ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE: ECONOMIA AGROALIMENTR I A MEDIULUI

RECENZIE: CE LE-A FACUT STATUL BANILOR NOTRI?

De Murray Rothbard

GRUPA 1 !"

A# u#$%er&$tar '!!()'!!"
1

Ce *e)a +a,ut &tatu* ba#$*or #o&tr$De Murray Rothbard

)re,e#.$e)

I/ I#trodu,ere
Murray Newton Rothbard ( 2 martie 1926-7 ianuarie 1995 ) s-a nascut in New York din !rin"i e#rei ro#eni"i din $o%onia& ' studiat matematica si economia %a (ni#ersitatea din )o%umbia unde *i-a %uat doctoratu% +n 1956& ' ,ost ro,esor de -conomie %a (ni#ersitatea $o%itehnica din New York si %a (ni#ersitatea din Ne#ada. /as 0e1as& )a student a artici at %a seminaru% "inut de /udwi1 #on Mises %a (ni#ersitatea din New York trans,orm2ndu-se intr-unu% dintre cei mai im ortan"i disci o%i& -ste unu% dintre cei mai res ecta"i %ideri ai 3co%ii 'ustriece entru coeren"a a orturi%or %or. tenacitatea in a !rarea %ibera%ismu%ui economic. #i4iunea sa %uridisci %inara si ,undamentu% 5usnatura%ist& 6)e %e-a ,!cut 7tatu% bani%or no*tri89 este ,!r! +ndoia%! cea mai bun! carte de introducere +n rob%ematica monedei scris! #reodat!& )e sunt banii8 )um a ar ei *i %a ce sunt uti%i8 )e sunt *i cum ,unc"ionea4! b!nci%e8 )are-i ro%u% :!ncii )entra%e8 3i mai a%es care-i ro%u% 7tatu%ui +n toat! aceast! a,acere8 sunt doar c2te#a dintre +ntreb!ri%e %a care Murray Rothbard r!s unde ma1istra% ; at2t e 1ustu% ce%ui mai e<i1ent s ecia%ist. c2t *i e +n"e%esu% oric!rui om inte%i1ent. dis us s!-*i un! mintea %a contribu"ie entru a +n"e%e1e rea%it!"i%e care +% +ncon5oar!& 3i r!s unsuri%e nu sunt ; 1arantat ; arte a %ocuri%or comune. +mb2csite. nec%are *i ,a%s so,isticate a%e discu"ii%or monetare (*i economice. +n 1enera%) cu care cititoru% rom2n este obi*nuit& )! moneda este o mar,! ca toate ce%e%a%te *i nu =simbo%9. =con#en"ie socia%!9 sau =atribut a% su#eranit!"ii na"iona%e9> c!. rin urmare. ea ar utea ,i ,urni4at! %a ,e% de bine +n ace%a*i re1im cu ro*ii%e. cioco%ata *i 1uma de mestecat ; %a ia"!> c! b!nci%e o erea4! cu =re4er#e ,rac"ionare9 ; nu ,ac distinc"ia +ntre de o4ite *i credite. d2nd cu +m rumut inc%usi# resurse%e e care ar trebui s! %e "in! =%a #edere9 ; ,iind rin aceasta inerent ,a%imentare> c! :anca )entra%! nu este a%tce#a dec2t teme%ia acestui de%oc onorabi% aran5ament etatist-bancar> c! +n %us. ea nu ,aci%itea4! dec2t e< ro rierea unei mari !r"i a o u%a"iei rin ta<a ascuns! a in,%a"iei. +n bene,iciu% statu%ui *i a% c%iente%ei acestuia> c!. at2t istoric c2t *i teoretic. ce% mai #iabi% sistem monetar a ,ost. *i r!m2ne. eta%onu% aur c%asic ; toate acestea. *i mu%te a%te%e. de#in c%are du ! %ectura micu%ui tratat rothbardian& )ontinuator rin e<ce%en"! a% ro1ramu%ui *tiin"i,ic asociat cu nume%e i%ustru%ui economist austriac /udwi1 #on Mises (1??2-197@). Rothbard %e ro une amatori%or de discern!m2nt +n dre t *i economie cea mai direct! ca%e de acces %a mie4u% aradi1mei 6austriece9A un tur de ,or"! e< %icati#!. un micro-tratat des re moneda s!n!toas! *i cea caduc!. e +n"e%esu% tuturor& B mic! bi5uterie de #irtuo4itate. %im e4ime *i conci4ie ; oate ce% mai remarcabi% am,%et economic scris #reodat! ; care se cite*te ini"ia% e dou! ni#e%uriA 2

Ni#e%u% economic este cheia oric!rui +nce ut bun de +n"e%e1ere a monedei natura%e. a rocesu%ui ei ,iresc de se%ec"ie non-con,%ictua%! *i de ,unc"ionare norma%!. dar *i a ce%ei contra,!cute. a sabot!rii o%itice a ,unc"ii%or economice a%e monedei. +ndeosebi a submin!rii ca%cu%u%ui monetar de rentabi%itate. de care de inde coordonarea oric!rui sistem ra"iona% de roduc"ie ba4at e di#i4iunea semni,icati#! a muncii& )om %ementar economicu%ui. ni#e%u% etic este cheia bunei +n"e%e1eri a unuia din ce%e mai insidioase mecanisme de1enerati#e de ara4itare a societ!"ii. de c!tre un arteneriat etatistbancar. se%ectat +n 65ocu% com eti"iei o%itice ca metod! de desco erire9 a ce%or mai a "i entru contro%u% *i de4#o%tarea %ucrati#! a 2r1hii%or a1resiunii institu"iona%i4ate&

II/ Pre.e#tarea ,0r1$$/

Cn rimu% ca ito% a% c!r"ii 6 )e %e-a ,!cut statu% bani%or no*tri8 9 . autoru% ne introduce +n tematica acestei c!r"i. *i anume 6moneda9 sau s2n1e%e 6sistemu%ui nostru economic9 cum o mai nume*te Murray Rothbard& -% a,irm! c! 6dintre toate rob%eme%e economice. moneda e robabi% cea mai +ncurcat! *i e domeniu% unde a#em ne#oie mai mu%t dec2t oriunde a%tunde#a de ers ecti#!9& '*a cum a,irm! *i autoru% c!r"ii. 6cu,undarea e<c%usi#! +n noianu% di,icu%t!"i%or cotidiene ne ,ace orbi %a sesi4area distinc"ii%or ,undamenta%e *i %a identi,icarea rob%eme%or cu ade#!rat esen"ia%e& )ur2nd. chestiuni%e centra%e sunt date uit!rii *i aderen"ei ,erme ,a"! de rinci ii i se substituie un rea%ism rost +n"e%es& 'desea. entru o mai bun! +n"e%e1ere a rea%it!"ii de 4i cu 4i e ne#oie s! dob2ndim o ima1ine de ansamb%u. s! ri#im %a ce%e ce ni se +nt2m %! cu o anumit! deta*are&9 'st,e%. autoru% ne in#it! s! ne unem c2te#a +ntreb!ri im ortante care ne #or a5uta s! +n"e%e1em mai bine o economie ca a noastr! A 6 $oate ,i moneda ,urni4at! +n condi"ii de %ibertate8 $utem a#ea o ia"a %iber! re%un1it! *i %a moned!.a*a cum e<ist! ea entru roducerea a%tor bunuri *i ser#icii8 )um ar ar!ta o ast,e% de ia"! *i care sunt e,ecte%e ,e%urite%or controa%e 1u#ernamenta%e89 )e% de-a% doi%ea ca ito% debutea4! cu re4entarea modu%ui +n care au a !rut banii& 'st,e%. autoru% recur1e %a o incursiune in tim entru a ne une +ntrebarea %a urma urme%or de ce se an1a5ea4! oamenii +n schimburi& $entru +nce ut. autoru% denume*te schimbu% ca ,undamentu% #ie"ii noastre economice. men"ion2nd c! +n absen"a acestuia nu ar e<ista o economie autentic! *i ractic nici societate& (n schimb #o%untar are %oc deoarece ambe%e ersoane artici ante se a*tea t! s! ob"in! un bene,iciu& (n schimb este un acord +ntre ' *i : de a trans,era bunuri sau ser#icii a ar"in2nd unuia dintre ei contra bunuri%or sau ser#icii%or ce%ui%a%t& - %im ede c! am2ndoi c2*ti1! dat ,iind c! ,iecare acord! o #a%oare mai mare bunu%ui e care +% dob2nde*te rin schimb dec2t ce%ui %a care renun"!& -<em %u% i%ustrat este c2t se oate de e%oc#ent A 6)2nd )rusoe. s! s unem. schimb! o cantitate de e*te e o cantitate de cherestea. e% acord! chereste%ei e care o =cum !r!9 o #a%oare mai mare dec2t cea acordat! e*te%ui e care +% D#indeD. +n tim ce 0ineri. dim otri#!. re,er! e*te%e. chereste%ei&9 'utoru% ,ace de asemenea re,erire %a modu% eronat +n care oamenii au ri#it schimbu%. *i anume cum c! ar im %ica o e1a%itate de #a%oare& Cn rea%itate. schimbu% a ,ost ,!cut doar entru c! ,iecare artici ant a recia ce%e dou! roduse +n ordine di,erit!& $entru o mai bun! +n"e%e1ere a tratatu%ui s!u. Murray Rothbard re4int! am!nun"it rob%ema schimbu%ui. moda%it!"i%e *i eta e%e e care acesta %e resu une& @

'*adar. a,%!m c! schimbu% direct de bunuri *i ser#icii uti%e. sau barteru* cum mai este numit. abia ar ,i de a5uns entru asi1urarea ,unc"ion!rii unei economii cu u"in este ni#e%u% rimiti#ismu%ui& )e%e dou! rob%eme de ba4! a%e barteru%ui sunt =indi#i4ibi%itatea9 *i =%i sa de coinciden"! a ne#oi%or9& 'cestea sunt e#iden"iate c2t se oate de c%ar +n e<em %u% urm!torA 6 'st,e%. dac! 7mith are un %u1 e care ar #rea s!-% schimbe e a%te roduse ; s! 4icem ou!. 2ine *i un costum de haine ; cum #a ,ace aceasta8 )um #a utea e% s! taie %u1u% *i s! dea o arte unui ,ermier *i o arte unui croitor8 )hiar *i atunci c2nd bunuri%e sunt di#i4ibi%e. este +n 1enera% im osibi% entru cei doi artici an"i %a schimb s! intre +n re%a"ie unu% cu ce%!%a%t& Eac! ' are de #2n4are o cantitate de ou! iar : o ereche de anto,i. cum #or ,ace ei schimb dac! ' dore*te un costum89 Cn condi"ii%e schimbu%ui indirect. ,iecare +*i #inde rodusu% nu e un bun care s! +i satis,ac! +n mod direct o ne#oie. ci e un a%t bun care oate ,i #2ndut. %a r2ndu% s!u. contra bunu%ui dorit& /a rima #edere. acest %ucru d! im resia unei o era"ii st2n1ace *i oco%ite& $utem obser#a cu u*urin"! +ns! bene,icii%e aduse de a ari"ia schimbu%ui indirect cu a5utoru% e<em %u%ui o,erit de Murray RothbardA 6 7! %u!m ca4u% %ui '. ,ermieru%. care dore*te s! cum ere anto,ii ,!cu"i de :& )um : nu are trebuin"! de ou!. ' a,%! ce dore*te de ,a t : ; s! 4icem c! unt& ' +*i schimb! atunci ou!%e e untu% %ui ) *i +i #inde a oi %ui : untu% +n schimbu% anto,i%or& -% cum !r! mai +nt2i untu% nu entru c! i-ar satis,ace +n mod direct #reo ne#oie. ci entru c! +i ,aci%itea4! achi4i"ionarea anto,i%or&9 '*adar. rea%i4!m c! dac! un bun este mai #andabi% dec2t a%tu% - adic! dac! to"i #or ,i +ncre4!tori c! e% oate ,i #2ndut mai u*or - atunci entru ace% bun #a e<ista o cerere mai mare entru c! #a ,i uti%i4at ca mi5%oc de schimb& Cn ce%e din urm!. unu% sau dou! bunuri #or ,i +n mod obi*nuit uti%i4ate ca mi5%oace uni#ersa%e - +n a roa e toate schimburi%e - *i acestea sunt numite bani& $ia"a %iber! a socotit auru% *i ar1intu% ca ,iind ce%e mai otri#ite entru a 5uca ro%u% de bani& 'cest roces - de4#o%tarea cumu%ati#! dintr-o mar,! a unui mi5%oc de schimb e o ia"! %iber! - este sin1ura moda%itate rin care o moned! oate #eni %a e<isten"!& Nu se oate +nchi ui nici o a%t! ca%e de 1enerare a unei monede> o moned! nu se oate na*te nici rin deci4ia brusc! a unui 1ru de a o crea dintr-un materia% ne,o%ositor. nici rin emiterea de c!tre 1u#ern a unui decret rin care anumite buc!"i de h2rtie s! ,ie numite =bani9& (n ade#!r esen"ia% reiese din e<em %e%e *i materia%u% o,erit. cum c! banii sunt o mar,!& -i di,er! de a%te m!r,uri rin aceea c! sunt ceru"i. +n rinci a%. +n ca%itate de mi5%oc de schimb& Cns!. cu acest unic amendament. ei sunt o mar,! - *i. ca toate m!r,uri%e. au un stoc e<istent. se con,runt! cu cereri din artea oameni%or de a-i cum !ra *i a-i de"ine etc& '#anta5e%e con,erite de uti%i4area bani%or sunt re4entate am!nun"it *i e<em %i,icate e +n"e%esu% tuturorA ,!r! bani ; ,!r! un mi5%oc uni#ersa% de schimb - nu ar ,i ,ost osibi%! o s ecia%i4are rea%!. nici un ro1res a% economiei dinco%o de ni#e%u% rimiti#. de su ra#ie"uire . moneda-mar,! este di#i4ibi%! +n !r"i mici *i 1enera% acce tat! +n schimburi. oate ,i com arat! #a%oarea de ia"! a ,iec!rui bun cu aceea a oric!rui a%t bun& )u reci4ie *i c%aritate. stocu% de bani din societate *i modu% +n care intr! +n schimburi ne este re4entat de Murray Rothbard& 'st,e% e< %ica"ia +nce e cu men"iunea c! ma5oritatea bunuri%or ,i4ice tan1ibi%e sunt comercia%i4ate du ! 1reutate& Nici auru% nu ,ace e<ce "ie de %a aceast! re1u%!& 'uru%. asemenea ce%or%a%te m!r,uri. #a ,i comercia%i4at +n unit!"i de 1reutate& B "ar! care uti%i4ea4! sistemu% metric oate re,era s! socoteasc! +n 1rame> 'n1%ia sau 'merica ot s! re,ere dramu% sau uncia& Foate unit!"i%e de 1reutate sunt trans,ormabi%e una +n a%ta> un ,und este G

e1a% cu *ais re4ece uncii> o uncie este e1a%! cu G@7.5 dramuri sau 2?.@5 de 1rame. etc& $resu un2nd c! auru% este a%es ca moned!. m!rimea unit!"ii din acest meta% ,o%osit! +n ca%cu%e este nesemni,icati#!& 7e oate #inde o hain! e o uncie de aur +n 'merica sau e 2?.@5 de 1rame +n Hran"a> ambe%e re"uri sunt identice& Moneda american! era D do%aru% D. cea ,rance4!. D ,rancu% D. cea 1erman!. Dmarca D etc& Foate aceste monede erau. desi1ur. %e1ate de aur dar. +n ace%a*i tim . erau considerate su#erane *i inde endente *i. ornind de aici. era o treab! sim %! entru oricare dintre aceste "!ri s! Dabandone4e eta%onu% aurD& Ne este atras! aten"ia +ns!. c! toate aceste nume nu erau a%tce#a dec2t denumiri a%e unor cantit!"i de aur sau ar1int& D/ira ster%in!D britanic! semni,ica. %a ori1ine. o 1reutate de un ,und de ar1int& Eo%aru% +*i are ob2r*ia +n denumirea dat! +n mod obi*nuit +n seco%u% a% *ais re4ece%ea unei cantit!"i de o uncie de ar1int b!tut! ca moned! de un conte din :oemia numit 7ch%ick& 'st,e% utem tra1e conc%u4ia c! e o ia"! %iber!. di,erite%e nume e care unit!"i%e b!ne*ti %e ot a#ea sunt ur *i sim %u de,ini"ii a%e unor unit!"i de 1reutate& Eesi1ur. ia"a %iber! #a a%e1e ca unitate b!neasc! acea dimensiune a monedei-mar,! e care ea o #a socoti cea mai otri#it!& Eac! moneda ar ,i %atina. e robabi% c! ar ,i tran4ac"ionat! +n ,rac"ii de uncie> dac! ar ,i ,ieru%. ca%cu%e%e s-ar ,ace +n ,un4i sau tone& Eu ! cum se oate u*or obser#a. dimensiunea nu este de%oc im ortant! entru economist& Murray Rothbard une +n discu"ie ideea de a +ncredin"a baterea de moned! +ntre rinderii ri#ate care are at2t de ne%a%ocu% ei a4i +nc2t ea merit! o e<aminare atent!& )onsider ade#!rat c! ne-am obi*nuit s! socotim roduc"ia de moned! dre t un Datribut a% su#eranit!"ii statu%uiD& Fotu*i.autoru% tratatu%ui reci4ea4! c! nu suntem aser#i"i nici unui D ri#i%e1iu re1a%D +n acest domeniu *i. mai mu%t. conce "ia american! a,irm! c! su#eranitatea re4id! nu +n 1u#ern. ci +n o or& )um ar ,unc"iona baterea de moned! +n condi"ii de %ibertate8 R!s unsu% o,erit este c2t se oate de scurt *i de corectA +n ace%a*i mod +n care ,unc"ionea4! orice a%t! a,acere& Hiecare roduc!tor #a ,urni4a mone4i de ,orme%e *i dimensiuni%e considerate a ,i ce%e mai otri#ite de c!tre c%ien"i& $re"u% acestor ser#icii #a ,i stabi%it rin %ibera concuren"! de e ia"!& 'd#ersarii %ibert!"ii baterii de moned! retind c! ,rauda #a ,ace ra#a1ii& $e de a%t! arte. aceea*i ad#ersari ar +ncredin"a cu dra1! inim! 1u#ernu%ui ,urni4area monedei& Ear dac! e<ist! #reun domeniu +n care s! ne utem bi4ui e 1u#ern. atunci ace%a este. cu si1uran"!. +m iedicarea *i ede sirea ,raudei. iar roduc"ia de moned! nu ,ace e<ce "ie& 7e resu une +ndeob*te c! re#enirea *i ede sirea ,raudei. a ,urtu%ui *i a a%tor de%icte constituie ade#!rata ra"iune de a ,i a 1u#ernu%ui& B a%t! rob%em! adus! +n discu"ie de Murray Rothbard in tratatu% s!u o re re4int! o,erta 6o tim!9 de moned!& $entru +nce ut ne este c%ari,icat! denumirea de 6 re" 9 a% bani%or. acesta semni,ic2nd uterea ce cum !rare a unit!"ii monetare& $e arcursu% %ectur!rii a5un1em s! ne unem +ntrebarea 6)are este e,ectu% unei modi,ic!ri a o,ertei de moned!89 & )e s-ar +nt2m %a dac! este noa te s-ar dub%a o,erta noastr! de moned!8 0om de#eni de dou! ori mai bo1a"i8 R!s unsu% este e#ident c! nu I 'bunden"a bunuri%or ne ,ace bo1a"i *i ceea ce %imitea4! acea abunden"! este raritatea resurse%orA !m2nt. ,or"! de munc! *i ca ita%& Cnmu%"irea iese%or de aur nu #a scoate %a i#ea%! aceste resurse& $utem s! ne sim"im e moment de dou! ori mai bo1a"i. dar e %im ede c! n-am ,!cut a%tce#a dec2t s! di%u!m o,erta de moned!& $e m!sur! ce %umea se 1r!be*te s!-*i che%tuiasc! a#u"ia de cur2nd desco erit!. re"uri%e. 5

+n mare se #or dub%a ; sau. ce% u"in. #or cre*te 2n! c2nd cererea #a ,i satis,!cut! *i banii nu mai %icitea4! reci roc entru bunuri%e e<istente& $rob%ema te4auri4!rii este un a%t as ect e care Murray Rotbard +% aduce +n discu"ie entru a ne ,ace e noi. cititorii. s! +n"e%e1em c2t mai bine as ecte%e %e1ate de masa monetar! *i tot ceea ce im %ic! aceasta& $resu un2nd c! ,iecare dintre noi ar ,i ca abi% s! re#i4ione4e ce se #a +nt2m %a +n #iitor cu o reci4ie abso%ut!. nimeni nu ar mai a#ea ne#oie s! !stre4e bani %a +ndem2n!& Fo"i am *ti e<act c2t #om che%tui *i de c2t #enit #om dis une +n ,iecare moment #iitor& Nu e ne#oie s! !str!m #reo sum! de bani %a dis o4i"ie& & Ear. %umea +n care tr!im este una a incertitudinii& Bamenii nu cunosc cu reci4ie ce %i se #a +nt2m %a sau care #or ,i #enituri%e sau costuri%e %or +n #iitor& )u c2t sunt mai nesi1uri *i mai tem!tori. cu at2t #or ,i mai mari de"ineri%e de moned! e care #or dori s! %e aib! %a +ndem2n!& Ein tratatu% autoru%ui a,%!m c! rin te4auri4are. nu se +nt2m %! dec2t o cre*tere a masei monetare & Ere t re4u%tat. re"uri%e bunuri%or #or sc!dea. iar uterea de cum !rare a unciei de aur de e<em %u #a cre*te& 7ocietatea nu a ierdut nimic> ea mer1e mai de arte cu o o,ert! acti#! mai mic!. ,ormat! din uncii de aur mai D uterniceD& 'utoru% contra4ice economi*tii care sus"in c! e ce#a +n nere1u%! atunci c2nd banii nu se a,%! +ntr-o Dcircu%a"ieD acti#!. continu! a#2nd dre t contra-ar1ument ,a tu% c!A 6 :anii sunt uti%i numai datorit! #a%orii %or de schimb. nimic de 4is. dar ei nu sunt uti%i numai +n momentu% schimbu%ui& 'cest ade#!r ,undamenta% a ,ost adesea sc! at din #edere& :anii sunt tot at2t de ,o%ositori c2nd stau Dinacti#iD +n de"inerea de moned! a cui#a. chiar *i +n Dte4auru%D unui a#ar& 3i asta entru c! acei bani sunt !stra"i acum +n a*te tarea unei osibi%e tran4ac"ii +n #iitor ; ei ,urni4ea4! ro rietaru%ui %or. chiar +n momentu% de ,a"!. #a%orosu% ser#iciu de a-i ermite s! ,ac! schimburi +n orice moment - re4ent sau #iitor - dorit de e%&9 Murray Rothbard aduce +n discu"ie teoria unor economi*ti care sus"in 6c! un sistem monetar %iber ar ,i ine,icient. din cau4! c! nu ar stabi%i4a Dni#e%u% re"uri%orD sau. a%t,e% s us. re"u% unit!"ii monetare& Moneda. a,irm! ei. ar trebui s! ,ie un eta%on ,i<. care nu se modi,ic! niciodat!& $rin urmare. #a%oarea sau uterea ei de cum !rare ar trebui s! ,ie stabi%i4at!& )um re"u% monedei. +n mod ,iresc. #a ,%uctua e o ia"! %iber!. %ibertatea trebuie +n%ocuit! rintr-un mana1ement 1u#ernamenta% a#2nd dre t sco asi1urarea stabi%it!"ii& 7tabi%itatea ar ,ace dre tate. s re e<em %u. *i debitori%or *i creditori%or. care #or ,i si1uri c! #or rimi +na oi do%ari sau uncii de aur cu aceea*i utere de cum !rare ca *i ce%e date cu +m rumut&9 Ein tratat. re%e#ant este ,a tu% c! at2t debitorii c2t *i creditorii dac! doresc s! se rote5e4e de #aria"ii%e #iitoare a%e uterii de cum !rare. ei ot ,ace aceasta u*or e o ia"! %iber!& $rin +ncheierea contracte%or. ei se ot une de acord ca rambursarea s! se ,ac! rintr-o anumit! sum! de bani corectat! cu un anumit indice. con#enit de ambe%e !r"i. care s! re,%ecte modi,icarea #a%orii monedei& ' arent. oamenii de a,aceri re,er! s! mi4e4e. +n aceast! %ume a incertitudinii iremediabi%e. e rice erea %or +n a antici a starea #iitoare a ie"ei& /a urma urme%or. re"u% monedei nu di,er! +n nici o ri#in"! de ce%e%a%te re"uri ,ormate %iber e ia"!& '*a cum re"u% ce%or%a%te bunuri se ,ormea4! %iber e ia"! +n ,unc"ie de modi,icarea cererii indi#i4i%or. ace%a*i %ucru se oate +nt2m %a *i +n ca4u% re"u%ui monedei& $entru a ,i c2t mai e< %icit *i mai e +n"e%esu% cititori%or. Murray Rothbard recur1e %a o incursiune +n tim entru a e< %ica modu% +n care au a !rut de o4ite%e de bani& Cn condi"ii%e +n care ia"a %iber! a a%es ca moned! auru%. acesta trebuie. mai +nt2i s! ,ie stocat unde#a *i. a*a cum s ecia%i4area este cea mai e,icient! +n a%te ramuri de acti#itate. ea #a ,i cea mai e,icient! *i +n acti#itatea de de o4itare& $rin urmare. anumite ,irme #or a#ea succes e ia"! +n ,urni4area de ser#icii de de o4itare& 6

'*a cum e ca4u% cu toate de o4ite%e. dre tu% ro rietaru%ui asu ra bunuri%or a,%ate +n stoc este 1arantat rintr-o chitan"! de de o4it e care acesta o rime*te +n schimb entru de unerea +n stoc a bunuri%or& )hitan"a d! dre tu% ro rietaru%ui de a-*i cere +na oi bunuri%e +n orice moment dore*te& 'cest 1en de ,irme de o4itare #a c2*ti1a un ro,it ca orice a%t de o4it ; adic! erce 2nd un re" entru ser#icii%e de de o4itare o,erite& -<em %u% ro us de Murra4 Rothbard este c2t se oate de e%oc#entA =7! resu unem. de e<em %u. c! 7mith *i Jones +*i stochea4! am2ndoi auru% %a ace%a*i de o4it& Jones +i #inde %ui 7mith un automobi% entru o sut! de uncii de aur& -i ar utea +ncheia tran4ac"ia a e%2nd %a acest roces ane#oiosA 7mith d! +na oi chitan"a *i +*i rime*te auru%. auru% este trans ortat a oi %a Jones. iar Jones ,ace ca%e-ntoars! entru a de une iar!*i auru% +n de o4it& Ear ei #or a%e1e ,!r! +ndoia%! o ca%e mu%t mai con#enabi%!A 7mith +i d! ur *i sim %u %ui Jones o chitan"! de de o4it +n sum! de o sut! de uncii de aur&9 Fot mai u"ine tran4ac"ii se #or +ncheia rin artici area auru%ui ,i4ic> +n tot mai mu%te ca4uri. +n %ocu% %ui #or ,i uti%i4ate tit%uri asu ra auru%ui& (n a%t e<em %u ne este o,erit si entru situa"ia +n care ar e<ista mai mu%te de o4ite bancare iar 7mith *i Jones ar ,i . ,iecare. c%ient a% a%tei b!nciA =Eac! Jones *i 7mith ar ,i c%ien"i ai unor de o4ite di,erite. banca %ui 7mith (sau 7mith +nsu*i) #a trebui s! trans orte auru% %a banca %ui Jones&9 (n a%t as ect adus +n discu"ie de Murray Rothbard +% constituie modu% +n care banii e care noi +i de unem %a banc! sunt astra"i sau uti%i4a"i& )um banii ot s! r!m2n! %a ,irma de o4itar! e erioade %un1i de tim . banca este tentat! s! ,o%oseasc! o arte din ace*ti bani entru ro rii%e ei a,aceri ; tentat! *i entru c!. de obicei. oameni%or nu %e as! dac! iese%e de aur e care %e rimesc +na oi de %a ,irma de de o4it sunt ace%ea*i e care %e-au de us& Eac! b!nci%e dau cu +m rumut chiar iese%e de aur. chitan"e%e. e#ident. de#in ar"ia% ,a%si,icate& 0or e<ista une%e chitan"e neaco erite +n aur> +ntr-un cu#2nt. banca #a ,i e,ecti# inso%#abi%!. dat ,iind c! nu-*i oate +nde %ini ob%i1a"ii%e asumate dac! i s-ar cere s! o ,ac!& -a nu oate returna c%ien"i%or ro rietatea %or cu#enit!. dac! e ca ei to"i s! doreasc! acest %ucru& Ne este re4entat un e<em %u concret care s! ne ,ac! s! +n"e%e1em mai bine rob%emaA 6Cn 1enera%. b!nci%e nu +m rumut! direct auru%. ci emit chitan"e neaco erite sau D seudo-chitan"eD. adic! certi,icate de de o4it entru o cantitate de aur care nu este *i nu oate ,i aco%o& 'cestea sunt a oi date cu credit cu un ro,it& -#ident. e,ectu% economic e ace%a*iA sunt emise mai mu%te chitan"e de de o4it dec2t auru% e<istent +n sei,uri& :anca nu a ,!cut a%tce#a dec2t s! ti !reasc! chitan"e care nu re re4int! nimic. dar care se resu une c! re re4int! 1KKL din #a%oarea %or nomina%! +n aur& $seudo-chitan"e%e sunt introduse e ia"! *i uti%i4ate de oamenii ne*tiutori ca *i ce%e ade#!rate *i m!resc ast,e% o,erta e,ecti#! de moned! a "!rii9 )a ito%u% trei debutea4a cu descrierea surse%or de #enit a%e 1u#ernu%ui& 7urse%e sunt di,erite in ,unctie de economia s eci,ica ,iecarei tari& Mn economia de barter rinci a%a sursa de #enit este re re4entata de bunuri%e in natura. iar intr-o economie monetara rinci a%a sursa este im o4itu%& 'cesta a a arut odata cu a aritia bani%or deschi4andu-se ast,e% o ca%e =ra,inata9 entru atra1erea surse%or de catre 1u#ern& 'utoru% de4#a%uie ast,e% de ce 1u#erne%e sunt inerent in,%ationiste. in,%atia ,iind un mi5%oc ra,inat si e,icient ce ermite obtinerea unei arti din resurse%e comunitatii de catre 1u#ern& -ste re4entata si un e<em %u in acest sens rin care se e< %ica consecinte%e =,a%si,icarii9 bani%or&Mn,%atia e,ectuea4a ast,e% o redistribuire a a#utiei in ,a#oarea rimi%or #eniti in %antu% in,%ationist e seama ce%or care intra cu intar4iere in curs& Mn,%atia are re ercursiuni si asu ra ca%cu%u%ui economic in sensu% ca returi%e nu se modi,ica uni,orm si ast,e% intre rin4atorii nu ot deosebi ce e de durata si ce e e,emer si de asemenea nu ot e#a%ua cererea consumatori%or sau 7

costu% acti#itati %or& Mn,%atia sus enda ast,e% rocesu% de se%ectie rin ena%i4area ,irme%or ine,iciente si remierea ce%or e,iceinte& 'utoru% e#identia4a ,a tu% ca in erioade%e in,%ationiste ca%itatea muncii scade %a randu% ei& -ste incura5ata indatorarea. creendu-se ast,e% o atmos,era irea%a de ros eritate& Fotusi in,%atia du a ce trece rin ,a4e%e de e< ansiune si a o1eu este de istata si combatuta .deoarece oamenii de#in constienti de scaderea uterii de cum arare& 7unt date e<em %e din tim u% Re#o%utiei Hrance4e. dar si din erioada cri4ei Nermane din 192@ si rabusirea monedei chine4esti du a a% doi%ea Ra4boi Mondia%& (n a%t e,ect ne1ati# a% in,%atiei a, ,ii creearea cic%u%ui economic& :ani noi sunt emisi de catre sistemu% bancar sub rotectia 1u#ernu%ui. iar a oi sunt im rumutati ,irme%or& 'ceste ,onduri ar a ,i in#estitii autentice insa in ,ina% acestea de#in nerentabi%e& /ichidarea in#estitii%or ,acute in aceasta erioada re re4inta ,a4a de de resiune a cic%u%ui a,aceri %or& B a%ta moda%itate rin care 1u#ernu% isi oate su %imenta #enituri%e creand ast,e% in,%atie consta in aca ararea mono o%u%ui asu ra baterii de moneda& 'cest =e< eriment9 a ,aci%itat trecerea de %a aur sau ar1int %a o moneda a carei #a%oare o stabi%ea tot 1u#ernu%& Fre tat statu% a inde artat ,irme%e care roduceau mone4i si comitea ,rauda rin amentecarea auru%ui cu un meta% comun& B a%ta moda%itate era to irea si baterea #echi%or mone4i si returnarea %or o u%atiei a#and acceasi #a%aore. dar 1reutate mai mica& -%oc#ent este e<em %u% dinaru%ui. o moneda a sara4ini%or din 7 ania& /a ince ut catarea 65 de dramuri de aur. iar du a ce re1ii cato%ici au cucerit 7 ania dinaru% a ,ost redus %a 1G dramuri&Ee@#enind rea usoara entru a mai circu%a moneda a ,ost trans,ormata din aur in ar1int catarind 26 de dramuri& 'ceasta moneda a ,ost micsorata %a randu% ei. iar %a mi5%ocu% seco%u%ui a% O0 mai a#ea doar 1.5 1rame de ar1int si era din nou rea mica entru a circu%a& 'utoru% re4inta in continuare %e1ea %ui Nresham. care arata ca o moneda ar,ti,icia% su rae#a%uata tinde sa scoata din circu%ati moneda arti,icia% sube#a%uata& 'st,e% a a arut rob%ema eta%onu%ui&Nu#erne%e au hotarat ca ar ,i sim %u si c%ar ca auru% si ar1intu% sa ,ie schimbate intr-un anumit ra ort ,i<& -ste dat e<em %u% unitatii banesti numite rur de,inita de ruritanieni ca ,iind a 2K arte dintr-o uncie de aur& Mnsa ruru% nu numai ca era a 2K arte dintr-o uncie de aur. dar era si o uncie de ar1int& 'st,e% o u%atia a identi,icat aceasta moneda ca e una distincata cu e<istenta ro rie& 'cest ra ort inte aur si ar1int cunoascut sub nume%e de bimeta%ism a com %icat sistemu% monetar si a ,acut ca 1u#ernu% sa mani u%e4e unitatea monetara& Eu a o erioada %un1a de de4ordine bimeta%ista 1u#erne%e au a%es ca eta%on unu% din ce%e doua meta%e. in ma5oritatea ca4uri%or auru%& Nu#ernu% a recurs a oi %a un a%t truc cunoscut sub denumirea de %e1is%atie ri#ind uterea %iberatorie entru a-si im une returi%e-decret asu ra rate%or de schimb dintre monede& 'st,e% banii sunt ,o%ositi ca %ata entru datorii%e din trecut. dar si entru tran4actii%e din re4ent& Mn acest mod au a arut romisiuni%e de %ata a unei anumite sume de bani in contracte%e incheiate intre di,eriti intre rin4atori& /e1is%atia ri#ind uterea %iberatorie de#enea insa su er,icia%a si de%oc necesara& $entru a contracara acest ,a t 1u#ernu% utea sa dec%are dre t moneda %iberatorie si o a%ta moneda de ca%itate mai oasta& 'utoru% sub%inia4a ,a tu% ca aceasta %e1is%atie ,acea ca %e1ea %ui Nresham sa intre in actiune& /e1is%atia uteri %iberatorii ,a#ori4a debitorii e seama creditori%or. deoarece debitori%or %i se ermitea sa-si %ateasca datorii%e intr-o moneda mu%t mai s%aba decat cea in care contractasera im rumutu%& ?

Mn continuare este rea%i4ata o reca itu%are a ceea ce s-a s us ana acum sub%iniindu-se e,ecte%e mono o%u%ui baterii de moneda si a %e1is%atie ri#ind uterea %iberatorie&Hiecare 1u#ern cauta acum sa inter4ica in interior circu%atia a%tor mone4i batute de 1u#erne%e ri#a%e& $e teritoriu% ,iecarei tari se ,o%osea numai moneda ro rie. iar entru schimburi%e intre tari erau ,o%osite %in1ouri nemarcate de aur si ar1int& 'cest %ucru une restrictii asu ra contro%u%ui e<ercitat de ,iecare 1u#ern e ro riu teritoriu& Fotusi a aritia bani%or de hartie si a de o4ite%or bancare. desi au ,ost o bine,acere entru economie. a ermis 1u#ernu%ui sa detina contro%u% abso%ut asu ra intre1u%ui sistem economic& -ste abordata in continuare rob%ema ermisiunii acordata banci%or de a re,u4a %ati%e& Mn economia moderna. unde se uti%i4ea4a e scara %ar1a ser#icii%e bancare. 1u#ernu% are sansa de asi desa#rasi contro%u% asu ra o,ertei de moneda& Fotusi e<ista si trei mari iediciA 1-dimenisune c%iente%e banci. 2- dimensiune c%iente%ei intre1u%ui sistem bancar si @-increderea c%ienti%or in banci%e %or& Fotusi aceste iedici se s ri5ina e o ob%i1atie ,unamenta%aAdatoria banci%or de a rambursa %a cerere asi#e%e asumate& 'st,e% entru a incura5a in,%atia 1u#ernu% oate acorda banci%or ri#i%e1iu% de a re,u4a sa-si onore4e ob%i1atii%e continuand sa ramana in acti#itate& 'ceasta metoda este una dintre ce%a mai 1roso%ane. autoru% nimind-o =%icenta entru ,urt9& -ste e#identiat e<em %u% din 7tate%e (nite. in tim u% ra4boiu%ui din 1912. cand ma5oritatea banci%or erau %oc%ai4ate in New -n1%and insa o u%atia de aco%o era osti%a intrarii 'merici in ra4boi&:anci%e au re,u4at sa acorde im rumuturi entru ra4boi. iar 1u#ernu% a %uat credite de %a banci din a%te state. in,%atia atin1and ast,e% cote ,oarte mari. datorita emisiuni%or de monedea de hartie entru a acorda ace%e im rumuturi& 'u urmat a oi o erioada de sus endare. e arcursu% careia banci%e au in,%orit si au rea%i4at ca nu trebuie sa aiba nici o teama de ,a%iment du a o in,%atie& Nu#erne%e si banci%e au %ucrat im reuna entru a con#in1e o inia ub%ica de corectitudinea aco%or actiuni& Bricine incerca sa-si recu ere4e banii era considerat ne artiot. ,a t ce a rodus ,aimoasa miscare 5acksoniana entru =moneda so%ida9& Rea%i4and insa ca inci a%u% sco era rea%i4area unei in,%atii com %et contro%ata. 1u#erne%e au rea%i4at sistemu% :ancii )entra%e& Mn re4ent orce economie ce nu detine acest sistem este considerata ina oiata si rimiti#a& :anci%e )entra%e sunt detinute de ersoane articu%are sau banci ri#ate insa intodeauna e%e sunt conduse de ,unctionari numiti de 1u#ern& $rinci a%a metoda de mani u%are a :ancii )entra%e este re re4entata de emiterea de note acordate de 1u#ern& :anci%e ri#ate de#in c%ienti ai :ancii )entra%e si actionea4a du a norme%e emise de aceasta& Eatorita acestui %ucru auru% a ,ost trans,erat din banci%e ri#ate in cea centra%a si in schimb oamenii au rimit note a%e :ancii )entra%e& 7-au scos din circu%atie monede%e de aur. care erau considerate acum rimiti#e. insa :anca )entra%a isi constituia te4aure insemnate sub ,orma de %in1ouri& $ub%icu% a#ea mare incredere in :anca )entra%a si de aceea a cedat tot auru%& $e de a%ta arte :anca )entra%a dis unand de toate aceste resurse. a#and in s te uterea 1u#ernu%ui. nu utea sa intre in ,a%iment& 'ceasta era re1u%a nescrisa du a care ast,e% de banci ,unctionau& Bbser#and increderea din artea o u%atiei de care dis unea. :anca )entra%a. a incercat sa atra1a si increderea banci%or ri#ate& $entru aceasta 1u#erne%e au sustinut banci%e rin descura5area = anici%or bancare9 (situatia in care c%ientii banuiesc nere1u%i si cer ina oiere 9

ro rietatii). ,iind create %e1i in acest sens& 'st,e% 1u#ernu% a reusit sa tra1a intrea1a incredere ub%ica de artea sistemu%ui bancar si a :ancii )entra%e& Mai era de trecut acum ce-% de-a% trei%ea obstaco%- caracteru% %imitat a% c%iente%ei ,iecarei banci& Fousi acesta este si moti#u% entru care e<ista :anca )entra%a& Mn acest mod 1u#ernu% a dobandit uterea de a conto%a in,%atia rin sistemu% bancar& 'utoru% continua rin descrierea modu%ui in care :anca )entra%a re1e%mentea4a banci%e ri#ate& )oncret. sunt contro%ate re4er#e%e banci%or. adica de o4ite%e acstora a,%ate %a :anca )entra%a& 7e oate stimu%a ast,e% in,%atia rin #arsarea re4er#e%or in sistemu% bancar si de asemenea rin micsorarea ratei re4er#e%or. ermitandu-se ast,e% o e< ansiune a creditu%ui bancar a% scara nationa%a& $e %an1a aceasta ractic cum arare de acti#e :anca )entra%a oate da cu im rumut re4er#e& Rata care este erce uta entru acest ser#iciu (rata a rescontu%ui) oate ,i modi,icata de :anca )entra%a. iar banci%e ri#ate simt o anumita resiune entru a rambursa ace%e re4er#e& -ste re4entata in contiuare ca4u% in care cetatenii ot ,ormu%a cereri de rambursare a auru%ui& 'ceasta se datorea4a e< ansiunii monetare din une%e tari care oate 1enera o ierdere de aur entru cetatenii a%tor tari& $entru a contracara acest %ucru oate ,i ado tata o sin1ura so%utieA coo erarea dintre banci%e centra%e& Eaca toate :anci%e )entra%e decid sa ,ac in,%atie in ace%asi ritma atunci nici o tara nu #a ierde aur in ,a#oarea a%teia& Fotusi acest %ucru nu s-a intam %at ana acum& -ste re4entat acordu% 7istemu%ui Hedera% de Re4er#e de a romo#a in,%atia interna in anii P2K entu a a5uta Marea :ritanie si a o im iedica sa iarda aur in ,a#oarea 7tate%or (nite& 'ceste ca4uri au ,ost insa rare. ,iecare 1u#ern dorind sa detina o autonomie ro rie& Mn seco%u% OO s-a a e%at entru rima oara %a abandonarea eta%onu%ui aur&Nu#ernu% a re,u4at sa-si %ateasca datorii%e. emitand seudo-chitante entru aur& Mn ce%e din urma ,a%imentu% a ,ost e#itat rin e%iminarea de,initi#a a rambursarii in aur& Mn re4ent se ararea de aur si ar1int este com %eta& -ta%onu% monetar a de#enit acum hartia 1u#ernu%ui& Mn continuare este re4entata rob%ema auru%ui si moneda discretionara& )and o tara abandonea4a auru% si ado ta era%onu% discretionar. iar s reste numaru% de monede e<istente& Moneda curenta isi schimba ast,e% carcateru% de chitanta entru aur si de#ine inde endenta& Mncrederea in stabi%itatea si ca%itatea ei este uternic 4druncinata si cererea entru acea moneda intra in dec%in& -<istand acum o o,erta mai mare de moneda decat cantitatea de aur initia%a. iar cerera ,iind mai mica. uterea de cum arara si cursu% de schimb se de recia4a ra id in ra ort cu auru%& 'utoru% conisera ca re4enta auru%ui in economie este asemenea unui de1et ce arata neincetat s re roasta ca%itate a bani%or& 7unt re4entate e<em %e din tim u% rimei de resiuni 'mericane cand sau in,iintat banci de stat cu dre t de a emite moneda& Fotusi in une%e state cum ar ,i )a%i,ornia oamenii au continuat sa ,o%oseasca auru% re,e4and acea hartie discretionara& Bbser#and acest %ucru. 1u#erne%e au hotarat sa scoata in a,ara %e1ii detinerea de aur de catre cetateni& 'st,e% moneda discretionara a intrat de,initi# in circu%atie insa mai e<ista amenintarea hi erin,%atiei. adica rabusirea monedei curente& ' area acum rob%ema cursuri%or de schimb a%e monede%or care #ariau datorita ni#e%u%ui de in,%atie& 'st,e% in urmatorii ani 1u#erne%e au =muncit9 entru in%aturarea cursuri%or de schimb %ibere& Mn %ocu% %or au ,ost ,i<ate cursuri arbirtare& 'u a rut insa rob%eme atunci cand 1u#erne%e si-au su re#a%uat intentioant monede%e&'sta4i monede%e starine sunt in 1enera% su rae#a%uate in ra ort cu do%aru%& ' a rut ast,e% ce%ebra = enuria de do%ari9& 'utoru% considera ca. in re4ent. controa%e%e #a%utare sunt caracteri4ate de haos& 'uru% este din nou ,o%osit ca un instrument entru ,i<area cursu%ui de schimb a monedei& -% este acum =moneda 1u#erne%or9& 1K

0isu% in,%ationisti%or este o moneda de hartie cu circu%atie 1%oba%a mani u%ata de un 1u#ern mondia% si de o :anca )entra%a mondia%a& 7-au ,acut mu%te demersuri in aceasta directie unu% dintre acestea ,iind Hondu% Monetar Mnternatioana%& Mn ,ina% autoru% conc%u4ionea4a ca 1u#ernu% a in#adat as cu as iata %ibera si a incercat sa detina contro%u% tota% asu ra sistemu%ui monetar& 'mestecu% 1u#renamenta% a adus numai tiranie si haos& $iata mondia%a a ,ost ,ra1mentata. iar comertu% si in#estiitie% au ,osr obstructinate cu numeroase restrictii . controa%. cursuri arti,icia%e. rabusiri monetare& -tc&& )e% de-a% atru%ea ca ito% ince e rin a e#oca rinci a%e%e e#enimente %e1ate de cri4e%e ,inanciare recum si ce% mai de seama aran5ament monetar din istoria %umiiA ='cordu% 7mithson9& Mn continuare sunt re4entate rinci a%e%e ,a4e din istoria ordinii monetare mondia%e& $rima ,a4a re4inta uti%i4area eta%onu%ui aur & /umea ado tase eta%onu% aur. ceea ce +nsemna c! ,iecare moned! na"iona%! (do%aru%. %ira. ,rancu% etc&) nu era dec2t un nume entru o anumit! cantitate recis! de aur. sin1ura rob%em! ce d!dea b!taie de ca ,iind cea a ar1intu%ui& Ein toata aceasat =a,acere9 ce% mai bine au iesit 7tate%e (nite& (na din cau4e%e cre*terii *i ros erit!"ii 7tate%or (nite %-a constituit ,a tu% c! ei au a#ut ri#i%e1iu% de a uti%i4a o sin1ur! moned! e tot cu rinsu% "!rii& Moneda unic! a ,aci%itat %ibertatea comer"u%ui. a in#esti"ii%or *i a circu%a"iei +n toat! acea 4on! comercia%! *i monetar!. a#2nd dre t re4u%tat cre*terea s ecia%i4!rii *i a di#i4iunii interna"iona%e a muncii& Fotusi. inter#en"ii%e 1u#erne%or de dinainte de seco%u% a% nou!s re4ece%ea au s%!bit #ite4a de reac"ie a acestui mecanism de ia"! *i au ermis a ari"ia unui cic%u economic de in,%a"ie *i recesiune +n cadru% eta%onu%ui aur& 'utoru% conc%u4ionea4a ca. desi. eta%onu% aur c%asic a% seco%u%ui a% nou!s re4ece%ea nu era er,ect *i +n1!duia erioade de a#2nt (boom) *i de %ichidare a erori%or (bust). e% ne-a ,urni4at totu*i de de arte cea mai bun! ordine monetar! e care a cunoscut-o %umea #reodat!. o ordine ce ,unc"iona. care +m iedica sc! area de sub contro% a cic%uri%or economice *i care a ,!cut osibi%! de4#o%tarea %iber! a comer"u%ui interna"iona%. a ie"ei #a%utare *i a in#esti"ii%or& )ea de-a doua ,a4a. ce cores unde rimu%ui ra4boi mondia% si a erioadei imediat urmatoare este caracteri4ata de schimbari radica%e& $entru a urta catastro,a%u% R!4boi Mondia%. ,iecare 1u#ern a trebuit s!-*i s oreasc! ro ria o,ert! de moned! de h2rtie *i de o4ite neaco erite& 't2t de se#er! a ,ost aceast! in,%a"ie. +nc2t a ,ost im osibi% entru 1u#erne%e an1a5ate +n con,%ict s!*i "in! romisiuni%e *i ast,e% 6au abandonat eta%onu% aur9. a%t,e% s us *i-au dec%arat ro riu% ,a%iment %a scurt! #reme du ! intrarea +n r!4boi& 'ceasta ,a4a re re4enta unctu% de ornire a de4astru%ui interna"iona% *i economi*tii. +m reun! cu o%iticienii au c!utat s! 1!seasc! moda%it!"i de reinstaurare a stabi%it!"ii *i %ibert!"ii asi1urate de eta%onu% aur c%asic& Ha4a a treia . eta%onu% aur-de#i4e (1926-19@1). a ,ost marcata de demersu% Marii :ritanii de a une %a unct o noua ordine monetara interna"iona%a rin care celelalte 1u#erne s! ,ie determinate sau constr2nse s! ,ac! in,%a"ie ori s! re#in! %a eta%onu% aur. %a arit!"i su rae#a%uate a%e propriilor monede. un2nd +n acest ,e% iedici e< orturi%or %or *i sub#en"ion2nd im orturi%e din Marea :ritanie& -ta%onu% aur-de#i4e ,unc"iona ast,e%A 7tate%e (nite r!m2neau %a eta%onu% aur c%asic. ramburs2nd do%arii +n aur& Marea :ritanie *i ce%e%a%te "!ri occidenta%e +ns! au re#enit %a un seudoeta%on aur. Marea :ritanie +n 1926. iar ce%e%a%te "!ri cam +n 5uru% ace%eia*i date& Re4u%tatu% a ,ost construirea sisteme%or monetare na"iona%e ca structuri iramida%e. iramida american! a#2nd %a 11

ba4! auru%. cea britanic!. do%aru%. iar ce%e%a%te monede euro ene. %ire%e ster%ine - acesta era 6eta%onu% aur-de#i4e9. a#2nd ca 6monede-cheie9 do%aru% *i %ira ster%in!& Ha4a a atra (19@1-19G5) este caracteri4ata de a aritia monede%or discretionare ,%uctuante& & Brdinea economic! interna"iona%! se de4inte1rase +n haosu% cursuri%or ,%otante %ibere *i contro%ate. a% de#a%ori4!ri%or com etiti#e. a% controa%e%or #a%utare *i a% bariere%or comercia%e> r!4boiu% economic *i monetar interna"iona% +ntre monede *i b%ocuri monetare se de4%!n"uise& Qaosu% *i r!4boiu% economic sc! at de sub contro% din anii R@K ne-au aratat un %ucru im ortantA eroarea politic 1ra#! ( e %2n1! uncte%e economice contro#ersate) e<istent! +n ro1ramu% monetar entru cursuri de schimb ,%otante a%e monede%or discre"ionare ro us de Mi%ton Hriedman *i 3coa%a de %a )hica1o&'utoru% sustine ca e< erien"a de4astruoas! a ,a4ei a atra. %umea ani%or R@K. a monedei discre"ionare de h2rtie *i a r!4boiu%ui economic. a determinat autorit!"i%e americane s! ado te dre t "int! economic! ma5or! du ! a% doi%ea r!4boi mondia% restaurarea unei ordini monetare interna"iona%e #iabi%e. o ordine e care s! oate ,i c%!dit! o rena*tere a comer"u%ui mondia% *i +n care ,ructe%e di#i4iunii interna"iona%e a muncii s! oat! ,i cu%ese din nou& Ha4a a cincea. :retton Soods si nou% eta%on aur-di#i4ie a ,ost conce ut! *i mai a oi us! +n ractic! de c!tre 7tate%e (nite %a o con,erin"! monetar! interna"iona%! des,!*urat! %a :retton Soods. +n New Qam shire. e %a mi5%ocu% anu%ui 19GG *i rati,icat! de )on1res +n iu%ie 19G5& Nou% sistem era +n esen"! eta%onu% aur-de#i4e a% ani%or R2K. dar acum do%aru% e%imina nemi%os %ira ster%in! din o4i"ia de 6moned!-cheie9& $e %a +nce utu% ani%or R5K. in,%a"ia american! continua a ,acut ca %ucruri%e s! +ncea ! s! se schimbe +n comer"u% interna"iona%& 'de ta con#ins! a in,%a"ionismu%ui. Marea :ritanie. a ,ost ob%i1at! de ie*iri%e de do%ari s!-*i de#a%ori4e4e %ira 2n! %a ni#e%uri mai rea%iste& -conomi*tii *i o%iticienii americani dec%arau ur *i sim %u c! -uro a este obligat s! ,o%oseasc! do%aru% ca moned! a sa. c! ea nu utea +ntre rinde nimic entru a-*i re4o%#a rob%eme%e tot mai mari& 'utoru% sub%ini4a si e,ecte%e ne1ati#e a%e strate1iei americane& 7ta#i%a eta%onu%ui aur +*i reintra +n dre turi> ca urmare. auru% s-a scurs continuu din 7tate%e (nite tim de dou! decenii du ! +nce utu% ani%or R5K. 2n! c2nd stocu% de aur a% 'mericii s-a sub"iat e arcursu% acestei erioade de %a este 2K de mi%iarde de do%ari %a 9 mi%iarde de do%ari& 7istemu> :retton Soods si-a ince ut ine#itabi% dec%inu% ince and cu anu% 196?& )e-a de-a sasea ,a4a e< %ica e %ar1 destramarea sistemu%ui :retton Soods& 7-a n!scut 6 ia"a auru%ui cu dou! ni#e%uri9 (two-tier 1o%d market)& Mdeea era c! ia"a %iber! a auru%ui utea e< %oda> ea era strict i4o%at! de acti#itatea monetar! 6rea%!9 din b!nci%e centra%e *i a 1u#erne%or %umii& 7tate%e unite nu mai +ncercau s! !stre4e re"u% de ia"! a% auru%ui %a @5 de do%ari& -%e i1norau aceast! ia"! *i 1u#ernu% american a c!4ut de acord cu toate ce%e%a%te 1u#erne s! !stre4e #a%oarea do%aru%ui %a @5 T uncia entru totdeauna& 7tate%e (nite au ,!cut resiuni uternice entru a ,i %ansat un nou ti de moned! de re4er#! entru +ntrea1a %ume. Ere turi%e 7 ecia%e de Fra1ere (E7F). care se s era c! #or e%imina com %et +n ce%e din urm! auru% *i #or ser#i ca nou! moned! interna"iona%! de re4er#! ce urma s! ,ie emis! de o #iitoare :anc! Mondia%! de Re4er#e& 7unt re4entate reactii%e economi*ti%or sus"in!tori ai monedei de h2rtie. de %a keynesi*ti *i 2n! %a monetari*ti. care erau si1uri c! auru% #a dis !rea din sistemu% monetar interna"iona%> se arat de 6su ortu%6 e care i-% o,erea do%aru%. re#i4ionau si1uri e ei to"i ace*ti economi*ti. re"u% de ia"! a% auru%ui #a sc!dea cur2nd sub @5 de do%ari uncia *i chiar sub re"u% de 1K do%ari estimat c! %-ar a#ea auru% +n uti%i4!ri%e industria%e& Cn %oc s! cree4e un sistem monetar interna"iona% nou *i durabi%. ia"a cu dou! ni#e%uri a am2nat doar cu c2"i#a ani r!bu*irea& Mn cea de-a sa tea ,a4a autoru% descrie e %ar1 s,arsitu% sitemu%ui de %a :retton Soods& & Eeoarece :!nci%e centra%e euro ene au amenin"at 2n! %a urm! c! #or cere rambursarea 12

+n aur a stocu%ui e<a1erat de do%ari e care +% de"ineau. re*edinte%e Ni<on a abandonat tota% auru%& $entru +nt2ia oar! +n istoria american!. do%aru% de#enea com %et discre"ionar. ,!r! nici o aco erire +n aur& Mntr-o incercare dis erata de a instaura o ordine monetara internationa%a din care sa %i seasca orice %a1atura cu auru%. 7tate%e (nite au ro us 'cordu% 7mithsonian. %a 1? decembrie 1971& Ha4a a o ta ince e rin a sub%inia s%abiciuni%e ,aimosu%ui acord e care 7&(&' %-a ro us& Mnc! o dat!. "!ri%e %umii s-au an1a5at s! men"in! cursuri de schimb ,i<e. dar de data aceasta ,!r! ca auru% sau a%t! moned! interna"iona%! s! o,ere #reo aco erire monede%or curente& -ra ine#itabi% ca rate%e de schimb ,i<e. chiar *i cu coridoare acce tate de ,%uctua"ie mai %ar1i. dar %i site de un mi5%oc interna"iona% de schimb erau condamnate s! se n!ruie ra id& 'cest %ucru era mai a%es ade#!rat deoarece in,%a"ia american! a monedei *i a re"uri%or. dec%inu% do%aru%ui *i de,icite%e ba%an"ei de %!"i continuau nest2n5enite& Mn scurta #reme acest sistem 7mithsonian s-a im iedicat de rea%itatea economica& (%tima ,a4a. cea de-a noua. descrie erioada martie 197@ si ana in 4i%e%e noastre& $e m!sur! ce do%aru% se a,unda de %a o 4i %a a%ta e ia"a #a%utar!. iar marca #est-1erman!. ,rancu% e%#e"ian *i yenu% 5a one4 cuno*teau o ascensiune ra id!. autorit!"i%e americane. sus"inute de economi*tii monetari*ti. au +nce ut s! cread! c! acesta era idea%u% +n domeniu% monetar& -ste ade#!rat c! 1u#erne%e au ersistat +n a inter#eni +n cursu% de schimb (,%ot!ri contro%ate. nu %ibere). dar +n mare se !rea c! ordinea monetar! interna"iona%! se trans,ormase +ntr-o uto ie ,riedmanian!& Ee c2nd 7tate%e (nite au abandonat com %et auru% +n au1ust 1971 *i au creat sistemu% monede%or ,%uctuante de ti ,riedmanian +n martie 197@. 7(' *i %umea +ntrea1! au tr!it ce% mai intens *i mai re%un1it useu in,%a"ionist e tim de ace din istoria %umii& 'utoru% scoate in e#identa e,ecte%e bene,ice e care eta%onu% aur %e a#ea si isi mani,esta re1retu% entru ca s-a renuntat %a ,o%osirea %ui& Fe%u% %ideri%or americani este rea%i4area unui eta%on unic de hartie cu di#erse denumiriA =bancor9. =unita9. = hoeni<9 . care. insa. #a da ,rau %iber unei in,%atii mondia%e ne%imitate& $ers ecti#e%e do%aru%ui si a%e sistemu%ui monetar internationa% de#in sumbre& Cn #iitor se ro,i%ea4! +n interior o in,%a"ie +n ritm acce%erat *i. +n ce%e din urm!. 1a%o ant!. acom aniat! +n %ume de r!4boaie economice *i de r!bu*irea monetar!& 'utoru% este de arere ca aceasta re#i4iune oate ,i schimbata numai rintr-o re#i4uire radica%a a sistemu%ui monetar american si mondia%A rin +ntoarcerea %a o moned!-mar,! a%eas! de ia"a %iber!. asemenea auru%ui. *i rin e%iminarea com %et! a 1u#ernu%ui de e scena monetar!&

III/ Co#,*u.$$/
Fratatu% %ui Murray Rothbard =)e %e-a ,!cut 7tatu% bani%or no*tri89 este ,!r! +ndoia%! cea mai bun! carte de introducere +n rob%ematica monedei scris! #reodat! &&&

1@

ANE2

('ntoninian de ar1int emis de im aratu% $hi%i M)

(Eenar im eria% de ar1intemis de im aratu% traian)

1G

(Eenar re ub%ican emis in anu% G9 i&e&n& batut de ,unctionaru% re ub%icii 'ci%ius N%abrio&)

(Erahma de ar1int emisa de '%e<andru MMM Macedon @@6-@2@ e&n& $e a#ers 4eu% Qercu%e cu b%ana de %eu e ca &)

15

CUPRINS

I/ I#trodu,ere/////////////////////////////////////////////////////////////////////3a4 ' II/ Pre.e#tarea ,art$$/////////////////////////////////////////////////////////3a4 III/ Co#,*u.$$//////////////////////////////////////////////////////////////////////3a4 1 I5/ A#e6a777777777777777777////3a4 18

16