Tinerete fara batranete si viata fara de moarte Basmul este incarcat de semnificatii, implicand elemente din filozofia folclorica

romaneasca; conceptia despre viata si moarte, locul si rostul omului in univers, sensul si limitele fericirii. Pornind de la definitia basmului (naratiune fantastica, cu personaje fabuloase, grupate dupa cele doua dimensiuni ale vietii: binele si raul), "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte" face parte din acele basme care au ca motiv imparatul fara urmas. stfel, se nareaza intamplari ale unui "imparat mare" si ale unei imparatese "amandoi tineri si frumosi" care insa nu puteau avea copii. "!n unc"ias dibaci" daruieste imparatului "ceva leacuri" pentru a aduce pe lume "un #at$#rumos" dragastos, dar, spune batranul, "parte n$o sa aveti de el". %opilul nu intra insa in viata decat atunci cand i se promite "tinerete fara batranete si viata fara de moarte". ceast promisiune neobisnuita devine laitmotivul basmului. &a implinirea varstei de '( ani, nazdravanul flacau ii cere tatalui sau fagaduinta facuta la nastere. )mparatul, neputincios, este obligat sa refuze. tunci fiul sau se simte "nevoit sa cutreiere toata lumea pana voi gasi fagaduinta pentru care m$am nascut". *orinta, imposibil de implinit intr$o lume obisnuita, se transforma intr$o cautare a unui ideal superior, a nemuririi. #at$#rumos isi alege calul "rapciugos si bubos si slab", dar si el nazdravan, care il invata ce trebuie sa faca pentru a deveni invincibil. *upa ce respecta sfatul calului, si curata "ainel si armele tatalui sau, calul "odata se scutura" si "toate bubele si rapciuga cazura de pe dansul si ramase intocmai cum il fatase ma$sa, un cal gras, trupes si cu patru aripi". *upa trei zile cei doi pleaca in marea calatorie, ce ii va supune la numeroase probe de viata, cum au fost: invingerea +"eonoaiei si vindecarea ei, lupta cu ,corpia, sora cu +"eonoaia, ambele blestemate de parinti pentru rautatea lor si transformate din fete frumoase in "lig"ioi" si care "vor sa$si rapeasca una de la alta pamantul". treia piedica este a fiarelor salbatice care pazesc palatul unde se gaseste "tinerete fara batranete si viata fara de moarte". "%u dansele nu e c"ip de a te bate", dar ajutati si de "doamna palatului", cei doi razbesc din nou. Taramul in care patrunsese #at$#rumos, un taram al fericirii, nu cunostea scurgerea timpului. -ra oprit insa a intra in .alea Plangerii. *ar intr$o zi, "alergand dupa un iepure, depaseste "otarul interzis si deodata il apuca un dor de tat$sau si de mama$sa", pe care se "otaraste sa$i revada. )n ciuda avertismentelor celor trei femei si ale calului, #at$#rumos ia calea intoarcerii. *rumul inapoi insa este de nerecunoscut, iar ,corpia ramasese doar o poveste auzita din batrani. &ocuitorii radeau de el ca de unul ce aiureaza sau viseaza destept, iar #at$#rumos nu observa ca barba si parul ii albisera". juns in sfarsit in locul nasterii sale, calul se intoarse inapoi, in timp ce #at$#rumos se simte dezorientat in mijlocul ruinelor palatului tatalui sau. stfel eroul reintra in conditia sa umana, de fiinta muritoare, caci moartea nu poate fi depasita decat simbolic. #inalul inregistreaza moartea eroului si semnifica imposibilitatea omului de a$si sc"imba conditia e/istentiala. %aracteristicile basmului, in general, deci si ale celui in discutie sunt: formulele de inceput, de inc"eiere si c"iar de interior, cu rolul de a ne introduce in lumea fabulosului, pentru ca in final sa ne readuca la realitate. Peisajelor le lipsesc determinarile geografice precise; palatele, zanele sunt descrise prin trasaturi ce uimes, stralucesc, cu putine amanunte vestimentare. -/ista fiinte $"imerice$ ce comunica cu omul dar nu sunt oameni, si care il ajuta pe viteazul din basm in depasirea incercarilor. ceste fiinte au o mare forta fizica si un simt e/traordinar, prevestind si preintampinand intamplarile nefavorabile eroului principal.

%alul nazdravan este un alt protagonist al basmului care "strabate fulgerator spatiul". -ste relevanta limba folosita, cu un pronuntat caracter oral dat de e/presiile populare, proverbele, e/presiile locutionale, interjectiile cu valoare onomatopeica, prezente in te/t. ,e folosesc ca moduri de e/punere: naratiunea, dialogul, descrierea, monologul interior. ,emnele de punctuatie au valori e/presive superioare. Basmul este deci, o creatie literara, avand o geneze speciala, oglindind viata in mod fabulos. ,emnificatiile te/tului, dealtfel numeroase, ni se pot dezvalui, urmarind evolutia narativa a basmului, structurata pe motive: '. motivul imparatului fara urmas 0. motivul dorintei imposibile 1. motivul probelor depasite 2. motivul dorintei implinite (. motivul dorului de parinti 3. motivul reintoarcerii la conditia umana

+enul epic +enul epic cuprinde totalitatea creaţiilor literare cu caracter narativ 4n care toate ideile,gandurile și sentimentele autorului sunt transmise indirect, prin intermediul ac țiunii și al personajelor. +enului epic 4i corespunde, ca mod de e/punere, narațiunea. 5,tructura operelor epice În general, operele epice sunt structurate după momentele subiectului: Expozițiunea (fixează spațiul, timpul, unele personaje și împrejurările conflictului !ntriga (momentul în care se declanșează conflictul 4ntre personajele narațiunii) "esfășurarea acțiunii (prezintă înt#mplările cronologic Punctul culminant (momentul cel mai tensionat al conflictului) "eznodăm#ntul (momentul rezol$ării conflictului Există și termeni noi pentru structura genului epic: .,ituația inițială (momentul actual E$enimentul care sc%imbă situația inițială "esfășurarea acțiunii (la fel ca și termenul $ec%i "epășirea situației dificile sau punctul de maximă tensiune &ituația finală (momentul final 'utorul î(i exprimă indirect g#ndurile, ideile, sentimentele, prin intermediul personajelor (i al acţiunii) *resupune prezenţa naratorului, intermediarul între autor (i cititor) +aratorul este cel care po$este(te (narează, relatează înt#mplările) 'cţiunea este constituită din totalitatea faptelor relatate (i e$oluează în funcţie de momentele subiectului) Înt#mplările se derulează prin raportare la indicii de timp (i de spaţiu) *ersonajele sunt agenţi ai acţiunii (i poartă mesajul autorului) Ele prezintă o mare di$ersitate, în funcţie de criteriile $ariate de clasificare) +aratorul însu(i poate fi unul dintre personaje) ,odul de expunere dominant al acestor opere este naraţiunea) 'ceasta se poate realiza la persoana a !!!-a, c#nd naratorul este obiecti$ (i se deta(ează de faptele relatate, sau la persoana !, c#nd po$estitorul este personaj) 'cţiunea este dinamizată prin prezenţa dialogului, care pune în lumină intensitatea conflictului dintre personaje sau se poate constitui (i în mijloc de caracterizare a acestora, iar prin descriere se fixează indicii spaţiotemporali (i pot fi prezentate personajele) *artea de $orbire cu mare frec$enţă este $erbul, care imprimă un anumit ritm înt#mplărilor, fiind utilizat cu $alori expresi$e multiple) &e caracterizează printr-o mare $arietate de specii literare, realizate în $ersuri sau în proză: în $ersuri: balada (c#ntecul bătr#nesc , legenda, fabula etc). în proză: basmul, po$estirea, sc%iţa, nu$ela, romanul, reportajul, memoriile, amintirile etc) +enul epic: $ intr$o opera epica e/tra un narator(povestitor),e/ista personaje(participanti la actiune) si e/ista actiune(desfasurarea intamplarilor intr$o anumita ordine; $ modul de e/punere predominant al operelor epice este nara țiunea; $ cuprinde totalitatea operelor epice populare sau culte; $ este genul literar care cuprinde texte în proză sau în $ersuri, în care un narator po$estește ceva;

Principale. 3.Punctul culminant (corespunde momentului celui mai tensionat al conflictului).prin care se reproduce o discuție între două sau mai multe personaje) 1a mijloc de caracterizare al personajelor. personaje si fenomene ale naturii) "escrierea literară reflectă sentimentele și impresiile celui care privește și descrie. de obicei. $ )ndicii de timp sunt acele cuvinte care fac referire la momentul ac țiunii. personajele. Personajele plate(sunt opusul celor comple/e. -l 4 și asumă astfel at#t rolul de narator. in urma rezolvarii unui conflict central sau dupa ce se confrunta cu o criza majora. #igurante(simpli martoi).oferă informații filtrate prin $iziunea autorului) Ea creează o anumită impresie și9sau emoție asupra cititorului) Este marcată de felul cum percepe sau își imaginează obiectul descris cel care face descrierea) -"ialogul este un mod de expunere alcătuit dintr-o înlănțuire de replici . personajele și motivul9motivele conflictului). conform cu realitatea.Înlănțuirea este procedeul de legare a secvențelor 4ntr$ o operă epică. dialogul se referă la: felul de a $orbi. c#t și pe acela de personaj implicat 4n evenimentele relatate. :. despre g#ndurile. adesea. . timpul. care constă în dispunerea cronologică a înt#mplărilor unele după altele. . 2.oferă informații într-o anumită manieră. 0.ecundare(au un rol mai pu țin important).naratorul este $ocea care relatează înt#mplarile) &tructura narati$ă: $ lternanța este procedeul prin care sunt prezentate în paralel două fire narati$e într-un text.. -pisodice(nu apar decat in cateva episoade).-/pozițiunea (fixează spațiul. (.odalități de e/punere: 8odalitățile de e/punere sunt : narațiunea. Personajele comple/e(sunt oameni cu stari conflictuale si contradictorii). 8omentele subiectului: '. 0)"eznodăm#ntul (momentul rezol$ării conflictului ) . . /)"esfășurarea acțiunii (prezintă înt#mplările într-o ordine cronologică . $ )nserția este procedeul care constă în includerea unei po$ești în alta(po$estirea în ramă într-o operă epică) *erspecti$a narati$ă: $ 6arațiunea poate fi relatată la persoana ) sau la persoana a )))$a: $ 6arațiunea la persoana ) (c7nd naratorul poveste ște despre sine). ceasta personalitate literara este notabila pentru o singura trasatura principala). . . comportamentul și atitudinile personajelor caracterizate. 2. $ 6arațiunea la persoana a )))$a (c7nd naratorul poveste ște despre al ții ) El pare.$ elementele definitorii ale operei epice sunt: naratorul. Personajele statice(nu se sc"imba in timp. b: subiecti$ă . descrierea și dialogul. Personajele pot fi: '. *e obicei. $ 6arațiunea este un mod de expunere care prezintă o succesiune de înt#mplări petrecute într-o ordine cronologică) -"escrierea este un mod de expunere care constă în prezentarea sugesti$ă a unor obiecte. preponderen ța nara țiunii ca mod de e/punere. 0. personajele dinamice tind sa fie personaje principale mai degraba decat secundare. $ autorul este persoana care imaginează și scrie un te/t. felul de a g#ndi. Personajele dinamice se sc"imba in timp.)ntriga (momentul 4n care se declanșează conflictul între personaje . . că știe totul despre înt#mplările relatate. "escrierea este: a: obiecti$ă . 1. intențiile și sentimentele personajelor. ac țiunea. personalitatea lor nu se transforma si nici nu evolueaza). pentru ca rezolvarea conflictului este rolul major al personajelor centrale.pațiul și timpul: $ )ndicii de spațiu $izează așezarea 4n spațiu a obiectelor și deplasarea 4n spa țiu a personajelor.

'>. de obicei. &)8B PAP!& B @ reprezintC aspectul neîngrijit al unei limbi care e cunoscut (i folosit pe întreg teritoriu f=r= a fi literar) 7!. caruia ii lipseste nobletea conventionala a mintii si care se zbate pentru valori care nu sunt considerate universal admirabile). este obstacolul pe care protagonistul trebuie sa$l depaseasca). cu toate acestea. dar si celei culte. 8oma 'limoș . .2' 9<52!8' 3 reprezint= comunicarea realizat= prin sunete (i este folosit= in relaţiile obisnuite dintre membrii unei comunitCţi umane) !n limba $orbitC se folosesc at#t mijloacele de expresie $erbal= c#t (i mijloacele de expresie non$erbal=) 2'7'"' 1>78' 3 e o creatie epica in $ersuri a$and un autor cunoscut. Personaj simbolic(poate fi oricare dintre ele. . balada populara 3 se mai nume(te c#ntec b=tr#nesc) E o creaţie epicC 4n versuri care . '0. intrată apoi în setul de specii al literaturii culte specie a genului epic in versuri in care sint descrise real.iorița) 3 au conser$at elementele de ceremonial 6 ritual eroic-funerar .pecii ale genului epic +enul epic este reprezentat prin numeroase specii literare: 5?n versuri 2aladă (creație populară inițial. c#t și în sfera cultă 3 'ndrii *opa de 9asile 'lecsandri. cestea nu sunt intotdeauna persoane admirabile.T-AB). momente incordate. 2alada lui !on de <cta$ian 2laga etc . *e e/emplu: =amlet). etc.unt instantaneu recunoscute de cititori sau membrii audientei. Personajele stereotip(sunt acelea care au devenit conventionale prin utilizarea repetata in diverse tipuri de povestiri. trebuie sa ceara implicare din partea cititorului sau c"iar empatie). protagonistul.istrețul cu colți de argint de . %u alte cuvinte. +unta :amfirei de 4eorge 1oșbuc. pozitive. -/emple de persoanaje stereotip: detectivul cinic. de regula tragice. %aracteristici: este o specie a genului epic.&)T-B B )) &)8B &)T-B B @ reprezintC aspectul cel mai 4ngrijit al unei limbi respect7nd regurile de folosire corectC a limbii. national). '1. . nti$eroul(este.tefan 'ugustin "oinaș. intimplari dramatice din trecutul istoric.<. social. specia este multimilenar și bogat reprezentată at#t în sfera oralității 3 *e-o 4ură de 5ai 6 . Protagoniste(sunt personajele principale. in care ni se po$esteste o înt#mplare neobi(nuit= din trecut la care particip= un num=r mic de personaje surprinse 4n antitezC. a carei e/istenta reprezinta o idee majora sau aspect al societatii 5. pot fi niste anti$eroi. ?n literatura rom#nă. sau c"iar situatia opozant9protagonistului. tocilarul cu oc"elari. plate. ntagonistul(este personajul. omul de stiinta nebun. ''.anole (conser$#nd mitul fundamental jertfei zidirii. &oarele și 7una. . ceste personaje sunt in mod normal unidimensionale. *intea 9iteazul. se citeste (cantarea are un caracter solemn si dramatic inglobeaza o mare varietate de teme si motive ampla desfasurare epica 6AT)!6) *.oartea căprioarei de +icolae 7abiș. se canta @ rareori se recita.eșterul . dar. uneori au stari conflictuale profunde. dar moral. 1onstantin 1ătănuță etc) 3.totdeauna @ in versuri apartine literaturii populare. din viata unui popor (fapte neobisnuite. . fantastic sau mi/t. 8atomirescu.

istorie. termenul a devenit sinonim mitului și se referă la ce$a a cărei existență nu a fost niciodată do$edită) Tipuri de legende: )storice zoologice 8itologice din pastori %ulte (DA sama de cuvinteE ). epic . eroi &egenda. -/emplu: D*umbrava BosieE de lecsandri. este populara sau culta. in care se evoca fapte glorioase din istoria unui popor. deprinderi. 4ngeri. cu putine personaje. 'cțiunile necesită curaj supraomenesc. plante sau animale. F locul si timpul sunt vagi. 4n versuri. *oetul păstrează $iziunea obiecti$ă) ?abulă este o scurtă po$estire alegorică. legendar. un personaj. 4n care se povestesc fapte eroice. catelul F omul fricos. desfășurarea unor momente istorice sau faptele unor eroi etc) 7egendele combină fapte reale cu înt#mplări imaginare. în care autorul. -ste folosit un stil elevat. alcatuita din mai multe episoade de intindere mare. intrucat naratiunea este adesea inlocuita cu dialogul: personajele se prezinta singure. ale unui singur personaj. personaje extraordinare și6sau supranaturale) Epopeile se numără printre cele mai $ec%i opere literare care au supra$iețuit p#nă în zilele noastre -popeile au următoarele caracteristici principale: Eroul are o statură impozantă. fenomen. legendare sau istorice. F sub valul alegoriei se descopera lumea oamenilor cu defectele eterne. este str#ns legată de un element c%eie și se concentrează pe un loc. boul F omul prost. F animalele (plantele. cu unul sau mai multe personaje a/ate in jurul unui erou e/ceptional. dar . se explică originea unor ființe. finite. F povestirea scurta se aseamana cu o sceneta. trasaturile personajului pe care$l intruc"ipeaza: furnica F omul "arnic. at#t cele posibile c#t și cele complet ireale) Ele au ser$it de obicei pentru a explica geneza sau producerea unor fenomene sau e$enimente) ?n limbajul comun. dar reprezentative. incat sa redea cat mai fidel. F de mici dimensiuni. demoni) iau parte la ac țiune.reptrezintC o 4nt7mplare din trecutul 4ndepCrtat sub forma unei ac ţiuni simple cu num=r mic de personaje prezentate de obicei în antitez= (i în care realul se împlete(te cu fabulosul) 7egendă) @ s. in care se e/prima geneza unui lucru. mentalități sau greșeli cu scopul de a le îndrepta) Ea are următoarea structură: po$estirea propriu-zisă și morală) ?igura de stil folosită de obicei este personificare %aracteristicile fabulei F apartine genului epic. avand mai multe defecte. satirizează anumite mora$uri. obiectele) sunt alese cu maiestrie. lupul F omul lacom. -popee (sau %7ntec epic) este un poem epic de mari dimensiuni.este o po$estire fantastică cu elemente istorice reale transmisă prin forma orală) 7egenda este o narațiune populară în proză sau 4n versuri. spre deosebire de basm. de obicei în $ersuri. plantele și lucrurile. magarul F omul incapatanat etc. F fiecare personaj este simbolic. #orțe supranaturale (zei. a gen. personific#nd animalele. vulpea F omul siret. eveniment. o poveste. de o importanță națională sau internațională și de o mare semnificație istorică sau legendară) &ocul acțiunii este 4ntins pe mai multe regiuni. intarind ideea ca asemenea fapte se pot petrece oriunde si oricand. greierele F omul lenes. un obiect. in versuri sau in proza. 6eculce) populare Poem$ specie a genului epico$lirica. dominate adesea acțiuni cu totul ieșite din comun care se petrec în locuri stranii și depărtate. care aparține genului epic. deoarece reda un anumit tip uman. ale unui grup de oameni sau ale unui popor.

dar. se utilizeaza. pentru ca scopul ei principal nu este pur și simpu de a pro$oca r#sul. de regula. de fapt. o scurtă po$este a unui e$eniment curios) < anecdotă este întotdeauna bazată pe e$enimente reale. mai ales. in cuprinsul operei epice pot avea loc salturi in timp (dislocari temporale) H *e regula. prin aceea că prezintă e$enimente și personaje ce posedă caracteristici supranaturale. fără a pretinde că acestea sunt reale sau seamănă cu realitatea. numele de fabulos și reprezent7nd. b) morala (invatatura). este alături de povestire. opera literara in care sunt povestite.8!&: aparţine genului epic. de obicei în proză. sau pentru a forma o anumita trăsătură de caracter sau e cu funcția de o instituție. de regula. forme verbale ale timpului trecut 2. anecdotele nu sunt glume. sunt prrezente personaje. se defineste prin situatia in care e/ista un narator (povestitor) care relateaza unui auditoriu un eveniment trecut 0. pers. trecutului. un fantastic convențional.) H %aracteristici ale operei epice: '. de obicei. dintre care unele pot reprezenta cu fidelitate punctul de vedere al naratorului 3. prozaic. Basmul (din sl) basnB: născocire. opera epica este sinonima cu naratiunea (povestirea) fiindca posibilitatea de a identifica un te/t epic se face prin incercarea de a$l povesti 6aratiunea este. utobiografie Basm specie a genului epic. 6aratiunea poate fi in proza dar si in versuri necdota este o povestire scurtă care narează un incident interesant sau amuzant.(PA. unde desfășurarea epică și fenomenele prezentate sunt impre$izibile. (narate) evenimente. precum nuvela. scornire). semnalată încă din antic"itate.dintre toate unul este definitoriu. care apare at#t in parabolă c#t și în fabulă. implicit.a)))$a in povestire si.T)B. e/ista un singur narator (care se identifica de cele mai mute ori cu autorul) 1. apartinand. intamplari. drept o continuare a ei) B . deoarece accentul este pus pe satirizarea defectelor. astfel înc#t sa se lipească de esența sa) 8onologuri scurte care încep cu A>n profesor cere ele$ilor săi )))A $a fi o glumă) >n monolog scurt care începe cu A<dată ce un profesor a cerut)))A $a fi o anecdotă) < anecdotă este astfel mai aproape de pilda po$estirii. numit și povesteI'5. . previzibil. @În proză AP-B -P)% )6 PBAG 6 B T)!6. miraculosul din basme purt#nd. un incident cu oameni reali cu personaje în locuri reale) În timp ce altele sunt pline de umor. personajele %imerice și figuri generice umane. astfel. F structura are doua parti: a) povestirea redusa (sceneta) care aduce in fata cititorului personajele cu defectele lor. dar se distinge de parabola prin specificul său istoric) < anecdotă nu est e o metaforă nici nu are morală. răspîndită într-un număr enorm de $ariante la toate popoarele) !ndiferent de tip. asadar. se caracterizeaza prin prezenta unui loc (spatiu< si timp al actiunii (. F fabulele au rol instructiv. intr$o anumita ordine. snoa$ă și legendă. educativ (moralizator). si care se gaseste cel mai des in final. dar exprimă un fapt mai general ca nuvela 4n sine. dar si la inceput sau in interiorul povestirii. insolite și se manifestă în realitatea cotidiană. fara prelucrari literare. F limbajul folosit este unul comun. basmul diferă de restul scrierilor fantastice. una dintre cele mai vec"i specii ale literaturii orale. ce vine 4n contrast cu fantasticul autentic modern.-. cu elemente fantas$ tice supranaturale care simbolizeaza fortele bine$ lui si ale raului in lupta p9u sau impotriva fericirii omului. de regula scurta.

elementele reale sunt punctul de plecare pentru inventarea fantasticului. ccentul se pune pe personaje. 4nger sau demoni. mediane. basmele surprind preocuparea omului pentru triumful binelui.o naraţiune de largă întindere.etc. !n singur fir narativ. acţiunea urmează momentele subiectului. înt#lnim cifra cu încărcătură magică 1. se confruntă două forţe: binele (i răul . Biografie Jurnal intim 8emorii este o specie a literaturii autobiografice. #inal tragic. fiind caracterizate succint. precum și e/istența unei alte lumi +u$elăs. accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului dec#t pe acțiune)Este o narațiune în proză. conţine formule iniţiale. a gen. cu un singur fir narati$. cu o intrigă riguros construită. are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic. personaje mai putine. Principal. . în funcție de contribuția lor la desfășurarea acțiunii) +u$ela prezintă fapte într-un singur conflict.emoriile formează o subclasă a genului autobiografic. binele 4nvinge 4ntotdeauna . mai scurtă dec#t un roman și mai lungă dec#t o po$estire) 1onține de obicei puține personaje care sunt însă construite pe c#te$a linii principale) Ea are o naratiune ce$a mai concentrata... a/induse in jurul acestuia. precum *umnezeu. concentrat.<. personajele nu sunt numeroase. si personaje fantastice ca de e/emplu: oameni$animale. personajele au puteri supranaturale (i inele dintre ele sunt fantastice 6imaginare. 8it )dentitatea culturală a fiecărui popor poate fi reflectată de miturile și legendele care l-au însoțit pe tot parcursul dez$oltării lui) "e aceea. să cunoaștem miturile și legendele care au circulat odinioară) . '. un eveniment de mare importanta din viata personaj. 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior.itul este o po$estire fabuloasă care cuprinde credințele popoarelor (antice despre originea uni$ersului (cosmogeneză și a fenomenelor naturii. Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului. urmărind un conflict unic. este foarte important să cunoaștem literatura de natură populară. în care e$enimente istorice sau de altă natură sînt recompuse pornind de la obser$ații și experințe strict personale) .'0. Particularitati: . drama mai putin complicata dec7t un roman. ctiunea are loc pe un singur plan 6uvela este specia genului epic în proză. epic in proza de dimensiuni mai mari decit sc"ita si mai reduse ca romanul (cu un fir narativ). )ntriga relativ comple/a. 6uvela . . de . cele secund.tilul obiectiv. principal si secudar.. personajele au puterea de a se metamorfoza (i de a re$eni la starea lor iniţială. despre zei și eroi legendari) . procesul artistic este antiteza.. finale specifice. 6uvela $ %aracteristici generale 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/. ctiunea nuvelei are un singur fir narativ.itul implică fiinte spirituale. in care este prezentat un episod.

. propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre . dar admirativa fata de personaje.). de obicei..) -ste evidenta in acelasi timp.. are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic.. regionalisme.dialogul si monologul. nu se insista asupra detaliilor. faptele sunt prezentate în ordine cronologică. ctiunea are un ritm alert. nu se insista asupra detaliilor. %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv. 3. . ctiunea nuvelei are un singur fir narativ.. sunt prezentate de narator. par.. 3. )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct. si indirecte. 1. atitudinea usor ironica. din faptele sale. dar admirativa fata de personaje. naratorul nu este prezent. 2. . :. )n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice.ctiunea are un ritm alert. descrieri.. si . (.pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:. realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare. descrieri.dialogul si monologul.. din gandurile lui.-& : specia genului epic. sunt prezentate de narator. par. %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv. )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune. si . regionalisme. . conflictul este mai complex dec#t în sc%iţă. 0. 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/. din faptele sale. Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/. *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea. )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune. Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje. 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior. 6uvela ... 6!. Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje. in nuvela apare. . :. din gandurile lui. Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/.) -ste evidenta in acelasi timp. accentul cade pe personaj. principal si secudar. de .pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:. acţiunea are un singur fir narati$) . (.. din atitudinea celorlalte personaje fata de el. si indirecte. un singur personaj principal. realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare. care reies din: vorbele rostite. atitudinea usor ironica. )n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea. un singur personaj principal. 1. )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct. de asemenea. in nuvela apare.tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate.. 4ntindere medie.). din atitudinea celorlalte personaje fata de el. propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre . Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului. care reies din: vorbele rostite.. *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea.tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate. 2. din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice... mai simplu dec#t în roman. '. 0. din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior.. de asemenea. de obicei.

în proză. relatează un singur fapt. se confundă cu narațiunea ca modalitate de existență a genului epic. . un fapt real din viata.:. ))))dar în fiecare caz există și excepții: Bomanele au rol de agrement (deși -ducația lui %Krus este un roman didactic). poate fi o lume. dar implică ni$eluri de semnificație paralele) &tructura romanului este dialogică) 5omanul este definit drept o operă extinsă în proză care are forma unei po$estiri în cele mai multe dintre cazuri) 5omanul este mai lung și mai complex dec#t o po$estire sau o nu$elă și nu respectă restricțiile impuse prezente în teatru sau poezie) 8răsături ale romanului . în proză. . cu personaje numeroase a căror personalitate este bine indi$idualizată și al căror destin este determinat de trăsăturile de caracter și înt#mplările ce constituie subiectul operei) &pecia literară apare odată cu burg%ezia. știința comportamentală a narațiunii. care ironizeaza viciile societatii si ale oamenilor (minciuna. .. a gen. aviditatea. in care se descrie o intimplare. mindria. anecdota. BA8 6u&: specie a genului epic. elementul lor comun din care. lasitatea. epic in proza. avaritia). se dez$oltă $ariantele genului) *e această reducție se bazează naratologia. in care actiunea se petrece intr$o perioada de timp nu prea mare. Bomanele au caracter beletristic.adoveanu E%ealalta ncutaE Povestirea este o specie a genului epic. iar interesul cititorului se concentrează asupra situației narate) Într-o accepțiune lărgită. iar primele romane se adresau mai cur#nd unui public feminin) 5omanul poate fi istoria unui accident. lenea. 4ntindere mare. de dimensiuni mici. 6araiune e/presiva. interesată nu de diferențele specifice. care este martor sau participant (sau ambele $ariante la e$enimentul po$estit) *o$estirea este de obicei de mică întindere.el$ille conține pe l#ngă fapte și digresiuni ) !n autor de romane se numește romancier. detaliată p#nă la ultima resursă posibilă de imaginație a scriitorului respecti$) Este cea mai ad#nca formă în scris existentă) +u e neaparat structurată pe planuri de acțiune. ci de legătura între forme narati$e. conform legilor specifice de compoziție. unui incident. Predomina dialogul. Beportaj Bomanul este specia genului epic. cu o acțiune complexă ce se poate desfășura pe mai multe planuri. ca semn distincti$ al acestuia)!dentificarea po$estirii cu narațiunea se bazează pe identitatea de sens a $erbelor Aa po$estiA6Aa naraA) *o$estirea de$ine AmodulA prin care se constituie toate specile narati$e. -/.Povestire specie a genului epic in proza. acţiune complexă. de mare întindere. Particularitati: %aracter de fabula.ulte romane prezintă aceste trăsături. are personaje puține. în care se relatează fapte din punctul de $edere al unui narator.ubiectul unui roman este ficțional 4n 4ntregime (de și 8obC-"icD de Eerman . pe baza principiului po$estirii) Poveste$specie a genului epic in proza in care se relateaza intimplarile fantastice ale unor perso$ naje imaginare in lupta cu personaje nefaste in care binele triumfa.noava$ s. o lume ficti$ă.

se poate identifica momentele subiectului. urmăre(te un singur moment al unui personaj6a mai multor personaje.'lternanța este procedeul prin care sunt prezentate în paralel două fire narati$e într-un text. $ modul de e/punere predominant al operelor epice este nara țiunea. sunt mai multe tipuri de roman: istoric. Personaje tipice. modurile de exprimare se îmbină domin#nd naraţiunea (i dialogul. %aracter moralizator desc"is. textul este sărac de figuri de stil. de foarte multe ori dialogurile pot fi mai importante dec7t narațiunea propriu-zisă) 'cțiunea sc%iței se desfășoară pe o durată scurtă și are loc. construcția sa fiind realizată din perspecti$a unei trăsături interioare) aparţine genului epic.c"ița are un caracter dramatizat.til concis. poliţist.+arațiunea poate fi relatată la persoana ! sau la persoana a !!!-a: .este genul literar care cuprinde texte în proză sau 4n versuri.mai multe planuri narative: paralele sau se pot întrepătrunde.autorul este persoana care imaginează și scrie un text. dar caracteristica unui personaj Particularitati: %aracter "azliu.!nserția este procedeul care constă în includerea unei po$ești în alta(po$estirea în ramă într-o operă epică) *erspecti$a narati$ă: . !n adevar veridic. de scurtă întindere . mitic. 8răsăturile sc%itei . !n singur fir narativ. intriga este simplă (i derularea e$enimentelor este rapidă . . $ naratorul este vocea care relatează înt#mplarile) &tructura narati$ă: . în general. accentul cade asupra uneia dintre trăsăturile fundamentale ale personajului. . .e/ista personaje(participanti la actiune) si e/ista actiune(desfasurarea intamplarilor) intr$o anumita ordine. într$un decor unic. romantic. *ersonajul principal este caracterizat într-o manieră stilizată. . . preponderen ța nara țiunii ca mod de e/punere. personajele. 4n care un narator povestește ceva. portretul fizic (i moral al personajelor este prezentat sumar. înt#lnim foarte rar sec$enţe descripti$e +-6!& -P)% +enul epic: $ intr$o opera epica se regaseste un narator(povestitor).lare scurta. $ elementele definitorii ale operei epice sunt: naratorul.Înlănțuirea este procedeul de legare a sec$ențelor într-o operă epică. care constă în dispunerea cronologică a înt#mplărilor unele după altele. ac țiunea. $ cuprinde totalitatea operelor epice populare sau culte. etc) ) &1E!F': ecie a genului epic in proza de dimensiuni reduse ce infatiseaza o intimp.

)ntriga (momentul 4n care se declanșează conflictul între personaje . . Personajele statice(nu se sc"imba in timp. 0. tocilarul cu oc"elari. pentru ca rezolvarea conflictului este rolul major al personajelor centrale. in urma rezolvarii unui conflict central sau dupa ce se confrunta cu o criza majora.oferă informații într-o anumită manieră. <.oferă informații filtrate prin $iziunea autorului) Ea creează o anumită impresie și6sau emoție asupra cititorului) Este marcată de felul cum percepe sau își imaginează obiectul descris cel care face descrierea) -"ialogul este un mod de expunere alcătuit dintr-o înlănțuire de replici . #igurante(simpli martoi).odalitățile de expunere sunt : narațiunea. descrierea și dialogul. ceste personaje sunt in mod normal unidimensionale. 3.!ndicii de spațiu $izează așezarea în spațiu a obiectelor și deplasarea în spațiu a personajelor. ceasta personalitate literara este notabila pentru o singura trasatura principala). Personajele comple/e(sunt oameni cu stari conflictuale si contradictorii).+arațiunea este un mod de expunere care prezintă o succesiune de înt#mplări petrecute într-o ordine cronologică) -"escrierea este un mod de expunere care constă în prezentarea sugesti$ă a unor obiecte. Principale. Personajele dinamice se sc"imba in timp. personalitatea lor nu se transforma si nici nu evolueaza). . 1. -l pare.unt instantaneu recunoscute de cititori sau membrii audientei. uneori au stari conflictuale profunde.$ 6arațiunea la persoana ! (c#nd naratorul po$estește despre sine ) El își asumă astfel at#t rolul de narator. *e obicei. 0. dar moral. -/emple de persoanaje stereotip: detectivul cinic. (. :. 2. c#t și pe acela de personaj implicat în e$enimentele relatate. b: subiecti$ă . comportamentul și atitudinile personajelor caracterizate) Personajele pot fi: '..Punctul culminant (corespunde momentului celui mai tensionat al conflictului). personajele și moti$ul6moti$ele conflictului . Personajele stereotip(sunt acelea care au devenit conventionale prin utilizarea repetata in diverse tipuri de povestiri. -pisodice(nu apar decat in cateva episoade). personaje si fenomene ale naturii) "escrierea literară reflectă sentimentele și impresiile celui care pri$ește și descrie) "escrierea este: a: obiecti$ă . $ 6arațiunea la persoana a )))$a (c7nd naratorul poveste ște despre al ții). 0)"eznodăm#ntul (momentul rezol$ării conflictului ) .pațiul și timpul: . de obicei. intențiile și sentimentele personajelor) 8omentele subiectului: G)Expozițiunea (fixează spațiul. . . . dar. conform cu realitatea. omul de stiinta nebun. adesea . că știe totul despre înt#mplările relatate. 2. timpul. despre g#ndurile. plate. personajele dinamice tind sa fie personaje principale mai degraba decat secundare. felul de a g#ndi.ecundare(au un rol mai puțin important). *e e/emplu: =amlet). $ )ndicii de timp sunt acele cuvinte care fac referire la momentul ac țiunii.prin care se reproduce o discuție între două sau mai multe personaje) 1a mijloc de caracterizare al personajelor. Personajele plate(sunt opusul celor comple/e. etc. .odalități de expunere: . dialogul se referă la: felul de a $orbi. /)"esfășurarea acțiunii (prezintă înt#mplările într-o ordine cronologică .

a carei e/istenta reprezinta o idee majora sau aspect al societatii.... +enului liric ii sunt caracteristice transmiterea in mod direct a sentimentelor. intrucat indeplineste conditiile de apartenenta la acest gen. de obicei. este obstacolul pe care protagonistul trebuie sa$l depaseasca).spaţiul este mai întins 6mai redus ())))))))))))) dec#t în alte opere epice) 8impul este amplu 6 limitat ) !ndicii temporali sunt:)))))))))))))))))))) 'ctiunea nu are 6 are prelungiri în trecutul (i 6sau $iitorul personajului) 1el de-al doilea moment al subiectului este intriga) 1auza care declan(ează acţiunea constă în faptul că))))))))))))))))))))))))) %el mai amplu moment al subiectului . %u alte cuvinte. pozitive. nti$eroul(este. protagonistul. prezenţa personajelor constituie un argument important pentru încadrarea unui text în genul epic) *ersonajele care participă la acţiune sunt : principale()))))))) .. ntagonistul(este personajul..se poate afirma că acesta este o operă epică) *emonstratie apartenenta la gen *ezvolta cel putin doua argumente pentru care consideri ca .deznodăm#ntul) < altă trăsătură importantă specifică genului epic o constituie folosirea tuturor modurilor de expunere: naraţiunea . dominantă fiind naraţiunea) "eoarece în textul A))))))))Ase regăsesc trăsăturile genului epic . c#nd))))))))))))))))))))) ))))))))))))))))))) 'cesta reprezintă ultimul moment al subiectului . trebuie sa ceara implicare din partea cititorului sau c"iar empatie). dar nespecifice. limbajul e/presiv. sau c"iar situatia opozant9protagonistului. deoarece întrune(te caracteristicile esenţiale ale acestuia) În )))))))))). deLL apartine genului liric. dominantă fiind naraţiunea) <pera )))))))))) aparţine genului epic . naratorul po$este(te la persoana)))))))(i este)))) 'lături de narator. . ''. se ordonează pe momentele subiectului) <perele care aparţin genului epic folosesc toate modurile de expunere. a datelor biografice))))))) ) În opera 6 fragmentul dat. organiz#ndu-se pe momentele subiectului) Expoziţiunea reprezintă primul moment al subiectului în care sunt prezentate spaţiul (i timpul acţiunii care se $or modifica6 nu se $or modifica de-alungul celolrlate episoade) În această specie )))).LLL MM apartine genului liric. se nume(te dez$oltarea acţiunii) (5ezumat ))))))))))) ) 8ensiunea maximă este atinsă în momentul c#nd))))))))))) )'cest moment al subiectului se nume(te punctul culminant ) %onflictul principal î(i găse(te în final rezol$area. morale .. prezenta eului liric.'>.descrierea (i dialogul. cu toate acestea. caruia ii lipseste nobletea conventionala a mintii si care se zbate pentru valori care nu sunt considerate universal admirabile). elementele de versificatie care sunt dominante in gen liric. . '1. secundare())))) (i episodice ()))))))))))) )Ele sunt prezentate at#t prin caracterizarea directă.care reune(te un număr mai mare de episoade. Personaj simbolic(poate fi oricare dintre ele.MM. ?ncadrarea unei opere9 a unui fragement 4n genul epic <pera epică reprezintă creaţia literară în proză sau în $ersuri în care un narator po$este(te înt#mplări la care participă personajele) A caracteristică esenţială a operelor epice o constituie faptul că acţiunile se înlănţuie întro succesiune logică (i cronologică .L. '0. cestea nu sunt intotdeauna persoane admirabile. c#t (i prin cea indirectă) *ortretul personajului principal))))))este amplu 6 sumar prezentat) &e insistă 6nu se insistă asupra trăsăturilor fizice. Protagoniste(sunt personajele principale. accentul cade pe acţiune6 pe personaj) !n alt argument prin care un text poate fi încadrat în genul epic îl reprezintă faptul că înt#mplările se desfă(oară într-o ordine logică (i temporală. pot fi niste anti$eroi.

sadar. a spune. prin utilizarea unui vocabular. F valorile e/clamative si interogative ale propozitiilor. verbe si pronume la persoana intai: .. convingator si coerent. pronume ne"otarate si adjective pronominale ne"otarate compuse cu SoriT. iuteala si calitatea luptatorului. balada. apartinand liricii populare. in care se transmit puternice sentimente de dorinta ale unui personaj tanar. scrisoare. pricepera. )n plus.% P %)T T. 8 O se pastreaza: F propozitiile subordonate de orice fel e/istente in vorbirea directa. . limbajul e/presiv este sustinut de o gama variata de procedee e/presiv$artistice: $enumeratia de e/: .m$MM.cuui F elemente de subordonare in fraza (conjunctii subordonatoare.)n primul rand. diferitele idei. romanul.cui:K F unele parti de vorbire: interjectii.. .si mai stie de calareMM.sa fiuMM.. O dispar: F unele semne de punctuatie: IP5. sa analizeze un te/t. fiind o poezie populara. '0<:2/op.E5.. logic. in redactarea unui te/t.aoleuMM. valorificand structura acestuia si resursele e/presive ale limbii).. IQ5. sa redacteze un te/t in care sa se evidentieze caracteristicile fundamentale ale unei opere literare9 ale unui fragment de te/t literar dat (sa motiveze intr$o compunere.sunt scaldatMM. sa redacteze diferitele te/te cu destinatie functionala: cerere.% P %)T T-laborarea unei compuneri solicita capacitatea de e/primare scrisa.. nuvela. comedia.. I. .5. ca si a verbelor (persoanele ) si a ))$a se inlocuiesc cu a )))$a). intalnim elementele de versificatie specifice creatiilor populare: ritmul tro"aic.sunt nascutMM... sa e/prime. . sa aplice.. ou<:2/0'. .sunt frecatMM. a unui registru de comunicare si a unui stil. cesta este completat de alte virtuti.ardeMM.m$am lasatMM. ) Oapar: F verbe de declaratie: a zice.). doina...tipaMM si . & -N 8-6!& *. % O se modifica: F persoana pronumelor personale si refle/ive.. de punctuatie si de e/primare corecta. %apacitatea de e/primare scrisa presupune ca elevul stie si reuseste : sa rezume un te/t literar dat cu modificari facute la trecerea din vorbirea directa in cea indirecta. F modul verbelor (imperativele se inlocuiesc cu conjunctive)..am crescutMM. urmata de verbe de o mare forta e/presiva: .cum am ajuns sa incercMM.. adecvate conte/tului si in conformitate cu normele de redactare. . . invitatie. poezia este ca specie literara o doina. opinii. Pasiunea arzatoare a acestuia este e/primata cu ajutorul interjectiei . locutiuni conjunctionale subordonatoare. IF5 si unele virgule. rima imperec"eata. apartenenta unui te/t la un gen sau la o specie literara: basmul. -N 8-6!& *.care stie sa c"iteascaMM. )n al doilea rand. normele ortografice. . sa caracterizeze un personaj dintr$un te/t studiat sau la prima vedere. a raspunde etc. conform unor cerinte specificate.$ subictele rezolvate(materia) -NPB)8 B.. *e asemenea. . substantivele sau pronumele in cazul vocativ. reuneste amanunte sugestive ale portretului moral. F unele propozitii principale devin subordonate necircumstantiale.. pronume relative si adjective pronominale relative. redate la nivel stilistic de repetita verbului . IR. pastelul. opera apartine genului liric. telegrama. etc.. intr$un mod corect. adverbe relative. 8odificari facute la trecerea din vorbirea directa in cea indirecta . fabula.. sc"ita. ale "aiducului.si mai stie sa inoateMM. este prezenta vocea poetica redata in te/t prin marcile le/ico$gramaticale. . Prima repetitie evidentiaza marmorat.. conform argumentelor mai sus mentionate.a stiMM $ ... a intreba. in scris.. de a lupta pentru dreptate sociala in randurile multimii societatii de a savarsi actul justitiar in calitate deLL. atitudini.%B). imnul.sa amMM.

.&. Punctul culminant il reprezinta tragerea semnalului de alarma. F topica propozitiilor si a partilor de propozitie. &ipsa indicatiilor toponimice si cronologice confera intamplarii un caracter repetabil. iar acesta isi afiseaza proasta crestere. purtata pe peron. %aragiale R*$l +oe. lipsit de respectul elementar. fiind nevoie de interventia conductorului. urmat de puncte de suspensie care ofera cititorului posibilitatea de a deduce sentimentele autorului. %aragiale este considerat Rparintele sc"itei romanestiE.e dezec"ilibreaza. iar +oe este indulcit cu o RciucalataE. ca +oe este un elev intarziat. %aragiale F sc"ita F ).&. printre care se numara si R*$l +oe. tipic. in ciuda recomandarilor unui calator si isi pierde palaria. la Bucuresti. ceea ce sugereaza. rasfatul si obraznicia.. pot fi veridice: Rca sa nu mai ramaie repetentE. prin raportare la nuvela si. in care autorul isi e/prima indirect sentimentele despre educatia gresita data copiilor din unele familii (aristocratice). deoarece intruneste trasaturile acestei specii literare. la roman si are un titlu la fel de concis.. -l ramane pe coridor..E este o sc"ita. %a in orice sc"ita. fapta pe care nu o recunoaste. tot asa cum +oe ii intruc"ipeaza pe toti copiii bogati si rasfatati. in care se afla si biletul. utorul il numeste c"iar RtanarulE. c"iar laconic. i se indica originea.E de ).&. R*$l +oe. insotitoarele trebuie sa plateasca amenda. personajele sunt putine. deci mai putin de o zi). toleranta e/agerata fata de +oe.. dupa mustrarile mamei. %aracterizarea personajului +oe din sc"ita R*$l +oe. %a in orice sc"ita. )ncultura personajului rezulta din discutia RfilologicaE asupra cuvantului RmarinarE. Rde '> 8aiE. )n naratiunea R*$l +oe. deci este un moment reprezentativ. mai ales.. Profitand de atipirea bunicii. ctiunea fiind simpla si lineara. cu trenul. directe si indirecte. scoate capul pe fereastra. .E. nesupraveg"eat. intr$un an neprecizat. producand panica si intarzierea trenului. deci. ca si din fraza initiala a te/tului din care aflam ca el a ramas de mai multe ori repetent.. cel principal fiind anuntat inca din titlu... pretentiile e/agerate.. +oe este dus cu trenul. pe insotitoare le numeste RproasteE. %aracterizarea personajului +oe este realizata prin mai multe mijloace. -ste de dimensiuni reduse. pentru valoroasele creatii din volumul R8omente si sc"iteE. un personaj tipic. stfel. cele trei doamne isi RetaleazaE incultura. un )onel mai mare. lovindu$se la nas si urla..E de ). caci actiunea este simpla. in concluzie. este prezentata o singura intamplare. el traieste cu familia in Rurbea NE F un oras de pe . calatoria este relevanta pentru caracterul personajelor. 8odul de e/primare il caracterizeaza pe +oe drept arogant. de asemenea. in proza. lineara. fiind. putem spune ca R*$l +oe.E este una din sc"itele in care %aragiale trateaza tema educatiei in familiile instarite. -fectuata intr$un interval de timp redus (cateva ore. se bloc"eaza in toaleta. faptele si personajele sunt credibile. din R!rbea NE pana la Bucuresti.. aceasta este o opera epica. iar +oe este copilul obraznic tipic. al carui nume nu este indicat F ceea ce inseamna ca acesta poate reprezenta orice oras. personajele sunt putine si tipice: doua dintre cucoane nu au prenume si reprezinta pe bunicile si mamele care isi rasfata urmasii. .F propozitiile interogative directe devin propozitii interogative indirecte.alea Pra"ovei. respectiv calatoria celor patru personaje. iar pe calatorul care il sfatuieste sa nu scoata capul pe fereastra il califica drept RuratulE.E %a orice sc"ita.

%a in orice sc"ita, comportamentul lui +oe este surprins intr$un moment din e/istenta sa, clar semnificativ: o calatorie cu trenul spre Bucuresti. %ititorul poate deduce din aceasta ca +oe este un copil prost crescut, care cere socoteala adultilor, batand din picior si zbierand sau strambandu$se la calatorul bine intentionat. Basfatat, tratat ca un adult, unicul barbat din familie, deci admirat, el da si alte dovezi de proasta crestere: tipa, se urca pe un geamantan strain, ca sa traga semnalul de alarma, minte si e/agereaza cu curiozitatea, blocandu$se in toaleta. %a orice copil rasfatat, el este in centrul atentiei (egoist), starnind rasul cititorului, prin contrastul dintre atitudinea lui batoasa si situatia de calator, respectiv prin discrepanta dintre ceea ce este si ceea ce vrea sa para, lucru care il face ridicol. Toata bravura lui se topeste atunci cand isi da seama ca a facut o mare boacana si se culcuseste in poala bunicii, prefacandu$se adormit, pentru a nu recunoaste ca a tras semnalul de alarma, desi faptasul poate fi usor depistat dupa firul de plumb rupt. %a orice personaj de sc"ita, el este prezentat sumar, in special in ceea ce priveste fizicul: singurele indicii date de autor sunt varsta de trecere de la copilarie spre adolescenta (RtanarulE) si imbracamintea Run frumos costum de marinar, cu inscriptia pe panglica U&e #ormidableV, care dovedeste conditia sociala a personajului: apartinea unei familii instarite si snoabe. )n concluzie, putem spune ca +oe este personajul principal al acestei sc"ite, un personaj negativ, de care cititorul se detaseaza, desi rade la poznele lui, RfrateleE mai mare al lui )onel Popescu din sc"ita R.izita...E, sc"ita a aceluiasi autor si avand aceeasi tema. R.izita...E de ).& %aragiale F rezumat F *e ,fantul )on, naratorul s$a dus in vizita la familia Popescu, pentru a$l felicita pe )onel, fiul acesteia. -l i$a dus o minge mare in dar. *omnul Popescu nu era acasa, astfel incat vizitatorul s$a intretinut cu doamna Popescu. 8usafirul i$a reprosat gazdei lipsa din societate in ultimul timp, dar aceasta i$a replicat ca este foarte ocupata cu educatia lui )onel. *in bucatarie, s$a auzit vocea slujnicei care striga ca )onel nu se astampara si poate rasturna masina de gatit. *upa strigari repetate, )onel a venit in sufragerie, unde a luat o trambita si$o toba si a inceput sa cante, incat adultii nu se mai auzeau. 8usafirul i$a spus sa ia sabia si sa comande, caci asa fac ofiterii, deoarece )onel era imbracat in ofiter de rosiori. )onel a atacat tot ce ii iesea in cale. ,lujnica a venit cu tava. Pentru a o proteja, doamna Popescu i$a iesit inainte si a fost lovita sub oc"i cu sabia. %opilul a mancat, apoi, dulceata direct din c"esea, iar cand mama i$a atras atentia ca nu este bine, el a iesit cu vasul pe "ol, de unde s$a intors curand cu el gol. 8usafirul a cerut permisiunea sa fumeze. 8ama a aprobat si a spus ca si )onel fumeaza si i$a permis acestuia sa$si aprinda o tigara, admirandu$l. *upa ce a terminat de fumat, )onel a luat mingea primita in dar si a trantit$o cu putere, incat aceasta a sarit pana la policandru si apoi a rasturnat ceasca cu cafea fierbinte a musafirului pe pantalonii acestuia. Peste cateva minute, copilul s$a albit la fata si a lesinat. 8usafirul i$a acordat primul ajutor, apoi a plecat. casa, a constatat ca avea dulceata in sosoni. %aracteristicile unei sc"ite : F apartine genului epic: autorul isi e/prima indirect sentimentele si gandurile, prin actiune si personaje; F naratorul da impresia de neimplicare in faptele relatate, dar trairile lui sufletesti sunt incorporate in personajele create; F povestitorul este adesea obiectiv sau fals obiectiv, caci devine ReroulE cel mai reliefat, participand, uneori, c"iar la actiune; F surprinde scene din viata contemporana scriitorului, fapte veridice sau plauzibile, incat relatarea devine seaca, apeland la un limbaj comun, fara prelucrari literare;

F naratiunea este predominanta (faptele sunt relatate in ordine, in succesiune) c"iar dinamica, dand impresia de miscare, datorita agitatiei personajelor; F prezenta dialogului alaturi de naratiune este o alta caracteristica, iar dialogul poate deveni dominant uneori, apropiind sc"ita de sceneta; F descrierile sunt sumare, dar simbolice, deci nu apar detalii, iar adjectivele si adverbele sunt putine; F actiunea este simpla, lineara, desfasurata pe un plan, in fata oc"ilor cititorului si scurta, dar caracteristica pentru un individ sau pentru colectivitate, in general; F datorita dimensiunilor reduse, ea incepe cu trecerea la obiect, incat e/pozitiunea este scurta, intriga este simpla si evolueaza rapid spre deznodamant, care este, adesea, neasteptat, "azliu sau absent, lasat la aprecierea cititorului; F are rolul de a contura un personaj, nu de a prezenta o fresca sociala, precum romanul; F personajele sunt putine, sc"itate, construite dupa modelul oamenilor simpli, surprinsi in situatii obisnuite; F prefera personajele tipice si energice, fara idealuri inalte; F accentul se pune pe portretul moral, cel fizic fiind doar conturat si c"iar neglijat; F portretul realizat este succint (cateva elemente), cel adevarat se infiripa din actiunile si limbajul personajului; F dintre toate trasaturile personajului, una singura este dominanta, fiind RcercetataE din mai multe ung"iuri; F personajele sunt surprinse intr$un singur moment din e/istenta, dar edificator pentru cititor, care ii poate astfel deduce felul de viata; F timpul de desfasurare a actiunii este scurt (pana la o zi) si precizat; F spatiul este unul singur, si restrans (o locuinta, o camera, un compartiment de tren, o gara, un camp etc.) dar precizat adesea; F stilul este sobru, voit obiectiv; F ideile sunt foarte concentrate (trasaturile de stil definitorii pentru sc"ita sunt concizia si laconismul) si general$umane; F titlul este scurt, dar semnificativ; F prezenta, uneori, a verbelor la prezentul indicativului sugereaza simultaneitatea faptelor, iar aparitia persoanei ) singular il transforma pe narator in personaj; F apar propozitii si fraze scurte, eliptice de predicat, predominand propozitiile principale; F sc"ita este cea mai restransa ca dimensiuni dintre formele prozei scurte. F ).&. %aragiale a creat si momentul, ca sinonim al sc"itei, asa cum arata si titlul celui mai cunoscut volum al sau, R8omente si sc"iteE; *-N definestemomentul ca fiind Run episod al unei scrieri literareE, devenit, prin e/tensie, Ro specie a genului epic in care este surprins un instantaneu semnificativ din viata cotidianaE. R*incolo de nisipuriE de #anus 6eagu F rezumat F )ntr$o dupa$amiaza din vara secetosului an '<23, un taran dintr$un sat de campie buzoian, pe nume ,usteru, iese din casa, manat de pofta unei tigari. )si rasuceste o tigara din frunze uscate de iedera si porneste pe ulita prafuita spre Buzau. ,e intalneste cu dascalul, care ii cere o tigara imprumut, dar caruia ii raspunde ca nu este buna, ca te ustura la limba. ,e uita indelung la santurile goale, uscate, si la albia crapata, plina de mal a raului. Pe o movila, el zareste (sau i se pare ca zareste) un calaret care goneste catre sat si care ii striga (sau i se pare lui) ca vine garla, caci a plouat la munte. ,usteru o ia la fuga spre sat, impiedicandu$se si ridicandu$se rapid, nerabdator sa dea de stire oamenilor ca albia se va umple de apa. )n curand, malul raului se umple de sateni, barbati, femei si copii, tineri si batrani, care isi reiau viata de acolo de unde li se oprise o data cu instalarea secetei: barbatii isi sufleca pantalonii ca sa nu li se ude,

femeile ii tin deoparte pe copii, ca sa nu$i ia apa, un batran pescar pune carlige pentru pesti, iar o fata se piaptana pe indelete, rasfirandu$si cosita. Aamenii asteapta pana la apusul soarelui sosirea apei, dupa care ii cer socoteala lui ,usteru. cestuia ii vine ideea ca morarii din deal au oprit apa si ca acestia trebuie determinati, eventual cu forta, sa$i dea drumul. laturi de vreo douazeci de barbati, el porneste, calare, la deal spre prima moara, unde gasesc iazul gol. &a fel se intampla si la morile urmatoare, incat oamenii il parasesc, intorcandu$se in sat pe jos, caci caii murisera unul cate unul. ,usteru isi continua urcusul, atras de luna ca un somnambul, simtind in fata racoarea valurilor. %aracteristicile unei nuvele : F apartine genului epic: autorul isi e/prima indirect sentimentele si gandurile prin intermediul actiunii si al personajelor; F intindere medie (mijlocie) intre sc"ita si roman; unele nuvele sunt structurate in parti, numerotate cu cifre romane precum romanele (RBudulea Taic"iiE de )oan ,lavici); F predomina naratiunea, dar se impleteste cu descrierea (personajelor, mediului, naturii) si cu dialogul; F actiunea este relativ simpla, c"iar daca mai comple/a decat a sc"itei, urmarind un singur fir narativ, F ea surprinde fapte verosimile, dar cu o nota de senzatie, inedite, deci apar si elemente fantastice; F timpul este mai indelungat decat in sc"ita ajungand pana la zeci de ani; F actiunea este declansata de unul sau mai multe conflicte puternice si se deruleaza rapid, fara comentarii din partea naratorului, spre deosebire de povestire, unde naratorul se implica in relatarea evenimentelor; F conflictul central este constituit in jurul unui personaj puternic reliefat, prezentat amanuntit. F personajele sunt mai numeroase decat in sc"ita, alese din diferite categorii sociale, atat principale, cat si secundare sau episodice, atat individuale, cat si colective; F personajele principale sunt, insa, putine si urmarite in evolutie, fiind simbolice; F evolutia personajelor este determinata nu numai de trecerea timpului, ci si de gradarea evenimentelor; F destinul uman se impleteste cu natura; F uneori e/pozitiunea este ampla, prezentand amanuntit destinul personajelor si alternand timpul trecut cu cel prezent; F partile (capitolele) nu respecta strict cronologia faptelor, fiecare secventa urmarind sa prezinte o ipostaza a personajului, vazut in diferite imprejurari; F implicit, nuvela nu surprinde un singur moment din e/istenta personajelor, ci intamplari petrecute deseori, in decursul unei vieti; F uneori, autorul se afla in afara naratiunii, relatarea efectuandu$se la persoana a )))$a, alteori autorul participa subiectiv; %aracterizarea personajului principal .itoria &ipan, din romanul RBaltagulE de 8i"ail ,adoveanu Personajul principal al acestui roman este .itoria &ipan, o munteanca din zona *ornelor, vazuta in actiune (drumul parcurs de ea pentru descoperirea sotului disparut). %riticul literar Perpessicius apreciaza ca RUBaltagulV este romanul unui suflet de munteancaE. 6umele personajului principal este anuntat din titlu, ca in multe opere literare. cesta ar putea reprezenta, intr$un sens, traiectoria pe care o urmeaza personajul, inasprirea vietii ei, cresterea "otararii acesteia de a face dreptate. -/istenta locuitorilor din acea zona era zbuciumata si fara sa se intample aceasta crima: c"iar din legenda de la inceput, aflam ca *umnezeu ii daruise cu mai putin decat pe altii (isi castigau e/istenta cu toporul ori cu cata sau erau priceputi in mestesugul oieritului).

Preotului ii vorbeste despre dragostea ei statornica. dar si calitati de detectiv. stfel.E .itoria &ipan este un personaj comple/.. iar Rdin cei sapte copii pe care$i avusesera. -a stie ca nu$l va gasi in viata.5 o putere si$o taina pe care &ipan nu era in stare sa le dezlege. dar. aprigi si inca tineri erau dusi departeE. nu se temea.itoria este urmarita in evolutie. asa cum rezulta si din dialogul cu 8inodora. .itoria este demna de 6ec"ifor. pe care la munte nu le putea gasi: R ducea faina de papusoi si legume in desagi. stfel. vantul venit de la nord ii da fiori reci ca o veste proasta. *in momentul in care este sigura ca barbatul ei este mort.E Prenumele eroinei (. in ei se rasfrangea Rlumina castanie a paruluiE. ajunsi si ei la varsta casatoriei.itoria &ipan se dedubleaza. pe atat de repede se adapteaza la psi"ologia oamenilor de care depinde descoperirea adevarului: . facandu$l pe el sa regrete apoi. traind ca orice erou popular in comuniune cu natura: cantatul cocosului pe prag cu fata spre poarta ii intareste convingerea ca barbatul ei s$a dus dintre cei vii. +"eorg"ita. ca toti eroii clasici: incearca sa se comporte normal cu oamenii. dar in interior supararea ei creste. incat romanul RBaltagulE.Portretul fizic este facut in mod direct de catre autor.adoveanu surprinde in . gandite. de$acu trebuie sa te arati barbat..enea la dansa ca la apa cea buna.angeorzan considera ca . stie ca$l doresc si nici eu nu i$am fost urata.E . stfel. asa cum se proceda. ca un barbat ce se afla. anunta autoritatile. %riticul literar Ga"aria . semn ca era inca un copil si incearca sa$l maturizeze: R6u te uita urat.itoria traieste retrospectiv taina iubirii. lasa deoparte supararea ei. ramasesera numai doi: +"eorg"ita si 8inodoraE. .E Pe cat de conservatoare se arata in pastrarea obiceiurilor.adoveanu o infatiseaza ca pe o femeie "arnica. -a ajunge sa descifreze semnele naturii.E Prin calitatile ei. surprins in actiune. ctiunile ei sunt gradate. in drumul ei. faptul ca era apriga. asociind frumusetea e/terioara cu cea launtrica: RAc"ii caprui. respectand traditiile.E %a orice personaj de roman. Rfacand frumoasa urare mireseiE si daruind micutului un banut. observand mai atent oamenii de cand se abatuse necazul asupra ei. parand aceeasi la e/terior. atat inainte de a porni in cautarea sotului. dar singur. ca nu se dadea batuta sau invinsa niciodata: R. +"eorg"ita observa sc"imbarea mamei: R. pe care$l cunoaste precum ii stie numele si in care are incredere: RPoate zabovi o zi ori doua cu lautari si cu petreceri. in cateva linii.itoria dovedeste o intuitie ascutita.E inca din prezentarea fizicului. capata si o tenta de aventura. Tot din descrierea autorului putem deduce varsta personajului: R-ra dragostea ei de douazeci si mai bine de aniE. cat si dupa aceea: se consulta intai cu preotul. cat si indirect. despre &ipan. autorul reda framantarile personajului cauzate de intarzierea peste obicei a sotului: R#usul se invartea "arnic. c"iar daca acesta o batea. torcand si aducand de la campie provizii. )ncepe sa$i evite pe oameni. . . care era cel mai vestit si cunoscut cioban din zona. purtand coc si dansand RvaltE si c"iar o ameninta ca Rii leaga un bolovan de gat si o arunca in apa Tarcaului. adaptandu$si stilul la fiecare si se dedubleaza. farmecul specific fiecareia: R-a era deasupra tuturora. pe de alta parte il cauta ca sa$l ingroape crestineste si pentru ca simte ca$si pastreaza tineretea. )si cearta fata care da semne de indepartare de traditii. considerand ca este numai durerea ei si ca nimeni nu poate intelege ce simte ea: Rinainte de a merge la preot.itoria &ipan misterul feminin. intelege ca jucariile au stat. dar intra pe usa din spate pentru a scapa de iscodelile oamenilorE. cand vede ca sotul ei intarzie prea mult. gandind cum sa$i pedepseasca pe cei care i$au facut rau. . avea I. ca pentru tine de$acu inainte incepe a rasari soarele. cand se intalneste cu o nunta si o cumetrie. se duse la carciuma sa ia o sticla de rac"iu pentru acesta. insa dupa aceea vine la salasul lui.E Portretul moral al personajului este prezentat atat direct. observa ca +"eorg"ita porneste cam temator la drum. pentru a$si atinge scopul.itoria) sugereaza biruinta. . apoi cu vrajitoarea.i cu sotul ei se dovedise asa si.e uita numai cu suparare si i$au crescut tepi de aricioaicaE. pe cel din frunte calarea ea barbateste. dovedind spirit gospodaresc ca orice femeie de la tara. pe cinci caluti. rememorandu$si viata. intreaga strategie de cautare a sotului se desfasoara prin asocierea semnelor vremii cu starile sufletesti ale personajelor.

itoriei. incat reprezinta o fresca a societatii pe care o infatiseaza. RBaltagulE nu este un roman foarte intins. putem spune ca . de la tara. fiind considerata de unii ca o inlantuire de nuvele. ceea ce dovedeste ca autorul cunostea foarte bine sufletul taranului roman.copul autorului a fost de a aduce in fata cititorului. asa cum arata si motoul si actiunea. . )n partea a doua (capitolele . ca in momentul mortii sa recunoasca: R. descrierea datinilor si a obiceiurilor din satele de munte. locul crimei. caci in mai multe citate din roman gasim referiri la ocupatiile lor primejdioase (pastoritul. si aici autorul isi e/prima indirect sentimentele. RBaltagulE are o actiune simpla. trebuie sa fie fermecata. %a in orice opera epica.itoria &ipan Rnu este o mulier impotens (muiere fara putere). ceea ce face ca ea sa fie impartita de cele mai multe ori in volume.treinu).adoveanu isi inzestreaza cu numeroase calitati personajul principal pentru a putea reinstala ordinea. ci o e/presie severa a mediului alpin. prin insusirile ei deosebite si de aceea. deducem ca . urmarite in evolutie. dar care reuseste prin calitatile ei sa afle adevarul despre disparitia sotului. frumusetea morala a femeii romance. . cere negustorului bani marunti pe care ii baga intr$un colt de naframa sa$i aiba la indemana si sa cumpere raspunsurile oamenilor. )n concluzie. . umila. romanul este cea mai intinsa. capitole sau subcapitole numerotate cu cifre romane si c"iar purtand fiecare titluri (subtitluri). pedepsirea ucigasilor si indeplinirea datinei (ritualul de inmormantare a sotului ucis).i sa se stie ca a fost intocmai cum a aratat sotia mortului.adoveanu F roman F Bomanul este o specie literara a genului epic. evidentiindu$i calitatile sau generalizandu$le. ca sa$si continue viata. taiatul lemnelor) ca si la viata femeilor din acea zona carora Rle era dat sa ramana vaduve inainte de vremeE. stfel. apoi se intoarce acasa. incat critica literara considera ca RUBaltagulV este partea nescrisa a U8ioriteiVR (. c"iar fastuoasa. *eci. lineare (cautarea lui 6ec"ifor &ipan). cu multe personaje. *upa gasirea ucigasilor si pedepsirea lor. cu inima impacata ca si$a facut datoria fata de 6ec"ifor &ipan.itoria a reconstituit totul. rezulta ca ea savarseste ceea ce isi propune. *e aici. nu noaptea si nici in singuratate cum se intampla cu sotul ei. *intre speciile epice. dupa mama el era taran si a inc"inat numeroase opere memoriei acesteia. celelalte personaje isi e/prima punctul de vedere. RBaltagulE este un roman inspirat din balada populara R8ioritaE. prezentarea unei comunitati dintr$un sat de munte.umbla Rintre rasaritul si asfintitul soarelui si numai pe langa oameniE. inaintea autoritatilor. tematoare. in general. RBaltagulE de 8i"ail .))$N)))) gasim caracterul dinamic al actiunii simple. traditia si legea in acel colt indepartat.itoria ii face sotului ei o inmormantare specifica. gasirea ucigasilor.)) avand caracter dramatic.E (%onstantin %iopraga).E *e aici. aflam descoperirea. sa$si creasca copiii si sa aiba grija de gospodarie.adoveanu admira calitatile poporului roman. spre deosebire de alte romane. redusa la cautarea ciobanului disparut: par toate momentele subiectului dupa cum urmeaza: in partea ) (capitolele )$. 8unteanca ii uluieste pe cei din jurul sau. care traiesc o e/istenta aspra. dmiratia se impleteste cu compasiunea fata de acestia. si pe cele ale oamenilor de la munte. stfel. in locuri diferite. caci asa cum ne amintim.$N.. situarea in prim$plan a familiei &ipan. atat principale cat si secundare sau episodice. %alistrat Bogza este la fel de uluit de e/actitatea cu care . cu actiune complicata. dupa o perioada de lucru scurta. de cea mai mare intindere.ladimir . personaj reprezentativ la care trasaturile fizice si etice au ceva din taria locurilor. desfasurata intr$un timp indelungat. -l a fost publicat in '<1>. luate din toate categoriile sociale. insistandu$se asupra c"ipului . +"eorg"ita isi pune un semn de intrebare: R8ama asta cunoaste gandurile oamenilor. el pune ca personaj principal o femeie simpla. . re numai saisprezece capitole numerotate cu cifre romane.)) predomina caracterul e/pozitiv.E &a randul lui. dezvoltand motivul maicutei batrane din R8ioritaE. in proza. )n partea a treia (capitolele N).itoriei &ipan si a portretului initial al eroinei. in special.. cu ajutorul actiunii si al personajelor. pedepsirea raufacatorilor. a evenimentului care provoaca nelinistea .

itoriei. un Rtopor cu coada lunga. maicutele de la manastirea Bistrita). spre sfintire parintelui *anila. observam ca aceasta s$a desfasurat in locuri diferite din 8oldova si a durat trei anotimpuri. se afla sange. +"eorg"ita este personaj secundar. cei doi ciobani ucigasi. negustorii. cand natura este mo"orata. . prezinta starile sufletesti ale personajelor in ton cu aspectele din natura. carciumarii )acob si domnul Toma. 6ec"ifor &ipan. . gandind ca va afla ceva sau va fi ajutata in vreun fel. si in RBaltagulE apar multe personaje. ici ea (ca si autoritatile. . situata intre localitatile . Trece prin . Bicaz si %alugareni. impletit cu unul de familie. luate din toate categoriile sociale. pe care a primit$o in cap. negustorii (*avid. mos Pricop etc.itoria &ipan. cand . . eroina romanului "otaraste sa plece in cautarea sotului disparut. alcatuit dintr$un substantiv comun. desi trecusera peste saptezeci de zile. cand toata natura renaste ca si ea. toamna.itoria face o vizita preotului si vrajitoarei. apoi. . %a in orice roman. mos Pricop). dar nu a obtinut nimic.abasa. prezent in momentele importante ale actiunii romanului.itoria nu isi gaseste linistea pana cand nu demasca pe ucigasi. . sotia lui. care deprinde tainele oieritului.u"a. baciul le/a.) si c"iar personaje colective (participantii la cumetrie si la nunta). insotindu$si mama in descoperirea adevarului. laturi de acestia apar. #ace rost de bani si pleaca in cautarea sotului. iar la %ruci da de o nunta. intrebuintat si ca armaE (*-N). -a este indemnata sa mearga la manastirile Bistrita si Piatra 6eamt. +"eorg"ita nu are bratul puternic ca al unui barbat. unde isi da seama ca barbatul este mort. afirmand ca pe baltagul unuia dintre cei doi.isarion. insotita de fiul sau. -i ii trebuie aceasta arma (ca si pusca pe care o luase). infatisand$o pe . %alistrat Bogza si llie %utui. . c"iar daca nu este )mplicat in actiune. Beferiri la baltag se fac si in momentul culminant al actiunii. argatii. ceste personaje sunt impartite in pozitive si negative.atra *ornei spre Brosteni. 6ec"ifor &ipan este si el personaj principal.itoria. reprezentantii bisericii (preotul *aniil. deoarece el este evocat de la inceputul pana la sfarsitul romanului de catre toate personajele. Borca. parintele . %and .itoria gaseste osemintele sotului intr$o prapastie. *eoarece actiunea este inspirata din R8ioritaE. semn ca acela i$a rapus barbatul. RBaltagulE de 8i"ail . )n drum. prin care autorul ne sugereaza ca denumeste. fiul lor. miseleste. *in prezentarea actiunii. +"eorg"ita. 8inodora.itoria este cuprinsa de ganduri negre.adoveanu F e/plicarea titlului F Titlul romanului este scurt. dascalul ndrei.ctiunea incepe la 8agura Tarcaului (in 8oldova). Tot concret apare acest obiect in deznodamantul romanului. la lasarea noptii. intr$un loc pustiu. mai tarziu) constata ca decesul acestuia fusese provocat de o lovitura de baltag.adoveanu.itoria &ipan stand pe prispa si gandind la sotul ei care plecase toamna la targ si nu se mai intorsese. . cu interferente de bildungsroman si c"iar de aventura (politist).rajitoarea 8aranda si fiica . la singular. +"eorg"ita. cea din urma facandu$si educatia la manastire. ramas in literatura romana ca un mare poet in proza al naturii. in concluzie. caci constatase ca fiul ei. putem spune ca RBaltagulE este un roman social. ici eroina se preface ca vorbeste cu mortul sau singura.itoria &ipan este personajul principal. invitandu$i la praznic pe cei doi banuiti: %alistrat Bogza si llie %utui. pentru ca opera respectiva sa devina o fresca sociala.u"a si . la Borca intalneste o cumetrie. care prin actiunile ei sustine firul naratiunii romanului. si "otaraste sa$si continue viata preluand si grijile sotului. la *orna. cele mai multe personaje provin din lumea oierilor: 6ec"ifor &ipan. .abasa si . -a descopera adevarul primavara. pe care$l da. ea comanda fierarului un astfel de obiect. 6umeroase personaje episodice apar pentru a pune in evidenta calitatile personajului principal (cei doi ucigasi.

-le au grija de casa si de copii in lipsa sotilor. petrecuta in locuri diferite.itoriei. ii vine de "ac. in afara oieritului. devine violent. autorul ne lasa sa intelegem ca multi isi pierd viata. cercetand.iata si asa dura a . afirmand: R8ulte femei raman vaduve inainte de vremeE. . devenise mai indarjita. asa incat nu lasa rezolvarea situatiei privind disparitia acestuia in seama autoritatilor. sprimea personajului principal creste. Personajul principal este . descoperind o crima privita de autoritati ca oricare alta. ci incearca pe cont propriu sa afle adevarul. asa cum poate simboliza termenul RbaltagE. asa cum se va intampla si cu 6ec"ifor &ipan. ea il tot impunge cu vorbe pe %alistrat Bogza. cest roman isi propune sa prezinte. deoarece. )n toate romanele. )n acest conte/t. la inceputul toamnei. adica la e/terior pastreaza aparentele. intr$un timp indelungat si antreneaza multe personaje. #acand aprovizionarea de la campie. era pusa pe cearta.adoveanu F povestire cu precizarea momentelor subiectului F RBaltagulE este un roman. iar aceasta latura a ei dovedeste ca s$a inasprit. nici bunica$ta. RBaltagulE este o fresca sociala. e/pozitiunea este mai ampla. depasind sensul propriu si ajungand la numeroase sensuri figurate. nemultumita si indarjita ca ascutisul unui baltag.E RBaltagulE de 8i"ail . incat acesta isi pierde cumpatul.E -a fusese dintotdeauna o femeie puternica si apriga. prete/t pentru ea de a putea gandi in voie la intarzierea neasteptata a sotului (6ec"ifor &ipan). contra fiicei sale care vrea sa rupa traditia: Riti arat eu coc. +"eorg"ita. RBaltagul este romanul unui suflet de munteanca. de la inceputul secolului al NN$lea. isi impune singura un post negru de douasprezece saptamani.itoria &ipan. Pentru zona geografica surprinsa de autor. ce$si infrunta barbatul. semnificatiile titlului sunt numeroase. *e la moartea barbatului. valt si bluza. care se comporta ca Run =amlet femininE. pentru a vinde oi (intriga). . si in felul acesta se da de gol: R sculta femeie. cu ajutorul cainelui. in amanunt. insa +"eorg"ita.ceasta insinuare are efectul scontat. drumul parcurs de o nevasta de oier din muntii *ornei.itoria &ipan. %and ramanea singura. ltfel iti leg o piatra de gat si te dau in TarcauQE Taisul baltagului se poate asocia si cu mintea ascutita a . pentru descoperirea adevarului privind disparitia sotului. in conditii misterioase. mormai cu manie Bogza. are un subiect bine conturat. Abservam ca cele mai multe din sensurile figurate ale titlului se regasesc in portretul personajului principal feminin. pe care$l durase mai bine de douazeci de ani.i e/istenta femeilor din acea zona este dura. asa cum observa c"iar fiul ei. dar in interior devine alta. dar care ei ii sc"imba e/istenta. &a praznic. ca atare. care statea mai mult singura luptandu$se cu gandurile. plecat la *orna. capatand. . deoarece actiunea este mai complicata. pe cinci caluti. . caci ucigasul se demasca si in culmea disperarii. banuind.E *in momentul in care este sigura ca barbatul i$a fost ucis si jefuit.itoria se deplaseaza calare pe cai: R ducea faina si legume in desagi. spuneQE . pe fundalul supararii produse de disparitia sotului. a devenit mai aspra de cand i$a disparut sotul: are cosmaruri. %a orice roman. deci. era coplesita de suparare. baltagul (numit uneori RtoporE) este unealta cu care barbatii isi castiga e/istenta. Biscurile ocupatiei de oier pot fi redate si ele de unul din sensurile figurate ale substantivului RbaltagE. deci o specie literara epica si. din care iese mai indarjita contra oamenilor care i$au stricat caminul. arde$te para focului sa te ardaQ 6ici eu.itoria se dedubleaza. . o monografie a satului romanesc de munte. ar da satisfactie dusmanilor. vrea sa loveasca din nou cu baltagul. asa cum observa unii critici literari. valoare de simbol. cand afirma: R8amei i$au crescut tepi de aricioaica. constienta ca daca s$ar plange.itoriei. pe cel din frunte calarea ea barbateste. prezentata inca de la inceput torcand pe prispa casei din 8agura Tarcaului. de ce tot ma fierbi si ma intepi atatP i ceva de spus. nici bunica$mea n$am stiut de acestea si in legea noastra trebuie sa traiesti si tu.

. ea a decis sa plece in cautarea celui disparut. voiniceste. doua sau mai multe volume. F uneori capata accente lirice. #emeia a cerut sfatul preotului. care a condus$o imediat la locul crimei. iar femeia decide sa se intoarce acasa. ciresariQE (al . inmormantarea crestineasca si descoperirea adevarului.itoria &ipan a gandit toate amanuntele acestuia. *esi nu plecase niciodata la un drum atat de lung. apoi vrajitoarei din sat si c"iar a mers la manastirea Bistrita incercand sa afle dezlegarea obsesiei ca barbatul ei a murit. ea decide sa nu paraseasca meleagurile respective. #emeia organizeaza inmormantarea si conduce discutia in timpul praznicului. R ripi de zapadaE (al ). de obicei. zeci si sute de ani. W secvente epice. F evenimential (al actiunii) care devine cadrul actiunii. R*rumuriE (al ))$lea) si R)ntre vanturiE (al )))$lea). a mers la subprefect sa anunte disparitia sotului. discursul) si c"iar dramatice. W in general. W scene (unitati compozitionale la nivelul constructiei de ansamblu) reprezentative pentru obiectivele artistice ale autorului. Bomanul R%iresariiE al lui %onstantin %"irita are cinci volume: R%avalerii florii de ciresE ()). %u mintea ascutita ca un brici de ceea ce aflase (doi oieri din preajma locului crimei prosperau vazand cu oc"ii). secventa cuprinde mai multe evenimente care se succed (intr$o ordine cu valoare simbolica). a batut baltag pentru +"eorg"ita. e/plicatie. descoperirea osemintelor lui 6ec"ifor &ipan intr$o prapastie.+andurile ei negre care o stapanesc de multa vreme ca si cosmarurile in care 6ec"ifor &ipan aparea frecvent trecand calare o apa neagra. R%astelul fetei in albE (al ))$lea). reconstituirea drumului acestuia.$lea). romanul R&a 8edeleniE de )onel Teodoreanu este o trilogie (alcatuit din trei volume cu subtitlurile R=otarul nestatornicE ()). dedicatie). numerotate cu cifre romane si9sau cu titluri9subtitluri. . *escoperirea cadavrului reprezinta punctul culminant al actiunii mai mult pentru cititor. Timpul: F indelungat. implicit pedepsirea ucigasilor. %aracteristicile unui roman : F apartine genului epic: autorul isi e/prima indirect sentimentele si gandurile prin intermediul actiunii si al personajelor. ca in multe romane. . *eznodamantul este amplu.i$a facut rost de bani de drum.$lea). construite. W planuri (moduri de incadrare a subiectului). ca unitati de constructie a scenei sau de legatura intre scene. pornit la drum. "otarata sa o aduca si pe 8inodora sa vada locul unde a murit si se afla inmormantat parintele ei. panoramice. reprezinta intriga romanului: barbatul ei intarziase de mai multe ori. deoarece in sufletul . vanzand produse domnului *avid.tructura specifica: W un prolog (introducere. pana cand ucigasii se demasca. urmand traseul sotului pana cand a descoperit cainele acestuia (&upu). pana cand nu afla adevarul. pe capitole9subcapitole. *imensiunea: unul. *esfasurarea actiunii este mai simpla decat in alte romane si poate fi impartita in patru mari secvente: asteptarea sotului. fi/e9mobile. %a element de constructie a romanului. W un epilog (concluzie. cand a avut senzatia ca icoana 8aicii *omnului plange. incat a devansat autoritatile in gasirea faptasilor. compozitia este de mare intindere si infatiseaza tabloul de ansamblu al unei epoci. uneori cu (sub)titluri diferite. dar nu a asteptat ca autoritatile sa$i rezolve problema. uneori de factura cinematografica. (aparand confesiunea. al unei societati (fresca). *upa drumul la manastire. apropiate9departate. F cu valoare simbolica. definitoriu pentru natura scrierii: a) istorica9de epoca. *e e/emplu. dar niciodata asa de mult ca acum (peste saptezeci de zile). .itoriei e/istase de la inceput certitudinea ca sotul ei nu mai este printre cei vii. si R*rum bun. RBoata noroculuiE (al )))$lea). ca sa reia treburile de unde le lasase. cu spatele catre ea. deznodamant). adeseori. -i sunt pedepsiti (unul platind c"iar cu moartea).

secventa cu un alt continut). . locuri diferite. numeroase.b) de actualitate9moderna. lasandu$le sa actioneze singure. )n functie de pozitia adoptata de narator in raport cu te/tul se vorbeste despre urmatoarele tipuri de naratiune: F la persoana a )))$a. . W reconstituie trairile personajelor (timp interior). F constructia simetrica 9 asimetrica. d) densa (dinamica). F RanulareaE actiunii. prin te"nica contrapunctului (in literatura: dezvoltarea aceleiasi teme in medii si momente diferite. marcand semnificatia comuna a secventelor epice). in care timpul se dilata sau se contracta. F descrierea. Personajele: F numeroase. stie totul si ii povesteste si cititorului (este omniscient). 8omentele subiectului sunt prezentate amanuntit: F e/pozitiunea este ampla si te introduce direct in e/istenta protagonistilor. . cuprinzatoare.patiul$cadru corespunde timpului evenimential. . F individuale 9 colective. F alternanta. principal si altele secundare. . social) sau interior (sufletesc). b) ca e/ponent al unei actiuni indepartate ca timp. F dialogul. apartinand tuturor claselor (paturilor sociale) deci. valoare simbolica. Protagonistul 9 protagonistii are 9 au semnificatii comple/e: a) in plan general$uman (sunt tipuri umane general$valabile). focalizand actiunea. ctiunea de tip traditional: a) complicata (cu numar mare de personaje). c) de anticipatie. F pauza descriptiva (insertia descrierii intr$o. F simbolice. descrierea$cadru. preocuparile si aspiratiile acestora. F la persoana ): autorul ia parte la actiune si povesteste cititorului ceea ce vede. care: W inregistreaza actiunea cronologic sau discontinuu (cu intoarceri in timp sau cu anticipari). sugerand conditia sociala a personajelor.ocea naratorului este vocea din te/t care ii relateaza cititorului actiunea. F problematica variata. aude si simte. cand autorul se afla deasupra tuturor actiunilor. F impersonala: naratorul se ascunde in spatele personajelor. o varietate de tipuri umane: F principale 9 secundare 9 episodice. F urmarite in evolutie. c) gradata (inlantuie momentele subiectului in ordinea consacrata).iziunea autorului asociaza9alterneaza modalitati narative diferite in functie de obiectivele artistice: F intrepatrunderea modurilor de e/punere: F naratiunea (de tipuri diferite). F legendare (martori ai timpului lor si ai marilor valori spirituale). b) ramificata printr$un conflict e/terior (politic. W da valoare simbolica unui eveniment sau tuturor. F dateaza evenimentele: F narativ (al povestirii propriu$zise). pentru evocarea vietii dinauntrul ei si surprinderea starilor sufletesti si a dinamicii sentimentelor. in romanele de analiza (in special moderne) si inlocuirea cu RtranseE din e/istenta cotidiana sau reducerea la strictul necesar.patiul are. ca si timpul. intrerupand relatarea cronologica in favoarea celei subiective. care permite considerarea romanului apartinand unui 9 unor anumit tip 9 tipuri. F monologul e/terior si interior. uneori a planurilor.

F intriga este reprezentata de un conflict principal si de mai multe secundare; F actiunea nu evolueaza rapid spre deznodamant, ci cunoaste numeroase planuri, desfasurandu$se in locuri diferite si intr$un timp indelungat (este comple/a). R8ioritaE F comentariu literar F )n R)storia literaturii romaneE, criticul si istoricul literar +eorge %alinescu a afirmat ca la baza literaturii romane stau patru mituri: F mitul e/istentei pastorale a poporului roman (R8ioritaE); F mitul estetic, conform caruia creatia, inclusiv cea artistica, trebuie sa aiba drept fundament o jertfa (R8onastirea rgesuluiE); F formarea poporului roman din romani si daci, prezentata figurat in (RTraian si *oc"iaE); F mitul erotic (RGburatorulE), Balada populara R8ioritaE a fost culeasa de lecu Busso din muntii .rancei in ';(> si data spre publicare lui .asile lecsandri, care a inclus$o inRPoezii poporale ale romanilorE, (';(0). *esi are in jur de '(> de ani vec"ime, ea circula si astazi, in peste '2>> de variante, atat ca balada populara, cat si ca bocet, cantec de leagan si colind, pe intreg cuprinsul tarii. Balada populara este o specie a genului epic, in versuri negrupate in strofe, de mare intindere, cu o actiune simpla, lineara, menita sa aduca in prim$plan personajele, putine, dar prezentate in antiteza. )n cazul R8ioriteiE, actiunea se desfasoara RPe un picior de plai9 Pe$o gura de raiE, deci intr$un spatiu fantastic si in acelasi timp feeric (rai X paradis). 8omentul este unul atemporal. !n vesnic prezent, e/presie a trans"umantei (procesul de migratie a turmelor de oi, insotite de stapanii lor spre ses o data cu sorirea toamnei si inapoi la munte primavara), asa cum rezulta din verbul la indicativ prezent Rse coborE si din interjectia verbala RiataE. %ontinutul (subiectul) este simplu: trei ciobani, reprezentand cele trei mari provincii romanesti (8oldova, Tara Bomaneasca si rdealul) si$au unit turmele pentru a ierna la campie. *oi dintre ei (ungureanul si vranceanul) devin invidiosi pe moldovean si se "otarasc sa$l omoare, pe la apusul soarelui. ,e intampla, insa, ceva neasteptat: intre oile moldoveanului se afla una nazdravana (adica, cu puteri fantastice), care afla de e/istenta complotului si i$l dezvaluie stapanului. -a s$a manifestat deosebit timp de trei zile (a be"ait, s$a agitat, nu a mancat) pentru a atrage atentia stapanului si a$i putea e/pune pericolul ce il pandea. )ntre cioban si oaie are loc un dialog plin de afectiune, presarat cu numeroase diminutive, semn ca, pentru ea, stapanul este unicul cioban din lume, iar pentru el, ea este familia lui. RF 8iorita laie, 9 &aie, bucalaie, 9 *e trei zile$ncoace 9 +ura nu$ti mai taceQ 9 Ari iarba nu$ti place 9 Ari esti bolnavioara, 9 *raguta mioaraP 9 F *ragutule baceQ 9 *a$ti oile$ncoace 9 &a negru zavoi 9 %a$i iarba de noi 9 si umbra de voi. 9 ,tapane, stapane, 9 iti c"eama s$un cane 9 %el mai barbatesc 9 ,i cel mai fratesc...E fland de posibilitatea mortii, ciobanul moldovean adopta o atitudine demna, senina, facandu$si, liric, testamentul. *eci, desi balada este o specie epica, in R8ioritaE partea cea mai intinsa (apro/imativ ;> de versuri din cele '01) este una lirica, din care se deduce sufletul romanului. ceasta parte a baladei este de o mare frumusete si cuprinde urmatoarele motive: F testamentul; F alegoria moarte$nunta; F maicuta batrana cautandu$si fiul. )n testament, ciobanul lasa cu limba de moarte sa fie ingropat in universul sau familiar, dand glas comuniunii omului din popor cu natura: R%a sa ma ingroape 9 ice pe$aproape, 9 in strunga de oi 9 ,a fiu tot cu voi;9 )n dosul stanii 9 ,a$mi aud canii; 9 ste sa le spui 9 )ar la cap sa$mi pui 9 #luieras de fag 9 8ult zice cu dragQ 9 #luieras de os, 9 8ult zice duiosQ 9

#luieras de soc 9 8ult zice cu focQ 9 .antul cand a bate 9 Prin ele$a razbate 9 ,$oile s$or strange 9 Pe mine m$or plange 9 %u lacrimi de sangeQE *in continutul versurilor aflam conceptia romanului despre moarte: aceasta nu este decat o continuare a vietii, intr$un alt loc. %iobanul se arata cunoscator al traditiilor si obiceiurilor: celui care a murit nelumit i se organizeaza o inmormantare ca o nunta. *e aceea, mesajul lui catre toti cei care vor intreba de el este: R,a le spui curat 9 %a m$am insuratQE Prezentarea ceremonialului nuptial apare, insa, inversat, la o lectura atenta: nunta nu este altceva decat alegoria mortii. %iobanul se insoara Rcu$a lumii mireasaE (nimeni alta decat moartea), la nunta lui a cazut o stea (simbolul mortii), iar prezenta simultana a celor doua corpuri cosmice sugereaza apocalipsa. R,oarele si luna 9 8i$au tinut cununa, 9 Brazi si paltinasi 9 i$am avut nuntasi 9 Preoti, muntii mari, 9 Paseri, lautari, 9 Pasarele mii 9 ,i stele facliiQE Tot in partea testamentara, apar doua portrete, de o mare frumusete morala: al fiului, realizat de mama si$al mamei, creionat de fiu. %ele doua portrete prezinta idealurile: de frumusete masculina (fiul) si de dragoste materna (mama), deci sunt tipice: R%ine$a cunoscut 9 %ine mi$a vazut 9 8andru ciobanel 9 Tras printr$un inelP9 #etisoara lui, 9 ,puma laptelui; 9 8ustacioara lui, 9 ,picul graului; 9 Perisorul lui, 9 Pana corbului; 9 Ac"isorii lui, 9 8ura campuluiQE R8aicuta batrana 9 %u braul de lana, 9 *in oc"i lacrimand, 9 Pe camp alergand, 9 Pe toti intreband 9 ,i la toti zicand:E Portretul fizic al tanarului este alcatuit dintr$o suita de metafore inspirate din elementele naturii in care a trait si unde vrea sa fie inmormantat. %el al mamei este constituit preponderent din verbe la gerunziu care e/prima o actiune continua, sugerand zbuciumul sufletesc al acesteia. Balada R8ioritaE a fost privita, inca de la aparitie, ca reprezentativa pentru spiritualitatea poporului nostru. Totusi, prin lipsa unei actiuni consistente, si mai ales a punctului culminant si a deznodamantului (nu stim ce s$a intamplat cu ciobanul moldoveanQ), ea a dat nastere unor interpretari contradictorii: RpesimistiiE au considerat ca poporul roman este pasiv in fata mortii, ca si ciobanul mioritic; RoptimistiiE sustin ca, dimpotriva, poporul roman este un iubitor de viata, cu o atitudine activa in fata acesteia si a mortii: in balada, moartea nu este o certitudine, ci o posibilitate (o ipoteza): R*e$a fi sa morE. %ea mai frumoasa interpretare a dat$o 8ircea -liade, in lucrarea R*e la Gamol/e la +ingis$"anE Rromanul a avut mereu puterea sa$si transforme durerea intr$o creatie spirituala de mare elevatieE, deci felul in care tanarul cioban isi imagineaza inmormantarea nu este altceva decat reflectarea atitudinii sale in fata crudului destin. Aglinda a sufletului romanesc, marturie peste veacuri despre geniul creator al poporului nostru, R8ioritaE a reprezentat o permanenta sursa de inspiratie pentru literatura culta: romanul RBaltagulE al lui 8i"ail ,adoveanu, (care are ca moto c"iar un vers din aceasta balada), sau poezia R8ai am un singur dorE a lui 8i"ai -minescu, considerata de +arabet )braileanu RU8ioritaV poetului.E RToma limosE (balada populara) F analiza literara F %a in orice balada, actiunea este simpla, lineara, deoarece nu se afla in centrul atentiei, accentul cazand pe personajul principal pozitiv. -/pozitiunea aduce in fata oc"ilor cititorului un spatiu geografic romanesc fara nume: R&a poalele muntelui, 9 8untelui Plesuvului 9 Pe campia verde$intinsa 9 ,i de cetine coprinsaE Timpul este si el vag, semn ca astfel de fapte s$au putut petrece oricand in -vul 8ediu romanesc: campia verde ar sugera primavara, iar faptele vin sa confirme acest anotimp. vand un ragaz, "aiducul Toma limos sade Rtolanit si cu murgul priponitE alaturi. *orinta lui este a inc"ina cu un om, satul de viata de pribegie si plina de pericole.

-l aduce un omagiu naturii (copacilor, armelor) care i$a fost singura familie, dar tanjeste dupa o prezenta omeneasca. sistam, deci, la un ritual inc"inat vinului intr$un monolog liric, ce e/prima contopirea "aiducului cu natura. Padurea, personificata, ii raspunde prevestind urmarea: Rse cutremuraE. +"inionul face ca cel care apare sa fie c"iar Rstapanul mosiilor 9 si domnul campiilorE, boierul 8anea. *esfasurarea actiunii: Boierul, furios, cere socoteala "aiducului pentru calcarea mosiilor, pentru alte pagube, imaginare, disproportionate, cerand drept vama murgul acestuia, care$i era lui Toma ca un frate. =aiducul ii propune sa bea cu el un pa"arel, dupa care vor analiza situatia si va plati pagubele. Boierul se preface ca accepta, dar cu o mana ia plosca, iar cu cealalta il injung"ie miseleste. Punctul culminant este momentul justitiar, care$l ridica pe "aiduc la dimensiunile unui erou fabulos. =aiducul isi aduna ultimele puteri, isi incinge pantecele cu braul si pleaca, in urmarirea boierului, calare si c"iar zburand, ca in basme. -l il ajunge din urma pe las si ii taie capul, lasandu$l in tarana pentru ca, pe lumea cealalta sa nu$si gaseasca linistea. *eznodamantul reprezinta un moment inaltator: dupa ce si$a amanat moartea, "aiducul se pregateste pentru ea; simtindu$si sfarsitul aproape, Toma limos isi face testamentul pe care il incredinteaza calului. -l cere sa fie inmormantat in natura, intr$o groapa sapata de cal cu piciorul si sa aiba bujori si busuioc Rla cap si la picioareE. *upa ce il va ingropa, calul va merge la noul stapan, desemnat de Toma limos din randul celorlalti "aiduci, transmitand, astfel, randuiala "aiduciei. +lasul codrului devine un bocet cosmic. %a in orice balada, personajele sunt: F putine (deoarece actiunea este simpla, lineara, menita sa puna in lumina personajele); F prezentate in antiteza; F reale si fantastice; umane si animaliere; ') Toma limos este personajul principal pozitiv, construit, dupa modelul real al "aiducului cunoscut sub acest nume in mod direct, inca de la inceput, precizandu$se conditia sociala si originea. Portretul fizic al "aiducului este unul specific idealului de frumusete masculina al poporului roman: suplu, tras prin inel, dar impozant Rnalt la stat, cum se spune si in basme, cu oc"ii negri Rca mura campuluiE. Portretul moral: #iind reprezentantul poporului, el este coplesit de calitati dovedindu$se astfel simpatia populara fata de erou: ,fatos, comunicativ si destept: Rmare 9a sfat; foarte viteaz (asemanandu$se cu eroii pozitivi ai basmelor): Rviteaz cum n$a mai stat F gradul superlativ absolut; ospitalier si sincer: RPan$atuncea, mai fartate, 9 *a$ti mania la o parte 9 ,i bea ici pe jumatate.E *e asemenea, el este infratit cu natura: pentru orice "aiduc, natura este casa, mediul de viata, iar elementele naturii rudele lui. %opacii (si este mentionata varietatea acestora in semn de simpatie) ii sunt Rfratiori de poteri ascunzatoriE. %odrul reactioneaza omeneste: Rse cutremuraE intuind soarta "aiducului, ii mangaie fruntea si$i saruta mana, iar armele ii sunt surori. )n natura a trait si in natura vrea sa fie inmormantat, simplu, direct in pamantul peste care s$a presarat RfanisorE (element al naturii), cu flori de camp la cap si la picioare. )n final, natura il va primi la san si$i va veg"ea somnul ca o mama. *ragostea pe care o are pentru calul lui este una deosebita, specific romaneasca: s$a constatat ca romanul considera animalele domestice o a doua familie, umanizandu$le. -l i se adreseaza calului cu diminutivele RmurgutuleE si RdragutuleE, il gateste Rcu pripoane de argintE si ii incre #amilia in doua opere literare studiate tat 8arin Preda, cat si )on %reanga reusesc sa creeze doua familii veridice, romanesti, dar aproape total diferite. )n toate aspectele se remarca diferente, asemanarile fiind de mult ori ine/istente. *aca familia din =umulesti apartine secolului N)N, cea din %ampia Baraganului este surprinsa cu putin timp inaintea zbucnirii celui de$al doilea razboi mondial, cand "timpul era inca rabdator cu oamenii".

-i sunt nazdravani. ocupanadu$se de educatia copiilor. maturizati mult prea repede. dintre care sunt amintiti viitorul )on %reanga si Ga"ei. . o nevoie si nicidecum o placere. )on %reanga zugraveste o lume in care "abitatul familei apare ca fiind un spatiu afectiv si protector. %u aceiasi oc"i va fi privit si 6ica. cu o singura e/ceptie: +a 8aria. detasat de ceilalti membrii ai familiei unul din factorii destramarii din final este si faptul ca el era necomunicativ. gospodar. -le prezinta oamenii asa cum sunt. 6ici cand vorbim de relatiile din cadrul familiei nu putem vorbim de asemanari. iar al doilea grup din sotia actuala. -ste subliniata lipsa afectiunii. %atrina. uneori violente. )n sc"imb.B . numai )lie afirmandu$se pe plan social. %omunicarea intre membri este privita ca fiind un c"in. pe cand 8arin Preda reda o lume brutala. semanari se pot observa cand vorbim despre rolurile si ocupatiile specifice ale membrilor. 8arin Preda infatiseaza doua grupuri reunite sub firea autoritara a lui )lie 8oromete: primul este format din baietii sai din prima casatorie $ 6ila. semeni ei. dupa ce se va intoarce de la seminar si va canta "=ristos a inviat" la biserica. nereusind insa sa$si impuna punctul de vedere. pe cand mamele (%atrina si . -a reprezinta factorul instigator.maranda) fac tot posibilul ca 6iculae. Belatia cu familia e/tinsa este si ea complet diferita. respectiv 6ica. *e asemenea ei sunt si prost imbracati si nemancati. )n "8orometii" este una rece. #amilia lui . sora lui )lie. 7YZ8orometii7Y  de 8arin Preda si 7YZ mintiri din copil arie7Y de )on %reanga.tefan a Petrei$. si ce sapte copii. pragmatic. respect reciproc. si isi doreste ca ai sai copii sa fii doar niste agricultori. sa aiba parte de cea mai buna educatie.tefan este negustor si cizmar. Tita. mbele mame sunt casnice. )maginile create de aceste doua familii sunt veridice. dar si indulgent cu copii sai. )n " mintiri din copilarie" ele sunt bazate pe afectivitate. protector. remarcam o unitate in familia lui 6ica: tatal $ . cum calitati si cu defecte. numai ca aceasta din urma este o fanatica in adevaratul sens al cuvantului. dar este adeseori ironic. fiind considerat "filozoful satului". pe cand )lie este agricultor. traind intr$o inocenta completa. gasim putine informatii. &!8.maranda$. )n "8orometii" relatiile sunt tot timpul tensionate. in care copii msunt educati corect si se dezvolta armonios. %ei in "8orometii" sunt munciti. )n "amintiri din copilarie" ei apar ca traind o perioada a fericirii. in care capata o aura de sfant. iar situatia copiilor este total diferita. Poate ca cea mai mare deosebire este la capitolul "imaginea copiilor". si %atrina este o fire credincioasa. find acel personaj care contribuie decisiv la destramarea familei 8oromete. sotia lui )liei este tot timpul frustrata de realitatile cu care se confrunta. )n " mintiri din copilarie" relatiile sunt afective. plini de ura. -a este inclinata spre latura spirituala. tinandu$se de glume. si copii ei. sub toate aspectele. ambii parinti fiind priviti cu respect.tefan a Petrei este tipul tatalui autoritar. *e asemenea. conservator. Portretul . !n e/emplu este *avid din Pipirig. %u trecerea timpul el se interiorizeaza.8!&!) . )linca si 6iculae. vicleni. )lie 8oromete este si el autoritar. %oncluzia acestui eseu este ca ambele opere literare. ofera cititorului imaginea unei familii traditionale romanesti. lipsita de orice griji. tomosfera creata este una placuta. .%and vorbim de relatiile de consangvinitate intre membrii. #amilia 8oromete nu avea un rol pste medie. dar nu isi pierde acea gandire cu care impresioneaza satenii.marandei este unul divinizat. mama $ . si se joaca tot timpul. care il duce pe acesta la scoala din Brosteni.tefan a Petrei este respectata in sat. *e asemenea. *in cauza toturor acestor aspecte ei nu isi manifesta dragostea fata de parinti. mbii scriitori construiesc relatia familei cu invatatura in acelasi mod: tatal nu priveste cu prea mare interes. bunicul lui 6ica. needucati. c"im si Parasc"iv $. si matusa 8arioara mai reprezinta inca o dovada a relatiilor bune din cadrul aceleie familii e/tinse. stalp al casei. plina de griji si nevoi.

viteaz si "otarat . cum se credea . ea reuseste sa infrunte toate greutatile . iscusinta etc. pe care ajung a le birui pana la urmaE. perseverenta . il ajuta sa invinga toate greutatile si sa iasa biruitor din toate incurcaturile. stralucind de frumusete si plin de voiosie. eroul principal este ajutat de un frate bun ( fin si *afin).A alta caracteristica a eroului principal din basme este mila lui pentru diferite vietuitoare . care$si insoteste stapanul tot timpul .#ata din popor sau fiica de imparat . pe care ceilalti frati mai mari il considera inferior (%alin . -roul pozitiv al basmelor este in majoritatea cazurilor #at$#rumos . Basmele au ramas de$a lungul veacurilor operele cele mai indragite de copii . dintre adevar si minciuna. lteori . Tugulea). lteori .*espre frumusetea ei se dusese vestea peste mari si tari. -roul pozitiv al basmelor este adesea fiu de oameni saraci . animale nazdravane) aflate in lupta cu fortele nefaste ale naturii sau ale societatii . zmei . calul nazdravan joaca un rol important. indemanare . in basmul popular . ducandu$l Dca vantul si ca gandulE si sfatuindu$l cum sa iasa din incurcaturile cele mai grele sau cum sa invinga piedicile ce$i stau in cale. este modesta si muncitoare . care . dimpotriva .Prietenul si sfatuitorul sau in toate imprejurarile este calul nazdravan . eroina are caracteristici asemanatoare cu cele ale lui Praslea . cinste . )n basme domina fantasticul atat in cadrul in care se desfasoara actiunea . el este numai lipsit de e/perienta vietii. sau obiecte care au insusiri neobisnuite. curaj si lasitate .#ara cal . devenind fericita alaturi de #at$#rumos (#ata unc"iasului) -roii pozitivi din basme sunt ajutati in lupta lor pentru victoria binelui de diferite personaje cu insusiri supranaturale . #at $ #rumos este ajutat de diferite vietuitoare din lumea animalelor. Praslea . basmele au o deosebita insemnatate educativa. prin "arnicie . Gana Gorilor etc. ca in basmele DTugulea .-l nu reuseste numai datorita fortei fizice si vitejiei . ca zanele : Gana pelor .!neori . pe care il gasim sub denumiri felurite . supraomenesti . sa invinga raul . prin morala lor pozitiva si usor de receptionat . Tema basmelor este lupta dintre bine si rau . fiul unc"iasului si al matusiiE sau D%iobanasul cel istetE. dintre modestie si ingamfare . ci si datorita istetimii . ca 8uma$Padurii. nici naiv sau nefolositor . fie ca sunt fiinte cu infatisari si insusiri supranaturale . #ata de fratii sai considerati mai destepti . are cele mai alese insusiri. la randul lor . simbolizate prin balauri . dar intrupand intotdeauna aceleasi calitati. =arap lb). !neori . prezentei de spirit si curajului sau. prin curaj . lteori apare lipsit de stralucire . cat si in prezentarea personajelor care fie ca au calitati "iperbolizate . vrajitoare . n$are nume : este fata mijlocie sau cea mica a imparatului. care se termina intotdeauna cu victoria binelui deseori tema basmului se sprijina pe conflictul cauzat de inegalitatile sociale .)n realitate . modestie sau istetime . curaj . incepand din primii ani ai copilariei si pana aproape de adolescenta. sa cum arata +eorge . in ajutorul personajului pozitiv vin fiinte omenesti cu puteri supranaturale : #lamandul si .)n cele din urma . deseori . dovedind ca nu este nici prost . faptele eroice ale lui #at$#rumos nu s$ar putea realiza. laturi de #at$#rumos . ci ca .Termenul defineste o specie a epicii populare si culta cu raspandire mondiala . ea este salvata de #at$#rumos din robia Gmeului sau a vreunei vrajitoare . "rapareti si egoisti . dar care in realitate sunt sireti si invidiosi . pe contrastul dintre bogatie si saracie . perseverent in realizarea telului sau. zane .Producand o impresie puternica asupra imaginatiei si sensibilitatii copiilor . dintre "arnicie si lene .-l este de obicei un om puternic .Potrivit *ictionarului de termeni literari D%uvantul basm este derivat din vec"ea slava de la DbasniE ceea ce inseamna nascocire .)n desfasurarea actiunii basmului el reuseste sa$si puna in evidenta calitatile sale deosebite . are multe de suferit din partea mamei vitrege sau este slujnica la o stapana bogata si rea. la inceputul basmului . se deosebeste prin umanism .etosul (din basmul Tugulea . viclenie si cinste . lteori . cel de$al treilea dintre frati . in care se nareaza intamplari fantastice ale unor personaje imaginare (feti$frumosi . uneori insa poarta alt nume. create de fantezia poporului. -roina basmelor este de obicei )leana %osinzeana . scornire. fiul unc"iasului si al matusii) sau fiinte fantastice .-l este de obicei ultimul dintre cei trei frati si e desconsiderat de acestia (Prislea cel voinic si merele de aur . este o figura neinsemnata . eroul principal e prezentat c"ipes .

%alinescu in studiul sau -stetica basmului , Dmitologia "ipica e vasta , reducandu$se in fond la ideea strabaterii fulgeratoare a spatiluiE.*e cele mai multe ori calul are un numar variat de aripi , care$l ajuta sa strabata cu mai multa rapiditate distantele.)n basm calul nazdravan apare ca un animal dotat cu insusiri intelectuale e/ceptionale , ca un pretios sfatuitor al omului , care vorbeste cu voinicul in limba acestuia.!neori calul nazdravan poarta in urec"i diferite obiecte folosite de #at$#rumos spre a scapa din primejdie : gresia care se preface in munte de piatra , peria care se transfporma in padure deasa , "aine , arc , sageti etc.-roul pozitiv este ajutat si de vietuitoarele carora le facuse un bine , dandu$le ajutor in imprejurarile grele.*in aceasta categorie fac parte pasari , pesti , raci etc. -roul principal are nenumarati prieteni. desea apar in basm uriasi cu puteri supranaturale , care se leaga frati de cruce cu eroul principal.!riasii se pot grupa in mai multe categorii.!nii sunt intruc"ipari ale fortelor si anomaliilor naturii ; intotdeauna reprezinta insa si unele limite ale puterii omului , care ar dori sa poata smulge padurea , pisa piatra , reteza muntii , modifica temperatura. A alta categorie de personaje reprezinta fenomene meteorologice si cronologice , personificari ale vanturilor : 8ama crivatului , 8ama vantului turbat )n unele basme apar si zanele , binevoitoare fata de eroul principal , simbolizand binele si frumosul.Tot un fel de zane sunt si ursitoarele , prevestitoare bune sau rele ale vietii omului. *ar personajul principal nu are numai prieteni.-l are si numerosi dusmani.%a simbol al binelui , el are de infruntat pe reprezentantii raului , cu care lupta si$i invinge fie prin forta si curaj , fie prin iscusinta si prin istetime. Printre dusmanii personajului pozitiv apar mai intai oamenii.)n unele basme il dusmanesc c"iar fratii mai mari , care$l invidiaza pentru faptele sale de vitejie.*usmanii eroinei basmului sunt uneori surorile sale sau mama sa vitrega , care o dusmaneste pentru frumusetea ei (8ama cea rea ). lteori , desi munceste cu toata sarguinta , eroina e dusmanita de mama sa vitrega pentru ca fetele acesteia nu au aceleasi calitati ca ea (#ata unc"iasului). Personajele negative sunt unele fiinte monstruase sau cu puteri supranaturale : zmeul , balaurul , simbolizand manifestarile neintelese si inspaimantatoare ale naturii sau elemente negative din viata sociala. Gmeii sunt fiinte uriase , create de fantezia poporului , care au si unele asemanari cu omul , si unele aspecte de monstru. Gmeii sunt nu rareori "oti.)mparatul cel cu gradina cu merele de aur nu poate avea mere , fiindca , desi a pus paznicii cei mai strajnici din toata imparatia , cineva fura merele in noaptea in care se parguiesc.#iul cel mare al imparatului se pune la panda , insa dupa miezul noptii il apuca Do picoteala de nu se mai poate tine pe picioareE.&a fel se intampla si cu fiul mijlociu , peste un an.)n anul al treilea , fiul cel mic , Prislea , asezandu$se intre tepuse , izbuteste sa biruie somnolenta. tunci aude un fasait prin gradina , fosnetul se apropie de pom.Prislea trage trei sageti pe rand , un geamat iese de langa pom , se face apoi tacere de moarte..oinicul poate culege cateva mere de aur spre a le duce pe o tipsie tatalui sau , dupa aceea se ia pe urmele zmeului , dupa dara de sange , ce se pierde intr$o pustietate (Prislea cel voinic si merele de aur). Portretul fizic al zmeului ramane nedeslusit.)n orice caz este si el o fiinta cu mari forte fizice , epuizabile , un uriasL Puterea sa e "erculeanaLGmeul e dotat cu un mare simt olfactiv , mirosind indata prezenta unui omL!n mijloc de aparare , de persecutie sau de mistificatie al zmeului este metamorfozaL!n zmeu se preface in balaurL ltul se face busteanL)ndeobste zmeul e o fiinta violenta si crunta , avand o repulsie congenitala pentru oamenii de pe taramul nostru al caror miros il irita. Gmeul are mama , frati , surori , fete , duce o adevarata viata de familie intr$o gospodarie asezata.6u e in nici un caz o vietate salbatica. )n privinta caracterului , zmeoaicele , indeosebi mama zmeilor , sunt mai aprige.#ata$voinic , furand pe )leana$,imziana pentru stapanul ei , imparatul , mama zmeului se ia dupa ea Dca o leoaica , cu o falca in cer si una in pamant , si aruncand vapaie din gura ei ca dintr$un cuptorE. Gmeoaicele sunt dupa toate semnele foarte prolifice , zmeii traiesc in tari cu imparati si crai , constituie armate , apar in masa.#at$frumos lupta la podul de arama cu trei zmei , la cel de argint cu

noua , la cel de aur cu zmei Dcata frunza si iarba este pe campieE(#at$#rumos si fata lui Bosiu $ imparat).%astelul zmeilor in care e tinuta )leana %osinzeana e pazit de patruzeci si doi de zmei , vanjosi.Gmeoaica e si vrajitoare. )n rezumat , zmeoaica batrana e o mama care$si iubeste cu ardenta copiii , indeosebi feciorii , ii insoara si$i razbuna cand sunt omorati.-a are puteri uriase , zboara prin aer , prefacuta intr$un fenomen natural , se catara pe munti , soarbe pe vrajmasi , ii impietreste si mai ales e o mare rozatoare , avand colti cu care gaureste piatra si mananca pomii.- apriga si de un temperament incoercibil si la suparare plesneste in sensul propriu al cuvantului. &ocuinta zmeilor indica o treapta superioara de civilizatie , asemanatoare cu cea a imparatilor.Gmeul cel mare poseda un palat cu totul si cu totul de arama , cel mijlociu un palat de argint , cel mic , un palat de aur.%asa altor zmei , asezata Dunde$si intarca dracul copiiiE , e cu tavan cu grinzi (+reuceanu). Pe de alta parte zmeii in ciuda fortei lor fizice sunt fricosi , lipsiti de rationament , c"iar de$a dreptul natangi putand fi usor pacaliti si omorati de un om istet. daptarea lor ca si a animalelor inferioare e unilaterala si lipsita de fantezie.%and cineva a descoperit puterea lor , ei nu pot inventa nimic spre a face fata agresiunii.#rica il face pe zmeu sa se umileasca si sa fie disimulator. Balaurul este o reptila monstruoasa , foarte des intalnita in basme avand trei pana la douasprezece capete , varsand foc si smoala pe nari. #ormele organice reprezinta o disproportie intre masa corporala si dezvoltarea centrilor superiori , apararea se face simplist prin intimidare si fara adaptare prin reflectie la conditiile imediate.Balaurul e monstrul redus numai la refle/e , pe care omul , inspaimantat intai de aspectul lui strain geometriei frumosului , il invinge usor , cunoscandu$i functiunea elementara si cautand indeosebi sa opreasca procesul de refacere celulara. Balaurul se deosebeste de zmeu prin aceea ca este o reptila gigantica cu mai multe capete.*eci e un animal.,unt balauri zburatori si balauri nezburatori. Balaurul se "raneste adesea cu oameni.E fost odata intr$o tara un balaur mare , nevoie de cap.-l avea sapte capete , traia intr$o groapa si se "ranea numai cu oameni.%and iesea el la mancare , toata lumea fugea , se inc"idea in case si sta ascunsa pana ce$si potolea foamea cu vreun drumet pe care$l tragea ata la moarteE.(Balaurul cel cu sapte capete) -lementele fantastice , personificarea animalelor si a obiectelor isi au originea in animismul omului primitiv , care acorda obiectelor de care avea nevoie , dupa ce le confectiona , o forta supranaturala. stfel , apar in basme nenumarate obiecte fermecate , care actioneaza la porunca omului , venind in ajutorul personajului pozitiv : masa care se asaza si se strange si ale carei bucate nu se termina niciodata , buzduganul sau topotul care zboara si taie sau loveste singur , covorul sau cizmele cu care se zboara prin vazdu".Trasatura lor caracteristica consta in faptul ca ele isi pierd calitatile si nu mai aduc foloase daca au cazut in mainile unui om nepriceput , lenes , lacom sau necinstit. ceste imagini ale obiectelor cu puteri miraculoase raman din copilarie in mintea omului si pot deveni un imbold pentru noi creatii in domeniul stiintei. Basmul este pretios si pentru ca pune intr$o lumina vie ce e bine si ce e rau , ajutandu$l pe copil sa$si insuseasca aceste reprezentari morale. &ectura basmelor prezinta o deosebita importanta educativa si prin reliefarea calitatilor eroilor , care constituie pentru copii modele demne de urmat.*in faptele eroului pozitiv , ei invata sa fie curajosi si darji , perseverenti si "otatati , modesti si "arnici , cinstiti si drepti , prieteni adevarati , e/primand compasiune fata de cei mai slabi , admiratie fata de cei optimisti si increzatori in fortele lor. Basmele sunt si puternice mijloace de dezvoltare a atentiei si a memoriei. scultandu$le sau citindu$le , copiii isi e/erseaza atentia urmarind cu incordare peripetiile narate. Basmul este valoros atat pentru educarea artistica a copiilor cat si pentru dezvoltarea limbajului.%itind basmele , copiii intalnesc mereu e/presiile care le sunt cunoscute si se bucura atunci cand le stiu.-i memoreaza cuvintele cu care incep si se inc"eie , precum si acelea care se repeta , astfel e/presiile proprii limbii poporului intra in limbajul lor.

Basmul este un minunat mijloc de educare a gustului pentru frumos , prilejuind copilului puternice emotii estetice. %alin (file din poveste) de 8i"ai -minescu )) sa cum sugereaza te/tul titlul %alin (file din poveste) este un basm in versuri; al optulea capitol prezinta o poveste de iubire intre un zburator si o fata de imparat. Gburatorul este un spirit care fura inimile fetelor. cesta apare in iatacul fetei de imparat apoi dispare. *upa sapte ani, ei se reintalnesc, fata fusese izgonita de imparat si aceasta sa refugiat intr$o padure. )n cele din urma casatoria dintre cei doi tineri este posibila prin umanizarea zburatorului, acum un om pe nume %alin. Partea a .)))$a este alcatuita din trei secvente:%adrul natural 6unta celor doi tineri,6unta fluturelui si$a viorelei %adrul natural este alcatuit din elemente specifice creatiei eminesciene:codrii,padurea,izvoarele,iarba,elemente terestre,luna $ element cosmic *escrierea se face din e/terior spre interior. Prin verbul DtreciE la persoana )))$a sg., poetul invita cititorul sa participe la nunta tinerilor fericiti intr$un cadru natural de vis. ,patiul nocturn natural este surprins prin imagini vizuale care sugereaza ceva ireal, un spatiu de basm. )maginea plina de mister este sugerata prin epitetele, metaforice (Dcodrii de aramaE) ce sugereaza stralucirea naturii un spatiu plin de vraja. ,i iarba straluceste in intunericul noptii. Tabloul este plin de gratie, cromatica este desc"isa, luminoasa, epitetul albastre, verb la gerunziu licurind, epitetul sclipitoare sugereaza o lumina aparte, o atmosfera plina de vraja datorata razelor lunii. *in aceasta pricina umbrele intunecoase alterneaza cu lumini diafale creand un adevarat -*-6. )maginile vizuale impreuna cu cele auditive, prin metafora Dmandra glasuireE poetul surprinde freamatul fermecator al padurii. Prin epitetul DdulceE alaturat substantivului DropotE poetul sugereaza apa cristalina a izvoarelor in caderea lor. ,patiul nu este numai muzical, ci este plin de miresme, idee sustinuta prin imagini olfactive, epitetul DtamaietE si aerul plin de miresme. %adrul este un templu in care se oficializeaza casatoria celor doi tineri. 6atura este prinsa si in miscare, intr$o leganare usoara prin intermediul verbelor: trece, coboara, sar. pele izvoarele curg cand molcom, cand navalnic. 8iscarea concentrica a apei este sugerata prin sugestiva metafora Dbulgare fluidE. )ntreaga natura este personificata, este pregatita pentru a participa la nunta. Pictura este eterna in spatiul padurii. 8ultimea vietatilor ce o populeaza prin "iperbola DmaiE ,Dcurg in rauri sclipitoareE. Poetul descrie acest spatiu asa cum il percepe el, potrivit misiunii sale, aratand prin fruntea imaginilor artistice folosite pentru conturarea cadrului natural. 6unta lui %alin cu fata de imparat are loc in acest cadru natural de vis. &acul este personificat prin epitetul DsomnorosE isi misca apele lin emotionat si el. ici se afla masa mare intinsa ,la care sosesc invitatii la nunta. cestia sunt prezentati prin enumeratii, prin epitete metaforice. ,osesc zmei, imparati,etc.. poi este adus Pepelea in prim plan, care este socrul $ mare, care sta pe tronul sau tapan si drept. -ste prezentat in semnele puterii sceptru si mitra. Poetul prezinta portretul miresei realizat prin imagini in epitetul DgingaseiE. #rumusetea ei este prezentata prin epitetele mladioasa, albul roc"iei sugereaza puritatea, candoarea, emotia de care este stapanita: Dfata$i rosie ca marulE. Prin epitetul metaforic Dde aurE poetul revine asupra frumusetii si bogatiei, a coloritului parului. %"ipul ei este incununat cu flori albastre simbol al iubirii, steaua din frunte o constituie o apropiere de elementele cosmice. -a este tanara, pura, delicata. )n descrierea nuntii Dca o nunta taraneascaE.

. *-%-8BB). -l sta intr$un jilt. -i sosesc din cele patru colturi ale lumii. lacustele. preotul (bondarul). trebuie sa se izoleze (filosofia s"open"aueriana) departe de tumultul efemer al vietii oamenilor de rand.erbul DtrecE sugereaza efemeritatea a tot ce ne inconjoara. vreme vine. teapan neincadrandu$se in atmosfera nuntii. EreceE avand sensul de nepasator. datorita autocunoasterii si e/perientei filosofice. indiferent $ Ecuvintele DvremeE si DtoateE sugereaza partea statornica a e/istentei. de te c"eama9 Tu ramai la toate receE. forta zmeiilor prin epitetul antepus DsagalniculE poetul caracterizeaza firea personajului din povestile populare.. %itorul este invitat sa participe la nunta lui %alin cu fata de imparat. o creatie filosofica.': $ strofa tema a poeziei cuprinde cugetari si aforisme $ versurile se grupeaza doua cate doua in patru disti"uri $ primele versuri D. mirele (apare intr$o cojita de aluna trasa de lacuste). ca valul treceE $ E6u spera si nu ai teamaE geniul trebiuie sa renunte la sentimentele omenesti ale Dsperantei D si DtemeriiE si sa se distanteze fata de lumea inconjuratoare . prin simturi: D8ulte trec pe dinainte. Prin imagini vizuale poetul aduce in prim plan lacul. Prin verbul Dse bateE poetul surprinde miscarea ondulatorie a apei. gandaceii.asemenea D&uceafaruluiE: D*e te$ndeamna. feti$frumosi. tantarii sunt lautari. .. voinicul. $ totul e pus sub semnul zadarniciei D%e e val. Participantii la nunta sunt personaje de basm. -pitetul metaforic are rolul de individualizarea frumusetii: fetilor $ frumosi.9 )n auz ne suna multe.opunand timpul universal celui omenesc. Prin interjectia DiataE aduce in prim$plan imaginea craiului care este socrul$mare.'. %raiul este rigid. care. D+losaE este o poezie de idei. zmei si Pepelea. ici se afla masa mare luminata de faclii. . intr$un spatiu natural de vis.. )nterpretarea versurilor $ 6unta lui %alin cu fata de imparat )n basmul D%alin (file din poveste)E -minescu prezinta inplinirea unei iubiri prin nunta.E. imparatese. )maginea lacului sporeste nota de mister. omul de geniu trebuind sa deosebeasca DbineleE de DrauE..Personajele: furnicile. greiere care cere permisiunea sa porneasca nunta. rodul unei munci inelungate este o poezie cu forma fi/a.0: $ incepe cu o imagine a cunoasterii empirice.reme trece. inconjurat de pagi si are in semnele puterii mitra si sceptru. Pepelea. in mijlocul paduri de argint. +&A. -l este personificat prin epitetul DsomnorosE . greu accesibila fiecare strofa se va inc"eia cu un vers ca o concluzie Poezia se constitue intr$un cod etic al omului de geniu. sau un pasaj obscur dintr$un te/t. partea pe care geniul trebuie sa o aprofundeze. -minescu il prezinta prin epitetul DtapanE si DdreptE surprinde atitudinea ironica fata de personaj. carabusii.1 a glosa X a e/plica un cuvant.. de pretutindeni si sunt surprinsi prin enumeratie: imparati. albinele (colb de aur).9%e e rau si ce e bineEsunt o meditatie pe tema timpului. loc important caci aici se vor aduna participantii la nunta. *e la onologie se trece la morala.

"open"auer de la .$ empirismul este ilustrat de cuvintele DsunaE si DasculteE (D. care inglobeaza totul (idee preluata de .9 Tu ramai la toate rece. sa feri in laturi9 *e "ulesc.<: $ -minescu apeleaza la mijloacele satirei. care se incearca prin repetarea pronumelui DmulteE. .e supun cate e/istaE esenta lumii este aceeasi. sa taci din gura.3: $ D%aci acelorasi mijloace9 . care refuza iluzia fericirii Dmasca fericirii E si subliniaza desertaciunea ei.fantul ugustin ).1: $EBecea cumpan$a gandiriiD metafora saraca. )nterogatia retorica este refuzul unei astfel de cercetari empirice a intregului. sugereaza ratiunea. *e fapt. omul de geniu nu trebuie Dsa li se prinda lor tovarasE. . Dlucii mrejeE..EpetrecereaE din sufletul geniului contrasteaza cu plansul si cearta omului comun. . $ versurile DTu pe$alaturi te strecoara.9 D. judecat dintr$o perspectiva s"open"aueriana pesimista. . D%a sa nu$ndragesti nimica. noi traim intr$un prezent etern. geniul trebuie sa se izoleze si astfel sa tinda spre autocunoastere DTu aseazate deoparte.. #iind un DteatruE lumea si viata nu trebuie sa ne amageasca $ ETu in petreci in tineE omul de geniu se distanteaza de actorii subiectivi si se obiectiveaza printr$o dubla interiorizare. $ &umea ce ne inconjoara fiind efemera.E sugereaza faptul ca trecutul. DvartejeE sugerand faptul ca lumea este la fel de sc"imbatoare ca si marea. $ D+losaE seamana cu o demonstratie matematica. . accentuand si mai mult faptul ca fericirea este trecatoare.. statornicul se manifesta in efemer luand mereu alte masti. ca valul treceE impune in strofa urmatoare e/istenta unor imagini acvatice Dcantec de sirenaE. ampla.i ar sta sa le asculte P. insa in ordine inversa.iitorul si trecutul9 .. constituind a/iome.9 Begasindu$te pe tine.Erefuzul total de a se reintegra in lumea inconjuratoare.(: $ E .9 E..i o clipa tine poate .E temporalitatea este redusa la DclipaE.9 )n prezent le$avem pe toate. larg raspandita in filosofia antica "indusa... . Apera lirica *ef opera literara in care autorul isi e/prima direct sentimentele si gandurile .E). $ prezentul este singura forma concreta a e/istentei. trecatoare. ci doar scopuri imediat.2: $EPrivitor ca la teatru9 Tu in lume sa te$nc"ipuiE -minescu introduce motivul lumii ca teatru. desi manifestarile ei sunt altele si aceasta esenta trebuie sa ajunga s$o cunoasca omul de geniu. iar cercetarea ei nesigura. .'>: $ reia versurile din prima strofa. $EToate$s vec"i si noua toateD.. ca un adevarat critic al actorilor. $ privind acest DteatruE. prezentul si viitorul sunt doar o conventie.unt a filei doua fete. $ E%e din moartea ei se naste9 .. $ ultimul vers D%e e val. omul superior va putea sa disocieze DbineleE de DrauE. antiteza s"open"aueriana dintre geniu si oamenii de rand devenind si mai clara. . D*e te$ating.9.9 6u baga nici c"iar de seama. .. D. $ EmiseiE si DnataraiE sunt cei ce nu au idealuri.:.

sentimente.ritm.". (Actavian +oga$Plugarii) .dorurilor. 3)cadrul liric:coordonate spatiale si temporale subiective. -/:"Patria sint dealurile cu struguri. -/:"Traieste$nfricosatul vifor"da o e/presie nelinistii.sumbra.rima.al caror a fost interpretat de +oga.insusiri ale unui personaj.ara) 2)-numeratiaXconsta in insusirea unor termeni de acelasi fel.)modul de e/punere:descrierea.nostalgiei.optimista.formand o imagine vizuala. enumeratia arata frumusetile patriei noastre cu toate elementele naturii din perspectiva autorului.%osbuc$. -/:"somnoros pe nas ca popii glasuieste"sugereaza descrierea bondarului care este identificat cu un preot .-/:".cu efect imitativ(onomatopeic)..masura versurilor. %u ciute si cerbi.".sinestezia. adverb etc.sintactic.vizuale.iar aceasta figura de stil formeaza o imagine vizuala.stilistic(figuri de stil). #iguri de stil: -/plicarea unei figuri de stil: ')%e figura de stil este 0)din ce este alcatuita 1)%e imagine sugereaza 2)semnificatia ei in te/t idei.i tot vazdu"ul era plin 9*e cantece ciripitoare.cu prapastii adinci.nazuintelor populare.i$i dardaie dintii si$i galben$pierit" arata groaza lui Pasa =assan deoarece perspectiva mortii il inspaimanta foarte tare.%aracteristici: ')sentimente. . :)atmosfera lirica: romantica. ()imagini artistice:auditive. <)elemente prozodice:strofe.apasatoare. 2)mijloace e/presive:fonetic.. pele cu pesti de argint si de aur.atitudini e/primate direct. (Ga"aria . 0)compozitia te/tului liric: secvente lirice.ara".idei..olfactive.care sugereaza prezenta pasarilor.de obicei consoane(sau silabe).meditatia.confesiunea.cu mistreti si cocosi.prin intermediul unei comparatii subintelese)de la sensul obisnuit al unui cuvant la un sens nou.plina de voie buna.morfologic.actiuni)cu scopul de a le evidentia trasaturile asemanatoare si de a da o mai mare claritate si e/presivitate limbajului. 8untii cu creste pietroase.-minescu$%alin(file din poveste)) 1)-pitetulXdeterminarea unui substantivsau verb prin adjectiv.%osbuc$Pasa =assan) 0)%omparatiaXconsta in alaturarea a doi termeni(obiecte. ') literatiaXrepetarea aceleiasi litere.aceasta aliteratie formand o imagine vizuala.so$ lemna.tablouri.planuri.tancu$Patria) ()8etaforaXeste o figura de stil prin care se trece(de regula.menit sa e/prime acele insusiri ale obiectului care infatiseaza imaginea lui asa cum se reflecta ea in simtirea si fantezia scriitorilor.-/:". (+.conceptii. 1)eul liric marcat in te/t prin pronume si verbe la persoana ) sau sugerat prin stari lrice.pesimista.monologul. (+.melancolica. (8.le/ical.in scopul amplificarii ideii e/primate.acest epitet este singurul care realizeaza o imagine auditiva din poezia ".persoa$ ne.

.acesta$i satul meu. de data aceasta naratiunea facandu$se la persoana ). )n ceea ce priveste naratorul. a intamplarilor relatate si are o serie detrasaturi caracteristice.e desprinde de aici faptul ca orice opera epica are trei elemente definitorii: naratorul (cel care povesteste faptele). evocare. a intamplarilor) sipersonajele (persoane care savarsesc faptele si sunt purtatoarele mesajului autorului).-minescu$8ai am un singur dor) '>)BepetitiaXse realizeaza prin reluarea de mai multe ori a unui cuvant. +enul epic este. actiunea(totalitatea faptelor.rasufletul ger". este obiectivsi relateaza intamplarile ca un observator din afara universului imaginat.9%aci toata floarea va cunoaste9.stapane9)ti c"eama s$un cane"sugereaza ca oita ii dezvaluieste pastorului complotul si il sfatuieste sa$si ia niste masuri de aparare.-/:"Blind tainele vi le desface9*in sinu$i milostiva glie. preponderent genul persoanei a )l)$a si al timpului trecut.formand o imagine vizuala.1svb )ntrucat in operele epice sunt povestite fapte. asadar.unui fenomen.un sat ca oricare altul. si atunci relatarea faptelor se face la persoana a )l)$a. -/:"#ratilor. -/:". (+eorge %osbuc$Pasa =assan) :)PersonificareaXconsta in atribuirea de insusiri omenesti.a unei e/presii. (8.maretia sa . cu sensul de cuvant. intamplari.oimaru) ".urmareste realizarea unei impresii puternice. adica acele opere literare in care autorul isi e/prima indirect sentimentele prin povestirea unor fapte. in scopul unei mari puternice reliefari reciproce.a unui vers etc..-/:".ale unui fenomen cu intentia de a$l impresiona pe cititor..(Actavian +oga$Plugarii) . cuprinde totalitatea creatiilor epice.3)=iperbolaXconsta in e/agerarea intetionata a dimensiunilor(in plus sau in minus)unei fiinte. 6aratorul se detaseaza de faptele povestite. .se observa ca aceasta "iper$bola infatiseaza c"ipul impunator al lui 8i"ai. Abiectivitatea relatarii trebuie sa se realizeze indiferent cine este naratorul $ autorul sau un personaj al operei. a unor intamplari si prin intermediul personajelor.i toata frunza ei va stie" sugereaza comuniunea ancestrala dintre natura si taran."(Tudor .formand o imagine vizuala.lucru etc.."(%antemir$bei) <))nversiuneaXse realizeaza prin sc"imbarea ordinii obisnuite a cuvintelor in propozitie sau in fraza. o3"'0:ob. monolog interior.) ntitezaXconsta in opozitia (contrastul)dintre doua personaje.-minescu$8iorita) *-#)6)T) +-6!&!) -P)%: +enul epic cuprinde totalitatea operelor epice in proza sau in versuri. acesta poate fi scriitorul insusi.-/:" duceri aminte98$or troieni cu drag9*e$atunci inainte9%um n$oi mai fi pribeag"aceasta inversiune da o mai mare e/presivitate sc"imband si sunetul melodios al poeziei. zicere. uneori insa naratiunea facandu$se si la persoana ). modul de e/punere caracteristic acestor creatii este naratiunea. forte. discurs.i vorba$i e tunet. . +enul epic. a carui denumire provine de la grecul epicos (epos). cesta este modul de e/punere predominant.(8.tapane. insa se poate imbina si cu celelalte moduri de e/punere $ descriere. dialog.ale unui lucru.situatii etc.in scopul comunicarii "mai e/presive" a ideii. ctiunea este constituita din totalitatea faptelor..idei. sau unul dintre personajele care participa la actiune. ceea ce se e/prima prin cuvant.

cat si in proza. epopeea. legenda. cantecele rituale (plugusorul.)n primul rand are o mare mobilitate in timp si spatiu. ltfel spus. Personajele operelor epice prezinta o mare diversitate in functie de: locul ocupat in actiune (principale. personaje. aceasta caracteristica a actiunii constituie unul dintre criteriile in baza carora se clasifica operele epice. timpului si a unora dintre personaje $. ele putand infatisa un singur moment din viata unuia sau a cate: va personaje. snoava.+-6!&!) -P)%: Arice opera epica are trei elemente definitorii: narrator. atat in versuri. modul in care sunt prezentate in opera (individuale sau colective). pe o perioada lunga de timp. cat si in cele culte.  ctiunea Xdiegeza: inlantuirea logica de evenimente prezentata gradat pemomente. cum este snoava are corespondent. in general. nuvela. raportul lor cu realitatea (reale. iar in proza se intalnesc basmul. in proza$ basmul. sc"ita. poemul. Personajul: . amploarea si comple/itatea actiunii operelor epice variaza.voce[[. legenda. in sc"imb. in literatura populara se intalnesc urmatoarele specii literare ale genului epic: in versuri $ balada (cantecul batranesc). memoriile si jurnalul. si ea. fiind prezentat. *esigur ca ordinea si c"iar numarul acestor momente difera in functie de intentiile autorului. intamplarile povestite se constituie in subiect al operei epice ale carui momente sunt: e/pozitia (e/pozitiunea) $ prezentarea locului. in functie de amploarea si comple/itatea actiunii. intriga (momentul care determina derularea actiunii). -pica scrisa (culta) se manifesta. . &ocul desfasurarii intamplarilor se poate sc"imba. nuvela istorica +>9E7' !&8<5!1H . simbolice. legenda. cat si purtatoarele mesajului pe care autorul vrea sa$' transmita prin opera literara. fiecare categorie are speciile sale. iar o specie . clasice) etc. intr$un moment sau altul.vocea[[ pe seama careia sunt puse intamplarile. *upa cum se observa. acestea sunt atat agentii actiunii (cei care savarsesc faptele). de pilda. stfel. sau mai numeroase intr$o actiune comple/a. cu elemente numeroase. datorita fenomenului contaminarii. participa laactiu 6uvela: . unele dintre ele pot fi alcatuite atat in versuri.+>9E7' . e/istand insa si situatii in care elementele definitorii ale unei specii literare se intalnesc si la alta. care o modifica pe cea de la inceput si determina. sau intamplari recente.  6aratorul:instanta literara . )n al doilea rand. secundare. )n al treilea rand. prezent in creatia populara in cadrul procesului de transmitere a ei pe cale orala. romanul. populara. legenda si fabula. imaginare. episodice $ figurante). %omparand aceste specii literare cu cele din epica populara. oratia de nunta). T!B)&. legenda. reportajul.pecia literara nuvela. cat si in proza. Toate aceste caracteristici ale operelor epice se intalnesc atat in creatiile populare. desfasurarea altor intamplari.. iar aceleasi personaje pot actiona si se pot deplasa in spatii diverse. fiind mai putine cand actiunea este simpla. constatam ca genul epic cult estemai cuprinzator si mai diversificat. #iecare dintre aceste specii au trasaturile lor specifice. intamplarile au un punct ma/im de incordare si un final. de obicei. ca apoi sa intervina alta situatie. cum este. povestirea.. TB .. el cuprinde cate$: va specii intalnite si in genul epic popular$ balada. operele epice putand relata intamplari petrecute cu multa vreme inainte..peciile epice alcatuite in versuri sunt balada. -le difera si ca numar. actiunea se caracterizeaza. mai intai locul si timpul actiunii (situatia initiala). . eseul. alegorice). prin anecdota. )n ceea ce priveste personajele.desfasurarea actiunii (faptele determinate de intriga). anecdota. astfel. realiste.&*E1!' 7!8E5'5H . ce se pot succeda doar in cateva ore. al treilea element constitutiv al unei opere epice. punctul culminant (momentul de ma/ima incordare) si deznodamantul (sfarsitul actiunii). in epica scrisa. actiune . Totodata. dupa metoda de creatie folosita de scriitor (romantice. prin unitate compozitionala.actiunile[[. ori o imagine ampla a vietii. *e fapt. basmul $. intradiegetica prin intermediul careiase transmit .

ele sunt construite cu minuţiozitate (biografia. de dimensiuni relati$ reduse (se situează între sc%iţă (i roman . iar descrierile sunt minime) . ceea ce conferă $erosimilitate) . folclor.&e acordă o importanţă mai mare caracterizării complexe a persoInajelor dec#t acţiunii propriu-zise) *ersonajele sunt caractere formate (i se dez$ăluie în desfă(urarea conflictului) În funcţie de rolul lor în acţiune.+araţiunea se desfă(oară liniar. cronologic. cu un fir narati$ central (i o construcţie epică riguroasă. .5olul detaliilor semnificati$e) . socială) +>9E7' !&8<5!1H caracteristici: -prezintă fapte (i e$enimente istorice. în proză.autorul nu$elei î(i construie(te personajul prin mai multe detalii .po$estire: +u$elă . mediul. rele$ă noutatea. prin înlănţuirea sec$enţelor narati$e) .&pecie epică.autorul po$estirii este mai interesat de situaţia epică în care se află personajul . apărută în literatura europeană în secolul al J9-lea (denumirea fr)nou$elle. naratorul inter$ine relati$ puţin prin consideraţii personale. prin situaţia de transmiţător a naratorului (naraţiunea la persoana ! .tendinţa spre obiecti$are a nu$elei (naraţiunea la persoana a !l!-a . nu$ela este concepută pentru o lectură nefracţionată) "eosebiri nu$elă .. romantică. dar perspecti$a narati$ă susţine iluzia autenticităţii 8ipuri de nu$elă: . personajele au fost de asemenea personaje istorice -este inspirată din trecutul istoric (cronici. psi%ologică.lucrări istorice . caracterul inedit al subiectelor abordate. cu un conflict concentrat.&pre deosebire de roman. .după temă: istorică.5elaţiile temporale (i spaţiale sunt clar delimitate) 8impul derulării e$enimentelor este precizat.&e obser$ă tendinţa de obiecti$are.&pecie a genului epic. locul (i timpul acţiunii fiind precizate.se distanţează de realitatea istorică prin apelul la ficţiune (i prin $iziunea autorului. realistă. naturalistă etc. care implică un număr redus de personaje) . nu$ela (i po$estirea se situează între sc%iţă (i roman: sc%iţa K nu$ela (i po$estirea K romanul . lucrări (tiinţifice.după curent literar: renascentistă. fantastică. -nu$ela istorică este o specie tipic romantică ( în literatura rom#nă nu$ela istorică a apărut în perioada pa(optistă atunci c#nd s-a dez$oltat romantismul rom#nesc . it) no$ella. în proză.raportul cu realitatea: nu$ela urmăre(te realizarea $erosimilităţii *o$estire . nu$ela are o construcţie epică riguroasă) +>9E7' 1omparati$ cu alte specii epice în proză: .po$estirea poate porni de la date mai îndepărtate ale realului (înt#mplări senzaţionale sau insolite . ceea ce a de$enit ulterior tendinţa de obiecti$are ) 1a specie modernă. . anecdotică.letopiseţe.de atenuare a prezenţei naratorului care nu se implică în subiect (i se deta(ează de personaje) Înt#mplările sunt relatate alert (i obiecti$. pusă pe seama unor personaje.are ca temă e$ocarea artistică a unei perioade din istoria naţională.caracterul subiecti$.'cţiunea nu$elei este mai dez$oltată dec#t a sc%iţei. relaţiile moti$ate psi%ologic sau sunt portretizate succint) . ale căror caractere se desprind dintr-un puternic conflict) .*rin dimensiune. filozofică.

personajele au numele.e acorda importanta deosebita caracterizarii personajului. sociale. din atitudinea celorlalte personaje fata de el. relaţii sociale. si indirecte.e observa tendinta de obiectivizare @ naratorul se detaseaza de personajele sale. )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct. . ctiunea are un ritm alert. nuvelele sunt: )storice.. . dar se face apel la fictiune si la viziunea autorului. Timpul si spatiul sunt clar delimitate conferind verosimilitate te/tului. ideile. . ctiunea savarsita de personaje ale caror caracteristici se desprind dintr$un puternic conflict. . )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune. nu se insista asupra detaliilor. caracterizat in raport cu actiunea. . prin inlantuirea secventelor narative. $estimentaţie. conceptiile prin intermediul personajelor si al actiunii. unele trăsături (i acţiuni ale unor personalităţi istorice. Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/. vf(10l:(10nfff Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje. de obicei. sentimentele. sunt prezentate de narator. Tema: evocarea unei perioade din istoria nationala @ locul si timpul bine delimitate. Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului. ... în conformitate cu $iziunea autorului. 8ai mare decat sc"ita. fantastice. un singur personaj principal. de . psi"ologice. in nuvela apare. re o constructie epica riguroasa. care reies din: vorbele rostite. 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior. actiune. 6aratiunea se desfasoara liniar cronologic. 8odul de e/punere predominant este naratiunea. comportamente. cele mai cunoscute nu$ele ale sale fiind: 'lexandru 7ăpu(neanul (i &obiescDi (i 5om#nii) 6uvela este o opera epica de intindere relativ redusa cu un numar relativ redus de personaje in care este redata o intamplare din viata unuia sau a mai multor personaje.subiectul prezintă înt#mplări care au ca punct de plecare e$enimente consemnate de istorie. mai mica decat romanul si in functie de temele tratate. 6uvela 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/.. 6uvela . Beconstituirea epocii se realizeaza prin culoarea locala (obiceiuri. )ntamplarile relatate sunt obiective. din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior. conferită de arta naraţiunii (i a descrierii) În literatura rom#nă creatorul nu$elei istorice este 1ostac%e +egruzzi. Personajele au numele si trasaturile unor personalitati istorice realizate prin transfigurare artistica. dar elaborarea lor se realizează prin transfigurare artistică. obiceiuri.ubiectul prezinta intamplari consumate in istorie.. limbaj . din faptele sale. principal si secudar. vestimentatie) redate prin naratiune si descriere. din gandurile lui. limbaj.reconstituirea artistică a epocii se realizează (i prin culoarea locală (mentalităţi. -ste o opera epica pentru ca autorul isi es/prima indirect gandurile. ctiune mai dezvoltata ca a sc"itei. )ntalnim narator. are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic ctiunea nuvelei are un singur fir narativ. 6uvela istorica este inspirata din trecutul istoric. conform cu viziunea autorului. personaje. traditii.

Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje.. *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea. Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/. din gandurile lui. de asemenea.. din faptele sale. atitudinea usor ironica..). #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice. si indirecte. are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic. (.). si . 0.tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate. regionalisme. 0.. un singur personaj principal. ctiunea nuvelei are un singur fir narativ.pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:. in nuvela apare. realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare. de asemenea. dar admirativa fata de personaje. din faptele sale. 6uvela . din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior. principal si secudar. este o nuvela pentru ca are toate trasaturile caracteristice acestei specii literara care apartine genului epic in proza. .dialogul si monologul... care reies din: vorbele rostite. in nuvela apare. din descrierea lumii in care traieste si din prezentarea aspectului e/terior. principal si secudar. de asemenea. de obicei. dar admirativa fata de personaje.)n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea. 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior..tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate. realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare. ctiunea are un ritm alert. descrieri.. nu se insista asupra detaliilor. '.. par. *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea.. sunt prezentate de narator. un singur personaj principal. descrieri. 1. 6uvela are un conflict puternic interiorsi e/terior... sunt prezentate de narator. de . par. )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune. )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct. 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/. de . :.. )n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea. care reies din: vorbele rostite. si . regionalisme. .. )n nuvela se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor decat pe actiune...dialogul si . '.pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:. 3.dialogul si monologul. si indirecte. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice. de . 6uvela .. . ctiunea nuvelei are un singur fir narativ..crierea . %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv. din atitudinea celorlalte personaje fata de el.) -ste evidenta in acelasi timp. de obicei. atitudinea usor ironica. Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului. )n nuvela modul de e/punere dominant este naratiunea..) -ste evidenta in acelasi timp.. %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv. din gandurile lui.. nu se insista asupra detaliilor. Personajul de nuvela are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte tipuri de personaje. Personajului de nuvela i se realizeaza un portret comple/.. Pentru ca este o creatie epica are un subiect structurat pe momentele subiectului. par. din atitudinea celorlalte personaje fata de el. 2. propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre . 6uvela $ %aracteristici generale 6uvela este o creatie epica in proza de dimensiuni medii cu un singur fir narativ si cu un conflict concentrat la care iau parte putine personaje carora li se realizeaza un portret comple/. descrieri.. . 1. are trasaturi specifice prin care se deosebeste de alte specii literare ale geniului epic. propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre .. . )n realizarea portretului se utilizeaza mijloacele caracterizarii direct. ctiunea are un ritm alert.

concentrat. urmărind un conflict unic. . propozitii interogative si e/clamative si dialoguri(intre . accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului dec#t pe acţiune) < nu$elă este o naraţiune în proză. +u$ela se referă la o lucrare de ficţiune care este de obicei scrisă în proză. atitudinea usor ironica. (i po$estirile din 7es contes de la 2Ocasse.monologul.pecific acestei nuvele este faptul ca naratorul face judecati de valoare(e/:.tilul acestei nuvele se caracterizeaza prin oralitate. trama mai putin complicata dec#t un roman) +u$elele se clasifică după criteriile comune ale subiectului cu modalitatea lui de realizare în: L istorice L psi%ologice L fantastice L filozofice L anecdotice "upă curentele literare în care se înscriu ca formulă compoziţională. 2.%aragiale . în mod obi(nuit sub formă de naraţiune) 8ermenul de nu$elă $ine din franţuzescul nou$elle (i înseamnă noutate. si . *intre te"nicile narative aici se foloseste inlantuirea. #iind o creatie literara si in nuvela sunt utilizate figuri de stil si procedee artistice. nu$elă) +u$ela este specia genului epic în proză. fiind caracterizate succint. cu un singur fir narati$. %a in orice creatie epica e/ista si in nuvela un narator aparent obiectiv..&. (. în funcţie de contribuţia lor la desfă(urarea acţiunii) +u$ela prezintă fapte într-un singur conflict. istorice are patru timpi: G) < prezentare a locului unde se desfa(oară acţiunea (i a personajelor M) >n e$eniment care modifică situaţia /) < serie de acţiuni puse în pericol de acest e$eniment c%eie N) >n dOnouement (deznodăm#nt care stabile(te noua situaţie *rimele două etape se pot confunda dar (i alte combinaţii sunt posibile) 4uC de .aupassant.. personajele nu sunt numeroase. cu o intrigă riguros construită.. 3. morale. comportamentale) suferite de personaje in evolutia conflictului $ evolutia raporturilor dintre personaje $ mijloacele de investigatie psi"ologica $ aspecte ale stilului -/emple: 8oara cu noroc de )oan ..rolul conflictului interior (plasarea situatiei conflictuale in constiinta personajului) $ prezentarea tensiunilor sufletesti $ transformarile (sufletesti. mai scurtă dec#t un roman (i mai lungă dec#t o po$estire) 1onţine de obicei puţine personaje care sunt însă construite pe c#te$a linii principale) Ea are o naratiune ce$a mai concentrata. personaje mai putine.).lavici I?n vreme de razboi55 de )..) -ste evidenta in acelasi timp. realizata prin mai multe mijloace artistice: cuvinte si e/presii populare.. :. . regionalisme. dar admirativa fata de personaje. nu$elele sunt: L renascentiste L romantice L realiste L naturaliste +u$ela istorică &c%ema oricarei nu$ele clasice. ale lui EonorO de 2alzac sunt exemple de nu$ele istorice) +u$ela 'lexandru 7ăpu(neanu e poate cel mai cunoscut exemplu de nu$ela istorică din literatura rom#nă) +u$ela psi%ologica .

) )ntre acte se face de obicei cite o pauza. cu un singur fir narati$. mai scurtă dec#t un roman (i mai lungă dec#t o po$estire) 1onţine de obicei puţine personaje care sunt însă construite pe c#te$a linii principale) Ea are o naratiune ce$a mai concentrata. ale lui EonorO de 2alzac sunt exemple de nu$ele istorice) +u$ela 'lexandru 7ăpu(neanu e poate cel mai cunoscut exemplu de nu$ela istorică din literatura rom#nă) +u$ela psi%ologica . în mod obi(nuit sub formă de naraţiune) 8ermenul de nu$elă $ine din franţuzescul nou$elle (i înseamnă noutate. morale. actele in scene si tablouri. gesturi. comportamentale) suferite de personaje in evolutia conflictului $ evolutia raporturilor dintre personaje $ mijloacele de investigatie psi"ologica $ aspecte ale stilului -/emple: 8oara cu noroc de )oan . -fecte vizuale.rolul conflictului interior (plasarea situatiei conflictuale in constiinta personajului) $ prezentarea tensiunilor sufletesti $ transformarile (sufletesti. dar si indicatii scenice (mimica. literar (monologurile. cu o intrigă riguros construită. muz. auditive (zgomot. 8od principal de e/punere este dialogul. în funcţie de contribuţia lor la desfă(urarea acţiunii) +u$ela prezintă fapte într-un singur conflict.ubiectul si momentele subiectului sint specifice. concentrat. dialogurile personajelor). istorice are patru timpi: G) < prezentare a locului unde se desfa(oară acţiunea (i a personajelor M) >n e$eniment care modifică situaţia /) < serie de acţiuni puse în pericol de acest e$eniment c%eie N) >n dOnouement (deznodăm#nt care stabile(te noua situaţie *rimele două etape se pot confunda dar (i alte combinaţii sunt posibile) 4uC de . accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului dec#t pe acţiune) < nu$elă este o naraţiune în proză..pecii ale genului dramatic: .%ontinutul de idei si mesajul operei sint scoase in evidenta de jocul actorilor.. %uprinde te/tul propriu$zis. personaje mai putine.aupassant. nu$elă) +u$ela este specia genului epic în proză. . fiind caracterizate succint.+u$ela se referă la o lucrare de ficţiune care este de obicei scrisă în proză. urmărind un conflict unic.%aragiale +enul dramatic: ctiunea se desfasoara in fata spectatorilor. (i po$estirile din 7es contes de la 2Ocasse. trama mai putin complicata dec#t un roman) +u$elele se clasifică după criteriile comune ale subiectului cu modalitatea lui de realizare în: L istorice L psi%ologice L fantastice L filozofice L anecdotice "upă curentele literare în care se înscriu ca formulă compoziţională. nu$elele sunt: L renascentiste L romantice L realiste L naturaliste +u$ela istorică &c%ema oricarei nu$ele clasice. personajele nu sunt numeroase.*e obicei se prezinta multe personaje.*e obicei actiunea se a/eaza in jurul citorva personaje. decorul). ctiunea e impartita in acte.&.lavici I?n vreme de razboi55 de ).

-le sunt moduri de adaptare si desfasurare provocate de situatia ambientala in care ne aflam. avind deznodamint vessel si caracter moralizator. de teamă.trasaturile positive si negative.). tragicul cu comicul. istorica. direct <pera lirică "ef) <pera lirică este opera literară care aparţine genului liric scrisă în $ersuri. Beda viata in toata comple/itatea. ajutandu$l c"iar in realizarea de imagini artistice deosebite. totdeauna selectionate si conduse de sistemele psi"ofizice care alcatuiesc personalitatea noastra. conceptii si actiuni cu deznodamint grav.. antica." %omportament si gandire " cesti doi termeni constituie o etic"eta pentru a desemna tot ceea ce poate un individ sa faca (. Particularitati: Personaje puternice.. comle/e. in versuri ori in proza. care va suscita mereu noi introspectii in adancimiile fiintei umane. caci acesta i$a fost mereu la indemana. satirica.ublimul se imbina cu grotescul. a gen. Personajul se clasifica ca un ideal." "Personalitatea este organizarea dinamica in cadrul individului a acelor sisteme psi"ofizice care determina gandirea si comportamentul sau caracteristic. . %aracteristic "Arice comportament si orice gandire sunt caracteristice persoanei si (. . dar si dominanta este figura lui \\ personaj \\\\.. a gen. eroul romanului cu acelasi nume. *rama$ s. dramatic. demnitate. actiune grava sideznodamint tragic. ce satirizeaza viciile omenesti si sociale. .ecretul intregului sau farmec consta in substratul auto"ton al culturii romane.ociala.%omedia$ s." )nceput: \\\\a adus prin opera sa o limba noua si mereu proaspata. Tipuri de drame: . Tragedia$ s. Psi"ologica. avind conflicte puternice intre personaje. dramatic in proza.datorie si pasiune. care are conflicte puternice. %ontine conflicte psi"ologice intre om si destin. +enul liric: )deeile si trairile autorului sint e/primate nemijlocit. Prezenta elementelor lirice. %reator e/ceptional de viata. -/traordinar este faptul ca el nu a trebuit sa se lupte pentru a stapani graiul romanesc. Prezenta. dragostea. Particularitati: Personajele@ infle/ibile. )nc"eiere: Prin \\personaj\. utorul face sa traiasca in roman un impresionant numar de eroi. fiecare cu individualitatea lui proprie. de bucurie prin intermediul figurilor de stil (i a imaginilor artistice) * . \\autor\\ a creat un personaj de referinta in literatura romana. plasata intr$e comedie si tragedie . imbinind. romantica. dramatic in versuri sau in proza.entimente marete: patriotismul.) sunt unice pentru aceasta. a gen. .. cu un conflict comic. în care autorul î(i exprimă în mod direct sentimentele prin intermediul procedeelor artistice) *articularităţi 6 1aracteristici ale operei lirice -ul liric 4(i exprimă direct sentimentele ( de admiraţie.

-legia este un poem liric al cărui ton e adesea tandru. cu caract. din acest moti$.atira$ specie a genului liric in care sint biciuite defectele morale ale oamenilor sau ale societatii cu intentii moralizatoare. supusă unor mijloace formale cum sunt $ersul. (societatea) trecera timpului. îmi. intr$o atmosfera de adinci framintari e/istentiale(sint prezente metafore si sKmbol. zeul luminii. în cadrul poeziilor se distinge un amestec al lirismului cu epicul și există o tendință de distrugere a regulilor rigide de $ersificație) . senti$tal. poezia lirică a ajuns să însemne creație literară ce exprimă sentimente sau atitudini) 8reptat. ceasta era 4nsemnul lui pollo. ideile și sentimentele autorului prin intermediul eului liric. lirismul s-a identificat cu poezia. exist#nd și opere lirice în proză) . societății cu intenția îndreptării) *oate fi în proză sau în $ersuri) -legie$specie a genului liric cult. deznadejde printr$o filosofie profunda. .8editatie$ specie a genului liric. admir. jale. oda a$ea o compoziție triagică) Bomanta$ cintec specific doar romanilor.).teme mari. mine. cre#nd un uni$ers de mare forță de sugestie ce se adresează sensibilității cititorului) Este. al muzicii și al poeziei la greci. melancolie. mea (i $erbe de persoana ! (stau. moartea$ ca element al destinului.* * * Eul liric este prezent în text prin mărci lexico-gramaticale: pronume (i adjecti$e pronominale de persoana ! (eu.filosofic in care sint puse probleme . autorul apel#nd la te%nici aludi$e si asociati$e. legate de e/istenta omului: binele. ritmul sau rima) !n literatura contemporană nu se mai poate $orbi de o asociere între genul liric si poezie. c#nt ) . viata. . enciclopedia liberă +enul liric cuprinde operele literare 4n care sunt e/primate direct (spre deosebire de genul epic) g7ndurile. exprim#nd sentimentele prin intermediul figurilor de stil și al simbolurilor) "e obicei. stofa. nastera. conditia geniului.ai mult c%iar.pecii ale genului liric * Pamfletul este o specie a genului liric în care sunt criticate defectele unei persoane. trist și melancolic) Ada este un poem c#ntat la $ec%ii greci) 7a moderni. compus din strofe simetrice) 'semenea c#ntecelor corului. genul literar al discursului subiecti$. poem liric de înaltă inspirație. meditative. discursul genului liric este la persoana înt#i. ?n genul liric domină $iziunea și transfigurarea artistică. mie. care e patrunsa de o tristete. ?n 4recia 'ntică s-a folosit pentru scrierea textelor poetice cu criteriu formal. citesc. ideile (i trăirile) +enul liric *e la ]i^ipedia. cesta putind fi trist melanolic.odurile de expunere folosite sunt descrierea (i monologul liric) Eul liric ($ocea interioară a poetului î(i confesiază direct g#ndurile. și anume acompaniamentul de liră) "e abia în epoca modernă. raul. dar este folosită și persoana a !!-a) Termenul liric vine de la denumirea instrumentului muzical numit lira.

în care interpretul își exprimă în mod direct sentimentele de dor. temele culti$ate în doină sunt: dorul. idei. suferinţa. care desc"ide poezia si care este reluat la mijlocul si la sfirsitul ei. morale. figurile de stil folosite sunt: personificarea. iubire. (societatea) trecera timpului. profund și intens o $arietate de sentimente. aspirații. fiecare vers din prima strofa e comentat in strofele ulterioare. Particularitati: )ncepind cu strofa a0$a unde se comenteaza fiecare vers. abordeaza principii filosofic.onetul$ specie a genului liric alcatuit din 0 catrene si 1 tertene. are caracter colectiv (este opera mai multor autori anonimi). conditia geniului. sentimentele sunt declarate patetic. artistic etc. Poezie cu forma fi/a: . )dila$ specie de poezie lirica si erotica din sfera poeziei bucolice in care este prezentata dragostea in cadrul rustic. moartea$ ca element al destinului. *A)6 : *oina este o creație lirică $ocală sau instrumentală. raul. comparaţia (i epitetul. sub forma de scrisoare. %osbuc D&upta vietiiE. are caracter sincretic (se imbină muzica. -/emplu: -minescu E+losaE. Bondelul este o poezie cu formă fixă alcatuită din trei catrene și un $ers izolat) 9ersurile unu și doi sunt identice cu $ersurile șapte și opt +azelul$ specie a liricii culte cu forma fi/a alcatuita din ($'( disti"uri. versurile din prima pot sa nu se repete. . etc) . de re$oltă. lir.constituita din '1 si '2 (lit. dragostea. specifică poporului rom#n.atira este o operă în general în $ersuri.8editatie$ specie a genului liric. de jale. bucolica. jalea bucuria. a gen. tristețe. ură impotri$a asupritorilor. apare adesea moti$ul popular Pfrunză $erde Q alături de alte motive.atira$ specie a genului liric in care sint biciuite defectele morale ale oamenilor sau ale societatii cu intentii moralizatoare. viata. . in care se trateaza un subiect filosofic moral. +losa$ specie a liricii culte filosofice de forma fi/a ce este alcatuita din atitea strofe cite versuri cuprinde ) .) versuri si cu un refren. -/emplu: +. 8editația (filozofică este o specie a genului liric în $ersuri în care e descris un fenomen din natură ale cărui concluzii de$in $alabile și pentru oameni) . exprimă o stare de spirit a omului. -/emplu: -minescu D%ind insusi glasulE Particularitati: 6u se admite repetarea cuvintelor cu e/ceptia instrumentelor gramaticale Bondelul$ specie a liricii fi/e . ultima fiind cu un continut de mesaj. etc) specia genului liric. nastera.teme mari.( -pistola$ sp. elementele de prozodie dez$ăluie o măsură scurtă de R-S silabe cu un ritm iambic6tro%aic (i cu o rimă împerec%eată6monorimă) %aracteristici are caracter anonim (nu are un autor cunoscut). * filosofic in care sint puse probleme . legate de e/istenta omului: binele. in versuri apartinind poeziei didactice. in care fiecare al 0$lea vers al strofelor rimeaza cu ' disti". iar ultima e prima inversata. aflată în momente de cumpănă a existenţei sale. poezia și dansul ) 8răsături exprimă direct. de obicei populară. are caracter oral (s$a transmis din generație 4n genera ție prin viu grai). epice si estetice. de înstrăinare. originala in literaturile orientale. univers. cu caract. regret.

metaforă. modul de e/punere folosit este descrierea .asile lecsandri . numit c"iar "Pasteluri".de cătănie )86!&: aparţine genului liric. Poeziile au aparut (cu doua e/ceptii) in revista "%onvorbiri literare" in perioada '. definind delicatețea unei descrieri lirice) (exemplu .pastoresti.$'. discursul are caracter retoric (i conţine îndemnuri adresate contemporanilor) * P . ec"ilibrata sub raportul temperaturii. doinele pot fi:de dor. sunt elogiate personaje eroice. )arna acopera cu troiene campurile. simple si permanente: in zbenguierile dragostei si in incordarea . al formelor de viata vegetala. linistea satului adormit si oracaitul broastelor succed muncii "arnice si invalmasitei agitatii diurne. personificare. notimpurile vin si pleaca: Toamna rugineste lunca. #ortele naturii. primavara se anunta cu intoarcerea cocotilor si randunelelor. orfacti$e (i tactile . -l implica regularitatea ciclurilor naturii. al rotatiei anotimpurilor.au o tematica variata. scoate lupii la prada in noptile cu vifornita. -l descrie o zona cuprinsa intre deal si campie. moarte. viscolul se integreaza marelui mecanism planetar.asile lecsandri $ "Pasteluri" $prezentare generala Pastelul este o specie a genului liric cunoscuta in aceasta forma numai in literatura romana. vara rodeste "oldele cu ploi fertile si soare cald. Aamenii insisi participa la jubilatia universala.3. atitudinea omului față de $iață. prin elanul e/ploziv al mugurilor si iesirea plugarilor la munca. ro(u . epitetul este figura de stil cel mai mult folosită. creata si dusa la celebritate de . sterea sa afecti$ă se exprimă direct prin aspectul (i paleta coloristică a peisajului .de dragoste. in doua atitudini . Tipuri de doine În funcție de sentimentele exprimate. si individualizeaza un colt de natura lipsit de sublimitate. sentimente nobile. ei sunt zugraviti.3<. repetandu$si lucrarea. una din ipostazele veridice ale pamantului romanesc. autorul folose(te imagini $izuale. limbajul este solemn. idei măreţe sau e$enimente importante. sentimentele autorului . Gilele se scurg calme: )nserarea urmeaza diminetii. !niversul "Pastelurilor" e strabatut de euforie vitala si optimism cosmic. rasplatind osteneala seceratorilor.asile lecsandri intr$un ciclu de versuri.de instrainare. față de scurgerea timpului. galben.creatorul acestei specii prin ciclul A*asteluriA -exista ca specie doar in literatura rom#nă aparţine genului liric. poetul utilizează (i alte figuri de stil : comparaţie. descrierea se opreste asupra unor aspecte pitore(ti din natură . auditi$e.T-&!&: Pastelul este un termen pro$enit din limba germana semnific#nd pictura cu creioane moi) "e la pictura în pastel termenul s-a extins în literatură. armonia randuielilor firii. la ceasurile sorocite. in$ersiune) . aparţine liricii peisagistice în $ersuri . repetiţie. ordinea imanenta a creatiei. %iperbolă. in mod precumpanitor. vantul. . ploaia. lecsandri se fi/eaza la geografia auto"tona.de jale.fidand sabloanele. mai ales cel cu $ariantă cromatică : alb.%aiducești. se inspiră din $iața poporului rom#n. reflectă comuniunea omului cu natura. aduce nori suri si vanturi fioroase.

mai ales miscarile si detaliile. pentru ca ei în lupta contra dumnezeirii erau gata să renunţe la ce oamenii consideră că au cel mai de preţ: suflet ul. surprinzand conturul obiectelor. usor colorat). %orespondenta sentiment 9 natura (romantica) este subliniata de faptul ca tabloul este insufletit de o prezenta umana.activitatii productive. ec"ilibru. demonică. de obicei de patru strofe. %u "Pastelurile" lecsandri atinge treapta deplinei maturizari a talentului. apartinand nemijlocit naturii si incorporandu$se ei. Eminescu. intaresc sentimentul de seninatate clasica. )maginea. pentru destinderea atmosferei. a$eau arătarea răz$rătitului.itul în poezia lui Eminescu se demonstrează că Eminescu g#ndea mitic (i nu filosofic prin faptul că zmeul din po$este nu poate să fie un PzburătorQ. 4)1alinescu consideră că 7uceafărul nu a$ea a(a un mare răsunet fara opera completă a lui Eminescu) El consideră 7uceafărul $#rful operei eminesciene spre care ne urcăm citind creaţiile mai mici) "in toate acestea se desprinde o idee centrală confirmată de toţi criticii prin care este considerată că întreaga creaţie eminesciană conţine moti$ul luceafărului) *oezia 7uceafărul s-a născut în noaptea unei mari dureri din dragostea lui Eminescu pentru 9iorica . infernală. recurge la o mica inscenare. *ese comparatii gratioase ("#ulgii zbor. ca (i poeţii în antic%itate. plutesc in aer ca un roi de fluturi albi"). terminata adesea in poanta. Tabloul e dinamic si concis. fara digresiuni sau paranteze. intrucat poezia ne implica in postura de spectatori. sau pline de o calma maiestate ("#umuri albe se ridica in vazdu"ul scanteios9%a inaltele coloane unui templu meiestos"). &egate de artele plastice (pastelXdesen in creion moale.ersul isi pastreaza simplitatea. . limpezimea. traduce momentan senzatia. #ormula compozitioanala. erau m#ndrii de suferinţele lor. demonic Eminescu n-a stăruit asupra dramei umane din ?rumoasa făra corp pentru că soluţia a dat-o în 7egendele 7uceafărului: zmeul care simbolizează păm#ntescul se resemnează în lumea nemuritoare) ?n spiritul romantismului german. '7E4<5!' 7>1E'?H5>7>! $ studiu critic $ 7egendele 7uceafărului 4eniul lui Eminescu este $ăzut ca înalţ#ndu-se în lumina 7uceafarului) *oezia a retinut cel mai mult atenţia iubitorilor de artă frumoasă) 5ăsuntetul se explica prin faptul că poezia este o alegorie a nefericirii păm#nte(ti a poetului (i aceasta a fost scrisă cu puţin înainte ca poetul să intre în prima faza a bolii sale mintale.aiorescu care la r#ndul lui a transmis această inforamţie lui !) 'l) 2rătescu-9oine(ti) !deia geniului nemuritor este $ec%e în g#ndirea poetului) *e măsură ce el intra tot mai mult în conflict cu oamenii $remii el teoretizează distanţarea geniului de societate. Timpul "Pastelurilor" este invariabil prezentul. care sprijina degajarea unui sens. cu oc"ii unui privitor din afara. *esenul esentializeaza. . cursivitatea. dar e descrisa obiectiv. al geniului ispitit de c%emarea iubirii păm#nte(ti) În studiul lui !) Tura . =Kperion. colorit.icle) 'cest lucru a fost confirmat de Eminescu lui . aceste poezii manifesta preocuparea pentru satisfacerea unor e/igente specifice: compozitie. bazata pe perceptie. ci că este $orba despre un mit antic: cel al rapirii unui păm#ntean de catre zeul infernului) Eminescu $edea geniul ca (i romanticii germani) 4eniul era o fiinţă capabilă să treacă de limitele lume(ti (i să-(i creeze o lume a lor) >n cercetător al titanismului 9) 1ernC obser$ă că titanii moderni s-au re$oltat contra cerului ca (i cei antici dar că nu au $rut să ia locul zeilor ci doar să fie oameni cu libertate deplină) 8itanii se consideră inspiraţi. -i reprezinta mai putin taranimea unei societati determinate si mai mult tipului unei umanitati atemporale. $a interpreta basmul ?ata în gradina de aur astfel că ECperion de$ine simbol al demonicului.

un moment de referinta in evolutia prozei noastre. dar asa le$a fost datE). consecintele nefaste. GUR0 Eminescu. ci pentru a fi cineva.aiorescu) Înţelesul alegoric dat de Eminescu legendei 7uceafărul este acela al asemănarii soartei zmeului din po$este cu soarta geniului) 'stfel este perceput în zilele noastre c#nd încă auzim c%emarea 7uceafărului nemuritor) B)B&)A+B #).i. GUR0 8oara cu noroc D8oara cu norocE este o capodopera a nuvelisticii romanesti. dar intelege ca pentru a ramane la 8oara cu noroc trebuie sa devina omul . !nitatea intregului. *epune marturie falsa la proces in legatura cu omorul si jaful din padure. scapandu$l pe . Editura >ni$ersitatea din 8imi(oara. cu care se inc"ide si se desc"ide cartea (DAmul sa fie multumit cu saracia sa. respectandu$se ordinea cronologica a desfasurarii lor. . ce declanseaza conflictul si intreaga desfasurare a actiunii il constituie aparitia la 8oara cu noroc a lui &ica . Editura *entru 7iteratură. . dand lui +"ita un sentiment de inferioritate. 8omentul intrigii. -l identifica saracia cu lipsa de demnitate si doreste sa se imbogateasca nu pentru a trai bine. pretuita de . un simbol al geniului creator) Pentru -minescu demonul.aracia. conflictul se desfasoara liniar si ascendent.lavici in alte nuvele pentru puterea ei miraculoasa de a mentine ec"ilibrul sufletesc al omului. &a baza ei se afla convingerea autorului ca goana dupa bani zdruncina ti"na si amaraste viata omului.lavici este unul din stralucitii reprezentanti ai realismului obiectiv in litaratura noastra.amadaului.amadaul. *oezii. +"ita se va instraina treptat de na si se va lasa manevrat de &ica. . . genereaza numeroase rele. decat sa carpeasca cizmele satenilor. Tema acestei nuvele o constituie urmarile negative. caci daca e vorba. %onflictul psi"ologic se amplifica treptat. a feliei de viata autentica este sugerata de cuvintele batranei. pentru a fi respectat. D. pe masura ce +"ita intra in mecanismul necrutator al afacerilor necinstite ale lui &ica. pe care setea de imbogatire le are asupra vietii sufletesti a individului. un precursor al prozei lui &iviu Bebreanu.amadau de pedeapsa binemeritata a legii.)Eminescu !)1reangă &tudii. 2ucure(ti. &a inceput totul mergea bine si viata era prospera. nu bogatia ci linistea colibei tale te face fericitE.imteam eu ca nu are sa iasa bine. cu un simt feminin caracteristic. mai rentabil. 8imi(oara. %ompozitia nuvelei este clasica.i%ai. . . devenindu$) complice. devine la inceputul nuvelei D8oara cu norocE motiv de puternice framantari. in ciuda rezervelor e/primate de soacra sa (care intruc"ipeaza in nuvela intelepciunea varstei si a e/perientei) se "otaraste sa abandoneze linistea colibei din sat si sa ia in arenda carciuma de la 8oara cu noroc. $a actiona ca titan în mersul societăţii arăt#ndu-(i geniul prin năzuinţa spre o frumuseţe superioară) "ubla înfăţi(are a lui ECperion: înger-demon ne duce la o contradicţie a firii lui care este o parte creatoare (i alta distrugătoare ca (i demonicul lui 4oet%e) "rama 7uceafărului începe din momentul în care el nu poate renunţa la nemurire datorită iubirii) 7uceafărul nemuritor 1on$ingerea pesimismului lui Eminescu a fost prima oară teoretizată de critica lui . prin vocatia de a picta mediul social si de a crea tipologii comple/e. )n sinea lui. simbol al răului.Eminescu a procedat ca un titan încă de la prelucrarea moti$elor din folclorul rom#nesc fac#nd din &aramis un titan re$oltat împotri$a di$initaţii (i făc#nd din zmeul din po$este. nevasta lui +"ita. linistea vietii lui. si +"ita avea aceeasi banuiala. intuieste ca &ica este Dom rau si primejdiosE. faptele fiind distribuite in cele ': capitole. ca $oce interioară omului. iar in cele din urma duce la pierzanie. asupra destinului omenesc.tapanit de setea de bani. stapan temut al acestor locuri. el simte ca ar putea face si altceva. 6emultumit de conditia sa sociala. na.

momentele de insingurare.amadaului. +"ita isi ucide sotia si este.lavici il caracterizeaza indirect. . -l este un erou unic in literatura noastra prin c"ipul sau demonic (DTu nu esti om &ica. sugereaza ura si dispretul pentru +"ita. facand$o capabila de emotii. nu numai caractere gata formate.lavici nu impune personajelor o comportare rigida. )n final va cadea si el. faptele si gandurile protagonistului. devenind complementare. ci diavolE). in sufletul nei se aprinde dispretul. fiind darz si "otarat. fiind: Dom cu stare. )n aceasta categorie. el este incpabil sa reziste tentatiei de a se imbogatii dupa ce se muta la 8oara cu noroc.lavici isi pedepseste e/emplar toate personajele nuvelei amestecate in afaceri necinstite: arendasul este pradat si batut. specifica economiei ardelenesti din vremea sa. Jura fals la judecata. stapan al locurilor. el se implica tot mai mult in faptele marsave puse la cale de &ica.amadaul ocupa un loc aparte. si indemnata tot de el. . Am onest la inceput.amadaul are asupra celorlalti efecte catastrofale. iar &ica scapa fara sa fi fost dovedit vinovat. al caror destin este dirijat de puterea de seductie a banilor. +"ita refuza sa mai comunice sincer cu sotia sa. .*e acum. tragismul vietii lui. 6i se releva astfel. dept al unei morale intransigente. . #acand din bani o unica pasiune. sub inraurirea caruia prabusirea sa morala este inevitabila. cu oc"i mici si verzi si cu sprancenele dese si impreunate la mijlocE. dar si cele de omenie cand isi aduce aminte de nevasta si copii. dupa ce &ica il necinsteste si in viata familiala. -roul este aprins de setea de razbunare. !ltimele zvacniri din final. )ar pentru a purifica locul afacerilor necurate un incendiu mistuie carciuma. in imprejurarile in care le pune viata. ci si felul in care ajung oamenii sa fie asa cum sunt. se mai afla la varsta la care cantecul si jocul nu dispar inca. . . %and iubirea pentru +"ita dispare. simtaminte si vibratii pure.urprinzand viata si moravurile unei lumi. prabusirea lui +"ita este inevitabila. opiniile celorlalte personaje. *e la complicitate la crima nu a mai ramas decat un pas. iar &ica se sinucide izbindu$se cu capul de un stejar uscat. uscativ si supt la fata cu mustata lunga. Prin personalitatea sa puternica.amadaul e/ercita asupra tuturor o dominatie fascinanta. asupra . )ntorcandu$se la 8oara cu noroc. prin apartenenta la acea categorie a pastorilor.lavici creeaza personaje comple/e si verosimile. setea de razbunare si patima pentru &ica.aila$Boarul sunt osanditi pe viata. &ica . la randul lui. . &ica este individualizat printr$un portret fizic alcatuit din trasaturi caractersistice: Dun om ca de 13 de ani. oscilatiile de lumina si umbra. na. lipsita de sprijinul moral al sotului. macinat de remuscari. na. el este generos cu cei ce$l sprijina in afaceri iar la petreceri devine vesel si bun. ucis din comanda lui &ica. este o victima a incapacitatii sale de a se raporta la simtul masurii si al ec"ilibrului in tot ceea ce intreprinde. utorul surprinde. prin destinul ei tragic. cu real talent de analist. cand este ucisa. framantarile lui +"ita. . dar in acelasi timp. care evolueaza paralel. naliza psi"ologica. un capriciu superficial. . inalt. este un caracter plin de contradictii. -le sunt la inceput personaje antitetice. caci patima de bani nu poate fi stapanita. stfel. femeia cea tanara. dictata de prejudecati. creea personaje prin care sa arati ca. banuita de &ica a avea Dslabiciune de aur si de pietre scumpeE este asasinata prin sufocare. Tradarea barbatului nu este pentru ea un gest necugetat. care poate sa plateasca grasunii pierduti ori pe cei furatiE. %u o intuitie deosebita. #ricos si las.pre deosebire de scriitorii dinaintea lui. iar dezumanizarea sa se manifesta in toata amploarea. ci le da libertatea de a se manifesta. Dsimti tragere de inima pentru &icaE. atingand calea sinuciderii. dupa imperativele sufletului lor. sprimea de om primitiv a lui &ica este insa asociata cu un fel de noblete salbatica. aruncand$o pe na drept momeala.lavici se dovedeste un fin cunoscator al psi"ologiei feminine. utoritate suprema. ea isi da seama de la inceput de firea ticaloasa si patimasa a lui &ica si isi avertizeaza sotul. %and ea era supusa acestui zbucium sufletesc. +"ita va deveni complice si partas la faptele necinstite ale . monologul si dialogul. )n prezentarea evolutiei nei. +"ita se "otaraste sa$l dea prins pe &ica jandarmului Pintea. %ei doi se "otarasc sa$) intinda o cursa. *ar onoarea familiei sale este din nou stirbita. sadic si amenintator sau cu izbucniri de autentica duiosie. -l se caracterizeaza prin faptele savarsite si prin impresiile ce le lasa asupra celorlalte personaje. +"ita cade invins de propriul sau destin. dezvaluie procesul devenirii lui +"ita. Buza$Bupta si . dupa propriile indemnuri.

el este construit dintr-un ansamblu de trăsături redate în mod direct (portret. domin#nd întreaga lume care se desfă(oară în legătură cu el) 1elelalte personaje principale ('na. pun#ndu-i în lumină trăsăturile. . la începutul secolului al JJ-lea) 'cţiunea romanului se desfă(oară pe mai multe planuri narati$e. de inspiraţie rurală. care folose(te femeia ca mijloc de par$enire) *ersonajul eponim al romanului este un ţăran sărac ce dore(te păm#nt) Încercarea disperată a lui !on de a dob#ndi păm#nt nu mai poate fi pri$ită. cupuse unor conflicte puternice. romanul î(i găse(te exprimarea plenară odată cu realismul) 1reator al romanului realist modern în literatura rom#nă. biografie. Ariginalitatea artei portretistice consta in faptul ca personajele au insusiri numeroase. limbaj. ceasta a facut ca eroii sai sa fie infatisati in zbuciumul lor launtric.criitorul pune accentul pe evolutia artistica a personajelor epice. cu spirit realist desavarsit. în aceste condiţii. zicatorile si proverbele. na era frageda si subtire. *e aceea el nu se simte in nici un fel obligat sa e/plice nimic. romanul V!onQ este primul roman publicat al lui 7i$iu 5ebreanu) El desc%ide seria marilor romane din literatura rom#nă interbelică) 5omanul. *efinitorie pentru arta realizarii personajelor la . ci numai sa descrie cat mai fidel intamplarile ce il imping pe fiecare personaj pe drumul destinului (Dsimteam eu ca nu are sa iasa bine. au o mare putere de caracterizare psi"ica. .predispozitiilor psi"ice innascute. cu o acţiune complexă la care participă un număr mare de personaje. ci mai ales ca expresie a dorinţei de a scăpa de etic%eta înjositoare de sărăntoc (i de umilinţa de repeta soarta tatălui său. redus la esential.lavici este o mare putere de interiorizare. fiind reflectari ale intimitatii omului. cu vointa si slabicini. fiind un observator fara partinire. raporturi cu alte personaje ) +aratorul obiecti$ (i omniscient î(i lasă personajele să-(i dez$ăluie trăsăturile în momente de încordare. na era sprintena si mladioasaE). precum si interventiei lor nemijlocite in desfasurarea intamplarilor. )on$caracterizarea 1onstrucţie epică în proză de mare întindere.lavici da o mare atentie felului in care se e/prima personajele. *esi portretul fizic este concis. consemn#ndu-le atitudinile)!on este personajul titular (i central din roman. nu numai in manifestarile lor e/terioare. acordand o atentie deosebita evenimentelor aflate in legatura directa cu personajele. stare ci$ilă. . Bemarcabile sunt insa si e/presiile. care oricum se va implini.lavici nu infrumuseteaza cu nimic viata personajelor sale. se comporta asemeni unor fiinte reale. năzuinţele) !on al 4laneta(ului se situează la intersecţia mai multor tipologii realiste) "in punctul de $edere al categoriei sociale.care se în$#rte pe l#ngă cei bogaţi Vca . a$#nd personaje numeroase) &pecia literară pri$ilegiază personajul. accentul cade pe adjectivele cu rol de epitet caracterizator (D na era inteleapta si asezataL na era tanara si frumoasa. statut social (i indirect (fapte. !on este tipul ari$istului fără scrupule morale. 7i$iu 5ebreanu se dezice de realismul care Vcopia sincer. 4eorge gra$itează în jurul său. . 2aciu. )n conceptia autorului viata fiecarui personaj este vazuta ca un destin propriu. el este tipul ţăranului a cărui patimă pentru păm#nt iz$oră(te din con$ingerea că acesta îi susţine demnitatea (i $aloarea în comunitate) "in punctul de $edere al categoriei morale. *ialogurile. a cărui e$oluţie în plan psi%ologic constituie obiectul romanului) "e aceea. doar ca expresie a lăcomiei.lavici o noutate in literatura romana si un punct avansat al aplicarii metodei realiste in arta literara. în condiţiile satului rom#nesc din 'rdeal. ?lorica. pozitive si negative.criitor obiectiv. atitudini. fidel (i fotograficQ lumea (i cere ca romanul să se îndrepte spre un realism al esenţelor) 1onsiderat Vcea mai puternică creaţie obiecti$ă a literaturii rom#neQ (Eugen 7o$inesc . prezintă lupta unui ţăran sărac pentru a obţine păm#nt (i consecinţele actelor sale. gesturi. societatea in care traiesc si intamplarile vietii lor e/ercita influente ce le transforma caracterul reprezinta pentru vremea lui . dar asa le$a fost dataE).

zgunţuroase (i umede)Q) 'doră (i $enerează păm#ntul ca pe o zeitate: V'poi încet. sărăntoc. încă de la început. dar sărac. c#t (i criteriul moral) *ersonajul are. astfel portretul naratorului insistă mai ales asupra acestei pasiuni tulburătoare care-l stăp#ne(te de mic) Între ceilalţi feciori este recunoscut ca un lider) Încă de la început are o structură de luptător. con(tient că deţine controlul absolut asupra situaţiei (i că-l poate sili să-i dea păm#ntul la care r#$nise at#ta) 1#nd a luat-o pe 'na de soţie. cu păm#nturile ei.oartea apare ca o unică soluţie de ie(ire din impasul în care ajunge destinul personajului) 1ondiţia ţăranului. care nu mai luptă pentru a stăp#ni spaţiul. etc) 7e simte $orbind. iubea mai mult munca păm#ntului.oromete. trebuie WQ) *ăm#ntul i-a fost drag ca o maă. tumultuoase a lui ion i se opune !lie . ion este Vsemţ (i cu nasul în $#ntQ. a(a că trebuie să găsească o modalitate de a se impune. în !on rena(te pasiunea pentru ?lorica. spun#ndu-i Qfleandură. !on s-a căsătorit. distantă. a(a că s-a întors acasă) !ubirea păm#ntului l-a stăp#nit de mic: V9e(nic i-a pizmuit pe cei bogaţi (i $e(nic s-a în$er(unat într-o %otăr#re pătima(ă: trebuie să aibă păm#ntu mult. personajul este drastic pedepsit de autor. !on se simte biciut.oromeţiiQ) +aturii primare. răspunzător de $iaţa 'nei (i a copilului lor. un statut foarte bine definit) Este prezentat ca unul dintre feciorii de frunte ai satului. !on de$ine una cu păm#ntul mult r#$nit) 'stfel. din care cauză flăcăul simte dureros prăpastia dintre el (i VbocotaniiQ satului. atitudinea lui ion este rece. $oinic. refuză să $orbească cu ea (i-i spune. se lăsă în genunc%i. nu $ede altce$a dec#t garanţia proprităţii asupra păm#ntului) "upă moartea soţiei sale. dispreţuitor. iar Vglasul păm#ntului pătrunde nă$alnic în sufletul flăcăului ca o c%emare. cople(indu-lQ) ?eciorul se simte mic (i slab. î(i găse(te o replică peste timp în romanul V. făc#nd din el un personaj memorabil prin acea că întreaga sa energie este canalizată spre îndeplinirea scopului de a a$ea păm#nt) În acest sens. ion este Viute (i %arnic ca mă-saQ. însă relaţia lor adulteră este descoperită de 4eorge care pregăte(te răzbunarea) 2ărbatul în(elat î(i $a ucide ri$alul cu lo$ituri de sapă) În timpul agoniei. să-l trimită pe tatăl ei să discute) 1#nd tratează problema cu 9asile 2aciu. umilit (i înfrico(at în faţa uria(ului) !nstinctul de posesiune a păm#ntului (i lăcomia care pune stăp#nire pe el sunt moti$ate (i de ipostaza păm#ntului-ibo$nică: VÎl cuprinse o poftă sălbatecă să îmbrăţi(eze %um())) ) Întinse m#inile spre brazdele drepte. fără să-(i dea seama.un c#ine la u(a bucătărieiQ) 1on(tientiz#nd organizarea socială. îndrăgit de familia Eerdelea pentru că de mic se arătase isteţ la în$ăţătură) În$ăţătorul reu(e(te să-l con$ingă pe tatăl său să-l dea la (coală. î(i cobor# fruntea (i-(i lipi buzele de păm#ntul ud) Xi-n sărutarea aceasta grăbită simţi un fior rece. fire %istrionică (i contemplati$ă. ca 9asile 2aciu) 1#nd acest personaj îl caracterizează direct. de(i (i-a impresionat profesorii. (tie să-i stăp#nească pe lăutari (i pe to$ară(ii de petrecere (i. tulbur#nd lini(tea unui cămin (i a unei întregi comunităţi) . sfidător. nu suportă ocara (i reacţionează $iolent) &ec$enţa cea mai eloc$entă se petrece Vîn păm#nturiQ) 'tunci este declan(at mecanismul fără întoarcere în care stă destinul flăcăului (i a celor din jurul său) 'juns la păm#ntul său. ignor#nd at#t sentimentele. de aceea. !on pri$e(te cu a$iditate porumbi(tile. !on înţelege (i că toate calităţile sale nu sunt suficiente pentru a-i sc%imba statutul. de fapt. iar apoi în *etri(or-fiul lor. ameţitor)Q &etea de păm#nt este trăsătura dominantă a personalităţii sale. %oldelel. c%ipe(. Vcel din urmă ţăranQ. el î(i urze(te cu meticulozitate (i pricepere planul seducerii 'nei deoarece ea a$ea Vlocuri (i case (i $ite multeQ) "upă ce o lasă însărcinată pe 'na. cinică. ci . îi plăcea să-l muncească. soţia de$enind o po$ară jalnică (i incomodă) &inuciderea 'nei nu-i treze(te lui ion regrete sau con(tiinţa $ino$ăţiei pentru că în 'na. ce era acum căsătorită cu 4eorge 2ulbuc) El încearcă să o recucerească pe ?lorica. numai că băiatul. %oţ (i t#l%arQ. ilustrată în romanul !on. cucernic. st#rne(te m#nia lui 4eorge 2ulbuc) 1aracterizat direct de către narator. întruc#t el se face $ino$at de dezintegrare morală.

8itru a dat o deosebita importanta mitului prometeic dorind astfel sa lege printr$un fir logico cronologic diferite mituri intre ele si pentru a$i da lui Prometeu valoarea unui simbol al luptei pentru stapanirea tainelor naturii. 6ereu. !neori zeii se casatoreau cu muritoare si invers. *ar in mare in imaginatia grecilor mai locuiau: mfitria. =ermes era protectorul negustorilor. o alta divinitate a marii. &a constituirea acestui panteon olimpic a contribuit imaginatia mai multor oameni si a mai multor generatii din diferite regiuni locuite de greci. Triton. *e pilda un mit spunea ca zeita frodita se nascuse din sangele lui !ranus. Tocmai de aceea l. frodita este fiica lui Geus si a *ionei. )n conceptia vec"ilor greci. *ar. era inc"ipuita de o piatra necioplita. atribuindu$le toate fenomenele pe care nu si le putea e/plica. cand zeii si oamenii nici nu e/istau. de pe vremea cand au fost plasmuite aceste mituri. l.A&)8P!&!) stazi omul cunoaste fortele naturii si puterea lor nu il mai inspaimanta. stfel s$au plasmuit mitologiile popoarelor antice. care si asa era e/trem de bogat. cazut in valurile marii. "aos provocat de nenumaratele mituri contradictorii atat in ceea ce priveste faptele zeilor cat mai ales in ceea ce priveste momentul aparitiei lor in lume caci. forta atribuita mai tarziu zeului -ros. la =esiod. Dnasterea zeilorE de "aosul care domnea in mitologie. *e pilda. zeul iubirii. a creat figurile mitice ale zeilor. in orasul T"espiae. cu =aosul. -ros este stapanul inimi zeilor si oamenilor. in legendele Alimpulu se reflectau realitati sociale si politice de pe vremea cand traiau autorii mitului. . ci a ales pe cele mai importante in legatura cu zeii cei mari ai Alimpului si. 6ereidele. numite fetisuri. -l nu si$a propus sa dea absolut toate miturile Alimpului. sotia lui Poseidon. zei s$au nascut ca si oamenii. fiul lui Poseidon. au pus stapan peste intinsele ape pe Poseidon. zeii nu traiau izolati de muritori. in lipsa unei ratiuni patrunzatoare. *ar cauza principala a multimii miturilor o constituie multitudinea fenomenelor naturii si a diferitelor aspecte ale acestor fenomene. 8itru a procedat cu . in timp ce la =omer. ci se amestecau in viata lor. 8iturile Alimpului au fost create intro epoca de umanizare a conceptiilor despre natura. &uaind ca pilda marea observam ca strabunii indepartati ai grecilor. -ste de subliniat faptul ca l. =esiod a fost determinat sa scrie Teogonia. in Beotia. stfel. *e aceea zeul aparea in c"ipuri diferite. 8itologia grecilor este e/trem de bogata pentru ca la crearea nenumaratelor figuri de zei semizei.criitorul le/andru 8itru ne prezinta miturile despre zeii olimpici despre care se povesteau mituri plasmuite in vremusi si in regiuni diferite si reflectand conceptii felurite. %a si =esiod. a contribuit imaginatia mai multor generatii si a mai multor oameni de talent. fiicele lui 6ereu. aducandu$le fericire sau nenorocire. *ar imaginatia omului primitiv. in imaginatia grecilor. res era zeul razboiului. &a inceput. dintre care aceea a grecilor se remarca prin mare bogatie si frumusete a miturilor. %ronos etc. eroi. fiul lui Poseidon sau al lui 6ereu etc.pentru a scăpa de teroarea timpului) 'utorul de metodă realistă desfă(oară o forţă demiurgică nu numai pentru a înfăţi(a cititorului o lume supusă cauzalităţi. grecii si$au inc"ipuit aceste forte sub forma unor obiecte neinsufletite. *e aceea in viata zeilor se reflecta multe din fenomenele vietii sociale a grecilor. ci (i un personaj a cărui mecanică a existenţei scapă logicii perfecte. pentru că înglobează factorul iraţional) &-+-6*-&. in special pietre si lemne. inparatia mortilor o conducea =ades. inainte de ei. Tetis. de pe vremea lui Pericle. oricat de variate ar fi fost. contribuind astfel la inbunatatirea tezaurului mitologic grec. 8itru a trebuit sa dea ordine cronologica miturilor conducandu$se dupa =esiod dar introducand si unele elemente personale. !ranus. Poetii care au urmat dupa =omer au prelucrat miturile in lumina conceptiilor filozofice si religioase ale vremii lor. zeita =era proteja casnicia. +"eea. Alimpul "omeric nu este altceva decat o reflectare a vietii sociale si politice a grecilor. Problema esentiala care se punea era aceea ca un zeu sa nu apara pe scena mai inainte de a fi creat asa cum de pilda.

opera a mainilor lui Prometeu. stapan. )n legendele sespre eroi asistam la o incordare a tuturor puterilor fizice si morale ale pamantenilor spre a birui fortele vrejmase si a ridica viata si demnitatea omului deasupra tiraniei si mizeriei. Geii erau niste fiinte pur imaginare pe cand multi dintre eroi au trait in realitate iar imaginatia nu a facut alt ceva decat sa le mareasca peste fire personalitatea. muritor ridicat dupa moarte la rangul de semizeu. frodita$. utorul a depus un efort staruitor de a motiva logic si psi"ologic trecerea de la un mit la altul si diferitele actiuni in cadrul aceluias mit.enus este: datatoare de viata prin care iau fiinta toate vietuitoarele de pe pamant. talent. Bazboiul Troiei. 8otivaea rationala a alegerii si ordinei cronologice a miturilor pe care mitul prometeic o ilustreaza in c"ipul cel mai luminos. in jurul unor eroi veniti din +recia. ucigand monstri si biruind oameni nelegiuiti. )n prima parte a D&egendelor AlimpuluiE putem distige urmatoarele trasaturi principale: '. Arfei si -uridice. Beferindu$ne la D&egendele eroilorE putem spune ca acestea se caracterizeaza prin: . &inia evolutiva a semanticei cuvantului DerouE a fost: '. semizeu. &a poeta . legendele si versurile cele mai cunoscute si interesante. Tezeu. Belerofon. Pataniile lui !lise.multa atentie si logica introductand mitul lui Prometeu pentru a e/plica in acest fel aparitia oamenilor. venturoasa calatorie a lui -nea. 0. . )n evolutia sensurilor cuvantului se vadesc limpede momente din istoria societatii sclavagiste grecesti. om distins prin nastere. sclepio. frodita$. -/peditia argonautilor.enus a capatat la &ucretiu o maretie pe care nu o avea la "omer dar a inceput sa o capete la . cautat sa armonizeze versiunile contradictorii intr$o sinteza in care predomina punctul de vedere moral. "ile. vitejie.afo. =eracle. sadar. eroul =eracle infruntand mania =erei.afo. *ar inainte de lupta sub zidurile Troiei. Geus nu a e/istat. 8eleagru. (. )n D&egendele AlimpuluiE l. se amesteca in lupte fara sa$si dea seama ca nu este in stare sa le poarte ba c"iar este ranita de un muritor. )ntoarcerea a"eilor in -lada. frodita ne apare in alta lumina fiind numita DnemuritoareE. !lise au fost insa oameni care au luptat sub zidurile Troiei. 2. in rasul tuturor zeilor. &egendele eroilor pot fi impartite in trei mari categori: legende plamadite pe pemantul +reciei inainte de razboiul Treiei. nobil sef. 8itru e/pune mituri si legende pecar imaginatia greaca le$a tesut in jurul unor oameni numiti in greceste DerosE. )n imaginatia grecilor. )ntelesurile cuvantuui DerouE izvorasc din )liada si Adiseea poeme in care se canta fapte savarsite de luptatorii care au luat parte la razboiul Troiei. 1. utorul a ales miturile. )n cartea a . Geus trona maiestuos in Alimp dar pe pamant. a fost socotit vrednic de Alimp. %ronologic autorul a respectat urmatoarea ordine: Perseu. legende create in +recia dupa si sub influenta legendelor razboiului Troiei evenimant care a contribuit in mare masura la alterarea continutului legendelor si deci la estomparea cronologiei lor. gamemnon. 2. Aricat de importanta ar fi problema cronologiei miturilor. 8enelau. 8itru a trebuit sa rezolve doua probleme fundamentale si anume problema cronologiei si problema fizionomiei eroilor. %astor si Polu/. Dfiica a lui GeusE. Pentru poetul roman &ucretiu. )n lucrarea sa l. grecii dezvoltasera stralucita civilizatie miceniana. 1.)))$a a DAsideeiE zeita frodita este pedepsita de =efaistos facand o plasa de aur invizibila in care a prins$o alaturi de res. este necesar de a cerceta intelesurile pe care le$a capatat cuvantul DerouE. -/ista o distinctie esentiala inre zei si eroi. comandant militar. combatant. )ntemeierea Tebei. 0. zeita frumusetii. *e e/emplu in D)liadaE frodita. care salasluieste in palatul de aur al tatalui sau. esentialul il constituie continutul lor pentru ca diferitele variante ale aceluiasi mit prezinta personajul mitologic despre care este vorba in lumini diferite. legende create in sia 8ica in legatura cu razboiul Troiei. *edal si )car.pre a ne da mai bine seama de felul in care s$au plasmuit legendele.

D&egendele eroilorE contribuie la imbogatirea cunostintelor si la educatia tinerei generatii.pana in ziua cand a venit in macelarie sa$l mustre si$l gasi la lucru cu un cutit in mana. )n primavara un geam al manastirii s$a spart din pricina vantului puternic.%ei doi au fost in sinea lor fericiti petrru ca s$au vazut si acest lucru devenea din ce in ce mai evident. multe din ciudateniile miturilor. %ronologia este in conformitate cu ipotezele cele mai plauzibile.acesta fiind cazul in care a luat bataie de la un baiat mai mare ca el.*orea mereu ca fata ei sa fie deosebita si baiatul la fel. luptand cu darzenie si curaj neistovit. (.Persida il iubea pe 6atl dar ea nu voia sa recunoasca. si anume ca. 2.lucruri care l$au facut sa$i amane _taietura de maiestru_ a lui 6atl. 3. tot asa in D&egendele eroilorE s$a aruncat o lumina deosebita asupra lui =eracle.nu putea sa$si scoata din minte c"ipul zarit printre cioburile ferstrei sparte.Tocmai in aceste zile 6atl isi incepea cei doi ani de calatorie. ea simtind ca nu$i va putea da o buna educatie de una singura. /r'0(f('02lrr/ Persida urma sa se marite cu Pavel %odreanu dar il refuza fapt care l$a facut pe %odreanu sa se insoare cu alta. )deea calauzitoare in e/punere a fost aceea care a stat la baza plasmuirii acestor legende.iar in acel moment 6atl a zarit$o pe Persida la geam si a ramas incremenit.%u timpul Persida s$a atasat mult de maica egidia si maica de fata. 6otele vin sa lamureasca. 0. punandu$i in fata modele de lupta darza.)n clipa cand a vrut sa se napustesca asupra lui 6atl acesta din urma si$a aruncat cutitul din mana si l$a impins pe =ubar pentru a nu fi palmuit.calfa la casa lui Bocioaca.asa ca 6atl fu nevoit sa mai petreaca alte luni departe de familia lui.atat de mult incat se poate spune ca Persida era preferata maicii. &a scoala Trica se cam batea cu cei pe care nu$i sufera. create de antici.copiii fiind salvati. =ubar se simtea rusinat de fapta fiului sau si cauta mereu sa$i spuna ceva.'. in care. %a si D&egendele zeilorE.*in acel moment viata amandurora cunostea o intorsatura radicala.Pe Trica l$au trimis ucunic la casa lui %laici.trangea bani zi de zi pentru ei doi si pentru inmormantare.dar . la o manastire cu o reputatie foarte buna. naratia este insotita de e/plicatia rationala a plasmuirilor fanteziei.*in acea clipa 6atl nu si$o mai putea scoate din minte pe Persida ce$i parea mai frumoasa ca o zana. oamenii pot triunfa asupra tuturor obstacolelor si c"iar asupra vointei zeilor.iar pe baiat voia sa$l faca ucenic. 8ara Beferat Bomanul incepe prin a prezenta personajul ce$i da nume :8ara. 1.si ca din intamplare se intalneste cu Persida la nunta lui 8unteanu cu 8ilena. dar cum Bocioaca afla ca 6atl se tine dupa Persida (Bocioaca tinand mult la Persida)nu mai trecu cele 3 luni cu vederea. 8aica egidia era foarte respectata de 8ara si de aceea si$a lasat fiica in seama ei..acesta din urma invata la scoala.6atl se intoarse acasa dar cu 3 luni inainte sa i se termine cei doi ani de calatorie.Pe fata voia s$o trimita la manastire sa fie bine educata.iar in apropiera nuntii 8ilenei 8ara si Persida s$au dus in vizita la Trica.Persida s$a bucurat si ea atunci cand s$a intors 6atl. ici el o gaseste pe Persida la brat cu un anume %odreanu ce$i cam facea oc"i dulci Persidei. )n felul acesta. se formuleaza nazuinte spre mai bine si spre mai frumos.iar Persida simtea ca in sufletul ei se petrce ceva cu totul diferit.dar totul s$a terminat cu bine.8ara isi iubea foare mult copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor.reprimandu$si acest sentiment din rasputeri.)n ziua in care se intiarse a fost mare veselie la casa lui. pornind de la realitati certe. cest lucru putea fi trecut cu vederea de catre =ubar si partenii sai.Totul era pregatit ca 6atl sa devina stapan dar Bocioaca uitandu$se prin cartea lui de calatorie a vazut ca 6atl a petrecut mai mult "ai "ui decat muncind pe la macelari.Persida afland de cele petrecute a iesit fara pemisiune de la manastire si a plecat cu Trica pe 8uresul involburat de erau sa moara amndoi si mama lor de spaima si maica egidia de rusine. prin e/plicatii si ordin stiintific. sa cum in D&egendele zeilorE s$a dat o deosebita atentie figurii lui Prometeu. -ste unul din meritele de seama ale acestei lucrari. utorul a ales cele mai interesante figuri de eroi spre a le e/pune viata legendara.8aica o ajuta pe 8ara cu bani pentru ca femeia sa aiba bani penteu Trica.o femeie ramasa vaduva cu doi copii(Persida si Trica).

iar in vocea lui se putea citi "otararea si maturizarea.-ra 8ara tare fericita sa$si vada iar amandoi copii la un loc. 6atl nu mai poate suporta despartirea de parinti. Trica afland ca nu 8ara i$a platit rascumpararea ci Bocioaca se decide sa se inroleze in armata pentru a$i putea plati lui Bocioaca banii pentru rascmparare.dar se linisti atunci cand afla ca este legitim.s$o indeprteze de el asa cum s$o pricepe mai bine.parca innebunit se napusti la pieptul tatalui sau si$l lovi pana ce$l omori.pe ascuns cu 6atl. flat i singuri in carciuma din .6atl s$a vazut cu Burdea apoi acesta din urma facandu$i o vizita Persidei.6atl se sperie de aceasta scrisoare si incepu sa faca tot posibilul pentru a se intoarce acasa.=ubar nu mai avea de ales asa ca a recunoscut fara ocolisuri. numai de dragul ei. 6atl si Persida s$au cununat pe ascuns cu ajutorul lui Trica si a lui %odrenu(care nu o putea refuza pe Persida).6atl era iscodit de Ancea si de =ubaroaie s$o lase pe Persida .Peste putin timp 6atl si Trica au devenit maiestri cu ajutorul lui Ancea si a lui Bocioaca ce au inc"is un oc"i in fata lipsei lor de e/perienta.doar in prezenta lui Bandi.iar in acele clipe Bandi. Trica s$a intors de la razboi ranit la sold dar sc"imbat la caracter.dar se simtea bine stiind ca 6atl o iubeste si ea il iubeste pe el.=ubaroaie si =ubar in pricipal l$ au iertat pe 6atl si au venit sa$si vada nepotul. .8ara nu se prea impaca cu gandul ca nepotul sau este botezat in catolicism dar se multumea sa$l stie sanatos.ararie.ingura care nu a crezut acest lucru a fost Persida care nu putea crede astfel de lucruri despre omul pe care$l iubea.motiv pentru care il paraseste si se duce sa traiasca impruna cu mama ei ce o primeste cu bratele desc"ise.=ubar era insa nemultumit din pricina faptuilui ca nepotul sau e nelegitim.)n cele din urma ei doreau sa se intoarca acasa unde Persida era asteptata de 8ara si de Trica.Badi si tatal sau. cest lucru .iena unde pentru cateva luni s$au simtit bine.ca maica egidia sa fie nasa copilului.iena.singurul in care avea incredere Persida.bataia nu o putu ing"iti Persida si "otari insfarsit sa plece inapoi acasa.Bandi accepta aceasta calatorie numai pentru ca Persida i$o cerea.nici bataile sau vorbele ne la locul lor. de o viata buna si plina de "uzur si o bate pe Persida dipretuind$o pe zi ce trece mai mult.el urandu$l pe =ubar. stfel ea a inceput sa se intalneasca.dar 6atl nu era asteptat decat de mama lui cu tatal fiind de mult certat.era c"iar barbierit si pieptanat.Persida nu mai suporta betiile si nebunia jocului de carti in care cazuse 6atl.ca 6atl si Persida sunt cununati.. de avere .sotia lui Bocioaca si mama a unei fete de '0 ani.dar impreuna cu sotul ei.*iscutia a divagat pana cand Bandi l$a pus pe =ubar sa recunoasca faptul ca ii este tata. urmand ca peste cateva zile sa se nasca fiul Persidei si a lui 6atl. tat de mult il pretuiau peTrica incat Persida si Bocioaca l$au rascumparat cu bani multi pentru a nu fi luat la razboi.=ubar a cazut si s$a lovit.)n ziua aceea a venit si 8ara la Persida. %u toate pregatirile pentru botez Bandi fusese parca uitat de Persida si de toti(Bandi era fiul nelegitim a lui =ubar cu Beg"ina). cu toate ca Persida ducea dorul casei fiind printre straini.care era amarata si cu oc"ii invinetiti dupa ce 6atl o batu.Totul a fost interpretat de o calfa care se afla acolo precum 6atl ar fi vrut sa$l omoare pe =ubar. u luat carciuma din spatele . =ubar au inceput sa discute despre calatorie. tat de mult a stat Trica pe langa ea incat au ajuns sa se sarute si sa se imbratiseze pe la spatele lui Bocioaca fara ca acesta sa$si dea seama de ce se intampla..Totul i$a luat prin surprinde pe toti si mai ales pe 8arta si pe Persida ce au facut tot posibilul ca el sa nu fie luat la razboi. Persida se intoarce acasa la sotul ei.la .*ar =ubar s$a oferit sa$l ia cu el intr$o calatorie la Pesta.si au plecat impreuna la . u "otarat apoi ca sa faca tot ce le va sta in putinta ca 6atl sa se impace cu parintii sai. cum era insa foarte bine pentru el deoarece era mana dreapta a lui Bocioaca si o insotea pretutindeni pe 8arta.*eci Persida urma sa se mute in casa lui =ubar iar birtul ramanea dupa voia ei lui Bandi la care tinea foarte mult. Persida intra peste ei si$l vazu pe =ubar intins pe jos si pe Bandi razand in linistea ce$i invaluia.si parca nu mai putea sta in prejma lor cat timp era =ubar printre ei.dar Persida isi dadea toata silinta ca totul sa fie cat mai bine pentru amandoi.arariei cu toate ca la inceput le$a fost foarte greu. Trica muncea acum la casa lui Bocioaca de unde mai de demult fusese alungat.apoi izbucni in ras.Totul pana intr$o zi cand sosi o scrisoare de la Trica in care 8ara isi ierta fiica si o c"ema indirect acasa. sa ca 6atl o lasa numai pe Persida sa muncaesca pe cand el parea mai mult a oaspete decat a stapan.

spre marea suparare a parintilor . dar si cu tema timpului . din poveste . +lossa . g"icitori .e bate miezul noptii . snoave .. a(a cum $a mărturisi mai t#rziu în poezia ?iind băiet păduri cutreieram: ?iind băiet. in versuri si proza . Drascolind padurile si stanileE . cestora li se vor adauga altele cum ar fi natura si dragostea . . ci si o stare sufleteasca . 8i"ai era al saptelea din cei unsprezece copii al familiei -minovici . iubito . iar acumP&-ar cun$eni . impleteste . in spirit folcloric .s-a născut la G0 ianuarie GY0Z la 2oto(ani si s-a stins din $iata in zorii zilei de G0 iunie GYYU . *e aceea padurea este evocata in multe poezii ca un loc fermecator si avand puteri miraculoase : D#iind baiet . g"icitori . Bevedere . Bugaciunea unui dacE sau cea a timpului scurs ireversibil pentru om : DTrecut$au anii . pe care o termină în GYRZ) "in cauza disciplinei (colare fuge de mai multe ori de la (coală) 7a 1ernăuţi îl cunoa(te pe profesorul 'ron *umnul care îi treze(te gustul pentru lectură (i îi împrumută cărţi) nii copilariei si ai adolescentei sunt anii de formare ai scriitorului -minescu . adica lucrarile date publicitatii dupa moartea autorului . !lterior s$au publicat si postumele . să ne g#ndim că anul acesta nu se împline(te un secol de c#nd a murit .onete E si altele . poate .ara pe deal . %ea dintai editie ingrijita de Titu 8aiorescu si intitulata DPoesiE . %aci nu ma$ncanta azi cum ma miscara Povesti si doine . %e te legeniE si altele . . Povestea codrului .i%ai Eminescu . Povestea teiului . Povestea codrului . a aparut la 0' decembrie '. *eparte sunt de tine . *e cate ori . -minescu a cultivat deopotriva lirica meditativ pesimista in : D&uceafarul .cel mai mare poet Ppe care l-a i$it si-l $a i$i . Pentru marele poet -minescu natura este nu numai un refugiu . 8i"ai -minescu a creat o opera de proportii monumentale . . ci că începe al doilea secol al nemuririi lui ) P . !ar braţul drept sub cap eu mi-l puneam &-aud cum apa sună-nceti(or) &tudiile le începe acasă cu un dascăl neamţ) >rmează (coala primară la 1ernăuţi. 8i"ai disparea repede de$acasa infundandu$se prin codrii din imprejurimile )potestilor . fiind inmormantat la cimitirul 2elu ) 1opilăria (i-a petrecut-o la !pote(ti.1 si cuprinde antumele . sau intarzie in cate un bordei de taran . in poezia DTrecut$au aniiE : DTrecut$au anii ca nori lungi pe sesuri . Bevedere . . cosmicul . D-minescu este marele subiect al literaturii rom#ne(ti ) <pera lui poate fi comparată cu o cetate puternică a cărei cuceriri cere pregătiri numeroase P spunea 8udor 9ianu cu peste SZ de ani în urmă .pirit romantic . *orinta . ascultand cu incantare povesti . cum cunoaste frumusetile naturii din preasma )potestilor unde si$a petrecut cei mai frumosi si mai lipsiti de grija ani ai copilariei . %e fruntea$mi de copil o$nseninara E 6eastamparat din fire . in 2ucuresti . o prelungire . %alin file . innoptand pe unde putea . păduri cutreieram. o proiectie a trairilor sale interioare . care l$au urmarit toata viata pe poet si de care isi aduce aminte cu parere de rau cand marturiseste . publicata partial in timpul scurtei sale vieti . care cuprind peste 0>> de poezii . istoria . &irica sa . de o tulburatoare muzicalitate si armonie . $reodata . vizionar . paduri cutreieram . #loare albastra . eresuri . poate . -l fuge de acasa cu zilele . A ramai E si altele . pamantul romanescQ .i niciodata n$or sa vie iara . unde cunoa(te timpuriu frumuseţile naturii.8i"ai -minescu . adica cele peste nouazeci de poezii publicate in timpul vietii autorului . Poezia cadrului natural se impleteste cu evocarea varstei minunate a copilariei . 8elancolie . Pe langa plopii fara sot . Xi mă culcam ades l#ngă izvor. c"emarea iubirii ci cea a naturii in poezii ca D*orinta .

despre poezie ) !-au publicat $olume cu poeziile care i-au fost înc%inate at#t c#nd era în $iaţă . iar în GYUR re$ista 7iga ortodoxă 4n care vor deputa mari scriitori: Tudor rg"ezi. nu-l poate tăgădui : P <ric#t de tare ar fi c#ntat coco(ii a treia oară . interpretat . auzim glasul iz$oarelor (i al turmelor . acum scrie ciclul nopţilor. 6uvele ('<01) Teatru: 8oartea lui *ante lig"ieri ('<'3) *ublicist: În GYYZ scoate re$ista 7iteratorul de orientare antijunimistă) În GYS/ scoate ziarul <ltul. rezultat din mulţimea interogaţiilor (i exclamaţiilor) "upă GYUZ lirica lui 'lexandru . în$ăţat cu plăcere sau defăimat (i toate acestea la un loc do$edesc rolul pe care-l joacă Eminescu în cultura (i în con(tiinţa rom#nilor ) *e Eminescu nimeni nu-l poate uita .olume de versuri: Prima verba ('. poezia de$enind sugestie (i muzicalitate: 5ondelul rozelor ce mor. de tei . pri$im cu dragoste iubita si in$ăţăm să-i spunem (oapte de dor (i atunci c#nd cu$intele nu ne ajung îi (optim $ersuri din Eminescu pentru că le simţim rupte din sufletul nostru ) +e aducem aminte de strămo(i . &a calvaire de feu ('<>3). despre $iaţă . despre proză . fo(netul frunzelor . . doritori de bine pentru ţară Eminescu ne $a fi simbol (i ideal ) Îi citim poezia (i $edem tot ce are mai frumos ţara noastră . pentru $iitorul ţării (i t#nărul este con$ins de ne-murirea poetului (i de contemporaneitatea operei sale ) le/andru 8acedons^i: 6oapte de decemvrie >n poet de tranziţie prin care se realizează trecerea de la romantismul eminescian la curentele moderne. la acest lung (ir de pagini ce i-au fost dedicate [ E greu de spus în cu$inte .Poesii ('. mersul înainte este (o$ăielnic . Poema rondelurilor ('<0:) *roză: "ramă banală (GYUR . în$ăţăm să-i cinstim (i să întelegem că P patria P nu e un cu$#nt de(ert ) *ri$ind în jur la 5om#nia sf#r(itului de mileniu ne dăm seama c#t de contemporan este Eminescu ) 4eniul neînţeles (i neapreciat trăie(te (i astăzi în sărăcie . de mare . discursul liric este rezultatul unui efort de esenţializare (i se bazează pe o metaforă concretă) *oetul renunţă la $erbalismul (i retorismul primei etape. #lori sacre ('<'0).<().acedonsDi trece printr-un proces de simplificare.) Eminescu este $iu în con(tiinţa poporului nostru . dar (i o sublimare artistică) Este faza simbolist-ornamentală) 'cum scrie rondelurile.c#nd scrie poeme ample. lup#ndu-se cu neajunsurile $ieţii . 5ondelul apei din grădina japonezului. în primul r#nd. c#t (i după ce a trecut în nefiinţă ) 1e ar mai putea adăuga un t#năr care-l cunoa(te pe Eminescu mai mult cu sufletul . de plopi . pe el nimeni nu l-a tăgăduit ) P ( 4) 2ogaza ) 't#ta timp c#t pe aceste păm#nturi $or trăi rom#ni iubitori de codru . p#nă la GYUZ . dar e sigur că-l simte pe Eminescu aproape . iubitori de dreptate (i ade$ăr . caracterizat (i printr-un retorism romantic. lupt#nd pentru dreptate . omagiat .acedonsDi se pot distinge două etape: *rima etapă.0). +ala +alaction. 5ondelul c#inilor.:0). 8acedons^i a fost un promotor al 4nnoirii poeziei: A literatură trebuie să ino$eze dacă $rea să trăiască (i să fie puternică) În acti$itatea literară a lui 'lexandru . prozator. cu $ersuri lungi. alături de el . despre publicistică . publicist. 1artea de aur ('<>0). la simbolism) 1reaţia lui stă sub semnul conglomeratului estetic (îmbinarea mai multor curente (i orientări literare : romantismul se îmbină cu elemente parnasiene (i simbolismul cu nostalgia clasicismului) Poet. 5ondelul lucrurilor) . proletarul se zbate pentru bucata de p#ine . (i cu un pronunţat caracter satiric. -/celsior ('. T"alassa ('<'(). este studiat . $alorile pleacă să-(i împlinească destinul în alte părţi ) &-au scris mii de pagini despre Eminescu ) +ume de referinţă în critica literară i-au dedicat $olume ) !-au publicat studii despre teatru . de faptură romantică. dramaturg..

ătasea-nflorită mărită cu firul +uanţe.acedonsDi define(te contextul social ostil în care trăie(te poetul) Înt#lnim deci moti$ul poetului damnat.acedonsDi) *oemul se axează pe ideea omului de geniu însetat de absolut. (i este alcătuită din mai multe momente) *rimul moment prezintă condiţia ideală a emirului din 2agdad) ?olosind rafinate sinestezii. du(mănos. din material în spiritual) *artea a doua poate fi considerată ca un $is al poetului. petale de roze plutescL . poetul redă frumuseţea 2agdadului: 2agdadul W 2agdadul W (i el e emirul\Prin aer. frec$ent în lirica simbolistă) . *oezia $iitorului (GYUM ) ' condus cenaclul 7itaratorul în care au debutat cei mai de seamă reprezentanţi ai simbolismului rom#nesc) -ste una din capodoperele liricii lui . alături. pentru a pregăti apariţia inspiraţiei) *rin inspiraţie se realizează saltul din real în fantastic. răgu(it. repetiţia cu efect de incantaţie %ipnotică. . mai precis pe necesitatea sacrificiului în numele unui ideal) *oetul define(te etica omului superior care refuz#nd orice compromis alege (i urmează întotdeauna drumul drept) +u este important faptul că omul superior nu-(i atinge scopul.<> 8acedons^i a publicat un poem în proză . %u nici o sc"inteie 4n oc"iu$adormitL În contrast cu acest spaţiu rece. (-afară. $estejesc\Ea$uzele c#ntă\ . cuncetul. cum urlă.acedonsDi procedează la o mortificare a spaţiului (E moartă odaia (i mort e poetul . $raja 2agdadului. cri$ăţul ţipă simbolizează piedicile care inter$in în drumul creatorului spre absolut) Poetul subliniază corespodenţa perfectă dintre mediul natural (i starea sufletească disperată a poetului: >rgia e mare (i-n g#ndu-i.6 1um latră.acedonsDi e$idenţializează genialitatea poetului: !ar geniu-i mare e-aproape un mit\) 9ijelia care domne(te afară ($iscolul geme cumplit.eDa prinţul alege drumul drept (i împreună cu oamenii săi piere în pustiul arab) 8ot spre . oferindu-i multiple $alenţe simbolice) *oemul este alcătuit din două părţi mari legate prin moti$ul inspiraţiei) În prima parte . 'li-2en $ede cum cer(etorul intră pe poarta cetăţii sfinte) &emnificaţia titlului : În timp ce prinţul intră în .acedonsDi re$ine asupra legendei.eDa. . Xi luna e rece în el (i pe cer) . ce-n umbră. . cum urcă. \lupi groaznici s-aud. pentru că accentul se pune pe ideea de luptă (i de sacrificiu) Emirul din 2agdad este simbolul credinţei nestrămutate în ideal) +eneza poemului: ?n '.acedonsDi stabile(te un acord perfect o corespondenţă între mediul exterior (i starea sufletească deprimată a poetului: *ustie (i albă e camera moartă\ Xi focul sub $atră se stinge scrumit\*oetul.6 >n tremol sinistru de $#nt-năbu(it\).eDa cerească cer(etorul intră în . trăsnit stă de soartă. în care prelucra o legendă orientală) >n prinţ arab 'li-2en este sfătuit de tatăl său să urmeze în $iaţă drumul drept) *lec#nd în pelerinaj la .eDa (i . sărac. .*romotor al noii poezii: 'rta $ersului (GYUZ . încet.eDa păm#ntească) "upă unsprezece ani în GUZG.eDa pleacă cer(etorul *ocitan-2en *e%li$an care alege drumul cotit) Înainte de a pieri.$oci limpezi (optesc\ 2agdadul W 2agdadul W (i el e emirul) 8ot pentru a reda frumuseţea.acedonsDi apelează la o succesiune de metafore expresi$e: 2agdadul W cer galben (i roz ce palpită.

(i toatele are) E t#năr.eDa. tot cerul s-aprinde mai tare\ 2at t#mplele\. Xi-aceasta-i răspunde ca $ocea ciudată: -7a .eDa-l răpe(te credinţa .eDa [\7a .acedonsDi redă epuizarea fizică (i sufletească a călătorului: %7nd setea. Îi cere simţirea. poiana de roze (i crini . în ner$ii-ndrăjiţi\- . ori pe p#ntec. emirul din 2agdad trăie(te fascinaţia cetăţii sfinte din . Xi zilnic.eDa[\(i $ocea ciudată: -7a .2agdadul (i emirul.eDa. red#nd în acela(i timp obsesia fascinaţia idealului: *e nume-l întreabă emirul.tot dreaptă.pre 8e^a se duce cu g7ndul mereu $ "e(i are totul.eDa poetul obţine efecte muzicale. *ri$indu-(i ora(ul în roza idilă\ În acela(i timp cu emirul porne(te la drum (i un cer(etor mai slut ca iadul. fascinaţia idealului: &pre . îi pun c#te-o st#ncă Xi foamea se face mai mare . deodată. în zori (i-n amurg.Bai de aripi de $ise.dar $iclean la pri$ire) *rin repetarea cu$#ntului . cetatea sf#ntă a musulmanilor de$ine simbolul aspiraţiei eterne spre absolut) *rintr-o repetiţie enumerati$ă. e farmec.eDa. el insistă asupra ideii de perfecţiune a 2agdadului (i condiţia ideală a emirului.6 Xi foc e în cer. c7nd foamea$. *ar zilnic se simte furat de$o visareL . tot ce-(i poate dori un om obi(nuit: Xi el e emirul. zdrenţos (i pocit 6 Eoit jalnic de bube de drum prăfuit . Tar $iu de lumină sub ru(u-oranisc.tot sufletu-i $rea "in tălpi p#nă-n cre(tet îi cere fiinţa) "e(i dulce e $iaţa în rozul 2agdad. îi cere fiinţa. plecat-am a merge (i eu) -7a . *e piept. grozave la fel. 'rgint de iz$oare. pe $erdele pisc. duc#ndu-(i a ei z$#rcolire În p#ntec. o clipă. e zeu. (-a formei simţire E (arpe. emirul porne(te la drum în căutarea idealului său) .oc%ii sunt demoni cupliţi\ 1utremur e setea. în s#nge. dar zilele curg. (i rai de grădini. . Îi $rea frumuseţea .eDaW 7a .eDaW răsună mereu) Emirul din 2agdad alege drumul peste întinderile fără sf#r(it ale de(ertului) *rin repetarea cu$#ntului dreaptă.e dreaptă .acedonsDi asociază două moti$e care străbat mai multe strofe . poetul redă c%emarea c%inuitoare a cetăţii . e trăsnet. &-opre(te.acedonsDi folose(te o sugesti$ă combinaţie cromatică pentru a reda imaginea emirului care-(i părăse(te cetatea: Xi el ce e-n frunte pe-o albă cămilă.ai mare.$oinţa %etatea preasf#ntă îl c%eamă în ea. poetul insistă asupra eticii omului superior: (i calea e dreaptă . (i zare-aurită 2agdadul. dar timpul e scurt) 1er(etorul alege drumul cotit pe sub pomi unde o t#nără umbră de soare-l fere(te) În descrierea drumului prin de(ert poetul reu(e(te să creeze senzaţia spaţiului (i a timpului fără sf#r(it) ?olosind metafore expresi$e.

e farmec. dar si celei culte. lipsit de calităţi.acedonsDi pune accentul pe $erbul aleargă. simbolul. roza idilă) Înt#lnim (i figuri de stil mai rare: metonimia oţeluri cumplite.oarele si &una balade legendare: 8anastirea rgesului balade pitoresti: 8iorita balade istorice: %antecul lui %onstantin Brancoveanu balade familiale: +"ita %atanuta 6aratiunea: -ste rectilinie(sc"ematica) . natural. se canta @ rareori se recita. antiteza dintre drumul drept al emirului (i drumul cotit al cer(etorului. tema poetului damnat. care refuză constant compromisurile de orice fel) În opoziţie cu el. firesc. $isul. antiteza romantică. în prezentarea 2agdadului) 1u efecte muzicale deosebite poetul folose(te repetiţia: 2agdadul. antiteza dintre poet (i emir. antiteza dintre fastul 2agdadului (i de(ertul arab. antiteza dintre emir (i cer(etor.odalităţi artistice *oetul folose(te metafora: metafora concepută ca definiţie poetică: emirul e t#năr. moti$ul nopţii. care a ales drumul cotit. frigul. palatele sale sunt albe fantasme) . nălucă) . împlinirea sunt în raport in$ers proporţional cu meritele.eDa. sinecdoca combinată cu metafora. răsplata. cer(etorul răm#ne simbolul omului comun. prin menţinerea cromaticii albe (pustie (i albă e camera moartă. putem indentifica o serie de antiteze: antiteza dintre mediul sordid (i genialitatea poetului. intră pe porţile cetăţii sfinte) >ltima strofă este o re$enire la planul real. !deea esenţială este că un ideal cere întotdeauna luptă (i sacrificiu) Emirul din 2agdad răm#ne o proiecţie ideală. emirul singur (rămas din tot singur î(i continuă drumul prin de(ert) Epuizat fizic (i psi%ic emirul are iluzia înplinirii idealului. metafora propriu-zisă: oc%ii sunt demoni cumpliţi) ?olose(te epitete inedite: o t#nără umbră. dar înzestrat cu spirit pragmatic) Balada *efinitie: Poezia (epice) cu subiect fantastic si legendar (de celebrare a unui erou) %aracteristici: este o specie a genului epic. dar de fiecare dată cetatea de $ise se do$ede(te a fi o nălucă) . orientarea nouă simbolistă (i nostalgia clasicismului: elemente romantice: omul superior însetat de absolut. dintre ceea ce sunt personajele (i ceea ce realizează) 1oncluzia este tristă: nu întotdeauna cel mai înzestrat î(i realizează idealul său. pentru a reda efortul încr#ncenat în căutarea idealului) Înainte de a muri. sărăcia ce-alunecă zilnic spre ultima treaptă. refrenul) *oetul realizează trecerea de la real la ficti$. se citeste (cantarea are un caracter solemn si dramatic inglobeaza o mare varietate de teme si motive ampla desfasurare epica %lasificare tematica: balade fantastice: . . emirul $ede cum drumeţul zdrenţos (i pocit. o c%intesenţă de calităţi. dreaptă. etica omului superior cu accentul pe ideea de luptă (i sacrificiu. corespondenţele.odalitatea esenţială folosită de poet este antiteza. poetul explică simbolurile. lupi care urlă. moti$ul inspiraţiei. luna cea rece."e(i au pierit însoţitorii (i cămilele. elmente simboliste: sugestia. e trăsnet. sunt greutăţile cu care luptă creatorul în drumul său spre absolut) *oemul se define(te ca o sinteză originală între tradiţia romantică.totdeauna @ in versuri apartine literaturii populare. e zeu. cromatica.

avaratie.ciclul codrenilor. in special de la animalele credincioase de remarcat: umanismul si patritismul -roii antitetici personajului central se evidentiaza prin: siretenie.se prefac ca au murit.ciclul transdunarean ciclul "aicucesc %onflictul: cultivarea opozitiitilor se face in asa fel. sabloane conventionale si structura codificata: formule introductive urmeaza un fel de e/pozitiune sumara desfasurarea actiunii imbina relatarea narativa si descrierea deznodamantul se atinge cu cat mai putine ocolisuri.personalele din lumea pastoreasca.personajele obisnuite puse in situatii e/ceptionale %ompozitia: #ormulele traditionale.primesc ajutor de la natura. mesc"in. insolenta.tarie morala veselie si generozitate. vitejie. ingaduinta si intelegere fata de semeni$ calm. rme de foc. in plan etic. egoism. propunand si un ideal uman de cele mai multe ori situatiile se rezolva la modul sangeros.slabiciune dusa pana la crima Personajele pot fi grupate astfel:personajele mitologice. eroism recurg la anumite stratageme: se travestesc pentru atingerea unui scop . dar cu sublinierea primejdiei care il pandeste pe eroul pozitiv sfarsitul are un caracter optimist %lasificari.caracter despotic bazat pe constiinta unei superioritati sociale.immediate pararea interesului personal.raman nesc"imbati. josnicie. cicluri tematice:ciclul domnesc.lasitate tradare.Tranta voiniceasca 'mintiri din copilărie !) 1reangă fragment `compunere argument` . viclenie.temperament posac. de basm.spririt de razbunare.apararea valorilor traditionale colective:$ adevar$ dreptate$ sociabilitate. incat drama sa fie rezultatul unei ciocniri autentice lupta se duce intre bine si rau accesoriile vitejiei: rme albe. diplomatie pusa in slujba unor scopuri mesc"ine.personajele istorice.distrag atentia adversarului . ec"ilibru$ curaj.ciclul dobrogean. eroul este un invingator frumusetea fizica presupune si frumusetea morala voinicul pierde prin tradarea unui apropiat tradatorii sunt totdeauna pedepsiti si cu metodele pe care ei le pregatisera pentru uciderea voinicului iubirea glorifica virtutile barbatului Protagonistii se caracterizeaza prin:intelepciune.personajele animaliere partial antropomorfizate mame cu calitati e/ceptionale. prin triumful eroului Personajele intruc"ipeaza un ideal uman constituie un element de transfigurare a realitatii au atribute e/ceptionale.fidelitate fata de sine si de lumea e/terioara.fi/eaza un singur moment @ rareori 0$1 functie etica$moral(izator)$educativa orice tulburare a ordinii morale este inlaturata nu e/ista gratuitate. totul se face cu un scop actioneaza asupra constiintelor in mod simbolic ctiunea: lupta se da intre inteligenta si forta "aiducia este o forma a luptei de clasa. violenta. actionand in numele unor principii superioare.obtin permisiunea de a canta dintr$un instrument.cer sa li se elibereze o mana.

nu-i de capul săuQ (i dificultăţile $ieţii. surorile. care au un caracter de generalitate. teama de necunoscut (i dragostea pentru satul său) În apropierea plecării. 'rgumentele lui +ică sunt fără temei: spune că se $a îmbolnă$i de dorul mamei sale (i $a muri printre străini. 1reangă a reprezentat înt#plări din $iaţa sa) 8ripla comparaţie Vcum nu se dă scos ursul din bîrlog. la joc (i pe uliţele satului în nopţile de $ară) +ici gerul. nearticulat. tot măn#ncă p#ne pe l#ngă părinţii lorQ) Împotri$irea lui +ică este subliniată prin repetiţia P+u mă duc. nici în ruptul capuluiQ) . (tii tu moarea meaQ) !nter$enţia tatălui dez$ăluie două aspecte: autoritatea părinţilor faţă de copii. opera de maturitate a marelui po$estitor %umule(ten. nici depărtarea nu constituiau piedici. ?ragmentul se încadrează în partea a patra a operei 'mintiri din copilărie (i exprimă regretul pentru despărţirea de locurile natale (i de copilărie descriind drumul de la Eumule(ti p#nă la seminarul de la &ocola) mintiri din copilărie. +ică <(lobanu (i alţii s-au lăsat de în$ăţătură (i. m7ndrele dealuri.?ragmentul 'mintiri din copilărie este o operă epică deoarece autorul î(i exprimă ideile (i sentimentele cu ajutorul personajelor (i al acţiunii) . tata. !oane. prezinta primele sale experieţe suflete(ti. deoarece. *rozatorul dă glas durerii cauzate de părăsirea locurilor dragi. înfăţi(#nd propria copilărie.oti$ele pentru care +ică nu $rea să părăsească meleagurile natale sunt: $#rsta. . făc#ndu-l să înţeleagă că orice încercare de a-i clinti %otăr#rea este zadarnică) &maranda. petrecute în to$ără(ia fetelor (i a flăcăilor de $#rsta lui. stare sufletească fiind completată de precizia Pnu ma-( fi dat dus din Eumule(ti. după %otăr#rea părinţilor. înfăţi(ează satul (i consemnează încercările lui +ică de a-(i îndupleca mama sa nu-l trimită la &ocola. spaţiu natal e$ocat cu nostalgie înseamna: <zana cea frumos curgătoare. 4%eorg%e 8răsnea. băieţii satului. surprinz#nd g#ndurile lui +ică (i drumul parcurs p#nă la sosirea în !a(i) 8itlul.ogorogea. +ică fiind autorul însu(i la $#rsta copilăriei) "e aceea în fragment domină naraţiunea la persoana ). despre asta. prin propoziţia concesi$ă P măcar să mă omoriWQ) *rin $erbul P pl#ng#ndQ (i prin costrucţia Pcu zece r#nduri de lăcrămiQ) . ca orice ţărancă folose(te expresii populare: Psă nu dăm cinstea pe ru(ine (i pacea pe g#lcea$aWQ. pentru că dorinţele lui erau u(or de îndeplinit) *entru +ică. nu cum $rea el. fraţii. că doară. la numărul plural. dumbră$ile (i luncile umbroase. la clăci. mamă. alcătuit din substanti$ul comun PamintiriQ. prundul. P 're să urmeze cum (tim noi. îl împresoara icoane ale unor clipe frumoase. mama. ţăranul de la munte strămutat la c#mp (i pruncul dezlipit de la s#nul mamei sale. prezintă opiniile părinţilor despre în$ăţatură. numărul singular. nu mă duc la &ocolaQ. că V!on .ama îmbină bl#ndeţea cu asprimea.odul de expunere predominant în opera epică este naraţiunea) 1#nd relatează înt#mplări care au în centrul atenţiei personaje din uni$ersul social al Eumule(tiului naraţiunea este la persoana a !!!-a) În 'mintiri din copilărie naratorul se identifică cu personajul. imortalizează oamenii (i locuri (i costituie o monografie a $ieţii materiale (i spirituale a satului moldovenesc de la munte . P "egeaba te mai sclifose(ti. e$ocă icoane scumpe legate de $#rsta inocenţei. a(a nu ma dau nici eu dus din Eumule(ti\Q exprimă durerea lui +ică. cazul acuzati$. nearticulat (i determinatul V din copilărieQ-substanti$ comun. precedat de prepoziţie-subliniază caracterul de e$ocare al scrierii (i sugerează faptul că prozatorul a selectat doar o parte din înt#mplările copilăriei sale. ne$oit să plece la &ocola în toamna anului GY00.

dacă te lasă p#rdalnică de inimăQ) !nteresante pentru oralitate sunt (i conjuncţiile: VXi cu c#tă carte (tiu. ca surceleleQ (i Ppoate $reodată să fie el sprijin pentru i(tilalţiQ) +ică nu mai are timp să-i împărtă(ească &marandei nici unul din g#ndurile care l-au c%inuit toata noaptea.ort-copt. descrierea creează o pauză în ritmul desfă(urării acţiunii. autorul restituie po$estirea prin toate elementele de sugestie ale graiului $iu) 1onfesiunea amplă pri$ind legătura dintre +ică (i $iaţa spirituală a satului îl înfăţi(ează ca pe un t#năr cu fire desc%isă. (i lasă de te du în loc străin (i a(a depărtat. satul. cu tot farmecul frumuseţilor lui. poate (i datorită firii sale $oioase) 8onul po$estirii e plăcut.V banii nu se culeg de la trunc%i. cu c#tă nu (tiu\Q . dragi-mi erau (ezătorile. oralitatea rezultă din introducerea propoziţiilor temporale prin ad$arbul relati$e PcumQ:Q1um treci &iretul. (tiind că %otăr#rile lor sunt ade$ărate legi nescrise pentru el: P "ar $orba ceea: >rsul nu joacă de bună$oie) . de origine populară) 1aracterul oral î(i are iz$orul în farmecul po$estirii populare) &criitorul folose(te cu pricepre cu$intele. dialogul. o manifestare a bunei dispoziii.a(a cum se cu$enea . la care luam parte cu cea mai mare însufleţireWQ) &entimentele tinereţii se îmbină cu nai$itatea (i îndărătnicia copilăriei subliniate prin argumentele . zeflemisind sau autoironiz#ndu-se) >morul e st#rnit (i prin nume sau porecle comice: 8răsnea. dezlipit de la s#nul mamei)))Q. exager#nd. apa-i rea\Q) le modalităţi de realizare a oralităţii sunt monologul interior. ţăranul de la munte strămutat la c#mp. PXi c#te (i mai căte nu c#ntaQ) În plan sintactic. supăraţi (i pl#n(i. degajat. PXi după ce jucam c#t jucamQ . astfel înc#t acestea par spuse unui interlocutor prezent pe tot parcursul e$ocării) 'utorul recurge la autoadresare: P'poi lasa-ţi băiete. ca $ai de noiQ) 1u ajutorul oralităţii (i umorului. metaforele contribuie la oralitate: P 1um nu se dă scos ursul din b#rlog. de după care-mi zămbeau zburdalnica $#rstă a tinereţiiWQ) >morul lui 1erangă parcurge o întreagă gamă) 'utorului îi place să glumească. să ieu cule(erul din ocniţa (i să te dezmierd. ia acu(.+ică (i :a%aria lui 4#tlan î(i iau rămas bun de la celelalte rude Qcu oc%ii înecaţi de lacrămiQ) 7a începutul naraţiunii. elemente nepreţiute ale tezaurului folcloric rom#nesc) <mul matur î(i aminte(te cu nostalgie: P'semenea. trebui sa fac . sensibil la frumuseţea petrecilor (i c#ntecului popular. autorul pro$oc#nd permanent z#mbetul sănătos. P\ne suim în caruţă. descrierea are rolul de a creea cadrul sau atmosfera în care $or a$ea loc înt#mplările po$estite) *e parcursul naraţiunii. %orile (i toate petrecerile din sat. (i pruncul. pentru că 7uca . indică modificarea cadrului în care este plasată acţiunea. c#t e(ti de mareWQ. conturează portretul unui personaj) 7a sf#r(itul naraţiunii. clăcile. 4#tlan) 8elancolia aducerii aminte este potenţată de inter$enţiile pline de umor) +ică face %az de necaz (i po$estirea aluneca de la lucruri serioase la glumă.lipsite de temei -cu care încearcă în zadar să-(i con$ingă mama să nu-l trimită la seminarul de la &ocola) +ică respectă autoritatea părinţilor. descrierea surprinde cadrul în care se înc%eie acţiunea.o(neagul $ine odată cu răsăritul soarelui)"upa ce sărută m#na părinţilor . acestest cadru este caracterizat printr-o stare de lini(te (i ec%ilibru) &tilul operei lui 1reangă se caracterizează prin două trăsături distincte: oralitatea (i umorul) >morul este o formă a r#sului. P\ m#ndrele dealuri. numărul mare de propoziţi exclamati$e (i interrogati$e) 1omparaţiile. ironia (i autoironia sunt prezentate în costrucţiile: P\să nu mă faci. pri$ind totul dintr-o perspecti$ă care amuză.

dez$ăluie sufletul personajelor. *e aici rezulta impresia ca " mintirile" sunt un lung monolog. ca $ai de noiQ) *rofunzimea iubirii faţă de satul natal face ca depărtarea să accentueze durerea (i ei sa ofteze după fiecare f#nt#nă. scos cu greu din lumea satului "ca ursul din barlog"". avand ca tema principala "copilaria copilului universal". "badea )on" $ cum se autodenumeste. . frumos. ne aflăm in prezenţa unui limbaj artistic. în armonia c#ntecului rom#nesc. in care %reanga este actor si personaj totodata. a vietii satului romanesc de la jumatatea secolului trecut. dumbra$ă (i alte locuri drăgăla(eQ) !maginea t#nărului $esel. &ipsesc aproape complet neologismele. si dintre identificarea lui pana la un punct cu 6ica. o propulsează) " mintiri din copilarie". ea se înscrie în portretul clasic al mamei. p#r#u. cartea este in acelasi timp o monografie a mediului ambiant. cele mai multe sunt de origine populară sau au aspect fonetic moldo$enesc. . în$iorează acţiunea.<0. dragostea. multe sunt regionalisme.de cand acesta "a facut oc"i". de unde pro$ine (i originalitatea) +araţiunea sau relatarea în direct a naratorului. ci o recrează si o toarnă în tiparele unei rostiri indi$iduale. de )on %reanga " mintiri din copilarie" constituie opera de maturitate a lui %reanga" $ acest "=omer al nostru" $ cum l$a numit +arabet )braileanu. \ supăraţi (i pl#n(i.ocola. in '. cu institutiile lui: scoala. dar si cu tact pedagogic. În ciuda aparenţelor. duio(ia (i respectful faţă de ei răm#n neumbrite de trecerea timpului) &maranda este fiică de $ornic si a$#nd fraţi cu în$ăţătură se socote(te superioară soţului ei ca putere de înţelegere a lucrurilor) 8ipologic. )zvoarele de inspiratie sunt autobiografice. sentimentele. care face efortul intoarcerii in timp. în mijlocul flăcăilor (i al fetelor de seama lui) 7egătura trainică dinte +ică (i părinţi. pana cand $ aflat in pragul adolescentei $ ajunge la . pentru a reanvia din amintire varsta de aur a copilariei. lu#ndu-ne rămas-bun cu oc%ii înecaţi în lacrămi.eminarul de la . ceasta opera memorialistica a lui %reanga se bazeaza pe alternanta dintre atitudinea evocatoare a scriitorului matur. plin de $iaţă. iar a patra a vazut lumina tiparului postum. biserica.criitorul nareaza la persoana )$a peripetiile lui 6ica. e însu(i firul po$estirii) *e firul acestei po$estiri se pot distinge momentele subiectului mai ales în partea a !9)-a "ialogul ascunde conflictul. temperamentele. sa se e/plica de ce nostalgia si regretul evocarii din perspectiva omului matur se impleteste cu bucuria retrairii poznelor nevinovate ca insasi varsta evocata. Primele trei parti au aparut in revista "%onvorbiri literare". $ălcică. bucur#ndu-se de tot felul de jocuri în copilarie (i trăind din toata inima farmecul tinereţii. armata. in volum. ca o fiinţă autoritară. g#ndurile. cel "vesel ca vremea cea buna si sturlubatic si copilaros ca vantul in tulburarea sa". m#nuind cu abilitate răsplata si pedeapsa) "intre cu$intele folosite de 1reangă. cu obiceiuri si traditii fi/ate printr$o e/istenta milenara.pe c%eful mamei sa plec fără $oinţă (i să las ce-mi era dragWQ) 5espectul faţă de părinţi. Tema: Boman al varstei celei fericite. iar celalalt este 6ica. (i pentru oamenii din sat se e$idenţiază prin descrierea momentului despărţirii: P\sarutăm noi m#na părinţilor. *e aceea opera pare sa aiba doi povestitori: unul este %reanga$scriitorul. într-un cadru natural. a unui stil foarte original) 1reangă nu copiaza limba ţărăneasca. )n acelasi an opera a aparut la si la )asi.

asile. desi da impresia ca face un montaj narativ liber. tinand de formatia lui scolara.criitorul isi aminteste de prima sa scoala.eminarul de la .Bememorarea se face cu dezinvoltura si este subliniata de %reanga insusi in e/presii ca " stau cateodata si$mi aduc aminte" . . sau ca$i framanta alte ganduri pline de ingrijireP" . . punand accent pe amanuntele semnificative.f. evocand c"ipul mamei si pataniile din =umulesti.ocola. pe care o priveste cu simpatie si umor. Partea a treia. de la anii copilariei celei fara de griji. despre care criticul 8ircea Tomus scrie ca este "ploaie de soare. cea a lipsei de griji: "%e$i pasa copilului cand mama si tata se gandesc la neajunsurile vietii. marc"eaza o alta varsta a lui 6ica.ocola. intamplarile de demult capata un farmec nespus si plutesc intr$un fel de vag temporal. a redat atmosfera si farmecul varstei de aur a omului dintotdeauna si de pretutindeni. de prinderea mustelor cu ceaslovul. unde sta in gazda la Pavel ciubotarul. dupa evocarea =umulestilor. Amul matur se identifica pana la un punct cu mentalitatea varstei de aur.unt evocate apoi episodul umplerii de raie capreasca. de prinderea la oaste cu arcanul a baditei . . ras printre lacrimi".marandita popii. la ce poate sa le aduca ziua de maine. )n partea )$a este evocata trecerea lui 6ica prin scolile din =umulesti si Brosteni. de cand e lumea asta si pamantul". ziua sfintirii in '. patania cu stanca pravalita peste cocioaba )rinucai si fuga cu pluta a celor doi baieti pana la Pipirig. de .%alinescu scria ca " c"iotul lui este mai plin. %reanga a creat primul roman al copilariei taranesti din literatura noastra. )l vedem elev la scoala domneasca din biserica spitalului din Tg. intamplarea de la scaldat). suna ca o voce minunata distinsa intr$o gloata". "ma gandesc" si altele .6eamt si a desc"iderii scolii domnesti de acolo in prezenta domnitorului +"ica si ziua plecarii $ in toamna lui '. Beferindu$se la aceasta +.6icolai. de badita . al pupezei din tei. a "copilului universal". in care greselile scolarilor erau insemnate pe o "dranita" si pedepsite. pana la plecarea adolescentului .(0 a paraclisului din biserica spitalului din Tg. *e aici rezulta tonul dominant al " mintirilor".6eamt. 6ica parcurge cateva varste. devenit acum ")on" $ in "arabaua lui mos &uca $ la . de plecarea $ impreuna cu bunicul *avid %reanga din Pipirig si cu *umitru. " si$mi aduc bine aminte" . (uratul la casa popei Aslobanu. "fratele mamei cel mai mic" $ la scoala lui lecu Balos din Brosteni. facatorul de vanatai". *e fapt scriitorul insusi marturiseste: " sa eram eu la varsta ceea fericita si asa cred ca au fost toti copiii. Privite prin ceata amintirii. %reanga povesteste evenimentele din viata lui 6ica in ordinea lor cronologica. apoi la "scoala de popi" din #alticeni. %opilaria este pentru 6ica varsta de aur. smantanitul oalelor. %reanga nu reanvie anii copilariei.ubiectul: *esi pare a se abate adesea de la subiect. pe acele "evenimente de cunoastere". furatul cireselor. . invatand cu parintele )saia *u"u . dar meritul lui %reanga consta in capacitatea de a sugera farmecul acestei varste. Partea a doua se opreste asupra casei parintesti. desc"isa de parintele )oan de sub deal in c"ilia bisericii.eminarul de la . care l$au ajutat pe copil sa se formeze ca om. Bememorand ispravile unui copil de '1$'2 ani.".criitorul retine cu precizie doar data a trei evenimente : "cinstita "olera de la M2. de zilele de "procitanie".asile. cu "arjoane si nazbatii memorabile.(( $ la . de "calul balan" si de ". vizitele la mos %"iorpec ciubotarul. de discutiile dintre parinti pe tema invataturii lui 6ica. ci copilaria in sine : "=ai mai bine despre copilarie sa povestim $ spune el $ caci ea singura este vesela si nevinovata". -ste o copilarie obisnuita si de aceea scriitorul nu poate spune mai mult decat au spus altii.

=umulesti. incat episoadele se inc"eaga in unitati narative de sine statatoare. devenind incomparabil si inconfundabil. care retine in special locurile de joaca: " stalpul "ornului. dar si cu cei ai copilului.. stfel =umulestiul este prezentat ca un "sat vec"i. Prin asemenea insusiri se face pretuit . *escrierea este plina de lirism . satul natal al lui 6ica a lui . sat mare si vesel. Puternicul atasament afectiv al scriitorului fata de acest univers al copilariei este subliniat prin enumerare. cu cat aceste minunatii ale trecutului au disparut pentru totdeauna: ". bolile. cantecele etc. traditiile si obiceiurile. . ca si icoana de aur a copilariei. acel "cumplit mestesug de tampenie" . scriitorul matur simtind ca$i "salta si acum inima de bucurie". )n prima parte %reanga reconstituie din memorie imaginea gospodarilor "umulesteni si a satului natal. despre copilaria petrecuta in el si$atata$i tot". *ar acesta leaga cu mestesug firele actiunii. fratii si surorile. pornind de la general. . nesupusa vicisitudinilor timpului. a ma ridica baietas la casa parintilor mei.tau cateodata si$mi aduc aminte ce vremi si ce oameni mai erau in partile noastre pe cand incepusem si eu. care marc"eaza de fapt iesirea din copilarie. de care lega mama o sfara cu motocei la capat. "ora. ca asezare intemeiata. putand fi c"iar desprinse din conte/t. dascalul cel "cuminte. plecarea spre o lume straina si neprimitoare. dar accentul cade de data aceasta pe casa parinteasca $ simbol al varstei fericite $ vazuta aievea cu oc"ii celui care abia incepuse "a merge copacel". oamenii si locurile traind cu aceeasi intensitate in in amintirile povestitorului.reau sa$mi dau seama despre satul nostru . mai mult o definitie: "sat mare si vesel" sau "sat in toata puterea cuvantului". razesesc.. in satul =umulesti. de crapau matele jucandu$ se cu ei". Parintii. cu gospodari tot unul si unul. ci el il re$creeaza din amintire. Begretul si nostalgia naratorului sunt cu atat mai puternice. sarbatorile. Abservam ca descrierea este insa foarte saraca. satul. )ntr$un astfel de loc oamenii au o inalta tinuta morala. claca. %asa parinteasca si familia sunt vazute e/clusiv din perspectiva copilului.%reanga isi aminteste de eforturile aproape dramatice ale colegilor sai de a invata gramatica.". si poporeni ca aceia. Povestirea se desfasoara aparent la intamplare. *ar %reanga nu se rezuma doar la a$si aminti de satul copilariei sale. impartit in trei parti. munca la sumane. cu flacai voinici si fete mandre. prietenii si tovarasii de joaca ai lui 6ica insufletesc evocarea. de vuia satul de vatale in toate partile.$a nareaza plecarea lui 6ica la . scoala. ca pe un sat patriar"al. caracterizata prin candoare. asa cum momentele si figurile de demult revin in amintirea povestitorului.asile. badita . "arnic si rusinos ca o fata mare". un paradis terestru.tefan a Petrei capata aura de legenda. dragalita$*oamne. care se tin tot de una. cu biserica frumoasa si niste preoti. %reanga evoca peripetiile lui 6ica in stransa legatura cu meleagurile natale. de conflictele dintre colegii ce stateau la aceeasi gazda. Partea a ). care stiau a invarti si "ora. si dascali. leaganul copilariei lui 6ica: #olosind te"nica povestirii in povestire.. si trecand la detaliile specifice interiorului taranesc. dar si suveica. cuviinta si pudoare. sau cuptorul pe care se ascundeau copiii cand se jucau "de$a mijoarca si alte jocuri si jucarii pline de "azul si farmecul copilaresc".eminarul de la .ocola. !niversul "umulestean revine la inceputul partii a doua. de petrecerile tineresti .criitorul rememoreaza elementele specifice vietii "umulesctenilor ca: iarmarocul. -vocarea =umulestiului revine ca un laitmotiv la inceputul fiecarei parti a " mintirilor". adica de la casa parinteasca. din targ drept peste apa 6eamtului . de faceau mare cinste satului lor". de e/emplu. -l insusi marturiseste : ". Privit retrospectiv.. *e aceea evocarea =umulestiului se interpatrunde cu evocarea varstei de aur. cu oc"ii omului matur .

subliniaza puternica legatura sufleteasca dintre 6ica si satul din care nu voia sa plece " cum nu se da scos ursul din barlog. . iar evocarea se face prin te"nica sobra a enumerarii.asile de la casa popei Aslobanu.. )maginea =umulestiului revine la inceputul partii a )))$a.aratec.fantului . -vocarea lirica ia locul descrierii: "*ragu$mi era satul nostru. prin repetitie. traite din plin de copilul de atunci : ". &ocul "orelor si petrecerilor fara sfarsit il ia acum invatatura tampa de la scoala de cati"eti din #alticeni. dar insasi calitatea vietii pare a se degrada. si toate imi mergeau dupa plac. iar casa parinteasca $ vatra petrecerilor fara sfarsit.i. !n singur episod mai lung poate fi incadrat in peisaj si anume fuga celor doi baieti de la )rinuca si popasul de noapte din padure. a tatalui sau a bunicului *avid %reanga din Pipirig. taranul de la munte stramutat la camp si pruncul dezlipit de la sanul mamei". ici %reanga evoca despartirea lui 6ica de =umulestii anului '.. frumos era pe atunci. cand $ "la staruinta mamei" $ este obligat sa plece. popa Aslobanu etc.asile au disparut. *e aceea i se pare copilului ca mama. si fratii. ci este inconjurat de "locuri vrednice de amintire". Proiectand =umulestii in mit. si surorile imi erau sanatosi.. care face o victima din o "mandrete de flacau" ca *avidica. . %reanga reinvie c"ipuri de sateni ca matusa 8arioara.)n acest mediu propice al familiei si al satului natal copilaria este vazuta ca un timp al bucuriei depline si al jocurilor fara sfarsit. la o distanta din ce in ce mai mare. dar si figura mamei. cu ciresele. in concordanta cu tonul nostalgic al evocarii. cand plutasii atata un foc de legenda. 6aratiunea ia forma confesiunii directe. intamplarea de la scaldat sau pe cea din seara . topite in trei circumstantiale de mod antepuse.. de parca era toata lumea a mea". ca popa *u"u ori popa Aslobanu. Jocul este singura sa preocupare. scriitorul notand cu mandrie ca acesta "nu$i un sat laturalnic si. o bucata de "uma insufletita din =umulesti. Prin autoadresare..ocola. cu Azana cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul.lipsit de privelistea lumii". ca %etatea 6eamtului ori manastirile gapia si . in care se oglindeste cu ma"nire %etatea 6eamtului de atatea veacuriQ" Abservam ca natura nu ocupa un loc important in opera lui %reanga." Abservam ca $ pe masura ce 6ica inainteaza in varsta $ nu numai oamenii. ci e/primandu$si direct. daca te lasa pardalnica de inima". . numai aici el putea trai fericit. *espartirea de sat ii prilejuieste lui %reanga o emotionanta evocare a acestei vetre a copilariei. . ciubotarul %"iorpec. satul cu tot farmecul frumusetilor lui si pasa de te du in loc strain si departat. mos .. si casa ne era indestulata.arsta de aur pare a fi ramas undeva in urma. scriitorul ne impartaseste durerea adolescentului nevoit sa cedeze in fata staruintelor mamei: " poi lasa$ti. Trei comparatii de tip popular.. caci si parintii.((. *oamne.entimentul solidaritatii cu vatra "umulesteana va fi reluat pregnant la inceputul partii a patra. contureaza reperele geografice ale =umulestiului. care era vestita pentru nazdravaniile sale" stapaneste fortele raului. =umulestiul era deci pentru 6ica mediul vital.criitorul nu foloseste descrierea. fara leac de suparare. %reanga il sustrage istoriei si il inscrie intr$un univers al magiei.asile $ "fratele tatei cel mai mic $ . baiete.eminarul de la . . =umulesteanul isi subliniaza cu mandrie apartenenta la aceastra vatra a copilariei: ")a. si copiii si copilele megesilor erau de$a pururea in petrecere cu noi. %opilaria petrecuta in =umulesti este un timp al neastamparului si al poznelor pline de "az. iar locul lor a fost luat de altii mai putin vrednici. am fost si eu in lumea sta un bot cu oc"i. cu oamenii si obiceiurile lor. -vocand patania cu pupaza. impreuna cu Ga"aria lui +atlan. din care se simte parte integranta.e observa aici candoarea copilului caruia $ in mediul ocrotitor al satului $ i se pare ca totul ii merge din plin. la . Aameni ca parintele )oan de sub deal sau badita . dragostea fata de peisajul$cuib. cu peisajul ei geografic. 6atura$peisaj este accesorie in creatia sa.

un epitet depreciativ si un verb cu rezonanta onomatopeica. cat si auditiv: . in timp ce matusa 8arioara este o fiinta din acelea care " scoate ma"murul din om". de ajuns. cu bucuria zugravita pe fete". %omunitatea "umulesteana este evocata prin acele elemente ale ei care influenteaza sufletul copilului $ devenit acum flacau. *espre locurile copilariei. =umulestiul inseamna pentru %reanga locul unde s$a nascut. tovarasii mei din copilarie .. foiau prin sat in toate partile. "era un carpanos s$un pui de zgarie$branza" . un detaliu." $ suspina parca povestitorul. "orele si clacile "se tineau lant. cu "uriesii munti" ai 6eamtului " cu varfurile ascunse in nouri. Pornind de la o anume manifestare.si ducand cu sine multe. in comparatie cu viata grea a locuitorilor de la campie: "=alal pe la noi Q $ e/clama mos &uca $ pele$s dulci. )n ziua plecarii la . utorul " mintirilor" observa e/clusiv natura umana. "arnic si rusinos ca o fata mare". ceasta doina este in concordanta cu starea de spirit a adolescentului sortit instrainarii. ce$l individualizeaza pe fiecare.. multe patimi". =umulestiul mai inseamna pentru %reanga locul unde sezatorile. limpezi ca cristalul si reci ca g"eata. unc"i .asile.asile. dar ele sunt individualizate prin ceea ce au esential si semnificativ. -a vine "cu o falca in cer si cu una in pamant" sa$i spuna mamei ca 6ica a furat pupaza.Povestitorul "umulestean nu este un poet al naturii. *e aceea oamenii sunt "mai sanatosi. de$ti parea tot anul zi de sarbatoare".asile este realizat numai printr$o comparatie si un epitet triplu : "cuminte. fratele cel mai mic al tatalui. nu ca isti de la camp. %reanga foloseste invective ca: " ceapcan".. este un nou prilej de elogiere a =umulestiului ca sat de munte. unde traiesc oamenii cei mai apropiati lui: "*ragu$mi erau tata si mama. Popasul de noapte facut la Blagesti..si mai voiosi. colegi de joaca si de scoala. )nainte de a pierde din vedere acest univers fermecat al copilariei.. %aracterizarea personajelor: )n " mintiri din copilarie" %reanga reinvie un numar mare de personaje : parinti. matusi. *espre . %reanga evoca imaginea panoramica a peisajului de munte. *ascalul care$l inlocuieste pe badita . gazde etc.soptind tainic.sarbezi si zbarciti. "boaita" . lemne.%reanga reuseste in acest caz un portret pe care$l receptam atat vizual. sa de e/emplu portretul dascalului . umbra si racoare. mai puternici. vara. fratii si surorile si baietii satului.. *ar el nu este un portretist. " budi"ace" etc.. 8os . . de parca se "ranesc numai cu ciuperci fripte". dascali si preoti. luat la oaste cu arcanul. toate pe fundalul cantecului de dor ce se revarsa de pe strunele viorii lui 8i"ai . unde i$au "cosit tantarii".marandita popii scriitorul isi aminteste ca era " o zgatie de fata"... ca si despre fiecare din oamenii de aici el a pastrat in suflet o imagine. care$l ajuta sa nuanteze caracterele.. naratorul "umulestean individualizeaza fiecare personaj. este caracterizat antitetic. in contrast cu starea sufleteasca a celor doi baieti trimisi "surgun.. *escrierea se opreste la suprafata si degenereaza in enumerare. de unde purced izvoarele si se revarsa paraiele. %ele mai multe personaje apar episodic. dupa cum nu este nici un descriptiv. de la o trasatura distincta de caracter sau $ mai rar $ de la una fizica.adoveanu..entimentul instrainarii imbraca aici forma coborarii de la munte la campie. printr$un eufemism.ocola.... Pentru caracterizarea popei Aslobanu. un element particular. dracului pomana" imaginea luminoasa a satului revine prin evocarea fetelor si flacailor care " gatiti frumos. ca$n zi de sarbatoare. ca =ogas sau .cripcarul.. *e aceea putem spune ca marea arta a lui %reanga consta $ printre altele $ si in individualizarea personajelor prin te"nica detaliului.". "om ursuz si paclisit".

. *in zori si pana in noapte. Beferindu$se la colegii de scoala. proape toate personajele sunt conturate sumar. care "dondaneau ca nebunii" . mama il pedepseste luandu$i "ainele. care "era vestita pentru nazdravaniile sale". %and 6ica o lasa cu toate treburile pe cap si fuge la scaldat. fiind cel mai mare. facuta cu oc"ii copilului de atunci. . )nzestrata cu tact pedagogic. *atorita acestui fapt copilul cu "par balai" i se pare un #at$#rumos. .maranda isi iubeste copiii. izbucneste: " sa era mama in vremea copilariei mele. adaptat intamplarilor relatate.i sange din sangele ei si carne din carnea ei am imprumutat.. evocat cu dragoste.. stfel ridicarea de catre 6ica Aslobanu a lemnelor dintr$un car.. pentru ca unele intamplari par inventate si construite dupa modelul povestilor. #iinta autoritara. caci bratele ei m$au leganat. sa duca mancare la prasitori etc. *and glas nostalgiei si duiosiei ce$i inunda sufletul. . . prin caracterizare directa. il pune s$o ajute la treburile casei: sa legene copilul. ea stie sa manuiasca cu abilitate rasplata. #igura luminoasa a mamei este vazuta dintr$o dubla perspectiva: pe de o parte este evocarea nostalgica. %reanga. ea il dojeneste cu blandete ca sa$si sc"imbe comportarea. . vazand in el "un al doilea %ucuzel". iar pe de alta $ evocarea glumeata. capabil sa indrepte vremea cu zambetul lui. dar si pedeapsa. iar pentru 6ica nutreste o deosebita dragoste. )ar cand copilul se intoarce acasa gol. )si scapa feciorul de deoc"i facandu$i "un benc"i bog"et in frunte" si "buc"isea cu clestele" carbunii care tiuiau in soba. ea stie sa faca fata nevoilor unei goapodarii grele. lucrand totodata la sumanele pe care barbatul ei le vindea in targuri.tapanind fortele raului. clampanea de batran ce era. -ste mandra de istetimea lui 6ica si crede in destinul lui de e/ceptie. iar Trasnea $ un "buc"er de frunte si tamp in felul sau". Pe 6ica. de se incrucea lumea de mirare". neobosita. *e asemenea cearta de la gazda din #alticeni a cati"etilor. plina de minunatii. s$apoi mai avea si darul suptului".maranda alunga norii negri de deasupra satului infingand toporul inaintea usii.tan Patitul" . farnaitul. face trimiteri clare la disputa dintre +erila si ceilalti tovarasi nazdravani ai lui =arap$ lb. )n spiritul muncii ii creste si pe copii. maturul. #iica lui *avid %reanga din Pipirig este o femeie "arnica. "inc"ega apa numai cu doua picioare de vaca.. Personajul traieste prin actiuni si fapte si prin limbajul colorat. %reanga spune ca 6ic$a lui %ostac"e era inaintat la invatatura "pana la genunc"iul broastei". ci pune accent pe trasaturile de caracter. pe cat mi$aduc aminte: si$mi aduc bine aminte. recunostinta si respect. ca o fiinta cu puteri supranaturale. facandu$i un induiosator portret moral. *epozitara si practicanta a unui fond de credinte si practici magice stravec"i. . si a vorbi de la dansa am invatat"."*ascalul )ordac"e.maranda %reanga: )ntre toate personajele universului infantil din " mintiri". pentru ca "stia a face multe si mari minunatii". rusinat si flamand. . sentimentalisme ori ingaduinte de tot felul. "ca sa se mai potoleasca dusmanul". sau ii alina durerea copilului batand "peretele sau vreun lemn" de care acesta se lovea. duioasa.maranda nu$si manifesta dragostea de mama prin duiosii.maranda are o fire aspra si jocul fara sfarsit al copiilor o deranjeaza. gata sa primeasca orice pedeapsa. " mintirile din copilarie" nu sunt o opera memorialistica propriu$zisa. facuta peste ani de omul matur. pe care "le umfla$n spate si la gazda cu dansele" se aseamana cu gestul diavolului %"irica din "Povestea lui . un loc aparte il ocupa c"ipul mamei. actiune sau prin limbaj.criitorul nu$i creioneaza portretul fizic. care ia in spate intreaga recolta a boierului. s$o ajute la tors si scarmanat. mama reanvie in amintirea fiului ca un personaj cu aura de basm.

stfel. "ajuns acum "oltei". refuza sa se desparta de leaganul primei iubiri. ne ridica in grinda zicand: S Tata mareQ T . atunci cand era elev la .)aca. care $ de cele mai multe ori $ ascund un zambet retinut. *e aceea este in stare "sa toarca in furca toata viata". raQ d$apoi aveti la stiinta ca prea va intreceti cu dedioc"iulQ cus iau varga din coarda si va croiesc.maranda a invatat din e/perienta vietii ca popia este o indeletnicire care$l poate feri pe fiul ei de grija zilei de maine. *e aceea invata in rand cu el la ceaslov si il intrece la cititul psaltirii si al " le/andriei".. stfel. devarati zei protectori ai copilariei lipsite de griji. ..maranda %reanga este o intruc"ipare a tarancii noastre cu credinta in *umnezeu si respect neabatut pentru credinte si obiceiuri.branza in putina.i ne saruta mereu pe fiecare. -l cauta s$o convinga pe . scotand "matele de prin ocnite si cotrute".o vedem purtand discutii indarjite cu sotul ei.eminarul de la .armane omuleQ *aca nu stii boaba de carte. aflam din povestire ca vinde sumane la iarmaroc. *e spovedanie fugi ca dracul de tamaie. pentru a a le asigura copiilor un trai fara de griji: "lemne la trunc"i. .si avea prilej sa$si imparta painea cu dansii". . #emeie practica. cu sapte copii.. #iica de vornic. sa le dea "cateva tapangele la spinare" sau sa ia "nanasa din coarda" pentru a se putea odi"ni. cand acestia ridicau "casa in slava" .curec"i in poloboc" $ cum ii spune el .maranda. era nevoita sa le faca "musai cate un surub.criitorul isi aminteste ca.ocola. cum ai sa ma intelegiP %and tragi sorcovetii la musteata. tot "la staruinta mamei". rgumentele lui se dovedesc a fi insa "zadarnica truda".maranda este o femeie receptiva la nou.. ce urmarea cu tenacitate sa$ si vada copilul inaltat prin intermediul stiintei de carte. daca nu te$i sili sa$ti faci un baiet popa.6eamt. . care este mai intreansigenta. . #irea apriga a .. -l imbina toleranta cu afectivitatea: ".nu se indura" sa$l trimita "nici dupa o cofa de apa". #oarte tenace. 8ama ramane neanduplecata in fata celor "zece randuri de lacrimi".. vazandu$i pe copii zgariati de "bietele mate". faceti otrocol prin cele mate si dati la om ca cainii prin bat.. prin cap" . pe umerii caruia apasa intretinerea unei familii numeroase. este prietenoasa. .tefan a Petrei: Personaj mai sters in comparatie cu .marandei se reflecta adesea in violente de limbaj. pentru a$l convinge sa$l dea pe 6ica la invatatura: ".maranda incearca sa$si convinga feciorul ca "spre folosul" lui " este aceasta" . doua. mama. 8ai intai . manifestand un adevarat cult pentru munca. numai sa$i invete baiatul carte...pre deosebire de .coala domneasca din Tg. bucuroasa de oaspeti si darnica.. mama si sotie iubitoare. de va merg petecileQ" .. trebuie sa plece la .. de ce nu te olicaiesti atataP 8ai omule. "care nu mai putea de obosita". *ar 6ica. "obosit si plin de promoroaca". il ameninta c"iar ca$l "dezmiarda" cu "culeserul din ocnita" si baiatul i se supune.. in spiritul careia ii creste si pe copii. . tatal si mama privesc din ung"iuri relativ diferite jocul fara sfarsit al copiilor. ce ai tuP" $ ii spune ea raspicat barbatului. pug"ibale spurcate ce suntetiQ.reau sa$mi fac baiatul popa.marandei pentru 6ica se imbina cu ambitia de a$si vedea baiatul popa.marandei.. )l vedem venind seara de la padure..maranda ca se va usca de dorul ei si va muri printre straini.orbirea ei este adesea muscatoare: ". daca nu v$am sacelat astazi. numai sa invete si sa se faca popa. .. maiQ i sa te duci in fundul iadului si n$are sa aiba cine te scoate... .i cat era de ostenit.criitorul isi aminteste cum " strasnic se mai bucura cand se intampla oaspeti la casa. *ar mai presus de toate.maranda are un suflet desc"is. tatal $ fiind mai mult plecat cu treburi in afara casei $ manifesta mai multa ingaduinta. gospodina "arnica si priceputa. mama izbucneste: "Bine v$au facut." . ea se tine de neam bun si din felul in care i se adreseaza acestuia deducem ca i se socoteste superioara ca putere de intelegere a lucrurilor. " mama.. sa ajunge %reanga la scoala de cati"eti din #alticeni si apoi.maranda..slanina si faina in pod. tatal lui 6ica este un om "arnic si gospodar." )ubirea .

mai femeie. %reanga isi aminteste de placarea cu care se juca cu copiii. )n finalul " mintirilor" insa il vedem preocupat de viitorul familiei. pentru ca "decat codas in oras. -l este vazut in devenire. 9 8ai bine$n satul tau fruntas". de n$are perec"e". o vorba moale si de aceea intotdeauna "tot pe$a mamei" ramanea.. ltadata isi aminteste ca era un sociabil.. caci $ spune el $ "banii nu se culeg de la trunc"i. care intra usor in vorba: " .marande$i. )l vedem ingrijorat de cum va suporta c"eltuielile baiatului. mai nevasata. smantanitul oalelor cu lapte sub prete/t ca "au furat strigoaicele mana de la vaci".%onsiderand joaca drept un dat al copilariei. tot esti tu bisericoasa. lasa$i. "om de treaba si gospodar in =umulesti". sa se joace. %reanga nu$i face lui 6ica un portret propriu$zis. stfel. *in partea lui. mama il vede ca pe un #at$#rumos " cu parul balai". devaratul portret al lui 6ica se contureaza insa din faptele si atitudinile sale.marandei: " Poi da.. sa traga... baiatul dovedeste o deosebita inventivitate la acest capitol. rude.. eu eram al patrulea". atrage amarnicele amenintari ale .marandei. sa citeasca".%alinescu. Personajul se caracterizeaza prin raporturile cu celelalte personaje : parinti. cand acestia ii sareau in spate pe intuneric. indiferent de meridianul geografic si de timp.. %aracterizarea lui 6ica: Personajul principal al " mintirilor din copilarie" este 6ica. de la anii copilariei celei fara de griji. incaltea ti$au facut si baietii biserica aici pe loc. dar sunt acceptate de tata cu intelepciune si umor ) sunt inlocuite cu timpul de adevarate "aventuri". ca surcelele".macar ca$ti intra biserica in casa de departe ce$i". cand acesta refuza sa plece la . dar "vesel ca vremea cea buna si sturlubatic si copilaros ca vantul in tulburarea sa".unde erau trei. un comunicativ.. zicea tata dandu$ne "uta. sateni.. care$l pun pe 6ica in conflict cu maturii si atrag dupa ele pedepse. . -l isi aminteste doar ca era "un baiet prizarit. care i se pare fara folos si $ la insistentele . . si a venit vaca".eminarul de la . daca$i cal. cobait si lenes. amenintari sau numai spaime. )n sc"imb.$apoi nu stii ca este o vorba: S*aca$i copil. iar istetimea lui o face sa vada in el "un al doilea %ucuzel. la al carui zambet "vremea se indrepta" ca prin minune. parcurgand cateva varste.bou la Paris. ca se bucura si ei de venirea mea.ocola.. ipostaza a scriitorului in anii fragezi ai copilariei si prototip al "copilului universal"$ cum il scrie +. tatal constata cu ironie ca #at$#rumos este de fapt " o tigoare de baiet. iar matusa 8arioara se plange ca "de zbantuitul ista.. podoaba crestinatatii"... pentru ca "nu se stie zilele omului". care inseamna de fapt instrainarea de spatiul protector al =umulestiului si iesirea din copilarie. de s$a dus vestea. )n 6ica el vede acum singurul sprijin al fratilor mai mici si se simte obligat "a$l zburatici". *e asemenea. . -l dispretuieste invatatura. 6ica poate sa ramana fara stiinta de carte. incearca sa$i dezvinovateasca pe cei mici: ")a lasa$i si tu.. rusinos si fricos si de umbra lui". 8emorabil in acest sens este episodul uratului la o ora nepotrivita la casa popei Aslobanu . *e aceea trece de partea .tefan a Petrei este un om practic.. 6umai ca jocurile copilaresti nevinovate ( care o supara pe mama. vorbindu$i copilului cu fermitate. unde$a fi acolo. care arunca dupa copii cu o "scurtatura" de lemn. Tatal are adesea in glas o usoara intonatie de dispret fata de firea evlavioasa a . re o fire mai blanda ...marandei de a$l da pe 6ica la scoala $ ii raspunde mucalit c$a auzit el de unul care "s$a dus. si daca$i popa.esnic pus pe sotii si pozne ce se tin lant.nimica nu scapa".ocola.. pana la calatoria in "arabaua lui mos &uca spre . cu "arjoane si nazbatii memorabile.

" mintirile din copilarie" farmeca nu prin faptele relatate. 8anifestand o totala lipsa de interes pentru treburile casnice lasate de . pentru profesorii de la #alticeni 6ica devine ".. care devin obiectul glumelor sfic"iuitoare ale trecatorilor. intre care eram si au.. Beferitor la aceasta atitudine. pentru ca acestea sunt intamplari obisnuite. imitandu$i pe cei mari. iar matusa 8arioara vine "c$o falca$n cer si cu una in pamant" sa se planga ca 6ica a furat pupaza. )n sufletul copilului sentimentul libertatii este atat de puternic. ca erou subiectiv. %opilul cu fire vesela si sociabila. ci "mati de cei lesinati". 8onologul este al povestitorului.maranda. rta narativa a lui %reanga : )n opera lui %reanga predomina epicul.. lasandu$si mama inglodata in treburi. si cuprinde mai mult e/clamatii si judecatile acestuia despre lucruri si situatii: ")nsa vai de omul care se ia pe ganduriQ !ite cum te trage pe furis apa la adanc. &a claci torcea in rand cu fetele. el devine constient de legatura sa sufleteasca cu vatra "umulesteana. *espartirea de peisajul$cuib i se pare un sacrificiu inutil. mintindu$si de . de care nu vrea sa se desparta "cum nu se da scos ursul din barlog. cel mai bun de "arjoana si slavit de lenes. . si din veselia cea mare cazi in uricioasa intristare". fiindca era priceput si indemanatic. fapt pentru care a fost poreclit ")on torcalau". faptul ca el paseste in "zburdalnica varsta a tineretii"..scoala s$a umplut de baieti doriti de invatatura. care in =umulesti o dusese "de$a pururi in petrecere" cu "copiii si copilele megesilor" joaca acum dupa cantecul lui mos Bodranga pana ce "asuda podelele" si ii "sar talpile de la ciubote cu calcaie cu tot". incat i se pare ca lumea ii apartine: ". '. scriitorul noteaza: "%and era de facut ceva treaba. lenes fara perec"e ma facusem". 6ica se simte puternic legat de satul in care a crescut si in care a fost fericit. Tot te/tul " mintirilor" are aspect de monolog si dialog. fara leac de suparare.tefanescu". jucati insa de povestitorul insusi. 6ica fuge la scldat..". *evenirea personajului ajuns acum ""oltei" este sugerata de insusi numele sau.6eamt. cum nu$i mai "era a invata.i. *espartirea de universul de aur al copilariei determina c"iar modificari ale psi"ologiei lui 6ica. ci cu ")oane". arta sa sta sub semnul povestirii. ci prin felul in care sunt povestite. pe care $ cu candoare si fantezie $ a vrut s$o vanda in targ. frumos era pe atunci" $ e/clama %reanga $ cand "toate imi mergeau dupa plac. *e aceea se poate vorbi de caracterul dramatic al operei.8os %"iorpec.. *oamne. cu nevasta si copii". il pedepseste pentru vizitele sale repetate ungandu$l cu "do"ot" pe la gura. juns la varsta adolescentei. sa se se/plica de ce caii lui mos &uca. stfel. de parca era toata lumea a mea". %reanga scrie: ".. ca eroi obiectivi. *ar daca mama il "lua cu binisorul". 6ica o ajuta "ca o fata mare". facut numai asa..coala domneasca de la Tg. ciubotarul.. *ialogul este al personajelor. semn ca noul personaj narator $ caruia i se substituie %reanga $ are o alta varsta decat 6ica. o cam raream pe acasa". "arabagiul satului... iar in ultima parte a " mintirilor" mama nu i se mai adreseaza cu apelativul de alint "6ica". cum nu i$i cainelui a linge sare". %artea surprinde formarea personalitatii eroului de$a lungul anilor: "*ar vremea trecea cu amagele $ scrie %reanga $ si eu cresteam pe nesimtite si tot alte ganduri imi zburau prin cap. care e/plica numeroasele ei dramatizari si ecranizari. prin savoarea naratiunii. ca sa ajunga "un popa prost. nu i se mai par "niste zmei". taranul de la munte stramutat la camp si pruncul dezlipit de la sanul mamei".

.. face ca naratiunea sa aiba in permanenta un ritm alert. ca intr$o secventa de film.... "unde nu" . "numai ce si" .cum aud unele ca acestea.." $ "%and eram "otarat a spune mamei unele ca aceste. in caracterul de spectacol al spunerii. caci era om "ursuz si paclisit popa Aslobanu". dinamic.. b.ii dezleaga frumusel ata de la picior. dar in special propriul sau rol. bag mana in scorbura....va puteti imagina ce va sa zica a te scalda in Bistrita..criitorul se implica in povestire si realizeaza astfel cu usurinta trecerea de la o intamplare la alta. numai ce si aud pupaza cantand" $ "-u. iaca si soarele rasare".. &a sporirea impresiei de oralitate contribuie si e/primarea predicatului prin interjectii cu valoare onomatopeica de tipul: $ " -u atunci. lteori propozitiile sunt introduse prin cate un "si" si se succed rapid.i pornind eu cu demancarea.." *e aceea " mintirile" par a fi scrise pentru a fi spuse.fact tustiQ din balta si$o iau la sanatoasa... jucand rand pe rand rolurile personajelor. desi intre ele nu e/ista aparent nici o legatura logica: $ " . vandu$l mereu in fata pe ascultator. solicitand si participarea afectiva a interlocutorilor la cele povestite.. indata ma si trimite mama. mai rezulta si din aglomerarea verbelor de actiune la acelasi mod. )ntroducerea subordonatelor aflate inaintea regentelor prin adverbele cu functie de conjunctie "cum" si "cand" cu sensul de "e/act in momentul cand".. "pe loc" etc." ... cesta se realizeaza prin mai multe instrumente gramaticale ca: a. direct.... 0. "atQ de sumanul mosneagului. "iaca" . care nuanteaza fraza..." $ ".atunci.. verva povestitorului. +..si o data fac zdupQ in niste canepa. povestite.. *inamismul frazei. toate cu sensul de "imediat": $ " . apuca$te de carturarie"... $ " . sa$mi plateasca pupaza. verva povestitorului." $ " )ar el. in fata unor spectatori." $ "... zbrrQ pe$o dug"eana." $ " cum va mai spun. de unde rezulta dinamismul frazei. !neori predicatul din principala este precedat de cate un "indata" .sa prind pe dracul de$un picior". javra dracului.. dupa cum am cinstea sa va spun... pun demancarea jos. ca in episodul fugii din Brosteni a celor doi baieti... ici el este deopotriva actor ce mimeaza." $ " ... "iute" .. numar si persoana: $ " .. $ ".. ..i cum ajung in dreptul teiului." $ " 8i$aduc aminte ca acum".i.i cum ajung in dreptul teiului." d. ma sui incetisor in tei.eu ... e. nu pe cititor. timp." c.. cest caracter de spectacol al spunerii implica repeziciunea si concentrarea discursului..$apoi ganditi ca Trasnea citea intrebarea si raspunsul. gabuiesc pupaza. iute ma sui in pod..." cest stil oral. %reanga foloseste adresarea directa... "numai iacata".si$apoi "ustiuliuc Q si si eu in stioalna.. $ "Pupaza . poi ma dau jos. nu citite.. zvarrQ cu o scurtatura in urma noastra..*e aceea putem spune pe drept cuvant ca arta narativa a scriitorului "umulestean consta in primul rand in oralitate.. ca un om care sta pe lavita si istoriseste altora.si isi ia apoi ...%alinescu scria ca "%reanga vorbeste ca un povestitor.. trece de la monolog la dialog. caut o lespede potrivita... ca si cum scriitorul s$ar afla pe o scena imaginara. fiind el insusi erou in naratiune.i cum i$o dau in mana.i cum ma scol. ma sui cu dansa in tei.." $ ". gesticuleaza..drumul spre =umulesti" $ ".imi iau caciula si in locul ei pun lespedea. de erou principal si de povestitor in acelasi timp. $ "%and sa$ti petreci si tu tineretea. pun demancarea jos. Beferindu$se la acest aspect.. $ ".

"*oamne fereste" .. !morul lui %reanga: .. l.clei si tot ce trebuie unui ciubotar". celasi efect il are presararea te/tului cu numeroase ziceri ("toate ca toate". "ca mai ba sa mai zicem nici carc" ... calupuri. ciocan. cleste. se proslavea pe cuptor. daca te slujeste capul..ce nacaz aveam" $ " )ntocmai dupa cea cu ciresele. pastrand firescul si spontaneitatea vorbirii taranesti.i "arsita de matusa nu ma slabea din fuga nici in ruptul capului.. pe care le insiruie in lungi enumerari. Tot de oralitate tine si fraza lui %reanga.. ^. care poate fi descompusa in unitati mai lungi sau mai scurte. ace. cat pe ce sa puie mana pe mineQ . "asca si clin. cu e/presii specifice limbii vorbite ("vorba ceea".... A alta trasatura a artei narative din " mintiri o constituie dinamismul anecdotic. ce$i patea sufletul".vine din placerea de a povesti". lasa$ti. cu e/clamatii si interogatii de tipul " mai stii pacatulQ" . vine alta la rand.. Abservam ca in fraza crengista precumpanitoare este topica mai libera a vorbirii si nu cea controlata. "de voie de nevoie"). de a spori dinamismul povestirii. bade )oaneQ" $ " poi. )ntamplarile evocate se deruleaza rapid.. "mila sfantului" ". ""at bine"). langa soba altul. intre sanuri. "ce$i de facutP"... m. "a da povat" .." $ " puca$te de carturarie". cadentata si muzicala. ca $ de e/emplu $ in descrierea casei lui Pavel %ibotarul.i sa nu$mi uit cuvantul".. $ " *ar ce$mi bat eu capul cu craii si imparatii. pila. il are si autoadresarea : $ " 8ai pasa de tine minte toate cele si acum asa.8anolescu spunea ca " geniul lui. "fel si c"ip". care dau unitate naratiunii: $ " *$apoi cu smantanitul oalelor ce calamandros a fost" $ " *$apoi cu mos %"iorpec ciubotarul.i eu fuga. nu citita.. frumoasa. ele navalesc in amintirea scriitorului fara a avea legatura intre ele. si ea fuga. criticul 6. celasi rol. ce alterneaza si se imbina armonios.)ara gazda. &a crearea impresiei de oralitate contribuie si placerea pentru cuvinte. i. j." $ "*$apoi lui Trasnea. dic"iciu si alte custuri taioase. *ar %reanga $ in placerea lui de a povesti $ gaseste formule de trecere de la o intamplare la alta. satul. "a lua in ras" . celasi efect il are folosirea formelor verbale inverse de tipul "g"iontitu$ne$am" . baiete. "de frunza frasinelului".. scriitorul noteaza: ".bedreag. impresia ca opera a fost creata pentru a fi spusa. nici mai putin". #olosirea versurilor populare sau a frazelor ritmate de tipul ""ai fiecare pe la casa cui ne are. saracul. "a scoate ma"murul din om". "a$ si strange lioarba acasa" .. #olosirea constructiilor incidentale contribuie de asemenea la sporirea impresiei de oralitate: $ "dragulita *oamne". toate creand impresia ca %reanga sta pe lavita si povesteste unor ascultatori povestea copilariei sale. "stiutu$v$am" etc. gazda din #alticeni: "Pavel era "oltei si casa lui destul de incapatoare: laiti si paturi de jur imprejur..$ "%aci nu va para lucru de saga: de la 6eamt pana la )asi e catu$i de la )asi pana la 6eamt... pana ce dam toata canepa palanca la pamant". g. sau a cuvintelor si e/presiilor populare ca "mort$copt". ca mai bine$i pare" sporeste impresia de oralitate.. iat Tudor . nici mai mult. ... Beferindu$se la arta narativa a lui %reanga. &a fel procedeaza scriitorul si atunci cand $ pierzand firul naratiunii prin digresiuni si e/plicatii suplimentare $ intervine corectiv si solicita parca ingaduinta si atentia ascultatorului: $ " )nsa ce ma privesteP 8ai bine sa ne cautam de ale noastre". "pace buna" . "a$si lua ramas bun de la calcaie" etc. si eu fuga. si nu$mi caut copilaria petrecuta in =umulesti si de nevoile mele"P f... piedeca.ianu scria ca " %reanga este unic prin geniul lui oral". si ea fuga. a scrisului: *escriind episodul urmaririi "otului de cirese de catre matusa 8arioara. "grozav s$a spariet"Q . $ ". musc"ea.

0. autopersiflarea. care "plangea ca o mireasa. nici cu minte pana la treizeci si nici bogat pana la patruzeci nu m$ am facut.. stfel. %reanga scrie: ")a. care$l deosebeste de alti autori comici sau satirici. un fel de ras "omeric. se desolidarizeaza pentru o clipa de copilul 6ica.marandita. e/presie a vitalitatii si optimismului poporului nostru.. caci mosul cel poznas este numit "nebun" si "javra dracului". *e asemenea. A alta sursa de umor o constituie "azul cu care omul matur povesteste mucalit intamplarile "azlii ale copilului care a fost cu patruzeci de ani in urma. sa scape de pedeapsa prin fuga. vorbind despre furtul pupezei.%and ma lua cineva cu raul. nici atata. preocupat sa intretina buna dispozitie.*ar si sarac asa ca in anul acesta.. dupa intamplarea de la scaldat. %reanga da o mare intrebuintare rasului.. povestitorul aluneca usor de la lucruri serioase spre gluma printr$o vorba de du" sau o zicala ce diminueaza tragismul. nici mai mult.criitor umorist.. cand 6ica se uita "pe furis la usa mantuirii. intretinut pe episoade intregi.eminarul de la .sa vie un lainic de scolar de afara". %reanga$maturul scrie: ". cu o vitica de funie. *e aceea. nu asteptam sa$mi deie altii. el este pus in permanenta pe ras.i nu ca ma laud. de inaugurarea "%alului balan" de catre . . sa nu$mi caut de drum tot inainteP 8a abat pe la tei. %reanga facand "az de necaz. !n mijloc de realizare a umorului este autoironia. comentand situatia cu un proverb: "se tinea ca raia de om".. e/primandu$si apartenenta la vatra "umulesteana. 6umai ca la el rasul nu izbucneste in cascade. %and tratamentul cu lesie impotriva raiei capresti nu da rezultat. . si cand era de facut ceva treaba.. putina treaba facea cu mine.i sa nu credeti ca nu mi$am tinut cuvantul de joi pana mai apoi.%reanga. ca in anul trecut si ca de cand sunt.. umorul sanatos al acesteia..: prin somn nu ceream de mancare. daca ma scula. Befuzul lui 6ica de a pleca la .asteptand . care nici frumos pana la douazeci de ani. cand 6ica promite mamei ca n$o va mai supara. ingrozit de distanta ce$l va desparti de =umulesti....ocola este insotit de aceleasi "zece randuri de lacrimi". Tocmai in aceste oscilatii sta de fapt farmecul povestirii. ci este un ras egal. %reanga dovedeste o abundenta comica narativa... ba copil.nu era in stare a o desface.Povestirea intamplarilor din copilarie este insotita permanent de voiosie. omul matur se desparte. n$are ce lucraP" $ "*a. iarmaroc nu era"PQ *ar scriitorul intra repede in rolul personajului sau. este ba matur.. care aduce "un dragut de bicisor ". s$a spus ca scriitorul "umulestean imbina in opera sa dorul cu umorul. niciodata n$am fost".. autorul scrie: "%aci nu va para lucru de saga: de la 6eamt pana la )asi e catu$i de la )asi pana la 6eamt.. desi cele doua roluri se suprapun adesea." $ " !n mosneag nebun... o cam raream de pe$acasa.. de sarea camasa pe dansa" sau de ziua "procitaniei". %"iar in momentele de ma/ima incordare sufleteasca. pe drept cuvant. %reanga scrie despre sine ca era "cel mai bun de "arjoana si slavit de lenes".faceam cate o draguta de trebusoara. stfel...criitor jovial. de nici sfanta 6astasia.. 1... . cand ma lua cu binisorul. nici mai putin". *aca 6ica pare coplesit de tristetea despartirii de sat. *e asemenea.. %reanga oscileaza. !morul este marca lui specifica." )n alta parte. taierea pletelor la scoala din Brosteni ii face pe noii scolari sa planga "cu zece randuri de lacrimi". am fost si eu in lumea asta un bot cu oc"i.. scriitorul face "az de necaz... al carui stralucit e/ponent este ).. 6u poate fi trecut cu vederea "azul cu care monolog"eaza scriitorul cand isi aminteste de sosirea la scoala din =umulesti a lui mos #otea. '. cu un comic sanatos de origine taraneasca. o bucata de "uma insufletita din =umulesti.. adresandu$se cititorului prin cate o propozitie interogativa: $ "-u atunci. iar cand ma lasa de capul meu.

)l vedem pe Trasnea repetand mecanic. $ " u tunat si i$au adunat" $ "6u plateste bogatul. pieritu$le$ar fi numele sa le piara. comanacul pe$o urec"e. cate ceva din tainele calugaresti.. icrisoare moi cat se poate de multe si altceva de gustare in buzunarele dulamei. -l manuieste cu maiesrie observatia umoristica.. 2.. . %iucalau etc...$apoi... la unii le umblau buzele.... . vorbind de forma neasteptata a unor cuvinte. ci vinovatul" $ " Tiganului. maiQ &$as lasa eu. dar vezi ca nu ma lasa el acumQ" $ " +olatatea inconjura. iar foamea da de$a dreptul". inecat cu pronumele conjunctive. +atlan. . A alta sursa de umor o constituie e/primarea poznasa. cu doua". $ " 8ila mi$e de tine. +arabet )braileanu spunea ca prin acestea vorbeste poporul roman. cearta de la gazda din #alticeni este numita "clacusoara"..bureti prin partile acele. iar culcatul canepii matusii 8arioara este numit "trebusoara asta". Bodranga. pentru a caricaturiza un personaj.. parca erau cuprinsi de pedepsie.. (. A alta sursa de umor o constituie numele si poreclele comice ca: Torcalau.ecu si gapia din deal".e tine ca raia de om". cumplit mestesug de tampenie.. "g"iavoli" etc.spre %ararea furisita dintre . %reanga foloseste termeni familiari de tipul: "c"iol"anos" .tii.umbland vara cu baietii dupa. Pentru a starni rasul. ca omul cuprins de evlavie". inainte de vreme. pistoalele la brau. ducandu$se "surgiun.ocola. de unde prinsesem si gust de calugarie. altii o duceau numai intr$un muget. ""ajmalai" . fara sa vreau. %reanga spune cu umor ca a izbucnit o "cinstita de "olera". Beferindu$se la frecventa proverbelor si zicatorilor in opera lui %reanga... privind cu oarecare ingaduinta pacatul unor fete bisericesti: " . cand ii e foame.si ia$o la papuc. citind pana le pierea vederea. *oamne feresteQ" ceste metode inapoiate de invatare au avut ca efect moartea lui *avidica. %reanga ii face o caracterizare ironica si scrie ca era "balcaza si lalaie. plosca cu rac"iu la sold. cesta "a murit. Placerea de a povesti a lui %reanga il determina sa foloseasca la tot pasul proverbe si zicatori din graiul viu al poporului.. 3. !morul izvoraste si din ironia cu care %reanga povesteste unele intamplari. dar de mine mi se rupe inima". si frantura de limba ca la acesti nefericiti dascali.orbind despre fata )rinucai. nu mi s$a mai dat a vedea.!nii dondaneau ca nebunii. marcate grafic prin puncte de suspensie: " %aci. combinand intr$o maniera neasteptata unele cuvinte.criitorul prezinta cu verva si umor scena invatarii gramaticii lui 8acarescu de catre cati"etii de la #alticeni. ". "gligani" .criitorul "umulestean nu critica. pacatosul. sarmanul.... $ " . %"iorpec. pana$i apuca ameteala. putem spune ca mos %"iorpec ii spune lui 6ica "nepurcele" in loc de "nepoate" . "ticait". *e asemenea. intotdeauna precedate de un "vorba ceea". iar 6ica pleaca la . mos &uca este "insuratel de$al doilea". Trasnea. menite sa concretizeze si sa caracterizeze.i turbare de cap. formele pronumelui personal. :.. 6ica Aslobanu "furluase" cate ceva de pe unde umblase. $ " &ucrul rau nu piere cu una... pana la epuizare. cuvioase )larie.. aflasem si eu. izvorata din forma neasteptata a unor cuvinte sau din combinarea surprinzatoare a acestora... dracului pomana"... canta.. de$ti era frica sa innoptezi cu dansa in casa". ca au mancat juvaer de flacau" $ izbucneste %reanga... )ronia scriitorului este subliniata prin pauze. ceasta este o alta sursa a umorului lui %reanga. "coblizani"... &imba operei lui %reanga: . popa Buliga poreclit %iucalau este pomenit cu "*umnezeu sa$l iepure" in loc de "*umnezeu sa$l ierte"." $ " &asa$l.pune$ti. ca 6ica era un scolar "slavit de lenes".. stfel.

"oleaca" . ce creeaza atmosfera si caracterizeaza personajele..6eculce si pregatindu$i drum lui . oc"i " ca murele" si scanteietori "ca fulgerul". Apera lui %reanga este inconfundabila $ intre altele $ si datorita limbii folosite de scriitor. ceea ce l$a determinat pe Tudor . un tablou fidel al unei lumi traind in spiritul obiceiurilor fi/ate printr$o e/istenta multimilenara. "ocnita" .adoveanu.. Beferindu$se la opera lui %reanga. *e aceea. -l se impune ca un mare povestitor roman. )oane. badita . proverbele si zicatorile prin care scriitorul caracterizeaza un personaj sau concretizeaza o situatie. )orgu )ordan spunea ca acesta a reusit sa$i egaleze pe doi mari artisti ai cuvantului romanesc. si era mladios "ca un mesteacan". duglisule. obraji "ca doi bujori". dovedind un scriitor pe deplin format. 2. %and %reanga isi pune eroii sa vorbeasca. "cotruta" . &a mine nu se trec acestea.'. "dioc"et" . stfel dupa incalecarea "%alului balan" . "tigoare" . "umulestenii n$au trait "ca in barlogul ursului". "do"ot" "colb" . %artea este un DromanE al varstei inocente si al formarii. "nouri" . " a "uzuri" . inainte de rasaritul soareluiQ" $ " Bine v$au facut. stfel vorbirea .. dintre care unele au aspect fonetic moldovenesc. ("baiet".marandita "plangea ca o mireasa". "aista" . "sorcovat".) 6eologismele lipsesc aproape in intregime. ce ai tuP" %u toate acestea %reanga n$a reprodus e/act limba moldovenilor de la mijlocul secolului al N)N$lea. n$a fi asa. %reanga n$ar mai fi fost "o minune de povestitor. scriind in cea mai frumoasa limba romaneasca". copilaria nu reflecta numai dominantele varstei. cu un stil rafinat si cu o e/ceptionala capacitate de fi/are a unui univers uman necunoscut pana atunci in literatura romana. al modelarii umane. "benc"i" .coala.)orga considera ca daca n$ar fi scris in felul sau original. "pug"ibale" etc.marandei %reanga se caracterizeaza adesea printr$o voluptoasa invectiva dialectala: $ ".. "cobait". a dativului etic. prin lipsa metaforelor. vreu sa$mi fac baietul popa. Tot de provenienta populara sunt zicerile. el noteaza magistral dialogul lor.. Bememorandu$si propria copilarie. 1. "a se incruci" ) iar altele sunt regionalisme (" a c"i"ai" . cestea traiesc prin ceea ce spun si cum spun...a nu ma faci ia acus sa ieu culeserul din ocnita si sa te dezmierd cat esti de mareQ" Bemarcabila este e/actitatea vorbirii transcrise fara alterare: " sa a fi.asile era "rusinos ca o fata mare". +. continuandu$l pe ).. -l a facut trecerea de la nivelul popular al literaturii la nivelul ei cult pe o cale pur spontana. ci si specificul mediului ambiant. "lalaie" .. a e/clamatiilor. 6. %reanga participa afectiv la cele relatate si de aceea putem vorbi de e/istenta unui limbaj afectiv in " mintiri". )on %reanga mintiri din copilarie D mintiri din copilarieE reprezinta opera de maturitate artistica a lui %reanga. "bog"et" . care sunt -minescu si %aragiale. 8area majoritate a cuvintelor din vocabularul crengist este de provenienta populara. Proiectata in spatiul unui sat moldovenesc de munte de la mijlocul secolului trecut. " mintirile" sale sunt scrise intr$un limbaj artistic desavarsit si individual. )braileanu spunea ca scriitorul "umulestean este unicul prozator roman al carui stil se caracterizeaza prin economie de mijloace stilistice. "balcaza" . cest limbaj afectiv se evidentiaza prin folosirea interjectiilor. -ste o limba autentica. pug"ibale spurcate ce suntetiQ" $ " *egeaba te mai sclifosesti. -l a recreat$o. iar *avidica avea plete "ca pana corbului" . Pentru mai multa e/presivitate.Pare$mi$se ca stii tu moarea mea. a ridicat$o la rang de arta. e/presiile. %reanga foloseste comparatia. 0. . &imba sa este o c"intesenta a limbii populare din veacul trecut. D mintiri din copilarieE este si o evocare a satului traditional.ianu sa scrie ca in aceasta opera "poporul intreg a devenit artist individual". zise mama. " tinterim" . "a balabani".

scriitorul nu urmareste o ordine cronologica a desfasurarii faptelor. asa cum i$o pastreaza amintirea. )n capitolul al ). ca om. badita . 6ica Aslobanu pare o varianta a lui %"irica din povestea D. %reanga reuseste sa le sc"iteze o individualitate prin te"nica detaliului. 6ica va raspunde numai la staruintele mamei si ale bunicului *avid %reanga.ocola. ca elev la scoala domneasca din Targul 6eamtului. unde s$a adunat o multime de baieti si fete. dar dispretuieste invatatura. dar %reanga il lauda pentru placerea de a se juca cu cei mici si pentru munca depusa pentru a$si intretine familia. %alinescu): Dasa eram eu la varsta cea fericita si asa cred ca au fost toti copiii de cand lumea asta si pamantulE. Tipologic. iar 6ica se simte aici lipsit de aparare in fata vietii si a timpului ireversibil. ceasta despartire reprezinta dezradacinarea din universul =umulestilor. 8ai bine conturate sunt portretele parintilor: . ici. ea se inscrie in portretul clasic al mamei.((. *ar copiii nu inteleg rostul invataturii. tipologic vorbind.tefan a Petrii e barbat "arnic si gospodar. umplerea de raie capreasca. sederea in gazda la )rinuca. ca o fiinta autoritara. evocarea indreptandu$se asupra casei parintesti. printre care si 6ica. paraseste satul pentru a urma seminarul de la . )zvoarele de inspiratie sunt autobiografice. dar si cu tact pedagogic. Bupt de vatra satului. prin caracterizare directa. &umea in care patrunde eroul este inferioara celei din care tocmai a iesit. care ii permite sa nuanteze caracterele. fara ca portretul care l$i se face sa fie adancit in mod deosebit.tan PatitulE. asa ca primesc in dar pe D%alul BalanE si D. eroul sau este Dcopilul universalE (+. fiind dominata de un impuls afectiv greu de stapanit: nostalgia.marandita e o Dzgatie de fataE. *ialogul cu propriul cuget (din debutul partii a )))$a) este o modalitate de disimulare a intentiilor unui artist genial. imbogatindu$i universul cunoasterii. manuind cu abilitate rasplata si pedeapsa. pupaza din tei. etc. bsenta portretului fizic concentreaza atentia spre cel caracteriologic. %onstructia te/tuala nu urmeaza rigorile compozitiei clasice. memoria afectiva a eului narator reface drama adolescentului care. . eroul va avea parte de o serie de peripetii: caderea in Azana.criitorul urmareste procesul formarii adolescentului 6ica in raporturile lui cu viata sociala. %reanga o evoca mai intai ca pe o fiinta cu daruri fantastice: Dcu .$lea. ridicata prin stradania parintelui. 8ulte personaje se retin prin lapidarele si e/presivele caracterizari pe care le face autorul: . . ltele seamana cu eroii din basme: 8ogorogea e certaret ca +erila. ci selectarea acelor momente ce constituie puncte de referinta in formarea eroului.maranda este fiica de vornic si avand frati cu invatatura se socoteste superioara sotului ei ca putere de intelegere a lucrurilor. iar evocarea se face din perspectiva indepartata a maturitatii. )nceputul partii a ))$a sta sub semnul lirismului nostalgic. cu conditiile in care tinerii urmau scoala. fuga cu pluta pe Bistrita. prin actiune ori limbaj. 6ica pleaca impreuna cu bunicul sau la scoala din Brosteni. )n acest capitol. la scaldat. iesirea din taramul miraculos al copilariei. pare c"ipul mamei. constient de valoarea propriei creatii. eroul devenit adolescent este infatisat urmandu$si in continuare drumul.Principala grija a autorului este insa evocarea varstei de aur pentru ca. proape toate sunt conturate sumar. Bememorarile intereseaza in masura in care au contribuit la formarea lui 6ica. )n cele patru parti. %a fire e moale. daca prin amanunte 6ica este propria sa ipostaza. apoi la scoala de cati"eti din #alticeni. in toamna lui '. 6umarul personajelor ce apar in D mintiri din copilarieE este relativ mare. dandu$i o imagine asupra lumii. Partea ) se desc"ide cu evocarea scolii.fantul 6icolaiE pentru a$i indemna in acest sens. odata cu intamplarile din copilarie: uratul de nul 6ou.asile $ D"arnic si rusinos ca o fata mareE etc.

se provoaca rasul (DTot patitui priceputE. rapiditatea cu care se deruleaza ispravile. . iar intamplarile si oamenii prind viata. zeflemizand. prin nume sau porecle amuzante (Traznea. )nsa. Basul este starnit si de prezenta termenilor familiari. dar cu un devotament nemarginit. D!rsul nu joaca de buna voieE etc). toti trei alcatuind in literatura romana o serie usor de recunoscut prin elementele comune ale artei lor narative. D"ojmalaiE etc. &imbajul sau il face inconfundabil. celasi umor este starnit si prin caracterizare ironica (fata )rinucai era Dbalcaza si lalaie deti era frica sa innoptezi cu dansa in casaE).adoveanu. prin autopersiflare (6ica era Dslavit de lenesE) sau prin prezentarea unor oameni si scene care starnesc "azul. A alta trasatura a operei D mintiri din copilarieE este dinamismul anecdotic. +atlan. unele au aspect fonetic moldovenesc. iar baietii DmangositiE. prin termenii specifici folositi. 6ica se defineste si in relatia cu celelalte personaje ale operei menite sa infatiseze varietatea firii umane. sa gesticuleze. dincolo de toate celelalte portrete. -roul este: Dslavit de lenesE. sa treaca de la monolog la dialog. !rmarind evolutia scolara a lui 6ica. devarata forta a lui %reanga se manifesta cand incepe sa nareze. mucalita. sa caricaturizeze: fetele sunt DdracoaseE. 6u intotdeauna intre ele e/ista legaturi de fond. "eQ bine ai venit. si inzestrat cu "ar. tunci. se ingroasa o trasatura. %uvintele cele mai numeroase din D mintiri din copilarieE sunt de origine populara. . autoironizanduse. apartine si spiritului inalt si lutului din care se trage. boala de care sufera eroul este o Dcinstita de "oleraE. . mos %"iospec ciubotarul il intampina pe 6ica strigand: D=e. cum ar fi: D*$apoi cu smantanitul oalelor. Dun pierde varaE impins spre invatatura de mama si bunicul sau. %"iorpec). placerea de a glumi. autentica. lteori cuvintele capata forme neasteptate sau sunt asezate in combinatii surprinzatoare. )n nici o imprejurare nu$si uita insa interlocutorii imaginari. !morul lui %reanga se vadeste mai ales in e/primarea poznasa. nu lipsita de contradictii. impresionand prin modul in care DspuneE. devine puternic evocatoare. carora li se adreseaza direct: D. prin care se caracterizeaza o situatie. %reanga este un povestitor desavarsit. DprostalaiE. Principala trasatura a operei lui %reanga este tendinta scenica. scriitorul surprinde cu luciditate procesul anevoios al devenirii sale intelectuale.adevarat ca stia a face multe si mari minunatii: alunga norii cei negri de pe deasupra satului nostru si abatea grindina in alte parti. sa intre in pielea fiecarui personaj. te"nica orala a spunerii. care isi iubeste copiii fara sentimentalisme. de marcare a sc"imbarii. DAm din doi oameniE. )postazele devenirii releva fatetele personalitatii sale. multe sunt regionalisme. sa e/agereze. fraza. lipsesc aproape complet neologismele. uluitoarea navala a intamplarilor. framantat din D"uma din =umulestiE. *in punct de vedere al artei narative. bogata in verbe. ce calamandros a fostE. in care cazi ca intro capcana.maranda este o fire mai aspra. 6ica este personajul constitutiv al te/tului. %reanga isi pastreaza in D mintiri din copilarieE. intro siretenie a frazei. rta lui %ranga nu se opreste insa aici. a caror menire este sa ingroase. D)nsa ce ma privesteP 8ai bine sa ne cautam de ale noastreE. e/primarea este vie. privind totul dintr$o perspectiva care amuza. %a structura a unei e/istente. dinaintea usiiE etc. sa e/agereze. . poi este vazuta prin modul in care isi manifesta grija fata de casa si de destinul copiilor. Dg"iavoliE. iar in postura de elev acelasi erou este Dslavit de lenesE. se face o aluzie ironica sau. 6ica se contureaza de la indeterminare la autodeterminare. placandu$i sa imite. cu vointa neclintita.criitorul provoaca rasul permanent (cu rare momente de seriozitate nostalgica).oia buna este intretinuta si de placerea autorului de a presara naratiunea cu zicale. e/agerand. ca si in povesti. stfel.i dupa cum am cinstea sa va spunE sau Dva puteti imagina (L)E. el se afla intre )on 6eculce si 8i"ail . cu e/presii populare si vorbe de du". )n aceasta privinta. pur si simplu. -l scrie ca si cum ar trebui sa$si interpreteze te/tul. sa parodieze. drept pentru care naratorul gaseste formula de trecere. prin modul e/primarii si prin oralitatea stilului. si in jurul sau sunt reunite toate semnificatiile. infigand toporul in pamant. pastrand astfel coerenta si unitatea episoadelor. nepurceleQE. afara.

a interjectiilor si verbelor imitative (DtroscpleoscE. .. el se implica. )n livezi fructele striga una mai tare ca alta ca vor culese deoarece sunt foarte zemoase si dulci ca iti lasau gura punga si iti venea sa le maninci pe toate.emnul distinct al oralitatii este. frazele "umulesteanului urmaresc sa creeze impresia de spunere. utorul lasa cuvintele sa se insire dupa o ordine a vorbirii. Begina Toamna este zglobie si aurie asemeni unui c"i"limbar. pe cimpii. cimpii. in padure si in livezi totul capata o nuanta ruginie. Da bazaiE. Arala e si sinteze frazei. a unui stil foarte original. utorul isi marc"eaza participarea sufleteasca prin interjectii.*upa ce se termina secerisul Begina Toamna calatorind prin toata tara soseste si in satul nostru din munti intr$o careta fermecata.)n vii totul a ramas pustiu dupa ce oamenii au strins poama. . abundenta e/presiilor onomatopeice. Dmii era a invata cum nu ii e cainelui a linge sareE. verzi$aurii si rosietice care se astern pe pamintul reavan la fel unui covor colorat. e/presivitatea limbii sale provine din comparatii si din prezenta altor tropi: Dplangea ca o mireasaE. Peste cer se asterne un sal mare de nori cenusii care plutesc deasupra caselor. solicita interlocutorii. indiferent. mai intai. %reanga nu copiaza limba taraneasca. deoarece ele au plecat deja si de rind cu ele au luat si cintecele lor nemaipomenite.crisul lui %reanga este lipsit de metafore. vara calduroasa si in sfirsit toamna multicolora care este una dintre preferatele mele anotimpuri. aa . primavara parfumata.) dar si multimea zicerilor tipice. *esi scrise.)arna alba. fara in butoaie fierbea vinul spumos si cald. Da bancaniE. unde topica este mai controlata.peste tot rasuna galagia oamenilor care au venit acolo dis$de$dimineta sa stringa roadele toamnei.*ar totusi padurile nu au ramas pustii fiindca copacii sunt inconjurati de o multime de frunze multicolore.*ar cel mai tare striga o para care ramasese singurica intr$un copacel ramas fara straie. notimpul meu preferat$toamna )ntr$un an se succeda patru anotimpuri. a e/presiilor specifice limbii vorbite sau a intrebarilor si e/clamarilor. dativ etic. Toamna este fermecatoare prin ninsoarea de frunKe galbene$ruginii.. la care ele nu se gindesc mult si indata incep sa danseze. apreciaza.)n padure nu se mai aud trilurile fermecatoare ale pasarilor. Peste dealuri.. ne aflam in prezenta unui limbaj artistic. "arnica si darnica ca furnica si albina caci ea ne umple "ambarele in fiecare an cu toate bunatatile ei.%reanga nu povesteste rece. participa sufleteste.intul tomnatic si racoros indeamna frunzele la dans. Pe dealuri. e/clamatii. si nu a scrisului. D"utaE etc. bobita cu bobita fiind aduse acasa si puse in poloboace. iar din ei cad suvoaie de ploaie ciobaneasca ce ne creeaKa o stare de melancolie. !nele animale se pregatesc pentru iarna ca sa "iberneze. struguras cu struguras. etc. in ciuda aparentelor. iar altele isi decupeza "rana pentru intreg anotimp. si prin aceasta atitudine limbajul primeste accente afective. *ar. de unde provine si originalitatea. ci o recreaza si o toarna in tiparele unei rostiri individuale. lteori in te/t apar versuri populare sau forme ritmate.Pe linga toate acestea se mai aude si murmurul izvorului din mijlocul padurii. %opiii pleaca la scoala cu g"ioKdanele grele in spinare.&a scoala ei vor discuia usile cu c"eita fermecata pentru a descoperi noi taine nedescoperite si necunoscute de ei pina atunci.

cu institutiile si credintele sale fundamentale D ( Avid %ro"maniceanu ) .iata oamenilor se desfasoara asa cum se desfasura inca de la inceputul asezarii lor in partea locului . *e fapt . . 8untenii nu concepeau ca viata lor sa se desfasoare altfel decat asa cum se desfasurase cea a strabunilor lor .itoria descopera drumurile sotului . in ipostaze diferite . care Dranduri dupa randuri de generatii . Baltagul caracterizare . 8i"ail . dar femeia acestuia . )ntriga . isi gaseste sotul ucis si aruncat in prapastie . trecutul fuzioneaza cu prezentul . tot ceea ce s$a scris mai frumos despre $iata pastorilor din muntii nostri . romanul unui suflet de munteanca D.adoveanu imbogateste literatura romana cu opere care surprind . .itoria &ipan .cena din finalul romanului . cu obiceiurile . in sute dupa sute de ani . totul invartindu$se in jurul a doua mari evnimente : coborarea oilor in campie la iernat si adunarea lor in inima muntilor odata cu incetarea gerurilor si topirea zapezilor .publicat in '<1> . constituie un roman realizat cu mijloace de creaţie nemaiantalnite ) ctiunea povestirii se desfasoara in jurul . targul moldovenesc . il inmormanteaza dupa datina . transmise din generatie in generatie . descoperirea asasinilor si demascarea acestora . care izvorasc dintr$o cunoastere profunda a specificului auto"ton .ubiectul este simplu . DBaltagulE . . . in c"ipul cel mai desavarsit .)n curind vor incepe sa se faca araturile de toamna si se va porni semanatul cu naiul urias al Beginei Toamna recolta pentru anul care va urma sa vina. Totul in jur e colorat si mi$as dori ca toamna sa nu mai plece de la noi. praznicul devine timpul marturisirii adevarului si al implinirii judecatii . afla mai apoi pricina neobisnuitei intarzieri a baciului . urmandu$si traiul Dca pe vermea lui Boerebista . subprefectul . . natura si istoria sunt principalele teme ale prozei sadoveniene . 8i"ail .lavici . personajul central al naratiunii . este definitoriu pentru universul sadovenian . adica uciderea lui de catre doi oieri cu care$si cobora turmele cumparate spre campie . DBaltagul ramane in ultima analiza . )on %reanga .itoriei &ipan .adoveanu a reusit sa intruc"ipeze in . de pe apa Tarcaului .itoriei &ipan . nu$si putusera face loc in viata si preocuparile oamenilor . prototipul oierilor munteni . plecat de cu toamna din satul lor de undeva din muntii 8oldovei . . *upa inmormantare . dupa modelul politist .-u voi astepta cu nerabdare pina cind toamna va veni in anul urmator caci o ador foarte mult. )scriindu$se in continuarea traditiei marilor clasici . &umea aceasta traieste dupa aceleasi legi nescrise . al framantarilor si cautarilor ei pentru aflarea sotului sau 6ec"ifor . se veselisera de cresterea zilei si inceputul anilorE.ictoria &ipan utor al unei opere vaste si variate . Prefectul . trasaturile . )on . apriga si inteligenta .adoveanu se impune prin originalitaea creatiei in care epicul se impleteste cu liricul . nu are liniste pana nu afla faptasii si nu$i pedepseste dupa legea nescrisa . drama acestei umanitati in contact cu realitatile sociale ale inceputului secolului al NN$lea .capodopera a scriitorului. pastrand elementele baladei : un cioban este omorat de doi tovarasi ai sai pentru a$i lua oile . *e o agerime rar intalnita . care lupta penru a$si apara normele etice si care se confrunta cu noile forme de viata sociala . jandarmul sunt fapturi periferice . ici isi desfasoara intreaga influenta (daunatoare)$ religia si superstitiile . cre7nd o figura unic realizata in intreaga noastra literatura . este semnificativa prin faptul ca releva intr$un spatiu concentrat . . care concentreaza in sine intreaga bogatie a calitatilor morale si intelectuale ale poporului nostru . construita de scriitor cu o arta remarcabila . dar totusi de azi pe miine va veni iarna si Begina Toamna va fi nevoita sa plece pe o durata de un an lasind locul sau )-B6)). apoi ii descopera pe faptasi . ici timpul pare ca a incremenit . taranul si lumea satului . craiul nostru cel de demult D.atul . Apera de maturitate. asa cum afirma Perpessicius . fiind un roman al lumii ar"aice a pastorilor . )ntreaga sa creatie este D un adevarat epos al miscarii poporului roman in timp . pune in lumina vocatia justitiara a eroinei . sa cumpere niste oi de la *orna @ calatorie din care nu se mai intoarce . la iernat .

conduce de fapt anc"eta . in primul rand sa restabileasca un principiu moral al lumii din care facea parte . *eci . si$a facut loc raspunsul cel adevarat . isi formulase parerea asupra adevaratei cauze a intarzierii sotului sau . utoritatile vremii sunt privite cu e/plicabila indiferenta si cu multa ne4ncredere . trecand spre asfintit o revarsare de ape D. Tot popa este acela care$i citeste sau ii alcatuieste scrisorile @ .itoria &ipan are in aceste momente o atitudine statuara . crunt zdruncinat de faptuitorii crimei .itoria . cu broboada cernita peste guraE. de la bun inceput . fiind straina de tainele scrisului . este pus in slujba unei vointe de fier . apoi Dramase neguroasa D. vremea se tulbura . il insemna totusi cu Dvinerele negre . aprig . Traditia nu permite abateri de la legile nescrise . o data iesita de la preot .itoria . acesta este incadrat cosmogonic . %el dintai vis . !n semn este si glasul lui &ipan . . sa intareasca increderea intre oameni . )n nelinistea care$i macina sufletul femeia nu se sfieste ca .itoria &ipan nu pleaca in cautarea sotului decat in momentul in care .itoria &ipan se sfatuieste cu popa . 6elinistea devine banuiala .vinde bucatele ca sa faca rost de bani . nici sa se razbune impotriva lor pentru modul in care o lovisera . cu toata intelepciunea de care da dovada . fara cuvant . . cu spatele intors catre ea . fara "rana . nu vrea numai sa descopere si sa prinda pe asasinii sotului sau pentru a$i da pe mana autoritatilor ca pe niste raufacatori . sculta boscorodelile acesteia in legatura cu dragostea lui 6ec"ifor pentru Duna cu oc"ii verzi si sprancenele imbinate .itoria . caci . colo . lasand totusi voit impresia ca e o femeie de la tara nestiutoare si ca e treaba altora sa descopere faptasul .i pentru a verifica adevarul ce i se infiripase in minte . . Dtrecand calare o apa neagraL -ra cu fata incoloE.emnele vin din partea lumii reale @ D$6u vine . . iarna vine mai repede .piritul calm . Ddar nu putea sa$i vada c"ipulE . A sugereaza numai . Befuza mancarea . deoarece in strafundurile sufletului ei . de fapt . cesta e un c"ip al durerii . 8aranda . Gbuciumata de intarzierea printre straini a sotului . tunci cand .itoria se supune unui ritual de purificare . Dprivind fara sa vada framantarea de$afara a st"iilor D. ii . )n eposul sadovenian natura se reflecta in om . )i era limpede ca sotul i$a fost ucis pentru a fi jefuit . . sa faca dreptate . )n viata acestei societati ar"aice biserica si practica magica coe/ista.itoria . D)$l arata pe &ipan calare .steptarea zadarnica a celui plecat la *orna sa cumpere oi o face banuitoare . . care s$a pus prag si nu$l lasa sa treaca D dar nu crede nimic . Presimtirile sumbre ii sunt intarite de vise . la vrajitoarea satului . in labirintul ei interior . Tragedia careia i$ a fost victima sotul e anuntata de sc"imbarea naturii : D. . zise iarasi . alta data l$a visat rau . nici sa recastige bunurile de care persupunea ca fusese deposedat 6ec"ifor . )naintea plecarii in cautarea celui disparut . %ertitudinea$ avea Dintr$ insa stirea mortii lui &ipan si crancena durere D$ o face sa actioneze$ trimite jalba catre stapanire . deci sincronizarea cu realitatea nu are loc . posteste douasprezece vineri . Toate erau in dosul oc"ilor acelora aprigi si ieseau una dupa alta D. pe de alta parte .itoriei i se paru ca brazii sunt mai negri decat de obicei D.itoria Dse desfacuse incet$incet de lume si intrase oarecum in sineE. da sa se faca un baltag pe care sa$l sfinteasca preotul . -a vrea . 6ec"ifor &ipan nu mai e/ista . la icoana sfintei na fi/eaza pe de o parte femeia in lumea satului ca spatiu ocult . de unde razbat toate "otararile si actiunile ei . *rumurile la preot . gandeste +"eorg"ita . dar si din zari necunoscute .ioria isi propune sa faca dreptate .itoria &ipan uimeste pe cei pusi sa dezlege miserul disparitiei lui 6ec"ifor prin luciditatea cu care ea . Pentru . %ucosul da semn de plecare D . o duce pe 8inodora la manastire . ca rezultat al unei adanci cunoasteri a omului iubit . care a impuns$o in inima si a tulburat$o . lasa casa in grija argatului 8itrea . oculte @ visul an/ios vine sa confirme ideea mortii sotului si anunta calatoria in cautarea celui disparut : Dse facea ca vede pe 6ec"ifor &ipan calare . cu spatele intors catre eaE . organizat . se petrec toate . sa$si indrepte pasii spre bordeiul babei vrajitoare . venit din memoria ei afectiva . pleaca la drum @ Dpune la cale indeplinirea unor "otarari mari . cat mai ales in numele colectivitatii a carei reprezentanta este . in care se purta de colo$colo . . Dun vierme neadormitE. magic si . 6u o spune cu voce tare . a unei tenacitati luminate de inteligenta ascutita a femeii . careia i$a fost ucis sotul in mod las . actioneaza nu numai in numele sau de femeie indurerata . isi ia feciorul si porneste pe urmele sotului . timpul se opri in loc . . pregatindu$se pentru trecerea intr$o e/istenta spirituala . . pune in evidenta framantarea din ce in ce mai puternica a acesteia : D)$au crescut tepi de aricioaica D. numai ea . intr$un timp si un spatiu numai al ei .

D. sacru. asezat pe prag .itoria este in acelasi timp dura . sfinteste baltagul pentru feciorul sau.itoria &ipan este un personaj e/ceptional. apriga . D. %alinescu ). ascunzandu$si gandul. da semn de plecare. au un caracter solemn. . )ntr$un alt sat intalnesc o nunta.itoria poate fi considerata eroina tragica . . %alinescu.cena finala. se recunoaste invins . se marturiseste preotului. ii pune sub perna bucatile de za"ar. saruta mana preotului. manifestata in viata cotidiana. nu ar fi D o individualitate. -lementele naturii indeplinesc o functie simbolica. traditiile au un rol .adoveanu realizeaza un portret al eroinei in cateva linii. si deodata incepe sa povesteasca desfasurarea faptelor intuite cu o siguranta uimitoare. . %onstantin %iopraga aminteste ca aceasta munteanca inmagazineaza e/perienta milenara a unei lumi de pastori. in conceptia despre lume. si o "artie de douazeci de lei pe fruntea copilului. pe de alta parte . trasaturile ei sunt caracteristice lumii sadoveniene. inc"ina pa"arul cu bautura catre nanasi.tapanirea de sine cedeaza in doua momente : cand se descopera ramasitele lui 6ec"ifor in rapa si la inmormantare. . erau Ddusi departe D. ea se socotea Dmoarta ca si omul ei care nu era langa dansa D. singurul care a asistat la omor in caliate de partas la crima si la jaf . ea este un D =amlet feminin D. a vorbit . la e/terior . procesul ei de interiorizare se adanceste.itoria este o sinteza de spiritualitate stravec"e romaneasca. lumina castanie a parului. Pe de alta parte. Daprigi si inca tineri cautau zari necunoscute D.itoria are revelatia pastrarii tineretii iubirii. %alistrat Bogza . ori ii omoara pe loc. titudinea femeii arata un om mandru .itoria isi lasa fata la manastire. fara a le destainui scopul . ea respecta neabatut datina mostenita din vec"ime. "otarata . isi aducea bine aminte ca in preajma . lte semne apar din vremuri imemorabile : DcucosulE. )ntreg resortul moral al eroinei este declansat de simtul dreptatii :implinirea judecatii dupa legea nesrisa. cand savarsise crima . iar indepartarea de real se face simtita. *e fapt il invinsese inteligenta . ci un e/ponent al spetei D ( +. . -a intelege semnele naturii.uimeste si prin presupunerile ei ultime care . inefabilul feminin: D -a era deasupra tuturora. . ii cerceteaza cu vorbe abile. monografica si mitica a romanului. Portretul fizic surprinde elemente ce configureaza trairea interioara : oc"ii caprui. Pentru +.itoria are darul rostirii prin care amplifica incordarea tuturor ce ramasesera Dintr$un fel de incremenire si asteptare D. de Dpatima si durere D. dar . la Borca. concentrand frumusetea si forta launtrica. )n drum spre *orna dovedeste spirit de observatie @ c"estioneaza oamenii cu abilitate . aduna si reliefeza toate trasaturile femeii. . dar viata ei interioara se adanceste . -a pare aceeasi. conturat in linii ferme. Proiectata in realitatea contingenta . botezuri.i atunci cade zdrobit . %alatorind dupa semnele ei. ascunzandu$si necazul. ea avand ca dominanta a caracterului statornicia. )i vine in minte ca poate %utui .itoria descaleca. figura reprezentativa pentru omul din popor recunoscut prin bogatia sa sufleteasca. inmormantari ).enea la dansa ca la apa cea buna D.itoria traieste retrospectiv taina iubiriiE. . ci cu semnele cerului D (+.itoria este o aparitie tulburatoare. %alinescu ). sistam la o dedublare clasica a eroinei. Pe masura ce are certitudinea mortii lui &ipan. . dupa obicei. consecventa. . cel care lovise cu baltagul pe 6ec"ifor &ipan . %um se face atunci ca aceasta femeie cunoaste atat de e/act cum s$au petrecut lucrurile P . deci &ipan nu va sosi. . 8ama si sotie iubitoare. Priveste cu atentie pe cei din jur. . %alistrat Bogza realizeaza insa nebunia unei astfel de presupuneri . Toate actiunile ei poarta pecetea ceremonialului. Plina de Dganduri D. nu fusese nimeni sa auda sau sa vada . magistral construita . pun in deruta pe asasini . Totodata .itoria reuseste sa$l macine pana intr$atat incat sa$si puna problema absurda daca nu cumva mortul i$o fi spus ceva femeii atunci cand il veg"ea in prapastie .itoriei &ipan . ea descifreaza psi"ologia oamenilor.itoria isi infrange repede slabiciunea : Davea in ea o putere noua care$i razbatea in toate miscarile si in priviri D. care poarta dragostea celui disparut . avea intr$insa o putere si$o taina pe care &ipan nu era in stare sa le deslege. . )n clipele grele de cautare a adevarului despre barbatul ei. .itoria si +"eorg"ita sunt amenintati ca ori beau in cinstea feciorului de imparat si a slavitei doamne mirese.itoria nu masoara vremea cu calendarul. intra la femeia care nascuse. sau la evenimentele cruciale (nunti.

itoriei se cuprinde o intreaga filosofie de viata @ ca si ciobanul mioritic @ un ec"ilibru si o masura in toate.adoveanu reintegreaza mitul din balada. !nanimitatea parerilor au consfintit$o drept cel mai desavarsit tip de femeie din literatura noastra. totul reintra in tiparul vietii de la munte. dreptatii si traditiei. "Baltagul". inalt caracter. -ste vorba de romanul "Baltagul". )n balada. intreaga morala. *e fapt. de rolul unui animal (oaia nazdravana si cainele &upu) care este alaturi de cel disparut. este desavarsita pentru ca intruneste in sine toate calitatile. ramanand un personaj ce ilustreaza profund o spiritualitate taraneasca stravec"e. in roman.adoveanu )n '<1> literatura romana se imbogateste cu o noua capodopera sadoveniana. 8ai c"eama s$un cane". setea de dreptate si intelepciunea poporului nostru. determinand odiseea cautarii lui de catre . moartea pastorului a devenit realitate. este de fapt o continuare pe plan epic a baladei. aceasta "8iorita" a lui . de a pedepsi faptasul si de aceea "Baltagul" poate fi considerat ca o replica adusa "8ioritei". mostenite din asprimea vietii din vremmuri imemorabile. linistea si ordinea vietii au fost restabilite. *escoperind adevarul. o alta "8iorita" a prozei noastre. dar tot cu baltagul este razbunata moartea lui. pe cand. Bomanul isi are punctul de plecare in balada "8iorita" . Adata implinita datoria catre cel ucis. statornicie morala. . citeste semnele timpului.tapane. )ntr$o opera profund originala.itoria &ipan. )n ambele opere este vorba de un cioban pe care alti doi il omoara pentru a$i lua oile. inteligenta.itoria verifica implicit armonia lumii : Dafla ceva mai mult decat pe faptuitorii omorului. de 8i"ail . )n comportamentul . 8anolescu). fara nici o tanguire. *ar "Baltagul". scriitorul surprinzand asteptarea lui 6ec"ifor &ipan de catre . re o serie de virtuti: frumusete. 6aratiunea se desfasoara pe parcursul a trei parti: Partea )$a cuprinde primele sase capitole. ceasta capata o semnificatie sociala si etica si devine intriga capodoperei sadoveniene. este apriga. %a scriitorul s$a gandit la celebra balada ne$o dovedeste si motto$ul romanului: ".ubiectul: ctiunea este simpla si se petrece la inceputul secolului al NNlea. ideea mortii era e/primata la modul prezumtiv (in versul "si de$o fi sa mor"). si anume ca lumea are o coerenta pe care moartea lui &ipan n$a distrus$o D (6. de o femeie (mama sau sotie) care$l cauta.itoria. un model prin cultul adevarului. conferind femeii rolul principal si activ din roman. cesta imprima inca de la inceput povestirii un ton de balada. indarjita. femeia baciului din muntii 8oldovei. . . ccentul cade acum pe efortul acesteia de a restabili dreptatea. . in timp ce romanul incepe cu moartea lui &ipan. *espre eroina DBaltaguluiE s$a vorbit si se vorbeste mult. . 6ec"ifor &ipan a fost ucis cu baltagul.adoveanu. demnitate. stapane. perseverenta.itoria. Titlul este simbolic. Balada se inc"eie cu ideea uciderii ciobanasului "mai ortoman"."otarator.

iar pe 8inodora o rimite cu zestrea la manastirea . caci se vorbeste de tren. pentru ca ii spune ca 6ec"ifor ar fi cu alta femeie.e consulta cu parintele *anila. se spovedeste. a plecat la *orna sa cumpere oi si sa coboare apoi cu ele in baltile Jijiei.. ..criitorul spune ca &ipanii aveau "avere . cat le trebuia: "poclazi in casa. banii ii duce de acasa de teama "otilor. il descopera pe oier intr$o prapastie.fintei na de la 8anastirea Bistrita.u"a. 6ec"ifor &ipan. cu sufletul ravasit de o "crancena durere". de la cancelaria din *orna afla despre vanzarea de oi din toamna. .+"eorg"ita. la "an la *onea. dar gospodaria &ipanilor.itoria ajunge la concluzia ca barbatul i$a fost ucis intre . cu crasma si biserica. 6e intoarcem in vremuri stravec"i. oier din muntii Tarcaului. cu vec"imea. Partea a treia cuprinde intoarcerea . faceau sc"imb si aduceau de la campie legume si faina de porumb. felul de viata si psi"ologia lor. #irul naratiunii urmeaza popasurile facute de . tinda. Pornind de la *orna si mergand din "an in "an. la maica 8elania. se imparta$ seste si sfinteste baltagul. peleaza c"iar la ajutorul icoanei . cainele lui &ipan. #unctionarul isi mai aminteste ca oierul vesel si generos mai era insotit de doi tovarasi si ca urma sa coboare spre baltile Jijiei.untem la inceput de secol NN. . pripasit acum pe la casa unui gospodar. de telefon.itoria.Bomanul incepe cu un fel de cosmogonie populara . desi ii priveste vrajile cu ironie.itoriei pe urmele lui &ipan. )si pune apoi ordine in gospodarie. in care se practica totusi sc"imbul de produse. cu carari printre gradini. . casa lor cu prispa. la %alugareni la crasma domnului *avid. sotia sa. la care 6ec"ifor a cumparat 1>> de capete. femeia il roaga pe parintele 8ilies sa trimita o jalba prefectului de Piatra. presimte ca i s$a intamplat ceva rau si se "otaraste sa plece in cautarea lui. )i cere ajutor si babei 8aranda (vrajitoarea satului). veau si parale stranse intr$un cofaiel de cenusa. ograda cu adapost pentru vite si sura. impreuna cu.itoria la Bistrita. %onvinsa deja ca barbatul ei a fost ucis. ici il asteapta fiul sau +"eorg"ita.. de prefect. la Bicaz. Partea a ))$a: %ea de a doua parte a romanului cuprinde calatoria . ci numai prete/tul evocarii obiectiv$realiste a lumii de tip ar"aic a muntenilor. la carciuma lui )orgu .asiliu. la #arcasa. face parte dintr$un sat cu uliti lungi si cotite. %u ajutorul lui &upu. la iernatic. "Baltagul" $ monografie a vietii muntenilor: Tragedia lui 6ec"ifor &ipan nu este obiectul cartii. . stfel. pe care o lasa in grija argatului 8itrea: vinde o parte din oi negustorului *avid.. demascarea si pedepsirea vinovatilor. %onfruntand informatiile. pe urmele turmelor. unde$i gaseste si pe cei doi ucigasi (%alistrat Bogza si )lie %utui). ..atra *ornei . la ." %and se saturau de carne si branza. in locul numit %rucea Talienilor. piei de miel in pod. la Borca. &a praznic ea il determina pe Bogza sa se autodemaste si$i porunceste lui +"eorg"ita sa$l loveasca cu baltagul.aratec. oi in munte. jandarm. munteanca aduna date si reface $ cu agerime si spontaneitate $ intregul itinerar parcurs de oier.abasa si . la %ruci. *eoarece lipsa sa de acasa depaseste orice asteptare si oierul nu da nici un semn.itoriei la 8agura Tarcaului pentru randuirea praznicului si a celor cuvenite pentru mort. notar . sa plateasca fanul si simbriile. in care 6ec"ifor &ipan prezinta sintetic viata muntenilor.

. iar femeile de gospodarie si de copii. femeile trebuie sa fie energice si viguroase. "&ocuitorii acestia de sub brad" sunt obisnuiti cu natura aspra a muntelui. caci adevarul pe care$l cauta .cu toporul ori cu cata". viata alternand intre doua limite capitale: plecarea turmelor la pasunat pe plaiuri si coborarea $ in toamna $ "la iernatic".adoveanu reconstituie o lume ar"aica. c"iar daca aceasta este adesea vitrega: "!mblam domol. in care viata oamenilor pare a curge pe aceleasi fagasuri de la inceputurile lumii. Pana obiectiva a scriitorului inregistreaza caracteristicile acestor oameni izolati de cei de la campie. mai aproape de soare. . suim poteci oable si coboram prapastii. -ste un adevar al ei. %artea devine astfel o adevarata monografie a vietii locuitorilor din muntii 8oldovei. trazneste si bat pu"oaiele".oarta muntenilor este prezentata pe un ton legendar si ironic. intr$un gen de cosmogonie populara. %ititorul are senzatia ca lumea aceasta se desprinde de un timp si un spatiu anume. A mistica naturista da fiori acestor oameni care isi vad viata legata de ritmurile cosmice. ce conduc intreaga e/istenta pastorala.criitorul le prezinta mentalitatile. muntenii duc o e/istenta singuratica. ceasta calareste barbateste si incarca singura faina in desagi. dar si comuniunea sufleteasca dintre om si natura. ducand o e/istenta patriar"ala. campuri cu "olde si ape line". Aierii stiu ca la cutare data trebuie sa se produca migratia din sate si ca. Bomanul se desc"ide intr$o atmosfera destinsa. la marginea lumii". locuitorii cred in natura cea mare. unde stau "cu *umnezeu si cu singuratatile". obiceiurile si viata cotidiana . e/istenta se regleaza dupa un ancestral sistem pastoral. in alta zi dinainte "otarata. Practicile vec"ilor pastori au devenit automatisme si abaterea de la regula nu este posibila. ca real si mitic se interpatrund. . doborand brazii pe care$i trimit pe plute "pana la +alati.itoria &ipan. )n aceasta lume inc"isa pe inaltimi de munte. ei pornesc "cu oile si cu asinii" in pustietatile muntelui. Termenul de comparatie pentru aceste "fapturi de mirare" sunt elementele naturii. ca vremea".Plasandu$si actiunea intre 8untii Tarcaului si regiunea *ornei. -i isi petrec timpul in singuratati. muntenii "isi castiga painea.adoveanu.. cu anecdota pe care 6ec"ifor &ipan obisnuia sa o spuna la petreceri. "Baltagul" evoca o lume de dimensiuni mitice. %ei mai vrednici isi intemeiaza stani in munti. 6atura i$a inzestrat insa cu o "inima usoara". -lementele mitice se subsumeaza dramei personajului feminin. ca sa se bucure "de ce$i al lor" si sa li se para "toate bune". -ste un spatiu mioritic. coplesita de datini si obiceiuri stravec"i cu putere de lege. 8untenii sunt "iuti si nestatornici ca apele. sa ostenim zi si noapte. ceea ce e/plica firea lor tacuta si aspra.. plutasi sau tapinari. colo. Aieri. . *ucand pe umeri greutatile familiei. traditiile. *atina determina randuielile gospodaresti : barbatii se ocupa de oi.. intre stanci de piatra" si $ desi ar dori "stapaniri largi. i$a facut optimisti si veseli. ca . solemn si familiar. %a roman al trans"umantei. sa aiba brat de barbat. Aamenii acestia isi lasa nevestele si pruncii "la locuri stramte. care invata din e/perienta de viata a parintilor. dar si al lumii in care traieste.itoria este reclamat deopotriva de dragostea ei pentru 6ec"ifor si nevoia de dreptate. &a inceputul capitolului al N$lea caracterizarea lor este reluata de . sus. incepe coborarea la adapost. Traind intr$o regiune in care deasupra lor "fulgera. tacem si dau zvon numai talangile". o lume ce descinde din mit si legenda.

inmormantarea. -i pribegesc cu oile la iernatic pana in sesurile Jijiei. )n aceasta lume izolata. mireasa si drustele au capetele impodobite cu flori. . . stfel. uneori ostil. dar randuielile omului si ale sti"iilor staruisera".care se tin lant. Bamasitele disparutului le stropeste cu vin si le acopera cu un lavicer. *in traditie si datini se intemeiaza conduita morala a oamenilor. cum isi descarca ei prinosul dragostei de viata si de libertate.criitorul surprinde portul muntenilor in aceste imprejurari. *atini fi/ate de veacuri le guverneaza cele mai importante momente ale vietii: botezul. Abiceiurile se mostenesc sub forma unor legi nescrise. femeia ii aprinde o lumanare la capatai si$l boceste dupa obicei.itoria o admonesteaza pe loc: "6$ai mai invatat randuialaP 6u mai stii ce$i curat. . cand descopera ramasitele lui &ipan. )n caslegi si la sarbatori carciumele sunt pline de barbati si de lautari.adoveanu spune ca mama si fiuul "isi facura de trei ori semnul sfintei cruci. iar femeia. oameni "aprinsi la obraz" o poftesc pe . fiindca au vazut "dumbravencile zburand in carduri spre soare". -a c"eama la inmormantare trei preoti. ce$i sfant si ce$i bun.. se opreste si$i pune femeii "rodin" sub perna si bani pe fruntea copilului. inc"inand fruntea spre lumina". 8ai puternica decat legea scrisa este norma de conduita impusa de colectivitate. a datinii. . *upa ce si$a marturisit vina. stfel. muntenii o impart cu toti cei din jur. caci "stapaniri se sc"imbasera. )ncalcarea traditiei. *iscuta apoi despre calendarul cel nou. pe care le pune in caruta dascalului. %and 8inodora arunca gunoiul afara. trei oameni cu buciume. %ufundarea in ancestral contrasteaza totusi cu initiativa si dinamismul acestor oameni cu sange fierbinte si cugetare rece. 8untenii au o fire desc"isa si de aceea iarna este anotimpul descatusarilor si al petrecerilor. iar bucuria nuntilor si cumetriilor . la #arcasa. facandu$i mirelui o frumoasa urare. a randuielilor pastrate din mosi$stramosi inseamna pentru locuitorii de aici moarte spirituala si de aceea este sanctionata prompt. iar inaintea mortului merg steagurile si crucea. ciobanul 8itrea se intoarce mai devreme acasa. iar la poarta cimitirului se imparte paine si vin. caci acestea ar putea$o abate de la fagas. in fata soarelui. -a primeste plosca. 8igratia oilor se produce dupa semne meteorologice consacrate.adoveanu surprinde ceremonialul acestor evenimente.itoria la o cumetrie.itoriei sa$l ierte si preotului sa$l dezlege. limbile se prefacusera.itoria tuna si fulgera impotriva tentatiilor moderne ale fetei. %alistrat Bogza ii cere . "toate urmau ca pe vremea lui Burebista". de cand iti umbla gargauni in cap si te c"eama domnisoaraP" Traind intr$un mediu natural izolat. muntenii se orienteaza dupa anotimpuri si dupa rotirea astrelor. oamenii muntelui sunt adesea reticenti in fata sc"imbarilor. in care viata sufleteasca si indeletnicirile par incremenite ca si muntii. )nvatati sa inteleaga limbajul naturii. patru femei bocitoare si face pomeni. %"iar si ucigasul are un comportament dupa datina. stfel. inc"ina cu olacarii. deoarece multi oameni isi coboara oile si vacile. iar nevestele poarta catrinte si bondite. atunci cand "izbucni soarele in rasarit catre Bistrita". . &a fiecare rascruce convoiul funebru se opreste pentru a se imparti podurile si pentru slujba. de unde vin "cu burdufuri de bani". &a %ruci este poftita la o nunta. nunta. in care randuiala sarbatorilor se sc"imba. poi. desi este necajita.

nici bunica$ta. &umea oierilor din "Baltagul" este conservatoare.itoria se dovedeste a fi un caracter comple/. ca sa cunoasca mormantul. ar"aic. oamenii fac comert. nici bunica$mea $ ii spune . pana cand frigul iernii il obliga sa coboare.deasemenea. *e teama ca va fi pedepsit de colectivitate. %iubotelele se poarta doar la "ora si nunti. prin reantemeierea ordinii morale de la inceput. calatoria si praznicul) se deosebesc in functie de comportamentul acestui personaj. iti leg o piatra de gat si te dau in Tarcau". . este prins de sateni si predat autoritatilor." .tie ce se cuvine si ce nu. -a crede in posibilitatea dialogului cu sufletul lui &ipan. )n aceasta lume femeile cred in vise. pana cand mama ii va gasi un barbat din sat. de fapt.itoria &ipan: -roina de prima marime. dar nu pastreaza atributele lumii ancestrale din "8iorita". )n acest univers traditional. . ori la drumurile facute la targ: "6ici eu. )ar pe sora$ta sa stii ca nici c$un c"ip nu ma pot invoi s$o dau dupa feciorul acela nalt si cu nasul mare al dascalitei lui Topor. cu casa noua si oi multe. Traind la inceput de secol NN. iar inovatiile de provenienta citadina "coc" . varstata cu rosu. intrucat prin ea renaste o lume.itoria este munteanca dintotdeauna. "rasul satului". corupatoare. cu cel al re$crearii. semne rele si vraji. 8inodora trebuie sa urmeze randuielile ei de fata de maritat: sa scuture pernele si laicerele de zestre. . e/perienta milenara a clasei sale. )n primele doua parti femeia are un comportament mitologic. ca sa luam de coada toate cate am lasat. cand avea patru ani si era bolnav de ""idroptica". merg in targuri sa$si vanda produsele. ca sa$l scape de la moarte pe 6ec"ifor. ceasta taranca analfabeta inmagazineaza si repeta. salvarea acestei lumi.aratecului si pe sora$ta 8inodora. parintii l$au vandut pe fereastra pentru "un banut de arama". ltfel. . Patima banului. caci $ dupa randuiala$ fata trebuie sa poarte camasa alba si catrinta neagra..cena praznicului insa indica o psi"ologizare in sens realist a personajului. stfel. . sugereaza tocmai reasezarea lumii pastoresti in tiparele ei stravec"i: "Am aduce atuncea $ ii spune ea feciorului $ de la manastirea . . ea calareste "barbateste" si incarca singura faina in desagi.i$apoi.pelativul "domnisoara" i se pare o injurie. in impacarea pe care ritualul o poate aduce. care trebuie pedepsita. prin scoaterea in afara legii a mortii brutale. Abisnuita cu viata aspra. intrand astfel in relatie cu lumea moderna. A vrajitoare l$a descantat si i$a sc"imbat numele. "Baltagul" incepe cu mitul crearii unei lumi si se inc"eie. semn al degradarii morale. iubitoare de adevar si dreptate.itoria $ n$am stiut de acestea si in legea noastra trebuie sa traiesti si tu. din final. fara broboada. faptasul pribegeste "prin stancile muntilor si se "raneste cu zmeura ca ursii". *rumul . se infiltreaza elemente ale civilizatiei noi. parul impletit cununa. traieste dupa niste legi proprii.itoriei. "valt" si "bluza" devin sacrilegii. . de o moralitate sanatoasa. stfel.itoriei &ipan are ca scop tocmai restabilirea adevarului. 8oartea lui 6ec"ifor &ipan este un fel de jertfa. se restabileste moralitatea lumii pastoresti.itoria &ipan este tipul reprezentativ al muntencei romane de acum cateva decenii.. care$si dezvaluie frumusetile si slabiciunile de$a lungul unui drum care face cat o viata omeneasca. *esi este o femeie simpla. setea de inavutire a oierilor duce la crima. "ca sa nu$l mai cunoasca bolile si moartea".itoria este . simbolic. pastratoare neabatuta a traditiilor si obiceiurilor pamantului. descifreaza psi"ologia oamenilor si $ din relatiile sociale $ retine esentialul. . %uvintele . pastratoarea unei gandiri ar"aice.ne$om intoarce iar la 8agura. %ele trei parti ale romanului (asteptarea. gesturile ei sunt incadrate in tipare stravec"i.

care nu mai era langa dansa. cu broboada cernita peste gura. !rmaririle si cautarile .itoria cauta sfaturi. .. fara apa. *e fapt.patele intors al disparutului ii sugereaza femeii trecerea lui in nefiinta.itoriei ramane faptul ca si$a pastrat tineretea iubirii. -a se considera moarta ca si barbatul ei... munteanca isi aminteste de tineretea ei. o ajuta sa inteleaga ca "dragostea i se pastrase ca in tinerete".itoria "se desfacuse incet$incet de lume si intrase oarecum in sine". dar singur". caci "nu putea sa$i vada c"ipul". in sprijinul nelinistii ei. asteptarea c"inuitoare se transforma in banuiala. #ramantata de indoieli. ii cere preotului sa$i "blagosloveasca" baltagul. iar in finalul romanului o vom vedea restabilind randuiala cea vec"e. aproape la fiecare fapta a . #ramantarile sufletesti o determina sa$si imagineze ce s$ar fi putut intampla cu omul ei. %and intelege ca barbatul ce nu s$a mai intors la "salasul lui" a murit. cu o sensibilitate ascutita. Primele semne rauprevestitoare sunt visele.. !n cuvant complementar "randuielii" este "datoria". alaturi de care s$a simtit "multumita si inflorita". %u o vointa otelita. *isparitia lui 6ec"ifor. caci eu.itoria vine dintr$o lume in care fiecare om are o datorie de implinit. cu dracii pe care$i avea". . fara cuvant. traind o stare de tensiune launtrica. noptilor si greierului din vatra". #emeia incearca sa inteleaga semnele naturii atotstiutoare $ pentru ea $ (glasul si directia vantului. infatisarea brazilor) ori visul cu cocosul asezat cu pliscul spre poarta. ltadata l$a visat trecand . *ar femeia nu$si marturiseste sentimentele decat "siesi. dupa randuiala. 8anifestarile e/terioare ii tradeaza framantarile.. Privit din acest punct de vedere. Posteste vinerea. in care se purta de colo$colo fara "rana. banuiala in neliniste si nelinistea in presimtire. cu spatele catre ea. iar datoria ei este aflarea adevarului asupra mortii omului ei si pedepsirea ucigasilor. femeia se zbuciuma si se c"inuie. devenind astfel un fel de c"ip al durerii.am trait pe lumea asta numai pentru omul acela al meu". il insemna totusi cu vinerele negre . .itoriei. *ragostea pentru cel care i$a fost tovaras de viata e/plica $ pe de o parte $ "otararea acestei femei "aprige" si "indarjite" de a$l cauta: "6$am sa am "odina $ spune ea $ cum n$are paraul Tarcaului. . 8area descoperire a . care i se pare ca "da semn de plecare". pentru ea "timpul statu... "dragostea ei de douazeci si mai bine de ani". "Baltagul" poate fi interpretat ca un roman de dragoste. *ar nenorocirile nu$i frang taria. 8ergand la parintele *anila. la care nu indrazneste sa se gandeasca. a carei taina a traieste retrospectiv. invaluite intr$o unda umoristica. se spovedeste si se impartaseste." . venit insa numai din memoria ei afectiva. tot cu capul intors.upusa. de aceasta dragoste. navalnica ori retinuta. stfel "fusul se invartea "arnic. Treptat. de necazurile familiale. . pana ce l$oi afla. o apa neagra. . gera. Tot ca pe un semn inerpreteaza munteanca glasul lui 6ec"ifor. ca o umbra . femeia se "otaraste sa$i afle pe ucigasi si sa infaptuiasca dreptatea conform principiului ar"aic " dupa fapta rasplata si napasta pentru napasta".itoriei vor fi permanent insotite . evitand marturisirile. presimtind ca barbatului ei i s$a intamplat ceva grav.itoria aduce dragostea sa statornica pentru barbatul caruia $ in douazeci de ani $ ajunsese sa$i cunoasca "drumurile si intoarcerile".. femeia isi pregateste "din vreme si cu randuiala" plecarea. *e cand si$a dat seama ca 6ec"ifor a murit. )n aceste ceasuri de cumpana. %el dintai vis care "a impuns$o in inima s$a tulburat$o" i$l arata pe &ipan calare.adoveanu foloseste cuvantul "randuiala". bantuita de dragostea pentru 6ec"ifor. ea indura "fara sa cracneasca puterea omului ei" si ramane mai departe "neanduplecata.

%omuniunea cu natura o ajuta sa inteleaga semnele timpului si sa le foloseasca spre binele gospodariei. %onform traditiei. pripasit acum la casa unui gospodar. cu popasurile si randuielile lui. munteanca isi descopera barbatul intr$o prapastie.asiliu afla cum aratau tovarasii lui &ipan. femeia face tot ce poate: ii cere un sfat parintelui *anila.. ci "asa. ci munteanca. munteanca nu$si tradeaza adevaratele intentii. pedepsirea ucigasilor si implinirea legii nescrise a muntelui $ privind razbunarea mortii lui &ipan si respectarea randuielilor legate de inmormantare $ reprezinta acum scopul ei "neclintit". femei. %arciumari.itoria isi gandeste scenariul razbunarii dupa vec"ile legi morale. dar si la icoana 8aicii *omnului de la 8anastirea Bistrita. pur si sincer. fata de care are datoria de a$l inmormanta dupa datina: " tata am vrut. de faptul ca oierul cel vesel si generos era insotit de doi tovarasi. Pe urma faca ei ce$or sti. . toti ii dau ajutor intr$un fel sau altul. nu din convingere. pas cu pas. drumul celui ucis. )n slujba acestui tel isi pune inteligenta nativa.itoria stie sa maguleasca vanitatea subprefectului nastase Balmez.tapanind perfect arta disimularii. care nu$si gaseste alinarea decat dupa oficierea inmormantarii crestinesti. ca un adevarat detectiv. )n dragostea pentru cel disparut gaseste taria de a se baza pe propriile sale forte si pe bratul inca tanar al lui +"eorg"ita si ia pe umerii sai povara cercetarilor. )n realitate. oameni cinstiti. . ori sa le interpreteze semnificatiile profunde. cand ea intreaba cu dibacie pe unii si pe altii despre omul calare pe un cal negru tintat in frunte si$n cap cu caciula brumarie. munteanca recompune mental. care s$a condus toata viata dupa legile pamantului. %autand sa indeparteze de sine orice banuiala. sa stie si altii". cainele lui &ipan. a carei ingeniozitate il determina pe omul legii sa actioneze cum vrea ea. la . i se confirma ca era vorba de trei oieri. 8unteanca trage de limba. %onfruntand datele si intamplarile. femeia trage concluzia ca barbatul ei a fost ucis intre . rugandu$l sa faca rugaciuni pentru &ipan. isteata si neresemnata. %u ajutorul lui &upu.u"a. ori trimite o jalba autoritatilor. . pentru ca acesta sa n$o intrebe prea multe despre drumul ei. nu subprefectul conduce anc"eta. &a cancelaria din *orna afla de vanzarea de oi.itoria stie ca ea trebuie sa$l descopere pe &ipan. *upa ce bausera adalmasul. face uz de bacsis cand e cazul. femeia stie ca omul ei trebuia sa treaca prin cutare locuri si in anume timp. simuleaza umilinta si modestia. Perseverenta. manifesta neancredere fata de autoritati. femeia isi ascunde durerea si ingrijorarea. #ace totul cu o atentie concentrata. acesta se simte condus de logica . dar da putine informatii despre ea. care $ pentru a nu$l supara $ spune ca vorbeste "ca o minte slaba" ce este.u"a n$au ajuns decat doi.oluntara . Buna cunoscatoare a firii oamenilor. femeia se preface ca$l urmareste pe &ipan pentru niste bani si are o comportare retinuta si inc"isa. *e la )orgu . . plecasera spre baltile Jijiei. de care autoritatile par a fi depasite. dar la . ca sa fie. cest om al muntelui. gasind o mare forta launtrica in atingerea scopului ei. apeleaza deopotriva la ajutorul babei 8aranda $ vrajitoarea satului. ea cauta peste tot sprijin si gaseste pretutindeni intelegere. Pentru atingerea scopului sau . )mbinand inteligenta cu diplomatia. ce insotesc sau prevestesc intotdeauna ceva. &a un moment dat. ca eu n$astept de la dansii sprijin" $ spune ea.abasa si . *escoperirea mortului . -nergica si "otarata.abasa. 8ai tarziu. ca intr$un ritual.itoriei. intrucat este urmarita de umbra lui 6ec"ifor.

vor merge la 8agura ca sa ia "din coada" toate cate au lasat si sa se ingrijeasca de viitorul 8inodorei. )n acest moment. cu atata rabdare si stapanire de sine. talmaceste si rastalmaceste cuvintele lui Bogza. )n demersul ei detectivistic . dar si pe cea a . nu pentru ca ar avea ceva cu dansii. -l striga si bate cu pumnul in masa. femeia $ cu o ultima lovitura $ da drumul razbunarii. *upa inc"eierea judecatii.imtind ca are de indeplinit o grava indatorire fata de cel disparut. nu pentru a ucide.itoria la praznic si adresate cu atata tact.itoria manifesta o otelita incrancenare. -a ii porunceste lui +"eorg"ita sa$l loveasca pe acesta cu baltagul. care il uimeste pana si pe criminal. ea e/ercita o puternica presiune psi"ologica asupra celor doi criminali. %alistrat Bogza. care $ dupa randuiala $ isi astepta razbunarea. de priveg"i. asculta acum doar de natura ei launtrica. . ce vine dintr$o lume bazata pe respectul unor valori fundamentale. facandu$l sa$si piarda cumpatul si sa rastoarne totul de pe masa. paratoare a legilor nescrise si a obiceiurilor pamantului. munteanca se intoarce acasa. acesta marturiseste ca faptele s$au petrecut intocmai cum a povestit munteanca. cand dovada vinovatiei s$a facut. . cand aceasta ii cere baltagul ca "sa citeasca pe el". in final ea apare ca o fiinta cu grijile si pasiunile ei. de praznic etc. asa cum reiese din vorbele adresate lui +"eorg"ita. respectand vec"ile randuieli. un soc psi"ologic. ii provoaca principalului vinovat. ca sa duca mai departe ceea ce infaptuise cu barbatul ei si sa pastreze neantinate datinile si obiceiurile mostenite din strabuni. cand ordinea morala a lucrurilor a fost restabilita.)i invita pe cei doi ucigasi la praznic. el se nelinisteste. dar tot ce spune are un substrat adanc. femeia se ocupa de slujbele preotilor. pe care "scrie sange". dupa ce vor face praznic mare de patruzeci de zile.cena praznicului se remarca prin arta cu care scriitorul surprinde psi"ologia criminalului. -a ii spune feciorului ca. *upa ce l$a tinut intr$o stare de incordare ma/ima. vorbeste aluziv. *aca la inceput $ sigur pe sine $ Bogza rade ironic de spusele femeii. -/actitatea cu care femeia reconstituie crima. %uvintele invaluitoare ale femeii il infurie. -a gandeste acum ca un detectiv.itoria se comporta cu cinste si demnitate c"iar si cand il are in fata pe ucigasul sotului ei. de darea peste groapa a gainii negre. cu care se inc"eie romanul. . ascunzandu$si lacrimile si lasandu$le sa cada numai la momentul potrivit. viata ei particulara se inc"eie. ci pentru a participa la aceasta indatotire a ei fata de cel disparut. disimuleaza. are viata proprie. stiind sa actioneze in functie de reactiile omului din fata ei. viata . . %uprins de o furie oarba impotriva femeii care$si permite sa$l judece. ci pentru a asigura linistea celui mort. il are pentru adevar. ii pune in deruta. de tocmirea bocitoarelor.itoria fusese dominata de instinctul spitei. #emeia care la inceput urmeaza semnele marii naturi. pentru ca acesta sa$si gaseasca linistea vesnica. . stfel.itoriei il innebuneste. dovedesc cultul pe care aceasta femeie. nedumerindu$i pe ceilalti. . obtinand in final reactia scontata.imtind parca mai puternic pe umerii ei treburile gospodariei.itoriei isi urmeaza cursul dupa acelasi tipic de nezdruncinat.itoria supraveg"eaza indeaproape totul. *aca in primele doua parti ale romanului .itoria nu reclama si nu acuza direct. )ntrebarile formulate de . facandu$l sa$si piarda cumpatul. calmul si siguranta . . plicand tactica "artuielii morale. *upa ce$l iarta pe criminalul muribund. "+"eorg"ita $ ii spune ea feciorului $ mi se pare ca pe baltag e scris sange si acesta$i omul care l$a lovit pe tatal tau". Pe baza reconstituirii faptelor. avanseaza idei si rationamente si aduce probe incriminatorii.itoriei.

in spiritul romanului realist traditional. mare amatoare de declaratii amoroase versificate. eroina dramei "6apasta".itoria face parte din categoria oamenilor tari. Prin constiinta datoriei morale si. ii pica vesti cu bani de la negustorii care$i cumpara produsele. )ntarzie uneori si in casa straina. neostenit si cautator de petreceri. Prin modul necrutator in care restabileste adevarul si$i pedepseste pe vinovati. cu c"imirul plin. si$a scuturat pletele" si i$a infruntat maret cu baltagul.itoriei. impreuna cu tovarasii de afacere.curte prim$planuri reliefeaza figuri ce traiesc prin cateva gesturi sau trasaturi. #emeia isi aminteste cu drag de mustata lui neagra. daca nu s$ar fi imbolnavit in copilarie. . cand erau singuri. cu capul intors. . . devenind astfel o aparitie de balada. 6ec"ifor &ipan: )maginea lui 6ec"ifor &ipan se contureaza din amintirile celor care l$au cunoscut. ci are un comportament de "aiduc.emet si ager. )maginea sa din visul .itoria il iubeste "de douazeci de ani si mai bine".itoriei. . il intelege si$l iarta. imaginea acestuia.adoveanu stie sa individualizeze si alte personaje. *in cand in cand spune aceeasi poveste. aflata la varsta primei iubiri. care sesizeaza ca "feciorul seamana cu tata$sau". caci il stie aprig. "trecand spre asfintit o revarsare de ape". toamna le duce la iernatic in partile Jijiei. in ciuda tuturor necredintelor lui. desi impunatoare. . iesiti dintr$o rapa la un corn de drum". tot calendaristice. Primavara isi urca turmele la pasune. care$si duce viata dupa niste reguli stabilite parca de la inceputul lumii. furat de stralucirea cate unor oc"i verzi. tunci.itoria se apropie de eroinele tragediilor antice.itoriei domina romanul. 6ec"ifor este omul pe care . mai ales. prin prin vointa neclintita. sugereaza trecerea in nefiinta. %elelalte personaje: *esi figura . Proiectata pe un fundal mai indepartat. asa cum remarca nevasta negustorului *avid. *in aceasta asemanare se alimenteaza dragostea deosebita a femeii pentru feciorul ce poarta numele pe care l$ar fi purtat barbatul ei. "stupind" galbenul intre lautari. prin credinta nestramutata ca acest adevar iese intotdeauna la lumina. ramane mai estompata decat accea a . despre soarta muntenilor. care simte ca.itoria sa$l strige pe &ipan +"eorg"ita. fata . si este dominat sentimental de dragostea ei pentru cel disparut.-a devine din nou membrul unei colectivitati ar"aice. auzita de la un baci batran. salveaza o umanitate de la degradare.itoriei.itoria stie ca el "avea baltag" si ca $ incoltit de "oameni rai. *ar $ ca sa$l salveze$ mama sa l$a vandut pe fereastra si i$a sc"imbat numele. prin efortul sau justitiar si prin respectarea cultului mortilor. petrece in crasme.in aceasta descriere. A vedem pe 8inodora. .itoriei. . Pentru orice imprejurare are cate o vorba cu talc. de i. dar se intoarce totdeauna la salasul lui. elemente ale portretului din "8iorita". de infatisarea spatoasa si indesata. . .e fac simtite . groasa si adusa a oala. din lumina amintirilor . de anotimpuri. oierul "si$a lepadat din cap caciula. . oierul nu este un resemnat.%aragiale.uperstitia n$o impiedica insa pe . Portretul pastorului care trebuia sa se intoarca acasa cu c"imirul plin de bani se contureaza retrospectiv. &a anume date fi/e. -l este munteanul oier dintotdeauna. )maginea lui 6ec"ifor traieste prin +"eorg"ita. ea se apropie de nca.l.

sa descifreze adevarul din vorbele oamenilor si semnele naturii (glasul vantului. %and +"eorg"ita manuieste baltagul. &imba romanului: *esi e/ista multe moldovenisme in te/t. ori pe doamna . "Baltagul" putand fi considerat ca roman al formarii unui caracter. o aparitie amuzanta. adica la politie si prefectura.%alinescu spunea ca este vorba aici de "o limba ireala". de formare a unei constiinte. ci unul intre doua varste.tilul solemn si festiv. saraca lipita pamantului. de grai taranesc. Trecerea de la tinerete la maturitate este e/primata prin acea "putere mai mare si mai dreapta" pe care feciorul . vrajitoarea satului. printre animalele lui. !n loc aparte il ocupa +"eorg"ita. flacaul intrand in randurile barbatilor.angele si carnea lui 6ec"ifor &ipan se intorceau asupra lui in pasi. "i$ am aratat mare parere de rau" . cea mestera in a pune intrebari si in a fierbe oamenii. %onfruntarea cu moartea ii da un sentiment de teama. tipatul pasarilor.itoria stie ca $ in aceasta trecere de la tinerete la maturitate $ feciorul cel "sfios si nesigur" trebuie sa se patrunda de spiritul tatalui sau.asiliu. pe care o tine dupa soba. sfatuitor al satenilor si povatuitor pe calea unui trai impacat. care este "plina de ganduri.)l intalnim apoi pe taciturnul 8itrea. "a fulgerat un cuvant"etc. %onvertirea sa are loc in rapa cu lumini si umbre enigmatice. . care la inceput nu prea pricepe "viclenia" mamei lui. Totusi intre mama si fiu nu e/ista un conflict de caractere. ferit de lume. este al rapsodului popular. -l nu cere decat to"oarca si piele pentru opinci. pe baba 8aranda. %onfruntarea lui cu moartea si cu raul reprezinta un drum initiatic. "n$a zvonit catra nimeni" .itoriei o simte crescand in el. %u rabdare. ea il calauzeste. pe care nu le$ar putea talmaci nimeni. . de patima si durere". %ititorul observa un anume ceremonial al rostirii. obligandu$l sa$si invinga oboseala. fiul . *ar aceasta ii aplica o pedagogie practica. sc"eunatul di"aniilor. placerile. care apreciaza respectul muntencei pentru cele sfinte. un amestec de 6eculce. necesar trecerii de la varsta libera a tineretii la cea activa. dar o sfatuieste sa apeleze si la "stapanirea pamanteasca". nesiguranta.isarion de la 8anastirea Bistrita. unde au descoperit osemintele lui &ipan: ". comunicand mai mult cu natura si cu animalele. -/ista multe constructii metaforizante si ar"aizante ca "tine taina" . care sta mereu in umbra mamei.itoriei. nu neaparat oral. Prin acest personaj . bazata pe puterea e/emplului. +"eorg"ita este un novice. +. . nu se poate spune ca limba romanului reprezinta o adaptare a acestui grai. foamea. care ar salaslui intr$o catelusa neagra. in zboruri. 8ananca in sura. de limba culta si limba bisericeasca. a maturitatii. )nalt. actul de initiere s$a inc"eiat. dar lasand sa se inteleaga ca lucreaza cu necuratul. cu pantecele revarsat. A vedem. bine rostuit.adoveanu creioneaza traseul unei maturizari. )l intalnim apoi pe staretul . umbletul ganganiilor) si sa actioneze cu "otarare. &a anumite semne meteorologice. )l vedem pe parintele *aniil 8ilies. frica. responsabila. plesuv. care da cuvantului greutate si putere de sugestie. *in momentul plecarii din 8agura Tarcaului si pana cand flacaul manuieste baltagul in infruntarea cu %alistrat Bogza se petrece procesul de initiere. in c"emari". el compune scrisori in stil oficial$administrativ. coboara turmele din munte si iarna vine numaidecat. de asemenea. pe care il priveg"eaza in final. dar si cu asprime. e/primata in acele "cuvinte fara noima" adresate cainelui si calului. decat cu semenii sai.

. -le nu mai dau senzatia descrierii. #raza este ritmata de ceremonialul spunerii. &ado$eanu realizează o nouă interpretare a mitului mioritic. ceasta epopee a vietii pastoresti $ care este "Baltagul" $ cuprinde toate elementele fundamentale ale prozei sadoveniene: cunoasterea sufletului rural. desi presimtea nenorocirea. aprigă (i inteligentă nu are lini(te p#nă nu află făpta(ii (i nu-i pedepse(te după legea nescrisă a comunităţii) !ntriga. ar%aică. aducand in opgrada.itoria simti adierea rece dinspre munte".. $ersul-motto indic#nd sursa de inspiraţie: P&tăp#ne stăp#ne.ai c%eamă (-un c#neQ) &ubiectul este simplu.pre deosebire de operele de tinerete. in "Baltagul" . unealtă care răm#ne pură. nepătată de s#nge) 1ompoziţia e determinată de semnificaţia cărţii: înfăţi(area unei societăţi de tip ar%aic (i un indi$id reprezentati$ al ei. dar raman totusi stari de suflet: ". venite parca dintr$un trecut indepartat. femeia receptandu$i zvonurile cu toate semnele lor: "*eodata vantul trecu susuind prin crengile subtiri ale mestecenilor din preajma. 6u este vorba aici de personificarea elementelor naturii pentru a e/prima comuniunea om$ natura. felul de $iaţă. sentimentul ar"aicului.. traditii si obiceiuri. a pus r#nduială (i semn fiecărui neam)]\@ 7a urmă au $enit (i muntenii (-au îngenunc%iat la scaunul împărăţiei) ]\@ . după ce a alcătuit lumea. după modelul romanului poliţist. pe care fiinta umana le recepteaza si le interpreteaza. descoperirea asasinilor (i demascarea acestora) ?aptele din 2altagul se petrec spre sf#r(itul secolului al J!J-lea (i începutul secolului al JJlea. psi%ologia .itoriei. nu se innegurasera inca. fixată într-o cosmologie populară: P"omnul "umnezeu. de noi relaţii sociale. Baltagul $ comentariu literar $ 8i"ail . 6atura isi trimite semnele. 8ai apoi. capitaliste) 8itlul romanului este simbolic) În sensul basmului $ec%i. ca pe niste fluturi tarzii. apărut în GU/Z. cele din urma frunze de salcie si mesteacan". păstr#nd elementele baladei: un cioban este omor#t de doi to$ară(i ai săi pentru a-i lua oile.adoveanu renunta la desele si lungile descrieri de natura. sugerand parca faptul ca gandurile . lumea oamenilor de la munte (i 9itoria 7ipan.Povestitorul isi apleaca urec"ea la melodia cuvintelor si propozitiilor. străpunsă de zorii unei ci$ilizaţii. poezia naturii.adoveanu *rin capodopera 2altagul. 6otatiile despre natura sunt succinte. )n felul acesta firea protejeaza e/istenta umana care $ intelegandu$i semnele $ isi vesniceste e/istenta.'poi aţi $enit cei din urmă. *escrierea de natura nu mai este solemn$pitoreasca. însă într-o societate patriar%ală.. comuniunea om$natura.6 . natura si omul avand o e/istenta comuna. dar sugestive. care amplificau lirismul. Pitorescul descrierii din operele de tinerete este inlocuit acum prin senzatia de viata palpitanta. exponentul acestei lumi) 5omanul începe cu prezentarea sintetică a $ieţii păstorilor ($ec%imea. o lume esenţială. zece "omnul cu părere de rău) "ragi îmi sunteţi. baltagul este unealta magică (i simbolică însu(ită de răufăcători (i cucerită de erou..clipi din cetini si dadu si ea zvon. Padurea de brazi. natura isi sc"imba infatisarea. pune în lumină $ocaţia justiţiară a eroinei. dar femeia acestuia. .. ci creeaza atmosfera.remea aera calduta si abia adia vantul. dar n-am ce $ă face) 5ăm#neţi cu ce a$eţi) +u $ă mai pot da într-un adaos dec#t o inimă u(oară ca să .

de c#ntec. (i s-a$eţi muieri frumoase (i iubeţeQ) +araţiunea simplă. în ultimă analiză. la icoana &fintei 'na. cu oile.$ă bucuraţi cu al $ostru) &ă $ă pară toate bune: sa $ie la $oi cel cu cetera. cunoa(terea (i PcitireaQ semnelor naturii. asinii (i dulăii la iernat. ca $remea. cobor#t la $ale.elania. datinile (i oamenii) 5itmul existenţei păstore(ti este dirijat de fenomenul trans%umanţei. la 1ruci nuntă.itrea (i a lui 4%eorg%iţă. al legii strămo(e(ti (i al datinei) &criitorul dez$ăluie nelini(tea eroinei datorate înt#rzierii ((aptezeci (i trei de zile peste obicei. 9itoria întrune(te calităţile fundamentale ale omului simplu. ceremoniile sunt (i ele prezente în roman: cumătria de la 2orca. popasul la mănăstire. piei de miel în pod. stă sub semnul actului justiţiar. lăsarea gospodăriei în grija lui . la . care a$ea Punele tainice (tiinţi (i me(te(uguriQ. mersul la autorităţi pentru a(i spune necazul) *artea a doua.inodora. do$edirea (i pedepsirea $ino$aţilor) 5omanul construie(te pe parcursul său imaginea unei lumi esenţializate) &paţiul cel mai larg re$ine lumii satului de munte: peisajul. c#nd 9itoria Pare într-însa (tiinţa morţii lui +ec%ifor 7ipan (i cr#ncenă durere.itrea. dar grea: P.ăgura 8arcăului (i trăie(te $iaţa aspră a oamenilor de la munte) ?igură reprezentati$ă de erou popular. mersul femeii la părintele "ănilă. poclăzi în casă. prezentarea argatului . drumul la *iatra. pregătirea de plecare) ?irul naraţiunii urmează popasurile 9itoriei 7ipan în căutarea ade$ărului despre bărbatul ei (itinerariul se sf#r(e(te prin găsirea rămă(iţelor lui +ec%ifor între &abasa (i &u%a ) ' treia. părintele "ănilă îi scrie jalba către autorităţi.unteanca î(i cunoa(te bărbatul a(a cum (tie semnele $remii) În aceste ceasuri de cumpănă. la călugăriţa . aduceau de la c#mpie legume) 8ot de la c#mpii largi cu soare mult aduceau făină de păpu(oi)Q 5omanul lui &ado$eanu are un caracter mitic-baladesc. în &abasa (i &u%a. de prietenie) '(a era (i acel +ec%ifor 7ipan care acum lipseaQ ) Ei au o existenţă simplă. încep#nd cu cap) 9!!. a celor cu$enite pentru mort. trimite fata. de căutare a ade$ărului despre omul ei. al dreptăţii. oamenii de la munte. cu zestrea la mănăstirea 9ăraticului. plăc#ndu-le dragostea (i beţia (i datinile lor de la începutul lumii. cercetarea despre $ino$aţi.aranda. nelini(tea 9itoriei pentru înt#rzierea bărbatului ei. realist. a lui +ec%ifor 7ipan. Pdragostea ei de douăzeci (i mai bine de aniQ. peste obicei. plecat la "orna să cumpere oi) '(teptarea se transformă în bănuială. $ădu$a 9itoria 7ipanQ) Ea este din . se $ăzu totu(i eliberată de întunericQ. bănuiala în nelini(te. prezintă acţiunile 9itoriei pentru îndeplinirea datinei cre(tine (i cinstirea mortului. să-i PceteascăQ. întoarcerea acasă. sora a mamei 9itoriei. (i ultima parte. oi în munte) '$eau (i parale str#nse într-un cofăiel cu cenu(ă) ?iindu-le le%amite de lapte. br#nză (i carne de oi sf#rtecate de lup. (i cel cu băutura. obiecti$. romanul Punui suflet de munteancă. răbdători în suferinţi ca (i-n ierni cumplite. marea descoperire a 9itoriei răm#ne însă păstrarea tinereţii iubirii) . mersul la baba . în apropiere de t#rg. nelini(tea în presimţire (i de aici decurg acţiunile ei) .unteanului i-i dat să-(i c#(tige p#inea cea de toate zilele cu toporul ori cu caţa)Q 4ospodăria 7ipanilor arată oameni cu îndeletniciri specifice muntelui: sunt $remuri în care se practică încă sc%imbul de produse: P'$ere a$eau c#t le trebuia. în care tradiţia e plină de strălucire) "ar 2altagul răm#ne. care se înscriu în principiile etice dintotdeauna ale poporului rom#n: cultul ade$ărului. fără lirism: P7ocuitorii ace(tia de sub brad sunt ni(te făpturi de mirare) !uţi (i nestatornici ca apele. fără griji în bucurii ]\@. ar putea fi delimitată sc%ematic în trei părţi: partea înt#i de la început p#nă la plecarea 9itoriei în căutarea lui 7ipan (cap) 9!! . într-o baltă a Tijiei. ]\@ mai cu samă stau ei în faţa soarelui c-o inimă ca din el ruptă: cel mai adesea se desmiardă (i luce(te . iar acesta urmăre(te mi(carea marilor cicluri naturale) &criitorul surprinde trăsăturile ce definesc această colecti$itate. zugră$ind o ci$ilizaţie pastorală milenară) E$enimentele fundamentale ale acesteia.agura 8arcăului pentru r#nduirea praznicului. pe . la biserică.

cu actiune comple/a si desfasurata pe mai multe planuri narative . au un caracter solemn. un ec%ilibru (i o măsură în toate. inteligenţa (i luciditatea îi dirijează comportamentul: cere bani mărunţi negustorului. mitologic.)n multe momente prin stilul indirect liber si monologul interior al .-/ista doua planuri temporale cel al prezentului.EBaltagulE ilustreaza lumea ar"aica a satului romanesc de la munte la confluenta cu civilizatia orasului. . să-i aibă Pla îndem#năQ . Ptrec#nd o apă neagră\ Era cu faţa încoloQ) 9itoria nu măsoară $remea cu calendarul. sacru: 9itoria î(i lasă fata la mănăstire. mo(tenite din asprimea $ieţii din $remuri imemoriale) Baltagul demonstrarea$baltagului$specia$roman Bomanul DBaltagulE de 8.neimplicat si neutru isi e/prima indirect sentimentele si conceptiile prin intermediul personajelor. lumină) Îngroparea bărbatului după datină marc%ează momentul reintrării în lini(tea (i ordinea $ieţii de la început) P"escoperind ade$ărul.dar si prin actiunea si relatarea la persoana a )))$ a.ioriţa . Tema operei e cea a cautarii si a cunoasterii adevarate. Personajele sunt numeroase . axul romanului în jurul căruia sunt polarizate timpul (i spaţiul.personajele episodice parintele *aniil. si cel al amintirii. de la sfarsitul secolului al 0>$lea si inceputul sec. se %otără(te totul) Întreaga strategie a 9itoriei are la bază două coordonate fundamentale ale cunoa(terii: (tiinţa semnelor.personajele secundare 6ec"ifor &ipan si +"eorg"ita. altă dată l-a $isat rău.adoveanu a aparut in '<1> si este un adevarat Dpoem al naturii si al sufletului omului simplu. ia sf#nta împărtă(anie. îi leagă într-un colţ de năframă) 1u$intele c%eie în jurul cărora se concentrează discursul narati$ al romanului au $aloare simbolică.fiind inspirat din mitul mioritic cel al lui )ris si Asiris. în sine. ea respectă neabătut datina mo(tenită din $ec%ime.8ema fundamentală.prezinta traditii si obiceiuri ale taranilor munteni.ai ales $#ntul dă semne: Ptrecu (u(uind prin crengile subţiratice ale mestecenilorQ) 9itoria este o sinteză de spiritualitate stră$ec%e rom#nească.itoriei. dar $iaţa ei interioară se ad#nce(te) 'colo. sfinţe(te baltagul pentru feciorul ei) Înţelepciunea.ubiectul acestui roman urmareste un singur fir narativ. ceea ce argumenteaza detasarea totala a autorului. i-l arată pe +ec%ifor Pcălare cu spatele întors spre eaQ. deoarece naratorul ominiscient care este obiectiv.%alistrat Bogza. semn.din memoria afectiva a .. este căutarea ade$ărului în labirintul său interior) 9itoria pare aceea(i.itoria &ipan. . care Pa împuns-o în inimă (i a tulburat-oQ. cu un nr mare de personaje individualizate prin diverse procedee. 9itoria $erifică implicit armonia lumii: află ce$a mia mult dec#t pe făptuitorii omorului (i anume că lumea are o coerenţă pe ca moartea lui 7ipan n-a distrus-oQ)(+) . se mărturise(te preotului. -ste considerat un roman social. întuneric. ci cu semne cerului) Ea înţelege semnele firii) Elementele naturii îndeplinesc o funcţie simbolică) .ilie %utui. sau la e$enimente cruciale (nunţi.protagonista fiind .'<$lea. înmorm#ntări ) 8oate acţiunile ei poartă pecetea ceremonialului. în exterior. definind eroina: r#nduială. fără nici o t#nguire. cuprinzand toate modurile de e/punere surprinzand aspecte diversificate ale e/istentei.%alinescu). botezuri.oE8ioritaE in dimensiuni mari.E(+. (i î deplin acord experienţa morală) *rimele semne rău pre$estitoare sunt $isele: cel dint#i $is. Bomanul DBaltagulE este o opera epica.itoriei si a "angiilor se creioneaza personajul 6ec"ifor &ipan. Bomanul este o opera epica de mare intindere.anolescu În comportamentul eroinei se cuprinde o întreagă filozofie de $iaţă (ca cea a banului din . manifestată în $iaţa cotidiană.polistist si initiatic.domnu *avid si baba 8aranda.

mentalitate ancestrala. )n roman este prezentat conflictul psi"ologic declansat in gandurile .stapanire de sine si neclintire in implinirea datinilor si traditilor.tefanita$voda ( in ".itoria traieste intraun timp mitic romanesc.la pomana barbatului. )n actul ) ideea va fi reluata in cuvintele doamnei 8aria.un drum al initierii catre formarea lui ca barbat.itoria povesteste cu o uimitoare precizie cum saa intamplat crima iar cei doi vinovati marturisesc adevarul si isi primesc pedeapsa.adoveanu foloseste.oda cel Bau" si "*oamna %"iajna")..)n 8agura Tarcaului.tefan: ".&ipan..)n e/pozitiune se precizeaza timpul actiunii care este limitat.oda").credintele stramosesti.Adobescu (cu nuvelele istorice "8i"nea$. .unt folosite si ar"aisme DcataEEtarnitaEEstrajerE ilustreaza atmosfera si graiul moldovenesc. )n '<>< vede lumina rampei drama istorica in patru acte " pus de soare". memoria afectiva. opera DBaltagulE este un roman.sfios si ascultator parcurge altauri de mama sa. " pus de soare". )n deznodamant. pe langa caracterizare directa si indirecta. urmata de B.intamplarile se petrec din toamna pana in primvara.E Punctul culminant este terminat de momentul in care .P. prima piesa a trilogiei . domnia lui . 8odalitatile de caracterizare sunt cu totul aparte.dar anul nu este precizat deoarece . lecsandri ( cu drama istorica "*espot$. +"eorg"ita.mergand din "an in "an intreband de barbatul cu Dcaciula brumarie si cal negru tintat.Pe tot parcusul actiunii . pe care autorul il aseamana cu un soare.spaima ca ceva rau saa intamplat cu barbatul ei.zavorata in sine.*ialogul si relatiile cu celelalte personaje evidentiaza o cunoastere a sufletului omenesc.itoria dovedeste spirit justitiar. deoarece .itoria gaseste cainele care o ajuta sa descopere ramasitele lui 6ec"ifor.. ceasta trebuia sa cuprinda sfarsitul domniei lui .&ocul unde se desfasoara actiunea este vast..itoriei. Titlul piesei este metaforic.inteligenta.tefanescu *elavrancea %ontinuand traditia inceputa de . *e la starea de neliniste.cuprinzand meleagurile accidentate si stancoase ale muntilor din 8oldova. luciditate. curtea.)n acel moment gandul ei zboara spre demascarea ucigasilor si infaptuirea dreptatii.comparatii Diuti si nestatornici ca apele. ca vremeaE. merge la baba 8aranda si cu toate astea se "otaraste sa plece pe urmele barbatului. soarele apune trist si$n urma lui o balta de sange". de %.tefan cel 8are. pusul de soare sugereaza trecerea in nefiinta a celui care a fost supranumit "soarele 8oldovei". de Barbu .om "arnic si gospodar al satului.tapanul meu.iforul") si cea a lui Petru Bares (in "&uceafarul"). mijloacele artistice ale introspectiei ps"i"ologice$labirintul interior.fiul . *elavrancea a urmarit $ in a sa trilogie a 8oldovei $ reconstituirea unei epoci istorice indepartate.-a reconstituie drumul facut de &ipan.itoria &ipan traieste..itoria cere sfatul preotului. 8etafora "soare" se refera la sistemul social "eliocentric : in centrul universului social se afla domnul.-a afla ca cei doi ciobani care laau insotit pe 6ec"ifor au fost %alistrat Bogza si )lie %utui.tefan cel 8are (evocat in " pus de soare").itoriei inteligent.=asdeu (cu drama "Bazvan si . %u toate aceste trasaturi. cu o logica impecabila. cetatea si tara.itoria devine ingrijoarata din cauza intarzierii sotului ei plecat la *orna sa cumpere oi. Tema: *rama " pus de soare" are ca tema lupta pentru apararea fiintei nationale in perioada de ma/ima ascensiune a 8oldovei din timpul domniei lui .6egruzzi (cu nuvela " le/andru &apusneanul") si de l.idra").deasemenea conflictul psi"ologic al lui +"eorg"ita intre ceea ce trebuie sa faca si ceea ce doreste sa faca. cest moment poate fi considerat intriga. care sintetizeaza domnia lui . iar in jurul sau $ in cercuri concentrice $ se grupeaza familia. &imbajul artistic sadovenian se caracterizeaza prin soleminitatea creata de epitateEvorbe amarate si ascutiteE. )n continuare .care sugereaza si viata aspra a muntenilor.

a vointei voievodului. servind drept cadru pentru dezvoltarea conflictului principal.bogalniceanu.ubiectul: %ele patru acte ale dramei marc"eaza compozitional mai multe momente dramatice. %u toate ca stie ce$l asteapta.P. ctul ) constituie e/pozitiunea . pe umerii caruia .tefan. un complot boieresc inabusit in fasa etc.tefan si boierii complotisti il intensifica pe cel intern. pe care a infruntat$o in atatea razboaie. care se da in constiinta si sufletul domnitorului intre . )n aceasta din urma *elavrancea a aflat o serie de amanunte referitoare la ultimele zile ale voievodului moldovean: boala..tefan o suporta cu barbatie. turcii si tatarii pentru a apara 8oldova. *ar aceasta confruntare ramane neconvingatoare.tefan cel 8are. scoasa de %. in "%ronica romanilor si a mai multor neamuri" de +". dar moartea. la batranete.enetiei". ultimul an de carmuire a lui .tefan$omul muritor. Trio$ul boierilor complotisti. capata o profunda semnificatie social$istorica. medicii care l$au ingrijit. arderea ranii cu fierul inrosit. personale.+eneza: . )l ucide pe !lea. %onflictul: Apera are un dublu conflict. se opune domnului. -/ista $ pe de o parte $ un conflict intern. *ramatismul piesei se naste din aceasta continua incercare de a depasi marginirea unei e/istente individuale. format din pa"arnicul !lea.e ridica de pe patul de suferinta si iese cu palosul in mana inaintea complotistilor. Amul batran si bolnav isi presimte sfarsitul. fland de boala lui . de a o transforma intr$o idee care sa uneasca si sa defineasca o colectivitate. ca e/presie a unui neam. Pe domnul $ care simte ca are fata de tara o inalta datorie $ il cutremura insa ideea ca autoritatea domneasca. supranumit . . )n acest timp. nu$l sperie. s$ar putea prabusi o data cu disparitia lui fizica.:2.tavar. cu numele 8oldovei pe buze. complotistii trec la actiune si $ cu mare alai $ pornesc spre palat. in care statea pe atunci forta statului feudal moldav. dar se vede obligat sa stea tintuit la pat. . fiindca orice miscare ii punea viata in pericol. asigurand astfel continuitatea tarii.-sarcu in '.*ocumente descoperite in ar"ivele .tefan cel 8are. in " r"iva istorica a Bomaniei".oarele 8oldovei. dupa care se intoarce si cade mort in bratele doamnei. psi"ologic.tefan$domnul. care doreste perpetuarea puterii domnesti.ucevei intr$o zi de toamna.ursele de informare ale scriitorului trebuie cautate in "&etopisetele 8oldovei" publicate de 8. polonii. . dincolo de moarte. in care "vantul sufla" si "frunzele cad"). si sunt sc"itate personajele. cest conflictul principal. inscaunarea lui Bogdan. %onflictul e/tern dintre . *iscursul sau din momentul inscaunarii noului domn probeaza nestramutatul sau patriotism. ca garantie pentru tratatul de pace inc"eiat dupa infrangerea de la %odrii %osminului. *e aceea el doreste sa aseze pe tron un urmas demn. fiindca regele Poloniei nu mai recunoaste ca i$a cedat Pocutia. scriitorul gradand cu grija conflictul. domnul nu ezita o clipa.=asdeu si $ mai cu seama $ in cartea ". lesul este fiul sau Bogdan.tefan pune mantia domneasca. urzind sa ridice in scaunul tarii pe . ctiunea este plasata in 8oldova lui '(>2. perisabil si .e precizeaza locul si timpul actiunii ( cetatea domneasca a .incai. capabil sa asigure pe mai departe neatarnarea si propasirea 8oldovei.tefan este nevoit sa se bata si acum. . sa$l inscauneze pe alesul lor. o rana mai vec"e de la piciorul domnitorului recidiveaza si singura salvare este operatia. *upa ce o jumatate de secol s$a batut cu ungurii.tefanita. stolnicul *ragan si jitnicerul . . general$uman. . scoasa de B.

ca vru ea un domn treaz.si numele ei trecu granita. transformand batalia intr$un macel al vrajmasilor. . )n actul al )))$lea conflictul dintre domn si boierii care se impotrivesc vointei lui se adanceste. palid si incercanat. parandu$i granitele.tefan pentru a$si impune vointa. ce a aparat linistea unui popor atat de incercat: ". . interogatii. $ spune el $ care v$a fost baci pana la adanci batranete. ideea ca voievodul este suprema intruc"ipare a constiintei de sine a tarii..prijinit de doamna 8aria... n$a fost a mea si nu e a voastra. Polonii il ataca..tefan considera ca a fost un "domn treaz" . pentru a$l alege domn pe . care isi biruie suferintele provocate de o vec"e rana nevindecata. 8oldova se face cunoscuta si se impune in lume: ".tefan. *iscursul rostit de .tefan are ca fir calauzitor pastrarea neatarnarii tarii pentru generatiile viitoare: "Tineti minte cuvintele lui . enumerari. sa asiste la inscaunare. pentru a preveni luptele pentru tron ce s$ar fi declansat dupa moartea sa. iar pe &uca rbore l$a lasat in fata cu o mie de ostasi.tefan aminteste apoi de aplecarea sa ca "domn drept" spre grijile si necazurile 8oldovei. cest moment constituie intriga piesei. Profitand de situatie... . pa"arnicul !lea.. $ spune el $ .$o poarte altcineva mai tanar.. . . Preocupat de soarta tarii.. stolnicul *ragan si jitnicerul . cesta fiind copil. il instiinteaza pe domn de complot. "8antia asta e prea grea..tefan "otaraste sa$l aleaga domn pe fiul sau Bogda. "%um vru 8oldova. batranul domn intra sc"iopatand in sala tronului. *ramatismul momentului este sugerat si prin folosirea procedeelor specifice stilului retoric: e/clamatii.. s$ar fi creat o locotenenta domneasca alcatuita din oieri. a fost tariaQ.. *omnul reuseste sa$l forteze pe pa"arnicul !lea. si$am veg"eat ca sa$si odi"neasca sufletul ei ostenit".. cu vremelnicia $ si 8oldova $ simbol al permanentei: " -u am fost biruit la Bazboieni si la %"ilia.".tefan.tefan ii inconjoara si "matura tot inaintea lui".vointa mea s$a ei au fost pururea una" $ spune . Aana.tavar comploteaza sa$i influenteze pe boieri. acesta se preface ca fuge. incepand cu incoronarea "in %ampul de la *ireptate".. inca din timpul vietii lui. Prin politica pe care domnul a dus$o si vitejia norodului.. e/presie a unui cald si miscator patriotism si inscaunarea lui Bogdan.. inrautatirea sanatatii sale si taria de caracter a domnului.ca 8oldova n$a fost a stramosilor mei. care$i loveste naprasnic. . .tefan.unt infatisate pregatirile lui . Puterea domnului ar fi trecut in mana boierilor si ar fi inceput luptele pentru putere.." .tefan este tintuit la pat. subliniind identificarea sa cu tara.. *omnul face o paralela intre persoana sa $ sinonima cu intamplarea..tefan.)n actul al doilea 8og"ila ii povesteste doamnei 8aria cum au decurs ostilitatile.. fiica nelegitima a lui . ci a urmasilor vostri s$a urmasilor urmasilor vostri in veacul vecilorQ" )n discursul sau domnul trece in revista cele mai importante evenimente din cei patruzeci si sapte de ani ai domniei sale. dar $ de fapt $ ii rasfira pe dusmani in fata lui Bogdan. care se preface bolnav. &a intoarcere domnul este ranit la picior. .tefan si$a ascuns grosul armatei intr$o padure. Punctul culminant il constituie discursul lui . Bana nu se mai inc"ide si trei doctori sunt c"emati sa$i arda cangrena. caci orice miscare ii pune viata in pericol. sub comanda lui Bogdan. asa vrusei si eu. veg"ind la neatarnarea ei..tefanita. 8oldova a biruit pretutindeneaQ m fost norocul. Pe batranii sai umeri indatoririle domnesti apasa acum prea greu. de la %affa pana la Boma".

tibor. si 8i"ail . la &entesti.la Arbic..oci. al sentimentelor domnului si dezlantuirea sti"iilor naturii. care ii contrapuncteaza discursul.. urmate de enumerarea numelor proprii cu sonoritati istorice ..tefan vorbeste ca un poet$profet. -l ii spune pietrarului ca nu$si doreste "un lucru uimitor.)$auz si$i vaz.. si %ande. bubuie tunetele si $ din cand in cand $ cate un trasnet formidabil acopera pentru o clipa totul. ca pe umerii unor uriasiQ".. am cautat sa unesc Basaritul. si *obrul.. si *ajbog parcalabul.aracii mei s$ai vostri.tefan... si .%e bogata e 8oldovaQ. ce intregesc portretul lui . &a vederea poporului care se aduna. asa vin suvoaiele in ...Boldur"). lirismul tasnind in e/clamatii si metafore grandioase... si fiara palosului. *ramatismul momentului este sporit de concordanta dintre caracterul dramatic al faptelor evocate.. formata din osteni.. ii vaz si$i auz.. si )uga.BoldurP Ardinea acestor nume in torentul retoric potopitor al voievodului nu este intamplatoare. si +otca.. )l vedem pe . dupa vijelia de intrebari... dar si aceasta a fost tot "spre mantuirea sarmanului.. bolnav si neputincios". cest moment dramatic este urmarea unor acumulari conflictuale treptate: conflictul politic dintre boierii complotisti si domn $ pe de o parte $ si conflictul psi"ologic concretizat in lupta care se da in sufletul lui . Bepetarea conjunctiei "si" sugereaza navala impetuoasa. #iecare fraza ce e/prima "otararea neclintita a voievodului este insotita de tunete si fulgere.. *e aceea a fost nevoit sa inc"eie pacea cu turcii.....*iscursul lui . cestea se intetesc cand domnul pune mantia domneasca pe umerii fiului sau si se linistesc cand $ istovit $ se rostogoleste pe treptele tronului... !nde sunt parintii vostriP la %etatea lba.. modest. u facut carari batand drumurile pustii oamenii mei si degeaba. )n ctul al ).. cand .. stfel.... sa lase razboaiele de zavistie si sa se ridice impotriva primejdiei obstesti a crestinatatii..si fiara palosului..i pe oasele lor s$a asezat si sta tot pamantul 8oldovei. iar anume sonoritati pe metri egali ( "si +oian. . la Baia.tefan "batran. si *ajbog parcalabul.uceava la c"emarea voievodului lorQ". boieri si curteni.tefan ii pune lui Bogdan mantia de domn si coroana. )n anumite puncte de varf sau de coboras ale perioadelor. si )lea =urul comisul. si %ande") duc spre un fortissimum in scara. pentru a o lasa neatarnata generatiilor ce le$au urmat... ..tefan intre sanatatea sa precara si dorinta de a lasa 8oldova in maini sigure. la Bacova.. . ingrijindu$se de piatra sa funerara. si ...tefan il incoroneaza pe Bogdan. care si$au aparat cu pretul vietii glia stramoseasca... )n fata asistentei.la %osmin.AQ %um se varsa apele$n ..tefan pune in lumina mestesugul retoric al lui *elavrancea. care va ascunde "ce a mai ramas din desertaciunea omului". dupa cum cate un epitet sau o caracterizare creeaza pauza potrivita pentru risipirea ecourilor ( "si )lea =urul comisul... urmat de o metafora e/traordinara prin retorismul ei grandios: ". in bratele doamnei 8aria... fapt pentru care piesa poate fi considerata o capodopera oratorica. adunati ca sa stea marturie dupa ce el n$o mai fi. sunt de mare efect scenic si subliniaza cinstirea jertfei de sange a stramosilor. . afara fulgera. ci cumpanit". -a urmareste obtinerea unui efect ma/im..i praful s$a ales de invoieli....patarul..$lea actiunea atinge alte doua momente dramatice. )n c"ip firesc.araci si voi si eu..popor"..iret. vine raspunsul scurt ("PamantQ"). pentru ca $ ii spune el lui Bogdan $ "turcii sunt mai credinciosi ca crestinii cuvantului dat".la . simbolizate de metafora "padure tanara": "A"Q padure tanaraQ. "A"Q saraciiQ.!nde sunt mosii vostriP Presarati. la %"ilia.tibor.. *omnul se refera la politica sa de aliante cu poparele crestine pentru a sta "zid neclintit" in fata pericolului otoman: "%$am cercat sa unesc pusul.azand ca ramai cu fagaduielile.!nde sunt batranul 8anuil si +oian.. si +angur... -/clamatiile si interogatiile. ploua torential. pe Teleajen. la Bazboieni. afara izbucneste furtuna.

cu numele 8oldovei pe buze.tefan. *ar primul moment dramatic al acestui act il constituie arderea ranii de la picior.. desi stie ca orice miscare ii poate fi fatala.. "zmeul batran" . )gnorand rugamintile doamnei si ale doctorilor.tefan este mereu in centrul atentiei spectatorilor. )n rarele momente cand nu se afla in scena. el "are noua suflete". spunand ca " n$are sfarsit cel ce are mila de toti". "sfantul" . )n al doilea moment dramatic al ultimului act . cest moment constituie deznodamantul piesei. pentru a nu$si stirbi aureola de supraom.. nici "vulturul" de altadata. *ragan si . "ar"ang"elul".. . ca "mare a fost. create anume parca pentru a intregi figura eroului principal.pectatorul simte ca teama.. restabilind cu palosul ordinea pe care a "arazit$o tarii pentru timpul cand el nu va mai fi. . ceasta se e/plica prin nazuinta romantica a dramaturgului de a polariza intreaga atentie asupra unui erou e/ceptional.tefan". cu palosul in mana. care $ desi trece prin torturi crancene $ isi invinge suferinta fizica si cere sa nu fie imobilizat: ".punandu$si rugaciunea. flat pe patul de suferinta.ca de marimea lui nu mai sufla nici un boier" si ca privirea domnului il frigea.tefan implineste cu mana sa judecata.tefan a fost "scaldat in sange de serpoaica. ci pentru a sublinia consonanta lor sufleteasca cu el. -le fac acest lucru nu pentru a marca distanta fata de domnul plamadit parca din aluat divin. 8og"ila si fiul sau Tugulea. -le sunt simple elemente de decor. Pentru Bares.. el isi converteste strigatul de durere intr$o relatare de razboi. intra in sala tronului "ca un taur indarjit in mijlocul mieilor". el este prezent prin comentariul celorlalte personaje. Bares ).tefanita. stfel. .. Aana.tefan cel 8are: Piesa ramane in literatura romana $ spune +. #igura marelui voievod ocupa un loc central in piesa. . ca "nu mai e . voievodul "se duce ca un vifor" $ dupa cum spune doamna 8aria $ si. din artele plastice. 8ijloace de caracterizare: . formand doar un cadru care reliefeaza c"ipul eroului principal. c"intesenta a patriotismului.cena subliniaza intransigenta domnului fata de sine si fata de cei ce s$au impotrivit vointei lui. .umbra marelui .si de vultur. "leul 8oldovei" . pa"arnicul !lea le spune complotistilor ca batranul bolnav de acum nu mai este nici "soimanul". groaza se impletesc cu admiratia fata de inepuizabilele resurse ale fiintei umane.tefan al 8oldovei n$are nevoie sa fie legat" $ spune el. el aude strigatele complotistilor care indemnau poporul sa$l sprijine pe . frica. oarecum disproportionat fata de cel ocupat de celelalte personaje (doamna 8aria. %ele doua momente dramatice ale actului final starnesc sentimentul sublimului. ceste personaje secundare sunt insufucient conturate. scutisul sabiei sale trece prin !lea "ca printr$un aluat ce se dospeste".. care consta in reliefarea unei figuri fata de un fond. *elavrancea foloseste te"nica basoreliefului.%alinescu $ "mai ales prin realitatea tipologica a eroului principal".e intereseaza apoi ce fac !lea.. %elelalte personaje il numesc "slavitul" . !nul din parcalabi subliniaza prestanta de care domnul roman se bucura in fata strainatatii: "!ngurii mai mult ar asculta de cuvantul mariei$tale ca de cuvantul craiului lor" $ spune el.tefan. "milostivul" etc. %u picaturi calde din sangele boierului pe sabie. ce creste monumental din fiecare replica. #igura lui . iar Aana ii subliniaza grija fata de supusi.tavar si il indeamna pe rbore sa veg"eze ca acestia sa nu comploteze impotriva lui Bogdan.. Pentru fetele din jurul doamnei 8aria. .. "varsa vapai". cu care face corp comun.a se strecoare si sa se inalte". .tefan se intoarce si cade mort in bratele doamnei 8aria si ale lui Bogdan.cena scoate in evidenta taria morala a omului$. .

. el a dorit intotdeauna "pace de jur imprejurul tarii. domnul ii intampina cu vorbele: ")$auz si$i vaz.tefan este o mare energie care nu vrea sa piara. iar faptele sale sunt prilej de pretuire pentru cei care$i sunt apropiati. *octorul %esena isi aminteste de asemenea ca $ in lupta $ .*ar "soarele 8oldovei" se caracterizeaza mai ales prin fapte si prin vorbe. . AQ cum se varsa apele in .uceava la c"emarea voievodului lor. semn ca tara c"eama plaiesii la lupta.S. voievodul este preocupat de soarta Pocutiei. la mama sa. "Bamai.. fara deosebire.ub poale de codru verde. pentru a afla adevarul. impotriva cardinalului polon. *e aceea. "imparatul". se poarta cu duiosie si grija. in timp ce doamna 8aria se ingrijeste de boala sotului. iar fata de Aana foloseste un siretlic de om batran si bolnav..ointa mariei$tale. erou e/ceptional de proportii romantice. isi aminteste cum domnul striga. . poloni sau unguri si alte neamuri. Personaj monumental. &a c"emarea sa voinicii raspund fara sovaire..tefan "ajuta si incuraja pe toti". punandu$si nadejdea doar in boala voievodului. 8og"ila subliniaza si omenia domnului care $ dupa lupta $ isi ingroapa mortii si elibereaza prizonierii. pe om si pe supraom. ca vuia valea si codrii". Baspunzand c"emarii domnului... drept. spunandu$i astfel fetei ca$i este tata. ca nimeni nu s$a plans de judecatile lui in vreme de pace. care. uzitiP. insufletind pe cei cu inima scazuta".tefan se arunca intinerit in valtoare: ".tefan romanticul *elavrancea zugraveste cu egala forta pe batran si pe voievod. ii povesteste doamnei cum $ desi batran $ . deoarece recunoasterea pacatului ar stirbi autoritatea "slavitului".tefan este imaginea poporului roman.T AQ mai suntetiP. . %and se aprind focurile pe culmi.tefan este subliniata de )rina. tremura numai la gandul sabiei scurtatoare de capete. mandru de vitejia poporului sau. si cand i se anunta ca se vad osteni venind de pretutindeni. stfel. Pentru ca cei doi se iubesc. *omnul e viteaz.. de vrea razboi.i curse sange pana la turloaiele cailor. batranul =arman ii spune: ". *ar nu poate face acest lucru pe fata. *ar domnul are pe buze doar numele Pocutiei. cu valurile de tatari. *ragostea de tara este trasatura definitorie a caracterului lui . ca si inlauntrul ei". *e vrea pace. %u doamna si Aana. *upa cum singur marturiseste inainte luptei din valea =aliciului. iar putinii uneltitori. care descrie lupta din valea =aliciului. stfel. razboi".a nu mai sece izvorul vostruQ" . pe Bares il trimite la =arlau. pace.Basare soarele si incalzeste si pe boieri si pe oase goale.tefan nu este lipsit de obisnuitele pacate. vointa tarii. "sfantul" . precum pa"arnicul !lea. ca si cu toti cei ce$l asculta si$l iubesc.tefan cel 8are se suprapune ca personaj literar personajului istoric. clucerul 8og"ila.trasnic racnea leul 8oldovei. ori ca$n razboaie n$a sarit unde a fost mai greu. imbarbatandu$si ostenii. silit sa se bata secole de$a randul pentru supravietuire. buruindu$i pe vrajmasi si de aceea toti il slavesc numindu$l "slavitul"..tefan.. -l se preface ca aiureaza. stapane $ il roaga doamna $ ingrijesti de 8oldova ingrijind de sanatatea ta". )n persoana lui . vorbind de lupta de la Bazboieni. turci. darz si intelept. Aana si Bares sunt copiii sai nelegitimi..itejia lui . spunand: "..ub conducerea lui norodul intreg a luptat vitejeste.. care este "mai mult moldoveneasca ca leseasca". *e asemenea. .. %aracterizarea pe care i$o face clucerul 8og"ila aminteste de +rigore !rec"e: " *ar iata$lQ. tatal cauta sa previna incestul. ii vaz si$i auz.. .iret.tefan a aparat intotdeauna nevoile celor multi si de aceea vointei lui i se pleaca toti.puneti cardinalului sa aiba pe suflet sufletele mortilor din valea =aliciului". omul$... asa vin suvoaiele in . un autocrat de care a ascultat intreaga 8oldova si de teama caruia s$au cutremurat dusmanii mai multe zeci de ani in sir..

.tefan de o tristete retinuta. 8oartea nu$l inspaimanta. din razesi boieri sadea".tefan spune: ". vezi tulbure. %and doamna il intreaba ce$l doare." #aptul ca moartea vine prea devereme.. adauga: "6u vreau sa vrea sa iasa".... %onfruntarea cu moartea umple sufletul omului .tefan lasa prin testament tara generatiilor ce vin. era tot una in fata lui" si ca adesea "din supusi ii facea razesi. *iscursul domnului. ca "boier. e/clamatiile.. batranul voievod spune: Bogdan nu vrea... de a sugera ideea ca soarta este aceea care determina desfasurarea fatala a evenimentelor spre deznodamant.. el este preocupat nu de stingerea sa biologica.. vreauQ" 8ai presus de interesele lui si ale rudelor sale." $ zice el prevenitor. ii confera acestuia o conditie eroica. %and 8og"ila il anunta ca varul mariei$sale.A sita coboara pe oc"i. domnul pune dreptatea norodului...... talgerul de grau scapat de doamna 8aria. *ar acest barbat incercat in multe razboaie. Privindu$si sabia.. traieste drama batranetii si a sfarsitului ine/orabil al vietii. desi isi simte sfarsitul aproape. interogatiile..i toate pe.si drept.. stfel.. poi. despre faptul ca in pragul mortii simturile se atenueaza. cu sufletul impacat al omului ce a avut o viata implinita si acum se pregateste pentru odi"na. semnele rele de care vorbesc cei trei boieri complotisti.. dupa o pauza. razes. Privite din perspectiva conditiei eroice a personajului.. taran supus.tefan a ajuns lauza 8oldovei". discutand cu clucerul 8og"ila despre ce inseamna "sa mori in patul tau". incercand sa scoata sabia si adresandu$se lui !lea. ce complica linia principala a conflictului.e vatuieste auzul. al vointei autocratice a voievodului: "6u vrea sa iasa.. incarcandu$se de tragism... el doreste sa$l aseze pe tron $ inca din timpul vietii sale $ pe fiul sau Bogdan. ceste pasaje sunt strabatute de un emotionant lirism nostalgic. *e aceea.oitis.ointa lui este lege. -/presia metaforica. . )o. vornicul *uma.tefan "a fost bun. .incep sa se intunece. in care 8oldova apare ca un taram mitic. iar sabia sa are putere de simbol. enumeratiile. el raspunde ca " nimic pe domnul 8oldovei. stilul patetic. *esi pe boieri "i$a cam scurtat".simturile . cu psi"ologia batranului care pipaie constiinta pa"arnicului. fiind un semn al autoritatii tronului. el coc"eteaza cu nostalgie cu acea batrana doamna pe care o asteapta cu modestie. cadenta frazelor si fundalul de tunete si fulgere concura la impresia ca . toate au rolul de a crea atmosfera.cu tara". diferit de cel intrat in legenda. domnul spune ca niciodata n$a scos$o "impotriva unui om cumsecade".fiul lui Bogdan si nepotul lui le/andru cel bun". umbra "doamnei" care da tarcoale castelului.tefan. ci de prelungirea in eternitate a identificarii sale cu 8oldova.. lasand neconsumate neobisnuitele disponibilitati sufletesti ale domnului. . a pierdut procesul cu sapte sate razasesti. toate semnele sfarsitului biologic al acestuia depasesc lirismul nostalgic.*omnul este autocratul cu vointa totalitara. pune in lumina patriotismul sau tulburator . Apinteli zadarnice.. %and Bogdan refuza tronul.. *e asemenea. . -l ii evoca pe cei ce s$au jertfit pentru patrie cu pioasa recunoastinta. domnul aproba... *ar mai puternic decat regretul despartirii de viata este convingerea ca boala si batranetea n$au stirbit cu nimic destinul sau deosebit..tefan voievod. sta e sa mori de moarte buna.. %onstient ca are un destin neobisnuit. cei trei complotisti recunosc ca .. %ititorul cunoaste acum un alt . care ar putea slabi tara. -u auz si vaz ca la patruzeci de ani. pentru a preveni luptele pentru putere intre partidele boieresti. *esi vede cu tristete ca "neadormitul . caderea si moartea armasarului . om de mari energii fizice si morale..

pedepsindu$l pe !lea. *esi sufere dupa arderea ranii de la picior.oarele 8oldovei" dovedeste o vointa supraomeneasca. 8os =arman e batran. pe care il urmeaza luptand vitejeste contra dusmanilor. o vointa care a voit slobod pana la sfarsit". apoi il asteapta cu dragoste sa revina din batalie.. n$as fi vrut ce vrea maria ta. 8oldova arata ca un imens osuar. %and afla de complotul boierilor. mosilor. dormi. #iecare fraza. care e/prima "otararea neclintita a voievodului. Taria de caracter a domnului "asa de bolnav si asa de tare" . ".. istovit. 8og"ila si fiul sau Tugulea aduc prin comportarea lor o nota de umor.a$l vad pe viteazul meu. 8og"ila reuseste sa descreteasca fruntea domnului. . acesta se rostogoleste pe treptele tronului in bratele doamnei. desprins de grupul celorlalte personaje. doamna 8aria este blanda si iubitoare. stfel. #urtuna se inteteste cand . baiat de paisprezece ani. =atmanul rbore este un credincios slujitor al domnului. identificandu$se cu ideea de tara : *orinta sa de a$l inscauna pe Bogdan reprezinta de fapt intentia de a prelungi dincolo de moarte identificarea sa cu pamantul stramosesc.tefan il sfatuieste sa ramana acasa: "*e n$as fi venit. -a il roaga sa nu plece bolnav in lupta.)n urma luptelor purtate de strabuni de$a lungul secolelor. n$a fost nimic". desi . )n acest moment de ma/ima intensitate a dramei.tefan al 8oldovei o figura mitica. #ramantarile sufletesti ale eroului sunt in consonanta cu decorul natural. el trece peste interdictia medicilor si $ desi stie ca$si pune viata in primejdie $ paraseste patul de suferinta.. Prin glumele lui. m s$o duc si cand voi muri. Tugulea povesteste doamnei cum fetele il necajesc. %ei doi batrani cad eroic pe campul de bataie. )n timpul bataliei zadarnic incearca domnul sa$l opreasca si pe el si pe batranul .tefan apare statuar. este suparat ca n$a fost luat la razboi si a ramas cu fetele. este mandra de faptele lui si are pentru . pentru a crea imaginea utopica a unei lumi ar"aice.. *elavrancea face din . o imagine e/emplara. ca nu e de voi". .. )n felul acesta . ca pe umerii unor uriasi. conturandu$i figura si "ranindu$se din seva lui. supusa vointei domnului. maria$ta.tefan isi impune vointa si$l incoroneaza pe Bogdan.tefan gingasii materne: ". =otararea sa in aceasta privinta este de nestramutat: "Patruzeci si sapte de ani am dus tara cu noroc.. stfel doctorul ." ceasta metafora proiecteaza "iperbolic faptul istoric. caci $ spune . dovedind ca nu ezita sa se sacrifice pentru o idee. este insotita de fulgerele si tunetele furtunii. care rad de sabia lui si de aerele sale barbatesti.tefan: "%a le zise milostivul $ povesteste 8og"ila $ stati. Personajele secundare: Personajele secundare pivoteaza in jurul eroului principal. subliniind legatura implacabila dintre infaptuirea istorica si moarte.. dar pentru el vointa domnului e lege . cu trupul "numai crestaturi".a$l culc..i$apoi asta nu pot". $ spune ea fetelor din jurul ei $ sa$i fac patul..tefan se impune ca un conducator trimis de providenta. afara izbucneste furtuna. )nimos si mucalit ca tatal lui.. stabile si ritualizate. el isi depaseste neputinta fizica. Piesa nu impune un model politic.tefan pune mantia domneasca pe umerii fiului sau si se linisteste atunci cand. Tugulea. si dupa ce vor pecetlui piatra pe deasupra meaQ". %and . ii impresioneaza si pe medicii sai.tefan $ "pe oasele lor s$a asezat si sta tot pamantul 8oldovei.mil vede "in viteazul asta o putere care scapa medicinii...

ci printr$o atmosfera ar"aizanta.... faptul ca "o vaca a sangerat in sistar". trebuie remarcate procedeele stilului romantic. indeletniciri casnice mostenite de la strabuni.uceava la c"emarea . e/clamatiile si interogatiile. "stolnic" ... furca.-lemente romantice si simboliste in " pus de soare": Bomantica prin interesul pentru istorie.tilul: *in punct de vedere al mijloacelor de e/presie. Balasa. . "sa nu te auza" ...)$lea si unele cuvinte au un colorit istoric. . ii vaz si$i auz.. "parcalab" .. &a vederea ostenilor ce se aduna... titulatura voievodala ")o. parc$ar avea aripi. la . spata si altele. devenite parca sacre. lirico$descriptive ale simbolismului $ o lume anistorica.uceava.AQ cum se varsa apele in . caier. cu sonoritati istorice impresionante. "dada" . *intre acestea amintim pe "o"avnic" ... insiruirile. stfel.!nde sunt mosii vostriP. .tefan cel 8are. =era ) sau de obiecte ca fus. Beveca. doamna 8aria scapa din mana talgerul cu grau fiert si considera ca acesta este un semn rau. urmate de enumerarea numelor proprii vestite..aracii mei s$ai vostri. si caierul se topeste. semne prevestitoare de evenimente funeste si grave. descrisa inca din prima scena. -a este realizata nu prin limbaj. "clucer" . )rina.. +andul ca oricand cel asteptat poate fi ucis creeaza o senzatie de nesiguranta.araci si voi si eu. retorismul imbinat cu un inflacarat lirism. .. %a particularitati de stil.. "logofat" . ceste credinte pun in lumina mentalitatea oamenilor epocii. apoi "luna s$a aratat cu un cearcan rosu.. au un mare efect scenic.oci. Toate refac culoarea locala. "acusica" . 6u e/ista nici o urma de opulenta. ca si denumirile de rang si atributii de tipul ""atman" . *e aceea curtea de la .. " pus de soare" este o capodopera oratorica. nu are fastul unui palat voievodal..)$auz si$i vaz." %uloarea istorica nu lipseste insa..%e bogata e 8oldovaQ. &imba si stilul operei: &imba: Piesa este inspirata din realitatea moldoveneasca a secolului al N. cainii au urlat. "s$am trimes" . "deste" . la &ipnic.2. la %"itila. )ci$colo apare cate un neologism ca "ma opui" sau "involt" . repetitiile simetrice. precum si in frecventa perfectului simplu ("dormii" . "postelnic" . iar o femeie a nascut un copil cu picioare de ied".tavar comunica stolnicului *ragan semnele prevestitoare de nenorociri pe care le observase in noaptea trecuta: tipatul bufnitei de pe castel. in care femeile asteapta toata viata ca barbatii sa li se intoarca din necontenitele razboaie. la Baia. piesa creeaza $ cu mijloacele picturale. si fusul zbarnaie si pluteste..criitorul foloseste $ aparent inadecvat $ graiul popular muntenesc din jurul Bucurestiului.iret. (cu sens de "inalienabil").. )n asprimea fonetica a graiului muntenesc scriitorul$orator care a fost *elavrancea a descoperit valente oratorice..tefan" . dar ritualul care sacralizeaza orice lucru creeaza impresia de fast.. in spiritul militantismului de la '. "vrusei" . -/clamatiile si interogatiile. lirismul tasnind in e/clamatii si metafore grandioase: A"Q saraciiQ. "jitnicer" etc..oievodului lor"Q 8estesugul oratoric al scriitorului atinge sublimul in cateva din celebrele replici ale lui .mulg caierul..la Arbic. ceasta se e/plica prin virtutile oratorice ale vorbirii muntenesti.. la Bacova.. ")nul curge din caier pe fus ca un fir de par..tefan vorbeste ca un poet profet. -a pare mai degraba o gospodarie mai cuprinzatoare. impresionand spectatorii: "A"Q padure tanaraQ.!nde sunt parintii vostriP &a %etatea lba. cadentarile ritmice ale replicilor.Presarati. asa vin suvoaiele in .. . concretizat in cuvinte ca "d$ai fi" . "d$oparte" . Jitnicerul .. "zisei" etc ).la .*estele.. %urtea pare o oaza de stabilitate sugerata de nume ce se trag din vremuri imemoriale ( ca )linca.. sugerata de credinte mistice. pe Teleajen. . care se pierde insa in ritualul torsului si tesutului.. la Bazboieni.

are ca scop obtinere unui efect ma/im. &a )asi. )n anumite puncte de varf sau de coboras ale perioadelor.. . fundamentala a genului epic in care accentul se pune pe nararea faptelor si intamplarilor. comisul )onita ii ameninta pe oamenii aflati acolo cu o povestire din vremea tineretelor lui si din timpul domniei lui 8i"ai . *upa aceea.oda sa ii faca dreaptate. )apa lui . cate un epitet sau cate o caracterizare creeaza pauza potrivita pentru risipirea ecourilor ( ". si Aana.si +oian. moment ce constituie punctul culminamt. in care se incadreaza rand pe rand celelalte povestiri. bubuie tunetele si $ din cand in cand $ cate un trasnet formidabil acopere pentru o clipa totul.. Te"nica narativa este aceea a povestirii in rama.. Povestirea este o specie primara. scriitor al sec. si )uga. *intre figurile de stil retin atentia si cateva comparatii si metafore. 8i"ail . poi.oda ..si fiara palosului Boldur").. flat la "anu ncutei. sentimentele in mod indirect prin intermediul personajului povestitor si a celorlalte personaje prezente. Primul povestitor este )onita comisul de la *raganesti care se intrece la povesti c"iar si cu mos &eonte... NN$lea este unul dintre cei mai mari povestitori romani. . idilicul .adoveanu.. si fiara palosului.oda )apa lui . reprezinta in opera lui .tefan se impune astfel ca un conducator trimis de providenta.!nde sunt batranul 8anuil si +oian.. si .. afara fulgera.BolduriP. ca sa$i ceara lui . Bepetarea lui "si" sugereaza navala impetuoasa.Boierul pleaca iar la putin timp dupa el pleaca si comisul )onita. vine raspunsul scurt ( "PamantQ" ).c"eia.... )onita ii arata actele si voda ii face dreptate.oda. ploua torential.. utorul. inclusiv autorul care devine personaj si care impreuna cu celelalte formeaza rama. si +"erman. si +angur.PamantQ" . si .oda de 8i"ail . legenda.D=anu ncutei este alcatuit din povestiri. ca pe umerii unor uriasiQ" ). de unde si titlul povestirii D)apa lui . ca in e/emplul " .olumul "=anu ncutei" aparut in '<0. iar daca nu ii va face sa ii pupe iapa sub coada.. .. avand ca predecesori pe )on 6eculce si )on %reanga. iar anume sonoritati pe metri egali. si +otca.. )onita comisul in calitate de personaj narator da o e/plicatei ascultatorilor cu privire la iapa sa. mama acesteia de acum si ca la un moment dat soseste un boier caruia ii ofera de baut si povesteste cu el despre necazurile sale cu boierii vecini. Betorismul este intarit de indicatiile scenice date de autor si $ in final $ este contrapunctat de o dezlantuire a sti"iilor.adoveanu (argumentare povestire) 8i"ail ..i pe oasele lor s$a asezat tot pamantul 8oldovei.. Povestirea este o specie a genului epic pentru ca faptele si intamplarile sunt prezentate pe momentele subiectului.adoveanu isi e/prima ideile.adoveanu un moment de rascrucee. 8i"ail .turza.adoveanu in calitate de personaj narator si martor creeaza povestirea cadru. moralitatea.patarul.oda" este prima povestire din volumul "=anu ncutei". in c"ip firesc.. se inc"ina si recunoaste pe boierul de la "an.oda .. si *ajbog parcalabul. Begasim in volum aproape toate elementele povestirilor anterioare: lumea taraneasca.. si %ande" duc spre un fortissimum in scara.tibor si %ande.si )lea =urul comisul.tibor.)n intriga aflam ca cei de fata il incurajeaza pe comisul )onita iar acesta "otaraste sa le spuna povestea. . la %osmin. si 8i"ai .e pare ca ordinea acestor nume in torentul retoric potopitor este studiata. ")apa lui . )onita intra cu mare usurinta la .)n desfasurarea actiunii naratorului povesteste ca in tinerete se afla tot la "anu ncuei cu o alta iapa. urmat de o metafora e/traordinara prin retorismul ei grandios ( ". )i mai spune ca e in drum spre curtea domneasca.

. practic. la curtea domneasca. naratiunea. manual Eumanitas.oda. adică un alt narator $enit la Eanul 'ncuţei) V!apa lui 9odăQ este o snoa$ă (i se află în desc%iderea $olumului de nouă po$estiri.)n deznodamant.adoveanu.oda il intreaba ce s$ar fi intamplat daca nu ii facea dreptate. dialogul si putina descriere. cls) S +ota dominantă a istorisirii comisului !oniţă este umorul) În primul r#nd. D)apa lui . a(a înc#t trebuie pri$ite cu un z#mbet îngăduitor) ?n al doilea r7nd.patiul naratiunii este si el destul de amplu comparabil cu al nivelului si al romanului. iapa era pregătită peste drum) 'ceste două sec$enţe st#rnesc %azul) "eci prin ton (i prin conţinut istorisirea comisului !oniţă are umor) %aracterizare comisul )onita $ )apa lui . Bemarcabil este "arul de povestitor al comisului. . 8os &eonte. principale: )onita. ceea ce il distreaza pe .%omisul le cere ascultatorilor sa priveasca cu luare aminte iapa care Dranc"eaza si rade dezvaluind parca o amintire din alt veac.oda. ncutaL*esi accentul nu se pune pe creearea personajului totusi comisul este caracterizat atat direct de autor cat si indirect prin fapte si limbaj. P!apa lui 9odăQ 3 exerciţiul N.i%ail &ado$eanu) .. scris de . stfel cei de fata isi dau seama ce fel de om e comisul )onita.i%ail &ado$eanu recurge în acest $olum la te%nica literară numită po$estire în ramă sau po$estire în po$estire. deoarece în cadrul firului epic al $olumului inter$in istorisiri relatate de fiecare dată de alt oaspete. cu cele două sec$enţe ale sale) !oniţă îi spune boierului la %an că dacă nici 9odă nu-i $a face dreptate. po$estindu-i necazurile sale) El are marele curaj să-i spună boierului că. îl acaparează pe boier pe timpul popasului acestuia la %an. Vsă poftească măria sa să-i pupe iapa nu departe de coadăWQ) El merge la 9odă (i este primit imediat în audienţă) El do$ede(te încă o dată o îndrăzneală nemaipomenită.oda V!apa lui 9odăQ face parte din $olumul VEanu 'ncuţeiQ).oda. . r7dem de înt#mplarea centrală a po$estirii. comisul este personajul principal (i să$#r(e(te fapte aproape incredibile) *rin extraordinarul lor. ctiunea se petrece la "anul ncutei dar si la )asi. )onita raspunde ca el nu$si i$a vorba inapoi. aceste fapte par mai degrabă in$entate de comis. *omnitorul ii multumeste pentru cinstea facuta la "an si trimite un slujbas domnesc pentru a pune in aplicare porunca lui . predominanta fiind naratiunea. =anu ncutei este o povestire intrucat faptele si intamplarile se petrec in timp si spatiu. dacă nici 9odă nui $a face dreptate. VEanu 'ncuţeQ.oda este o povestire pentru ca are un numar relativ redus de personaje. pag) 0G. dacă nu i s-ar fi făcut dreptate) În toate aceste înt#mplări. vand trasaturile caracteristice prezentate mai sus D)apa lui . %a in orice opera epica sunt utilizate moduri de e/punere. altele secundare:. suntem tentaţi să r#dem de V$itejiileQ comisului. dacă nu-i făcea dreptate. Vsă poftească măria sa să-i pupe iapa nu departe de coadăWQ) !oniţă îi spune lui 9odă că. .oda este o povestire. *escoperim un timp al povestirii intr$o toamna aurie intr$o departata vreme demult cand scriitorul se afla la =anu ncutei D am auzit multe povesti la =anu ncutei si un timp al evocarii comisul )onita evoca fapte si intamplari din tineretile lui. care par cam trase de păr) El apare ca un erou în propria-i po$este) El îl înt#mpină pe boier la %an (i-i urează sănătate) 'poi.. spun#ndu-i lui 9odă că nu-(i ia $orba înapoi (i are iapa pregătită.

de veselie a "anului.ucevei.. %omisul )onita este m7ndru de originea sa de razes de la *raganesti. ")apa lui . *upa ce termina de povestit 4nt7mplarea din vremea tineretii lui.oda. petrecute demult 4n tara 8oldovei. deoarece el este prezent 4n toate povestirile 4ndemn7nd oaspetii sa$si aminteasca 4nt7mplari e/traordinare. 87ndru si orgolios comisul reactioneaza imediat c7nd este ironizat cu privire la calul sau "pintenog de trei picioare".e subliniaza astfel parerea ca )onita comisul are o vasta e/perienta de viata care$l face atot stiutor. av7nd o adevarata pasiune pentru a spune si a asculta povesti. . scris de 8i"ail . Personajul este prezentat 4n mod direct de narator 4n primul plan al naratiunii.. limbajul si modul de a g7ndi. Personaj comun celor doua planuri narative din ")apa lui . %omisul )onita este personajul principal al acestei povestiri. A trasatura dominanta a comisului )onita este dorinta de dreptate si de adevar. narator deoarece a participat direct la 4nt7mplarile relatate. Bazesul se 4ncadreaza perfect 4n atmosfera de basm.oda . ?nzestrat cu "arul povestiri. deoarece 4n cadrul firului epic al volumului intervin istorisiri relatate de fiecare data de alt oaspete. demult "se lua la 4ntrecere p7na si cu mos &eonte la t7lcuirea tuturor lucrurilor de pe lumea asta". dupa cum o afirma 4n fata boierului care povesteste la =anul ncutei. .adoveanu. adica un alt narator venit la =anul ncutei.%aracterizare comisul )onita $ )apa lui .oda %aracterizarea comisului )onita ")apa lui .turza si iapa la care acesta s$a uitat cu uimire. un razes strain care mie 4mi era drag foarte". 6aratorul realizeaza portretul fizic al comisului )onita. asprimea firii si destinul zbuciumat al personajului "era un om nalt. c7ndva.turza i$a facut dreptate comisului )onita le spune celor adunati 4n jurul focului: "dupa asta puteti cunoaste ce fel de om sunt euQ".oda . de a povesti de a se spune lucruri nemaiauzite petrecute. s$am venit la . cre7nd 4n jurul sau placerea de a vorbi. el reuseste sa atraga atentia oaspetilor care 4l asculta "cu barbiile 4naltate si cu oc"ii rotunzi". realiz7nd unitatea acestuia. din tinutul . care sugereaza "otar7rea. comisul )onita este personaj.8i"ail . care constituie principalul imbold spre destainuire...oda" face parte din volumul "=anu ncutei". ceasta comparatie populara arata dorinta arzatoare a lui )onita de a se face . Personajul este caracterizat 4n mod direct de narator si de el 4nsusi (autocaracterizare) si un mod indirect prin faptele sale.oda". "=anu ncute". carunt. 4nsetat dupa dreptate ca cerbul dupa apa de izvor. "striga razasul zb7rlindu$si mustata tusinata". dar este si un personaj permanent al 4ntregului volum "=anu ncutei". e/prim7ndu$si admiratia fata de comisul )onita si subliniind ideea ca acesta este o personalitate des 4nt7lnita la "an "statea st7lp acolo. -l 4nsusi afirma atunci c7nd este 4nt7mpinat de ofiterul cel tinerel: ". cu fata uscata si ad7nc brazdata". Portretul moral reiese din 4nt7mplarea relatata despre .oda" este o snoava si se afla 4n desc"iderea volumului de noua povestiri. .adoveanu recurge 4n acest volum la te"nica literara numita povestire 4n rama sau povestire 4n povestire..

isi sustine cauza prin numeroase dovezi. trasaturile aspre si figura sa trista dezvaluie greutatile prin care trecuse. g. n. este mandru de conditia sa sociala si. razesul nu se da 4nlaturi sa lupte c"iar cu un "corb mare boieresc". )nteligent si curajos.oda . in limitele decentei. emotiile se transforma in tema. este "atru. simte nevoia sa se destanuie. are "arul vorbirii.turza: a. este apropiat de supusii sai si stie sa se bucure de veselia lor.oievodului c7nd 4i aminteste de promisiunea referitoare la cal: "-u vorba nu mi$o iau 4napoi. . dor si ospitalitatea. prin felul de a vorbi si relatia cu celelalte personaje.2<. autorul aduce in prim$plan si c"ipul catorva personaje. considera ca apartine unei lumi aparte. ")apa lui . comisul aduna si aduce cu el toate documentele doveditoare asupra pam7ntului mostenit de la parintele sau. buna dispozitia. %omisul )onita 4ntruc"ipeaza tipul taranului 8oldovean cu cele mai alese virtuti morale: dorinta de dreptate si adevar. dispune de oadevarata arata persuasiunii si a conversatiei. -vocand fapte de demult. curajul. c. i. atoatestiutor. Personajele si povestirile sadoveniene 4mbraca aura legendei. %instit si corect. este personaj real. insusirile fizice. c. =otar7t. b. d. l. c. cautand alte argumente in sustinerea punctului sau de vedere. sunt folosite diverse modalitati de caracterizare: prezentarea directa prin descriere. nu apeleze.dreptate neamului sau si de a nu lasa mostenire copiilor lui ne4ntelegerile cu dusmanii care "au colti lungi si ascutiti". ^. simtul umorului. la inceput este luat de catre cei de la "an drept un mare boier. d.oda. m. )apa$i peste drum".oda 8i"alac"e . ". s. dupa ce a fost pe la multe divanuri de judecata. apare in dubla ipostaza. apare in postura de narator al unei intamplari la care a fost participant direct. cu o bogata e/perienta de viata. p. legendare. incercand sa se consoleze. taran de felul sau. r. ca ultima solutie la judecata lui . fara a fi infatuat. respectuos si mandru. sensibil si demn. nu e/ista sa. 1. demnitatea.!n alt personaj este . portretul fizic este prezentat in primul plan narativ. care care se risipeste datorita atitudinii lui . Primul dintre ele este comisul )onita: a. )onita comisului se emotioneaza si c"iar se teme c7nd constata ca boierul cu care a vorbit la =anul ncutei este c"iar 8i"ail . demn si corect. e. placerea de a asculta si a spune povesti nemaiauzite. . ?ncrezator 4n puterea dreptatii si 4n judecata . prin precizarile autorilui sau ale personajului insusi.oda" de 8i"ail . este istet. este lovit de nedreptatile dusmanilor si incearca sa$sifaca dreptate.oda si repeta gluma referitoare la cal. est constient de calitatile sale.oievodului. j. al zicerii si se confeseaza fara insistenta si fara retinere.imtul umorului. stiind sa$si atraga interlocutorii. firea lui desc"isa 4l fac sa depaseasca situatia si 4i raspunde cu curaj . 0.12 si '.turza. b. cinstea.adoveanu $ caracterizarea personajelor '. f. domn al 8oldovei intre '. are simtul umorului si face "az de necaz. este personaj principal. contactul cu domnitorul ii produce emotii. este mandru de calul sau. o. reactioneaza atunci cand este ironizat. dascalul )oan. este generos.

manifestata insa cu discretie. in ipostaza de domnitor.. este o fire sincera. era de la "răgăne(ti (i $enise pe un cal roib .. se aseamana cu aceasta atat fizic. ".%artane^^ de $iţel sau de berbec . Beferat )apa lui . este o prezenta episodica. este singura prezenta feminina in opera. "angita: a.o( 7eonte aprobă în batjocură ) 1omisul !oniţă nu a fost de acord cu replica lui . d. si in aceasta postura. prin comportare si prin mimica.8os &eonte a.. este la fel de sprancenata si de vicleana. g. dar devine deosebita concesiv. nici t#năr nici bătr#n (i cu faţa .: !ntamplare po$estita are loc într-o . f.Este o . este ironic.i%ail &ado$eanu ... (. vesela si stie sa aprecieze istetimea. c. se dovedeste acelasi om cu simtul umorului. 2. c. prezentat direct prin descriere.e... cat si comportamental. e. prin felul de a vorbi. ^. (i care stătea cu . are simtul umorului. auzite a Eanu . mama sa. iar culturile de toamnă au fost pe măsură) În acel an s-au adunat la Eanu-'ncuţei toţi oamenii ce $eneau din .oda $ povestire pe momentele subiectului . avand simtul umorului. .Fara de sus^^ . le asculta cu atentie pasurile si se dovedeste deosebit de amabil in discutii. prin relatarea faptelor.!apa lui 9odă^^) -NPAG)T)!6.%oncluzii a.) &e simţeau la adăpost căci acest %an semăna cu o cetate (i . este insinuat. sunt stapanite de curiozitate. cărunt. b. este un om priceput la toate. stie sa$l provoace pe interlocutor. ocupaacelasi loc in spatiul naratiunii. pintenog de trei picioare (i slab i se puteau număra oasele . portretul ei fizic si moral este realizat in permanenta prin simetrie cu ncuta cea de demult. franc"etea si vorba de du".grase (i $esele^^ stătea nemi(cat acolo un răză( străin căruia îi plăcea $oia bună (i $eselia) Era un om înalt. . j.i%alac%e &turza) .. b.Eanul 3 'ncuţei^^ este o colecţie de nouă po$estiri scrise de . b..oldo$a) &tăteau la focuri (i p#rleau .'ncutei (i transmise din generaţie în generaţie) >na dintre ele este . imbina intransigenta cu cu bonomia. sunt folosite diferite modalitati de caracterizare: te"nica duiprocuo$ului.(aua naltă^^ .ad#nc brăzdată^^) '$ea ni(te oc%i ageri (i o mustaţă tu(inată) &e $edea că este un om trecut prin $iaţă (i sociabil)Îl c%ema !oniţă comisul .Fara de jos^^ care $oiau să ajungă în .o( 7eonte (i-(i laudă din nou calul spun#nd că este dintr-o $iţă aleasă (i se trage dintr_o iapă la care s-a uitat cu uimire c%iar 9odă . i. 3. dupa ce isi atinge scopul. starneste emotii celor cu care vine in contact si se dovedeste corect... ncuta cea tanara.nici %abar n-a$ea dinspre partea %oţilor^^) !ar în aceste zile ..depărtată $reme^^ . Personajele sunt de o mare diversitate tipologica si caracterizate prin diverse procedee.într-un dos de părete^^) )6TB)+ : "e(i calul arăta astfel comisul se lăuda cu el spun#nd că nimeni nu mai are cal ca al dumnealui) . c#nd se spune că au căzut ploi năprasnice $ara .e incadreaza perfect structurii narative careia ii dau cosistenta si unitate. apare infatisat doar intr$unul din cele doua planuri narative.oda $ povestire pe momentele subiectului )apa lui .

răspunse %otăr#t : ...oda.trei parale^^)!ntr#nd în $orbă răză(ul începu să i se pl#ngă boierului de o . fie martori ai intamplarilor istorisite cu placere si cu ambitia ca povestirea fiecaruia va fi mai impresionanta decat celelalte anterioare. inclusi$ boierul) P!6%T!& %!&8)6 6T : *us pe fapte mari .intamplarile fiind istorisite de )onita comisul.. $ăz#nd că boierul are simţul umorului . unde a auzit multe povesti.=anul ncuteiMM('<0.. 6aratorul precizeaza ca intramplarile ce urmeaza a fi povestite s$au petrecut . este autor a numeroase romane si povestiri. . demultMM.ult %az a făcut $odă pe răspunsul răză(ului (i băt#ndu-l iar pe umăr î(i aminti de oala cu $in ro(u pe care i-o plăti comisul la %an) "E:+<"H. istoria. unul dintre ele fiind inserat in celalalt. iar dacă nici el nu-i $a face dreptate să-i pupe iapa nu departe de coadă)7a această replică toţi cei prezenţi ăncepură să r#dă .) din care face parte si povestirea .la =anul ncuteiMM.Eu $orba nu mi-o iau înapoi) !apa-i peste drum^^) . Povestirea incepe prin descrierea de catre narator a imprejurarilor prin care si fi/eaza timpul. si locul. la intretaierea drumurilor spre Boman si )asi.acuma-s oale (i ulcele^^) "eodată toţi cei prezenţi $ăzură un boier ie(ind dintr-o dro(că (i îndrept#ndu-se spre ei) Era un boier $oini ..istorisire pe care a( pute a să $-o spun^^ completă comisul) 'uzind pro$ocarea comisului .alea 8oldovei. care era (i ea tot (i r#nc%eza (i ea tot la fel speriind o altă 'ncuţă) )apa lui . venit la =anul ncutei. )n volumul . iar răză(ul recunoscu mai înt#i $ocea iar apoi faţa boierului de la %an) "upă ce îi arătă toate actele (i do$ezile pe care le a$ea domnitorul îi recunoscu dreptatea (i imediat trimise slugă la locul faptei pebtru a clarifica lucrurile) Înainte de a pleca boierul îl luă deoparte pe comis (i-l întrebă ce sar fi înt#mplat dacă nu i se făcea dreptate) !oniţă comisul .adoveanu ('.!n loc aparte in creatia sa il ocupa volumul .. Personajele$ naratori sunt fie participanti direct. . iar a doua zise înfăţi(ă la curte spălat (i aranjat) !mediat o slugă apăru (i-l întrebă cu ce treabă a $enit) "upă ce auzi totul soldatul îi dădu $oie să intre în camera lui 9odă) 7u#ndu-(i inima în dinţi .oda $ fisa de lectura 8i"ail ... înarmat cu acte (i do$ezi. scriitor reprezentativ al secolului NN$lea. inceputul fiind de basm. pe cand oamnenii au vazut .o( 7eonte îl asigură că $a fi ascultat (i îl rugă să î(i înceapă po$estirea) "E&?HX>5'5E' '1F!>+!! : 1omisul !oniţă î(i începu istorisirea amintindu-(i de $remurile tinereţii c#nd se afla tot la Eanu-'ncuţei .naratiune in naratiuneMM.. 8i"ail .pricină^^ pe care a mo(tenit-o de l(a strămo(ii săi) Era $orba despre un $ecin de la "răgăne(ti care i-a furat pe nedrept o bucată de păm#nt ) Eotăr#t..)n primul plan narativ al povestirii se fi/eaza timpul si spatiul prin intermediul naratiunii dar si al descrierii. răză(ul plecă . mama acesteia) 9enise cu iapa pe care tot o lăuda (i stătea cu alţi oameni care .. .intr$o toamna aurieMM.poveste in povesteMM sau ..adoveanu recurge la te"nica literara numita ..>$'<3').)apa lui . (i la 9odă . din *raganesti unul dintre cei < povesitori care se intalnesc la =anul ncutei de pe . cu barbă ro(ă . intr$un trecut neprecizat. însă la care era %angiţă altă 'ncuţă.=anul ncuteiMM. Povestirea contine doua planuri narative care se intersecteaza. !oniţă comisul insistă spun#nd că este ăn stare să meargă. (i cu un lănţug de aur la g#t) *olitico(i .civilizatia stravec"e a satului romanesc si natura.intr$o indepartata vreme.un balaur negru in nouriMM si niste . comisul intră (i căzu în genunc%i în faţa domnitorului) 'cesta îi porunci imediat să se ridice . in care a abordat.`+8>7 : 1omisul !oniţă se mandreste cu roibul său : pentru că se trage din iapa lui $odă . oamenii îl in$itară la masă (-ii spuseră 'ncuţei să-i aducă o ială cu $in pe care a platit-o comisul . adica un alt narator.. deoarece in cadrul firului epic al volumului intervin istorisiri relatate de fiecare data de alt oaspete..

oda $ comentariu )n octombrie '<3'." si pana la R.turza"..odaMM..asta$i o poveste pe care as putea s$o spun daca m$a ascultati. cand omul 8i"ail . r<^13'>rj3<ggu 6aratiunea R)apa lui . impreuna cu alti drumeti (care ospatau si beau vin nou conform unui ritual stravec"i)..din ostroavele de la marginea lumiiMM.pasari mari venite . Particularitati compozitionale: )n acest volum. )n aceea toamna gemand de roade.. in mijlocul trecatorilor adunati pe langa focuri sa vorbeasca si sa petreaca. )apa lui . de mos &eonte. comisul se lauda cu descendenta calului sau din . l doilea plan narativ cuprinde istorisirea comisului )onita.MMetc. ceasta consta in faptul ca intr$o povestire se insereaza ' o alta povestire. deasupra pu"oaielor 8oldovei").vrednic de mirareMM.. cand a daruit *umnezeu rod bogat in podgoriile din Tara$de$Jos.. procedeu pe care il intalnim si in literatura universala. el se uita zambind de la fereastra desc"isa si$si mangaia barba") corespunde celui de al doilea plan si ar putea fi intitulata: RA intamplare din vremea lui 8i"ail . se afla ncuta cea tanara. "si pana la sfarsit) constituie o revenire la primul plan si ar putea fi intitulata R!rmasul iepei lui . apartinand parca basmului eRsi spuneau oamenii ca ar fi vazut balaur negru in nouri.oda" desc"ide volumul intitulat R=anu ncutei" ('<0... domnilor mei. trecea in eternitate. Planul narativ se intrerupe pentru a consemna reactiile celor prezenti si pentru a descrie splendoarea peisajului in acea zi frumoasa de toamna.). care vesteau razboi si belsug la vita de vie. si se sparie de el alta ncuta")reprezinta primul plan narativ si ar putea fi intitulata: Rintr$o seara de toamna. la =anul ncutei".. fiind prima dintre cele noua povestiri reunite in aceasta carte. 8oldova si taranul. Rdemult"). Te/tul ar putea fi impartit in trei secvente: Prima (de la inceput si pana la R dar rasul ei tot traieste... treia secventa (de la R)aca de ce.>). "angita la fel de frumoasa si de vioaie ca mama sa. domnilor mei. Printre acestea se gaseste si )onita comisul din *raganesti. autorul a utilizat te"nicainsertiei (povestirii in rama). reularea lui se face prin enunturi de tipul : . prima constituind Rrama" celei de a doua. naratorul se afla la =anul ncutei. la =anul ncutei si la care el participase in mod direct pe cand era tanar. -l nareaza in timpul prezent o intamplare din trecut.MM. iar cand firul epic se intrerupe din cauza alternantei celor doua povestiri..cum va spuneam. autorul evidenteaza reactile "angitei celei tinere la istorisirea comisului pe care acesta o reia insa in data. care este narator$personaj in povestire..numai pielea si ciolaneleMM.adoveanu (nascut in '. Rintr$o departata vreme". prilej de petreceri si de povesti la =anul ncutei. caci era . ce avuse loc tot aici. ale carei componente erau: trecutul. !niversul operei: Primul plan al povestirii se incadreaza intr$un trecut indepartat eRintr$o toamna aurie".. scriitorul isi insemnase popasul in veac printr$o opera monumentala. insa nec"ezatul calului sau ii ofera comisului prilejul de a isi relua istorisirea din trecut. cel de al doilea plan al naratiunii se intrerupe pentru ca de data asta.. *in nou. ici. Provocat de unul dintre interlocutori.oda". . care$i uimeste pe ceilalti prin calul sau ..)apa lui . !rmarind structura naratiunii se constata ca autorul foloseste procedeul insertiei care este anuntata prin constructia . doua secventa narativa (de la R %um va spuneam..

%a si acum. care isi aminteste . i$a placut felul in care '$a intampinat comisul si '$a intrebat unde se duce. l doilea plan narativ cuprinde istorisirea comisului )onita. le starneste uimirea celorlalti drumeti prin calul Rvrednic de mirare" pe care venise: R-ra calul din poveste. la "an.. iar calul sau constituie doar un prete/t pentru a povesti. razesul si$a dat seama ca$' are in fata pe boierul de la "an. pentru ca acesta sa$i dea inapoi pamanturile rapite de altii.oda. vec"iul "an are o aura de legenda. pe cand noi toti cei de fata. comisul le cere din nou drumetilor sa se uite la calul lui Rca la un lucru rar": Rpentru ca aista$i mostenire din iapa lui . neclintit intr$un dos de parete. cestui boier Rmarunt la stat.. comisul se oprise la "anul ncutei si statuse in preajma focului Rcu alti oameni care acuma$s oale si ulcele". menit sa creeze o atmosfera propice ascultarii: R. dupa aceea. caci toamna. Personajele alcatuiesc doua grupuri simetrice: ncuta cea tanara 9 ncuta cea de demult: Povestitorul o prezinta pe prima ca fiind Rtot ca ma$sa de sprancenata si de vicleana". in consecinta. Ratunci sa pofteasca maria sa sa$i pupe iapa nu departe de coada". cest razes strain imbracat in "aine de stofa aspra. comisul este poftit la . intr$o pricina cu niste pamanturi.) la care s$a uitat cu mare uimire c"iar maria sa . )maginea celeilalte ncute (cea de demult) se contureaza din cuvintele comisului. %and 8i"ail . Bevenirea la primul plan narativ se face in ultima parte a te/tului. impartind bucate si raspandind voie$buna. . ale carei intamplari se petrecusera intr$un trecut si mai indepartat.oda 8i"alac"e .. Belatarea este precedata de un adevarat ritual pregatitor. %u multe vorbe.". cu barba rosa rotunjita" si cu lant de aur la gat.turza". obrazul cu mustata tusinata parea ca rade cu tristeta". Boierul s$a veselit auzind vorbele comisului si a primit din partea acestuia o oala cu must rosu. cesta este primul plan narativ in care povestitorul este si personaj. gospodari si carausi din Tara de . %omisul este al doilea narator$personaj. ajungand la )asi.us. )n vremea tineretii sale. s$a urcat in trasura si a plecat. cu fata uscata si adanc brazdata. iar in jurul lor umbla R ncuta cealalta.turza i$a poruncit sa se ridice.turza 1. comisul )onita calatorea spre )asi (capitala 8oldovei). Teama lui nu tine insa decat o clipa.sezat langa apa 8oldovei. pielea era scrijelita in creturi marunte si nenumarate. doua zi..oda". rezemata de usor". %and comisul isi incepe istorisirea. la rascruce de drumuri si de destine. inainte de a manca tipsia cu jar. cu saua inalta pe dansul. intrucat domnitorul $ om cu simtul umorului $ apreciase gluma si nu se suparase. un trimis al *omniei pleaca la *raganesti sa faca dreptate. il provoaca pe comisul )onita la o destainuire: el promite sa le spuna celor aflati la "an. cum. cu manunc"iul de ogrinji sub bot. intrucat in preajma lui s$au petrecut intamplari Rinfricosate" despre care povestesc drumetii stransi in jurul focului. 6umai pielea si ciolaneleQ !n cal roib. ne asezam in juru$i pe butuci si pe protapurile caralor. in jurul mustatii tusinate si la coada oc"ilor mititei. *upa ce descrie cadrul actiunii. Ac"iul lui era aprig si neguros. pintenog de trei picioare. era vremea povestilor. rumena in obraji si iute. cu barbiile inaltate si cu oc"ii rotunzi". pe poarta "anului a intrat trasura unui boier insotit de slujitori.. mama acesteia. cu intentia de a i se infatisa domnitorului. pe vremea domniei lui 8i"ail . naratorul aduce in prim$plan pe unul dintre oa netii "anului:comisul )onita de la *raganesti. si daca nici domnitorul nu$i va face dreptate. Portretul acestuia pare a fi al unui om obisnuit: R-ra un om inalt. carunt.orbele ironice ale lui mos &eonte la adresa calului. Tocmai cand )onita se pregatea de plecare. care si ea s$a dus intr$o lume mai putin vesela". R ncuta cea tanara sta in prag. si cazand cu fata la pamant isi varsa tot amarul adunat in atatia ani..oda. razesul i$a povestit boierului ca se duce la . povestea acestui animal care se trageaRdintr$o iapa tot pintenoaga (.

Primul R-ra calul din poveste. rezemata de usorul usii". %omisul de acum 9 comisul cel tanar se aseamana prin placerea de a inc"ina vinul si de a$si face prieteni: Rinc"ina oala catre toate obrazele.n.oda $ povestire În acel an s-au adunat la Eanu-'ncuţei toţi oamenii ce $eneau din . calul Rnec"eza deodata subtire si ranji inspre noi ca un demon ".'ncutei (i transmise din generaţie în generaţie) >na dintre ele este . c#nd se spune că au căzut ploi năprasnice $ara . acestui barbat ii place sa spuna Ristorii" din trecut.oda $ povestire . inainte de a manca tipsia cu jar. nici t#năr nici bătr#n (i cu faţa . . parca ar avea o amintire din alt veac si din acele zile ale tineretii mele". .pecia literara: R)apa lui .). tunci cand in "an se face. Prin aceste trasaturi... *in spusele comisului.. plecarea). 8ereu gata de drum (dar amanand. de parca ar apartine unei geografii magice. de fiecare data.i cand ranc"eaza el si rade.oda" era tot pintenoaga si Rranc"eza si radea" ca si urmasul ei. . "anul are ziduri groase." al basmelor. ca si cand ar reprezenta acelasi c"ip. %ontopirea celor doua imagini se face in final: R)aca de ce (spune comisul) trebuie sa va uitati ca la un lucru rar la calul meu roib..oda.!apa lui 9odă^^) !ar asta se înt#mpla într-o . asculta cu oc"ii dusi cantecele lautarilor"(acum) si R%um s$a apropiat (boierul venit la "an n. opera literara discutata se incadreaza in specia literara povestirea.. ca de cetate si porti ferecate care il izoleaza de lumea din afara. "anul este si locul in care drumetii mediteaza asupra vietii si asupra mortii. )apa lui .. iar culturile de toamnă au fost pe măsură) )apa lui . . auzite la Eanu . %alul de acum al comisului 9 . 6umai pielea si ciolanele ".grase (i $esele^^ stătea nemi(cat acolo un răză( străin căruia îi plăcea $oia bună (i $eselia) Era un om înalt. . eu i$am inc"inat oala cu vin si i$am poftit sanatate" (comisul cel tanar).nici %abar na$ea dinspre partea %oţilor^^) !ar în aceste zile . tot in locul acela.oda" este o naratiune in care faptele sunt relatate din ung"iul povestitorului(participant la episodul petrecut). se spun Rpovesti" despre intamplari trecute.depărtată $reme^^ .i%ail &ado$eanu .. reinviind astfel timpul devenit amintire. "anul devine un salas de nemurire. vem impresia ca doua fotografii se suprapun.oldo$a) &tăteau la focuri (i p#rleau .Eanu 3 'ncuţei^^ este o colecţie de nouă po$estiri scrise de . reiese ca si Riapa lui . cărunt.. istorisiri prin care naratorii pastreaza viu timpul de altadata..oda" par a fi coborati din basm9legenda..iapa lui . =anul ncutei este insa deosebit de toate acestea. pintenog de trei picioare: pentru ca aista$i mostenire din iapa lui . un moment.ad#nc brăzdată^^) '$ea ni(te oc%i ageri (i o mustaţă tu(inată) &e $edea că este un om trecut prin $iaţă (i sociabil) . in interiorul caruia e/presii ca: Rvremea vec"e" sau Rdepartata vreme" ec"ivaleaza cu R fost odata.ituat langa apa 8oldovei (adica.ca: Rsi ncuta cealalta sedea ca si asta. )n acest mod. liniste. )nteresul cititorului se concentreaza mai mult asupra intamplarii decat asupra personajului.Fara de jos^^ care $oiau să ajungă în . )maginea "anului: =anul ca spatiu in care se aduna drumetii mai apare in literatura romana (la .patiu al belsugului si al veseliei..%artane^^ de $iţel sau de berbec) &e simţeau la adăpost căci acest %an semăna cu o cetate (i ..lavici sau %aragiale). intr$un spatiu legendar). dar si in literatura universala. )n interiorul lui.Fara de sus^^ .

!+85!4': ?l c%ema !oniţă comisul . cărunt. oamenii îl in$itară la masă (-ii spuseră 'ncuţei să-i aducă o ială cu $in pe care a platit-o comisul . însă la care era %angiţă altă 'ncuţă.trei parale^^) !ntr#nd în $orbă răză(ul începu să i se pl#ngă boierului de o .de 3 &us a . (i la 9odă . (i care stătea cu .. mai ales în jurul mustăţii Vtu(inateQ (i a oc%ilor mititei) *ri$irea sa do$edea spirit de obser$aţie. cu barbă ro(ă . mama acesteia) 9enise cu iapa pe care tot o lăuda (i stătea cu alţi oameni care ..i%alac%e &turza) .. naratorul 3 autor aduce în prim plan un personaj care. (i cu un lănţug de aur la g#t) *olitico(i .acuma-s oale (i ulcele^^) "eodată toţi cei prezenţi $ăzură un boier ie(ind dintr-o dro(că (i îndrept#ndu-se spre ei) Era un boier $oini .o( 7eonte aprobă în batjocură ) 1omisul !oniţă nu a fost de acord cu replica lui .o( 7eonte îl asigură că $a fi ascultat (i îl rugă să î(i înceapă po$estirea) "E&?HX>5'5E' '1F!>+!! : 1omisul !oniţă î(i începu istorisirea amintindu-(i de $remurile tinereţii c#nd se afla tot la Eanu-'ncuţei .Este o istorisire pe care a( pute a să $-o spun^^ completă comisul) 'uzind pro$ocarea comisului .oldo$ei) VEra un om nalt.!+'+8 : *us pe fapte . pintenog de trei picioare (i slab i se puteau număra oasele . cu faţa uscată (i ad#nc brăzdată Q. comisul intră (i căzu în genunc%i în faţa domnitorului) 'cesta îi porunci imediat să se ridice . răză(ul plecă .. !oniţă comisul insistă spun#nd că este ăn stare să meargă..Eu $orba nu mi-o iau înapoi) !apa-i peste drum^^) . era de la "răgăne(ti (i $enise pe un cal roib . din Fara . de la "răgăne(ti. răspunse %otăr#t : . iar răză(ul recunoscu mai înt#i $ocea iar apoi faţa boierului de la %an) "upă ce îi arătă toate actele (i do$ezile pe care le a$ea domnitorul îi recunoscu dreptatea (i imediat trimise slugă la locul faptei pebtru a clarifica lucrurile) Înainte de a pleca boierul îl luă deoparte pe comis (i-l întrebă ce s-ar fi înt#mplat dacă nu i se făcea dreptate) !oniţă comisul .. iar dacă nici el nu-i $a face dreptate să-i pupe iapa nu departe de coadă)7a această replică toţi cei prezenţi ăncepură să r#dă . inclusi$ boierul) *>+18>7 1>7.(aua naltă^^ . din ţinutul &ucce$ei. înarmat cu acte (i do$ezi. profunzime (i experienţă de $iaţă: Voc%iul lui era aprig (i negurosQ) $ caracterizarea . prin plăcerea de a sta de $orba cu ceilalţi (i de a-i incita la po$estit. de$ine sufletul grupului format din cei nouă călători care au poposit la %an) 1omisul !oniţă era un răze( străin..într-un dos de părete^^) "e(i arăta astfel comisul se lăuda cu el spun#nd că nimeni nu mai are cal ca al dumnealui) . $ăz#nd că boierul are simţul umorului . iar a doua zise înfăţi(ă la curte spălat (i aranjat) !mediat o slugă apăru (i-l întrebă cu ce treabă a $enit) "upă ce auzi totul soldatul îi dădu $oie să intre în camera lui 9odă) 7u#ndu-(i inima în dinţi .pricină^^ pe care a mo(tenit-o de l(a strămo(ii săi) Era $orba despre un $ecin de la "răgăne(ti care i-a furat pe nedrept o bucată de păm#nt ) Eotăr#t.o( 7eonte (i-(i laudă din nou calul spun#nd că este dintr-o $iţă aleasă (i se trage dintr_o iapă la care s-a uitat cu uimire c%iar 9odă .ult %az a făcut $odă pe răspunsul răză(ului (i băt#ndu-l iar pe umăr î(i aminti de oala cu $in ro(u pe care i-o plăti comisul la %an) )apa lui voda @ caracterizarea comisului ionita "upă ce îl introduce pe cititor în atmosfera locului.

ca (i stăp#nul ei. din ţinutul &ucce$ei.ulţumirea pe care o simte după ce i s-a făcut dreptate arată încrederea pe care (i-a recăpătat-o în judecata domnească) *ăm#ntul mo(tenit din mo(i strămo(i răm#nea astfel. la ade$ăratul proprietar. trăd#nd greutăţile prin care trecuse) Era sociabil. s-a dus s-o caute la 9odă. nici de trudă)Q &tăp#nul se m#ndrea cu descendenţa calului dintr-o iapă Vtot pintenoagăQ la care se uitase cu uimire c%iar (i domnitorului . umaniz#ndu-se) 7egătura dintre stăp#n (i fiinţa necu$#ntătoare era însă foarte profundă) 1alul părea că impărtă(e(te cu stăp#nul t#lcul ad#nc al unor înt#mpări de demult: VXi c#nd r#nc%ează (i r#de. le arată drumeţilor că aceasta era înzestrată cu însu(iri deosebite fiindcă se trăgea dintr-o V$iţă nobilăQ) "e(i era slab. pentru că are cu ade$ărat %ar de po$estitor) ?oarte m#ndru de iapa lui. în legătură cu mo(tenirea strămo(ească) &pirit desc%is (i înzestrat cu umor. de la "răgăne(ti. profunzime (i experienţă de $iaţă: Voc%iul lui era aprig (i negurosQ) <brazul său umbrit de mustăţi părea că r#de cu tristeţe. căruia îi plăcea să descifreze t#lcul ad#nc al lucrurilor (i al înt#mplărilor : Vse lua la întrecere p#nă (i cu mo( 7eonte la t#lcuirea tuturor lucrurilor de pe lumea asta) Q) El este gata întotdeauna de drum. trezind %azul (i c#(tig#nd simpatia acestuia) 1u decenţă. în care el (i-a petrecut tinereţea (i pe care încearcă să o dez$ăluie celor care îi ascultă po$estirile. atunci c#nd a a$ut ne$oie de dreptate.i%alac%e &turza) . el (tie cum să-(i atragă interlocutorii) *rezenţa $oie$odului îi pro$oacă o emeoţie puternică (i aceasta cre(te (i mai mult în momentul în care î(i dă seama că boierul cu care glumise la %an era însu(i domnitorul) El î(i recapătă însă cumpătul c#nd $oie$odul îi cere documentele (i îi dă astfel prilejul să-(i susţină cauza prin multe do$ezi) . de(i farmecul dulce al po$e(tilor îl ţinea pe loc) *erse$erent (i demn. cu calul în(euat. parcă r#dea Vca un demonQ. care a (tiut să scoată la lumină ade$ărul) . parcă împrumutase o parte din trăsăturile acestuia.odul cum nec%eza calul. din Fara . cu faţa uscată (i ad#nc brăzdată Q. st#rne(te spaima (i uimirea 'ncuţei) 5oibul semăna mult cu stăp#nul. cărunt.1omisul !oniţă era un răze( străin. care a (tiut totodată să-i aprecieze $orba de du%) mintiri din copilarie de )on %reanga .oldo$ei) VEra un om nalt. calul era rezistent la drum (i nepretenţios la %rană: V7a m#ncare se uită numai cu un oc%i (i nu se supără c#nd îl las neadăpat)Q +u cuno(tea oboseala (i greutăţile: V 'semenea cal uscat (i tare nu (tie de ne$oie. îi plăcea să înc%ine (i să discute cu toţi drumeţii) &ensibilitatea cu care era înzestrat îl făcea să asculte c#ntecele lăutarilor cu plăcere (i nostalgie. de drept. parcă ar a$ea o amintire din alt $eac (i din acele zile ale tinereţii mele) "upă asta puteţi cunoa(te ce fel de om sunt euWQ comisul consideră că iapa aparţine unei lumi legendare. Vcu oc%i du(iQ) 1omisul era un ominteligent (i înţelept. subţire. mai ales în jurul mustăţii Vtu(inateQ (i a oc%ilor mititei) *ri$irea sa do$edea spirit de obser$aţie. iar umorul său este apreciat de cei care-l înt#lnesc (i îl ascultă po$estind. în m#ndria de a fi cunoscut personal un domnitor drept. este respectuos (i m#ndru. el a a$ut curajul să nu-(i ia $orba înapoi în faţa domnitorului.#ndria lui de răze( apare în felul său de a $orbi.de 3 &us a .

printre care si 6ica. ltele seamana cu eroii din basme: 8ogorogea e certaret ca +erila. dovedind un scriitor pe deplin format. proape toate sunt conturate sumar. *e aceea. %onstructia te/tuala nu urmeaza rigorile compozitiei clasice. evocarea indreptandu$se asupra casei parintesti. pupaza din tei. )n acest capitol. fara ca portretul care l$i se face sa fie adancit in mod deosebit.fantul 6icolaiE pentru a$i indemna in acest sens. la scaldat. )n capitolul al ). un tablou fidel al unei lumi traind in spiritul obiceiurilor fi/ate printr$o e/istenta multimilenara. tipologic vorbind. Principala grija a autorului este insa evocarea varstei de aur pentru ca. eroul sau este Dcopilul universalE (+. eroul va avea parte de o serie de peripetii: caderea in Azana. dandu$i o imagine asupra lumii. asa ca primesc in dar pe D%alul BalanE si D. apoi la scoala de cati"eti din #alticeni. Proiectata in spatiul unui sat moldovenesc de munte de la mijlocul secolului trecut. eroul devenit adolescent este infatisat urmandu$si in continuare drumul. Bememorarile intereseaza in masura in care au contribuit la formarea lui 6ica. Partea ) se desc"ide cu evocarea scolii. unde s$a adunat o multime de baieti si fete. %artea este un DromanE al varstei inocente si al formarii. constient de valoarea propriei creatii. asa cum i$o pastreaza amintirea. ci si specificul mediului ambiant. D mintiri din copilarieE este si o evocare a satului traditional. umplerea de raie capreasca. scriitorul nu urmareste o ordine cronologica a desfasurarii faptelor.asile $ D"arnic si rusinos ca o fata mareE etc. *ar copiii nu inteleg rostul invataturii. &umea in care patrunde eroul este inferioara celei din care tocmai a iesit.tan PatitulE. pare c"ipul mamei. )zvoarele de inspiratie sunt autobiografice. care ii permite sa nuanteze caracterele. prin caracterizare directa.ocola.marandita e o Dzgatie de fataE. iar evocarea se face din perspectiva indepartata a maturitatii. ci selectarea acelor momente ce constituie puncte de referinta in formarea eroului. %reanga reuseste sa le sc"iteze o individualitate prin te"nica detaliului. . ca om. fiind dominata de un impuls afectiv greu de stapanit: nostalgia. imbogatindu$i universul cunoasterii. iesirea din taramul miraculos al copilariei. iar 6ica se simte aici lipsit de aparare in fata vietii si a timpului ireversibil. sederea in gazda la )rinuca. )n cele patru parti. Bupt de vatra satului. . cu conditiile in care tinerii urmau scoala. 8ulte personaje se retin prin lapidarele si e/presivele caracterizari pe care le face autorul: . badita .$lea. 6ica Aslobanu pare o varianta a lui %"irica din povestea D. 6ica va raspunde numai la staruintele mamei si ale bunicului *avid %reanga. in toamna lui '. 6ica pleaca impreuna cu bunicul sau la scoala din Brosteni. *ialogul cu propriul cuget (din debutul partii a )))$a) este o modalitate de disimulare a intentiilor unui artist genial. ici.criitorul urmareste procesul formarii adolescentului 6ica in raporturile lui cu viata sociala. ca elev la scoala domneasca din Targul 6eamtului.D mintiri din copilarieE reprezinta opera de maturitate artistica a lui %reanga. prin actiune ori limbaj. paraseste satul pentru a urma seminarul de la . copilaria nu reflecta numai dominantele varstei. etc. memoria afectiva a eului narator reface drama adolescentului care. odata cu intamplarile din copilarie: uratul de nul 6ou. cu un stil rafinat si cu o e/ceptionala capacitate de fi/are a unui univers uman necunoscut pana atunci in literatura romana.((. )nceputul partii a ))$a sta sub semnul lirismului nostalgic. 6umarul personajelor ce apar in D mintiri din copilarieE este relativ mare. al modelarii umane. fuga cu pluta pe Bistrita. ceasta despartire reprezinta dezradacinarea din universul =umulestilor. daca prin amanunte 6ica este propria sa ipostaza. ridicata prin stradania parintelui. %alinescu): Dasa eram eu la varsta cea fericita si asa cred ca au fost toti copiii de cand lumea asta si pamantulE.

lteori cuvintele capata forme neasteptate sau sunt asezate in combinatii surprinzatoare. impresionand prin modul in care DspuneE. ce calamandros a fostE. a caror menire este sa ingroase. sa caricaturizeze: fetele sunt DdracoaseE. scriitorul surprinde cu luciditate procesul anevoios al devenirii sale intelectuale. autentica. se ingroasa o trasatura. placerea de a glumi. de marcare a sc"imbarii. toti trei alcatuind in literatura romana o serie usor de recunoscut prin elementele comune ale artei lor narative. nu lipsita de contradictii. si inzestrat cu "ar. DprostalaiE. placandu$i sa imite. prin care se caracterizeaza o situatie. stfel. Basul este starnit si de prezenta termenilor familiari. dincolo de toate celelalte portrete. rapiditatea cu care se deruleaza ispravile. cum ar fi: D*$apoi cu smantanitul oalelor. manuind cu abilitate rasplata si pedeapsa. dinaintea usiiE etc. uluitoarea navala a intamplarilor. %reanga o evoca mai intai ca pe o fiinta cu daruri fantastice: Dcu adevarat ca stia a face multe si mari minunatii: alunga norii cei negri de pe deasupra satului nostru si abatea grindina in alte parti. . dar cu un devotament nemarginit. iar intamplarile si oamenii prind viata.oia buna este intretinuta si de placerea autorului de a presara naratiunea cu zicale. iar in postura de elev acelasi erou este Dslavit de lenesE. )postazele devenirii releva fatetele personalitatii sale.maranda este fiica de vornic si avand frati cu invatatura se socoteste superioara sotului ei ca putere de intelegere a lucrurilor. apartine si spiritului inalt si lutului din care se trage. in care cazi ca intr$o capcana. Tipologic.adoveanu. %reanga este un povestitor desavarsit. . "eQ bine ai venit. 6ica este personajul constitutiv al te/tului. sa parodieze. Principala trasatura a operei lui %reanga este tendinta scenica. )n aceasta privinta.criitorul provoaca rasul permanent (cu rare momente de seriozitate nostalgica). devine puternic evocatoare. tunci. Dun pierde varaE impins spre invatatura de mama si bunicul sau. afara. nepurceleQE. ca si in povesti. bogata in verbe. iar baietii DmangositiE. framantat din D"uma din =umulestiE. fraza. %a structura a unei e/istente. ca o fiinta autoritara. sa gesticuleze. !rmarind evolutia scolara a lui 6ica. DAm din doi oameniE. pastrand astfel coerenta si unitatea episoadelor. -l scrie ca si cum ar trebui sa$si interpreteze te/tul. el se afla intre )on 6eculce si 8i"ail . A alta trasatura a operei D mintiri din copilarieE este dinamismul anecdotic. privind totul dintr$o perspectiva care amuza. cu vointa neclintita. bsenta portretului fizic concentreaza atentia spre cel caracteriologic. D!rsul nu joaca de buna voieE etc). !morul lui %reanga se vadeste mai ales in e/primarea poznasa. drept pentru care naratorul gaseste formula de trecere. )n nici o imprejurare nu$si uita insa interlocutorii imaginari. intr$o siretenie a frazei. e/primarea este vie. pur si simplu. se face o aluzie ironica sau. dar si cu tact pedagogic. D)nsa ce ma privesteP 8ai bine sa ne cautam de ale noastreE. D"ojmalaiE etc. si in jurul sau sunt reunite toate semnificatiile. . e/agerand. devarata forta a lui %reanga se manifesta cand incepe sa nareze. 6u intotdeauna intre ele e/ista legaturi de fond. sa intre in pielea fiecarui personaj. .tefan a Petrii e barbat "arnic si gospodar. Dg"iavoliE. cu e/presii populare si vorbe de du". -roul este: Dslavit de lenesE. mucalita. autoironizandu$se. dar %reanga il lauda pentru placerea de a se juca cu cei mici si pentru munca depusa pentru a$si intretine familia. boala de care sufera eroul este o Dcinstita de "oleraE. sa e/agereze. zeflemizand.maranda este o fire mai aspra. )nsa. %a fire e moale.8ai bine conturate sunt portretele parintilor: . te"nica orala a spunerii. infigand toporul in pamant. %reanga isi pastreaza in D mintiri din copilarieE.i dupa cum am cinstea sa va spunE sau Dva puteti imagina (L)E. 6ica se contureaza de la indeterminare la autodeterminare. 6ica se defineste si in relatia cu celelalte personaje ale operei menite sa infatiseze varietatea firii umane. sa treaca de la monolog la dialog. ea se inscrie in portretul clasic al mamei. sa e/agereze. carora li se adreseaza direct: D. dar dispretuieste invatatura. poi este vazuta prin modul in care isi manifesta grija fata de casa si de destinul copiilor. mos %"iospec ciubotarul il intampina pe 6ica strigand: D=e. . se provoaca rasul (DTot patitu$i priceputE. *in punct de vedere al artei narative. care isi iubeste copiii fara sentimentalisme.

nemijlocit.aoleuMM. cesta este completat de alte virtuti. si nu a scrisului. *esi scrise.. prin nume sau porecle amuzante (Traznea.. verbe si pronume la persoana intai: . dativ etic.. *emonstratie apartenenta la gen *ezvolta cel putin doua argumente pentru care consideri ca . asa cum se intampla si in poezia &acul.. &imbajul sau il face inconfundabil. unele au aspect fonetic moldovenesc. . .. apartinand liricii populare. e/clamatii. .. . . D"utaE etc. %reanga nu copiaza limba taraneasca.sa amMM.celasi umor este starnit si prin caracterizare ironica (fata )rinucai era Dbalcaza si lalaie de$ti era frica sa innoptezi cu dansa in casaE). Da bancaniE. reuneste amanunte sugestive ale portretului moral. dar in lirica erotica eminesciana. elementele de versificatie care sunt dominante in gen liric. etc. e/presivitatea limbii sale provine din comparatii si din prezenta altor tropi: Dplangea ca o mireasaE. ci o recreaza si o toarna in tiparele unei rostiri individuale. a e/presiilor specifice limbii vorbite sau a intrebarilor si e/clamarilor. poezia este ca specie literara o doina.emnul distinct al oralitatii este.tipaMM si . prin termenii specifici folositi. fiind o poezie populara. frazele "umulesteanului urmaresc sa creeze impresia de spunere.. si prin aceasta atitudine limbajul primeste accente afective. Arala e si sinteze frazei. ale "aiducului. lteori in te/t apar versuri populare sau forme ritmate. prezenta eului liric.care stie sa c"iteascaMM. c onform argumentelor mai sus mentionate.. prin modul e/primarii si prin oralitatea stilului.sunt scaldatMM.L. pricepera. )n al doilea rand.. prin autopersiflare (6ica era Dslavit de lenesE) sau prin prezentarea unor oameni si scene care starnesc "azul. rima imperec"eata. sadar. de unde provine si originalitatea.. intalnim elementele de versificatie specifice creatiilor populare: ritmul tro"aic. )n plus. a interjectiilor si verbelor imitative (DtroscpleoscE. Da bazaiE. %omentariu la poezia &acul de 8i"ai -minescu A tema abordata de 8i"ai -minescu este iubirea.m$am lasatMM..am crescutMM. abundenta e/presiilor onomatopeice. *e asemenea.sunt frecatMM. a unui stil foarte original... ca in operele epice.. solicita interlocutorii. profunde. . dar nespecifice.cum am ajuns sa incercMM. %"iorpec). .crisul lui %reanga este lipsit de metafore.. etc. limbajul e/presiv este sustinut de o gama variata de procedee e/presiv$artistice: $enumeratia de e/: .. este prezenta vocea poetica redata in te/t prin marcile le/ico$gramaticale...6u apare actiune. in ciuda aparentelor. *ar. Dmi$i era a invata cum nu ii e cainelui a linge sareE.si mai stie sa inoateMM. indiferent. iar elementele cadrului natural constituie doar decorul unei iubiri romantice.. el se implica.. +atlan. Prima repetitie evidentiaza marmorat.sa fiuMM. . patimase. de a lupta pentru dreptate sociala in randurile multimii societatii de a savarsi actul justitiar in calitate deLL. redate la nivel stilistic de repetita verbului .LLL MM apartine genului liric.m$MM. utorul lasa cuvintele sa se insire dupa o ordine a vorbirii.) dar si multimea zicerilor tipice. multe sunt regionalisme. )n primul rand. %reanga nu povesteste rece.. mai intai. ne aflam in prezenta unui limbaj artistic. . . nu apar personaje. nu e/ista un narator.MM. iuteala si calitatea luptatorului. lipsesc aproape complet neologismele. deLL apartine genului liric. %uvintele cele mai numeroase din D mintiri din copilarieE sunt de origine populara. in care se transmit puternice sentimente de dorinta ale unui personaj tanar. unde topica este mai controlata.si mai stie de calareMM. opera apartine genului liric. apreciaza. +enului liric ii sunt caracteristice transmiterea in mod direct a sentimentelor. Poetul . urmata de verbe de o mare forta e/presiva: . sentimentul dragostei pentru fiinta iubita se imbina cu admiratia fata de frumusetea naturii.sunt nascutMM. intrucat indeplineste conditiile de apartenenta la acest gen.a stiMM $ .ardeMM. rta lui %ranga nu se opreste insa aici. limbajul e/presiv. .. Pasiunea arzatoare a acestuia este e/primata cu ajutorul interjectiei . utorul isi marc"eaza participarea sufleteasca prin interjectii. ceasta creatie eminesciana este o opera lirica intrucat sentimentele poetului sunt e/primate in mod direct. . participa sufleteste.

5. plutind pe undele lacului sub lumina lunii. 8i"ai -minescu gaseste drumul cel mai scurt . personaje sau narator. eterna. ceste sentimente sunt communicate in mod direct de catre eul liric care se adresaeza doar siesi. &acul de 8i"ai -minescu $ argumentare ca este opera lirica d )ntreaba despre &acul de 8i"ai -minescu $ argumentare ca este opera lirica : 8i"ai -minescu este cel mai mare poet roman apartinand perioadei marilor clasici si este autorul unei opere unice prin profunzime. )ubita apare astfel ca o proiectie imaginara in visul poetului. caracterizata printr$ o usoara seninatate si calma resemnare caci faptul naturii dimunueaza tristetea. realizand cadrul natural specific liricii romantice alcatuite dintr$o natura lu/urianta. )ntensitatea tristatii. barca. sa se e/plica faptul ca in poezie nu e/ista actiune. din care izvorasc deceptia si singuratatea care se consuma in acelasi decor.MM 9 Trairile interioare. dureroasa.. MM cutremura MM. ascult. MMsa sarim MM. o anumita atmosfera poetica. la posibilitatea implinirii ei in decorul fascinant al codrului. in stransa legatura cu acesta fiind e/primate si sentimentele eului liric. originalitate si valoare artistica. a carui imagine predomina peisajul si in jurul caruia se grupeaza alte elemente ale cadrului natural: nuferii. *ragostea si natura sunt teme permanente ale poeziei. elemente specifice epice. dar mai putin lu/uriant. ideea poetica centrala se refera la un sentiment $ cel de dragoste $.. pentru ca i$a preluat zbuciumul. )n opera.tarea de asteptare si de singuratate genereaza visul de iubire al poetului in care acesta se abandoneaza e/tazului alaturi de fiinta iubita. stfel. al lacului. subiectiva.inguratic 9 )n zadar suspin si sufar 9 &anga lacul cel albastru 9 )ncarcat cu flori de nufar. de a ajunge la suflet cititorului. )n strofa finala visul ia sfarsit.:3 in revista societatii "Junimea" de la )asi. MM lin porneasca MM. ici. al visului si al reintoarcerii la realitate. ca un ideal de iubire. sunt surprinse in diferite momente : al asteptarii. realizate printr$un limbaj artistic deosebit de plastic in care apar epitete I MM blanda luna MM. imaginile vizuale se imbina cu cele auditive. -ste prezent si eul liric sugerat prin pronumele personal MM eu MM din strofa a doua si prin formele de persoana ) singular sau plural ale verbelor I MM ascult MM. vis ce remane irealizabil. MM unduioasa apa MM 5 sau personificarii I MM lacul trasarin MM. prezente si aici ca in orice opera lirica. a durerii este direct e/primata prin epitetul singuratic si prin verbele suspin si sufar. Poetul sugereaza. %a in orice opera lirica.viseaza la o dragoste ideala.8otivul asteptarii este infatisat ca posibilitate.. facandu$l partas si pe cititor la propriile trairi. 8ai intai este e/primata emotia poetului determinata de asteptarea fiintei iubite si natura vibreaza la unison cu acesta. imagine ce sugereaza o atmosfera de calm. prezenta eului liric este reliefata prin folosirea formelor pro$nominale si verbale la persoana ) singular (eu trec.. ca si gestul tandru al imbratisarii. in acelasi timp. 6atura apare personificata. MM sa plutim MM etc. trestiile. poetul revine la o realitate trista. MM astept MM. fuziunea om$natura pare sa fie unul dintre conceptele populare ce l$a atras si pe -minescu. MM *ar nu vine. astept. lacul. ca in orice opera lirica. &acul este o oglinda in care se . prin sinceritatea sentimentelor si prin simplitatea formei. cel care se confeseaza este eul liric care isi e/prima direct senti$ mentele. suspin si sufar). Prima strofa se desc"ide cu imaginea feerica a lacului "albastru" incarcat cu "nuferi galbeni" si care tresare in "cercuri albe". Poezia "&acul" a fost publicata pentru prima oara pe ' septembrie '.sune MM 5. care e/prima sentimentele mentionate. si anume dorinta arzatoare a indragostitului de implinire a iubirii. . caracterizate prin profunzime si printr$o sinceritate covarsitoare. dar si cel mai rapid si fascinant. Titlul desemneaza unul dintre elementele cadrului natural. martora a unei iubiri profunde. MM apa.. vantul si luna.

stfel visul poetului )$a sfarsit iar acesta se trezeste la realitatea trista si cruda. pentru a putea ajunge la o bună înţelegere a celor comunicate G)M să sesizeze modalităţile de organizare a sec$enţelor textuale ale unui mesaj oral . ca in orice opera lirica. #inalul operei este cel al deceptiei totale. luntrea mica" etc. exerciţii de comparare a naturii formale sau informale a dialogului G)/ să integreze categoriile semantice în structuri lexicale proprii . parente parado/uri despre poezie) Programa &imba si &iteratura Bomana clasa a. polisemie într-o comunicare orală. Poetul nu face portretul iubitei. exerciţii de . "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului oral <biecti$e de referinţă Exemple de acti$ităţi de în$ăţare 7a sf#r(itul clasei a 9!!-a.exerciţii de identificare a unor modalităţi specifice de iniţiere.exerciţii de stabilire a sensului unui cu$#nt într-un context dat. "-a" nu este insa o entitate fizica. fiecare lucru are lui"."sufletul tainic din lucruri". lacul cutremurand o barca. intrunind aceste trasaturi $prezenta sentimentelor si e/primarea lor directa prin intermediul unor figuri de stil. cu ajutorul unor procedee artistice precum epitetele "lacul codrilor albastru. 8i"ai -minescu gaseste drumul cel mai scurt. incadrfgndu$se genului literar respectiv datorita lirismului. Prin folosirea acestor figuri de stil. iar prin personaliatate se intelege stfel. antonimie. -ste prezenta personificarea "el (lacul) cutremura o barca".unt prezente aliteratia "suspin si sufar" si asonantele "parc$ascult si parc$astept" si "unduioasa apa sune". %ei doi indragostiti fascinati de frumu$setea naturii. dar si cel mai rapid si fascinant in acelasi timp de a ajunge la sufletul cititorului. se recomandă următoarele acti$ităţi: .*7E "E '18!9!8HF! "E Î+9HF'5E '. subiectiva. !rmatoarele doua strofe cuprind acest vis de iubire neimplinit general de starea de asteptare si singuratate. situaţie de comunicare . ele$ul $a fi capabil: G)G să înţeleagă semnificaţia generală a unui mesaj oral *e parcursul clasei a 9!!-a. parteneri. se creeaza imagini artistice vizuale si auditive ("lumina blandei lune9vantul lin fosneasca"). exerciţii de sesizare a unor argumente6 contraargumente într-un mesaj oral. menţinere (i înc%eiere a dialogului. (6icolae 8anolescu. Tot ca o posibilitate apa$re si gestul tandru al imbratisarii si acest lucru este dovedit prin folosirea verbelor la modul conjunctiv.reflecta atat lumea e/te$rioara cat si lumea interioara. deoarece "pentru poet. stfel lacul.exerciţii de identificare a cu$intelor-c%eie dintr-un mesaj oral. prezenta eului liric $poezia "&acul" are notele definitorii ale operelor lirice. care "inseamna tocmai dezvaluirea personalitatii latente a lucrurilor". exerciţii de identificare a elementelor esenţiale ale dialogului (intenţie. prin a caror imbinare poetul sugereaza.))$a 17'&' ' 9!!-' <2!E18!9E "E 5E?E5!+FH X! EJE. o anumita atmosfera poetica. "blandei lune. exerciţii de sesizare a relaţiilor de sinonimie. provocat de neindeplinirea dorintei. fiind de fapt simbolul iubirii ideale pe care poetul o doreste indeplinita in decorul de basm al lacului. vor pluti in "luntrea mica" acompaniati de sunetul melodios al apei si ocrotiti de lumina "blandei lune". )deea poetica si sentimentele sunt e/primate in mod direct prin inter$mediului limbajului figurat. ca element al cadrului natural preia zbuciumul sufletesc al poetului determinat de asteptarea iubirii. dovada fiind adverbul "parca" repetat. prin sinceritatea sentimentelor si prin simplitatea formei. omonimie. insa prezenta sa este evidentiata prin folosirea pronumelui personal "ea" scris altfel. caracterizata printr$o usoara resemnare (in strofa a cincea) caci farmecul naturii diminueaza tristetea. ca in orice opera lirica. . nuferi galbeni" $epitete cromatice. )n strofa a doua este infatisat motivul asteptarii prezentat insa ca o posibilitate.

jocuri de cu$inte. exerciţii de utilizare expresi$ă a limbii . discuţii de confruntare a opiniilor. se recomandă următoarele acti$ităţi: . omonimelor (i a cu$intelor polisemantice în contexte diferite M)/ să respecte normele morfosintactice în propoziţii (i în fraze . jocuri didactice $iz#nd categoriile semantice. exerciţii de construire a unor texte de tip narati$. exerciţii de identificare a formei corecte a cu$intelor. exerciţii de construire a unor naraţiuni simple. în context.exerciţii de corectare a exprimării pleonastice. ascultarea argumentelor6contraargumentelor formulate într-o discuţie de partenerii de comunicare M) "ez$oltarea capacităţii de exprimare orală 7a sf#r(itul clasei a 9!!-a. sesizarea nedublării complementului direct (i indirect G)0 să acorde interlocutorilor (anse de a-(i exprima opiniile . exerciţii de utilizare a antonimelor. ele$ul $a fi capabil: . exerciţii de relaţionare a ideilor principale cu ideile secundare. exerciţii de utilizare a paronimelor M)N să-(i adapteze $orbirea la situaţiile speciale sau nepre$ăzute de dialog sau monolog .acti$ităţi de rezol$are a unor sarcini în grup. pentru realizarea sarcinilor (i pentru formularea în comun a ideilor /) "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului scris 7a sf#r(itul clasei a 9!!-a. exerciţii de stabilire a sensului unor cu$inte prin selectarea corectă a acestuia dintr-o serie dată.exerciţii de comunicare în perec%i (i în grup. exerciţii de corectare a unor construcţii pleonastice. exersarea unei atitudini constructi$e. exerciţii de utilizare corectă. exerciţii de adaptare a comportamentului $erbal (i non$erbal la o situaţie de comunicare inedită.exerciţii de utilizare corectă a părţilor de $orbire flexibile (i neflexibile în$ăţate. sinonimelor. a paronimelor. exerciţii de sesizare a construcţiilor pleonastice (i a atracţiilor paronimice. exerciţii de sesizare a dezacordurilor gramaticale. exerciţii de construire corectă a unor enunţuri din punct de $edere sintactic.sesizare a unor calambururi. rebusuri. discuţii de confruntare a opiniilor. descripti$ (i informati$.exerciţii de formulare a ideii principale (i a detaliilor aferente. a unor fenomene. jocuri de rol $iz#nd exersarea dialogului formal (i informal. exerciţii de construire a unui monolog sau a unui dialog. descifrarea sensurilor unor cu$inte din texte diferite G)N să sesizeze abaterile de la normele limbii literare într-un mesaj ascultat .acti$ităţi de rezol$are a unor sarcini în grup.exerciţii de comparare a sensurilor unor cu$inte în contexte diferite. ele$ul $a fi capabil: M)G să asigure coerenţa ideilor exprimate într-un mesaj oral *e parcursul clasei a 9!!-a. exerciţii de utilizare a elementelor non$erbale într-un dialog M)0 să manifeste spirit de cooperare în interacţiunile de grup . exerciţii de descriere a unor obiecte. exerciţii de exprimare a opiniilor. exerciţii de rezumare a unui text M)M să $alorifice categoriile semantice în$ăţate. de colaborare. exerciţii de continuare a unui dialog cu început dat. în contexte diferite . a unor tablouri din natură.exerciţii de sesizare a construcţiilor pleonastice (i a atracţiei paronimice.

exerciţii de sesizare a sc%imbării semnificaţiei unor cu$inte în funcţie de contextul în care apar. se recomandă următoarele acti$ităţi: . cu scopul de a înţelege semnificaţiile acestora (i de a putea comenta sensul lor global.exerciţii de identificare a trăsăturilor specifice celor două genuri în textele literare studiate (epic (i liric .exerciţii de structurare a unui text în sec$enţe distincte în funcţie de tipul acestuia (rezumat. omonimie (i polisemie întrun text dat N) "ez$oltarea capacităţii de exprimare scrisă 7a sf#r(itul clasei a 9!!-a. comentarea unor sec$enţe din textele studiate sau a titlului unor texte .scrierea unor compuneri narati$e. exerciţii de identificare a structurii textelor epice (i lirice /)M să recunoască modalităţile specifice de organizare a textului epic (i procedeele de expresi$itate în textul liric . exerciţii de scriere îngrijită. repetiţie. exerciţii de stabilire a relaţiilor de sinonimie. %iperbolă /)/ să sesizeze corectitudinea (i $aloarea expresi$ă a categoriilor gramaticale (i lexicale în$ăţate. în scris. lizibilă (i corectă N)N să utilizeze corect flexiunea nominală (i $erbală în textul scris. se recomandă următoarele acti$ităţi: .exerciţii de identificare a diferenţelor dintre textele literare (i nonliterare. exerciţii de identificare (i de interpretare a unor procedee de expresi$itate artistică (epitet.exerciţii de redactare nuanţată în raport cu structura (i moti$aţiile personale. caracterizare de personaj. antonimie.exerciţii de sesizare a rolului utilizării categoriilor morfologice (i sintactice într-un text./)G să citească o $arietate de texte literare sau nonliterare. într-un text citit . aprezentarea unor e$enimente culturale. enumeraţie. demonstr#nd înţelegerea sensului acestora *e parcursul clasei a 9!!-a. exerciţii de redactare a unei cereri în di$erse scopuri . antiteză. metaforă. exerciţii de descriere a unor personaje sau persoane considerate drept modele (i de moti$are a opţiunilor <biecti$e de referinţă Exemple de acti$ităţi de în$ăţare N)M să utilizeze corect (i nuanţat categoriile semantice în$ăţate . exerciţii de utilizare a sinonimelor în scopul e$itării repetiţiilor N)/ să organizeze sec$enţele textuale în funcţie de o cerinţă specifică .exerciţii de utilizare în contexte diferite a semnificaţiei omonimelor (i a paronimelor.exerciţii de construire a unor texte destinate prezentării unui auditoriu. informative. utiliz#nd corect semnele ortografice (i de punctuaţie . exerciţii de dispunere în pagină a di$erselor texte. descripti$e. ele$ul $a fi capabil: N)G să-(i exprime. lectura unor texte di$erse. comparaţie. opinii (i atitudini *e parcursul clasei a 9!!-a.

exerciţii de redactare a unei expuneri pentru prezentarea în public în di$erse împrejurări. Lprogramul de spectacol) &e $or selecta R-Y texte literare de bază. în care să $alorifice categoriile semantice în$ăţate. .stabilirea de comparaţii sau de analogii. modalităţi de caracterizare a personajelor (i lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei (i ideea transmisă de aceasta ) G)M)M) ?igurile de stil) 5epetiţia fonetică (aliteraţia ) . inclusi$ contemporane ) 'utorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să e$idenţieze noţiunile cuprinse la punctele G)M)M 3 G)M)0 (i G)/)G) (i G)/)M) 'ceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: $aloric-estetic. .populare (i culte .odalităţi de exprimare a preferinţelor (i a opiniilor) M)G)M) &ituaţia de comunicare) &ituaţia de comunicare dialogată (i monologată (actualizare ) 5ezumatul oral (actualizare ) a"ialogul formal (i dialogul informal) L&e recomandă ca ele$ii să poată realiza următoarele acte de $orbire: .formularea de argumente sau contraargumente într-o discuţie. descripti$e (i dialogate. exerciţii de utilizare a conectorilor adec$aţi la ni$elul propoziţiei (i al frazei. exerciţii de utilizare adec$ată a formelor $erbale în raport cu cronologia faptelor relatate. . exerciţii de ortografiere a unor structuri $erbale (i nominale N)0 să folosească modalităţi $ariate pentru realizarea expresi$ităţii textului .aparţin#nd di$erselor genuri (i specii) L 1onţinuturile marcate cu asterisc sunt facultati$e) 7imba (i literatura rom#nă . destinate studiului aprofundat) Între acestea $or fi incluse în mod obligatoriu (i fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii rom#ne) Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare.obiect cultural) EdituraL) 1olecţiaL) 'sterisculL) &ubsolul de paginăL) G)M) 8eoria literară G)M)G) &tructura operei literare) &tructuri în textele epice (aprocedee de legare a sec$enţelor. .prezentarea unor lucrări 6 materiale 6 acti$ităţi realizate indi$idual sau în ec%ipă. imnul) G)/) 8extul G)/)G) 8exte literare . formati$. exerciţii de redactare a unor texte narati$e. adec$are la $#rstă) M) *ractica raţională (i funcţională a limbii M)G) 1omunicarea orală M)G)G) &tructurarea textului oral) 8extul dialogat (i cel monologat) 'dec$area elementelor non$erbale la mesaj) .etafora) Eiperbola) G)M)/) 9ersificaţia) 8ipuri de rimă) 5itmul) *iciorul metric (bisilabic ) 8ipuri de ritm (iambic (i tro%aic ) G)M)N) 4enuri (i specii) 4enurile epic (i liric) &pecii literare obligatorii: nu$ela. exerciţii de construire corectă (i expresi$ă a unui text din punct de $edere sintactic. exerciţii de rezumare (i de caracterizare a peronajelor 1<+F!+>8>5! G) 7ectura G)G) 1artea . timp.1lasa a 9!!-a M/ G)/)M) 8exte nonliterare: mersul trenurilor. exerciţii de construire a unor scurte po$estiri.susţinerea unei con$ersaţii (direct sau telefonic .exerciţii de realizare a unor descrieri prin ordonarea detaliilor în funcţie de propriile percepţii6propria imaginaţie. exerciţii de folosire a unor grupuri $erbale (i nominale pentru a spori expresi$itatea comunicării. spaţiu.exerciţii de utilizare corectă a părţilor de $orbire flexibile (i neflexibile..

de descriere. ci abordarea funcţională (i aplicati$ă a acestora. festi$ităţi de premiere etc) ) "escrierea unor personaje sau persoane considerate drept modele (i moti$area opţiunilor) 1ompuneri narati$e. . predareaîn$ăţarea $a urmări Vlimba în funcţiuneQ. în prezentarea problemelor noi.ijloacele de îmbogăţire a vocabularului.. de punctuaţie (i de ortoepie. Pleonasmul. pornind de la un text. %ompunerea (actualizare). ediţia a !!-a) /) Elemente de construcţie a comunicării /)G) +oţiuni de sintaxă 5aporturile de coordonare (i de subordonare în propoziţie (i în frază) /)M) 7exicul &ensul cu$intelor în context) . exigenţă absolut necesară. inclusi$ din punctul de $edere al $alorilor stilistice. modalitatea tradiţională sau de altă natură. în $ariantele ei orală (i scrisă. premiera unui spectacol de teatru. caracterizare de personaj) În toate clasele gimnaziului. nu predarea în (i pentru sine a unor Vcuno(tinţe gramaticaleQ. în situaţiile care impun o asemenea abordare) &e sugerează ca. de ordonare. de moti$are.(actualizare) *erivarea (actualizare). se recomandă.formularea unei opinii) M)M) &crierea M)M)G) *rocesul scrierii) 'lcătuirea planului unei lucrări pe o temă dată) <rganizarea (i reorganizarea unui text propriu) 1ererea) M)M)M) 1ontexte (i forme de realizare ?i(a de lectură) L*rezentarea unui e$eniment cultural (lansare de carte. Paronimele. . exerciţii de tip analitic (de recunoa(tere. inserarea dialogului în compuneri) 1omentarea unor sec$enţe din textele studiate.inonime) 'ntonime) <monime (doar omofonele ) . iar nu Vlimba ca sistem abstractQ) !nteresează $iziunea comunicati$-pragmatică a prezentei programe. de la o situaţie concretă de comunicare.c"imbarea valorii gramaticale sau conversiunea (actualizare). profesorul să actualizeze cuno(tinţele asimilate anterior de către ele$i a$#nd ca bază texte ilustr#nd limba rom#nă contemporană. mai ales în cazul elementelor de lexic) 1oncepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. ?mprumuturile. descripti$e (i informati$e. $ernisaj al unei expoziţii.. de grupare. . de completare. rezumatul scris (actualizare . de exemplificare. în (coală. %ategorii semantice (actualizare). în toate cazurile. comentarea semnificaţiilor titlului. normată (i literară. de combinare (i de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusi$ de opţiunea autorului de manual (i a profesorului) &e recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar (i nonliterar. de construcţie ) &e $or e$idenţia aspecte ţin#nd de ortografie.erii derivative (aplicativ). (i nu de la noţiunile teoretice) "imensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare (i de c#te ori profesorul găse(te soluţia practică cea mai eficientă) Încep#nd cu anul (colar MZZR-MZZS se $or respecta normele pre$ăzute de "<<. în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte (i eficiente) În acest sens. de diferenţiere (i de tip sintetic (de modificare.

pasi$ă (complementul de agent .1u$intele polisemantice) *olisemia (i omonimia: asemănări (i deosebiri) L>nităţi frazeologice) /)/) +oţiuni de fonetică (actualizare ) ?olosirea corectă a accentului în limba rom#nă) a+ume proprii gre(it accentuate) /)N) . cazuri (i funcţii sintactice) 'djecti$ul pronominal de întărire (exerciţii de acord ) ?uncţii sintactice ale pronumelor (subiect. nume predicati$ ) /)N)0) *ărţile de $orbire neflexibile) /)N)0)G) 'd$erbul (actualizare ) 'd$erbele interogati$e. a se face. predicat nominal . complement indirect. a ie(i. cazuri (i funcţii sintactice) *ronumele (i adjecti$ul pronominal relati$) *ronumele relati$ compus ceea ce) 'cordul pronumelui relati$) ?orme. demonstrati$) ?orme (i cazuri) *ronumele (i adjecti$ul pronominal ne%otăr#t) ?orme. nume predicati$.orfosintaxa /)N)G) 9erbul (actualizare ) 'lte $erbe copulati$e: a ajunge. de timp (i de mod. complement direct.odurile) 8impurile) *ersoana) +umărul (actualizare ) 9alori expresi$e ale $erbului în diferite contexte (aplicati$ ) 9erbele personale (i $erbele impersonale) *ropoziţia fără subiect) 7ocuţiunea $erbală) ?uncţiile sintactice ale $erbului (i ale locuţiunii $erbale la moduri personale (predicat $erbal. atribut ad$erbial. 6umeralul (actualizare). complement circumstanţial de loc. cazuri (i funcţii sintactice) *ronumele (i adjecti$ul pronominal negati$) ?orme. atribut substanti$al geniti$al. complement direct. predicat $erbal. prepoziţional. complemente circumstanţiale de de loc. nume predicati$. reflexi$ă (pronumele reflexi$ 3 marcă a diatezei ) . de timp. a părea) "iatezele: acti$ă. complement direct. a însemna. apoziţional /)N)/) &ubstituţi ai substanti$ului) /)N)/)G) *ronumele (actualizare *ronumele personal. Lne%otăr#te) 7ocuţiunea ad$erbială) 'd$erbele predicati$e (i locuţiunile ad$erbiale predicati$e) ?uncţiile sintactice ale ad$erbului (i ale locuţiunii ad$erbiale (complement circumstanţial de mod. relati$e. cazuri (i funcţii sintactice) *ronumele (i adjecti$ul pronominal interogati$) ?orme. a'lte tipuri de numerale) ?uncţiile sintactice ale numeralului) /)N)N) "eterminanţii substanti$ului 'djecti$ul (actualizare ) L. posesi$. la moduri nepersonale (subiect. complement indirect. nume predicati$) 'd$erbe fără funcţie sintactică) /)N)0)M) *repoziţia (actualizare ) . complemente circumstanţiale. atribut pronominal geniti$al (i atribut pronominal prepoziţional ) /)N)/)0.ijloacele expresi$e de redare a superlati$ului absolut în limba rom#nă actuală) 7ocuţiunea adjecti$ală) ?uncţiile sintactice ale adjecti$ului (i ale locuţiunii adjecti$ale (atribut adjecti$al. atribut $erbal ) /)N)M) &ubstanti$ul (actualizare ) 7ocuţiunea substanti$ală) ?uncţiile sintactice ale substanti$ului (i ale locuţiunii substanti$ale (subiect. de loc. a răm#ne. complement indirect. de mod. de timp.

publicistic.exerciţii de formulare a ideilor pornind de la o temă dată. exerciţii de structurare a unui dialog pe o temă dată. prezentarea unor puncte de $edere personale într-un dialog.)))$a *5<45'. exerciţii de ierar%izare a ideilor receptate. identificarea împrumuturilor în mesajele orale ascultate G)N să sesizeze particularităţile lexicogramaticale ale unui mesaj ascultat . construirea unei expuneri în care să-(i exprime opinia despre un anumit fapt.exerciţii de ascultare atentă a interlocutorilor în cadrul lucrului în ec%ipă. ascultarea atentă a unui mesaj oral aparţin#nd di$erselor stiluri funcţionale: artistic.`+H 17'&' a 9!-a 17'&' ' 9!-' 5E?E5!+FH X! EJE.H X1<7'5H 7!. . de idei.exerciţii de con(tientizare a poziţiei proprii de intrare sau de ie(ire din dialog.exerciţii de identificare a cu$intelor-c%eie într-un mesaj oral.7ocuţiunea prepoziţională) 5egimul cazual) /)N)0)/) 1onjuncţia (actualizare ) 1onjuncţiile (i locuţiunile conjuncţionale coordonatoare (i subordonatoare) /)N)0)N) !nterjecţia (actualizare Programa &imba si &iteratura Bomana clasa a. de cu$inte într-un dialog M) "ez$oltarea capacităţii de exprimare orală M)G să construiască un discurs oral pe o temă dată . sesiz#nd progresia (i coerenţa ideilor exprimate *e parcursul clasei a 9!!!-a. sesizarea rolului folosirii elementelor non$erbale în comunicare. mimică etc) într-un text oral .2' X! 7!8E5'8>5' 5<. identificarea particularităţilor $orbirii regionale.*7E "E '18!9!8HF! "E Î+9HF'5E G) "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului oral <biecti$e de referinţă Exemple de acti$ităţi de în$ăţaren 7a sf#r(itul clasei a 9!!!-a. ele$ul $a fi capabil: G)G să înţeleagă semnificaţia generală a mesajului oral. în cadrul unui discurs oral cotidian sau în cadrul unor replici ale unor personaje într-un spectacol de teatru G)/ să sesizeze adec$area elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat .exerciţii de decodare a unor elemente non$erbale care însoţesc mesajele orale. sesizarea in$entarului de probleme.exerciţii de sesizare a unor gre(eli lexicale în comunicare. exerciţii de receptare (i de reţinere a ideilor (i a argumentelor dintr-o expunere sau dintr-un monolog . se recomandă următoarele acti$ităţi: . obser$area relaţiilor sintactice într-o propoziţie sau într-o frază. identificarea categoriilor gramaticale în$ăţate. coloc$ial etc) G)M să sesizeze semnificaţia îmbinării elementelor $erbale cu cele non$erbale(gest. în funcţie de intenţionalitatea comunicării G)0 să manifeste toleranţă faţă de opiniile diferite exprimate de interlocutori (i să ia o atitudine critică faţă de argumentele ascultate .exerciţii de identificare a abaterilor de la normele limbii literare.

exerciţii de interpretare a expresi$ităţii părţilor de propoziţie (i a propoziţiilor într-un text dat. exerciţii de rezumare. exerciţii de identificare a rolului părţilor de propoziţie (i a propoziţiilor în funcţie de intenţia (i specificul comunicării într-un text dat. exerciţii de identificare a ordinii logice (i cronologice a ideilor 6 înt#mplărilor dintr-un text. ilustrati$e pentru genurile (i speciile studiate. exerciţii de recunoa(tere a cu$intelor deri$ate. dez$oltarea unui enunţ sau a unui cu$#nt într-o sec$enţă textuală orală. /)M să sesizeze $aloarea expresi$ă a categoriilor morfosintactice. non$erbale (i para$erbale în monolog (i în dialog M)0 să capteze (i să menţină atenţia interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului . utilizarea adec$ată. în $ederea folosirii adec$ate a cu$intelor în di$erse contexte.exerciţii de relaţionare a părţilor de propoziţie în propoziţii (i a propoziţiilor în fraze. ontragerea unor propoziţii în părţile de propoziţie corespunzătoare sau expansiunea unor părţi de propoziţie în propoziţiile corespunzătoare M)N să îmbine corect elementele $erbale cu cele non$erbale în cadrul mesajului oral . exersarea contactului $izual cu interlocutorii. exerciţii de comentare a textului literar. exprim#ndu-(i impresiile (i preferinţele .Lexerciţii de îmbinare a elementelor $erbale. a sinonimelor.exerciţii de prezentare orală pe o temă dată. exerciţii de corectare a construcţiilor pleonastice. a omonimelor.exerciţii de identificare (i de comentare a elementelor etice (i culturale dintr-un text (i de . prezentarea unor produse realizate indi$idual sau în ec%ipă. în funcţie de intenţionalitatea comunicării. pornind de la elemente de limbă (i de stil /)/ să identifice $alori etice (i culturale într-un text. exerciţii de identificare (i interpretare a unor procedee de expresi$itate artistică în textele studiate. corectarea gre(elilor determinate de atracţia paronimică M)/ să utilizeze corect relaţiile sintactice în textele orale proprii . a regionalismelor (i a neologismelor. e$idenţierea rolului elementelor de legătură în frază. delimitarea sensului propriu de sensul figurat al unui cu$#nt. exerciţii de argumentare orală a unor puncte de $edere M)M să utilizeze în mod nuanţat categoriile lexicale într-un mesaj oral .exerciţii de utilizare corectă a neologismelor în contexte di$erse. pornind de la cerinţe date . exerciţii de folosire a unor elemente non$erbale care să sublinieze ideile exprimate $erbal /) "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului scris /)G să do$edească înţelegerea unui text literar sau nonliterar. în context. exerciţii de comentare a rolului ar%aismelor. prezentarea unor trăsături ale textelor studiate. exerciţii de recunoa(tere a categoriilor semantice studiate. a mijloacelor de îmbogăţire a $ocabularului (i a categoriilor semantice studiate . exerciţii de îmbinare a elementelor $erbale cu cele non$erbale în monolog (i dialog . a sensului propriu de bază de cele secundare. compuse sau obţinute prin con$ersiune. cu folosirea unor te%nici $ariate de captare (i menţinere a atenţiei publicului 6 interlocutorilor (introducere în temă prin propunerea unei idei surprinzătoare. exerciţii de recunoa(tere (i de interpretare a sensului figurat al unor cu$inte într-un context dat. în funcţie de situaţia de comunicare.exerciţii de identificare a modurilor de expunere.caracterizare a unui personaj. a cu$intelor polisemantice.exerciţii de prezentare orală. a antonimelor.

concluzia .ăsura. cu ocazia unui e$eniment personal. exerciţii de e$idenţiere a trăsăturilor unui obiect (peisaj. lectură de text (i $izionare de spectacol) &pecii literare obligatorii: balada populară.exerciţii de exprimare în scris a propriilor sentimente.exerciţii de utilizare corectă a categoriilor sintactice (părţi de propoziţie (i propoziţii studiate în redactarea unui text. prin in$estigarea unor texte literare. exerciţii de caracterizare a unui personaj. liric (i dramatic) <pera dramatică: trăsături generale. pornind de la di$erse teme (dezbateri actuale pe teme de interes pentru ele$i. anecdota.obiect cultural (actualizare ) G)M) 8eoria literară G)M)G) &tructurarea operei literare) 'ctualizarea . a structurii textelor lirice) Eul liric) G)M)/) ?igurile de stil (actualizare ) 'legoria) G)M)N) 9ersificaţia) .a cuno(tinţelor referitoare la structura textelor narati$e (logica acţiunii. operă de artă. adec$are la $#rstă) . exerciţii morfo-sintactice de exprimare scrisă corectă. organizarea planului unei lucrări pe o temă dată. exerciţii de rezumare. inclusi$ contemporane ) 'utorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să e$idenţieze noţiunile cuprinse la punctele G)M)M 3 G)M)0 (i G)/)G) (i G)/)M) 'ceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: $aloric-estetic. persoană . N)/ să redacteze un text argumentati$ . subordonare. ritmul. social sau cultural. piciorul metric.exprimare a propriei atitudini faţă de ele) N) "ez$oltarea capacităţii de exprimare scrisă N)G să redacteze texte di$erse. timpul.prin in$estigarea unor texte literare . spaţiul naraţiunii ) 5elaţiile dintre personaje) 1aracterizarea personajelor) 'ctualizarea.aparţin#nd di$erselor genuri (i specii) G)/)M 8exte nonliterare: texte publicitare. adapt#ndu-le la situaţia de comunicare concretă . Lziarul6re$ista. moti$area preferinţelor (i a opiniilor 1<+F!+>8>5! G) 7ectura G)G) 1artea . prin utilizarea resurselor expresi$e ale limbii într-o des criere într-un portret. dez$oltarea argumentelor. gluma) 7imba (i literatura rom#nă 3 1lasa a 9!!!-a MU &e $or selecta 0-S texte literare de bază. destinate studiului aprofundat) Între acestea $or fi incluse în mod obligatoriu (i fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii rom#ne) Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare.populare (i culte . rima. formati$. $ersul. redactări $iz#nd ilustrarea unor trăsături ale genurilor (i ale speciilor studiate N)M să utilizeze în redactarea unui text propriu cuno(tinţele de morfo-sintaxă. strofa (actualizare ) a9ersul liber) G)M)0) 4enuri (i specii) 4enurile epic. exerciţii de realizare a expresi$ităţii cu ajutorul semnelor de punctuaţie. în funcţie de intenţionalitatea comunicării. incidenţă . folosind adec$at semnele ortografice (i de punctuaţie . exerciţii de aplicare corectă a semnelor de punctuaţie la ni$elul frazei (coordonare. romanul (fragment ) L&crieri &?) G)/ 8extul G)/)G 8exte literare .exerciţii de structurare a textului argumentati$ (stabilirea problemei.

. de completare. profesorul să actualizeze cuno(tinţelor asimilate anterior de către ele$i. . de moti$are. mai ales în cazul elementelor de lexic) 1oncepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. normată (i literară. ci abordarea funcţională (i aplicati$ă a acestora.susţinerea argumentată a unui sc%imb $erbal direct. iar nu Vlimba ca sistem abstractQ) !nteresează $iziunea comunicati$-pragmatică a prezentei programe. exigenţă absolut necesară.ijloacele interne de îmbogăţire a $ocabularului (actualizare ) ?amilia de cu$inte (actualizare ) . în situaţiile care impun o asemenea abordare) &e sugerează ca. se recomandă. pe baza unor cerinţe date) L1onspectul) 8extul argumentati$ (susţinerea preferinţelor (i a opiniilor ) În toate clasele gimnaziului. să poată realiza următoarele acte de $orbire: .prezentarea unor produse realizate indi$idual sau în ec%ipă) M)M) &crierea (actualizare 1omentarea unor sec$enţe din operele studiate sau din texte la prima $edere. în prezentarea problemelor noi. folosindu-(i deprinderile de exprimare orală.. în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte (i eficiente) În acest sens.onologul: text narati$. nu predarea în (i pentru sine a unor Vcuno(tinţe gramaticaleQ.exprimarea sau acceptarea de opinii diferite. de exemplificare. modalitatea tradiţională sau de altă natură. de construcţie ) &e $or e$idenţia aspecte ţin#nd de ortografie. inclusi$ din punctul de $edere al $alorilor stilistice. a$#nd ca bază texte ilustr#nd limba rom#nă contemporană (i situaţii de comunicare reală) "imensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare (i de c#te ori profesorul găse(te soluţia practică cea mai eficientă) Încep#nd cu anul (colar MZZR-MZZS se $or respecta normele pre$ăzute de "<<.M) *ractica raţională (i funcţională a limbii M)G) 1omunicarea orală &ituaţia de comunicare monologată (i dialogată (actualizare ) .exprimarea (i moti$area unei atitudini 6 reacţii. de grupare. de punctuaţie (i de ortoepie. de combinare (i de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusi$ de opţiunea autorului de manual (i a profesorilor) &e recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar (i nonliterar. predareaîn$ăţarea $a urmări Vlimba în funcţiuneQ. text informati$. ediţia a !!-a) /) Elemente de construcţie a comunicării /)G) +oţiuni de sintaxă) Enunţul) ?raza) 5elaţiile sintactice în propoziţie (i în frază (actualizare ) 1u$intele (i construcţiile incidente) *unctuaţia lor) /)M) 7exicul (actualizare 9ocabularul fundamental (i masa $ocabularului) "inamica $ocabularului) . exerciţii de tip analitic (de recunoa(tere. text argumentati$ (argumentarea 6 susţinerea opiniilor (i a preferinţelor ) 5ezumatul oral (actualizare ) L&e recomandă ca ele$ii. de descriere. în toate cazurile. de diferenţiere (i de tip sintetic (de modificare. în (coală. . text descripti$. de ordonare. în $ariantele ei orală (i scrisă.

de mod (actualizare .'+FH <2!E18!9E 1'"5> &8'+"'5"E . de e$idenţiere a topicii (i a punctuaţiei) În cazul propoziţiilor subordonate circumstanţiale $a fi e$idenţiat rolul ad$erbelor (i al locuţiunilor ad$erbiale corelati$e în comunicare) care dă impresia unui sufix (i apare numai în termeni aparţin#nd limbajelor specializate (cf) art) *refixoid (i &ufixoid. de cauză. care. de timp. de mod. de timp. 0GU ) &8'+"'5"E 1>55!1>7'5E "E *E5?<5. de cauză. în "icţionar de (tiinţe ale limbii. dă na(tere unor cu$inte noi prin sc%imbarea sensului lexical) *refixoidele apar în rom#nă mai ales în formaţii care au model străin) &ufixoid 3 element formati$ (prezent în împrumuturi sau în formaţii după model străin . p) NZG.*refixoideleL) &ufixoideleL (ambele pe bază de aplicaţii M) M *refixoid 3 element formati$ asemănător cu prefixele recente. de precizare a elementelor introducti$e. acordul prin atracţie ) *ropoziţia subordonată predicati$ă) /)N)M) &ubiectul (i propoziţia subordonată subiecti$ă) &ubiectul (actualizare ) *ropoziţia subordonată subiecti$ă) +atura elementului regent al propoziţiei subiecti$e) /)N)/) 'tributul (i propoziţia subordonată atributi$ă) 'tributul (actualizare ) *ropoziţia subordonată atributi$ă) Exerciţii de utilizare corectă a pronumelui relati$ care introduce atributi$a) /)N)N) 1omplementul direct (i propoziţia subordonată completi$ă directă) 1omplementul direct (actualizare ) *ropoziţia subordonată completi$ă directă) /)N)0) 1omplementul indirect (i propoziţia subordonată completi$ă indirectă) 1omplementul indirect (actualizare ) *ropoziţia subordonată completi$ă indirectă) /)N)R) 1omplementele circumstanţiale (i propoziţiile subordonate circumstanţiale) /)N)R)G) 1omplementele circumstanţiale de loc. semnate de 'ngela 2idu-9rănceanu. a(ezat înaintea morfemului independent sau a rădăcinii. MZZG.ijloacele externe de îmbogăţire a $ocabularului) Împrumuturile lexicale) +eologismele) E$itarea gre(elilor în utilizarea neologismelor) 1u$#ntul (i contextul) &ensul propriu (de bază (i secundar (i sensul figurat) 1ategoriile semantice) &inonimele) 'ntonimele) <monimele) 1u$intele polisemantice (actualizare ) *aronimele) *leonasmul) /)/) +oţiuni de fonetică (actualizare ) a9alorile stilistice ale ni$elului fonetic într-un text literar) /)N) &intaxa propoziţiei (i a frazei) /)N)G) *redicatul (i propoziţia subordonată predicati$ă) *redicatul $erbal (i predicatul nominal (actualizare ) *redicatul nominal incomplet) *robleme ale acordului (acordul după înţeles. de scop) /)N)R)M) *ropoziţia subordonată circumstanţială condiţională) /)N)R)/) *ropoziţia subordonată circumstanţială concesi$ă) /)N)R)N) *ropoziţia subordonată circumstanţială consecuti$ă) În prezentarea elementelor de sintaxă a frazei. se $a a$ea în $edere la fiecare tip de subordonată efectuarea unor exerciţii de contragere (i de expansiune. de scop) *ropoziţiile circumstanţiale de loc. Editura +emira.

scrisoare &)G0 5espectarea. a normelor de exprimare corectă.pecii epice . descripti$. informati$ (i argumentati$ pe o temă dată în funcţie de diferite situaţii de comunicare &)N 5ezumarea orală a unui text narati$ la prima $edere &)0 1aracterizarea orală a unui personaj dintr-un text dat /) "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului scris &)R "esprinderea semnificaţiei globale (i a detaliilor din textele citite &)S !dentificarea modurilor de expunere dintr-un text dat &)Y 5ecunoa(terea procedeelor de expresi$itate artistică (i a comentarea rolului lor într-o operă literară dată &)U "esprinderea sensului cu$#ntului prin raportarea la contextul mesajului scris &)GZ 5ecunoa(terea $alorilor expresi$e ale categoriilor morfologice (i a relaţiilor sintactice dintr-un text dat N) "ez$oltarea capacităţii de exprimare scrisă &)GG 5ezumarea scrisă a unui text narati$ la prima $edere &)GM 1aracterizarea scrisă a unui personaj dintr-un text la prima $edere &)G/ 5edactarea unui text în care să se e$idenţieze caracteristicile fundamentale (i semnificaţiile unui fragment de text literar dat &)GN 5edactarea unor texte cu destinaţie funcţională: cerere.G) "ez$oltarea capacităţii de receptare a mesajului oral &)G "esprinderea semnificaţiei globale a unui mesaj ascultat (i delimitarea informaţiilor esenţiale de cele neimportante &)M "esprinderea sensului cu$intelor prin raportare la semnificaţia mesajului ascultat M) "ez$oltarea capacităţii de exprimare orală &)/ 1onstruirea unui mesaj oral (text narati$.tructura operei literare 8oduri de e/punere +araţiunea *escrierea *ialogul ?mbinarea modurilor de e/punere &tructura operei literare epice) !nserţia) Înlănţuirea) 'lternanţa 1onstrucţia personajului .c"iţa 6uvela &c%iţa (i +u$ela #abula ()) #abula. legoria ())) . în redactarea unui text. a regulilor ortografice (i de punctuaţie studiate * * * * * * * * * * * * * * * * * T-NT!& &)T-B B <pera narati$ă . a regulilor de despărţire a cu$intelor în silabe.

%ompunerea de argumentare94ncadrare în genul6specia corespunzătoare <pera lirică <pera narati$ă 6uvela Pastelul #abula Basmul &c%iţa Bealizarea rezumatului unei opere literare sau nonliterare %aracterizarea personajelor .T 6T). BT)%A&!& *J-%T).PB.!& .`+E .%B)-B.!&.*-.2!! 5<.* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * Te/tul literar popular Basmul popular <pera lirică [ trăsături generale 8etafora 9aloarea artistică a sunetelor !nterogaţia retorică !n$ocaţia .pecii lirice Pastelul ()) Pastelul ())) T-NT!& 6A6&)T-B B 8extul nonliterar [ 8răsături Te/tul jurnalistic 'rticolul de ziar 6 de re$istă Te/tul argumentativ % P)TA&!& al ))$lea P .A% B!& B #A6-T)% .T-NT!& &)T-B B 9 6A6&)T-B B Bealizarea planului unui eseu9 a unui eseu &c%iţa 5ealizarea unui eseu după un plan sugerat.-BB!& .tructura te/tului argumentativ 5edactarea unui articol de ziar6de re$istă 5edactarea (tirii 1'*!8<7>7 al !!!-lea [ ?<7<&!5E' 1<5E18H ' 7!.!B.

la categoria textelor nonliterare: a) î(i propune să informeze în mod obiecti$ cititorii în legătură cu aspecte ale realităţii 3 prezinţi pe scurt conţinutul textului. gr#u (i porumb.definiţia textului nonliterar 8extul nonliterar este un text care are drept scop informarea obiecti$ă a cititorului în legătură cu anumite aspecte ale realităţii într-un limbaj clar (i precis. fără procedee de expresi$itate artistică: cuvinte cu sens propriu.)6TBA*!%-B. conţin#nd adesea termeni (tiinţifici (i te%nici) )). folose(te un limbaj clar (i precis. este text nonliterar. b) . (i nu opiniile subiecti$e ale autorului) 'flăm prin urmare despre cartof că este o plantă erbacee din familia solanaceelor (i că este culti$at pentru tuberculii săi comestibili) +i se spune că este originar din 'merica de &ud (i că reprezintă. a patra sursă de energie alimentară de pe păm#nt) 'lte informaţii oferite de text se referă la conţinutul cartofului) 1artoful conţine 'rgumentarea apartenenţei textului A1artofulA. %!PB)6.* * * * * * * * * * * * PBA6!8-&6!8-B &!& *H5F!7E "E 9<52!5E +E?7EJ!2!7E *H5F!7E "E *5<*<:!F!E . deoarece conţine informaţii obiecti$e despre cartof. pentru că are toate caracteristicile unui astfel de text) În primul r#nd.)6T N #B G-) *ropoziţia predicati$ă *ropoziţia subiecti$ă *ropoziţia atributi$ă 1ompleti$a directă) 1ompleti$a indirectă *ropoziţiile circumstanţiale de loc. Te/tul D%artofulE este un te/t nonliterar. de timp (i de mod *ropoziţia subordonată cauzală *ropoziţia subordonată circums "emonstraţie că un te/t este nonliterar P& 6!& %A8P!6-B)) %A8P!6-B- ). după orez.

folosindu-se un limbaj (tiinţific) Te/tul literar sau nonliterar Te/tul nonliterar Trasaturi: W . $itamina 1. glicoalcaloizi etc. *e asemenea. potasiu. amidon. ))). ?6%=-)-B%oncluzii $ rezumatul cuprinsului În concluzie. ':> de grade ( temperatura ). pentru că ni se prezintă informaţii obiecti$e despre o plantă reală. lege. cum ar fi solanina (i ciaconina) 'cestea sunt c#te$a dintre informaţiile conţinute de text) ?n al doilea r7nd. descriere geograficasau istorica etcL Te/tul literar Trasaturi: . caracterul nonliterar al textului este dat de limbajul său) Este un limbaj clar (i precis. instructiuni de folosire a unor aparate. fibre. precum erbacee. in general. obiectiva W 6u urmareste e/ercitarea unui efect emotional asupra receptorului W !tilizeaza sens denotativ (propriu) al cuvintelor W pare ca: afis. proteine (i mult potasiu) "e asemenea conţine glicoalcaloizi. solanacee. dare deseama.e raporteaza strict la anumite aspecte din realitate W . lipsit de expresi$itate artistică. adeverinta.copul sau principal este cel informativ W titudinea emitatorului este. anunt publicitar. reclama. tubercul.termeni (tiinţifici (i te%nici date numerice amidon. textul P1artofulQ este nonliterar. în care cu$intele sunt folosite cu sensul lor propriu) &e folosesc mulţi termeni (tiinţifici (i te%nici. apar date numerice: 0>> ( de specii de cartof ).

ideile si sentimentele cu ajutoruleului liric (vocea autorului in te/t) se numeste opera lirica 8extul ficţional6literar -este reprezentarea imaginaţiei scriitorului $are caracter subiectiv -scopul: să placă. scrisori)sunt atasate literaturii.contextual $alabile) 8extul nonficţional6nonliterar -conţine relatarea unor informaţii $are caracter obiectiv -scopul: să informeze $are caracter e/plicativ -comunicarea este clară. idei si sentimente cu ajutorul eului liric. sa e/ercite un efectemotional asupra lectorului W titudinea autorului este. c"iar daca e inspirat din realitate W . un cu$#nt are sensuri multiple. avem parte de un lirism adresativ. figurat (care dau na(tere la imagini poetice. sunt folosite cu$inte cu sensconotati$. sădez$olte un ade$ăr general ascuns într-unul particular.$daca verbele si pronumele sunt la pers '. subiectiva W -/presia in care apare invesmant continutul este tot atat deimportanta sau c"iar mai importanta decat ideea transmisa W !tilizeaza sensul conotativ (figurat) al cuvintelor W re o constructie specificaBeunind trasaturi ale ambelor categorii de te/te.întruc#t se adresează sensibilităţii . asonante).$autorul prezinta in mod direct propriile ganduri.$limbajul este sugestiv si e/presiv. +enul liric: `trasaturi` $cuprinde totalitatea operelor in care predomina subiectivitatea . ritma. secundar.$te/tul poeziei este structurat in strofe si versuri. sub denumirea de te/te de granita. masura de vers).sunt la pers a ''$a. valorificandu$se astfel muzicalitatea limbajuluirealizata prin elemente de prozodie (rima. dar poateaparea si descrierea. sau de sunet(aliteratii.W -ste rezultatul fictiunii. in general.*-#: opera in care autorul isi e/prima in mod direct gandurile.să emoţioneze $are caracter e/presiv $mesajul este codificat prin intermediul mijloacelor stilistice(procedeelor e/presive) -limbajul este format de bogăţie lexicală. in modobisnuit.copul sau principal este sa impresioneze. folosindu$se imaginile artistice si figurile de stil precum sicuvintele cu sens figurat. pronumele. posibilitatea deinterpretare este redusă . jurnale. carepoate aparea in diferite ipostaze:$indragostitul$revoltatul$ganditorul$contemplatorul$cautatorul unui ideal$eul liric isi face simtita prezenta in te/t prin marci le/ico$gramaticale ca:$pronumele si adjectivele pronominale la persoana '$sau verbe la pers '$modul principal de e/punere intr$un te/t liric. dar dovedindputernice afinitati cu sfera artistica. concisă. dar si prin figuri sintactice(repetitii. unele scrieri care. avem parte de un lirism confesiv (confesiune lirica). să-i stimuleze emoţiile. fără ambiguităţi. e/primarea directa a sinelui. să atragă cititorul. refrene). este monologul liric (adresat sau nu).daca verbele. nu sunt considerate literare (reportaje.

8i"ai -minescu #iguri de stil la nivel morfologic și sintactic Bepetiția Bepetiția constă în repetarea unui cu$#nt sau a unei expresii în diferite poziții ale enunțului): -/. R 6umai una n$are somn. încep#nd cu ultima silabă accentuată) 7a un semn desc%isă-i calea și s-apropie E de cort >n bătr#n așa de simplu. specifice domeniului profesional căruia îi aparţin ?igură de stil #igurile de stil sunt procedee prin care se modifică înțelesul propriu al unui cu$#nt sau construcția gramaticală uzuală pentru a da mai multă forță unei imagini sau expuneri) În prezentarea celor mai importante figuri de stil se ține seamă de gradul lor de complexitate și de relațiile care se stabilesc între ele) ?igurile de stil pot fi definite drept cu$inte sau grupuri de cu$inte (expresii ce modifică raporturile firești dintre semnificant și semnificat) . E R 9run prinț mai t#năr c#nd trecea) F6unta Gamfirei. după $orbă. casa pe care nu și-o putea însă permite) . cu$intele sunt folosite cu sens propriu. +eorge %oșbuc 8oate păsările dorm.crisoarea ))). căpăt#nd $aloarea unor concepte. bÎn grădina lui !on.A"a-mpărateWA . riguros.A'm $enit să mi te-nc%ini. denotati$. casa pe care o visase de at7tea ori. "e nu. sc%imb a ta coroană într-o ramură R de spini)A F.-limbajul este un standard. VnormalQ în care se realizează corespondența dintre obiectul desemnat și cu$#ntul ce-l denumește)I'5 %lasificare #iguri de stil la nivelul literelo literația literația constă în repetarea consoanelor sau silabelor initiale *rin $ulturi $#ntul $iu $uia.: -ra casa pe care și-o dorise din copilărie. casa pe care de at7tea ori o desenase.A8u ești .ircea[A . după port) . din folclor E Anomatopeea Anomatopeea este un cu$#nt alcătuit pe modelul armoniilor imitati$e. casa perfectă. cu$intele suntspecializate. prin care se imită sau sugerează sunete naturale) Ex):8ropotele de pe coridor i-au determinat să iasă din sala de ședințe) Bima Bima este o potri$ire a sunetelor de la sf#rșitul a două sau mai multe $ersuri.odificarea este înregistrată ca o de$iere de la modul curent.

)nversiunea )nversiunea constă în răsturnarea cu$intelor în propoziție. =iperbatul =iperbatul este o in$ersare în topica normală prin care termenul asupra căruia se dorește atragerea atenției este plasat în final) Ex):1ine p#nă la ora aceasta nu știe despre ce e $orba. *e copite iau în fuga fața negrului păm#nt. $in săgeți de pretutindeni))) R F.i ca nouri de aramă și ca ropotul de grindeni.: #ata asta este și inteligentă.i în caii lor sălbatici bat cu scările de lemn. ca pun#nd m#na E pe ei &ă-i împarți în două cete: în smintiți și în mișei R +radația +radația . p#nă și din 2iserică se fură) -numerația -numerația constă în prezentarea succesi$ă a unor fapte sau aspecte) 5elația ce se stabilește între termenii enumerării este una de coordonare) ) -/. dar cred oare domnii directori ai companiei că ne pot minți pe față[ 5!nterogația (întrebarea retorică !nterogația retorică este o întrebare la care nu se așteaptă răspuns. $a afla acum: discutam despre rolul Bisericii 4n stat. și %arnică. nici singură nu $rea să stea) -/. arcuri se întind în $#nt. afirmație sau exclamație) Ex):1ampania lor a a$ut rezultate foarte bune.cepeș "oamne. . în justiție se fură.constă în trecerea treptată.crisoarea ))). 7ănci sc#nteie lungi în soare. 8. în parlament se fură. -minescu #iguri de stil la nivel semantic sau figuri de cuv7nt %omparația . postrofa postrofa este o întrerupere a expunerii în care $orbitorul adresează unui interlocutor (prezent sau absent o întrebare. de la o idee la alta și prin care se urmărește scoaterea în e$idență a ideii sau nuanțarea exprimării) 1ălăreții împlu c#mpul și roiesc după un semn E .ascendenta sau descendenta. și tot ce$ți poți dori. muzelor sau unor persoane reale pentru a cere ajutor) 1um nu $ii tu. <rizontu-ntunec#ndu-l.: ?n guvern se fură. pentru a pune în e$idență un anumit termen) Exemple: !mpertinentul participant a fost scos afară din sala de conferințe) "esteptul copil a luat nota '>.: 6ici nu mai $rea să locuiască împreună cu părinții. acesta fiind e$ident și cuprins sau sugerat în enunț) Ex):*oate cine$a în$ăța într-o zi ceea ce noi studiem de ani buni[5!n$ocația retorică )nvocația retorică este o rugăminte adresată di$inității. și frumoasă.-/.

metonimia. în acest mod realiz#ndu-se concentrarea prin metaforă.%omparația este una dintre cele mai frec$ente figuri de stil și constă în alăturarea a doi sau mai mulți termeni cu scopul e$idențierii primului termen)"ar nu se poate scrie decat sub forma epitetului personificator pentru a se alatura figurii de stil.etafora este o figură de stil esențială. Trecut$au anii) un termen concret cu unul abstract: R. nu putem face abstracție de suportul contextului) . ca o $atră de jăraticP (8. în lipsa ad$erbului de comparație (cu valoare de prepoziție) ca și a termenului lună. cum sunt personificarea.file din po$este) un termen abstract cu altul concret: RTrecut$au anii ca nori lungi pe șesuriD (8. răm#i) -/presivitatea unei comparații este și 4n funcție de caracterul c7t mai dif erit al domeniilor din care pro$in termenii ei) < asociere între uman și $egetal înt#lnim în poezia V"ar oc%ii tăi[P: *rin ce minuni ciudate și zămisliri încete E &-a să$ărșit în s#mburi asemenea scumpete[ În pleoape. întruc#t ea stă la baza altor figuri. -minescu. în înțelegerea metaforei. -minescu. persoane prin numele lor. *e e/emplu. 8i"ai -minescu 'ceastă metaforă presupune o comparația inițială: Vluna ca o regină moartă a nopțiiP. care de$ine criteriul principal de apreciere a acestei figuri de stil în operele literare.crisoarea ): 7ună tu. 1ălin . 8i"ai -minescu ?n cazul imaginii artistice din poezia . -minescu.elancolie.crisoarea ). determinate de natura termenilor care se compară: un termen concret cu altul tot concret: V*e un deal răsare luna. însuși care apare și 4n alte poezii ale lui 8. ca petala de floare de gutui) R F*ar oc%ii tăi[. )arna) un termen abstract cu altul abstract: R nii tăi se par ca clipe h %lipe dulci se par ca veacuriD (8. comparația apare prescurtată.. prin intermediul unei comparații subînțelese) *rocesul de realizare a metaforei constă în Vpunerea semnului identității între două obiecte diferite (lucruri. pe a lumii boltă luneci) E R F. care conferă o expresi$itate sporită textului poetic) 1ontextul ne ajută să intuim primul termen al presupusei comparații c%iar în absența lui. 8etafora este figura de stil prin care se trece de la sensul obi șnuit al u nui cu$#nt la alt sens. -minescu. alegoria. pe baza unei analogiiP) &ă urmărim exemplul metaforei din poezia eminesciană 8elancolie: *ărea că printre nouri s-a fost desc%is o poartă. poate fi realizată în următoarele tipuri de comparații. stăp#n-a mării. E *rin care trece albă regina nopții moartă) R 8elancolie.oarele rotund și palid se prevede printre nori h %a un $is de tinerețe printre anii trecătoriP (. <. ceea ce demonstrează că. comparație bazată pe două similitudini: paloarea astrului și a unei ființe moarte. unicitatea lunii pe cerul nopții și prezența ei dominantă față de celelalte corpuri cerești.etaforă. <riginalitatea. sinecdoca. Tudor rg"ezi 58etafora rticol principal: . ființe. epitetul) %lasificarea metaforei . 4n . lecsandri.

sens conotati$ %lasificarea. de regulă pe l#ngă o construcție $erbală. fără să implice participarea imaginației sau afecti$ității scriitorului: V])))@ și părinții. cum ar fi Vză$or#teP. atunci el nu este epitet)P +u orice element determinant (adjecti$ sau ad$erb este epitet) În situații ca cele din textele de mai jos determinarea este neutră din punct de $edere stilistic. ale unui lucru. iar epitetele VsurdăP și VamarăP sunt rezultatul unei metonimii în care s-a înlocuit efectul prin cauză) -pitetele au rolul important de plasticizare a imaginii artistice precum și cel de atragere a cititorului.1lasificarea. Personificarea aPersonificareaa este figura de stil (procedeul artistic) prin care lucrurilor. nume predicati$ sau circumstanțial de mod este numit epitet c#nd conține în același timp o metaforă. pisica $orbește lin. după Tudor . pentru a$i impresiona pe cititori. păsărelele șoptesc.) Eminescu antiteza apare și în formularea unor titluri: 9enere și . =iperbola rticol principal: Eiperbolă (figură de stil . $ 4n metaforă plasticizantă și metaforă re$elatorie) -pitetul rticol principal: -pitet. -a o inima de aur @ -l un suflet apostat. și surorile îmi erau sănătoși)P (!) 1reangă.propriu și metafora conștiinței$vas (metaforă complexă cu mai multe semnificații. după <rtega C 4asset. o metonimie. atunci termenul c#știgă în expresi$itate și de$ine epitet) ?n versurile lui Tudor rg"ezi din poezia Testament: R?n seara răz$rătită care $ine "e la străbunii mei p#nă la tine ])))@ "urerea noastră surdă și amarăP. sau c#nd face el însuși să apară o asemenea figură) "acă nu cuprinde așa ce$a. idei.E (8. situații) În creația lui . mintiri din copilărie) V't#ta obidă se abătu asupra lui. exemple: norii pl#ng. Împărat și proletar) -/emplu VEa un înger ce se roagă 3 El un demon ce $isează. soarele r#de. =iperbola este un procedeu artistic prin care se exagerează intenționat. stelele clipesc.în metafora conștiinței-tablă (metaforă simplă cu o singură semnificație. menit să exprime acele însușiri ale obiectului care înfățișează imaginea lui așa cum se reflectă în simțirea și fantezia scriitorului) VEpitetul nu este o figură de stil în sine. Înger și demon. ci numai un purtător de figuri de stil) <rice atribut. o %iperbolă etc). adjecti$ul Vînc%iseP ar fi înlocuit cu altul. -minescu) . trăsăturile unei ființe. se aseamănă cu simbolul) 1lasificarea. o sinecdocă. fenomen. mărind sau micșorînd. Ex: A4igantică poartă-o cupolă pe frunte. sau eveniment. $#ntul aleargă. -pitetul este figura de stil const#nd în determinarea unui substanti$ sau $erb printr-un adjecti$. care să presupună o metaforă. personaje. după &ucian Blaga. $ 4n metaforă explicită și metaforă implicită .ianu. sens denotati$ . obiectelor li se atribuie 4nsu șiri umane . ad$erb etc).A ( 4)1oșbuc A*așa EassanA ntiteza d'ntitezad este o figură de stil care constă în opoziția dintre două cu$inte. . înc#t sub pleoapele înc%ise înc%ipuirea-i dădi buzna ])))@)P ()onel Teodoreanu. sălciile triste. epitetul Vrăz$rătităP presupune la bază o personificare. și frații. fapte. &a 8edeleni) "acă în cazul exemplului de mai sus reprodus din opera lui !) 8eodoreanu.in absentia (alcătuită dintr-un singur cu$#nt cu $aloare de sugestie.adonă.

etc. . *aca alegeti calea de mijloc arata si faptul ca aveti maturitate$n gandire. Min urma unor sondajeM. . cu semnificația: s-a pierdut. de asemenea. a eșuat i$a pus coarne (X l$a 4nșelat) a cincea roată la căruță (e inutilitate valurile vieții (X 4nt#mplările $ieții Te/tul jurnalistic Te/tul jurnalistic este acel material produs de un comunicator profesionist (de obicei. desi e recomandat sa nu fiti intr$o e/trema sau alta ci sa alegeti calea de mijloc. $(6u) . la fel ca.2. pe langa toate. s-a stricat. a$#nd cea mai mică dimensiune) >neori nu are titlu. $*e asemenea. ma bazez pe. dar poate să fie precedată de cu$inte reprezentati$e (exemplu: crimă ) În general are 0-GZ randuri scrise într-un singur paragraf) Întreaga informație este concentrată într-o frază sau două) *ot fi grupate pe manșeta ziarului în rubrici cu titluri Qpe scurtQ) %um sa faci un te/t argumentativ bun *upa cum am observat in structura e/amenului de bacalureat la romana. unele din cele mai bune fiind: adaugand urmatoarele. poi treceti direct la argumente. #olosind formulari precum Mconform unor studiiM. )n al doilea rand. forma. bineinteles $-tc.bine ca te/tul argumentativ sa nu contina prea mult "bla bla" si ideile sa fie e/primate cat mai clar . bine sa puneti intrebari cititorului astfel incat sa demonstrati ca ganditi si sa$l duceti pe acesta cu gandul la anumite e/emple din viata cotidiana. dupa toate. si acum. dar nu folositi un limbaj colocvial.tirea scurtă Este considerată unitatea elementară a presei) Este cea mai citită știre. etc. *e cele mai multe ori se cer doar 0 argumente pe care le puteti introduce$n te/t prin formulele: $)n primul rand. %e e un te/t argumentativP *upa cum ii spune si numele. la punctul )) pe cele mai multe variante de anul trecut se cerea realizarea unui te/t argumentativ. *e asemenea dati te/tului o nota cat mai personala. oricat.%uvinte și e/presii la figurat ?iguratul este o modificare a $alorii semantice a cu$#ntului sau expresiei.unt de acord cu. dupa cum am spus. *in nou o introduceti prin anumite formule specifice. &a partea asta e bine sa folositi e/presii9locutiuni9structuri ce atrag atentia. )mediat dupa ce ati lecturat citatul dat trebuie sa va ganditi daca sunteti pro sau contra. oricum. intr$un . &a sfarsit puneti concluzia cat mai concis. *aca tema ce v$a picat nu este tocmai pe placul vostru si nu stiti cu ce e/emple sa va sustineti argumentele nu strica sa improvizati. propriu-zis) < figură de stil str#ns înrudită cu figuratul este metafora. jurnalistul ) cu intenția de a informa. utilizată în anumite împrejurări) Înțelesul de$ine altul dec#t cel uzual. -/emple de e/presii la figurat: s-a dus de r#pă. )ncepeti te/tul argumentativ cu formulele tipice: $%red ca.f(3i te/t argumentativ trebuie sa va sustineti opinia referitoare la o anumita afirmatie prin niste argumente bazate pe e/emple concrete. convinge sau distra publicul . sa nu uitam. din nou. este foarte greu sa fiti contestat. 6u va sta nimeni sa se intereseze cand va corecteaza e/amenul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful