Kinetoterapia n afeciunile cardiovasculare

CURS 1
Efortul fizic influen asupra strii de sntate cardiovascular

Aparatul cardiovascular
Funcii: aprovizionarea organismului cu O2, substane nutritive, vitamine, hormoni eliminarea CO2 i produilor de catabolism prin orientarea acestora ctre plmni, organe de detoxifiere (ficat) i excreie (rinichi) Componente: inima pomp aspiro-respingtoare sistem vascular: artere vene capilare limfatice marea circulaia mica circulaie

 Adaptarea la efort a individului sanatos

Efortul fizic

Efectele efortului fizic asupra aparatului cardiovascular la individul sntos Cordul i antrenamentul fizic

Efortul fizic factor important de ntrire a strii de sntate cardio vascular

FACTORI IMPORTANTI DE ADAPTARE A ORGANISMULUI LA SOLICITARILE IMPUSE DE EFORT

FRECVENTA CARDIACA VOLUMUL SISTOLIC DILATATIA VENTRICULARA HIPERTROFIA VENTRICULARA CRESTEREA EXTRACTIEI DE OXIGEN

Frecventa cardiaca

Frecventa cardiaca (AV) reprezinta numarul de contractii ale inimii efectuate timp de un minut. Valori normale: repaus 60-80 bat/ min. in efort 100-170 bat/min.
Tahicardie cresterea frecventei cardiace in repaus (peste 100 bat/min.) Bradicardie scaderea frecventei cardiace in repaus (sub 60 bat/min.)

Modificarea frecventei cardiace

modalitatea cea mai simpla si eficienta de influentare a debitului cardiac. efortul fizic determina cresterea AV direct proportional cu intensitatea acestuia si cu gradul de antrenament al individului (pana la 180bat/min). la indivizii antrenati apare scaderea AV de repaus si cresterea VS se optimizeaza calitatea muncii la nivel cardiorespirator, urmare a faptului ca orice crestere a AV se face pe seama scurtarii timpului de refacere si umplere a inimii cu sange, inima antrenata putand impinge o cantitate mai mare de sange cu fiecare contractie, avand si un timp de odihna mai mare.

Valoarea optima a raportului de proportionalitate dintre AV si debitul cardiac este individual i reprezint punctul maxim al relaiei liniare existente ntre valoarea tahicardiei si intensitatea efortului susinut.

Cresterea AV peste anumite limite determina scaderea debitului cardiac, urmare a scaderii timpului de umplere a inimii si a reducerii perioadei de hranire eficienta a peretelui miocardic cu sange ( irigarea acestuia se face in perioada de relaxare a inimii), relatia de proportionalitate dintre cresterea AV si cea a debitului cardiac disparand.

Atentie !

Important:

creterea AV (pna la anumite valori) determin prin ea nsi o cretere a debitului cardiac de pn la 3 ori; asocierea cu creterea VS optimizeaza debitul cardiac de pn la 4 ori.

revenirea post efort a parametrilor cardio-respiratori la valorile fiziologice de repaos este foarte importanta in clinica Timpul marit de revenire a AV la valori fiziologice de repaos indica o insuficienta adaptare a aparatului CV la solicitarile impuse de efortul fizic sustinut.

expresie a : - lipsei de antrenament; - existenta unei afectiuni cardiace.

Factori de influen a AV:

SNV sub influenta simpaticului creste AV (tahicardie) sub influenta parasimpaticului scade AV (bradicardie) Creterea CO2 sau scderea O2 sau K n snge determin creterea AV Modificarea temperaturii corpului

Volumul sistolic

Volumul sistolic reprezinta cantitatea de sange impinsa in circulatie la fiecare contractie a inimii. Valori normale diferentiate in functie de gradul de antrenament: Neantrenati: repaos 65ml/bat, efort 120ml/bat Antrenati: repaos -80-85ml/bat, efort 200ml/bat
FACTORI DE INFLUENTA A VOLUMULUI SISTOLIC:
- Intoarcerea venoasa - Rezistenta opusa de arterele mici inaintarii coloanei sangvine

- Contractilitatea muschiului cardiac

ntoarcerea venoas
INTRE GRADUL DE INTINDERE AL FIBRELOR MIOCARDICE, PANA LA UN ANUMIT NIVEL, SI FORTA DE CONTRACTIE DEZVOLTATA ESTE UN RAPORT DIRECT DE PROPORTIONALITATE.

Creterea volumului de snge acumulat la nivel ventricular la sfritul perioadei de relaxare a inimii determin creterea direct proportional a forei de contracie a miocardului (lege FrankStarling). Creterea ntoarcerii venoase determin distensia tranzitorie a cavitii ventriculare.

SITUATIE SIMILARA APARE SI IN CURSUL EFORTULUI FIZIC.

Rezistenta arteriolara periferica

Este determinata de tonusul musculaturii netede din peretele vascular si de leziunile degenerative arteriosclerotice.

Practicarea exercitiilor fizice de rezistenta determina scaderea rezistentei periferice, efect al relaxarii peretilor arteriolari urmare a acumularii locale de produsi de catabolism (CO2, acid lactic, K, adenozina etc), mediatori chimici (acetilcolina, bradikinina, histamina etc), scaderea concentratiei O2 plasmatic.
RAPORTUL INVERS DE PROPORTIONALITATE EXISTENT INTRE REZISTENTA PERIFERICA SI VOLUMUL SISTOLIC FACE CA PRACTICAREA SISTEMATICA A EXERCITIILOR FIZICE DE REZISTENTA SA EXERCITE O INFLUENTA POZITIVA ASUPRA CAPACITATII DE EFORT A INDIVIDULUI. EFECTUAREA DE EFORTURI STATICE SAU DE FORTA DETERMINA EFECTE INVERSE LA NIVELUL REZISTENTEI PERIFERICE, RESPECTIV CRESTEREA ACESTEIA, CU INFLUENTE CORESPUNZATOARE LA NIVEL CV.

Contractilitatea miocardic
Contractilitatea reprezinta capacitatea muschiului de a se scurta sub actiunea unui stimul.
Intre forta de contractie si lungimea fibrelor musculare la initierea contractiei exista un raport direct de proportionalitate. Intre forta de contractie si viteza de scurtare a fibrelor musculare raportul este de proportionalitate inversa; viteza de contractie creste brusc in faza initiala si diminua paralel cu cresterea fortei dezvoltate.

CRESTEREA CONTRACTILITATII MIOCARDICE DETERMINA SCADEREA VOLUMULUI DE SANGE RESTANT LA SFARSITUL CONTRACTIEI, RESPECTIV IMBUNATATIREA VS

Factori de influenta asupra contractilitatii miocardice:

SNV: - simpaticul creste forta de contractie a miocardului - parasimpaticul scade forta de contractie a miocardului Factori umorali: - concentratia sangvina de CO2 si O2

La sportiv debitul cardiac adecvat efortului fizic se obtine cu un consum de oxigen mai redus la nivelul cordului

Fitnessul cardiovascular

Fitness- ul cardiovascular este definit ca efortul fizic maxim pe care il poate sustine un individ.
Consumul maxim de oxigen ( VO2 max.) se definete ca nivelul de efort al unui exerciiu realizat de un individ pn la apariia oboselii .

Evaluarea efortului fizic se realizeaz prin teste clinice

VO2 = AV x VS x (CaO2 CvO2)

Unde: AV frecventa cardiaca VS volum sistolic (volum bataie cardiac)

CaO2 continut in O2 al sangelui arterial

CvO2 continut in O2 al sangelui venos

VO2max = AVmax x VS max x (CaO2max CvO2max)

AV scade cu naintarea n vrst; teoretic este: 220 vrsta (n ani). Practic se stabilete prin testarea la efort. AVmax este direct influentat de condiia fizic i vrsta individului. Prin creterea eficienei sistemelor cardiopulmonar i muscular este posibil efectuarea unui efort fizic superior la aceeai AV sau consum de O2

- OBIECTIV FITNESS CV
CRESTEREA CAPACITATII DE EFORT A ORGANISMULUI, RESPECTIV MODIFICAREA VO2max PRIN CRESTEREA RITMULUI BATAIE CARDIAC SI A EXTRACTIEI TISULARE A OXIGENULUI (CaO2 CvO2)

Dilatatia cardiaca este reprezentata de cresterea volumului cavitatilor inimii.

Dilatatia cardiaca

Efortul determina cresterea cantitatii de sange acumulat in ventricole, respectiv o intindere corespunzatoare a fibrelor miocardice, cu marirea fortei de contractie, a fractiei de ejectie si a VS. EFECTUAREA SISTEMATICA DE EFORTURI FIZICE DE ANDURANTA DETERMINA INSTALAREA, CA MECANISM ADAPTATIV, A DILATATIEI CARDIACE INTR-O PRIMA FAZA, SI ULTERIOR A HIPERTROFIEI CARDIACE
LA SPORTIVII PRACTICANTI AI UNOR EFORTURI FIZICE DE REZISTENTA maratonisti, ciclisti, schiori de fond etc DILATATIA CARDIACA COMPENSATORIE ESTE ASOCIATA CU CRESTEREA TONUSULUI MIOCARDIC SI A FORTEI DE CONTRACTIE A ACESTUIA (DILATATIE TONOGENA) ACEASTA PERMITAND SUSTINEREA UNOR EFORTURI FIZICE EXCEPTIONALE PENTRU PERIOADE LUNGI DE TIMP

Dilataia miogen inima dilatat patologic are un volum prea mare in raport cu debitul sistolic; consumul de oxigen necesar contraciei ventriculare este mult crescut. Apare n insuficiena cardiac.

DILATATIA CARDIACA TONOGENA

Substratul compensator si functional al mecanismului adaptativ este evideniat de faptul c administrarea unui program de antrenament a crui intensitate i durat scad progresiv duce la revenirea volumului cavitilor cardiace la dimensiuni comparabile cu cele iniiale.

Hipertrofia cardiaca

Hipertrofia cardiaca este reprezentata de cresterea in greutate a inimii. Este consecinta actiunii pe termen lung si foarte lung a solicitarii fizice, care determina marirea in lungime si volum a fibrelor miocardice

HIPERTROFIE EXCENTRICA HIPERTROFIE CONCENTRICA

Mecanism compensator

Hipertrofie excentrica
Apare in eforturi fizice de rezistenta Cresterea masei musculare a cordului cu cresterea dimensiunilor cavitare dar fara ingrosarea peretelui miocardic

Hipertrofie concentrica
Apare in eforturi fizice de forta Cresterea masei musculare a cordului cu ingrosarea peretelui si micsorarea volumului miocardic

Sporirea numarului de elemente contractile miocardice determina si cresterea fortei de contractie a inimii CRESTE VOLUMUL SISTOLIC REZISTENTA PERIFERICA

Creste pogresiv forta de contractie prin ingrosarea fibrelor musculare.

Creste cantitatea de tesut conjunctiv de sustinere

IMBUNATATIREA PERFORMANTEI CARDIACE

Mecanism adaptativ la solicitari presionale crescute

Cresterea extractiei de oxigen la nivelul miocardului

Modalitate de adaptare a cordului la solicitarile hemodinamice impuse de efortul fizic

FACTORI:
Cresterea AV Cresterea grosimii peretelui mocardic

Cresterea volumului sg Exista un raport direct la sfarsitul perioadei de de proportionalitate relaxare a cordului intre frecventa cardiaca si necesarul de O2 la Cresterea tensiunii la nivel cardiac

NIVEL :
- AV - VOLUM SG - CONTRACTILITATE PERETE MIOCARDIC - GROSIME PERETE MIOCARDIC

Frecventa cardiaca de repaos si efort a sportivilor este mai mica decat cea a nesportivilor avantaj biologic

nivelul miocardului ca urmare a destinderii impuse de acumularea de sange determina marirea consumului de oxigen.

BENEFICIILE PRACTICARII EXERCITIILOR FIZICE LA NIVELUL APARATULUI CARDIOVASCULAR

Scade travaliul cardiac i mbunteste metabolismul energetic local Optimizeaz tensiunea arterial Micoreaz concentraia lipidelor plasmatice cu rol aterogen Diminueaz capacitatea de coagulare a sngelui Stimuleaz dezvoltarea circulaiei colaterale Imbuntete performanele contractile ale inimii Reduce gradul de ateroscleroz la nivelul arterelor periferice Crete capacitatea de efort a individului
EFORTUL FIZIC SUSTINUT, CORECT INDIVIDUALIZAT IMBUNATATESTE STAREA DE SANATATE PSIHO-FIZICA A INDIVIDULUI

CONCLUZIE:

tiin biologic interdisciplinar ale crei origini se pierd n negura vremurilor, kinetoterapia asigur prin mijloacele sale specifice (ex. fizic, posturarea, masajul etc.) i nespecifice (ageni fizici naturali i artificiali, dieta etc.), unul din cele mai eficiente elemente incriminate n meninerea strii de sntate, prin actiune la nivelul tuturor aparatelor si sistemelor, inclusiv la nivel cardiovascular.

Bibliografie:

Cordun M. Kinetologie medical, Ed. Axa, Bucureti, 1999; Delisa, J.A. Rehabilitation Medicine Principles and Practice, Ed. Lippincot Raven, 1999; Ispas, C; Minculescu, C Kinetoterapia n afeciunile cardiovasculare, ANEFS, 2005; Mogos, T. V. Inima si efortul fizic, Ed. Sport-Turism, 1990; Scurtu, L Ghid kinetoterapeutic n afeciunile cardio-vasculare, Ed. Alexandru 27, 2005; Tache, GO Ghid de medicina fizica si de recuperare medicala, Ed. Scripta, 2001; Sbenghe, T Recuperarea medicala la domiciliul bolnavului, Ed. Medicala, 1996; Susan J., Garrison Handbook of Phisical Medicine and Rehabilitation Basics, Ed. Lippincott, 1995 Zdrenghea D, Branea I Recuperarea bolnavilor cardio-vasculari, Ed. Clusium, 1995.