IONA de Marin Sorescu

Marin Sorescu s-a nascut la 18 februarie1936 in comuna Bulzesti din judetul Dolj.A urmat cursurile liceului di Predeal si a absol it !acultatea de !ilolo"ie di #asi. Debutul la a ut $rin olumul %&Sin"ur $rintre $oeti'''ca a$oi in 199( sa $rimeasca Premiul #nternational )erder'iar in 1991sa de ina membru al Academiei *omane.S-a stins din iata in 199+. Iona , subintitulata de Marin Sorescu tragedie in patru tablouri , a fost publicata in 1968 in revista Luceafarul si face parte , alaturi de Paraclisierul si Matca , dintr-o trilogie dra atica , intitulata sugestiv Setea untelui de sare ! "itlul trilogiei este o etafora care sugerera#a ideea ca setea de adevar de cunoastere si de co unicare sunt caile de care o ul are nevoie pentru a iesi din absurdul vietii , din auto atis ul istovitor al e$istentei , iar cele trei dra e care o co pun sunt editatii-parabole , reali#ate prin ironie! Si bolice pentru titlul volu ului din care fac parte , dra ele Iona , Paraclisierul si Matca sunt parabole pe te a destinului u an , parafra#and trei ituri funda entale% itul biblic &Iona' , itul esterului Manole &Paraclisierul' , si itul potopului &Matca'! Piesa de debut a autorului , Iona &1968' repre#inta capodopera sa dra atica si unul dintre eveni entele vietii noastre teatrale! In ea , autorul a si boli#at dra a ontologica a o ului odern &si a o ului ca fiinta' aflat sub puterea destinului orb! Inspirata din itul biblic al o ului ing(itit de un peste , opera nu pre#inta o dra a individuala , ci una general u ana , nascuta din fra antarile si nelinistile fiintei pa antene in fata propriului destin! )e-a lungul celor patru tablouri , Iona da nastere la interogatii e$istentiale grave , privitoare la viata , oarte , singuratate , destin* prin aceasta trasatura , ea se incadrea#a inteatrul de idei devenind un adevarat poe dra atic al nelinistii etafi#ice! )ra a +Iona+ are la origine cunoscutul it biblic al lui Iona, fiul lui , itai!Iona este insarcinat sa propavaduiasaca cuvantul )o nului in cetatea -inive,caci pacatele o enirii a.unsesera pana la cer!Iona pri este isiunea,dar se ra#gandeste si se ascunde pe o corabie cu care fuge la "arsis!)u ne#eu il pedepseste pentru nesupunere tri itand un vant puternic care provoaca o furtuna pe are! /orabierii banuiesc faptul ca Iona este cel care a atras ania cereasca,asa il arunca in valuri! )in porunca divina ,Iona este ing(itit de un onstru arin si dupa trei #ile si trei nopti petrecute in burta pestelui in pocainta,+)o nul a poruncit pestelui s ipestele a varsat pe Iona pe uscat +! Subiectul acestei fabule biblice se intalneste in piesa lui Marin Sorescu nu ai ca prete$t,persona.ul deosebindu-se de biblicul Iona prin aceea ca acesta din ur a este ing(itit de c(it pentru ca voia sa fuga de o isiune,pe cand eroul lui Sorescu nu savarseste nici un pacat,se afla inca de la inceput+in gura pestelui+ si nici nu are posibilitatea eliberarii de fapt ! 0e#u atul operei literare Persona.ul Iona este un pescar supus legilor destinului ce in ca#ul sau nu a fost prea darnic de aici puternicul pesi is ce il cuprinde a.ungand c(iar pana a pescui intr un acvariu pe care il ia ereu cu el pentru #ilele negre cand nu prinde ni ic!Intriga are ca punct de plecare itul lui Iona unde un c(it ii va fi pe post de casa ti p de cateva #ile!,ici are loc area sc(i bare

ce este cuprinsa in desfasurarea actiunii! "abloul II se petrece in interiorul pestelui I in intuneric , ceea ce il deter ina pe Iona sa constate ca incepe sa fie tar#iu in ine! 1ite , s-a facut intuneric in ana dreapta si-n salca ul din fata casei&si te ca se apropie sfarsitul'! Iona vorbeste ult , logosul fiind e$presia supravietuirii , si-a lasat vorba in a intirea ea , acar la soroace ai ari ca universul intreg sa fie dat lu ii de po ana! Monologul continua cu cele ai variate idei e$istentiale , )e ce trebuie sa se culce toti oa enii la sfarsitul vietii2 ori cugetari , de ce oa enii isi pierd ti pul cu lucruri ce nu le folosesc dupa oarte2! Iona doreste sa se si ta liber , incearca sa dovedeasca ca o ul este liber sa-si faca propriul sau dru in viata pot sa erg unde vreau , fac ce vreau , vorbesc! Sa ved daca pot sa si tac! Sa- i tin gura! -u i-e frica , dar intarind ideea de ai sus&logosul este e$presia supravieturii' el continua sa vorbeasca! 3roul isi a inteste povestea c(itului dar nu il interesea#a decat in asura in care ar fi ancorata in real pentru ca nu cunoaste solutia iesirii din situatia li ita , repre#entata de vesnica istuire a pantecului de peste! Iona gaseste un cutit , se n al libertatii de actiune si constata lipsa de vigilenta a c(itului , si reco anda ca artrebui sa se puna un gratar la intrarea in orice suflet de unde reiese ideea de necesara selectie lucida a lucrurilor i portante din viata! 3l isi pune intrebarea daca a sinucid2 si intelege i prudenta care e tanar , fara e$perienta cutitul e$pri and o cale de iesire din aceasta situatie anor ala , sunt pri ul pescar pescuit pescuit de el!In finalul tabloului , Iona devine visator si este ispitit sa construiasca o banca de le n in i.locul arii pe care sa se odi(neasca pescarusii ai lasi si vantul! Singururl lucru bun pe care l-ar fi facut in viata lui ar fi aceasta banca de le n avand de .ur-i pre.ur area co parabila cuun lacas de stat cu capul in aini in i.locul sufletului! )ra a continua in interiorul pestelui II , care l-a ing(itit pe pri ul peste! In acest peste se afla o ica oara de vant , si bol al #adarniciei!Iona editea#a asupra vietii , conditiei u ane , si la ciclicitatea vietii cu oartea% daca intr-adevar sunt ort si acu se pune proble a sa vin iar pe lu e 2! 4a enii uita ca sunt se eni si sunt supusi aceleiasi conditii de uritori , negli.e#i a#i , negli.e#i aine , a.ungi sa nu-ti ai ve#i fratele! Punctul cul inant este subliniat prin aparitia celor doi figuranti cu barne in spate care nu scot nici un cuvant sur#i si c(iar uti , acestia si boli#and oa enii ce-si duc povara data de destin , dar care nici nu se fra anta sa gaseasca o otivatie! ca apoi sa continue i burta celui de al treilea peste unde Iona are o ulti a confruntare cu propria constiinta !)e#noda antul desi socant are in esenta ideea de libertate din nebunia proprie precu si ciclicitatea vietii stagnante la un nivel inferior al unor consecutive reincarnari pe care Iona incearca sa o inteleaga ca apoi sa i se confor e#e! "ipologia persona.ului& lor ' Iona este pescar,este o ul aflat in fata intinderii i ense de apa, area,care sugerea#a libertate,aspiratie,ilu#ie si c(iar desc(idere spre un ori#ont neli itat! Iona, pescar pasionat,se nifica o ul ce aspira spre libertate,aspiratie s iilu#ie,idealuri si boli#ate de area care-l fascinea#a!3l incearca sa-si controle#e destinul , sa-l refaca!5iindca nu-si poate i plini idealul,prinderea

iticului peste,el este ing(itit de un peste urias,intrand astfel intr-un spatiu inc(is la infinit,care este si unica ratiune de a lupta pentru e$istenta,unde ereu pestele cel are il ing(ite pe cel ic!Lu ea este si boli#ata de acest univers piscicol,in care pestii se ing(it unii pe altii,Iona insusi fiind un abdo en de peste!Incercand sa se elibere#e,el spinteca peretii pantecelor istuitori ai sirului nesfarsit de pesti,intr-o succesiune concentrica,sugerand ca eliberarea dintr-un cerc a le$istentei este posibila nu ai prin inc(iderea in altul,iesirea din li itele vec(i insea na intrarea in li ite noi! Metafora pestelui este vi#iunea centrala a piesei% in pantecele c(itului,Iona se descopera pe sine,ca ins captiv intr-un labirint in care o ul este vanat si vanator,conda nat la eterna conditie de pri#onier!Iona este constrans la un e$il fortat in spatiul singuratatii absolute si cauta ereu co unicarea cu ceilalti,solidaritatea u ana,identitatea sinelui in setea sa pentru libertatea de e$pri are si de actiune!I batranit , Iona iese la lu ina dupa ce spiteca ulti ul peste,pe o pla.a pustie,dar ori#ontul care i se arta il inspai anta,pentru ca si acesta este alcatuit dintr-un alt sir nesfarsit de burti de peste,desi cre#use ca e liber!Intelege ca vinovat este+dru ul,el a gresit-o+ si gandeste o cale inversa petru a +iesi la lu ina+!Isi sriga nu elesi, in loc de a ai taia burti de peste,in speranta unei libertati ilu#orii,isi spinteca propriul abdo en,cu senti entul de a fi gasit,nu in afara,ci in sine,deplina libertate%+0a#bi noi cu va la lu ina+! 6estul sinuciderii si si bolul lu inii din final sunt o incercare de i pacare intre o ul singur si o enirea intreaga,o salvare prin cunoasterea de sine,ca forta purificatoare a spiritului,ca o pri ire sufleteasca! ,cte "ragedie in patru tablouri ,,",7L41L I Scena e i partita in doua! 8u atate din ea repre#inta o gura i ensa de peste! /ealalta .u atate - apa, niste cercuri facute cu creta! Iona sta in gura pestelui nepasator, cu navodul aruncat peste cercurile de creta! 3 intors cu spatele spre intuneci ea din fundul gurii pestelui urias! Langa el, un ic acvariu, in care dau veseli din coada cativa pestisori! ",7L41L II ,se enea celei consecutive se desfasoara in interiorul pestelui II unde Iona incearca sa si inteleaga propria e$istenta si isterele ortii! ",7L41L III Interiorul pestelui II! )ecor ase anator, in are, celui din tabloul anterior! Poate cateva ele ente in plus, spre a re arca evolutia! Iar intr-o parte a scenei - i portant9 - o ica oara de vant! Poate sa se invarteasca, poate sa nu se invarteasca! ,tras de ea ca un varte., Iona se va feri tot ti pul sa nu ni ereasca intre dintii ei de le n! ",7L41L I: 4 gura de grota, spartura ulti ului peste spantecat de Iona! In fata, ceva nisipos, urdar de alge, scoici! ceva ca o pla.a! in dreapta o ovila de pietroaie, case, le ne! la inceput, scena e pustie! liniste! la gura grotei rasare barba lui Iona! lunga si ascutita, ve#i barba sc(ivnicilor de pe fresce! barba falfaie afara! Iona inca nu se vede!,,

5inalul operei 5inalul pe cat de i previ#ibilascunde lu ini subtiri si spatii neatinse ale e$istentei persona.ului conturea#a un onolog de inspiratie biblica &3va sarpele' solutia unei evadari de sub .ugul lui )u ne#eu prin cunoasterea si ciclicitatea vietii Solutia de iesire pe care o gaseste Iona este aceea a spintecarii propriei burti care ar se nifica evadare din propria carcera , din propriul destin din propria captivitate! )ra a se ter ina cu o replica ce sugerea#a increderea pe care i-o da regasirea sinelui , pentru ca e greu sa fii singur , si boli#and un nou inceput% 0a#bi noi cu va la lu ina! 6estul final este un elogiu adus idei de sinucidere lu ina si purificarea facand parte din acelasi plan de regenerare si ciclicitate! /onflict /onflictul este reparti#at pe doua planuri unul fi#ic si celalalt e otional al constiintei persona.ului!/el fi#ic aterial este re#ultatul nenu aratelor fra antari ale constiintei persona.ului ce are ca ba#a si re#ultat nenu aratele repercursiuni ale unei lu i esc(ine si frauduloase condusa de incultura!6estul de sinucidere este ai de graba raspunsul e otional al unei incursiuni in isterele gene#ei si ortii prea puternice spre a fi suportate de intea u ana!desi ca orice fiinta u ana persona.ul are dorinta de cunoastere,uneori ce intrece barierele u anitatii! /itate de critica Poe#ia lui Marin Sorescu este , in fond , o editatie trista , insa editatia i braca o (aina de fante#ie inselator sura#atoare&3ugen Si ion'* glu a delicat trista fara clovneria sau sarcas ul altora , e identitatea lui in a gandi ideea de viata si oarte&:ladi ir Streinu'! ,,Iona devine nu for a biblica de inspiratie sacra ci negura gnostica a ortii lu inata de de onul cunoasterii ; !