Tinerete fara batranete si viata fara de moarte Basmul este incarcat de semnificatii, implicand elemente din filozofia folclorica

romaneasca; conceptia despre viata si moarte, locul si rostul omului in univers, sensul si limitele fericirii. Pornind de la definitia basmului (naratiune fantastica, cu personaje fabuloase, grupate dupa cele doua dimensiuni ale vietii: binele si raul), "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte" face parte din acele basme care au ca motiv imparatul fara urmas. stfel, se nareaza intamplari ale unui "imparat mare" si ale unei imparatese "amandoi tineri si frumosi" care insa nu puteau avea copii. "!n unc"ias dibaci" daruieste imparatului "ceva leacuri" pentru a aduce pe lume "un #at$#rumos" dragastos, dar, spune batranul, "parte n$o sa aveti de el". %opilul nu intra insa in viata decat atunci cand i se promite "tinerete fara batranete si viata fara de moarte". ceast promisiune neobisnuita devine laitmotivul basmului. &a implinirea varstei de '( ani, nazdravanul flacau ii cere tatalui sau fagaduinta facuta la nastere. )mparatul, neputincios, este obligat sa refuze. tunci fiul sau se simte "nevoit sa cutreiere toata lumea pana voi gasi fagaduinta pentru care m$am nascut". *orinta, imposibil de implinit intr$o lume obisnuita, se transforma intr$o cautare a unui ideal superior, a nemuririi. #at$#rumos isi alege calul "rapciugos si bubos si slab", dar si el nazdravan, care il invata ce trebuie sa faca pentru a deveni invincibil. *upa ce respecta sfatul calului, si curata "ainel si armele tatalui sau, calul "odata se scutura" si "toate bubele si rapciuga cazura de pe dansul si ramase intocmai cum il fatase ma$sa, un cal gras, trupes si cu patru aripi". *upa trei zile cei doi pleaca in marea calatorie, ce ii va supune la numeroase probe de viata, cum au fost: invingerea +"eonoaiei si vindecarea ei, lupta cu ,corpia, sora cu +"eonoaia, ambele blestemate de parinti pentru rautatea lor si transformate din fete frumoase in "lig"ioi" si care "vor sa$si rapeasca una de la alta pamantul". treia piedica este a fiarelor salbatice care pazesc palatul unde se gaseste "tinerete fara batranete si viata fara de moarte". "%u dansele nu e c"ip de a te bate", dar ajutati si de "doamna palatului", cei doi razbesc din nou. Taramul in care patrunsese #at$#rumos, un taram al fericirii, nu cunostea scurgerea timpului. -ra oprit insa a intra in .alea Plangerii. *ar intr$o zi, "alergand dupa un iepure, depaseste "otarul interzis si deodata il apuca un dor de tat$sau si de mama$sa", pe care se "otaraste sa$i revada. )n ciuda avertismentelor celor trei femei si ale calului, #at$#rumos ia calea intoarcerii. *rumul inapoi insa este de nerecunoscut, iar ,corpia ramasese doar o poveste auzita din batrani. &ocuitorii radeau de el ca de unul ce aiureaza sau viseaza destept, iar #at$#rumos nu observa ca barba si parul ii albisera". juns in sfarsit in locul nasterii sale, calul se intoarse inapoi, in timp ce #at$#rumos se simte dezorientat in mijlocul ruinelor palatului tatalui sau. stfel eroul reintra in conditia sa umana, de fiinta muritoare, caci moartea nu poate fi depasita decat simbolic. #inalul inregistreaza moartea eroului si semnifica imposibilitatea omului de a$si sc"imba conditia e/istentiala. %aracteristicile basmului, in general, deci si ale celui in discutie sunt: formulele de inceput, de inc"eiere si c"iar de interior, cu rolul de a ne introduce in lumea fabulosului, pentru ca in final sa ne readuca la realitate. Peisajelor le lipsesc determinarile geografice precise; palatele, zanele sunt descrise prin trasaturi ce uimes, stralucesc, cu putine amanunte vestimentare. -/ista fiinte $"imerice$ ce comunica cu omul dar nu sunt oameni, si care il ajuta pe viteazul din basm in depasirea incercarilor. ceste fiinte au o mare forta fizica si un simt e/traordinar, prevestind si preintampinand intamplarile nefavorabile eroului principal.

%alul nazdravan este un alt protagonist al basmului care "strabate fulgerator spatiul". -ste relevanta limba folosita, cu un pronuntat caracter oral dat de e/presiile populare, proverbele, e/presiile locutionale, interjectiile cu valoare onomatopeica, prezente in te/t. ,e folosesc ca moduri de e/punere: naratiunea, dialogul, descrierea, monologul interior. ,emnele de punctuatie au valori e/presive superioare. Basmul este deci, o creatie literara, avand o geneze speciala, oglindind viata in mod fabulos. ,emnificatiile te/tului, dealtfel numeroase, ni se pot dezvalui, urmarind evolutia narativa a basmului, structurata pe motive: '. motivul imparatului fara urmas 0. motivul dorintei imposibile 1. motivul probelor depasite 2. motivul dorintei implinite (. motivul dorului de parinti 3. motivul reintoarcerii la conditia umana

+enul epic +enul epic cuprinde totalitatea creaţiilor literare cu caracter narativ 4n care toate ideile,gandurile și sentimentele autorului sunt transmise indirect, prin intermediul ac țiunii și al personajelor. +enului epic 4i corespunde, ca mod de e/punere, narațiunea. 5,tructura operelor epice În general, operele epice sunt structurate după momentele subiectului: Expozițiunea (fixează spațiul, timpul, unele personaje și împrejurările conflictului !ntriga (momentul în care se declanșează conflictul 4ntre personajele narațiunii) "esfășurarea acțiunii (prezintă înt#mplările cronologic Punctul culminant (momentul cel mai tensionat al conflictului) "eznodăm#ntul (momentul rezol$ării conflictului Există și termeni noi pentru structura genului epic: .,ituația inițială (momentul actual E$enimentul care sc%imbă situația inițială "esfășurarea acțiunii (la fel ca și termenul $ec%i "epășirea situației dificile sau punctul de maximă tensiune &ituația finală (momentul final 'utorul î(i exprimă indirect g#ndurile, ideile, sentimentele, prin intermediul personajelor (i al acţiunii) *resupune prezenţa naratorului, intermediarul între autor (i cititor) +aratorul este cel care po$este(te (narează, relatează înt#mplările) 'cţiunea este constituită din totalitatea faptelor relatate (i e$oluează în funcţie de momentele subiectului) Înt#mplările se derulează prin raportare la indicii de timp (i de spaţiu) *ersonajele sunt agenţi ai acţiunii (i poartă mesajul autorului) Ele prezintă o mare di$ersitate, în funcţie de criteriile $ariate de clasificare) +aratorul însu(i poate fi unul dintre personaje) ,odul de expunere dominant al acestor opere este naraţiunea) 'ceasta se poate realiza la persoana a !!!-a, c#nd naratorul este obiecti$ (i se deta(ează de faptele relatate, sau la persoana !, c#nd po$estitorul este personaj) 'cţiunea este dinamizată prin prezenţa dialogului, care pune în lumină intensitatea conflictului dintre personaje sau se poate constitui (i în mijloc de caracterizare a acestora, iar prin descriere se fixează indicii spaţiotemporali (i pot fi prezentate personajele) *artea de $orbire cu mare frec$enţă este $erbul, care imprimă un anumit ritm înt#mplărilor, fiind utilizat cu $alori expresi$e multiple) &e caracterizează printr-o mare $arietate de specii literare, realizate în $ersuri sau în proză: în $ersuri: balada (c#ntecul bătr#nesc , legenda, fabula etc). în proză: basmul, po$estirea, sc%iţa, nu$ela, romanul, reportajul, memoriile, amintirile etc) +enul epic: $ intr$o opera epica e/tra un narator(povestitor),e/ista personaje(participanti la actiune) si e/ista actiune(desfasurarea intamplarilor intr$o anumita ordine; $ modul de e/punere predominant al operelor epice este nara țiunea; $ cuprinde totalitatea operelor epice populare sau culte; $ este genul literar care cuprinde texte în proză sau în $ersuri, în care un narator po$estește ceva;

*e obicei.$ elementele definitorii ale operei epice sunt: naratorul. preponderen ța nara țiunii ca mod de e/punere. ceasta personalitate literara este notabila pentru o singura trasatura principala). descrierea și dialogul. . #igurante(simpli martoi).ecundare(au un rol mai pu țin important).oferă informații filtrate prin $iziunea autorului) Ea creează o anumită impresie și9sau emoție asupra cititorului) Este marcată de felul cum percepe sau își imaginează obiectul descris cel care face descrierea) -"ialogul este un mod de expunere alcătuit dintr-o înlănțuire de replici . . că știe totul despre înt#mplările relatate. Personajele statice(nu se sc"imba in timp.-/pozițiunea (fixează spațiul. de obicei. 2. personaje si fenomene ale naturii) "escrierea literară reflectă sentimentele și impresiile celui care privește și descrie.. 3. 0)"eznodăm#ntul (momentul rezol$ării conflictului ) . timpul. personalitatea lor nu se transforma si nici nu evolueaza).)ntriga (momentul 4n care se declanșează conflictul între personaje . $ )ndicii de timp sunt acele cuvinte care fac referire la momentul ac țiunii. -l 4 și asumă astfel at#t rolul de narator. despre g#ndurile.naratorul este $ocea care relatează înt#mplarile) &tructura narati$ă: $ lternanța este procedeul prin care sunt prezentate în paralel două fire narati$e într-un text.oferă informații într-o anumită manieră. comportamentul și atitudinile personajelor caracterizate. .prin care se reproduce o discuție între două sau mai multe personaje) 1a mijloc de caracterizare al personajelor. dialogul se referă la: felul de a $orbi. Personajele dinamice se sc"imba in timp. 0. (. b: subiecti$ă . 2. conform cu realitatea. c#t și pe acela de personaj implicat 4n evenimentele relatate. felul de a g#ndi.pațiul și timpul: $ )ndicii de spațiu $izează așezarea 4n spațiu a obiectelor și deplasarea 4n spa țiu a personajelor. $ 6arațiunea la persoana a )))$a (c7nd naratorul poveste ște despre al ții ) El pare. 1. 8omentele subiectului: '. in urma rezolvarii unui conflict central sau dupa ce se confrunta cu o criza majora. personajele. pentru ca rezolvarea conflictului este rolul major al personajelor centrale. Personajele pot fi: '. Personajele plate(sunt opusul celor comple/e.odalități de e/punere: 8odalitățile de e/punere sunt : narațiunea. adesea. intențiile și sentimentele personajelor. $ autorul este persoana care imaginează și scrie un te/t. Personajele comple/e(sunt oameni cu stari conflictuale si contradictorii). . "escrierea este: a: obiecti$ă . Principale. /)"esfășurarea acțiunii (prezintă înt#mplările într-o ordine cronologică .Înlănțuirea este procedeul de legare a secvențelor 4ntr$ o operă epică. . -pisodice(nu apar decat in cateva episoade). care constă în dispunerea cronologică a înt#mplărilor unele după altele. $ )nserția este procedeul care constă în includerea unei po$ești în alta(po$estirea în ramă într-o operă epică) *erspecti$a narati$ă: $ 6arațiunea poate fi relatată la persoana ) sau la persoana a )))$a: $ 6arațiunea la persoana ) (c7nd naratorul poveste ște despre sine). personajele dinamice tind sa fie personaje principale mai degraba decat secundare. $ 6arațiunea este un mod de expunere care prezintă o succesiune de înt#mplări petrecute într-o ordine cronologică) -"escrierea este un mod de expunere care constă în prezentarea sugesti$ă a unor obiecte.Punctul culminant (corespunde momentului celui mai tensionat al conflictului). . ac țiunea. :. personajele și motivul9motivele conflictului). 0.

in care ni se po$esteste o înt#mplare neobi(nuit= din trecut la care particip= un num=r mic de personaje surprinse 4n antitezC. '0. ?n literatura rom#nă. pozitive.tefan 'ugustin "oinaș. %aracteristici: este o specie a genului epic. se citeste (cantarea are un caracter solemn si dramatic inglobeaza o mare varietate de teme si motive ampla desfasurare epica 6AT)!6) *. protagonistul. *e e/emplu: =amlet). c#t și în sfera cultă 3 'ndrii *opa de 9asile 'lecsandri. Protagoniste(sunt personajele principale.anole (conser$#nd mitul fundamental jertfei zidirii. fantastic sau mi/t.iorița) 3 au conser$at elementele de ceremonial 6 ritual eroic-funerar . specia este multimilenar și bogat reprezentată at#t în sfera oralității 3 *e-o 4ură de 5ai 6 . . %u alte cuvinte. Personajele stereotip(sunt acelea care au devenit conventionale prin utilizarea repetata in diverse tipuri de povestiri.T-AB). &)8B PAP!& B @ reprezintC aspectul neîngrijit al unei limbi care e cunoscut (i folosit pe întreg teritoriu f=r= a fi literar) 7!. '1.&)T-B B )) &)8B &)T-B B @ reprezintC aspectul cel mai 4ngrijit al unei limbi respect7nd regurile de folosire corectC a limbii. uneori au stari conflictuale profunde.pecii ale genului epic +enul epic este reprezentat prin numeroase specii literare: 5?n versuri 2aladă (creație populară inițial. . Personaj simbolic(poate fi oricare dintre ele.<.unt instantaneu recunoscute de cititori sau membrii audientei. din viata unui popor (fapte neobisnuite. ''. . cu toate acestea. cestea nu sunt intotdeauna persoane admirabile. intrată apoi în setul de specii al literaturii culte specie a genului epic in versuri in care sint descrise real. 1onstantin 1ătănuță etc) 3. sau c"iar situatia opozant9protagonistului. caruia ii lipseste nobletea conventionala a mintii si care se zbate pentru valori care nu sunt considerate universal admirabile). &oarele și 7una. balada populara 3 se mai nume(te c#ntec b=tr#nesc) E o creaţie epicC 4n versuri care .istrețul cu colți de argint de . pot fi niste anti$eroi. 8oma 'limoș . dar si celei culte. etc. national). . '>. *intea 9iteazul. dar. se canta @ rareori se recita. +unta :amfirei de 4eorge 1oșbuc.totdeauna @ in versuri apartine literaturii populare. -/emple de persoanaje stereotip: detectivul cinic. 2alada lui !on de <cta$ian 2laga etc . momente incordate. ntagonistul(este personajul. plate. intimplari dramatice din trecutul istoric. trebuie sa ceara implicare din partea cititorului sau c"iar empatie). social. omul de stiinta nebun. ceste personaje sunt in mod normal unidimensionale. tocilarul cu oc"elari. este obstacolul pe care protagonistul trebuie sa$l depaseasca). de regula tragice.eșterul . dar moral. a carei e/istenta reprezinta o idee majora sau aspect al societatii 5.2' 9<52!8' 3 reprezint= comunicarea realizat= prin sunete (i este folosit= in relaţiile obisnuite dintre membrii unei comunitCţi umane) !n limba $orbitC se folosesc at#t mijloacele de expresie $erbal= c#t (i mijloacele de expresie non$erbal=) 2'7'"' 1>78' 3 e o creatie epica in $ersuri a$and un autor cunoscut. de obicei.oartea căprioarei de +icolae 7abiș. . 8atomirescu. nti$eroul(este.

lupul F omul lacom. avand mai multe defecte. un personaj. #orțe supranaturale (zei. -popee (sau %7ntec epic) este un poem epic de mari dimensiuni. F locul si timpul sunt vagi. este str#ns legată de un element c%eie și se concentrează pe un loc. vulpea F omul siret. ale unui singur personaj. o poveste. -/emplu: D*umbrava BosieE de lecsandri. istorie. eroi &egenda. 4n care se povestesc fapte eroice. 4ngeri. greierele F omul lenes. plantele și lucrurile. F animalele (plantele. in care se evoca fapte glorioase din istoria unui popor. F fiecare personaj este simbolic. obiectele) sunt alese cu maiestrie. incat sa redea cat mai fidel. un obiect. personific#nd animalele. intrucat naratiunea este adesea inlocuita cu dialogul: personajele se prezinta singure. deoarece reda un anumit tip uman. satirizează anumite mora$uri. F povestirea scurta se aseamana cu o sceneta. fenomen. ale unui grup de oameni sau ale unui popor.reptrezintC o 4nt7mplare din trecutul 4ndepCrtat sub forma unei ac ţiuni simple cu num=r mic de personaje prezentate de obicei în antitez= (i în care realul se împlete(te cu fabulosul) 7egendă) @ s. în care autorul. 6eculce) populare Poem$ specie a genului epico$lirica. spre deosebire de basm. 4n versuri. -ste folosit un stil elevat. de obicei în $ersuri. cu unul sau mai multe personaje a/ate in jurul unui erou e/ceptional. catelul F omul fricos. F sub valul alegoriei se descopera lumea oamenilor cu defectele eterne. demoni) iau parte la ac țiune. intarind ideea ca asemenea fapte se pot petrece oriunde si oricand. de o importanță națională sau internațională și de o mare semnificație istorică sau legendară) &ocul acțiunii este 4ntins pe mai multe regiuni. in care se e/prima geneza unui lucru. in versuri sau in proza. *oetul păstrează $iziunea obiecti$ă) ?abulă este o scurtă po$estire alegorică. dar . se explică originea unor ființe. care aparține genului epic. dar reprezentative. eveniment. 'cțiunile necesită curaj supraomenesc. desfășurarea unor momente istorice sau faptele unor eroi etc) 7egendele combină fapte reale cu înt#mplări imaginare. personaje extraordinare și6sau supranaturale) Epopeile se numără printre cele mai $ec%i opere literare care au supra$iețuit p#nă în zilele noastre -popeile au următoarele caracteristici principale: Eroul are o statură impozantă. legendar. F de mici dimensiuni. este populara sau culta. alcatuita din mai multe episoade de intindere mare. trasaturile personajului pe care$l intruc"ipeaza: furnica F omul "arnic. dominate adesea acțiuni cu totul ieșite din comun care se petrec în locuri stranii și depărtate. a gen. deprinderi. epic . termenul a devenit sinonim mitului și se referă la ce$a a cărei existență nu a fost niciodată do$edită) Tipuri de legende: )storice zoologice 8itologice din pastori %ulte (DA sama de cuvinteE ). cu putine personaje. mentalități sau greșeli cu scopul de a le îndrepta) Ea are următoarea structură: po$estirea propriu-zisă și morală) ?igura de stil folosită de obicei este personificare %aracteristicile fabulei F apartine genului epic. legendare sau istorice. plante sau animale. magarul F omul incapatanat etc. boul F omul prost. at#t cele posibile c#t și cele complet ireale) Ele au ser$it de obicei pentru a explica geneza sau producerea unor fenomene sau e$enimente) ?n limbajul comun.este o po$estire fantastică cu elemente istorice reale transmisă prin forma orală) 7egenda este o narațiune populară în proză sau 4n versuri. finite.

opera literara in care sunt povestite. este alături de povestire. mai ales. o scurtă po$este a unui e$eniment curios) < anecdotă este întotdeauna bazată pe e$enimente reale. sunt prrezente personaje. implicit. 6aratiunea poate fi in proza dar si in versuri necdota este o povestire scurtă care narează un incident interesant sau amuzant.(PA. de regula. asadar.T)B. insolite și se manifestă în realitatea cotidiană. anecdotele nu sunt glume. una dintre cele mai vec"i specii ale literaturii orale. . scornire). si care se gaseste cel mai des in final. miraculosul din basme purt#nd. ce vine 4n contrast cu fantasticul autentic modern. răspîndită într-un număr enorm de $ariante la toate popoarele) !ndiferent de tip. dar si la inceput sau in interiorul povestirii. de obicei în proză. se defineste prin situatia in care e/ista un narator (povestitor) care relateaza unui auditoriu un eveniment trecut 0. F fabulele au rol instructiv. astfel înc#t sa se lipească de esența sa) 8onologuri scurte care încep cu A>n profesor cere ele$ilor săi )))A $a fi o glumă) >n monolog scurt care începe cu A<dată ce un profesor a cerut)))A $a fi o anecdotă) < anecdotă este astfel mai aproape de pilda po$estirii. pers. F structura are doua parti: a) povestirea redusa (sceneta) care aduce in fata cititorului personajele cu defectele lor. un incident cu oameni reali cu personaje în locuri reale) În timp ce altele sunt pline de umor. utobiografie Basm specie a genului epic. precum nuvela. intamplari.a)))$a in povestire si. numele de fabulos și reprezent7nd.) H %aracteristici ale operei epice: '.8!&: aparţine genului epic. cu elemente fantas$ tice supranaturale care simbolizeaza fortele bine$ lui si ale raului in lupta p9u sau impotriva fericirii omului. dar. b) morala (invatatura). in cuprinsul operei epice pot avea loc salturi in timp (dislocari temporale) H *e regula. de fapt. trecutului. basmul diferă de restul scrierilor fantastice. fără a pretinde că acestea sunt reale sau seamănă cu realitatea. deoarece accentul este pus pe satirizarea defectelor. dintre care unele pot reprezenta cu fidelitate punctul de vedere al naratorului 3. semnalată încă din antic"itate. care apare at#t in parabolă c#t și în fabulă.-. apartinand. se utilizeaza. de regula. personajele %imerice și figuri generice umane.dintre toate unul este definitoriu. dar se distinge de parabola prin specificul său istoric) < anecdotă nu est e o metaforă nici nu are morală. previzibil. unde desfășurarea epică și fenomenele prezentate sunt impre$izibile. de obicei. prin aceea că prezintă e$enimente și personaje ce posedă caracteristici supranaturale. un fantastic convențional. fara prelucrari literare. de regula scurta. pentru ca scopul ei principal nu este pur și simpu de a pro$oca r#sul. drept o continuare a ei) B . sau pentru a forma o anumita trăsătură de caracter sau e cu funcția de o instituție. Basmul (din sl) basnB: născocire. F limbajul folosit este unul comun. forme verbale ale timpului trecut 2. @În proză AP-B -P)% )6 PBAG 6 B T)!6. e/ista un singur narator (care se identifica de cele mai mute ori cu autorul) 1. (narate) evenimente. educativ (moralizator). astfel. numit și povesteI'5. intr$o anumita ordine. prozaic. dar exprimă un fapt mai general ca nuvela 4n sine. snoa$ă și legendă. se caracterizeaza prin prezenta unui loc (spatiu< si timp al actiunii (. opera epica este sinonima cu naratiunea (povestirea) fiindca posibilitatea de a identifica un te/t epic se face prin incercarea de a$l povesti 6aratiunea este.

personaje mai putine. 4nger sau demoni. Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului. procesul artistic este antiteza. personajele nu sunt numeroase. cu un singur fir narati$. se confruntă două forţe: binele (i răul . epic in proza de dimensiuni mai mari decit sc"ita si mai reduse ca romanul (cu un fir narativ). 8it )dentitatea culturală a fiecărui popor poate fi reflectată de miturile și legendele care l-au însoțit pe tot parcursul dez$oltării lui) "e aceea. basmele surprind preocuparea omului pentru triumful binelui. 6uvela $ %aracteristici generale 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/. personajele au puteri supranaturale (i inele dintre ele sunt fantastice 6imaginare. si personaje fantastice ca de e/emplu: oameni$animale. Principal. #inal tragic. finale specifice. 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior. personajele au puterea de a se metamorfoza (i de a re$eni la starea lor iniţială. de . cu o intrigă riguros construită.. . !n singur fir narativ.etc. a/induse in jurul acestuia.emoriile formează o subclasă a genului autobiografic. ccentul se pune pe personaje. conţine formule iniţiale. a gen. '.itul implică fiinte spirituale. despre zei și eroi legendari) . binele 4nvinge 4ntotdeauna . 6uvela .o naraţiune de largă întindere. un eveniment de mare importanta din viata personaj. ctiunea are loc pe un singur plan 6uvela este specia genului epic în proză.. precum și e/istența unei alte lumi +u$elăs. fiind caracterizate succint. este foarte important să cunoaștem literatura de natură populară.itul este o po$estire fabuloasă care cuprinde credințele popoarelor (antice despre originea uni$ersului (cosmogeneză și a fenomenelor naturii. mai scurtă dec#t un roman și mai lungă dec#t o po$estire) 1onține de obicei puține personaje care sunt însă construite pe c#te$a linii principale) Ea are o naratiune ce$a mai concentrata. Particularitati: . drama mai putin complicata dec7t un roman. concentrat. ctiunea nuvelei are un singur fir narativ. Biografie Jurnal intim 8emorii este o specie a literaturii autobiografice. în care e$enimente istorice sau de altă natură sînt recompuse pornind de la obser$ații și experințe strict personale) . precum *umnezeu. să cunoaștem miturile și legendele care au circulat odinioară) .'0. )ntriga relativ comple/a.<. elementele reale sunt punctul de plecare pentru inventarea fantasticului.. principal si secudar. accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului dec#t pe acțiune)Este o narațiune în proză.tilul obiectiv. . acţiunea urmează momentele subiectului. înt#lnim cifra cu încărcătură magică 1. urmărind un conflict unic. are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic. in care este prezentat un episod. în funcție de contribuția lor la desfășurarea acțiunii) +u$ela prezintă fapte într-un singur conflict. cele secund. mediane..

%a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv. :. atitudinea usor ironica. acţiunea are un singur fir narati$) . 4ntindere medie.pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:. in nuvela apare.). din atitudinea celorlalte personaje fata de el. 3.) -ste evidenta in acelasi timp. din faptele sale. nu se insista asupra detaliilor. 6uvela . mai simplu dec#t în roman.tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate. un singur personaj principal. regionalisme. accentul cade pe personaj. par. )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune. faptele sunt prezentate în ordine cronologică. principal si secudar.. %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv. de asemenea. propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre . dar admirativa fata de personaje.. sunt prezentate de narator. :. in nuvela apare.tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate.. )n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea. naratorul nu este prezent. si indirecte. din gandurile lui. .-& : specia genului epic. nu se insista asupra detaliilor. si . sunt prezentate de narator. Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje.). . . dar admirativa fata de personaje.. 0. un singur personaj principal. . ctiunea are un ritm alert. care reies din: vorbele rostite. din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior. (. 6!. care reies din: vorbele rostite.. par. are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic. regionalisme.. *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea.. 2.. de obicei.dialogul si monologul. 3. Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje... 1. atitudinea usor ironica. )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct.. din atitudinea celorlalte personaje fata de el.ctiunea are un ritm alert. de obicei.. din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior.. 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/. 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior.pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:. descrieri. realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice. de asemenea. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice.) -ste evidenta in acelasi timp. 0.. descrieri. conflictul este mai complex dec#t în sc%iţă.dialogul si monologul. din gandurile lui. )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct. realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare. si indirecte. )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune. Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/. din faptele sale.. 2. '. Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului. )n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea. si .. de . Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/. (. 1. ctiunea nuvelei are un singur fir narativ. propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre . *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea.

interesată nu de diferențele specifice. în proză. o lume ficti$ă. iar primele romane se adresau mai cur#nd unui public feminin) 5omanul poate fi istoria unui accident. unui incident.. iar interesul cititorului se concentrează asupra situației narate) Într-o accepțiune lărgită. de dimensiuni mici.Povestire specie a genului epic in proza. a gen. detaliată p#nă la ultima resursă posibilă de imaginație a scriitorului respecti$) Este cea mai ad#nca formă în scris existentă) +u e neaparat structurată pe planuri de acțiune. care este martor sau participant (sau ambele $ariante la e$enimentul po$estit) *o$estirea este de obicei de mică întindere. -/. conform legilor specifice de compoziție. Predomina dialogul.noava$ s. Beportaj Bomanul este specia genului epic. lenea. BA8 6u&: specie a genului epic. Bomanele au caracter beletristic. în care se relatează fapte din punctul de $edere al unui narator.el$ille conține pe l#ngă fapte și digresiuni ) !n autor de romane se numește romancier. ci de legătura între forme narati$e. epic in proza. avaritia). poate fi o lume. în proză. in care actiunea se petrece intr$o perioada de timp nu prea mare. Particularitati: %aracter de fabula. in care se descrie o intimplare.ubiectul unui roman este ficțional 4n 4ntregime (de și 8obC-"icD de Eerman . are personaje puține. relatează un singur fapt. mindria. ))))dar în fiecare caz există și excepții: Bomanele au rol de agrement (deși -ducația lui %Krus este un roman didactic).adoveanu E%ealalta ncutaE Povestirea este o specie a genului epic. 4ntindere mare. lasitatea. dar implică ni$eluri de semnificație paralele) &tructura romanului este dialogică) 5omanul este definit drept o operă extinsă în proză care are forma unei po$estiri în cele mai multe dintre cazuri) 5omanul este mai lung și mai complex dec#t o po$estire sau o nu$elă și nu respectă restricțiile impuse prezente în teatru sau poezie) 8răsături ale romanului . . acţiune complexă. știința comportamentală a narațiunii. . de mare întindere. care ironizeaza viciile societatii si ale oamenilor (minciuna. se dez$oltă $ariantele genului) *e această reducție se bazează naratologia. se confundă cu narațiunea ca modalitate de existență a genului epic. elementul lor comun din care. un fapt real din viata. 6araiune e/presiva. ca semn distincti$ al acestuia)!dentificarea po$estirii cu narațiunea se bazează pe identitatea de sens a $erbelor Aa po$estiA6Aa naraA) *o$estirea de$ine AmodulA prin care se constituie toate specile narati$e.:.ulte romane prezintă aceste trăsături. cu personaje numeroase a căror personalitate este bine indi$idualizată și al căror destin este determinat de trăsăturile de caracter și înt#mplările ce constituie subiectul operei) &pecia literară apare odată cu burg%ezia. . pe baza principiului po$estirii) Poveste$specie a genului epic in proza in care se relateaza intimplarile fantastice ale unor perso$ naje imaginare in lupta cu personaje nefaste in care binele triumfa. cu o acțiune complexă ce se poate desfășura pe mai multe planuri. anecdota. aviditatea.

în general. 4n care un narator povestește ceva. mitic.este genul literar care cuprinde texte în proză sau 4n versuri. portretul fizic (i moral al personajelor este prezentat sumar.lare scurta. . textul este sărac de figuri de stil. modurile de exprimare se îmbină domin#nd naraţiunea (i dialogul. $ elementele definitorii ale operei epice sunt: naratorul. care constă în dispunerea cronologică a înt#mplărilor unele după altele. .mai multe planuri narative: paralele sau se pot întrepătrunde.c"ița are un caracter dramatizat. urmăre(te un singur moment al unui personaj6a mai multor personaje. Personaje tipice. romantic.!nserția este procedeul care constă în includerea unei po$ești în alta(po$estirea în ramă într-o operă epică) *erspecti$a narati$ă: . într$un decor unic. ac țiunea. personajele. $ naratorul este vocea care relatează înt#mplarile) &tructura narati$ă: . accentul cade asupra uneia dintre trăsăturile fundamentale ale personajului. se poate identifica momentele subiectului. construcția sa fiind realizată din perspecti$a unei trăsături interioare) aparţine genului epic. 8răsăturile sc%itei . .e/ista personaje(participanti la actiune) si e/ista actiune(desfasurarea intamplarilor) intr$o anumita ordine. înt#lnim foarte rar sec$enţe descripti$e +-6!& -P)% +enul epic: $ intr$o opera epica se regaseste un narator(povestitor). %aracter moralizator desc"is.til concis. etc) ) &1E!F': ecie a genului epic in proza de dimensiuni reduse ce infatiseaza o intimp. de scurtă întindere .Înlănțuirea este procedeul de legare a sec$ențelor într-o operă epică. sunt mai multe tipuri de roman: istoric. $ modul de e/punere predominant al operelor epice este nara țiunea. $ cuprinde totalitatea operelor epice populare sau culte.+arațiunea poate fi relatată la persoana ! sau la persoana a !!!-a: . de foarte multe ori dialogurile pot fi mai importante dec7t narațiunea propriu-zisă) 'cțiunea sc%iței se desfășoară pe o durată scurtă și are loc.autorul este persoana care imaginează și scrie un text. *ersonajul principal este caracterizat într-o manieră stilizată. dar caracteristica unui personaj Particularitati: %aracter "azliu. !n singur fir narativ. poliţist. intriga este simplă (i derularea e$enimentelor este rapidă . !n adevar veridic. . preponderen ța nara țiunii ca mod de e/punere. .'lternanța este procedeul prin care sunt prezentate în paralel două fire narati$e într-un text.

b: subiecti$ă . tocilarul cu oc"elari. uneori au stari conflictuale profunde. intențiile și sentimentele personajelor) 8omentele subiectului: G)Expozițiunea (fixează spațiul. *e e/emplu: =amlet). .oferă informații într-o anumită manieră. 2. .odalități de expunere: . ceste personaje sunt in mod normal unidimensionale. personajele dinamice tind sa fie personaje principale mai degraba decat secundare.prin care se reproduce o discuție între două sau mai multe personaje) 1a mijloc de caracterizare al personajelor. pentru ca rezolvarea conflictului este rolul major al personajelor centrale..oferă informații filtrate prin $iziunea autorului) Ea creează o anumită impresie și6sau emoție asupra cititorului) Este marcată de felul cum percepe sau își imaginează obiectul descris cel care face descrierea) -"ialogul este un mod de expunere alcătuit dintr-o înlănțuire de replici .ecundare(au un rol mai puțin important).$ 6arațiunea la persoana ! (c#nd naratorul po$estește despre sine ) El își asumă astfel at#t rolul de narator. descrierea și dialogul. că știe totul despre înt#mplările relatate. 3. (.pațiul și timpul: . . -/emple de persoanaje stereotip: detectivul cinic. -pisodice(nu apar decat in cateva episoade). 0. :. omul de stiinta nebun.Punctul culminant (corespunde momentului celui mai tensionat al conflictului). /)"esfășurarea acțiunii (prezintă înt#mplările într-o ordine cronologică . conform cu realitatea. comportamentul și atitudinile personajelor caracterizate) Personajele pot fi: '. Principale. personaje si fenomene ale naturii) "escrierea literară reflectă sentimentele și impresiile celui care pri$ește și descrie) "escrierea este: a: obiecti$ă . plate. $ )ndicii de timp sunt acele cuvinte care fac referire la momentul ac țiunii. c#t și pe acela de personaj implicat în e$enimentele relatate.unt instantaneu recunoscute de cititori sau membrii audientei. *e obicei. 0)"eznodăm#ntul (momentul rezol$ării conflictului ) .!ndicii de spațiu $izează așezarea în spațiu a obiectelor și deplasarea în spațiu a personajelor. dar. -l pare. $ 6arațiunea la persoana a )))$a (c7nd naratorul poveste ște despre al ții). <.)ntriga (momentul 4n care se declanșează conflictul între personaje . 1. etc. Personajele plate(sunt opusul celor comple/e. timpul. felul de a g#ndi. ceasta personalitate literara este notabila pentru o singura trasatura principala). Personajele dinamice se sc"imba in timp. personajele și moti$ul6moti$ele conflictului . dialogul se referă la: felul de a $orbi. . Personajele stereotip(sunt acelea care au devenit conventionale prin utilizarea repetata in diverse tipuri de povestiri. #igurante(simpli martoi). 0. dar moral. . in urma rezolvarii unui conflict central sau dupa ce se confrunta cu o criza majora. Personajele comple/e(sunt oameni cu stari conflictuale si contradictorii). Personajele statice(nu se sc"imba in timp. 2. de obicei.+arațiunea este un mod de expunere care prezintă o succesiune de înt#mplări petrecute într-o ordine cronologică) -"escrierea este un mod de expunere care constă în prezentarea sugesti$ă a unor obiecte. personalitatea lor nu se transforma si nici nu evolueaza).odalitățile de expunere sunt : narațiunea. despre g#ndurile. adesea . .

este obstacolul pe care protagonistul trebuie sa$l depaseasca).se poate afirma că acesta este o operă epică) *emonstratie apartenenta la gen *ezvolta cel putin doua argumente pentru care consideri ca . Protagoniste(sunt personajele principale. deoarece întrune(te caracteristicile esenţiale ale acestuia) În )))))))))). accentul cade pe acţiune6 pe personaj) !n alt argument prin care un text poate fi încadrat în genul epic îl reprezintă faptul că înt#mplările se desfă(oară într-o ordine logică (i temporală.spaţiul este mai întins 6mai redus ())))))))))))) dec#t în alte opere epice) 8impul este amplu 6 limitat ) !ndicii temporali sunt:)))))))))))))))))))) 'ctiunea nu are 6 are prelungiri în trecutul (i 6sau $iitorul personajului) 1el de-al doilea moment al subiectului este intriga) 1auza care declan(ează acţiunea constă în faptul că))))))))))))))))))))))))) %el mai amplu moment al subiectului . Personaj simbolic(poate fi oricare dintre ele. caruia ii lipseste nobletea conventionala a mintii si care se zbate pentru valori care nu sunt considerate universal admirabile). pot fi niste anti$eroi.descrierea (i dialogul. sau c"iar situatia opozant9protagonistului. morale .. limbajul e/presiv. nti$eroul(este.deznodăm#ntul) < altă trăsătură importantă specifică genului epic o constituie folosirea tuturor modurilor de expunere: naraţiunea . c#nd))))))))))))))))))))) ))))))))))))))))))) 'cesta reprezintă ultimul moment al subiectului .MM.. +enului liric ii sunt caracteristice transmiterea in mod direct a sentimentelor. ?ncadrarea unei opere9 a unui fragement 4n genul epic <pera epică reprezintă creaţia literară în proză sau în $ersuri în care un narator po$este(te înt#mplări la care participă personajele) A caracteristică esenţială a operelor epice o constituie faptul că acţiunile se înlănţuie întro succesiune logică (i cronologică . prezenta eului liric. c#t (i prin cea indirectă) *ortretul personajului principal))))))este amplu 6 sumar prezentat) &e insistă 6nu se insistă asupra trăsăturilor fizice. cu toate acestea. secundare())))) (i episodice ()))))))))))) )Ele sunt prezentate at#t prin caracterizarea directă.L. dominantă fiind naraţiunea) "eoarece în textul A))))))))Ase regăsesc trăsăturile genului epic . . a datelor biografice))))))) ) În opera 6 fragmentul dat. organiz#ndu-se pe momentele subiectului) Expoziţiunea reprezintă primul moment al subiectului în care sunt prezentate spaţiul (i timpul acţiunii care se $or modifica6 nu se $or modifica de-alungul celolrlate episoade) În această specie )))). elementele de versificatie care sunt dominante in gen liric... trebuie sa ceara implicare din partea cititorului sau c"iar empatie).. deLL apartine genului liric. de obicei. pozitive.. dominantă fiind naraţiunea) <pera )))))))))) aparţine genului epic . dar nespecifice. intrucat indeplineste conditiile de apartenenta la acest gen.care reune(te un număr mai mare de episoade.LLL MM apartine genului liric. se nume(te dez$oltarea acţiunii) (5ezumat ))))))))))) ) 8ensiunea maximă este atinsă în momentul c#nd))))))))))) )'cest moment al subiectului se nume(te punctul culminant ) %onflictul principal î(i găse(te în final rezol$area. ntagonistul(este personajul. '0. . protagonistul. '1. se ordonează pe momentele subiectului) <perele care aparţin genului epic folosesc toate modurile de expunere. cestea nu sunt intotdeauna persoane admirabile. ''. prezenţa personajelor constituie un argument important pentru încadrarea unui text în genul epic) *ersonajele care participă la acţiune sunt : principale()))))))) . naratorul po$este(te la persoana)))))))(i este)))) 'lături de narator. %u alte cuvinte.'>. a carei e/istenta reprezinta o idee majora sau aspect al societatii.

valorificand structura acestuia si resursele e/presive ale limbii). normele ortografice. .. urmata de verbe de o mare forta e/presiva: . IF5 si unele virgule.tipaMM si .. IR. a intreba. sa e/prime.. atitudini. IQ5.. F modul verbelor (imperativele se inlocuiesc cu conjunctive). imnul. in scris. intr$un mod corect.. 8odificari facute la trecerea din vorbirea directa in cea indirecta . apartinand liricii populare. . scrisoare. '0<:2/op. pronume ne"otarate si adjective pronominale ne"otarate compuse cu SoriT. invitatie. logic. reuneste amanunte sugestive ale portretului moral. sa redacteze diferitele te/te cu destinatie functionala: cerere. comedia. ou<:2/0'.. redate la nivel stilistic de repetita verbului . iuteala si calitatea luptatorului..%B). limbajul e/presiv este sustinut de o gama variata de procedee e/presiv$artistice: $enumeratia de e/: . etc... F unele propozitii principale devin subordonate necircumstantiale. balada. )n al doilea rand. a unui registru de comunicare si a unui stil..m$MM. de a lupta pentru dreptate sociala in randurile multimii societatii de a savarsi actul justitiar in calitate deLL.$ subictele rezolvate(materia) -NPB)8 B. poezia este ca specie literara o doina.aoleuMM. diferitele idei.. Pasiunea arzatoare a acestuia este e/primata cu ajutorul interjectiei . 8 O se pastreaza: F propozitiile subordonate de orice fel e/istente in vorbirea directa..care stie sa c"iteascaMM. in redactarea unui te/t.cuui F elemente de subordonare in fraza (conjunctii subordonatoare. sadar.sa fiuMM.. conform argumentelor mai sus mentionate.cui:K F unele parti de vorbire: interjectii. I. fiind o poezie populara.% P %)T T... . .ardeMM. conform unor cerinte specificate.% P %)T T-laborarea unei compuneri solicita capacitatea de e/primare scrisa. *e asemenea. romanul.. locutiuni conjunctionale subordonatoare.sunt nascutMM.sunt frecatMM. doina. de punctuatie si de e/primare corecta.si mai stie de calareMM.. O dispar: F unele semne de punctuatie: IP5..si mai stie sa inoateMM.5. cesta este completat de alte virtuti. pricepera. & -N 8-6!& *. ca si a verbelor (persoanele ) si a ))$a se inlocuiesc cu a )))$a). rima imperec"eata. sa redacteze un te/t in care sa se evidentieze caracteristicile fundamentale ale unei opere literare9 ale unui fragment de te/t literar dat (sa motiveze intr$o compunere.. )n plus..sunt scaldatMM. substantivele sau pronumele in cazul vocativ.. F valorile e/clamative si interogative ale propozitiilor. adecvate conte/tului si in conformitate cu normele de redactare. fabula. a raspunde etc. apartenenta unui te/t la un gen sau la o specie literara: basmul. pronume relative si adjective pronominale relative.sa amMM.). sa analizeze un te/t.. a spune. telegrama.am crescutMM. opinii. sa caracterizeze un personaj dintr$un te/t studiat sau la prima vedere. . convingator si coerent.m$am lasatMM.a stiMM $ .. prin utilizarea unui vocabular. pastelul. Prima repetitie evidentiaza marmorat. %apacitatea de e/primare scrisa presupune ca elevul stie si reuseste : sa rezume un te/t literar dat cu modificari facute la trecerea din vorbirea directa in cea indirecta. .)n primul rand. nuvela. intalnim elementele de versificatie specifice creatiilor populare: ritmul tro"aic. sa aplice.cum am ajuns sa incercMM.E5. in care se transmit puternice sentimente de dorinta ale unui personaj tanar. este prezenta vocea poetica redata in te/t prin marcile le/ico$gramaticale. % O se modifica: F persoana pronumelor personale si refle/ive. . ) Oapar: F verbe de declaratie: a zice. . . ale "aiducului. -N 8-6!& *. . verbe si pronume la persoana intai: . sc"ita. adverbe relative. opera apartine genului liric.

i se indica originea. urmat de puncte de suspensie care ofera cititorului posibilitatea de a deduce sentimentele autorului. Rde '> 8aiE.E. %a in orice sc"ita. c"iar laconic. iar pe calatorul care il sfatuieste sa nu scoata capul pe fereastra il califica drept RuratulE. iar acesta isi afiseaza proasta crestere. caci actiunea este simpla. in concluzie. . deoarece intruneste trasaturile acestei specii literare. al carui nume nu este indicat F ceea ce inseamna ca acesta poate reprezenta orice oras. pretentiile e/agerate. pe insotitoare le numeste RproasteE.. este prezentata o singura intamplare. pot fi veridice: Rca sa nu mai ramaie repetentE. in care se afla si biletul.. &ipsa indicatiilor toponimice si cronologice confera intamplarii un caracter repetabil. insotitoarele trebuie sa plateasca amenda. intr$un an neprecizat. utorul il numeste c"iar RtanarulE. scoate capul pe fereastra. fiind nevoie de interventia conductorului. R*$l +oe.E este o sc"ita. %aracterizarea personajului +oe este realizata prin mai multe mijloace.E este una din sc"itele in care %aragiale trateaza tema educatiei in familiile instarite. la roman si are un titlu la fel de concis. se bloc"eaza in toaleta. faptele si personajele sunt credibile. ca si din fraza initiala a te/tului din care aflam ca el a ramas de mai multe ori repetent. iar +oe este copilul obraznic tipic. Profitand de atipirea bunicii. cele trei doamne isi RetaleazaE incultura. directe si indirecte. ca +oe este un elev intarziat. lipsit de respectul elementar.... de asemenea. fapta pe care nu o recunoaste. -l ramane pe coridor. mai ales. personajele sunt putine.E de ).e dezec"ilibreaza. 8odul de e/primare il caracterizeaza pe +oe drept arogant.&. )ncultura personajului rezulta din discutia RfilologicaE asupra cuvantului RmarinarE. ctiunea fiind simpla si lineara. stfel.E %a orice sc"ita. cu trenul. din R!rbea NE pana la Bucuresti. deci este un moment reprezentativ..&. deci mai putin de o zi). calatoria este relevanta pentru caracterul personajelor. rasfatul si obraznicia. deci. %a in orice sc"ita. in care autorul isi e/prima indirect sentimentele despre educatia gresita data copiilor din unele familii (aristocratice). printre care se numara si R*$l +oe. F topica propozitiilor si a partilor de propozitie.. personajele sunt putine si tipice: doua dintre cucoane nu au prenume si reprezinta pe bunicile si mamele care isi rasfata urmasii.F propozitiile interogative directe devin propozitii interogative indirecte.. %aracterizarea personajului +oe din sc"ita R*$l +oe. %aragiale F sc"ita F ). -ste de dimensiuni reduse. pentru valoroasele creatii din volumul R8omente si sc"iteE. )n naratiunea R*$l +oe. un personaj tipic. %aragiale R*$l +oe. fiind. el traieste cu familia in Rurbea NE F un oras de pe .. aceasta este o opera epica. toleranta e/agerata fata de +oe. nesupraveg"eat. tot asa cum +oe ii intruc"ipeaza pe toti copiii bogati si rasfatati. putem spune ca R*$l +oe. in ciuda recomandarilor unui calator si isi pierde palaria.. dupa mustrarile mamei. un )onel mai mare. la Bucuresti. producand panica si intarzierea trenului. Punctul culminant il reprezinta tragerea semnalului de alarma. prin raportare la nuvela si.. ceea ce sugereaza. lineara. lovindu$se la nas si urla. iar +oe este indulcit cu o RciucalataE. %aragiale este considerat Rparintele sc"itei romanestiE.alea Pra"ovei. +oe este dus cu trenul. respectiv calatoria celor patru personaje. tipic.E de ). . purtata pe peron. -fectuata intr$un interval de timp redus (cateva ore.. cel principal fiind anuntat inca din titlu. in proza.&.

%a in orice sc"ita, comportamentul lui +oe este surprins intr$un moment din e/istenta sa, clar semnificativ: o calatorie cu trenul spre Bucuresti. %ititorul poate deduce din aceasta ca +oe este un copil prost crescut, care cere socoteala adultilor, batand din picior si zbierand sau strambandu$se la calatorul bine intentionat. Basfatat, tratat ca un adult, unicul barbat din familie, deci admirat, el da si alte dovezi de proasta crestere: tipa, se urca pe un geamantan strain, ca sa traga semnalul de alarma, minte si e/agereaza cu curiozitatea, blocandu$se in toaleta. %a orice copil rasfatat, el este in centrul atentiei (egoist), starnind rasul cititorului, prin contrastul dintre atitudinea lui batoasa si situatia de calator, respectiv prin discrepanta dintre ceea ce este si ceea ce vrea sa para, lucru care il face ridicol. Toata bravura lui se topeste atunci cand isi da seama ca a facut o mare boacana si se culcuseste in poala bunicii, prefacandu$se adormit, pentru a nu recunoaste ca a tras semnalul de alarma, desi faptasul poate fi usor depistat dupa firul de plumb rupt. %a orice personaj de sc"ita, el este prezentat sumar, in special in ceea ce priveste fizicul: singurele indicii date de autor sunt varsta de trecere de la copilarie spre adolescenta (RtanarulE) si imbracamintea Run frumos costum de marinar, cu inscriptia pe panglica U&e #ormidableV, care dovedeste conditia sociala a personajului: apartinea unei familii instarite si snoabe. )n concluzie, putem spune ca +oe este personajul principal al acestei sc"ite, un personaj negativ, de care cititorul se detaseaza, desi rade la poznele lui, RfrateleE mai mare al lui )onel Popescu din sc"ita R.izita...E, sc"ita a aceluiasi autor si avand aceeasi tema. R.izita...E de ).& %aragiale F rezumat F *e ,fantul )on, naratorul s$a dus in vizita la familia Popescu, pentru a$l felicita pe )onel, fiul acesteia. -l i$a dus o minge mare in dar. *omnul Popescu nu era acasa, astfel incat vizitatorul s$a intretinut cu doamna Popescu. 8usafirul i$a reprosat gazdei lipsa din societate in ultimul timp, dar aceasta i$a replicat ca este foarte ocupata cu educatia lui )onel. *in bucatarie, s$a auzit vocea slujnicei care striga ca )onel nu se astampara si poate rasturna masina de gatit. *upa strigari repetate, )onel a venit in sufragerie, unde a luat o trambita si$o toba si a inceput sa cante, incat adultii nu se mai auzeau. 8usafirul i$a spus sa ia sabia si sa comande, caci asa fac ofiterii, deoarece )onel era imbracat in ofiter de rosiori. )onel a atacat tot ce ii iesea in cale. ,lujnica a venit cu tava. Pentru a o proteja, doamna Popescu i$a iesit inainte si a fost lovita sub oc"i cu sabia. %opilul a mancat, apoi, dulceata direct din c"esea, iar cand mama i$a atras atentia ca nu este bine, el a iesit cu vasul pe "ol, de unde s$a intors curand cu el gol. 8usafirul a cerut permisiunea sa fumeze. 8ama a aprobat si a spus ca si )onel fumeaza si i$a permis acestuia sa$si aprinda o tigara, admirandu$l. *upa ce a terminat de fumat, )onel a luat mingea primita in dar si a trantit$o cu putere, incat aceasta a sarit pana la policandru si apoi a rasturnat ceasca cu cafea fierbinte a musafirului pe pantalonii acestuia. Peste cateva minute, copilul s$a albit la fata si a lesinat. 8usafirul i$a acordat primul ajutor, apoi a plecat. casa, a constatat ca avea dulceata in sosoni. %aracteristicile unei sc"ite : F apartine genului epic: autorul isi e/prima indirect sentimentele si gandurile, prin actiune si personaje; F naratorul da impresia de neimplicare in faptele relatate, dar trairile lui sufletesti sunt incorporate in personajele create; F povestitorul este adesea obiectiv sau fals obiectiv, caci devine ReroulE cel mai reliefat, participand, uneori, c"iar la actiune; F surprinde scene din viata contemporana scriitorului, fapte veridice sau plauzibile, incat relatarea devine seaca, apeland la un limbaj comun, fara prelucrari literare;

F naratiunea este predominanta (faptele sunt relatate in ordine, in succesiune) c"iar dinamica, dand impresia de miscare, datorita agitatiei personajelor; F prezenta dialogului alaturi de naratiune este o alta caracteristica, iar dialogul poate deveni dominant uneori, apropiind sc"ita de sceneta; F descrierile sunt sumare, dar simbolice, deci nu apar detalii, iar adjectivele si adverbele sunt putine; F actiunea este simpla, lineara, desfasurata pe un plan, in fata oc"ilor cititorului si scurta, dar caracteristica pentru un individ sau pentru colectivitate, in general; F datorita dimensiunilor reduse, ea incepe cu trecerea la obiect, incat e/pozitiunea este scurta, intriga este simpla si evolueaza rapid spre deznodamant, care este, adesea, neasteptat, "azliu sau absent, lasat la aprecierea cititorului; F are rolul de a contura un personaj, nu de a prezenta o fresca sociala, precum romanul; F personajele sunt putine, sc"itate, construite dupa modelul oamenilor simpli, surprinsi in situatii obisnuite; F prefera personajele tipice si energice, fara idealuri inalte; F accentul se pune pe portretul moral, cel fizic fiind doar conturat si c"iar neglijat; F portretul realizat este succint (cateva elemente), cel adevarat se infiripa din actiunile si limbajul personajului; F dintre toate trasaturile personajului, una singura este dominanta, fiind RcercetataE din mai multe ung"iuri; F personajele sunt surprinse intr$un singur moment din e/istenta, dar edificator pentru cititor, care ii poate astfel deduce felul de viata; F timpul de desfasurare a actiunii este scurt (pana la o zi) si precizat; F spatiul este unul singur, si restrans (o locuinta, o camera, un compartiment de tren, o gara, un camp etc.) dar precizat adesea; F stilul este sobru, voit obiectiv; F ideile sunt foarte concentrate (trasaturile de stil definitorii pentru sc"ita sunt concizia si laconismul) si general$umane; F titlul este scurt, dar semnificativ; F prezenta, uneori, a verbelor la prezentul indicativului sugereaza simultaneitatea faptelor, iar aparitia persoanei ) singular il transforma pe narator in personaj; F apar propozitii si fraze scurte, eliptice de predicat, predominand propozitiile principale; F sc"ita este cea mai restransa ca dimensiuni dintre formele prozei scurte. F ).&. %aragiale a creat si momentul, ca sinonim al sc"itei, asa cum arata si titlul celui mai cunoscut volum al sau, R8omente si sc"iteE; *-N definestemomentul ca fiind Run episod al unei scrieri literareE, devenit, prin e/tensie, Ro specie a genului epic in care este surprins un instantaneu semnificativ din viata cotidianaE. R*incolo de nisipuriE de #anus 6eagu F rezumat F )ntr$o dupa$amiaza din vara secetosului an '<23, un taran dintr$un sat de campie buzoian, pe nume ,usteru, iese din casa, manat de pofta unei tigari. )si rasuceste o tigara din frunze uscate de iedera si porneste pe ulita prafuita spre Buzau. ,e intalneste cu dascalul, care ii cere o tigara imprumut, dar caruia ii raspunde ca nu este buna, ca te ustura la limba. ,e uita indelung la santurile goale, uscate, si la albia crapata, plina de mal a raului. Pe o movila, el zareste (sau i se pare ca zareste) un calaret care goneste catre sat si care ii striga (sau i se pare lui) ca vine garla, caci a plouat la munte. ,usteru o ia la fuga spre sat, impiedicandu$se si ridicandu$se rapid, nerabdator sa dea de stire oamenilor ca albia se va umple de apa. )n curand, malul raului se umple de sateni, barbati, femei si copii, tineri si batrani, care isi reiau viata de acolo de unde li se oprise o data cu instalarea secetei: barbatii isi sufleca pantalonii ca sa nu li se ude,

femeile ii tin deoparte pe copii, ca sa nu$i ia apa, un batran pescar pune carlige pentru pesti, iar o fata se piaptana pe indelete, rasfirandu$si cosita. Aamenii asteapta pana la apusul soarelui sosirea apei, dupa care ii cer socoteala lui ,usteru. cestuia ii vine ideea ca morarii din deal au oprit apa si ca acestia trebuie determinati, eventual cu forta, sa$i dea drumul. laturi de vreo douazeci de barbati, el porneste, calare, la deal spre prima moara, unde gasesc iazul gol. &a fel se intampla si la morile urmatoare, incat oamenii il parasesc, intorcandu$se in sat pe jos, caci caii murisera unul cate unul. ,usteru isi continua urcusul, atras de luna ca un somnambul, simtind in fata racoarea valurilor. %aracteristicile unei nuvele : F apartine genului epic: autorul isi e/prima indirect sentimentele si gandurile prin intermediul actiunii si al personajelor; F intindere medie (mijlocie) intre sc"ita si roman; unele nuvele sunt structurate in parti, numerotate cu cifre romane precum romanele (RBudulea Taic"iiE de )oan ,lavici); F predomina naratiunea, dar se impleteste cu descrierea (personajelor, mediului, naturii) si cu dialogul; F actiunea este relativ simpla, c"iar daca mai comple/a decat a sc"itei, urmarind un singur fir narativ, F ea surprinde fapte verosimile, dar cu o nota de senzatie, inedite, deci apar si elemente fantastice; F timpul este mai indelungat decat in sc"ita ajungand pana la zeci de ani; F actiunea este declansata de unul sau mai multe conflicte puternice si se deruleaza rapid, fara comentarii din partea naratorului, spre deosebire de povestire, unde naratorul se implica in relatarea evenimentelor; F conflictul central este constituit in jurul unui personaj puternic reliefat, prezentat amanuntit. F personajele sunt mai numeroase decat in sc"ita, alese din diferite categorii sociale, atat principale, cat si secundare sau episodice, atat individuale, cat si colective; F personajele principale sunt, insa, putine si urmarite in evolutie, fiind simbolice; F evolutia personajelor este determinata nu numai de trecerea timpului, ci si de gradarea evenimentelor; F destinul uman se impleteste cu natura; F uneori e/pozitiunea este ampla, prezentand amanuntit destinul personajelor si alternand timpul trecut cu cel prezent; F partile (capitolele) nu respecta strict cronologia faptelor, fiecare secventa urmarind sa prezinte o ipostaza a personajului, vazut in diferite imprejurari; F implicit, nuvela nu surprinde un singur moment din e/istenta personajelor, ci intamplari petrecute deseori, in decursul unei vieti; F uneori, autorul se afla in afara naratiunii, relatarea efectuandu$se la persoana a )))$a, alteori autorul participa subiectiv; %aracterizarea personajului principal .itoria &ipan, din romanul RBaltagulE de 8i"ail ,adoveanu Personajul principal al acestui roman este .itoria &ipan, o munteanca din zona *ornelor, vazuta in actiune (drumul parcurs de ea pentru descoperirea sotului disparut). %riticul literar Perpessicius apreciaza ca RUBaltagulV este romanul unui suflet de munteancaE. 6umele personajului principal este anuntat din titlu, ca in multe opere literare. cesta ar putea reprezenta, intr$un sens, traiectoria pe care o urmeaza personajul, inasprirea vietii ei, cresterea "otararii acesteia de a face dreptate. -/istenta locuitorilor din acea zona era zbuciumata si fara sa se intample aceasta crima: c"iar din legenda de la inceput, aflam ca *umnezeu ii daruise cu mai putin decat pe altii (isi castigau e/istenta cu toporul ori cu cata sau erau priceputi in mestesugul oieritului).

se duse la carciuma sa ia o sticla de rac"iu pentru acesta.itoria este urmarita in evolutie. in ei se rasfrangea Rlumina castanie a paruluiE. incat romanul RBaltagulE. respectand traditiile.E Prenumele eroinei (. observa ca +"eorg"ita porneste cam temator la drum. de$acu trebuie sa te arati barbat. pe atat de repede se adapteaza la psi"ologia oamenilor de care depinde descoperirea adevarului: .E inca din prezentarea fizicului. faptul ca era apriga.e uita numai cu suparare si i$au crescut tepi de aricioaicaE. asociind frumusetea e/terioara cu cea launtrica: RAc"ii caprui.adoveanu surprinde in . . . ca nu se dadea batuta sau invinsa niciodata: R. apoi cu vrajitoarea. .enea la dansa ca la apa cea buna. stfel.Portretul fizic este facut in mod direct de catre autor.itoria &ipan se dedubleaza. lasa deoparte supararea ei. . )ncepe sa$i evite pe oameni. insa dupa aceea vine la salasul lui.E Pe cat de conservatoare se arata in pastrarea obiceiurilor.adoveanu o infatiseaza ca pe o femeie "arnica. pe care$l cunoaste precum ii stie numele si in care are incredere: RPoate zabovi o zi ori doua cu lautari si cu petreceri. gandite. . dar. c"iar daca acesta o batea. asa cum se proceda. in cateva linii. despre &ipan. ca pentru tine de$acu inainte incepe a rasari soarele. stfel. care era cel mai vestit si cunoscut cioban din zona. dar in interior supararea ei creste. %riticul literar Ga"aria . vantul venit de la nord ii da fiori reci ca o veste proasta. traind ca orice erou popular in comuniune cu natura: cantatul cocosului pe prag cu fata spre poarta ii intareste convingerea ca barbatul ei s$a dus dintre cei vii. semn ca era inca un copil si incearca sa$l maturizeze: R6u te uita urat. atat inainte de a porni in cautarea sotului. aprigi si inca tineri erau dusi departeE. )si cearta fata care da semne de indepartare de traditii. adaptandu$si stilul la fiecare si se dedubleaza.itoria) sugereaza biruinta. pe cel din frunte calarea ea barbateste.itoria este demna de 6ec"ifor. asa cum rezulta si din dialogul cu 8inodora. torcand si aducand de la campie provizii. +"eorg"ita observa sc"imbarea mamei: R. pe care la munte nu le putea gasi: R ducea faina de papusoi si legume in desagi. avea I. cat si indirect. cand se intalneste cu o nunta si o cumetrie. .i cu sotul ei se dovedise asa si. autorul reda framantarile personajului cauzate de intarzierea peste obicei a sotului: R#usul se invartea "arnic.itoria traieste retrospectiv taina iubirii. ca un barbat ce se afla.E . rememorandu$si viata. parand aceeasi la e/terior. dar singur. intelege ca jucariile au stat.itoria &ipan misterul feminin. ca toti eroii clasici: incearca sa se comporte normal cu oamenii. stie ca$l doresc si nici eu nu i$am fost urata.E Prin calitatile ei. capata si o tenta de aventura.angeorzan considera ca .E . facandu$l pe el sa regrete apoi.itoria &ipan este un personaj comple/.E Portretul moral al personajului este prezentat atat direct. dovedind spirit gospodaresc ca orice femeie de la tara.5 o putere si$o taina pe care &ipan nu era in stare sa le dezlege. cand vede ca sotul ei intarzie prea mult. nu se temea.. ramasesera numai doi: +"eorg"ita si 8inodoraE. ajunsi si ei la varsta casatoriei. farmecul specific fiecareia: R-a era deasupra tuturora. pe cinci caluti. -a stie ca nu$l va gasi in viata. pe de alta parte il cauta ca sa$l ingroape crestineste si pentru ca simte ca$si pastreaza tineretea. observand mai atent oamenii de cand se abatuse necazul asupra ei. +"eorg"ita. Preotului ii vorbeste despre dragostea ei statornica. stfel. -a ajunge sa descifreze semnele naturii. Rfacand frumoasa urare mireseiE si daruind micutului un banut. surprins in actiune.. intreaga strategie de cautare a sotului se desfasoara prin asocierea semnelor vremii cu starile sufletesti ale personajelor.itoria dovedeste o intuitie ascutita. pentru a$si atinge scopul. dar si calitati de detectiv. anunta autoritatile. dar intra pe usa din spate pentru a scapa de iscodelile oamenilorE. Tot din descrierea autorului putem deduce varsta personajului: R-ra dragostea ei de douazeci si mai bine de aniE. iar Rdin cei sapte copii pe care$i avusesera. ctiunile ei sunt gradate. considerand ca este numai durerea ei si ca nimeni nu poate intelege ce simte ea: Rinainte de a merge la preot. purtand coc si dansand RvaltE si c"iar o ameninta ca Rii leaga un bolovan de gat si o arunca in apa Tarcaului.E %a orice personaj de roman. in drumul ei. *in momentul in care este sigura ca barbatul ei este mort. cat si dupa aceea: se consulta intai cu preotul. gandind cum sa$i pedepseasca pe cei care i$au facut rau.

*eci. dmiratia se impleteste cu compasiunea fata de acestia. cere negustorului bani marunti pe care ii baga intr$un colt de naframa sa$i aiba la indemana si sa cumpere raspunsurile oamenilor. de la tara.itoria a reconstituit totul. taiatul lemnelor) ca si la viata femeilor din acea zona carora Rle era dat sa ramana vaduve inainte de vremeE. desfasurata intr$un timp indelungat. )n partea a treia (capitolele N). 8unteanca ii uluieste pe cei din jurul sau. dar care reuseste prin calitatile ei sa afle adevarul despre disparitia sotului.$N. lineare (cautarea lui 6ec"ifor &ipan). prezentarea unei comunitati dintr$un sat de munte. el pune ca personaj principal o femeie simpla. ceea ce face ca ea sa fie impartita de cele mai multe ori in volume. dupa mama el era taran si a inc"inat numeroase opere memoriei acesteia. RBaltagulE nu este un roman foarte intins. si pe cele ale oamenilor de la munte. caci asa cum ne amintim. *upa gasirea ucigasilor si pedepsirea lor. RBaltagulE este un roman inspirat din balada populara R8ioritaE. RBaltagulE de 8i"ail . putem spune ca . urmarite in evolutie.E *e aici. redusa la cautarea ciobanului disparut: par toate momentele subiectului dupa cum urmeaza: in partea ) (capitolele )$.itoriei. nu noaptea si nici in singuratate cum se intampla cu sotul ei. in proza. evidentiindu$i calitatile sau generalizandu$le. descrierea datinilor si a obiceiurilor din satele de munte. gasirea ucigasilor. .ladimir .umbla Rintre rasaritul si asfintitul soarelui si numai pe langa oameniE. in general.. care traiesc o e/istenta aspra. . %alistrat Bogza este la fel de uluit de e/actitatea cu care . inaintea autoritatilor. personaj reprezentativ la care trasaturile fizice si etice au ceva din taria locurilor.E &a randul lui. RBaltagulE are o actiune simpla. luate din toate categoriile sociale.)) avand caracter dramatic.itoria ii face sotului ei o inmormantare specifica.i sa se stie ca a fost intocmai cum a aratat sotia mortului. aflam descoperirea. . ca sa$si continue viata. umila. situarea in prim$plan a familiei &ipan. deducem ca . celelalte personaje isi e/prima punctul de vedere. prin insusirile ei deosebite si de aceea.adoveanu F roman F Bomanul este o specie literara a genului epic. in special. ca in momentul mortii sa recunoasca: R.itoriei &ipan si a portretului initial al eroinei. trebuie sa fie fermecata. de cea mai mare intindere. frumusetea morala a femeii romance. ci o e/presie severa a mediului alpin. capitole sau subcapitole numerotate cu cifre romane si c"iar purtand fiecare titluri (subtitluri).)) predomina caracterul e/pozitiv. dupa o perioada de lucru scurta. stfel. re numai saisprezece capitole numerotate cu cifre romane.adoveanu isi inzestreaza cu numeroase calitati personajul principal pentru a putea reinstala ordinea. *intre speciile epice. %a in orice opera epica. incat reprezinta o fresca a societatii pe care o infatiseaza.. asa cum arata si motoul si actiunea. . pedepsirea raufacatorilor. a evenimentului care provoaca nelinistea . ceea ce dovedeste ca autorul cunostea foarte bine sufletul taranului roman. in locuri diferite. stfel. cu multe personaje. traditia si legea in acel colt indepartat. -l a fost publicat in '<1>. pedepsirea ucigasilor si indeplinirea datinei (ritualul de inmormantare a sotului ucis). tematoare. cu ajutorul actiunii si al personajelor. insistandu$se asupra c"ipului . rezulta ca ea savarseste ceea ce isi propune. cu actiune complicata. dezvoltand motivul maicutei batrane din R8ioritaE. apoi se intoarce acasa.))$N)))) gasim caracterul dinamic al actiunii simple. incat critica literara considera ca RUBaltagulV este partea nescrisa a U8ioriteiVR (. )n concluzie.treinu). romanul este cea mai intinsa. fiind considerata de unii ca o inlantuire de nuvele. cu inima impacata ca si$a facut datoria fata de 6ec"ifor &ipan.itoria &ipan Rnu este o mulier impotens (muiere fara putere). caci in mai multe citate din roman gasim referiri la ocupatiile lor primejdioase (pastoritul.copul autorului a fost de a aduce in fata cititorului. )n partea a doua (capitolele . c"iar fastuoasa. locul crimei. +"eorg"ita isi pune un semn de intrebare: R8ama asta cunoaste gandurile oamenilor. si aici autorul isi e/prima indirect sentimentele.adoveanu admira calitatile poporului roman. *e aici. atat principale cat si secundare sau episodice. sa$si creasca copiii si sa aiba grija de gospodarie. spre deosebire de alte romane.E (%onstantin %iopraga).

. -a este indemnata sa mearga la manastirile Bistrita si Piatra 6eamt. desi trecusera peste saptezeci de zile. negustorii. si "otaraste sa$si continue viata preluand si grijile sotului. cand toata natura renaste ca si ea. putem spune ca RBaltagulE este un roman social. insotindu$si mama in descoperirea adevarului. cand natura este mo"orata. . pe care$l da. sotia lui. Trece prin . Tot concret apare acest obiect in deznodamantul romanului. care prin actiunile ei sustine firul naratiunii romanului. laturi de acestia apar. %alistrat Bogza si llie %utui. +"eorg"ita nu are bratul puternic ca al unui barbat. luate din toate categoriile sociale. +"eorg"ita. cand . RBaltagulE de 8i"ail . la singular. *eoarece actiunea este inspirata din R8ioritaE.itoria &ipan stand pe prispa si gandind la sotul ei care plecase toamna la targ si nu se mai intorsese. gandind ca va afla ceva sau va fi ajutata in vreun fel. intrebuintat si ca armaE (*-N). semn ca acela i$a rapus barbatul. intr$un loc pustiu. . dar nu a obtinut nimic. . 6ec"ifor &ipan. mos Pricop). afirmand ca pe baltagul unuia dintre cei doi. negustorii (*avid.abasa si . la lasarea noptii.itoria &ipan este personajul principal. observam ca aceasta s$a desfasurat in locuri diferite din 8oldova si a durat trei anotimpuri. cea din urma facandu$si educatia la manastire. eroina romanului "otaraste sa plece in cautarea sotului disparut. se afla sange. insotita de fiul sau.itoria este cuprinsa de ganduri negre. +"eorg"ita. si in RBaltagulE apar multe personaje. cele mai multe personaje provin din lumea oierilor: 6ec"ifor &ipan. infatisand$o pe . spre sfintire parintelui *anila. ramas in literatura romana ca un mare poet in proza al naturii. . ea comanda fierarului un astfel de obiect. .itoria gaseste osemintele sotului intr$o prapastie. parintele . prezinta starile sufletesti ale personajelor in ton cu aspectele din natura.atra *ornei spre Brosteni. cu interferente de bildungsroman si c"iar de aventura (politist).adoveanu F e/plicarea titlului F Titlul romanului este scurt. reprezentantii bisericii (preotul *aniil. argatii. mai tarziu) constata ca decesul acestuia fusese provocat de o lovitura de baltag.itoria. alcatuit dintr$un substantiv comun.itoria &ipan. iar la %ruci da de o nunta.abasa.itoriei. #ace rost de bani si pleaca in cautarea sotului.ctiunea incepe la 8agura Tarcaului (in 8oldova). cei doi ciobani ucigasi. baciul le/a. . carciumarii )acob si domnul Toma.) si c"iar personaje colective (participantii la cumetrie si la nunta). %a in orice roman. care deprinde tainele oieritului. prezent in momentele importante ale actiunii romanului. pe care a primit$o in cap.adoveanu. c"iar daca nu este )mplicat in actiune. *in prezentarea actiunii. ceste personaje sunt impartite in pozitive si negative. 6ec"ifor &ipan este si el personaj principal. Bicaz si %alugareni. unde isi da seama ca barbatul este mort. deoarece el este evocat de la inceputul pana la sfarsitul romanului de catre toate personajele. -i ii trebuie aceasta arma (ca si pusca pe care o luase). pentru ca opera respectiva sa devina o fresca sociala. )n drum. -a descopera adevarul primavara. maicutele de la manastirea Bistrita). Borca.isarion. impletit cu unul de familie. la *orna. apoi. miseleste. dascalul ndrei.itoria nu isi gaseste linistea pana cand nu demasca pe ucigasi.rajitoarea 8aranda si fiica . invitandu$i la praznic pe cei doi banuiti: %alistrat Bogza si llie %utui. Beferiri la baltag se fac si in momentul culminant al actiunii. in concluzie. %and . ici eroina se preface ca vorbeste cu mortul sau singura. prin care autorul ne sugereaza ca denumeste. caci constatase ca fiul ei. un Rtopor cu coada lunga. ici ea (ca si autoritatile.u"a. +"eorg"ita este personaj secundar. situata intre localitatile . toamna. . mos Pricop etc.itoria face o vizita preotului si vrajitoarei. 8inodora.u"a si . . 6umeroase personaje episodice apar pentru a pune in evidenta calitatile personajului principal (cei doi ucigasi. la Borca intalneste o cumetrie. fiul lor.

&a praznic. plecat la *orna. deci o specie literara epica si. cercetand.i e/istenta femeilor din acea zona este dura. Biscurile ocupatiei de oier pot fi redate si ele de unul din sensurile figurate ale substantivului RbaltagE. spuneQE . ea il tot impunge cu vorbe pe %alistrat Bogza. prete/t pentru ea de a putea gandi in voie la intarzierea neasteptata a sotului (6ec"ifor &ipan). nemultumita si indarjita ca ascutisul unui baltag. +"eorg"ita. o monografie a satului romanesc de munte. Pentru zona geografica surprinsa de autor.itoria &ipan. din care iese mai indarjita contra oamenilor care i$au stricat caminul.iata si asa dura a . cest roman isi propune sa prezinte. baltagul (numit uneori RtoporE) este unealta cu care barbatii isi castiga e/istenta. sprimea personajului principal creste. petrecuta in locuri diferite. nici bunica$ta. care se comporta ca Run =amlet femininE. deoarece actiunea este mai complicata. . %and ramanea singura. . valt si bluza. . pe cel din frunte calarea ea barbateste. autorul ne lasa sa intelegem ca multi isi pierd viata. . drumul parcurs de o nevasta de oier din muntii *ornei. banuind. dar in interior devine alta. asa cum observa c"iar fiul ei. ltfel iti leg o piatra de gat si te dau in TarcauQE Taisul baltagului se poate asocia si cu mintea ascutita a . constienta ca daca s$ar plange. Abservam ca cele mai multe din sensurile figurate ale titlului se regasesc in portretul personajului principal feminin. semnificatiile titlului sunt numeroase. asa cum observa unii critici literari. cu ajutorul cainelui. -le au grija de casa si de copii in lipsa sotilor.itoria se deplaseaza calare pe cai: R ducea faina si legume in desagi. e/pozitiunea este mai ampla. depasind sensul propriu si ajungand la numeroase sensuri figurate. pe care$l durase mai bine de douazeci de ani. isi impune singura un post negru de douasprezece saptamani. dar care ei ii sc"imba e/istenta. in conditii misterioase.adoveanu F povestire cu precizarea momentelor subiectului F RBaltagulE este un roman.itoriei. asa cum se va intampla si cu 6ec"ifor &ipan. RBaltagul este romanul unui suflet de munteanca. valoare de simbol. cand afirma: R8amei i$au crescut tepi de aricioaica. intr$un timp indelungat si antreneaza multe personaje.E *in momentul in care este sigura ca barbatul i$a fost ucis si jefuit. devenise mai indarjita. )n toate romanele. si in felul acesta se da de gol: R sculta femeie. deoarece.itoria se dedubleaza. ce$si infrunta barbatul. era coplesita de suparare. Personajul principal este . a devenit mai aspra de cand i$a disparut sotul: are cosmaruri. pe fundalul supararii produse de disparitia sotului. care statea mai mult singura luptandu$se cu gandurile. ar da satisfactie dusmanilor.E -a fusese dintotdeauna o femeie puternica si apriga. capatand.itoriei. prezentata inca de la inceput torcand pe prispa casei din 8agura Tarcaului. nici bunica$mea n$am stiut de acestea si in legea noastra trebuie sa traiesti si tu. asa incat nu lasa rezolvarea situatiei privind disparitia acestuia in seama autoritatilor. . pentru descoperirea adevarului privind disparitia sotului.E RBaltagulE de 8i"ail . *e la moartea barbatului. vrea sa loveasca din nou cu baltagul. incat acesta isi pierde cumpatul. contra fiicei sale care vrea sa rupa traditia: Riti arat eu coc. pentru a vinde oi (intriga). adica la e/terior pastreaza aparentele. insa +"eorg"ita. de la inceputul secolului al NN$lea. deci. pe cinci caluti. in afara oieritului. descoperind o crima privita de autoritati ca oricare alta.itoria &ipan. are un subiect bine conturat. ca atare. %a orice roman. asa cum poate simboliza termenul RbaltagE. )n acest conte/t. in amanunt. ii vine de "ac. arde$te para focului sa te ardaQ 6ici eu. mormai cu manie Bogza. caci ucigasul se demasca si in culmea disperarii. #acand aprovizionarea de la campie. ci incearca pe cont propriu sa afle adevarul. devine violent. la inceputul toamnei. iar aceasta latura a ei dovedeste ca s$a inasprit. de ce tot ma fierbi si ma intepi atatP i ceva de spus.ceasta insinuare are efectul scontat. afirmand: R8ulte femei raman vaduve inainte de vremeE. RBaltagulE este o fresca sociala. era pusa pe cearta.

apropiate9departate. incat a devansat autoritatile in gasirea faptasilor. pana cand ucigasii se demasca. F uneori capata accente lirice.$lea). reconstituirea drumului acestuia. reprezinta intriga romanului: barbatul ei intarziase de mai multe ori. W un epilog (concluzie. . *upa drumul la manastire. Bomanul R%iresariiE al lui %onstantin %"irita are cinci volume: R%avalerii florii de ciresE ()). W secvente epice. cand a avut senzatia ca icoana 8aicii *omnului plange. *esi nu plecase niciodata la un drum atat de lung. pornit la drum. (aparand confesiunea. F cu valoare simbolica. uneori de factura cinematografica. construite.itoriei e/istase de la inceput certitudinea ca sotul ei nu mai este printre cei vii.i$a facut rost de bani de drum. W planuri (moduri de incadrare a subiectului). doua sau mai multe volume. apoi vrajitoarei din sat si c"iar a mers la manastirea Bistrita incercand sa afle dezlegarea obsesiei ca barbatul ei a murit. . discursul) si c"iar dramatice. implicit pedepsirea ucigasilor.itoria &ipan a gandit toate amanuntele acestuia. *e e/emplu. Timpul: F indelungat.$lea). inmormantarea crestineasca si descoperirea adevarului. R*rumuriE (al ))$lea) si R)ntre vanturiE (al )))$lea). W scene (unitati compozitionale la nivelul constructiei de ansamblu) reprezentative pentru obiectivele artistice ale autorului. -i sunt pedepsiti (unul platind c"iar cu moartea). . *esfasurarea actiunii este mai simpla decat in alte romane si poate fi impartita in patru mari secvente: asteptarea sotului. dedicatie). ea decide sa nu paraseasca meleagurile respective. #emeia organizeaza inmormantarea si conduce discutia in timpul praznicului. W in general. uneori cu (sub)titluri diferite. e/plicatie. ca unitati de constructie a scenei sau de legatura intre scene.tructura specifica: W un prolog (introducere. romanul R&a 8edeleniE de )onel Teodoreanu este o trilogie (alcatuit din trei volume cu subtitlurile R=otarul nestatornicE ()). descoperirea osemintelor lui 6ec"ifor &ipan intr$o prapastie. zeci si sute de ani. numerotate cu cifre romane si9sau cu titluri9subtitluri. *imensiunea: unul.+andurile ei negre care o stapanesc de multa vreme ca si cosmarurile in care 6ec"ifor &ipan aparea frecvent trecand calare o apa neagra. pe capitole9subcapitole. ca in multe romane. panoramice. R ripi de zapadaE (al ). . si R*rum bun. a mers la subprefect sa anunte disparitia sotului. urmand traseul sotului pana cand a descoperit cainele acestuia (&upu). iar femeia decide sa se intoarce acasa. cu spatele catre ea. voiniceste. F evenimential (al actiunii) care devine cadrul actiunii. compozitia este de mare intindere si infatiseaza tabloul de ansamblu al unei epoci. adeseori. fi/e9mobile. pana cand nu afla adevarul. %u mintea ascutita ca un brici de ceea ce aflase (doi oieri din preajma locului crimei prosperau vazand cu oc"ii). *escoperirea cadavrului reprezinta punctul culminant al actiunii mai mult pentru cititor. dar nu a asteptat ca autoritatile sa$i rezolve problema. dar niciodata asa de mult ca acum (peste saptezeci de zile). deznodamant). ciresariQE (al . deoarece in sufletul . "otarata sa o aduca si pe 8inodora sa vada locul unde a murit si se afla inmormantat parintele ei. %a element de constructie a romanului. de obicei. %aracteristicile unui roman : F apartine genului epic: autorul isi e/prima indirect sentimentele si gandurile prin intermediul actiunii si al personajelor. care a condus$o imediat la locul crimei. definitoriu pentru natura scrierii: a) istorica9de epoca. *eznodamantul este amplu. a batut baltag pentru +"eorg"ita. RBoata noroculuiE (al )))$lea). vanzand produse domnului *avid. al unei societati (fresca). ea a decis sa plece in cautarea celui disparut. ca sa reia treburile de unde le lasase. R%astelul fetei in albE (al ))$lea). #emeia a cerut sfatul preotului. secventa cuprinde mai multe evenimente care se succed (intr$o ordine cu valoare simbolica).

F RanulareaE actiunii. sugerand conditia sociala a personajelor. W reconstituie trairile personajelor (timp interior). ca si timpul. F descrierea. prin te"nica contrapunctului (in literatura: dezvoltarea aceleiasi teme in medii si momente diferite. . cand autorul se afla deasupra tuturor actiunilor. F constructia simetrica 9 asimetrica. o varietate de tipuri umane: F principale 9 secundare 9 episodice. 8omentele subiectului sunt prezentate amanuntit: F e/pozitiunea este ampla si te introduce direct in e/istenta protagonistilor. in care timpul se dilata sau se contracta. F alternanta. F pauza descriptiva (insertia descrierii intr$o. F individuale 9 colective. in romanele de analiza (in special moderne) si inlocuirea cu RtranseE din e/istenta cotidiana sau reducerea la strictul necesar. descrierea$cadru. .patiul$cadru corespunde timpului evenimential. F impersonala: naratorul se ascunde in spatele personajelor. .ocea naratorului este vocea din te/t care ii relateaza cititorului actiunea. b) ca e/ponent al unei actiuni indepartate ca timp. F problematica variata. marcand semnificatia comuna a secventelor epice). stie totul si ii povesteste si cititorului (este omniscient). c) de anticipatie. Protagonistul 9 protagonistii are 9 au semnificatii comple/e: a) in plan general$uman (sunt tipuri umane general$valabile). locuri diferite. apartinand tuturor claselor (paturilor sociale) deci. lasandu$le sa actioneze singure. d) densa (dinamica). )n functie de pozitia adoptata de narator in raport cu te/tul se vorbeste despre urmatoarele tipuri de naratiune: F la persoana a )))$a. F legendare (martori ai timpului lor si ai marilor valori spirituale). uneori a planurilor. intrerupand relatarea cronologica in favoarea celei subiective. b) ramificata printr$un conflict e/terior (politic. pentru evocarea vietii dinauntrul ei si surprinderea starilor sufletesti si a dinamicii sentimentelor. secventa cu un alt continut). F monologul e/terior si interior. W da valoare simbolica unui eveniment sau tuturor. care: W inregistreaza actiunea cronologic sau discontinuu (cu intoarceri in timp sau cu anticipari). . Personajele: F numeroase. numeroase. F urmarite in evolutie. F simbolice. focalizand actiunea. aude si simte.patiul are. cuprinzatoare.b) de actualitate9moderna. F dateaza evenimentele: F narativ (al povestirii propriu$zise). social) sau interior (sufletesc). valoare simbolica. care permite considerarea romanului apartinand unui 9 unor anumit tip 9 tipuri. F la persoana ): autorul ia parte la actiune si povesteste cititorului ceea ce vede. principal si altele secundare. ctiunea de tip traditional: a) complicata (cu numar mare de personaje). c) gradata (inlantuie momentele subiectului in ordinea consacrata). preocuparile si aspiratiile acestora. F dialogul. .iziunea autorului asociaza9alterneaza modalitati narative diferite in functie de obiectivele artistice: F intrepatrunderea modurilor de e/punere: F naratiunea (de tipuri diferite).

F intriga este reprezentata de un conflict principal si de mai multe secundare; F actiunea nu evolueaza rapid spre deznodamant, ci cunoaste numeroase planuri, desfasurandu$se in locuri diferite si intr$un timp indelungat (este comple/a). R8ioritaE F comentariu literar F )n R)storia literaturii romaneE, criticul si istoricul literar +eorge %alinescu a afirmat ca la baza literaturii romane stau patru mituri: F mitul e/istentei pastorale a poporului roman (R8ioritaE); F mitul estetic, conform caruia creatia, inclusiv cea artistica, trebuie sa aiba drept fundament o jertfa (R8onastirea rgesuluiE); F formarea poporului roman din romani si daci, prezentata figurat in (RTraian si *oc"iaE); F mitul erotic (RGburatorulE), Balada populara R8ioritaE a fost culeasa de lecu Busso din muntii .rancei in ';(> si data spre publicare lui .asile lecsandri, care a inclus$o inRPoezii poporale ale romanilorE, (';(0). *esi are in jur de '(> de ani vec"ime, ea circula si astazi, in peste '2>> de variante, atat ca balada populara, cat si ca bocet, cantec de leagan si colind, pe intreg cuprinsul tarii. Balada populara este o specie a genului epic, in versuri negrupate in strofe, de mare intindere, cu o actiune simpla, lineara, menita sa aduca in prim$plan personajele, putine, dar prezentate in antiteza. )n cazul R8ioriteiE, actiunea se desfasoara RPe un picior de plai9 Pe$o gura de raiE, deci intr$un spatiu fantastic si in acelasi timp feeric (rai X paradis). 8omentul este unul atemporal. !n vesnic prezent, e/presie a trans"umantei (procesul de migratie a turmelor de oi, insotite de stapanii lor spre ses o data cu sorirea toamnei si inapoi la munte primavara), asa cum rezulta din verbul la indicativ prezent Rse coborE si din interjectia verbala RiataE. %ontinutul (subiectul) este simplu: trei ciobani, reprezentand cele trei mari provincii romanesti (8oldova, Tara Bomaneasca si rdealul) si$au unit turmele pentru a ierna la campie. *oi dintre ei (ungureanul si vranceanul) devin invidiosi pe moldovean si se "otarasc sa$l omoare, pe la apusul soarelui. ,e intampla, insa, ceva neasteptat: intre oile moldoveanului se afla una nazdravana (adica, cu puteri fantastice), care afla de e/istenta complotului si i$l dezvaluie stapanului. -a s$a manifestat deosebit timp de trei zile (a be"ait, s$a agitat, nu a mancat) pentru a atrage atentia stapanului si a$i putea e/pune pericolul ce il pandea. )ntre cioban si oaie are loc un dialog plin de afectiune, presarat cu numeroase diminutive, semn ca, pentru ea, stapanul este unicul cioban din lume, iar pentru el, ea este familia lui. RF 8iorita laie, 9 &aie, bucalaie, 9 *e trei zile$ncoace 9 +ura nu$ti mai taceQ 9 Ari iarba nu$ti place 9 Ari esti bolnavioara, 9 *raguta mioaraP 9 F *ragutule baceQ 9 *a$ti oile$ncoace 9 &a negru zavoi 9 %a$i iarba de noi 9 si umbra de voi. 9 ,tapane, stapane, 9 iti c"eama s$un cane 9 %el mai barbatesc 9 ,i cel mai fratesc...E fland de posibilitatea mortii, ciobanul moldovean adopta o atitudine demna, senina, facandu$si, liric, testamentul. *eci, desi balada este o specie epica, in R8ioritaE partea cea mai intinsa (apro/imativ ;> de versuri din cele '01) este una lirica, din care se deduce sufletul romanului. ceasta parte a baladei este de o mare frumusete si cuprinde urmatoarele motive: F testamentul; F alegoria moarte$nunta; F maicuta batrana cautandu$si fiul. )n testament, ciobanul lasa cu limba de moarte sa fie ingropat in universul sau familiar, dand glas comuniunii omului din popor cu natura: R%a sa ma ingroape 9 ice pe$aproape, 9 in strunga de oi 9 ,a fiu tot cu voi;9 )n dosul stanii 9 ,a$mi aud canii; 9 ste sa le spui 9 )ar la cap sa$mi pui 9 #luieras de fag 9 8ult zice cu dragQ 9 #luieras de os, 9 8ult zice duiosQ 9

#luieras de soc 9 8ult zice cu focQ 9 .antul cand a bate 9 Prin ele$a razbate 9 ,$oile s$or strange 9 Pe mine m$or plange 9 %u lacrimi de sangeQE *in continutul versurilor aflam conceptia romanului despre moarte: aceasta nu este decat o continuare a vietii, intr$un alt loc. %iobanul se arata cunoscator al traditiilor si obiceiurilor: celui care a murit nelumit i se organizeaza o inmormantare ca o nunta. *e aceea, mesajul lui catre toti cei care vor intreba de el este: R,a le spui curat 9 %a m$am insuratQE Prezentarea ceremonialului nuptial apare, insa, inversat, la o lectura atenta: nunta nu este altceva decat alegoria mortii. %iobanul se insoara Rcu$a lumii mireasaE (nimeni alta decat moartea), la nunta lui a cazut o stea (simbolul mortii), iar prezenta simultana a celor doua corpuri cosmice sugereaza apocalipsa. R,oarele si luna 9 8i$au tinut cununa, 9 Brazi si paltinasi 9 i$am avut nuntasi 9 Preoti, muntii mari, 9 Paseri, lautari, 9 Pasarele mii 9 ,i stele facliiQE Tot in partea testamentara, apar doua portrete, de o mare frumusete morala: al fiului, realizat de mama si$al mamei, creionat de fiu. %ele doua portrete prezinta idealurile: de frumusete masculina (fiul) si de dragoste materna (mama), deci sunt tipice: R%ine$a cunoscut 9 %ine mi$a vazut 9 8andru ciobanel 9 Tras printr$un inelP9 #etisoara lui, 9 ,puma laptelui; 9 8ustacioara lui, 9 ,picul graului; 9 Perisorul lui, 9 Pana corbului; 9 Ac"isorii lui, 9 8ura campuluiQE R8aicuta batrana 9 %u braul de lana, 9 *in oc"i lacrimand, 9 Pe camp alergand, 9 Pe toti intreband 9 ,i la toti zicand:E Portretul fizic al tanarului este alcatuit dintr$o suita de metafore inspirate din elementele naturii in care a trait si unde vrea sa fie inmormantat. %el al mamei este constituit preponderent din verbe la gerunziu care e/prima o actiune continua, sugerand zbuciumul sufletesc al acesteia. Balada R8ioritaE a fost privita, inca de la aparitie, ca reprezentativa pentru spiritualitatea poporului nostru. Totusi, prin lipsa unei actiuni consistente, si mai ales a punctului culminant si a deznodamantului (nu stim ce s$a intamplat cu ciobanul moldoveanQ), ea a dat nastere unor interpretari contradictorii: RpesimistiiE au considerat ca poporul roman este pasiv in fata mortii, ca si ciobanul mioritic; RoptimistiiE sustin ca, dimpotriva, poporul roman este un iubitor de viata, cu o atitudine activa in fata acesteia si a mortii: in balada, moartea nu este o certitudine, ci o posibilitate (o ipoteza): R*e$a fi sa morE. %ea mai frumoasa interpretare a dat$o 8ircea -liade, in lucrarea R*e la Gamol/e la +ingis$"anE Rromanul a avut mereu puterea sa$si transforme durerea intr$o creatie spirituala de mare elevatieE, deci felul in care tanarul cioban isi imagineaza inmormantarea nu este altceva decat reflectarea atitudinii sale in fata crudului destin. Aglinda a sufletului romanesc, marturie peste veacuri despre geniul creator al poporului nostru, R8ioritaE a reprezentat o permanenta sursa de inspiratie pentru literatura culta: romanul RBaltagulE al lui 8i"ail ,adoveanu, (care are ca moto c"iar un vers din aceasta balada), sau poezia R8ai am un singur dorE a lui 8i"ai -minescu, considerata de +arabet )braileanu RU8ioritaV poetului.E RToma limosE (balada populara) F analiza literara F %a in orice balada, actiunea este simpla, lineara, deoarece nu se afla in centrul atentiei, accentul cazand pe personajul principal pozitiv. -/pozitiunea aduce in fata oc"ilor cititorului un spatiu geografic romanesc fara nume: R&a poalele muntelui, 9 8untelui Plesuvului 9 Pe campia verde$intinsa 9 ,i de cetine coprinsaE Timpul este si el vag, semn ca astfel de fapte s$au putut petrece oricand in -vul 8ediu romanesc: campia verde ar sugera primavara, iar faptele vin sa confirme acest anotimp. vand un ragaz, "aiducul Toma limos sade Rtolanit si cu murgul priponitE alaturi. *orinta lui este a inc"ina cu un om, satul de viata de pribegie si plina de pericole.

-l aduce un omagiu naturii (copacilor, armelor) care i$a fost singura familie, dar tanjeste dupa o prezenta omeneasca. sistam, deci, la un ritual inc"inat vinului intr$un monolog liric, ce e/prima contopirea "aiducului cu natura. Padurea, personificata, ii raspunde prevestind urmarea: Rse cutremuraE. +"inionul face ca cel care apare sa fie c"iar Rstapanul mosiilor 9 si domnul campiilorE, boierul 8anea. *esfasurarea actiunii: Boierul, furios, cere socoteala "aiducului pentru calcarea mosiilor, pentru alte pagube, imaginare, disproportionate, cerand drept vama murgul acestuia, care$i era lui Toma ca un frate. =aiducul ii propune sa bea cu el un pa"arel, dupa care vor analiza situatia si va plati pagubele. Boierul se preface ca accepta, dar cu o mana ia plosca, iar cu cealalta il injung"ie miseleste. Punctul culminant este momentul justitiar, care$l ridica pe "aiduc la dimensiunile unui erou fabulos. =aiducul isi aduna ultimele puteri, isi incinge pantecele cu braul si pleaca, in urmarirea boierului, calare si c"iar zburand, ca in basme. -l il ajunge din urma pe las si ii taie capul, lasandu$l in tarana pentru ca, pe lumea cealalta sa nu$si gaseasca linistea. *eznodamantul reprezinta un moment inaltator: dupa ce si$a amanat moartea, "aiducul se pregateste pentru ea; simtindu$si sfarsitul aproape, Toma limos isi face testamentul pe care il incredinteaza calului. -l cere sa fie inmormantat in natura, intr$o groapa sapata de cal cu piciorul si sa aiba bujori si busuioc Rla cap si la picioareE. *upa ce il va ingropa, calul va merge la noul stapan, desemnat de Toma limos din randul celorlalti "aiduci, transmitand, astfel, randuiala "aiduciei. +lasul codrului devine un bocet cosmic. %a in orice balada, personajele sunt: F putine (deoarece actiunea este simpla, lineara, menita sa puna in lumina personajele); F prezentate in antiteza; F reale si fantastice; umane si animaliere; ') Toma limos este personajul principal pozitiv, construit, dupa modelul real al "aiducului cunoscut sub acest nume in mod direct, inca de la inceput, precizandu$se conditia sociala si originea. Portretul fizic al "aiducului este unul specific idealului de frumusete masculina al poporului roman: suplu, tras prin inel, dar impozant Rnalt la stat, cum se spune si in basme, cu oc"ii negri Rca mura campuluiE. Portretul moral: #iind reprezentantul poporului, el este coplesit de calitati dovedindu$se astfel simpatia populara fata de erou: ,fatos, comunicativ si destept: Rmare 9a sfat; foarte viteaz (asemanandu$se cu eroii pozitivi ai basmelor): Rviteaz cum n$a mai stat F gradul superlativ absolut; ospitalier si sincer: RPan$atuncea, mai fartate, 9 *a$ti mania la o parte 9 ,i bea ici pe jumatate.E *e asemenea, el este infratit cu natura: pentru orice "aiduc, natura este casa, mediul de viata, iar elementele naturii rudele lui. %opacii (si este mentionata varietatea acestora in semn de simpatie) ii sunt Rfratiori de poteri ascunzatoriE. %odrul reactioneaza omeneste: Rse cutremuraE intuind soarta "aiducului, ii mangaie fruntea si$i saruta mana, iar armele ii sunt surori. )n natura a trait si in natura vrea sa fie inmormantat, simplu, direct in pamantul peste care s$a presarat RfanisorE (element al naturii), cu flori de camp la cap si la picioare. )n final, natura il va primi la san si$i va veg"ea somnul ca o mama. *ragostea pe care o are pentru calul lui este una deosebita, specific romaneasca: s$a constatat ca romanul considera animalele domestice o a doua familie, umanizandu$le. -l i se adreseaza calului cu diminutivele RmurgutuleE si RdragutuleE, il gateste Rcu pripoane de argintE si ii incre #amilia in doua opere literare studiate tat 8arin Preda, cat si )on %reanga reusesc sa creeze doua familii veridice, romanesti, dar aproape total diferite. )n toate aspectele se remarca diferente, asemanarile fiind de mult ori ine/istente. *aca familia din =umulesti apartine secolului N)N, cea din %ampia Baraganului este surprinsa cu putin timp inaintea zbucnirii celui de$al doilea razboi mondial, cand "timpul era inca rabdator cu oamenii".

gospodar. !n e/emplu este *avid din Pipirig. Tita. )lie 8oromete este si el autoritar. o nevoie si nicidecum o placere. needucati. )n sc"imb.tefan a Petrei este respectata in sat. ambii parinti fiind priviti cu respect. dar este adeseori ironic. in care copii msunt educati corect si se dezvolta armonios. mbii scriitori construiesc relatia familei cu invatatura in acelasi mod: tatal nu priveste cu prea mare interes. *e asemenea ei sunt si prost imbracati si nemancati. %ei in "8orometii" sunt munciti. nereusind insa sa$si impuna punctul de vedere. *in cauza toturor acestor aspecte ei nu isi manifesta dragostea fata de parinti. sa aiba parte de cea mai buna educatie.tefan este negustor si cizmar. #amilia 8oromete nu avea un rol pste medie. pe cand 8arin Preda reda o lume brutala. mama $ . sora lui )lie. ofera cititorului imaginea unei familii traditionale romanesti. &!8. tomosfera creata este una placuta. vicleni. -a este inclinata spre latura spirituala. dar nu isi pierde acea gandire cu care impresioneaza satenii.maranda$. %u aceiasi oc"i va fi privit si 6ica. dintre care sunt amintiti viitorul )on %reanga si Ga"ei.tefan a Petrei este tipul tatalui autoritar. pe cand )lie este agricultor.marandei este unul divinizat. si copii ei. semeni ei. *e asemenea. ocupanadu$se de educatia copiilor. cu o singura e/ceptie: +a 8aria. 8arin Preda infatiseaza doua grupuri reunite sub firea autoritara a lui )lie 8oromete: primul este format din baietii sai din prima casatorie $ 6ila. Poate ca cea mai mare deosebire este la capitolul "imaginea copiilor". sotia lui )liei este tot timpul frustrata de realitatile cu care se confrunta. si isi doreste ca ai sai copii sa fii doar niste agricultori. maturizati mult prea repede. plina de griji si nevoi. si matusa 8arioara mai reprezinta inca o dovada a relatiilor bune din cadrul aceleie familii e/tinse. conservator. uneori violente. pragmatic. find acel personaj care contribuie decisiv la destramarea familei 8oromete.-i sunt nazdravani. %omunicarea intre membri este privita ca fiind un c"in. -a reprezinta factorul instigator. respectiv 6ica. care il duce pe acesta la scoala din Brosteni. -ste subliniata lipsa afectiunii. c"im si Parasc"iv $. fiind considerat "filozoful satului".%and vorbim de relatiile de consangvinitate intre membrii. in care capata o aura de sfant. semanari se pot observa cand vorbim despre rolurile si ocupatiile specifice ale membrilor.8!&!) . traind intr$o inocenta completa.tefan a Petrei$. Belatia cu familia e/tinsa este si ea complet diferita.maranda) fac tot posibilul ca 6iculae. detasat de ceilalti membrii ai familiei unul din factorii destramarii din final este si faptul ca el era necomunicativ. pe cand mamele (%atrina si . dupa ce se va intoarce de la seminar si va canta "=ristos a inviat" la biserica. -le prezinta oamenii asa cum sunt. protector. 7YZ8orometii7Y  de 8arin Preda si 7YZ mintiri din copil arie7Y de )on %reanga. gasim putine informatii. )n "8orometii" relatiile sunt tot timpul tensionate. tinandu$se de glume. )n "8orometii" este una rece. )n " mintiri din copilarie" relatiile sunt afective. )n " mintiri din copilarie" ele sunt bazate pe afectivitate. )n "amintiri din copilarie" ei apar ca traind o perioada a fericirii. mbele mame sunt casnice. %oncluzia acestui eseu este ca ambele opere literare. si ce sapte copii. remarcam o unitate in familia lui 6ica: tatal $ . cum calitati si cu defecte. numai )lie afirmandu$se pe plan social. . bunicul lui 6ica. )linca si 6iculae. 6ici cand vorbim de relatiile din cadrul familiei nu putem vorbim de asemanari. si %atrina este o fire credincioasa. . si se joaca tot timpul. dar si indulgent cu copii sai. Portretul . respect reciproc. numai ca aceasta din urma este o fanatica in adevaratul sens al cuvantului. )maginile create de aceste doua familii sunt veridice. stalp al casei. sub toate aspectele. iar situatia copiilor este total diferita. iar al doilea grup din sotia actuala. %u trecerea timpul el se interiorizeaza. lipsita de orice griji. plini de ura. %atrina. )on %reanga zugraveste o lume in care "abitatul familei apare ca fiind un spatiu afectiv si protector.B . #amilia lui . *e asemenea.

fie ca sunt fiinte cu infatisari si insusiri supranaturale . Tugulea). pe care ajung a le birui pana la urmaE. prin curaj . n$are nume : este fata mijlocie sau cea mica a imparatului. uneori insa poarta alt nume. Gana Gorilor etc. ca zanele : Gana pelor . modestie sau istetime . la inceputul basmului . "rapareti si egoisti . curaj si lasitate .-l este de obicei ultimul dintre cei trei frati si e desconsiderat de acestia (Prislea cel voinic si merele de aur . devenind fericita alaturi de #at$#rumos (#ata unc"iasului) -roii pozitivi din basme sunt ajutati in lupta lor pentru victoria binelui de diferite personaje cu insusiri supranaturale . sa cum arata +eorge .#ara cal . !neori . dimpotriva . cinste . pe care ceilalti frati mai mari il considera inferior (%alin .-l este de obicei un om puternic . cat si in prezentarea personajelor care fie ca au calitati "iperbolizate .)n cele din urma . ci si datorita istetimii . ducandu$l Dca vantul si ca gandulE si sfatuindu$l cum sa iasa din incurcaturile cele mai grele sau cum sa invinga piedicile ce$i stau in cale. animale nazdravane) aflate in lupta cu fortele nefaste ale naturii sau ale societatii . este o figura neinsemnata . in care se nareaza intamplari fantastice ale unor personaje imaginare (feti$frumosi . laturi de #at$#rumos . deseori . in basmul popular . scornire. iscusinta etc. stralucind de frumusete si plin de voiosie. basmele au o deosebita insemnatate educativa.Potrivit *ictionarului de termeni literari D%uvantul basm este derivat din vec"ea slava de la DbasniE ceea ce inseamna nascocire . la randul lor . lteori apare lipsit de stralucire . -roina basmelor este de obicei )leana %osinzeana . se deosebeste prin umanism . -roul pozitiv al basmelor este adesea fiu de oameni saraci . lteori . cum se credea . zmei . dar care in realitate sunt sireti si invidiosi . nici naiv sau nefolositor . ci ca . cel de$al treilea dintre frati .)n realitate . este modesta si muncitoare . curaj . dintre "arnicie si lene . prin morala lor pozitiva si usor de receptionat .#ata din popor sau fiica de imparat . simbolizate prin balauri . care . lteori . perseverenta . ea este salvata de #at$#rumos din robia Gmeului sau a vreunei vrajitoare . prezentei de spirit si curajului sau. care$si insoteste stapanul tot timpul . Tema basmelor este lupta dintre bine si rau . eroul principal e prezentat c"ipes . dar intrupand intotdeauna aceleasi calitati. )n basme domina fantasticul atat in cadrul in care se desfasoara actiunea . prin "arnicie .A alta caracteristica a eroului principal din basme este mila lui pentru diferite vietuitoare .*espre frumusetea ei se dusese vestea peste mari si tari. lteori . ca in basmele DTugulea .Producand o impresie puternica asupra imaginatiei si sensibilitatii copiilor . incepand din primii ani ai copilariei si pana aproape de adolescenta. viclenie si cinste . ca 8uma$Padurii. indemanare . dovedind ca nu este nici prost . il ajuta sa invinga toate greutatile si sa iasa biruitor din toate incurcaturile.!neori .etosul (din basmul Tugulea .-l nu reuseste numai datorita fortei fizice si vitejiei . calul nazdravan joaca un rol important. are multe de suferit din partea mamei vitrege sau este slujnica la o stapana bogata si rea. Basmele au ramas de$a lungul veacurilor operele cele mai indragite de copii . sa invinga raul . eroul principal este ajutat de un frate bun ( fin si *afin). are cele mai alese insusiri.Termenul defineste o specie a epicii populare si culta cu raspandire mondiala . perseverent in realizarea telului sau. faptele eroice ale lui #at$#rumos nu s$ar putea realiza. pe contrastul dintre bogatie si saracie . care se termina intotdeauna cu victoria binelui deseori tema basmului se sprijina pe conflictul cauzat de inegalitatile sociale . fiul unc"iasului si al matusii) sau fiinte fantastice . viteaz si "otarat . Praslea . pe care il gasim sub denumiri felurite . dintre modestie si ingamfare . supraomenesti . zane . ea reuseste sa infrunte toate greutatile .Prietenul si sfatuitorul sau in toate imprejurarile este calul nazdravan .)n desfasurarea actiunii basmului el reuseste sa$si puna in evidenta calitatile sale deosebite . sau obiecte care au insusiri neobisnuite. #ata de fratii sai considerati mai destepti . dintre adevar si minciuna. eroina are caracteristici asemanatoare cu cele ale lui Praslea . fiul unc"iasului si al matusiiE sau D%iobanasul cel istetE. el este numai lipsit de e/perienta vietii. #at $ #rumos este ajutat de diferite vietuitoare din lumea animalelor. -roul pozitiv al basmelor este in majoritatea cazurilor #at$#rumos . in ajutorul personajului pozitiv vin fiinte omenesti cu puteri supranaturale : #lamandul si . vrajitoare . create de fantezia poporului. =arap lb).

%alinescu in studiul sau -stetica basmului , Dmitologia "ipica e vasta , reducandu$se in fond la ideea strabaterii fulgeratoare a spatiluiE.*e cele mai multe ori calul are un numar variat de aripi , care$l ajuta sa strabata cu mai multa rapiditate distantele.)n basm calul nazdravan apare ca un animal dotat cu insusiri intelectuale e/ceptionale , ca un pretios sfatuitor al omului , care vorbeste cu voinicul in limba acestuia.!neori calul nazdravan poarta in urec"i diferite obiecte folosite de #at$#rumos spre a scapa din primejdie : gresia care se preface in munte de piatra , peria care se transfporma in padure deasa , "aine , arc , sageti etc.-roul pozitiv este ajutat si de vietuitoarele carora le facuse un bine , dandu$le ajutor in imprejurarile grele.*in aceasta categorie fac parte pasari , pesti , raci etc. -roul principal are nenumarati prieteni. desea apar in basm uriasi cu puteri supranaturale , care se leaga frati de cruce cu eroul principal.!riasii se pot grupa in mai multe categorii.!nii sunt intruc"ipari ale fortelor si anomaliilor naturii ; intotdeauna reprezinta insa si unele limite ale puterii omului , care ar dori sa poata smulge padurea , pisa piatra , reteza muntii , modifica temperatura. A alta categorie de personaje reprezinta fenomene meteorologice si cronologice , personificari ale vanturilor : 8ama crivatului , 8ama vantului turbat )n unele basme apar si zanele , binevoitoare fata de eroul principal , simbolizand binele si frumosul.Tot un fel de zane sunt si ursitoarele , prevestitoare bune sau rele ale vietii omului. *ar personajul principal nu are numai prieteni.-l are si numerosi dusmani.%a simbol al binelui , el are de infruntat pe reprezentantii raului , cu care lupta si$i invinge fie prin forta si curaj , fie prin iscusinta si prin istetime. Printre dusmanii personajului pozitiv apar mai intai oamenii.)n unele basme il dusmanesc c"iar fratii mai mari , care$l invidiaza pentru faptele sale de vitejie.*usmanii eroinei basmului sunt uneori surorile sale sau mama sa vitrega , care o dusmaneste pentru frumusetea ei (8ama cea rea ). lteori , desi munceste cu toata sarguinta , eroina e dusmanita de mama sa vitrega pentru ca fetele acesteia nu au aceleasi calitati ca ea (#ata unc"iasului). Personajele negative sunt unele fiinte monstruase sau cu puteri supranaturale : zmeul , balaurul , simbolizand manifestarile neintelese si inspaimantatoare ale naturii sau elemente negative din viata sociala. Gmeii sunt fiinte uriase , create de fantezia poporului , care au si unele asemanari cu omul , si unele aspecte de monstru. Gmeii sunt nu rareori "oti.)mparatul cel cu gradina cu merele de aur nu poate avea mere , fiindca , desi a pus paznicii cei mai strajnici din toata imparatia , cineva fura merele in noaptea in care se parguiesc.#iul cel mare al imparatului se pune la panda , insa dupa miezul noptii il apuca Do picoteala de nu se mai poate tine pe picioareE.&a fel se intampla si cu fiul mijlociu , peste un an.)n anul al treilea , fiul cel mic , Prislea , asezandu$se intre tepuse , izbuteste sa biruie somnolenta. tunci aude un fasait prin gradina , fosnetul se apropie de pom.Prislea trage trei sageti pe rand , un geamat iese de langa pom , se face apoi tacere de moarte..oinicul poate culege cateva mere de aur spre a le duce pe o tipsie tatalui sau , dupa aceea se ia pe urmele zmeului , dupa dara de sange , ce se pierde intr$o pustietate (Prislea cel voinic si merele de aur). Portretul fizic al zmeului ramane nedeslusit.)n orice caz este si el o fiinta cu mari forte fizice , epuizabile , un uriasL Puterea sa e "erculeanaLGmeul e dotat cu un mare simt olfactiv , mirosind indata prezenta unui omL!n mijloc de aparare , de persecutie sau de mistificatie al zmeului este metamorfozaL!n zmeu se preface in balaurL ltul se face busteanL)ndeobste zmeul e o fiinta violenta si crunta , avand o repulsie congenitala pentru oamenii de pe taramul nostru al caror miros il irita. Gmeul are mama , frati , surori , fete , duce o adevarata viata de familie intr$o gospodarie asezata.6u e in nici un caz o vietate salbatica. )n privinta caracterului , zmeoaicele , indeosebi mama zmeilor , sunt mai aprige.#ata$voinic , furand pe )leana$,imziana pentru stapanul ei , imparatul , mama zmeului se ia dupa ea Dca o leoaica , cu o falca in cer si una in pamant , si aruncand vapaie din gura ei ca dintr$un cuptorE. Gmeoaicele sunt dupa toate semnele foarte prolifice , zmeii traiesc in tari cu imparati si crai , constituie armate , apar in masa.#at$frumos lupta la podul de arama cu trei zmei , la cel de argint cu

noua , la cel de aur cu zmei Dcata frunza si iarba este pe campieE(#at$#rumos si fata lui Bosiu $ imparat).%astelul zmeilor in care e tinuta )leana %osinzeana e pazit de patruzeci si doi de zmei , vanjosi.Gmeoaica e si vrajitoare. )n rezumat , zmeoaica batrana e o mama care$si iubeste cu ardenta copiii , indeosebi feciorii , ii insoara si$i razbuna cand sunt omorati.-a are puteri uriase , zboara prin aer , prefacuta intr$un fenomen natural , se catara pe munti , soarbe pe vrajmasi , ii impietreste si mai ales e o mare rozatoare , avand colti cu care gaureste piatra si mananca pomii.- apriga si de un temperament incoercibil si la suparare plesneste in sensul propriu al cuvantului. &ocuinta zmeilor indica o treapta superioara de civilizatie , asemanatoare cu cea a imparatilor.Gmeul cel mare poseda un palat cu totul si cu totul de arama , cel mijlociu un palat de argint , cel mic , un palat de aur.%asa altor zmei , asezata Dunde$si intarca dracul copiiiE , e cu tavan cu grinzi (+reuceanu). Pe de alta parte zmeii in ciuda fortei lor fizice sunt fricosi , lipsiti de rationament , c"iar de$a dreptul natangi putand fi usor pacaliti si omorati de un om istet. daptarea lor ca si a animalelor inferioare e unilaterala si lipsita de fantezie.%and cineva a descoperit puterea lor , ei nu pot inventa nimic spre a face fata agresiunii.#rica il face pe zmeu sa se umileasca si sa fie disimulator. Balaurul este o reptila monstruoasa , foarte des intalnita in basme avand trei pana la douasprezece capete , varsand foc si smoala pe nari. #ormele organice reprezinta o disproportie intre masa corporala si dezvoltarea centrilor superiori , apararea se face simplist prin intimidare si fara adaptare prin reflectie la conditiile imediate.Balaurul e monstrul redus numai la refle/e , pe care omul , inspaimantat intai de aspectul lui strain geometriei frumosului , il invinge usor , cunoscandu$i functiunea elementara si cautand indeosebi sa opreasca procesul de refacere celulara. Balaurul se deosebeste de zmeu prin aceea ca este o reptila gigantica cu mai multe capete.*eci e un animal.,unt balauri zburatori si balauri nezburatori. Balaurul se "raneste adesea cu oameni.E fost odata intr$o tara un balaur mare , nevoie de cap.-l avea sapte capete , traia intr$o groapa si se "ranea numai cu oameni.%and iesea el la mancare , toata lumea fugea , se inc"idea in case si sta ascunsa pana ce$si potolea foamea cu vreun drumet pe care$l tragea ata la moarteE.(Balaurul cel cu sapte capete) -lementele fantastice , personificarea animalelor si a obiectelor isi au originea in animismul omului primitiv , care acorda obiectelor de care avea nevoie , dupa ce le confectiona , o forta supranaturala. stfel , apar in basme nenumarate obiecte fermecate , care actioneaza la porunca omului , venind in ajutorul personajului pozitiv : masa care se asaza si se strange si ale carei bucate nu se termina niciodata , buzduganul sau topotul care zboara si taie sau loveste singur , covorul sau cizmele cu care se zboara prin vazdu".Trasatura lor caracteristica consta in faptul ca ele isi pierd calitatile si nu mai aduc foloase daca au cazut in mainile unui om nepriceput , lenes , lacom sau necinstit. ceste imagini ale obiectelor cu puteri miraculoase raman din copilarie in mintea omului si pot deveni un imbold pentru noi creatii in domeniul stiintei. Basmul este pretios si pentru ca pune intr$o lumina vie ce e bine si ce e rau , ajutandu$l pe copil sa$si insuseasca aceste reprezentari morale. &ectura basmelor prezinta o deosebita importanta educativa si prin reliefarea calitatilor eroilor , care constituie pentru copii modele demne de urmat.*in faptele eroului pozitiv , ei invata sa fie curajosi si darji , perseverenti si "otatati , modesti si "arnici , cinstiti si drepti , prieteni adevarati , e/primand compasiune fata de cei mai slabi , admiratie fata de cei optimisti si increzatori in fortele lor. Basmele sunt si puternice mijloace de dezvoltare a atentiei si a memoriei. scultandu$le sau citindu$le , copiii isi e/erseaza atentia urmarind cu incordare peripetiile narate. Basmul este valoros atat pentru educarea artistica a copiilor cat si pentru dezvoltarea limbajului.%itind basmele , copiii intalnesc mereu e/presiile care le sunt cunoscute si se bucura atunci cand le stiu.-i memoreaza cuvintele cu care incep si se inc"eie , precum si acelea care se repeta , astfel e/presiile proprii limbii poporului intra in limbajul lor.

Basmul este un minunat mijloc de educare a gustului pentru frumos , prilejuind copilului puternice emotii estetice. %alin (file din poveste) de 8i"ai -minescu )) sa cum sugereaza te/tul titlul %alin (file din poveste) este un basm in versuri; al optulea capitol prezinta o poveste de iubire intre un zburator si o fata de imparat. Gburatorul este un spirit care fura inimile fetelor. cesta apare in iatacul fetei de imparat apoi dispare. *upa sapte ani, ei se reintalnesc, fata fusese izgonita de imparat si aceasta sa refugiat intr$o padure. )n cele din urma casatoria dintre cei doi tineri este posibila prin umanizarea zburatorului, acum un om pe nume %alin. Partea a .)))$a este alcatuita din trei secvente:%adrul natural 6unta celor doi tineri,6unta fluturelui si$a viorelei %adrul natural este alcatuit din elemente specifice creatiei eminesciene:codrii,padurea,izvoarele,iarba,elemente terestre,luna $ element cosmic *escrierea se face din e/terior spre interior. Prin verbul DtreciE la persoana )))$a sg., poetul invita cititorul sa participe la nunta tinerilor fericiti intr$un cadru natural de vis. ,patiul nocturn natural este surprins prin imagini vizuale care sugereaza ceva ireal, un spatiu de basm. )maginea plina de mister este sugerata prin epitetele, metaforice (Dcodrii de aramaE) ce sugereaza stralucirea naturii un spatiu plin de vraja. ,i iarba straluceste in intunericul noptii. Tabloul este plin de gratie, cromatica este desc"isa, luminoasa, epitetul albastre, verb la gerunziu licurind, epitetul sclipitoare sugereaza o lumina aparte, o atmosfera plina de vraja datorata razelor lunii. *in aceasta pricina umbrele intunecoase alterneaza cu lumini diafale creand un adevarat -*-6. )maginile vizuale impreuna cu cele auditive, prin metafora Dmandra glasuireE poetul surprinde freamatul fermecator al padurii. Prin epitetul DdulceE alaturat substantivului DropotE poetul sugereaza apa cristalina a izvoarelor in caderea lor. ,patiul nu este numai muzical, ci este plin de miresme, idee sustinuta prin imagini olfactive, epitetul DtamaietE si aerul plin de miresme. %adrul este un templu in care se oficializeaza casatoria celor doi tineri. 6atura este prinsa si in miscare, intr$o leganare usoara prin intermediul verbelor: trece, coboara, sar. pele izvoarele curg cand molcom, cand navalnic. 8iscarea concentrica a apei este sugerata prin sugestiva metafora Dbulgare fluidE. )ntreaga natura este personificata, este pregatita pentru a participa la nunta. Pictura este eterna in spatiul padurii. 8ultimea vietatilor ce o populeaza prin "iperbola DmaiE ,Dcurg in rauri sclipitoareE. Poetul descrie acest spatiu asa cum il percepe el, potrivit misiunii sale, aratand prin fruntea imaginilor artistice folosite pentru conturarea cadrului natural. 6unta lui %alin cu fata de imparat are loc in acest cadru natural de vis. &acul este personificat prin epitetul DsomnorosE isi misca apele lin emotionat si el. ici se afla masa mare intinsa ,la care sosesc invitatii la nunta. cestia sunt prezentati prin enumeratii, prin epitete metaforice. ,osesc zmei, imparati,etc.. poi este adus Pepelea in prim plan, care este socrul $ mare, care sta pe tronul sau tapan si drept. -ste prezentat in semnele puterii sceptru si mitra. Poetul prezinta portretul miresei realizat prin imagini in epitetul DgingaseiE. #rumusetea ei este prezentata prin epitetele mladioasa, albul roc"iei sugereaza puritatea, candoarea, emotia de care este stapanita: Dfata$i rosie ca marulE. Prin epitetul metaforic Dde aurE poetul revine asupra frumusetii si bogatiei, a coloritului parului. %"ipul ei este incununat cu flori albastre simbol al iubirii, steaua din frunte o constituie o apropiere de elementele cosmice. -a este tanara, pura, delicata. )n descrierea nuntii Dca o nunta taraneascaE.

feti$frumosi. -l este personificat prin epitetul DsomnorosE .0: $ incepe cu o imagine a cunoasterii empirice. carabusii.. voinicul. loc important caci aici se vor aduna participantii la nunta. gandaceii.'.Personajele: furnicile. ici se afla masa mare luminata de faclii. tantarii sunt lautari. albinele (colb de aur). forta zmeiilor prin epitetul antepus DsagalniculE poetul caracterizeaza firea personajului din povestile populare. rodul unei munci inelungate este o poezie cu forma fi/a. partea pe care geniul trebuie sa o aprofundeze. Participantii la nunta sunt personaje de basm. prin simturi: D8ulte trec pe dinainte. -minescu il prezinta prin epitetul DtapanE si DdreptE surprinde atitudinea ironica fata de personaj.. care. greu accesibila fiecare strofa se va inc"eia cu un vers ca o concluzie Poezia se constitue intr$un cod etic al omului de geniu. %raiul este rigid. -l sta intr$un jilt. sau un pasaj obscur dintr$un te/t. ca valul treceE $ E6u spera si nu ai teamaE geniul trebiuie sa renunte la sentimentele omenesti ale Dsperantei D si DtemeriiE si sa se distanteze fata de lumea inconjuratoare . )nterpretarea versurilor $ 6unta lui %alin cu fata de imparat )n basmul D%alin (file din poveste)E -minescu prezinta inplinirea unei iubiri prin nunta. de te c"eama9 Tu ramai la toate receE. $ totul e pus sub semnul zadarniciei D%e e val.1 a glosa X a e/plica un cuvant.. . trebuie sa se izoleze (filosofia s"open"aueriana) departe de tumultul efemer al vietii oamenilor de rand.9 )n auz ne suna multe. *e la onologie se trece la morala. intr$un spatiu natural de vis. Prin verbul Dse bateE poetul surprinde miscarea ondulatorie a apei. omul de geniu trebuind sa deosebeasca DbineleE de DrauE. )maginea lacului sporeste nota de mister. imparatese. Pepelea.. greiere care cere permisiunea sa porneasca nunta. de pretutindeni si sunt surprinsi prin enumeratie: imparati. lacustele. . -pitetul metaforic are rolul de individualizarea frumusetii: fetilor $ frumosi. *-%-8BB). +&A. preotul (bondarul). datorita autocunoasterii si e/perientei filosofice. inconjurat de pagi si are in semnele puterii mitra si sceptru.9%e e rau si ce e bineEsunt o meditatie pe tema timpului. o creatie filosofica.E. vreme vine. Prin imagini vizuale poetul aduce in prim plan lacul..reme trece. zmei si Pepelea.opunand timpul universal celui omenesc. in mijlocul paduri de argint. EreceE avand sensul de nepasator.': $ strofa tema a poeziei cuprinde cugetari si aforisme $ versurile se grupeaza doua cate doua in patru disti"uri $ primele versuri D. D+losaE este o poezie de idei. teapan neincadrandu$se in atmosfera nuntii. mirele (apare intr$o cojita de aluna trasa de lacuste).erbul DtrecE sugereaza efemeritatea a tot ce ne inconjoara. Prin interjectia DiataE aduce in prim$plan imaginea craiului care este socrul$mare.asemenea D&uceafaruluiE: D*e te$ndeamna. indiferent $ Ecuvintele DvremeE si DtoateE sugereaza partea statornica a e/istentei. -i sosesc din cele patru colturi ale lumii. . %itorul este invitat sa participe la nunta lui %alin cu fata de imparat.

noi traim intr$un prezent etern."open"auer de la .9 )n prezent le$avem pe toate.. D..i o clipa tine poate . . ampla. Dlucii mrejeE.e supun cate e/istaE esenta lumii este aceeasi. sa feri in laturi9 *e "ulesc. larg raspandita in filosofia antica "indusa. $ prezentul este singura forma concreta a e/istentei.. desi manifestarile ei sunt altele si aceasta esenta trebuie sa ajunga s$o cunoasca omul de geniu. $ EmiseiE si DnataraiE sunt cei ce nu au idealuri. antiteza s"open"aueriana dintre geniu si oamenii de rand devenind si mai clara. care refuza iluzia fericirii Dmasca fericirii E si subliniaza desertaciunea ei. .i ar sta sa le asculte P.'>: $ reia versurile din prima strofa. constituind a/iome. $ D+losaE seamana cu o demonstratie matematica. .. omul superior va putea sa disocieze DbineleE de DrauE.(: $ E .3: $ D%aci acelorasi mijloace9 . . D*e te$ating.9 E. $ ultimul vers D%e e val.EpetrecereaE din sufletul geniului contrasteaza cu plansul si cearta omului comun. $ E%e din moartea ei se naste9 .<: $ -minescu apeleaza la mijloacele satirei. ..fantul ugustin ).$ empirismul este ilustrat de cuvintele DsunaE si DasculteE (D. ca un adevarat critic al actorilor.iitorul si trecutul9 . judecat dintr$o perspectiva s"open"aueriana pesimista. accentuand si mai mult faptul ca fericirea este trecatoare. $ &umea ce ne inconjoara fiind efemera. ca valul treceE impune in strofa urmatoare e/istenta unor imagini acvatice Dcantec de sirenaE.. $EToate$s vec"i si noua toateD.Erefuzul total de a se reintegra in lumea inconjuratoare.9 Tu ramai la toate rece.. iar cercetarea ei nesigura. $ versurile DTu pe$alaturi te strecoara. )nterogatia retorica este refuzul unei astfel de cercetari empirice a intregului. D%a sa nu$ndragesti nimica.9 D. omul de geniu nu trebuie Dsa li se prinda lor tovarasE..9. DvartejeE sugerand faptul ca lumea este la fel de sc"imbatoare ca si marea. .9 Begasindu$te pe tine.E sugereaza faptul ca trecutul. Apera lirica *ef opera literara in care autorul isi e/prima direct sentimentele si gandurile . sugereaza ratiunea.E temporalitatea este redusa la DclipaE.E). care se incearca prin repetarea pronumelui DmulteE. .1: $EBecea cumpan$a gandiriiD metafora saraca.:.2: $EPrivitor ca la teatru9 Tu in lume sa te$nc"ipuiE -minescu introduce motivul lumii ca teatru. trecatoare. statornicul se manifesta in efemer luand mereu alte masti. . care inglobeaza totul (idee preluata de .. geniul trebuie sa se izoleze si astfel sa tinda spre autocunoastere DTu aseazate deoparte. ci doar scopuri imediat. sa taci din gura.. *e fapt. #iind un DteatruE lumea si viata nu trebuie sa ne amageasca $ ETu in petreci in tineE omul de geniu se distanteaza de actorii subiectivi si se obiectiveaza printr$o dubla interiorizare. .unt a filei doua fete. prezentul si viitorul sunt doar o conventie. insa in ordine inversa. $ privind acest DteatruE.9 6u baga nici c"iar de seama.

menit sa e/prime acele insusiri ale obiectului care infatiseaza imaginea lui asa cum se reflecta ea in simtirea si fantezia scriitorilor.insusiri ale unui personaj.melancolica.apasatoare.acest epitet este singurul care realizeaza o imagine auditiva din poezia ".-/:".i tot vazdu"ul era plin 9*e cantece ciripitoare.formand o imagine vizuala.plina de voie buna.de obicei consoane(sau silabe).vizuale. 0)compozitia te/tului liric: secvente lirice.-/:". enumeratia arata frumusetile patriei noastre cu toate elementele naturii din perspectiva autorului. ') literatiaXrepetarea aceleiasi litere.care sugereaza prezenta pasarilor.morfologic. (+.sumbra. pele cu pesti de argint si de aur.i$i dardaie dintii si$i galben$pierit" arata groaza lui Pasa =assan deoarece perspectiva mortii il inspaimanta foarte tare. -/:"Patria sint dealurile cu struguri.rima..)modul de e/punere:descrierea.iar aceasta figura de stil formeaza o imagine vizuala.prin intermediul unei comparatii subintelese)de la sensul obisnuit al unui cuvant la un sens nou.cu mistreti si cocosi.".sintactic.dorurilor.tablouri.ritm.nazuintelor populare. -/:"somnoros pe nas ca popii glasuieste"sugereaza descrierea bondarului care este identificat cu un preot .%aracteristici: ')sentimente.%osbuc$.".%osbuc$Pasa =assan) 0)%omparatiaXconsta in alaturarea a doi termeni(obiecte.stilistic(figuri de stil).so$ lemna. (8. %u ciute si cerbi.al caror a fost interpretat de +oga.le/ical. (Actavian +oga$Plugarii) . 8untii cu creste pietroase.idei.cu efect imitativ(onomatopeic). (Ga"aria . -/:"Traieste$nfricosatul vifor"da o e/presie nelinistii.planuri.conceptii.-minescu$%alin(file din poveste)) 1)-pitetulXdeterminarea unui substantivsau verb prin adjectiv. :)atmosfera lirica: romantica. 2)mijloace e/presive:fonetic. 1)eul liric marcat in te/t prin pronume si verbe la persoana ) sau sugerat prin stari lrice.in scopul amplificarii ideii e/primate. 3)cadrul liric:coordonate spatiale si temporale subiective. ()imagini artistice:auditive.sinestezia.optimista. adverb etc. (+.cu prapastii adinci.olfactive.tancu$Patria) ()8etaforaXeste o figura de stil prin care se trece(de regula.ara) 2)-numeratiaXconsta in insusirea unor termeni de acelasi fel.monologul.sentimente.masura versurilor. ..confesiunea.nostalgiei.actiuni)cu scopul de a le evidentia trasaturile asemanatoare si de a da o mai mare claritate si e/presivitate limbajului.ara".atitudini e/primate direct.. <)elemente prozodice:strofe.aceasta aliteratie formand o imagine vizuala.persoa$ ne. #iguri de stil: -/plicarea unei figuri de stil: ')%e figura de stil este 0)din ce este alcatuita 1)%e imagine sugereaza 2)semnificatia ei in te/t idei.meditatia.pesimista.

.formand o imagine vizuala.9%aci toata floarea va cunoaste9. intamplari.un sat ca oricare altul. . monolog interior. asadar. zicere.1svb )ntrucat in operele epice sunt povestite fapte."(%antemir$bei) <))nversiuneaXse realizeaza prin sc"imbarea ordinii obisnuite a cuvintelor in propozitie sau in fraza.-/:" duceri aminte98$or troieni cu drag9*e$atunci inainte9%um n$oi mai fi pribeag"aceasta inversiune da o mai mare e/presivitate sc"imband si sunetul melodios al poeziei. a intamplarilor relatate si are o serie detrasaturi caracteristice.formand o imagine vizuala..i toata frunza ei va stie" sugereaza comuniunea ancestrala dintre natura si taran.oimaru) ". sau unul dintre personajele care participa la actiune. a intamplarilor) sipersonajele (persoane care savarsesc faptele si sunt purtatoarele mesajului autorului). .maretia sa . forte.-/:". a unor intamplari si prin intermediul personajelor.situatii etc.a unei e/presii.(Actavian +oga$Plugarii) . ceea ce se e/prima prin cuvant... +enul epic este.a unui vers etc. (8. si atunci relatarea faptelor se face la persoana a )l)$a.unui fenomen. 6aratorul se detaseaza de faptele povestite.se observa ca aceasta "iper$bola infatiseaza c"ipul impunator al lui 8i"ai. acesta poate fi scriitorul insusi. adica acele opere literare in care autorul isi e/prima indirect sentimentele prin povestirea unor fapte. -/:". de data aceasta naratiunea facandu$se la persoana ).(8.-/:"Blind tainele vi le desface9*in sinu$i milostiva glie."(Tudor .tapane. )n ceea ce priveste naratorul.rasufletul ger".-minescu$8iorita) *-#)6)T) +-6!&!) -P)%: +enul epic cuprinde totalitatea operelor epice in proza sau in versuri. Abiectivitatea relatarii trebuie sa se realizeze indiferent cine este naratorul $ autorul sau un personaj al operei. evocare.ale unui lucru. ctiunea este constituita din totalitatea faptelor.) ntitezaXconsta in opozitia (contrastul)dintre doua personaje. dialog. (+eorge %osbuc$Pasa =assan) :)PersonificareaXconsta in atribuirea de insusiri omenesti. actiunea(totalitatea faptelor.3)=iperbolaXconsta in e/agerarea intetionata a dimensiunilor(in plus sau in minus)unei fiinte. a carui denumire provine de la grecul epicos (epos). insa se poate imbina si cu celelalte moduri de e/punere $ descriere.-minescu$8ai am un singur dor) '>)BepetitiaXse realizeaza prin reluarea de mai multe ori a unui cuvant.i vorba$i e tunet.stapane9)ti c"eama s$un cane"sugereaza ca oita ii dezvaluieste pastorului complotul si il sfatuieste sa$si ia niste masuri de aparare. preponderent genul persoanei a )l)$a si al timpului trecut.e desprinde de aici faptul ca orice opera epica are trei elemente definitorii: naratorul (cel care povesteste faptele). cuprinde totalitatea creatiilor epice.idei.ale unui fenomen cu intentia de a$l impresiona pe cititor.urmareste realizarea unei impresii puternice. in scopul unei mari puternice reliefari reciproce. uneori insa naratiunea facandu$se si la persoana ). cesta este modul de e/punere predominant. o3"'0:ob. cu sensul de cuvant.in scopul comunicarii "mai e/presive" a ideii. -/:"#ratilor. discurs.lucru etc.. este obiectivsi relateaza intamplarile ca un observator din afara universului imaginat. +enul epic. modul de e/punere caracteristic acestor creatii este naratiunea.acesta$i satul meu.

personaje. legenda. astfel. desfasurarea altor intamplari. acestea sunt atat agentii actiunii (cei care savarsesc faptele). realiste. legenda. actiunea se caracterizeaza. iar o specie . nuvela istorica +>9E7' !&8<5!1H . ltfel spus. iar in proza se intalnesc basmul. constatam ca genul epic cult estemai cuprinzator si mai diversificat. participa laactiu 6uvela: . sau mai numeroase intr$o actiune comple/a. ele putand infatisa un singur moment din viata unuia sau a cate: va personaje.desfasurarea actiunii (faptele determinate de intriga). in proza$ basmul. unele dintre ele pot fi alcatuite atat in versuri. anecdota. *upa cum se observa. episodice $ figurante). intriga (momentul care determina derularea actiunii). timpului si a unora dintre personaje $. cat si in cele culte. de pilda. mai intai locul si timpul actiunii (situatia initiala). prin unitate compozitionala.. in functie de amploarea si comple/itatea actiunii. el cuprinde cate$: va specii intalnite si in genul epic popular$ balada. fiind mai putine cand actiunea este simpla.. fiind prezentat. cum este.vocea[[ pe seama careia sunt puse intamplarile.. iar aceleasi personaje pot actiona si se pot deplasa in spatii diverse. ori o imagine ampla a vietii. populara. intamplarile povestite se constituie in subiect al operei epice ale carui momente sunt: e/pozitia (e/pozitiunea) $ prezentarea locului. amploarea si comple/itatea actiunii operelor epice variaza. cu elemente numeroase. basmul $. prezent in creatia populara in cadrul procesului de transmitere a ei pe cale orala. pe o perioada lunga de timp. intr$un moment sau altul. povestirea. intradiegetica prin intermediul careiase transmit . poemul.  ctiunea Xdiegeza: inlantuirea logica de evenimente prezentata gradat pemomente. ca apoi sa intervina alta situatie.voce[[.&*E1!' 7!8E5'5H . &ocul desfasurarii intamplarilor se poate sc"imba. simbolice. in epica scrisa. punctul culminant (momentul de ma/ima incordare) si deznodamantul (sfarsitul actiunii). cum este snoava are corespondent.. cantecele rituale (plugusorul. actiune . raportul lor cu realitatea (reale. aceasta caracteristica a actiunii constituie unul dintre criteriile in baza carora se clasifica operele epice. )n al treilea rand. sau intamplari recente. in sc"imb.+>9E7' . atat in versuri. cat si purtatoarele mesajului pe care autorul vrea sa$' transmita prin opera literara. in general. clasice) etc. legenda si fabula. Personajele operelor epice prezinta o mare diversitate in functie de: locul ocupat in actiune (principale. modul in care sunt prezentate in opera (individuale sau colective). snoava. dupa metoda de creatie folosita de scriitor (romantice.)n primul rand are o mare mobilitate in timp si spatiu. oratia de nunta).+-6!&!) -P)%: Arice opera epica are trei elemente definitorii: narrator. )n al doilea rand. sc"ita. legenda. epopeea. prin anecdota. -pica scrisa (culta) se manifesta. operele epice putand relata intamplari petrecute cu multa vreme inainte. in literatura populara se intalnesc urmatoarele specii literare ale genului epic: in versuri $ balada (cantecul batranesc). . fiecare categorie are speciile sale. *e fapt. e/istand insa si situatii in care elementele definitorii ale unei specii literare se intalnesc si la alta. memoriile si jurnalul. *esigur ca ordinea si c"iar numarul acestor momente difera in functie de intentiile autorului. Totodata. datorita fenomenului contaminarii. eseul. alegorice). cat si in proza. secundare. Toate aceste caracteristici ale operelor epice se intalnesc atat in creatiile populare. cat si in proza. Personajul: .pecia literara nuvela. %omparand aceste specii literare cu cele din epica populara. reportajul. imaginare. legenda. care o modifica pe cea de la inceput si determina.peciile epice alcatuite in versuri sunt balada. #iecare dintre aceste specii au trasaturile lor specifice. T!B)&. -le difera si ca numar. intamplarile au un punct ma/im de incordare si un final. . si ea. al treilea element constitutiv al unei opere epice. TB . romanul. de obicei. )n ceea ce priveste personajele.actiunile[[. nuvela.  6aratorul:instanta literara . ce se pot succeda doar in cateva ore. stfel.

prin situaţia de transmiţător a naratorului (naraţiunea la persoana ! .'cţiunea nu$elei este mai dez$oltată dec#t a sc%iţei. cronologic. care implică un număr redus de personaje) . în proză. naturalistă etc.după curent literar: renascentistă. ele sunt construite cu minuţiozitate (biografia. mediul. . it) no$ella.lucrări istorice . anecdotică. .se distanţează de realitatea istorică prin apelul la ficţiune (i prin $iziunea autorului.po$estirea poate porni de la date mai îndepărtate ale realului (înt#mplări senzaţionale sau insolite . ale căror caractere se desprind dintr-un puternic conflict) . realistă. lucrări (tiinţifice. de dimensiuni relati$ reduse (se situează între sc%iţă (i roman . nu$ela are o construcţie epică riguroasă) +>9E7' 1omparati$ cu alte specii epice în proză: .. pusă pe seama unor personaje.*rin dimensiune. romantică. psi%ologică. locul (i timpul acţiunii fiind precizate. personajele au fost de asemenea personaje istorice -este inspirată din trecutul istoric (cronici. nu$ela (i po$estirea se situează între sc%iţă (i roman: sc%iţa K nu$ela (i po$estirea K romanul . dar perspecti$a narati$ă susţine iluzia autenticităţii 8ipuri de nu$elă: .letopiseţe.po$estire: +u$elă . rele$ă noutatea.raportul cu realitatea: nu$ela urmăre(te realizarea $erosimilităţii *o$estire .&e acordă o importanţă mai mare caracterizării complexe a persoInajelor dec#t acţiunii propriu-zise) *ersonajele sunt caractere formate (i se dez$ăluie în desfă(urarea conflictului) În funcţie de rolul lor în acţiune.autorul po$estirii este mai interesat de situaţia epică în care se află personajul . iar descrierile sunt minime) . ceea ce a de$enit ulterior tendinţa de obiecti$are ) 1a specie modernă.&pecie a genului epic. relaţiile moti$ate psi%ologic sau sunt portretizate succint) . cu un fir narati$ central (i o construcţie epică riguroasă.de atenuare a prezenţei naratorului care nu se implică în subiect (i se deta(ează de personaje) Înt#mplările sunt relatate alert (i obiecti$. caracterul inedit al subiectelor abordate. nu$ela este concepută pentru o lectură nefracţionată) "eosebiri nu$elă . în proză. folclor. -nu$ela istorică este o specie tipic romantică ( în literatura rom#nă nu$ela istorică a apărut în perioada pa(optistă atunci c#nd s-a dez$oltat romantismul rom#nesc .&pecie epică.5olul detaliilor semnificati$e) .are ca temă e$ocarea artistică a unei perioade din istoria naţională. filozofică. apărută în literatura europeană în secolul al J9-lea (denumirea fr)nou$elle.caracterul subiecti$. fantastică.tendinţa spre obiecti$are a nu$elei (naraţiunea la persoana a !l!-a .&pre deosebire de roman.+araţiunea se desfă(oară liniar. socială) +>9E7' !&8<5!1H caracteristici: -prezintă fapte (i e$enimente istorice. cu un conflict concentrat.&e obser$ă tendinţa de obiecti$are.după temă: istorică.5elaţiile temporale (i spaţiale sunt clar delimitate) 8impul derulării e$enimentelor este precizat. . naratorul inter$ine relati$ puţin prin consideraţii personale. ceea ce conferă $erosimilitate) . prin înlănţuirea sec$enţelor narati$e) .autorul nu$elei î(i construie(te personajul prin mai multe detalii .

actiune. prin inlantuirea secventelor narative. Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/. . 6uvela .. sunt prezentate de narator. personaje..e acorda importanta deosebita caracterizarii personajului. dar elaborarea lor se realizează prin transfigurare artistică. din faptele sale. de obicei. 8odul de e/punere predominant este naratiunea. conferită de arta naraţiunii (i a descrierii) În literatura rom#nă creatorul nu$elei istorice este 1ostac%e +egruzzi. ctiunea are un ritm alert.subiectul prezintă înt#mplări care au ca punct de plecare e$enimente consemnate de istorie.e observa tendinta de obiectivizare @ naratorul se detaseaza de personajele sale. din gandurile lui. ideile. 6aratiunea se desfasoara liniar cronologic. limbaj. Tema: evocarea unei perioade din istoria nationala @ locul si timpul bine delimitate. cele mai cunoscute nu$ele ale sale fiind: 'lexandru 7ăpu(neanul (i &obiescDi (i 5om#nii) 6uvela este o opera epica de intindere relativ redusa cu un numar relativ redus de personaje in care este redata o intamplare din viata unuia sau a mai multor personaje. Timpul si spatiul sunt clar delimitate conferind verosimilitate te/tului. limbaj . comportamente. traditii. )ntalnim narator. mai mica decat romanul si in functie de temele tratate.. . în conformitate cu $iziunea autorului. . ctiune mai dezvoltata ca a sc"itei. . vf(10l:(10nfff Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje. care reies din: vorbele rostite. fantastice. dar se face apel la fictiune si la viziunea autorului. nu se insista asupra detaliilor. psi"ologice. caracterizat in raport cu actiunea. conform cu viziunea autorului. )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct. . 6uvela 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/. din atitudinea celorlalte personaje fata de el. Beconstituirea epocii se realizeaza prin culoarea locala (obiceiuri. din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior. )ntamplarile relatate sunt obiective. de . si indirecte.ubiectul prezinta intamplari consumate in istorie. Personajele au numele si trasaturile unor personalitati istorice realizate prin transfigurare artistica. unele trăsături (i acţiuni ale unor personalităţi istorice. re o constructie epica riguroasa. in nuvela apare. vestimentatie) redate prin naratiune si descriere. 6uvela istorica este inspirata din trecutul istoric. conceptiile prin intermediul personajelor si al actiunii. relaţii sociale. $estimentaţie...reconstituirea artistică a epocii se realizează (i prin culoarea locală (mentalităţi. )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune.personajele au numele. 8ai mare decat sc"ita. un singur personaj principal. obiceiuri. nuvelele sunt: )storice. principal si secudar. . are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic ctiunea nuvelei are un singur fir narativ. -ste o opera epica pentru ca autorul isi es/prima indirect gandurile. sociale. Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului. sentimentele. ctiunea savarsita de personaje ale caror caracteristici se desprind dintr$un puternic conflict. 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior.

din atitudinea celorlalte personaje fata de el. Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului.. %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv. din faptele sale. atitudinea usor ironica.. dar admirativa fata de personaje.. par. un singur personaj principal.pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:. 0. 0.pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:.tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate. care reies din: vorbele rostite.. si . principal si secudar. de . 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/. 2. . 1. propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre ... descrieri. are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic... ctiunea nuvelei are un singur fir narativ. Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/.. .. realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare.. are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic. din gandurile lui. %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv. *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea. 3. )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct. este o nuvela pentru ca are toate trasaturile caracteristice acestei specii literara care apartine genului epic in proza.. si indirecte.crierea .. . si indirecte. )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct. ..dialogul si monologul.tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate. de obicei. )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune. nu se insista asupra detaliilor. din atitudinea celorlalte personaje fata de el. regionalisme.) -ste evidenta in acelasi timp. de obicei. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice. de .dialogul si . de asemenea. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice. par. un singur personaj principal.. :.. ..dialogul si monologul. de asemenea. din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior. nu se insista asupra detaliilor. )n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea. '.. din gandurile lui..) -ste evidenta in acelasi timp.). in nuvela apare. principal si secudar. Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului. )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune. regionalisme. din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior. realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare. atitudinea usor ironica.)n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea.). 6uvela $ %aracteristici generale 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/. par. de .. 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior. sunt prezentate de narator. ctiunea are un ritm alert. 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior. 1. 6uvela .. din faptele sale. descrieri. '. 6uvela . si . *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea. Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/. descrieri.. dar admirativa fata de personaje. de asemenea. Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje. ctiunea are un ritm alert. propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre .. (. sunt prezentate de narator. Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje. )n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea. care reies din: vorbele rostite. in nuvela apare.. ctiunea nuvelei are un singur fir narativ.

. nu$elă) +u$ela este specia genului epic în proză. personajele nu sunt numeroase. realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare. si . concentrat. . regionalisme.. cu o intrigă riguros construită. %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv. +u$ela se referă la o lucrare de ficţiune care este de obicei scrisă în proză. urmărind un conflict unic..tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate. 3. în funcţie de contribuţia lor la desfă(urarea acţiunii) +u$ela prezintă fapte într-un singur conflict. 2. mai scurtă dec#t un roman (i mai lungă dec#t o po$estire) 1onţine de obicei puţine personaje care sunt însă construite pe c#te$a linii principale) Ea are o naratiune ce$a mai concentrata.rolul conflictului interior (plasarea situatiei conflictuale in constiinta personajului) $ prezentarea tensiunilor sufletesti $ transformarile (sufletesti. atitudinea usor ironica.pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:. ale lui EonorO de 2alzac sunt exemple de nu$ele istorice) +u$ela 'lexandru 7ăpu(neanu e poate cel mai cunoscut exemplu de nu$ela istorică din literatura rom#nă) +u$ela psi%ologica . trama mai putin complicata dec#t un roman) +u$elele se clasifică după criteriile comune ale subiectului cu modalitatea lui de realizare în: L istorice L psi%ologice L fantastice L filozofice L anecdotice "upă curentele literare în care se înscriu ca formulă compoziţională..).&. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice. personaje mai putine. dar admirativa fata de personaje. în mod obi(nuit sub formă de naraţiune) 8ermenul de nu$elă $ine din franţuzescul nou$elle (i înseamnă noutate.lavici I?n vreme de razboi55 de ). cu un singur fir narati$. . (. morale. fiind caracterizate succint. *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea.%aragiale .aupassant.. accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului dec#t pe acţiune) < nu$elă este o naraţiune în proză.monologul. propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre . nu$elele sunt: L renascentiste L romantice L realiste L naturaliste +u$ela istorică &c%ema oricarei nu$ele clasice.) -ste evidenta in acelasi timp. comportamentale) suferite de personaje in evolutia conflictului $ evolutia raporturilor dintre personaje $ mijloacele de investigatie psi"ologica $ aspecte ale stilului -/emple: 8oara cu noroc de )oan . istorice are patru timpi: G) < prezentare a locului unde se desfa(oară acţiunea (i a personajelor M) >n e$eniment care modifică situaţia /) < serie de acţiuni puse în pericol de acest e$eniment c%eie N) >n dOnouement (deznodăm#nt care stabile(te noua situaţie *rimele două etape se pot confunda dar (i alte combinaţii sunt posibile) 4uC de . :. (i po$estirile din 7es contes de la 2Ocasse..

istorice are patru timpi: G) < prezentare a locului unde se desfa(oară acţiunea (i a personajelor M) >n e$eniment care modifică situaţia /) < serie de acţiuni puse în pericol de acest e$eniment c%eie N) >n dOnouement (deznodăm#nt care stabile(te noua situaţie *rimele două etape se pot confunda dar (i alte combinaţii sunt posibile) 4uC de . auditive (zgomot. decorul). dar si indicatii scenice (mimica. actele in scene si tablouri.aupassant. ctiunea e impartita in acte. -fecte vizuale. 8od principal de e/punere este dialogul. morale. nu$elă) +u$ela este specia genului epic în proză.pecii ale genului dramatic: .%ontinutul de idei si mesajul operei sint scoase in evidenta de jocul actorilor.. trama mai putin complicata dec#t un roman) +u$elele se clasifică după criteriile comune ale subiectului cu modalitatea lui de realizare în: L istorice L psi%ologice L fantastice L filozofice L anecdotice "upă curentele literare în care se înscriu ca formulă compoziţională.*e obicei se prezinta multe personaje.rolul conflictului interior (plasarea situatiei conflictuale in constiinta personajului) $ prezentarea tensiunilor sufletesti $ transformarile (sufletesti. ale lui EonorO de 2alzac sunt exemple de nu$ele istorice) +u$ela 'lexandru 7ăpu(neanu e poate cel mai cunoscut exemplu de nu$ela istorică din literatura rom#nă) +u$ela psi%ologica . urmărind un conflict unic. accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului dec#t pe acţiune) < nu$elă este o naraţiune în proză. nu$elele sunt: L renascentiste L romantice L realiste L naturaliste +u$ela istorică &c%ema oricarei nu$ele clasice. în funcţie de contribuţia lor la desfă(urarea acţiunii) +u$ela prezintă fapte într-un singur conflict. gesturi. dialogurile personajelor). concentrat.%aragiale +enul dramatic: ctiunea se desfasoara in fata spectatorilor. fiind caracterizate succint. personajele nu sunt numeroase. literar (monologurile. cu o intrigă riguros construită.ubiectul si momentele subiectului sint specifice.. comportamentale) suferite de personaje in evolutia conflictului $ evolutia raporturilor dintre personaje $ mijloacele de investigatie psi"ologica $ aspecte ale stilului -/emple: 8oara cu noroc de )oan . cu un singur fir narati$. (i po$estirile din 7es contes de la 2Ocasse. %uprinde te/tul propriu$zis.) )ntre acte se face de obicei cite o pauza. personaje mai putine.lavici I?n vreme de razboi55 de ). muz. mai scurtă dec#t un roman (i mai lungă dec#t o po$estire) 1onţine de obicei puţine personaje care sunt însă construite pe c#te$a linii principale) Ea are o naratiune ce$a mai concentrata. .&.+u$ela se referă la o lucrare de ficţiune care este de obicei scrisă în proză. în mod obi(nuit sub formă de naraţiune) 8ermenul de nu$elă $ine din franţuzescul nou$elle (i înseamnă noutate.*e obicei actiunea se a/eaza in jurul citorva personaje.

" "Personalitatea este organizarea dinamica in cadrul individului a acelor sisteme psi"ofizice care determina gandirea si comportamentul sau caracteristic. Prezenta. cu un conflict comic. in versuri ori in proza. istorica. a gen. de teamă. .ublimul se imbina cu grotescul. dramatic in versuri sau in proza. dramatic. utorul face sa traiasca in roman un impresionant numar de eroi. -/traordinar este faptul ca el nu a trebuit sa se lupte pentru a stapani graiul romanesc.). %ontine conflicte psi"ologice intre om si destin.. plasata intr$e comedie si tragedie . tragicul cu comicul. Personajul se clasifica ca un ideal. în care autorul î(i exprimă în mod direct sentimentele prin intermediul procedeelor artistice) *articularităţi 6 1aracteristici ale operei lirice -ul liric 4(i exprimă direct sentimentele ( de admiraţie..ecretul intregului sau farmec consta in substratul auto"ton al culturii romane. ajutandu$l c"iar in realizarea de imagini artistice deosebite. romantica. Particularitati: Personaje puternice. Tipuri de drame: . ce satirizeaza viciile omenesti si sociale. dragostea. direct <pera lirică "ef) <pera lirică este opera literară care aparţine genului liric scrisă în $ersuri.%omedia$ s. )nc"eiere: Prin \\personaj\. *rama$ s. totdeauna selectionate si conduse de sistemele psi"ofizice care alcatuiesc personalitatea noastra. %aracteristic "Arice comportament si orice gandire sunt caracteristice persoanei si (.entimente marete: patriotismul." )nceput: \\\\a adus prin opera sa o limba noua si mereu proaspata. . Tragedia$ s. antica. a gen. . Psi"ologica. dramatic in proza. avind conflicte puternice intre personaje. satirica. +enul liric: )deeile si trairile autorului sint e/primate nemijlocit. caci acesta i$a fost mereu la indemana.ociala. care are conflicte puternice.datorie si pasiune. actiune grava sideznodamint tragic. %reator e/ceptional de viata. care va suscita mereu noi introspectii in adancimiile fiintei umane. \\autor\\ a creat un personaj de referinta in literatura romana. dar si dominanta este figura lui \\ personaj \\\\. Particularitati: Personajele@ infle/ibile. imbinind. de bucurie prin intermediul figurilor de stil (i a imaginilor artistice) * .. -le sunt moduri de adaptare si desfasurare provocate de situatia ambientala in care ne aflam. fiecare cu individualitatea lui proprie. a gen. eroul romanului cu acelasi nume. . demnitate. Beda viata in toata comple/itatea. comle/e. Prezenta elementelor lirice." %omportament si gandire " cesti doi termeni constituie o etic"eta pentru a desemna tot ceea ce poate un individ sa faca (. conceptii si actiuni cu deznodamint grav.) sunt unice pentru aceasta. avind deznodamint vessel si caracter moralizator.trasaturile positive si negative..

în cadrul poeziilor se distinge un amestec al lirismului cu epicul și există o tendință de distrugere a regulilor rigide de $ersificație) . enciclopedia liberă +enul liric cuprinde operele literare 4n care sunt e/primate direct (spre deosebire de genul epic) g7ndurile. care e patrunsa de o tristete. mie. raul. și anume acompaniamentul de liră) "e abia în epoca modernă. nastera. -legia este un poem liric al cărui ton e adesea tandru. ideile și sentimentele autorului prin intermediul eului liric. exprim#nd sentimentele prin intermediul figurilor de stil și al simbolurilor) "e obicei. îmi. citesc. mea (i $erbe de persoana ! (stau. ritmul sau rima) !n literatura contemporană nu se mai poate $orbi de o asociere între genul liric si poezie. . ?n genul liric domină $iziunea și transfigurarea artistică. oda a$ea o compoziție triagică) Bomanta$ cintec specific doar romanilor. admir. . zeul luminii. conditia geniului. ceasta era 4nsemnul lui pollo. (societatea) trecera timpului.* * * Eul liric este prezent în text prin mărci lexico-gramaticale: pronume (i adjecti$e pronominale de persoana ! (eu. moartea$ ca element al destinului. compus din strofe simetrice) 'semenea c#ntecelor corului.odurile de expunere folosite sunt descrierea (i monologul liric) Eul liric ($ocea interioară a poetului î(i confesiază direct g#ndurile.ai mult c%iar. trist și melancolic) Ada este un poem c#ntat la $ec%ii greci) 7a moderni. ?n 4recia 'ntică s-a folosit pentru scrierea textelor poetice cu criteriu formal. mine. legate de e/istenta omului: binele. cre#nd un uni$ers de mare forță de sugestie ce se adresează sensibilității cititorului) Este.). cu caract. senti$tal. societății cu intenția îndreptării) *oate fi în proză sau în $ersuri) -legie$specie a genului liric cult.8editatie$ specie a genului liric. genul literar al discursului subiecti$. al muzicii și al poeziei la greci. stofa. autorul apel#nd la te%nici aludi$e si asociati$e. jale. dar este folosită și persoana a !!-a) Termenul liric vine de la denumirea instrumentului muzical numit lira. melancolie.atira$ specie a genului liric in care sint biciuite defectele morale ale oamenilor sau ale societatii cu intentii moralizatoare. viata. din acest moti$.filosofic in care sint puse probleme . poem liric de înaltă inspirație. lirismul s-a identificat cu poezia. supusă unor mijloace formale cum sunt $ersul. poezia lirică a ajuns să însemne creație literară ce exprimă sentimente sau atitudini) 8reptat. exist#nd și opere lirice în proză) . ideile (i trăirile) +enul liric *e la ]i^ipedia. meditative. c#nt ) . cesta putind fi trist melanolic. deznadejde printr$o filosofie profunda.teme mari. discursul genului liric este la persoana înt#i. intr$o atmosfera de adinci framintari e/istentiale(sint prezente metafore si sKmbol.pecii ale genului liric * Pamfletul este o specie a genului liric în care sunt criticate defectele unei persoane.

de înstrăinare. (societatea) trecera timpului. in versuri apartinind poeziei didactice. are caracter sincretic (se imbină muzica. de jale. ură impotri$a asupritorilor. are caracter colectiv (este opera mai multor autori anonimi). viata. aflată în momente de cumpănă a existenţei sale. in care fiecare al 0$lea vers al strofelor rimeaza cu ' disti". in care se trateaza un subiect filosofic moral. -/emplu: -minescu E+losaE.teme mari. profund și intens o $arietate de sentimente. temele culti$ate în doină sunt: dorul. . )dila$ specie de poezie lirica si erotica din sfera poeziei bucolice in care este prezentata dragostea in cadrul rustic. comparaţia (i epitetul. 8editația (filozofică este o specie a genului liric în $ersuri în care e descris un fenomen din natură ale cărui concluzii de$in $alabile și pentru oameni) . . lir. artistic etc. Particularitati: )ncepind cu strofa a0$a unde se comenteaza fiecare vers. Bondelul este o poezie cu formă fixă alcatuită din trei catrene și un $ers izolat) 9ersurile unu și doi sunt identice cu $ersurile șapte și opt +azelul$ specie a liricii culte cu forma fi/a alcatuita din ($'( disti"uri. a gen. epice si estetice. tristețe. specifică poporului rom#n. suferinţa.constituita din '1 si '2 (lit. sub forma de scrisoare. jalea bucuria.atira$ specie a genului liric in care sint biciuite defectele morale ale oamenilor sau ale societatii cu intentii moralizatoare. versurile din prima pot sa nu se repete. ultima fiind cu un continut de mesaj. exprimă o stare de spirit a omului. legate de e/istenta omului: binele. *A)6 : *oina este o creație lirică $ocală sau instrumentală. iar ultima e prima inversata. univers. care desc"ide poezia si care este reluat la mijlocul si la sfirsitul ei. +losa$ specie a liricii culte filosofice de forma fi/a ce este alcatuita din atitea strofe cite versuri cuprinde ) . %osbuc D&upta vietiiE. în care interpretul își exprimă în mod direct sentimentele de dor. fiecare vers din prima strofa e comentat in strofele ulterioare. conditia geniului. cu caract. bucolica. poezia și dansul ) 8răsături exprimă direct. etc) . nastera. idei. iubire.) versuri si cu un refren.8editatie$ specie a genului liric. are caracter oral (s$a transmis din generație 4n genera ție prin viu grai). elementele de prozodie dez$ăluie o măsură scurtă de R-S silabe cu un ritm iambic6tro%aic (i cu o rimă împerec%eată6monorimă) %aracteristici are caracter anonim (nu are un autor cunoscut). Poezie cu forma fi/a: . morale. apare adesea moti$ul popular Pfrunză $erde Q alături de alte motive. dragostea. moartea$ ca element al destinului.onetul$ specie a genului liric alcatuit din 0 catrene si 1 tertene. figurile de stil folosite sunt: personificarea. -/emplu: +. etc) specia genului liric. regret. abordeaza principii filosofic.atira este o operă în general în $ersuri. raul. de obicei populară. sentimentele sunt declarate patetic. -/emplu: -minescu D%ind insusi glasulE Particularitati: 6u se admite repetarea cuvintelor cu e/ceptia instrumentelor gramaticale Bondelul$ specie a liricii fi/e . aspirații.( -pistola$ sp. * filosofic in care sint puse probleme . originala in literaturile orientale. de re$oltă.

%aiducești. .au o tematica variata. primavara se anunta cu intoarcerea cocotilor si randunelelor. personificare.3. al formelor de viata vegetala. notimpurile vin si pleaca: Toamna rugineste lunca. ei sunt zugraviti.de cătănie )86!&: aparţine genului liric. sterea sa afecti$ă se exprimă direct prin aspectul (i paleta coloristică a peisajului .asile lecsandri $ "Pasteluri" $prezentare generala Pastelul este o specie a genului liric cunoscuta in aceasta forma numai in literatura romana. simple si permanente: in zbenguierile dragostei si in incordarea . scoate lupii la prada in noptile cu vifornita. %iperbolă. Tipuri de doine În funcție de sentimentele exprimate. ec"ilibrata sub raportul temperaturii. descrierea se opreste asupra unor aspecte pitore(ti din natură . lecsandri se fi/eaza la geografia auto"tona.creatorul acestei specii prin ciclul A*asteluriA -exista ca specie doar in literatura rom#nă aparţine genului liric. discursul are caracter retoric (i conţine îndemnuri adresate contemporanilor) * P . una din ipostazele veridice ale pamantului romanesc. repetandu$si lucrarea. !niversul "Pastelurilor" e strabatut de euforie vitala si optimism cosmic. si individualizeaza un colt de natura lipsit de sublimitate. galben. la ceasurile sorocite.asile lecsandri . sentimente nobile. vara rodeste "oldele cu ploi fertile si soare cald. idei măreţe sau e$enimente importante. creata si dusa la celebritate de . armonia randuielilor firii. ploaia. aduce nori suri si vanturi fioroase. poetul utilizează (i alte figuri de stil : comparaţie.de dragoste.pastoresti. se inspiră din $iața poporului rom#n. față de scurgerea timpului. al rotatiei anotimpurilor. -l implica regularitatea ciclurilor naturii. Poeziile au aparut (cu doua e/ceptii) in revista "%onvorbiri literare" in perioada '. metaforă. in doua atitudini .3<. reflectă comuniunea omului cu natura. vantul. #ortele naturii. autorul folose(te imagini $izuale. )arna acopera cu troiene campurile. numit c"iar "Pasteluri". repetiţie.de jale. -l descrie o zona cuprinsa intre deal si campie. ro(u .asile lecsandri intr$un ciclu de versuri. doinele pot fi:de dor. epitetul este figura de stil cel mai mult folosită. auditi$e. prin elanul e/ploziv al mugurilor si iesirea plugarilor la munca. in mod precumpanitor. atitudinea omului față de $iață. definind delicatețea unei descrieri lirice) (exemplu . sunt elogiate personaje eroice. linistea satului adormit si oracaitul broastelor succed muncii "arnice si invalmasitei agitatii diurne. in$ersiune) . Aamenii insisi participa la jubilatia universala. ordinea imanenta a creatiei. sentimentele autorului . orfacti$e (i tactile . aparţine liricii peisagistice în $ersuri . modul de e/punere folosit este descrierea . mai ales cel cu $ariantă cromatică : alb. moarte.fidand sabloanele. viscolul se integreaza marelui mecanism planetar.de instrainare.T-&!&: Pastelul este un termen pro$enit din limba germana semnific#nd pictura cu creioane moi) "e la pictura în pastel termenul s-a extins în literatură. rasplatind osteneala seceratorilor. Gilele se scurg calme: )nserarea urmeaza diminetii.$'. limbajul este solemn.

demonic Eminescu n-a stăruit asupra dramei umane din ?rumoasa făra corp pentru că soluţia a dat-o în 7egendele 7uceafărului: zmeul care simbolizează păm#ntescul se resemnează în lumea nemuritoare) ?n spiritul romantismului german. . %u "Pastelurile" lecsandri atinge treapta deplinei maturizari a talentului. a$eau arătarea răz$rătitului. ec"ilibru. care sprijina degajarea unui sens. *esenul esentializeaza. bazata pe perceptie. dar e descrisa obiectiv. Eminescu. plutesc in aer ca un roi de fluturi albi"). &egate de artele plastice (pastelXdesen in creion moale. terminata adesea in poanta. $a interpreta basmul ?ata în gradina de aur astfel că ECperion de$ine simbol al demonicului. apartinand nemijlocit naturii si incorporandu$se ei. aceste poezii manifesta preocuparea pentru satisfacerea unor e/igente specifice: compozitie. ci că este $orba despre un mit antic: cel al rapirii unui păm#ntean de catre zeul infernului) Eminescu $edea geniul ca (i romanticii germani) 4eniul era o fiinţă capabilă să treacă de limitele lume(ti (i să-(i creeze o lume a lor) >n cercetător al titanismului 9) 1ernC obser$ă că titanii moderni s-au re$oltat contra cerului ca (i cei antici dar că nu au $rut să ia locul zeilor ci doar să fie oameni cu libertate deplină) 8itanii se consideră inspiraţi. -i reprezinta mai putin taranimea unei societati determinate si mai mult tipului unei umanitati atemporale. cu oc"ii unui privitor din afara. limpezimea.icle) 'cest lucru a fost confirmat de Eminescu lui . )maginea. 4)1alinescu consideră că 7uceafărul nu a$ea a(a un mare răsunet fara opera completă a lui Eminescu) El consideră 7uceafărul $#rful operei eminesciene spre care ne urcăm citind creaţiile mai mici) "in toate acestea se desprinde o idee centrală confirmată de toţi criticii prin care este considerată că întreaga creaţie eminesciană conţine moti$ul luceafărului) *oezia 7uceafărul s-a născut în noaptea unei mari dureri din dragostea lui Eminescu pentru 9iorica . *ese comparatii gratioase ("#ulgii zbor.activitatii productive. usor colorat). al geniului ispitit de c%emarea iubirii păm#nte(ti) În studiul lui !) Tura . demonică. %orespondenta sentiment 9 natura (romantica) este subliniata de faptul ca tabloul este insufletit de o prezenta umana. ca (i poeţii în antic%itate.ersul isi pastreaza simplitatea. intrucat poezia ne implica in postura de spectatori. pentru destinderea atmosferei. de obicei de patru strofe. recurge la o mica inscenare. mai ales miscarile si detaliile.itul în poezia lui Eminescu se demonstrează că Eminescu g#ndea mitic (i nu filosofic prin faptul că zmeul din po$este nu poate să fie un PzburătorQ.aiorescu care la r#ndul lui a transmis această inforamţie lui !) 'l) 2rătescu-9oine(ti) !deia geniului nemuritor este $ec%e în g#ndirea poetului) *e măsură ce el intra tot mai mult în conflict cu oamenii $remii el teoretizează distanţarea geniului de societate. cursivitatea. sau pline de o calma maiestate ("#umuri albe se ridica in vazdu"ul scanteios9%a inaltele coloane unui templu meiestos"). colorit. erau m#ndrii de suferinţele lor. pentru ca ei în lupta contra dumnezeirii erau gata să renunţe la ce oamenii consideră că au cel mai de preţ: suflet ul. #ormula compozitioanala. Tabloul e dinamic si concis. infernală. intaresc sentimentul de seninatate clasica. Timpul "Pastelurilor" este invariabil prezentul. traduce momentan senzatia. . '7E4<5!' 7>1E'?H5>7>! $ studiu critic $ 7egendele 7uceafărului 4eniul lui Eminescu este $ăzut ca înalţ#ndu-se în lumina 7uceafarului) *oezia a retinut cel mai mult atenţia iubitorilor de artă frumoasă) 5ăsuntetul se explica prin faptul că poezia este o alegorie a nefericirii păm#nte(ti a poetului (i aceasta a fost scrisă cu puţin înainte ca poetul să intre în prima faza a bolii sale mintale. =Kperion. fara digresiuni sau paranteze. surprinzand conturul obiectelor.

. &a baza ei se afla convingerea autorului ca goana dupa bani zdruncina ti"na si amaraste viata omului. scapandu$l pe . . pretuita de .tapanit de setea de bani. conflictul se desfasoara liniar si ascendent. un moment de referinta in evolutia prozei noastre. dar asa le$a fost datE). . !nitatea intregului. ca $oce interioară omului. decat sa carpeasca cizmele satenilor. in ciuda rezervelor e/primate de soacra sa (care intruc"ipeaza in nuvela intelepciunea varstei si a e/perientei) se "otaraste sa abandoneze linistea colibei din sat si sa ia in arenda carciuma de la 8oara cu noroc. 8imi(oara. ci pentru a fi cineva. . un precursor al prozei lui &iviu Bebreanu. a feliei de viata autentica este sugerata de cuvintele batranei. 6emultumit de conditia sa sociala. un simbol al geniului creator) Pentru -minescu demonul.Eminescu a procedat ca un titan încă de la prelucrarea moti$elor din folclorul rom#nesc fac#nd din &aramis un titan re$oltat împotri$a di$initaţii (i făc#nd din zmeul din po$este. . %onflictul psi"ologic se amplifica treptat. cu un simt feminin caracteristic. 8omentul intrigii. dand lui +"ita un sentiment de inferioritate. cu care se inc"ide si se desc"ide cartea (DAmul sa fie multumit cu saracia sa. 2ucure(ti.imteam eu ca nu are sa iasa bine. pentru a fi respectat. nevasta lui +"ita. intuieste ca &ica este Dom rau si primejdiosE. el simte ca ar putea face si altceva. pe care setea de imbogatire le are asupra vietii sufletesti a individului.amadaul. )n sinea lui. pe masura ce +"ita intra in mecanismul necrutator al afacerilor necinstite ale lui &ica. devine la inceputul nuvelei D8oara cu norocE motiv de puternice framantari. D. na.i. Editura *entru 7iteratură. asupra destinului omenesc. caci daca e vorba. simbol al răului. nu bogatia ci linistea colibei tale te face fericitE. si +"ita avea aceeasi banuiala. devenindu$) complice.aiorescu) Înţelesul alegoric dat de Eminescu legendei 7uceafărul este acela al asemănarii soartei zmeului din po$este cu soarta geniului) 'stfel este perceput în zilele noastre c#nd încă auzim c%emarea 7uceafărului nemuritor) B)B&)A+B #). mai rentabil.aracia. GUR0 Eminescu. linistea vietii lui.lavici in alte nuvele pentru puterea ei miraculoasa de a mentine ec"ilibrul sufletesc al omului. &a inceput totul mergea bine si viata era prospera. faptele fiind distribuite in cele ': capitole.amadaului. +"ita se va instraina treptat de na si se va lasa manevrat de &ica. %ompozitia nuvelei este clasica.amadau de pedeapsa binemeritata a legii. *oezii.)Eminescu !)1reangă &tudii.i%ai. stapan temut al acestor locuri. prin vocatia de a picta mediul social si de a crea tipologii comple/e. dar intelege ca pentru a ramane la 8oara cu noroc trebuie sa devina omul . $a actiona ca titan în mersul societăţii arăt#ndu-(i geniul prin năzuinţa spre o frumuseţe superioară) "ubla înfăţi(are a lui ECperion: înger-demon ne duce la o contradicţie a firii lui care este o parte creatoare (i alta distrugătoare ca (i demonicul lui 4oet%e) "rama 7uceafărului începe din momentul în care el nu poate renunţa la nemurire datorită iubirii) 7uceafărul nemuritor 1on$ingerea pesimismului lui Eminescu a fost prima oară teoretizată de critica lui . respectandu$se ordinea cronologica a desfasurarii lor. Editura >ni$ersitatea din 8imi(oara. GUR0 8oara cu noroc D8oara cu norocE este o capodopera a nuvelisticii romanesti. *epune marturie falsa la proces in legatura cu omorul si jaful din padure. ce declanseaza conflictul si intreaga desfasurare a actiunii il constituie aparitia la 8oara cu noroc a lui &ica . .lavici este unul din stralucitii reprezentanti ai realismului obiectiv in litaratura noastra. Tema acestei nuvele o constituie urmarile negative. iar in cele din urma duce la pierzanie. consecintele nefaste. genereaza numeroase rele. -l identifica saracia cu lipsa de demnitate si doreste sa se imbogateasca nu pentru a trai bine.

nu numai caractere gata formate.lavici creeaza personaje comple/e si verosimile. +"ita cade invins de propriul sau destin. in sufletul nei se aprinde dispretul. un capriciu superficial. el este generos cu cei ce$l sprijina in afaceri iar la petreceri devine vesel si bun. in imprejurarile in care le pune viata. dupa propriile indemnuri. la randul lui. )n aceasta categorie. sprimea de om primitiv a lui &ica este insa asociata cu un fel de noblete salbatica. -l este un erou unic in literatura noastra prin c"ipul sau demonic (DTu nu esti om &ica. prabusirea lui +"ita este inevitabila. atingand calea sinuciderii. . este o victima a incapacitatii sale de a se raporta la simtul masurii si al ec"ilibrului in tot ceea ce intreprinde. dar si cele de omenie cand isi aduce aminte de nevasta si copii. lipsita de sprijinul moral al sotului. cu real talent de analist. 6i se releva astfel. inalt. cu oc"i mici si verzi si cu sprancenele dese si impreunate la mijlocE. . simtaminte si vibratii pure. creea personaje prin care sa arati ca. stfel.lavici isi pedepseste e/emplar toate personajele nuvelei amestecate in afaceri necinstite: arendasul este pradat si batut.urprinzand viata si moravurile unei lumi. . si indemnata tot de el.*e acum. &ica este individualizat printr$un portret fizic alcatuit din trasaturi caractersistice: Dun om ca de 13 de ani. %and iubirea pentru +"ita dispare. Tradarea barbatului nu este pentru ea un gest necugetat. cand este ucisa. +"ita refuza sa mai comunice sincer cu sotia sa. care poate sa plateasca grasunii pierduti ori pe cei furatiE.amadaul are asupra celorlalti efecte catastrofale. prin destinul ei tragic. . -roul este aprins de setea de razbunare. )n final va cadea si el. #acand din bani o unica pasiune. na. framantarile lui +"ita. femeia cea tanara. utorul surprinde. dupa imperativele sufletului lor. el se implica tot mai mult in faptele marsave puse la cale de &ica. sugereaza ura si dispretul pentru +"ita. sadic si amenintator sau cu izbucniri de autentica duiosie. )ntorcandu$se la 8oara cu noroc. macinat de remuscari. caci patima de bani nu poate fi stapanita. fiind darz si "otarat. naliza psi"ologica. ci si felul in care ajung oamenii sa fie asa cum sunt. care evolueaza paralel. +"ita se "otaraste sa$l dea prins pe &ica jandarmului Pintea. . . )n prezentarea evolutiei nei. . iar dezumanizarea sa se manifesta in toata amploarea. %ei doi se "otarasc sa$) intinda o cursa. prin apartenenta la acea categorie a pastorilor. dictata de prejudecati. este un caracter plin de contradictii. momentele de insingurare. %and ea era supusa acestui zbucium sufletesc.pre deosebire de scriitorii dinaintea lui. faptele si gandurile protagonistului. Prin personalitatea sa puternica. iar &ica scapa fara sa fi fost dovedit vinovat. *e la complicitate la crima nu a mai ramas decat un pas.aila$Boarul sunt osanditi pe viata.lavici il caracterizeaza indirect. Buza$Bupta si . iar &ica se sinucide izbindu$se cu capul de un stejar uscat. -le sunt la inceput personaje antitetice. &ica . devenind complementare.lavici se dovedeste un fin cunoscator al psi"ologiei feminine. monologul si dialogul. ci le da libertatea de a se manifesta. +"ita isi ucide sotia si este. #ricos si las. el este incpabil sa reziste tentatiei de a se imbogatii dupa ce se muta la 8oara cu noroc. uscativ si supt la fata cu mustata lunga. . asupra . .lavici nu impune personajelor o comportare rigida. dept al unei morale intransigente. facand$o capabila de emotii.amadaul ocupa un loc aparte. ci diavolE). stapan al locurilor. dupa ce &ica il necinsteste si in viata familiala. Am onest la inceput. banuita de &ica a avea Dslabiciune de aur si de pietre scumpeE este asasinata prin sufocare. na. Dsimti tragere de inima pentru &icaE. *ar onoarea familiei sale este din nou stirbita. oscilatiile de lumina si umbra. se mai afla la varsta la care cantecul si jocul nu dispar inca. aruncand$o pe na drept momeala. dezvaluie procesul devenirii lui +"ita. )ar pentru a purifica locul afacerilor necurate un incendiu mistuie carciuma. dar in acelasi timp. sub inraurirea caruia prabusirea sa morala este inevitabila. utoritate suprema. %u o intuitie deosebita. opiniile celorlalte personaje. ucis din comanda lui &ica. -l se caracterizeaza prin faptele savarsite si prin impresiile ce le lasa asupra celorlalte personaje. +"ita va deveni complice si partas la faptele necinstite ale . fiind: Dom cu stare. !ltimele zvacniri din final. specifica economiei ardelenesti din vremea sa. ea isi da seama de la inceput de firea ticaloasa si patimasa a lui &ica si isi avertizeaza sotul.amadaul e/ercita asupra tuturor o dominatie fascinanta.amadaului. al caror destin este dirijat de puterea de seductie a banilor. setea de razbunare si patima pentru &ica. Jura fals la judecata. tragismul vietii lui.

)n conceptia autorului viata fiecarui personaj este vazuta ca un destin propriu.criitorul pune accentul pe evolutia artistica a personajelor epice. de inspiraţie rurală. *efinitorie pentru arta realizarii personajelor la .lavici o noutate in literatura romana si un punct avansat al aplicarii metodei realiste in arta literara.lavici da o mare atentie felului in care se e/prima personajele. *esi portretul fizic este concis.care se în$#rte pe l#ngă cei bogaţi Vca . 4eorge gra$itează în jurul său.predispozitiilor psi"ice innascute. *ialogurile. accentul cade pe adjectivele cu rol de epitet caracterizator (D na era inteleapta si asezataL na era tanara si frumoasa. năzuinţele) !on al 4laneta(ului se situează la intersecţia mai multor tipologii realiste) "in punctul de $edere al categoriei sociale. pozitive si negative. la începutul secolului al JJ-lea) 'cţiunea romanului se desfă(oară pe mai multe planuri narati$e. atitudini. .criitor obiectiv. pun#ndu-i în lumină trăsăturile. precum si interventiei lor nemijlocite in desfasurarea intamplarilor. statut social (i indirect (fapte. . . ci numai sa descrie cat mai fidel intamplarile ce il imping pe fiecare personaj pe drumul destinului (Dsimteam eu ca nu are sa iasa bine. fiind un observator fara partinire. romanul î(i găse(te exprimarea plenară odată cu realismul) 1reator al romanului realist modern în literatura rom#nă. care folose(te femeia ca mijloc de par$enire) *ersonajul eponim al romanului este un ţăran sărac ce dore(te păm#nt) Încercarea disperată a lui !on de a dob#ndi păm#nt nu mai poate fi pri$ită. nu numai in manifestarile lor e/terioare. societatea in care traiesc si intamplarile vietii lor e/ercita influente ce le transforma caracterul reprezinta pentru vremea lui . cu o acţiune complexă la care participă un număr mare de personaje.lavici este o mare putere de interiorizare. au o mare putere de caracterizare psi"ica. 7i$iu 5ebreanu se dezice de realismul care Vcopia sincer. ci mai ales ca expresie a dorinţei de a scăpa de etic%eta înjositoare de sărăntoc (i de umilinţa de repeta soarta tatălui său. romanul V!onQ este primul roman publicat al lui 7i$iu 5ebreanu) El desc%ide seria marilor romane din literatura rom#nă interbelică) 5omanul. gesturi. domin#nd întreaga lume care se desfă(oară în legătură cu el) 1elelalte personaje principale ('na. redus la esential. dar asa le$a fost dataE). cu spirit realist desavarsit. cu vointa si slabicini. a$#nd personaje numeroase) &pecia literară pri$ilegiază personajul. consemn#ndu-le atitudinile)!on este personajul titular (i central din roman. fidel (i fotograficQ lumea (i cere ca romanul să se îndrepte spre un realism al esenţelor) 1onsiderat Vcea mai puternică creaţie obiecti$ă a literaturii rom#neQ (Eugen 7o$inesc . în condiţiile satului rom#nesc din 'rdeal. stare ci$ilă. na era sprintena si mladioasaE). el este construit dintr-un ansamblu de trăsături redate în mod direct (portret. cupuse unor conflicte puternice. el este tipul ţăranului a cărui patimă pentru păm#nt iz$oră(te din con$ingerea că acesta îi susţine demnitatea (i $aloarea în comunitate) "in punctul de $edere al categoriei morale. prezintă lupta unui ţăran sărac pentru a obţine păm#nt (i consecinţele actelor sale. se comporta asemeni unor fiinte reale. ceasta a facut ca eroii sai sa fie infatisati in zbuciumul lor launtric. *e aceea el nu se simte in nici un fel obligat sa e/plice nimic. acordand o atentie deosebita evenimentelor aflate in legatura directa cu personajele. na era frageda si subtire. ?lorica. Ariginalitatea artei portretistice consta in faptul ca personajele au insusiri numeroase. . raporturi cu alte personaje ) +aratorul obiecti$ (i omniscient î(i lasă personajele să-(i dez$ăluie trăsăturile în momente de încordare. a cărui e$oluţie în plan psi%ologic constituie obiectul romanului) "e aceea. doar ca expresie a lăcomiei. )on$caracterizarea 1onstrucţie epică în proză de mare întindere. biografie. în aceste condiţii.lavici nu infrumuseteaza cu nimic viata personajelor sale. fiind reflectari ale intimitatii omului. limbaj. Bemarcabile sunt insa si e/presiile. 2aciu. !on este tipul ari$istului fără scrupule morale. care oricum se va implini. zicatorile si proverbele.

răspunzător de $iaţa 'nei (i a copilului lor. î(i găse(te o replică peste timp în romanul V. trebuie WQ) *ăm#ntul i-a fost drag ca o maă. iubea mai mult munca păm#ntului. ignor#nd at#t sentimentele. făc#nd din el un personaj memorabil prin acea că întreaga sa energie este canalizată spre îndeplinirea scopului de a a$ea păm#nt) În acest sens.un c#ine la u(a bucătărieiQ) 1on(tientiz#nd organizarea socială. numai că băiatul. se lăsă în genunc%i. încă de la început. Vcel din urmă ţăranQ. !on înţelege (i că toate calităţile sale nu sunt suficiente pentru a-i sc%imba statutul. st#rne(te m#nia lui 4eorge 2ulbuc) 1aracterizat direct de către narator. ilustrată în romanul !on. de aceea. îndrăgit de familia Eerdelea pentru că de mic se arătase isteţ la în$ăţătură) În$ăţătorul reu(e(te să-l con$ingă pe tatăl său să-l dea la (coală. a(a că s-a întors acasă) !ubirea păm#ntului l-a stăp#nit de mic: V9e(nic i-a pizmuit pe cei bogaţi (i $e(nic s-a în$er(unat într-o %otăr#re pătima(ă: trebuie să aibă păm#ntu mult. zgunţuroase (i umede)Q) 'doră (i $enerează păm#ntul ca pe o zeitate: V'poi încet. nu suportă ocara (i reacţionează $iolent) &ec$enţa cea mai eloc$entă se petrece Vîn păm#nturiQ) 'tunci este declan(at mecanismul fără întoarcere în care stă destinul flăcăului (i a celor din jurul său) 'juns la păm#ntul său. refuză să $orbească cu ea (i-i spune. să-l trimită pe tatăl ei să discute) 1#nd tratează problema cu 9asile 2aciu. %oţ (i t#l%arQ. iar Vglasul păm#ntului pătrunde nă$alnic în sufletul flăcăului ca o c%emare. cinică. atitudinea lui ion este rece. !on se simte biciut. sfidător. nu $ede altce$a dec#t garanţia proprităţii asupra păm#ntului) "upă moartea soţiei sale. ci . ce era acum căsătorită cu 4eorge 2ulbuc) El încearcă să o recucerească pe ?lorica. personajul este drastic pedepsit de autor. ca 9asile 2aciu) 1#nd acest personaj îl caracterizează direct. îi plăcea să-l muncească. tumultuoase a lui ion i se opune !lie . umilit (i înfrico(at în faţa uria(ului) !nstinctul de posesiune a păm#ntului (i lăcomia care pune stăp#nire pe el sunt moti$ate (i de ipostaza păm#ntului-ibo$nică: VÎl cuprinse o poftă sălbatecă să îmbrăţi(eze %um())) ) Întinse m#inile spre brazdele drepte. distantă. c%ipe(. ion este Viute (i %arnic ca mă-saQ. sărăntoc. însă relaţia lor adulteră este descoperită de 4eorge care pregăte(te răzbunarea) 2ărbatul în(elat î(i $a ucide ri$alul cu lo$ituri de sapă) În timpul agoniei. iar apoi în *etri(or-fiul lor. întruc#t el se face $ino$at de dezintegrare morală. ameţitor)Q &etea de păm#nt este trăsătura dominantă a personalităţii sale. fire %istrionică (i contemplati$ă. un statut foarte bine definit) Este prezentat ca unul dintre feciorii de frunte ai satului. î(i cobor# fruntea (i-(i lipi buzele de păm#ntul ud) Xi-n sărutarea aceasta grăbită simţi un fior rece. de fapt. cople(indu-lQ) ?eciorul se simte mic (i slab. cucernic. tulbur#nd lini(tea unui cămin (i a unei întregi comunităţi) .oartea apare ca o unică soluţie de ie(ire din impasul în care ajunge destinul personajului) 1ondiţia ţăranului. spun#ndu-i Qfleandură. !on pri$e(te cu a$iditate porumbi(tile. (tie să-i stăp#nească pe lăutari (i pe to$ară(ii de petrecere (i. ion este Vsemţ (i cu nasul în $#ntQ. în !on rena(te pasiunea pentru ?lorica. soţia de$enind o po$ară jalnică (i incomodă) &inuciderea 'nei nu-i treze(te lui ion regrete sau con(tiinţa $ino$ăţiei pentru că în 'na. din care cauză flăcăul simte dureros prăpastia dintre el (i VbocotaniiQ satului. con(tient că deţine controlul absolut asupra situaţiei (i că-l poate sili să-i dea păm#ntul la care r#$nise at#ta) 1#nd a luat-o pe 'na de soţie. dar sărac. %oldelel. astfel portretul naratorului insistă mai ales asupra acestei pasiuni tulburătoare care-l stăp#ne(te de mic) Între ceilalţi feciori este recunoscut ca un lider) Încă de la început are o structură de luptător. etc) 7e simte $orbind. !on de$ine una cu păm#ntul mult r#$nit) 'stfel.oromeţiiQ) +aturii primare.oromete. care nu mai luptă pentru a stăp#ni spaţiul. de(i (i-a impresionat profesorii. dispreţuitor. $oinic. !on s-a căsătorit. a(a că trebuie să găsească o modalitate de a se impune. c#t (i criteriul moral) *ersonajul are. fără să-(i dea seama. cu păm#nturile ei. el î(i urze(te cu meticulozitate (i pricepere planul seducerii 'nei deoarece ea a$ea Vlocuri (i case (i $ite multeQ) "upă ce o lasă însărcinată pe 'na.

&a inceput. a contribuit imaginatia mai multor generatii si a mai multor oameni de talent. sotia lui Poseidon. *e aceea zeul aparea in c"ipuri diferite. -ste de subliniat faptul ca l. frodita este fiica lui Geus si a *ionei. in special pietre si lemne. in legendele Alimpulu se reflectau realitati sociale si politice de pe vremea cand traiau autorii mitului. %ronos etc. zei s$au nascut ca si oamenii. atribuindu$le toate fenomenele pe care nu si le putea e/plica. 8itru a procedat cu . inainte de ei. ci a ales pe cele mai importante in legatura cu zeii cei mari ai Alimpului si. Tocmai de aceea l. eroi. Dnasterea zeilorE de "aosul care domnea in mitologie. *ar imaginatia omului primitiv. -ros este stapanul inimi zeilor si oamenilor. la =esiod. de pe vremea cand au fost plasmuite aceste mituri. a creat figurile mitice ale zeilor. Problema esentiala care se punea era aceea ca un zeu sa nu apara pe scena mai inainte de a fi creat asa cum de pilda.criitorul le/andru 8itru ne prezinta miturile despre zeii olimpici despre care se povesteau mituri plasmuite in vremusi si in regiuni diferite si reflectand conceptii felurite. o alta divinitate a marii. in Beotia. in lipsa unei ratiuni patrunzatoare. 8itru a trebuit sa dea ordine cronologica miturilor conducandu$se dupa =esiod dar introducand si unele elemente personale. =esiod a fost determinat sa scrie Teogonia. zeul iubirii. 8iturile Alimpului au fost create intro epoca de umanizare a conceptiilor despre natura. . Alimpul "omeric nu este altceva decat o reflectare a vietii sociale si politice a grecilor. pentru că înglobează factorul iraţional) &-+-6*-&. 8itologia grecilor este e/trem de bogata pentru ca la crearea nenumaratelor figuri de zei semizei. ci (i un personaj a cărui mecanică a existenţei scapă logicii perfecte. in imaginatia grecilor. oricat de variate ar fi fost. !neori zeii se casatoreau cu muritoare si invers. =ermes era protectorul negustorilor. *e pilda. cand zeii si oamenii nici nu e/istau. 8itru a dat o deosebita importanta mitului prometeic dorind astfel sa lege printr$un fir logico cronologic diferite mituri intre ele si pentru a$i da lui Prometeu valoarea unui simbol al luptei pentru stapanirea tainelor naturii. &a constituirea acestui panteon olimpic a contribuit imaginatia mai multor oameni si a mai multor generatii din diferite regiuni locuite de greci. cu =aosul. zeii nu traiau izolati de muritori. fiul lui Poseidon sau al lui 6ereu etc. !ranus. stfel. era inc"ipuita de o piatra necioplita. ci se amestecau in viata lor. Poetii care au urmat dupa =omer au prelucrat miturile in lumina conceptiilor filozofice si religioase ale vremii lor. l. *ar. *e aceea in viata zeilor se reflecta multe din fenomenele vietii sociale a grecilor. Triton. res era zeul razboiului. cazut in valurile marii.A&)8P!&!) stazi omul cunoaste fortele naturii si puterea lor nu il mai inspaimanta. 6ereu. )n conceptia vec"ilor greci. care si asa era e/trem de bogat. grecii si$au inc"ipuit aceste forte sub forma unor obiecte neinsufletite. %a si =esiod.pentru a scăpa de teroarea timpului) 'utorul de metodă realistă desfă(oară o forţă demiurgică nu numai pentru a înfăţi(a cititorului o lume supusă cauzalităţi. de pe vremea lui Pericle. fiicele lui 6ereu. contribuind astfel la inbunatatirea tezaurului mitologic grec. 6ereidele. *e pilda un mit spunea ca zeita frodita se nascuse din sangele lui !ranus. -l nu si$a propus sa dea absolut toate miturile Alimpului. numite fetisuri. +"eea. inparatia mortilor o conducea =ades. dintre care aceea a grecilor se remarca prin mare bogatie si frumusete a miturilor. &uaind ca pilda marea observam ca strabunii indepartati ai grecilor. in orasul T"espiae. zeita =era proteja casnicia. forta atribuita mai tarziu zeului -ros. aducandu$le fericire sau nenorocire. *ar in mare in imaginatia grecilor mai locuiau: mfitria. stfel s$au plasmuit mitologiile popoarelor antice. au pus stapan peste intinsele ape pe Poseidon. *ar cauza principala a multimii miturilor o constituie multitudinea fenomenelor naturii si a diferitelor aspecte ale acestor fenomene. Tetis. in timp ce la =omer. "aos provocat de nenumaratele mituri contradictorii atat in ceea ce priveste faptele zeilor cat mai ales in ceea ce priveste momentul aparitiei lor in lume caci. fiul lui Poseidon.

)))$a a DAsideeiE zeita frodita este pedepsita de =efaistos facand o plasa de aur invizibila in care a prins$o alaturi de res. )ntelesurile cuvantuui DerouE izvorasc din )liada si Adiseea poeme in care se canta fapte savarsite de luptatorii care au luat parte la razboiul Troiei. "ile. 1. )ntoarcerea a"eilor in -lada. Aricat de importanta ar fi problema cronologiei miturilor. comandant militar. muritor ridicat dupa moarte la rangul de semizeu. )n prima parte a D&egendelor AlimpuluiE putem distige urmatoarele trasaturi principale: '. *edal si )car.afo. *ar inainte de lupta sub zidurile Troiei. Dfiica a lui GeusE. talent. &egendele eroilor pot fi impartite in trei mari categori: legende plamadite pe pemantul +reciei inainte de razboiul Treiei. )n imaginatia grecilor. ucigand monstri si biruind oameni nelegiuiti. cautat sa armonizeze versiunile contradictorii intr$o sinteza in care predomina punctul de vedere moral. (. se amesteca in lupte fara sa$si dea seama ca nu este in stare sa le poarte ba c"iar este ranita de un muritor.multa atentie si logica introductand mitul lui Prometeu pentru a e/plica in acest fel aparitia oamenilor. sclepio. legende create in sia 8ica in legatura cu razboiul Troiei. a fost socotit vrednic de Alimp. !lise au fost insa oameni care au luptat sub zidurile Troiei. Geus nu a e/istat. nobil sef. 1. utorul a depus un efort staruitor de a motiva logic si psi"ologic trecerea de la un mit la altul si diferitele actiuni in cadrul aceluias mit. 2. )n lucrarea sa l. Beferindu$ne la D&egendele eroilorE putem spune ca acestea se caracterizeaza prin: . Belerofon. &inia evolutiva a semanticei cuvantului DerouE a fost: '. legende create in +recia dupa si sub influenta legendelor razboiului Troiei evenimant care a contribuit in mare masura la alterarea continutului legendelor si deci la estomparea cronologiei lor. grecii dezvoltasera stralucita civilizatie miceniana.enus este: datatoare de viata prin care iau fiinta toate vietuitoarele de pe pamant. 8itru a trebuit sa rezolve doua probleme fundamentale si anume problema cronologiei si problema fizionomiei eroilor. 8itru e/pune mituri si legende pecar imaginatia greaca le$a tesut in jurul unor oameni numiti in greceste DerosE. -/peditia argonautilor. )ntemeierea Tebei. &a poeta . legendele si versurile cele mai cunoscute si interesante. Pataniile lui !lise. zeita frumusetii. Pentru poetul roman &ucretiu. 0. care salasluieste in palatul de aur al tatalui sau. Geii erau niste fiinte pur imaginare pe cand multi dintre eroi au trait in realitate iar imaginatia nu a facut alt ceva decat sa le mareasca peste fire personalitatea. =eracle. . utorul a ales miturile. esentialul il constituie continutul lor pentru ca diferitele variante ale aceluiasi mit prezinta personajul mitologic despre care este vorba in lumini diferite. frodita ne apare in alta lumina fiind numita DnemuritoareE. -/ista o distinctie esentiala inre zei si eroi. eroul =eracle infruntand mania =erei. 8eleagru. )n legendele sespre eroi asistam la o incordare a tuturor puterilor fizice si morale ale pamantenilor spre a birui fortele vrejmase si a ridica viata si demnitatea omului deasupra tiraniei si mizeriei. )n D&egendele AlimpuluiE l. 2.pre a ne da mai bine seama de felul in care s$au plasmuit legendele. frodita$. in jurul unor eroi veniti din +recia.enus a capatat la &ucretiu o maretie pe care nu o avea la "omer dar a inceput sa o capete la . sadar. Geus trona maiestuos in Alimp dar pe pamant. vitejie. frodita$. semizeu. gamemnon. )n evolutia sensurilor cuvantului se vadesc limpede momente din istoria societatii sclavagiste grecesti. %astor si Polu/. Tezeu. venturoasa calatorie a lui -nea. %ronologic autorul a respectat urmatoarea ordine: Perseu. opera a mainilor lui Prometeu. este necesar de a cerceta intelesurile pe care le$a capatat cuvantul DerouE. 8enelau. Arfei si -uridice. 8otivaea rationala a alegerii si ordinei cronologice a miturilor pe care mitul prometeic o ilustreaza in c"ipul cel mai luminos. in rasul tuturor zeilor. *e e/emplu in D)liadaE frodita. Bazboiul Troiei. )n cartea a . combatant.afo. om distins prin nastere. 0. stapan.

pana in ziua cand a venit in macelarie sa$l mustre si$l gasi la lucru cu un cutit in mana.calfa la casa lui Bocioaca. (.. multe din ciudateniile miturilor. %a si D&egendele zeilorE. si anume ca. &a scoala Trica se cam batea cu cei pe care nu$i sufera. punandu$i in fata modele de lupta darza. la o manastire cu o reputatie foarte buna.*in acel moment viata amandurora cunostea o intorsatura radicala.si ca din intamplare se intalneste cu Persida la nunta lui 8unteanu cu 8ilena.'.Persida il iubea pe 6atl dar ea nu voia sa recunoasca.acesta din urma invata la scoala. tot asa in D&egendele eroilorE s$a aruncat o lumina deosebita asupra lui =eracle.Persida s$a bucurat si ea atunci cand s$a intors 6atl.%u timpul Persida s$a atasat mult de maica egidia si maica de fata.acesta fiind cazul in care a luat bataie de la un baiat mai mare ca el.*orea mereu ca fata ei sa fie deosebita si baiatul la fel.atat de mult incat se poate spune ca Persida era preferata maicii. /r'0(f('02lrr/ Persida urma sa se marite cu Pavel %odreanu dar il refuza fapt care l$a facut pe %odreanu sa se insoare cu alta. )n felul acesta. =ubar se simtea rusinat de fapta fiului sau si cauta mereu sa$i spuna ceva. 8aica egidia era foarte respectata de 8ara si de aceea si$a lasat fiica in seama ei.iar pe baiat voia sa$l faca ucenic. 2.8aica o ajuta pe 8ara cu bani pentru ca femeia sa aiba bani penteu Trica. pornind de la realitati certe.iar in apropiera nuntii 8ilenei 8ara si Persida s$au dus in vizita la Trica.nu putea sa$si scoata din minte c"ipul zarit printre cioburile ferstrei sparte. ea simtind ca nu$i va putea da o buna educatie de una singura. dar cum Bocioaca afla ca 6atl se tine dupa Persida (Bocioaca tinand mult la Persida)nu mai trecu cele 3 luni cu vederea.o femeie ramasa vaduva cu doi copii(Persida si Trica). D&egendele eroilorE contribuie la imbogatirea cunostintelor si la educatia tinerei generatii.)n ziua in care se intiarse a fost mare veselie la casa lui.asa ca 6atl fu nevoit sa mai petreaca alte luni departe de familia lui.copiii fiind salvati. cest lucru putea fi trecut cu vederea de catre =ubar si partenii sai. create de antici.iar in acel moment 6atl a zarit$o pe Persida la geam si a ramas incremenit. -ste unul din meritele de seama ale acestei lucrari.Pe Trica l$au trimis ucunic la casa lui %laici. naratia este insotita de e/plicatia rationala a plasmuirilor fanteziei. 0.Tocmai in aceste zile 6atl isi incepea cei doi ani de calatorie. se formuleaza nazuinte spre mai bine si spre mai frumos. )n primavara un geam al manastirii s$a spart din pricina vantului puternic. prin e/plicatii si ordin stiintific. 1. in care. sa cum in D&egendele zeilorE s$a dat o deosebita atentie figurii lui Prometeu.Persida afland de cele petrecute a iesit fara pemisiune de la manastire si a plecat cu Trica pe 8uresul involburat de erau sa moara amndoi si mama lor de spaima si maica egidia de rusine. 3. 8ara Beferat Bomanul incepe prin a prezenta personajul ce$i da nume :8ara. %ronologia este in conformitate cu ipotezele cele mai plauzibile.Pe fata voia s$o trimita la manastire sa fie bine educata.6atl se intoarse acasa dar cu 3 luni inainte sa i se termine cei doi ani de calatorie.)n clipa cand a vrut sa se napustesca asupra lui 6atl acesta din urma si$a aruncat cutitul din mana si l$a impins pe =ubar pentru a nu fi palmuit.dar totul s$a terminat cu bine.8ara isi iubea foare mult copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor. oamenii pot triunfa asupra tuturor obstacolelor si c"iar asupra vointei zeilor.dar .*in acea clipa 6atl nu si$o mai putea scoate din minte pe Persida ce$i parea mai frumoasa ca o zana. ici el o gaseste pe Persida la brat cu un anume %odreanu ce$i cam facea oc"i dulci Persidei.Totul era pregatit ca 6atl sa devina stapan dar Bocioaca uitandu$se prin cartea lui de calatorie a vazut ca 6atl a petrecut mai mult "ai "ui decat muncind pe la macelari.lucruri care l$au facut sa$i amane _taietura de maiestru_ a lui 6atl. utorul a ales cele mai interesante figuri de eroi spre a le e/pune viata legendara.trangea bani zi de zi pentru ei doi si pentru inmormantare. luptand cu darzenie si curaj neistovit.iar Persida simtea ca in sufletul ei se petrce ceva cu totul diferit. )deea calauzitoare in e/punere a fost aceea care a stat la baza plasmuirii acestor legende.%ei doi au fost in sinea lor fericiti petrru ca s$au vazut si acest lucru devenea din ce in ce mai evident.reprimandu$si acest sentiment din rasputeri. 6otele vin sa lamureasca.

. .singurul in care avea incredere Persida. de avere ..motiv pentru care il paraseste si se duce sa traiasca impruna cu mama ei ce o primeste cu bratele desc"ise.6atl se sperie de aceasta scrisoare si incepu sa faca tot posibilul pentru a se intoarce acasa.)n cele din urma ei doreau sa se intoarca acasa unde Persida era asteptata de 8ara si de Trica.iena. de o viata buna si plina de "uzur si o bate pe Persida dipretuind$o pe zi ce trece mai mult.ca 6atl si Persida sunt cununati.doar in prezenta lui Bandi.si parca nu mai putea sta in prejma lor cat timp era =ubar printre ei. =ubar au inceput sa discute despre calatorie.Peste putin timp 6atl si Trica au devenit maiestri cu ajutorul lui Ancea si a lui Bocioaca ce au inc"is un oc"i in fata lipsei lor de e/perienta. tat de mult a stat Trica pe langa ea incat au ajuns sa se sarute si sa se imbratiseze pe la spatele lui Bocioaca fara ca acesta sa$si dea seama de ce se intampla.apoi izbucni in ras. 6atl si Persida s$au cununat pe ascuns cu ajutorul lui Trica si a lui %odrenu(care nu o putea refuza pe Persida).Badi si tatal sau. u luat carciuma din spatele .era c"iar barbierit si pieptanat. urmand ca peste cateva zile sa se nasca fiul Persidei si a lui 6atl.iar in acele clipe Bandi. Trica muncea acum la casa lui Bocioaca de unde mai de demult fusese alungat.bataia nu o putu ing"iti Persida si "otari insfarsit sa plece inapoi acasa. %u toate pregatirile pentru botez Bandi fusese parca uitat de Persida si de toti(Bandi era fiul nelegitim a lui =ubar cu Beg"ina).*eci Persida urma sa se mute in casa lui =ubar iar birtul ramanea dupa voia ei lui Bandi la care tinea foarte mult.el urandu$l pe =ubar.la .Totul a fost interpretat de o calfa care se afla acolo precum 6atl ar fi vrut sa$l omoare pe =ubar. u "otarat apoi ca sa faca tot ce le va sta in putinta ca 6atl sa se impace cu parintii sai.-ra 8ara tare fericita sa$si vada iar amandoi copii la un loc.parca innebunit se napusti la pieptul tatalui sau si$l lovi pana ce$l omori. cu toate ca Persida ducea dorul casei fiind printre straini. cum era insa foarte bine pentru el deoarece era mana dreapta a lui Bocioaca si o insotea pretutindeni pe 8arta. cest lucru . tat de mult il pretuiau peTrica incat Persida si Bocioaca l$au rascumparat cu bani multi pentru a nu fi luat la razboi.8ara nu se prea impaca cu gandul ca nepotul sau este botezat in catolicism dar se multumea sa$l stie sanatos.arariei cu toate ca la inceput le$a fost foarte greu.iena unde pentru cateva luni s$au simtit bine. stfel ea a inceput sa se intalneasca. flat i singuri in carciuma din .=ubar a cazut si s$a lovit. Persida intra peste ei si$l vazu pe =ubar intins pe jos si pe Bandi razand in linistea ce$i invaluia. Trica afland ca nu 8ara i$a platit rascumpararea ci Bocioaca se decide sa se inroleze in armata pentru a$i putea plati lui Bocioaca banii pentru rascmparare.Bandi accepta aceasta calatorie numai pentru ca Persida i$o cerea.ararie.Totul i$a luat prin surprinde pe toti si mai ales pe 8arta si pe Persida ce au facut tot posibilul ca el sa nu fie luat la razboi.ingura care nu a crezut acest lucru a fost Persida care nu putea crede astfel de lucruri despre omul pe care$l iubea.=ubaroaie si =ubar in pricipal l$ au iertat pe 6atl si au venit sa$si vada nepotul.dar se linisti atunci cand afla ca este legitim.ca maica egidia sa fie nasa copilului.=ubar nu mai avea de ales asa ca a recunoscut fara ocolisuri.nici bataile sau vorbele ne la locul lor.*iscutia a divagat pana cand Bandi l$a pus pe =ubar sa recunoasca faptul ca ii este tata.si au plecat impreuna la .6atl s$a vazut cu Burdea apoi acesta din urma facandu$i o vizita Persidei.Persida nu mai suporta betiile si nebunia jocului de carti in care cazuse 6atl. sa ca 6atl o lasa numai pe Persida sa muncaesca pe cand el parea mai mult a oaspete decat a stapan.*ar =ubar s$a oferit sa$l ia cu el intr$o calatorie la Pesta.iar in vocea lui se putea citi "otararea si maturizarea.Totul pana intr$o zi cand sosi o scrisoare de la Trica in care 8ara isi ierta fiica si o c"ema indirect acasa.s$o indeprteze de el asa cum s$o pricepe mai bine.dar Persida isi dadea toata silinta ca totul sa fie cat mai bine pentru amandoi.care era amarata si cu oc"ii invinetiti dupa ce 6atl o batu.pe ascuns cu 6atl.6atl era iscodit de Ancea si de =ubaroaie s$o lase pe Persida . numai de dragul ei.)n ziua aceea a venit si 8ara la Persida.dar 6atl nu era asteptat decat de mama lui cu tatal fiind de mult certat.dar se simtea bine stiind ca 6atl o iubeste si ea il iubeste pe el.sotia lui Bocioaca si mama a unei fete de '0 ani. Persida se intoarce acasa la sotul ei.=ubar era insa nemultumit din pricina faptuilui ca nepotul sau e nelegitim. 6atl nu mai poate suporta despartirea de parinti. Trica s$a intors de la razboi ranit la sold dar sc"imbat la caracter.dar impreuna cu sotul ei.

Poezia cadrului natural se impleteste cu evocarea varstei minunate a copilariei .s-a născut la G0 ianuarie GY0Z la 2oto(ani si s-a stins din $iata in zorii zilei de G0 iunie GYYU . in versuri si proza . *e cate ori .e bate miezul noptii . unde cunoa(te timpuriu frumuseţile naturii. !ar braţul drept sub cap eu mi-l puneam &-aud cum apa sună-nceti(or) &tudiile le începe acasă cu un dascăl neamţ) >rmează (coala primară la 1ernăuţi. Bevedere . adica lucrarile date publicitatii dupa moartea autorului . care l$au urmarit toata viata pe poet si de care isi aduce aminte cu parere de rau cand marturiseste . D-minescu este marele subiect al literaturii rom#ne(ti ) <pera lui poate fi comparată cu o cetate puternică a cărei cuceriri cere pregătiri numeroase P spunea 8udor 9ianu cu peste SZ de ani în urmă . a(a cum $a mărturisi mai t#rziu în poezia ?iind băiet păduri cutreieram: ?iind băiet. publicata partial in timpul scurtei sale vieti . cum cunoaste frumusetile naturii din preasma )potestilor unde si$a petrecut cei mai frumosi si mai lipsiti de grija ani ai copilariei . să ne g#ndim că anul acesta nu se împline(te un secol de c#nd a murit . 8i"ai era al saptelea din cei unsprezece copii al familiei -minovici . vizionar . pamantul romanescQ .cel mai mare poet Ppe care l-a i$it si-l $a i$i . cestora li se vor adauga altele cum ar fi natura si dragostea . -l fuge de acasa cu zilele . innoptand pe unde putea . %ea dintai editie ingrijita de Titu 8aiorescu si intitulata DPoesiE . fiind inmormantat la cimitirul 2elu ) 1opilăria (i-a petrecut-o la !pote(ti. %aci nu ma$ncanta azi cum ma miscara Povesti si doine . sau intarzie in cate un bordei de taran . %e te legeniE si altele . pe care o termină în GYRZ) "in cauza disciplinei (colare fuge de mai multe ori de la (coală) 7a 1ernăuţi îl cunoa(te pe profesorul 'ron *umnul care îi treze(te gustul pentru lectură (i îi împrumută cărţi) nii copilariei si ai adolescentei sunt anii de formare ai scriitorului -minescu .ara pe deal . păduri cutreieram. snoave . Pentru marele poet -minescu natura este nu numai un refugiu .1 si cuprinde antumele . iar acumP&-ar cun$eni . de o tulburatoare muzicalitate si armonie . -minescu a cultivat deopotriva lirica meditativ pesimista in : D&uceafarul . poate . Xi mă culcam ades l#ngă izvor. Povestea codrului . 8elancolie . c"emarea iubirii ci cea a naturii in poezii ca D*orinta . ascultand cu incantare povesti . adica cele peste nouazeci de poezii publicate in timpul vietii autorului . in spirit folcloric . #loare albastra .. in 2ucuresti . o prelungire . istoria . g"icitori . poate . o proiectie a trairilor sale interioare . cosmicul .onete E si altele . care cuprind peste 0>> de poezii . Bugaciunea unui dacE sau cea a timpului scurs ireversibil pentru om : DTrecut$au anii . . paduri cutreieram . spre marea suparare a parintilor . %e fruntea$mi de copil o$nseninara E 6eastamparat din fire . *eparte sunt de tine . $reodata . Bevedere . ci că începe al doilea secol al nemuririi lui ) P . &irica sa . *e aceea padurea este evocata in multe poezii ca un loc fermecator si avand puteri miraculoase : D#iind baiet . g"icitori . iubito . din poveste . *orinta .i%ai Eminescu . a aparut la 0' decembrie '. eresuri . Povestea codrului . 8i"ai -minescu a creat o opera de proportii monumentale .i niciodata n$or sa vie iara . Povestea teiului . . . ci si o stare sufleteasca . +lossa . . impleteste . A ramai E si altele . Drascolind padurile si stanileE . in poezia DTrecut$au aniiE : DTrecut$au anii ca nori lungi pe sesuri .pirit romantic .8i"ai -minescu . !lterior s$au publicat si postumele . %alin file . dar si cu tema timpului . 8i"ai disparea repede de$acasa infundandu$se prin codrii din imprejurimile )potestilor . Pe langa plopii fara sot .

de tei . despre poezie ) !-au publicat $olume cu poeziile care i-au fost înc%inate at#t c#nd era în $iaţă . dramaturg. prozator. lup#ndu-se cu neajunsurile $ieţii .) Eminescu este $iu în con(tiinţa poporului nostru . rezultat din mulţimea interogaţiilor (i exclamaţiilor) "upă GYUZ lirica lui 'lexandru . 6uvele ('<01) Teatru: 8oartea lui *ante lig"ieri ('<'3) *ublicist: În GYYZ scoate re$ista 7iteratorul de orientare antijunimistă) În GYS/ scoate ziarul <ltul. fo(netul frunzelor . auzim glasul iz$oarelor (i al turmelor . despre $iaţă . de mare . în primul r#nd.olume de versuri: Prima verba ('. dar e sigur că-l simte pe Eminescu aproape . 5ondelul apei din grădina japonezului. dar (i o sublimare artistică) Este faza simbolist-ornamentală) 'cum scrie rondelurile. iar în GYUR re$ista 7iga ortodoxă 4n care vor deputa mari scriitori: Tudor rg"ezi.:0). iubitori de dreptate (i ade$ăr . la acest lung (ir de pagini ce i-au fost dedicate [ E greu de spus în cu$inte . lupt#nd pentru dreptate . doritori de bine pentru ţară Eminescu ne $a fi simbol (i ideal ) Îi citim poezia (i $edem tot ce are mai frumos ţara noastră . despre proză . mersul înainte este (o$ăielnic .acedonsDi trece printr-un proces de simplificare. acum scrie ciclul nopţilor. -/celsior ('. 1artea de aur ('<>0).0). p#nă la GYUZ . &a calvaire de feu ('<>3). cu $ersuri lungi. proletarul se zbate pentru bucata de p#ine . la simbolism) 1reaţia lui stă sub semnul conglomeratului estetic (îmbinarea mai multor curente (i orientări literare : romantismul se îmbină cu elemente parnasiene (i simbolismul cu nostalgia clasicismului) Poet.acedonsDi se pot distinge două etape: *rima etapă. de plopi . omagiat . 5ondelul lucrurilor) . (i cu un pronunţat caracter satiric. pentru $iitorul ţării (i t#nărul este con$ins de ne-murirea poetului (i de contemporaneitatea operei sale ) le/andru 8acedons^i: 6oapte de decemvrie >n poet de tranziţie prin care se realizează trecerea de la romantismul eminescian la curentele moderne. #lori sacre ('<'0). pri$im cu dragoste iubita si in$ăţăm să-i spunem (oapte de dor (i atunci c#nd cu$intele nu ne ajung îi (optim $ersuri din Eminescu pentru că le simţim rupte din sufletul nostru ) +e aducem aminte de strămo(i . de faptură romantică. .<(). interpretat . în$ăţat cu plăcere sau defăimat (i toate acestea la un loc do$edesc rolul pe care-l joacă Eminescu în cultura (i în con(tiinţa rom#nilor ) *e Eminescu nimeni nu-l poate uita . $alorile pleacă să-(i împlinească destinul în alte părţi ) &-au scris mii de pagini despre Eminescu ) +ume de referinţă în critica literară i-au dedicat $olume ) !-au publicat studii despre teatru . în$ăţăm să-i cinstim (i să întelegem că P patria P nu e un cu$#nt de(ert ) *ri$ind în jur la 5om#nia sf#r(itului de mileniu ne dăm seama c#t de contemporan este Eminescu ) 4eniul neînţeles (i neapreciat trăie(te (i astăzi în sărăcie . Poema rondelurilor ('<0:) *roză: "ramă banală (GYUR . nu-l poate tăgădui : P <ric#t de tare ar fi c#ntat coco(ii a treia oară . alături de el .. T"alassa ('<'(). pe el nimeni nu l-a tăgăduit ) P ( 4) 2ogaza ) 't#ta timp c#t pe aceste păm#nturi $or trăi rom#ni iubitori de codru . 8acedons^i a fost un promotor al 4nnoirii poeziei: A literatură trebuie să ino$eze dacă $rea să trăiască (i să fie puternică) În acti$itatea literară a lui 'lexandru . discursul liric este rezultatul unui efort de esenţializare (i se bazează pe o metaforă concretă) *oetul renunţă la $erbalismul (i retorismul primei etape. 5ondelul c#inilor. c#t (i după ce a trecut în nefiinţă ) 1e ar mai putea adăuga un t#năr care-l cunoa(te pe Eminescu mai mult cu sufletul . caracterizat (i printr-un retorism romantic. este studiat .c#nd scrie poeme ample.Poesii ('. +ala +alaction. publicist. poezia de$enind sugestie (i muzicalitate: 5ondelul rozelor ce mor. despre publicistică .

trăsnit stă de soartă. cuncetul. (-afară. .acedonsDi define(te contextul social ostil în care trăie(te poetul) Înt#lnim deci moti$ul poetului damnat. poetul redă frumuseţea 2agdadului: 2agdadul W 2agdadul W (i el e emirul\Prin aer. din material în spiritual) *artea a doua poate fi considerată ca un $is al poetului.*romotor al noii poezii: 'rta $ersului (GYUZ .acedonsDi stabile(te un acord perfect o corespondenţă între mediul exterior (i starea sufletească deprimată a poetului: *ustie (i albă e camera moartă\ Xi focul sub $atră se stinge scrumit\*oetul.eDa. ce-n umbră. în care prelucra o legendă orientală) >n prinţ arab 'li-2en este sfătuit de tatăl său să urmeze în $iaţă drumul drept) *lec#nd în pelerinaj la . frec$ent în lirica simbolistă) . petale de roze plutescL .eDa prinţul alege drumul drept (i împreună cu oamenii săi piere în pustiul arab) 8ot spre .eDa (i .acedonsDi) *oemul se axează pe ideea omului de geniu însetat de absolut.6 >n tremol sinistru de $#nt-năbu(it\). du(mănos.<> 8acedons^i a publicat un poem în proză . repetiţia cu efect de incantaţie %ipnotică.6 1um latră.acedonsDi procedează la o mortificare a spaţiului (E moartă odaia (i mort e poetul . . \lupi groaznici s-aud.eDa pleacă cer(etorul *ocitan-2en *e%li$an care alege drumul cotit) Înainte de a pieri. . răgu(it. alături. pentru că accentul se pune pe ideea de luptă (i de sacrificiu) Emirul din 2agdad este simbolul credinţei nestrămutate în ideal) +eneza poemului: ?n '. oferindu-i multiple $alenţe simbolice) *oemul este alcătuit din două părţi mari legate prin moti$ul inspiraţiei) În prima parte .eDa cerească cer(etorul intră în .acedonsDi re$ine asupra legendei. sărac. $raja 2agdadului.ătasea-nflorită mărită cu firul +uanţe.$oci limpezi (optesc\ 2agdadul W 2agdadul W (i el e emirul) 8ot pentru a reda frumuseţea.eDa păm#ntească) "upă unsprezece ani în GUZG. cum urlă.acedonsDi e$idenţializează genialitatea poetului: !ar geniu-i mare e-aproape un mit\) 9ijelia care domne(te afară ($iscolul geme cumplit. %u nici o sc"inteie 4n oc"iu$adormitL În contrast cu acest spaţiu rece. (i este alcătuită din mai multe momente) *rimul moment prezintă condiţia ideală a emirului din 2agdad) ?olosind rafinate sinestezii. *oezia $iitorului (GYUM ) ' condus cenaclul 7itaratorul în care au debutat cei mai de seamă reprezentanţi ai simbolismului rom#nesc) -ste una din capodoperele liricii lui . $estejesc\Ea$uzele c#ntă\ . cri$ăţul ţipă simbolizează piedicile care inter$in în drumul creatorului spre absolut) Poetul subliniază corespodenţa perfectă dintre mediul natural (i starea sufletească disperată a poetului: >rgia e mare (i-n g#ndu-i. 'li-2en $ede cum cer(etorul intră pe poarta cetăţii sfinte) &emnificaţia titlului : În timp ce prinţul intră în . pentru a pregăti apariţia inspiraţiei) *rin inspiraţie se realizează saltul din real în fantastic. încet. cum urcă. Xi luna e rece în el (i pe cer) .acedonsDi apelează la o succesiune de metafore expresi$e: 2agdadul W cer galben (i roz ce palpită. . mai precis pe necesitatea sacrificiului în numele unui ideal) *oetul define(te etica omului superior care refuz#nd orice compromis alege (i urmează întotdeauna drumul drept) +u este important faptul că omul superior nu-(i atinge scopul.

ai mare. *e piept. c7nd foamea$. Îi cere simţirea.acedonsDi folose(te o sugesti$ă combinaţie cromatică pentru a reda imaginea emirului care-(i părăse(te cetatea: Xi el ce e-n frunte pe-o albă cămilă.e dreaptă .$oinţa %etatea preasf#ntă îl c%eamă în ea. 'rgint de iz$oare. fascinaţia idealului: &pre . e trăsnet. red#nd în acela(i timp obsesia fascinaţia idealului: *e nume-l întreabă emirul.oc%ii sunt demoni cupliţi\ 1utremur e setea. tot cerul s-aprinde mai tare\ 2at t#mplele\. Îi $rea frumuseţea . emirul din 2agdad trăie(te fascinaţia cetăţii sfinte din .eDaW răsună mereu) Emirul din 2agdad alege drumul peste întinderile fără sf#r(it ale de(ertului) *rin repetarea cu$#ntului dreaptă.acedonsDi redă epuizarea fizică (i sufletească a călătorului: %7nd setea.tot sufletu-i $rea "in tălpi p#nă-n cre(tet îi cere fiinţa) "e(i dulce e $iaţa în rozul 2agdad. Xi zilnic. plecat-am a merge (i eu) -7a .2agdadul (i emirul.eDa [\7a . în s#nge. pe $erdele pisc. ori pe p#ntec. emirul porne(te la drum în căutarea idealului său) . în zori (i-n amurg. grozave la fel.pre 8e^a se duce cu g7ndul mereu $ "e(i are totul. tot ce-(i poate dori un om obi(nuit: Xi el e emirul.tot dreaptă. Xi-aceasta-i răspunde ca $ocea ciudată: -7a . e farmec. (i zare-aurită 2agdadul. o clipă.eDa[\(i $ocea ciudată: -7a . e zeu.eDa poetul obţine efecte muzicale.Bai de aripi de $ise.6 Xi foc e în cer. Tar $iu de lumină sub ru(u-oranisc.acedonsDi asociază două moti$e care străbat mai multe strofe . *ar zilnic se simte furat de$o visareL . deodată. . zdrenţos (i pocit 6 Eoit jalnic de bube de drum prăfuit . îi cere fiinţa. duc#ndu-(i a ei z$#rcolire În p#ntec.eDaW 7a . &-opre(te.eDa.eDa. poetul insistă asupra eticii omului superior: (i calea e dreaptă . (i rai de grădini. el insistă asupra ideii de perfecţiune a 2agdadului (i condiţia ideală a emirului. cetatea sf#ntă a musulmanilor de$ine simbolul aspiraţiei eterne spre absolut) *rintr-o repetiţie enumerati$ă. dar zilele curg. (-a formei simţire E (arpe.dar $iclean la pri$ire) *rin repetarea cu$#ntului . poetul redă c%emarea c%inuitoare a cetăţii .eDa-l răpe(te credinţa .eDa. în ner$ii-ndrăjiţi\- . dar timpul e scurt) 1er(etorul alege drumul cotit pe sub pomi unde o t#nără umbră de soare-l fere(te) În descrierea drumului prin de(ert poetul reu(e(te să creeze senzaţia spaţiului (i a timpului fără sf#r(it) ?olosind metafore expresi$e. (i toatele are) E t#năr. *ri$indu-(i ora(ul în roza idilă\ În acela(i timp cu emirul porne(te la drum (i un cer(etor mai slut ca iadul. poiana de roze (i crini . îi pun c#te-o st#ncă Xi foamea se face mai mare .

sărăcia ce-alunecă zilnic spre ultima treaptă. moti$ul inspiraţiei. sinecdoca combinată cu metafora. emirul $ede cum drumeţul zdrenţos (i pocit. metafora propriu-zisă: oc%ii sunt demoni cumpliţi) ?olose(te epitete inedite: o t#nără umbră. simbolul. antiteza romantică. se canta @ rareori se recita. o c%intesenţă de calităţi. corespondenţele. firesc.odalitatea esenţială folosită de poet este antiteza. care refuză constant compromisurile de orice fel) În opoziţie cu el. antiteza dintre poet (i emir. antiteza dintre emir (i cer(etor. cromatica. dar înzestrat cu spirit pragmatic) Balada *efinitie: Poezia (epice) cu subiect fantastic si legendar (de celebrare a unui erou) %aracteristici: este o specie a genului epic. elmente simboliste: sugestia. poetul explică simbolurile. dintre ceea ce sunt personajele (i ceea ce realizează) 1oncluzia este tristă: nu întotdeauna cel mai înzestrat î(i realizează idealul său. dreaptă. !deea esenţială este că un ideal cere întotdeauna luptă (i sacrificiu) Emirul din 2agdad răm#ne o proiecţie ideală. . pentru a reda efortul încr#ncenat în căutarea idealului) Înainte de a muri. antiteza dintre fastul 2agdadului (i de(ertul arab. e zeu. în prezentarea 2agdadului) 1u efecte muzicale deosebite poetul folose(te repetiţia: 2agdadul. cer(etorul răm#ne simbolul omului comun. $isul. nălucă) . luna cea rece. dar si celei culte.eDa. emirul singur (rămas din tot singur î(i continuă drumul prin de(ert) Epuizat fizic (i psi%ic emirul are iluzia înplinirii idealului. e trăsnet. moti$ul nopţii. etica omului superior cu accentul pe ideea de luptă (i sacrificiu. lipsit de calităţi. tema poetului damnat. împlinirea sunt în raport in$ers proporţional cu meritele. putem indentifica o serie de antiteze: antiteza dintre mediul sordid (i genialitatea poetului."e(i au pierit însoţitorii (i cămilele. se citeste (cantarea are un caracter solemn si dramatic inglobeaza o mare varietate de teme si motive ampla desfasurare epica %lasificare tematica: balade fantastice: . frigul.oarele si &una balade legendare: 8anastirea rgesului balade pitoresti: 8iorita balade istorice: %antecul lui %onstantin Brancoveanu balade familiale: +"ita %atanuta 6aratiunea: -ste rectilinie(sc"ematica) . natural. care a ales drumul cotit. intră pe porţile cetăţii sfinte) >ltima strofă este o re$enire la planul real. lupi care urlă.totdeauna @ in versuri apartine literaturii populare.odalităţi artistice *oetul folose(te metafora: metafora concepută ca definiţie poetică: emirul e t#năr.acedonsDi pune accentul pe $erbul aleargă. sunt greutăţile cu care luptă creatorul în drumul său spre absolut) *oemul se define(te ca o sinteză originală între tradiţia romantică. roza idilă) Înt#lnim (i figuri de stil mai rare: metonimia oţeluri cumplite. orientarea nouă simbolistă (i nostalgia clasicismului: elemente romantice: omul superior însetat de absolut. răsplata. refrenul) *oetul realizează trecerea de la real la ficti$. dar de fiecare dată cetatea de $ise se do$ede(te a fi o nălucă) . prin menţinerea cromaticii albe (pustie (i albă e camera moartă. e farmec. antiteza dintre drumul drept al emirului (i drumul cotit al cer(etorului. palatele sale sunt albe fantasme) .

personalele din lumea pastoreasca. mesc"in. josnicie. diplomatie pusa in slujba unor scopuri mesc"ine.primesc ajutor de la natura.caracter despotic bazat pe constiinta unei superioritati sociale.ciclul codrenilor. in plan etic.temperament posac. dar cu sublinierea primejdiei care il pandeste pe eroul pozitiv sfarsitul are un caracter optimist %lasificari. ec"ilibru$ curaj. ingaduinta si intelegere fata de semeni$ calm.tarie morala veselie si generozitate.Tranta voiniceasca 'mintiri din copilărie !) 1reangă fragment `compunere argument` . sabloane conventionale si structura codificata: formule introductive urmeaza un fel de e/pozitiune sumara desfasurarea actiunii imbina relatarea narativa si descrierea deznodamantul se atinge cu cat mai putine ocolisuri.cer sa li se elibereze o mana. actionand in numele unor principii superioare. avaratie. incat drama sa fie rezultatul unei ciocniri autentice lupta se duce intre bine si rau accesoriile vitejiei: rme albe.fidelitate fata de sine si de lumea e/terioara.distrag atentia adversarului .fi/eaza un singur moment @ rareori 0$1 functie etica$moral(izator)$educativa orice tulburare a ordinii morale este inlaturata nu e/ista gratuitate. eroism recurg la anumite stratageme: se travestesc pentru atingerea unui scop . cicluri tematice:ciclul domnesc.raman nesc"imbati. insolenta.slabiciune dusa pana la crima Personajele pot fi grupate astfel:personajele mitologice. in special de la animalele credincioase de remarcat: umanismul si patritismul -roii antitetici personajului central se evidentiaza prin: siretenie. totul se face cu un scop actioneaza asupra constiintelor in mod simbolic ctiunea: lupta se da intre inteligenta si forta "aiducia este o forma a luptei de clasa.ciclul dobrogean.personajele animaliere partial antropomorfizate mame cu calitati e/ceptionale. viclenie.se prefac ca au murit. prin triumful eroului Personajele intruc"ipeaza un ideal uman constituie un element de transfigurare a realitatii au atribute e/ceptionale.personajele obisnuite puse in situatii e/ceptionale %ompozitia: #ormulele traditionale. propunand si un ideal uman de cele mai multe ori situatiile se rezolva la modul sangeros. vitejie. eroul este un invingator frumusetea fizica presupune si frumusetea morala voinicul pierde prin tradarea unui apropiat tradatorii sunt totdeauna pedepsiti si cu metodele pe care ei le pregatisera pentru uciderea voinicului iubirea glorifica virtutile barbatului Protagonistii se caracterizeaza prin:intelepciune.obtin permisiunea de a canta dintr$un instrument.apararea valorilor traditionale colective:$ adevar$ dreptate$ sociabilitate.ciclul transdunarean ciclul "aicucesc %onflictul: cultivarea opozitiitilor se face in asa fel.spririt de razbunare.immediate pararea interesului personal.lasitate tradare. de basm. egoism. rme de foc. violenta.personajele istorice.

. surprinz#nd g#ndurile lui +ică (i drumul parcurs p#nă la sosirea în !a(i) 8itlul. nu-i de capul săuQ (i dificultăţile $ieţii. prezinta primele sale experieţe suflete(ti. la joc (i pe uliţele satului în nopţile de $ară) +ici gerul. mama. tot măn#ncă p#ne pe l#ngă părinţii lorQ) Împotri$irea lui +ică este subliniată prin repetiţia P+u mă duc.?ragmentul 'mintiri din copilărie este o operă epică deoarece autorul î(i exprimă ideile (i sentimentele cu ajutorul personajelor (i al acţiunii) . numărul singular. că doară. fraţii. băieţii satului. pentru că dorinţele lui erau u(or de îndeplinit) *entru +ică. nici depărtarea nu constituiau piedici. înfăţi(#nd propria copilărie. ne$oit să plece la &ocola în toamna anului GY00. despre asta. îl împresoara icoane ale unor clipe frumoase. 1reangă a reprezentat înt#plări din $iaţa sa) 8ripla comparaţie Vcum nu se dă scos ursul din bîrlog. teama de necunoscut (i dragostea pentru satul său) În apropierea plecării. e$ocă icoane scumpe legate de $#rsta inocenţei. înfăţi(ează satul (i consemnează încercările lui +ică de a-(i îndupleca mama sa nu-l trimită la &ocola. la numărul plural.ogorogea. nu cum $rea el. prin propoziţia concesi$ă P măcar să mă omoriWQ) *rin $erbul P pl#ng#ndQ (i prin costrucţia Pcu zece r#nduri de lăcrămiQ) . mamă. petrecute în to$ără(ia fetelor (i a flăcăilor de $#rsta lui. m7ndrele dealuri. făc#ndu-l să înţeleagă că orice încercare de a-i clinti %otăr#rea este zadarnică) &maranda. tata.ama îmbină bl#ndeţea cu asprimea. precedat de prepoziţie-subliniază caracterul de e$ocare al scrierii (i sugerează faptul că prozatorul a selectat doar o parte din înt#mplările copilăriei sale. ?ragmentul se încadrează în partea a patra a operei 'mintiri din copilărie (i exprimă regretul pentru despărţirea de locurile natale (i de copilărie descriind drumul de la Eumule(ti p#nă la seminarul de la &ocola) mintiri din copilărie. nearticulat. după %otăr#rea părinţilor. P 're să urmeze cum (tim noi. imortalizează oamenii (i locuri (i costituie o monografie a $ieţii materiale (i spirituale a satului moldovenesc de la munte . deoarece. 4%eorg%e 8răsnea.oti$ele pentru care +ică nu $rea să părăsească meleagurile natale sunt: $#rsta. spaţiu natal e$ocat cu nostalgie înseamna: <zana cea frumos curgătoare. alcătuit din substanti$ul comun PamintiriQ. !oane. că V!on . *rozatorul dă glas durerii cauzate de părăsirea locurilor dragi. la clăci. care au un caracter de generalitate. +ică fiind autorul însu(i la $#rsta copilăriei) "e aceea în fragment domină naraţiunea la persoana ). nu mă duc la &ocolaQ. nearticulat (i determinatul V din copilărieQ-substanti$ comun. cazul acuzati$. surorile. ca orice ţărancă folose(te expresii populare: Psă nu dăm cinstea pe ru(ine (i pacea pe g#lcea$aWQ. opera de maturitate a marelui po$estitor %umule(ten. nici în ruptul capuluiQ) . 'rgumentele lui +ică sunt fără temei: spune că se $a îmbolnă$i de dorul mamei sale (i $a muri printre străini. ţăranul de la munte strămutat la c#mp (i pruncul dezlipit de la s#nul mamei sale.odul de expunere predominant în opera epică este naraţiunea) 1#nd relatează înt#mplări care au în centrul atenţiei personaje din uni$ersul social al Eumule(tiului naraţiunea este la persoana a !!!-a) În 'mintiri din copilărie naratorul se identifică cu personajul. P "egeaba te mai sclifose(ti. +ică <(lobanu (i alţii s-au lăsat de în$ăţătură (i. dumbră$ile (i luncile umbroase. prundul. (tii tu moarea meaQ) !nter$enţia tatălui dez$ăluie două aspecte: autoritatea părinţilor faţă de copii. a(a nu ma dau nici eu dus din Eumule(ti\Q exprimă durerea lui +ică. stare sufletească fiind completată de precizia Pnu ma-( fi dat dus din Eumule(ti. prezintă opiniile părinţilor despre în$ăţatură.

trebui sa fac . degajat. o manifestare a bunei dispoziii. dacă te lasă p#rdalnică de inimăQ) !nteresante pentru oralitate sunt (i conjuncţiile: VXi cu c#tă carte (tiu. PXi c#te (i mai căte nu c#ntaQ) În plan sintactic. dezlipit de la s#nul mamei)))Q. ca surceleleQ (i Ppoate $reodată să fie el sprijin pentru i(tilalţiQ) +ică nu mai are timp să-i împărtă(ească &marandei nici unul din g#ndurile care l-au c%inuit toata noaptea. PXi după ce jucam c#t jucamQ . descrierea creează o pauză în ritmul desfă(urării acţiunii. apa-i rea\Q) le modalităţi de realizare a oralităţii sunt monologul interior. descrierea are rolul de a creea cadrul sau atmosfera în care $or a$ea loc înt#mplările po$estite) *e parcursul naraţiunii. de după care-mi zămbeau zburdalnica $#rstă a tinereţiiWQ) >morul lui 1erangă parcurge o întreagă gamă) 'utorului îi place să glumească. să ieu cule(erul din ocniţa (i să te dezmierd. indică modificarea cadrului în care este plasată acţiunea. metaforele contribuie la oralitate: P 1um nu se dă scos ursul din b#rlog. astfel înc#t acestea par spuse unui interlocutor prezent pe tot parcursul e$ocării) 'utorul recurge la autoadresare: P'poi lasa-ţi băiete. zeflemisind sau autoironiz#ndu-se) >morul e st#rnit (i prin nume sau porecle comice: 8răsnea.V banii nu se culeg de la trunc%i. numărul mare de propoziţi exclamati$e (i interrogati$e) 1omparaţiile. la care luam parte cu cea mai mare însufleţireWQ) &entimentele tinereţii se îmbină cu nai$itatea (i îndărătnicia copilăriei subliniate prin argumentele . satul. dragi-mi erau (ezătorile. oralitatea rezultă din introducerea propoziţiilor temporale prin ad$arbul relati$e PcumQ:Q1um treci &iretul. descrierea surprinde cadrul în care se înc%eie acţiunea. cu c#tă nu (tiu\Q . autorul restituie po$estirea prin toate elementele de sugestie ale graiului $iu) 1onfesiunea amplă pri$ind legătura dintre +ică (i $iaţa spirituală a satului îl înfăţi(ează ca pe un t#năr cu fire desc%isă. (i lasă de te du în loc străin (i a(a depărtat. exager#nd. ironia (i autoironia sunt prezentate în costrucţiile: P\să nu mă faci.lipsite de temei -cu care încearcă în zadar să-(i con$ingă mama să nu-l trimită la seminarul de la &ocola) +ică respectă autoritatea părinţilor. ia acu(. dialogul. P\ m#ndrele dealuri. P\ne suim în caruţă. ca $ai de noiQ) 1u ajutorul oralităţii (i umorului. (i pruncul. elemente nepreţiute ale tezaurului folcloric rom#nesc) <mul matur î(i aminte(te cu nostalgie: P'semenea.o(neagul $ine odată cu răsăritul soarelui)"upa ce sărută m#na părinţilor . pentru că 7uca .ort-copt. ţăranul de la munte strămutat la c#mp. 4#tlan) 8elancolia aducerii aminte este potenţată de inter$enţiile pline de umor) +ică face %az de necaz (i po$estirea aluneca de la lucruri serioase la glumă. (tiind că %otăr#rile lor sunt ade$ărate legi nescrise pentru el: P "ar $orba ceea: >rsul nu joacă de bună$oie) .a(a cum se cu$enea . supăraţi (i pl#n(i. cu tot farmecul frumuseţilor lui. %orile (i toate petrecerile din sat. conturează portretul unui personaj) 7a sf#r(itul naraţiunii.+ică (i :a%aria lui 4#tlan î(i iau rămas bun de la celelalte rude Qcu oc%ii înecaţi de lacrămiQ) 7a începutul naraţiunii. de origine populară) 1aracterul oral î(i are iz$orul în farmecul po$estirii populare) &criitorul folose(te cu pricepre cu$intele. autorul pro$oc#nd permanent z#mbetul sănătos. clăcile. sensibil la frumuseţea petrecilor (i c#ntecului popular. c#t e(ti de mareWQ. poate (i datorită firii sale $oioase) 8onul po$estirii e plăcut. pri$ind totul dintr-o perspecti$ă care amuză. acestest cadru este caracterizat printr-o stare de lini(te (i ec%ilibru) &tilul operei lui 1reangă se caracterizează prin două trăsături distincte: oralitatea (i umorul) >morul este o formă a r#sului.

în armonia c#ntecului rom#nesc. &ipsesc aproape complet neologismele. duio(ia (i respectful faţă de ei răm#n neumbrite de trecerea timpului) &maranda este fiică de $ornic si a$#nd fraţi cu în$ăţătură se socote(te superioară soţului ei ca putere de înţelegere a lucrurilor) 8ipologic. dez$ăluie sufletul personajelor. *e aceea opera pare sa aiba doi povestitori: unul este %reanga$scriitorul. o propulsează) " mintiri din copilarie". a unui stil foarte original) 1reangă nu copiaza limba ţărăneasca. cu institutiile lui: scoala. dar si cu tact pedagogic. sa se e/plica de ce nostalgia si regretul evocarii din perspectiva omului matur se impleteste cu bucuria retrairii poznelor nevinovate ca insasi varsta evocata. ca $ai de noiQ) *rofunzimea iubirii faţă de satul natal face ca depărtarea să accentueze durerea (i ei sa ofteze după fiecare f#nt#nă. biserica. ci o recrează si o toarnă în tiparele unei rostiri indi$iduale. iar celalalt este 6ica. \ supăraţi (i pl#n(i. $ălcică. avand ca tema principala "copilaria copilului universal".eminarul de la .<0. e însu(i firul po$estirii) *e firul acestei po$estiri se pot distinge momentele subiectului mai ales în partea a !9)-a "ialogul ascunde conflictul. in care %reanga este actor si personaj totodata. în$iorează acţiunea. de unde pro$ine (i originalitatea) +araţiunea sau relatarea în direct a naratorului. sentimentele. dragostea. cu obiceiuri si traditii fi/ate printr$o e/istenta milenara. pana cand $ aflat in pragul adolescentei $ ajunge la .pe c%eful mamei sa plec fără $oinţă (i să las ce-mi era dragWQ) 5espectul faţă de părinţi.ocola. )zvoarele de inspiratie sunt autobiografice. cele mai multe sunt de origine populară sau au aspect fonetic moldo$enesc. În ciuda aparenţelor. m#nuind cu abilitate răsplata si pedeapsa) "intre cu$intele folosite de 1reangă.de cand acesta "a facut oc"i". frumos. . Primele trei parti au aparut in revista "%onvorbiri literare".criitorul nareaza la persoana )$a peripetiile lui 6ica. bucur#ndu-se de tot felul de jocuri în copilarie (i trăind din toata inima farmecul tinereţii. si dintre identificarea lui pana la un punct cu 6ica. Tema: Boman al varstei celei fericite. in volum. ne aflăm in prezenţa unui limbaj artistic. care face efortul intoarcerii in timp. lu#ndu-ne rămas-bun cu oc%ii înecaţi în lacrămi. multe sunt regionalisme. cel "vesel ca vremea cea buna si sturlubatic si copilaros ca vantul in tulburarea sa". scos cu greu din lumea satului "ca ursul din barlog"". ca o fiinţă autoritară. . (i pentru oamenii din sat se e$idenţiază prin descrierea momentului despărţirii: P\sarutăm noi m#na părinţilor. plin de $iaţă. pentru a reanvia din amintire varsta de aur a copilariei. ceasta opera memorialistica a lui %reanga se bazeaza pe alternanta dintre atitudinea evocatoare a scriitorului matur. in '. p#r#u. )n acelasi an opera a aparut la si la )asi. ea se înscrie în portretul clasic al mamei. într-un cadru natural. *e aici rezulta impresia ca " mintirile" sunt un lung monolog. dumbra$ă (i alte locuri drăgăla(eQ) !maginea t#nărului $esel. armata. iar a patra a vazut lumina tiparului postum. cartea este in acelasi timp o monografie a mediului ambiant. în mijlocul flăcăilor (i al fetelor de seama lui) 7egătura trainică dinte +ică (i părinţi. temperamentele. "badea )on" $ cum se autodenumeste. a vietii satului romanesc de la jumatatea secolului trecut. g#ndurile. de )on %reanga " mintiri din copilarie" constituie opera de maturitate a lui %reanga" $ acest "=omer al nostru" $ cum l$a numit +arabet )braileanu.

)l vedem elev la scoala domneasca din biserica spitalului din Tg.marandita popii.criitorul isi aminteste de prima sa scoala. tinand de formatia lui scolara.6eamt. 6ica parcurge cateva varste. de discutiile dintre parinti pe tema invataturii lui 6ica. )n partea )$a este evocata trecerea lui 6ica prin scolile din =umulesti si Brosteni. intamplarile de demult capata un farmec nespus si plutesc intr$un fel de vag temporal. sau ca$i framanta alte ganduri pline de ingrijireP" .eminarul de la . Bememorand ispravile unui copil de '1$'2 ani. in care greselile scolarilor erau insemnate pe o "dranita" si pedepsite. suna ca o voce minunata distinsa intr$o gloata". Partea a doua se opreste asupra casei parintesti. dar meritul lui %reanga consta in capacitatea de a sugera farmecul acestei varste. de badita .unt evocate apoi episodul umplerii de raie capreasca. .(0 a paraclisului din biserica spitalului din Tg. dupa evocarea =umulestilor.%alinescu scria ca " c"iotul lui este mai plin. care l$au ajutat pe copil sa se formeze ca om.criitorul retine cu precizie doar data a trei evenimente : "cinstita "olera de la M2. *e fapt scriitorul insusi marturiseste: " sa eram eu la varsta ceea fericita si asa cred ca au fost toti copiii. %reanga povesteste evenimentele din viata lui 6ica in ordinea lor cronologica. a redat atmosfera si farmecul varstei de aur a omului dintotdeauna si de pretutindeni.f. de prinderea mustelor cu ceaslovul. vizitele la mos %"iorpec ciubotarul. Privite prin ceata amintirii. pe care o priveste cu simpatie si umor. de plecarea $ impreuna cu bunicul *avid %reanga din Pipirig si cu *umitru. pe acele "evenimente de cunoastere".6eamt si a desc"iderii scolii domnesti de acolo in prezenta domnitorului +"ica si ziua plecarii $ in toamna lui '.ubiectul: *esi pare a se abate adesea de la subiect. despre care criticul 8ircea Tomus scrie ca este "ploaie de soare. patania cu stanca pravalita peste cocioaba )rinucai si fuga cu pluta a celor doi baieti pana la Pipirig. *e aici rezulta tonul dominant al " mintirilor". Partea a treia. pana la plecarea adolescentului . -ste o copilarie obisnuita si de aceea scriitorul nu poate spune mai mult decat au spus altii.asile. invatand cu parintele )saia *u"u . la ce poate sa le aduca ziua de maine. ci copilaria in sine : "=ai mai bine despre copilarie sa povestim $ spune el $ caci ea singura este vesela si nevinovata". evocand c"ipul mamei si pataniile din =umulesti. desi da impresia ca face un montaj narativ liber. . " si$mi aduc bine aminte" . cea a lipsei de griji: "%e$i pasa copilului cand mama si tata se gandesc la neajunsurile vietii. Amul matur se identifica pana la un punct cu mentalitatea varstei de aur. de prinderea la oaste cu arcanul a baditei . a "copilului universal". devenit acum ")on" $ in "arabaua lui mos &uca $ la . de . unde sta in gazda la Pavel ciubotarul. ziua sfintirii in '. intamplarea de la scaldat). furatul cireselor. al pupezei din tei. apoi la "scoala de popi" din #alticeni. smantanitul oalelor. desc"isa de parintele )oan de sub deal in c"ilia bisericii. %reanga nu reanvie anii copilariei. "fratele mamei cel mai mic" $ la scoala lui lecu Balos din Brosteni. . "ma gandesc" si altele .ocola.eminarul de la . (uratul la casa popei Aslobanu. cu "arjoane si nazbatii memorabile.". facatorul de vanatai".6icolai. marc"eaza o alta varsta a lui 6ica. %opilaria este pentru 6ica varsta de aur. de cand e lumea asta si pamantul". de la anii copilariei celei fara de griji.Bememorarea se face cu dezinvoltura si este subliniata de %reanga insusi in e/presii ca " stau cateodata si$mi aduc aminte" . de zilele de "procitanie".asile. ras printre lacrimi".ocola.(( $ la . Beferindu$se la aceasta +. de "calul balan" si de ". punand accent pe amanuntele semnificative. . %reanga a creat primul roman al copilariei taranesti din literatura noastra.

mai mult o definitie: "sat mare si vesel" sau "sat in toata puterea cuvantului". leaganul copilariei lui 6ica: #olosind te"nica povestirii in povestire. )ntr$un astfel de loc oamenii au o inalta tinuta morala. despre copilaria petrecuta in el si$atata$i tot". cu cat aceste minunatii ale trecutului au disparut pentru totdeauna: ". sarbatorile. devenind incomparabil si inconfundabil. sau cuptorul pe care se ascundeau copiii cand se jucau "de$a mijoarca si alte jocuri si jucarii pline de "azul si farmecul copilaresc". "ora. de petrecerile tineresti .ocola. prietenii si tovarasii de joaca ai lui 6ica insufletesc evocarea. %asa parinteasca si familia sunt vazute e/clusiv din perspectiva copilului.. de care lega mama o sfara cu motocei la capat. care se tin tot de una. Partea a ). nesupusa vicisitudinilor timpului. de conflictele dintre colegii ce stateau la aceeasi gazda.eminarul de la . .%reanga isi aminteste de eforturile aproape dramatice ale colegilor sai de a invata gramatica. )n prima parte %reanga reconstituie din memorie imaginea gospodarilor "umulesteni si a satului natal. "arnic si rusinos ca o fata mare". Abservam ca descrierea este insa foarte saraca. *escrierea este plina de lirism . incat episoadele se inc"eaga in unitati narative de sine statatoare. stfel =umulestiul este prezentat ca un "sat vec"i. adica de la casa parinteasca. caracterizata prin candoare. a ma ridica baietas la casa parintilor mei. dar si suveica. satul. . claca. pornind de la general. badita . *ar acesta leaga cu mestesug firele actiunii. fratii si surorile. %reanga evoca peripetiile lui 6ica in stransa legatura cu meleagurile natale. cu biserica frumoasa si niste preoti. asa cum momentele si figurile de demult revin in amintirea povestitorului. ci el il re$creeaza din amintire. Puternicul atasament afectiv al scriitorului fata de acest univers al copilariei este subliniat prin enumerare. ca asezare intemeiata. ca si icoana de aur a copilariei.criitorul rememoreaza elementele specifice vietii "umulesctenilor ca: iarmarocul.. de crapau matele jucandu$ se cu ei". Povestirea se desfasoara aparent la intamplare. acel "cumplit mestesug de tampenie" .tefan a Petrei capata aura de legenda. dragalita$*oamne.. razesesc. un paradis terestru. care marc"eaza de fapt iesirea din copilarie.. cu gospodari tot unul si unul. ca pe un sat patriar"al. *ar %reanga nu se rezuma doar la a$si aminti de satul copilariei sale. dar accentul cade de data aceasta pe casa parinteasca $ simbol al varstei fericite $ vazuta aievea cu oc"ii celui care abia incepuse "a merge copacel". sat mare si vesel.tau cateodata si$mi aduc aminte ce vremi si ce oameni mai erau in partile noastre pe cand incepusem si eu. -vocarea =umulestiului revine ca un laitmotiv la inceputul fiecarei parti a " mintirilor". care retine in special locurile de joaca: " stalpul "ornului. si poporeni ca aceia. scriitorul matur simtind ca$i "salta si acum inima de bucurie". munca la sumane. si trecand la detaliile specifice interiorului taranesc.$a nareaza plecarea lui 6ica la . dascalul cel "cuminte. bolile. de e/emplu. cuviinta si pudoare. in satul =umulesti. !niversul "umulestean revine la inceputul partii a doua. dar si cu cei ai copilului. traditiile si obiceiurile. putand fi c"iar desprinse din conte/t. =umulesti.reau sa$mi dau seama despre satul nostru . plecarea spre o lume straina si neprimitoare. cu oc"ii omului matur . scoala. Begretul si nostalgia naratorului sunt cu atat mai puternice. -l insusi marturiseste : ". oamenii si locurile traind cu aceeasi intensitate in in amintirile povestitorului.". si dascali.asile. de vuia satul de vatale in toate partile. de faceau mare cinste satului lor". impartit in trei parti. *e aceea evocarea =umulestiului se interpatrunde cu evocarea varstei de aur. satul natal al lui 6ica a lui . cantecele etc. Prin asemenea insusiri se face pretuit . Privit retrospectiv. care stiau a invarti si "ora. din targ drept peste apa 6eamtului . cu flacai voinici si fete mandre. Parintii.

fantului ..asile de la casa popei Aslobanu. Aameni ca parintele )oan de sub deal sau badita .ocola. popa Aslobanu etc. din care se simte parte integranta. la . )maginea =umulestiului revine la inceputul partii a )))$a. . si fratii. daca te lasa pardalnica de inima". taranul de la munte stramutat la camp si pruncul dezlipit de la sanul mamei".((. .)n acest mediu propice al familiei si al satului natal copilaria este vazuta ca un timp al bucuriei depline si al jocurilor fara sfarsit. *espartirea de sat ii prilejuieste lui %reanga o emotionanta evocare a acestei vetre a copilariei. =umulestiul era deci pentru 6ica mediul vital. . .. 6aratiunea ia forma confesiunii directe. ci este inconjurat de "locuri vrednice de amintire". cand plutasii atata un foc de legenda. 6atura$peisaj este accesorie in creatia sa. dar si figura mamei. -vocand patania cu pupaza. topite in trei circumstantiale de mod antepuse.asile au disparut.e observa aici candoarea copilului caruia $ in mediul ocrotitor al satului $ i se pare ca totul ii merge din plin. cu ciresele. Trei comparatii de tip popular. cu oamenii si obiceiurile lor.. Prin autoadresare.eminarul de la .. in care se oglindeste cu ma"nire %etatea 6eamtului de atatea veacuriQ" Abservam ca natura nu ocupa un loc important in opera lui %reanga. Proiectand =umulestii in mit. fara leac de suparare. ciubotarul %"iorpec. =umulesteanul isi subliniaza cu mandrie apartenenta la aceastra vatra a copilariei: ")a.aratec. care face o victima din o "mandrete de flacau" ca *avidica. scriitorul ne impartaseste durerea adolescentului nevoit sa cedeze in fata staruintelor mamei: " poi lasa$ti. *oamne.i. Jocul este singura sa preocupare.entimentul solidaritatii cu vatra "umulesteana va fi reluat pregnant la inceputul partii a patra. caci si parintii. am fost si eu in lumea sta un bot cu oc"i. o bucata de "uma insufletita din =umulesti. ci e/primandu$si direct.. dar insasi calitatea vietii pare a se degrada. . numai aici el putea trai fericit. frumos era pe atunci.. la o distanta din ce in ce mai mare. mos . intamplarea de la scaldat sau pe cea din seara . %opilaria petrecuta in =umulesti este un timp al neastamparului si al poznelor pline de "az.criitorul nu foloseste descrierea." Abservam ca $ pe masura ce 6ica inainteaza in varsta $ nu numai oamenii. a tatalui sau a bunicului *avid %reanga din Pipirig. subliniaza puternica legatura sufleteasca dintre 6ica si satul din care nu voia sa plece " cum nu se da scos ursul din barlog. cu peisajul ei geografic. iar casa parinteasca $ vatra petrecerilor fara sfarsit. si toate imi mergeau dupa plac. si surorile imi erau sanatosi. &ocul "orelor si petrecerilor fara sfarsit il ia acum invatatura tampa de la scoala de cati"eti din #alticeni. iar evocarea se face prin te"nica sobra a enumerarii. !n singur episod mai lung poate fi incadrat in peisaj si anume fuga celor doi baieti de la )rinuca si popasul de noapte din padure.lipsit de privelistea lumii". ca popa *u"u ori popa Aslobanu. ca %etatea 6eamtului ori manastirile gapia si . cand $ "la staruinta mamei" $ este obligat sa plece. *e aceea i se pare copilului ca mama.arsta de aur pare a fi ramas undeva in urma. si copiii si copilele megesilor erau de$a pururea in petrecere cu noi. scriitorul notand cu mandrie ca acesta "nu$i un sat laturalnic si. impreuna cu Ga"aria lui +atlan. cu Azana cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul. dragostea fata de peisajul$cuib. -vocarea lirica ia locul descrierii: "*ragu$mi era satul nostru. iar locul lor a fost luat de altii mai putin vrednici. %reanga il sustrage istoriei si il inscrie intr$un univers al magiei. si casa ne era indestulata.asile $ "fratele tatei cel mai mic $ . de parca era toata lumea a mea". in concordanta cu tonul nostalgic al evocarii. ici %reanga evoca despartirea lui 6ica de =umulestii anului '. contureaza reperele geografice ale =umulestiului. baiete.. care era vestita pentru nazdravaniile sale" stapaneste fortele raului. satul cu tot farmecul frumusetilor lui si pasa de te du in loc strain si departat. prin repetitie. traite din plin de copilul de atunci : ". %reanga reinvie c"ipuri de sateni ca matusa 8arioara.

)nainte de a pierde din vedere acest univers fermecat al copilariei. umbra si racoare.. de la o trasatura distincta de caracter sau $ mai rar $ de la una fizica. fratele cel mai mic al tatalui.. un element particular. in timp ce matusa 8arioara este o fiinta din acelea care " scoate ma"murul din om". =umulestiul mai inseamna pentru %reanga locul unde sezatorile.asile este realizat numai printr$o comparatie si un epitet triplu : "cuminte. ceasta doina este in concordanta cu starea de spirit a adolescentului sortit instrainarii.ocola. cu "uriesii munti" ai 6eamtului " cu varfurile ascunse in nouri. %reanga foloseste invective ca: " ceapcan".. sa de e/emplu portretul dascalului . luat la oaste cu arcanul. in comparatie cu viata grea a locuitorilor de la campie: "=alal pe la noi Q $ e/clama mos &uca $ pele$s dulci. nu ca isti de la camp. "era un carpanos s$un pui de zgarie$branza" . *e aceea putem spune ca marea arta a lui %reanga consta $ printre altele $ si in individualizarea personajelor prin te"nica detaliului. " budi"ace" etc. un epitet depreciativ si un verb cu rezonanta onomatopeica. . este caracterizat antitetic.sarbezi si zbarciti. mai puternici.si ducand cu sine multe.. multe patimi".. =umulestiul inseamna pentru %reanga locul unde s$a nascut.asile.". dracului pomana" imaginea luminoasa a satului revine prin evocarea fetelor si flacailor care " gatiti frumos. *escrierea se opreste la suprafata si degenereaza in enumerare. 8os . unc"i . limpezi ca cristalul si reci ca g"eata.cripcarul. -a vine "cu o falca in cer si cu una in pamant" sa$i spuna mamei ca 6ica a furat pupaza. "orele si clacile "se tineau lant. *espre . care$l ajuta sa nuanteze caracterele. *e aceea oamenii sunt "mai sanatosi. ca$n zi de sarbatoare. *ar el nu este un portretist. "boaita" . %aracterizarea personajelor: )n " mintiri din copilarie" %reanga reinvie un numar mare de personaje : parinti. dar ele sunt individualizate prin ceea ce au esential si semnificativ. Popasul de noapte facut la Blagesti. *ascalul care$l inlocuieste pe badita . Pornind de la o anume manifestare. colegi de joaca si de scoala. cu bucuria zugravita pe fete". *espre locurile copilariei. este un nou prilej de elogiere a =umulestiului ca sat de munte. )n ziua plecarii la . "om ursuz si paclisit". dascali si preoti." $ suspina parca povestitorul.Povestitorul "umulestean nu este un poet al naturii.. matusi. de$ti parea tot anul zi de sarbatoare". "arnic si rusinos ca o fata mare"... cat si auditiv: . printr$un eufemism.marandita popii scriitorul isi aminteste ca era " o zgatie de fata".%reanga reuseste in acest caz un portret pe care$l receptam atat vizual. ca si despre fiecare din oamenii de aici el a pastrat in suflet o imagine.. toate pe fundalul cantecului de dor ce se revarsa de pe strunele viorii lui 8i"ai . Pentru caracterizarea popei Aslobanu.. fratii si surorile si baietii satului... lemne. vara. unde i$au "cosit tantarii". tovarasii mei din copilarie . naratorul "umulestean individualizeaza fiecare personaj. in contrast cu starea sufleteasca a celor doi baieti trimisi "surgun. ca =ogas sau . ce$l individualizeaza pe fiecare.asile. unde traiesc oamenii cei mai apropiati lui: "*ragu$mi erau tata si mama. de unde purced izvoarele si se revarsa paraiele. dupa cum nu este nici un descriptiv. %omunitatea "umulesteana este evocata prin acele elemente ale ei care influenteaza sufletul copilului $ devenit acum flacau.si mai voiosi. foiau prin sat in toate partile.entimentul instrainarii imbraca aici forma coborarii de la munte la campie.soptind tainic. %ele mai multe personaje apar episodic. utorul " mintirilor" observa e/clusiv natura umana. de parca se "ranesc numai cu ciuperci fripte". de ajuns.. gazde etc.. un detaliu.. %reanga evoca imaginea panoramica a peisajului de munte.adoveanu..

actiune sau prin limbaj. "ca sa se mai potoleasca dusmanul". care "dondaneau ca nebunii" . mama il pedepseste luandu$i "ainele. facandu$i un induiosator portret moral. stfel ridicarea de catre 6ica Aslobanu a lemnelor dintr$un car. )n spiritul muncii ii creste si pe copii."*ascalul )ordac"e. neobosita. pe care "le umfla$n spate si la gazda cu dansele" se aseamana cu gestul diavolului %"irica din "Povestea lui . izbucneste: " sa era mama in vremea copilariei mele.maranda alunga norii negri de deasupra satului infingand toporul inaintea usii. #igura luminoasa a mamei este vazuta dintr$o dubla perspectiva: pe de o parte este evocarea nostalgica. *and glas nostalgiei si duiosiei ce$i inunda sufletul. face trimiteri clare la disputa dintre +erila si ceilalti tovarasi nazdravani ai lui =arap$ lb. dar si pedeapsa. #iica lui *avid %reanga din Pipirig este o femeie "arnica. lucrand totodata la sumanele pe care barbatul ei le vindea in targuri. . iar Trasnea $ un "buc"er de frunte si tamp in felul sau".. *atorita acestui fapt copilul cu "par balai" i se pare un #at$#rumos. ca o fiinta cu puteri supranaturale. *epozitara si practicanta a unui fond de credinte si practici magice stravec"i. pentru ca "stia a face multe si mari minunatii". *in zori si pana in noapte. adaptat intamplarilor relatate. sa duca mancare la prasitori etc. ea il dojeneste cu blandete ca sa$si sc"imbe comportarea. de se incrucea lumea de mirare". -ste mandra de istetimea lui 6ica si crede in destinul lui de e/ceptie. il pune s$o ajute la treburile casei: sa legene copilul. Pe 6ica. maturul.tapanind fortele raului. s$apoi mai avea si darul suptului". ea stie sa faca fata nevoilor unei goapodarii grele. Personajul traieste prin actiuni si fapte si prin limbajul colorat.tan Patitul" . un loc aparte il ocupa c"ipul mamei. duioasa. " mintirile din copilarie" nu sunt o opera memorialistica propriu$zisa. rusinat si flamand. farnaitul. .maranda are o fire aspra si jocul fara sfarsit al copiilor o deranjeaza. )si scapa feciorul de deoc"i facandu$i "un benc"i bog"et in frunte" si "buc"isea cu clestele" carbunii care tiuiau in soba. clampanea de batran ce era.criitorul nu$i creioneaza portretul fizic. recunostinta si respect. facuta peste ani de omul matur. iar pe de alta $ evocarea glumeata. ea stie sa manuiasca cu abilitate rasplata.maranda isi iubeste copiii. pentru ca unele intamplari par inventate si construite dupa modelul povestilor. care ia in spate intreaga recolta a boierului. )nzestrata cu tact pedagogic. plina de minunatii. . Beferindu$se la colegii de scoala.. %and 6ica o lasa cu toate treburile pe cap si fuge la scaldat. . evocat cu dragoste. prin caracterizare directa. mama reanvie in amintirea fiului ca un personaj cu aura de basm. #iinta autoritara. . . fiind cel mai mare. si a vorbi de la dansa am invatat".maranda %reanga: )ntre toate personajele universului infantil din " mintiri".i sange din sangele ei si carne din carnea ei am imprumutat. facuta cu oc"ii copilului de atunci. caci bratele ei m$au leganat. )ar cand copilul se intoarce acasa gol. sau ii alina durerea copilului batand "peretele sau vreun lemn" de care acesta se lovea.. gata sa primeasca orice pedeapsa. care "era vestita pentru nazdravaniile sale". proape toate personajele sunt conturate sumar.maranda nu$si manifesta dragostea de mama prin duiosii. %reanga spune ca 6ic$a lui %ostac"e era inaintat la invatatura "pana la genunc"iul broastei". capabil sa indrepte vremea cu zambetul lui. iar pentru 6ica nutreste o deosebita dragoste.. sentimentalisme ori ingaduinte de tot felul. "inc"ega apa numai cu doua picioare de vaca. s$o ajute la tors si scarmanat. *e asemenea cearta de la gazda din #alticeni a cati"etilor. . vazand in el "un al doilea %ucuzel". pe cat mi$aduc aminte: si$mi aduc bine aminte. . %reanga. ci pune accent pe trasaturile de caracter.

pe umerii caruia apasa intretinerea unei familii numeroase. "obosit si plin de promoroaca". care $ de cele mai multe ori $ ascund un zambet retinut.. tatal si mama privesc din ung"iuri relativ diferite jocul fara sfarsit al copiilor..maranda.coala domneasca din Tg. "ajuns acum "oltei". care este mai intreansigenta.. *ar mai presus de toate.maranda ca se va usca de dorul ei si va muri printre straini. prin cap" .branza in putina. tatal $ fiind mai mult plecat cu treburi in afara casei $ manifesta mai multa ingaduinta. scotand "matele de prin ocnite si cotrute". tatal lui 6ica este un om "arnic si gospodar. . gospodina "arnica si priceputa.. cand acestia ridicau "casa in slava" . de ce nu te olicaiesti atataP 8ai omule..criitorul isi aminteste ca.)aca. 8ama ramane neanduplecata in fata celor "zece randuri de lacrimi". ...marandei.eminarul de la . era nevoita sa le faca "musai cate un surub. cu sapte copii.maranda incearca sa$si convinga feciorul ca "spre folosul" lui " este aceasta" .ocola. 8ai intai . raQ d$apoi aveti la stiinta ca prea va intreceti cu dedioc"iulQ cus iau varga din coarda si va croiesc. in spiritul careia ii creste si pe copii." . refuza sa se desparta de leaganul primei iubiri.orbirea ei este adesea muscatoare: ". mama. . .maranda. *e aceea invata in rand cu el la ceaslov si il intrece la cititul psaltirii si al " le/andriei". bucuroasa de oaspeti si darnica.. faceti otrocol prin cele mate si dati la om ca cainii prin bat. sa le dea "cateva tapangele la spinare" sau sa ia "nanasa din coarda" pentru a se putea odi"ni. cum ai sa ma intelegiP %and tragi sorcovetii la musteata. pug"ibale spurcate ce suntetiQ.. devarati zei protectori ai copilariei lipsite de griji. de va merg petecileQ" .reau sa$mi fac baiatul popa. #oarte tenace. trebuie sa plece la . -l cauta s$o convinga pe .. ea se tine de neam bun si din felul in care i se adreseaza acestuia deducem ca i se socoteste superioara ca putere de intelegere a lucrurilor. maiQ i sa te duci in fundul iadului si n$are sa aiba cine te scoate. numai sa$i invete baiatul carte. mama izbucneste: "Bine v$au facut. aflam din povestire ca vinde sumane la iarmaroc.." )ubirea . . stfel. ... "care nu mai putea de obosita". atunci cand era elev la .. #irea apriga a . *e spovedanie fugi ca dracul de tamaie.maranda %reanga este o intruc"ipare a tarancii noastre cu credinta in *umnezeu si respect neabatut pentru credinte si obiceiuri. vazandu$i pe copii zgariati de "bietele mate". .armane omuleQ *aca nu stii boaba de carte.marandei pentru 6ica se imbina cu ambitia de a$si vedea baiatul popa. ce ai tuP" $ ii spune ea raspicat barbatului.maranda are un suflet desc"is.o vedem purtand discutii indarjite cu sotul ei. pentru a a le asigura copiilor un trai fara de griji: "lemne la trunc"i.. sa ajunge %reanga la scoala de cati"eti din #alticeni si apoi.maranda a invatat din e/perienta vietii ca popia este o indeletnicire care$l poate feri pe fiul ei de grija zilei de maine. manifestand un adevarat cult pentru munca.. *e aceea este in stare "sa toarca in furca toata viata". #iica de vornic. doua.. " mama. tot "la staruinta mamei".nu se indura" sa$l trimita "nici dupa o cofa de apa".marandei se reflecta adesea in violente de limbaj. . il ameninta c"iar ca$l "dezmiarda" cu "culeserul din ocnita" si baiatul i se supune. este prietenoasa. pentru a$l convinge sa$l dea pe 6ica la invatatura: ". daca nu te$i sili sa$ti faci un baiet popa. ..slanina si faina in pod. #emeie practica. -l imbina toleranta cu afectivitatea: ". mama si sotie iubitoare.tefan a Petrei: Personaj mai sters in comparatie cu . ne ridica in grinda zicand: S Tata mareQ T .i ne saruta mereu pe fiecare. ce urmarea cu tenacitate sa$ si vada copilul inaltat prin intermediul stiintei de carte.stfel.6eamt.i cat era de ostenit.maranda este o femeie receptiva la nou.curec"i in poloboc" $ cum ii spune el . *ar 6ica. daca nu v$am sacelat astazi.si avea prilej sa$si imparta painea cu dansii"..pre deosebire de .criitorul isi aminteste cum " strasnic se mai bucura cand se intampla oaspeti la casa. rgumentele lui se dovedesc a fi insa "zadarnica truda". numai sa invete si sa se faca popa.. )l vedem venind seara de la padure.

dar sunt acceptate de tata cu intelepciune si umor ) sunt inlocuite cu timpul de adevarate "aventuri". cobait si lenes. un comunicativ. podoaba crestinatatii". care intra usor in vorba: " . mai nevasata. dar "vesel ca vremea cea buna si sturlubatic si copilaros ca vantul in tulburarea sa". re o fire mai blanda .. 6ica poate sa ramana fara stiinta de carte. Personajul se caracterizeaza prin raporturile cu celelalte personaje : parinti. si a venit vaca". iar matusa 8arioara se plange ca "de zbantuitul ista.. cand acesta refuza sa plece la . pana la calatoria in "arabaua lui mos &uca spre . incearca sa$i dezvinovateasca pe cei mici: ")a lasa$i si tu. care i se pare fara folos si $ la insistentele . .... . indiferent de meridianul geografic si de timp. unde$a fi acolo.. Tatal are adesea in glas o usoara intonatie de dispret fata de firea evlavioasa a .$apoi nu stii ca este o vorba: S*aca$i copil. mama il vede ca pe un #at$#rumos " cu parul balai". sa traga.%onsiderand joaca drept un dat al copilariei.nimica nu scapa". cand acestia ii sareau in spate pe intuneric. pentru ca "decat codas in oras.ocola. )n 6ica el vede acum singurul sprijin al fratilor mai mici si se simte obligat "a$l zburatici". de s$a dus vestea. ltadata isi aminteste ca era un sociabil.unde erau trei. daca$i cal. 9 8ai bine$n satul tau fruntas".marandei de a$l da pe 6ica la scoala $ ii raspunde mucalit c$a auzit el de unul care "s$a dus. atrage amarnicele amenintari ale .%alinescu.marandei: " Poi da. *in partea lui. )n finalul " mintirilor" insa il vedem preocupat de viitorul familiei... rusinos si fricos si de umbra lui". )n sc"imb. baiatul dovedeste o deosebita inventivitate la acest capitol. -l dispretuieste invatatura. parcurgand cateva varste.. )l vedem ingrijorat de cum va suporta c"eltuielile baiatului.. caci $ spune el $ "banii nu se culeg de la trunc"i. -l este vazut in devenire. devaratul portret al lui 6ica se contureaza insa din faptele si atitudinile sale.. %reanga isi aminteste de placarea cu care se juca cu copiii. pentru ca "nu se stie zilele omului". . tatal constata cu ironie ca #at$#rumos este de fapt " o tigoare de baiet. ipostaza a scriitorului in anii fragezi ai copilariei si prototip al "copilului universal"$ cum il scrie +.tefan a Petrei este un om practic.. 6umai ca jocurile copilaresti nevinovate ( care o supara pe mama. incaltea ti$au facut si baietii biserica aici pe loc. sateni.eminarul de la . o vorba moale si de aceea intotdeauna "tot pe$a mamei" ramanea. la al carui zambet "vremea se indrepta" ca prin minune. %reanga nu$i face lui 6ica un portret propriu$zis. *e asemenea. 8emorabil in acest sens este episodul uratului la o ora nepotrivita la casa popei Aslobanu . -l isi aminteste doar ca era "un baiet prizarit.marandei. %aracterizarea lui 6ica: Personajul principal al " mintirilor din copilarie" este 6ica.ocola. iar istetimea lui o face sa vada in el "un al doilea %ucuzel. *e aceea trece de partea .esnic pus pe sotii si pozne ce se tin lant. smantanitul oalelor cu lapte sub prete/t ca "au furat strigoaicele mana de la vaci"... lasa$i. de la anii copilariei celei fara de griji. rude.bou la Paris.macar ca$ti intra biserica in casa de departe ce$i".. zicea tata dandu$ne "uta. eu eram al patrulea". amenintari sau numai spaime.marande$i. care inseamna de fapt instrainarea de spatiul protector al =umulestiului si iesirea din copilarie. care$l pun pe 6ica in conflict cu maturii si atrag dupa ele pedepse. ca se bucura si ei de venirea mea. sa citeasca". stfel.. cu "arjoane si nazbatii memorabile.. ca surcelele". tot esti tu bisericoasa. "om de treaba si gospodar in =umulesti". de n$are perec"e". mai femeie. care arunca dupa copii cu o "scurtatura" de lemn.. vorbindu$i copilului cu fermitate. sa se joace. si daca$i popa.

ci prin felul in care sunt povestite. 6ica o ajuta "ca o fata mare". ca erou subiectiv. fara leac de suparare.maranda. de parca era toata lumea a mea". *ar daca mama il "lua cu binisorul". ci cu ")oane". pe care $ cu candoare si fantezie $ a vrut s$o vanda in targ. mintindu$si de . si cuprinde mai mult e/clamatii si judecatile acestuia despre lucruri si situatii: ")nsa vai de omul care se ia pe ganduriQ !ite cum te trage pe furis apa la adanc. rta narativa a lui %reanga : )n opera lui %reanga predomina epicul. 6ica se simte puternic legat de satul in care a crescut si in care a fost fericit. )n sufletul copilului sentimentul libertatii este atat de puternic. lenes fara perec"e ma facusem". *e aceea se poate vorbi de caracterul dramatic al operei. pentru profesorii de la #alticeni 6ica devine ". *ialogul este al personajelor. jucati insa de povestitorul insusi. scriitorul noteaza: "%and era de facut ceva treaba.. prin savoarea naratiunii. fiindca era priceput si indemanatic.. pentru ca acestea sunt intamplari obisnuite. il pedepseste pentru vizitele sale repetate ungandu$l cu "do"ot" pe la gura. " mintirile din copilarie" farmeca nu prin faptele relatate. faptul ca el paseste in "zburdalnica varsta a tineretii". *oamne. sa se se/plica de ce caii lui mos &uca. stfel.tefanescu". cum nu$i mai "era a invata.i. ca sa ajunga "un popa prost..8os %"iorpec. intre care eram si au. juns la varsta adolescentei.. o cam raream pe acasa". cel mai bun de "arjoana si slavit de lenes. 6ica fuge la scldat. *evenirea personajului ajuns acum ""oltei" este sugerata de insusi numele sau. incat i se pare ca lumea ii apartine: ". *espartirea de peisajul$cuib i se pare un sacrificiu inutil. %opilul cu fire vesela si sociabila.. el devine constient de legatura sa sufleteasca cu vatra "umulesteana. frumos era pe atunci" $ e/clama %reanga $ cand "toate imi mergeau dupa plac. care in =umulesti o dusese "de$a pururi in petrecere" cu "copiii si copilele megesilor" joaca acum dupa cantecul lui mos Bodranga pana ce "asuda podelele" si ii "sar talpile de la ciubote cu calcaie cu tot". fapt pentru care a fost poreclit ")on torcalau". ca eroi obiectivi. . Tot te/tul " mintirilor" are aspect de monolog si dialog. Beferitor la aceasta atitudine. iar matusa 8arioara vine "c$o falca$n cer si cu una in pamant" sa se planga ca 6ica a furat pupaza. iar in ultima parte a " mintirilor" mama nu i se mai adreseaza cu apelativul de alint "6ica". si din veselia cea mare cazi in uricioasa intristare". 8anifestand o totala lipsa de interes pentru treburile casnice lasate de . facut numai asa. imitandu$i pe cei mari. nu i se mai par "niste zmei".. de care nu vrea sa se desparta "cum nu se da scos ursul din barlog. &a claci torcea in rand cu fetele..coala domneasca de la Tg. arta sa sta sub semnul povestirii. %artea surprinde formarea personalitatii eroului de$a lungul anilor: "*ar vremea trecea cu amagele $ scrie %reanga $ si eu cresteam pe nesimtite si tot alte ganduri imi zburau prin cap. ci "mati de cei lesinati".".. '. cu nevasta si copii". "arabagiul satului..scoala s$a umplut de baieti doriti de invatatura. %reanga scrie: ". semn ca noul personaj narator $ caruia i se substituie %reanga $ are o alta varsta decat 6ica. taranul de la munte stramutat la camp si pruncul dezlipit de la sanul mamei". *espartirea de universul de aur al copilariei determina c"iar modificari ale psi"ologiei lui 6ica.. care e/plica numeroasele ei dramatizari si ecranizari..6eamt. ciubotarul. cum nu i$i cainelui a linge sare". care devin obiectul glumelor sfic"iuitoare ale trecatorilor. lasandu$si mama inglodata in treburi. 8onologul este al povestitorului.

. )ntroducerea subordonatelor aflate inaintea regentelor prin adverbele cu functie de conjunctie "cum" si "cand" cu sensul de "e/act in momentul cand". "iute" ...i cum i$o dau in mana. in fata unor spectatori. ca in episodul fugii din Brosteni a celor doi baieti.." $ " cum va mai spun. "unde nu" .va puteti imagina ce va sa zica a te scalda in Bistrita.i pornind eu cu demancarea. !neori predicatul din principala este precedat de cate un "indata" . zvarrQ cu o scurtatura in urma noastra.. cesta se realizeaza prin mai multe instrumente gramaticale ca: a... +. poi ma dau jos..eu .. apuca$te de carturarie". vandu$l mereu in fata pe ascultator.. &a sporirea impresiei de oralitate contribuie si e/primarea predicatului prin interjectii cu valoare onomatopeica de tipul: $ " -u atunci. bag mana in scorbura. mai rezulta si din aglomerarea verbelor de actiune la acelasi mod. timp...si o data fac zdupQ in niste canepa." $ " ..i." $ "%and eram "otarat a spune mamei unele ca aceste. desi intre ele nu e/ista aparent nici o legatura logica: $ " .drumul spre =umulesti" $ ".. indata ma si trimite mama..... care nuanteaza fraza.. caci era om "ursuz si paclisit popa Aslobanu"... de erou principal si de povestitor in acelasi timp. "numai ce si" . ca intr$o secventa de film.. sa$mi plateasca pupaza." *e aceea " mintirile" par a fi scrise pentru a fi spuse.. ca si cum scriitorul s$ar afla pe o scena imaginara. trece de la monolog la dialog.i cum ma scol... cest caracter de spectacol al spunerii implica repeziciunea si concentrarea discursului. gabuiesc pupaza.sa prind pe dracul de$un picior".. povestite." c... numar si persoana: $ " ....criitorul se implica in povestire si realizeaza astfel cu usurinta trecerea de la o intamplare la alta.. . dupa cum am cinstea sa va spun.cum aud unele ca acestea. toate cu sensul de "imediat": $ " . de unde rezulta dinamismul frazei.. iute ma sui in pod.. Beferindu$se la acest aspect.. lteori propozitiile sunt introduse prin cate un "si" si se succed rapid.. %reanga foloseste adresarea directa.. $ ".i cum ajung in dreptul teiului.... verva povestitorului.$apoi ganditi ca Trasnea citea intrebarea si raspunsul. javra dracului.." $ " 8i$aduc aminte ca acum"..si$apoi "ustiuliuc Q si si eu in stioalna." $ ".. "iaca" .." d.." . e. caut o lespede potrivita. pun demancarea jos." $ " )ar el. zbrrQ pe$o dug"eana.. "pe loc" etc..%alinescu scria ca "%reanga vorbeste ca un povestitor." $ ".. verva povestitorului.imi iau caciula si in locul ei pun lespedea.. *inamismul frazei. dinamic.." cest stil oral.. "atQ de sumanul mosneagului. $ " . solicitand si participarea afectiva a interlocutorilor la cele povestite.atunci. $ "Pupaza . fiind el insusi erou in naratiune. ca un om care sta pe lavita si istoriseste altora. nu citite.... $ "%and sa$ti petreci si tu tineretea..*e aceea putem spune pe drept cuvant ca arta narativa a scriitorului "umulestean consta in primul rand in oralitate. jucand rand pe rand rolurile personajelor. "numai iacata". ma sui cu dansa in tei..ii dezleaga frumusel ata de la picior.. nu pe cititor. direct.si isi ia apoi .. b.. numai ce si aud pupaza cantand" $ "-u. gesticuleaza.fact tustiQ din balta si$o iau la sanatoasa. iaca si soarele rasare"." $ ". ma sui incetisor in tei.. 0..i cum ajung in dreptul teiului. dar in special propriul sau rol. pun demancarea jos. face ca naratiunea sa aiba in permanenta un ritm alert. ici el este deopotriva actor ce mimeaza. in caracterul de spectacol al spunerii. $ "..

..clei si tot ce trebuie unui ciubotar". "grozav s$a spariet"Q . Beferindu$se la arta narativa a lui %reanga. A alta trasatura a artei narative din " mintiri o constituie dinamismul anecdotic. a scrisului: *escriind episodul urmaririi "otului de cirese de catre matusa 8arioara.. pe care le insiruie in lungi enumerari. &a crearea impresiei de oralitate contribuie si placerea pentru cuvinte. "a$si lua ramas bun de la calcaie" etc. *ar %reanga $ in placerea lui de a povesti $ gaseste formule de trecere de la o intamplare la alta. "fel si c"ip". gazda din #alticeni: "Pavel era "oltei si casa lui destul de incapatoare: laiti si paturi de jur imprejur..$ "%aci nu va para lucru de saga: de la 6eamt pana la )asi e catu$i de la )asi pana la 6eamt.. lasa$ti. iat Tudor .. "de frunza frasinelului".. toate creand impresia ca %reanga sta pe lavita si povesteste unor ascultatori povestea copilariei sale. scriitorul noteaza: ".8anolescu spunea ca " geniul lui. de a spori dinamismul povestirii. ce alterneaza si se imbina armonios.i sa nu$mi uit cuvantul". se proslavea pe cuptor. g..ianu scria ca " %reanga este unic prin geniul lui oral". pastrand firescul si spontaneitatea vorbirii taranesti. ace. Tot de oralitate tine si fraza lui %reanga. #olosirea versurilor populare sau a frazelor ritmate de tipul ""ai fiecare pe la casa cui ne are. celasi efect il are folosirea formelor verbale inverse de tipul "g"iontitu$ne$am" . m. j.. si ea fuga.. daca te slujeste capul. vine alta la rand. si eu fuga..bedreag. "a scoate ma"murul din om".. "stiutu$v$am" etc. calupuri. ele navalesc in amintirea scriitorului fara a avea legatura intre ele. cleste. ca mai bine$i pare" sporeste impresia de oralitate. "de voie de nevoie"). criticul 6.i eu fuga. $ ". cu e/clamatii si interogatii de tipul " mai stii pacatulQ" . celasi efect il are presararea te/tului cu numeroase ziceri ("toate ca toate".. nu citita. nici mai putin".)ara gazda.. "a lua in ras" . frumoasa.. $ " *ar ce$mi bat eu capul cu craii si imparatii.. il are si autoadresarea : $ " 8ai pasa de tine minte toate cele si acum asa. "ca mai ba sa mai zicem nici carc" . . "pace buna" . pila. piedeca. cadentata si muzicala.. ""at bine"). cat pe ce sa puie mana pe mineQ . Abservam ca in fraza crengista precumpanitoare este topica mai libera a vorbirii si nu cea controlata. i. sau a cuvintelor si e/presiilor populare ca "mort$copt". intre sanuri. ciocan. bade )oaneQ" $ " poi. l." $ " puca$te de carturarie". satul.." $ "*$apoi lui Trasnea.. dic"iciu si alte custuri taioase. ^. "asca si clin. "ce$i de facutP"..vine din placerea de a povesti". baiete. langa soba altul. ce$i patea sufletul". cu e/presii specifice limbii vorbite ("vorba ceea". &a fel procedeaza scriitorul si atunci cand $ pierzand firul naratiunii prin digresiuni si e/plicatii suplimentare $ intervine corectiv si solicita parca ingaduinta si atentia ascultatorului: $ " )nsa ce ma privesteP 8ai bine sa ne cautam de ale noastre".. impresia ca opera a fost creata pentru a fi spusa. nici mai mult... celasi rol. si ea fuga. "mila sfantului" ". ca $ de e/emplu $ in descrierea casei lui Pavel %ibotarul. "a da povat" . )ntamplarile evocate se deruleaza rapid.. musc"ea. !morul lui %reanga: . care poate fi descompusa in unitati mai lungi sau mai scurte.i "arsita de matusa nu ma slabea din fuga nici in ruptul capului..ce nacaz aveam" $ " )ntocmai dupa cea cu ciresele. #olosirea constructiilor incidentale contribuie de asemenea la sporirea impresiei de oralitate: $ "dragulita *oamne".. "*oamne fereste" .. si nu$mi caut copilaria petrecuta in =umulesti si de nevoile mele"P f. pana ce dam toata canepa palanca la pamant". "a$ si strange lioarba acasa" . care dau unitate naratiunii: $ " *$apoi cu smantanitul oalelor ce calamandros a fost" $ " *$apoi cu mos %"iorpec ciubotarul. saracul.

. n$are ce lucraP" $ "*a.ocola este insotit de aceleasi "zece randuri de lacrimi". o cam raream de pe$acasa.. %reanga dovedeste o abundenta comica narativa. cand 6ica se uita "pe furis la usa mantuirii. autorul scrie: "%aci nu va para lucru de saga: de la 6eamt pana la )asi e catu$i de la )asi pana la 6eamt.. *e asemenea..%and ma lua cineva cu raul.... un fel de ras "omeric. ingrozit de distanta ce$l va desparti de =umulesti. este ba matur.. e/presie a vitalitatii si optimismului poporului nostru. intretinut pe episoade intregi.. 6umai ca la el rasul nu izbucneste in cascade. nu asteptam sa$mi deie altii. stfel.... taierea pletelor la scoala din Brosteni ii face pe noii scolari sa planga "cu zece randuri de lacrimi". nici mai mult. '. el este pus in permanenta pe ras. adresandu$se cititorului prin cate o propozitie interogativa: $ "-u atunci. %reanga scrie despre sine ca era "cel mai bun de "arjoana si slavit de lenes". e/primandu$si apartenenta la vatra "umulesteana.criitor jovial. Befuzul lui 6ica de a pleca la . o bucata de "uma insufletita din =umulesti.. . %reanga$maturul scrie: ". putina treaba facea cu mine. ci este un ras egal.. preocupat sa intretina buna dispozitie. de nici sfanta 6astasia.. *e asemenea. iarmaroc nu era"PQ *ar scriitorul intra repede in rolul personajului sau.i nu ca ma laud. ba copil. %reanga oscileaza. 6u poate fi trecut cu vederea "azul cu care monolog"eaza scriitorul cand isi aminteste de sosirea la scoala din =umulesti a lui mos #otea. nici cu minte pana la treizeci si nici bogat pana la patruzeci nu m$ am facut.. nici mai putin".criitor umorist. %and tratamentul cu lesie impotriva raiei capresti nu da rezultat. %reanga scrie: ")a. daca ma scula. se desolidarizeaza pentru o clipa de copilul 6ica. care aduce "un dragut de bicisor ". nici atata. !n mijloc de realizare a umorului este autoironia. stfel. scriitorul face "az de necaz.nu era in stare a o desface..%reanga. si cand era de facut ceva treaba. . sa scape de pedeapsa prin fuga. am fost si eu in lumea asta un bot cu oc"i." $ " !n mosneag nebun. povestitorul aluneca usor de la lucruri serioase spre gluma printr$o vorba de du" sau o zicala ce diminueaza tragismul. Tocmai in aceste oscilatii sta de fapt farmecul povestirii.. vorbind despre furtul pupezei. desi cele doua roluri se suprapun adesea." )n alta parte...sa vie un lainic de scolar de afara". care$l deosebeste de alti autori comici sau satirici. autopersiflarea. %"iar in momentele de ma/ima incordare sufleteasca. *e aceea. care "plangea ca o mireasa..*ar si sarac asa ca in anul acesta. iar cand ma lasa de capul meu. cu un comic sanatos de origine taraneasca.faceam cate o draguta de trebusoara.marandita.i sa nu credeti ca nu mi$am tinut cuvantul de joi pana mai apoi... umorul sanatos al acesteia.eminarul de la .. ..asteptand ... omul matur se desparte. ca in anul trecut si ca de cand sunt. cand ma lua cu binisorul. %reanga facand "az de necaz. comentand situatia cu un proverb: "se tinea ca raia de om". s$a spus ca scriitorul "umulestean imbina in opera sa dorul cu umorul.: prin somn nu ceream de mancare. %reanga da o mare intrebuintare rasului. dupa intamplarea de la scaldat. de sarea camasa pe dansa" sau de ziua "procitaniei". al carui stralucit e/ponent este ). A alta sursa de umor o constituie "azul cu care omul matur povesteste mucalit intamplarile "azlii ale copilului care a fost cu patruzeci de ani in urma. caci mosul cel poznas este numit "nebun" si "javra dracului".. !morul este marca lui specifica. care nici frumos pana la douazeci de ani. cu o vitica de funie. sa nu$mi caut de drum tot inainteP 8a abat pe la tei... niciodata n$am fost". pe drept cuvant. 1.Povestirea intamplarilor din copilarie este insotita permanent de voiosie. cand 6ica promite mamei ca n$o va mai supara. 0. *aca 6ica pare coplesit de tristetea despartirii de sat.. de inaugurarea "%alului balan" de catre .

icrisoare moi cat se poate de multe si altceva de gustare in buzunarele dulamei.criitorul "umulestean nu critica. pana la epuizare. formele pronumelui personal. iar foamea da de$a dreptul". citind pana le pierea vederea.. :. %"iorpec. iar 6ica pleaca la . "gligani" . pentru a caricaturiza un personaj. )ronia scriitorului este subliniata prin pauze. $ " 8ila mi$e de tine...orbind despre fata )rinucai. putem spune ca mos %"iorpec ii spune lui 6ica "nepurcele" in loc de "nepoate" . cand ii e foame. ca au mancat juvaer de flacau" $ izbucneste %reanga. $ " . parca erau cuprinsi de pedepsie.. pacatosul..pune$ti. -l manuieste cu maiesrie observatia umoristica.. cate ceva din tainele calugaresti. mos &uca este "insuratel de$al doilea". inecat cu pronumele conjunctive.. izvorata din forma neasteptata a unor cuvinte sau din combinarea surprinzatoare a acestora.. aflasem si eu.si ia$o la papuc.. pistoalele la brau. ceasta este o alta sursa a umorului lui %reanga... cu doua".. la unii le umblau buzele. cearta de la gazda din #alticeni este numita "clacusoara". vorbind de forma neasteptata a unor cuvinte.spre %ararea furisita dintre . *oamne feresteQ" ceste metode inapoiate de invatare au avut ca efect moartea lui *avidica.tii. 2. ducandu$se "surgiun.. menite sa concretizeze si sa caracterizeze. ca 6ica era un scolar "slavit de lenes". "g"iavoli" etc. ""ajmalai" ..ecu si gapia din deal". ca omul cuprins de evlavie". combinand intr$o maniera neasteptata unele cuvinte. .. !morul izvoraste si din ironia cu care %reanga povesteste unele intamplari..... comanacul pe$o urec"e.. cuvioase )larie. Beferindu$se la frecventa proverbelor si zicatorilor in opera lui %reanga. dar vezi ca nu ma lasa el acumQ" $ " +olatatea inconjura. popa Buliga poreclit %iucalau este pomenit cu "*umnezeu sa$l iepure" in loc de "*umnezeu sa$l ierte". 6ica Aslobanu "furluase" cate ceva de pe unde umblase. stfel. cumplit mestesug de tampenie. "ticait". %reanga foloseste termeni familiari de tipul: "c"iol"anos" . $ " u tunat si i$au adunat" $ "6u plateste bogatul. ".. $ " &ucrul rau nu piere cu una.i turbare de cap. (. cesta "a murit. Trasnea.. fara sa vreau.. de$ti era frica sa innoptezi cu dansa in casa". Bodranga. *e asemenea.ocola.umbland vara cu baietii dupa. marcate grafic prin puncte de suspensie: " %aci. ci vinovatul" $ " Tiganului. )l vedem pe Trasnea repetand mecanic. 3.. Placerea de a povesti a lui %reanga il determina sa foloseasca la tot pasul proverbe si zicatori din graiul viu al poporului. %iucalau etc.$apoi. &imba operei lui %reanga: . "coblizani". +arabet )braileanu spunea ca prin acestea vorbeste poporul roman. . A alta sursa de umor o constituie e/primarea poznasa. A alta sursa de umor o constituie numele si poreclele comice ca: Torcalau." $ " &asa$l..... Pentru a starni rasul. %reanga ii face o caracterizare ironica si scrie ca era "balcaza si lalaie.bureti prin partile acele. . +atlan. intotdeauna precedate de un "vorba ceea".. %reanga spune cu umor ca a izbucnit o "cinstita de "olera"..!nii dondaneau ca nebunii. pieritu$le$ar fi numele sa le piara. inainte de vreme. canta. dracului pomana".. dar de mine mi se rupe inima". si frantura de limba ca la acesti nefericiti dascali.. nu mi s$a mai dat a vedea.e tine ca raia de om". sarmanul. altii o duceau numai intr$un muget. de unde prinsesem si gust de calugarie. plosca cu rac"iu la sold.. pana$i apuca ameteala.criitorul prezinta cu verva si umor scena invatarii gramaticii lui 8acarescu de catre cati"etii de la #alticeni. privind cu oarecare ingaduinta pacatul unor fete bisericesti: " .. iar culcatul canepii matusii 8arioara este numit "trebusoara asta". maiQ &$as lasa eu.

%reanga n$ar mai fi fost "o minune de povestitor. " a "uzuri" . )oane.marandita "plangea ca o mireasa". ceea ce l$a determinat pe Tudor . un tablou fidel al unei lumi traind in spiritul obiceiurilor fi/ate printr$o e/istenta multimilenara. care sunt -minescu si %aragiale. stfel vorbirea . ci si specificul mediului ambiant. -l se impune ca un mare povestitor roman.a nu ma faci ia acus sa ieu culeserul din ocnita si sa te dezmierd cat esti de mareQ" Bemarcabila este e/actitatea vorbirii transcrise fara alterare: " sa a fi. scriind in cea mai frumoasa limba romaneasca". 2.. pug"ibale spurcate ce suntetiQ" $ " *egeaba te mai sclifosesti. "dioc"et" .. al modelarii umane. inainte de rasaritul soareluiQ" $ " Bine v$au facut. Beferindu$se la opera lui %reanga. ce creeaza atmosfera si caracterizeaza personajele.marandei %reanga se caracterizeaza adesea printr$o voluptoasa invectiva dialectala: $ ". vreu sa$mi fac baietul popa. badita . iar *avidica avea plete "ca pana corbului" . "benc"i" . "pug"ibale" etc. "a balabani".)orga considera ca daca n$ar fi scris in felul sau original..'. Bememorandu$si propria copilarie. "umulestenii n$au trait "ca in barlogul ursului". dintre care unele au aspect fonetic moldovenesc. cu un stil rafinat si cu o e/ceptionala capacitate de fi/are a unui univers uman necunoscut pana atunci in literatura romana. oc"i " ca murele" si scanteietori "ca fulgerul". &a mine nu se trec acestea. )on %reanga mintiri din copilarie D mintiri din copilarieE reprezinta opera de maturitate artistica a lui %reanga. ("baiet". D mintiri din copilarieE este si o evocare a satului traditional. Tot de provenienta populara sunt zicerile.) 6eologismele lipsesc aproape in intregime. "sorcovat". el noteaza magistral dialogul lor.Pare$mi$se ca stii tu moarea mea. obraji "ca doi bujori".. %reanga participa afectiv la cele relatate si de aceea putem vorbi de e/istenta unui limbaj afectiv in " mintiri".coala.asile era "rusinos ca o fata mare". -l a recreat$o. -l a facut trecerea de la nivelul popular al literaturii la nivelul ei cult pe o cale pur spontana. 6. "tigoare" . Pentru mai multa e/presivitate. "oleaca" . " tinterim" . .6eculce si pregatindu$i drum lui . proverbele si zicatorile prin care scriitorul caracterizeaza un personaj sau concretizeaza o situatie. *e aceea. continuandu$l pe ). stfel dupa incalecarea "%alului balan" . )orgu )ordan spunea ca acesta a reusit sa$i egaleze pe doi mari artisti ai cuvantului romanesc. )braileanu spunea ca scriitorul "umulestean este unicul prozator roman al carui stil se caracterizeaza prin economie de mijloace stilistice. "cobait". ce ai tuP" %u toate acestea %reanga n$a reprodus e/act limba moldovenilor de la mijlocul secolului al N)N$lea. "nouri" . "ocnita" . " mintirile" sale sunt scrise intr$un limbaj artistic desavarsit si individual.ianu sa scrie ca in aceasta opera "poporul intreg a devenit artist individual". Apera lui %reanga este inconfundabila $ intre altele $ si datorita limbii folosite de scriitor. cestea traiesc prin ceea ce spun si cum spun. +. "lalaie" . "balcaza" . Proiectata in spatiul unui sat moldovenesc de munte de la mijlocul secolului trecut. duglisule. "a se incruci" ) iar altele sunt regionalisme (" a c"i"ai" .. "bog"et" . %and %reanga isi pune eroii sa vorbeasca. "do"ot" "colb" . 0. e/presiile. %reanga foloseste comparatia. a dativului etic.. zise mama. dovedind un scriitor pe deplin format. a ridicat$o la rang de arta. prin lipsa metaforelor. 8area majoritate a cuvintelor din vocabularul crengist este de provenienta populara.. cest limbaj afectiv se evidentiaza prin folosirea interjectiilor. n$a fi asa. -ste o limba autentica.. &imba sa este o c"intesenta a limbii populare din veacul trecut. "cotruta" .adoveanu. si era mladios "ca un mesteacan". copilaria nu reflecta numai dominantele varstei. 1.. a e/clamatiilor. %artea este un DromanE al varstei inocente si al formarii. "aista" .

. ceasta despartire reprezinta dezradacinarea din universul =umulestilor.asile $ D"arnic si rusinos ca o fata mareE etc. . ea se inscrie in portretul clasic al mamei. ici. eroul sau este Dcopilul universalE (+. dar si cu tact pedagogic. asa ca primesc in dar pe D%alul BalanE si D. printre care si 6ica. %reanga reuseste sa le sc"iteze o individualitate prin te"nica detaliului. asa cum i$o pastreaza amintirea. tipologic vorbind. umplerea de raie capreasca. ci selectarea acelor momente ce constituie puncte de referinta in formarea eroului. badita . care ii permite sa nuanteze caracterele. in toamna lui '. scriitorul nu urmareste o ordine cronologica a desfasurarii faptelor. %onstructia te/tuala nu urmeaza rigorile compozitiei clasice. fiind dominata de un impuls afectiv greu de stapanit: nostalgia.ocola. dar dispretuieste invatatura. memoria afectiva a eului narator reface drama adolescentului care. iar 6ica se simte aici lipsit de aparare in fata vietii si a timpului ireversibil. prin actiune ori limbaj. la scaldat.Principala grija a autorului este insa evocarea varstei de aur pentru ca.criitorul urmareste procesul formarii adolescentului 6ica in raporturile lui cu viata sociala.$lea. 6ica va raspunde numai la staruintele mamei si ale bunicului *avid %reanga. )nceputul partii a ))$a sta sub semnul lirismului nostalgic. ltele seamana cu eroii din basme: 8ogorogea e certaret ca +erila. *ialogul cu propriul cuget (din debutul partii a )))$a) este o modalitate de disimulare a intentiilor unui artist genial. odata cu intamplarile din copilarie: uratul de nul 6ou. pare c"ipul mamei.fantul 6icolaiE pentru a$i indemna in acest sens. iar evocarea se face din perspectiva indepartata a maturitatii. 6ica Aslobanu pare o varianta a lui %"irica din povestea D. etc. constient de valoarea propriei creatii.maranda este fiica de vornic si avand frati cu invatatura se socoteste superioara sotului ei ca putere de intelegere a lucrurilor. fara ca portretul care l$i se face sa fie adancit in mod deosebit. Partea ) se desc"ide cu evocarea scolii. *ar copiii nu inteleg rostul invataturii. pupaza din tei. dar %reanga il lauda pentru placerea de a se juca cu cei mici si pentru munca depusa pentru a$si intretine familia. )zvoarele de inspiratie sunt autobiografice. &umea in care patrunde eroul este inferioara celei din care tocmai a iesit. proape toate sunt conturate sumar. sederea in gazda la )rinuca. iesirea din taramul miraculos al copilariei. )n capitolul al ). ca elev la scoala domneasca din Targul 6eamtului. imbogatindu$i universul cunoasterii. %a fire e moale.marandita e o Dzgatie de fataE. cu conditiile in care tinerii urmau scoala. 6umarul personajelor ce apar in D mintiri din copilarieE este relativ mare. manuind cu abilitate rasplata si pedeapsa. Bupt de vatra satului. daca prin amanunte 6ica este propria sa ipostaza. 8ai bine conturate sunt portretele parintilor: . ca o fiinta autoritara. ridicata prin stradania parintelui. )n acest capitol. prin caracterizare directa. eroul va avea parte de o serie de peripetii: caderea in Azana. Bememorarile intereseaza in masura in care au contribuit la formarea lui 6ica.((. unde s$a adunat o multime de baieti si fete. fuga cu pluta pe Bistrita. 8ulte personaje se retin prin lapidarele si e/presivele caracterizari pe care le face autorul: . 6ica pleaca impreuna cu bunicul sau la scoala din Brosteni. Tipologic. evocarea indreptandu$se asupra casei parintesti. apoi la scoala de cati"eti din #alticeni. bsenta portretului fizic concentreaza atentia spre cel caracteriologic. ca om.tefan a Petrii e barbat "arnic si gospodar. %reanga o evoca mai intai ca pe o fiinta cu daruri fantastice: Dcu . )n cele patru parti.tan PatitulE. paraseste satul pentru a urma seminarul de la . %alinescu): Dasa eram eu la varsta cea fericita si asa cred ca au fost toti copiii de cand lumea asta si pamantulE. dandu$i o imagine asupra lumii. eroul devenit adolescent este infatisat urmandu$si in continuare drumul.

celasi umor este starnit si prin caracterizare ironica (fata )rinucai era Dbalcaza si lalaie deti era frica sa innoptezi cu dansa in casaE). ca si in povesti. tunci. privind totul dintr$o perspectiva care amuza. pastrand astfel coerenta si unitatea episoadelor. rapiditatea cu care se deruleaza ispravile. sa caricaturizeze: fetele sunt DdracoaseE. autoironizanduse. sa e/agereze. a caror menire este sa ingroase. el se afla intre )on 6eculce si 8i"ail . apartine si spiritului inalt si lutului din care se trage. Dun pierde varaE impins spre invatatura de mama si bunicul sau. . si in jurul sau sunt reunite toate semnificatiile. DprostalaiE. iar baietii DmangositiE. &imbajul sau il face inconfundabil. impresionand prin modul in care DspuneE. boala de care sufera eroul este o Dcinstita de "oleraE. multe sunt regionalisme. dinaintea usiiE etc. dar cu un devotament nemarginit.adevarat ca stia a face multe si mari minunatii: alunga norii cei negri de pe deasupra satului nostru si abatea grindina in alte parti. si inzestrat cu "ar. 6ica se defineste si in relatia cu celelalte personaje ale operei menite sa infatiseze varietatea firii umane. afara. 6ica se contureaza de la indeterminare la autodeterminare. mucalita. %reanga isi pastreaza in D mintiri din copilarieE. "eQ bine ai venit. nu lipsita de contradictii. devarata forta a lui %reanga se manifesta cand incepe sa nareze. e/agerand. +atlan. cu vointa neclintita. framantat din D"uma din =umulestiE. unele au aspect fonetic moldovenesc. %"iorpec). placerea de a glumi. !morul lui %reanga se vadeste mai ales in e/primarea poznasa. sa gesticuleze. placandu$i sa imite. sa intre in pielea fiecarui personaj. zeflemizand. 6u intotdeauna intre ele e/ista legaturi de fond. toti trei alcatuind in literatura romana o serie usor de recunoscut prin elementele comune ale artei lor narative. se ingroasa o trasatura. lteori cuvintele capata forme neasteptate sau sunt asezate in combinatii surprinzatoare. sa e/agereze. sa treaca de la monolog la dialog. )postazele devenirii releva fatetele personalitatii sale. 6ica este personajul constitutiv al te/tului.adoveanu. )n aceasta privinta. nepurceleQE. bogata in verbe. -roul este: Dslavit de lenesE. prin care se caracterizeaza o situatie. . A alta trasatura a operei D mintiri din copilarieE este dinamismul anecdotic. *in punct de vedere al artei narative. %uvintele cele mai numeroase din D mintiri din copilarieE sunt de origine populara. .maranda este o fire mai aspra. )n nici o imprejurare nu$si uita insa interlocutorii imaginari. intro siretenie a frazei. )nsa. pur si simplu. sa parodieze. autentica. mos %"iospec ciubotarul il intampina pe 6ica strigand: D=e. in care cazi ca intro capcana. . drept pentru care naratorul gaseste formula de trecere. Dg"iavoliE. iar in postura de elev acelasi erou este Dslavit de lenesE.oia buna este intretinuta si de placerea autorului de a presara naratiunea cu zicale. prin autopersiflare (6ica era Dslavit de lenesE) sau prin prezentarea unor oameni si scene care starnesc "azul. DAm din doi oameniE. stfel. rta lui %ranga nu se opreste insa aici. ce calamandros a fostE. D"ojmalaiE etc. cu e/presii populare si vorbe de du". dincolo de toate celelalte portrete. poi este vazuta prin modul in care isi manifesta grija fata de casa si de destinul copiilor. iar intamplarile si oamenii prind viata. carora li se adreseaza direct: D. te"nica orala a spunerii. %a structura a unei e/istente.criitorul provoaca rasul permanent (cu rare momente de seriozitate nostalgica). e/primarea este vie. fraza. %reanga este un povestitor desavarsit. Principala trasatura a operei lui %reanga este tendinta scenica. de marcare a sc"imbarii. prin termenii specifici folositi. cum ar fi: D*$apoi cu smantanitul oalelor. D)nsa ce ma privesteP 8ai bine sa ne cautam de ale noastreE. D!rsul nu joaca de buna voieE etc). lipsesc aproape complet neologismele. prin nume sau porecle amuzante (Traznea. !rmarind evolutia scolara a lui 6ica. se face o aluzie ironica sau. prin modul e/primarii si prin oralitatea stilului. care isi iubeste copiii fara sentimentalisme.i dupa cum am cinstea sa va spunE sau Dva puteti imagina (L)E. se provoaca rasul (DTot patitui priceputE. -l scrie ca si cum ar trebui sa$si interpreteze te/tul. scriitorul surprinde cu luciditate procesul anevoios al devenirii sale intelectuale. uluitoarea navala a intamplarilor. Basul este starnit si de prezenta termenilor familiari. infigand toporul in pamant. devine puternic evocatoare.

mai intai. participa sufleteste. Da bancaniE. struguras cu struguras. iar din ei cad suvoaie de ploaie ciobaneasca ce ne creeaKa o stare de melancolie. "arnica si darnica ca furnica si albina caci ea ne umple "ambarele in fiecare an cu toate bunatatile ei. Dmii era a invata cum nu ii e cainelui a linge sareE. primavara parfumata. Pe dealuri. utorul lasa cuvintele sa se insire dupa o ordine a vorbirii.Pe linga toate acestea se mai aude si murmurul izvorului din mijlocul padurii.. si nu a scrisului. etc. si prin aceasta atitudine limbajul primeste accente afective. e/presivitatea limbii sale provine din comparatii si din prezenta altor tropi: Dplangea ca o mireasaE.&a scoala ei vor discuia usile cu c"eita fermecata pentru a descoperi noi taine nedescoperite si necunoscute de ei pina atunci. a unui stil foarte original.)n padure nu se mai aud trilurile fermecatoare ale pasarilor..crisul lui %reanga este lipsit de metafore. Begina Toamna este zglobie si aurie asemeni unui c"i"limbar.*ar cel mai tare striga o para care ramasese singurica intr$un copacel ramas fara straie.*ar totusi padurile nu au ramas pustii fiindca copacii sunt inconjurati de o multime de frunze multicolore. Da bazaiE. deoarece ele au plecat deja si de rind cu ele au luat si cintecele lor nemaipomenite. fara in butoaie fierbea vinul spumos si cald.%reanga nu povesteste rece. %opiii pleaca la scoala cu g"ioKdanele grele in spinare. la care ele nu se gindesc mult si indata incep sa danseze. dativ etic. aa . cimpii. notimpul meu preferat$toamna )ntr$un an se succeda patru anotimpuri. frazele "umulesteanului urmaresc sa creeze impresia de spunere.. in padure si in livezi totul capata o nuanta ruginie. pe cimpii. %reanga nu copiaza limba taraneasca. Peste cer se asterne un sal mare de nori cenusii care plutesc deasupra caselor. !nele animale se pregatesc pentru iarna ca sa "iberneze. el se implica. de unde provine si originalitatea. Toamna este fermecatoare prin ninsoarea de frunKe galbene$ruginii. utorul isi marc"eaza participarea sufleteasca prin interjectii. ne aflam in prezenta unui limbaj artistic.) dar si multimea zicerilor tipice. a interjectiilor si verbelor imitative (DtroscpleoscE.)n vii totul a ramas pustiu dupa ce oamenii au strins poama. lteori in te/t apar versuri populare sau forme ritmate.emnul distinct al oralitatii este. *esi scrise.*upa ce se termina secerisul Begina Toamna calatorind prin toata tara soseste si in satul nostru din munti intr$o careta fermecata.intul tomnatic si racoros indeamna frunzele la dans. ci o recreaza si o toarna in tiparele unei rostiri individuale. e/clamatii. a e/presiilor specifice limbii vorbite sau a intrebarilor si e/clamarilor.)arna alba. . Arala e si sinteze frazei. . apreciaza. bobita cu bobita fiind aduse acasa si puse in poloboace. iar altele isi decupeza "rana pentru intreg anotimp. abundenta e/presiilor onomatopeice. D"utaE etc. Peste dealuri.peste tot rasuna galagia oamenilor care au venit acolo dis$de$dimineta sa stringa roadele toamnei. solicita interlocutorii. in ciuda aparentelor. verzi$aurii si rosietice care se astern pe pamintul reavan la fel unui covor colorat. unde topica este mai controlata. *ar. vara calduroasa si in sfirsit toamna multicolora care este una dintre preferatele mele anotimpuri. )n livezi fructele striga una mai tare ca alta ca vor culese deoarece sunt foarte zemoase si dulci ca iti lasau gura punga si iti venea sa le maninci pe toate. indiferent.

&umea aceasta traieste dupa aceleasi legi nescrise . . fiind un roman al lumii ar"aice a pastorilor .atul . targul moldovenesc .lavici .itoria descopera drumurile sotului . urmandu$si traiul Dca pe vermea lui Boerebista . nu$si putusera face loc in viata si preocuparile oamenilor . pune in lumina vocatia justitiara a eroinei . trasaturile . cre7nd o figura unic realizata in intreaga noastra literatura .ictoria &ipan utor al unei opere vaste si variate . la iernat . ici timpul pare ca a incremenit .ubiectul este simplu . Prefectul . trecutul fuzioneaza cu prezentul . cu institutiile si credintele sale fundamentale D ( Avid %ro"maniceanu ) . constituie un roman realizat cu mijloace de creaţie nemaiantalnite ) ctiunea povestirii se desfasoara in jurul .itoria &ipan . de pe apa Tarcaului . transmise din generatie in generatie . asa cum afirma Perpessicius .cena din finalul romanului . adica uciderea lui de catre doi oieri cu care$si cobora turmele cumparate spre campie . prototipul oierilor munteni .adoveanu imbogateste literatura romana cu opere care surprind . plecat de cu toamna din satul lor de undeva din muntii 8oldovei . personajul central al naratiunii . . in ipostaze diferite .-u voi astepta cu nerabdare pina cind toamna va veni in anul urmator caci o ador foarte mult. descoperirea asasinilor si demascarea acestora . )ntriga . DBaltagulE . sa cumpere niste oi de la *orna @ calatorie din care nu se mai intoarce . DBaltagul ramane in ultima analiza . il inmormanteaza dupa datina . 8i"ail . pastrand elementele baladei : un cioban este omorat de doi tovarasi ai sai pentru a$i lua oile .publicat in '<1> . al framantarilor si cautarilor ei pentru aflarea sotului sau 6ec"ifor . *upa inmormantare . dar totusi de azi pe miine va veni iarna si Begina Toamna va fi nevoita sa plece pe o durata de un an lasind locul sau )-B6)). Totul in jur e colorat si mi$as dori ca toamna sa nu mai plece de la noi. isi gaseste sotul ucis si aruncat in prapastie . Baltagul caracterizare . *e o agerime rar intalnita .capodopera a scriitorului. drama acestei umanitati in contact cu realitatile sociale ale inceputului secolului al NN$lea . care lupta penru a$si apara normele etice si care se confrunta cu noile forme de viata sociala . natura si istoria sunt principalele teme ale prozei sadoveniene . taranul si lumea satului . . dar femeia acestuia .adoveanu a reusit sa intruc"ipeze in . se veselisera de cresterea zilei si inceputul anilorE. *e fapt . este definitoriu pentru universul sadovenian . )ntreaga sa creatie este D un adevarat epos al miscarii poporului roman in timp . . 8untenii nu concepeau ca viata lor sa se desfasoare altfel decat asa cum se desfasurase cea a strabunilor lor . tot ceea ce s$a scris mai frumos despre $iata pastorilor din muntii nostri . romanul unui suflet de munteanca D. 8i"ail . subprefectul . afla mai apoi pricina neobisnuitei intarzieri a baciului . . construita de scriitor cu o arta remarcabila . craiul nostru cel de demult D. . nu are liniste pana nu afla faptasii si nu$i pedepseste dupa legea nescrisa . )on %reanga . ici isi desfasoara intreaga influenta (daunatoare)$ religia si superstitiile . totul invartindu$se in jurul a doua mari evnimente : coborarea oilor in campie la iernat si adunarea lor in inima muntilor odata cu incetarea gerurilor si topirea zapezilor .itoriei &ipan . care izvorasc dintr$o cunoastere profunda a specificului auto"ton . care Dranduri dupa randuri de generatii . jandarmul sunt fapturi periferice . .)n curind vor incepe sa se faca araturile de toamna si se va porni semanatul cu naiul urias al Beginei Toamna recolta pentru anul care va urma sa vina. cu obiceiurile . Apera de maturitate.iata oamenilor se desfasoara asa cum se desfasura inca de la inceputul asezarii lor in partea locului . apoi ii descopera pe faptasi . in c"ipul cel mai desavarsit . apriga si inteligenta . )on .adoveanu se impune prin originalitaea creatiei in care epicul se impleteste cu liricul . in sute dupa sute de ani . praznicul devine timpul marturisirii adevarului si al implinirii judecatii . este semnificativa prin faptul ca releva intr$un spatiu concentrat . )scriindu$se in continuarea traditiei marilor clasici . care concentreaza in sine intreaga bogatie a calitatilor morale si intelectuale ale poporului nostru . dupa modelul politist .itoriei &ipan .

pleaca la drum @ Dpune la cale indeplinirea unor "otarari mari . 8aranda . fara cuvant . cat mai ales in numele colectivitatii a carei reprezentanta este .i pentru a verifica adevarul ce i se infiripase in minte . Traditia nu permite abateri de la legile nescrise . nici sa recastige bunurile de care persupunea ca fusese deposedat 6ec"ifor .itoria . il insemna totusi cu Dvinerele negre . ca rezultat al unei adanci cunoasteri a omului iubit . sa faca dreptate . in care se purta de colo$colo . conduce de fapt anc"eta . D)$l arata pe &ipan calare . in primul rand sa restabileasca un principiu moral al lumii din care facea parte . pe de alta parte . la icoana sfintei na fi/eaza pe de o parte femeia in lumea satului ca spatiu ocult .itoriei i se paru ca brazii sunt mai negri decat de obicei D. cesta e un c"ip al durerii .itoria . apoi Dramase neguroasa D. .itoria . si$a facut loc raspunsul cel adevarat . lasa casa in grija argatului 8itrea .steptarea zadarnica a celui plecat la *orna sa cumpere oi o face banuitoare . . gandeste +"eorg"ita . trecand spre asfintit o revarsare de ape D. .vinde bucatele ca sa faca rost de bani . isi formulase parerea asupra adevaratei cauze a intarzierii sotului sau . Dun vierme neadormitE. de fapt . lasand totusi voit impresia ca e o femeie de la tara nestiutoare si ca e treaba altora sa descopere faptasul . de unde razbat toate "otararile si actiunile ei . o data iesita de la preot . crunt zdruncinat de faptuitorii crimei . vremea se tulbura . numai ea . )n nelinistea care$i macina sufletul femeia nu se sfieste ca . de la bun inceput . nu vrea numai sa descopere si sa prinda pe asasinii sotului sau pentru a$i da pe mana autoritatilor ca pe niste raufacatori . nici sa se razbune impotriva lor pentru modul in care o lovisera .ioria isi propune sa faca dreptate .itoria &ipan are in aceste momente o atitudine statuara . Tot popa este acela care$i citeste sau ii alcatuieste scrisorile @ . -a vrea . se petrec toate . cu broboada cernita peste guraE. cu toata intelepciunea de care da dovada . acesta este incadrat cosmogonic . in labirintul ei interior . !n semn este si glasul lui &ipan . Toate erau in dosul oc"ilor acelora aprigi si ieseau una dupa alta D. *eci . %el dintai vis . dar si din zari necunoscute . cu spatele intors catre eaE . zise iarasi . )n eposul sadovenian natura se reflecta in om . 6elinistea devine banuiala . Tragedia careia i$ a fost victima sotul e anuntata de sc"imbarea naturii : D. aprig . cu spatele intors catre ea .emnele vin din partea lumii reale @ D$6u vine . Dprivind fara sa vada framantarea de$afara a st"iilor D. pregatindu$se pentru trecerea intr$o e/istenta spirituala . sculta boscorodelile acesteia in legatura cu dragostea lui 6ec"ifor pentru Duna cu oc"ii verzi si sprancenele imbinate . . alta data l$a visat rau . )naintea plecarii in cautarea celui disparut . timpul se opri in loc . *rumurile la preot . a unei tenacitati luminate de inteligenta ascutita a femeii . fiind straina de tainele scrisului . sa intareasca increderea intre oameni . 6u o spune cu voce tare . posteste douasprezece vineri . organizat . care a impuns$o in inima si a tulburat$o . %ucosul da semn de plecare D . A sugereaza numai . . caci . 6ec"ifor &ipan nu mai e/ista . Dtrecand calare o apa neagraL -ra cu fata incoloE. venit din memoria ei afectiva . )i era limpede ca sotul i$a fost ucis pentru a fi jefuit . actioneaza nu numai in numele sau de femeie indurerata . care s$a pus prag si nu$l lasa sa treaca D dar nu crede nimic . Gbuciumata de intarzierea printre straini a sotului . utoritatile vremii sunt privite cu e/plicabila indiferenta si cu multa ne4ncredere . Befuza mancarea . colo . sa$si indrepte pasii spre bordeiul babei vrajitoare . . %ertitudinea$ avea Dintr$ insa stirea mortii lui &ipan si crancena durere D$ o face sa actioneze$ trimite jalba catre stapanire .itoria se supune unui ritual de purificare . oculte @ visul an/ios vine sa confirme ideea mortii sotului si anunta calatoria in cautarea celui disparut : Dse facea ca vede pe 6ec"ifor &ipan calare . o duce pe 8inodora la manastire .itoria &ipan nu pleaca in cautarea sotului decat in momentul in care . iarna vine mai repede . deoarece in strafundurile sufletului ei .itoria &ipan se sfatuieste cu popa . tunci cand .itoria Dse desfacuse incet$incet de lume si intrase oarecum in sineE.itoria .itoria &ipan uimeste pe cei pusi sa dezlege miserul disparitiei lui 6ec"ifor prin luciditatea cu care ea . . Presimtirile sumbre ii sunt intarite de vise . ii . careia i$a fost ucis sotul in mod las . Ddar nu putea sa$i vada c"ipulE .piritul calm . magic si . fara "rana . . da sa se faca un baltag pe care sa$l sfinteasca preotul . isi ia feciorul si porneste pe urmele sotului . Pentru . )n viata acestei societati ar"aice biserica si practica magica coe/ista. . intr$un timp si un spatiu numai al ei . deci sincronizarea cu realitatea nu are loc . la vrajitoarea satului . pune in evidenta framantarea din ce in ce mai puternica a acesteia : D)$au crescut tepi de aricioaica D. este pus in slujba unei vointe de fier . .

iar indepartarea de real se face simtita.i atunci cade zdrobit .itoria are revelatia pastrarii tineretii iubirii. %onstantin %iopraga aminteste ca aceasta munteanca inmagazineaza e/perienta milenara a unei lumi de pastori. aduna si reliefeza toate trasaturile femeii.itoria poate fi considerata eroina tragica . inefabilul feminin: D -a era deasupra tuturora.uimeste si prin presupunerile ei ultime care . titudinea femeii arata un om mandru . %alistrat Bogza . D. %alatorind dupa semnele ei. Toate actiunile ei poarta pecetea ceremonialului. . ci un e/ponent al spetei D ( +. singurul care a asistat la omor in caliate de partas la crima si la jaf . -lementele naturii indeplinesc o functie simbolica. trasaturile ei sunt caracteristice lumii sadoveniene. consecventa. . si deodata incepe sa povesteasca desfasurarea faptelor intuite cu o siguranta uimitoare. Priveste cu atentie pe cei din jur. manifestata in viata cotidiana. )n clipele grele de cautare a adevarului despre barbatul ei. conturat in linii ferme. . saruta mana preotului. )ntreg resortul moral al eroinei este declansat de simtul dreptatii :implinirea judecatii dupa legea nesrisa. nu fusese nimeni sa auda sau sa vada . . %alinescu ).itoria traieste retrospectiv taina iubiriiE. Pe masura ce are certitudinea mortii lui &ipan. nu ar fi D o individualitate. .itoriei &ipan . -a pare aceeasi. se marturiseste preotului. -a intelege semnele naturii. dar . %um se face atunci ca aceasta femeie cunoaste atat de e/act cum s$au petrecut lucrurile P . ci cu semnele cerului D (+. lte semne apar din vremuri imemorabile : DcucosulE.enea la dansa ca la apa cea buna D. Totodata . procesul ei de interiorizare se adanceste. monografica si mitica a romanului. isi aducea bine aminte ca in preajma . ascunzandu$si gandul. deci &ipan nu va sosi. fara a le destainui scopul . ea avand ca dominanta a caracterului statornicia. magistral construita . lumina castanie a parului.itoria este in acelasi timp dura . erau Ddusi departe D. D. la e/terior . %alinescu. pun in deruta pe asasini . cand savarsise crima . Pentru +.itoria este o aparitie tulburatoare. intra la femeia care nascuse. traditiile au un rol . sistam la o dedublare clasica a eroinei. . )ntr$un alt sat intalnesc o nunta. . . %alinescu ).cena finala. sau la evenimentele cruciale (nunti. da semn de plecare. ori ii omoara pe loc. inc"ina pa"arul cu bautura catre nanasi. ea descifreaza psi"ologia oamenilor. la Borca. asezat pe prag . . ii cerceteaza cu vorbe abile. Daprigi si inca tineri cautau zari necunoscute D. dar viata ei interioara se adanceste . Portretul fizic surprinde elemente ce configureaza trairea interioara : oc"ii caprui. Pe de alta parte. avea intr$insa o putere si$o taina pe care &ipan nu era in stare sa le deslege. sfinteste baltagul pentru feciorul sau. pe de alta parte . . cel care lovise cu baltagul pe 6ec"ifor &ipan . . ii pune sub perna bucatile de za"ar. apriga .itoria descaleca.itoria isi infrange repede slabiciunea : Davea in ea o putere noua care$i razbatea in toate miscarile si in priviri D. Plina de Dganduri D. si o "artie de douazeci de lei pe fruntea copilului. ea se socotea Dmoarta ca si omul ei care nu era langa dansa D. ea este un D =amlet feminin D. *e fapt il invinsese inteligenta . care poarta dragostea celui disparut . se recunoaste invins . 8ama si sotie iubitoare.itoria reuseste sa$l macine pana intr$atat incat sa$si puna problema absurda daca nu cumva mortul i$o fi spus ceva femeii atunci cand il veg"ea in prapastie . inmormantari ). botezuri. de Dpatima si durere D. . "otarata .itoria are darul rostirii prin care amplifica incordarea tuturor ce ramasesera Dintr$un fel de incremenire si asteptare D. %alistrat Bogza realizeaza insa nebunia unei astfel de presupuneri .itoria isi lasa fata la manastire. sacru. ea respecta neabatut datina mostenita din vec"ime. concentrand frumusetea si forta launtrica.adoveanu realizeaza un portret al eroinei in cateva linii.itoria si +"eorg"ita sunt amenintati ca ori beau in cinstea feciorului de imparat si a slavitei doamne mirese.itoria nu masoara vremea cu calendarul. .itoria &ipan este un personaj e/ceptional. in conceptia despre lume. ascunzandu$si necazul. . a vorbit .itoria este o sinteza de spiritualitate stravec"e romaneasca. au un caracter solemn. figura reprezentativa pentru omul din popor recunoscut prin bogatia sa sufleteasca. dupa obicei.tapanirea de sine cedeaza in doua momente : cand se descopera ramasitele lui 6ec"ifor in rapa si la inmormantare. )n drum spre *orna dovedeste spirit de observatie @ c"estioneaza oamenii cu abilitate . Proiectata in realitatea contingenta . )i vine in minte ca poate %utui .

de 8i"ail . intreaga morala. . stapane. fara nici o tanguire.adoveanu )n '<1> literatura romana se imbogateste cu o noua capodopera sadoveniana. totul reintra in tiparul vietii de la munte. o alta "8iorita" a prozei noastre. pe cand.itoria.adoveanu reintegreaza mitul din balada. 6ec"ifor &ipan a fost ucis cu baltagul. setea de dreptate si intelepciunea poporului nostru. cesta imprima inca de la inceput povestirii un ton de balada. )n ambele opere este vorba de un cioban pe care alti doi il omoara pentru a$i lua oile. statornicie morala. conferind femeii rolul principal si activ din roman. scriitorul surprinzand asteptarea lui 6ec"ifor &ipan de catre . aceasta "8iorita" a lui . linistea si ordinea vietii au fost restabilite. ccentul cade acum pe efortul acesteia de a restabili dreptatea. . Bomanul isi are punctul de plecare in balada "8iorita" . de o femeie (mama sau sotie) care$l cauta. -ste vorba de romanul "Baltagul". in roman. perseverenta. dar tot cu baltagul este razbunata moartea lui. . 6aratiunea se desfasoara pe parcursul a trei parti: Partea )$a cuprinde primele sase capitole. inalt caracter. . ideea mortii era e/primata la modul prezumtiv (in versul "si de$o fi sa mor").tapane. demnitate. este desavarsita pentru ca intruneste in sine toate calitatile. un model prin cultul adevarului. )n balada. femeia baciului din muntii 8oldovei. *ar "Baltagul". )n comportamentul . *e fapt. inteligenta. citeste semnele timpului. este de fapt o continuare pe plan epic a baladei. *espre eroina DBaltaguluiE s$a vorbit si se vorbeste mult. .itoria verifica implicit armonia lumii : Dafla ceva mai mult decat pe faptuitorii omorului.ubiectul: ctiunea este simpla si se petrece la inceputul secolului al NNlea. in timp ce romanul incepe cu moartea lui &ipan. ceasta capata o semnificatie sociala si etica si devine intriga capodoperei sadoveniene. )ntr$o opera profund originala. indarjita. *escoperind adevarul. de a pedepsi faptasul si de aceea "Baltagul" poate fi considerat ca o replica adusa "8ioritei". moartea pastorului a devenit realitate.itoria &ipan. de rolul unui animal (oaia nazdravana si cainele &upu) care este alaturi de cel disparut. mostenite din asprimea vietii din vremmuri imemorabile. Titlul este simbolic. 8ai c"eama s$un cane".itoriei se cuprinde o intreaga filosofie de viata @ ca si ciobanul mioritic @ un ec"ilibru si o masura in toate. Adata implinita datoria catre cel ucis. este apriga.itoria. ramanand un personaj ce ilustreaza profund o spiritualitate taraneasca stravec"e. re o serie de virtuti: frumusete. Balada se inc"eie cu ideea uciderii ciobanasului "mai ortoman". 8anolescu). determinand odiseea cautarii lui de catre . %a scriitorul s$a gandit la celebra balada ne$o dovedeste si motto$ul romanului: ".adoveanu. si anume ca lumea are o coerenta pe care moartea lui &ipan n$a distrus$o D (6. !nanimitatea parerilor au consfintit$o drept cel mai desavarsit tip de femeie din literatura noastra. dreptatii si traditiei."otarator. "Baltagul".

itoria. la Borca. ograda cu adapost pentru vite si sura.. la %alugareni la crasma domnului *avid. tinda. il descopera pe oier intr$o prapastie. &a praznic ea il determina pe Bogza sa se autodemaste si$i porunceste lui +"eorg"ita sa$l loveasca cu baltagul.. . cu carari printre gradini. oi in munte. )si pune apoi ordine in gospodarie. banii ii duce de acasa de teama "otilor. peleaza c"iar la ajutorul icoanei . unde$i gaseste si pe cei doi ucigasi (%alistrat Bogza si )lie %utui). in locul numit %rucea Talienilor. cainele lui &ipan. . Partea a ))$a: %ea de a doua parte a romanului cuprinde calatoria . pe care o lasa in grija argatului 8itrea: vinde o parte din oi negustorului *avid. . Partea a treia cuprinde intoarcerea . la carciuma lui )orgu . stfel. de la cancelaria din *orna afla despre vanzarea de oi din toamna. dar gospodaria &ipanilor. cu sufletul ravasit de o "crancena durere". veau si parale stranse intr$un cofaiel de cenusa. sotia sa. "Baltagul" $ monografie a vietii muntenilor: Tragedia lui 6ec"ifor &ipan nu este obiectul cartii. iar pe 8inodora o rimite cu zestrea la manastirea . femeia il roaga pe parintele 8ilies sa trimita o jalba prefectului de Piatra.itoria la Bistrita. faceau sc"imb si aduceau de la campie legume si faina de porumb. cu crasma si biserica.atra *ornei . la #arcasa. %onfruntand informatiile. piei de miel in pod. se spovedeste. presimte ca i s$a intamplat ceva rau si se "otaraste sa plece in cautarea lui. felul de viata si psi"ologia lor. #irul naratiunii urmeaza popasurile facute de . jandarm. de prefect.. la . la care 6ec"ifor a cumparat 1>> de capete.Bomanul incepe cu un fel de cosmogonie populara .e consulta cu parintele *anila. la %ruci. ci numai prete/tul evocarii obiectiv$realiste a lumii de tip ar"aic a muntenilor. la maica 8elania.+"eorg"ita. #unctionarul isi mai aminteste ca oierul vesel si generos mai era insotit de doi tovarasi si ca urma sa coboare spre baltile Jijiei. *eoarece lipsa sa de acasa depaseste orice asteptare si oierul nu da nici un semn. munteanca aduna date si reface $ cu agerime si spontaneitate $ intregul itinerar parcurs de oier. ici il asteapta fiul sau +"eorg"ita.. 6ec"ifor &ipan. Pornind de la *orna si mergand din "an in "an.abasa si . desi ii priveste vrajile cu ironie.itoriei pe urmele lui &ipan. a plecat la *orna sa cumpere oi si sa coboare apoi cu ele in baltile Jijiei. %onvinsa deja ca barbatul ei a fost ucis. de telefon. 6e intoarcem in vremuri stravec"i. .criitorul spune ca &ipanii aveau "avere .fintei na de la 8anastirea Bistrita. cat le trebuia: "poclazi in casa. pentru ca ii spune ca 6ec"ifor ar fi cu alta femeie.asiliu. . face parte dintr$un sat cu uliti lungi si cotite. la Bicaz.itoriei la 8agura Tarcaului pentru randuirea praznicului si a celor cuvenite pentru mort. demascarea si pedepsirea vinovatilor. pe urmele turmelor.u"a. se imparta$ seste si sfinteste baltagul. oier din muntii Tarcaului.aratec. in care se practica totusi sc"imbul de produse. . la "an la *onea. pripasit acum pe la casa unui gospodar. sa plateasca fanul si simbriile. impreuna cu.itoria ajunge la concluzia ca barbatul i$a fost ucis intre ." %and se saturau de carne si branza.untem la inceput de secol NN.. %u ajutorul lui &upu. notar . in care 6ec"ifor &ipan prezinta sintetic viata muntenilor. la iernatic. caci se vorbeste de tren. cu vec"imea. )i cere ajutor si babei 8aranda (vrajitoarea satului). casa lor cu prispa.

femeile trebuie sa fie energice si viguroase. ducand o e/istenta patriar"ala. la marginea lumii". sus. Aierii stiu ca la cutare data trebuie sa se produca migratia din sate si ca. cu anecdota pe care 6ec"ifor &ipan obisnuia sa o spuna la petreceri. Traind intr$o regiune in care deasupra lor "fulgera.cu toporul ori cu cata". iar femeile de gospodarie si de copii. -ste un spatiu mioritic.itoria &ipan. intr$un gen de cosmogonie populara. . ca sa se bucure "de ce$i al lor" si sa li se para "toate bune". unde stau "cu *umnezeu si cu singuratatile". . ce conduc intreaga e/istenta pastorala. trazneste si bat pu"oaiele". %ititorul are senzatia ca lumea aceasta se desprinde de un timp si un spatiu anume. obiceiurile si viata cotidiana . . ceea ce e/plica firea lor tacuta si aspra. ei pornesc "cu oile si cu asinii" in pustietatile muntelui. suim poteci oable si coboram prapastii. doborand brazii pe care$i trimit pe plute "pana la +alati. "&ocuitorii acestia de sub brad" sunt obisnuiti cu natura aspra a muntelui.. caci adevarul pe care$l cauta . c"iar daca aceasta este adesea vitrega: "!mblam domol. Aieri. intre stanci de piatra" si $ desi ar dori "stapaniri largi. viata alternand intre doua limite capitale: plecarea turmelor la pasunat pe plaiuri si coborarea $ in toamna $ "la iernatic". Practicile vec"ilor pastori au devenit automatisme si abaterea de la regula nu este posibila. locuitorii cred in natura cea mare. in care viata oamenilor pare a curge pe aceleasi fagasuri de la inceputurile lumii. )n aceasta lume inc"isa pe inaltimi de munte.adoveanu reconstituie o lume ar"aica. muntenii "isi castiga painea. in alta zi dinainte "otarata. traditiile. 6atura i$a inzestrat insa cu o "inima usoara". i$a facut optimisti si veseli. care invata din e/perienta de viata a parintilor. "Baltagul" evoca o lume de dimensiuni mitice. 8untenii sunt "iuti si nestatornici ca apele. coplesita de datini si obiceiuri stravec"i cu putere de lege. *atina determina randuielile gospodaresti : barbatii se ocupa de oi. dar si al lumii in care traieste. campuri cu "olde si ape line". Aamenii acestia isi lasa nevestele si pruncii "la locuri stramte. dar si comuniunea sufleteasca dintre om si natura. sa ostenim zi si noapte. e/istenta se regleaza dupa un ancestral sistem pastoral. sa aiba brat de barbat. Termenul de comparatie pentru aceste "fapturi de mirare" sunt elementele naturii.. Pana obiectiva a scriitorului inregistreaza caracteristicile acestor oameni izolati de cei de la campie. ca .oarta muntenilor este prezentata pe un ton legendar si ironic. . %artea devine astfel o adevarata monografie a vietii locuitorilor din muntii 8oldovei. muntenii duc o e/istenta singuratica. -i isi petrec timpul in singuratati.Plasandu$si actiunea intre 8untii Tarcaului si regiunea *ornei. ceasta calareste barbateste si incarca singura faina in desagi. %a roman al trans"umantei. colo.itoria este reclamat deopotriva de dragostea ei pentru 6ec"ifor si nevoia de dreptate. -lementele mitice se subsumeaza dramei personajului feminin. mai aproape de soare. o lume ce descinde din mit si legenda. ca vremea". A mistica naturista da fiori acestor oameni care isi vad viata legata de ritmurile cosmice. incepe coborarea la adapost. ca real si mitic se interpatrund.criitorul le prezinta mentalitatile.. Bomanul se desc"ide intr$o atmosfera destinsa.adoveanu. &a inceputul capitolului al N$lea caracterizarea lor este reluata de . -ste un adevar al ei. solemn si familiar. tacem si dau zvon numai talangile". plutasi sau tapinari. %ei mai vrednici isi intemeiaza stani in munti. *ucand pe umeri greutatile familiei.

stfel.itoria la o cumetrie. -a c"eama la inmormantare trei preoti. in fata soarelui. ciobanul 8itrea se intoarce mai devreme acasa. )nvatati sa inteleaga limbajul naturii. muntenii se orienteaza dupa anotimpuri si dupa rotirea astrelor. )n aceasta lume izolata.. in care viata sufleteasca si indeletnicirile par incremenite ca si muntii. 8igratia oilor se produce dupa semne meteorologice consacrate. oameni "aprinsi la obraz" o poftesc pe . iar bucuria nuntilor si cumetriilor . %ufundarea in ancestral contrasteaza totusi cu initiativa si dinamismul acestor oameni cu sange fierbinte si cugetare rece.care se tin lant. ce$i sfant si ce$i bun. *iscuta apoi despre calendarul cel nou. %and 8inodora arunca gunoiul afara. *atini fi/ate de veacuri le guverneaza cele mai importante momente ale vietii: botezul. . iar femeia.adoveanu spune ca mama si fiuul "isi facura de trei ori semnul sfintei cruci. iar la poarta cimitirului se imparte paine si vin. )n caslegi si la sarbatori carciumele sunt pline de barbati si de lautari.adoveanu surprinde ceremonialul acestor evenimente. la #arcasa. %"iar si ucigasul are un comportament dupa datina. de unde vin "cu burdufuri de bani". de cand iti umbla gargauni in cap si te c"eama domnisoaraP" Traind intr$un mediu natural izolat. deoarece multi oameni isi coboara oile si vacile. limbile se prefacusera. femeia ii aprinde o lumanare la capatai si$l boceste dupa obicei. stfel. *upa ce si$a marturisit vina. desi este necajita.itoria o admonesteaza pe loc: "6$ai mai invatat randuialaP 6u mai stii ce$i curat. muntenii o impart cu toti cei din jur.itoria tuna si fulgera impotriva tentatiilor moderne ale fetei. %alistrat Bogza ii cere . . iar inaintea mortului merg steagurile si crucea. fiindca au vazut "dumbravencile zburand in carduri spre soare". &a fiecare rascruce convoiul funebru se opreste pentru a se imparti podurile si pentru slujba. uneori ostil. atunci cand "izbucni soarele in rasarit catre Bistrita". nunta. inc"inand fruntea spre lumina". 8ai puternica decat legea scrisa este norma de conduita impusa de colectivitate. oamenii muntelui sunt adesea reticenti in fata sc"imbarilor. -i pribegesc cu oile la iernatic pana in sesurile Jijiei. se opreste si$i pune femeii "rodin" sub perna si bani pe fruntea copilului. a datinii. iar nevestele poarta catrinte si bondite. stfel. pe care le pune in caruta dascalului. *in traditie si datini se intemeiaza conduita morala a oamenilor. inc"ina cu olacarii. "toate urmau ca pe vremea lui Burebista". cand descopera ramasitele lui &ipan. caci acestea ar putea$o abate de la fagas. Bamasitele disparutului le stropeste cu vin si le acopera cu un lavicer. caci "stapaniri se sc"imbasera. &a %ruci este poftita la o nunta. dar randuielile omului si ale sti"iilor staruisera".criitorul surprinde portul muntenilor in aceste imprejurari. a randuielilor pastrate din mosi$stramosi inseamna pentru locuitorii de aici moarte spirituala si de aceea este sanctionata prompt. Abiceiurile se mostenesc sub forma unor legi nescrise.itoriei sa$l ierte si preotului sa$l dezlege. mireasa si drustele au capetele impodobite cu flori. facandu$i mirelui o frumoasa urare. . trei oameni cu buciume. in care randuiala sarbatorilor se sc"imba. 8untenii au o fire desc"isa si de aceea iarna este anotimpul descatusarilor si al petrecerilor. . )ncalcarea traditiei. inmormantarea. -a primeste plosca. cum isi descarca ei prinosul dragostei de viata si de libertate. . poi. patru femei bocitoare si face pomeni.

cena praznicului insa indica o psi"ologizare in sens realist a personajului. setea de inavutire a oierilor duce la crima. 8inodora trebuie sa urmeze randuielile ei de fata de maritat: sa scuture pernele si laicerele de zestre. sugereaza tocmai reasezarea lumii pastoresti in tiparele ei stravec"i: "Am aduce atuncea $ ii spune ea feciorului $ de la manastirea . traieste dupa niste legi proprii. Abisnuita cu viata aspra. ea calareste "barbateste" si incarca singura faina in desagi. descifreaza psi"ologia oamenilor si $ din relatiile sociale $ retine esentialul. ltfel. din final. )n aceasta lume femeile cred in vise. intrand astfel in relatie cu lumea moderna. ar"aic. %uvintele . semn al degradarii morale. ori la drumurile facute la targ: "6ici eu. *esi este o femeie simpla..deasemenea.itoria &ipan este tipul reprezentativ al muntencei romane de acum cateva decenii. -a crede in posibilitatea dialogului cu sufletul lui &ipan. . ." . "valt" si "bluza" devin sacrilegii. de fapt.tie ce se cuvine si ce nu. A vrajitoare l$a descantat si i$a sc"imbat numele. corupatoare. este prins de sateni si predat autoritatilor. care trebuie pedepsita. pana cand mama ii va gasi un barbat din sat. %iubotelele se poarta doar la "ora si nunti. . ca sa$l scape de la moarte pe 6ec"ifor. &umea oierilor din "Baltagul" este conservatoare. "rasul satului". se restabileste moralitatea lumii pastoresti. nici bunica$mea $ ii spune . cand avea patru ani si era bolnav de ""idroptica". se infiltreaza elemente ale civilizatiei noi. faptasul pribegeste "prin stancile muntilor si se "raneste cu zmeura ca ursii". oamenii fac comert. caci $ dupa randuiala$ fata trebuie sa poarte camasa alba si catrinta neagra.itoria este munteanca dintotdeauna. pana cand frigul iernii il obliga sa coboare. intrucat prin ea renaste o lume. cu casa noua si oi multe. )ar pe sora$ta sa stii ca nici c$un c"ip nu ma pot invoi s$o dau dupa feciorul acela nalt si cu nasul mare al dascalitei lui Topor. iar inovatiile de provenienta citadina "coc" . cu cel al re$crearii. . *e teama ca va fi pedepsit de colectivitate. calatoria si praznicul) se deosebesc in functie de comportamentul acestui personaj. salvarea acestei lumi. Traind la inceput de secol NN. simbolic.itoria $ n$am stiut de acestea si in legea noastra trebuie sa traiesti si tu. ca sa cunoasca mormantul. prin reantemeierea ordinii morale de la inceput. iubitoare de adevar si dreptate. de o moralitate sanatoasa. .i$apoi.aratecului si pe sora$ta 8inodora.itoria este . gesturile ei sunt incadrate in tipare stravec"i.. ca sa luam de coada toate cate am lasat. .ne$om intoarce iar la 8agura. )n acest univers traditional. fara broboada. semne rele si vraji. parul impletit cununa. varstata cu rosu. dar nu pastreaza atributele lumii ancestrale din "8iorita". *rumul . . prin scoaterea in afara legii a mortii brutale.itoria se dovedeste a fi un caracter comple/. stfel. "Baltagul" incepe cu mitul crearii unei lumi si se inc"eie. e/perienta milenara a clasei sale. pastratoarea unei gandiri ar"aice.itoriei &ipan are ca scop tocmai restabilirea adevarului. parintii l$au vandut pe fereastra pentru "un banut de arama". . 8oartea lui 6ec"ifor &ipan este un fel de jertfa. merg in targuri sa$si vanda produsele. stfel. in impacarea pe care ritualul o poate aduce. nici bunica$ta.itoriei.pelativul "domnisoara" i se pare o injurie. "ca sa nu$l mai cunoasca bolile si moartea".itoria &ipan: -roina de prima marime. %ele trei parti ale romanului (asteptarea. )n primele doua parti femeia are un comportament mitologic. pastratoare neabatuta a traditiilor si obiceiurilor pamantului. Patima banului. ceasta taranca analfabeta inmagazineaza si repeta. care$si dezvaluie frumusetile si slabiciunile de$a lungul unui drum care face cat o viata omeneasca. iti leg o piatra de gat si te dau in Tarcau".

a carei taina a traieste retrospectiv. Posteste vinerea. infatisarea brazilor) ori visul cu cocosul asezat cu pliscul spre poarta. -a se considera moarta ca si barbatul ei.. 8area descoperire a . femeia isi pregateste "din vreme si cu randuiala" plecarea. venit insa numai din memoria ei afectiva. cu o sensibilitate ascutita. evitand marturisirile. #ramantarile sufletesti o determina sa$si imagineze ce s$ar fi putut intampla cu omul ei. o ajuta sa inteleaga ca "dragostea i se pastrase ca in tinerete". !rmaririle si cautarile .. . la care nu indrazneste sa se gandeasca. o apa neagra. navalnica ori retinuta. care i se pare ca "da semn de plecare". *ar nenorocirile nu$i frang taria. Primele semne rauprevestitoare sunt visele. caci "nu putea sa$i vada c"ipul".adoveanu foloseste cuvantul "randuiala".upusa. Tot ca pe un semn inerpreteaza munteanca glasul lui 6ec"ifor..itoria aduce dragostea sa statornica pentru barbatul caruia $ in douazeci de ani $ ajunsese sa$i cunoasca "drumurile si intoarcerile". cu broboada cernita peste gura. femeia se zbuciuma si se c"inuie. *isparitia lui 6ec"ifor. fara cuvant. traind o stare de tensiune launtrica...itoriei. devenind astfel un fel de c"ip al durerii. Treptat. . noptilor si greierului din vatra".. dupa randuiala. fara apa. de aceasta dragoste.itoria "se desfacuse incet$incet de lume si intrase oarecum in sine". .am trait pe lumea asta numai pentru omul acela al meu". caci eu. in sprijinul nelinistii ei." . banuiala in neliniste si nelinistea in presimtire. pana ce l$oi afla. femeia se "otaraste sa$i afle pe ucigasi si sa infaptuiasca dreptatea conform principiului ar"aic " dupa fapta rasplata si napasta pentru napasta". il insemna totusi cu vinerele negre . in care se purta de colo$colo fara "rana.patele intors al disparutului ii sugereaza femeii trecerea lui in nefiinta. stfel "fusul se invartea "arnic. ea indura "fara sa cracneasca puterea omului ei" si ramane mai departe "neanduplecata. iar in finalul romanului o vom vedea restabilind randuiala cea vec"e. *e cand si$a dat seama ca 6ec"ifor a murit. %el dintai vis care "a impuns$o in inima s$a tulburat$o" i$l arata pe &ipan calare. care nu mai era langa dansa. 8ergand la parintele *anila. . de necazurile familiale. #ramantata de indoieli. )n aceste ceasuri de cumpana. #emeia incearca sa inteleaga semnele naturii atotstiutoare $ pentru ea $ (glasul si directia vantului. asteptarea c"inuitoare se transforma in banuiala. !n cuvant complementar "randuielii" este "datoria". invaluite intr$o unda umoristica. *ar femeia nu$si marturiseste sentimentele decat "siesi. Privit din acest punct de vedere. .itoriei ramane faptul ca si$a pastrat tineretea iubirii.. *ragostea pentru cel care i$a fost tovaras de viata e/plica $ pe de o parte $ "otararea acestei femei "aprige" si "indarjite" de a$l cauta: "6$am sa am "odina $ spune ea $ cum n$are paraul Tarcaului. gera. se spovedeste si se impartaseste. ca o umbra . 8anifestarile e/terioare ii tradeaza framantarile. %u o vointa otelita. . alaturi de care s$a simtit "multumita si inflorita". ltadata l$a visat trecand . tot cu capul intors. "dragostea ei de douazeci si mai bine de ani".. *e fapt. dar singur". ii cere preotului sa$i "blagosloveasca" baltagul. iar datoria ei este aflarea adevarului asupra mortii omului ei si pedepsirea ucigasilor. pentru ea "timpul statu. bantuita de dragostea pentru 6ec"ifor.itoria cauta sfaturi. presimtind ca barbatului ei i s$a intamplat ceva grav. munteanca isi aminteste de tineretea ei. cu dracii pe care$i avea". aproape la fiecare fapta a . %and intelege ca barbatul ce nu s$a mai intors la "salasul lui" a murit.itoria vine dintr$o lume in care fiecare om are o datorie de implinit. cu spatele catre ea.itoriei vor fi permanent insotite . "Baltagul" poate fi interpretat ca un roman de dragoste.

ori sa le interpreteze semnificatiile profunde. *escoperirea mortului .abasa si . %onfruntand datele si intamplarile. femeia isi ascunde durerea si ingrijorarea. toti ii dau ajutor intr$un fel sau altul. care nu$si gaseste alinarea decat dupa oficierea inmormantarii crestinesti. pentru ca acesta sa n$o intrebe prea multe despre drumul ei. &a un moment dat. simuleaza umilinta si modestia. drumul celui ucis. #ace totul cu o atentie concentrata. pedepsirea ucigasilor si implinirea legii nescrise a muntelui $ privind razbunarea mortii lui &ipan si respectarea randuielilor legate de inmormantare $ reprezinta acum scopul ei "neclintit". %u ajutorul lui &upu. )n dragostea pentru cel disparut gaseste taria de a se baza pe propriile sale forte si pe bratul inca tanar al lui +"eorg"ita si ia pe umerii sai povara cercetarilor. ce insotesc sau prevestesc intotdeauna ceva. femeia trage concluzia ca barbatul ei a fost ucis intre . plecasera spre baltile Jijiei. femeia stie ca omul ei trebuia sa treaca prin cutare locuri si in anume timp. dar da putine informatii despre ea. . nu subprefectul conduce anc"eta. oameni cinstiti. &a cancelaria din *orna afla de vanzarea de oi. Pentru atingerea scopului sau . munteanca isi descopera barbatul intr$o prapastie. . ea cauta peste tot sprijin si gaseste pretutindeni intelegere. a carei ingeniozitate il determina pe omul legii sa actioneze cum vrea ea. de care autoritatile par a fi depasite. dar la . ca eu n$astept de la dansii sprijin" $ spune ea. cu popasurile si randuielile lui. )n slujba acestui tel isi pune inteligenta nativa. %arciumari. i se confirma ca era vorba de trei oieri. )n realitate. pas cu pas. intrucat este urmarita de umbra lui 6ec"ifor. ca un adevarat detectiv. apeleaza deopotriva la ajutorul babei 8aranda $ vrajitoarea satului. la . -nergica si "otarata.itoriei. ca intr$un ritual. ci munteanca. Perseverenta. manifesta neancredere fata de autoritati. 8unteanca trage de limba. *e la )orgu . pripasit acum la casa unui gospodar. Pe urma faca ei ce$or sti.oluntara . fata de care are datoria de a$l inmormanta dupa datina: " tata am vrut. femei. care $ pentru a nu$l supara $ spune ca vorbeste "ca o minte slaba" ce este.itoria stie ca ea trebuie sa$l descopere pe &ipan. gasind o mare forta launtrica in atingerea scopului ei. cand ea intreaba cu dibacie pe unii si pe altii despre omul calare pe un cal negru tintat in frunte si$n cap cu caciula brumarie. de faptul ca oierul cel vesel si generos era insotit de doi tovarasi.itoria isi gandeste scenariul razbunarii dupa vec"ile legi morale. ca sa fie. Buna cunoscatoare a firii oamenilor. isteata si neresemnata. %onform traditiei. )mbinand inteligenta cu diplomatia. %omuniunea cu natura o ajuta sa inteleaga semnele timpului si sa le foloseasca spre binele gospodariei. %autand sa indeparteze de sine orice banuiala. pur si sincer.. cainele lui &ipan.asiliu afla cum aratau tovarasii lui &ipan. sa stie si altii". nu din convingere. face uz de bacsis cand e cazul. . cest om al muntelui.itoria stie sa maguleasca vanitatea subprefectului nastase Balmez. dar si la icoana 8aicii *omnului de la 8anastirea Bistrita. ori trimite o jalba autoritatilor. munteanca recompune mental. rugandu$l sa faca rugaciuni pentru &ipan. munteanca nu$si tradeaza adevaratele intentii.u"a. ci "asa. femeia se preface ca$l urmareste pe &ipan pentru niste bani si are o comportare retinuta si inc"isa. femeia face tot ce poate: ii cere un sfat parintelui *anila. 8ai tarziu. .abasa. care s$a condus toata viata dupa legile pamantului. acesta se simte condus de logica . *upa ce bausera adalmasul.tapanind perfect arta disimularii.u"a n$au ajuns decat doi.

de tocmirea bocitoarelor. . femeia se ocupa de slujbele preotilor. dar tot ce spune are un substrat adanc. cand dovada vinovatiei s$a facut.itoria manifesta o otelita incrancenare. #emeia care la inceput urmeaza semnele marii naturi. de darea peste groapa a gainii negre. asa cum reiese din vorbele adresate lui +"eorg"ita. -a gandeste acum ca un detectiv. stiind sa actioneze in functie de reactiile omului din fata ei. obtinand in final reactia scontata. care il uimeste pana si pe criminal. "+"eorg"ita $ ii spune ea feciorului $ mi se pare ca pe baltag e scris sange si acesta$i omul care l$a lovit pe tatal tau".itoria la praznic si adresate cu atata tact.itoriei. nedumerindu$i pe ceilalti. nu pentru ca ar avea ceva cu dansii. Pe baza reconstituirii faptelor. plicand tactica "artuielii morale. -a ii porunceste lui +"eorg"ita sa$l loveasca pe acesta cu baltagul. paratoare a legilor nescrise si a obiceiurilor pamantului.itoriei il innebuneste. ca sa duca mai departe ceea ce infaptuise cu barbatul ei si sa pastreze neantinate datinile si obiceiurile mostenite din strabuni. in final ea apare ca o fiinta cu grijile si pasiunile ei. cand ordinea morala a lucrurilor a fost restabilita. )n demersul ei detectivistic . avanseaza idei si rationamente si aduce probe incriminatorii. ea e/ercita o puternica presiune psi"ologica asupra celor doi criminali. de praznic etc. *aca la inceput $ sigur pe sine $ Bogza rade ironic de spusele femeii.itoria nu reclama si nu acuza direct. stfel.itoriei isi urmeaza cursul dupa acelasi tipic de nezdruncinat. .imtind parca mai puternic pe umerii ei treburile gospodariei. *upa ce$l iarta pe criminalul muribund. facandu$l sa$si piarda cumpatul. il are pentru adevar. cand aceasta ii cere baltagul ca "sa citeasca pe el". de priveg"i. viata . ce vine dintr$o lume bazata pe respectul unor valori fundamentale.itoria supraveg"eaza indeaproape totul. acesta marturiseste ca faptele s$au petrecut intocmai cum a povestit munteanca. *aca in primele doua parti ale romanului .itoria fusese dominata de instinctul spitei. dar si pe cea a . vorbeste aluziv. . .)i invita pe cei doi ucigasi la praznic. calmul si siguranta . dovedesc cultul pe care aceasta femeie. ascunzandu$si lacrimile si lasandu$le sa cada numai la momentul potrivit. nu pentru a ucide. dupa ce vor face praznic mare de patruzeci de zile. ii pune in deruta. vor merge la 8agura ca sa ia "din coada" toate cate au lasat si sa se ingrijeasca de viitorul 8inodorei. %uprins de o furie oarba impotriva femeii care$si permite sa$l judece. pe care "scrie sange". un soc psi"ologic. el se nelinisteste. -a ii spune feciorului ca. ii provoaca principalului vinovat.cena praznicului se remarca prin arta cu care scriitorul surprinde psi"ologia criminalului. care $ dupa randuiala $ isi astepta razbunarea. asculta acum doar de natura ei launtrica. femeia $ cu o ultima lovitura $ da drumul razbunarii. . -l striga si bate cu pumnul in masa. munteanca se intoarce acasa.itoria se comporta cu cinste si demnitate c"iar si cand il are in fata pe ucigasul sotului ei. talmaceste si rastalmaceste cuvintele lui Bogza. facandu$l sa$si piarda cumpatul si sa rastoarne totul de pe masa. )ntrebarile formulate de . )n acest moment. *upa ce l$a tinut intr$o stare de incordare ma/ima. %alistrat Bogza. cu atata rabdare si stapanire de sine. -/actitatea cu care femeia reconstituie crima. cu care se inc"eie romanul. disimuleaza. are viata proprie. %uvintele invaluitoare ale femeii il infurie. respectand vec"ile randuieli. . viata ei particulara se inc"eie.imtind ca are de indeplinit o grava indatorire fata de cel disparut. ci pentru a participa la aceasta indatotire a ei fata de cel disparut. ci pentru a asigura linistea celui mort. pentru ca acesta sa$si gaseasca linistea vesnica. *upa inc"eierea judecatii. .

iesiti dintr$o rapa la un corn de drum". de anotimpuri.curte prim$planuri reliefeaza figuri ce traiesc prin cateva gesturi sau trasaturi. &a anume date fi/e. .in aceasta descriere. Primavara isi urca turmele la pasune. asa cum remarca nevasta negustorului *avid. prin prin vointa neclintita. il intelege si$l iarta. 6ec"ifor &ipan: )maginea lui 6ec"ifor &ipan se contureaza din amintirile celor care l$au cunoscut. imaginea acestuia. toamna le duce la iernatic in partile Jijiei. Proiectata pe un fundal mai indepartat. aflata la varsta primei iubiri. care$si duce viata dupa niste reguli stabilite parca de la inceputul lumii. )maginea lui 6ec"ifor traieste prin +"eorg"ita.itoriei. ci are un comportament de "aiduc. )ntarzie uneori si in casa straina. de infatisarea spatoasa si indesata. daca nu s$ar fi imbolnavit in copilarie. 6ec"ifor este omul pe care . .%aragiale. prin efortul sau justitiar si prin respectarea cultului mortilor.itoriei. Pentru orice imprejurare are cate o vorba cu talc.itoria il iubeste "de douazeci de ani si mai bine". cand erau singuri. *in cand in cand spune aceeasi poveste. #emeia isi aminteste cu drag de mustata lui neagra. care simte ca. )maginea sa din visul . "trecand spre asfintit o revarsare de ape". . tunci. si este dominat sentimental de dragostea ei pentru cel disparut. caci il stie aprig.emet si ager. .itoriei domina romanul.itoria sa$l strige pe &ipan +"eorg"ita. devenind astfel o aparitie de balada. dar se intoarce totdeauna la salasul lui.itoriei. "stupind" galbenul intre lautari. . auzita de la un baci batran. mare amatoare de declaratii amoroase versificate. . salveaza o umanitate de la degradare.e fac simtite . in ciuda tuturor necredintelor lui. in spiritul romanului realist traditional. cu c"imirul plin. petrece in crasme.adoveanu stie sa individualizeze si alte personaje. -l este munteanul oier dintotdeauna. ramane mai estompata decat accea a . ii pica vesti cu bani de la negustorii care$i cumpara produsele. Prin modul necrutator in care restabileste adevarul si$i pedepseste pe vinovati.itoria stie ca el "avea baltag" si ca $ incoltit de "oameni rai. . . oierul "si$a lepadat din cap caciula. prin credinta nestramutata ca acest adevar iese intotdeauna la lumina. %elelalte personaje: *esi figura . din lumina amintirilor . ea se apropie de nca.itoriei. despre soarta muntenilor. furat de stralucirea cate unor oc"i verzi.l. cu capul intors. oierul nu este un resemnat. mai ales. fata .itoria se apropie de eroinele tragediilor antice. A vedem pe 8inodora.itoria face parte din categoria oamenilor tari. Portretul pastorului care trebuia sa se intoarca acasa cu c"imirul plin de bani se contureaza retrospectiv. . desi impunatoare. groasa si adusa a oala. . sugereaza trecerea in nefiinta. tot calendaristice. impreuna cu tovarasii de afacere. elemente ale portretului din "8iorita". *ar $ ca sa$l salveze$ mama sa l$a vandut pe fereastra si i$a sc"imbat numele. Prin constiinta datoriei morale si. si$a scuturat pletele" si i$a infruntat maret cu baltagul. eroina dramei "6apasta". neostenit si cautator de petreceri. de i. care sesizeaza ca "feciorul seamana cu tata$sau".uperstitia n$o impiedica insa pe . *in aceasta asemanare se alimenteaza dragostea deosebita a femeii pentru feciorul ce poarta numele pe care l$ar fi purtat barbatul ei.-a devine din nou membrul unei colectivitati ar"aice.

)l vedem pe parintele *aniil 8ilies.)l intalnim apoi pe taciturnul 8itrea. pe care o tine dupa soba. dar o sfatuieste sa apeleze si la "stapanirea pamanteasca". &a anumite semne meteorologice. este al rapsodului popular.adoveanu creioneaza traseul unei maturizari. adica la politie si prefectura. placerile. %ititorul observa un anume ceremonial al rostirii. obligandu$l sa$si invinga oboseala. flacaul intrand in randurile barbatilor. *in momentul plecarii din 8agura Tarcaului si pana cand flacaul manuieste baltagul in infruntarea cu %alistrat Bogza se petrece procesul de initiere.itoria stie ca $ in aceasta trecere de la tinerete la maturitate $ feciorul cel "sfios si nesigur" trebuie sa se patrunda de spiritul tatalui sau. un amestec de 6eculce. care da cuvantului greutate si putere de sugestie. responsabila. ori pe doamna . de formare a unei constiinte. Totusi intre mama si fiu nu e/ista un conflict de caractere. decat cu semenii sai. . o aparitie amuzanta. ci unul intre doua varste. "a fulgerat un cuvant"etc. de asemenea.itoriei. pe care nu le$ar putea talmaci nimeni. %onvertirea sa are loc in rapa cu lumini si umbre enigmatice. %u rabdare. tipatul pasarilor. necesar trecerii de la varsta libera a tineretii la cea activa. bazata pe puterea e/emplului. -/ista multe constructii metaforizante si ar"aizante ca "tine taina" . A vedem. . +"eorg"ita este un novice. nu neaparat oral. care ar salaslui intr$o catelusa neagra. nesiguranta. el compune scrisori in stil oficial$administrativ. bine rostuit. in c"emari". care este "plina de ganduri.itoriei o simte crescand in el. "i$ am aratat mare parere de rau" . Prin acest personaj . comunicand mai mult cu natura si cu animalele.tilul solemn si festiv. plesuv. saraca lipita pamantului. &imba romanului: *esi e/ista multe moldovenisme in te/t. -l nu cere decat to"oarca si piele pentru opinci. printre animalele lui. a maturitatii. +. dar si cu asprime. ferit de lume. "n$a zvonit catra nimeni" .asiliu. care sta mereu in umbra mamei.angele si carnea lui 6ec"ifor &ipan se intorceau asupra lui in pasi. %and +"eorg"ita manuieste baltagul. vrajitoarea satului. sa descifreze adevarul din vorbele oamenilor si semnele naturii (glasul vantului. %onfruntarea lui cu moartea si cu raul reprezinta un drum initiatic. care apreciaza respectul muntencei pentru cele sfinte. cea mestera in a pune intrebari si in a fierbe oamenii. )nalt. sc"eunatul di"aniilor. in zboruri. 8ananca in sura. de grai taranesc. Trecerea de la tinerete la maturitate este e/primata prin acea "putere mai mare si mai dreapta" pe care feciorul .isarion de la 8anastirea Bistrita. !n loc aparte il ocupa +"eorg"ita. pe care il priveg"eaza in final. de limba culta si limba bisericeasca. coboara turmele din munte si iarna vine numaidecat. )l intalnim apoi pe staretul . actul de initiere s$a inc"eiat. *ar aceasta ii aplica o pedagogie practica. e/primata in acele "cuvinte fara noima" adresate cainelui si calului. nu se poate spune ca limba romanului reprezinta o adaptare a acestui grai. foamea.%alinescu spunea ca este vorba aici de "o limba ireala". ea il calauzeste. frica. "Baltagul" putand fi considerat ca roman al formarii unui caracter. pe baba 8aranda. umbletul ganganiilor) si sa actioneze cu "otarare. unde au descoperit osemintele lui &ipan: ". %onfruntarea cu moartea ii da un sentiment de teama. sfatuitor al satenilor si povatuitor pe calea unui trai impacat. care la inceput nu prea pricepe "viclenia" mamei lui. dar lasand sa se inteleaga ca lucreaza cu necuratul. fiul . de patima si durere". cu pantecele revarsat. .

#raza este ritmata de ceremonialul spunerii. după modelul romanului poliţist. venite parca dintr$un trecut indepartat. dar raman totusi stari de suflet: ". poezia naturii. dar femeia acestuia.itoriei. 6atura isi trimite semnele. sentimentul ar"aicului. )n felul acesta firea protejeaza e/istenta umana care $ intelegandu$i semnele $ isi vesniceste e/istenta.. sugerand parca faptul ca gandurile .. felul de $iaţă. 8ai apoi. după ce a alcătuit lumea. aducand in opgrada. de noi relaţii sociale. Baltagul $ comentariu literar $ 8i"ail . păstr#nd elementele baladei: un cioban este omor#t de doi to$ară(i ai săi pentru a-i lua oile. &ado$eanu realizează o nouă interpretare a mitului mioritic. ca pe niste fluturi tarzii.6 .. ar%aică. apărut în GU/Z.Povestitorul isi apleaca urec"ea la melodia cuvintelor si propozitiilor. însă într-o societate patriar%ală. natura isi sc"imba infatisarea. $ersul-motto indic#nd sursa de inspiraţie: P&tăp#ne stăp#ne.. o lume esenţială.remea aera calduta si abia adia vantul.. pe care fiinta umana le recepteaza si le interpreteaza. nu se innegurasera inca. a pus r#nduială (i semn fiecărui neam)]\@ 7a urmă au $enit (i muntenii (-au îngenunc%iat la scaunul împărăţiei) ]\@ . 6otatiile despre natura sunt succinte. pune în lumină $ocaţia justiţiară a eroinei. ci creeaza atmosfera. Padurea de brazi.adoveanu *rin capodopera 2altagul. Pitorescul descrierii din operele de tinerete este inlocuit acum prin senzatia de viata palpitanta. desi presimtea nenorocirea.itoria simti adierea rece dinspre munte". exponentul acestei lumi) 5omanul începe cu prezentarea sintetică a $ieţii păstorilor ($ec%imea. psi%ologia . in "Baltagul" .ai c%eamă (-un c#neQ) &ubiectul este simplu. dar n-am ce $ă face) 5ăm#neţi cu ce a$eţi) +u $ă mai pot da într-un adaos dec#t o inimă u(oară ca să . străpunsă de zorii unei ci$ilizaţii. -le nu mai dau senzatia descrierii. . femeia receptandu$i zvonurile cu toate semnele lor: "*eodata vantul trecu susuind prin crengile subtiri ale mestecenilor din preajma. natura si omul avand o e/istenta comuna. lumea oamenilor de la munte (i 9itoria 7ipan. fixată într-o cosmologie populară: P"omnul "umnezeu. dar sugestive. comuniunea om$natura. ceasta epopee a vietii pastoresti $ care este "Baltagul" $ cuprinde toate elementele fundamentale ale prozei sadoveniene: cunoasterea sufletului rural.adoveanu renunta la desele si lungile descrieri de natura. cele din urma frunze de salcie si mesteacan". *escrierea de natura nu mai este solemn$pitoreasca. aprigă (i inteligentă nu are lini(te p#nă nu află făpta(ii (i nu-i pedepse(te după legea nescrisă a comunităţii) !ntriga. zece "omnul cu părere de rău) "ragi îmi sunteţi. descoperirea asasinilor (i demascarea acestora) ?aptele din 2altagul se petrec spre sf#r(itul secolului al J!J-lea (i începutul secolului al JJlea. care amplificau lirismul.pre deosebire de operele de tinerete. baltagul este unealta magică (i simbolică însu(ită de răufăcători (i cucerită de erou.. nepătată de s#nge) 1ompoziţia e determinată de semnificaţia cărţii: înfăţi(area unei societăţi de tip ar%aic (i un indi$id reprezentati$ al ei.clipi din cetini si dadu si ea zvon. unealtă care răm#ne pură.'poi aţi $enit cei din urmă. 6u este vorba aici de personificarea elementelor naturii pentru a e/prima comuniunea om$ natura. capitaliste) 8itlul romanului este simbolic) În sensul basmului $ec%i. traditii si obiceiuri.

elania. stă sub semnul actului justiţiar.itrea (i a lui 4%eorg%iţă. cunoa(terea (i PcitireaQ semnelor naturii. mersul la autorităţi pentru a(i spune necazul) *artea a doua. al legii strămo(e(ti (i al datinei) &criitorul dez$ăluie nelini(tea eroinei datorate înt#rzierii ((aptezeci (i trei de zile peste obicei. (i s-a$eţi muieri frumoase (i iubeţeQ) +araţiunea simplă. zugră$ind o ci$ilizaţie pastorală milenară) E$enimentele fundamentale ale acesteia. să-i PceteascăQ. cu zestrea la mănăstirea 9ăraticului. realist. într-o baltă a Tijiei.unteanului i-i dat să-(i c#(tige p#inea cea de toate zilele cu toporul ori cu caţa)Q 4ospodăria 7ipanilor arată oameni cu îndeletniciri specifice muntelui: sunt $remuri în care se practică încă sc%imbul de produse: P'$ere a$eau c#t le trebuia. poclăzi în casă.unteanca î(i cunoa(te bărbatul a(a cum (tie semnele $remii) În aceste ceasuri de cumpănă. aduceau de la c#mpie legume) 8ot de la c#mpii largi cu soare mult aduceau făină de păpu(oi)Q 5omanul lui &ado$eanu are un caracter mitic-baladesc. cercetarea despre $ino$aţi. oi în munte) '$eau (i parale str#nse într-un cofăiel cu cenu(ă) ?iindu-le le%amite de lapte. prezentarea argatului . al dreptăţii. răbdători în suferinţi ca (i-n ierni cumplite. la călugăriţa . de prietenie) '(a era (i acel +ec%ifor 7ipan care acum lipseaQ ) Ei au o existenţă simplă. nelini(tea în presimţire (i de aici decurg acţiunile ei) . c#nd 9itoria Pare într-însa (tiinţa morţii lui +ec%ifor 7ipan (i cr#ncenă durere. nelini(tea 9itoriei pentru înt#rzierea bărbatului ei. romanul Punui suflet de munteancă. Pdragostea ei de douăzeci (i mai bine de aniQ.inodora. ]\@ mai cu samă stau ei în faţa soarelui c-o inimă ca din el ruptă: cel mai adesea se desmiardă (i luce(te . peste obicei. în &abasa (i &u%a. oamenii de la munte. br#nză (i carne de oi sf#rtecate de lup. în ultimă analiză. sora a mamei 9itoriei. ceremoniile sunt (i ele prezente în roman: cumătria de la 2orca. care se înscriu în principiile etice dintotdeauna ale poporului rom#n: cultul ade$ărului. se $ăzu totu(i eliberată de întunericQ. do$edirea (i pedepsirea $ino$aţilor) 5omanul construie(te pe parcursul său imaginea unei lumi esenţializate) &paţiul cel mai larg re$ine lumii satului de munte: peisajul. părintele "ănilă îi scrie jalba către autorităţi.itrea. obiecti$. ca $remea. mersul la baba . cu oile.de c#ntec. ar putea fi delimitată sc%ematic în trei părţi: partea înt#i de la început p#nă la plecarea 9itoriei în căutarea lui 7ipan (cap) 9!! . fără lirism: P7ocuitorii ace(tia de sub brad sunt ni(te făpturi de mirare) !uţi (i nestatornici ca apele. prezintă acţiunile 9itoriei pentru îndeplinirea datinei cre(tine (i cinstirea mortului. în apropiere de t#rg. $ădu$a 9itoria 7ipanQ) Ea este din . asinii (i dulăii la iernat. mersul femeii la părintele "ănilă. (i cel cu băutura. pe . iar acesta urmăre(te mi(carea marilor cicluri naturale) &criitorul surprinde trăsăturile ce definesc această colecti$itate.ăgura 8arcăului (i trăie(te $iaţa aspră a oamenilor de la munte) ?igură reprezentati$ă de erou popular. drumul la *iatra.$ă bucuraţi cu al $ostru) &ă $ă pară toate bune: sa $ie la $oi cel cu cetera. la . a celor cu$enite pentru mort. la biserică. trimite fata. bănuiala în nelini(te. cobor#t la $ale. la icoana &fintei 'na.aranda. fără griji în bucurii ]\@. dar grea: P. (i ultima parte. datinile (i oamenii) 5itmul existenţei păstore(ti este dirijat de fenomenul trans%umanţei. lăsarea gospodăriei în grija lui . piei de miel în pod.agura 8arcăului pentru r#nduirea praznicului. în care tradiţia e plină de strălucire) "ar 2altagul răm#ne. popasul la mănăstire. care a$ea Punele tainice (tiinţi (i me(te(uguriQ. plăc#ndu-le dragostea (i beţia (i datinile lor de la începutul lumii. întoarcerea acasă. 9itoria întrune(te calităţile fundamentale ale omului simplu. a lui +ec%ifor 7ipan. marea descoperire a 9itoriei răm#ne însă păstrarea tinereţii iubirii) . de căutare a ade$ărului despre omul ei. pregătirea de plecare) ?irul naraţiunii urmează popasurile 9itoriei 7ipan în căutarea ade$ărului despre bărbatul ei (itinerariul se sf#r(e(te prin găsirea rămă(iţelor lui +ec%ifor între &abasa (i &u%a ) ' treia. la 1ruci nuntă. încep#nd cu cap) 9!!. plecat la "orna să cumpere oi) '(teptarea se transformă în bănuială.

lumină) Îngroparea bărbatului după datină marc%ează momentul reintrării în lini(tea (i ordinea $ieţii de la început) P"escoperind ade$ărul.personajele secundare 6ec"ifor &ipan si +"eorg"ita.'<$lea. (i î deplin acord experienţa morală) *rimele semne rău pre$estitoare sunt $isele: cel dint#i $is.prezinta traditii si obiceiuri ale taranilor munteni. altă dată l-a $isat rău.neimplicat si neutru isi e/prima indirect sentimentele si conceptiile prin intermediul personajelor. semn. ceea ce argumenteaza detasarea totala a autorului. mo(tenite din asprimea $ieţii din $remuri imemoriale) Baltagul demonstrarea$baltagului$specia$roman Bomanul DBaltagulE de 8. cu un nr mare de personaje individualizate prin diverse procedee. -ste considerat un roman social.personajele episodice parintele *aniil.E(+. se %otără(te totul) Întreaga strategie a 9itoriei are la bază două coordonate fundamentale ale cunoa(terii: (tiinţa semnelor. dar $iaţa ei interioară se ad#nce(te) 'colo. îi leagă într-un colţ de năframă) 1u$intele c%eie în jurul cărora se concentrează discursul narati$ al romanului au $aloare simbolică. ia sf#nta împărtă(anie.ubiectul acestui roman urmareste un singur fir narativ.domnu *avid si baba 8aranda. . se mărturise(te preotului.protagonista fiind .ioriţa . Bomanul este o opera epica de mare intindere. Bomanul DBaltagulE este o opera epica. i-l arată pe +ec%ifor Pcălare cu spatele întors spre eaQ. inteligenţa (i luciditatea îi dirijează comportamentul: cere bani mărunţi negustorului. fără nici o t#nguire.itoriei. . înmorm#ntări ) 8oate acţiunile ei poartă pecetea ceremonialului. au un caracter solemn.%alinescu).)n multe momente prin stilul indirect liber si monologul interior al . este căutarea ade$ărului în labirintul său interior) 9itoria pare aceea(i. în sine. de la sfarsitul secolului al 0>$lea si inceputul sec. sau la e$enimente cruciale (nunţi.EBaltagulE ilustreaza lumea ar"aica a satului romanesc de la munte la confluenta cu civilizatia orasului.polistist si initiatic. ci cu semne cerului) Ea înţelege semnele firii) Elementele naturii îndeplinesc o funcţie simbolică) . ea respectă neabătut datina mo(tenită din $ec%ime. Ptrec#nd o apă neagră\ Era cu faţa încoloQ) 9itoria nu măsoară $remea cu calendarul.-/ista doua planuri temporale cel al prezentului. întuneric. în exterior. mitologic. 9itoria $erifică implicit armonia lumii: află ce$a mia mult dec#t pe făptuitorii omorului (i anume că lumea are o coerenţă pe ca moartea lui 7ipan n-a distrus-oQ)(+) .anolescu În comportamentul eroinei se cuprinde o întreagă filozofie de $iaţă (ca cea a banului din . deoarece naratorul ominiscient care este obiectiv. care Pa împuns-o în inimă (i a tulburat-oQ. sfinţe(te baltagul pentru feciorul ei) Înţelepciunea.itoriei si a "angiilor se creioneaza personajul 6ec"ifor &ipan. sacru: 9itoria î(i lasă fata la mănăstire. axul romanului în jurul căruia sunt polarizate timpul (i spaţiul.%alistrat Bogza. definind eroina: r#nduială. manifestată în $iaţa cotidiană. Personajele sunt numeroase .dar si prin actiunea si relatarea la persoana a )))$ a.oE8ioritaE in dimensiuni mari. botezuri.itoria &ipan.ilie %utui.adoveanu a aparut in '<1> si este un adevarat Dpoem al naturii si al sufletului omului simplu.ai ales $#ntul dă semne: Ptrecu (u(uind prin crengile subţiratice ale mestecenilorQ) 9itoria este o sinteză de spiritualitate stră$ec%e rom#nească..8ema fundamentală.din memoria afectiva a .fiind inspirat din mitul mioritic cel al lui )ris si Asiris. cuprinzand toate modurile de e/punere surprinzand aspecte diversificate ale e/istentei. să-i aibă Pla îndem#năQ . un ec%ilibru (i o măsură în toate. Tema operei e cea a cautarii si a cunoasterii adevarate. si cel al amintirii.cu actiune comple/a si desfasurata pe mai multe planuri narative .

tefan: ".=asdeu (cu drama "Bazvan si .itoria &ipan traieste.Pe tot parcusul actiunii . )n continuare .un drum al initierii catre formarea lui ca barbat.6egruzzi (cu nuvela " le/andru &apusneanul") si de l.tefan cel 8are (evocat in " pus de soare").E Punctul culminant este terminat de momentul in care . ca vremeaE.idra").)n e/pozitiune se precizeaza timpul actiunii care este limitat.mergand din "an in "an intreband de barbatul cu Dcaciula brumarie si cal negru tintat.-a reconstituie drumul facut de &ipan. Titlul piesei este metaforic.tefanita$voda ( in ". prima piesa a trilogiei . de Barbu .dar anul nu este precizat deoarece . urmata de B.deasemenea conflictul psi"ologic al lui +"eorg"ita intre ceea ce trebuie sa faca si ceea ce doreste sa faca. +"eorg"ita. soarele apune trist si$n urma lui o balta de sange". iar in jurul sau $ in cercuri concentrice $ se grupeaza familia. luciditate. cu o logica impecabila.itoria dovedeste spirit justitiar. domnia lui .cuprinzand meleagurile accidentate si stancoase ale muntilor din 8oldova. 8odalitatile de caracterizare sunt cu totul aparte.la pomana barbatului..itoria gaseste cainele care o ajuta sa descopere ramasitele lui 6ec"ifor. curtea.stapanire de sine si neclintire in implinirea datinilor si traditilor. deoarece .itoria povesteste cu o uimitoare precizie cum saa intamplat crima iar cei doi vinovati marturisesc adevarul si isi primesc pedeapsa.fiul . mijloacele artistice ale introspectiei ps"i"ologice$labirintul interior.om "arnic si gospodar al satului. pe langa caracterizare directa si indirecta.itoria cere sfatul preotului.&ocul unde se desfasoara actiunea este vast. pe care autorul il aseamana cu un soare. cetatea si tara.mentalitate ancestrala.P. merge la baba 8aranda si cu toate astea se "otaraste sa plece pe urmele barbatului. &imbajul artistic sadovenian se caracterizeaza prin soleminitatea creata de epitateEvorbe amarate si ascutiteE.adoveanu foloseste.sfios si ascultator parcurge altauri de mama sa. " pus de soare".unt folosite si ar"aisme DcataEEtarnitaEEstrajerE ilustreaza atmosfera si graiul moldovenesc.comparatii Diuti si nestatornici ca apele. cest moment poate fi considerat intriga.tefanescu *elavrancea %ontinuand traditia inceputa de .Adobescu (cu nuvelele istorice "8i"nea$.. )n actul ) ideea va fi reluata in cuvintele doamnei 8aria. .credintele stramosesti. pusul de soare sugereaza trecerea in nefiinta a celui care a fost supranumit "soarele 8oldovei". )n deznodamant.. *elavrancea a urmarit $ in a sa trilogie a 8oldovei $ reconstituirea unei epoci istorice indepartate..tapanul meu.iforul") si cea a lui Petru Bares (in "&uceafarul"). )n roman este prezentat conflictul psi"ologic declansat in gandurile .)n 8agura Tarcaului. ceasta trebuia sa cuprinda sfarsitul domniei lui .itoria devine ingrijoarata din cauza intarzierii sotului ei plecat la *orna sa cumpere oi.itoria traieste intraun timp mitic romanesc. )n '<>< vede lumina rampei drama istorica in patru acte " pus de soare". memoria afectiva.itoriei inteligent.oda").intamplarile se petrec din toamna pana in primvara.spaima ca ceva rau saa intamplat cu barbatul ei.)n acel moment gandul ei zboara spre demascarea ucigasilor si infaptuirea dreptatii.tefan cel 8are. care sintetizeaza domnia lui .zavorata in sine..inteligenta.oda cel Bau" si "*oamna %"iajna"). %u toate aceste trasaturi.&ipan. *e la starea de neliniste. de %.itoriei. opera DBaltagulE este un roman. lecsandri ( cu drama istorica "*espot$.-a afla ca cei doi ciobani care laau insotit pe 6ec"ifor au fost %alistrat Bogza si )lie %utui. Tema: *rama " pus de soare" are ca tema lupta pentru apararea fiintei nationale in perioada de ma/ima ascensiune a 8oldovei din timpul domniei lui .care sugereaza si viata aspra a muntenilor. 8etafora "soare" se refera la sistemul social "eliocentric : in centrul universului social se afla domnul.*ialogul si relatiile cu celelalte personaje evidentiaza o cunoastere a sufletului omenesc.

%u toate ca stie ce$l asteapta. asigurand astfel continuitatea tarii.:2. medicii care l$au ingrijit. -/ista $ pe de o parte $ un conflict intern. domnul nu ezita o clipa. in " r"iva istorica a Bomaniei".oarele 8oldovei. ultimul an de carmuire a lui .incai.bogalniceanu.-sarcu in '. a vointei voievodului. %onflictul: Apera are un dublu conflict.tefan pune mantia domneasca.tefan cel 8are.tefan este nevoit sa se bata si acum. . .tefanita. general$uman.tefan si boierii complotisti il intensifica pe cel intern. turcii si tatarii pentru a apara 8oldova. . scoasa de B.tavar. dupa care se intoarce si cade mort in bratele doamnei. pe care a infruntat$o in atatea razboaie. )l ucide pe !lea. polonii. dar moartea.ubiectul: %ele patru acte ale dramei marc"eaza compozitional mai multe momente dramatice. la batranete. dincolo de moarte. inscaunarea lui Bogdan. %onflictul e/tern dintre .ucevei intr$o zi de toamna. sa$l inscauneze pe alesul lor. *ar aceasta confruntare ramane neconvingatoare. )n acest timp. servind drept cadru pentru dezvoltarea conflictului principal. o rana mai vec"e de la piciorul domnitorului recidiveaza si singura salvare este operatia. in care "vantul sufla" si "frunzele cad").tefan$omul muritor. Trio$ul boierilor complotisti. urzind sa ridice in scaunul tarii pe . . *iscursul sau din momentul inscaunarii noului domn probeaza nestramutatul sau patriotism. in care statea pe atunci forta statului feudal moldav. Pe domnul $ care simte ca are fata de tara o inalta datorie $ il cutremura insa ideea ca autoritatea domneasca. cu numele 8oldovei pe buze.+eneza: . ctul ) constituie e/pozitiunea . se opune domnului. nu$l sperie. un complot boieresc inabusit in fasa etc. supranumit . care se da in constiinta si sufletul domnitorului intre .ursele de informare ale scriitorului trebuie cautate in "&etopisetele 8oldovei" publicate de 8.tefan cel 8are. *ramatismul piesei se naste din aceasta continua incercare de a depasi marginirea unei e/istente individuale.*ocumente descoperite in ar"ivele . cest conflictul principal. si sunt sc"itate personajele. ca garantie pentru tratatul de pace inc"eiat dupa infrangerea de la %odrii %osminului.tefan. scriitorul gradand cu grija conflictul. personale. )n aceasta din urma *elavrancea a aflat o serie de amanunte referitoare la ultimele zile ale voievodului moldovean: boala. dar se vede obligat sa stea tintuit la pat. ca e/presie a unui neam. arderea ranii cu fierul inrosit. . scoasa de %.. ctiunea este plasata in 8oldova lui '(>2.enetiei". format din pa"arnicul !lea. pe umerii caruia . in "%ronica romanilor si a mai multor neamuri" de +". de a o transforma intr$o idee care sa uneasca si sa defineasca o colectivitate.=asdeu si $ mai cu seama $ in cartea ".P.e precizeaza locul si timpul actiunii ( cetatea domneasca a . lesul este fiul sau Bogdan. stolnicul *ragan si jitnicerul . . complotistii trec la actiune si $ cu mare alai $ pornesc spre palat. s$ar putea prabusi o data cu disparitia lui fizica. capata o profunda semnificatie social$istorica.tefan o suporta cu barbatie. fiindca orice miscare ii punea viata in pericol. capabil sa asigure pe mai departe neatarnarea si propasirea 8oldovei. psi"ologic.e ridica de pe patul de suferinta si iese cu palosul in mana inaintea complotistilor. Amul batran si bolnav isi presimte sfarsitul. care doreste perpetuarea puterii domnesti. *upa ce o jumatate de secol s$a batut cu ungurii. *e aceea el doreste sa aseze pe tron un urmas demn.tefan$domnul. perisabil si . fland de boala lui . fiindca regele Poloniei nu mai recunoaste ca i$a cedat Pocutia.

.. Aana. si$am veg"eat ca sa$si odi"neasca sufletul ei ostenit". inca din timpul vietii lui. e/presie a unui cald si miscator patriotism si inscaunarea lui Bogdan..tefan. cest moment constituie intriga piesei.tefan ii inconjoara si "matura tot inaintea lui". . Punctul culminant il constituie discursul lui . 8oldova se face cunoscuta si se impune in lume: "... Preocupat de soarta tarii. care isi biruie suferintele provocate de o vec"e rana nevindecata. Bana nu se mai inc"ide si trei doctori sunt c"emati sa$i arda cangrena. veg"ind la neatarnarea ei. iar pe &uca rbore l$a lasat in fata cu o mie de ostasi.. care$i loveste naprasnic.)n actul al doilea 8og"ila ii povesteste doamnei 8aria cum au decurs ostilitatile.tefanita..." . fiica nelegitima a lui .tefan "otaraste sa$l aleaga domn pe fiul sau Bogda. enumerari. "8antia asta e prea grea.tefan este tintuit la pat. . parandu$i granitele. *ramatismul momentului este sugerat si prin folosirea procedeelor specifice stilului retoric: e/clamatii. Puterea domnului ar fi trecut in mana boierilor si ar fi inceput luptele pentru putere. Polonii il ataca. Prin politica pe care domnul a dus$o si vitejia norodului..tefan pentru a$si impune vointa.$o poarte altcineva mai tanar. inrautatirea sanatatii sale si taria de caracter a domnului.. *omnul face o paralela intre persoana sa $ sinonima cu intamplarea.tefan si$a ascuns grosul armatei intr$o padure.prijinit de doamna 8aria. . acesta se preface ca fuge. . caci orice miscare ii pune viata in pericol. sa asiste la inscaunare.tefan. . batranul domn intra sc"iopatand in sala tronului. il instiinteaza pe domn de complot. pentru a preveni luptele pentru tron ce s$ar fi declansat dupa moartea sa.. cu vremelnicia $ si 8oldova $ simbol al permanentei: " -u am fost biruit la Bazboieni si la %"ilia. n$a fost a mea si nu e a voastra. asa vrusei si eu. palid si incercanat. ce a aparat linistea unui popor atat de incercat: "..unt infatisate pregatirile lui .. . stolnicul *ragan si jitnicerul .tefan are ca fir calauzitor pastrarea neatarnarii tarii pentru generatiile viitoare: "Tineti minte cuvintele lui .. . &a intoarcere domnul este ranit la picior. transformand batalia intr$un macel al vrajmasilor...". .tefan. care se preface bolnav. cesta fiind copil.si numele ei trecu granita.tefan..ca vru ea un domn treaz.vointa mea s$a ei au fost pururea una" $ spune . )n actul al )))$lea conflictul dintre domn si boierii care se impotrivesc vointei lui se adanceste. a fost tariaQ. *iscursul rostit de . sub comanda lui Bogdan. $ spune el $ care v$a fost baci pana la adanci batranete.tavar comploteaza sa$i influenteze pe boieri.. pa"arnicul !lea.. interogatii. incepand cu incoronarea "in %ampul de la *ireptate". "%um vru 8oldova..tefan considera ca a fost un "domn treaz" . dar $ de fapt $ ii rasfira pe dusmani in fata lui Bogdan. ideea ca voievodul este suprema intruc"ipare a constiintei de sine a tarii. Profitand de situatie. s$ar fi creat o locotenenta domneasca alcatuita din oieri. $ spune el $ . pentru a$l alege domn pe .tefan aminteste apoi de aplecarea sa ca "domn drept" spre grijile si necazurile 8oldovei. subliniind identificarea sa cu tara. Pe batranii sai umeri indatoririle domnesti apasa acum prea greu. *omnul reuseste sa$l forteze pe pa"arnicul !lea.ca 8oldova n$a fost a stramosilor mei. de la %affa pana la Boma". 8oldova a biruit pretutindeneaQ m fost norocul.. ci a urmasilor vostri s$a urmasilor urmasilor vostri in veacul vecilorQ" )n discursul sau domnul trece in revista cele mai importante evenimente din cei patruzeci si sapte de ani ai domniei sale.

simbolizate de metafora "padure tanara": "A"Q padure tanaraQ. dupa cum cate un epitet sau o caracterizare creeaza pauza potrivita pentru risipirea ecourilor ( "si )lea =urul comisul. Bepetarea conjunctiei "si" sugereaza navala impetuoasa. vine raspunsul scurt ("PamantQ"). bolnav si neputincios". ingrijindu$se de piatra sa funerara... si )uga.*iscursul lui .. boieri si curteni.. la Bacova. !nde sunt parintii vostriP la %etatea lba. formata din osteni.. *ramatismul momentului este sporit de concordanta dintre caracterul dramatic al faptelor evocate.. care ii contrapuncteaza discursul.. )l vedem pe .i pe oasele lor s$a asezat si sta tot pamantul 8oldovei..Boldur").tefan il incoroneaza pe Bogdan... afara izbucneste furtuna. ca pe umerii unor uriasiQ". si ...tefan pune in lumina mestesugul retoric al lui *elavrancea.BoldurP Ardinea acestor nume in torentul retoric potopitor al voievodului nu este intamplatoare.tibor.. sunt de mare efect scenic si subliniaza cinstirea jertfei de sange a stramosilor. *omnul se refera la politica sa de aliante cu poparele crestine pentru a sta "zid neclintit" in fata pericolului otoman: "%$am cercat sa unesc pusul.. si *obrul... pentru ca $ ii spune el lui Bogdan $ "turcii sunt mai credinciosi ca crestinii cuvantului dat"..AQ %um se varsa apele$n .. )n fata asistentei. si %ande") duc spre un fortissimum in scara. asa vin suvoaiele in .tefan vorbeste ca un poet$profet. care si$au aparat cu pretul vietii glia stramoseasca...tefan.. am cautat sa unesc Basaritul.la . )n c"ip firesc. cand . stfel. la &entesti..uceava la c"emarea voievodului lorQ". afara fulgera.. . la Baia.... si *ajbog parcalabul.la %osmin.azand ca ramai cu fagaduielile. si )lea =urul comisul. )n anumite puncte de varf sau de coboras ale perioadelor. dupa vijelia de intrebari.. la %"ilia. pe Teleajen.. iar anume sonoritati pe metri egali ( "si +oian. si fiara palosului.!nde sunt mosii vostriP Presarati. "A"Q saraciiQ.oci.tefan ii pune lui Bogdan mantia de domn si coroana.. lirismul tasnind in e/clamatii si metafore grandioase.%e bogata e 8oldovaQ.tefan intre sanatatea sa precara si dorinta de a lasa 8oldova in maini sigure.$lea actiunea atinge alte doua momente dramatice. cestea se intetesc cand domnul pune mantia domneasca pe umerii fiului sau si se linistesc cand $ istovit $ se rostogoleste pe treptele tronului.. -a urmareste obtinerea unui efect ma/im... si *ajbog parcalabul.. al sentimentelor domnului si dezlantuirea sti"iilor naturii.. urmate de enumerarea numelor proprii cu sonoritati istorice .. #iecare fraza ce e/prima "otararea neclintita a voievodului este insotita de tunete si fulgere. fapt pentru care piesa poate fi considerata o capodopera oratorica. .. in bratele doamnei 8aria.tibor.. si +angur...)$auz si$i vaz. urmat de o metafora e/traordinara prin retorismul ei grandios: ". *e aceea a fost nevoit sa inc"eie pacea cu turcii. la Bazboieni.... dar si aceasta a fost tot "spre mantuirea sarmanului.i praful s$a ales de invoieli... sa lase razboaiele de zavistie si sa se ridice impotriva primejdiei obstesti a crestinatatii. si %ande.. ploua torential.araci si voi si eu.la Arbic.. bubuie tunetele si $ din cand in cand $ cate un trasnet formidabil acopera pentru o clipa totul.. )n ctul al ). si 8i"ail ... u facut carari batand drumurile pustii oamenii mei si degeaba.tefan "batran.. .si fiara palosului.. modest.... si +otca. adunati ca sa stea marturie dupa ce el n$o mai fi..aracii mei s$ai vostri. ce intregesc portretul lui . &a vederea poporului care se aduna.. ii vaz si$i auz. -/clamatiile si interogatiile. care va ascunde "ce a mai ramas din desertaciunea omului".patarul.iret. si . pentru a o lasa neatarnata generatiilor ce le$au urmat. cest moment dramatic este urmarea unor acumulari conflictuale treptate: conflictul politic dintre boierii complotisti si domn $ pe de o parte $ si conflictul psi"ologic concretizat in lupta care se da in sufletul lui .popor". .. -l ii spune pietrarului ca nu$si doreste "un lucru uimitor. ci cumpanit"..!nde sunt batranul 8anuil si +oian.

iar Aana ii subliniaza grija fata de supusi. cu numele 8oldovei pe buze. ci pentru a sublinia consonanta lor sufleteasca cu el.e intereseaza apoi ce fac !lea.tefanita. . intra in sala tronului "ca un taur indarjit in mijlocul mieilor". .. "ar"ang"elul".. #igura marelui voievod ocupa un loc central in piesa. -le fac acest lucru nu pentru a marca distanta fata de domnul plamadit parca din aluat divin.. ce creste monumental din fiecare replica... #igura lui . el aude strigatele complotistilor care indemnau poporul sa$l sprijine pe . 8ijloace de caracterizare: .cena subliniaza intransigenta domnului fata de sine si fata de cei ce s$au impotrivit vointei lui. . *elavrancea foloseste te"nica basoreliefului. Pentru fetele din jurul doamnei 8aria.. %elelalte personaje il numesc "slavitul" .umbra marelui . stfel.tefan. cu care face corp comun. pentru a nu$si stirbi aureola de supraom. desi stie ca orice miscare ii poate fi fatala. el "are noua suflete". . el isi converteste strigatul de durere intr$o relatare de razboi. spunand ca " n$are sfarsit cel ce are mila de toti". restabilind cu palosul ordinea pe care a "arazit$o tarii pentru timpul cand el nu va mai fi.cena scoate in evidenta taria morala a omului$. create anume parca pentru a intregi figura eroului principal. -le sunt simple elemente de decor..tefan cel 8are: Piesa ramane in literatura romana $ spune +. el este prezent prin comentariul celorlalte personaje. ceasta se e/plica prin nazuinta romantica a dramaturgului de a polariza intreaga atentie asupra unui erou e/ceptional. "sfantul" . nici "vulturul" de altadata.a se strecoare si sa se inalte".. din artele plastice. Aana. ceste personaje secundare sunt insufucient conturate. "varsa vapai". *ragan si . . oarecum disproportionat fata de cel ocupat de celelalte personaje (doamna 8aria.ca de marimea lui nu mai sufla nici un boier" si ca privirea domnului il frigea. "milostivul" etc. scutisul sabiei sale trece prin !lea "ca printr$un aluat ce se dospeste".punandu$si rugaciunea. )n rarele momente cand nu se afla in scena. !nul din parcalabi subliniaza prestanta de care domnul roman se bucura in fata strainatatii: "!ngurii mai mult ar asculta de cuvantul mariei$tale ca de cuvantul craiului lor" $ spune el. flat pe patul de suferinta. ca "mare a fost.tefan se intoarce si cade mort in bratele doamnei 8aria si ale lui Bogdan..tavar si il indeamna pe rbore sa veg"eze ca acestia sa nu comploteze impotriva lui Bogdan. c"intesenta a patriotismului.tefan".tefan este mereu in centrul atentiei spectatorilor. frica. ca "nu mai e .tefan a fost "scaldat in sange de serpoaica. . )n al doilea moment dramatic al ultimului act . voievodul "se duce ca un vifor" $ dupa cum spune doamna 8aria $ si..si de vultur. formand doar un cadru care reliefeaza c"ipul eroului principal. cest moment constituie deznodamantul piesei.pectatorul simte ca teama. Pentru Bares.tefan al 8oldovei n$are nevoie sa fie legat" $ spune el. cu palosul in mana. %ele doua momente dramatice ale actului final starnesc sentimentul sublimului. . )gnorand rugamintile doamnei si ale doctorilor. groaza se impletesc cu admiratia fata de inepuizabilele resurse ale fiintei umane.%alinescu $ "mai ales prin realitatea tipologica a eroului principal". 8og"ila si fiul sau Tugulea. care $ desi trece prin torturi crancene $ isi invinge suferinta fizica si cere sa nu fie imobilizat: ". *ar primul moment dramatic al acestui act il constituie arderea ranii de la picior. "leul 8oldovei" . care consta in reliefarea unei figuri fata de un fond.tefan. . %u picaturi calde din sangele boierului pe sabie. "zmeul batran" . pa"arnicul !lea le spune complotistilor ca batranul bolnav de acum nu mai este nici "soimanul".. Bares ).tefan implineste cu mana sa judecata.

"imparatul". pe Bares il trimite la =arlau. tatal cauta sa previna incestul. erou e/ceptional de proportii romantice. stfel. Personaj monumental.a nu mai sece izvorul vostruQ" . iar faptele sale sunt prilej de pretuire pentru cei care$i sunt apropiati.tefan este o mare energie care nu vrea sa piara. iar fata de Aana foloseste un siretlic de om batran si bolnav. insufletind pe cei cu inima scazuta". clucerul 8og"ila. care descrie lupta din valea =aliciului.puneti cardinalului sa aiba pe suflet sufletele mortilor din valea =aliciului". AQ cum se varsa apele in . %u doamna si Aana. care este "mai mult moldoveneasca ca leseasca". precum pa"arnicul !lea. domnul ii intampina cu vorbele: ")$auz si$i vaz. Pentru ca cei doi se iubesc. *octorul %esena isi aminteste de asemenea ca $ in lupta $ .*ar "soarele 8oldovei" se caracterizeaza mai ales prin fapte si prin vorbe. ii povesteste doamnei cum $ desi batran $ . ii vaz si$i auz.. Baspunzand c"emarii domnului. .tefan romanticul *elavrancea zugraveste cu egala forta pe batran si pe voievod. si cand i se anunta ca se vad osteni venind de pretutindeni. .. iar putinii uneltitori. pentru a afla adevarul. isi aminteste cum domnul striga. silit sa se bata secole de$a randul pentru supravietuire. &a c"emarea sa voinicii raspund fara sovaire. fara deosebire. pe om si pe supraom. stapane $ il roaga doamna $ ingrijesti de 8oldova ingrijind de sanatatea ta".. pace. batranul =arman ii spune: ". *e vrea pace. omul$..tefan.. spunandu$i astfel fetei ca$i este tata. ori ca$n razboaie n$a sarit unde a fost mai greu. la mama sa. mandru de vitejia poporului sau. "Bamai.ointa mariei$tale. spunand: ".S. *upa cum singur marturiseste inainte luptei din valea =aliciului.tefan a aparat intotdeauna nevoile celor multi si de aceea vointei lui i se pleaca toti.. impotriva cardinalului polon.ub conducerea lui norodul intreg a luptat vitejeste.tefan se arunca intinerit in valtoare: ". se poarta cu duiosie si grija. . stfel..tefan nu este lipsit de obisnuitele pacate. "sfantul" . darz si intelept. -l se preface ca aiureaza. un autocrat de care a ascultat intreaga 8oldova si de teama caruia s$au cutremurat dusmanii mai multe zeci de ani in sir.iret.Basare soarele si incalzeste si pe boieri si pe oase goale. turci. ca si cu toti cei ce$l asculta si$l iubesc. care. de vrea razboi. %aracterizarea pe care i$o face clucerul 8og"ila aminteste de +rigore !rec"e: " *ar iata$lQ. asa vin suvoaiele in . ca nimeni nu s$a plans de judecatile lui in vreme de pace. vorbind de lupta de la Bazboieni. %and se aprind focurile pe culmi.. poloni sau unguri si alte neamuri. tremura numai la gandul sabiei scurtatoare de capete.itejia lui .tefan cel 8are se suprapune ca personaj literar personajului istoric.i curse sange pana la turloaiele cailor. *ar domnul are pe buze doar numele Pocutiei.tefan este subliniata de )rina. drept..tefan este imaginea poporului roman.. uzitiP.. 8og"ila subliniaza si omenia domnului care $ dupa lupta $ isi ingroapa mortii si elibereaza prizonierii. razboi". . buruindu$i pe vrajmasi si de aceea toti il slavesc numindu$l "slavitul". *e aceea. in timp ce doamna 8aria se ingrijeste de boala sotului. voievodul este preocupat de soarta Pocutiei. cu valurile de tatari. Aana si Bares sunt copiii sai nelegitimi. imbarbatandu$si ostenii. el a dorit intotdeauna "pace de jur imprejurul tarii. ... vointa tarii.tefan "ajuta si incuraja pe toti". *e asemenea..uceava la c"emarea voievodului lor. )n persoana lui . ca vuia valea si codrii". ca si inlauntrul ei".. deoarece recunoasterea pacatului ar stirbi autoritatea "slavitului".T AQ mai suntetiP. punandu$si nadejdea doar in boala voievodului.ub poale de codru verde. semn ca tara c"eama plaiesii la lupta.trasnic racnea leul 8oldovei. *ragostea de tara este trasatura definitorie a caracterului lui . *ar nu poate face acest lucru pe fata. .. *omnul e viteaz.

talgerul de grau scapat de doamna 8aria.. *ar mai puternic decat regretul despartirii de viata este convingerea ca boala si batranetea n$au stirbit cu nimic destinul sau deosebit. el coc"eteaza cu nostalgie cu acea batrana doamna pe care o asteapta cu modestie. ii confera acestuia o conditie eroica. adauga: "6u vreau sa vrea sa iasa".tefan a ajuns lauza 8oldovei". ..tefan de o tristete retinuta.fiul lui Bogdan si nepotul lui le/andru cel bun". domnul spune ca niciodata n$a scos$o "impotriva unui om cumsecade". care ar putea slabi tara. toate semnele sfarsitului biologic al acestuia depasesc lirismul nostalgic. incarcandu$se de tragism. poi... ca "boier. %onfruntarea cu moartea umple sufletul omului ..si drept. el raspunde ca " nimic pe domnul 8oldovei.. iar sabia sa are putere de simbol.. ci de prelungirea in eternitate a identificarii sale cu 8oldova.tefan voievod. pune in lumina patriotismul sau tulburator . . pentru a preveni luptele pentru putere intre partidele boieresti.. stfel. %and doamna il intreaba ce$l doare. %and Bogdan refuza tronul. Privindu$si sabia. vornicul *uma.. in care 8oldova apare ca un taram mitic. domnul aproba. vezi tulbure. a pierdut procesul cu sapte sate razasesti. domnul pune dreptatea norodului. lasand neconsumate neobisnuitele disponibilitati sufletesti ale domnului.... *e aceea. umbra "doamnei" care da tarcoale castelului." $ zice el prevenitor. incercand sa scoata sabia si adresandu$se lui !lea.. al vointei autocratice a voievodului: "6u vrea sa iasa.. enumeratiile. traieste drama batranetii si a sfarsitului ine/orabil al vietii.. -/presia metaforica. cu psi"ologia batranului care pipaie constiinta pa"arnicului. din razesi boieri sadea". de a sugera ideea ca soarta este aceea care determina desfasurarea fatala a evenimentelor spre deznodamant. discutand cu clucerul 8og"ila despre ce inseamna "sa mori in patul tau".. 8oartea nu$l inspaimanta. %ititorul cunoaste acum un alt . . interogatiile.i toate pe. om de mari energii fizice si morale. el doreste sa$l aseze pe tron $ inca din timpul vietii sale $ pe fiul sau Bogdan... fiind un semn al autoritatii tronului.A sita coboara pe oc"i. stilul patetic. dupa o pauza. toate au rolul de a crea atmosfera.. vreauQ" 8ai presus de interesele lui si ale rudelor sale.. %onstient ca are un destin neobisnuit.incep sa se intunece.. Apinteli zadarnice. . *ar acest barbat incercat in multe razboaie. desi isi simte sfarsitul aproape. Privite din perspectiva conditiei eroice a personajului. razes. despre faptul ca in pragul mortii simturile se atenueaza." #aptul ca moartea vine prea devereme...tefan lasa prin testament tara generatiilor ce vin. ceste pasaje sunt strabatute de un emotionant lirism nostalgic. batranul voievod spune: Bogdan nu vrea. -u auz si vaz ca la patruzeci de ani. *iscursul domnului. el este preocupat nu de stingerea sa biologica.. diferit de cel intrat in legenda. -l ii evoca pe cei ce s$au jertfit pentru patrie cu pioasa recunoastinta. )o. e/clamatiile... ce complica linia principala a conflictului. *esi vede cu tristete ca "neadormitul . era tot una in fata lui" si ca adesea "din supusi ii facea razesi. semnele rele de care vorbesc cei trei boieri complotisti. caderea si moartea armasarului . *esi pe boieri "i$a cam scurtat".. *e asemenea.tefan.. %and 8og"ila il anunta ca varul mariei$sale.tefan spune: "..oitis. cei trei complotisti recunosc ca . cu sufletul impacat al omului ce a avut o viata implinita si acum se pregateste pentru odi"na. taran supus..*omnul este autocratul cu vointa totalitara.tefan "a fost bun.e vatuieste auzul.cu tara".ointa lui este lege.. cadenta frazelor si fundalul de tunete si fulgere concura la impresia ca . sta e sa mori de moarte buna.simturile ...

$ spune ea fetelor din jurul ei $ sa$i fac patul. 8og"ila si fiul sau Tugulea aduc prin comportarea lor o nota de umor." ceasta metafora proiecteaza "iperbolic faptul istoric. ii impresioneaza si pe medicii sai. Tugulea povesteste doamnei cum fetele il necajesc. cu trupul "numai crestaturi". Prin glumele lui. supusa vointei domnului.. =otararea sa in aceasta privinta este de nestramutat: "Patruzeci si sapte de ani am dus tara cu noroc... baiat de paisprezece ani. identificandu$se cu ideea de tara : *orinta sa de a$l inscauna pe Bogdan reprezinta de fapt intentia de a prelungi dincolo de moarte identificarea sa cu pamantul stramosesc.tefan isi impune vointa si$l incoroneaza pe Bogdan.oarele 8oldovei" dovedeste o vointa supraomeneasca.tefan apare statuar. 8oldova arata ca un imens osuar. caci $ spune .tefan il sfatuieste sa ramana acasa: "*e n$as fi venit.i$apoi asta nu pot". o vointa care a voit slobod pana la sfarsit". pe care il urmeaza luptand vitejeste contra dusmanilor. afara izbucneste furtuna. =atmanul rbore este un credincios slujitor al domnului.. Personajele secundare: Personajele secundare pivoteaza in jurul eroului principal.. #iecare fraza. )n acest moment de ma/ima intensitate a dramei. -a il roaga sa nu plece bolnav in lupta. #ramantarile sufletesti ale eroului sunt in consonanta cu decorul natural. istovit. este insotita de fulgerele si tunetele furtunii. stabile si ritualizate. 8os =arman e batran. stfel. )n timpul bataliei zadarnic incearca domnul sa$l opreasca si pe el si pe batranul . . dovedind ca nu ezita sa se sacrifice pentru o idee. doamna 8aria este blanda si iubitoare. %and afla de complotul boierilor.a$l vad pe viteazul meu. ".tefan pune mantia domneasca pe umerii fiului sau si se linisteste atunci cand. subliniind legatura implacabila dintre infaptuirea istorica si moarte.tefan se impune ca un conducator trimis de providenta. care rad de sabia lui si de aerele sale barbatesti. n$as fi vrut ce vrea maria ta. apoi il asteapta cu dragoste sa revina din batalie... ca nu e de voi". n$a fost nimic". este suparat ca n$a fost luat la razboi si a ramas cu fetele. pentru a crea imaginea utopica a unei lumi ar"aice. desprins de grupul celorlalte personaje..a$l culc. o imagine e/emplara. )n felul acesta . Piesa nu impune un model politic.. *esi sufere dupa arderea ranii de la picior. el isi depaseste neputinta fizica. care e/prima "otararea neclintita a voievodului. maria$ta. el trece peste interdictia medicilor si $ desi stie ca$si pune viata in primejdie $ paraseste patul de suferinta. dar pentru el vointa domnului e lege .mil vede "in viteazul asta o putere care scapa medicinii.)n urma luptelor purtate de strabuni de$a lungul secolelor. conturandu$i figura si "ranindu$se din seva lui.tefan $ "pe oasele lor s$a asezat si sta tot pamantul 8oldovei. si dupa ce vor pecetlui piatra pe deasupra meaQ". dormi. Taria de caracter a domnului "asa de bolnav si asa de tare" . Tugulea. %ei doi batrani cad eroic pe campul de bataie. #urtuna se inteteste cand ... acesta se rostogoleste pe treptele tronului in bratele doamnei. stfel doctorul . pedepsindu$l pe !lea.tefan al 8oldovei o figura mitica. *elavrancea face din . ca pe umerii unor uriasi. desi .tefan: "%a le zise milostivul $ povesteste 8og"ila $ stati. )nimos si mucalit ca tatal lui. m s$o duc si cand voi muri. este mandra de faptele lui si are pentru .tefan gingasii materne: ". mosilor. . 8og"ila reuseste sa descreteasca fruntea domnului.. %and .

Presarati. .-lemente romantice si simboliste in " pus de soare": Bomantica prin interesul pentru istorie. apoi "luna s$a aratat cu un cearcan rosu... pe Teleajen. ca si denumirile de rang si atributii de tipul ""atman" .. " pus de soare" este o capodopera oratorica. .. ii vaz si$i auz.)$auz si$i vaz. lirico$descriptive ale simbolismului $ o lume anistorica.. iar o femeie a nascut un copil cu picioare de ied". in spiritul militantismului de la '.mulg caierul.*estele. "logofat" .. descrisa inca din prima scena.uceava.criitorul foloseste $ aparent inadecvat $ graiul popular muntenesc din jurul Bucurestiului. titulatura voievodala ")o. "clucer" . sugerata de credinte mistice. si caierul se topeste. "postelnic" . ")nul curge din caier pe fus ca un fir de par. asa vin suvoaiele in .. la %"itila. lirismul tasnind in e/clamatii si metafore grandioase: A"Q saraciiQ.. doamna 8aria scapa din mana talgerul cu grau fiert si considera ca acesta este un semn rau.. parc$ar avea aripi. . concretizat in cuvinte ca "d$ai fi" .AQ cum se varsa apele in .tefan cel 8are. -/clamatiile si interogatiile. -a pare mai degraba o gospodarie mai cuprinzatoare.uceava la c"emarea .. si fusul zbarnaie si pluteste. "parcalab" ." %uloarea istorica nu lipseste insa. *intre acestea amintim pe "o"avnic" ... la Bacova.araci si voi si eu. *e aceea curtea de la .la . la Baia. precum si in frecventa perfectului simplu ("dormii" . )ci$colo apare cate un neologism ca "ma opui" sau "involt" . trebuie remarcate procedeele stilului romantic. semne prevestitoare de evenimente funeste si grave. )n asprimea fonetica a graiului muntenesc scriitorul$orator care a fost *elavrancea a descoperit valente oratorice. =era ) sau de obiecte ca fus. -a este realizata nu prin limbaj..tilul: *in punct de vedere al mijloacelor de e/presie.tefan" .%e bogata e 8oldovaQ. %a particularitati de stil.. 6u e/ista nici o urma de opulenta.. caier. au un mare efect scenic.oievodului lor"Q 8estesugul oratoric al scriitorului atinge sublimul in cateva din celebrele replici ale lui . nu are fastul unui palat voievodal. ceasta se e/plica prin virtutile oratorice ale vorbirii muntenesti.. dar ritualul care sacralizeaza orice lucru creeaza impresia de fast.. piesa creeaza $ cu mijloacele picturale... )rina. Beveca...tefan vorbeste ca un poet profet. "deste" . insiruirile. la &ipnic. "s$am trimes" .aracii mei s$ai vostri. Jitnicerul . e/clamatiile si interogatiile.iret. impresionand spectatorii: "A"Q padure tanaraQ. "stolnic" ..tavar comunica stolnicului *ragan semnele prevestitoare de nenorociri pe care le observase in noaptea trecuta: tipatul bufnitei de pe castel.. devenite parca sacre. urmate de enumerarea numelor proprii vestite.. +andul ca oricand cel asteptat poate fi ucis creeaza o senzatie de nesiguranta. ceste credinte pun in lumina mentalitatea oamenilor epocii. "dada" . "vrusei" ..!nde sunt mosii vostriP. indeletniciri casnice mostenite de la strabuni. cainii au urlat.. (cu sens de "inalienabil"). "jitnicer" etc.. ... "acusica" . ci printr$o atmosfera ar"aizanta.!nde sunt parintii vostriP &a %etatea lba. "d$oparte" .)$lea si unele cuvinte au un colorit istoric. cu sonoritati istorice impresionante.. la Bazboieni. "sa nu te auza" .la Arbic. repetitiile simetrice. la . faptul ca "o vaca a sangerat in sistar". "zisei" etc ). cadentarile ritmice ale replicilor. . %urtea pare o oaza de stabilitate sugerata de nume ce se trag din vremuri imemoriale ( ca )linca. Toate refac culoarea locala. . Balasa. &a vederea ostenilor ce se aduna. care se pierde insa in ritualul torsului si tesutului.. &imba si stilul operei: &imba: Piesa este inspirata din realitatea moldoveneasca a secolului al N. stfel. furca... in care femeile asteapta toata viata ca barbatii sa li se intoarca din necontenitele razboaie..oci. spata si altele.2.. retorismul imbinat cu un inflacarat lirism.

. afara fulgera.si fiara palosului Boldur").PamantQ" .adoveanu.!nde sunt batranul 8anuil si +oian. iar anume sonoritati pe metri egali. in c"ip firesc. ca sa$i ceara lui .tibor si %ande... *intre figurile de stil retin atentia si cateva comparatii si metafore.oda sa ii faca dreaptate. are ca scop obtinere unui efect ma/im.. )n anumite puncte de varf sau de coboras ale perioadelor. cate un epitet sau cate o caracterizare creeaza pauza potrivita pentru risipirea ecourilor ( ". Povestirea este o specie primara. moralitatea. mama acesteia de acum si ca la un moment dat soseste un boier caruia ii ofera de baut si povesteste cu el despre necazurile sale cu boierii vecini.c"eia. bubuie tunetele si $ din cand in cand $ cate un trasnet formidabil acopere pentru o clipa totul. Bepetarea lui "si" sugereaza navala impetuoasa. de unde si titlul povestirii D)apa lui .oda .olumul "=anu ncutei" aparut in '<0.turza.si +oian. ca pe umerii unor uriasiQ" )..oda .. utorul. si )uga. si *ajbog parcalabul. in care se incadreaza rand pe rand celelalte povestiri. )apa lui . )onita comisul in calitate de personaj narator da o e/plicatei ascultatorilor cu privire la iapa sa. si +"erman. NN$lea este unul dintre cei mai mari povestitori romani. comisul )onita ii ameninta pe oamenii aflati acolo cu o povestire din vremea tineretelor lui si din timpul domniei lui 8i"ai .Boierul pleaca iar la putin timp dupa el pleaca si comisul )onita. si %ande" duc spre un fortissimum in scara. .tibor.i pe oasele lor s$a asezat tot pamantul 8oldovei. 8i"ail . Povestirea este o specie a genului epic pentru ca faptele si intamplarile sunt prezentate pe momentele subiectului.. 8i"ail . . se inc"ina si recunoaste pe boierul de la "an. )onita ii arata actele si voda ii face dreptate. vine raspunsul scurt ( "PamantQ" ). si Aana. si +otca.. fundamentala a genului epic in care accentul se pune pe nararea faptelor si intamplarilor. ca in e/emplul " . ")apa lui . iar daca nu ii va face sa ii pupe iapa sub coada.)n desfasurarea actiunii naratorului povesteste ca in tinerete se afla tot la "anu ncuei cu o alta iapa.. Te"nica narativa este aceea a povestirii in rama.tefan se impune astfel ca un conducator trimis de providenta.adoveanu (argumentare povestire) 8i"ail .patarul. legenda... urmat de o metafora e/traordinara prin retorismul ei grandios ( "....adoveanu un moment de rascrucee. Betorismul este intarit de indicatiile scenice date de autor si $ in final $ este contrapunctat de o dezlantuire a sti"iilor. Begasim in volum aproape toate elementele povestirilor anterioare: lumea taraneasca. moment ce constituie punctul culminamt. inclusiv autorul care devine personaj si care impreuna cu celelalte formeaza rama.e pare ca ordinea acestor nume in torentul retoric potopitor este studiata. )i mai spune ca e in drum spre curtea domneasca.D=anu ncutei este alcatuit din povestiri. si +angur.. idilicul . la %osmin. .. si fiara palosului. si . *upa aceea. poi.si )lea =urul comisul..adoveanu in calitate de personaj narator si martor creeaza povestirea cadru. flat la "anu ncutei. Primul povestitor este )onita comisul de la *raganesti care se intrece la povesti c"iar si cu mos &eonte.oda de 8i"ail .adoveanu isi e/prima ideile. )onita intra cu mare usurinta la . sentimentele in mod indirect prin intermediul personajului povestitor si a celorlalte personaje prezente. si 8i"ai . .BolduriP.)n intriga aflam ca cei de fata il incurajeaza pe comisul )onita iar acesta "otaraste sa le spuna povestea. scriitor al sec..oda" este prima povestire din volumul "=anu ncutei".. si . reprezinta in opera lui .. avand ca predecesori pe )on 6eculce si )on %reanga.. ploua torential.oda )apa lui . &a )asi..oda.

a(a înc#t trebuie pri$ite cu un z#mbet îngăduitor) ?n al doilea r7nd. scris de . manual Eumanitas.oda.patiul naratiunii este si el destul de amplu comparabil cu al nivelului si al romanului. D)apa lui . dacă nu i s-ar fi făcut dreptate) În toate aceste înt#mplări. altele secundare:. iapa era pregătită peste drum) 'ceste două sec$enţe st#rnesc %azul) "eci prin ton (i prin conţinut istorisirea comisului !oniţă are umor) %aracterizare comisul )onita $ )apa lui . practic. VEanu 'ncuţeQ. . deoarece în cadrul firului epic al $olumului inter$in istorisiri relatate de fiecare dată de alt oaspete. *omnitorul ii multumeste pentru cinstea facuta la "an si trimite un slujbas domnesc pentru a pune in aplicare porunca lui . ncutaL*esi accentul nu se pune pe creearea personajului totusi comisul este caracterizat atat direct de autor cat si indirect prin fapte si limbaj.oda. =anu ncutei este o povestire intrucat faptele si intamplarile se petrec in timp si spatiu. *escoperim un timp al povestirii intr$o toamna aurie intr$o departata vreme demult cand scriitorul se afla la =anu ncutei D am auzit multe povesti la =anu ncutei si un timp al evocarii comisul )onita evoca fapte si intamplari din tineretile lui. naratiunea. 8os &eonte. . Bemarcabil este "arul de povestitor al comisului. po$estindu-i necazurile sale) El are marele curaj să-i spună boierului că. comisul este personajul principal (i să$#r(e(te fapte aproape incredibile) *rin extraordinarul lor.oda este o povestire. vand trasaturile caracteristice prezentate mai sus D)apa lui . care par cam trase de păr) El apare ca un erou în propria-i po$este) El îl înt#mpină pe boier la %an (i-i urează sănătate) 'poi.)n deznodamant. îl acaparează pe boier pe timpul popasului acestuia la %an. dacă nu-i făcea dreptate.i%ail &ado$eanu) . ctiunea se petrece la "anul ncutei dar si la )asi. suntem tentaţi să r#dem de V$itejiileQ comisului. aceste fapte par mai degrabă in$entate de comis. cls) S +ota dominantă a istorisirii comisului !oniţă este umorul) În primul r#nd. principale: )onita. )onita raspunde ca el nu$si i$a vorba inapoi. predominanta fiind naratiunea. dialogul si putina descriere. ..oda V!apa lui 9odăQ face parte din $olumul VEanu 'ncuţeiQ). dacă nici 9odă nui $a face dreptate. pag) 0G. la curtea domneasca. r7dem de înt#mplarea centrală a po$estirii. spun#ndu-i lui 9odă că nu-(i ia $orba înapoi (i are iapa pregătită.oda este o povestire pentru ca are un numar relativ redus de personaje.oda.%omisul le cere ascultatorilor sa priveasca cu luare aminte iapa care Dranc"eaza si rade dezvaluind parca o amintire din alt veac.oda il intreaba ce s$ar fi intamplat daca nu ii facea dreptate. ceea ce il distreaza pe ..i%ail &ado$eanu recurge în acest $olum la te%nica literară numită po$estire în ramă sau po$estire în po$estire. Vsă poftească măria sa să-i pupe iapa nu departe de coadăWQ) El merge la 9odă (i este primit imediat în audienţă) El do$ede(te încă o dată o îndrăzneală nemaipomenită. adică un alt narator $enit la Eanul 'ncuţei) V!apa lui 9odăQ este o snoa$ă (i se află în desc%iderea $olumului de nouă po$estiri. P!apa lui 9odăQ 3 exerciţiul N. stfel cei de fata isi dau seama ce fel de om e comisul )onita. Vsă poftească măria sa să-i pupe iapa nu departe de coadăWQ) !oniţă îi spune lui 9odă că.adoveanu. %a in orice opera epica sunt utilizate moduri de e/punere. cu cele două sec$enţe ale sale) !oniţă îi spune boierului la %an că dacă nici 9odă nu-i $a face dreptate..

din tinutul .adoveanu recurge 4n acest volum la te"nica literara numita povestire 4n rama sau povestire 4n povestire. care sugereaza "otar7rea.turza si iapa la care acesta s$a uitat cu uimire. de veselie a "anului. A trasatura dominanta a comisului )onita este dorinta de dreptate si de adevar. ?nzestrat cu "arul povestiri.ucevei.oda. narator deoarece a participat direct la 4nt7mplarile relatate. adica un alt narator venit la =anul ncutei.adoveanu. ceasta comparatie populara arata dorinta arzatoare a lui )onita de a se face .8i"ail .oda" este o snoava si se afla 4n desc"iderea volumului de noua povestiri. ")apa lui . comisul )onita este personaj.oda" face parte din volumul "=anu ncutei".oda".turza i$a facut dreptate comisului )onita le spune celor adunati 4n jurul focului: "dupa asta puteti cunoaste ce fel de om sunt euQ". un razes strain care mie 4mi era drag foarte". Portretul moral reiese din 4nt7mplarea relatata despre . dar este si un personaj permanent al 4ntregului volum "=anu ncutei".. s$am venit la . de a povesti de a se spune lucruri nemaiauzite petrecute. cu fata uscata si ad7nc brazdata". 87ndru si orgolios comisul reactioneaza imediat c7nd este ironizat cu privire la calul sau "pintenog de trei picioare". asprimea firii si destinul zbuciumat al personajului "era un om nalt. demult "se lua la 4ntrecere p7na si cu mos &eonte la t7lcuirea tuturor lucrurilor de pe lumea asta". dupa cum o afirma 4n fata boierului care povesteste la =anul ncutei. 6aratorul realizeaza portretul fizic al comisului )onita. cre7nd 4n jurul sau placerea de a vorbi. e/prim7ndu$si admiratia fata de comisul )onita si subliniind ideea ca acesta este o personalitate des 4nt7lnita la "an "statea st7lp acolo.oda %aracterizarea comisului )onita ")apa lui . *upa ce termina de povestit 4nt7mplarea din vremea tineretii lui. "=anu ncute". 4nsetat dupa dreptate ca cerbul dupa apa de izvor. deoarece el este prezent 4n toate povestirile 4ndemn7nd oaspetii sa$si aminteasca 4nt7mplari e/traordinare. realiz7nd unitatea acestuia. Personajul este prezentat 4n mod direct de narator 4n primul plan al naratiunii. deoarece 4n cadrul firului epic al volumului intervin istorisiri relatate de fiecare data de alt oaspete.oda .e subliniaza astfel parerea ca )onita comisul are o vasta e/perienta de viata care$l face atot stiutor.. limbajul si modul de a g7ndi. %omisul )onita este personajul principal al acestei povestiri. Personaj comun celor doua planuri narative din ")apa lui .oda . . av7nd o adevarata pasiune pentru a spune si a asculta povesti. c7ndva.. care constituie principalul imbold spre destainuire. .. scris de 8i"ail . Personajul este caracterizat 4n mod direct de narator si de el 4nsusi (autocaracterizare) si un mod indirect prin faptele sale. petrecute demult 4n tara 8oldovei.%aracterizare comisul )onita $ )apa lui .. carunt. %omisul )onita este m7ndru de originea sa de razes de la *raganesti. "striga razasul zb7rlindu$si mustata tusinata". Bazesul se 4ncadreaza perfect 4n atmosfera de basm. . el reuseste sa atraga atentia oaspetilor care 4l asculta "cu barbiile 4naltate si cu oc"ii rotunzi". -l 4nsusi afirma atunci c7nd este 4nt7mpinat de ofiterul cel tinerel: ".

r. . curajul. este mandru de conditia sa sociala si. s. dispune de oadevarata arata persuasiunii si a conversatiei. ?ncrezator 4n puterea dreptatii si 4n judecata . este personaj principal. stiind sa$si atraga interlocutorii.!n alt personaj este . trasaturile aspre si figura sa trista dezvaluie greutatile prin care trecuse. insusirile fizice.dreptate neamului sau si de a nu lasa mostenire copiilor lui ne4ntelegerile cu dusmanii care "au colti lungi si ascutiti". d. legendare. 1. n. care care se risipeste datorita atitudinii lui . est constient de calitatile sale. -vocand fapte de demult. taran de felul sau. dascalul )oan. este personaj real. cinstea.turza. respectuos si mandru. p. m. dor si ospitalitatea. este "atru. f.oda . ca ultima solutie la judecata lui . este apropiat de supusii sai si stie sa se bucure de veselia lor. fara a fi infatuat. este generos. i. e. este istet. %omisul )onita 4ntruc"ipeaza tipul taranului 8oldovean cu cele mai alese virtuti morale: dorinta de dreptate si adevar. )nteligent si curajos. ")apa lui . atoatestiutor. este mandru de calul sau. demnitatea. prin felul de a vorbi si relatia cu celelalte personaje. )apa$i peste drum". comisul aduna si aduce cu el toate documentele doveditoare asupra pam7ntului mostenit de la parintele sau. b. autorul aduce in prim$plan si c"ipul catorva personaje. incercand sa se consoleze. cu o bogata e/perienta de viata. dupa ce a fost pe la multe divanuri de judecata. prin precizarile autorilui sau ale personajului insusi. cautand alte argumente in sustinerea punctului sau de vedere. are "arul vorbirii. isi sustine cauza prin numeroase dovezi. d. firea lui desc"isa 4l fac sa depaseasca situatia si 4i raspunde cu curaj . simte nevoia sa se destanuie. domn al 8oldovei intre '. c. apare in postura de narator al unei intamplari la care a fost participant direct. b.2<. demn si corect. ". )onita comisului se emotioneaza si c"iar se teme c7nd constata ca boierul cu care a vorbit la =anul ncutei este c"iar 8i"ail . sunt folosite diverse modalitati de caracterizare: prezentarea directa prin descriere. ^. este lovit de nedreptatile dusmanilor si incearca sa$sifaca dreptate. Personajele si povestirile sadoveniene 4mbraca aura legendei.turza: a. c. emotiile se transforma in tema. j. placerea de a asculta si a spune povesti nemaiauzite. al zicerii si se confeseaza fara insistenta si fara retinere. o. nu e/ista sa. la inceput este luat de catre cei de la "an drept un mare boier.12 si '. sensibil si demn. g. apare in dubla ipostaza.adoveanu $ caracterizarea personajelor '.imtul umorului. are simtul umorului si face "az de necaz.oda si repeta gluma referitoare la cal. nu apeleze. . simtul umorului. reactioneaza atunci cand este ironizat. c. in limitele decentei. considera ca apartine unei lumi aparte. razesul nu se da 4nlaturi sa lupte c"iar cu un "corb mare boieresc". Primul dintre ele este comisul )onita: a.oda. buna dispozitia.oda 8i"alac"e . l. contactul cu domnitorul ii produce emotii. =otar7t.oievodului c7nd 4i aminteste de promisiunea referitoare la cal: "-u vorba nu mi$o iau 4napoi. portretul fizic este prezentat in primul plan narativ.oievodului. 0. %instit si corect.oda" de 8i"ail .

: !ntamplare po$estita are loc într-o . ocupaacelasi loc in spatiul naratiunii. auzite a Eanu . stie sa$l provoace pe interlocutor. avand simtul umorului.Eanul 3 'ncuţei^^ este o colecţie de nouă po$estiri scrise de . c..depărtată $reme^^ .. franc"etea si vorba de du".Fara de sus^^ . prezentat direct prin descriere. era de la "răgăne(ti (i $enise pe un cal roib . vesela si stie sa aprecieze istetimea.nici %abar n-a$ea dinspre partea %oţilor^^) !ar în aceste zile . este insinuat. dupa ce isi atinge scopul.(aua naltă^^ . se aseamana cu aceasta atat fizic...i%ail &ado$eanu . i.. iar culturile de toamnă au fost pe măsură) În acel an s-au adunat la Eanu-'ncuţei toţi oamenii ce $eneau din ..%oncluzii a. dar devine deosebita concesiv. (. manifestata insa cu discretie. cat si comportamental. imbina intransigenta cu cu bonomia. portretul ei fizic si moral este realizat in permanenta prin simetrie cu ncuta cea de demult. este singura prezenta feminina in opera.oldo$a) &tăteau la focuri (i p#rleau . prin felul de a vorbi. (i care stătea cu .e incadreaza perfect structurii narative careia ii dau cosistenta si unitate.ad#nc brăzdată^^) '$ea ni(te oc%i ageri (i o mustaţă tu(inată) &e $edea că este un om trecut prin $iaţă (i sociabil)Îl c%ema !oniţă comisul .grase (i $esele^^ stătea nemi(cat acolo un răză( străin căruia îi plăcea $oia bună (i $eselia) Era un om înalt. prin relatarea faptelor. este o fire sincera. 2. Personajele sunt de o mare diversitate tipologica si caracterizate prin diverse procedee.Este o . si in aceasta postura.o( 7eonte aprobă în batjocură ) 1omisul !oniţă nu a fost de acord cu replica lui . prin comportare si prin mimica.. "angita: a.i%alac%e &turza) . starneste emotii celor cu care vine in contact si se dovedeste corect. ncuta cea tanara. b.. Beferat )apa lui ..) &e simţeau la adăpost căci acest %an semăna cu o cetate (i .. se dovedeste acelasi om cu simtul umorului. d.într-un dos de părete^^) )6TB)+ : "e(i calul arăta astfel comisul se lăuda cu el spun#nd că nimeni nu mai are cal ca al dumnealui) . c. ^. cărunt. este ironic. este la fel de sprancenata si de vicleana.!apa lui 9odă^^) -NPAG)T)!6. sunt stapanite de curiozitate. este un om priceput la toate.. este o prezenta episodica. sunt folosite diferite modalitati de caracterizare: te"nica duiprocuo$ului.oda $ povestire pe momentele subiectului . ". e.e. g.'ncutei (i transmise din generaţie în generaţie) >na dintre ele este . pintenog de trei picioare (i slab i se puteau număra oasele .oda $ povestire pe momentele subiectului )apa lui . le asculta cu atentie pasurile si se dovedeste deosebit de amabil in discutii. apare infatisat doar intr$unul din cele doua planuri narative.o( 7eonte (i-(i laudă din nou calul spun#nd că este dintr-o $iţă aleasă (i se trage dintr_o iapă la care s-a uitat cu uimire c%iar 9odă . b. .%artane^^ de $iţel sau de berbec . are simtul umorului. f. nici t#năr nici bătr#n (i cu faţa . c#nd se spune că au căzut ploi năprasnice $ara .8os &eonte a. mama sa. b. 3..Fara de jos^^ care $oiau să ajungă în . j. . in ipostaza de domnitor.

Personajele$ naratori sunt fie participanti direct.. fie martori ai intamplarilor istorisite cu placere si cu ambitia ca povestirea fiecaruia va fi mai impresionanta decat celelalte anterioare.civilizatia stravec"e a satului romanesc si natura.. demultMM. in care a abordat.. însă la care era %angiţă altă 'ncuţă. venit la =anul ncutei.istorisire pe care a( pute a să $-o spun^^ completă comisul) 'uzind pro$ocarea comisului . mama acesteia) 9enise cu iapa pe care tot o lăuda (i stătea cu alţi oameni care .Eu $orba nu mi-o iau înapoi) !apa-i peste drum^^) .. adica un alt narator.ult %az a făcut $odă pe răspunsul răză(ului (i băt#ndu-l iar pe umăr î(i aminti de oala cu $in ro(u pe care i-o plăti comisul la %an) "E:+<"H. înarmat cu acte (i do$ezi. unul dintre ele fiind inserat in celalalt. iar a doua zise înfăţi(ă la curte spălat (i aranjat) !mediat o slugă apăru (i-l întrebă cu ce treabă a $enit) "upă ce auzi totul soldatul îi dădu $oie să intre în camera lui 9odă) 7u#ndu-(i inima în dinţi ..o( 7eonte îl asigură că $a fi ascultat (i îl rugă să î(i înceapă po$estirea) "E&?HX>5'5E' '1F!>+!! : 1omisul !oniţă î(i începu istorisirea amintindu-(i de $remurile tinereţii c#nd se afla tot la Eanu-'ncuţei .oda. $ăz#nd că boierul are simţul umorului .. deoarece in cadrul firului epic al volumului intervin istorisiri relatate de fiecare data de alt oaspete. oamenii îl in$itară la masă (-ii spuseră 'ncuţei să-i aducă o ială cu $in pe care a platit-o comisul .=anul ncuteiMM('<0..adoveanu ('. răză(ul plecă ...) din care face parte si povestirea .. (i la 9odă .>$'<3'). .la =anul ncuteiMM. inclusi$ boierul) P!6%T!& %!&8)6 6T : *us pe fapte mari ..poveste in povesteMM sau . istoria.)apa lui .`+8>7 : 1omisul !oniţă se mandreste cu roibul său : pentru că se trage din iapa lui $odă .!n loc aparte in creatia sa il ocupa volumul .=anul ncuteiMM. scriitor reprezentativ al secolului NN$lea.trei parale^^)!ntr#nd în $orbă răză(ul începu să i se pl#ngă boierului de o . răspunse %otăr#t : . cu barbă ro(ă . (i cu un lănţug de aur la g#t) *olitico(i .intr$o indepartata vreme. . )n volumul .adoveanu recurge la te"nica literara numita .naratiune in naratiuneMM. Povestirea contine doua planuri narative care se intersecteaza. si locul. inceputul fiind de basm. 6aratorul precizeaza ca intramplarile ce urmeaza a fi povestite s$au petrecut . care era (i ea tot (i r#nc%eza (i ea tot la fel speriind o altă 'ncuţă) )apa lui . din *raganesti unul dintre cei < povesitori care se intalnesc la =anul ncutei de pe .intamplarile fiind istorisite de )onita comisul.. unde a auzit multe povesti. !oniţă comisul insistă spun#nd că este ăn stare să meargă. la intretaierea drumurilor spre Boman si )asi. iar răză(ul recunoscu mai înt#i $ocea iar apoi faţa boierului de la %an) "upă ce îi arătă toate actele (i do$ezile pe care le a$ea domnitorul îi recunoscu dreptatea (i imediat trimise slugă la locul faptei pebtru a clarifica lucrurile) Înainte de a pleca boierul îl luă deoparte pe comis (i-l întrebă ce sar fi înt#mplat dacă nu i se făcea dreptate) !oniţă comisul .)n primul plan narativ al povestirii se fi/eaza timpul si spatiul prin intermediul naratiunii dar si al descrierii.. iar dacă nici el nu-i $a face dreptate să-i pupe iapa nu departe de coadă)7a această replică toţi cei prezenţi ăncepură să r#dă .un balaur negru in nouriMM si niste . intr$un trecut neprecizat. pe cand oamnenii au vazut .oda $ fisa de lectura 8i"ail .pricină^^ pe care a mo(tenit-o de l(a strămo(ii săi) Era $orba despre un $ecin de la "răgăne(ti care i-a furat pe nedrept o bucată de păm#nt ) Eotăr#t.. . comisul intră (i căzu în genunc%i în faţa domnitorului) 'cesta îi porunci imediat să se ridice .alea 8oldovei.intr$o toamna aurieMM.. 8i"ail .acuma-s oale (i ulcele^^) "eodată toţi cei prezenţi $ăzură un boier ie(ind dintr-o dro(că (i îndrept#ndu-se spre ei) Era un boier $oini . Povestirea incepe prin descrierea de catre narator a imprejurarilor prin care si fi/eaza timpul. este autor a numeroase romane si povestiri.

. !rmarind structura naratiunii se constata ca autorul foloseste procedeul insertiei care este anuntata prin constructia .oda".cum va spuneam.numai pielea si ciolaneleMM. 8oldova si taranul. care vesteau razboi si belsug la vita de vie. la =anul ncutei". doua secventa narativa (de la R %um va spuneam. . impreuna cu alti drumeti (care ospatau si beau vin nou conform unui ritual stravec"i). in mijlocul trecatorilor adunati pe langa focuri sa vorbeasca si sa petreaca. r<^13'>rj3<ggu 6aratiunea R)apa lui . prilej de petreceri si de povesti la =anul ncutei.adoveanu (nascut in '.MM. Te/tul ar putea fi impartit in trei secvente: Prima (de la inceput si pana la R dar rasul ei tot traieste. ale carei componente erau: trecutul.oda" desc"ide volumul intitulat R=anu ncutei" ('<0. Rintr$o departata vreme".)apa lui . de mos &eonte.. prima constituind Rrama" celei de a doua. cand a daruit *umnezeu rod bogat in podgoriile din Tara$de$Jos. Printre acestea se gaseste si )onita comisul din *raganesti. ici. caci era ..din ostroavele de la marginea lumiiMM.pasari mari venite ... "angita la fel de frumoasa si de vioaie ca mama sa. Provocat de unul dintre interlocutori. trecea in eternitate... insa nec"ezatul calului sau ii ofera comisului prilejul de a isi relua istorisirea din trecut. ce avuse loc tot aici. apartinand parca basmului eRsi spuneau oamenii ca ar fi vazut balaur negru in nouri. *in nou. se afla ncuta cea tanara.. procedeu pe care il intalnim si in literatura universala. "si pana la sfarsit) constituie o revenire la primul plan si ar putea fi intitulata R!rmasul iepei lui . iar cand firul epic se intrerupe din cauza alternantei celor doua povestiri. el se uita zambind de la fereastra desc"isa si$si mangaia barba") corespunde celui de al doilea plan si ar putea fi intitulata: RA intamplare din vremea lui 8i"ail . fiind prima dintre cele noua povestiri reunite in aceasta carte. !niversul operei: Primul plan al povestirii se incadreaza intr$un trecut indepartat eRintr$o toamna aurie".vrednic de mirareMM..>).odaMM. l doilea plan narativ cuprinde istorisirea comisului )onita. care este narator$personaj in povestire.. )apa lui . scriitorul isi insemnase popasul in veac printr$o opera monumentala. care$i uimeste pe ceilalti prin calul sau ...MMetc. autorul a utilizat te"nicainsertiei (povestirii in rama).asta$i o poveste pe care as putea s$o spun daca m$a ascultati. domnilor mei. treia secventa (de la R)aca de ce. deasupra pu"oaielor 8oldovei").. Rdemult"). domnilor mei. reularea lui se face prin enunturi de tipul : . cel de al doilea plan al naratiunii se intrerupe pentru ca de data asta. autorul evidenteaza reactile "angitei celei tinere la istorisirea comisului pe care acesta o reia insa in data. la =anul ncutei si la care el participase in mod direct pe cand era tanar. -l nareaza in timpul prezent o intamplare din trecut. si se sparie de el alta ncuta")reprezinta primul plan narativ si ar putea fi intitulata: Rintr$o seara de toamna. Planul narativ se intrerupe pentru a consemna reactiile celor prezenti si pentru a descrie splendoarea peisajului in acea zi frumoasa de toamna.oda $ comentariu )n octombrie '<3'. comisul se lauda cu descendenta calului sau din .). ceasta consta in faptul ca intr$o povestire se insereaza ' o alta povestire. Particularitati compozitionale: )n acest volum. cand omul 8i"ail . naratorul se afla la =anul ncutei... )n aceea toamna gemand de roade..turza"." si pana la R..

impartind bucate si raspandind voie$buna. Belatarea este precedata de un adevarat ritual pregatitor. cum.. si cazand cu fata la pamant isi varsa tot amarul adunat in atatia ani. un trimis al *omniei pleaca la *raganesti sa faca dreptate. comisul )onita calatorea spre )asi (capitala 8oldovei). in jurul mustatii tusinate si la coada oc"ilor mititei. il provoaca pe comisul )onita la o destainuire: el promite sa le spuna celor aflati la "an. intr$o pricina cu niste pamanturi.oda. cestui boier Rmarunt la stat. pielea era scrijelita in creturi marunte si nenumarate. mama acesteia. si daca nici domnitorul nu$i va face dreptate. s$a urcat in trasura si a plecat. obrazul cu mustata tusinata parea ca rade cu tristeta". Ac"iul lui era aprig si neguros. Teama lui nu tine insa decat o clipa. dupa aceea.".. ajungand la )asi.oda 8i"alac"e . Bevenirea la primul plan narativ se face in ultima parte a te/tului. cu manunc"iul de ogrinji sub bot.) la care s$a uitat cu mare uimire c"iar maria sa .turza". )maginea celeilalte ncute (cea de demult) se contureaza din cuvintele comisului.turza 1.. ne asezam in juru$i pe butuci si pe protapurile caralor. cu fata uscata si adanc brazdata. comisul le cere din nou drumetilor sa se uite la calul lui Rca la un lucru rar": Rpentru ca aista$i mostenire din iapa lui . Boierul s$a veselit auzind vorbele comisului si a primit din partea acestuia o oala cu must rosu. menit sa creeze o atmosfera propice ascultarii: R. cesta este primul plan narativ in care povestitorul este si personaj. care si ea s$a dus intr$o lume mai putin vesela". era vremea povestilor. caci toamna. *upa ce descrie cadrul actiunii. iar in jurul lor umbla R ncuta cealalta. intrucat in preajma lui s$au petrecut intamplari Rinfricosate" despre care povestesc drumetii stransi in jurul focului. R ncuta cea tanara sta in prag. neclintit intr$un dos de parete. %omisul este al doilea narator$personaj. la "an. intrucat domnitorul $ om cu simtul umorului $ apreciase gluma si nu se suparase. rumena in obraji si iute. le starneste uimirea celorlalti drumeti prin calul Rvrednic de mirare" pe care venise: R-ra calul din poveste.turza i$a poruncit sa se ridice. %and 8i"ail . cu barbiile inaltate si cu oc"ii rotunzi". iar calul sau constituie doar un prete/t pentru a povesti.sezat langa apa 8oldovei. pe vremea domniei lui 8i"ail .orbele ironice ale lui mos &eonte la adresa calului. care isi aminteste . comisul este poftit la . rezemata de usor". Personajele alcatuiesc doua grupuri simetrice: ncuta cea tanara 9 ncuta cea de demult: Povestitorul o prezinta pe prima ca fiind Rtot ca ma$sa de sprancenata si de vicleana".oda. la rascruce de drumuri si de destine. comisul se oprise la "anul ncutei si statuse in preajma focului Rcu alti oameni care acuma$s oale si ulcele". cu saua inalta pe dansul. cest razes strain imbracat in "aine de stofa aspra.. ale carei intamplari se petrecusera intr$un trecut si mai indepartat. Ratunci sa pofteasca maria sa sa$i pupe iapa nu departe de coada". razesul i$a povestit boierului ca se duce la . )n vremea tineretii sale. . %and comisul isi incepe istorisirea. povestea acestui animal care se trageaRdintr$o iapa tot pintenoaga (.oda". pe poarta "anului a intrat trasura unui boier insotit de slujitori.us.. cu barba rosa rotunjita" si cu lant de aur la gat. 6umai pielea si ciolaneleQ !n cal roib. vec"iul "an are o aura de legenda. pentru ca acesta sa$i dea inapoi pamanturile rapite de altii. Tocmai cand )onita se pregatea de plecare. carunt. inainte de a manca tipsia cu jar. naratorul aduce in prim$plan pe unul dintre oa netii "anului:comisul )onita de la *raganesti. i$a placut felul in care '$a intampinat comisul si '$a intrebat unde se duce. %u multe vorbe. gospodari si carausi din Tara de . %a si acum. razesul si$a dat seama ca$' are in fata pe boierul de la "an. pe cand noi toti cei de fata. in consecinta. cu intentia de a i se infatisa domnitorului. doua zi.. Portretul acestuia pare a fi al unui om obisnuit: R-ra un om inalt. l doilea plan narativ cuprinde istorisirea comisului )onita. pintenog de trei picioare.

. iar culturile de toamnă au fost pe măsură) )apa lui .Fara de jos^^ care $oiau să ajungă în . )nteresul cititorului se concentreaza mai mult asupra intamplarii decat asupra personajului. c#nd se spune că au căzut ploi năprasnice $ara .ca: Rsi ncuta cealalta sedea ca si asta. . calul Rnec"eza deodata subtire si ranji inspre noi ca un demon "... )maginea "anului: =anul ca spatiu in care se aduna drumetii mai apare in literatura romana (la .oda" par a fi coborati din basm9legenda. intr$un spatiu legendar). =anul ncutei este insa deosebit de toate acestea. un moment.!apa lui 9odă^^) !ar asta se înt#mpla într-o . rezemata de usorul usii". . %omisul de acum 9 comisul cel tanar se aseamana prin placerea de a inc"ina vinul si de a$si face prieteni: Rinc"ina oala catre toate obrazele. reinviind astfel timpul devenit amintire. tunci cand in "an se face.depărtată $reme^^ . *in spusele comisului.oda. "anul este si locul in care drumetii mediteaza asupra vietii si asupra mortii.pecia literara: R)apa lui .n.oldo$a) &tăteau la focuri (i p#rleau . nici t#năr nici bătr#n (i cu faţa ..iapa lui .ituat langa apa 8oldovei (adica.i%ail &ado$eanu . )n interiorul lui.lavici sau %aragiale)..." al basmelor.oda $ povestire În acel an s-au adunat la Eanu-'ncuţei toţi oamenii ce $eneau din . de fiecare data.oda $ povestire . . se spun Rpovesti" despre intamplari trecute.oda" era tot pintenoaga si Rranc"eza si radea" ca si urmasul ei.. opera literara discutata se incadreaza in specia literara povestirea. 8ereu gata de drum (dar amanand.Fara de sus^^ . inainte de a manca tipsia cu jar. Prin aceste trasaturi.. ca de cetate si porti ferecate care il izoleaza de lumea din afara. liniste. de parca ar apartine unei geografii magice. ca si cand ar reprezenta acelasi c"ip. parca ar avea o amintire din alt veac si din acele zile ale tineretii mele".patiu al belsugului si al veseliei..i cand ranc"eaza el si rade. Primul R-ra calul din poveste. "anul devine un salas de nemurire.nici %abar na$ea dinspre partea %oţilor^^) !ar în aceste zile .. vem impresia ca doua fotografii se suprapun. auzite la Eanu .'ncutei (i transmise din generaţie în generaţie) >na dintre ele este .. reiese ca si Riapa lui . %ontopirea celor doua imagini se face in final: R)aca de ce (spune comisul) trebuie sa va uitati ca la un lucru rar la calul meu roib. pintenog de trei picioare: pentru ca aista$i mostenire din iapa lui .grase (i $esele^^ stătea nemi(cat acolo un răză( străin căruia îi plăcea $oia bună (i $eselia) Era un om înalt.).Eanu 3 'ncuţei^^ este o colecţie de nouă po$estiri scrise de .%artane^^ de $iţel sau de berbec) &e simţeau la adăpost căci acest %an semăna cu o cetate (i . )apa lui . cărunt. . tot in locul acela. 6umai pielea si ciolanele ". eu i$am inc"inat oala cu vin si i$am poftit sanatate" (comisul cel tanar).oda" este o naratiune in care faptele sunt relatate din ung"iul povestitorului(participant la episodul petrecut). "anul are ziduri groase. )n acest mod. istorisiri prin care naratorii pastreaza viu timpul de altadata.ad#nc brăzdată^^) '$ea ni(te oc%i ageri (i o mustaţă tu(inată) &e $edea că este un om trecut prin $iaţă (i sociabil) . dar si in literatura universala. %alul de acum al comisului 9 . acestui barbat ii place sa spuna Ristorii" din trecut. . in interiorul caruia e/presii ca: Rvremea vec"e" sau Rdepartata vreme" ec"ivaleaza cu R fost odata. asculta cu oc"ii dusi cantecele lautarilor"(acum) si R%um s$a apropiat (boierul venit la "an n.. plecarea).

era de la "răgăne(ti (i $enise pe un cal roib ..Eu $orba nu mi-o iau înapoi) !apa-i peste drum^^) .pricină^^ pe care a mo(tenit-o de l(a strămo(ii săi) Era $orba despre un $ecin de la "răgăne(ti care i-a furat pe nedrept o bucată de păm#nt ) Eotăr#t. mai ales în jurul mustăţii Vtu(inateQ (i a oc%ilor mititei) *ri$irea sa do$edea spirit de obser$aţie.acuma-s oale (i ulcele^^) "eodată toţi cei prezenţi $ăzură un boier ie(ind dintr-o dro(că (i îndrept#ndu-se spre ei) Era un boier $oini . prin plăcerea de a sta de $orba cu ceilalţi (i de a-i incita la po$estit.o( 7eonte aprobă în batjocură ) 1omisul !oniţă nu a fost de acord cu replica lui .i%alac%e &turza) ..o( 7eonte îl asigură că $a fi ascultat (i îl rugă să î(i înceapă po$estirea) "E&?HX>5'5E' '1F!>+!! : 1omisul !oniţă î(i începu istorisirea amintindu-(i de $remurile tinereţii c#nd se afla tot la Eanu-'ncuţei .. iar a doua zise înfăţi(ă la curte spălat (i aranjat) !mediat o slugă apăru (i-l întrebă cu ce treabă a $enit) "upă ce auzi totul soldatul îi dădu $oie să intre în camera lui 9odă) 7u#ndu-(i inima în dinţi .trei parale^^) !ntr#nd în $orbă răză(ul începu să i se pl#ngă boierului de o . din ţinutul &ucce$ei. răză(ul plecă . mama acesteia) 9enise cu iapa pe care tot o lăuda (i stătea cu alţi oameni care . oamenii îl in$itară la masă (-ii spuseră 'ncuţei să-i aducă o ială cu $in pe care a platit-o comisul .. pintenog de trei picioare (i slab i se puteau număra oasele . cu barbă ro(ă . iar dacă nici el nu-i $a face dreptate să-i pupe iapa nu departe de coadă)7a această replică toţi cei prezenţi ăncepură să r#dă . înarmat cu acte (i do$ezi.(aua naltă^^ . (i cu un lănţug de aur la g#t) *olitico(i . însă la care era %angiţă altă 'ncuţă. !oniţă comisul insistă spun#nd că este ăn stare să meargă.!+85!4': ?l c%ema !oniţă comisul .de 3 &us a . (i la 9odă .. cu faţa uscată (i ad#nc brăzdată Q.ult %az a făcut $odă pe răspunsul răză(ului (i băt#ndu-l iar pe umăr î(i aminti de oala cu $in ro(u pe care i-o plăti comisul la %an) )apa lui voda @ caracterizarea comisului ionita "upă ce îl introduce pe cititor în atmosfera locului. cărunt.!+'+8 : *us pe fapte . iar răză(ul recunoscu mai înt#i $ocea iar apoi faţa boierului de la %an) "upă ce îi arătă toate actele (i do$ezile pe care le a$ea domnitorul îi recunoscu dreptatea (i imediat trimise slugă la locul faptei pebtru a clarifica lucrurile) Înainte de a pleca boierul îl luă deoparte pe comis (i-l întrebă ce s-ar fi înt#mplat dacă nu i se făcea dreptate) !oniţă comisul . de la "răgăne(ti.. inclusi$ boierul) *>+18>7 1>7.într-un dos de părete^^) "e(i arăta astfel comisul se lăuda cu el spun#nd că nimeni nu mai are cal ca al dumnealui) . $ăz#nd că boierul are simţul umorului . comisul intră (i căzu în genunc%i în faţa domnitorului) 'cesta îi porunci imediat să se ridice . naratorul 3 autor aduce în prim plan un personaj care. (i care stătea cu .o( 7eonte (i-(i laudă din nou calul spun#nd că este dintr-o $iţă aleasă (i se trage dintr_o iapă la care s-a uitat cu uimire c%iar 9odă .oldo$ei) VEra un om nalt.Este o istorisire pe care a( pute a să $-o spun^^ completă comisul) 'uzind pro$ocarea comisului . răspunse %otăr#t : .. profunzime (i experienţă de $iaţă: Voc%iul lui era aprig (i negurosQ) $ caracterizarea . din Fara . de$ine sufletul grupului format din cei nouă călători care au poposit la %an) 1omisul !oniţă era un răze( străin.

care a (tiut să scoată la lumină ade$ărul) . din ţinutul &ucce$ei. care a (tiut totodată să-i aprecieze $orba de du%) mintiri din copilarie de )on %reanga . mai ales în jurul mustăţii Vtu(inateQ (i a oc%ilor mititei) *ri$irea sa do$edea spirit de obser$aţie. st#rne(te spaima (i uimirea 'ncuţei) 5oibul semăna mult cu stăp#nul. trăd#nd greutăţile prin care trecuse) Era sociabil. parcă împrumutase o parte din trăsăturile acestuia. nici de trudă)Q &tăp#nul se m#ndrea cu descendenţa calului dintr-o iapă Vtot pintenoagăQ la care se uitase cu uimire c%iar (i domnitorului . de la "răgăne(ti. de(i farmecul dulce al po$e(tilor îl ţinea pe loc) *erse$erent (i demn. umaniz#ndu-se) 7egătura dintre stăp#n (i fiinţa necu$#ntătoare era însă foarte profundă) 1alul părea că impărtă(e(te cu stăp#nul t#lcul ad#nc al unor înt#mpări de demult: VXi c#nd r#nc%ează (i r#de. atunci c#nd a a$ut ne$oie de dreptate. parcă ar a$ea o amintire din alt $eac (i din acele zile ale tinereţii mele) "upă asta puteţi cunoa(te ce fel de om sunt euWQ comisul consideră că iapa aparţine unei lumi legendare. căruia îi plăcea să descifreze t#lcul ad#nc al lucrurilor (i al înt#mplărilor : Vse lua la întrecere p#nă (i cu mo( 7eonte la t#lcuirea tuturor lucrurilor de pe lumea asta) Q) El este gata întotdeauna de drum.ulţumirea pe care o simte după ce i s-a făcut dreptate arată încrederea pe care (i-a recăpătat-o în judecata domnească) *ăm#ntul mo(tenit din mo(i strămo(i răm#nea astfel. ca (i stăp#nul ei. pentru că are cu ade$ărat %ar de po$estitor) ?oarte m#ndru de iapa lui. cu calul în(euat. cărunt. din Fara .de 3 &us a .i%alac%e &turza) . este respectuos (i m#ndru. s-a dus s-o caute la 9odă. în legătură cu mo(tenirea strămo(ească) &pirit desc%is (i înzestrat cu umor. la ade$ăratul proprietar. cu faţa uscată (i ad#nc brăzdată Q.1omisul !oniţă era un răze( străin.oldo$ei) VEra un om nalt. le arată drumeţilor că aceasta era înzestrată cu însu(iri deosebite fiindcă se trăgea dintr-o V$iţă nobilăQ) "e(i era slab. el a a$ut curajul să nu-(i ia $orba înapoi în faţa domnitorului. în m#ndria de a fi cunoscut personal un domnitor drept. calul era rezistent la drum (i nepretenţios la %rană: V7a m#ncare se uită numai cu un oc%i (i nu se supără c#nd îl las neadăpat)Q +u cuno(tea oboseala (i greutăţile: V 'semenea cal uscat (i tare nu (tie de ne$oie.#ndria lui de răze( apare în felul său de a $orbi. trezind %azul (i c#(tig#nd simpatia acestuia) 1u decenţă. el (tie cum să-(i atragă interlocutorii) *rezenţa $oie$odului îi pro$oacă o emeoţie puternică (i aceasta cre(te (i mai mult în momentul în care î(i dă seama că boierul cu care glumise la %an era însu(i domnitorul) El î(i recapătă însă cumpătul c#nd $oie$odul îi cere documentele (i îi dă astfel prilejul să-(i susţină cauza prin multe do$ezi) . îi plăcea să înc%ine (i să discute cu toţi drumeţii) &ensibilitatea cu care era înzestrat îl făcea să asculte c#ntecele lăutarilor cu plăcere (i nostalgie. parcă r#dea Vca un demonQ. în care el (i-a petrecut tinereţea (i pe care încearcă să o dez$ăluie celor care îi ascultă po$estirile. Vcu oc%i du(iQ) 1omisul era un ominteligent (i înţelept. iar umorul său este apreciat de cei care-l înt#lnesc (i îl ascultă po$estind. de drept. profunzime (i experienţă de $iaţă: Voc%iul lui era aprig (i negurosQ) <brazul său umbrit de mustăţi părea că r#de cu tristeţe.odul cum nec%eza calul. subţire.

%reanga reuseste sa le sc"iteze o individualitate prin te"nica detaliului. care ii permite sa nuanteze caracterele. *e aceea. )n acest capitol. eroul devenit adolescent este infatisat urmandu$si in continuare drumul. iar evocarea se face din perspectiva indepartata a maturitatii. %artea este un DromanE al varstei inocente si al formarii. )nceputul partii a ))$a sta sub semnul lirismului nostalgic. 6ica Aslobanu pare o varianta a lui %"irica din povestea D. ici. etc. paraseste satul pentru a urma seminarul de la . *ialogul cu propriul cuget (din debutul partii a )))$a) este o modalitate de disimulare a intentiilor unui artist genial. cu conditiile in care tinerii urmau scoala. pare c"ipul mamei. &umea in care patrunde eroul este inferioara celei din care tocmai a iesit.asile $ D"arnic si rusinos ca o fata mareE etc. un tablou fidel al unei lumi traind in spiritul obiceiurilor fi/ate printr$o e/istenta multimilenara. proape toate sunt conturate sumar. asa cum i$o pastreaza amintirea. eroul va avea parte de o serie de peripetii: caderea in Azana. Principala grija a autorului este insa evocarea varstei de aur pentru ca. 6ica va raspunde numai la staruintele mamei si ale bunicului *avid %reanga. sederea in gazda la )rinuca. fara ca portretul care l$i se face sa fie adancit in mod deosebit. apoi la scoala de cati"eti din #alticeni. )n cele patru parti. fiind dominata de un impuls afectiv greu de stapanit: nostalgia. printre care si 6ica. ci si specificul mediului ambiant. dovedind un scriitor pe deplin format. constient de valoarea propriei creatii.fantul 6icolaiE pentru a$i indemna in acest sens.((. daca prin amanunte 6ica este propria sa ipostaza. badita . prin actiune ori limbaj.tan PatitulE. Proiectata in spatiul unui sat moldovenesc de munte de la mijlocul secolului trecut. tipologic vorbind. odata cu intamplarile din copilarie: uratul de nul 6ou. D mintiri din copilarieE este si o evocare a satului traditional.ocola. al modelarii umane. prin caracterizare directa. )zvoarele de inspiratie sunt autobiografice. copilaria nu reflecta numai dominantele varstei. ca om. )n capitolul al ). 8ulte personaje se retin prin lapidarele si e/presivele caracterizari pe care le face autorul: . 6ica pleaca impreuna cu bunicul sau la scoala din Brosteni.D mintiri din copilarieE reprezinta opera de maturitate artistica a lui %reanga. Bupt de vatra satului. iar 6ica se simte aici lipsit de aparare in fata vietii si a timpului ireversibil. asa ca primesc in dar pe D%alul BalanE si D. ca elev la scoala domneasca din Targul 6eamtului. %alinescu): Dasa eram eu la varsta cea fericita si asa cred ca au fost toti copiii de cand lumea asta si pamantulE. 6umarul personajelor ce apar in D mintiri din copilarieE este relativ mare. umplerea de raie capreasca. . la scaldat.criitorul urmareste procesul formarii adolescentului 6ica in raporturile lui cu viata sociala. iesirea din taramul miraculos al copilariei. %onstructia te/tuala nu urmeaza rigorile compozitiei clasice. Partea ) se desc"ide cu evocarea scolii.marandita e o Dzgatie de fataE. ceasta despartire reprezinta dezradacinarea din universul =umulestilor. Bememorarile intereseaza in masura in care au contribuit la formarea lui 6ica. eroul sau este Dcopilul universalE (+. imbogatindu$i universul cunoasterii. *ar copiii nu inteleg rostul invataturii. . scriitorul nu urmareste o ordine cronologica a desfasurarii faptelor. evocarea indreptandu$se asupra casei parintesti. ridicata prin stradania parintelui. ci selectarea acelor momente ce constituie puncte de referinta in formarea eroului. pupaza din tei. memoria afectiva a eului narator reface drama adolescentului care.$lea. ltele seamana cu eroii din basme: 8ogorogea e certaret ca +erila. fuga cu pluta pe Bistrita. cu un stil rafinat si cu o e/ceptionala capacitate de fi/are a unui univers uman necunoscut pana atunci in literatura romana. unde s$a adunat o multime de baieti si fete. dandu$i o imagine asupra lumii. in toamna lui '.

cum ar fi: D*$apoi cu smantanitul oalelor. in care cazi ca intr$o capcana. . iar baietii DmangositiE.adoveanu. iar in postura de elev acelasi erou este Dslavit de lenesE. mos %"iospec ciubotarul il intampina pe 6ica strigand: D=e. si in jurul sau sunt reunite toate semnificatiile.i dupa cum am cinstea sa va spunE sau Dva puteti imagina (L)E. apartine si spiritului inalt si lutului din care se trage. autentica. cu vointa neclintita. carora li se adreseaza direct: D.maranda este o fire mai aspra. Dun pierde varaE impins spre invatatura de mama si bunicul sau. %reanga isi pastreaza in D mintiri din copilarieE. *in punct de vedere al artei narative. Basul este starnit si de prezenta termenilor familiari. !morul lui %reanga se vadeste mai ales in e/primarea poznasa. -roul este: Dslavit de lenesE. iar intamplarile si oamenii prind viata. drept pentru care naratorul gaseste formula de trecere. placerea de a glumi. . Tipologic. )nsa. devarata forta a lui %reanga se manifesta cand incepe sa nareze.tefan a Petrii e barbat "arnic si gospodar. dinaintea usiiE etc. lteori cuvintele capata forme neasteptate sau sunt asezate in combinatii surprinzatoare. 6ica este personajul constitutiv al te/tului. zeflemizand. Dg"iavoliE. pastrand astfel coerenta si unitatea episoadelor. framantat din D"uma din =umulestiE. dar si cu tact pedagogic. el se afla intre )on 6eculce si 8i"ail . %reanga este un povestitor desavarsit. ea se inscrie in portretul clasic al mamei. se ingroasa o trasatura. se face o aluzie ironica sau. D!rsul nu joaca de buna voieE etc). sa caricaturizeze: fetele sunt DdracoaseE. . privind totul dintr$o perspectiva care amuza. a caror menire este sa ingroase. %a fire e moale. %a structura a unei e/istente. afara.maranda este fiica de vornic si avand frati cu invatatura se socoteste superioara sotului ei ca putere de intelegere a lucrurilor. rapiditatea cu care se deruleaza ispravile. boala de care sufera eroul este o Dcinstita de "oleraE. %reanga o evoca mai intai ca pe o fiinta cu daruri fantastice: Dcu adevarat ca stia a face multe si mari minunatii: alunga norii cei negri de pe deasupra satului nostru si abatea grindina in alte parti. ce calamandros a fostE. e/primarea este vie. !rmarind evolutia scolara a lui 6ica. nepurceleQE. poi este vazuta prin modul in care isi manifesta grija fata de casa si de destinul copiilor. 6ica se defineste si in relatia cu celelalte personaje ale operei menite sa infatiseze varietatea firii umane. devine puternic evocatoare. infigand toporul in pamant. bsenta portretului fizic concentreaza atentia spre cel caracteriologic. placandu$i sa imite. autoironizandu$se. cu e/presii populare si vorbe de du". sa intre in pielea fiecarui personaj. scriitorul surprinde cu luciditate procesul anevoios al devenirii sale intelectuale. toti trei alcatuind in literatura romana o serie usor de recunoscut prin elementele comune ale artei lor narative. impresionand prin modul in care DspuneE. "eQ bine ai venit. prin care se caracterizeaza o situatie. dincolo de toate celelalte portrete. ca si in povesti. pur si simplu. mucalita. sa e/agereze. bogata in verbe. intr$o siretenie a frazei. manuind cu abilitate rasplata si pedeapsa. DAm din doi oameniE. nu lipsita de contradictii. ca o fiinta autoritara. DprostalaiE. D"ojmalaiE etc. sa e/agereze. de marcare a sc"imbarii. care isi iubeste copiii fara sentimentalisme. dar dispretuieste invatatura. 6ica se contureaza de la indeterminare la autodeterminare. A alta trasatura a operei D mintiri din copilarieE este dinamismul anecdotic. 6u intotdeauna intre ele e/ista legaturi de fond.8ai bine conturate sunt portretele parintilor: . )n nici o imprejurare nu$si uita insa interlocutorii imaginari. te"nica orala a spunerii. stfel. . )n aceasta privinta. . e/agerand. -l scrie ca si cum ar trebui sa$si interpreteze te/tul. sa gesticuleze. )postazele devenirii releva fatetele personalitatii sale. sa parodieze. sa treaca de la monolog la dialog. dar cu un devotament nemarginit.oia buna este intretinuta si de placerea autorului de a presara naratiunea cu zicale. se provoaca rasul (DTot patitu$i priceputE. Principala trasatura a operei lui %reanga este tendinta scenica. tunci. D)nsa ce ma privesteP 8ai bine sa ne cautam de ale noastreE. dar %reanga il lauda pentru placerea de a se juca cu cei mici si pentru munca depusa pentru a$si intretine familia. si inzestrat cu "ar.criitorul provoaca rasul permanent (cu rare momente de seriozitate nostalgica). uluitoarea navala a intamplarilor. fraza.

. . unele au aspect fonetic moldovenesc.si mai stie de calareMM.. %uvintele cele mai numeroase din D mintiri din copilarieE sunt de origine populara. elementele de versificatie care sunt dominante in gen liric..LLL MM apartine genului liric... de unde provine si originalitatea. *emonstratie apartenenta la gen *ezvolta cel putin doua argumente pentru care consideri ca . si nu a scrisului.emnul distinct al oralitatii este.tipaMM si . )n al doilea rand. Prima repetitie evidentiaza marmorat. %reanga nu copiaza limba taraneasca. )n primul rand. +atlan. ale "aiducului. Dmi$i era a invata cum nu ii e cainelui a linge sareE. patimase.cum am ajuns sa incercMM.L.. frazele "umulesteanului urmaresc sa creeze impresia de spunere. este prezenta vocea poetica redata in te/t prin marcile le/ico$gramaticale. ci o recreaza si o toarna in tiparele unei rostiri individuale. Da bazaiE. c onform argumentelor mai sus mentionate. a unui stil foarte original.ardeMM. Da bancaniE.. limbajul e/presiv. *e asemenea. intrucat indeplineste conditiile de apartenenta la acest gen. e/presivitatea limbii sale provine din comparatii si din prezenta altor tropi: Dplangea ca o mireasaE.MM. lipsesc aproape complet neologismele. participa sufleteste. . dar in lirica erotica eminesciana. limbajul e/presiv este sustinut de o gama variata de procedee e/presiv$artistice: $enumeratia de e/: . urmata de verbe de o mare forta e/presiva: . . poezia este ca specie literara o doina. iar elementele cadrului natural constituie doar decorul unei iubiri romantice. solicita interlocutorii. indiferent. verbe si pronume la persoana intai: .m$am lasatMM. sadar.) dar si multimea zicerilor tipice.a stiMM $ .sa amMM.am crescutMM.sunt scaldatMM. *esi scrise. nemijlocit..celasi umor este starnit si prin caracterizare ironica (fata )rinucai era Dbalcaza si lalaie de$ti era frica sa innoptezi cu dansa in casaE). . rta lui %ranga nu se opreste insa aici.sunt nascutMM. rima imperec"eata.. iuteala si calitatea luptatorului.. D"utaE etc. +enului liric ii sunt caracteristice transmiterea in mod direct a sentimentelor... . asa cum se intampla si in poezia &acul. dativ etic. ca in operele epice.. unde topica este mai controlata.si mai stie sa inoateMM. etc. dar nespecifice. Poetul . . etc.6u apare actiune. profunde. deLL apartine genului liric. sentimentul dragostei pentru fiinta iubita se imbina cu admiratia fata de frumusetea naturii.. cesta este completat de alte virtuti.sa fiuMM. utorul lasa cuvintele sa se insire dupa o ordine a vorbirii. nu apar personaje. pricepera.. apreciaza. ceasta creatie eminesciana este o opera lirica intrucat sentimentele poetului sunt e/primate in mod direct. Arala e si sinteze frazei. Pasiunea arzatoare a acestuia este e/primata cu ajutorul interjectiei . abundenta e/presiilor onomatopeice.. de a lupta pentru dreptate sociala in randurile multimii societatii de a savarsi actul justitiar in calitate deLL. . nu e/ista un narator. fiind o poezie populara. . e/clamatii. )n plus. prin nume sau porecle amuzante (Traznea.. intalnim elementele de versificatie specifice creatiilor populare: ritmul tro"aic. a e/presiilor specifice limbii vorbite sau a intrebarilor si e/clamarilor.sunt frecatMM. redate la nivel stilistic de repetita verbului . prezenta eului liric. reuneste amanunte sugestive ale portretului moral. apartinand liricii populare. %"iorpec). %reanga nu povesteste rece.. . opera apartine genului liric. &imbajul sau il face inconfundabil. in ciuda aparentelor. lteori in te/t apar versuri populare sau forme ritmate.care stie sa c"iteascaMM. ne aflam in prezenta unui limbaj artistic.. mai intai. si prin aceasta atitudine limbajul primeste accente afective. el se implica... prin termenii specifici folositi.m$MM. prin modul e/primarii si prin oralitatea stilului. prin autopersiflare (6ica era Dslavit de lenesE) sau prin prezentarea unor oameni si scene care starnesc "azul. a interjectiilor si verbelor imitative (DtroscpleoscE. . %omentariu la poezia &acul de 8i"ai -minescu A tema abordata de 8i"ai -minescu este iubirea.crisul lui %reanga este lipsit de metafore. .. multe sunt regionalisme.. in care se transmit puternice sentimente de dorinta ale unui personaj tanar. *ar.aoleuMM. utorul isi marc"eaza participarea sufleteasca prin interjectii.

MMsa sarim MM. realizand cadrul natural specific liricii romantice alcatuite dintr$o natura lu/urianta. la posibilitatea implinirii ei in decorul fascinant al codrului. lacul. caracterizata printr$ o usoara seninatate si calma resemnare caci faptul naturii dimunueaza tristetea. stfel. MM astept MM.tarea de asteptare si de singuratate genereaza visul de iubire al poetului in care acesta se abandoneaza e/tazului alaturi de fiinta iubita. vantul si luna. o anumita atmosfera poetica. caracterizate prin profunzime si printr$o sinceritate covarsitoare. ca si gestul tandru al imbratisarii. si anume dorinta arzatoare a indragostitului de implinire a iubirii. MM apa.viseaza la o dragoste ideala. ceste sentimente sunt communicate in mod direct de catre eul liric care se adresaeza doar siesi. eterna. fuziunea om$natura pare sa fie unul dintre conceptele populare ce l$a atras si pe -minescu. dar si cel mai rapid si fascinant. barca. *ragostea si natura sunt teme permanente ale poeziei. Poetul sugereaza. 8ai intai este e/primata emotia poetului determinata de asteptarea fiintei iubite si natura vibreaza la unison cu acesta. -ste prezent si eul liric sugerat prin pronumele personal MM eu MM din strofa a doua si prin formele de persoana ) singular sau plural ale verbelor I MM ascult MM. suspin si sufar). sunt surprinse in diferite momente : al asteptarii. care e/prima sentimentele mentionate. Poezia "&acul" a fost publicata pentru prima oara pe ' septembrie '. in stransa legatura cu acesta fiind e/primate si sentimentele eului liric. vis ce remane irealizabil. facandu$l partas si pe cititor la propriile trairi.. prezente si aici ca in orice opera lirica. a durerii este direct e/primata prin epitetul singuratic si prin verbele suspin si sufar. )ubita apare astfel ca o proiectie imaginara in visul poetului. subiectiva. prin sinceritatea sentimentelor si prin simplitatea formei.8otivul asteptarii este infatisat ca posibilitate.. poetul revine la o realitate trista. cel care se confeseaza este eul liric care isi e/prima direct senti$ mentele.sune MM 5. imagine ce sugereaza o atmosfera de calm. astept. a carui imagine predomina peisajul si in jurul caruia se grupeaza alte elemente ale cadrului natural: nuferii. ca un ideal de iubire. din care izvorasc deceptia si singuratatea care se consuma in acelasi decor. dureroasa. ca in orice opera lirica.:3 in revista societatii "Junimea" de la )asi...inguratic 9 )n zadar suspin si sufar 9 &anga lacul cel albastru 9 )ncarcat cu flori de nufar.MM 9 Trairile interioare. Titlul desemneaza unul dintre elementele cadrului natural. 8i"ai -minescu gaseste drumul cel mai scurt . MM *ar nu vine. &acul este o oglinda in care se . Prima strofa se desc"ide cu imaginea feerica a lacului "albastru" incarcat cu "nuferi galbeni" si care tresare in "cercuri albe". MM lin porneasca MM. martora a unei iubiri profunde. . 5. )ntensitatea tristatii. ascult. ideea poetica centrala se refera la un sentiment $ cel de dragoste $. %a in orice opera lirica. )n strofa finala visul ia sfarsit. in acelasi timp. realizate printr$un limbaj artistic deosebit de plastic in care apar epitete I MM blanda luna MM. pentru ca i$a preluat zbuciumul. imaginile vizuale se imbina cu cele auditive. dar mai putin lu/uriant. trestiile. )n opera. plutind pe undele lacului sub lumina lunii. de a ajunge la suflet cititorului. MM cutremura MM. al lacului. personaje sau narator. &acul de 8i"ai -minescu $ argumentare ca este opera lirica d )ntreaba despre &acul de 8i"ai -minescu $ argumentare ca este opera lirica : 8i"ai -minescu este cel mai mare poet roman apartinand perioadei marilor clasici si este autorul unei opere unice prin profunzime. sa se e/plica faptul ca in poezie nu e/ista actiune.. prezenta eului liric este reliefata prin folosirea formelor pro$nominale si verbale la persoana ) singular (eu trec. 6atura apare personificata. originalitate si valoare artistica. MM sa plutim MM etc. al visului si al reintoarcerii la realitate. MM unduioasa apa MM 5 sau personificarii I MM lacul trasarin MM. elemente specifice epice. ici.

Tot ca o posibilitate apa$re si gestul tandru al imbratisarii si acest lucru este dovedit prin folosirea verbelor la modul conjunctiv. lacul cutremurand o barca.unt prezente aliteratia "suspin si sufar" si asonantele "parc$ascult si parc$astept" si "unduioasa apa sune". "-a" nu este insa o entitate fizica. exerciţii de . situaţie de comunicare . luntrea mica" etc. ca in orice opera lirica. !rmatoarele doua strofe cuprind acest vis de iubire neimplinit general de starea de asteptare si singuratate. exerciţii de comparare a naturii formale sau informale a dialogului G)/ să integreze categoriile semantice în structuri lexicale proprii . (6icolae 8anolescu. deoarece "pentru poet.))$a 17'&' ' 9!!-' <2!E18!9E "E 5E?E5!+FH X! EJE. . "blandei lune. cu ajutorul unor procedee artistice precum epitetele "lacul codrilor albastru. #inalul operei este cel al deceptiei totale. o anumita atmosfera poetica. stfel visul poetului )$a sfarsit iar acesta se trezeste la realitatea trista si cruda. antonimie. intrunind aceste trasaturi $prezenta sentimentelor si e/primarea lor directa prin intermediul unor figuri de stil. prezenta eului liric $poezia "&acul" are notele definitorii ale operelor lirice. iar prin personaliatate se intelege stfel. %ei doi indragostiti fascinati de frumu$setea naturii.exerciţii de identificare a unor modalităţi specifice de iniţiere.*7E "E '18!9!8HF! "E Î+9HF'5E '. fiecare lucru are lui". vor pluti in "luntrea mica" acompaniati de sunetul melodios al apei si ocrotiti de lumina "blandei lune". 8i"ai -minescu gaseste drumul cel mai scurt. care "inseamna tocmai dezvaluirea personalitatii latente a lucrurilor". exerciţii de sesizare a unor argumente6 contraargumente într-un mesaj oral. incadrfgndu$se genului literar respectiv datorita lirismului. polisemie într-o comunicare orală.exerciţii de stabilire a sensului unui cu$#nt într-un context dat. provocat de neindeplinirea dorintei. ca in orice opera lirica. prin a caror imbinare poetul sugereaza. )n strofa a doua este infatisat motivul asteptarii prezentat insa ca o posibilitate. exerciţii de identificare a elementelor esenţiale ale dialogului (intenţie. ele$ul $a fi capabil: G)G să înţeleagă semnificaţia generală a unui mesaj oral *e parcursul clasei a 9!!-a. menţinere (i înc%eiere a dialogului. parente parado/uri despre poezie) Programa &imba si &iteratura Bomana clasa a. Prin folosirea acestor figuri de stil."sufletul tainic din lucruri". subiectiva. se creeaza imagini artistice vizuale si auditive ("lumina blandei lune9vantul lin fosneasca"). insa prezenta sa este evidentiata prin folosirea pronumelui personal "ea" scris altfel. fiind de fapt simbolul iubirii ideale pe care poetul o doreste indeplinita in decorul de basm al lacului. parteneri. nuferi galbeni" $epitete cromatice. se recomandă următoarele acti$ităţi: . stfel lacul. caracterizata printr$o usoara resemnare (in strofa a cincea) caci farmecul naturii diminueaza tristetea. Poetul nu face portretul iubitei. exerciţii de sesizare a relaţiilor de sinonimie. omonimie. )deea poetica si sentimentele sunt e/primate in mod direct prin inter$mediului limbajului figurat. dovada fiind adverbul "parca" repetat. dar si cel mai rapid si fascinant in acelasi timp de a ajunge la sufletul cititorului.reflecta atat lumea e/te$rioara cat si lumea interioara. "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului oral <biecti$e de referinţă Exemple de acti$ităţi de în$ăţare 7a sf#r(itul clasei a 9!!-a. prin sinceritatea sentimentelor si prin simplitatea formei. -ste prezenta personificarea "el (lacul) cutremura o barca". pentru a putea ajunge la o bună înţelegere a celor comunicate G)M să sesizeze modalităţile de organizare a sec$enţelor textuale ale unui mesaj oral . ca element al cadrului natural preia zbuciumul sufletesc al poetului determinat de asteptarea iubirii.exerciţii de identificare a cu$intelor-c%eie dintr-un mesaj oral.

a unor tablouri din natură. de colaborare. descifrarea sensurilor unor cu$inte din texte diferite G)N să sesizeze abaterile de la normele limbii literare într-un mesaj ascultat . discuţii de confruntare a opiniilor. în context. exerciţii de utilizare a antonimelor.exerciţii de comunicare în perec%i (i în grup.exerciţii de corectare a exprimării pleonastice. jocuri didactice $iz#nd categoriile semantice.exerciţii de utilizare corectă a părţilor de $orbire flexibile (i neflexibile în$ăţate. exerciţii de adaptare a comportamentului $erbal (i non$erbal la o situaţie de comunicare inedită. exerciţii de construire a unui monolog sau a unui dialog. exerciţii de identificare a formei corecte a cu$intelor. sesizarea nedublării complementului direct (i indirect G)0 să acorde interlocutorilor (anse de a-(i exprima opiniile . exerciţii de utilizare a paronimelor M)N să-(i adapteze $orbirea la situaţiile speciale sau nepre$ăzute de dialog sau monolog . exersarea unei atitudini constructi$e. jocuri de cu$inte. exerciţii de utilizare a elementelor non$erbale într-un dialog M)0 să manifeste spirit de cooperare în interacţiunile de grup . rebusuri. ele$ul $a fi capabil: .sesizare a unor calambururi.acti$ităţi de rezol$are a unor sarcini în grup. exerciţii de construire a unor texte de tip narati$. a paronimelor. exerciţii de exprimare a opiniilor. exerciţii de stabilire a sensului unor cu$inte prin selectarea corectă a acestuia dintr-o serie dată. a unor fenomene. ascultarea argumentelor6contraargumentelor formulate într-o discuţie de partenerii de comunicare M) "ez$oltarea capacităţii de exprimare orală 7a sf#r(itul clasei a 9!!-a. exerciţii de sesizare a dezacordurilor gramaticale. ele$ul $a fi capabil: M)G să asigure coerenţa ideilor exprimate într-un mesaj oral *e parcursul clasei a 9!!-a. se recomandă următoarele acti$ităţi: . discuţii de confruntare a opiniilor. pentru realizarea sarcinilor (i pentru formularea în comun a ideilor /) "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului scris 7a sf#r(itul clasei a 9!!-a. în contexte diferite .exerciţii de sesizare a construcţiilor pleonastice (i a atracţiei paronimice. exerciţii de construire a unor naraţiuni simple. exerciţii de corectare a unor construcţii pleonastice. jocuri de rol $iz#nd exersarea dialogului formal (i informal. exerciţii de utilizare expresi$ă a limbii . descripti$ (i informati$. exerciţii de utilizare corectă. exerciţii de rezumare a unui text M)M să $alorifice categoriile semantice în$ăţate. exerciţii de continuare a unui dialog cu început dat. exerciţii de sesizare a construcţiilor pleonastice (i a atracţiilor paronimice. exerciţii de descriere a unor obiecte.exerciţii de formulare a ideii principale (i a detaliilor aferente. omonimelor (i a cu$intelor polisemantice în contexte diferite M)/ să respecte normele morfosintactice în propoziţii (i în fraze . exerciţii de relaţionare a ideilor principale cu ideile secundare.exerciţii de comparare a sensurilor unor cu$inte în contexte diferite. exerciţii de construire corectă a unor enunţuri din punct de $edere sintactic.acti$ităţi de rezol$are a unor sarcini în grup. sinonimelor.

în scris. descripti$e. exerciţii de sesizare a sc%imbării semnificaţiei unor cu$inte în funcţie de contextul în care apar. se recomandă următoarele acti$ităţi: .exerciţii de redactare nuanţată în raport cu structura (i moti$aţiile personale. cu scopul de a înţelege semnificaţiile acestora (i de a putea comenta sensul lor global. enumeraţie. exerciţii de descriere a unor personaje sau persoane considerate drept modele (i de moti$are a opţiunilor <biecti$e de referinţă Exemple de acti$ităţi de în$ăţare N)M să utilizeze corect (i nuanţat categoriile semantice în$ăţate . într-un text citit . omonimie (i polisemie întrun text dat N) "ez$oltarea capacităţii de exprimare scrisă 7a sf#r(itul clasei a 9!!-a. lizibilă (i corectă N)N să utilizeze corect flexiunea nominală (i $erbală în textul scris. repetiţie.exerciţii de identificare a diferenţelor dintre textele literare (i nonliterare. informative. exerciţii de scriere îngrijită. ele$ul $a fi capabil: N)G să-(i exprime. exerciţii de stabilire a relaţiilor de sinonimie. comparaţie. comentarea unor sec$enţe din textele studiate sau a titlului unor texte .scrierea unor compuneri narati$e. exerciţii de dispunere în pagină a di$erselor texte.exerciţii de structurare a unui text în sec$enţe distincte în funcţie de tipul acestuia (rezumat.exerciţii de sesizare a rolului utilizării categoriilor morfologice (i sintactice într-un text. antiteză. caracterizare de personaj. metaforă. %iperbolă /)/ să sesizeze corectitudinea (i $aloarea expresi$ă a categoriilor gramaticale (i lexicale în$ăţate. antonimie. aprezentarea unor e$enimente culturale. exerciţii de identificare a structurii textelor epice (i lirice /)M să recunoască modalităţile specifice de organizare a textului epic (i procedeele de expresi$itate în textul liric . opinii (i atitudini *e parcursul clasei a 9!!-a. lectura unor texte di$erse. se recomandă următoarele acti$ităţi: ./)G să citească o $arietate de texte literare sau nonliterare.exerciţii de utilizare în contexte diferite a semnificaţiei omonimelor (i a paronimelor.exerciţii de identificare a trăsăturilor specifice celor două genuri în textele literare studiate (epic (i liric . exerciţii de redactare a unei cereri în di$erse scopuri . exerciţii de utilizare a sinonimelor în scopul e$itării repetiţiilor N)/ să organizeze sec$enţele textuale în funcţie de o cerinţă specifică . exerciţii de identificare (i de interpretare a unor procedee de expresi$itate artistică (epitet. demonstr#nd înţelegerea sensului acestora *e parcursul clasei a 9!!-a.exerciţii de construire a unor texte destinate prezentării unui auditoriu. utiliz#nd corect semnele ortografice (i de punctuaţie .

exerciţii de ortografiere a unor structuri $erbale (i nominale N)0 să folosească modalităţi $ariate pentru realizarea expresi$ităţii textului . spaţiu. exerciţii de redactare a unei expuneri pentru prezentarea în public în di$erse împrejurări. .aparţin#nd di$erselor genuri (i specii) L 1onţinuturile marcate cu asterisc sunt facultati$e) 7imba (i literatura rom#nă . .exerciţii de utilizare corectă a părţilor de $orbire flexibile (i neflexibile. exerciţii de construire corectă (i expresi$ă a unui text din punct de $edere sintactic. exerciţii de construire a unor scurte po$estiri..susţinerea unei con$ersaţii (direct sau telefonic . exerciţii de utilizare a conectorilor adec$aţi la ni$elul propoziţiei (i al frazei. timp.prezentarea unor lucrări 6 materiale 6 acti$ităţi realizate indi$idual sau în ec%ipă. exerciţii de redactare a unor texte narati$e. Lprogramul de spectacol) &e $or selecta R-Y texte literare de bază. exerciţii de folosire a unor grupuri $erbale (i nominale pentru a spori expresi$itatea comunicării.formularea de argumente sau contraargumente într-o discuţie. inclusi$ contemporane ) 'utorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să e$idenţieze noţiunile cuprinse la punctele G)M)M 3 G)M)0 (i G)/)G) (i G)/)M) 'ceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: $aloric-estetic.etafora) Eiperbola) G)M)/) 9ersificaţia) 8ipuri de rimă) 5itmul) *iciorul metric (bisilabic ) 8ipuri de ritm (iambic (i tro%aic ) G)M)N) 4enuri (i specii) 4enurile epic (i liric) &pecii literare obligatorii: nu$ela.populare (i culte . exerciţii de utilizare adec$ată a formelor $erbale în raport cu cronologia faptelor relatate.exerciţii de realizare a unor descrieri prin ordonarea detaliilor în funcţie de propriile percepţii6propria imaginaţie.stabilirea de comparaţii sau de analogii. descripti$e (i dialogate.obiect cultural) EdituraL) 1olecţiaL) 'sterisculL) &ubsolul de paginăL) G)M) 8eoria literară G)M)G) &tructura operei literare) &tructuri în textele epice (aprocedee de legare a sec$enţelor. . imnul) G)/) 8extul G)/)G) 8exte literare . exerciţii de rezumare (i de caracterizare a peronajelor 1<+F!+>8>5! G) 7ectura G)G) 1artea .1lasa a 9!!-a M/ G)/)M) 8exte nonliterare: mersul trenurilor. formati$. adec$are la $#rstă) M) *ractica raţională (i funcţională a limbii M)G) 1omunicarea orală M)G)G) &tructurarea textului oral) 8extul dialogat (i cel monologat) 'dec$area elementelor non$erbale la mesaj) .odalităţi de exprimare a preferinţelor (i a opiniilor) M)G)M) &ituaţia de comunicare) &ituaţia de comunicare dialogată (i monologată (actualizare ) 5ezumatul oral (actualizare ) a"ialogul formal (i dialogul informal) L&e recomandă ca ele$ii să poată realiza următoarele acte de $orbire: . în care să $alorifice categoriile semantice în$ăţate. modalităţi de caracterizare a personajelor (i lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei (i ideea transmisă de aceasta ) G)M)M) ?igurile de stil) 5epetiţia fonetică (aliteraţia ) . destinate studiului aprofundat) Între acestea $or fi incluse în mod obligatoriu (i fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii rom#ne) Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare. .

%ategorii semantice (actualizare). modalitatea tradiţională sau de altă natură. de combinare (i de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusi$ de opţiunea autorului de manual (i a profesorului) &e recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar (i nonliterar. $ernisaj al unei expoziţii.. Pleonasmul. ?mprumuturile. comentarea semnificaţiilor titlului. de moti$are. în prezentarea problemelor noi.c"imbarea valorii gramaticale sau conversiunea (actualizare). profesorul să actualizeze cuno(tinţele asimilate anterior de către ele$i a$#nd ca bază texte ilustr#nd limba rom#nă contemporană..(actualizare) *erivarea (actualizare). . Paronimele. exigenţă absolut necesară. premiera unui spectacol de teatru.inonime) 'ntonime) <monime (doar omofonele ) . (i nu de la noţiunile teoretice) "imensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare (i de c#te ori profesorul găse(te soluţia practică cea mai eficientă) Încep#nd cu anul (colar MZZR-MZZS se $or respecta normele pre$ăzute de "<<. pornind de la un text. ci abordarea funcţională (i aplicati$ă a acestora. . de diferenţiere (i de tip sintetic (de modificare. de completare. exerciţii de tip analitic (de recunoa(tere. mai ales în cazul elementelor de lexic) 1oncepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. descripti$e (i informati$e. în (coală. nu predarea în (i pentru sine a unor Vcuno(tinţe gramaticaleQ. de ordonare. ediţia a !!-a) /) Elemente de construcţie a comunicării /)G) +oţiuni de sintaxă 5aporturile de coordonare (i de subordonare în propoziţie (i în frază) /)M) 7exicul &ensul cu$intelor în context) . de grupare. . de la o situaţie concretă de comunicare. în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte (i eficiente) În acest sens. inserarea dialogului în compuneri) 1omentarea unor sec$enţe din textele studiate. normată (i literară.erii derivative (aplicativ). în toate cazurile. predareaîn$ăţarea $a urmări Vlimba în funcţiuneQ. de construcţie ) &e $or e$idenţia aspecte ţin#nd de ortografie. se recomandă.formularea unei opinii) M)M) &crierea M)M)G) *rocesul scrierii) 'lcătuirea planului unei lucrări pe o temă dată) <rganizarea (i reorganizarea unui text propriu) 1ererea) M)M)M) 1ontexte (i forme de realizare ?i(a de lectură) L*rezentarea unui e$eniment cultural (lansare de carte. de exemplificare. inclusi$ din punctul de $edere al $alorilor stilistice. de punctuaţie (i de ortoepie. de descriere. în situaţiile care impun o asemenea abordare) &e sugerează ca. caracterizare de personaj) În toate clasele gimnaziului.ijloacele de îmbogăţire a vocabularului. festi$ităţi de premiere etc) ) "escrierea unor personaje sau persoane considerate drept modele (i moti$area opţiunilor) 1ompuneri narati$e. în $ariantele ei orală (i scrisă. rezumatul scris (actualizare . %ompunerea (actualizare). iar nu Vlimba ca sistem abstractQ) !nteresează $iziunea comunicati$-pragmatică a prezentei programe.

complement indirect. cazuri (i funcţii sintactice) *ronumele (i adjecti$ul pronominal negati$) ?orme. complemente circumstanţiale de de loc. a'lte tipuri de numerale) ?uncţiile sintactice ale numeralului) /)N)N) "eterminanţii substanti$ului 'djecti$ul (actualizare ) L. predicat $erbal. complement direct. complement indirect. apoziţional /)N)/) &ubstituţi ai substanti$ului) /)N)/)G) *ronumele (actualizare *ronumele personal. complement direct. complement circumstanţial de loc. cazuri (i funcţii sintactice) 'djecti$ul pronominal de întărire (exerciţii de acord ) ?uncţii sintactice ale pronumelor (subiect. nume predicati$ ) /)N)0) *ărţile de $orbire neflexibile) /)N)0)G) 'd$erbul (actualizare ) 'd$erbele interogati$e. a ie(i. complement direct. atribut pronominal geniti$al (i atribut pronominal prepoziţional ) /)N)/)0. complement indirect. atribut substanti$al geniti$al.1u$intele polisemantice) *olisemia (i omonimia: asemănări (i deosebiri) L>nităţi frazeologice) /)/) +oţiuni de fonetică (actualizare ) ?olosirea corectă a accentului în limba rom#nă) a+ume proprii gre(it accentuate) /)N) . de mod.ijloacele expresi$e de redare a superlati$ului absolut în limba rom#nă actuală) 7ocuţiunea adjecti$ală) ?uncţiile sintactice ale adjecti$ului (i ale locuţiunii adjecti$ale (atribut adjecti$al. a se face.orfosintaxa /)N)G) 9erbul (actualizare ) 'lte $erbe copulati$e: a ajunge. de timp. predicat nominal . a părea) "iatezele: acti$ă. la moduri nepersonale (subiect. nume predicati$. cazuri (i funcţii sintactice) *ronumele (i adjecti$ul pronominal interogati$) ?orme. complemente circumstanţiale. 6umeralul (actualizare). nume predicati$. de timp. Lne%otăr#te) 7ocuţiunea ad$erbială) 'd$erbele predicati$e (i locuţiunile ad$erbiale predicati$e) ?uncţiile sintactice ale ad$erbului (i ale locuţiunii ad$erbiale (complement circumstanţial de mod. posesi$. cazuri (i funcţii sintactice) *ronumele (i adjecti$ul pronominal relati$) *ronumele relati$ compus ceea ce) 'cordul pronumelui relati$) ?orme. de loc. relati$e.odurile) 8impurile) *ersoana) +umărul (actualizare ) 9alori expresi$e ale $erbului în diferite contexte (aplicati$ ) 9erbele personale (i $erbele impersonale) *ropoziţia fără subiect) 7ocuţiunea $erbală) ?uncţiile sintactice ale $erbului (i ale locuţiunii $erbale la moduri personale (predicat $erbal. atribut ad$erbial. nume predicati$) 'd$erbe fără funcţie sintactică) /)N)0)M) *repoziţia (actualizare ) . atribut $erbal ) /)N)M) &ubstanti$ul (actualizare ) 7ocuţiunea substanti$ală) ?uncţiile sintactice ale substanti$ului (i ale locuţiunii substanti$ale (subiect. de timp (i de mod. a însemna. reflexi$ă (pronumele reflexi$ 3 marcă a diatezei ) . demonstrati$) ?orme (i cazuri) *ronumele (i adjecti$ul pronominal ne%otăr#t) ?orme. pasi$ă (complementul de agent . prepoziţional. a răm#ne.

ele$ul $a fi capabil: G)G să înţeleagă semnificaţia generală a mesajului oral.exerciţii de sesizare a unor gre(eli lexicale în comunicare. sesizarea in$entarului de probleme.exerciţii de ascultare atentă a interlocutorilor în cadrul lucrului în ec%ipă.exerciţii de identificare a cu$intelor-c%eie într-un mesaj oral. în cadrul unui discurs oral cotidian sau în cadrul unor replici ale unor personaje într-un spectacol de teatru G)/ să sesizeze adec$area elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat .H X1<7'5H 7!. construirea unei expuneri în care să-(i exprime opinia despre un anumit fapt. se recomandă următoarele acti$ităţi: . de cu$inte într-un dialog M) "ez$oltarea capacităţii de exprimare orală M)G să construiască un discurs oral pe o temă dată . exerciţii de ierar%izare a ideilor receptate. publicistic. identificarea particularităţilor $orbirii regionale.)))$a *5<45'. identificarea împrumuturilor în mesajele orale ascultate G)N să sesizeze particularităţile lexicogramaticale ale unui mesaj ascultat .exerciţii de decodare a unor elemente non$erbale care însoţesc mesajele orale. exerciţii de structurare a unui dialog pe o temă dată. obser$area relaţiilor sintactice într-o propoziţie sau într-o frază. sesiz#nd progresia (i coerenţa ideilor exprimate *e parcursul clasei a 9!!!-a. identificarea categoriilor gramaticale în$ăţate. mimică etc) într-un text oral .exerciţii de con(tientizare a poziţiei proprii de intrare sau de ie(ire din dialog. coloc$ial etc) G)M să sesizeze semnificaţia îmbinării elementelor $erbale cu cele non$erbale(gest. de idei. prezentarea unor puncte de $edere personale într-un dialog. .exerciţii de formulare a ideilor pornind de la o temă dată. exerciţii de receptare (i de reţinere a ideilor (i a argumentelor dintr-o expunere sau dintr-un monolog .*7E "E '18!9!8HF! "E Î+9HF'5E G) "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului oral <biecti$e de referinţă Exemple de acti$ităţi de în$ăţaren 7a sf#r(itul clasei a 9!!!-a. sesizarea rolului folosirii elementelor non$erbale în comunicare.`+H 17'&' a 9!-a 17'&' ' 9!-' 5E?E5!+FH X! EJE.2' X! 7!8E5'8>5' 5<. în funcţie de intenţionalitatea comunicării G)0 să manifeste toleranţă faţă de opiniile diferite exprimate de interlocutori (i să ia o atitudine critică faţă de argumentele ascultate .7ocuţiunea prepoziţională) 5egimul cazual) /)N)0)/) 1onjuncţia (actualizare ) 1onjuncţiile (i locuţiunile conjuncţionale coordonatoare (i subordonatoare) /)N)0)N) !nterjecţia (actualizare Programa &imba si &iteratura Bomana clasa a.exerciţii de identificare a abaterilor de la normele limbii literare. ascultarea atentă a unui mesaj oral aparţin#nd di$erselor stiluri funcţionale: artistic.

exerciţii de comentare a textului literar. ontragerea unor propoziţii în părţile de propoziţie corespunzătoare sau expansiunea unor părţi de propoziţie în propoziţiile corespunzătoare M)N să îmbine corect elementele $erbale cu cele non$erbale în cadrul mesajului oral . non$erbale (i para$erbale în monolog (i în dialog M)0 să capteze (i să menţină atenţia interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului . a sensului propriu de bază de cele secundare. exerciţii de identificare a rolului părţilor de propoziţie (i a propoziţiilor în funcţie de intenţia (i specificul comunicării într-un text dat. a antonimelor. compuse sau obţinute prin con$ersiune. exerciţii de identificare (i interpretare a unor procedee de expresi$itate artistică în textele studiate. exerciţii de argumentare orală a unor puncte de $edere M)M să utilizeze în mod nuanţat categoriile lexicale într-un mesaj oral . în $ederea folosirii adec$ate a cu$intelor în di$erse contexte. exerciţii de recunoa(tere a cu$intelor deri$ate.exerciţii de identificare (i de comentare a elementelor etice (i culturale dintr-un text (i de . exprim#ndu-(i impresiile (i preferinţele . dez$oltarea unui enunţ sau a unui cu$#nt într-o sec$enţă textuală orală.exerciţii de utilizare corectă a neologismelor în contexte di$erse. în funcţie de situaţia de comunicare. exerciţii de identificare a ordinii logice (i cronologice a ideilor 6 înt#mplărilor dintr-un text. exerciţii de îmbinare a elementelor $erbale cu cele non$erbale în monolog (i dialog .Lexerciţii de îmbinare a elementelor $erbale. exerciţii de recunoa(tere a categoriilor semantice studiate. a cu$intelor polisemantice. exersarea contactului $izual cu interlocutorii. a mijloacelor de îmbogăţire a $ocabularului (i a categoriilor semantice studiate . e$idenţierea rolului elementelor de legătură în frază. exerciţii de recunoa(tere (i de interpretare a sensului figurat al unor cu$inte într-un context dat.exerciţii de identificare a modurilor de expunere. prezentarea unor trăsături ale textelor studiate.exerciţii de prezentare orală pe o temă dată. în funcţie de intenţionalitatea comunicării. exerciţii de rezumare.exerciţii de interpretare a expresi$ităţii părţilor de propoziţie (i a propoziţiilor într-un text dat.exerciţii de prezentare orală. exerciţii de corectare a construcţiilor pleonastice. a omonimelor. corectarea gre(elilor determinate de atracţia paronimică M)/ să utilizeze corect relaţiile sintactice în textele orale proprii . pornind de la elemente de limbă (i de stil /)/ să identifice $alori etice (i culturale într-un text. delimitarea sensului propriu de sensul figurat al unui cu$#nt. a sinonimelor. cu folosirea unor te%nici $ariate de captare (i menţinere a atenţiei publicului 6 interlocutorilor (introducere în temă prin propunerea unei idei surprinzătoare. utilizarea adec$ată.caracterizare a unui personaj. în context. a regionalismelor (i a neologismelor.exerciţii de relaţionare a părţilor de propoziţie în propoziţii (i a propoziţiilor în fraze. pornind de la cerinţe date . exerciţii de comentare a rolului ar%aismelor. exerciţii de folosire a unor elemente non$erbale care să sublinieze ideile exprimate $erbal /) "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului scris /)G să do$edească înţelegerea unui text literar sau nonliterar. /)M să sesizeze $aloarea expresi$ă a categoriilor morfosintactice. prezentarea unor produse realizate indi$idual sau în ec%ipă. ilustrati$e pentru genurile (i speciile studiate.

exerciţii de exprimare în scris a propriilor sentimente. organizarea planului unei lucrări pe o temă dată. incidenţă . a structurii textelor lirice) Eul liric) G)M)/) ?igurile de stil (actualizare ) 'legoria) G)M)N) 9ersificaţia) . cu ocazia unui e$eniment personal. concluzia . subordonare. lectură de text (i $izionare de spectacol) &pecii literare obligatorii: balada populară. exerciţii de aplicare corectă a semnelor de punctuaţie la ni$elul frazei (coordonare. pornind de la di$erse teme (dezbateri actuale pe teme de interes pentru ele$i. folosind adec$at semnele ortografice (i de punctuaţie .ăsura. destinate studiului aprofundat) Între acestea $or fi incluse în mod obligatoriu (i fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii rom#ne) Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare. prin in$estigarea unor texte literare. dez$oltarea argumentelor.a cuno(tinţelor referitoare la structura textelor narati$e (logica acţiunii. adec$are la $#rstă) . gluma) 7imba (i literatura rom#nă 3 1lasa a 9!!!-a MU &e $or selecta 0-S texte literare de bază.prin in$estigarea unor texte literare . spaţiul naraţiunii ) 5elaţiile dintre personaje) 1aracterizarea personajelor) 'ctualizarea.obiect cultural (actualizare ) G)M) 8eoria literară G)M)G) &tructurarea operei literare) 'ctualizarea . timpul. formati$. redactări $iz#nd ilustrarea unor trăsături ale genurilor (i ale speciilor studiate N)M să utilizeze în redactarea unui text propriu cuno(tinţele de morfo-sintaxă. prin utilizarea resurselor expresi$e ale limbii într-o des criere într-un portret. în funcţie de intenţionalitatea comunicării.exerciţii de structurare a textului argumentati$ (stabilirea problemei. social sau cultural. moti$area preferinţelor (i a opiniilor 1<+F!+>8>5! G) 7ectura G)G) 1artea . liric (i dramatic) <pera dramatică: trăsături generale. persoană .aparţin#nd di$erselor genuri (i specii) G)/)M 8exte nonliterare: texte publicitare.exprimare a propriei atitudini faţă de ele) N) "ez$oltarea capacităţii de exprimare scrisă N)G să redacteze texte di$erse. rima. anecdota. operă de artă. adapt#ndu-le la situaţia de comunicare concretă . N)/ să redacteze un text argumentati$ . Lziarul6re$ista. exerciţii de rezumare. exerciţii de realizare a expresi$ităţii cu ajutorul semnelor de punctuaţie.exerciţii de utilizare corectă a categoriilor sintactice (părţi de propoziţie (i propoziţii studiate în redactarea unui text. exerciţii de e$idenţiere a trăsăturilor unui obiect (peisaj. $ersul. strofa (actualizare ) a9ersul liber) G)M)0) 4enuri (i specii) 4enurile epic. exerciţii de caracterizare a unui personaj.populare (i culte . romanul (fragment ) L&crieri &?) G)/ 8extul G)/)G 8exte literare . exerciţii morfo-sintactice de exprimare scrisă corectă. piciorul metric. inclusi$ contemporane ) 'utorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să e$idenţieze noţiunile cuprinse la punctele G)M)M 3 G)M)0 (i G)/)G) (i G)/)M) 'ceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: $aloric-estetic. ritmul.

. să poată realiza următoarele acte de $orbire: . de combinare (i de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusi$ de opţiunea autorului de manual (i a profesorilor) &e recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar (i nonliterar.exprimarea (i moti$area unei atitudini 6 reacţii. de punctuaţie (i de ortoepie. text descripti$. de construcţie ) &e $or e$idenţia aspecte ţin#nd de ortografie. . de exemplificare. în $ariantele ei orală (i scrisă. de diferenţiere (i de tip sintetic (de modificare. de moti$are. de completare. exigenţă absolut necesară. de grupare. se recomandă.M) *ractica raţională (i funcţională a limbii M)G) 1omunicarea orală &ituaţia de comunicare monologată (i dialogată (actualizare ) . exerciţii de tip analitic (de recunoa(tere. folosindu-(i deprinderile de exprimare orală.susţinerea argumentată a unui sc%imb $erbal direct. ci abordarea funcţională (i aplicati$ă a acestora.. modalitatea tradiţională sau de altă natură. text informati$. text argumentati$ (argumentarea 6 susţinerea opiniilor (i a preferinţelor ) 5ezumatul oral (actualizare ) L&e recomandă ca ele$ii. normată (i literară. profesorul să actualizeze cuno(tinţelor asimilate anterior de către ele$i. în toate cazurile. mai ales în cazul elementelor de lexic) 1oncepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. nu predarea în (i pentru sine a unor Vcuno(tinţe gramaticaleQ. iar nu Vlimba ca sistem abstractQ) !nteresează $iziunea comunicati$-pragmatică a prezentei programe. pe baza unor cerinţe date) L1onspectul) 8extul argumentati$ (susţinerea preferinţelor (i a opiniilor ) În toate clasele gimnaziului. ediţia a !!-a) /) Elemente de construcţie a comunicării /)G) +oţiuni de sintaxă) Enunţul) ?raza) 5elaţiile sintactice în propoziţie (i în frază (actualizare ) 1u$intele (i construcţiile incidente) *unctuaţia lor) /)M) 7exicul (actualizare 9ocabularul fundamental (i masa $ocabularului) "inamica $ocabularului) . în (coală. în prezentarea problemelor noi.exprimarea sau acceptarea de opinii diferite. în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte (i eficiente) În acest sens.ijloacele interne de îmbogăţire a $ocabularului (actualizare ) ?amilia de cu$inte (actualizare ) .onologul: text narati$. de ordonare.prezentarea unor produse realizate indi$idual sau în ec%ipă) M)M) &crierea (actualizare 1omentarea unor sec$enţe din operele studiate sau din texte la prima $edere. de descriere. . în situaţiile care impun o asemenea abordare) &e sugerează ca. inclusi$ din punctul de $edere al $alorilor stilistice. a$#nd ca bază texte ilustr#nd limba rom#nă contemporană (i situaţii de comunicare reală) "imensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare (i de c#te ori profesorul găse(te soluţia practică cea mai eficientă) Încep#nd cu anul (colar MZZR-MZZS se $or respecta normele pre$ăzute de "<<. predareaîn$ăţarea $a urmări Vlimba în funcţiuneQ.

semnate de 'ngela 2idu-9rănceanu. de timp. de e$idenţiere a topicii (i a punctuaţiei) În cazul propoziţiilor subordonate circumstanţiale $a fi e$idenţiat rolul ad$erbelor (i al locuţiunilor ad$erbiale corelati$e în comunicare) care dă impresia unui sufix (i apare numai în termeni aparţin#nd limbajelor specializate (cf) art) *refixoid (i &ufixoid. de scop) /)N)R)M) *ropoziţia subordonată circumstanţială condiţională) /)N)R)/) *ropoziţia subordonată circumstanţială concesi$ă) /)N)R)N) *ropoziţia subordonată circumstanţială consecuti$ă) În prezentarea elementelor de sintaxă a frazei.*refixoideleL) &ufixoideleL (ambele pe bază de aplicaţii M) M *refixoid 3 element formati$ asemănător cu prefixele recente. de mod (actualizare . de cauză. Editura +emira. de cauză. care.ijloacele externe de îmbogăţire a $ocabularului) Împrumuturile lexicale) +eologismele) E$itarea gre(elilor în utilizarea neologismelor) 1u$#ntul (i contextul) &ensul propriu (de bază (i secundar (i sensul figurat) 1ategoriile semantice) &inonimele) 'ntonimele) <monimele) 1u$intele polisemantice (actualizare ) *aronimele) *leonasmul) /)/) +oţiuni de fonetică (actualizare ) a9alorile stilistice ale ni$elului fonetic într-un text literar) /)N) &intaxa propoziţiei (i a frazei) /)N)G) *redicatul (i propoziţia subordonată predicati$ă) *redicatul $erbal (i predicatul nominal (actualizare ) *redicatul nominal incomplet) *robleme ale acordului (acordul după înţeles. 0GU ) &8'+"'5"E 1>55!1>7'5E "E *E5?<5. dă na(tere unor cu$inte noi prin sc%imbarea sensului lexical) *refixoidele apar în rom#nă mai ales în formaţii care au model străin) &ufixoid 3 element formati$ (prezent în împrumuturi sau în formaţii după model străin .'+FH <2!E18!9E 1'"5> &8'+"'5"E . p) NZG. acordul prin atracţie ) *ropoziţia subordonată predicati$ă) /)N)M) &ubiectul (i propoziţia subordonată subiecti$ă) &ubiectul (actualizare ) *ropoziţia subordonată subiecti$ă) +atura elementului regent al propoziţiei subiecti$e) /)N)/) 'tributul (i propoziţia subordonată atributi$ă) 'tributul (actualizare ) *ropoziţia subordonată atributi$ă) Exerciţii de utilizare corectă a pronumelui relati$ care introduce atributi$a) /)N)N) 1omplementul direct (i propoziţia subordonată completi$ă directă) 1omplementul direct (actualizare ) *ropoziţia subordonată completi$ă directă) /)N)0) 1omplementul indirect (i propoziţia subordonată completi$ă indirectă) 1omplementul indirect (actualizare ) *ropoziţia subordonată completi$ă indirectă) /)N)R) 1omplementele circumstanţiale (i propoziţiile subordonate circumstanţiale) /)N)R)G) 1omplementele circumstanţiale de loc. de mod. MZZG. a(ezat înaintea morfemului independent sau a rădăcinii. de precizare a elementelor introducti$e. se $a a$ea în $edere la fiecare tip de subordonată efectuarea unor exerciţii de contragere (i de expansiune. în "icţionar de (tiinţe ale limbii. de scop) *ropoziţiile circumstanţiale de loc. de timp.

în redactarea unui text.pecii epice . legoria ())) . scrisoare &)G0 5espectarea. descripti$. informati$ (i argumentati$ pe o temă dată în funcţie de diferite situaţii de comunicare &)N 5ezumarea orală a unui text narati$ la prima $edere &)0 1aracterizarea orală a unui personaj dintr-un text dat /) "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului scris &)R "esprinderea semnificaţiei globale (i a detaliilor din textele citite &)S !dentificarea modurilor de expunere dintr-un text dat &)Y 5ecunoa(terea procedeelor de expresi$itate artistică (i a comentarea rolului lor într-o operă literară dată &)U "esprinderea sensului cu$#ntului prin raportarea la contextul mesajului scris &)GZ 5ecunoa(terea $alorilor expresi$e ale categoriilor morfologice (i a relaţiilor sintactice dintr-un text dat N) "ez$oltarea capacităţii de exprimare scrisă &)GG 5ezumarea scrisă a unui text narati$ la prima $edere &)GM 1aracterizarea scrisă a unui personaj dintr-un text la prima $edere &)G/ 5edactarea unui text în care să se e$idenţieze caracteristicile fundamentale (i semnificaţiile unui fragment de text literar dat &)GN 5edactarea unor texte cu destinaţie funcţională: cerere.G) "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului oral &)G "esprinderea semnificaţiei globale a unui mesaj ascultat (i delimitarea informaţiilor esenţiale de cele neimportante &)M "esprinderea sensului cu$intelor prin raportare la semnificaţia mesajului ascultat M) "ez$oltarea capacităţii de exprimare orală &)/ 1onstruirea unui mesaj oral (text narati$. a normelor de exprimare corectă.tructura operei literare 8oduri de e/punere +araţiunea *escrierea *ialogul ?mbinarea modurilor de e/punere &tructura operei literare epice) !nserţia) Înlănţuirea) 'lternanţa 1onstrucţia personajului .c"iţa 6uvela &c%iţa (i +u$ela #abula ()) #abula. a regulilor de despărţire a cu$intelor în silabe. a regulilor ortografice (i de punctuaţie studiate * * * * * * * * * * * * * * * * * T-NT!& &)T-B B <pera narati$ă .

BT)%A&!& *J-%T).T 6T).A% B!& B #A6-T)% .2!! 5<.tructura te/tului argumentativ 5edactarea unui articol de ziar6de re$istă 5edactarea (tirii 1'*!8<7>7 al !!!-lea [ ?<7<&!5E' 1<5E18H ' 7!.T-NT!& &)T-B B 9 6A6&)T-B B Bealizarea planului unui eseu9 a unui eseu &c%iţa 5ealizarea unui eseu după un plan sugerat.*-. %ompunerea de argumentare94ncadrare în genul6specia corespunzătoare <pera lirică <pera narati$ă 6uvela Pastelul #abula Basmul &c%iţa Bealizarea rezumatului unei opere literare sau nonliterare %aracterizarea personajelor .!&.%B)-B.!B.pecii lirice Pastelul ()) Pastelul ())) T-NT!& 6A6&)T-B B 8extul nonliterar [ 8răsături Te/tul jurnalistic 'rticolul de ziar 6 de re$istă Te/tul argumentativ % P)TA&!& al ))$lea P .-BB!& .* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * Te/tul literar popular Basmul popular <pera lirică [ trăsături generale 8etafora 9aloarea artistică a sunetelor !nterogaţia retorică !n$ocaţia .!& .PB.`+E .

deoarece conţine informaţii obiecti$e despre cartof.* * * * * * * * * * * * PBA6!8-&6!8-B &!& *H5F!7E "E 9<52!5E +E?7EJ!2!7E *H5F!7E "E *5<*<:!F!E . Te/tul D%artofulE este un te/t nonliterar. b) . după orez. pentru că are toate caracteristicile unui astfel de text) În primul r#nd. %!PB)6. folose(te un limbaj clar (i precis. conţin#nd adesea termeni (tiinţifici (i te%nici) )). fără procedee de expresi$itate artistică: cuvinte cu sens propriu.)6T N #B G-) *ropoziţia predicati$ă *ropoziţia subiecti$ă *ropoziţia atributi$ă 1ompleti$a directă) 1ompleti$a indirectă *ropoziţiile circumstanţiale de loc. a patra sursă de energie alimentară de pe păm#nt) 'lte informaţii oferite de text se referă la conţinutul cartofului) 1artoful conţine 'rgumentarea apartenenţei textului A1artofulA. (i nu opiniile subiecti$e ale autorului) 'flăm prin urmare despre cartof că este o plantă erbacee din familia solanaceelor (i că este culti$at pentru tuberculii săi comestibili) +i se spune că este originar din 'merica de &ud (i că reprezintă. gr#u (i porumb.definiţia textului nonliterar 8extul nonliterar este un text care are drept scop informarea obiecti$ă a cititorului în legătură cu anumite aspecte ale realităţii într-un limbaj clar (i precis. la categoria textelor nonliterare: a) î(i propune să informeze în mod obiecti$ cititorii în legătură cu aspecte ale realităţii 3 prezinţi pe scurt conţinutul textului. de timp (i de mod *ropoziţia subordonată cauzală *ropoziţia subordonată circums "emonstraţie că un te/t este nonliterar P& 6!& %A8P!6-B)) %A8P!6-B- ). este text nonliterar.)6TBA*!%-B.

potasiu. ))). adeverinta. instructiuni de folosire a unor aparate. folosindu-se un limbaj (tiinţific) Te/tul literar sau nonliterar Te/tul nonliterar Trasaturi: W . ':> de grade ( temperatura ).termeni (tiinţifici (i te%nici date numerice amidon. proteine (i mult potasiu) "e asemenea conţine glicoalcaloizi. tubercul. apar date numerice: 0>> ( de specii de cartof ). amidon. descriere geograficasau istorica etcL Te/tul literar Trasaturi: . $itamina 1. lege. caracterul nonliterar al textului este dat de limbajul său) Este un limbaj clar (i precis. obiectiva W 6u urmareste e/ercitarea unui efect emotional asupra receptorului W !tilizeaza sens denotativ (propriu) al cuvintelor W pare ca: afis.copul sau principal este cel informativ W titudinea emitatorului este. lipsit de expresi$itate artistică. în care cu$intele sunt folosite cu sensul lor propriu) &e folosesc mulţi termeni (tiinţifici (i te%nici. pentru că ni se prezintă informaţii obiecti$e despre o plantă reală. glicoalcaloizi etc. ?6%=-)-B%oncluzii $ rezumatul cuprinsului În concluzie. textul P1artofulQ este nonliterar. dare deseama. fibre. *e asemenea. cum ar fi solanina (i ciaconina) 'cestea sunt c#te$a dintre informaţiile conţinute de text) ?n al doilea r7nd. solanacee. precum erbacee.e raporteaza strict la anumite aspecte din realitate W . anunt publicitar. in general. reclama.

întruc#t se adresează sensibilităţii . e/primarea directa a sinelui. +enul liric: `trasaturi` $cuprinde totalitatea operelor in care predomina subiectivitatea .$autorul prezinta in mod direct propriile ganduri.W -ste rezultatul fictiunii. unele scrieri care. refrene). jurnale. masura de vers). idei si sentimente cu ajutorul eului liric. dar si prin figuri sintactice(repetitii. in general. concisă. ideile si sentimentele cu ajutoruleului liric (vocea autorului in te/t) se numeste opera lirica 8extul ficţional6literar -este reprezentarea imaginaţiei scriitorului $are caracter subiectiv -scopul: să placă. figurat (care dau na(tere la imagini poetice.$daca verbele si pronumele sunt la pers '. pronumele. folosindu$se imaginile artistice si figurile de stil precum sicuvintele cu sens figurat. ritma. sunt folosite cu$inte cu sensconotati$. nu sunt considerate literare (reportaje.contextual $alabile) 8extul nonficţional6nonliterar -conţine relatarea unor informaţii $are caracter obiectiv -scopul: să informeze $are caracter e/plicativ -comunicarea este clară. c"iar daca e inspirat din realitate W . posibilitatea deinterpretare este redusă . sub denumirea de te/te de granita. carepoate aparea in diferite ipostaze:$indragostitul$revoltatul$ganditorul$contemplatorul$cautatorul unui ideal$eul liric isi face simtita prezenta in te/t prin marci le/ico$gramaticale ca:$pronumele si adjectivele pronominale la persoana '$sau verbe la pers '$modul principal de e/punere intr$un te/t liric. asonante). valorificandu$se astfel muzicalitatea limbajuluirealizata prin elemente de prozodie (rima. să atragă cititorul. sau de sunet(aliteratii. este monologul liric (adresat sau nu). dar dovedindputernice afinitati cu sfera artistica. sădez$olte un ade$ăr general ascuns într-unul particular.să emoţioneze $are caracter e/presiv $mesajul este codificat prin intermediul mijloacelor stilistice(procedeelor e/presive) -limbajul este format de bogăţie lexicală. să-i stimuleze emoţiile. sa e/ercite un efectemotional asupra lectorului W titudinea autorului este. fără ambiguităţi. in modobisnuit. subiectiva W -/presia in care apare invesmant continutul este tot atat deimportanta sau c"iar mai importanta decat ideea transmisa W !tilizeaza sensul conotativ (figurat) al cuvintelor W re o constructie specificaBeunind trasaturi ale ambelor categorii de te/te.*-#: opera in care autorul isi e/prima in mod direct gandurile.daca verbele. dar poateaparea si descrierea. secundar. un cu$#nt are sensuri multiple. avem parte de un lirism confesiv (confesiune lirica).copul sau principal este sa impresioneze.sunt la pers a ''$a.$te/tul poeziei este structurat in strofe si versuri. scrisori)sunt atasate literaturii. avem parte de un lirism adresativ.$limbajul este sugestiv si e/presiv.

A'm $enit să mi te-nc%ini. bÎn grădina lui !on.A"a-mpărateWA . cu$intele sunt folosite cu sens propriu. 8i"ai -minescu #iguri de stil la nivel morfologic și sintactic Bepetiția Bepetiția constă în repetarea unui cu$#nt sau a unei expresii în diferite poziții ale enunțului): -/. după port) . căpăt#nd $aloarea unor concepte. încep#nd cu ultima silabă accentuată) 7a un semn desc%isă-i calea și s-apropie E de cort >n bătr#n așa de simplu.crisoarea ))).odificarea este înregistrată ca o de$iere de la modul curent. denotati$. E R 9run prinț mai t#năr c#nd trecea) F6unta Gamfirei. casa pe care o visase de at7tea ori. riguros.-limbajul este un standard. casa perfectă. din folclor E Anomatopeea Anomatopeea este un cu$#nt alcătuit pe modelul armoniilor imitati$e.: -ra casa pe care și-o dorise din copilărie. casa pe care de at7tea ori o desenase. sc%imb a ta coroană într-o ramură R de spini)A F. după $orbă. +eorge %oșbuc 8oate păsările dorm.ircea[A . "e nu. prin care se imită sau sugerează sunete naturale) Ex):8ropotele de pe coridor i-au determinat să iasă din sala de ședințe) Bima Bima este o potri$ire a sunetelor de la sf#rșitul a două sau mai multe $ersuri. R 6umai una n$are somn. VnormalQ în care se realizează corespondența dintre obiectul desemnat și cu$#ntul ce-l denumește)I'5 %lasificare #iguri de stil la nivelul literelo literația literația constă în repetarea consoanelor sau silabelor initiale *rin $ulturi $#ntul $iu $uia. casa pe care nu și-o putea însă permite) . cu$intele suntspecializate. specifice domeniului profesional căruia îi aparţin ?igură de stil #igurile de stil sunt procedee prin care se modifică înțelesul propriu al unui cu$#nt sau construcția gramaticală uzuală pentru a da mai multă forță unei imagini sau expuneri) În prezentarea celor mai importante figuri de stil se ține seamă de gradul lor de complexitate și de relațiile care se stabilesc între ele) ?igurile de stil pot fi definite drept cu$inte sau grupuri de cu$inte (expresii ce modifică raporturile firești dintre semnificant și semnificat) .A8u ești .

-minescu #iguri de stil la nivel semantic sau figuri de cuv7nt %omparația . și %arnică. $a afla acum: discutam despre rolul Bisericii 4n stat. muzelor sau unor persoane reale pentru a cere ajutor) 1um nu $ii tu. afirmație sau exclamație) Ex):1ampania lor a a$ut rezultate foarte bune. *e copite iau în fuga fața negrului păm#nt. dar cred oare domnii directori ai companiei că ne pot minți pe față[ 5!nterogația (întrebarea retorică !nterogația retorică este o întrebare la care nu se așteaptă răspuns. acesta fiind e$ident și cuprins sau sugerat în enunț) Ex):*oate cine$a în$ăța într-o zi ceea ce noi studiem de ani buni[5!n$ocația retorică )nvocația retorică este o rugăminte adresată di$inității. arcuri se întind în $#nt.i ca nouri de aramă și ca ropotul de grindeni.ascendenta sau descendenta.constă în trecerea treptată. $in săgeți de pretutindeni))) R F. 8. postrofa postrofa este o întrerupere a expunerii în care $orbitorul adresează unui interlocutor (prezent sau absent o întrebare.cepeș "oamne. )nversiunea )nversiunea constă în răsturnarea cu$intelor în propoziție. pentru a pune în e$idență un anumit termen) Exemple: !mpertinentul participant a fost scos afară din sala de conferințe) "esteptul copil a luat nota '>.crisoarea ))). 7ănci sc#nteie lungi în soare. =iperbatul =iperbatul este o in$ersare în topica normală prin care termenul asupra căruia se dorește atragerea atenției este plasat în final) Ex):1ine p#nă la ora aceasta nu știe despre ce e $orba. <rizontu-ntunec#ndu-l. în parlament se fură.i în caii lor sălbatici bat cu scările de lemn. p#nă și din 2iserică se fură) -numerația -numerația constă în prezentarea succesi$ă a unor fapte sau aspecte) 5elația ce se stabilește între termenii enumerării este una de coordonare) ) -/.: 6ici nu mai $rea să locuiască împreună cu părinții. nici singură nu $rea să stea) -/.: #ata asta este și inteligentă.-/. ca pun#nd m#na E pe ei &ă-i împarți în două cete: în smintiți și în mișei R +radația +radația . și tot ce$ți poți dori. . și frumoasă. de la o idee la alta și prin care se urmărește scoaterea în e$idență a ideii sau nuanțarea exprimării) 1ălăreții împlu c#mpul și roiesc după un semn E . în justiție se fură.: ?n guvern se fură.

etafora este o figură de stil esențială.%omparația este una dintre cele mai frec$ente figuri de stil și constă în alăturarea a doi sau mai mulți termeni cu scopul e$idențierii primului termen)"ar nu se poate scrie decat sub forma epitetului personificator pentru a se alatura figurii de stil.etaforă. lecsandri. cum sunt personificarea. pe a lumii boltă luneci) E R F. prin intermediul unei comparații subînțelese) *rocesul de realizare a metaforei constă în Vpunerea semnului identității între două obiecte diferite (lucruri. pe baza unei analogiiP) &ă urmărim exemplul metaforei din poezia eminesciană 8elancolie: *ărea că printre nouri s-a fost desc%is o poartă. unicitatea lunii pe cerul nopții și prezența ei dominantă față de celelalte corpuri cerești. comparație bazată pe două similitudini: paloarea astrului și a unei ființe moarte.crisoarea ): 7ună tu.oarele rotund și palid se prevede printre nori h %a un $is de tinerețe printre anii trecătoriP (. metonimia.file din po$este) un termen abstract cu altul concret: RTrecut$au anii ca nori lungi pe șesuriD (8. ca petala de floare de gutui) R F*ar oc%ii tăi[. -minescu. <riginalitatea. Trecut$au anii) un termen concret cu unul abstract: R.elancolie. care conferă o expresi$itate sporită textului poetic) 1ontextul ne ajută să intuim primul termen al presupusei comparații c%iar în absența lui. ceea ce demonstrează că. 1ălin . în acest mod realiz#ndu-se concentrarea prin metaforă. stăp#n-a mării. -minescu. răm#i) -/presivitatea unei comparații este și 4n funcție de caracterul c7t mai dif erit al domeniilor din care pro$in termenii ei) < asociere între uman și $egetal înt#lnim în poezia V"ar oc%ii tăi[P: *rin ce minuni ciudate și zămisliri încete E &-a să$ărșit în s#mburi asemenea scumpete[ În pleoape. *e e/emplu. E *rin care trece albă regina nopții moartă) R 8elancolie. ființe. -minescu. 8i"ai -minescu ?n cazul imaginii artistice din poezia . poate fi realizată în următoarele tipuri de comparații. în înțelegerea metaforei. persoane prin numele lor.crisoarea ). nu putem face abstracție de suportul contextului) . care de$ine criteriul principal de apreciere a acestei figuri de stil în operele literare. 4n . 8i"ai -minescu 'ceastă metaforă presupune o comparația inițială: Vluna ca o regină moartă a nopțiiP. alegoria. întruc#t ea stă la baza altor figuri. )arna) un termen abstract cu altul abstract: R nii tăi se par ca clipe h %lipe dulci se par ca veacuriD (8. <.. ca o $atră de jăraticP (8. 8etafora este figura de stil prin care se trece de la sensul obi șnuit al u nui cu$#nt la alt sens. însuși care apare și 4n alte poezii ale lui 8. determinate de natura termenilor care se compară: un termen concret cu altul tot concret: V*e un deal răsare luna. -minescu. comparația apare prescurtată. Tudor rg"ezi 58etafora rticol principal: . sinecdoca. în lipsa ad$erbului de comparație (cu valoare de prepoziție) ca și a termenului lună. epitetul) %lasificarea metaforei .

Ex: A4igantică poartă-o cupolă pe frunte. trăsăturile unei ființe. $ 4n metaforă plasticizantă și metaforă re$elatorie) -pitetul rticol principal: -pitet. și surorile îmi erau sănătoși)P (!) 1reangă. personaje. =iperbola este un procedeu artistic prin care se exagerează intenționat. care să presupună o metaforă. stelele clipesc.) Eminescu antiteza apare și în formularea unor titluri: 9enere și . înc#t sub pleoapele înc%ise înc%ipuirea-i dădi buzna ])))@)P ()onel Teodoreanu. &a 8edeleni) "acă în cazul exemplului de mai sus reprodus din opera lui !) 8eodoreanu. atunci el nu este epitet)P +u orice element determinant (adjecti$ sau ad$erb este epitet) În situații ca cele din textele de mai jos determinarea este neutră din punct de $edere stilistic. ad$erb etc). -a o inima de aur @ -l un suflet apostat. sau eveniment. fapte. soarele r#de. -pitetul este figura de stil const#nd în determinarea unui substanti$ sau $erb printr-un adjecti$. o sinecdocă. . $ 4n metaforă explicită și metaforă implicită . după &ucian Blaga. după <rtega C 4asset. sălciile triste. mintiri din copilărie) V't#ta obidă se abătu asupra lui. de regulă pe l#ngă o construcție $erbală. o %iperbolă etc).in absentia (alcătuită dintr-un singur cu$#nt cu $aloare de sugestie.A ( 4)1oșbuc A*așa EassanA ntiteza d'ntitezad este o figură de stil care constă în opoziția dintre două cu$inte. atunci termenul c#știgă în expresi$itate și de$ine epitet) ?n versurile lui Tudor rg"ezi din poezia Testament: R?n seara răz$rătită care $ine "e la străbunii mei p#nă la tine ])))@ "urerea noastră surdă și amarăP.propriu și metafora conștiinței$vas (metaforă complexă cu mai multe semnificații. fără să implice participarea imaginației sau afecti$ității scriitorului: V])))@ și părinții.în metafora conștiinței-tablă (metaforă simplă cu o singură semnificație. Împărat și proletar) -/emplu VEa un înger ce se roagă 3 El un demon ce $isează. pentru a$i impresiona pe cititori. -minescu) . se aseamănă cu simbolul) 1lasificarea. exemple: norii pl#ng. obiectelor li se atribuie 4nsu șiri umane . nume predicati$ sau circumstanțial de mod este numit epitet c#nd conține în același timp o metaforă.adonă.E (8. situații) În creația lui . ci numai un purtător de figuri de stil) <rice atribut. iar epitetele VsurdăP și VamarăP sunt rezultatul unei metonimii în care s-a înlocuit efectul prin cauză) -pitetele au rolul important de plasticizare a imaginii artistice precum și cel de atragere a cititorului. =iperbola rticol principal: Eiperbolă (figură de stil . sens conotati$ %lasificarea. fenomen. $#ntul aleargă. menit să exprime acele însușiri ale obiectului care înfățișează imaginea lui așa cum se reflectă în simțirea și fantezia scriitorului) VEpitetul nu este o figură de stil în sine. cum ar fi Vză$or#teP. păsărelele șoptesc.ianu. Înger și demon. după Tudor . adjecti$ul Vînc%iseP ar fi înlocuit cu altul. sau c#nd face el însuși să apară o asemenea figură) "acă nu cuprinde așa ce$a. idei. mărind sau micșorînd. o metonimie. sens denotati$ .1lasificarea. epitetul Vrăz$rătităP presupune la bază o personificare. și frații. Personificarea aPersonificareaa este figura de stil (procedeul artistic) prin care lucrurilor. pisica $orbește lin. ale unui lucru.

si acum. la fel ca. *aca alegeti calea de mijloc arata si faptul ca aveti maturitate$n gandire. de asemenea. dupa cum am spus. ma bazez pe. sa nu uitam.bine ca te/tul argumentativ sa nu contina prea mult "bla bla" si ideile sa fie e/primate cat mai clar . unele din cele mai bune fiind: adaugand urmatoarele. $(6u) . bine sa puneti intrebari cititorului astfel incat sa demonstrati ca ganditi si sa$l duceti pe acesta cu gandul la anumite e/emple din viata cotidiana. )ncepeti te/tul argumentativ cu formulele tipice: $%red ca. *in nou o introduceti prin anumite formule specifice. . intr$un . oricat.%uvinte și e/presii la figurat ?iguratul este o modificare a $alorii semantice a cu$#ntului sau expresiei. a eșuat i$a pus coarne (X l$a 4nșelat) a cincea roată la căruță (e inutilitate valurile vieții (X 4nt#mplările $ieții Te/tul jurnalistic Te/tul jurnalistic este acel material produs de un comunicator profesionist (de obicei. etc. etc. cu semnificația: s-a pierdut. )n al doilea rand. convinge sau distra publicul .tirea scurtă Este considerată unitatea elementară a presei) Este cea mai citită știre.f(3i te/t argumentativ trebuie sa va sustineti opinia referitoare la o anumita afirmatie prin niste argumente bazate pe e/emple concrete. propriu-zis) < figură de stil str#ns înrudită cu figuratul este metafora. pe langa toate. utilizată în anumite împrejurări) Înțelesul de$ine altul dec#t cel uzual. dar poate să fie precedată de cu$inte reprezentati$e (exemplu: crimă ) În general are 0-GZ randuri scrise într-un singur paragraf) Întreaga informație este concentrată într-o frază sau două) *ot fi grupate pe manșeta ziarului în rubrici cu titluri Qpe scurtQ) %um sa faci un te/t argumentativ bun *upa cum am observat in structura e/amenului de bacalureat la romana. &a partea asta e bine sa folositi e/presii9locutiuni9structuri ce atrag atentia. este foarte greu sa fiti contestat. dupa toate. *aca tema ce v$a picat nu este tocmai pe placul vostru si nu stiti cu ce e/emple sa va sustineti argumentele nu strica sa improvizati. -/emple de e/presii la figurat: s-a dus de r#pă. poi treceti direct la argumente. la punctul )) pe cele mai multe variante de anul trecut se cerea realizarea unui te/t argumentativ. *e cele mai multe ori se cer doar 0 argumente pe care le puteti introduce$n te/t prin formulele: $)n primul rand. desi e recomandat sa nu fiti intr$o e/trema sau alta ci sa alegeti calea de mijloc.unt de acord cu.2. s-a stricat. Min urma unor sondajeM. . $*e asemenea. a$#nd cea mai mică dimensiune) >neori nu are titlu. 6u va sta nimeni sa se intereseze cand va corecteaza e/amenul. dar nu folositi un limbaj colocvial. oricum. )mediat dupa ce ati lecturat citatul dat trebuie sa va ganditi daca sunteti pro sau contra. forma. jurnalistul ) cu intenția de a informa. din nou. &a sfarsit puneti concluzia cat mai concis. *e asemenea dati te/tului o nota cat mai personala. #olosind formulari precum Mconform unor studiiM. bineinteles $-tc. %e e un te/t argumentativP *upa cum ii spune si numele.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful