanare se alimenteaza dragostea deosebita a femeii pentru feciorul ce poarta numele pe care l$ar fi purtat barbatul ei. ramane mai estompata decat accea a . *ar $ ca sa$l salveze$ mama sa l$a vandut pe fereastra si i$a sc"imbat numele. si este dominat sentimental de dragostea ei pentru cel disparut.itoria il iubeste "de douazeci de ani si mai bine". furat de stralucirea cate unor oc"i verzi.%aragiale. asa cum remarca nevasta negustorului *avid. oierul nu este un resemnat. iesiti dintr$o rapa la un corn de drum". "trecand spre asfintit o revarsare de ape". tunci. eroina dramei "6apasta". impreuna cu tovarasii de afacere. . . prin efortul sau justitiar si prin respectarea cultului mortilor. salveaza o umanitate de la degradare. tot calendaristice.in aceasta descriere.itoria face parte din categoria oamenilor tari.curte prim$planuri reliefeaza figuri ce traiesc prin cateva gesturi sau trasaturi. Primavara isi urca turmele la pasune. mai ales. in ciuda tuturor necredintelor lui. de infatisarea spatoasa si indesata.itoriei. . Portretul pastorului care trebuia sa se intoarca acasa cu c"imirul plin de bani se contureaza retrospectiv. sugereaza trecerea in nefiinta.uperstitia n$o impiedica insa pe . imaginea acestuia. cu capul intors.adoveanu stie sa individualizeze si alte personaje. . care$si duce viata dupa niste reguli stabilite parca de la inceputul lumii.itoria stie ca el "avea baltag" si ca $ incoltit de "oameni rai.itoriei domina romanul. si$a scuturat pletele" si i$a infruntat maret cu baltagul. .e fac simtite . )maginea sa din visul . .itoriei. Prin constiinta datoriei morale si. Prin modul necrutator in care restabileste adevarul si$i pedepseste pe vinovati. din lumina amintirilor . Pentru orice imprejurare are cate o vorba cu talc. despre soarta muntenilor.itoria sa$l strige pe &ipan +"eorg"ita. cand erau singuri. care simte ca. )maginea lui 6ec"ifor traieste prin +"eorg"ita. de i.itoriei. care sesizeaza ca "feciorul seamana cu tata$sau". auzita de la un baci batran. elemente ale portretului din "8iorita". . oierul "si$a lepadat din cap caciula.itoriei. prin credinta nestramutata ca acest adevar iese intotdeauna la lumina. . de anotimpuri. aflata la varsta primei iubiri. desi impunatoare. ci are un comportament de "aiduc. . il intelege si$l iarta. "stupind" galbenul intre lautari. )ntarzie uneori si in casa straina. daca nu s$ar fi imbolnavit in copilarie. -l este munteanul oier dintotdeauna. cu c"imirul plin. 6ec"ifor &ipan: )maginea lui 6ec"ifor &ipan se contureaza din amintirile celor care l$au cunoscut. ea se apropie de nca. prin prin vointa neclintita. #emeia isi aminteste cu drag de mustata lui neagra. dar se intoarce totdeauna la salasul lui.l. mare amatoare de declaratii amoroase versificate. petrece in crasme. %elelalte personaje: *esi figura . &a anume date fi/e.itoria se apropie de eroinele tragediilor antice. caci il stie aprig. fata . devenind astfel o aparitie de balada. groasa si adusa a oala.

&a anumite semne meteorologice. bine rostuit. Trecerea de la tinerete la maturitate este e/primata prin acea "putere mai mare si mai dreapta" pe care feciorul .%alinescu spunea ca este vorba aici de "o limba ireala". %and +"eorg"ita manuieste baltagul. "i$ am aratat mare parere de rau" . de asemenea. care la inceput nu prea pricepe "viclenia" mamei lui. frica. bazata pe puterea e/emplului. coboara turmele din munte si iarna vine numaidecat. +. "Baltagul" putand fi considerat ca roman al formarii unui caracter. *ar aceasta ii aplica o pedagogie practica. &imba romanului: *esi e/ista multe moldovenisme in te/t. dar o sfatuieste sa apeleze si la "stapanirea pamanteasca". e/primata in acele "cuvinte fara noima" adresate cainelui si calului. !n loc aparte il ocupa +"eorg"ita. %u rabdare. Prin acest personaj . . un amestec de 6eculce. vrajitoarea satului. printre animalele lui. o aparitie amuzanta. sa descifreze adevarul din vorbele oamenilor si semnele naturii (glasul vantului. de limba culta si limba bisericeasca. cea mestera in a pune intrebari si in a fierbe oamenii. )l intalnim apoi pe staretul . fiul . "n$a zvonit catra nimeni" . tipatul pasarilor.isarion de la 8anastirea Bistrita. cu pantecele revarsat. obligandu$l sa$si invinga oboseala. responsabila. pe care nu le$ar putea talmaci nimeni. nu neaparat oral. . care ar salaslui intr$o catelusa neagra. ori pe doamna . de formare a unei constiinte. el compune scrisori in stil oficial$administrativ. nu se poate spune ca limba romanului reprezinta o adaptare a acestui grai.adoveanu creioneaza traseul unei maturizari. sc"eunatul di"aniilor.)l intalnim apoi pe taciturnul 8itrea.tilul solemn si festiv. *in momentul plecarii din 8agura Tarcaului si pana cand flacaul manuieste baltagul in infruntarea cu %alistrat Bogza se petrece procesul de initiere. ci unul intre doua varste. %onfruntarea lui cu moartea si cu raul reprezinta un drum initiatic. "a fulgerat un cuvant"etc. decat cu semenii sai. este al rapsodului popular. actul de initiere s$a inc"eiat. pe baba 8aranda. de patima si durere". necesar trecerii de la varsta libera a tineretii la cea activa. plesuv. adica la politie si prefectura. care da cuvantului greutate si putere de sugestie. ea il calauzeste. in c"emari". +"eorg"ita este un novice. A vedem. dar si cu asprime. Totusi intre mama si fiu nu e/ista un conflict de caractere. a maturitatii. unde au descoperit osemintele lui &ipan: ". care este "plina de ganduri. care sta mereu in umbra mamei. )l vedem pe parintele *aniil 8ilies.angele si carnea lui 6ec"ifor &ipan se intorceau asupra lui in pasi. umbletul ganganiilor) si sa actioneze cu "otarare.asiliu. 8ananca in sura. pe care il priveg"eaza in final. saraca lipita pamantului. %ititorul observa un anume ceremonial al rostirii. %onvertirea sa are loc in rapa cu lumini si umbre enigmatice. nesiguranta. . ferit de lume. comunicand mai mult cu natura si cu animalele. )nalt. dar lasand sa se inteleaga ca lucreaza cu necuratul. de grai taranesc. foamea.itoriei. -l nu cere decat to"oarca si piele pentru opinci. placerile. -/ista multe constructii metaforizante si ar"aizante ca "tine taina" .itoriei o simte crescand in el. in zboruri.itoria stie ca $ in aceasta trecere de la tinerete la maturitate $ feciorul cel "sfios si nesigur" trebuie sa se patrunda de spiritul tatalui sau. %onfruntarea cu moartea ii da un sentiment de teama. pe care o tine dupa soba. care apreciaza respectul muntencei pentru cele sfinte. flacaul intrand in randurile barbatilor. sfatuitor al satenilor si povatuitor pe calea unui trai impacat.

6otatiile despre natura sunt succinte.. Baltagul $ comentariu literar $ 8i"ail . desi presimtea nenorocirea. ci creeaza atmosfera. &ado$eanu realizează o nouă interpretare a mitului mioritic.. felul de $iaţă. in "Baltagul" .. zece "omnul cu părere de rău) "ragi îmi sunteţi. apărut în GU/Z. poezia naturii. dar sugestive. pe care fiinta umana le recepteaza si le interpreteaza. ceasta epopee a vietii pastoresti $ care este "Baltagul" $ cuprinde toate elementele fundamentale ale prozei sadoveniene: cunoasterea sufletului rural. #raza este ritmata de ceremonialul spunerii.adoveanu renunta la desele si lungile descrieri de natura.. ca pe niste fluturi tarzii. de noi relaţii sociale.Povestitorul isi apleaca urec"ea la melodia cuvintelor si propozitiilor. 6u este vorba aici de personificarea elementelor naturii pentru a e/prima comuniunea om$ natura. traditii si obiceiuri.'poi aţi $enit cei din urmă.. fixată într-o cosmologie populară: P"omnul "umnezeu. capitaliste) 8itlul romanului este simbolic) În sensul basmului $ec%i. nu se innegurasera inca. venite parca dintr$un trecut indepartat. -le nu mai dau senzatia descrierii. $ersul-motto indic#nd sursa de inspiraţie: P&tăp#ne stăp#ne. nepătată de s#nge) 1ompoziţia e determinată de semnificaţia cărţii: înfăţi(area unei societăţi de tip ar%aic (i un indi$id reprezentati$ al ei. pune în lumină $ocaţia justiţiară a eroinei. ar%aică. străpunsă de zorii unei ci$ilizaţii. însă într-o societate patriar%ală. baltagul este unealta magică (i simbolică însu(ită de răufăcători (i cucerită de erou.pre deosebire de operele de tinerete. a pus r#nduială (i semn fiecărui neam)]\@ 7a urmă au $enit (i muntenii (-au îngenunc%iat la scaunul împărăţiei) ]\@ .itoria simti adierea rece dinspre munte". cele din urma frunze de salcie si mesteacan".remea aera calduta si abia adia vantul. sentimentul ar"aicului. )n felul acesta firea protejeaza e/istenta umana care $ intelegandu$i semnele $ isi vesniceste e/istenta. psi%ologia . o lume esenţială. *escrierea de natura nu mai este solemn$pitoreasca. exponentul acestei lumi) 5omanul începe cu prezentarea sintetică a $ieţii păstorilor ($ec%imea.6 . Pitorescul descrierii din operele de tinerete este inlocuit acum prin senzatia de viata palpitanta. dar femeia acestuia. natura si omul avand o e/istenta comuna. Padurea de brazi.ai c%eamă (-un c#neQ) &ubiectul este simplu. unealtă care răm#ne pură. 8ai apoi.. descoperirea asasinilor (i demascarea acestora) ?aptele din 2altagul se petrec spre sf#r(itul secolului al J!J-lea (i începutul secolului al JJlea.clipi din cetini si dadu si ea zvon. . păstr#nd elementele baladei: un cioban este omor#t de doi to$ară(i ai săi pentru a-i lua oile. aprigă (i inteligentă nu are lini(te p#nă nu află făpta(ii (i nu-i pedepse(te după legea nescrisă a comunităţii) !ntriga. 6atura isi trimite semnele. sugerand parca faptul ca gandurile . care amplificau lirismul. femeia receptandu$i zvonurile cu toate semnele lor: "*eodata vantul trecu susuind prin crengile subtiri ale mestecenilor din preajma. aducand in opgrada.itoriei. dar n-am ce $ă face) 5ăm#neţi cu ce a$eţi) +u $ă mai pot da într-un adaos dec#t o inimă u(oară ca să . dar raman totusi stari de suflet: ". comuniunea om$natura. natura isi sc"imba infatisarea. după ce a alcătuit lumea. lumea oamenilor de la munte (i 9itoria 7ipan.adoveanu *rin capodopera 2altagul. după modelul romanului poliţist.

marea descoperire a 9itoriei răm#ne însă păstrarea tinereţii iubirii) . plăc#ndu-le dragostea (i beţia (i datinile lor de la începutul lumii. aduceau de la c#mpie legume) 8ot de la c#mpii largi cu soare mult aduceau făină de păpu(oi)Q 5omanul lui &ado$eanu are un caracter mitic-baladesc. do$edirea (i pedepsirea $ino$aţilor) 5omanul construie(te pe parcursul său imaginea unei lumi esenţializate) &paţiul cel mai larg re$ine lumii satului de munte: peisajul. în &abasa (i &u%a. cunoa(terea (i PcitireaQ semnelor naturii. se $ăzu totu(i eliberată de întunericQ. obiecti$.ăgura 8arcăului (i trăie(te $iaţa aspră a oamenilor de la munte) ?igură reprezentati$ă de erou popular. trimite fata. cercetarea despre $ino$aţi. ceremoniile sunt (i ele prezente în roman: cumătria de la 2orca. la biserică. datinile (i oamenii) 5itmul existenţei păstore(ti este dirijat de fenomenul trans%umanţei.unteanului i-i dat să-(i c#(tige p#inea cea de toate zilele cu toporul ori cu caţa)Q 4ospodăria 7ipanilor arată oameni cu îndeletniciri specifice muntelui: sunt $remuri în care se practică încă sc%imbul de produse: P'$ere a$eau c#t le trebuia. popasul la mănăstire.agura 8arcăului pentru r#nduirea praznicului.unteanca î(i cunoa(te bărbatul a(a cum (tie semnele $remii) În aceste ceasuri de cumpănă. pregătirea de plecare) ?irul naraţiunii urmează popasurile 9itoriei 7ipan în căutarea ade$ărului despre bărbatul ei (itinerariul se sf#r(e(te prin găsirea rămă(iţelor lui +ec%ifor între &abasa (i &u%a ) ' treia.inodora. plecat la "orna să cumpere oi) '(teptarea se transformă în bănuială. mersul femeii la părintele "ănilă. de prietenie) '(a era (i acel +ec%ifor 7ipan care acum lipseaQ ) Ei au o existenţă simplă. (i s-a$eţi muieri frumoase (i iubeţeQ) +araţiunea simplă. nelini(tea în presimţire (i de aici decurg acţiunile ei) . a celor cu$enite pentru mort. $ădu$a 9itoria 7ipanQ) Ea este din . asinii (i dulăii la iernat. fără lirism: P7ocuitorii ace(tia de sub brad sunt ni(te făpturi de mirare) !uţi (i nestatornici ca apele. nelini(tea 9itoriei pentru înt#rzierea bărbatului ei. cu zestrea la mănăstirea 9ăraticului. peste obicei. de căutare a ade$ărului despre omul ei. care se înscriu în principiile etice dintotdeauna ale poporului rom#n: cultul ade$ărului. drumul la *iatra. oi în munte) '$eau (i parale str#nse într-un cofăiel cu cenu(ă) ?iindu-le le%amite de lapte. cu oile.itrea (i a lui 4%eorg%iţă. iar acesta urmăre(te mi(carea marilor cicluri naturale) &criitorul surprinde trăsăturile ce definesc această colecti$itate. cobor#t la $ale. Pdragostea ei de douăzeci (i mai bine de aniQ. poclăzi în casă. a lui +ec%ifor 7ipan.$ă bucuraţi cu al $ostru) &ă $ă pară toate bune: sa $ie la $oi cel cu cetera. ca $remea. la . bănuiala în nelini(te. pe . (i ultima parte. realist.de c#ntec. lăsarea gospodăriei în grija lui . romanul Punui suflet de munteancă. la 1ruci nuntă.itrea. ]\@ mai cu samă stau ei în faţa soarelui c-o inimă ca din el ruptă: cel mai adesea se desmiardă (i luce(te . oamenii de la munte. prezintă acţiunile 9itoriei pentru îndeplinirea datinei cre(tine (i cinstirea mortului. la călugăriţa . într-o baltă a Tijiei. încep#nd cu cap) 9!!. zugră$ind o ci$ilizaţie pastorală milenară) E$enimentele fundamentale ale acesteia. să-i PceteascăQ. în care tradiţia e plină de strălucire) "ar 2altagul răm#ne. br#nză (i carne de oi sf#rtecate de lup.elania. la icoana &fintei 'na. dar grea: P. ar putea fi delimitată sc%ematic în trei părţi: partea înt#i de la început p#nă la plecarea 9itoriei în căutarea lui 7ipan (cap) 9!! . c#nd 9itoria Pare într-însa (tiinţa morţii lui +ec%ifor 7ipan (i cr#ncenă durere. (i cel cu băutura. sora a mamei 9itoriei. mersul la autorităţi pentru a(i spune necazul) *artea a doua. piei de miel în pod. stă sub semnul actului justiţiar. părintele "ănilă îi scrie jalba către autorităţi. al legii strămo(e(ti (i al datinei) &criitorul dez$ăluie nelini(tea eroinei datorate înt#rzierii ((aptezeci (i trei de zile peste obicei. în apropiere de t#rg. al dreptăţii. în ultimă analiză. mersul la baba . prezentarea argatului . întoarcerea acasă. fără griji în bucurii ]\@. răbdători în suferinţi ca (i-n ierni cumplite. care a$ea Punele tainice (tiinţi (i me(te(uguriQ. 9itoria întrune(te calităţile fundamentale ale omului simplu.aranda.

Bomanul DBaltagulE este o opera epica. se %otără(te totul) Întreaga strategie a 9itoriei are la bază două coordonate fundamentale ale cunoa(terii: (tiinţa semnelor. semn.personajele episodice parintele *aniil.neimplicat si neutru isi e/prima indirect sentimentele si conceptiile prin intermediul personajelor. dar $iaţa ei interioară se ad#nce(te) 'colo. (i î deplin acord experienţa morală) *rimele semne rău pre$estitoare sunt $isele: cel dint#i $is. i-l arată pe +ec%ifor Pcălare cu spatele întors spre eaQ. ci cu semne cerului) Ea înţelege semnele firii) Elementele naturii îndeplinesc o funcţie simbolică) .8ema fundamentală. care Pa împuns-o în inimă (i a tulburat-oQ.adoveanu a aparut in '<1> si este un adevarat Dpoem al naturii si al sufletului omului simplu.oE8ioritaE in dimensiuni mari.protagonista fiind .itoriei. deoarece naratorul ominiscient care este obiectiv. în exterior. .E(+. sacru: 9itoria î(i lasă fata la mănăstire. au un caracter solemn.ubiectul acestui roman urmareste un singur fir narativ. 9itoria $erifică implicit armonia lumii: află ce$a mia mult dec#t pe făptuitorii omorului (i anume că lumea are o coerenţă pe ca moartea lui 7ipan n-a distrus-oQ)(+) .dar si prin actiunea si relatarea la persoana a )))$ a. să-i aibă Pla îndem#năQ . definind eroina: r#nduială. cu un nr mare de personaje individualizate prin diverse procedee. si cel al amintirii.polistist si initiatic.prezinta traditii si obiceiuri ale taranilor munteni. cuprinzand toate modurile de e/punere surprinzand aspecte diversificate ale e/istentei. înmorm#ntări ) 8oate acţiunile ei poartă pecetea ceremonialului. ia sf#nta împărtă(anie. sau la e$enimente cruciale (nunţi.domnu *avid si baba 8aranda. inteligenţa (i luciditatea îi dirijează comportamentul: cere bani mărunţi negustorului.personajele secundare 6ec"ifor &ipan si +"eorg"ita.itoria &ipan.din memoria afectiva a . altă dată l-a $isat rău. .%alinescu). ea respectă neabătut datina mo(tenită din $ec%ime. mitologic.itoriei si a "angiilor se creioneaza personajul 6ec"ifor &ipan. este căutarea ade$ărului în labirintul său interior) 9itoria pare aceea(i. Personajele sunt numeroase . lumină) Îngroparea bărbatului după datină marc%ează momentul reintrării în lini(tea (i ordinea $ieţii de la început) P"escoperind ade$ărul. se mărturise(te preotului. axul romanului în jurul căruia sunt polarizate timpul (i spaţiul.'<$lea. de la sfarsitul secolului al 0>$lea si inceputul sec.fiind inspirat din mitul mioritic cel al lui )ris si Asiris. sfinţe(te baltagul pentru feciorul ei) Înţelepciunea.ioriţa .anolescu În comportamentul eroinei se cuprinde o întreagă filozofie de $iaţă (ca cea a banului din . întuneric. fără nici o t#nguire.ilie %utui.cu actiune comple/a si desfasurata pe mai multe planuri narative . botezuri.)n multe momente prin stilul indirect liber si monologul interior al . îi leagă într-un colţ de năframă) 1u$intele c%eie în jurul cărora se concentrează discursul narati$ al romanului au $aloare simbolică. manifestată în $iaţa cotidiană.EBaltagulE ilustreaza lumea ar"aica a satului romanesc de la munte la confluenta cu civilizatia orasului.. ceea ce argumenteaza detasarea totala a autorului. Ptrec#nd o apă neagră\ Era cu faţa încoloQ) 9itoria nu măsoară $remea cu calendarul. mo(tenite din asprimea $ieţii din $remuri imemoriale) Baltagul demonstrarea$baltagului$specia$roman Bomanul DBaltagulE de 8.-/ista doua planuri temporale cel al prezentului. Bomanul este o opera epica de mare intindere. Tema operei e cea a cautarii si a cunoasterii adevarate. un ec%ilibru (i o măsură în toate. în sine.ai ales $#ntul dă semne: Ptrecu (u(uind prin crengile subţiratice ale mestecenilorQ) 9itoria este o sinteză de spiritualitate stră$ec%e rom#nească. -ste considerat un roman social.%alistrat Bogza.

spaima ca ceva rau saa intamplat cu barbatul ei.stapanire de sine si neclintire in implinirea datinilor si traditilor. urmata de B.itoriei.itoria devine ingrijoarata din cauza intarzierii sotului ei plecat la *orna sa cumpere oi. domnia lui .oda cel Bau" si "*oamna %"iajna").idra").tefan cel 8are. cu o logica impecabila. ceasta trebuia sa cuprinda sfarsitul domniei lui .E Punctul culminant este terminat de momentul in care .credintele stramosesti. 8odalitatile de caracterizare sunt cu totul aparte.=asdeu (cu drama "Bazvan si .)n 8agura Tarcaului.zavorata in sine. %u toate aceste trasaturi.dar anul nu este precizat deoarece .mergand din "an in "an intreband de barbatul cu Dcaciula brumarie si cal negru tintat. &imbajul artistic sadovenian se caracterizeaza prin soleminitatea creata de epitateEvorbe amarate si ascutiteE..tapanul meu.itoria cere sfatul preotului. soarele apune trist si$n urma lui o balta de sange".)n e/pozitiune se precizeaza timpul actiunii care este limitat.*ialogul si relatiile cu celelalte personaje evidentiaza o cunoastere a sufletului omenesc. ca vremeaE. )n deznodamant. pe care autorul il aseamana cu un soare..mentalitate ancestrala. pusul de soare sugereaza trecerea in nefiinta a celui care a fost supranumit "soarele 8oldovei". merge la baba 8aranda si cu toate astea se "otaraste sa plece pe urmele barbatului. de Barbu . curtea. " pus de soare".)n acel moment gandul ei zboara spre demascarea ucigasilor si infaptuirea dreptatii.. )n roman este prezentat conflictul psi"ologic declansat in gandurile .deasemenea conflictul psi"ologic al lui +"eorg"ita intre ceea ce trebuie sa faca si ceea ce doreste sa faca. de %. cest moment poate fi considerat intriga.itoria gaseste cainele care o ajuta sa descopere ramasitele lui 6ec"ifor.sfios si ascultator parcurge altauri de mama sa. )n continuare .oda").6egruzzi (cu nuvela " le/andru &apusneanul") si de l. Titlul piesei este metaforic.P.tefan: ". cetatea si tara. care sintetizeaza domnia lui . Tema: *rama " pus de soare" are ca tema lupta pentru apararea fiintei nationale in perioada de ma/ima ascensiune a 8oldovei din timpul domniei lui . deoarece .la pomana barbatului. 8etafora "soare" se refera la sistemul social "eliocentric : in centrul universului social se afla domnul.Adobescu (cu nuvelele istorice "8i"nea$.&ipan. .-a reconstituie drumul facut de &ipan.care sugereaza si viata aspra a muntenilor.itoriei inteligent..tefanescu *elavrancea %ontinuand traditia inceputa de .fiul . iar in jurul sau $ in cercuri concentrice $ se grupeaza familia. lecsandri ( cu drama istorica "*espot$.itoria povesteste cu o uimitoare precizie cum saa intamplat crima iar cei doi vinovati marturisesc adevarul si isi primesc pedeapsa.unt folosite si ar"aisme DcataEEtarnitaEEstrajerE ilustreaza atmosfera si graiul moldovenesc.itoria dovedeste spirit justitiar.om "arnic si gospodar al satului. )n '<>< vede lumina rampei drama istorica in patru acte " pus de soare". *elavrancea a urmarit $ in a sa trilogie a 8oldovei $ reconstituirea unei epoci istorice indepartate.itoria &ipan traieste.intamplarile se petrec din toamna pana in primvara. luciditate. +"eorg"ita.iforul") si cea a lui Petru Bares (in "&uceafarul"). *e la starea de neliniste.itoria traieste intraun timp mitic romanesc.un drum al initierii catre formarea lui ca barbat. prima piesa a trilogiei . mijloacele artistice ale introspectiei ps"i"ologice$labirintul interior.Pe tot parcusul actiunii .tefan cel 8are (evocat in " pus de soare").adoveanu foloseste. )n actul ) ideea va fi reluata in cuvintele doamnei 8aria.&ocul unde se desfasoara actiunea este vast.comparatii Diuti si nestatornici ca apele.inteligenta.. memoria afectiva.-a afla ca cei doi ciobani care laau insotit pe 6ec"ifor au fost %alistrat Bogza si )lie %utui.cuprinzand meleagurile accidentate si stancoase ale muntilor din 8oldova. opera DBaltagulE este un roman.tefanita$voda ( in ". pe langa caracterizare directa si indirecta.

cest conflictul principal. lesul este fiul sau Bogdan. nu$l sperie. urzind sa ridice in scaunul tarii pe . s$ar putea prabusi o data cu disparitia lui fizica.tefan si boierii complotisti il intensifica pe cel intern. Trio$ul boierilor complotisti.tefan cel 8are. ctiunea este plasata in 8oldova lui '(>2.tefan$omul muritor. un complot boieresc inabusit in fasa etc.tefan o suporta cu barbatie. format din pa"arnicul !lea. *ar aceasta confruntare ramane neconvingatoare. %onflictul e/tern dintre . ca e/presie a unui neam. in "%ronica romanilor si a mai multor neamuri" de +". *ramatismul piesei se naste din aceasta continua incercare de a depasi marginirea unei e/istente individuale. dar se vede obligat sa stea tintuit la pat. in care statea pe atunci forta statului feudal moldav. perisabil si . fiindca orice miscare ii punea viata in pericol.tavar.incai.:2. .+eneza: . )l ucide pe !lea. cu numele 8oldovei pe buze. . de a o transforma intr$o idee care sa uneasca si sa defineasca o colectivitate.ubiectul: %ele patru acte ale dramei marc"eaza compozitional mai multe momente dramatice.e ridica de pe patul de suferinta si iese cu palosul in mana inaintea complotistilor. domnul nu ezita o clipa.tefan$domnul.tefan pune mantia domneasca. *e aceea el doreste sa aseze pe tron un urmas demn. dincolo de moarte. care doreste perpetuarea puterii domnesti.tefanita. )n acest timp.P. sa$l inscauneze pe alesul lor.=asdeu si $ mai cu seama $ in cartea ". ctul ) constituie e/pozitiunea . capata o profunda semnificatie social$istorica. dupa care se intoarce si cade mort in bratele doamnei. psi"ologic.ursele de informare ale scriitorului trebuie cautate in "&etopisetele 8oldovei" publicate de 8. pe care a infruntat$o in atatea razboaie. capabil sa asigure pe mai departe neatarnarea si propasirea 8oldovei. ultimul an de carmuire a lui . servind drept cadru pentru dezvoltarea conflictului principal. turcii si tatarii pentru a apara 8oldova. scoasa de B. dar moartea. polonii.*ocumente descoperite in ar"ivele . asigurand astfel continuitatea tarii.-sarcu in '. inscaunarea lui Bogdan. fiindca regele Poloniei nu mai recunoaste ca i$a cedat Pocutia. personale. )n aceasta din urma *elavrancea a aflat o serie de amanunte referitoare la ultimele zile ale voievodului moldovean: boala.enetiei". pe umerii caruia .tefan cel 8are. *iscursul sau din momentul inscaunarii noului domn probeaza nestramutatul sau patriotism.oarele 8oldovei. la batranete. . -/ista $ pe de o parte $ un conflict intern. Amul batran si bolnav isi presimte sfarsitul. . general$uman. medicii care l$au ingrijit. . supranumit . o rana mai vec"e de la piciorul domnitorului recidiveaza si singura salvare este operatia. complotistii trec la actiune si $ cu mare alai $ pornesc spre palat. %u toate ca stie ce$l asteapta. in care "vantul sufla" si "frunzele cad"). %onflictul: Apera are un dublu conflict.e precizeaza locul si timpul actiunii ( cetatea domneasca a . . si sunt sc"itate personajele. se opune domnului. arderea ranii cu fierul inrosit. scoasa de %. *upa ce o jumatate de secol s$a batut cu ungurii. care se da in constiinta si sufletul domnitorului intre .ucevei intr$o zi de toamna.bogalniceanu. in " r"iva istorica a Bomaniei".tefan este nevoit sa se bata si acum. a vointei voievodului. stolnicul *ragan si jitnicerul .. fland de boala lui . scriitorul gradand cu grija conflictul. Pe domnul $ care simte ca are fata de tara o inalta datorie $ il cutremura insa ideea ca autoritatea domneasca. ca garantie pentru tratatul de pace inc"eiat dupa infrangerea de la %odrii %osminului.tefan.

sub comanda lui Bogdan. parandu$i granitele. Preocupat de soarta tarii..tefan considera ca a fost un "domn treaz" .tefan pentru a$si impune vointa. pentru a preveni luptele pentru tron ce s$ar fi declansat dupa moartea sa. *iscursul rostit de .. Profitand de situatie. $ spune el $ care v$a fost baci pana la adanci batranete. )n actul al )))$lea conflictul dintre domn si boierii care se impotrivesc vointei lui se adanceste.unt infatisate pregatirile lui ... pa"arnicul !lea.tefan "otaraste sa$l aleaga domn pe fiul sau Bogda... .si numele ei trecu granita.. interogatii.tefanita. care isi biruie suferintele provocate de o vec"e rana nevindecata. . *omnul face o paralela intre persoana sa $ sinonima cu intamplarea.$o poarte altcineva mai tanar. subliniind identificarea sa cu tara..tefan. Puterea domnului ar fi trecut in mana boierilor si ar fi inceput luptele pentru putere. pentru a$l alege domn pe .. &a intoarcere domnul este ranit la picior. sa asiste la inscaunare.tefan ii inconjoara si "matura tot inaintea lui". 8oldova se face cunoscuta si se impune in lume: ". care se preface bolnav..tefan. .. e/presie a unui cald si miscator patriotism si inscaunarea lui Bogdan.. palid si incercanat.tefan. ideea ca voievodul este suprema intruc"ipare a constiintei de sine a tarii. 8oldova a biruit pretutindeneaQ m fost norocul. ci a urmasilor vostri s$a urmasilor urmasilor vostri in veacul vecilorQ" )n discursul sau domnul trece in revista cele mai importante evenimente din cei patruzeci si sapte de ani ai domniei sale. fiica nelegitima a lui . $ spune el $ . Aana. cest moment constituie intriga piesei. *omnul reuseste sa$l forteze pe pa"arnicul !lea. Punctul culminant il constituie discursul lui .. acesta se preface ca fuge. il instiinteaza pe domn de complot. s$ar fi creat o locotenenta domneasca alcatuita din oieri. dar $ de fapt $ ii rasfira pe dusmani in fata lui Bogdan. stolnicul *ragan si jitnicerul . . Pe batranii sai umeri indatoririle domnesti apasa acum prea greu.tefan este tintuit la pat.. "%um vru 8oldova. ...prijinit de doamna 8aria.tavar comploteaza sa$i influenteze pe boieri. veg"ind la neatarnarea ei. care$i loveste naprasnic. n$a fost a mea si nu e a voastra. si$am veg"eat ca sa$si odi"neasca sufletul ei ostenit".tefan. transformand batalia intr$un macel al vrajmasilor.tefan si$a ascuns grosul armatei intr$o padure. caci orice miscare ii pune viata in pericol.)n actul al doilea 8og"ila ii povesteste doamnei 8aria cum au decurs ostilitatile.. Bana nu se mai inc"ide si trei doctori sunt c"emati sa$i arda cangrena. iar pe &uca rbore l$a lasat in fata cu o mie de ostasi. .ca 8oldova n$a fost a stramosilor mei. enumerari.tefan are ca fir calauzitor pastrarea neatarnarii tarii pentru generatiile viitoare: "Tineti minte cuvintele lui . inca din timpul vietii lui. Polonii il ataca.. .ca vru ea un domn treaz. incepand cu incoronarea "in %ampul de la *ireptate". asa vrusei si eu.. cu vremelnicia $ si 8oldova $ simbol al permanentei: " -u am fost biruit la Bazboieni si la %"ilia. "8antia asta e prea grea. a fost tariaQ.. batranul domn intra sc"iopatand in sala tronului. Prin politica pe care domnul a dus$o si vitejia norodului. ce a aparat linistea unui popor atat de incercat: ". cesta fiind copil.tefan aminteste apoi de aplecarea sa ca "domn drept" spre grijile si necazurile 8oldovei. inrautatirea sanatatii sale si taria de caracter a domnului. ..vointa mea s$a ei au fost pururea una" $ spune .". de la %affa pana la Boma"." . *ramatismul momentului este sugerat si prin folosirea procedeelor specifice stilului retoric: e/clamatii.

oci. boieri si curteni. cestea se intetesc cand domnul pune mantia domneasca pe umerii fiului sau si se linistesc cand $ istovit $ se rostogoleste pe treptele tronului. sa lase razboaiele de zavistie si sa se ridice impotriva primejdiei obstesti a crestinatatii. care si$au aparat cu pretul vietii glia stramoseasca..tefan ii pune lui Bogdan mantia de domn si coroana..BoldurP Ardinea acestor nume in torentul retoric potopitor al voievodului nu este intamplatoare. formata din osteni.. ploua torential..!nde sunt batranul 8anuil si +oian... ca pe umerii unor uriasiQ". u facut carari batand drumurile pustii oamenii mei si degeaba. ingrijindu$se de piatra sa funerara. la &entesti. dar si aceasta a fost tot "spre mantuirea sarmanului. adunati ca sa stea marturie dupa ce el n$o mai fi. afara fulgera. care ii contrapuncteaza discursul. dupa vijelia de intrebari.. am cautat sa unesc Basaritul. ci cumpanit".. )n anumite puncte de varf sau de coboras ale perioadelor.tefan "batran.. la Baia. sunt de mare efect scenic si subliniaza cinstirea jertfei de sange a stramosilor. asa vin suvoaiele in . la Bacova. si %ande.patarul. )n fata asistentei..tibor. &a vederea poporului care se aduna. simbolizate de metafora "padure tanara": "A"Q padure tanaraQ. #iecare fraza ce e/prima "otararea neclintita a voievodului este insotita de tunete si fulgere. si fiara palosului.. fapt pentru care piesa poate fi considerata o capodopera oratorica. . si )lea =urul comisul.... bolnav si neputincios".!nde sunt mosii vostriP Presarati.$lea actiunea atinge alte doua momente dramatice.araci si voi si eu. si %ande") duc spre un fortissimum in scara. iar anume sonoritati pe metri egali ( "si +oian. la %"ilia.azand ca ramai cu fagaduielile.tefan intre sanatatea sa precara si dorinta de a lasa 8oldova in maini sigure.)$auz si$i vaz.. si 8i"ail .. al sentimentelor domnului si dezlantuirea sti"iilor naturii.. urmate de enumerarea numelor proprii cu sonoritati istorice .la %osmin. )n ctul al ).. stfel.la Arbic..... pentru a o lasa neatarnata generatiilor ce le$au urmat. si +otca. *e aceea a fost nevoit sa inc"eie pacea cu turcii. in bratele doamnei 8aria. .... -/clamatiile si interogatiile..i pe oasele lor s$a asezat si sta tot pamantul 8oldovei..uceava la c"emarea voievodului lorQ".. -l ii spune pietrarului ca nu$si doreste "un lucru uimitor. urmat de o metafora e/traordinara prin retorismul ei grandios: ".*iscursul lui .AQ %um se varsa apele$n . si .%e bogata e 8oldovaQ. ce intregesc portretul lui ... dupa cum cate un epitet sau o caracterizare creeaza pauza potrivita pentru risipirea ecourilor ( "si )lea =urul comisul...la .popor". si *ajbog parcalabul.tefan vorbeste ca un poet$profet.. )n c"ip firesc....... !nde sunt parintii vostriP la %etatea lba. afara izbucneste furtuna.. *ramatismul momentului este sporit de concordanta dintre caracterul dramatic al faptelor evocate. si )uga. -a urmareste obtinerea unui efect ma/im...tibor. "A"Q saraciiQ. cand . Bepetarea conjunctiei "si" sugereaza navala impetuoasa. modest.... bubuie tunetele si $ din cand in cand $ cate un trasnet formidabil acopera pentru o clipa totul.....si fiara palosului. si . )l vedem pe .tefan pune in lumina mestesugul retoric al lui *elavrancea. pe Teleajen.. ... pentru ca $ ii spune el lui Bogdan $ "turcii sunt mai credinciosi ca crestinii cuvantului dat". si *obrul. care va ascunde "ce a mai ramas din desertaciunea omului". lirismul tasnind in e/clamatii si metafore grandioase.aracii mei s$ai vostri.. *omnul se refera la politica sa de aliante cu poparele crestine pentru a sta "zid neclintit" in fata pericolului otoman: "%$am cercat sa unesc pusul.i praful s$a ales de invoieli..tefan.tefan il incoroneaza pe Bogdan. cest moment dramatic este urmarea unor acumulari conflictuale treptate: conflictul politic dintre boierii complotisti si domn $ pe de o parte $ si conflictul psi"ologic concretizat in lupta care se da in sufletul lui .Boldur"). la Bazboieni. si *ajbog parcalabul. .iret. ii vaz si$i auz.. si +angur.... vine raspunsul scurt ("PamantQ").

"sfantul" ...tefan este mereu in centrul atentiei spectatorilor.. el este prezent prin comentariul celorlalte personaje.tefan al 8oldovei n$are nevoie sa fie legat" $ spune el.e intereseaza apoi ce fac !lea. !nul din parcalabi subliniaza prestanta de care domnul roman se bucura in fata strainatatii: "!ngurii mai mult ar asculta de cuvantul mariei$tale ca de cuvantul craiului lor" $ spune el. Bares ).tavar si il indeamna pe rbore sa veg"eze ca acestia sa nu comploteze impotriva lui Bogdan. cu care face corp comun. restabilind cu palosul ordinea pe care a "arazit$o tarii pentru timpul cand el nu va mai fi. care $ desi trece prin torturi crancene $ isi invinge suferinta fizica si cere sa nu fie imobilizat: ". ca "nu mai e . "zmeul batran" . el aude strigatele complotistilor care indemnau poporul sa$l sprijine pe .. 8ijloace de caracterizare: . cu numele 8oldovei pe buze. "ar"ang"elul". *elavrancea foloseste te"nica basoreliefului. scutisul sabiei sale trece prin !lea "ca printr$un aluat ce se dospeste". #igura lui . din artele plastice. cu palosul in mana. pentru a nu$si stirbi aureola de supraom. oarecum disproportionat fata de cel ocupat de celelalte personaje (doamna 8aria.pectatorul simte ca teama. 8og"ila si fiul sau Tugulea. create anume parca pentru a intregi figura eroului principal. -le sunt simple elemente de decor. "varsa vapai". *ar primul moment dramatic al acestui act il constituie arderea ranii de la picior. .tefanita. )n al doilea moment dramatic al ultimului act . %u picaturi calde din sangele boierului pe sabie.a se strecoare si sa se inalte". Aana. flat pe patul de suferinta. ceasta se e/plica prin nazuinta romantica a dramaturgului de a polariza intreaga atentie asupra unui erou e/ceptional. . formand doar un cadru care reliefeaza c"ipul eroului principal. voievodul "se duce ca un vifor" $ dupa cum spune doamna 8aria $ si. pa"arnicul !lea le spune complotistilor ca batranul bolnav de acum nu mai este nici "soimanul". %elelalte personaje il numesc "slavitul" . ce creste monumental din fiecare replica.%alinescu $ "mai ales prin realitatea tipologica a eroului principal". frica. "leul 8oldovei" . ca "mare a fost.. care consta in reliefarea unei figuri fata de un fond.ca de marimea lui nu mai sufla nici un boier" si ca privirea domnului il frigea.. %ele doua momente dramatice ale actului final starnesc sentimentul sublimului. #igura marelui voievod ocupa un loc central in piesa. . intra in sala tronului "ca un taur indarjit in mijlocul mieilor". el isi converteste strigatul de durere intr$o relatare de razboi..tefan cel 8are: Piesa ramane in literatura romana $ spune +. nici "vulturul" de altadata.. desi stie ca orice miscare ii poate fi fatala. spunand ca " n$are sfarsit cel ce are mila de toti". el "are noua suflete". "milostivul" etc. ci pentru a sublinia consonanta lor sufleteasca cu el. iar Aana ii subliniaza grija fata de supusi.tefan a fost "scaldat in sange de serpoaica. Pentru Bares. .tefan. groaza se impletesc cu admiratia fata de inepuizabilele resurse ale fiintei umane. . . c"intesenta a patriotismului. . ceste personaje secundare sunt insufucient conturate.umbra marelui . .si de vultur.cena subliniaza intransigenta domnului fata de sine si fata de cei ce s$au impotrivit vointei lui. cest moment constituie deznodamantul piesei.punandu$si rugaciunea.tefan"..tefan. )gnorand rugamintile doamnei si ale doctorilor.tefan implineste cu mana sa judecata.. stfel. Pentru fetele din jurul doamnei 8aria. -le fac acest lucru nu pentru a marca distanta fata de domnul plamadit parca din aluat divin.cena scoate in evidenta taria morala a omului$. )n rarele momente cand nu se afla in scena.tefan se intoarce si cade mort in bratele doamnei 8aria si ale lui Bogdan.. *ragan si .

itejia lui .trasnic racnea leul 8oldovei. care. Baspunzand c"emarii domnului.uceava la c"emarea voievodului lor. omul$. %u doamna si Aana.ointa mariei$tale. *ar domnul are pe buze doar numele Pocutiei. cu valurile de tatari. de vrea razboi.. ori ca$n razboaie n$a sarit unde a fost mai greu.... un autocrat de care a ascultat intreaga 8oldova si de teama caruia s$au cutremurat dusmanii mai multe zeci de ani in sir. darz si intelept. vorbind de lupta de la Bazboieni.Basare soarele si incalzeste si pe boieri si pe oase goale. iar putinii uneltitori. razboi".tefan "ajuta si incuraja pe toti". "sfantul" . domnul ii intampina cu vorbele: ")$auz si$i vaz.. punandu$si nadejdea doar in boala voievodului. 8og"ila subliniaza si omenia domnului care $ dupa lupta $ isi ingroapa mortii si elibereaza prizonierii.S.. vointa tarii. &a c"emarea sa voinicii raspund fara sovaire. .tefan este subliniata de )rina. ii vaz si$i auz.tefan nu este lipsit de obisnuitele pacate. silit sa se bata secole de$a randul pentru supravietuire... . iar fata de Aana foloseste un siretlic de om batran si bolnav. Personaj monumental. erou e/ceptional de proportii romantice. drept. impotriva cardinalului polon. poloni sau unguri si alte neamuri. . *upa cum singur marturiseste inainte luptei din valea =aliciului.. batranul =arman ii spune: ".tefan este o mare energie care nu vrea sa piara. *e vrea pace. fara deosebire. AQ cum se varsa apele in . voievodul este preocupat de soarta Pocutiei. ii povesteste doamnei cum $ desi batran $ . . -l se preface ca aiureaza.tefan a aparat intotdeauna nevoile celor multi si de aceea vointei lui i se pleaca toti. *octorul %esena isi aminteste de asemenea ca $ in lupta $ .. . *ar nu poate face acest lucru pe fata.*ar "soarele 8oldovei" se caracterizeaza mai ales prin fapte si prin vorbe.iret. se poarta cu duiosie si grija. %and se aprind focurile pe culmi.puneti cardinalului sa aiba pe suflet sufletele mortilor din valea =aliciului". spunandu$i astfel fetei ca$i este tata.a nu mai sece izvorul vostruQ" .. tatal cauta sa previna incestul. pace. tremura numai la gandul sabiei scurtatoare de capete. %aracterizarea pe care i$o face clucerul 8og"ila aminteste de +rigore !rec"e: " *ar iata$lQ. care este "mai mult moldoveneasca ca leseasca".. ca nimeni nu s$a plans de judecatile lui in vreme de pace..tefan este imaginea poporului roman. *ragostea de tara este trasatura definitorie a caracterului lui . pe Bares il trimite la =arlau. mandru de vitejia poporului sau. care descrie lupta din valea =aliciului. imbarbatandu$si ostenii.i curse sange pana la turloaiele cailor. la mama sa. stfel. iar faptele sale sunt prilej de pretuire pentru cei care$i sunt apropiati. stapane $ il roaga doamna $ ingrijesti de 8oldova ingrijind de sanatatea ta". semn ca tara c"eama plaiesii la lupta.ub conducerea lui norodul intreg a luptat vitejeste. deoarece recunoasterea pacatului ar stirbi autoritatea "slavitului". buruindu$i pe vrajmasi si de aceea toti il slavesc numindu$l "slavitul". precum pa"arnicul !lea.tefan se arunca intinerit in valtoare: ". *e aceea. *omnul e viteaz. insufletind pe cei cu inima scazuta". si cand i se anunta ca se vad osteni venind de pretutindeni. pentru a afla adevarul. pe om si pe supraom.ub poale de codru verde. "Bamai. asa vin suvoaiele in .tefan romanticul *elavrancea zugraveste cu egala forta pe batran si pe voievod. clucerul 8og"ila. el a dorit intotdeauna "pace de jur imprejurul tarii.. "imparatul". uzitiP. spunand: ". )n persoana lui . .T AQ mai suntetiP. stfel. Aana si Bares sunt copiii sai nelegitimi. *e asemenea. ca si inlauntrul ei".tefan cel 8are se suprapune ca personaj literar personajului istoric.tefan.. ca si cu toti cei ce$l asculta si$l iubesc. turci. isi aminteste cum domnul striga. Pentru ca cei doi se iubesc.. in timp ce doamna 8aria se ingrijeste de boala sotului. ca vuia valea si codrii".

. om de mari energii fizice si morale. *e aceea. cu psi"ologia batranului care pipaie constiinta pa"arnicului. era tot una in fata lui" si ca adesea "din supusi ii facea razesi. ce complica linia principala a conflictului. fiind un semn al autoritatii tronului. %onstient ca are un destin neobisnuit.. . domnul pune dreptatea norodului." #aptul ca moartea vine prea devereme.tefan a ajuns lauza 8oldovei". el raspunde ca " nimic pe domnul 8oldovei.tefan. e/clamatiile. vreauQ" 8ai presus de interesele lui si ale rudelor sale. *e asemenea. discutand cu clucerul 8og"ila despre ce inseamna "sa mori in patul tau".fiul lui Bogdan si nepotul lui le/andru cel bun".. enumeratiile. cu sufletul impacat al omului ce a avut o viata implinita si acum se pregateste pentru odi"na.. %and doamna il intreaba ce$l doare. %and Bogdan refuza tronul. Apinteli zadarnice.cu tara". ca "boier. al vointei autocratice a voievodului: "6u vrea sa iasa... ci de prelungirea in eternitate a identificarii sale cu 8oldova.tefan voievod.. %onfruntarea cu moartea umple sufletul omului . *ar mai puternic decat regretul despartirii de viata este convingerea ca boala si batranetea n$au stirbit cu nimic destinul sau deosebit.. sta e sa mori de moarte buna. pentru a preveni luptele pentru putere intre partidele boieresti." $ zice el prevenitor.ointa lui este lege... iar sabia sa are putere de simbol.*omnul este autocratul cu vointa totalitara... . din razesi boieri sadea".tefan lasa prin testament tara generatiilor ce vin.. ii confera acestuia o conditie eroica. stilul patetic. )o.. poi. talgerul de grau scapat de doamna 8aria...incep sa se intunece.tefan "a fost bun. %and 8og"ila il anunta ca varul mariei$sale. *esi vede cu tristete ca "neadormitul . el doreste sa$l aseze pe tron $ inca din timpul vietii sale $ pe fiul sau Bogdan.. -u auz si vaz ca la patruzeci de ani.. umbra "doamnei" care da tarcoale castelului.tefan spune: ". toate semnele sfarsitului biologic al acestuia depasesc lirismul nostalgic. pune in lumina patriotismul sau tulburator .. a pierdut procesul cu sapte sate razasesti. diferit de cel intrat in legenda. domnul aproba. incarcandu$se de tragism. . desi isi simte sfarsitul aproape.... el coc"eteaza cu nostalgie cu acea batrana doamna pe care o asteapta cu modestie.A sita coboara pe oc"i. vornicul *uma.si drept. razes.. toate au rolul de a crea atmosfera. Privite din perspectiva conditiei eroice a personajului.oitis. domnul spune ca niciodata n$a scos$o "impotriva unui om cumsecade". cei trei complotisti recunosc ca . -/presia metaforica. stfel..i toate pe. dupa o pauza. Privindu$si sabia. el este preocupat nu de stingerea sa biologica. 8oartea nu$l inspaimanta. -l ii evoca pe cei ce s$au jertfit pentru patrie cu pioasa recunoastinta.. batranul voievod spune: Bogdan nu vrea. adauga: "6u vreau sa vrea sa iasa". .. caderea si moartea armasarului . traieste drama batranetii si a sfarsitului ine/orabil al vietii. taran supus. *esi pe boieri "i$a cam scurtat". interogatiile.. *ar acest barbat incercat in multe razboaie.. semnele rele de care vorbesc cei trei boieri complotisti. lasand neconsumate neobisnuitele disponibilitati sufletesti ale domnului.e vatuieste auzul... vezi tulbure.. in care 8oldova apare ca un taram mitic. care ar putea slabi tara.. incercand sa scoata sabia si adresandu$se lui !lea. *iscursul domnului.. despre faptul ca in pragul mortii simturile se atenueaza.tefan de o tristete retinuta. cadenta frazelor si fundalul de tunete si fulgere concura la impresia ca . de a sugera ideea ca soarta este aceea care determina desfasurarea fatala a evenimentelor spre deznodamant.simturile . ceste pasaje sunt strabatute de un emotionant lirism nostalgic. %ititorul cunoaste acum un alt .

cu trupul "numai crestaturi".tefan gingasii materne: ".tefan pune mantia domneasca pe umerii fiului sau si se linisteste atunci cand. )n timpul bataliei zadarnic incearca domnul sa$l opreasca si pe el si pe batranul .tefan $ "pe oasele lor s$a asezat si sta tot pamantul 8oldovei.a$l culc. este insotita de fulgerele si tunetele furtunii. . pentru a crea imaginea utopica a unei lumi ar"aice. doamna 8aria este blanda si iubitoare. pe care il urmeaza luptand vitejeste contra dusmanilor. istovit.. stabile si ritualizate. o vointa care a voit slobod pana la sfarsit".tefan se impune ca un conducator trimis de providenta.tefan apare statuar. mosilor. caci $ spune .. n$a fost nimic". )nimos si mucalit ca tatal lui.mil vede "in viteazul asta o putere care scapa medicinii. #ramantarile sufletesti ale eroului sunt in consonanta cu decorul natural. 8og"ila si fiul sau Tugulea aduc prin comportarea lor o nota de umor." ceasta metafora proiecteaza "iperbolic faptul istoric. #urtuna se inteteste cand . este mandra de faptele lui si are pentru . . 8og"ila reuseste sa descreteasca fruntea domnului. baiat de paisprezece ani. el trece peste interdictia medicilor si $ desi stie ca$si pune viata in primejdie $ paraseste patul de suferinta. maria$ta. dormi. el isi depaseste neputinta fizica. ca nu e de voi". m s$o duc si cand voi muri. =otararea sa in aceasta privinta este de nestramutat: "Patruzeci si sapte de ani am dus tara cu noroc. identificandu$se cu ideea de tara : *orinta sa de a$l inscauna pe Bogdan reprezinta de fapt intentia de a prelungi dincolo de moarte identificarea sa cu pamantul stramosesc.. dovedind ca nu ezita sa se sacrifice pentru o idee. -a il roaga sa nu plece bolnav in lupta. $ spune ea fetelor din jurul ei $ sa$i fac patul. conturandu$i figura si "ranindu$se din seva lui.. stfel doctorul . ii impresioneaza si pe medicii sai. ca pe umerii unor uriasi. *esi sufere dupa arderea ranii de la picior. o imagine e/emplara. 8os =arman e batran. este suparat ca n$a fost luat la razboi si a ramas cu fetele.oarele 8oldovei" dovedeste o vointa supraomeneasca.a$l vad pe viteazul meu..i$apoi asta nu pot". si dupa ce vor pecetlui piatra pe deasupra meaQ". 8oldova arata ca un imens osuar.. afara izbucneste furtuna. desprins de grupul celorlalte personaje. Tugulea povesteste doamnei cum fetele il necajesc. acesta se rostogoleste pe treptele tronului in bratele doamnei.. stfel. subliniind legatura implacabila dintre infaptuirea istorica si moarte.tefan isi impune vointa si$l incoroneaza pe Bogdan....tefan: "%a le zise milostivul $ povesteste 8og"ila $ stati. )n acest moment de ma/ima intensitate a dramei. #iecare fraza. n$as fi vrut ce vrea maria ta. supusa vointei domnului.tefan il sfatuieste sa ramana acasa: "*e n$as fi venit. care e/prima "otararea neclintita a voievodului. Personajele secundare: Personajele secundare pivoteaza in jurul eroului principal. apoi il asteapta cu dragoste sa revina din batalie. Taria de caracter a domnului "asa de bolnav si asa de tare" . ".. %and . desi . =atmanul rbore este un credincios slujitor al domnului. dar pentru el vointa domnului e lege .. )n felul acesta . %and afla de complotul boierilor.tefan al 8oldovei o figura mitica. care rad de sabia lui si de aerele sale barbatesti. Piesa nu impune un model politic. pedepsindu$l pe !lea. Tugulea. %ei doi batrani cad eroic pe campul de bataie. Prin glumele lui.)n urma luptelor purtate de strabuni de$a lungul secolelor. *elavrancea face din .

tilul: *in punct de vedere al mijloacelor de e/presie. dar ritualul care sacralizeaza orice lucru creeaza impresia de fast. cu sonoritati istorice impresionante. .tefan vorbeste ca un poet profet.uceava la c"emarea . Balasa. -a pare mai degraba o gospodarie mai cuprinzatoare. lirismul tasnind in e/clamatii si metafore grandioase: A"Q saraciiQ. insiruirile.. "s$am trimes" . "vrusei" . "d$oparte" . indeletniciri casnice mostenite de la strabuni. iar o femeie a nascut un copil cu picioare de ied".AQ cum se varsa apele in .. stfel. )n asprimea fonetica a graiului muntenesc scriitorul$orator care a fost *elavrancea a descoperit valente oratorice.. pe Teleajen.la Arbic.2. precum si in frecventa perfectului simplu ("dormii" . la Bazboieni. . 6u e/ista nici o urma de opulenta. au un mare efect scenic. . la Bacova. Toate refac culoarea locala.. spata si altele. "postelnic" .. doamna 8aria scapa din mana talgerul cu grau fiert si considera ca acesta este un semn rau... si fusul zbarnaie si pluteste. titulatura voievodala ")o.. )rina. caier.%e bogata e 8oldovaQ.. "dada" . "logofat" . "acusica" .. "deste" . furca. "parcalab" .!nde sunt mosii vostriP. . %a particularitati de stil.. concretizat in cuvinte ca "d$ai fi" .oci.)$auz si$i vaz.... *e aceea curtea de la . ca si denumirile de rang si atributii de tipul ""atman" . ceasta se e/plica prin virtutile oratorice ale vorbirii muntenesti. nu are fastul unui palat voievodal. repetitiile simetrice." %uloarea istorica nu lipseste insa. )ci$colo apare cate un neologism ca "ma opui" sau "involt" . "clucer" . *intre acestea amintim pe "o"avnic" . Jitnicerul .. ii vaz si$i auz.. parc$ar avea aripi. " pus de soare" este o capodopera oratorica. apoi "luna s$a aratat cu un cearcan rosu. ci printr$o atmosfera ar"aizanta. =era ) sau de obiecte ca fus. semne prevestitoare de evenimente funeste si grave.-lemente romantice si simboliste in " pus de soare": Bomantica prin interesul pentru istorie. impresionand spectatorii: "A"Q padure tanaraQ... devenite parca sacre. la &ipnic. &a vederea ostenilor ce se aduna. &imba si stilul operei: &imba: Piesa este inspirata din realitatea moldoveneasca a secolului al N.Presarati.araci si voi si eu.. (cu sens de "inalienabil").. trebuie remarcate procedeele stilului romantic.tavar comunica stolnicului *ragan semnele prevestitoare de nenorociri pe care le observase in noaptea trecuta: tipatul bufnitei de pe castel..oievodului lor"Q 8estesugul oratoric al scriitorului atinge sublimul in cateva din celebrele replici ale lui . ")nul curge din caier pe fus ca un fir de par.. la Baia.... sugerata de credinte mistice.. e/clamatiile si interogatiile.)$lea si unele cuvinte au un colorit istoric.. descrisa inca din prima scena. in spiritul militantismului de la '.*estele. faptul ca "o vaca a sangerat in sistar".!nde sunt parintii vostriP &a %etatea lba. piesa creeaza $ cu mijloacele picturale. cainii au urlat.. %urtea pare o oaza de stabilitate sugerata de nume ce se trag din vremuri imemoriale ( ca )linca.. . la %"itila.tefan" . care se pierde insa in ritualul torsului si tesutului.. -a este realizata nu prin limbaj. "jitnicer" etc. "zisei" etc ). retorismul imbinat cu un inflacarat lirism. -/clamatiile si interogatiile. Beveca.uceava. ceste credinte pun in lumina mentalitatea oamenilor epocii. urmate de enumerarea numelor proprii vestite..la .. in care femeile asteapta toata viata ca barbatii sa li se intoarca din necontenitele razboaie. la . si caierul se topeste. asa vin suvoaiele in .iret.. cadentarile ritmice ale replicilor.mulg caierul.aracii mei s$ai vostri. .. "stolnic" .criitorul foloseste $ aparent inadecvat $ graiul popular muntenesc din jurul Bucurestiului. lirico$descriptive ale simbolismului $ o lume anistorica.. +andul ca oricand cel asteptat poate fi ucis creeaza o senzatie de nesiguranta.tefan cel 8are. "sa nu te auza" .

c"eia.oda" este prima povestire din volumul "=anu ncutei". ")apa lui .oda . sentimentele in mod indirect prin intermediul personajului povestitor si a celorlalte personaje prezente.si fiara palosului Boldur"). si fiara palosului. de unde si titlul povestirii D)apa lui . )onita intra cu mare usurinta la .oda . scriitor al sec.. si .oda )apa lui . 8i"ail .. comisul )onita ii ameninta pe oamenii aflati acolo cu o povestire din vremea tineretelor lui si din timpul domniei lui 8i"ai . avand ca predecesori pe )on 6eculce si )on %reanga.. bubuie tunetele si $ din cand in cand $ cate un trasnet formidabil acopere pentru o clipa totul....adoveanu un moment de rascrucee.tefan se impune astfel ca un conducator trimis de providenta. in care se incadreaza rand pe rand celelalte povestiri. cate un epitet sau cate o caracterizare creeaza pauza potrivita pentru risipirea ecourilor ( ".)n desfasurarea actiunii naratorului povesteste ca in tinerete se afla tot la "anu ncuei cu o alta iapa.turza. )i mai spune ca e in drum spre curtea domneasca.. )apa lui . si +otca. Bepetarea lui "si" sugereaza navala impetuoasa. iar anume sonoritati pe metri egali. fundamentala a genului epic in care accentul se pune pe nararea faptelor si intamplarilor.adoveanu (argumentare povestire) 8i"ail . *intre figurile de stil retin atentia si cateva comparatii si metafore.olumul "=anu ncutei" aparut in '<0. ca sa$i ceara lui . si %ande" duc spre un fortissimum in scara.patarul. )onita comisul in calitate de personaj narator da o e/plicatei ascultatorilor cu privire la iapa sa.BolduriP. utorul.adoveanu isi e/prima ideile. ca pe umerii unor uriasiQ" )...!nde sunt batranul 8anuil si +oian. moralitatea. inclusiv autorul care devine personaj si care impreuna cu celelalte formeaza rama. Te"nica narativa este aceea a povestirii in rama.. si +"erman.tibor si %ande. si )uga. si 8i"ai . .oda.adoveanu.e pare ca ordinea acestor nume in torentul retoric potopitor este studiata. .. la %osmin..si )lea =urul comisul. afara fulgera. poi. Begasim in volum aproape toate elementele povestirilor anterioare: lumea taraneasca. mama acesteia de acum si ca la un moment dat soseste un boier caruia ii ofera de baut si povesteste cu el despre necazurile sale cu boierii vecini....PamantQ" . *upa aceea.adoveanu in calitate de personaj narator si martor creeaza povestirea cadru... flat la "anu ncutei. moment ce constituie punctul culminamt. &a )asi..si +oian. iar daca nu ii va face sa ii pupe iapa sub coada. NN$lea este unul dintre cei mai mari povestitori romani. . idilicul .Boierul pleaca iar la putin timp dupa el pleaca si comisul )onita.. si *ajbog parcalabul. legenda. )n anumite puncte de varf sau de coboras ale perioadelor. si Aana. are ca scop obtinere unui efect ma/im. in c"ip firesc.. vine raspunsul scurt ( "PamantQ" ). si +angur. )onita ii arata actele si voda ii face dreptate.. Povestirea este o specie a genului epic pentru ca faptele si intamplarile sunt prezentate pe momentele subiectului. reprezinta in opera lui .D=anu ncutei este alcatuit din povestiri. Betorismul este intarit de indicatiile scenice date de autor si $ in final $ este contrapunctat de o dezlantuire a sti"iilor.)n intriga aflam ca cei de fata il incurajeaza pe comisul )onita iar acesta "otaraste sa le spuna povestea.tibor.. ploua torential. 8i"ail . .i pe oasele lor s$a asezat tot pamantul 8oldovei. urmat de o metafora e/traordinara prin retorismul ei grandios ( ". si . Primul povestitor este )onita comisul de la *raganesti care se intrece la povesti c"iar si cu mos &eonte. se inc"ina si recunoaste pe boierul de la "an. ca in e/emplul " . Povestirea este o specie primara.oda de 8i"ail .oda sa ii faca dreaptate.

Vsă poftească măria sa să-i pupe iapa nu departe de coadăWQ) El merge la 9odă (i este primit imediat în audienţă) El do$ede(te încă o dată o îndrăzneală nemaipomenită. vand trasaturile caracteristice prezentate mai sus D)apa lui . ctiunea se petrece la "anul ncutei dar si la )asi. dialogul si putina descriere. la curtea domneasca. suntem tentaţi să r#dem de V$itejiileQ comisului.)n deznodamant. VEanu 'ncuţeQ. care par cam trase de păr) El apare ca un erou în propria-i po$este) El îl înt#mpină pe boier la %an (i-i urează sănătate) 'poi. %a in orice opera epica sunt utilizate moduri de e/punere. scris de .%omisul le cere ascultatorilor sa priveasca cu luare aminte iapa care Dranc"eaza si rade dezvaluind parca o amintire din alt veac. practic. dacă nu-i făcea dreptate. dacă nu i s-ar fi făcut dreptate) În toate aceste înt#mplări. manual Eumanitas. Vsă poftească măria sa să-i pupe iapa nu departe de coadăWQ) !oniţă îi spune lui 9odă că. 8os &eonte. dacă nici 9odă nui $a face dreptate. deoarece în cadrul firului epic al $olumului inter$in istorisiri relatate de fiecare dată de alt oaspete. .oda este o povestire. iapa era pregătită peste drum) 'ceste două sec$enţe st#rnesc %azul) "eci prin ton (i prin conţinut istorisirea comisului !oniţă are umor) %aracterizare comisul )onita $ )apa lui . predominanta fiind naratiunea. îl acaparează pe boier pe timpul popasului acestuia la %an. cls) S +ota dominantă a istorisirii comisului !oniţă este umorul) În primul r#nd. principale: )onita. . cu cele două sec$enţe ale sale) !oniţă îi spune boierului la %an că dacă nici 9odă nu-i $a face dreptate. =anu ncutei este o povestire intrucat faptele si intamplarile se petrec in timp si spatiu.oda.i%ail &ado$eanu recurge în acest $olum la te%nica literară numită po$estire în ramă sau po$estire în po$estire. D)apa lui . P!apa lui 9odăQ 3 exerciţiul N. naratiunea.oda.oda este o povestire pentru ca are un numar relativ redus de personaje.. a(a înc#t trebuie pri$ite cu un z#mbet îngăduitor) ?n al doilea r7nd.oda il intreaba ce s$ar fi intamplat daca nu ii facea dreptate. po$estindu-i necazurile sale) El are marele curaj să-i spună boierului că. ncutaL*esi accentul nu se pune pe creearea personajului totusi comisul este caracterizat atat direct de autor cat si indirect prin fapte si limbaj. stfel cei de fata isi dau seama ce fel de om e comisul )onita. pag) 0G. Bemarcabil este "arul de povestitor al comisului. r7dem de înt#mplarea centrală a po$estirii.oda V!apa lui 9odăQ face parte din $olumul VEanu 'ncuţeiQ). aceste fapte par mai degrabă in$entate de comis. altele secundare:. spun#ndu-i lui 9odă că nu-(i ia $orba înapoi (i are iapa pregătită. *omnitorul ii multumeste pentru cinstea facuta la "an si trimite un slujbas domnesc pentru a pune in aplicare porunca lui . comisul este personajul principal (i să$#r(e(te fapte aproape incredibile) *rin extraordinarul lor. ceea ce il distreaza pe .patiul naratiunii este si el destul de amplu comparabil cu al nivelului si al romanului.i%ail &ado$eanu) ..oda. . adică un alt narator $enit la Eanul 'ncuţei) V!apa lui 9odăQ este o snoa$ă (i se află în desc%iderea $olumului de nouă po$estiri.adoveanu.. *escoperim un timp al povestirii intr$o toamna aurie intr$o departata vreme demult cand scriitorul se afla la =anu ncutei D am auzit multe povesti la =anu ncutei si un timp al evocarii comisul )onita evoca fapte si intamplari din tineretile lui. )onita raspunde ca el nu$si i$a vorba inapoi.

"striga razasul zb7rlindu$si mustata tusinata".turza si iapa la care acesta s$a uitat cu uimire. Portretul moral reiese din 4nt7mplarea relatata despre . de a povesti de a se spune lucruri nemaiauzite petrecute. ")apa lui . A trasatura dominanta a comisului )onita este dorinta de dreptate si de adevar.oda. . narator deoarece a participat direct la 4nt7mplarile relatate.turza i$a facut dreptate comisului )onita le spune celor adunati 4n jurul focului: "dupa asta puteti cunoaste ce fel de om sunt euQ". adica un alt narator venit la =anul ncutei.e subliniaza astfel parerea ca )onita comisul are o vasta e/perienta de viata care$l face atot stiutor.oda .%aracterizare comisul )onita $ )apa lui .oda %aracterizarea comisului )onita ")apa lui . Personaj comun celor doua planuri narative din ")apa lui .oda". Personajul este prezentat 4n mod direct de narator 4n primul plan al naratiunii.. dupa cum o afirma 4n fata boierului care povesteste la =anul ncutei. ceasta comparatie populara arata dorinta arzatoare a lui )onita de a se face . care constituie principalul imbold spre destainuire. un razes strain care mie 4mi era drag foarte".. care sugereaza "otar7rea. Personajul este caracterizat 4n mod direct de narator si de el 4nsusi (autocaracterizare) si un mod indirect prin faptele sale. deoarece el este prezent 4n toate povestirile 4ndemn7nd oaspetii sa$si aminteasca 4nt7mplari e/traordinare. c7ndva.oda" face parte din volumul "=anu ncutei". cre7nd 4n jurul sau placerea de a vorbi. limbajul si modul de a g7ndi. carunt. realiz7nd unitatea acestuia. "=anu ncute". Bazesul se 4ncadreaza perfect 4n atmosfera de basm. . *upa ce termina de povestit 4nt7mplarea din vremea tineretii lui.adoveanu.oda . 87ndru si orgolios comisul reactioneaza imediat c7nd este ironizat cu privire la calul sau "pintenog de trei picioare". comisul )onita este personaj. 6aratorul realizeaza portretul fizic al comisului )onita. e/prim7ndu$si admiratia fata de comisul )onita si subliniind ideea ca acesta este o personalitate des 4nt7lnita la "an "statea st7lp acolo. de veselie a "anului. el reuseste sa atraga atentia oaspetilor care 4l asculta "cu barbiile 4naltate si cu oc"ii rotunzi". %omisul )onita este personajul principal al acestei povestiri.8i"ail . av7nd o adevarata pasiune pentru a spune si a asculta povesti. ?nzestrat cu "arul povestiri. cu fata uscata si ad7nc brazdata". asprimea firii si destinul zbuciumat al personajului "era un om nalt.. s$am venit la . . scris de 8i"ail . dar este si un personaj permanent al 4ntregului volum "=anu ncutei". demult "se lua la 4ntrecere p7na si cu mos &eonte la t7lcuirea tuturor lucrurilor de pe lumea asta". 4nsetat dupa dreptate ca cerbul dupa apa de izvor. %omisul )onita este m7ndru de originea sa de razes de la *raganesti. petrecute demult 4n tara 8oldovei..adoveanu recurge 4n acest volum la te"nica literara numita povestire 4n rama sau povestire 4n povestire.ucevei.. -l 4nsusi afirma atunci c7nd este 4nt7mpinat de ofiterul cel tinerel: ". deoarece 4n cadrul firului epic al volumului intervin istorisiri relatate de fiecare data de alt oaspete. din tinutul .oda" este o snoava si se afla 4n desc"iderea volumului de noua povestiri.

?ncrezator 4n puterea dreptatii si 4n judecata . p. ca ultima solutie la judecata lui . r. are "arul vorbirii. este apropiat de supusii sai si stie sa se bucure de veselia lor. reactioneaza atunci cand este ironizat. este generos. fara a fi infatuat. 1. simte nevoia sa se destanuie. dascalul )oan. ". b. curajul. respectuos si mandru.adoveanu $ caracterizarea personajelor '. )onita comisului se emotioneaza si c"iar se teme c7nd constata ca boierul cu care a vorbit la =anul ncutei este c"iar 8i"ail . cautand alte argumente in sustinerea punctului sau de vedere. %instit si corect.oievodului c7nd 4i aminteste de promisiunea referitoare la cal: "-u vorba nu mi$o iau 4napoi. isi sustine cauza prin numeroase dovezi.!n alt personaj este . c. m. este lovit de nedreptatile dusmanilor si incearca sa$sifaca dreptate. sensibil si demn. b. dispune de oadevarata arata persuasiunii si a conversatiei. simtul umorului. d. emotiile se transforma in tema. -vocand fapte de demult. considera ca apartine unei lumi aparte. stiind sa$si atraga interlocutorii. cinstea.dreptate neamului sau si de a nu lasa mostenire copiilor lui ne4ntelegerile cu dusmanii care "au colti lungi si ascutiti". prin felul de a vorbi si relatia cu celelalte personaje. la inceput este luat de catre cei de la "an drept un mare boier. este personaj real. apare in dubla ipostaza.oda si repeta gluma referitoare la cal. este mandru de calul sau. dupa ce a fost pe la multe divanuri de judecata. Primul dintre ele este comisul )onita: a. contactul cu domnitorul ii produce emotii. f. i. %omisul )onita 4ntruc"ipeaza tipul taranului 8oldovean cu cele mai alese virtuti morale: dorinta de dreptate si adevar.turza. est constient de calitatile sale. . comisul aduna si aduce cu el toate documentele doveditoare asupra pam7ntului mostenit de la parintele sau. buna dispozitia. nu e/ista sa.2<. Personajele si povestirile sadoveniene 4mbraca aura legendei. insusirile fizice. n. portretul fizic este prezentat in primul plan narativ. ^. taran de felul sau. este istet.oda" de 8i"ail .oda. apare in postura de narator al unei intamplari la care a fost participant direct. l. demn si corect.12 si '. atoatestiutor.oda .oievodului. s. cu o bogata e/perienta de viata. legendare. c. c. firea lui desc"isa 4l fac sa depaseasca situatia si 4i raspunde cu curaj .turza: a. care care se risipeste datorita atitudinii lui . este mandru de conditia sa sociala si. sunt folosite diverse modalitati de caracterizare: prezentarea directa prin descriere. al zicerii si se confeseaza fara insistenta si fara retinere. d. . =otar7t. trasaturile aspre si figura sa trista dezvaluie greutatile prin care trecuse. placerea de a asculta si a spune povesti nemaiauzite. are simtul umorului si face "az de necaz.imtul umorului. dor si ospitalitatea. j. prin precizarile autorilui sau ale personajului insusi. nu apeleze. o. domn al 8oldovei intre '. in limitele decentei. razesul nu se da 4nlaturi sa lupte c"iar cu un "corb mare boieresc". )nteligent si curajos. incercand sa se consoleze. g. e. este personaj principal. ")apa lui . 0. )apa$i peste drum". autorul aduce in prim$plan si c"ipul catorva personaje.oda 8i"alac"e . este "atru. demnitatea.

prin felul de a vorbi..i%ail &ado$eanu .e incadreaza perfect structurii narative careia ii dau cosistenta si unitate.. b. se dovedeste acelasi om cu simtul umorului. Beferat )apa lui . este singura prezenta feminina in opera. se aseamana cu aceasta atat fizic. b. in ipostaza de domnitor. starneste emotii celor cu care vine in contact si se dovedeste corect. vesela si stie sa aprecieze istetimea. pintenog de trei picioare (i slab i se puteau număra oasele .nici %abar n-a$ea dinspre partea %oţilor^^) !ar în aceste zile .oda $ povestire pe momentele subiectului )apa lui . avand simtul umorului.(aua naltă^^ . le asculta cu atentie pasurile si se dovedeste deosebit de amabil in discutii.8os &eonte a.o( 7eonte aprobă în batjocură ) 1omisul !oniţă nu a fost de acord cu replica lui . "angita: a. j.e.. este un om priceput la toate. iar culturile de toamnă au fost pe măsură) În acel an s-au adunat la Eanu-'ncuţei toţi oamenii ce $eneau din . nici t#năr nici bătr#n (i cu faţa .. c. are simtul umorului. f. sunt folosite diferite modalitati de caracterizare: te"nica duiprocuo$ului. c#nd se spune că au căzut ploi năprasnice $ara .. este o prezenta episodica. dar devine deosebita concesiv. este o fire sincera. prin comportare si prin mimica. i.%oncluzii a. c. imbina intransigenta cu cu bonomia.. auzite a Eanu .Fara de sus^^ . (i care stătea cu . mama sa. . d.o( 7eonte (i-(i laudă din nou calul spun#nd că este dintr-o $iţă aleasă (i se trage dintr_o iapă la care s-a uitat cu uimire c%iar 9odă . Personajele sunt de o mare diversitate tipologica si caracterizate prin diverse procedee.oda $ povestire pe momentele subiectului . prezentat direct prin descriere.'ncutei (i transmise din generaţie în generaţie) >na dintre ele este .Este o .!apa lui 9odă^^) -NPAG)T)!6. era de la "răgăne(ti (i $enise pe un cal roib . si in aceasta postura.. g. prin relatarea faptelor.: !ntamplare po$estita are loc într-o . . ncuta cea tanara..Eanul 3 'ncuţei^^ este o colecţie de nouă po$estiri scrise de . (..ad#nc brăzdată^^) '$ea ni(te oc%i ageri (i o mustaţă tu(inată) &e $edea că este un om trecut prin $iaţă (i sociabil)Îl c%ema !oniţă comisul . 2..oldo$a) &tăteau la focuri (i p#rleau . portretul ei fizic si moral este realizat in permanenta prin simetrie cu ncuta cea de demult. cat si comportamental. cărunt. apare infatisat doar intr$unul din cele doua planuri narative..grase (i $esele^^ stătea nemi(cat acolo un răză( străin căruia îi plăcea $oia bună (i $eselia) Era un om înalt.într-un dos de părete^^) )6TB)+ : "e(i calul arăta astfel comisul se lăuda cu el spun#nd că nimeni nu mai are cal ca al dumnealui) . franc"etea si vorba de du".i%alac%e &turza) . ^. sunt stapanite de curiozitate. manifestata insa cu discretie. ocupaacelasi loc in spatiul naratiunii. stie sa$l provoace pe interlocutor. este insinuat. 3.Fara de jos^^ care $oiau să ajungă în . dupa ce isi atinge scopul. ".. e.depărtată $reme^^ .%artane^^ de $iţel sau de berbec . este ironic. este la fel de sprancenata si de vicleana. b.) &e simţeau la adăpost căci acest %an semăna cu o cetate (i .

.ult %az a făcut $odă pe răspunsul răză(ului (i băt#ndu-l iar pe umăr î(i aminti de oala cu $in ro(u pe care i-o plăti comisul la %an) "E:+<"H. Personajele$ naratori sunt fie participanti direct.adoveanu recurge la te"nica literara numita . iar dacă nici el nu-i $a face dreptate să-i pupe iapa nu departe de coadă)7a această replică toţi cei prezenţi ăncepură să r#dă . răspunse %otăr#t : ..istorisire pe care a( pute a să $-o spun^^ completă comisul) 'uzind pro$ocarea comisului .. iar răză(ul recunoscu mai înt#i $ocea iar apoi faţa boierului de la %an) "upă ce îi arătă toate actele (i do$ezile pe care le a$ea domnitorul îi recunoscu dreptatea (i imediat trimise slugă la locul faptei pebtru a clarifica lucrurile) Înainte de a pleca boierul îl luă deoparte pe comis (i-l întrebă ce sar fi înt#mplat dacă nu i se făcea dreptate) !oniţă comisul . inceputul fiind de basm.alea 8oldovei..adoveanu ('. scriitor reprezentativ al secolului NN$lea. 6aratorul precizeaza ca intramplarile ce urmeaza a fi povestite s$au petrecut .. din *raganesti unul dintre cei < povesitori care se intalnesc la =anul ncutei de pe .. mama acesteia) 9enise cu iapa pe care tot o lăuda (i stătea cu alţi oameni care .o( 7eonte îl asigură că $a fi ascultat (i îl rugă să î(i înceapă po$estirea) "E&?HX>5'5E' '1F!>+!! : 1omisul !oniţă î(i începu istorisirea amintindu-(i de $remurile tinereţii c#nd se afla tot la Eanu-'ncuţei .acuma-s oale (i ulcele^^) "eodată toţi cei prezenţi $ăzură un boier ie(ind dintr-o dro(că (i îndrept#ndu-se spre ei) Era un boier $oini . (i cu un lănţug de aur la g#t) *olitico(i .un balaur negru in nouriMM si niste .oda $ fisa de lectura 8i"ail . unul dintre ele fiind inserat in celalalt..intr$o indepartata vreme. oamenii îl in$itară la masă (-ii spuseră 'ncuţei să-i aducă o ială cu $in pe care a platit-o comisul . . este autor a numeroase romane si povestiri. demultMM..`+8>7 : 1omisul !oniţă se mandreste cu roibul său : pentru că se trage din iapa lui $odă . Povestirea incepe prin descrierea de catre narator a imprejurarilor prin care si fi/eaza timpul. însă la care era %angiţă altă 'ncuţă.intamplarile fiind istorisite de )onita comisul.. intr$un trecut neprecizat..intr$o toamna aurieMM..civilizatia stravec"e a satului romanesc si natura. (i la 9odă .Eu $orba nu mi-o iau înapoi) !apa-i peste drum^^) . inclusi$ boierul) P!6%T!& %!&8)6 6T : *us pe fapte mari . la intretaierea drumurilor spre Boman si )asi.trei parale^^)!ntr#nd în $orbă răză(ul începu să i se pl#ngă boierului de o .=anul ncuteiMM('<0. deoarece in cadrul firului epic al volumului intervin istorisiri relatate de fiecare data de alt oaspete.)n primul plan narativ al povestirii se fi/eaza timpul si spatiul prin intermediul naratiunii dar si al descrierii. in care a abordat. si locul.la =anul ncuteiMM. 8i"ail .poveste in povesteMM sau .pricină^^ pe care a mo(tenit-o de l(a strămo(ii săi) Era $orba despre un $ecin de la "răgăne(ti care i-a furat pe nedrept o bucată de păm#nt ) Eotăr#t. înarmat cu acte (i do$ezi. . iar a doua zise înfăţi(ă la curte spălat (i aranjat) !mediat o slugă apăru (i-l întrebă cu ce treabă a $enit) "upă ce auzi totul soldatul îi dădu $oie să intre în camera lui 9odă) 7u#ndu-(i inima în dinţi .naratiune in naratiuneMM. . !oniţă comisul insistă spun#nd că este ăn stare să meargă.>$'<3'). $ăz#nd că boierul are simţul umorului .=anul ncuteiMM. venit la =anul ncutei.!n loc aparte in creatia sa il ocupa volumul . pe cand oamnenii au vazut . )n volumul .oda. Povestirea contine doua planuri narative care se intersecteaza.. care era (i ea tot (i r#nc%eza (i ea tot la fel speriind o altă 'ncuţă) )apa lui .. unde a auzit multe povesti.)apa lui ... comisul intră (i căzu în genunc%i în faţa domnitorului) 'cesta îi porunci imediat să se ridice . cu barbă ro(ă . fie martori ai intamplarilor istorisite cu placere si cu ambitia ca povestirea fiecaruia va fi mai impresionanta decat celelalte anterioare.) din care face parte si povestirea . răză(ul plecă . istoria. adica un alt narator.

).vrednic de mirareMM. domnilor mei. autorul evidenteaza reactile "angitei celei tinere la istorisirea comisului pe care acesta o reia insa in data.. fiind prima dintre cele noua povestiri reunite in aceasta carte.odaMM. Provocat de unul dintre interlocutori. cel de al doilea plan al naratiunii se intrerupe pentru ca de data asta. care vesteau razboi si belsug la vita de vie.. el se uita zambind de la fereastra desc"isa si$si mangaia barba") corespunde celui de al doilea plan si ar putea fi intitulata: RA intamplare din vremea lui 8i"ail . ceasta consta in faptul ca intr$o povestire se insereaza ' o alta povestire. Rdemult"). cand a daruit *umnezeu rod bogat in podgoriile din Tara$de$Jos. treia secventa (de la R)aca de ce. !rmarind structura naratiunii se constata ca autorul foloseste procedeul insertiei care este anuntata prin constructia . care$i uimeste pe ceilalti prin calul sau . Te/tul ar putea fi impartit in trei secvente: Prima (de la inceput si pana la R dar rasul ei tot traieste. deasupra pu"oaielor 8oldovei").. ale carei componente erau: trecutul." si pana la R.pasari mari venite .oda" desc"ide volumul intitulat R=anu ncutei" ('<0. reularea lui se face prin enunturi de tipul : . doua secventa narativa (de la R %um va spuneam. de mos &eonte. 8oldova si taranul. la =anul ncutei si la care el participase in mod direct pe cand era tanar. procedeu pe care il intalnim si in literatura universala. insa nec"ezatul calului sau ii ofera comisului prilejul de a isi relua istorisirea din trecut.asta$i o poveste pe care as putea s$o spun daca m$a ascultati. apartinand parca basmului eRsi spuneau oamenii ca ar fi vazut balaur negru in nouri.. si se sparie de el alta ncuta")reprezinta primul plan narativ si ar putea fi intitulata: Rintr$o seara de toamna. *in nou.. prilej de petreceri si de povesti la =anul ncutei.MM. la =anul ncutei".turza"..numai pielea si ciolaneleMM. ce avuse loc tot aici.adoveanu (nascut in '. caci era . comisul se lauda cu descendenta calului sau din .. -l nareaza in timpul prezent o intamplare din trecut.cum va spuneam. ici. .. cand omul 8i"ail .. !niversul operei: Primul plan al povestirii se incadreaza intr$un trecut indepartat eRintr$o toamna aurie". autorul a utilizat te"nicainsertiei (povestirii in rama).MMetc.. Particularitati compozitionale: )n acest volum.. Rintr$o departata vreme". scriitorul isi insemnase popasul in veac printr$o opera monumentala. iar cand firul epic se intrerupe din cauza alternantei celor doua povestiri. se afla ncuta cea tanara. trecea in eternitate.. Planul narativ se intrerupe pentru a consemna reactiile celor prezenti si pentru a descrie splendoarea peisajului in acea zi frumoasa de toamna.. prima constituind Rrama" celei de a doua. l doilea plan narativ cuprinde istorisirea comisului )onita. impreuna cu alti drumeti (care ospatau si beau vin nou conform unui ritual stravec"i).din ostroavele de la marginea lumiiMM.... "angita la fel de frumoasa si de vioaie ca mama sa. care este narator$personaj in povestire. )n aceea toamna gemand de roade..)apa lui . domnilor mei. )apa lui . in mijlocul trecatorilor adunati pe langa focuri sa vorbeasca si sa petreaca. naratorul se afla la =anul ncutei.oda $ comentariu )n octombrie '<3'. "si pana la sfarsit) constituie o revenire la primul plan si ar putea fi intitulata R!rmasul iepei lui . r<^13'>rj3<ggu 6aratiunea R)apa lui .oda". Printre acestea se gaseste si )onita comisul din *raganesti.>).

care si ea s$a dus intr$o lume mai putin vesela".oda". in jurul mustatii tusinate si la coada oc"ilor mititei. comisul este poftit la . Portretul acestuia pare a fi al unui om obisnuit: R-ra un om inalt..) la care s$a uitat cu mare uimire c"iar maria sa . iar in jurul lor umbla R ncuta cealalta. pe cand noi toti cei de fata. si daca nici domnitorul nu$i va face dreptate. )n vremea tineretii sale. ajungand la )asi. Belatarea este precedata de un adevarat ritual pregatitor.. cu barba rosa rotunjita" si cu lant de aur la gat. cu saua inalta pe dansul. ale carei intamplari se petrecusera intr$un trecut si mai indepartat. pentru ca acesta sa$i dea inapoi pamanturile rapite de altii. inainte de a manca tipsia cu jar. menit sa creeze o atmosfera propice ascultarii: R. neclintit intr$un dos de parete. Tocmai cand )onita se pregatea de plecare. comisul se oprise la "anul ncutei si statuse in preajma focului Rcu alti oameni care acuma$s oale si ulcele". cestui boier Rmarunt la stat. care isi aminteste . ne asezam in juru$i pe butuci si pe protapurile caralor. *upa ce descrie cadrul actiunii. l doilea plan narativ cuprinde istorisirea comisului )onita. Boierul s$a veselit auzind vorbele comisului si a primit din partea acestuia o oala cu must rosu. Ac"iul lui era aprig si neguros. intrucat domnitorul $ om cu simtul umorului $ apreciase gluma si nu se suparase. comisul )onita calatorea spre )asi (capitala 8oldovei). cu fata uscata si adanc brazdata. la "an.us.turza 1. cesta este primul plan narativ in care povestitorul este si personaj.turza". pe vremea domniei lui 8i"ail . rezemata de usor". %and 8i"ail . la rascruce de drumuri si de destine. intrucat in preajma lui s$au petrecut intamplari Rinfricosate" despre care povestesc drumetii stransi in jurul focului. cum.. %a si acum. Teama lui nu tine insa decat o clipa. gospodari si carausi din Tara de . in consecinta.oda 8i"alac"e ..turza i$a poruncit sa se ridice. %u multe vorbe. Personajele alcatuiesc doua grupuri simetrice: ncuta cea tanara 9 ncuta cea de demult: Povestitorul o prezinta pe prima ca fiind Rtot ca ma$sa de sprancenata si de vicleana". s$a urcat in trasura si a plecat. cu manunc"iul de ogrinji sub bot. . le starneste uimirea celorlalti drumeti prin calul Rvrednic de mirare" pe care venise: R-ra calul din poveste. il provoaca pe comisul )onita la o destainuire: el promite sa le spuna celor aflati la "an.. razesul i$a povestit boierului ca se duce la . iar calul sau constituie doar un prete/t pentru a povesti. un trimis al *omniei pleaca la *raganesti sa faca dreptate. R ncuta cea tanara sta in prag. impartind bucate si raspandind voie$buna. dupa aceea. vec"iul "an are o aura de legenda. pe poarta "anului a intrat trasura unui boier insotit de slujitori. caci toamna. intr$o pricina cu niste pamanturi. razesul si$a dat seama ca$' are in fata pe boierul de la "an. naratorul aduce in prim$plan pe unul dintre oa netii "anului:comisul )onita de la *raganesti. cu intentia de a i se infatisa domnitorului. )maginea celeilalte ncute (cea de demult) se contureaza din cuvintele comisului. %and comisul isi incepe istorisirea.sezat langa apa 8oldovei. i$a placut felul in care '$a intampinat comisul si '$a intrebat unde se duce. cu barbiile inaltate si cu oc"ii rotunzi". %omisul este al doilea narator$personaj.. Bevenirea la primul plan narativ se face in ultima parte a te/tului. rumena in obraji si iute. si cazand cu fata la pamant isi varsa tot amarul adunat in atatia ani.oda. doua zi.orbele ironice ale lui mos &eonte la adresa calului. carunt. 6umai pielea si ciolaneleQ !n cal roib. cest razes strain imbracat in "aine de stofa aspra. obrazul cu mustata tusinata parea ca rade cu tristeta". pintenog de trei picioare. comisul le cere din nou drumetilor sa se uite la calul lui Rca la un lucru rar": Rpentru ca aista$i mostenire din iapa lui . povestea acestui animal care se trageaRdintr$o iapa tot pintenoaga (. pielea era scrijelita in creturi marunte si nenumarate.". mama acesteia.oda. era vremea povestilor. Ratunci sa pofteasca maria sa sa$i pupe iapa nu departe de coada".

. )n acest mod. )apa lui ..." al basmelor.... intr$un spatiu legendar).Eanu 3 'ncuţei^^ este o colecţie de nouă po$estiri scrise de . nici t#năr nici bătr#n (i cu faţa . opera literara discutata se incadreaza in specia literara povestirea. Prin aceste trasaturi. *in spusele comisului. Primul R-ra calul din poveste. liniste.ituat langa apa 8oldovei (adica. in interiorul caruia e/presii ca: Rvremea vec"e" sau Rdepartata vreme" ec"ivaleaza cu R fost odata. ca si cand ar reprezenta acelasi c"ip. reiese ca si Riapa lui . ca de cetate si porti ferecate care il izoleaza de lumea din afara. calul Rnec"eza deodata subtire si ranji inspre noi ca un demon ". %alul de acum al comisului 9 . cărunt.oda" este o naratiune in care faptele sunt relatate din ung"iul povestitorului(participant la episodul petrecut). auzite la Eanu . %ontopirea celor doua imagini se face in final: R)aca de ce (spune comisul) trebuie sa va uitati ca la un lucru rar la calul meu roib. "anul devine un salas de nemurire.'ncutei (i transmise din generaţie în generaţie) >na dintre ele este . pintenog de trei picioare: pentru ca aista$i mostenire din iapa lui . vem impresia ca doua fotografii se suprapun. un moment. "anul este si locul in care drumetii mediteaza asupra vietii si asupra mortii. de fiecare data.. )maginea "anului: =anul ca spatiu in care se aduna drumetii mai apare in literatura romana (la ..pecia literara: R)apa lui .Fara de sus^^ . tot in locul acela. tunci cand in "an se face.%artane^^ de $iţel sau de berbec) &e simţeau la adăpost căci acest %an semăna cu o cetate (i . de parca ar apartine unei geografii magice. 8ereu gata de drum (dar amanand.n.. se spun Rpovesti" despre intamplari trecute. 6umai pielea si ciolanele ".!apa lui 9odă^^) !ar asta se înt#mpla într-o .lavici sau %aragiale). c#nd se spune că au căzut ploi năprasnice $ara ..iapa lui .ad#nc brăzdată^^) '$ea ni(te oc%i ageri (i o mustaţă tu(inată) &e $edea că este un om trecut prin $iaţă (i sociabil) .ca: Rsi ncuta cealalta sedea ca si asta. iar culturile de toamnă au fost pe măsură) )apa lui . =anul ncutei este insa deosebit de toate acestea. .oda.). reinviind astfel timpul devenit amintire.oda $ povestire . eu i$am inc"inat oala cu vin si i$am poftit sanatate" (comisul cel tanar). plecarea). .patiu al belsugului si al veseliei.nici %abar na$ea dinspre partea %oţilor^^) !ar în aceste zile . rezemata de usorul usii".depărtată $reme^^ . %omisul de acum 9 comisul cel tanar se aseamana prin placerea de a inc"ina vinul si de a$si face prieteni: Rinc"ina oala catre toate obrazele.i cand ranc"eaza el si rade. asculta cu oc"ii dusi cantecele lautarilor"(acum) si R%um s$a apropiat (boierul venit la "an n.oldo$a) &tăteau la focuri (i p#rleau . )nteresul cititorului se concentreaza mai mult asupra intamplarii decat asupra personajului.i%ail &ado$eanu .oda" era tot pintenoaga si Rranc"eza si radea" ca si urmasul ei.oda $ povestire În acel an s-au adunat la Eanu-'ncuţei toţi oamenii ce $eneau din .Fara de jos^^ care $oiau să ajungă în .oda" par a fi coborati din basm9legenda. parca ar avea o amintire din alt veac si din acele zile ale tineretii mele". )n interiorul lui. dar si in literatura universala. . inainte de a manca tipsia cu jar. . istorisiri prin care naratorii pastreaza viu timpul de altadata.. . acestui barbat ii place sa spuna Ristorii" din trecut. "anul are ziduri groase.grase (i $esele^^ stătea nemi(cat acolo un răză( străin căruia îi plăcea $oia bună (i $eselia) Era un om înalt..

ult %az a făcut $odă pe răspunsul răză(ului (i băt#ndu-l iar pe umăr î(i aminti de oala cu $in ro(u pe care i-o plăti comisul la %an) )apa lui voda @ caracterizarea comisului ionita "upă ce îl introduce pe cititor în atmosfera locului.. pintenog de trei picioare (i slab i se puteau număra oasele . inclusi$ boierul) *>+18>7 1>7..acuma-s oale (i ulcele^^) "eodată toţi cei prezenţi $ăzură un boier ie(ind dintr-o dro(că (i îndrept#ndu-se spre ei) Era un boier $oini .i%alac%e &turza) . însă la care era %angiţă altă 'ncuţă.o( 7eonte îl asigură că $a fi ascultat (i îl rugă să î(i înceapă po$estirea) "E&?HX>5'5E' '1F!>+!! : 1omisul !oniţă î(i începu istorisirea amintindu-(i de $remurile tinereţii c#nd se afla tot la Eanu-'ncuţei . răspunse %otăr#t : . iar dacă nici el nu-i $a face dreptate să-i pupe iapa nu departe de coadă)7a această replică toţi cei prezenţi ăncepură să r#dă . răză(ul plecă . oamenii îl in$itară la masă (-ii spuseră 'ncuţei să-i aducă o ială cu $in pe care a platit-o comisul . mai ales în jurul mustăţii Vtu(inateQ (i a oc%ilor mititei) *ri$irea sa do$edea spirit de obser$aţie.trei parale^^) !ntr#nd în $orbă răză(ul începu să i se pl#ngă boierului de o . înarmat cu acte (i do$ezi.!+'+8 : *us pe fapte . comisul intră (i căzu în genunc%i în faţa domnitorului) 'cesta îi porunci imediat să se ridice . mama acesteia) 9enise cu iapa pe care tot o lăuda (i stătea cu alţi oameni care .Este o istorisire pe care a( pute a să $-o spun^^ completă comisul) 'uzind pro$ocarea comisului . de$ine sufletul grupului format din cei nouă călători care au poposit la %an) 1omisul !oniţă era un răze( străin.pricină^^ pe care a mo(tenit-o de l(a strămo(ii săi) Era $orba despre un $ecin de la "răgăne(ti care i-a furat pe nedrept o bucată de păm#nt ) Eotăr#t.o( 7eonte aprobă în batjocură ) 1omisul !oniţă nu a fost de acord cu replica lui . (i la 9odă . $ăz#nd că boierul are simţul umorului . prin plăcerea de a sta de $orba cu ceilalţi (i de a-i incita la po$estit. cu faţa uscată (i ad#nc brăzdată Q.într-un dos de părete^^) "e(i arăta astfel comisul se lăuda cu el spun#nd că nimeni nu mai are cal ca al dumnealui) . naratorul 3 autor aduce în prim plan un personaj care.de 3 &us a .. profunzime (i experienţă de $iaţă: Voc%iul lui era aprig (i negurosQ) $ caracterizarea .. (i cu un lănţug de aur la g#t) *olitico(i .oldo$ei) VEra un om nalt. !oniţă comisul insistă spun#nd că este ăn stare să meargă. din ţinutul &ucce$ei. din Fara ..o( 7eonte (i-(i laudă din nou calul spun#nd că este dintr-o $iţă aleasă (i se trage dintr_o iapă la care s-a uitat cu uimire c%iar 9odă . iar a doua zise înfăţi(ă la curte spălat (i aranjat) !mediat o slugă apăru (i-l întrebă cu ce treabă a $enit) "upă ce auzi totul soldatul îi dădu $oie să intre în camera lui 9odă) 7u#ndu-(i inima în dinţi .!+85!4': ?l c%ema !oniţă comisul . era de la "răgăne(ti (i $enise pe un cal roib . de la "răgăne(ti.Eu $orba nu mi-o iau înapoi) !apa-i peste drum^^) . cu barbă ro(ă .. iar răză(ul recunoscu mai înt#i $ocea iar apoi faţa boierului de la %an) "upă ce îi arătă toate actele (i do$ezile pe care le a$ea domnitorul îi recunoscu dreptatea (i imediat trimise slugă la locul faptei pebtru a clarifica lucrurile) Înainte de a pleca boierul îl luă deoparte pe comis (i-l întrebă ce s-ar fi înt#mplat dacă nu i se făcea dreptate) !oniţă comisul ..(aua naltă^^ . (i care stătea cu . cărunt.

s-a dus s-o caute la 9odă. trăd#nd greutăţile prin care trecuse) Era sociabil. ca (i stăp#nul ei.ulţumirea pe care o simte după ce i s-a făcut dreptate arată încrederea pe care (i-a recăpătat-o în judecata domnească) *ăm#ntul mo(tenit din mo(i strămo(i răm#nea astfel. Vcu oc%i du(iQ) 1omisul era un ominteligent (i înţelept. le arată drumeţilor că aceasta era înzestrată cu însu(iri deosebite fiindcă se trăgea dintr-o V$iţă nobilăQ) "e(i era slab. de drept. cu faţa uscată (i ad#nc brăzdată Q. îi plăcea să înc%ine (i să discute cu toţi drumeţii) &ensibilitatea cu care era înzestrat îl făcea să asculte c#ntecele lăutarilor cu plăcere (i nostalgie. umaniz#ndu-se) 7egătura dintre stăp#n (i fiinţa necu$#ntătoare era însă foarte profundă) 1alul părea că impărtă(e(te cu stăp#nul t#lcul ad#nc al unor înt#mpări de demult: VXi c#nd r#nc%ează (i r#de. din Fara .i%alac%e &turza) . cărunt. din ţinutul &ucce$ei. pentru că are cu ade$ărat %ar de po$estitor) ?oarte m#ndru de iapa lui. nici de trudă)Q &tăp#nul se m#ndrea cu descendenţa calului dintr-o iapă Vtot pintenoagăQ la care se uitase cu uimire c%iar (i domnitorului . mai ales în jurul mustăţii Vtu(inateQ (i a oc%ilor mititei) *ri$irea sa do$edea spirit de obser$aţie. el a a$ut curajul să nu-(i ia $orba înapoi în faţa domnitorului. calul era rezistent la drum (i nepretenţios la %rană: V7a m#ncare se uită numai cu un oc%i (i nu se supără c#nd îl las neadăpat)Q +u cuno(tea oboseala (i greutăţile: V 'semenea cal uscat (i tare nu (tie de ne$oie. căruia îi plăcea să descifreze t#lcul ad#nc al lucrurilor (i al înt#mplărilor : Vse lua la întrecere p#nă (i cu mo( 7eonte la t#lcuirea tuturor lucrurilor de pe lumea asta) Q) El este gata întotdeauna de drum.#ndria lui de răze( apare în felul său de a $orbi. în legătură cu mo(tenirea strămo(ească) &pirit desc%is (i înzestrat cu umor. profunzime (i experienţă de $iaţă: Voc%iul lui era aprig (i negurosQ) <brazul său umbrit de mustăţi părea că r#de cu tristeţe.de 3 &us a . în m#ndria de a fi cunoscut personal un domnitor drept. trezind %azul (i c#(tig#nd simpatia acestuia) 1u decenţă. parcă r#dea Vca un demonQ. care a (tiut să scoată la lumină ade$ărul) . care a (tiut totodată să-i aprecieze $orba de du%) mintiri din copilarie de )on %reanga . este respectuos (i m#ndru. st#rne(te spaima (i uimirea 'ncuţei) 5oibul semăna mult cu stăp#nul. parcă împrumutase o parte din trăsăturile acestuia. cu calul în(euat. iar umorul său este apreciat de cei care-l înt#lnesc (i îl ascultă po$estind. de la "răgăne(ti. parcă ar a$ea o amintire din alt $eac (i din acele zile ale tinereţii mele) "upă asta puteţi cunoa(te ce fel de om sunt euWQ comisul consideră că iapa aparţine unei lumi legendare. el (tie cum să-(i atragă interlocutorii) *rezenţa $oie$odului îi pro$oacă o emeoţie puternică (i aceasta cre(te (i mai mult în momentul în care î(i dă seama că boierul cu care glumise la %an era însu(i domnitorul) El î(i recapătă însă cumpătul c#nd $oie$odul îi cere documentele (i îi dă astfel prilejul să-(i susţină cauza prin multe do$ezi) . la ade$ăratul proprietar. de(i farmecul dulce al po$e(tilor îl ţinea pe loc) *erse$erent (i demn.odul cum nec%eza calul. subţire.1omisul !oniţă era un răze( străin. atunci c#nd a a$ut ne$oie de dreptate.oldo$ei) VEra un om nalt. în care el (i-a petrecut tinereţea (i pe care încearcă să o dez$ăluie celor care îi ascultă po$estirile.

tan PatitulE. *ar copiii nu inteleg rostul invataturii. sederea in gazda la )rinuca. 6ica pleaca impreuna cu bunicul sau la scoala din Brosteni. ci selectarea acelor momente ce constituie puncte de referinta in formarea eroului. asa cum i$o pastreaza amintirea. ca om. proape toate sunt conturate sumar. imbogatindu$i universul cunoasterii. apoi la scoala de cati"eti din #alticeni.D mintiri din copilarieE reprezinta opera de maturitate artistica a lui %reanga. eroul devenit adolescent este infatisat urmandu$si in continuare drumul. eroul va avea parte de o serie de peripetii: caderea in Azana.marandita e o Dzgatie de fataE. ici. fuga cu pluta pe Bistrita. prin caracterizare directa. pupaza din tei. 6ica va raspunde numai la staruintele mamei si ale bunicului *avid %reanga. fara ca portretul care l$i se face sa fie adancit in mod deosebit. iar evocarea se face din perspectiva indepartata a maturitatii. etc. odata cu intamplarile din copilarie: uratul de nul 6ou.criitorul urmareste procesul formarii adolescentului 6ica in raporturile lui cu viata sociala. care ii permite sa nuanteze caracterele. )zvoarele de inspiratie sunt autobiografice. %alinescu): Dasa eram eu la varsta cea fericita si asa cred ca au fost toti copiii de cand lumea asta si pamantulE. eroul sau este Dcopilul universalE (+. 8ulte personaje se retin prin lapidarele si e/presivele caracterizari pe care le face autorul: . Principala grija a autorului este insa evocarea varstei de aur pentru ca. ca elev la scoala domneasca din Targul 6eamtului. dandu$i o imagine asupra lumii. &umea in care patrunde eroul este inferioara celei din care tocmai a iesit. cu un stil rafinat si cu o e/ceptionala capacitate de fi/are a unui univers uman necunoscut pana atunci in literatura romana. iesirea din taramul miraculos al copilariei.ocola. ridicata prin stradania parintelui. D mintiri din copilarieE este si o evocare a satului traditional. 6umarul personajelor ce apar in D mintiri din copilarieE este relativ mare. daca prin amanunte 6ica este propria sa ipostaza. *e aceea. %artea este un DromanE al varstei inocente si al formarii.$lea.((. %reanga reuseste sa le sc"iteze o individualitate prin te"nica detaliului. cu conditiile in care tinerii urmau scoala. fiind dominata de un impuls afectiv greu de stapanit: nostalgia. unde s$a adunat o multime de baieti si fete. 6ica Aslobanu pare o varianta a lui %"irica din povestea D. %onstructia te/tuala nu urmeaza rigorile compozitiei clasice. tipologic vorbind. )nceputul partii a ))$a sta sub semnul lirismului nostalgic. Bememorarile intereseaza in masura in care au contribuit la formarea lui 6ica. dovedind un scriitor pe deplin format.asile $ D"arnic si rusinos ca o fata mareE etc. iar 6ica se simte aici lipsit de aparare in fata vietii si a timpului ireversibil. paraseste satul pentru a urma seminarul de la . asa ca primesc in dar pe D%alul BalanE si D. la scaldat. )n capitolul al ). printre care si 6ica. . copilaria nu reflecta numai dominantele varstei. umplerea de raie capreasca. . constient de valoarea propriei creatii. badita . Bupt de vatra satului. in toamna lui '. *ialogul cu propriul cuget (din debutul partii a )))$a) este o modalitate de disimulare a intentiilor unui artist genial. )n cele patru parti. )n acest capitol. Proiectata in spatiul unui sat moldovenesc de munte de la mijlocul secolului trecut.fantul 6icolaiE pentru a$i indemna in acest sens. ceasta despartire reprezinta dezradacinarea din universul =umulestilor. scriitorul nu urmareste o ordine cronologica a desfasurarii faptelor. ci si specificul mediului ambiant. memoria afectiva a eului narator reface drama adolescentului care. Partea ) se desc"ide cu evocarea scolii. prin actiune ori limbaj. un tablou fidel al unei lumi traind in spiritul obiceiurilor fi/ate printr$o e/istenta multimilenara. pare c"ipul mamei. evocarea indreptandu$se asupra casei parintesti. ltele seamana cu eroii din basme: 8ogorogea e certaret ca +erila. al modelarii umane.

%a fire e moale. a caror menire este sa ingroase. se provoaca rasul (DTot patitu$i priceputE. Principala trasatura a operei lui %reanga este tendinta scenica. 6ica se contureaza de la indeterminare la autodeterminare. !morul lui %reanga se vadeste mai ales in e/primarea poznasa. iar intamplarile si oamenii prind viata. cu e/presii populare si vorbe de du". DAm din doi oameniE. privind totul dintr$o perspectiva care amuza. . )n nici o imprejurare nu$si uita insa interlocutorii imaginari. devarata forta a lui %reanga se manifesta cand incepe sa nareze. dar si cu tact pedagogic. placandu$i sa imite. fraza. toti trei alcatuind in literatura romana o serie usor de recunoscut prin elementele comune ale artei lor narative. pastrand astfel coerenta si unitatea episoadelor. dar cu un devotament nemarginit. intr$o siretenie a frazei. %reanga o evoca mai intai ca pe o fiinta cu daruri fantastice: Dcu adevarat ca stia a face multe si mari minunatii: alunga norii cei negri de pe deasupra satului nostru si abatea grindina in alte parti. boala de care sufera eroul este o Dcinstita de "oleraE. dincolo de toate celelalte portrete. carora li se adreseaza direct: D. D!rsul nu joaca de buna voieE etc). iar baietii DmangositiE. A alta trasatura a operei D mintiri din copilarieE este dinamismul anecdotic. autentica. cum ar fi: D*$apoi cu smantanitul oalelor. Tipologic. D)nsa ce ma privesteP 8ai bine sa ne cautam de ale noastreE. de marcare a sc"imbarii.tefan a Petrii e barbat "arnic si gospodar. )n aceasta privinta. ce calamandros a fostE. te"nica orala a spunerii. si in jurul sau sunt reunite toate semnificatiile. iar in postura de elev acelasi erou este Dslavit de lenesE. sa intre in pielea fiecarui personaj. se face o aluzie ironica sau. dar dispretuieste invatatura. . Basul este starnit si de prezenta termenilor familiari. sa e/agereze. se ingroasa o trasatura. . zeflemizand.adoveanu. *in punct de vedere al artei narative. 6u intotdeauna intre ele e/ista legaturi de fond. %reanga este un povestitor desavarsit. e/agerand. uluitoarea navala a intamplarilor.maranda este o fire mai aspra. dar %reanga il lauda pentru placerea de a se juca cu cei mici si pentru munca depusa pentru a$si intretine familia. prin care se caracterizeaza o situatie.8ai bine conturate sunt portretele parintilor: .oia buna este intretinuta si de placerea autorului de a presara naratiunea cu zicale. sa gesticuleze. "eQ bine ai venit. autoironizandu$se. care isi iubeste copiii fara sentimentalisme.i dupa cum am cinstea sa va spunE sau Dva puteti imagina (L)E. ca si in povesti. placerea de a glumi. !rmarind evolutia scolara a lui 6ica. infigand toporul in pamant. .criitorul provoaca rasul permanent (cu rare momente de seriozitate nostalgica). afara. si inzestrat cu "ar. Dun pierde varaE impins spre invatatura de mama si bunicul sau. e/primarea este vie. nepurceleQE. scriitorul surprinde cu luciditate procesul anevoios al devenirii sale intelectuale. %a structura a unei e/istente. )postazele devenirii releva fatetele personalitatii sale. -l scrie ca si cum ar trebui sa$si interpreteze te/tul. bogata in verbe. rapiditatea cu care se deruleaza ispravile. sa caricaturizeze: fetele sunt DdracoaseE. mucalita. sa e/agereze. drept pentru care naratorul gaseste formula de trecere. lteori cuvintele capata forme neasteptate sau sunt asezate in combinatii surprinzatoare. in care cazi ca intr$o capcana. Dg"iavoliE. sa treaca de la monolog la dialog. mos %"iospec ciubotarul il intampina pe 6ica strigand: D=e. framantat din D"uma din =umulestiE. manuind cu abilitate rasplata si pedeapsa. tunci. )nsa. bsenta portretului fizic concentreaza atentia spre cel caracteriologic.maranda este fiica de vornic si avand frati cu invatatura se socoteste superioara sotului ei ca putere de intelegere a lucrurilor. DprostalaiE. apartine si spiritului inalt si lutului din care se trage. -roul este: Dslavit de lenesE. D"ojmalaiE etc. 6ica se defineste si in relatia cu celelalte personaje ale operei menite sa infatiseze varietatea firii umane. cu vointa neclintita. . devine puternic evocatoare. 6ica este personajul constitutiv al te/tului. impresionand prin modul in care DspuneE. stfel. ca o fiinta autoritara. %reanga isi pastreaza in D mintiri din copilarieE. nu lipsita de contradictii. poi este vazuta prin modul in care isi manifesta grija fata de casa si de destinul copiilor. sa parodieze. pur si simplu. ea se inscrie in portretul clasic al mamei. dinaintea usiiE etc. el se afla intre )on 6eculce si 8i"ail .

care stie sa c"iteascaMM. e/clamatii. intalnim elementele de versificatie specifice creatiilor populare: ritmul tro"aic..cum am ajuns sa incercMM.. de unde provine si originalitatea. a interjectiilor si verbelor imitative (DtroscpleoscE. .m$am lasatMM. nu e/ista un narator.a stiMM $ . ci o recreaza si o toarna in tiparele unei rostiri individuale.m$MM. %"iorpec). in care se transmit puternice sentimente de dorinta ale unui personaj tanar. elementele de versificatie care sunt dominante in gen liric. unele au aspect fonetic moldovenesc. . lipsesc aproape complet neologismele.. pricepera.ardeMM. el se implica. este prezenta vocea poetica redata in te/t prin marcile le/ico$gramaticale. ca in operele epice. dar nespecifice. +atlan.. %reanga nu povesteste rece. *emonstratie apartenenta la gen *ezvolta cel putin doua argumente pentru care consideri ca . etc. profunde. rta lui %ranga nu se opreste insa aici. . poezia este ca specie literara o doina. urmata de verbe de o mare forta e/presiva: .emnul distinct al oralitatii este. %omentariu la poezia &acul de 8i"ai -minescu A tema abordata de 8i"ai -minescu este iubirea. a e/presiilor specifice limbii vorbite sau a intrebarilor si e/clamarilor. unde topica este mai controlata.tipaMM si . . si prin aceasta atitudine limbajul primeste accente afective. ceasta creatie eminesciana este o opera lirica intrucat sentimentele poetului sunt e/primate in mod direct. intrucat indeplineste conditiile de apartenenta la acest gen. si nu a scrisului. dar in lirica erotica eminesciana.si mai stie de calareMM. in ciuda aparentelor. prin autopersiflare (6ica era Dslavit de lenesE) sau prin prezentarea unor oameni si scene care starnesc "azul.crisul lui %reanga este lipsit de metafore. ne aflam in prezenta unui limbaj artistic. %uvintele cele mai numeroase din D mintiri din copilarieE sunt de origine populara.aoleuMM. prin modul e/primarii si prin oralitatea stilului.6u apare actiune. )n al doilea rand. participa sufleteste. opera apartine genului liric. ..L. *esi scrise.. Pasiunea arzatoare a acestuia este e/primata cu ajutorul interjectiei .. redate la nivel stilistic de repetita verbului . frazele "umulesteanului urmaresc sa creeze impresia de spunere. Da bazaiE.) dar si multimea zicerilor tipice.sunt scaldatMM. D"utaE etc. . sentimentul dragostei pentru fiinta iubita se imbina cu admiratia fata de frumusetea naturii. iar elementele cadrului natural constituie doar decorul unei iubiri romantice. verbe si pronume la persoana intai: . utorul isi marc"eaza participarea sufleteasca prin interjectii. .LLL MM apartine genului liric.... )n plus. etc. prin termenii specifici folositi. asa cum se intampla si in poezia &acul. . cesta este completat de alte virtuti. iuteala si calitatea luptatorului.sunt frecatMM. solicita interlocutorii.. prin nume sau porecle amuzante (Traznea..am crescutMM. reuneste amanunte sugestive ale portretului moral.MM. Arala e si sinteze frazei. +enului liric ii sunt caracteristice transmiterea in mod direct a sentimentelor.. nemijlocit. ale "aiducului. &imbajul sau il face inconfundabil. c onform argumentelor mai sus mentionate. . a unui stil foarte original. lteori in te/t apar versuri populare sau forme ritmate.. apreciaza. nu apar personaje. mai intai.. indiferent. Poetul . dativ etic. %reanga nu copiaza limba taraneasca.. apartinand liricii populare.. *e asemenea. rima imperec"eata.celasi umor este starnit si prin caracterizare ironica (fata )rinucai era Dbalcaza si lalaie de$ti era frica sa innoptezi cu dansa in casaE). )n primul rand. sadar. *ar. Prima repetitie evidentiaza marmorat.. deLL apartine genului liric. .si mai stie sa inoateMM.. limbajul e/presiv este sustinut de o gama variata de procedee e/presiv$artistice: $enumeratia de e/: . utorul lasa cuvintele sa se insire dupa o ordine a vorbirii. limbajul e/presiv. multe sunt regionalisme. abundenta e/presiilor onomatopeice. Dmi$i era a invata cum nu ii e cainelui a linge sareE.sa fiuMM.. .sa amMM. de a lupta pentru dreptate sociala in randurile multimii societatii de a savarsi actul justitiar in calitate deLL. fiind o poezie populara...sunt nascutMM. patimase. . e/presivitatea limbii sale provine din comparatii si din prezenta altor tropi: Dplangea ca o mireasaE. prezenta eului liric. Da bancaniE.

8otivul asteptarii este infatisat ca posibilitate. *ragostea si natura sunt teme permanente ale poeziei. ceste sentimente sunt communicate in mod direct de catre eul liric care se adresaeza doar siesi. MM apa.. prezente si aici ca in orice opera lirica.inguratic 9 )n zadar suspin si sufar 9 &anga lacul cel albastru 9 )ncarcat cu flori de nufar. )ubita apare astfel ca o proiectie imaginara in visul poetului.sune MM 5. dar mai putin lu/uriant. de a ajunge la suflet cititorului.tarea de asteptare si de singuratate genereaza visul de iubire al poetului in care acesta se abandoneaza e/tazului alaturi de fiinta iubita. realizand cadrul natural specific liricii romantice alcatuite dintr$o natura lu/urianta. la posibilitatea implinirii ei in decorul fascinant al codrului. ca si gestul tandru al imbratisarii. astept. MM cutremura MM. barca. caracterizate prin profunzime si printr$o sinceritate covarsitoare. vis ce remane irealizabil. sa se e/plica faptul ca in poezie nu e/ista actiune. caracterizata printr$ o usoara seninatate si calma resemnare caci faptul naturii dimunueaza tristetea. 5. 6atura apare personificata. facandu$l partas si pe cititor la propriile trairi. personaje sau narator. lacul. trestiile. sunt surprinse in diferite momente : al asteptarii. cel care se confeseaza este eul liric care isi e/prima direct senti$ mentele. prezenta eului liric este reliefata prin folosirea formelor pro$nominale si verbale la persoana ) singular (eu trec. -ste prezent si eul liric sugerat prin pronumele personal MM eu MM din strofa a doua si prin formele de persoana ) singular sau plural ale verbelor I MM ascult MM. ascult. ici.viseaza la o dragoste ideala. poetul revine la o realitate trista. ca in orice opera lirica. dureroasa.. al visului si al reintoarcerii la realitate. )n strofa finala visul ia sfarsit. imagine ce sugereaza o atmosfera de calm. elemente specifice epice. MM sa plutim MM etc. al lacului. MM *ar nu vine. eterna. imaginile vizuale se imbina cu cele auditive. suspin si sufar). Poetul sugereaza. ideea poetica centrala se refera la un sentiment $ cel de dragoste $. Prima strofa se desc"ide cu imaginea feerica a lacului "albastru" incarcat cu "nuferi galbeni" si care tresare in "cercuri albe". care e/prima sentimentele mentionate. 8i"ai -minescu gaseste drumul cel mai scurt . pentru ca i$a preluat zbuciumul. prin sinceritatea sentimentelor si prin simplitatea formei. .MM 9 Trairile interioare. plutind pe undele lacului sub lumina lunii. realizate printr$un limbaj artistic deosebit de plastic in care apar epitete I MM blanda luna MM. in stransa legatura cu acesta fiind e/primate si sentimentele eului liric. a durerii este direct e/primata prin epitetul singuratic si prin verbele suspin si sufar. dar si cel mai rapid si fascinant. )ntensitatea tristatii.:3 in revista societatii "Junimea" de la )asi. ca un ideal de iubire. 8ai intai este e/primata emotia poetului determinata de asteptarea fiintei iubite si natura vibreaza la unison cu acesta. %a in orice opera lirica. si anume dorinta arzatoare a indragostitului de implinire a iubirii. in acelasi timp. MM unduioasa apa MM 5 sau personificarii I MM lacul trasarin MM. &acul este o oglinda in care se . stfel. originalitate si valoare artistica.. MM astept MM. vantul si luna. &acul de 8i"ai -minescu $ argumentare ca este opera lirica d )ntreaba despre &acul de 8i"ai -minescu $ argumentare ca este opera lirica : 8i"ai -minescu este cel mai mare poet roman apartinand perioadei marilor clasici si este autorul unei opere unice prin profunzime. fuziunea om$natura pare sa fie unul dintre conceptele populare ce l$a atras si pe -minescu. din care izvorasc deceptia si singuratatea care se consuma in acelasi decor.. MMsa sarim MM.. martora a unei iubiri profunde. o anumita atmosfera poetica. MM lin porneasca MM. Titlul desemneaza unul dintre elementele cadrului natural. subiectiva. )n opera. a carui imagine predomina peisajul si in jurul caruia se grupeaza alte elemente ale cadrului natural: nuferii. Poezia "&acul" a fost publicata pentru prima oara pe ' septembrie '.

lacul cutremurand o barca. exerciţii de identificare a elementelor esenţiale ale dialogului (intenţie.))$a 17'&' ' 9!!-' <2!E18!9E "E 5E?E5!+FH X! EJE. . caracterizata printr$o usoara resemnare (in strofa a cincea) caci farmecul naturii diminueaza tristetea. Prin folosirea acestor figuri de stil. dovada fiind adverbul "parca" repetat. insa prezenta sa este evidentiata prin folosirea pronumelui personal "ea" scris altfel. exerciţii de sesizare a relaţiilor de sinonimie. stfel visul poetului )$a sfarsit iar acesta se trezeste la realitatea trista si cruda. se creeaza imagini artistice vizuale si auditive ("lumina blandei lune9vantul lin fosneasca"). exerciţii de sesizare a unor argumente6 contraargumente într-un mesaj oral. exerciţii de . %ei doi indragostiti fascinati de frumu$setea naturii. omonimie. fiind de fapt simbolul iubirii ideale pe care poetul o doreste indeplinita in decorul de basm al lacului. situaţie de comunicare . prezenta eului liric $poezia "&acul" are notele definitorii ale operelor lirice. dar si cel mai rapid si fascinant in acelasi timp de a ajunge la sufletul cititorului. 8i"ai -minescu gaseste drumul cel mai scurt. incadrfgndu$se genului literar respectiv datorita lirismului. stfel lacul.*7E "E '18!9!8HF! "E Î+9HF'5E '. parteneri.exerciţii de identificare a cu$intelor-c%eie dintr-un mesaj oral. prin a caror imbinare poetul sugereaza. #inalul operei este cel al deceptiei totale. !rmatoarele doua strofe cuprind acest vis de iubire neimplinit general de starea de asteptare si singuratate. subiectiva. nuferi galbeni" $epitete cromatice. pentru a putea ajunge la o bună înţelegere a celor comunicate G)M să sesizeze modalităţile de organizare a sec$enţelor textuale ale unui mesaj oral . "-a" nu este insa o entitate fizica."sufletul tainic din lucruri". polisemie într-o comunicare orală. deoarece "pentru poet. fiecare lucru are lui".exerciţii de identificare a unor modalităţi specifice de iniţiere. vor pluti in "luntrea mica" acompaniati de sunetul melodios al apei si ocrotiti de lumina "blandei lune". menţinere (i înc%eiere a dialogului. iar prin personaliatate se intelege stfel. ca in orice opera lirica.reflecta atat lumea e/te$rioara cat si lumea interioara. (6icolae 8anolescu. prin sinceritatea sentimentelor si prin simplitatea formei. parente parado/uri despre poezie) Programa &imba si &iteratura Bomana clasa a. )n strofa a doua este infatisat motivul asteptarii prezentat insa ca o posibilitate. exerciţii de comparare a naturii formale sau informale a dialogului G)/ să integreze categoriile semantice în structuri lexicale proprii . intrunind aceste trasaturi $prezenta sentimentelor si e/primarea lor directa prin intermediul unor figuri de stil. ca element al cadrului natural preia zbuciumul sufletesc al poetului determinat de asteptarea iubirii. luntrea mica" etc. ca in orice opera lirica. )deea poetica si sentimentele sunt e/primate in mod direct prin inter$mediului limbajului figurat. "blandei lune.unt prezente aliteratia "suspin si sufar" si asonantele "parc$ascult si parc$astept" si "unduioasa apa sune". o anumita atmosfera poetica. cu ajutorul unor procedee artistice precum epitetele "lacul codrilor albastru. antonimie. Tot ca o posibilitate apa$re si gestul tandru al imbratisarii si acest lucru este dovedit prin folosirea verbelor la modul conjunctiv. care "inseamna tocmai dezvaluirea personalitatii latente a lucrurilor". Poetul nu face portretul iubitei. "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului oral <biecti$e de referinţă Exemple de acti$ităţi de în$ăţare 7a sf#r(itul clasei a 9!!-a. ele$ul $a fi capabil: G)G să înţeleagă semnificaţia generală a unui mesaj oral *e parcursul clasei a 9!!-a. -ste prezenta personificarea "el (lacul) cutremura o barca". provocat de neindeplinirea dorintei.exerciţii de stabilire a sensului unui cu$#nt într-un context dat. se recomandă următoarele acti$ităţi: .

exerciţii de construire corectă a unor enunţuri din punct de $edere sintactic.exerciţii de utilizare corectă a părţilor de $orbire flexibile (i neflexibile în$ăţate. jocuri de cu$inte. în contexte diferite . în context. exerciţii de relaţionare a ideilor principale cu ideile secundare.sesizare a unor calambururi. exerciţii de utilizare expresi$ă a limbii . omonimelor (i a cu$intelor polisemantice în contexte diferite M)/ să respecte normele morfosintactice în propoziţii (i în fraze . exerciţii de continuare a unui dialog cu început dat. exerciţii de identificare a formei corecte a cu$intelor. exerciţii de utilizare a paronimelor M)N să-(i adapteze $orbirea la situaţiile speciale sau nepre$ăzute de dialog sau monolog . se recomandă următoarele acti$ităţi: .exerciţii de comparare a sensurilor unor cu$inte în contexte diferite. exerciţii de corectare a unor construcţii pleonastice. exerciţii de utilizare a elementelor non$erbale într-un dialog M)0 să manifeste spirit de cooperare în interacţiunile de grup . exerciţii de exprimare a opiniilor. a paronimelor. discuţii de confruntare a opiniilor. descripti$ (i informati$. sinonimelor. exerciţii de stabilire a sensului unor cu$inte prin selectarea corectă a acestuia dintr-o serie dată. exerciţii de utilizare corectă. exerciţii de descriere a unor obiecte. ascultarea argumentelor6contraargumentelor formulate într-o discuţie de partenerii de comunicare M) "ez$oltarea capacităţii de exprimare orală 7a sf#r(itul clasei a 9!!-a. descifrarea sensurilor unor cu$inte din texte diferite G)N să sesizeze abaterile de la normele limbii literare într-un mesaj ascultat .exerciţii de corectare a exprimării pleonastice. rebusuri. exerciţii de sesizare a construcţiilor pleonastice (i a atracţiilor paronimice. exerciţii de construire a unor texte de tip narati$.acti$ităţi de rezol$are a unor sarcini în grup.exerciţii de comunicare în perec%i (i în grup. jocuri didactice $iz#nd categoriile semantice. exerciţii de utilizare a antonimelor. exerciţii de sesizare a dezacordurilor gramaticale. discuţii de confruntare a opiniilor. exerciţii de construire a unui monolog sau a unui dialog. exerciţii de construire a unor naraţiuni simple. exersarea unei atitudini constructi$e.exerciţii de formulare a ideii principale (i a detaliilor aferente. pentru realizarea sarcinilor (i pentru formularea în comun a ideilor /) "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului scris 7a sf#r(itul clasei a 9!!-a.acti$ităţi de rezol$are a unor sarcini în grup. jocuri de rol $iz#nd exersarea dialogului formal (i informal. exerciţii de adaptare a comportamentului $erbal (i non$erbal la o situaţie de comunicare inedită. sesizarea nedublării complementului direct (i indirect G)0 să acorde interlocutorilor (anse de a-(i exprima opiniile . exerciţii de rezumare a unui text M)M să $alorifice categoriile semantice în$ăţate. a unor tablouri din natură.exerciţii de sesizare a construcţiilor pleonastice (i a atracţiei paronimice. ele$ul $a fi capabil: . a unor fenomene. de colaborare. ele$ul $a fi capabil: M)G să asigure coerenţa ideilor exprimate într-un mesaj oral *e parcursul clasei a 9!!-a.

exerciţii de construire a unor texte destinate prezentării unui auditoriu. cu scopul de a înţelege semnificaţiile acestora (i de a putea comenta sensul lor global. demonstr#nd înţelegerea sensului acestora *e parcursul clasei a 9!!-a. se recomandă următoarele acti$ităţi: . utiliz#nd corect semnele ortografice (i de punctuaţie . într-un text citit .exerciţii de redactare nuanţată în raport cu structura (i moti$aţiile personale.exerciţii de identificare a trăsăturilor specifice celor două genuri în textele literare studiate (epic (i liric .scrierea unor compuneri narati$e. enumeraţie. aprezentarea unor e$enimente culturale.exerciţii de sesizare a rolului utilizării categoriilor morfologice (i sintactice într-un text. antonimie. informative. opinii (i atitudini *e parcursul clasei a 9!!-a.exerciţii de structurare a unui text în sec$enţe distincte în funcţie de tipul acestuia (rezumat. %iperbolă /)/ să sesizeze corectitudinea (i $aloarea expresi$ă a categoriilor gramaticale (i lexicale în$ăţate.exerciţii de utilizare în contexte diferite a semnificaţiei omonimelor (i a paronimelor. exerciţii de redactare a unei cereri în di$erse scopuri . exerciţii de scriere îngrijită. ele$ul $a fi capabil: N)G să-(i exprime. exerciţii de descriere a unor personaje sau persoane considerate drept modele (i de moti$are a opţiunilor <biecti$e de referinţă Exemple de acti$ităţi de în$ăţare N)M să utilizeze corect (i nuanţat categoriile semantice în$ăţate . se recomandă următoarele acti$ităţi: . antiteză. lectura unor texte di$erse./)G să citească o $arietate de texte literare sau nonliterare. în scris. exerciţii de identificare a structurii textelor epice (i lirice /)M să recunoască modalităţile specifice de organizare a textului epic (i procedeele de expresi$itate în textul liric . exerciţii de sesizare a sc%imbării semnificaţiei unor cu$inte în funcţie de contextul în care apar. exerciţii de identificare (i de interpretare a unor procedee de expresi$itate artistică (epitet.exerciţii de identificare a diferenţelor dintre textele literare (i nonliterare. comentarea unor sec$enţe din textele studiate sau a titlului unor texte . comparaţie. repetiţie. exerciţii de utilizare a sinonimelor în scopul e$itării repetiţiilor N)/ să organizeze sec$enţele textuale în funcţie de o cerinţă specifică . metaforă. exerciţii de stabilire a relaţiilor de sinonimie. exerciţii de dispunere în pagină a di$erselor texte. omonimie (i polisemie întrun text dat N) "ez$oltarea capacităţii de exprimare scrisă 7a sf#r(itul clasei a 9!!-a. caracterizare de personaj. descripti$e. lizibilă (i corectă N)N să utilizeze corect flexiunea nominală (i $erbală în textul scris.

odalităţi de exprimare a preferinţelor (i a opiniilor) M)G)M) &ituaţia de comunicare) &ituaţia de comunicare dialogată (i monologată (actualizare ) 5ezumatul oral (actualizare ) a"ialogul formal (i dialogul informal) L&e recomandă ca ele$ii să poată realiza următoarele acte de $orbire: . .1lasa a 9!!-a M/ G)/)M) 8exte nonliterare: mersul trenurilor. spaţiu. exerciţii de utilizare adec$ată a formelor $erbale în raport cu cronologia faptelor relatate. destinate studiului aprofundat) Între acestea $or fi incluse în mod obligatoriu (i fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii rom#ne) Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare. exerciţii de construire a unor scurte po$estiri.obiect cultural) EdituraL) 1olecţiaL) 'sterisculL) &ubsolul de paginăL) G)M) 8eoria literară G)M)G) &tructura operei literare) &tructuri în textele epice (aprocedee de legare a sec$enţelor.susţinerea unei con$ersaţii (direct sau telefonic . imnul) G)/) 8extul G)/)G) 8exte literare . . .populare (i culte ..etafora) Eiperbola) G)M)/) 9ersificaţia) 8ipuri de rimă) 5itmul) *iciorul metric (bisilabic ) 8ipuri de ritm (iambic (i tro%aic ) G)M)N) 4enuri (i specii) 4enurile epic (i liric) &pecii literare obligatorii: nu$ela. exerciţii de utilizare a conectorilor adec$aţi la ni$elul propoziţiei (i al frazei. exerciţii de ortografiere a unor structuri $erbale (i nominale N)0 să folosească modalităţi $ariate pentru realizarea expresi$ităţii textului .prezentarea unor lucrări 6 materiale 6 acti$ităţi realizate indi$idual sau în ec%ipă. adec$are la $#rstă) M) *ractica raţională (i funcţională a limbii M)G) 1omunicarea orală M)G)G) &tructurarea textului oral) 8extul dialogat (i cel monologat) 'dec$area elementelor non$erbale la mesaj) . modalităţi de caracterizare a personajelor (i lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei (i ideea transmisă de aceasta ) G)M)M) ?igurile de stil) 5epetiţia fonetică (aliteraţia ) . timp. în care să $alorifice categoriile semantice în$ăţate. exerciţii de redactare a unei expuneri pentru prezentarea în public în di$erse împrejurări. exerciţii de redactare a unor texte narati$e. Lprogramul de spectacol) &e $or selecta R-Y texte literare de bază. descripti$e (i dialogate. exerciţii de construire corectă (i expresi$ă a unui text din punct de $edere sintactic. exerciţii de folosire a unor grupuri $erbale (i nominale pentru a spori expresi$itatea comunicării.exerciţii de utilizare corectă a părţilor de $orbire flexibile (i neflexibile.stabilirea de comparaţii sau de analogii. exerciţii de rezumare (i de caracterizare a peronajelor 1<+F!+>8>5! G) 7ectura G)G) 1artea .aparţin#nd di$erselor genuri (i specii) L 1onţinuturile marcate cu asterisc sunt facultati$e) 7imba (i literatura rom#nă .exerciţii de realizare a unor descrieri prin ordonarea detaliilor în funcţie de propriile percepţii6propria imaginaţie.formularea de argumente sau contraargumente într-o discuţie. . formati$. inclusi$ contemporane ) 'utorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să e$idenţieze noţiunile cuprinse la punctele G)M)M 3 G)M)0 (i G)/)G) (i G)/)M) 'ceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: $aloric-estetic.

de completare. predareaîn$ăţarea $a urmări Vlimba în funcţiuneQ. %ompunerea (actualizare). în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte (i eficiente) În acest sens. inserarea dialogului în compuneri) 1omentarea unor sec$enţe din textele studiate. Pleonasmul.(actualizare) *erivarea (actualizare).erii derivative (aplicativ).ijloacele de îmbogăţire a vocabularului. exigenţă absolut necesară. se recomandă.c"imbarea valorii gramaticale sau conversiunea (actualizare). inclusi$ din punctul de $edere al $alorilor stilistice.. în situaţiile care impun o asemenea abordare) &e sugerează ca. ci abordarea funcţională (i aplicati$ă a acestora. festi$ităţi de premiere etc) ) "escrierea unor personaje sau persoane considerate drept modele (i moti$area opţiunilor) 1ompuneri narati$e. $ernisaj al unei expoziţii. de combinare (i de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusi$ de opţiunea autorului de manual (i a profesorului) &e recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar (i nonliterar. ediţia a !!-a) /) Elemente de construcţie a comunicării /)G) +oţiuni de sintaxă 5aporturile de coordonare (i de subordonare în propoziţie (i în frază) /)M) 7exicul &ensul cu$intelor în context) . în $ariantele ei orală (i scrisă. rezumatul scris (actualizare . nu predarea în (i pentru sine a unor Vcuno(tinţe gramaticaleQ. de grupare. de construcţie ) &e $or e$idenţia aspecte ţin#nd de ortografie. (i nu de la noţiunile teoretice) "imensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare (i de c#te ori profesorul găse(te soluţia practică cea mai eficientă) Încep#nd cu anul (colar MZZR-MZZS se $or respecta normele pre$ăzute de "<<. caracterizare de personaj) În toate clasele gimnaziului.. %ategorii semantice (actualizare). de descriere. de punctuaţie (i de ortoepie. comentarea semnificaţiilor titlului. . în prezentarea problemelor noi. iar nu Vlimba ca sistem abstractQ) !nteresează $iziunea comunicati$-pragmatică a prezentei programe. în (coală. exerciţii de tip analitic (de recunoa(tere.formularea unei opinii) M)M) &crierea M)M)G) *rocesul scrierii) 'lcătuirea planului unei lucrări pe o temă dată) <rganizarea (i reorganizarea unui text propriu) 1ererea) M)M)M) 1ontexte (i forme de realizare ?i(a de lectură) L*rezentarea unui e$eniment cultural (lansare de carte. pornind de la un text. mai ales în cazul elementelor de lexic) 1oncepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. de ordonare. . Paronimele. profesorul să actualizeze cuno(tinţele asimilate anterior de către ele$i a$#nd ca bază texte ilustr#nd limba rom#nă contemporană. premiera unui spectacol de teatru. normată (i literară. în toate cazurile. de diferenţiere (i de tip sintetic (de modificare. de moti$are. de la o situaţie concretă de comunicare. modalitatea tradiţională sau de altă natură. de exemplificare.inonime) 'ntonime) <monime (doar omofonele ) . . descripti$e (i informati$e. ?mprumuturile.

la moduri nepersonale (subiect. nume predicati$. predicat $erbal. de timp. complement indirect. relati$e. atribut $erbal ) /)N)M) &ubstanti$ul (actualizare ) 7ocuţiunea substanti$ală) ?uncţiile sintactice ale substanti$ului (i ale locuţiunii substanti$ale (subiect. complemente circumstanţiale de de loc. atribut ad$erbial. complement direct. complement circumstanţial de loc. a'lte tipuri de numerale) ?uncţiile sintactice ale numeralului) /)N)N) "eterminanţii substanti$ului 'djecti$ul (actualizare ) L. prepoziţional. complement indirect. Lne%otăr#te) 7ocuţiunea ad$erbială) 'd$erbele predicati$e (i locuţiunile ad$erbiale predicati$e) ?uncţiile sintactice ale ad$erbului (i ale locuţiunii ad$erbiale (complement circumstanţial de mod. de mod. nume predicati$) 'd$erbe fără funcţie sintactică) /)N)0)M) *repoziţia (actualizare ) . a se face. a părea) "iatezele: acti$ă. predicat nominal .ijloacele expresi$e de redare a superlati$ului absolut în limba rom#nă actuală) 7ocuţiunea adjecti$ală) ?uncţiile sintactice ale adjecti$ului (i ale locuţiunii adjecti$ale (atribut adjecti$al. atribut pronominal geniti$al (i atribut pronominal prepoziţional ) /)N)/)0. nume predicati$ ) /)N)0) *ărţile de $orbire neflexibile) /)N)0)G) 'd$erbul (actualizare ) 'd$erbele interogati$e. cazuri (i funcţii sintactice) *ronumele (i adjecti$ul pronominal relati$) *ronumele relati$ compus ceea ce) 'cordul pronumelui relati$) ?orme. complement indirect. atribut substanti$al geniti$al. posesi$. cazuri (i funcţii sintactice) 'djecti$ul pronominal de întărire (exerciţii de acord ) ?uncţii sintactice ale pronumelor (subiect. complement direct. demonstrati$) ?orme (i cazuri) *ronumele (i adjecti$ul pronominal ne%otăr#t) ?orme. complemente circumstanţiale. pasi$ă (complementul de agent . a ie(i.orfosintaxa /)N)G) 9erbul (actualizare ) 'lte $erbe copulati$e: a ajunge. cazuri (i funcţii sintactice) *ronumele (i adjecti$ul pronominal negati$) ?orme. de timp (i de mod. cazuri (i funcţii sintactice) *ronumele (i adjecti$ul pronominal interogati$) ?orme. apoziţional /)N)/) &ubstituţi ai substanti$ului) /)N)/)G) *ronumele (actualizare *ronumele personal. 6umeralul (actualizare). a însemna.odurile) 8impurile) *ersoana) +umărul (actualizare ) 9alori expresi$e ale $erbului în diferite contexte (aplicati$ ) 9erbele personale (i $erbele impersonale) *ropoziţia fără subiect) 7ocuţiunea $erbală) ?uncţiile sintactice ale $erbului (i ale locuţiunii $erbale la moduri personale (predicat $erbal. reflexi$ă (pronumele reflexi$ 3 marcă a diatezei ) . complement direct. a răm#ne. nume predicati$.1u$intele polisemantice) *olisemia (i omonimia: asemănări (i deosebiri) L>nităţi frazeologice) /)/) +oţiuni de fonetică (actualizare ) ?olosirea corectă a accentului în limba rom#nă) a+ume proprii gre(it accentuate) /)N) . de timp. de loc.

obser$area relaţiilor sintactice într-o propoziţie sau într-o frază.H X1<7'5H 7!. identificarea categoriilor gramaticale în$ăţate.`+H 17'&' a 9!-a 17'&' ' 9!-' 5E?E5!+FH X! EJE.exerciţii de sesizare a unor gre(eli lexicale în comunicare. de idei. ele$ul $a fi capabil: G)G să înţeleagă semnificaţia generală a mesajului oral. . identificarea particularităţilor $orbirii regionale.7ocuţiunea prepoziţională) 5egimul cazual) /)N)0)/) 1onjuncţia (actualizare ) 1onjuncţiile (i locuţiunile conjuncţionale coordonatoare (i subordonatoare) /)N)0)N) !nterjecţia (actualizare Programa &imba si &iteratura Bomana clasa a. identificarea împrumuturilor în mesajele orale ascultate G)N să sesizeze particularităţile lexicogramaticale ale unui mesaj ascultat .exerciţii de decodare a unor elemente non$erbale care însoţesc mesajele orale. publicistic. exerciţii de receptare (i de reţinere a ideilor (i a argumentelor dintr-o expunere sau dintr-un monolog . în cadrul unui discurs oral cotidian sau în cadrul unor replici ale unor personaje într-un spectacol de teatru G)/ să sesizeze adec$area elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat .)))$a *5<45'.exerciţii de con(tientizare a poziţiei proprii de intrare sau de ie(ire din dialog. prezentarea unor puncte de $edere personale într-un dialog. exerciţii de structurare a unui dialog pe o temă dată. mimică etc) într-un text oral . se recomandă următoarele acti$ităţi: .exerciţii de formulare a ideilor pornind de la o temă dată. ascultarea atentă a unui mesaj oral aparţin#nd di$erselor stiluri funcţionale: artistic.exerciţii de ascultare atentă a interlocutorilor în cadrul lucrului în ec%ipă.*7E "E '18!9!8HF! "E Î+9HF'5E G) "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului oral <biecti$e de referinţă Exemple de acti$ităţi de în$ăţaren 7a sf#r(itul clasei a 9!!!-a. de cu$inte într-un dialog M) "ez$oltarea capacităţii de exprimare orală M)G să construiască un discurs oral pe o temă dată . exerciţii de ierar%izare a ideilor receptate.exerciţii de identificare a abaterilor de la normele limbii literare. în funcţie de intenţionalitatea comunicării G)0 să manifeste toleranţă faţă de opiniile diferite exprimate de interlocutori (i să ia o atitudine critică faţă de argumentele ascultate . sesizarea rolului folosirii elementelor non$erbale în comunicare. construirea unei expuneri în care să-(i exprime opinia despre un anumit fapt. sesizarea in$entarului de probleme. sesiz#nd progresia (i coerenţa ideilor exprimate *e parcursul clasei a 9!!!-a. coloc$ial etc) G)M să sesizeze semnificaţia îmbinării elementelor $erbale cu cele non$erbale(gest.exerciţii de identificare a cu$intelor-c%eie într-un mesaj oral.2' X! 7!8E5'8>5' 5<.

a mijloacelor de îmbogăţire a $ocabularului (i a categoriilor semantice studiate . cu folosirea unor te%nici $ariate de captare (i menţinere a atenţiei publicului 6 interlocutorilor (introducere în temă prin propunerea unei idei surprinzătoare.caracterizare a unui personaj.exerciţii de utilizare corectă a neologismelor în contexte di$erse.exerciţii de relaţionare a părţilor de propoziţie în propoziţii (i a propoziţiilor în fraze. exerciţii de corectare a construcţiilor pleonastice. exerciţii de recunoa(tere (i de interpretare a sensului figurat al unor cu$inte într-un context dat. exersarea contactului $izual cu interlocutorii. corectarea gre(elilor determinate de atracţia paronimică M)/ să utilizeze corect relaţiile sintactice în textele orale proprii . prezentarea unor trăsături ale textelor studiate. exerciţii de comentare a rolului ar%aismelor. ilustrati$e pentru genurile (i speciile studiate. prezentarea unor produse realizate indi$idual sau în ec%ipă. e$idenţierea rolului elementelor de legătură în frază. exerciţii de recunoa(tere a cu$intelor deri$ate. exerciţii de identificare (i interpretare a unor procedee de expresi$itate artistică în textele studiate.exerciţii de identificare a modurilor de expunere.exerciţii de prezentare orală. a omonimelor. pornind de la cerinţe date . exprim#ndu-(i impresiile (i preferinţele . exerciţii de îmbinare a elementelor $erbale cu cele non$erbale în monolog (i dialog . exerciţii de recunoa(tere a categoriilor semantice studiate.Lexerciţii de îmbinare a elementelor $erbale. non$erbale (i para$erbale în monolog (i în dialog M)0 să capteze (i să menţină atenţia interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului . în funcţie de situaţia de comunicare. în $ederea folosirii adec$ate a cu$intelor în di$erse contexte. în context. a sinonimelor. compuse sau obţinute prin con$ersiune. /)M să sesizeze $aloarea expresi$ă a categoriilor morfosintactice. utilizarea adec$ată. delimitarea sensului propriu de sensul figurat al unui cu$#nt.exerciţii de identificare (i de comentare a elementelor etice (i culturale dintr-un text (i de . a regionalismelor (i a neologismelor. exerciţii de identificare a rolului părţilor de propoziţie (i a propoziţiilor în funcţie de intenţia (i specificul comunicării într-un text dat. în funcţie de intenţionalitatea comunicării. exerciţii de comentare a textului literar. dez$oltarea unui enunţ sau a unui cu$#nt într-o sec$enţă textuală orală. a sensului propriu de bază de cele secundare. exerciţii de rezumare. exerciţii de folosire a unor elemente non$erbale care să sublinieze ideile exprimate $erbal /) "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului scris /)G să do$edească înţelegerea unui text literar sau nonliterar. a cu$intelor polisemantice. a antonimelor. exerciţii de identificare a ordinii logice (i cronologice a ideilor 6 înt#mplărilor dintr-un text.exerciţii de interpretare a expresi$ităţii părţilor de propoziţie (i a propoziţiilor într-un text dat.exerciţii de prezentare orală pe o temă dată. ontragerea unor propoziţii în părţile de propoziţie corespunzătoare sau expansiunea unor părţi de propoziţie în propoziţiile corespunzătoare M)N să îmbine corect elementele $erbale cu cele non$erbale în cadrul mesajului oral . exerciţii de argumentare orală a unor puncte de $edere M)M să utilizeze în mod nuanţat categoriile lexicale într-un mesaj oral . pornind de la elemente de limbă (i de stil /)/ să identifice $alori etice (i culturale într-un text.

redactări $iz#nd ilustrarea unor trăsături ale genurilor (i ale speciilor studiate N)M să utilizeze în redactarea unui text propriu cuno(tinţele de morfo-sintaxă. romanul (fragment ) L&crieri &?) G)/ 8extul G)/)G 8exte literare . cu ocazia unui e$eniment personal.ăsura. incidenţă . spaţiul naraţiunii ) 5elaţiile dintre personaje) 1aracterizarea personajelor) 'ctualizarea. persoană .obiect cultural (actualizare ) G)M) 8eoria literară G)M)G) &tructurarea operei literare) 'ctualizarea . adapt#ndu-le la situaţia de comunicare concretă . social sau cultural. a structurii textelor lirice) Eul liric) G)M)/) ?igurile de stil (actualizare ) 'legoria) G)M)N) 9ersificaţia) . folosind adec$at semnele ortografice (i de punctuaţie . lectură de text (i $izionare de spectacol) &pecii literare obligatorii: balada populară. piciorul metric. dez$oltarea argumentelor. operă de artă.exerciţii de structurare a textului argumentati$ (stabilirea problemei. rima. strofa (actualizare ) a9ersul liber) G)M)0) 4enuri (i specii) 4enurile epic. adec$are la $#rstă) . ritmul. N)/ să redacteze un text argumentati$ . exerciţii de aplicare corectă a semnelor de punctuaţie la ni$elul frazei (coordonare.exprimare a propriei atitudini faţă de ele) N) "ez$oltarea capacităţii de exprimare scrisă N)G să redacteze texte di$erse. inclusi$ contemporane ) 'utorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să e$idenţieze noţiunile cuprinse la punctele G)M)M 3 G)M)0 (i G)/)G) (i G)/)M) 'ceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: $aloric-estetic. destinate studiului aprofundat) Între acestea $or fi incluse în mod obligatoriu (i fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii rom#ne) Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare. exerciţii de caracterizare a unui personaj. exerciţii morfo-sintactice de exprimare scrisă corectă. în funcţie de intenţionalitatea comunicării. $ersul. formati$. anecdota.exerciţii de utilizare corectă a categoriilor sintactice (părţi de propoziţie (i propoziţii studiate în redactarea unui text.prin in$estigarea unor texte literare . liric (i dramatic) <pera dramatică: trăsături generale. exerciţii de e$idenţiere a trăsăturilor unui obiect (peisaj.aparţin#nd di$erselor genuri (i specii) G)/)M 8exte nonliterare: texte publicitare. pornind de la di$erse teme (dezbateri actuale pe teme de interes pentru ele$i. subordonare. moti$area preferinţelor (i a opiniilor 1<+F!+>8>5! G) 7ectura G)G) 1artea .exerciţii de exprimare în scris a propriilor sentimente. prin in$estigarea unor texte literare. organizarea planului unei lucrări pe o temă dată. exerciţii de rezumare. Lziarul6re$ista. timpul. exerciţii de realizare a expresi$ităţii cu ajutorul semnelor de punctuaţie. gluma) 7imba (i literatura rom#nă 3 1lasa a 9!!!-a MU &e $or selecta 0-S texte literare de bază. prin utilizarea resurselor expresi$e ale limbii într-o des criere într-un portret. concluzia .populare (i culte .a cuno(tinţelor referitoare la structura textelor narati$e (logica acţiunii.

de punctuaţie (i de ortoepie.exprimarea (i moti$area unei atitudini 6 reacţii. ci abordarea funcţională (i aplicati$ă a acestora. în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte (i eficiente) În acest sens.M) *ractica raţională (i funcţională a limbii M)G) 1omunicarea orală &ituaţia de comunicare monologată (i dialogată (actualizare ) . de combinare (i de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusi$ de opţiunea autorului de manual (i a profesorilor) &e recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar (i nonliterar. text descripti$. mai ales în cazul elementelor de lexic) 1oncepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. de diferenţiere (i de tip sintetic (de modificare. în situaţiile care impun o asemenea abordare) &e sugerează ca. nu predarea în (i pentru sine a unor Vcuno(tinţe gramaticaleQ. modalitatea tradiţională sau de altă natură. predareaîn$ăţarea $a urmări Vlimba în funcţiuneQ.prezentarea unor produse realizate indi$idual sau în ec%ipă) M)M) &crierea (actualizare 1omentarea unor sec$enţe din operele studiate sau din texte la prima $edere. exerciţii de tip analitic (de recunoa(tere.. de moti$are. de grupare. inclusi$ din punctul de $edere al $alorilor stilistice. de construcţie ) &e $or e$idenţia aspecte ţin#nd de ortografie. exigenţă absolut necesară. a$#nd ca bază texte ilustr#nd limba rom#nă contemporană (i situaţii de comunicare reală) "imensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare (i de c#te ori profesorul găse(te soluţia practică cea mai eficientă) Încep#nd cu anul (colar MZZR-MZZS se $or respecta normele pre$ăzute de "<<. în prezentarea problemelor noi. . se recomandă. ediţia a !!-a) /) Elemente de construcţie a comunicării /)G) +oţiuni de sintaxă) Enunţul) ?raza) 5elaţiile sintactice în propoziţie (i în frază (actualizare ) 1u$intele (i construcţiile incidente) *unctuaţia lor) /)M) 7exicul (actualizare 9ocabularul fundamental (i masa $ocabularului) "inamica $ocabularului) . profesorul să actualizeze cuno(tinţelor asimilate anterior de către ele$i. în (coală. text informati$. de exemplificare. . iar nu Vlimba ca sistem abstractQ) !nteresează $iziunea comunicati$-pragmatică a prezentei programe. folosindu-(i deprinderile de exprimare orală. în toate cazurile. să poată realiza următoarele acte de $orbire: .onologul: text narati$. de descriere. normată (i literară. de completare. .exprimarea sau acceptarea de opinii diferite. de ordonare. pe baza unor cerinţe date) L1onspectul) 8extul argumentati$ (susţinerea preferinţelor (i a opiniilor ) În toate clasele gimnaziului.susţinerea argumentată a unui sc%imb $erbal direct. în $ariantele ei orală (i scrisă.ijloacele interne de îmbogăţire a $ocabularului (actualizare ) ?amilia de cu$inte (actualizare ) . text argumentati$ (argumentarea 6 susţinerea opiniilor (i a preferinţelor ) 5ezumatul oral (actualizare ) L&e recomandă ca ele$ii.

MZZG. se $a a$ea în $edere la fiecare tip de subordonată efectuarea unor exerciţii de contragere (i de expansiune.ijloacele externe de îmbogăţire a $ocabularului) Împrumuturile lexicale) +eologismele) E$itarea gre(elilor în utilizarea neologismelor) 1u$#ntul (i contextul) &ensul propriu (de bază (i secundar (i sensul figurat) 1ategoriile semantice) &inonimele) 'ntonimele) <monimele) 1u$intele polisemantice (actualizare ) *aronimele) *leonasmul) /)/) +oţiuni de fonetică (actualizare ) a9alorile stilistice ale ni$elului fonetic într-un text literar) /)N) &intaxa propoziţiei (i a frazei) /)N)G) *redicatul (i propoziţia subordonată predicati$ă) *redicatul $erbal (i predicatul nominal (actualizare ) *redicatul nominal incomplet) *robleme ale acordului (acordul după înţeles. acordul prin atracţie ) *ropoziţia subordonată predicati$ă) /)N)M) &ubiectul (i propoziţia subordonată subiecti$ă) &ubiectul (actualizare ) *ropoziţia subordonată subiecti$ă) +atura elementului regent al propoziţiei subiecti$e) /)N)/) 'tributul (i propoziţia subordonată atributi$ă) 'tributul (actualizare ) *ropoziţia subordonată atributi$ă) Exerciţii de utilizare corectă a pronumelui relati$ care introduce atributi$a) /)N)N) 1omplementul direct (i propoziţia subordonată completi$ă directă) 1omplementul direct (actualizare ) *ropoziţia subordonată completi$ă directă) /)N)0) 1omplementul indirect (i propoziţia subordonată completi$ă indirectă) 1omplementul indirect (actualizare ) *ropoziţia subordonată completi$ă indirectă) /)N)R) 1omplementele circumstanţiale (i propoziţiile subordonate circumstanţiale) /)N)R)G) 1omplementele circumstanţiale de loc. de e$idenţiere a topicii (i a punctuaţiei) În cazul propoziţiilor subordonate circumstanţiale $a fi e$idenţiat rolul ad$erbelor (i al locuţiunilor ad$erbiale corelati$e în comunicare) care dă impresia unui sufix (i apare numai în termeni aparţin#nd limbajelor specializate (cf) art) *refixoid (i &ufixoid.*refixoideleL) &ufixoideleL (ambele pe bază de aplicaţii M) M *refixoid 3 element formati$ asemănător cu prefixele recente. a(ezat înaintea morfemului independent sau a rădăcinii. în "icţionar de (tiinţe ale limbii. de cauză. dă na(tere unor cu$inte noi prin sc%imbarea sensului lexical) *refixoidele apar în rom#nă mai ales în formaţii care au model străin) &ufixoid 3 element formati$ (prezent în împrumuturi sau în formaţii după model străin . p) NZG. de scop) /)N)R)M) *ropoziţia subordonată circumstanţială condiţională) /)N)R)/) *ropoziţia subordonată circumstanţială concesi$ă) /)N)R)N) *ropoziţia subordonată circumstanţială consecuti$ă) În prezentarea elementelor de sintaxă a frazei.'+FH <2!E18!9E 1'"5> &8'+"'5"E . de cauză. Editura +emira. care. de precizare a elementelor introducti$e. semnate de 'ngela 2idu-9rănceanu. de mod. de timp. de mod (actualizare . de scop) *ropoziţiile circumstanţiale de loc. de timp. 0GU ) &8'+"'5"E 1>55!1>7'5E "E *E5?<5.

informati$ (i argumentati$ pe o temă dată în funcţie de diferite situaţii de comunicare &)N 5ezumarea orală a unui text narati$ la prima $edere &)0 1aracterizarea orală a unui personaj dintr-un text dat /) "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului scris &)R "esprinderea semnificaţiei globale (i a detaliilor din textele citite &)S !dentificarea modurilor de expunere dintr-un text dat &)Y 5ecunoa(terea procedeelor de expresi$itate artistică (i a comentarea rolului lor într-o operă literară dată &)U "esprinderea sensului cu$#ntului prin raportarea la contextul mesajului scris &)GZ 5ecunoa(terea $alorilor expresi$e ale categoriilor morfologice (i a relaţiilor sintactice dintr-un text dat N) "ez$oltarea capacităţii de exprimare scrisă &)GG 5ezumarea scrisă a unui text narati$ la prima $edere &)GM 1aracterizarea scrisă a unui personaj dintr-un text la prima $edere &)G/ 5edactarea unui text în care să se e$idenţieze caracteristicile fundamentale (i semnificaţiile unui fragment de text literar dat &)GN 5edactarea unor texte cu destinaţie funcţională: cerere. a normelor de exprimare corectă. legoria ())) . a regulilor ortografice (i de punctuaţie studiate * * * * * * * * * * * * * * * * * T-NT!& &)T-B B <pera narati$ă .pecii epice .G) "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului oral &)G "esprinderea semnificaţiei globale a unui mesaj ascultat (i delimitarea informaţiilor esenţiale de cele neimportante &)M "esprinderea sensului cu$intelor prin raportare la semnificaţia mesajului ascultat M) "ez$oltarea capacităţii de exprimare orală &)/ 1onstruirea unui mesaj oral (text narati$.tructura operei literare 8oduri de e/punere +araţiunea *escrierea *ialogul ?mbinarea modurilor de e/punere &tructura operei literare epice) !nserţia) Înlănţuirea) 'lternanţa 1onstrucţia personajului . în redactarea unui text. a regulilor de despărţire a cu$intelor în silabe. scrisoare &)G0 5espectarea. descripti$.c"iţa 6uvela &c%iţa (i +u$ela #abula ()) #abula.

-BB!& . BT)%A&!& *J-%T).T-NT!& &)T-B B 9 6A6&)T-B B Bealizarea planului unui eseu9 a unui eseu &c%iţa 5ealizarea unui eseu după un plan sugerat. %ompunerea de argumentare94ncadrare în genul6specia corespunzătoare <pera lirică <pera narati$ă 6uvela Pastelul #abula Basmul &c%iţa Bealizarea rezumatului unei opere literare sau nonliterare %aracterizarea personajelor .%B)-B.`+E .2!! 5<.!& .tructura te/tului argumentativ 5edactarea unui articol de ziar6de re$istă 5edactarea (tirii 1'*!8<7>7 al !!!-lea [ ?<7<&!5E' 1<5E18H ' 7!.*-.!&.PB.pecii lirice Pastelul ()) Pastelul ())) T-NT!& 6A6&)T-B B 8extul nonliterar [ 8răsături Te/tul jurnalistic 'rticolul de ziar 6 de re$istă Te/tul argumentativ % P)TA&!& al ))$lea P .!B.T 6T).* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * Te/tul literar popular Basmul popular <pera lirică [ trăsături generale 8etafora 9aloarea artistică a sunetelor !nterogaţia retorică !n$ocaţia .A% B!& B #A6-T)% .

)6TBA*!%-B. b) .* * * * * * * * * * * * PBA6!8-&6!8-B &!& *H5F!7E "E 9<52!5E +E?7EJ!2!7E *H5F!7E "E *5<*<:!F!E .definiţia textului nonliterar 8extul nonliterar este un text care are drept scop informarea obiecti$ă a cititorului în legătură cu anumite aspecte ale realităţii într-un limbaj clar (i precis. este text nonliterar.)6T N #B G-) *ropoziţia predicati$ă *ropoziţia subiecti$ă *ropoziţia atributi$ă 1ompleti$a directă) 1ompleti$a indirectă *ropoziţiile circumstanţiale de loc. fără procedee de expresi$itate artistică: cuvinte cu sens propriu. de timp (i de mod *ropoziţia subordonată cauzală *ropoziţia subordonată circums "emonstraţie că un te/t este nonliterar P& 6!& %A8P!6-B)) %A8P!6-B- ). deoarece conţine informaţii obiecti$e despre cartof. după orez. pentru că are toate caracteristicile unui astfel de text) În primul r#nd. folose(te un limbaj clar (i precis. %!PB)6. a patra sursă de energie alimentară de pe păm#nt) 'lte informaţii oferite de text se referă la conţinutul cartofului) 1artoful conţine 'rgumentarea apartenenţei textului A1artofulA. (i nu opiniile subiecti$e ale autorului) 'flăm prin urmare despre cartof că este o plantă erbacee din familia solanaceelor (i că este culti$at pentru tuberculii săi comestibili) +i se spune că este originar din 'merica de &ud (i că reprezintă. la categoria textelor nonliterare: a) î(i propune să informeze în mod obiecti$ cititorii în legătură cu aspecte ale realităţii 3 prezinţi pe scurt conţinutul textului. conţin#nd adesea termeni (tiinţifici (i te%nici) )). Te/tul D%artofulE este un te/t nonliterar. gr#u (i porumb.

precum erbacee. ))). cum ar fi solanina (i ciaconina) 'cestea sunt c#te$a dintre informaţiile conţinute de text) ?n al doilea r7nd. anunt publicitar. pentru că ni se prezintă informaţii obiecti$e despre o plantă reală. fibre. folosindu-se un limbaj (tiinţific) Te/tul literar sau nonliterar Te/tul nonliterar Trasaturi: W . apar date numerice: 0>> ( de specii de cartof ). caracterul nonliterar al textului este dat de limbajul său) Este un limbaj clar (i precis. reclama. descriere geograficasau istorica etcL Te/tul literar Trasaturi: .e raporteaza strict la anumite aspecte din realitate W . potasiu. dare deseama. $itamina 1. amidon. lipsit de expresi$itate artistică. textul P1artofulQ este nonliterar. adeverinta.copul sau principal este cel informativ W titudinea emitatorului este. proteine (i mult potasiu) "e asemenea conţine glicoalcaloizi. în care cu$intele sunt folosite cu sensul lor propriu) &e folosesc mulţi termeni (tiinţifici (i te%nici. ?6%=-)-B%oncluzii $ rezumatul cuprinsului În concluzie. glicoalcaloizi etc. *e asemenea. lege. obiectiva W 6u urmareste e/ercitarea unui efect emotional asupra receptorului W !tilizeaza sens denotativ (propriu) al cuvintelor W pare ca: afis. instructiuni de folosire a unor aparate. tubercul. in general. solanacee. ':> de grade ( temperatura ).termeni (tiinţifici (i te%nici date numerice amidon.

in general. posibilitatea deinterpretare este redusă . fără ambiguităţi.sunt la pers a ''$a. sădez$olte un ade$ăr general ascuns într-unul particular. nu sunt considerate literare (reportaje. e/primarea directa a sinelui.$daca verbele si pronumele sunt la pers '.$te/tul poeziei este structurat in strofe si versuri. secundar. sau de sunet(aliteratii. in modobisnuit. ideile si sentimentele cu ajutoruleului liric (vocea autorului in te/t) se numeste opera lirica 8extul ficţional6literar -este reprezentarea imaginaţiei scriitorului $are caracter subiectiv -scopul: să placă. idei si sentimente cu ajutorul eului liric. avem parte de un lirism adresativ. asonante). este monologul liric (adresat sau nu). dar poateaparea si descrierea. sub denumirea de te/te de granita.*-#: opera in care autorul isi e/prima in mod direct gandurile.$autorul prezinta in mod direct propriile ganduri. să-i stimuleze emoţiile.W -ste rezultatul fictiunii. scrisori)sunt atasate literaturii. jurnale. folosindu$se imaginile artistice si figurile de stil precum sicuvintele cu sens figurat. concisă. subiectiva W -/presia in care apare invesmant continutul este tot atat deimportanta sau c"iar mai importanta decat ideea transmisa W !tilizeaza sensul conotativ (figurat) al cuvintelor W re o constructie specificaBeunind trasaturi ale ambelor categorii de te/te. avem parte de un lirism confesiv (confesiune lirica). refrene).contextual $alabile) 8extul nonficţional6nonliterar -conţine relatarea unor informaţii $are caracter obiectiv -scopul: să informeze $are caracter e/plicativ -comunicarea este clară. sa e/ercite un efectemotional asupra lectorului W titudinea autorului este. +enul liric: `trasaturi` $cuprinde totalitatea operelor in care predomina subiectivitatea . valorificandu$se astfel muzicalitatea limbajuluirealizata prin elemente de prozodie (rima. unele scrieri care.copul sau principal este sa impresioneze. un cu$#nt are sensuri multiple. masura de vers). ritma.daca verbele. dar si prin figuri sintactice(repetitii. c"iar daca e inspirat din realitate W .să emoţioneze $are caracter e/presiv $mesajul este codificat prin intermediul mijloacelor stilistice(procedeelor e/presive) -limbajul este format de bogăţie lexicală.$limbajul este sugestiv si e/presiv.întruc#t se adresează sensibilităţii . carepoate aparea in diferite ipostaze:$indragostitul$revoltatul$ganditorul$contemplatorul$cautatorul unui ideal$eul liric isi face simtita prezenta in te/t prin marci le/ico$gramaticale ca:$pronumele si adjectivele pronominale la persoana '$sau verbe la pers '$modul principal de e/punere intr$un te/t liric. dar dovedindputernice afinitati cu sfera artistica. figurat (care dau na(tere la imagini poetice. să atragă cititorul. sunt folosite cu$inte cu sensconotati$. pronumele.

8i"ai -minescu #iguri de stil la nivel morfologic și sintactic Bepetiția Bepetiția constă în repetarea unui cu$#nt sau a unei expresii în diferite poziții ale enunțului): -/.ircea[A . R 6umai una n$are somn.-limbajul este un standard. VnormalQ în care se realizează corespondența dintre obiectul desemnat și cu$#ntul ce-l denumește)I'5 %lasificare #iguri de stil la nivelul literelo literația literația constă în repetarea consoanelor sau silabelor initiale *rin $ulturi $#ntul $iu $uia. "e nu. casa pe care nu și-o putea însă permite) .A'm $enit să mi te-nc%ini. cu$intele sunt folosite cu sens propriu. după port) . bÎn grădina lui !on. denotati$.A8u ești . căpăt#nd $aloarea unor concepte.crisoarea ))). specifice domeniului profesional căruia îi aparţin ?igură de stil #igurile de stil sunt procedee prin care se modifică înțelesul propriu al unui cu$#nt sau construcția gramaticală uzuală pentru a da mai multă forță unei imagini sau expuneri) În prezentarea celor mai importante figuri de stil se ține seamă de gradul lor de complexitate și de relațiile care se stabilesc între ele) ?igurile de stil pot fi definite drept cu$inte sau grupuri de cu$inte (expresii ce modifică raporturile firești dintre semnificant și semnificat) .odificarea este înregistrată ca o de$iere de la modul curent.: -ra casa pe care și-o dorise din copilărie. +eorge %oșbuc 8oate păsările dorm. casa pe care de at7tea ori o desenase. casa pe care o visase de at7tea ori. cu$intele suntspecializate. din folclor E Anomatopeea Anomatopeea este un cu$#nt alcătuit pe modelul armoniilor imitati$e. casa perfectă. încep#nd cu ultima silabă accentuată) 7a un semn desc%isă-i calea și s-apropie E de cort >n bătr#n așa de simplu. sc%imb a ta coroană într-o ramură R de spini)A F.A"a-mpărateWA . prin care se imită sau sugerează sunete naturale) Ex):8ropotele de pe coridor i-au determinat să iasă din sala de ședințe) Bima Bima este o potri$ire a sunetelor de la sf#rșitul a două sau mai multe $ersuri. E R 9run prinț mai t#năr c#nd trecea) F6unta Gamfirei. după $orbă. riguros.

și frumoasă.crisoarea ))).-/. $in săgeți de pretutindeni))) R F. -minescu #iguri de stil la nivel semantic sau figuri de cuv7nt %omparația .: ?n guvern se fură. și %arnică.i ca nouri de aramă și ca ropotul de grindeni. arcuri se întind în $#nt. dar cred oare domnii directori ai companiei că ne pot minți pe față[ 5!nterogația (întrebarea retorică !nterogația retorică este o întrebare la care nu se așteaptă răspuns.ascendenta sau descendenta. nici singură nu $rea să stea) -/. în parlament se fură.cepeș "oamne. )nversiunea )nversiunea constă în răsturnarea cu$intelor în propoziție. de la o idee la alta și prin care se urmărește scoaterea în e$idență a ideii sau nuanțarea exprimării) 1ălăreții împlu c#mpul și roiesc după un semn E . și tot ce$ți poți dori. 7ănci sc#nteie lungi în soare. în justiție se fură.i în caii lor sălbatici bat cu scările de lemn. postrofa postrofa este o întrerupere a expunerii în care $orbitorul adresează unui interlocutor (prezent sau absent o întrebare. 8. pentru a pune în e$idență un anumit termen) Exemple: !mpertinentul participant a fost scos afară din sala de conferințe) "esteptul copil a luat nota '>. ca pun#nd m#na E pe ei &ă-i împarți în două cete: în smintiți și în mișei R +radația +radația . <rizontu-ntunec#ndu-l. muzelor sau unor persoane reale pentru a cere ajutor) 1um nu $ii tu.constă în trecerea treptată. p#nă și din 2iserică se fură) -numerația -numerația constă în prezentarea succesi$ă a unor fapte sau aspecte) 5elația ce se stabilește între termenii enumerării este una de coordonare) ) -/.: #ata asta este și inteligentă. .: 6ici nu mai $rea să locuiască împreună cu părinții. *e copite iau în fuga fața negrului păm#nt. $a afla acum: discutam despre rolul Bisericii 4n stat. afirmație sau exclamație) Ex):1ampania lor a a$ut rezultate foarte bune. =iperbatul =iperbatul este o in$ersare în topica normală prin care termenul asupra căruia se dorește atragerea atenției este plasat în final) Ex):1ine p#nă la ora aceasta nu știe despre ce e $orba. acesta fiind e$ident și cuprins sau sugerat în enunț) Ex):*oate cine$a în$ăța într-o zi ceea ce noi studiem de ani buni[5!n$ocația retorică )nvocația retorică este o rugăminte adresată di$inității.

întruc#t ea stă la baza altor figuri. stăp#n-a mării. 8i"ai -minescu ?n cazul imaginii artistice din poezia .oarele rotund și palid se prevede printre nori h %a un $is de tinerețe printre anii trecătoriP (. în înțelegerea metaforei. ca petala de floare de gutui) R F*ar oc%ii tăi[. 8etafora este figura de stil prin care se trece de la sensul obi șnuit al u nui cu$#nt la alt sens. în acest mod realiz#ndu-se concentrarea prin metaforă.%omparația este una dintre cele mai frec$ente figuri de stil și constă în alăturarea a doi sau mai mulți termeni cu scopul e$idențierii primului termen)"ar nu se poate scrie decat sub forma epitetului personificator pentru a se alatura figurii de stil. poate fi realizată în următoarele tipuri de comparații. Trecut$au anii) un termen concret cu unul abstract: R. 1ălin . prin intermediul unei comparații subînțelese) *rocesul de realizare a metaforei constă în Vpunerea semnului identității între două obiecte diferite (lucruri. metonimia. nu putem face abstracție de suportul contextului) . -minescu. ceea ce demonstrează că.. Tudor rg"ezi 58etafora rticol principal: . răm#i) -/presivitatea unei comparații este și 4n funcție de caracterul c7t mai dif erit al domeniilor din care pro$in termenii ei) < asociere între uman și $egetal înt#lnim în poezia V"ar oc%ii tăi[P: *rin ce minuni ciudate și zămisliri încete E &-a să$ărșit în s#mburi asemenea scumpete[ În pleoape.file din po$este) un termen abstract cu altul concret: RTrecut$au anii ca nori lungi pe șesuriD (8. comparația apare prescurtată. care de$ine criteriul principal de apreciere a acestei figuri de stil în operele literare.crisoarea ). -minescu. -minescu. 4n . unicitatea lunii pe cerul nopții și prezența ei dominantă față de celelalte corpuri cerești. )arna) un termen abstract cu altul abstract: R nii tăi se par ca clipe h %lipe dulci se par ca veacuriD (8. cum sunt personificarea. E *rin care trece albă regina nopții moartă) R 8elancolie. persoane prin numele lor. care conferă o expresi$itate sporită textului poetic) 1ontextul ne ajută să intuim primul termen al presupusei comparații c%iar în absența lui. determinate de natura termenilor care se compară: un termen concret cu altul tot concret: V*e un deal răsare luna. însuși care apare și 4n alte poezii ale lui 8. pe a lumii boltă luneci) E R F. 8i"ai -minescu 'ceastă metaforă presupune o comparația inițială: Vluna ca o regină moartă a nopțiiP. epitetul) %lasificarea metaforei . în lipsa ad$erbului de comparație (cu valoare de prepoziție) ca și a termenului lună. sinecdoca. *e e/emplu. <. ca o $atră de jăraticP (8.crisoarea ): 7ună tu. comparație bazată pe două similitudini: paloarea astrului și a unei ființe moarte. pe baza unei analogiiP) &ă urmărim exemplul metaforei din poezia eminesciană 8elancolie: *ărea că printre nouri s-a fost desc%is o poartă. alegoria. <riginalitatea.etafora este o figură de stil esențială. ființe.etaforă.elancolie. lecsandri. -minescu.

sălciile triste. de regulă pe l#ngă o construcție $erbală. Ex: A4igantică poartă-o cupolă pe frunte. personaje. fenomen.E (8. mărind sau micșorînd. epitetul Vrăz$rătităP presupune la bază o personificare. după &ucian Blaga. =iperbola este un procedeu artistic prin care se exagerează intenționat. exemple: norii pl#ng. $ 4n metaforă plasticizantă și metaforă re$elatorie) -pitetul rticol principal: -pitet. adjecti$ul Vînc%iseP ar fi înlocuit cu altul. sau eveniment. se aseamănă cu simbolul) 1lasificarea. sens conotati$ %lasificarea. idei. soarele r#de. situații) În creația lui . păsărelele șoptesc. ci numai un purtător de figuri de stil) <rice atribut.1lasificarea. -a o inima de aur @ -l un suflet apostat. stelele clipesc. &a 8edeleni) "acă în cazul exemplului de mai sus reprodus din opera lui !) 8eodoreanu.in absentia (alcătuită dintr-un singur cu$#nt cu $aloare de sugestie. trăsăturile unei ființe. fără să implice participarea imaginației sau afecti$ității scriitorului: V])))@ și părinții. înc#t sub pleoapele înc%ise înc%ipuirea-i dădi buzna ])))@)P ()onel Teodoreanu. $#ntul aleargă. o %iperbolă etc).propriu și metafora conștiinței$vas (metaforă complexă cu mai multe semnificații. Personificarea aPersonificareaa este figura de stil (procedeul artistic) prin care lucrurilor. o metonimie. Împărat și proletar) -/emplu VEa un înger ce se roagă 3 El un demon ce $isează. Înger și demon. o sinecdocă. -pitetul este figura de stil const#nd în determinarea unui substanti$ sau $erb printr-un adjecti$. după Tudor . sau c#nd face el însuși să apară o asemenea figură) "acă nu cuprinde așa ce$a. și frații. nume predicati$ sau circumstanțial de mod este numit epitet c#nd conține în același timp o metaforă. ale unui lucru. după <rtega C 4asset. pisica $orbește lin. =iperbola rticol principal: Eiperbolă (figură de stil . sens denotati$ .) Eminescu antiteza apare și în formularea unor titluri: 9enere și .A ( 4)1oșbuc A*așa EassanA ntiteza d'ntitezad este o figură de stil care constă în opoziția dintre două cu$inte. care să presupună o metaforă. mintiri din copilărie) V't#ta obidă se abătu asupra lui. ad$erb etc). $ 4n metaforă explicită și metaforă implicită .adonă. și surorile îmi erau sănătoși)P (!) 1reangă. atunci termenul c#știgă în expresi$itate și de$ine epitet) ?n versurile lui Tudor rg"ezi din poezia Testament: R?n seara răz$rătită care $ine "e la străbunii mei p#nă la tine ])))@ "urerea noastră surdă și amarăP. pentru a$i impresiona pe cititori. atunci el nu este epitet)P +u orice element determinant (adjecti$ sau ad$erb este epitet) În situații ca cele din textele de mai jos determinarea este neutră din punct de $edere stilistic. iar epitetele VsurdăP și VamarăP sunt rezultatul unei metonimii în care s-a înlocuit efectul prin cauză) -pitetele au rolul important de plasticizare a imaginii artistice precum și cel de atragere a cititorului.ianu. fapte. menit să exprime acele însușiri ale obiectului care înfățișează imaginea lui așa cum se reflectă în simțirea și fantezia scriitorului) VEpitetul nu este o figură de stil în sine. cum ar fi Vză$or#teP. -minescu) .în metafora conștiinței-tablă (metaforă simplă cu o singură semnificație. obiectelor li se atribuie 4nsu șiri umane . .

dar nu folositi un limbaj colocvial. -/emple de e/presii la figurat: s-a dus de r#pă. bineinteles $-tc.f(3i te/t argumentativ trebuie sa va sustineti opinia referitoare la o anumita afirmatie prin niste argumente bazate pe e/emple concrete. de asemenea. etc. dar poate să fie precedată de cu$inte reprezentati$e (exemplu: crimă ) În general are 0-GZ randuri scrise într-un singur paragraf) Întreaga informație este concentrată într-o frază sau două) *ot fi grupate pe manșeta ziarului în rubrici cu titluri Qpe scurtQ) %um sa faci un te/t argumentativ bun *upa cum am observat in structura e/amenului de bacalureat la romana. si acum. cu semnificația: s-a pierdut. forma. s-a stricat. *e asemenea dati te/tului o nota cat mai personala. oricat.%uvinte și e/presii la figurat ?iguratul este o modificare a $alorii semantice a cu$#ntului sau expresiei. propriu-zis) < figură de stil str#ns înrudită cu figuratul este metafora. a eșuat i$a pus coarne (X l$a 4nșelat) a cincea roată la căruță (e inutilitate valurile vieții (X 4nt#mplările $ieții Te/tul jurnalistic Te/tul jurnalistic este acel material produs de un comunicator profesionist (de obicei. . *aca tema ce v$a picat nu este tocmai pe placul vostru si nu stiti cu ce e/emple sa va sustineti argumentele nu strica sa improvizati. dupa toate. oricum. &a sfarsit puneti concluzia cat mai concis. este foarte greu sa fiti contestat. din nou. . jurnalistul ) cu intenția de a informa. convinge sau distra publicul . la fel ca. *e cele mai multe ori se cer doar 0 argumente pe care le puteti introduce$n te/t prin formulele: $)n primul rand. %e e un te/t argumentativP *upa cum ii spune si numele. bine sa puneti intrebari cititorului astfel incat sa demonstrati ca ganditi si sa$l duceti pe acesta cu gandul la anumite e/emple din viata cotidiana. desi e recomandat sa nu fiti intr$o e/trema sau alta ci sa alegeti calea de mijloc. intr$un . pe langa toate. $*e asemenea. unele din cele mai bune fiind: adaugand urmatoarele. a$#nd cea mai mică dimensiune) >neori nu are titlu. ma bazez pe.2. dupa cum am spus. *aca alegeti calea de mijloc arata si faptul ca aveti maturitate$n gandire. $(6u) . 6u va sta nimeni sa se intereseze cand va corecteaza e/amenul. poi treceti direct la argumente.bine ca te/tul argumentativ sa nu contina prea mult "bla bla" si ideile sa fie e/primate cat mai clar . utilizată în anumite împrejurări) Înțelesul de$ine altul dec#t cel uzual. #olosind formulari precum Mconform unor studiiM.tirea scurtă Este considerată unitatea elementară a presei) Este cea mai citită știre. )n al doilea rand. )mediat dupa ce ati lecturat citatul dat trebuie sa va ganditi daca sunteti pro sau contra. *in nou o introduceti prin anumite formule specifice. Min urma unor sondajeM. )ncepeti te/tul argumentativ cu formulele tipice: $%red ca. la punctul )) pe cele mai multe variante de anul trecut se cerea realizarea unui te/t argumentativ. sa nu uitam. &a partea asta e bine sa folositi e/presii9locutiuni9structuri ce atrag atentia.unt de acord cu. etc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful