Sunteți pe pagina 1din 4

I. 44 (Mihai Eminescu, Stau n cerdacul tau.

1.

senina = clara; misca = freamata.

2. Cratima din versul "Deasupra-mi crengi de arbori se ntind" are rolul de a pune n evidenta pronuntarea mpreuna a doua parti de vorbire diferite. Se pastreaza totodata masura si ritmul versurilor.

!rocedeaza cum vrei" at#ta timp c#t transferul nu va bate la oc$i.

!refera sa ram#na n ntuneric" dec#t sa afle ca a fost tradat de propriul frate.

%.

"m#na ta cea fina" " "umeri de ninsoare"

&.

'eme(motive) iubirea" luna" stelele" ramuri.

*. +etafora "flori de umbra ma cuprind" este e,trem de sugestiva n redarea ideii de analogie ntre sentimentele eului liric si natura. Se creeaza o atmosfera intima" de mister" arborii si florile nasc#nd umbre n lumina selenara.

-. Strofa a doua debuteaza cu con.unctia adversativa "dar"" care muta atentia cititorului de pe imaginea cadrului natural" redata n prima strofa" pe imaginea iubitei care este privita. /ereastra" element recurent n lirica eminesciana reprezinta" pe de o parte" $otarul dintre cele doua spatii - e,terior si interior - despartindu-i parca pe cei doi ndragostiti. !e de alta parte" fereastra este cea care permite privirii ndragostitului sa poata admira frumusetea si gingasia celei pe care o iubeste. 0pitetul "m#na ta cea fina"" precum si metafora "1n val de aur parul despletind" e,prima senzualitatea celei care pierduta n g#nduri se uita n lumina. 2elatia de apropiere dintre cei doi este evidentiata de folosirea pronumelor personale de persoana 3 si a 33-a) "eu"" "tu" si de adevaratul ritual al privirilor celor doi.

4. 'itlul sonetului este reluat n primul vers din primul catren" fi,#nd cadrul) "Stau n cerdacul tau...". 5tmosfera de intimitate este creata de acest cerdac" desemn#nd un spatiu intermediar" un ansamblu domestic ntrepatruns cu un aer familiar. +ultitudinea imaginilor artistice" n mare parte dinamice 6"v#ntul misca arborii-n gradina"" " n val de aur parul despletind"" "desfaci vis#nd pieptarul de la s#n"" "ncet te-ardici"7" c#t si figurile de stil 6 epitetul "umeri de ninsoare"" personificarea "stele tremura" etc.7 contribuie la alcatuirea unui spatiu intim" feeric" dominat de lumina selenara "s-alaturi luna bate trist n geam"7 deoarece toate miscarile sunt abia resimtite. 8bservarea iubitei se face prin intermediul unei ferestre" spatiu al oglindirii si al invaziei erotice" fapt ce presupune reveria trairii. /eminitatea nuda" marmoreana" reflect#nd razele lunii" urmata apoi de stingerea luminii 6"1ncet te-ardici si sufli-n lum#nare..."7 nvaluie ndragostitul n efectele semiobscuritatii produse de o noapte senina. 9ra.a este at#t erotica" invad#nd spatiul sacru al intimitatii" c#t si e,terioara" contamin#nd natura.

:. Sonetul " Stau n cerdacul tau..." apartine liricii intime si dezvaluie o tema romantica. 8 modalitate de evadare" de data aceasta absoluta" specifica romanticilor este reflectata si aici" prin motivul visului" dar si prin tema naturii. 5vem de-a face cu o natura coplesitoare" asupra careia domina lumina selenara" un motiv caracteristic curentului romantic. 1mpletirea acestei teme cu cea a iubirii semnifica ineditul liricii eminesciene" evidentiata si n acest sonet. Cultivarea sensibilitatii" a imaginatiei si a fanteziei" minimaliz#nd luciditatea si ratiunea este un alt argument n spri.inul apartenentei acestei poezii la curentul romantic. I. 45 (Mihai Eminescu, Departe sunt de tine..) 1. clipa = moment" vreme; etern = vesnic" nemuritor.

2. Cratima din structura ""aducerile-aminte" aflata n versul""5ducerile-aminte pe suflet cad n picuri" marc$eaza grafic rostirea mpreuna(legata a celor doua cuvinte pronuntate fara pauza" intr#nd n alcatuirea unei locutiuni substantivale. Sub raport prozodic influenteaza masura si ritmul versului. . !entru el focul inimii e mai puternic dec#t ratiunea. 8c$ii sufletului ti arata adevarata fata a omului. %. &. ""Cu oc$ii mari n lacrimi" cu m#ini subtiri si reci"; ""si parc-ai vrea a-mi spune ceva...apoi suspini" 'eme(motive) viata lipsita de noroc" visul( reveria" moartea" amintirea

*. Comparatia ""batr#n ca iarna" are rolul de a evidentia motivul mbatr#nirii iremediabile. Substantivul ""iarna" evoca ideea de singuratate" neliniste" tristete" aspectul de pustietate" lipsit de viata" fiind asociata cu v#rsta celui care se simte ""batr#n" din pricina departarii de iubita. -. ;ltimele patru versuri ncep cu e,clamatia retorica ""8< glasul amintirii ram#ie pururi mut"" aduc#nd n prim-plan tema iubirii care mai traieste doar prin puterea amintirii" nteleasa ca amestec ntre fericire si nefericire. /olosirea verbului la con.unctiv prezent" "ram#ie" fara con.unctia ""sa" indica dorinta de respingere a ""glasului amintirii". 5ntitezele norocul 6""norocul ce-o clipa l-am avut"7-nenorocul 6""viata-mi lipsita de noroc"7" amintirea 6""aducerile-aminte pe suflet cad n picuri"7-uitarea6""sa uit pe veci"7 evidentiaza trecutul ce sta sub semnul norocului de-o clipa si prezentul visarii" pus sub semnul regretului" melancoliei" dorintei de uitare. 5lternanta prezent(trecut scoate n evidenta efectele transformatoare ale iubirii. 5mintirea e modalitatea de eternizare a iubirii" metafora ""glasul iubirii"" sugereaza departarea fiintei de realitate. 1n aceste versuri apare motivul mbatr#nirii iremediabile suferite odata cu pierderea iubirii" epitetele ""batr#n si singur"" reprezinta un final melancolic si dramatic. 'rairile eului liric sunt contradictorii" limita e,presiva a situarii ntre vis(iluzie si realitate" dorinta si mplinirea acesteia cre#nd la nivelul te,tului o e,presivitate deosebita. 4. 'itlul ""Departe sunt de tine..." evidentiaza tema iubirii eterne" care traieste prin puterea amintirii. 5dverbul "departe" are dubla perspectiva" at#t locativa c#t si temporala" av#nd rolul de a sublinia distantarea n timp si n spatiu a fiintei iubite. 'rairile eului liric sunt contradictorii" bazate pe relatia atractie-respingere. 1ntreaga poezie este o confesiune lirica realizata pe baza relatiilor antitetice) vis(reverie-realitate" odinioara(altadata-prezentul clipei" noroc-nenoroc" amintire-uitare. /olosirea verbelor la viitor ""vei fi murit" proiecteaza sentimentul iubirii n eternitate" un final melancolic si dramatic. !rezentul visarii este pus sub semnul regretului" al melancoliei" dar si al dorintei de uitare" al refuzului asumarii unei realitati banale. 'recutul este pus sub semnul norocului de-o clipa. :. 'rasaturi romantice ale poeziei) imaginatia este principiul fundamental de creatiei; antitezele romantice" generatoare de melancolie) norocul-nenorocul" amintirea-uitarea; cultivarea emotiei si a sentimentului; universul ideatic al poeziei dezvolta o gama variata de trairi si de emotii valorificate prin imagini artistice) ""singur l#nga foc"" "v#ntul loveste n feresti". I. 46 (Mihai Eminescu, Din valurile vremii.)

1.

umbra = amintirea; zadarnic = inutil;

2.

9irgula este semnul grafic care n versul "Sa te ridic pe pieptu-mi" iubite nger scump" desparte o apozitie dezvoltata de restul enuntului.

=estul lui m-a impresionat p#na la lacrimi.

5i ncalzit un sarpe la s#n.

%.

tema iubirii( motivul visului

&. Structura de monolog adresat a te,tului este conferita de sintagme precum "iubita mea"" "iubite nger scump"" dar si de utilizarea verbului la persoana a 33-a singular" modul imperativ "rasai".

*. 1n metafora "iubite nger scump"" dubla determinare epitetica "iubite" si "scump"" evidentiaza sentimentele puternice ale ndragostitului. 0pitetul n vocativ "iubite" transfigureaza iubirea" afectivitatea" iar epitetul "scump" sugereaza imaginea perfecta a femeii n oc$ii ndragostitului.

-. !oezia eminesciana "Din valurile vremii." se ncadreaza n estetica romantismului prin tema si motivele pe care le dezvolta) iubirea pierduta" ireversibilitatea timpului" stelele" umbra" visul. De asemenea" predilectia pentru marturisirea directa" sincera a propriilor sentimente" stilul confesiv poate fi un alt argument n sustinerea acestei idei.

4. +etafora "Din valurile vremii."" din care se constituie titlul" apare si la nceputul primului si ultimului vers" conferind te,tului simetrie. 'itlul invoca trecerea ireversibila a timpului" felul n care amintirile vin n prezent din "valurile vremii"" aduc sentimente puternice" iar apoi ncep sa scada n intensitate. !unctele de suspensie reprezinta nostalgia" melancolia eului liric" dar si efortul sau repetat de a-si aminti peste timp imaginea iubitei" care nu mai are contururi clare odata cu trecerea timpului.

:. !rima strofa evoca nostalgia eului liric fata de timpul trecut" pentru imposibilitatea de a trai n prezent o iubire ideala. 3ubita este descrisa cu a.utorul epitetelor 6"bratele de marmur"" "parul lung" balai"" "fata stravezie"" "z#mbetul tau dulce"7" a comparatiilor "stravezie ca fata albei ceri"" toate aceste figuri de stil contur#nd un portret al femeii cu trasaturi specifice liricii eminesciene. !ortretul este desav#rsit prin metafora "/emeie ntre stele si stea ntre femei"" evidentiind frumusetea" perfectiunea iubitei. 1n ultimele versuri apare sentimentul de tristete profunda" cauzat de nemplinirea iubirii "1n oc$ii fericirii ma uit pierdut si pl#ng". I. 47 (Mihai Eminescu, Peste vrfuri) 1. slab de inima; din inima

2. Cratima este un semn de ortografie" care marc$eaza n prima structura pronuntia legata a doua parti de vorbire diferite 6"inima-mi"7" iar n cazul celei de-a doua structuri elidarea vocalei "". De asemenea" folosirea cratimei a.uta la pastrarea masurii si a ritmului. . +i-a promis c#te-n luna si n stele. 0a are o inima mare. %. &. teme(motive) iubirea" natura" codrul" luna" melancolia "!este v#rfuri trece luna"( Codru-si bate frunza lin"

*. 3nversiunea din primul vers 6"!este v#rfuri trece luna"7 sugereaza apropierea dintre spatiul cosmic si cel terestru" n scopul formarii unei armonii pentru a crea o imagine de armonie. 0pitetul "lin" reda o adiere usoara si trista a codrului" care este pusa n legatura cu starea de melancolie resimtita de eul liric. -. "!este v#rfuri" de +i$ai 0minescu este o poezie romantica" ntruc#t are la baza trasaturi specifice romantismului. !rima strofa este o descriere a cadrului natural" n care apare ca element specific recuzitei romantice "luna". 3ntensitatea trairilor eului liric" starea de melancolie sub care se circumscrie poezia sunt redate si prin ntrebarile retorice care alcatuiesc ultima strofa. 4. 'itlul "!este v#rfuri" se regaseste si n primul vers al poeziei" si face trimitere spre tema te,tului. 0ul liric este ndurerat la g#ndul trecerii ireversibile a timpului; timpul nu ia n seama aceasta suferinta" ci si continua drumul "mai departe" mai departe" ntr-un ritm firesc" la fel ca trecerea lunii. :. !rima strofa a poeziei eminesciene descrie natura surprinsa n momentul noptii. 3maginile vizuale 6"!este v#rfuri trece luna( "Codru-si bate frunza lin"7 alaturi de imaginea auditiva 6"+elancolic cornul suna"7 creeaza un tablou dominat de armonia data de toate elementele naturii" care parca se completeaza reciproc. 'oate miscarile" sunetele sunt abia perceptibile fapt sugerat de epitetul "lin"" care reda miscarea usoara a frunzelor din codru" dar si de epitetul personificator "melancolic"" care califica sunetul cornului. 3nversiunile 6"trece luna"" "+elancolic cornul suna"7 creeaza o e,presivitate deosebita a versurilor din primul catren. Sentimentul resimtit n fata acestui cadru natural va fi unul de melancolie" la fel ca sunetul cornului. I. 48 (Mihai Eminescu, La steaua)

1. a face cale ntoarsa; a o lua pe o cale gresita 2. 9irgula este folosita pentru a marca pauza ritmica din interiorul strofei" marc#nd si coordonarea prin .u,tapunere ntre propozitii. . a pieri - a se pierde; amor -iubire %. teme(motive) steaua"dorul" noaptea &. +etafora "3coana stelei" accentueaza importanta stelei" aproape divina. 0pitetul "noapte ad#nca" subliniaza imaginea cosmosului ntunecat" nvaluind atmosfera ntro aura de mister.

*. "3coana stelei ce-a murit( 1ncet pe cer se suie" -. !oezia se ncadreaza n lirica romantica deoarece apar teme(motive literare specifice romantismului) noaptea" cosmosul" iubirea. De asemenea" continutul meditativ si e,primarea gnomica reprezinta alte doua argumente n acest sens.

4. 'itlul poeziei ">a steaua" prezinta elementul principal al te,tului. Steaua reprezinta punctul de reper al cosmosului dar si al ntregii omeniri. 0a lumineaza vietile oamenilor" dar de multe ori lumina stelei este vizibila dupa ce astrul de.a a disparut. :. 1n ultimul catren poetul compara iubirea" dorul care persista" c$iar dupa ce sentimentul s-a consumat" cu calatoria luminii emanata de o stea. +etafora "al nostru dor( !ieri n noapte-ad#nca" sugereaza faptul ca iubirea care se stinge" nu dispare ca senzatie cu totul. Dragostea" la fel ca si cosmosul" este eterna. ;ltimele doua versuri ale strofei fac referire la faptul ca n urma unei iubiri vor ram#ne amintiri vesnice. !oetul foloseste metafora ">umina stinsului amor" pentru a sublinia ideea ca ntotdeauna omul care a fost nnobilat de acest sentiment si va aduce aminte de frumusetea unei iubiri" care c#ndva i-a luminat sufletul.
I. 49 (Mihai Eminescu, Noaptea.)

1.

a se face foc si para; a-si lua un foc de pe inima

2. 2olul cratimei n structura "!e-ai mei oc$i nc$isi ca somnul si pe fruntea-mi n mi.loc" este acela de a marca pronuntia legata a celor doua parti de vorbire diferite 6prepozitia si articolul posesiv" respectiv substantivul si ad.ectivul posesiv7" pentru a conserva masura versurilor.

3deea fratelui tau a facut lumina n g#ndurile colegilor.

+i$nea a fost mereu fruntea clasei" dar niciodata nu-i erau recunoscute meritele.

%.

teme( motive ) iubirea" noaptea;

&.

" ?oaptea potolit si v#nat arde focul n camin;"

" >um#narea-i stinsa-n casa... somnu-i cald" molatic" lin."

*. 'abloul iubirii este constituit n .urul atmosferei de liniste" de visare" metafora "mintea mi adoarme" suger#nd linistea profunda si siguranta pe care le ofera acest cadru ndragostitilor. De asemenea" somnul este cel care creeaza o lume aparte" n care e,teriorul nu mai are nicio importanta" comparatia "oc$ii mei nc$isi ca somnul" demonstr#nd delimitarea acestui spatiu de cel real" de cotidian.

-. 9iziunea romantica a acestei poezii se realizeaza at#t prin temele si motivele sale 6visul"somnul" iubirea si meditatia nocturna7" e,ploat#ndu-se zona subconstientului si visului" considerat a fi mai consistent dec#t realul" c#t si prin prezenta numeroaselor figuri de stil cu rol de a accentua ideea iubirii absolute desfasurata ntrun cadru propice 6"potolit.arde focul"" "somnu-i cald" molatic"lin"7.

4. +otivul central al poeziei este evidentiat nca din titlu" simboliz#nd spatiul romantic de mplinire" de desfasurare a iubirii absolute" aceasta nasc#ndu-se din starea de contemplatie si de visare" n cadrul nocturn. Sentimentul dominant este cel de liniste si c$iar o usoara moleseala 6"somnu-i cald" molatic" lin"7" iubirea fiind ncununata de puritatea iubitei 6"alba ca zapada iernii"7 ntr-un momentul propice visarii" al caderii ntr-o stare meditativa) noaptea.

:. Spatiul interior descris n prima strofa a poeziei este unul intim" fiind surprinse detalii sugestive prin intermediul imaginilor vizuale 6"arde focul n camin"" "Dintr-un colt pe-o sofa rosa"" ">um#narea-i stinsa n casa"7. 0pitetul dublu "potolit si v#nat arde focul"" pe l#nga sugestia cromatica subliniaza si atmosfera calda" reconfortanta a odaii. ;rmarind cu privirea .ocul linistitor al focului din camin" se realizeaza n mod natural trecerea spre o stare placuta de somnolenta" calificata de trei epitete 6"somnu-i cald" molatic" lin"7. 1n aceasta atmosfera" pe care nimic nu pare s-o poata leza" ratiunea lasa locul starii de reverie 6"mintea mi adoarme" - metafora7. I. 50 Mihai Eminescu, De cte ori, iubito.)

1.

ostenite=istovite

pierz#ndu-se=dispar#nd

2. 1n versul "Departe doara luna cea galbena - o pata"" linia de pauza se foloseste n interiorul enuntului pentru a delimita apozitia e,plicativa "o pata"" referitoare la "luna cea galbena". >inia de pauza are rol stilistic" deoarece atrage atentia si asupra atitudinii afective a eului liric" marc#nd totodata intonatia deosebita ce e,prima admiratia.

0l a plecat departe de casa. +omentele petrecute mpreuna sunt at#t de departe.

%. +etafora "8ceanul cel de g$eata" simbolizeaza imposibilitatea mplinirii sentimentului de iubire" ca ideal al eului liric. Substantivul "oceanul" ilustreaza distanta ce s-a creat ntre cei doi ndragostiti" iar g$eata" imposibilitatea de a strabate aceasta distanta. 0pitetul personificator "priviri suferitoare" are ca rol redarea starii de tristete ce survine odata cu pierderea iubirii. &. "pe bolta alburie" o stea nu se arata"; "o pasare pluteste cu aripi ostenite"; "pierz#ndu-se-n apus"; "ma-ntunec si ng$et"

*. 9ersurile poeziei fac distinctia ntre planul circumscris de natura si cel al interioritatii eului liric. 1ntre cele doua e,ista o evidenta legatura" deoarece starile resimtite de eul liric odata cu pierderea iubirii" gaseste ecou n toate elementele naturii. -. Contemplarea naturii prin descrierea peisa.ului cu puternice reverberatii n sensibilitatea eului liric" precum si tema poeziei 6iubirea pierduta7 sunt doua argumente care ncadreaza te,tul n estetica romantica. 4. 'itlul "De c#te ori" iubito." este reluat n incipitul poeziei pentru a accentua suferinta provocata de rememorarea clipelor de fericire pierdute. 9ocativul "iubito" nu reda doar raportul relatiei dintre cei doi" ci sugereaza si sentimentul de melancolie al eului liric" punctele de suspensie prelungind parca" ntr-un timp nedefinit" acest sentiment. Structura "de c#te ori" e,prima frecventa amintirii" neputinta eului liric de a uita fericirea trecuta si devenita acum "ocean de g$eata". :. 3ncipitul poeziei reia titlul" "De c#te ori iubito."" e,prim#nd suferinta eului liric la amintirea iubirii trecute" care are efect dezolant asupra sensibilitatii poetice" simbolizat prin metafora "oceanul cel de g$eata" care-i c$inuieste sufletul. 2evenirea iubirii" sugerata prin epitetul metaforic si cromatic "bolta aurie"" este imposibila" ntruc#t la orizont nu se arata nicio stea - simbol al deznade.dii. >una" ca astru tutelar si martor al fostei iubiri" este palida de tristete" ipostaza e,primata prin epitetul cromatic "luna cea galbena" si prin apozitia e,plicativa "o pata".

+i$ai 0minescu este reprezentantul de seam@ al romantismului n literatura rom#n@. 5stfel" principalele teme ale liricii sale" teme de factur@ romantic@" sunt) arta poetic@" iubirea" natura" condiAia omului de geniu" efemeritatea fiinAei umane. 1n poezia eminescian@ tema iubirii se completeaz@ cu cea a naturii.
+i$ai 0minescu+i$ai 0minescu +i$ai 0minescu

/iind mereu n consonanA@ cu sentimentele fiinAei umane" natura particip@ afectiv la realit@Aile sufleteBti evocate. 'otodat@" n poezia erotic@ a lui 0minescu pot fi identificate dou@ etape) prima ilustreaz@ o dragoste ce se poate mplini ntr-un cadru natural idilic iar a doua marc$eaz@ drama nemplinirii n plan sentimental" relief#nd o iubire imposibil@ ntr-un peisa. natural sting$er" sc$iAat sumar. 3ubirea ca prile. de n@lAare spiritual@" ca necesitate a sufletului Bi implicit ca e,perienA@ fericit@ este evocat@ Bi n sonetul CStau n cerdacul t@uDE. 0,perienAa erotic@ este" n acest caz" prezentat@ ntr-o tonalitate senin@ Bi se identific@ cu momentul contempl@rii iubitei. 1ntr-un cadru nocturn plin de feerie" eul liric ia parte la un ritual intim Bi misterios. 5cesta se afl@ n cerdacul iubitei" loc fi,at nc@ din titlul poeziei. !rezenAa eului liric este marcat@ prin formele verbale Bi pronominale de persoana 3 Bi a 33-a) FstauE" FeuE" FtuE" Fte uiAiE"EdesfaciE" precum Bi prin ad.ectivele pronominale posesive F6oc$ii7 meiE Bi F6m#na7 taE. 5stfel" se remarc@ lirismul subiectiv" caracterizat at#t prin monolog confesiv 6FstauE7 c#t Bi adresat 6Fai obositE" FdesfaciE" FsufliE7. Dragostea este v@zut@ ca o cale de cunoaBtere" o permanent@ c@utare a idealului. /emeia iubit@ este unic@" este o fiinA@ perfect@" at#t ca fizic c#t Bi ca alc@tuire sufleteasc@. 3deea frumuseAii fizice se reg@seBte n versurile F1n val de aur p@rul despletindE( F>-ai aruncat pe umeri de ninsoareE. +etafora Fval de aurE sugereaz@ p@rul blond auriu care se revars@ peste umeri" tr@s@tur@ specific@ idealului feminin eminescian" iar metafora Fumeri de ninsoareE se refer@ la pielea alb@ a femeii. =raAia Bi ging@Bia iubitei sunt dezv@luite de precizarea F1ncet te-ardiciE Bi Fm#na ta cea fin@E. 1n plan spiritual" aceasta este capabil@ s@ ncerce e,perienAa reveriei meditative" fiind o apariAie solemn@" oarecum nv@luit@ n mister) FCum tu te uiAi cu oc$ii n lumin@.E" FDesfaci vis#nd pieptarul de la s#nE. /emeia des@v#rBit@ nu este" n acest caz" o fantasm@" un ideal ine,istent" un nger sau o z#n@ este o prezenA@ material@ palpabil@" ntruc#t eul liric o identific@ cu fiinAa iubit@. 5Badar" ea desf@Boar@ ritualul intim n planul realului" idealitatea fiind perceput@ ca o fiinA@ n miBcare. !rivit@ din cerdac" n@untru" femeia" cu oc$ii n lumin@" Bi despleteBte p@rul" l@s#ndu-l s@-i cad@ pe umeri" Bi desface pieptarul de la s#n" apoi se ridic@ ncet Bi stinge lum#narea. Discursul liric este impresionant" ndr@gostitul fiind fermecat de fiecare gest al iubitei. ;zitarea verbelor la timpul prezent 6FstauE" Fte uiAiE" FdesfaciE" Ftremur@E7 sugereaz@ intensitatea sentimentului erotic" eterniz#nd" totodat@" iubirea celor doi. /ereastra" mediu transparent" face posibil@ apropierea dintre eul liric Bi fiinAa drag@. 5stfel" discursul liric nu este marcat de zbucium sufletesc" neliniBti Bi suferinA@" iubirea fiind redat@ ca e,perienA@ benefic@. ?atura este n concordanA@ cu sentimentele ndr@gostitului. Se remarc@ elemente nocturne specifice liricii romantice eminesciene) seninul nopAii" luna" stelele" umbra. Cadrul descris este dominat de o atmosfer@ intim@" solemn@ Bi plin@ de romantism. 0ste un spaAiu de basm" ce vr@.eBte Bi ndeamn@ la visare) F?oaptea-i senin@E" FCrengi mari n flori de umbr@E" Fstelele tremur@ prin ramuriE" Fluna bate trist n geamuriE. !ersonificarea lunii" astrul iubirii" 6Fluna bate tristE7 semnific@ gravitatea scenei" scen@ nv@luit@ ntr-o oarecare tristeAe" dar nu dezn@de.de sau disperare ci melancolia din momentul nc$eierii ritualului erotic. 0ul liric r@m#ne n ntuneric 6F1n ntuneric oc$ii mei r@m#nE7" r@m#ne n umbr@" neBtiut" privirea fiind singura cale de acces c@tre misterul ritualului. 1ns@" speranAa mplinirii totale a e,perienAei erotice r@m#ne" aceasta fiind sugerat@ de seninul nopAii Bi de lumina ce nv@luie privirea iubitei. 5Ba cum lumina lunii reuBeBte s@ p@trund@ n odaia iubitei" lumin#ndu-i c$ipul" privirea ndr@gostitului devine limba. Bi cale de acces c@tre fiinAa drag@" n acest fel fiind satisf@cut@ necesitatea spiritului de a a.unge la tr@irea considerat@ a fi cea mai n@lA@toare" iubirea. 1n concluzie" ntreaga poezie susAine ideea dragostei ca e,perienA@ superioar@ posibil@ at#t prin evocarea idealului feminin ca prezenA@ concret@" c#t Bi prin identificarea unei c@i de acces la comple,itatea ritualului erotic" privirea" ce desc$ide posibilitatea cuprinderii totale a sentimentului iubirii.

S-ar putea să vă placă și