RAPORT la STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru CENTRALA SOLARO-ELECTRICA, Comuna SLOBOZIA, Judetul GIURGIU

CUPRINS
CAP. 1 INFORMATII GENERALE CAP. 2 DESCRIEREA DETALIATA A PROIECTULUI CAP. 3 DESEURI CAP. 4 IMPACTUL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURILE DE REDUCERE A ACESTUIA 4.1. Impactul asupra componentei de mediu APA 4.2. Impactul asupra componentei de mediu AER 4.3. Impactul asupra componentei de mediu SOL 4.4. Impactul asupra componentei de mediu SUBSOL 4.5. Impactul asupra componentei de mediu BIODIVERSITATE 4.6. Impactul asupra componentei de mediu PEISAJ 4.7. Impactul asupra MEDIULUI SOCIAL SI ECONOMIC CAP. 5 ANALIZA ALTERNATIVELOR CAP. 6. MONITORING CAP. 7. SITUATII DE RISC CAP. 8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR CAP. 9 REZUMAT CU CARACTER NETEHNIC

ANEXE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Harta solara Plan de incadrare in zona Plan de situatie cu amplasarea constructiilor Schema fluxului tehnologic Grafic de realizare a lucrarilor Scenarii de solutii tehnice alternative Plan de incadrare: zona naturala protejata ROSPA0108 Vedea-Dunare Plan de incadrare: zona naturala protejata ROSCI0088 Gura Vedei-SaicaSlobozia 9. Propunere de amplasare conform PUZ 10. Coordonatele in sistem de proiectie Stereo 70

RAPORT de MEDIU pentru

PUZ aferent obiectivului

de investitii CENTRALA SOLARO-ELECTRICA, com. Slobozia, jud. Giurgiu

DATE DE RECUNOASTERE Denumire proiect: Plan Urbanistic Zonal aferent obiectivului de investitii Centrala solaro-electrica, com. Slobozia, jud. Giurgiu S.C. Sepana SRL Bucuresti Proiect nr.2914/2009 SEF PROIECT ARH ANA ORTANSA NEGULESCU

Proiectant general:

Proiectant de specialitate: SC 837 Urban Action SRL Bucuresti Proiect nr.007/2009 DIRECTOR ARH DRAGOS ALEXANDRU NEGULESCU

Beneficiar de investitie: Elaboratorul Raportului de Mediu:

CONSILIUL JUDETEAN Giurgiu Institutul National pentru Ingineria Mediului - INIM Bucuresti

Cap.1 CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PLANULUI; RELATIA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE

1.1

Date specifice obiectivului: Scopul lucrrii: Asigurarea bazei legale pentru obtinerea acordului de mediu in vederea obtinerii finantarii prin Programul Operational Sectorial CCE, Axa Prioritara 4.

Studii si avize ale cror concluzii au fost preluate n acest raport de mediu: - studiul geotehnic preliminar pfa Geoteh. Dimofte Mihai - studiul hidrogeologic informativ- SC HIDROROM STAR SRL Bucuresti

Valorile radiatiei solare din zona Giurgiu Admin. Nationala de Meteorologie Ridicare topografica Geosfast SRL

1.2 Obiectivul Planului Urbanistic Zonal Documentaia analizata (PUZ-ul) raspunde cererii beneficiarului de a realiza o Centrala solaro electrica de 1MW, in concordanta cu cerintele autoritatilor locale, cerinte materializate prin certificatul de urbanism 520/25.09.2009. Obiectivele principale ale prezentului proiect (PUZ- ul) au fost identificate ca fiind urmatoarele: Stabilirea regimului tehnic corespunzator destinatiei pe care beneficiarul doreste sa o dea terenului aflat in administrarea sa; Reglementarea urbanistica a terenului apartinand Consiliului Judetean Giurgiu, identificat prin nr.cad.486; Asigurarea acceselor carosabile pentru terenul propus/analizat ; Oferirea unui cadru de reglementare fluxului tehnologic specific investitiei; Includerea in circuitul construibil a terenurilor agricole ce fac obiectul prezentei analize, prin implementarea unui sistem infrastructural (acces carosabil, echipare tehnico-edilitara, reglementarea zonei cf.RGU) si includerea acestuia in intravilanul localitatii Slobozia Analiza documentatiei s-a facut in contextul respectrii normelor i legislaiei naionale de protecia mediului i a Directivelor Uniunii Europene n domeniu, urmarind modelul de continut din HG 1076/2004- privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.

1.3 Relatia cu alte planuri si programe relevante Relatia cu alte planuri ce privesc dezvoltarea urbanistica a zonei: Pentru comuna Slobozia s-a ntocmit PLANUL URBANISTIC GENERAL, proiect ntocmit de S.C. Proiect Giurgiu SA in anul 2000. Amplasamentul propus pentru Centrala solaro - electrica 1MW, se afla in partea de sud a comunei. Viitoarea prezen a acestei investitii va constitui un pol de greutate n evoluia localitii Slobozia. Relatia cu alte planuri relevante in care este inclus obiectivul care se construieste pe amplasamentul analizat prin acest PUZ : Planurile relevante in raport cu PUZ- ul analizat sunt: Investitia propusa rspunde astfel obiectivelor documentelor si programelor elaborate pe plan mondial i naional referitoare la problemele stringente cu care se

confrunt omenirea n prezent, privitoare la reducerea rezervelor de combustibili fosili, poluarea nglobal, etc, dintre care amintim : Protocolul de la Kyoto, acord internaional privind mediul, negociat n anul 1997 de ctre 160 de ri, care prevede pentru rile industrializate o reducere a emisiilor poluante cu 5,2% n perioada 2008-2012 fa de anul 1990; Strategia Lisabona pentru rennoirea economic, social i de mediu a Uniunii Europene, avnd ca obiectiv dezvoltarea societii bazate pe cunoatere n care tiina i tehnologia sunt considerate adevratele instrumente cheie pentru creterea competitivitii economice; Strategia Comunitar i planul de aciune pentru utilizarea surselor de energie regenerabile, elaborat de Uniunea European, care prevede ca n anul 2010 ponderea surselor regenerabile n totalul surselor primare de energie s ajung la min.12%, fa de 8% n prezent; Strategia Naional de dezvoltare durabil a Romniei Orizont 2025; Planul Naional de Dezvoltare 2007 2013, elaborat de Guvernul Romniei, care orienteaz dezvoltarea socio-economic a Romniei n conformitate cu politica de coeziune a Uniunii Europene, avnd formulate 6 prioriti, dintre care, relevante pentru proiect, sunt urmtoarele : I. Creterea competitivitii economice i dezvoltarea economiei bazate pe cunoatere; II. Protejarea i mbuntirea calitii mediului prin reducerea emisiilor de CO2; III.Dezvoltarea resurselor umane, creterea gradului de ocupare i combaterea excluziunii sociale; IV. Diminuarea disparitilor de dezvoltare ntre regiunile rii. Strategia Energetic a Romniei, cu accent pe dezvoltarea energiei din surse regenerabile; Documentele de negociere ntre Romnia i Uniunea European, la capitolele : 14 Energie; 22 Protecia mediului nconjurtor. Proiectul prezint o importan deosebit att pe plan local, prin diminuarea pn la anulare a cheltuielilor CJ Giurgiu pentru curentul electric consumat de instituiile aflate n subordine, ct i pe plan naional prin construirea primei centrale solaro-electrice din Romnia, ceea ce nseamn un pas extrem de important fcut pe direcia reducerii masive a polurii cu noxe.

Cap.2 ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS 2.1 Descrierea situatiei existente - Prezentare generala 2.1.1 Elemente de identificare Zona studiata, in suprafata de 6,50 ha, avand numarul cadastral 486 si fiind inscris in CF sub nr. 440/N. se afla partial in intravilanul localitatii Slobozia, partial in extravilanul acesteia.

Din punct de vedere al categoriei de folosinta a terenului avem urmatoarea situatie: - o suprafata de 6.03 ha (cf. Fisei bunului imobil 1A si 3A) are categoria de folosinta arabil partial in extravilan,- partial in intravilan; - o suprafata de 0.47 ha ( cf. Fisei bunului imobil 2cc) are categoria de folosinta curti-constructii in intravilan.

2.1.2 Pozitia fata de intravilanul localitatii Potrivit PUG al comunei Slobozia , terenul are o situatie speciala: suprafata de 2,24 ha se este inclusa in trup separat trup G cu o suprafata totala de 3,42 ha, in intravilanul com. Slobozia. Acest trup conform PUG Slobozia are functiune de productie agricola si functiune de zona cu destinatie speciala ce coincide cu zona terenului analizat aflat in intravilan; restul suprafetei din parcela studiata (S=4.26 ha) se afla in extravilanul comunei slobozia situata adicent la sud-vest fata de trupul G. Trupul G se afla la o distanta de 700m sud-est fata de trupul A vatra satului iar prin situarea sa se afla concomitent: in interiorul zonei naturale protejate - sit Natura 2000 - ROSPA0108 Vedea Dunare; in vecinatatea perimetrului de protectie al sitului Natura 2000 ROSCI0088 Gura Vedei Saica Slobozia; partial in aria de protectie sanitara a trupului H (Statie de epurare); partial in aria de protectie speciala a obiectivului La cazemata, obiectiv mentionat in Lista Monumentelor istorice 2004, la poz 192,GR-Is-B-14831. 2.1.3. Evolutia zonei in cadrul localitatii Acest teren - domeniu public al statului in administrarea Ministerului Administratiei si Internelor - a fost folosit ca ferma agricola ( gospodarie anexa). Cu toate acestea, partea sud-vestica a terenului nu a fost exploatata agricol (suprafata fiind evidentiata in registrul agricol Slobozia ca teren neproductiv) Urmare modificarilor aparute in structurile Ministerului de interne dupa 1990, terenul a devenit inutil pentru acest minister, fapt ce a justificat si transmiterea lui in administrarea Consiliului Judetean Giurgiu. In prezent, suprafata analizata poate fi definita ca o zona de productie agricola folosita ineficient, date fiind caracteristicile sale: prezenta in intravilan ca trup separat G, apropierea de trupul principal A (cca 700m) si implicit de utilitatile realizate pentru acesta, acces facil, etc.. 2.1.4. Limite, vecinatati, suprafete Terenul analizat , are forma alungita desfasurata pe directia sud-vest nord-est, si urmatoarele vecinatati:

nord (nord-vest) drum agricol ad-hoc si terenuri agricole proprietati particulare si ale autoritatilor locale; sud (sud-est) canal de irigatii Canalul Vedea; vest (sud-vest) teren apartinand Consiliului Local Slobozia; est (nord-est) drum agricol / teren ANIF Slobozia. 2.1,5. Accesibilitate; Circulatia rutiera Terenul este accesibil din zona sa nord-estica din drumul digului CN4, drum ce se transforma in drum satesc o data intrat in vatra satului, drum satesc ce la randul sau intersecteaza DN5c in dreptul km 5+500. Acest drum este un drum de pamant.

2.1.6. Analiza ocuparii terenului La data proiectarii pe terenul analizat in zona de curti - constructii in intravilan, conform fisei bunului imobil se afla o serie de constructii in suprafata totala de 721 mp, ceea ce la nivelul intregului teren genereaza urmatorii indicatori urbanistici: POT existent 1.11% CUT existent 0.1111 In interiorul terenului analizat se afla o serie de drumuri de incinta (fara indicativ de drum tehnologic, deci fara clasificare) care din punct de vedere al regimului economic au deci categoria de folosinta arabila.

2.2 Cadrul natural 2.2.1 Asezare geografica; Relief Morfologic, amplasamentul cercetat prezinta o denivelare de cca 3,00-4,00 m de la nord-vest la sudvest. Limita sudica a amplasamentului este reprezentata de un canal de irigatii de cca 3,50-4,00 m adancime cu nivel de apa.

2.2.2 Hidrografia Din punct de vedere hidrogeologic: Rezultatele studiilor anterioare in zona obiectivului de studiu (perimetrul Slobozia Giurgiu) au permis evidentierea regimului de cantonare al apei subterane, cu resurse de potential captabil prin foraje sau fantani satesti, ce au fost diferentiate pe criterii de adancime, facies si varsta geologica dupa cum urmeaza: a. Stratul acvifer freatic: Acest acvifer de mica adancime este cantonat preponderent in aluviunile de lunca si terasa ale Dunarii, fiind pus in evidenta de diverse foraje de alimentare cu apa (zona localitatilor Slobozia si Giurgiu), foraje de explorare sau monitorizare hidrogeologica (ISPIF, INHGA, etc), cu particularitati relevante legate in principal de:

- structura litologica predominant grosiera a aluviunilor de lunca sau terasa (nisipuri cu sau fara pietris, uneori cu placi si bolovani de calcar), cu dezvoltare continua sau rareori lenticulara pe orizontala, avand grosimi de 5 10 m in sectorul de lunca (zona obiectivului de studiu) sau de 15 20 m in sectorul de terasa (zona intravilanelor Slobozia si Giurgiu); - alimentarea cu apa a stratului aluvionar cu precadere din precipitatii si din afluxul subteran dinspre formele superioare de relief (terasele medii si superioare ale Dunarii, campul inalt al Burnasului); - caracterul predominant liber al nivelului freatic, stabilizat la adancimi medii zonale de 2 5 m in sectorul de lunca, sau 8 12 m in cel de terasa (zona loc. Slobozia), avand oscilatii in timp si pe verticala dependente de factorii zonali de impact (regimul pluvial, drenajul albiei Dunarii, pierderi din retele edilitare sau canale hidrotehnice); - hidrodinamica apei freatice caracterizata printr-o directie generala a curgerii apei freatice de la NV spre SE (sub impactul drenajului de lunca), avand pante hidraulice variabile; - potentialul exploatabil apreciabil al stratului freatic, exprimat cantitativ prin debite captabile in foraje de 1 10 l/s (frecvent 5 6 l/s / foraj), in conditiile unor adancimi de 25 30 m, permeabilitati de k = 10 100 m/zi si grosimi active ale acviferului de 5 15 m; - calitatea predominant potabila a apei freatice, dar vulnerabila la poluare sub impactul factorilor de mediu, din intravilane sau chiar extravilane. b). Complexul acvifer de adancime: Este caracteristic structurii permeabile (poroase), de tip fisural sau carstic, al formatiunilor cretacice (barremian-aptian) din fundamentul antecuaternar al depozitelor cuaternare, avand particularitati hidrogeologice relevante legate de: - faciesul predominant calcaros al rocii purtatoare de apa, interceptata la adancimi de 20 30 m in sectorul de terasa al intravilanelor Slobozia sau Giurgiu, si de 10 15 m in sectorul de lunca al Dunarii (cu aflorare frecventa la zi in albia minora a fluviului); - caracterul predominant sub presiune al acviferului captiv din structura de tip fisural sau carstic al calcarelor, avand niveluri piezometrice stabilizate in foraje intre 5 10 m adancime; - potentialul apreciabil sub aspect cantitativ al forajelor de captare din zona orasului Giurgiu (cu h = 100 500 m), exprimat prin debite exploatabile de 10 60 l/s / put, in conditiile unor grosimi totale ale acviferului de 50 100 m/foraj; - calitatea predominant potabla a apei cantonata in calcare, avand insa duritatea totala relativ mai mare (18 20 gr.germane), comparativ cu cea a apei freatice (10 15 gr. germane). Fata de situatia prezentata anterior sub aspect hidrogeologic, rezulta o serie de particularitati distincte ale subteranului din amplasamentul obiectivului de studiu (viitoarea centrala electrica solara din extravilanul sudic al localitatii Slobozia), caracterizate in principal prin urmatoarele aspecte relevante:

a. Apa subterana de mica adancime este cantonata in aluvionarul de lunca al Dunarii (nisipuri cu sau fara pietris si rar bolovani de calcar), constituind acviferul freatic, caracterizat prin urmatoarele particularitati: Grosimi variabile spatial in sectorul de lunca, cuprinse intre 5 15 m; Niveluri freatice stabilizate frecvent intre 3 5 m adancime in sectorul de lunca sau intre 10 - 12 m adancime in sectorul de terasa (intravilan Slobozia), cu oscilatii dependente in timp si spatiu de factorii zonali de influenta (regimul pluvial, afluxul dinspre terasa superioara, drenajul albiei Dunarii); Potential exploatabil variabil prin foraje de captare (15 20 m adancime), exprimat prin debite de 1 10 l/s, in conditiile unor depermeabilitati k = 10 100 m/zi si grosimi ale acviferului de 5 10 m; Calitatea predominant potabila a apei freatice (duritati totale de 10 15 gr. germane), dar vulnerabila la poluare sub impactul factorilor de mediu (deseuri, chimizarea terenurilor agricole, etc.). b. Apa subterana de medie si mare adancime este cantonata in structura poroasa, de tip fisural sau cavernos a calcarelor cretacice din fundamentul antecuaternar, acvifer caracterizat prin urmatoarele particularitati: Interceptia calcarelor acvifere in zona de lunca a Dunarii la adancimi variabile, dependente de gradul local de fisuratie, acviferul de tip fisural fiind captat in unele foraje anterioare de alimentare cu apa pe intervalele de adancimi 200 500 m; Potentialul exploatabil apreciabil al unor foraje de captare, exprimat prin debite de 10 60 l/s, in conditiile unor grosimi active de acvifer de 50 100m, niveluri piezometrice stabilizate la 5 10 m adancime si calitate prioritar potabila a surselor de apa (duritati totale de cca. 20 gr.germane). 2.2.3 Conditii climatice Din punct de vedere climateric, amplasamentul mai sus precizat prezinta un climat temperat-continental, cu usoare variatii zonale in timp si spatiu, caracterizat prin temperaturi medii anuale ale amosferei de 10 11oC si ale solului de cca 12oC, iar umezeala relativa a aerului din zona prezinta valori medii de peste 74 % (conditii favorabile aparitiei pentru ceata de evapotranspiratie la o frecventa de 40 50 zile/an), precipitatiile atmosferice avand valori cuprinse intre 700 900 mm (in sezoanele cu exces de umiditate) si 350 400 mm (in perioadele secetoase), iar vanturile dominante sunt cele din NE (22%), urmate de cele din SV (15%), cu viteze medii anuale de 3,2 3,5 m/s; 2.2.4 Radiatia solara globala Datele de radiatie solara globala furnizate sunt cele masurate la statia meteorologica Bucuresti Afumati. Folosirea datelor de radiatie din aceasta locatie, in cadrul unui relief plan de tip campie, exista o relativa omogenitate a valorilor de radiatie solara globala, care se poate manifesta pina la distante de ordinul a peste 100 Km.

Aceasta extindere este posibila pentru cerul senin sau la valori cat mai apropiate ale duratei efective de stralucire a soarelui in cele doua zone avute in vedere. Coordonatele geografice ale punctului de masurare sunt date in tabelul urmator: Statia Bucuresti Latitudinea 44o 30 N Longitudinea 26o 13 E Inaltimea (m) 91

Pentru a se putea face o apreciere privind caracteristica unei zile oarecare din an, in sensul daca a stralucit sau nu soarele pe cer, sunt date si valorile zilnice (sume zilnice) ale duratei efective de stralucire a soarelui. In cadrul duratei efective de stralucire a soarelui, valoarea 0 (zero) caracterizeaza o zi in care cerul a fost in intregime acoperit de nori. Aceasta variaza in functie de latitudinea locului. Zona avuta in vedere in cazul de fata se situeaza in emisfera nordica, la latitudini medii. La aceste latitudini radiatia solara globala prezinta un mers diurn crescator antemeridian si descrescator post-meridian, cu un maxim, de regula, la amiaza adevarata cand Soarele ajunge la meridianul locului atingand inaltimea maxima deasupra orizontului. Anual, radiatia solara globala, in variatia sa, atinge un minim in luna decembrie la solstitiul de iarna, si un maxim in luna iunie - la solstitiul de vara. Aceasta variatie este perturbata de cauze locale, in principal de gradul de acoperire cu nori si, prin consecinta, de durata efectiva de stralucire a soarelui. Diferenta de latitudine intre punctul de masurare si zona considerata este foarte mica, (440 30 N, Bucuresti - Afumati , si 43o 53 N, Giurgiu), intarind ideea ca valorile de radiatie solara globala monitorizate la Bucuresti Afumati pot descrie corect elementele de baza ale climatului radiatiei solare in zona Giurgiu. Din datele furnizate se observa ca, in lunile de iarna, valorile orare ale radiatiei solare globale variaza intre cateva zeci de KJ m-2 pina la 1300 KJ m-2, aceasta in functie de nebulozitate. Cu cat se inainteaza spre lunile calde de vara, valorile orare ale radiatiei solare globale cresc pana la 2000 3000 KJ m-2 pe timp mai mult senin.

2.2.5 Flora si fauna Obiectivul aflat in studiu va fi amplasat in zona ostrovului Slobozia, ostrov ce face parte dintr-un complex situat in partea centrala a vaii Dunarii Inferioare sectorul Romanesc, intre Olt si Arges subsector Vedea si Giurgiu (Culoarul Dunarean de sub Campia Burnazului).

Acest complex are din punct de vedere silvic si ornitologic (pe langa cel hidromorfologic) o deosebita valoare. Flora: este caracteristica celei de lunca, formata din zavoaie de plop (Populus albo, Populus nigra) si salcie Salix alaba, sp. fragilis). Alaturi de acesti arbori sunt si alte specii dominante precum frasinul (Fraxinus excelsior), salcamul (Robina pseudacacia), dudul (Morus alba si Morus Nigra) si ulmul (Ulmus carpinifolia). Speciile dominante de arbusti sunt reprezentate de zalog (Salix cinerea), mur (Rubus fructicosus), vita de vie. Vegetatia ierboasa este alcatuita in principal din iarba campului (Agrostis alba), coada vulpii Alopecurus patensis). Fauna: Mamiferele dominante sunt cele specifice arealului de lunca: vidra (Lutra lutra), nurca (Mustela), bizamul. Pasarile caracteristice zonei sunt: rata mare (Anas Platyrhyncos), pescarus, soimul dunarean (Flaco cherrug), codobatura,, ciocanitoare. Amfibienii si reptilele intalnite in areal sunt: brotacelul (Hyla arboracea), broasca de lac, sarpele, soparla. Pestii reprezentativi sunt: stiuca, platica, somnul, carasul crapul, bibanul, caracuda, rosioara. Prin situarea sa terenul se afla in interiorul zonei naturale protejate - sit Natura 2000 - ROSPA0108 Vedea Dunare (22874,4ha dezvoltat pe judetele Teleorman si Giurgiu) Specii de plante si animale incluse in reteaua Natura 2000; Habitate ale speciilor de plante incluse in reteaua Natura 2000

Habitatele caracteristice acestui sit sunt prezentate, conform FORMULAR STANDARD NATURA 2000, in tabelul de mai jos. Cod N06 N07 N12 N14 N16 N26 % CLC 11 511, 512 3 411, 412 58 211 213 10 231 15 311 3 324 Clase de habitate Rauri, lacuri Mlastini, turbarii Culturi (teren arabil) Pasuni Paduri de foioase Habitate de paduri (paduri in tranzitie)

Alte caracteristici ale sitului: Situl Vedea Dunare este amplasat in bazinul inferior al riului Vedea , facand parte din Lunca inferioara a Dunarii, subunitatea Lunca-Pasarea, cuprinzind si zona digmal. Conform Formularului Standard Natura 2000 (HG 1284/2007), situl este important pentru numeroase specii de pasari (vezi cap. 4). 2.2.6 Conditii geologice, hidrogeologice si geotehnice Din punct de vedere geomorfologic, conform studiului geotehnic, amplasamentul cercetat face parte din Lunca Dunarii. Depozitele au grosimi cuprinse intre 15 m si 35 m ,fiind constituite structural din doua complexe litologice : - complexul bazal ,alcatuit din nisipuri si pietrisuri; - complexul superior, predominant argilo-nisipos . Morfologic, amplasamentul cercetat prezinta o denivelare de cca.3,00 - 4,00 m de la nord-vest la sudvest. Limita sudica a amplasamentului este reprezentata de un canal de irigatii de cca 3,50 - 4,00 m adancime, cu nivel de apa. Conform normativ NP 074/2007 incadrarea geotehnica, pentru stratul de fundare de la 1.00 - 1.50m, s-a facut luandu-se in consideratie anexa A, tabel A1, A2, A 3 categoria geotehnica fiind 1, riscul geotehnic mediu. Stratificatia identificata pe amplasament si rezultata din fisa forajului geotehnic F.1/2009 (a carui fisa sintetica intocmita este anexata studiului) pune in evidenta pe amplasament urmatoarea stratificatie: - de la nivelul terenului pana la adancimea de 0,50 m s-a intalnit sol vegetal,cafeniu,tare; - in continuare, pana la 4,00 m adancime (adincime maxima de forare in amplasament) se dezvolta complexul superior predominant argilos-nisipos avand urmatoarea componenta: - intre 0,50 1,90 m adancime s-a intalnit argila prafoasa , cafenie,plastic virtoasa cu lentile de praf argilos nisipos, galben -cafeniu cu calcar fin diseminat in masa; - intre 1,90 3,10 m adancime s-a intalnit argila prafoasa, cafenie-cenusie ,plastic virtoasa cu oxizi de Fe si Mn; - intre 3,10 3,70 m adancime s-a intalnit praf nisipos, cafeniu, plastic consistent cu lentile argiloase, negricioase si lentile subtiri de nisip fin mediu, galbui, indesat, uscat; - intre 3,70 4,00 m adancime s-a intilnit calcar degradat sub forma de placa; - depozitele recente de lunca se caracterizeaza printr-o mare varietate atat pe orizontala cat si pe verticala.

Nivelul panzei freatice nu s-a intalnit in forajul geotehnic F.1/2009 executat in etapa actuala pina la 4,00 m adancime. Din punct de vedere geotehnic, pe amplasament, se poate considera ca obiectivele proiectate se pot funda direct incepand cu adancimea minima de -1,10 m fata de cota terenului natural. Din punct de vedere geomorfologic, obiectivul de studiu este amplasat in lunca Dunarii, unde terenul este relativ plan, cu altitudini (cote) cuprinse intre 20 22 mdMN, delimitat spre nord de terasa joasa a Dunarii (cote 25 30 m), unde se afla intravilanele Slobozia si Giurgiu. Din punct de vedere geologic, zona orasului Giurgiu si imprejurimi (localitatea Slobozia) face parte din marea unitate structurala Platforma Moesica, unde la suprafata se dezvolta depozite de varsta cuaternara, cu grosimi de 20 30 m si faciesuri de tip fluviatil, deluvial proluvial sau aluvial coluvial, situate in profunzime peste formatiunile levantine si cretacice (cu grosimi de peste 500 m), care reprezinta roca de baza a aluvionarului din lunca si terasa Dunarii (vezi pl. nr. 2), ambele complexe avand structura litologica detaliata mai jos. Sub aspect litologic, subteranul din amplasamentul obiectivului de studiu este dominat la suprafata de depozitele cuaternare, situate peste un fundament cretacic, avand diferentieri de facies si dezvoltare spatiala caracterizate astfel: Depozitele cuaternare sunt reprezentate prin aluviuni recente de lunca, de varsta Holocen superior (qh2), fiind dezvoltate pe grosimi de 10 15 m si cu structura diferentiata pe verticala printr-un complex acoperitor argiloprafos (de 3 5 m grosime) si un strat aluvionar de nisipuri cu pietris si rar bolovanis (grosimi de 5 10 m), cu frecventa lentilizare pe orizontala , intercalatii de placi sau bolovani de calcar (degradat). Depozitele cretacice, aflate in fundamentul aluvionarului de lunca, prezinta un pronuntat facies recifal, acoperite pe alocuri de un complex argilos-prafos de varsta levantina, iar din punct de vedere litologic in zona de stuadiu mai sus precizat se evidentiaza doua tipuri de roci calcaroase: - calcare alb-galbui fosilifere, cu frecvente recristalizari si grad diferentiat de fisuratie sau goluri carstice (cu frecventa mai mare sub 80 100 m adancime); - calcare albe cretoase, slab poroase, cu frecvente intercalatii cuartitice in aluviunile de lunca sau terasa ale Dunarii.

2.2.7 Inundabilitate

Conform adresei emisa de Administratie Nationala Apele Romane la cererea Consiliului Judetean Giurgiu, amplasamentul de pe teritoriul comunei Slobozia, aflat pe malul stang al canalului de irigatii Vedea nu se afla in zona inundabila. Terenul s-a aflat in zona inundabila a Luncii Dunarii pana la construirea sistemului de indiguire, nesemnalandu-se de atunci inundatii semnificative.

2.3 Riscuri naturale si antropice Dintre riscurile naturale i antropice de care trebuie inut cont n utilizarea terenului pentru constructii se numara urmtoarele: - inundaii; - cutremure; - fenomene meteorologice periculoase precum ngheuri i temperaturi extreme. 2.3.1. Riscul generat de inundaii Undele de viitur formate pe cursurile de ap permanente sau toreniale (nepermanente) au caracter aleatoriu. Ele trebuie tratate probabilistic, deoarece valorile debitelor maxime i a nivelurilor corespunztoare sunt provocate de un lan cauzal extrem de complex, care nu permite cuantificarea lor cu precizie. Astfel, pe un curs de ap pot s se combine ploi i zpezi care s formeze viituri mai mari dect cele cunos cute n trecut. Se pot produce de asemenea ruperi de baraje sau aglomerri de gheuri, care pot conduce la viituri catastrofale. Din acest motiv s-a stabilit prin standarde, precum cel privind clasa de importan a obiectivelor periclitate (STAS 4273/83 republicat), la ce grad de asigurare trebuie s fie asigurate obiectivele din diferite clase de importan. Astfel, municipiile sunt considerate obiective de categoria I-a de importan i ele trebuie s fie asigurate la viitur cu probabilitate de apariie de p=0,1%, adic cu o frecven stabil a viiturilor de o dat la o mie de ani (f=1/1000). Cile de comunicaie principale (ci ferate, drumuri naionale) trebuie s fie asigurate cu p = 1,5%, adic la frecvena viiturilor centenare. Bunurile agricole, fermele, etc. pot fi asigurate ntre p = 2 - 5%, adic s fie inundate cu frecvena medie de o dat la 50 ani sau la 20 ani. Lucrrile temporare (balastiere, anuri) trebuie s fie asigurate numai cu p = 10%, adic o dat la 10 ani frecvena de repetare a viiturii. La baraje i diguri se prevd calcule n condiii excepionale de exploatare; acestea trebuie s reziste timp de cteva ore la debite mai mari cu o clas de importan, fr s se distrug.

Pentru obiective situate n zone de risc este necesar s fie stabilit asigurarea real i cea de calcul prevzut de norme, astfel nct s se poat lua msurile necesare, care pot fi dup caz: realizarea de lucrri de aprare mpotriva inundaiilor, strmutarea construciilor expuse riscului major.

Referitor la efectele negative produse de inundaii trebuie precizat c acestea sunt: - efecte economice directe i indirecte (fizice i valorice); - efecte sociale (victime, evacuai); - efecte ecologice. Pagubele variaz mult de la o viitur la alta i, din acest motiv, cel mai corect este calculul pagubelor poteniale aferente viiturilor cu probabilitate corespunztoare clasei de importan a obiectivului studiat. Din punct de vedere al incadrarii constructiilor hidrotehnice in clasa de importanta (conform STAS 4273/1983), viitoarea centrala se incadreaza in clasa a IV-a, astfel: dupa durata de functionare: in categoria constructii definitive; dupa rolul functional: in categoria lucrari de importanta secundara, a caror avariere are o importanta redusa asupra altor obiective.

In conformitate cu prevederile STAS 4068/2-87 pentru lucrarile din clasa de importanta IV, asigurarea de calcul este de 5% - pentru conditii normale de exploatare (adica pot sa fie inundate cu o frecventa medie de o data la 20 de ani). 2.3.2. Riscul generat de seism
In conformitate cu normativul P100/2006 zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag=0.20g pentru cutremure avind intervalul de mediu de recurenta .I.M.R =100 ani si perioada de colt TC=1.0 sec.

2.3.3 Risc generat de inghet si temperaturi extreme Adncimea de nghet Conform STAS 6054 - 84 adancimea de inghet in comuna Slobozia este de 70 - 80 cm . 2.3.4 Risc generat de activitati antropice din zona Amplasamentul viitoarei centrale este inconjurat de teren agricol si canal de irigatii (la sud si sud-est), cea mai apropiata localitate fiind comuna Slobozia la aprox. 700 m. In zona studiata nu exista activitati antropice care sa afecteze activitatea viitoarei centrale.

2.4 Obiective industriale si zone de depozitare In zona studiata nu exista in prezent obiective industriale si zone de depozitare.

2.5 Reteua principala de cai de comunicatie Terenul este accesibil din zona sa nord estica din drumul digului CN4, drum ce se transforma in drum satesc o data intrat in vatra satului, drum satesc ce la randul sau intersecteza DN5c in dreptul km 5+500. Acest drum este un drum de pamant. La ora actuala, portiunile de drum judetean si comunal din zona sunt improprii unui trafic greu si intens. Ca urmare a propunerilor din PUZ-ul analizat, cat si a prevederilor din P.U.G-ul localitatii, aceste trasee rutiere urmeaza sa se modernizeze si sa se realizeze caile de acces corespunzatoare, care vor completa si trama stradala a comunei Slobozia.

2.6 Reteua de alimentare cu apa, de canalizare si statii de epurare In prezent, in zona exista reteaua de alimentare cu apa a comunei Slobozia dar nu exista retea de canalizare sau statie de epurare.

2.7 Depozite de deseuri menajere si industriale In zona nu exista depozite de deseuri menajere sau industriale. 2.8 Situatia neimplementarii planului (PUZ-lui) propus (Alternativa 0) In cazul nerealizarii centralei solaro-electrica vor rezulta o serie de inconveniente care vor avea un impact negativ asupra starii actuale a mediului (atmosfera va fi poluata in continuare cu emisii de CO2 de 2000 tone/an) si asupra cheltuielilor CP Giurgiu pentru plata energiei electrice necesara consumului propriu al institutiilor aflate in subordine. Necesitatea realizarii acestei centrale rezulta din cerintele de: 1. Producere a energiei electrice necesar consumului propriu al instituiei Consiliului Judetean Giurgiu; 2. Valorificare a potenialului solar al Romniei, innd cont de caracteristicile geografice, demografice i sociale specifice Romniei; 3. Alinierea la politica asumat de Romania prin angajamentele internaionale privind reducerea emisiilor de CO2. Aceasta central va reduce emisiile de CO2 cu 2000 tone pe an.

Proiectul propus rspunde astfel obiectivelor i prioritilor documentelor programatice elaborate pe plan mondial i naional referitoare la problemele stringente cu care se confrunt omenirea n prezent, privitoare la reducerea rezervelor de combustibili fosili, poluare global, etc. Proiectul prezint deci importan deosebit att pe plan local, prin diminuarea pn la anulare a cheltuielilor CJ Giurgiu pentru curentul electric consumat de instituiile aflate n subordine, ct i pe plan naional prin construirea primei centrale solaro-electrice din Romnia, ceea ce nseamn un pas extrem de important fcut pe direcia reducerii masive a polurii cu noxe. Punctul nevralgic al acestui proiect este faptul ca amplasamentul este situat concomitent: In interiorul zonei naturale protejate - sit Natura 2000 - ROSPA0108 Vedea Dunare (22874,4ha dezvoltat pe judetele Teleorman si Giurgiu), conform HG 1284/2007 (pentru SPA); In vecinatatea perimetrului de protectie al sitului Natura 2000 - ROSCI0088 Gura Vedei Saica Slobozia, conform ord. 1964/2007 (pentru SCI).

Se reaminteste ca avand in vedere documentatiile si legislatia care au stat la baza evaluarii impactului potential al acestei investitii se poate estima doar un posibil impact direct negativ pe termen scurt (pe perioada existentei santierului), asupra conservarii habitatelor si a speciilor de flora si fauna specifice din aceasta zona. Prin masurile impuse la faza de proiectare si organizare de santier, prezentate la capitolul8, acest impact poate fi eliminat. Tinand cont de aceasta concluzie, pentru aprobarea investitiei se poate face apel/referire la OUG 57/2007, Art. 28, pct. 3, 4 si 5. Considerentul invocat din ratiuni de ordin social este faptul ca aceasta invetitie a CJ Giurgiu este o investitie de interes public.

Cap.3 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI; SITUATIA EXISTENTA, DISFUNCTIONALITATI SI PRIORITATI

3.1 Zonarea utilizarii teritoriului pe folosinte Zona studiata, in suprafata de 6,50 ha, avand numarul cadastral 486 si fiind inscrisa in CF sub nr. 440/N. se afla partial in intravilanul localitatii Slobozia, partial in extravilanul acesteia

Din punct de vedere al categoriei de folosinta a terenului avem urmatoarea situatie: - o suprafata de 6,03 ha (cf. Fisei bunului imobil 1A si 3A) are categoria de folosinta arabil partial in extravilan,-partial in intravilan; - o suprafata de 0,47 ha ( cf. Fisei bunului imobil 2cc) are categoria de folosinta curti-constructii in intravilan

3.2 Identificarea surselor majore de poluare Avand in vedere ca zona este amplasata la o distanta de aproximativ 700 m sudest fata de trupul A (vatra satului) si este inconjurata de teren agricol si canalul de irigatii Vedea , nu exista surse majore de poluare care ar putea afecta amplasamentul studiat. Cele mai apropiate activitati antropice se afla in localitatea invecinata Slobozia distanta fata de acesta fiind de peste 700 m.

3.3 Calitatea factorilor de mediu (sol, apa, aer, vegetatie), cu marcarea zonelor poluate si a terenurilor degradate 3.3.1 Calitatea factorului de mediu APA a. Apa de suprafata In Romnia cursurile de ap sunt clasificate n cinci categorii/clase de calitate (I, II, III, IV, V), conform ord. MAPPM 1146/2002. Stabilirea categoriei de calitate pe grupe de indicatori se realizeaz prin comparaii succesive cu limite admisibile pentru fiecare categorie de calitate n parte. Calitatea apelor este urmrit conform structurii i principiilor metodologice ale Sistemului Naional de Monitoring a Calitii Apelor (SNMCA). Pe baza unor prelucrri statistice, precedate de analiza i validarea datelor, se determina anumite valori tipice care permit o evaluare a calitii globale a apelor. Pentru monitoringul impactului viitoarei centrale nu este important cunoaterea calitii rului Vedea deoarece evacuarea apelor uzate provenite de la centrala nu se va face in rau (vezi Cap. 6). Nu exista alte deversari care sa polueze apa de suprafata. In vecinatatea terenului se afla canalul Vedea- Dunare, care datorita legaturii directe cu Dunarea poate prelua din caracterul poluat al acesteia. b. Apa subterana

Conform Studiului hidrologeologic informativ, rezultatele studiilor anterioare in zona obiectivului de studiu (perimetrul Slobozia Giurgiu) au permis evidentierea regimului de cantonare al apei subterane, cu resurse de potential captabil prin foraje sau fantani satesti, ce au fost diferentiate pe criterii de adancime, facies si varsta geologica. Fata de situatia prezentata anterior sub aspect hidrogeologic, rezulta o serie de particularitati distincte ale subteranului din amplasamentul obiectivului de studiu (viitoarea centrala electrica solara din extravilanul sudic al localitatii Slobozia), caracterizate in principal prin urmatoarele aspecte relevante: a. Apa subterana de mica adancime este cantonata in aluvionarul de lunca al Dunarii (nisipuri cu sau fara pietris si rar bolovani de calcar), constituind acviferul freatic, caracterizat prin urmatoarele particularitati: Grosimi variabile spatial in sectorul de lunca, cuprinse intre 5 15 m; Niveluri freatice stabilizate frecvent intre 3 5 m adancime in sectorul de lunca sau intre 10 - 12 m adancime in sectorul de terasa (intravilan Slobozia), cu oscilatii dependente in timp si spatiu de factorii zonali de influenta (regimul pluvial, afluxul dinspre terasa superioara, drenajul albiei Dunarii); Potential exploatabil variabil prin foraje de captare (15 20 m adancime), exprimat prin debite de 1 10 l/s, in conditiile unor de permeabilitati k = 10 100 m/zi si grosimi ale acviferului de 5 10 m; Calitatea predominant potabila a apei freatice (duritati totale de 10 15 gr. germane), dar vulnerabila la poluare sub impactul factorilor de mediu (deseuri, chimizare terenuri agricole, etc.); b. Apa subterana de medie si mare adancime este cantonata in structura poroasa, de tip fisural sau cavernos a calcarelor cretacice din fundamentul antecuaternar, acvifer caracterizat prin urmatoarele particularitati: Interceptia calcarelor acvifere in zona de lunca a Dunarii la adancimi variabile, dependente de gradul local de fisuratie, acviferul de tip fisural fiind captat in unele foraje anterioare de alimentare cu apa pe intervalele de adancimi 200 500 m; Potentialul exploatabil apreciabil al unor foraje de captare, exprimat prin debite de 10 60 l/s, in conditiile unor grosimi active de acvifer de 50 100m, niveluri piezometrice stabilizate la 5 10 m adancime si calitate prioritar potabila a surselor de apa (duritati totale de cca. 20 gr.germane).

3.3.2 Calitatea factorului de mediu SOL si SUBSOL Solul nu a fost folosit agricol (categoria de folosinta chiar daca este arabila in PUG aceasta apare ca teren neproductiv pe zona adiacenta la nord de canalul Vedea-

Dunare). Terenul s-a aflat in zona inundabila a Luncii Dunarii pana la construirea sistemului de indiguire, nesemnalandu-se de atunci inundatii semnificative. Din punct de vedere geotehnic, conform normativ NP 074/2007 incadrarea geotehnica ,pentru stratul de fundare de la 1.00-1.50m ,s-a facut luindu-se in consideratie anexa A, tabel A1, A2 ,A 3 categoria geotehnica fiind 1,riscul geotehnic mediu. Stratificatia identificata pe amplasament si rezultata din fisa forajului geotehnic F.1/2009 (a carui fisa sintetica intocmita este anexata studiului) pune in evidenta pe amplasament urmatoarea stratificatie: - de la nivelul terenului pana la adancimea de 0,50 m s-a intalnit sol vegetal,cafeniu,tare; - in continuare, pana la 4,00 m adancime (adincime maxima de forare in amplasament) se dezvolta complexul superior predominant argilos-nisipos avand urmatoarea componenta: - intre 0,50 1,90 m adancime s-a intalnit argila prafoasa , cafenie,plastic virtoasa cu lentile de praf argilos nisipos,galben -cafeniu cu calcar fin diseminat in masa; - intre 1,90 3,10 m adancime s-a intalnit argila prafoasa,cafenie-cenusie ,plastic virtoasa cu oxizi de Fe si Mn; - intre 3,10 3,70 m adincime s-a intilnit praf nisipos ,cafeniu,plastic consistent cu lentile argiloase,negricioase si lentile subtiri de nisip fin mediu,galbui,indesat,uscat; - intre 3,70 4,00 m adincime s-a intilnit calcar degradat sub forma de placa; - depozitele recente de lunca se caracterizeaza printr-o mare varietate atat pe orizontala cat si pe verticala.

3.3.3 Calitatea factorului de mediu AER In zona singurul factor constant de poluare minora a aerului provine de la ferma agricola, ferma care la data proiectarii era in curs de dezafectare. Nu exista alti factori majori poluanti. Avand in vedere ca terenurile din vecinatatea zonei studiate au doar folosinta agricola, iar activitatile antropice din asezarile umane invecinate nu polueaza aerul, calitatea aerului in zona este buna. Indicatorii de poluare a aerului se situeaza sub limitele concentraiilor maxime admise i sub nivelurile de atenie prevazute in STAS 12574/87 Aer in zone protejate si Ordinul 536/97 emis de Ministerul Sanatatii.

3.4 Disfunctionalitati si prioritati de interventie (in activitatea de protectie a mediului)

Pornind de la solicitarile privind viitoarea destinatie a terenului, in urma analizei in detaliu facuta in cadrul studiului pentru PUZ, raportat la noua functiune, au rezultat o serie de observatii fata de prevederile prezentate in PUZ, observatii inerente in cazul aprofundarii studiului prin PUZ. Sintetic in tabelul de mai jos sunt prezentate pe categorii de probleme aceste disfunctionalitati si prioritatile de interventie astfel: DOMENII DISFUNCTIONALITATI A URBANISM A1. Bivalenta regimului tehnic al terenului (intravilan/extravilan)apartinind unei singure parcele cadastrale si unui singur administrator( A2. Zonificarea functionala stabilita prin PUG nu este compatibila cu solicitarea investitorului in zona studiata, in contextul in care prin HG a fost hotarita schimbarea administratorului B.CIRCULATII B1. Lipsa accesului organizat in terenul studiat

PRIORITATI A1. Analiza posibilitatii includerii in intravilan a suprafetei existenta in acest moment in extravilan A2. Stabilirea de reglementari compatibile cu functiunea dorita de noul administrator , care sa defineasca caracterul zonei

*asigurarea unui acces organizat, prin modernizarea drumurilor agricole de acces la amplasament. C. FOND CONSTRUIT. UTILIZAREA TERENURILOR C1. Utilizarea neeficienta ca teren agricol a unei zone cu potential crescut de productie energii neconventionale D. ECHIPARE TEHNICO-EDILITARA D1. lipsa alimentarii cu apa, a instalatiei de canalizare menajera si pluviala * schimbarea categoriei de folosinta a ternului in scopul realizarii investitiei pentru eficientizarea sa economica. Propuneri si solutii pentru alimentare cu apa , realizarea unui sistem de preluare a apelor menajere si pluviale- in sistem local sau centralizat.

E. SPATII PLANTATE. SPORT. AGREMENT E.1. Absenta spatiilor verzi Asigurarea unui raport corespunzator de suprafete verzi pentru zona reglementata in conformitate cu functiunea propusa, apartenenta la situl ROSPA0108 Natura 2000 si legislatia in vigoare. F. PROBLEME DE MEDIU SI PROTECTIA ZONELOR DE NATURALE SI TEHNOLOGICE

F.1. Situarea terenului reglementat ca productie agricola cu nivel scazut de poluare in interiorul limitelor sitului de importanta comunitara Natura 2000, ROSPA0108 Vedea Dunare F2. Lea 20 KV traverseaza amplasamentul

F1. Reglementarea terenului in conformitate cu normele de protectie a acestor situri, cu scopul reducerii nivelului de poluare punctual. F2. Reglementarea unei fasii de area nonaedificandi, pentru contructii civile.

Propuneri si prioritati de interventie privind protectia factorilor de mediu in contextul implementarii PUZ-lui prin aparitia centralei solaro-electrice sunt prezentate in Capitolul 8.

Cap.4 PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PLAN (arii naturale protejate, zone de recreere, odihna, agreement, monumente naturale sau istorice) 4.1 Arii naturale protejate Biotopuri existente in zona amplasamentului Prin situarea sa terenul se afla concomitent: In interiorul zonei naturale protejate - sit Natura 2000 - ROSPA0108 Vedea Dunare (22874,4ha dezvoltat pe judetele Teleorman si Giurgiu); In vecinatatea perimetrului de protectie al sitului Natura 2000 - ROSCI0088 Gura Vedei Saica Slobozia. Situl de protectie avifaunistica ROSPA0108 Vedea Dunare: Situl este amplasat in bazinul inferior al riului Vedea , facind parte din lunca inferioara a Dunarii, subunitatea Lunca-Pasarea, cuprinzind si zona dig-mal Clasele de habitate cuprinse sunt cele de apa dulce continentala curgatoare (raul Vedea) si padurile de lunca numite si zavoaie de salcie adica: rauri, lacuri, mlastini, turbarii, culturi (teren arabil) pasuni, paduri de foioase. Conform formularului standard Natura 2000, in aceste zone naturale o multitudine de pasari protejate cuibaresc, si sunt in pasaj, si cateva specii folosesc zona si pentru iernat. Informatii despre flora si fauna zonei protejate

Obiectivul aflat in studiu va fi amplasat in zona ostrovului Slobozia, ostrov ce face parte dintr-un complex situat in partea centrala a vaii Dunarii Inferioare sectorul Romanesc, intre Olt si Arges subsector Vedea si Giurgiu (Culoarul Dunarean de sub Campia Burnazului). Acest complex are din punct de vedere silvic si ornitologic (pe langa cel hidromorfologic) o deosebita valoare.

Flora: este caracteristica celei de lunca, formata din zavoaie de plop (Populus albo, Populus nigra) si salcie Salix alaba, sp. fragilis). Alaturi de acesti arbori sunt si alte specii dominante precum frasinul (Fraxinus excelsior), salcamul (Robina pseudacacia), dudul (Morus alba si Morus Nigra) si ulmul (Ulmus carpinifolia). Speciile dominante de arbusti sunt reprezentate de zalog (Salix cinerea), mur (Rubus fructicosus), vita de vie. Vegetatia ierboasa este alcatuita in principal din iarba campului (Agrostis alba), coada vulpii Alopecurus patensis). Fauna: Mamiferele dominante sunt cele specifice arealului de lunca: vidra (Lutra lutra), nurca (Mustela), bizamul. Pasarile caracteristice zonei sunt: rata mare (Anas Platyrhyncos), pescarusul, soimul dunarean (Flaco cherrug), codobatura,, ciocanitoarea. Amfibienii si reptilele intalnite in areal sunt: brotacelul (Hyla arboracea), broasca de lac, sarpele, soparla. Pestii reprezentativi sunt: stiuca, platica, somnul, carasul, crapul, bibanul caracuda, rosioara.

Specii de plante si animale incluse in reteaua Natura 2000; Habitate ale speciilor de plante incluse in reteaua Natura 2000

Habitatele caracteristici acestui sit sunt prezentate, conform FORMULAR STANDARD NATURA 2000, in tabelul de mai jos. Cod N06 N07 N12 N14 N16 N26 % CLC 11 511, 512 3 411, 412 58 211 213 10 231 15 311 3 324 Clase de habitate Rauri, lacuri Mlastini, turbarii Culturi (teren arabil) Pasuni Paduri de foioase Habitate de paduri (paduri in tranzitie)

Alte caracteristici ale sitului: Situl Vedea Dunare este amplasat in bazinul inferior al riului Vedea , facand parte din Lunca inferioara a Dunarii, subunitatea Lunca-Pasarea, cuprinzind si zona digmal. Conform Formularului standard Natura 2000 (HG 1284/2007), situl este important pentru numeroase specii de pasari, dupa cum urmeaza:

1. Specii care folosesc situl numai pentru cuibarit: Alcedo atthis (Pescarusul albastru); Cod A229; situl este folosit de un numar >12 p (perechi); situatia populatiei D (prezenta nesemnificativa); conservare medie sau redusa (C); izolare C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global C (valoare considerabila); Ardea purpurea (Starcul rosu); Cod A029; folosirea sitului RC (specie rara, specie comuna); situatia populatiei D (prezenta nesemnificativa); conservare buna (B); izolare C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global B (valoare buna); Ardeola ralloides (Starcul galben); Cod A024; situl este folosit de un numar de 50 60 p (perechi); situatia populatiei D (prezenta nesemnificativa); conservare buna (B); izolare C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global B (valoare buna); Egretta alba (Egreta alba, egreta mare); Cod A027; situl este folosit de un numar >26 p ( perechi); situatia populatiei D (prezenta nesemnificativa); conservare buna (B); izolare C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global B (valoare buna).

2. Specii care folosesc situl pentru cuibarit si pasaj Aythya nyroca (Rata cu ochiul alb); Cod A060; specia folosete situl pentru cuibrire i creterea puilor in numar de 25 34 p (perechi); in pasaj 300 400 i (indivizi); situatia populatiei C (reprezentativitate semnificativa); conservare buna (B); izolare C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global B (valoare buna); Ciconia ciconia (Barza alba); Cod A031; cuibaresc in numar de 33 40 p (perechi); in pasaj >180 i (indivizi); situatia populatiei D (prezenta nesemnificativa); conservare buna (B); izolare C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa; global B (valoare buna); Ciconia nigra (Barza neagra, cosostarcul negru specie rara in Romania si ameninta pe scara globala); Cod A030; in numar de 8 10 p (perechi); in pasaj >48 i (indivizi); situatia populatiei D (prezenta nesemnificativa); conservare buna (B); izolare C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global B (valoare buna); Himantopus himantopus (Piciorongul); Cod A131; specia foloseste situl pentru cuibarit in numar de 6 7 p (perechi); in pasaj - RC (specie rara, specie comuna); situatia populatiei D (prezenta nesemnificativa); conservare buna (B); izolare C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global B (valoare buna);

Ixobrychus minutus (starcul pitic); Cod A022; specia foloseste situl pentru cuibarit in numar de 20 24 p (perechi), in pasaj >20 i (indivizi); situatia populatiei D (prezenta nesemnificativa); conservare buna (B); izolare C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global B (valoare buna); 3. Specii care folosesc situl pentru cuibarit, iernat si pasaj Circus aeroginosus (Eretele de stuf); Cod A081; specia folosete situl pentru cuibrire i creterea puilor in numar de 12 24 i (indivizi); specia foloseste situl in timpul iernii - RC (nu se pot indica informatii numerice: deci marimea/densitatea populatiei se mentioneaza ca specie rara si comuna); in pasaj C (specie comuna); situatia populatiei D (prezenta nesemnificativa); conservare buna (B); izolare C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global B (valoare buna).

4. Specii care folosesc situl pentru iernat si pasaj Phalacrocorax pygmeus (Cormoranul mic); Cod A393; specia foloseste situl in timpul iernii intr-un numar > 240 i (indivizi); in pasaj un numar >1000 i (indivizi); situatia populatiei C (reprezentativitate semnificativa); conservare excelenta A; izolare C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global A (valoare excelenta);

5. Specii care folosesc situl numai pentru iernat Circus cyaneus (Eretele vanat); Cod A082; specia foloseste situl numai pentru iernat in numar >1; situatia populatiei D (prezenta nesemnificativa); conservare buna (B); izolare C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global B (valoare buna). 6. Specii care folosesc situl doar pentru pasaj Platalea leucorodia (Lopatarul); Cod A034; specia folosete situl in pasaj - RC (specie rara, specie comuna); situatia populatiei D (prezenta nesemnificativa); conservare buna (B); izolare C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global B (valoare buna); Plegadis falcinellus (Tiganusul); Cod A032; specia folosete situl in pasaj - RC (specie rara, specie comuna); situatia populatiei D (prezenta nesemnificativa); conservare buna (B); izolare C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global B (valoare buna);

Egreta garzetta (Egreta mica); Cod A026; specia folosete situl in pasaj -RC (specie rara, specie comuna); situatia populatiei D (prezenta nesemnificativa); conservare buna (B); izolare C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global B (valoare buna); Pelecanus crispus (Pelicanul cret); Cod A020; specia foloseste situl pentru pasaj R (specie rara); situatia populatiei C (reprezentativitate semnificativa); conservare buna (B); izolare C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global B (valoare buna); Pelecanus onocrotalus (Pelicanul comun); Cod A019; specia foloseste situl pentru pasaj R (specie rara); situatia populatiei C (reprezentativitate semnificativa); conservare buna (B); izolare C (populatie neizolata, cu o arie de raspandire extinsa); global B (valoare buna); Recurvirostra avosetta (Cioc antors); Cod A132; specia foloseste situl pentru pasaj RC (specie rara, specie comuna); situatia populatiei D (prezenta nesemnificativa); conservare buna (B).

Deci situl este important pentru multe specii de pasari de balta (starci, pelicani, lebede, gaste, rate) respectiv pentru toate tipurile de populatii: cuibaritoare, de iernat sau de migratie. Intrucat in perioada de migratie gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, situl poate fi un candidat ca sit RAMSAR. Influentele antropice ce pot avea efect in sit sunt: vanatoarea, curatarea padurii, managementul apelor: drumuri, extrageri de nisip si pietrisuri, inundatii, pescuit sportiv, diguri, plaje artificiale. Activitati in jurul sitului ce pot avea consecinte sunt: cultivarea terenului,pescuitul sportiv, zonele urbane si habitatele umane. Rute de migrare, adaposturi de pentru crestere, hrana, odihna, iernat

Considerata in prezent, ca suprafata si biodiversitate, o zona protejata importanta a Romaniei, situl Vedea - Dunare constituie un ecosistem complex, fiind un important loc de adapost, hrana si cuibarire pentru o serie de specii rare. Amplasamentul investitiei este in zona unui culoar de migratie a pasarilor in Romania. Situatia existenta

In aceasta zona, reducerea numarului de specii sau a numarului de indivizi din unele specii a fost posibila pana in prezent si datorita activitatilor antropice din zona. Principalele activiti antropice din zona sunt: agricultura si creterea animalelor. Aceste activitati pot sa perturbe psrile, n special n perioada cuibritului.

Conform PUZ efectuat in anul 2009 in vederea realizarii acestei centrale, terenul ales pentru aceasta investitie se afla partial in intravilanul comunei Slobozia si partial in extravilan (la cca 500m de vatra satului), fiind folosit ani de zile ca ferma agricola cu gospodarie anexa in administrarea Ministerului Administratiei si Internelor. Tot in zona, la 50m sud-est de amplasament, se afla o veche statie de pompare a ANIF care produce un zgomot foarte puternic. Activitatile desfasurate ani de zile pe aceste amplasamente au perturbat pasarile din zona si le-au determinat sa se retraga spre zone mai putin afectate de activitatile antropice. Astfel incat, in zona de amplasare a proiectului nu s-au identificat indivizi din speciile de interes comunitar. 4.2 Monumente istorice In conformitate cu PUG aprobat pentru comuna Slobozia, in vecinatatea terenului analizat nu exista monumente de arhitectura sau cladiri valoroase din punct de vedere stilistic arhitectural ce necesita protectie. Exista insa situl arheologic La cazemata, obiectiv mentionat in Lista Monumentelor istorice 2004, la poz 192, GR-I-s-B-14831 Latene (civilizatia daca). 4.3 Zone de recreere, odihna si agrement Pe o raza de 10 km nu exista nici o zona de recreere, odihna sau agrement. Cap.5 OBIECTIVELE DE PROTECTIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NATIONAL SAU COMUNITAR SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE Obiectivul major n domeniul proteciei mediului l constituie mbuntirea calitii vieii n Romnia prin asigurarea unui mediu nconjurtor curat care s contribuie la creterea nivelului de via al populaiei, la mbuntirea strii de sntate al acesteia, la conservarea i ameliorarea strii patrimoniului natural unic de care Romnia beneficiaz. n acelai timp, se are n vedere ndeplinirea angajamentelor asumate n procesul de negociere cu Uniunea European a Capitolului 22 Mediu i a obiectivelor stabilite n Strategia Naional pentru Dezvoltare Durabil ORIZONT 2025, astfel nct n perioada 2009-2010, prin protecia mediului, Romania s se integreze armonios n Strategia Uniunii Europene i al 6-lea PlanCadru de Aciune al Uniunii Europene. Obiectivele generale ale politicii de mediu in Romania de care s-a tinut seama pe durata pregatirii proiectului sunt : conservarea, protecia i mbuntirea calitii mediului; protecia sntii umane; utilizarea durabil a resurselor naturale; informarea i participarea publicului la problemele privind starea mediului.

Prin natura sa proiectul de fata s-a axat pe obiectivele generale ale politicii de mediu in Romania deoarece contribuie la protecia i mbuntirea calitii mediului (reducerea emisiilor de CO2), protecia sntii umane, ajuta la valorificarea mai buna a resurselor materiale si energetice si combate risipirea acestora. Fiind un proiect de interes public, pe durata elaborarii sale s-a desfasurat un dialog continuu cu autoritatile si populatia, solicitandu-se opinia tuturor factorilor interesati. n procesul de convergen, pe plan economico-social, n care se afl Romnia, scopul acestui proiect este de a creea un impact pozitiv direct i imediat asupra: 1. Producerii energiei electrice necesar consumului propriu al instituiei Consiliului Judetean Giurgiu; 2. Valorificrii potenialului solar al Romniei, innd cont de caracteristicile geografice, demografice i sociale specifice Romniei; 3. Alinierii la politica asumat de Romania prin angajamentele internaionale privind reducerea emisiilor de CO2. Aceasta central va reduce emisiile de CO2 cu 2000 tone pe an. Investitia propusa rspunde astfel obiectivelor documentelor si programelor elaborate pe plan mondial i naional referitoare la problemele stringente cu care se confrunt omenirea n prezent, privitoare la reducerea rezervelor de combustibili fosili, poluare global, etc, dintre care amintim : Protocolul de la Kyoto, acord internaional privind mediul, negociat n anul 1997 de ctre 160 de ri, care prevede pentru rile industrializate o reducere a emisiilor poluante cu 5,2% n perioada 2008-2012 fa de anul 1990; Strategia Lisabona pentru rennoirea economic, social i de mediu a Uniunii Europene, avnd ca obiectiv dezvoltarea societii bazate pe cunoatere n care tiina i tehnologia sunt considerate adevratele instrumente cheie pentru creterea competitivitii economice; Strategia Comunitar i planul de aciune pentru utilizarea surselor de energie regenerabile, elaborat de Uniunea European, care prevede ca n anul 2010 ponderea surselor regenerabile n totalul surselor primare de energie s ajung la min.12%, fa de 8% n prezent; Strategia Naional de dezvoltare durabil a Romniei Orizont 2025; Planul Naional de Dezvoltare 2007 2013, elaborat de Guvernul Romniei, care orienteaz dezvoltarea socio-economic a Romniei n conformitate cu politica de coeziune a Uniunii Europene, avnd formulate 6 prioriti, dintre care, relevante pentru proiect, sunt urmtoarele : I. Creterea competitivitii economice i dezvoltarea economiei bazate pe cunoatere; II. Protejarea i mbuntirea calitii mediului prin reducerea emisiilor de CO2; III.Dezvoltarea resurselor umane, creterea gradului de ocupare i combaterea excluziunii sociale; IV. Diminuarea disparitilor de dezvoltare ntre regiunile rii;

Strategia Energetic a Romniei, cu accent pe dezvoltarea energiei din surse regenerabile Documentele de negociere ntre Romnia i Uniunea European, la capitolele : 14 Energie 22 Protecia mediului nconjurtor

Proiectul prezint o importan deosebit att pe plan local, prin diminuarea pn la anulare a cheltuielilor CJ Giurgiu pentru curentul electric consumat de instituiile aflate n subordine, ct i pe plan naional prin construirea primei centrale solaro-electrice din Romnia, ceea ce nseamn un pas extrem de important fcut pe direcia reducerii masive a polurii cu noxe. Prin amploarea sa, proiectul deschide calea pentru dezvoltarea si a altor investitii, de mai mica sau mai mare anvergura, in special in domeniul valorificarii surselor regenerabile.

Cap.6 POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI 6.1 Propunerile privind zonarea functionala a teritoriului pe activitati si pe folosinte Zona detaliat n P.U.Z. are o suprafa de 65.000 mp (6,5ha). Bilantul teritorial este prezentat in tabelul urmator. CATEGORII DE FOLOSINTA SUPRAFATA MP PROCENT -% Ocupat de constructii 426,00 0,65 Panouri solare 16 128,00 24,81 Spatii verzi amenajate 30 433,00 46,82 Platforme/trotuare 18 013,00 27,71 TOTAL 65 000,00 100,00 Descrierea succinta a proiectului Pe terenul analizat se intentioneaza a se construi o centrala solaro-electrica cu puterea P instalata de 999.920 W. Centrala solara propusa este de tip fotovoltaic, cu concentrare, folosindu-se celule solare speciale ce folosesc un flux luminos foarte puternic, obtinut prin concentrarea luminii solare cu ajutorul unor panouri parabolidale.

Panourile CPV au aprut ca urmare a dezvoltrii tehnologiilor specifice celulelor solare. Astfel, o singur celul poate primi un flux luminos de pn la 1182x mai mare dect cel natural. Tehnologia de baz folosete un element de concentrare a luminii solare care este format dintr-o lentil Fresnel sau un captator paraboloidal de rotaie (sau de translaie), o celul fotovoltaic amplasat n focarul lentilei i un sistem de rcire a celulei fotovoltaice. Aceast tehnologie folosete un numr incomparabil mai mic de celule solare dect tehnologia panourilor PV clasice (de pn la de 1182 de ori mai puine). Acest avantaj, ns, este temperat de existena sistemului optic i cel mecanic de suport. Centralele solare termice cu concentrarea radiaiei solare directe utilizeaz oglinzi concave pentru a concentra razele solare pe suprafaa absorbant. Oglinda sau suprafaa absorbant i vor modifica orientarea n funcie de poziia soarelui. Centralele solare cu jgheaburi parabolice colecteaz energia cu oglinzi distribuite pe suprafee mari ce concentreaz radiaia pe suprafee absorbante situate n centrul focal al fiecrei oglinzi.. n centrale solare independente, oscilaiile datorate condiiilor atmosferice pot fi compensate cu ajutorul unor rezervoare de nmagazinare a cldurii, sau utiliznd purttori de energie alternativ. Colectoarele cu jgheaburi parabolice sunt constituite din oglinzi lungi curbate transversal pe un profil de parabol concentrnd fluxul radiaiei solare pe un tub absorbant situat n linia focal. Tubul absorbant este constituit dintr-o eav de metal acoperit n exterior cu un strat absorbant i prin care curge agentul termic i care este n interiorul unui alt tub, de ast dat de sticl de borosilicat rezistent la aciuni mecanice i chimice fiind acoperit de un strat antireflectorizant. ntre cele dou tuburi este creat vid pentru a reduce pierderile prin convecie. Energia radiaiei solare este transformat n energie caloric i cedat agentului termic. Oglinzile parabolice sunt aezate de regul n rnduri una dup alta pe direcia N-S, avnd un singur grad de libertate, rotaia n jurul axei focale. Solutia aleasa Solutia aleasa pentru colectoarele centralei solaro-electrice de la Slobozia este tip oglinda parabolica. Lumina colectata pe o suprafata mare este concentrata intr-un punct sau pe o linie.Tehnologia permite obinerea unei densiti electrice foarte mari raportat la aria reflectorului. Potrivit consultantului de specialitate, centrala electric solar tip Concentrator paraboloidal fotovoltaic (P-CPV) este compus din: - Colectoare solare fiecare colector este compus din celule fotovoltaice, oglinzi reflectoare, suport, instalaii de ghidare-acionare i instalaia de rcire a celulelor fotovoltaice; - Centrul de control i distribuie a energiei; - Sectorul tehnic i de ntreinere; - Reeaua de cabluri.

Pentru accesul facil la oglinzile captatorilor (necesar splrii oglinzilor i a operaiilor de reparaii i ntreinere) se vor realiza - ntre rndurile de captatori - alei de macadam . ntre aleile dintre captatorii paraboloidali i sub acetia, vegetaia (mai puin puieii de copaci, care vor fi resdii n alt locaie) va fi lsat s creasc liber. Se propune un numar de 30 de siruri de captatori solari amplasati la o distanta de 12m (intre axele a doua siruri de captatori). Inaltimea maxima a captatorilor solari este de 15,28 m. Lungimea maxima a unui sir de captatori este de 96 m iar latimea maxima este de 5,8 m. In interiorul incintei centralei se vor executa drumuri tehnologice cu structura tip macadam, avand o latime de 4 m si o lungime totala de 4535 m. Cladirea tehnico-administrativa va fi prevazuta, cu grupuri sanitare. Bransarea la reteaua de 20kV se va face (cel mai probabil) la posturile de transformare existente in zona invecinata. 6.2. Potentialele efecte semnificative asupra mediului 6.2.1 Potentialele efecte semnificative asupra apei 6.2.1.1 Surse de poluare a apei n urma activitilor desfasurate pe amplasamentul analizat, vor rezulta mai multe categorii de ape uzate: Apele menajere care vor fi colectate de la grupurile sanitare din zona cladirii tehnico-adiministrative si dirijate catre o ministatie de epurare ecologica. Din statia de epurare apele epurate conform NTPA 001/2002 vor fi evacuate intrun bazin de retentie pozitionat in apropierea statiei de epurare. Apa acumulata in bazinul de retentie este pompata catre statia de distilare de unde va fi dirijata catre bazinul de stocare. Apa din bazinul de stocare va fi folosita pentru spalarea panourilor solare sau in caz de incendiu. Apele pluviale de pe acoperisul cladirii administrative considerate ape conventional curate vor fi colectate prin burlane cu descarcare libera la nivelul platformelor spre latura sudica a cladirii de unde vor fi dirijate printr-o conducta PVC Dn 160 mm, spre bazinul de retentie. Pentru apele meteorice ce cad pe colectorii parabolidali i cele rezultate din splarea oglinzilor se vor asigura anuri de drenaj. Apa rezultat din procesul splrii captatorilor solari.

6.2.1.2 Efecte semnificative asupra apei A. Apa subterana A1.Impactul asupra nivelului freatic in zona amplasamentului a.1. Impactul determinat de modificarea nivelului freatic in zona amplasamentului Prin PUZ se propun lucrari de executie a retelei de alimenare cu apa subterana.

Prin aceasta masura nu vor fi executate lucrari care sa modifice nivelul freatic. In aceste conditii, impactul direct asupra nivelului apei subterane este neglijabil. a.2. Impactul asupra calitatii apei freatice Prin executarea retelei de alimentare cu apa si a canalizarii si prin depozitarea corespunzatoare a deseurilor (desfiintarea depozitelor ilegale) se va evita poluarea apei subterane. Executia lucrarilor conform proiectelor, ca si controlul periodic al functionarii acestora, conform programului de monitoring tehnic, va permite eliminarea oricaror riscuri de impact asupra calitatii apei subterane. Impact direct nul. Prin regulamentul de exploatare se vor putea lua la timp masuri pentru preintampinarea accidentelor majore la retelele de canalizare. B. Apa de suprafata Impactul asupra calitatii apei de suprafata Proiectul propune o serie de masuri pentru eliminarea riscului de poluare a apei de suprafata (in zona se afla canalul de irigatii Vedea-Dunare care apartine ANIF): - Apele menajere vor fi colectate de la grupurile sanitare din zona cladirii tehnico-adiministrative si dirijate catre o ministatie de epurare ecologica; - Apele pluviale de pe acoperisul cladirii administrative considerate ape conventional curate vor fi colectate prin burlane cu descarcare libera la nivelul platformelor spre latura sudica a cladirii de unde vor fi dirijate printr-o conducta PVC Dn 160 mm, spre bazinul de retentie. - Pentru apele meteorice ce cad pe colectorii parabolidali i cele rezultate din splarea oglinzilor se vor asigura anuri de drenaj. Aceste lucrari de gospodarire a apelor vor trebui sa asigure un impact nul asupra apelor de suprafata (in zona se afla doar canalul de irigatii Vedea- Dunare).

6.2.2 Potentialele efecte semnificative asupra aerului 6.2.2.1 Surse de poluani pentru aer Centrala solaro-electrica nu reprezinta o sursa de poluare pentru aer. Dimpotriva, avand in vedere ca la centralele electrice clasice, pentru obinerea a 1MWh se elibereaz n atmosfer 1 ton de CO2, rezult c centrala solaro-electric propus n acest proiect va stopa emisia anual n atmosfer a 2.000 tone de CO2. 6.2.3 Potentialele efecte semnificative asupra solului

6.2.3.1 Surse de poluare pentru sol In cazul realizarii acestei centrale solaro-electrica, activitatile de decopertare, care pot fi considerate o sursa principala de afectare a calitatii solului, au loc numai in perioada de constructie propriu zisa. In etapa de exploatare, actiunile care pot fi interpretate ca surse de afectare a calitatii solurilor sau care au drept consecinta aparitia unor astfel de surse in perioada de exploatare sunt: - descarcari accidentale ale apelor uzate neepurate in receptorul natural sau descarcarea efluentului insuficient epurat de la statia de epurare, care ar putea afecta calitatea apei receptorului si, indirect, calitatea apei freatice si a solului, producand printre altele si acidifierea solului. 6.2.3.2 Efecte semnificative asupra solului (prognoza impactului) Impactul in timpul etapei de constructie si apoi de exploatare a terenului care va fi trecut din extravilan in intravilan va avea o amploare foarte mica deoarece vor fi scoase din folosinta agricola doar 6,03 ha. Referitor la solul care va fi decopertat in perioada de constructie atat a cladirilor, cat si a drumurilor, retelelor, amenajarea spatiilor verzi, va suferi un proces de reducere a fertilitatii prin disparitia microflorei si microfaunei specifice

6.2.4 Potentialele efecte semnificative asupra subsolului 6.2.4.1 Surse de poluare pentru subsol Aceste elemente sunt identice cu cele corespunzatoare apelor subterane si au fost tratate la capitolul respectiv. 6.2.4.2 Efecte semnificative asupra subsolului (prognoza impactului) Datorita masurilor luate prin proiect se apreciaza ca nu va exista impact asupra resurselor subsolului.

6.2.5 Potentialele efecte semnificative asupra biodiversitatii 6.2.5.1 Surse de afectare a biodiversitatii Factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, pot aparea oricand in cursul activitatilor umane care vor avea loc in cadrul acestei investitii. Din cauza activitatilor de santier care vor fi prezente pe suprafete mici raportat la intreg teritoriul administrativ al comunei, pot sa apara:

praful ridicat de autovehicule, autoutilitarele si buldozerele aflate in miscare, care poate afecta: - caile respiratorii ale oamenilor si animalelor; - vizibilitatea in zbor pentru pasari; - procesul de fotosinteza al plantelor - prin depunere pe vegetatia de pe terenurile adiacente depozitului; zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare, care indeparteaza animalele si pasarile; compactarea solului cu utilajele specifice care distruge elementele de flora si fauna; prezenta omului si a traficul rutier care indeparteaza animalele si pot genera accidente. Pentru lucrarile de pe santier trebuie sa se tina cont de recomandarile incluse in acest studiu la Capitolul 8. -

6.2.5.2. Efecte semnificative asupra biodiversitatii (prognoza impactului) Mecanisme de afectare a biotopurilor si biocenozelor din zona amplasamentului Distrugerea, modificarea sau alterarea habitatelor Conform tehnologiei de executie a noului obiectiv, terenul alocat va suferi o
decopertare de sol pe o suprafata de 6,5 ha (suprafata ocupata definitiv) lucrare care afecteaza fauna si flora intr-o mica masura.

Ca urmare a decopertarii, impactul asupra biodiversitatii va incepe sa se manifeste (ex.: se vor distruge adaposturile subterane ale rozatoarelor cu tot lantul de galerii de comunicatie dintre ele, pasarile care cuibaresc pe sol vor ramane fara cuiburi, animalele salbatice vor trebui sa se retraga la adapost, etc). Pe ansamblu, se estimeaza ca pana la noua echilibrare a biotopului, extinderea intravilanului prin lucrari de constructie/santier va crea o perturbare de mica amploare a habitatului pasarilor, rozatoarelor si insectelor pe o suprafata mica de 6,5 ha. (suprafata totala ocupata de noua investitie). Pe masura materializarii lucrarilor propuse prin PUZ si a trecerii timpului, va aparea un biotop nou si se va stabiliza o noua biocenoza. Datorita masurilor care vor fi analizate si cuprinse in proiectul de executie se apreciaza ca nu va exista impact semnificativ asupra bidiversitatii.

Aparitia unor factori perturbatori pentru viata plantelor si animalelor pe timpul constructei si pe timpul exploatarii centralei

Factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care pot aparea in timpul executiei acestei investitii, sunt: praful ridicat de autoutilitarele si buldozerele aflate in miscare care poate afecta: - caile respiratorii ale animalelor; - vizibilitatea in zbor pentru pasari; - procesul de fotosinteza al plantelor - prin depunere pe vegetatia de pe terenurile adiacente sapaturilor; zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare indeparteaza animalele si pasarile (zgomot redus deoarece utilajele folosite au normele de zgomot i poluare MINIM Euro 4; se aminteste si faptul ca zgomotul de fond din zona este mult mai mare din cauza statiei de pompare a ANIF care este amplasata la o distanta de 50 m ). compactarea solului cu utilajele specifice distruge elementele de flora si fauna; prezenta omului si traficul rutier care indeparteaza animalele si poate genera accidente;

Deoarece investitia este planificata a se realiza in 30 luni din care perioada de santier va fi doar de 20 luni (vezi graficul de executie elaborat de proiectant), efectul tuturor acestor factori perturbatori va fi mult diminuat in timp. Pentru lucrarile de pe santier trebuie sa se tina cont de recomandarile incluse la capitolul 8. Afectarea unor specii de plante si animale protejate

Amplasamentul centralei va fi situat concomitent: - n interiorul zonei naturale protejate sit Natura 2000 ROSPA0108 Vedea Dunre; - n vecintatea perimetrului de protecie al sitului Natura 2000 - ROSCI0088 Gura Vedei Saica Slobozia; tiut fiind faptul c, la centralele electrice clasice, pentru obinerea a 1MWh se elibereaz n atmosfer 1 ton de CO2, rezult c centrala solaro-electric propus n acest proiect va stopa emisia anual n atmosfer a 2.000 tone de CO2. Prin sistemele tehnologice alese, n incinta centralei electro-solare, ntre aleile de macadam dintre captatorii paraboloidali i sub acetia, vegetaia (mai puin puieii de copaci, care vor fi resdii n alt locaie) va fi lsat s creasc liber. Deoarece n timpul fucionrii centralei lumina reflectat de oglinzi spre celulele solare nu este niciodata reflectat napoi spre mediu, captatorii solari parabolidali nu prezint niciun pericol pentru psri. Conform PUZ efectuat in anul 2009 in vederea realizarii acestei centrale, terenul ales pentru aceasta investitie se afla partial in intravilanul comunei Slobozia si partial in extravilan (la cca 500m de vatra satului), fiind folosit ani de zile ca ferma agricola cu gospodarie anexa in administrarea Ministerului Administratiei si Internelor.

Tot in zona, la 50m sud-est de amplasament, se afla o veche statie de pompare a ANIF care produce un zgomot foarte puternic. Activitatile desfasurate ani de zile pe aceste amplasamente au perturbat pasarile din zona si le-au determinat sa se retraga spre zone mai putin afectate de activitatile antropice. Astfel incat, in zona de amplasare a proiectului nu s-au identificat indivizi din speciile de interes comunitar. Modificarea rutelor de migrare a unor specii de animale (pasari, mamifere, pesti) Amplasamentul analizat se afla in zona unui culoar de migratie a pasarilor in Romania. Avand in vedere ca in ultima perioada, in zona de amplasare nu s-au identificat indivizi din speciile protejate si ca acest amplasament este la limita de nord-est a zonei protejate SPA, se considera ca nu este afectata ruta de migrare a pasarilor.

6.2.6 Potentialele efecte semnificative asupra peisajului 6.2.6.1 Surse de poluare pentru peisaj/modul de afectare a peisajului Caracteristici ale peisajului dupa realizarea obiectivului Prin realizarea investitiei propuse vor dispare zone cu aspect de teren natural si in peisaj vor aparea o serie de noi componente antropice: - drumuri tehnologice pentru viitorul amplasament al obiectivului; - cladiri, suprafete betonate; - zone excavate si zone cu depuneri depasind cota terenului actual (gropi de imprumut, depozite de pamant). Toate aceste elemente vor modifica peisajul observabil de pe traseul drumului satesc si a drumului digului CN4. Schimbarile de peisaj vor fi radicale si vor exista pina la dezafectarea obiectelor acestei statii.

6.2.7 Potentialele efecte semnificative ale radiatiilor Nu este cazul, nu exista surse de radiatii. 6.2.8 Potentialele efecte asupra asezarilor umane, mediului social si sanatatii populatiei 6.2.8.1. Modul/mecanismul in care realizarea centralei poate afecta mediul social si economic Se apreciaza ca realizarea centralei poate afecta mediul social si economic datorita urmatoarelor actiuni previzibile: Schimbari in utilizarea terenului Influenta asupra activitatilor economice existente in zona

Influenta asupra calitatii vietii Influenta asupra cheltuielilor CJ Giurgiu pentru curentul electric consumat.

Cap. 7 EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT TRANSFRONTIERA Prin realizarea acestei investitii nu vor apare efecte asupra mediului in context tranfrontiera.

Cap. 8 MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA EFECTELE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI PRIN IMPLEMENTAREA PUZ-lui 8.1 Masuri privind efectele asupra APEI Pentru protecia resurselor de ap n proiectul acestei investitii se vor prevedea msuri care vizeaz att apa subteran ct i cea de suprafa i care sunt prezentate n cele ce urmeaz. Pentru combaterea riscului de poluare a apelor subterane si de suprafata (canalul Vedea Dunare care apartine ANIF) se prevd urmtoarele masuri : - masuri luate prin organizarea de santier pentru a impiedica poluarea apei pluviale si a apei canalului de irigatii Vedea- Dunare cu pulberi de la lucrarile de constructii si cu produse petroliere de la posibilele scurgeri accidentale de carburanti de la utilajele folosite; - depozitarea corespunztoare a deeurilor tehnologice i menajere pentru a impiedica ajungerea lor in canalul Vedea. Prin proiect s-a propus sa se realizeze urmatoarele obiective care pot fi considerate masuri de diminuare a impactului: - apele uzate vor fi colectate n totalitate prin conducte de canalizare si dirijate catre o ministatie de epurare ecologica. - din statia de epurare apele epurate conform NTPA 001/2002 vor fi evacuate intr-un bazin de retentie pozitionat in apropierea statiei de epurare. Apa acumulata in bazinul de retentie este pompata catre statia de distilare de unde va fi dirijata catre bazinul de stocare. Apa din bazinul de stocare va fi folosita pentru spalarea panourilor solare sau in caz de incendiu. - in ce privete posibilitatea avarierii instalaiilor i, n acest fel apariia unei surse de poluare a apei, operatorul care va exploata sistemul va asigura msurile necesare pentru prevenirea i nlturarea unor astfel de situaii, prin Regulamentul de funcionare.

8.2 Masuri privind efectele asupra AERULUI

Prin natura construciei, centrala electro-solar nu reprezint o surs de poluare a aerului

8.3 Masuri privind efectele asupra SOLULUI Msurile de prevenire si diminuare a polurii solului i a apelor subterane care vor fi prevazute prin proiect: mprejmuirea perimetrului zonei de protecie sanitar pentru Gospodaria de apa, cu garduri cu stalpi de beton si plas de srm; Reeaua de canalizare va fi etans, urmnd a fi verificat periodic, conform regulamentului de funcionare-exploatare; Deeurile vor fi depozitate controlat, n funcie de tipul acestora, pe suprafee betonate, pn la evacuare; Drumurile tehnice ce se vor face in incinta centralei vor avea structura de macadam.

8.4 Masuri privind efectele asupra SUBSOLUI Avand in vedere ca sursele de poluare pentru subsol si efectele semnificative asupra subsolului sunt identice cu cele corespunzatoare apelor subterane, masurile propuse privind efectele adverse asupra subsolului se regasesc la capitolul respectiv (8.1).

8.5 Masuri privind efectele asupra BIODIVERSITATII In perioada de santier Msurile de protecie a florei i faunei pentru perioada de construcie trebuie luate din faza de proiectare i organizare a lucrrilor, astfel: - Suprafaa de teren ocupat temporar n perioada de construcie trebuie limitat judicios la strictul necesar; Pentru evitarea accidentelor n care, pe lng oameni pot fi implicate i animale, constructorul va prevedea bariere fizice care s opreasc accesul n locuri periculoase sau expuse; Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate din cauza zgomotului produs de utilaje, pe perioada executiei se pot monta panouri fonoabsorbante; In cazul acestei investitii nu se pune aceasta problema deoarece zgomotul de fond din zona este mult mai mare din cauza statiei de pompare a ANIF care este amplasata la o distanta de 50 m . Traficul de antier i funcionarea utilajelor se vor limita la traseele i programul de lucru specificat.

Pe parcursul desfurrii lucrrilor de antier se vor folosi doar utilaje i echipamente ce au normele de zgomot i poluare MINIM Euro 4 iar perioada zilnic de lucru n antier nu va depete niciodat 12 ore. Se va evita depozitarea necontrolat a excedentului de pamant ce rezult n urma lucrrilor de sapatura, respectndu-se cu strictee depozitarea n locurile stabilite de autoritile locale pentru protecia mediului, in spatii puse la dispozitie de Administratia Publica Locala.

In perioada de operare/functionare tiut fiind faptul c, la centralele electrice clasice, pentru obinerea a 1MWh se elibereaz n atmosfer 1 ton de CO2, rezult c centrala solaro-electric propus n acest proiect va stopa emisia anual n atmosfer a 2.000 tone de CO2. Prin sistemele tehnologice alese, n incinta centralei electro-solare, ntre aleile de macadam dintre captatorii paraboloidali i sub acetia, vegetaia (mai puin puieii de copaci, care vor fi resdii n alt locaie) va fi lsat s creasc liber. Deoarece n timpul fucionrii centralei lumina reflectat de oglinzi spre celulele solare nu este niciodata reflectat napoi spre mediu, captatorii solari parabolidali nu prezint niciun pericol pentru psri. Pentru protecia florei i faunei din zona, n perioada de exploatare, o atenie deosebit se va acorda lucrrilor de ntreinere, respectiv curenia in zona amplasamentului, pentru a nu genera vectori de boal pentru animale sau a stanjeni dezvoltarea normal a vegetaiei. In concluzie, prin prezentarea starii actuale a zonei protejate recunoscuta legal prin HG 1284/2007 (pentru SPA) s-a scos in evidenta faptul ca realizarea acestei centrale solare nu va avea decat un posibil impact direct negativ pe termen scurt, doar pe perioada existentei santierului. Prin masurile impuse la faza de proiect si organizare de santier, prezentate la Capitolul 8, acest impact este eliminat. Lund n considerare sursele de poluare i emisiile de poluani care pot sa apara n perioada de functionare, adica prin punerea in functiune a acestei investitii, se poate observa ca fauna i vegetaia din zon a fost si va fi mai afectata de existena in sine a activitatilor economice a locuitorilor din comuna si a turistilor care strabat zona, dect de exploatarea acestei investitii.

8.6 Masuri privind efectele asupra PEISAJULUI

Prevederi in proiect pentru diminuarea impactului asupra peisajului Pentru reducerea impactului determinat de elementele mentionate ca negative asupra peisajului, proiectul a prevazut urmatoarele solutii: - cladirile vor fi prevazute cu finisaje exterioare adecvate unei incadrari firesti in peisaj.

8.7 Masuri privind efectele radiatiilor Nu este cazul, nu exista surse de radiatii.

8.8 Masuri privind efectele asupra asezarilor umane si sanatatii populatiei Prevederi pentru reducerea impactului negativ asupra mediului social si economic Prevederi privind ocuparea fortei de munca. In perioada de exploatare a centralei, necesarul de personal va fi de aproximativ 6 persoane (2 persoane cu studii superioare). Din situaia prezentat in cadrul raportului de mediu reiese ca activitatea desfurat n cadrul obiectivului nu necesit msuri speciale de protecie a factorului uman, a aezrilor umane si a celor de interes public.

Cap. 9 MOTIVELE CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE. EVALUAREA ALTERNATIVELOR 9.1 Analiza comparativa a solutiilor propuse Solutia tehnica s-a stabilit in urma analizarii a sase scenarii de implementare a unei centrale solare n locaia dat, cunoscndu-se urmtoarele date de intrare: 1. Coordonate geografice: - 43o5047,97 latitudine nordic - 25o5455,30 longitudine estic - altitudine minim: +16m - altitudine maxim: +19m 2. Necesar energetic anual: 2GWh 3. Radiaie solar medie pentru o suprafa fix orizontal: 3,621kWh/m2/zi 4. Radiaie solar medie pentru o suprafa mobil, perpendicular pe Soare: 4,104 kWh/m2/zi 5. Pierderi n sistem admisibile: 10%

Au fost ntocmite dou grupe de scenarii, corespunztor principiilor de generare a energiei electrice, respectiv centrale electrice cu panouri fotovoltaice i centrale electrice termice. Astfel, primele patru scenarii tehnico-economice au la baz doar soluiile pe panouri fotovoltaice clasice sau cu concentrare i fost ntocmite astfel: - Scenariu A: Se utilizeaz panouri fotovoltaice clasice (PV), avnd fiecare o putere de 220W i un randament mediu de 17% (respectiv 170W/m2). Panourile sunt fixe, orientate spre Sud, la o nclinaie optim de 34o.

Scenariul B: Se utilizeaz aceleai panouri ca la scenariul A dar de aceast dat acestea sunt montate pe heliostate cu dou axe. Scenariul C: Se utilizeaz panouri solare cu concentrare (CPV), cu un randament mediu de 24%, montate pe heliostate cu dou axe. Scenariul D: Se utilizeaz concentratoare paraboloidale fotovoltaice cu celule solare tip PV (P-CPV); in urma unei analizei tehnicoeconomice aceasta este solutia aleasa..

Urmtoarele dou scenarii au la baz doar soluii termice i au fost ntocmite astfel: - Scenariul E: Se utilizeaz concentratoare solare parabolidale (CSP) tip EuroTrough de 545m2 fiecare. - Scenariul F: Se utilizeaz concentrator solar tip turn (CST) Fiecare scenariu va fi analizat prin prisma urmtoarelor criterii: - Pre de investiie; - Costuri exploatare i mentenan; - Costuri RK dupa depirea duratei de via; - Scalabilitate tehnologic; - Suprafa utilizat teren; - Randament- capacity factor; - Beneficii conexe; - Gradul de integrare al tipului de tehnologie la condiiile ampalsamentului. Exprimarea costurilor se va face prin ponderare la condiiile specifice Romniei. SCENARIUL A Cunoscnd c valoarea medie a radiaiei solare este de 3,621kWh/m2/zi, puterea medie a unui panou PV este de 170W/m2, pierderile n sistem sunt de 10% iar necesarul anual este 2GWh, se poate calcula: Energia generat de 1m2 panou este de:

Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie TOTAL (Wh/m2/an)

Putere generat (Wh/m2/lun) 9.035 11.523 19.902 17.644 35.603 39.739 41.014 38.283 31.109 24.156 12.189 8.266 298.463

Din aceast valoare se scad pierderile de 10% din sistem i rezult: 298.463Wh/m2/an * 90% = 268.616Wh/m2/an De aici se calculeaz valoarea anual a energiei generat real de 1m2 panou: 554,013Wh/m2/zi * 365zile/an = 202,221kWh/m2/an Necesarul de panouri PV exprimat n m2, rezult din expresia: 2.000.000KWh/an 268,616 kWh/m2/an = 7.745m2 panouri. Aceste panouri se vor amplasa cu faa spre Sud, la o nclinare de 34o fa de orizontal, n iruri succesive (Fig. 1 din Anexe). Puterea maxim generat de aceste panouri este: 7.445m2 * 170W/m2 = 1.265.650W Prin analiz comparativ cu alte investiii similare efectuate n lume, unde valoarea investiional minim cunoscut este de 6,09E/W, se poate calcula c valoarea investiional pentru o central solar pe panouri PV n locaia menionat de beneficiar este de: 1.265.650W * 6,09E/W = 7.707.808Euro Scalabilitatea tehnologic este extrem de costisitoare, mrirea performanei panourilor nefiind posibil dect prin nlocuirea n totalitate a acestora, ceea ce ar reprezenta circa 60% din total costuri investiie iniial. Fiind o soluie non-termic, elementele de construcie sunt: - Centrul de control i distribuie; - Suporii panourilor PV; - Cablarea subteran a cablurilor de legtur. Construcia care cuprinde centrul de control i distribuie precum i sectoarele tehnic i de ntreinere va cuprinde urmtoarele ncperi:

Staia electric; Camera invertoarelor; Camer monitorizare i control; Camer instalaii termice i ap; Grupuri sanitare; Vestiare; Garaj; Atelier reparaii.

Toate aceste spaii pot fi grupate ntr-o singur cldire cu o suprafa desfurat de 300 m2 i un volum de 1800 m3. La toate aceste lucrri se mai adaug lucrrile pentru ngrdirea locaiei cu un gard cu plas. Principalul factor de limitare a dezvoltrii PV pe piaa centralelor solare este durata prea mare de amortizare a costurilor de implementare. Deocamdat, piaa PV sau a celorlalte tehnologii energetice neconvenionale este dependent de subvenii sau tarife prefereniale la energia electric furnizat n sistem. Un factor secundar de limitare a extinderii pieei actuale PV este lipsa de disponibilitate de materii prime de siliciu. Siliciul pentru fabricarea PV este luat din deeuri de produse din industria electronic; aceasta menine costurile de fabricaie PV n jos, dar creeaz o dependen care limiteaz creterea produciei. n ultimii doi ani, productorii de wafere de siliciu pentru energia solar si-au extins operaiunile pentru a rspunde nevoilor tot mai mari ale industriei. Muli productori de celule solare i de module au investit n aceast extindere pentru a obine o cot ct mai mare pe pia. PV este o tehnologie relativ matur, cu muli ani de experien de operare. Tehnologia s-a dovedit a fi fiabil, costurile de ntreinere a sistemelor conectate la reea fiind n general reduse. n general, panourile PV sunt proiectate s funcioneze fr ntreinere, elementele care solicit cea mai mare atenie fiind invertoarele. Trebuie menionat, totui, c panourile PV existente pe pia sunt de calitate inferioar, avnd o durat de via scurt. n mod normal ar trebui s fie alese doar modulele care ndeplinesc standardul IEC 61215, aceasta ns, crete costurile unei investiii deoarece panourile PV care ndeplinesc acest standard sunt puine i scumpe. Operare i Mentenan Costurile O&M sunt calculate s acopere costurile directe de operare ale centralei electrice i includ: - Activitatea direct de operare, incluznd doi operatori pe schimb, supervizor, curitori de panouri (2), personal de ntreinere (3). - Materiale i consumabile - Mentenan pe termen lung Costurile estimate de O&M se ridic la 100.000E/an. Criterii de analiz:

Pre de investiie: 6,09E/W; Costuri O&M: 100.000E/an; Costuri RK dup depirea duratei de via: 23% din costurile de investiie iniial; Scalabilitate tehnologic: nerentabil (pentru o cretere de performan trebuie nlocuite toate panourile); Suprafa utilizat teren: 33,33W/m2; Randament- capacity factor: 18%; Beneficii conexe: inexistente; Gradul de integrare al tipului de tehnologie la condiiile ampalsamentului: nu permite dezvoltarea vegetaiei n arealul ocupat de panouri.

SCENARIUL B Cunoscnd c valoarea medie a radiaiei solare pentru o suprafa mobil orientat perpendicular pe Soare, este de 4,104kWh/m2/zi, puterea medie a unui panou PV este de 170W/m2, pierderile n sistem sunt de 10% iar necesarul anual este 2GWh, se poate calcula: Energia generat de 1m2 panou este de:
Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie TOTAL (Wh/m2/an) Putere generat (Wh/m2/lun) 12.580 15.070 25.073 34.902 44.238 49.682 51.206 46.963 37.820 30.835 15.084 11.343 374.796

Din aceast valoare se scad pierderile de 10% din sistem i rezult: 374.796Wh/m2/an * 90% = 337.316Wh/m2/an

Necesarul de panouri PV exprimat n m2, rezult din expresia: 2.000.000KWh/an 337,316 kWh/m2/an = 5.929m2 panouri. Aceste panouri se vor monta pe heliostate care execut micarea de urmrirea Soarelui pe dou axe (fig. 3 din Anexe). Puterea maxim generat de aceste panouri este: 5.929m2 * 170W/m2 = 1.007.930W Prin analiz comparativ cu alte investiii similare efectuate n lume, unde valoarea investiional minim cunoscut este de 5,07E/W, se poate calcula c valoarea investiional pentru o central solar pe panouri PV n locaia menionat de beneficiar este de: 1.007.930W * 5,07E/W = 5.110.205Euro Un exemplu de aranjament pe locaia propus, este dat n Fig. 4 din Anexe. Fiind i aceasta o soluie non-termic, elementele de construcie sunt identice cu cele de la Scenariul A, respectiv: - Centrul de control i distribuie; - Suporii panourilor PV; - Cablarea subteran a cablurilor de legtur. Construcia care cuprinde centrul de control i distribuie precum i sectoarele tehnic i de ntreinere va cuprinde urmtoarele ncperi: - Staia electric; - Camera invertoarelor; - Camer monitorizare i control; - Camer instalaii termice i ap; - Grupuri sanitare; - Vestiare; - Garaj; - Atelier reparaii. Toate aceste spaii pot fi grupate ntr-o singur cldire cu o suprafa desfurat de 300 m2 i un volum de 1800 m3. La toate aceste lucrri se mai adaug lucrrile pentru ngrdirea locaiei cu un gard cu plas. Deoarece se folosec panouri PV identice cu cele prezentate la Scenariul A, problemele acestor panouri se regsesc i n acest caz. Un element important care apare n acest caz l reprezint heliostatele. Aceste dispozitive, dei reprezint un cost suplimentar fa de primul caz, permit reducerea drastic a numrului de panouri PV deoarece permit creterea energiei furnizate de fiecare panou pe parcursul unei zile (Fig. 5). Prin folosirea acestei metode de captare a energiei solare, se obine o reducere semnificativ a costurilor de investiie, meninnd, totui, aceleai costuri de mentenan.

Operare i Mentenan Costurile O&M sunt calculate s acopere costurile directe de operare ale centralei electrice i includ: - Activitatea direct de operare, incluznd doi operatori pe schimb, supervizor, curitori de panouri (2), personal de ntreinere (3); - Materiale i consumabile; - Mentenan pe termen lung. Costurile estimate de O&M se ridic la 100.000E/an. Criterii de analiz: - Pre de investiie: 5,07E/W; - Costuri O&M: 100.000E/an; - Costuri RK dup depirea duratei de via: 27% din costurile de investiie iniial; - Scalabilitate tehnologic: nerentabil (pentru o cretere de performan trebuie nlocuite toate panourile); - Suprafa utilizat teren: 25W/m2; - Randament- capacity factor: 22,6%; - Beneficii conexe: inexistente; - Gradul de integrare al tipului de tehnologie la condiiile ampalsamentului: permite dezvoltarea vegetaiei n arealul ocupat de panouri.

SCENARIUL C Cunoscnd c valoarea medie a radiaiei solare pentru o suprafa mobil orientat perpendicular pe Soare, este de 4,104kWh/m2/zi, puterea medie a unui panou CPV este de 239W/m2, pierderile n sistem sunt de 10% iar necesarul anual este 2GWh, se poate calcula: Energia generat de 1m2 panou este de:
Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Putere generat (Wh/m2/lun) 15.189 17.358 27.099 39.460 48.442 54.288 56.450 53.722 46.613 39.814

Noiembrie Decembrie TOTAL (Wh/m2/an)

18.710 13.645 430.790

Din aceast valoare se scad pierderile de 10% din sistem i rezult: 430.790Wh/m2/an * 90% = 387.711Wh/m2/an Necesarul de panouri CPV exprimat n m2, rezult din expresia: 2.000.000KWh/an 387,711kWh/m2/an = 5.159m2 panouri. Aceste panouri se vor monta pe heliostate care execut micarea de urmrirea Soarelui pe dou axe (fig. 5 din Anexe). Puterea maxim generat de aceste panouri este: 5.159m2 * 239W/m2 = 1.233.001W Prin analiz comparativ cu alte investiii similare efectuate n lume, unde valoarea investiional minim cunoscut este de 4,1E/W, se poate calcula c valoarea investiional pentru o central solar pe panouri PV n locaia menionat de beneficiar este de: 1.233.001W * 4,1E/W = 5.055.304E Un exemplu de aranjament pe locaia propus, este dat n Fig. 6. Fiind i aceasta o soluie non-termic, elementele de construcie sunt identice cu cele de la Scenariile A i B, respectiv: - Centrul de control i distribuie; - Suporii panourilor PV; - Cablarea subteran a cablurilor de legtur. Construcia care cuprinde centrul de control i distribuie precum i sectoarele tehnic i de ntreinere va cuprinde urmtoarele ncperi: - Staia electric; - Camera invertoarelor; - Camer monitorizare i control; - Camer instalaii termice i ap; - Grupuri sanitare; - Vestiare; - Garaj; - Atelier reparaii. Toate aceste spaii pot fi grupate ntr-o singur cldire cu o suprafa desfurat de 300m2 i un volum de 1800m3. La toate aceste lucrri se mai adaug lucrrile pentru ngrdirea locaiei cu un gard cu plas. n cazul acestei soluii tehnice, folosirea panourilor CPV aduce un ctig important att n ceea ce privete investiia iniial (deoarece se folosesc mult mai puine panouri solare i, implicit, heliostate), ct i n faptul - extrem de important c se permite scalabilitatea tehnologic, respectiv se permite creterea randamentului centralei electrice prin schimbarea doar a celulelor solare. Acest din urm aspect este deosebit de

important n prelungirea duratei de exploatare a centralei, deoarece nu mai este necesar reparaia capital pentru o cretere de performan. Se mai poate aduga c celulele solare CPV sunt foarte rezistente n timp i au un randament ce depete deja 39% (fa de 17% ct este randamentul unei celule solare clasice, pe siliciu). Prin folosirea acestei metode de captare a energiei solare, se obine o reducere semnificativ a costurilor de investiie, meninnd, totui, aceleai costuri de mentenan. Operare i Mentenan Costurile O&M sunt calculate s acopere costurile directe de operare ale centralei electrice i includ: - Activitatea direct de operare, incluznd doi operatori pe schimb, supervizor, curitori de panouri (2), personal de ntreinere (3). - Materiale i consumabile - Mentenan pe termen lung Costurile estimate de O&M se ridic la 100.000E/an. Criterii de analiz: - Pre de investiie: 4,1E/W; - Costuri O&M: 100.000E/an; - Costuri RK dup depirea duratei de via: 12% din costurile de investiie iniial; - Scalabilitate tehnologic: foarte bun (se nlocuiesc doar celulele solare, restul rmnnd neschimbat); - Suprafa utilizat teren: 30W/m2; - Randament- capacity factor: 18,6%; - Beneficii conexe: permite generarea de energie termic joas, datorit existenei sistemului de rcire a celulelor solare; - Gradul de integrare al tipului de tehnologie la condiiile ampalsamentului: permite dezvoltarea vegetaiei n arealul ocupat de panouri.

Scenariul D Cunoscnd c valoarea medie a radiaiei solare pentru o suprafa mobil orientat perpendicular pe Soare, este de 4,104kWh/m2/zi, puterea medie a unui panou PV este de 170W/m2, pierderile n sistem sunt de 10% iar necesarul anual este 2GWh, se poate calcula: Energia generat de 1m2 panou PV este de:
Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Putere generat (Wh/m2/lun) 12.580 15.070 25.073 34.902

Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie TOTAL (Wh/m2/an)

44.238 49.682 51.206 46.963 37.820 30.835 15.084 11.343 374.796

Din aceast valoare se scad pierderile de 10% din sistem i rezult: 374.796Wh/m2/an * 90% = 337.316Wh/m2/an 337,316kWh/m2/an

Deoarece la sistemul EUCLIDES (fig. 7) raportul de concentrare de 31,5x permite o cretere de putere generat de 21x, rezult c energia medie generat de 1m2 de panou PV este: 333,316kWh/m2/an * 21 = 6.999,636kWh/m2/an Necesarul de panouri PV exprimat n m2, rezult din expresia: 2.000.000KWh/an 6.999,636kWh/m2/an = 286m2 panouri PV. Aceste panouri, la un factor de putere de 21x vor genera o putere maxim de: 286m2 * (170W*21) = 1.021.020W La un pre investiional de 4,1E/W, rezult: 1.021.020 * 4,1 = 4.186.182E Deoarece pentru un captator paraboloidal sunt necesari 9,6m2 panouri PV, rezult c sunt necesari: 286m2 panouri PV 9,6m2 panouri/captator = 30 captatori. Un captator paraboloidal are o deschidere de 2,86m i o lungime de 84m, ceea ce nseamn o suprafa reflectoare util de 240m2. Captatorii paraboloidali de monteaz pe axa N-S, avnd o singur micare de urmrire a Soarelui. Un exemplu de montaj al acestor captatori este cel din fig. 8. Fiind i aceasta o soluie non-termic, elementele de construcie sunt identice cu cele de la scenariile A, B i C, respectiv: - Centrul de control i distribuie; - Suporii panourilor PV; - Cablarea subteran a cablurilor de legtur. Construcia care cuprinde centrul de control i distribuie precum i sectoarele tehnic i de ntreinere va cuprinde urmtoarele ncperi: - Camera invertoarelor; - Camer monitorizare i control; - Camer instalaii termice i ap; - Grupuri sanitare;

- Vestiare; - Garaj; - Atelier reparaii. Toate aceste spaii pot fi grupate ntr-o singur cldire cu o suprafa desfurat de 300 m2 i un volum de 1800 m3. La toate aceste lucrri se mai adaug lucrrile pentru ngrdirea locaiei cu un gard cu plas. n cazul acestei soluii tehnice, folosirea captatorilor P-CPV aduce un ctig important att n ceea ce privete investiia iniial (deoarece se folosesc mult mai puine panouri solare i, implicit, oglinzi reflectoare), ct i n faptul - extrem de important c se permite scalabilitatea tehnologic, respectiv se permite creterea randamentului centralei electrice prin schimbarea doar a celulelor solare. Acest din urm aspect este deosebit de important n prelungirea duratei de exploatare a centralei, deoarece nu mai este necesar reparaia capital pentru o cretere de performan. Se mai poate aduga c celulele solare CPV sunt foarte rezistente n timp i au un randament ce ajunge deja la 31,5% (fa de 17% ct este randamentul unei celule solare clasice, pe siliciu). Prin folosirea acestei metode de captare a energiei solare, se obine o reducere semnificativ a costurilor de investiie, meninnd aceleai costuri de mentenan. Operare i Mentenan Costurile O&M sunt calculate s acopere costurile directe de operare ale centralei electrice i includ: - Activitatea direct de operare, incluznd doi operatori pe schimb, supervizor, curitori de panouri (2), personal de ntreinere (3); - Materiale i consumabile; - Mentenan pe termen lung. Costurile estimate de O&M se ridic la 50.000E/an. Criterii de analiz: - Pre de investiie: 4,1E/W; - Costuri O&M: 50.000E/an - Costuri RK dup depirea duratei de via: 16,46% din costurile de investiie iniial; - Scalabilitate tehnologic: foarte bun (se nlocuiesc doar celulele solare, restul rmnnd neschimbat); - Suprafa utilizat teren: 19,2W/m2; - Randament- capacity factor: 22,3%; - Beneficii conexe: permite generarea de energie termic joas, datorit existenei sistemului de rcire a celulelor solare. Scenariul E Acest tip de central solar (Fig. 8) folosete concentratoare tip EuroTrough (Fig. 9) care au urmtoarele specificaii tehnice: - Suprafaa reflectoare: 545m2 - Dimensiuni oglind: 5,8m x 94m

- Putere termic: 433,275kWt (795W/m2) - Putere electric (dup toate pierderile): 53,41kW (98W/m2) Cunoscnd c pentru a acoperi un necesar de 2GW anual, n condiiile n care, n locaia propus exist 2300 ore cu soare pe an i o valoare a radiaiei solare de 4,104kW/m2/zi, rezult un necesar de putere instantanee de 1MW. Corobornd aceast valoare cu specificaiilor tehnice ale unui concentrator EuroTrough rezult c sunt necesare 28 colectoare. Colectoarele sunt orientate pe direcia Nord-Sud i totalizeaz o suprafa total colectoare de 10.355m2, ocupnd o suprafa de teren de aprox. 28.000m2. Fiecare colector are o pomp care pune n micare agentul termic. O parte din agentul termic colectat de la toate colectoarele este direcionat ctre un generator de aburi. Acolo. Apa este transformat n abur ce este apoi direcionat ctre un supernclzitor unde, sub influena unei alte pri de agent termic provenit de la colectoare, aburul este nclzit la temperaturi ce depesc 340oC, dup care este injectat ntr-o turbin cu abur. De aici, ciclul este similar cu orice alt central electric clasic. O astfel de central solar presupune ca, pe lng cmpul de colectoare, s se construiasc traseele de agent termic precum i ntreaga infrastructur a unei centrale electrice clasice (generator de abur, cazan prenclzitor, cazan renclzire, cazan supranclzire, turbina de abur cu generatorul electric aferent, condensor, rezervoarele de stocare a cldurii, trasee de conducte ntre toate aceste elemente, staie tratare ap, instalaia electric de for). Toat infrastructura poate fi adpostit ntr-un ansamblu de cldiri de aprox. 2500m2, compartimentate corespunztor tipurilor de instalaii existente. Distana medie dintre axele longitudinale ale colectoarelor solare este de 14m iar toate colectoarele ocup o suprafa de teren de aprox. 28.000m2. Un exemplu de aranjament al ntregii centrale solare tip CSP pe locaia propus, este prezentat n fig. 10. Aceast tip de central nu permite o scalabilitate tehnic, respectiv, nu permite o retehnologizare n vederea creterii randamentului final, din motive economice. O retehnologizare presupune o investiie mult prea mare pentru a putea fi recuperat ntr -un interval de timp rezonabil. O cretere a rentabilitii este posibil doar n condiiile n care energia termic rezultat din proces este descrcat n circuitul de termoficare al oraului. Operare i Mentenan Costurile O&M sunt calculate s acopere costurile directe de operare ale centralei electrice i includ: - Activitatea direct de operare, incluznd doi operatori pe schimb, supervizor, curitori de panouri (2), personal de ntreinere (5); - Materiale i consumabile; - Mentenan pe termen lung. Costurile estimate de O&M se ridic la 150.000E/an. Criterii de analiz: - Pre de investiie: 6,2E/W; - Costuri O&M: 150.000E/an;

Costuri RK dup depirea duratei de via: 12% din costurile de investiie iniial; Scalabilitate tehnologic: slab (se pot schimba doar colectorii) Suprafa utilizat teren: 25W/m2; Randament- capacity factor: 15,3% (fr acumulator de cldur); Beneficii conexe: permite generarea de energie termic nalt; Gradul de integrare al tipului de tehnologie la condiiile ampalsamentului: permite dezvoltarea vegetaiei n arealul ocupat de panouri.

Scenariul F Acest tip de central solar (Fig. 11) folosete ca elemente concentratoare oglinzi plane ce focalizeaz energia solar ntr-un punct situat la nlime. La acest tip de central, turnul receptor este poziionat n punctul cel mai sudic al amplasamentului centralei (Fig. 12). Deoarece, pe de o parte, configuraia terenului propus pentru amplasarea centralei nu permite o amplasarea unui numr suficient de oglinzi pentru a obine puterea electric necesar, iar pe de alt parte, amplasarea unui turn de mare nlime n cel mai sudic punct al terenului, adic foarte aproape de malul apei, implic costuri foarte mari cu fundaia acestuia, aceast soluie este scoas din discuie.

9.2 Situatia neimplementarii planului propus (Alternativa 0) In cazul nerealizarii centralei solaro-electrica vor rezulta o serie de inconveniente care vor avea un impact negativ asupra starii actuale a mediului (atmosfera va fi poluata in continuare cu emisii de CO2 de 2000 tone/an) si asupra cheltuielilor CP Giurgiu pentru plata energiei electrice necesara consumului propriu al institutiilor aflate in subordine. Necesitatea realizarii acestei centrale rezulta din cerintele de: 1. Producere a energiei electrice necesar consumului propriu al instituiei Consiliului Judetean Giurgiu; 2. Valorificare a potenialului solar al Romniei, innd cont de caracteristicile geografice, demografice i sociale specifice Romniei; 3. Alinierea la politica asumat de Romania prin angajamentele internaionale privind reducerea emisiilor de CO2. Aceasta central va reduce emisiile de CO2 cu 2000 tone/an. Proiectul propus rspunde astfel obiectivelor i prioritilor documentelor programatice elaborate pe plan mondial i naional referitoare la problemele stringente cu care se confrunt omenirea n prezent, privitoare la reducerea rezervelor de combustibili fosili, poluare global, etc. Proiectul prezint deci importan deosebit att pe plan local, prin diminuarea pn la anulare a cheltuielilor CJ Giurgiu pe curentul electric consumat de instituiile aflate n subordine, ct i pe plan naional prin construirea primei centrale solaro-electrice

din Romnia, ceea ce nseamn un pas extrem de important fcut pe direcia reducerii masive a polurii cu noxe. Punctul nevralgic al acestui proiect este faptual ca amplasamentul este situat concomitent: In interiorul zonei naturale protejate - sit Natura 2000 - ROSPA0108 Vedea Dunare (22874,4ha dezvoltat pe judetele Teleorman si Giurgiu), conform HG 1284/2007 (pentru SPA); In vecinatatea perimetrului de protectie al sitului Natura 2000 - ROSCI0088 Gura Vedei Saica Slobozia, conform ord. 1964/2007 (pentru SCI).

Se reaminteste ca avand in vedere documentatiile si legislatia care au stat la baza evaluarii impactului potential al acestei investitii se poate estima doar un posibil impact direct negativ pe termen scurt (pe perioada existentei santierului), asupra conservarii habitatelor si a speciilor de flora si fauna specifice din aceasta zona. Prin masurile impuse la faza de proiectare si organizare de santier prezentate la capitolul 4, acest impact poate fi eliminat. Tinand cont de aceasta concluzie, pentru aprobarea acestui proiect, se poate face apel/referire la OUG 57/2007, Art. 28, pct 3, 4 si 5. Considerentul invocat din ratiuni de ordin social este faptul ca aceasta invetitie a CJ Giurgiu este o investitie de interes public.

Cap. 10 MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUZ-lui Din momentul inceperii activitatii, noua investitie va face obiectul unei supravegheri si unui control complex pentru decelarea si urmarirea efectelor asupra mediului si sanatatii. Supravegherea se va face prin doua tipuri de actiuni: Supraveghere din partea autoritatilor abilitate si cu atributii de control precum: - organismele administratiei locale la nivel de judet si municipiul Giurgiu; - autoritatile centrale si locale de protectia mediului; - filiala locala a Administratiei Nationale Apele Romane; - autoritatile locale de sanatate publica; - alte autoritati (ex. pentru protectia muncii, pompieri etc.). Automonitoring efectuat de operatorul centralei care are urmatoarele componente: - monitoringul emisiilor si calitatii factorilor de mediu; - monitoringul tehnologic/monitoringul variabilelor de proces.

10.1 Monitorizarea emisiilor

Datorit faptului c o central electro-solar de tip fotovoltaic nu se constituie ca un factor poluator pentru mediu, nu sunt necesare msuri speciale de monitorizare i supraveghere a calitii factorilor de mediu. 10.2 Monitorizarea variabilelor de proces / Monitorizare tehnologica Monitoringul tehnologic este o actiune distincta si va avea ca scop verificarea continua a starii si functionarii centralei. Centrele de control, comanda si securitate prin care se face monitorizarea, sunt prezentate in proiectul tehnic.

CONCLUZII Apreciem c funcionarea acestei centrale solaro-electrice, datorit modului de proiectare, al materialelor i al echipamentelor care se vor utiliza la realizarea sa, prezint un risc nesemnificativ pentru mediul nconjurtor i sntatea uman. Se reaminteste c la centralele electrice clasice, pentru obinerea a 1MWh se elibereaz n atmosfer 1 ton de CO2, rezult deci c centrala solaro-electric propus n acest proiect va stopa emisia anual n atmosfer a 2.000 tone de CO2. Acesta reducere de emisie in atmosfer de CO2. poate fi considerata un impact pozitiv.

REZUMAT la RAPORT DE MEDIU pentru PUZ aferent obiectivului de investitii CENTRALA SOLARO-ELECTRICA, com. Slobozia, jud. Giurgiu

CAP.11

Elaboratorul Raportului de Mediu:

Institutul National pentru Ingineria Mediului INIM Bucuresti

11.1 CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PLANULUI. RELATIA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE 11.1.1 Date specifice obiectivului: Scopul lucrrii: Asigurarea bazei legale pentru obtinerea acordului de mediu in vederea obtinerii finantarii prin Programul Operational Sectorial CCE, Axa Prioritara 4. Studii si avize ale cror concluzii au fost preluate n acest raport de mediu: Studiul geotehnic preliminar pfa Geoteh. Dimofte Mihai; Studiul hidrogeologic informativ- SC HIDROROM STAR SRL Bucuresti; Valorile radiatiei solare din zona Giurgiu Admin. Nationala de Meteorologie; Ridicare topografica Geosfast SRL. 11.1.2 Obiectivul Planului Urbanistic Zonal Documentaia analizata (PUZ-ul) raspunde cererii beneficiarului de a realiza o Centrala solaro -electrica 1MW, in concordanta cu cerintele autoritatilor locale, cerinte materializate prin certificatul de urbanism 520/25.09.2009 Obiectivele principale ale prezentului proiect (PUZ- ul) au fost identificate ca fiind urmatoarele: Stabilirea regimului tehnic corespunzator destinatiei pe care beneficiarul doreste sa o dea terenului aflt in administrarea sa; Reglementarea urbanistica a terenului apartinand Consiliului Judetean Giurgiu, identificat prin nr.cad.486;

Asigurarea acceselor carosabile pentru terenul propus/analizat ; Oferirea unui cadru de reglementare fluxului tehnologic specific investitiei Includerea in circuitul construibil a terenurilor agricole ce fac obiectul prezentei analize, prin implementarea unui sistem infrastructural (acces carosabil, echipare tehnico-edilitare, reglementarea zonei cf.RGU)si includerea acestuia in intravilanul localitatiim Slobozia

Analiza documentatiei s-a facut in contextul respectrii normelor i legislaiei naionale de protecia mediului i a Directivelor Uniunii Europene n domeniu: HG 1076/ Realizarea Raportului de mediu pentru planuri si programe. 11.1.3 Relatia cu alte planuri si programe relevante Relatia cu alte planuri ce privesc dezvoltarea urbanistica a zonei: Pentru comuna Slobozia s-a ntocmit PLANUL URBANISTIC GENERAL, proiect ntocmit de S.C. Proiect Giurgiu SA in anul 2000. Amplasamentul propus pentru Centrala solaro -electrica 1MW, se afla in partea de sud a comunei. Viitoarea prezen a acestei investitii va constitui un pol de greutate n evoluia localitii Slobozia. Relatia cu alte planuri relevante in care este inclus obiectivul care se construieste pe amplasamentul analizat prin acest PUZ : Planurile relevante in raport cu PUZ- ul analizat sunt: Investitia propusa rspunde astfel obiectivelor documentelor si programelor elaborate pe plan mondial i naional referitoare la problemele stringente cu care se confrunt omenirea n prezent, privitoare la reducerea rezervelor de combustibili fosili, poluare global etc, dintre care amintim : Protocolul de la Kyoto, acord internaional privind mediul, negociat n anul 1997 de ctre 160 de ri, care prevede pentru rile industrializate o reducere a emisiilor poluante cu 5,2% n perioada 2008-2012 fa de anul 1990; Strategia Lisabona pentru rennoirea economic, social i de mediu a Uniunii Europene, avnd ca obiectiv dezvoltarea societii bazate pe cunoatere n care tiina i tehnologia sunt considerate adevratele instrumente cheie pentru creterea competitivitii economice; Strategia Comunitar i planul de aciune pentru utilizarea surselor de energie regenerabile, elaborat de Uniunea European, care prevede ca n anul 2010 ponderea surselor regenerabile n totalul surselor primare de energie s ajung la min.12%, fa de 8% n prezent; Strategia Naional de dezvoltare durabil a Romniei Orizont 2025;

Planul Naional de Dezvoltare 2007 2013, elaborat de Guvernul Romniei, care orienteaz dezvoltarea socio-economic a Romniei n conformitate cu politica de coeziune a Uniunii Europene, avnd formulate 6 prioriti, dintre care, relevante pentru proiect, sunt urmtoarele : I.Creterea competitivitii economice i dezvoltarea economiei bazate pe cunoatere; II. Protejarea i mbuntirea calitii mediului prin reducerea emisiilor de CO2;

III.Dezvoltarea resurselor umane, creterea gradului de ocupare i combaterea excluziunii social; IV. Diminuarea disparitilor de dezvoltare ntre regiunile rii; Strategia Energetic a Romniei, cu accent pe dezvoltarea energiei din surse regenerabile Documentele de negociere ntre Romnia i Uniunea European, la capitolele : 14 Energie 22 Protecia mediului nconjurtor Proiectul prezint o importan deosebit att pe plan local, prin diminuarea pn la anulare a cheltuielilor CJ Giurgiu pe curentul electric consumat de instituiile aflate n subordine, ct i pe plan naional prin construirea primei centrale solaro-electrice din Romnia, ceea ce nseamn un pas extrem de important fcut pe direcia reducerii masive a polurii cu noxe.

11.2 ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS 11.2.1 Pozitie geografica Amplasamentul studiat se afla afla partial in intravilanul localitatii Slobozia, partial in extravilanul acesteia. Potrivit PUG al comunei Slobozia , terenul are o situatie speciala: suprafata de 2,24 ha se este inclusa in trup separat trup G cu o suprafata totala de 3,42 ha, in intravilanul com. Slobozia. Acest trup conform PUG Slobozia are functiune de productie agricola si functiune de zona cu destinatie speciala ce coincide cu zona terenului analizat aflat in intravilan; - restul suprafetei din parcela studiata (S=4.26 ha) se afla in extravilanul comunei slobozia situata adicent la sud-vest fata de trupul G. Trupul G se afla la o distanta de 700m sud-est fata de trupul A vatra satului iar prin situarea sa se afla concomitent: in interiorul zonei naturale protejate - sit Natura 2000 - ROSPA0108 Vedea Dunare in vecinatatea perimetrului de protectie al sitului Natura 2000 ROSCI0088 Gura Vedei Saica - Slobozia partial in aria de protectie sanitara a trupului H (Statie de epurare)

partial in aria de protectie speciala a obiectivului La cazemata, obiectiv mentionat in Lista Monumentelor istorice 2004, la poz 192,GR-Is-B-14831

Terenul analizat , are forma alungita desfasurata pe directia sud-vest nord-est, si urmatoarele vecinatati: - nord (nord-vest) drum agricol ad-hoc si terenuri agricole proprietati particulare si ale autoritatilor locale; - sud (sud-est) canal de irigatii Canalul Vedea; - vest (sud-vest) teren apartinind Consiliului Local Slobozia; - est (nord-est) drum agricol / teren ANIF Slobozia. Terenul este accesibil din zona sa nord estica din drumul digului CN4, drum ce se transforma in drum satesc o data intrat in vatra satului , drum satesc ce la randul sau intersecteza DN5c in dreptul km 5+500. Acest drum este un drum de pamant.

11.2.2 Cadrul natural si antropic Amplasare geografica. Morfologic, amplasamentul cercetat prezinta o denivelare de cca.3,00-4,00m de la nord-vest la sud vest. Limita sudica a amplasamentului este reprezentata de un canal de irigatii de cca.3,50-4,00m adincime cu nivel de apa. Coordonatele Stereo70 (conf. datelor din PUZ) sunt prezentate in Anexa 10. Obiectivul aflat in studiu va fi amplasat in zona ostrovului Slobozia, ostrov ce face parte dintr-un complex situat in partea centrala a vaii Dunarii Inferioare sectorul Romanesc, intre Olt si Arges subsector Vedea si Giurgiu (Culoarul Dunarean de sub Campia Burnazului). Din punct de vedere climateric, amplasamentul mai sus precizat prezinta un climat temperat-continental, cu usoare variatii zonale in timp si spatiu, caracterizat prin temperaturi medii anuale ale amosferei de 10 11oC si ale solului de cca. 12oC, iar umezeala relativa a aerului din zona prezinta valori medii de peste 74 % (conditii favorabile aparitiei pentru ceata de evapotranspiratie la o frecventa de 40 50 zile/an), precipitatiile atmosferice avand valori cuprinse intre 700 900 mm (in sezoanele cu exces de umiditate) si 350 400 mm (in perioadele secetoase), iar vanturile dominante sunt cele din NE (22%), urmate de cele din SV (15%), cu viteze medii anuale de 3,2 3,5 m/s. Acest complex are din punct de vedere silvic si ornitologic (pe langa cel hidromorfologic) o deosebita valoare. Vegetatia specifica acestei zone este caracteristica celei de lunca, formata din zavoaie de plop (Populus albo, Populus nigra) si salcie Salix alaba, sp. fragilis). Alaturi de acesti arbori sunt si alte specii dominante precum frasinul (Fraxinus excelsior), salcamul (Robina pseudacacia), dudul (Morus alba si Morus Nigra) si ulmul (Ulmus carpinifolia).

Speciile dominante de arbusti sunt reprezentate de zalog (Salix cinerea), mur (Rubus fructicosus), vita de vie. Vegetatia ierboasa este alcatuita in principal din iarba campului (Agrostis alba), coada vulpii Alopecurus patensis). Fauna: Mamiferele dominante sunt cele specifice arealului de lunca: vidra (Lutra lutra), nurca (Mustela), bizamul. Pasarile caracteristice zonei sunt: rata mare (Anas Platyrhyncos), pescarusul, soimul dunarean (Flaco cherrug), codobatura,, ciocanitoare. Amfibienii si reptilele intalnite in areal sunt: brotacelul (Hyla arboracea), broasca de lac, sarpele, soparla. Pestii reprezentativi sunt: stiuca, platica, somnul, carasul crapul, bibanul, caracuda, rosioara. Prin situarea sa terenul se afla in interiorul zonei naturale protejate - sit Natura 2000 - ROSPA0108 Vedea Dunare (22874,4ha dezvoltat pe judetele Teleorman si Giurgiu) Conditii geologice si geotehnice. Conform normativ NP 074/2007 incadrarea geotehnica ,pentru stratul de fundare de la 1.00-1.50m ,s-a facut luandu-se in consideratie anexa A, tabel A1, A2 ,A 3 categoria geotehnica fiind 1,riscul geotehnic mediu. Din punct de vedere geotehnic,pe amplasament ,se poate considera ca obiectivele proiectate se pot funda direct incepand cu adancimea minima de -1,10 m fata de cota teren natural. 11.2.3 Riscuri naturale si antropice Dintre riscurile naturale i antropice de care trebuie inut cont n utilizarea terenului pentru constructii se numara urmtoarele: - inundaii; - cutremure; - fenomene meteorologice periculoase precum ngheuri i temperaturi extreme. Din punct de vedere al incadrarii constructiilor hidrotehnice in clasa de importanta (conform STAS 4273/1983), viitoarea centrala se incadreaza in clasa a IV-a, astfel: dupa durata de functionare: in categoria constructii definitive;

dupa rolul functional: in categoria lucrari de importanta secundara, a caror avariere are o importanta redusa asupra altor obiective.

In conformitate cu prevederile STAS 4068/2-87 pentru lucrarile din clasa de importanta IV, asigurarea de calcul este de 5% - pentru conditii normale de exploatare (adica pot sa fie inundate cu o frecventa medie de o data la 20 de ani). Amplasamentul viitoarei centrale este inconjurat de teren agricol si canal de irigatii (la sud si sud-est), cea mai apropiata localitate fiind comuna Slobozia la aproximativ 700 m. In zona studiata nu exista activitati antropice care sa afecteze activitatea viitoarei centrale. 11.2.4 Utilitati In prezent in zona exista reteaua de alimentare cu apa a comunei Slobozia dar nu exista retea de canalizare sau statie de epurare. Terenul este accesibil din zona sa nord estica din drumul digului CN4, drum ce se transforma in drum satesc o data intrat in vatra satului, drum satesc ce la randul sau intersecteza DN5c in dreptul km 5+500. Acest drum este un drum de pamant. 11.2.5 Situatia neimplementarii planului (PUZ-lui) propus (Alternativa 0) In cazul nerealizarii centralei solaro-electrica vor rezulta o serie de inconveniente care vor avea un impact negativ asupra starii actuale a mediului (atmosfera va fi poluata in continuare cu emisii de CO2 de 2000 tone/an) si asupra cheltuielilor CP Giurgiu pentru plata energiei electrice necesara consumului propriu al institutiilor aflate in subordine. Necesitatea realizarii acestei centrale rezulta din cerintele de: 4. Producere a energiei electrice necesar consumului propriu al instituiei Consiliului Judetean Giurgiu; 5. Valorificare a potenialului solar al Romniei, innd cont de caracteristicile geografice, demografice i sociale specifice Romniei; 6. Alinierea la politica asumat de Romania prin angajamentele internaionale privind reducerea emisiilor de CO2. Aceasta central va reduce emisiile de CO2 cu 2000 tone pe an. Proiectul propus rspunde astfel obiectivelor i prioritilor documentelor programatice elaborate pe plan mondial i naional referitoare la problemele stringente cu care se confrunt omenirea n prezent, privitoare la reducerea rezervelor de combustibili fosili, poluare global, etc. Proiectul prezint deci importan deosebit att pe plan local, prin diminuarea pn la anulare a cheltuielilor CJ Giurgiu pe curentul electric consumat de instituiile aflate n subordine, ct i pe plan naional prin construirea primei centrale solaro-electrice din Romnia, ceea ce nseamn un pas extrem de important fcut pe direcia reducerii masive a polurii cu noxe.

Punctul nevralgic al acestui proiect este faptual ca amplasamentul este situat concomitent: In interiorul zonei naturale protejate - sit Natura 2000 - ROSPA0108 Vedea Dunare (22874,4ha dezvoltat pe judetele Teleorman si Giurgiu), conform HG 1284/2007 (pentru SPA); In vecinatatea perimetrului de protectie al sitului Natura 2000 - ROSCI0088 Gura Vedei Saica Slobozia, conform ord. 1964/2007 (pentru SCI).

Se reaminteste ca avand in vedere documentatiile si legislatia care au stat la baza evaluarii impactului potential al acestei investitii se poate estima doar un posibil impact direct negativ pe termen scurt (pe perioada existentei santierului), asupra conservarii habitatelor si a speciilor de flora si fauna specifice din aceasta zona. Prin masurile impuse la faza de proiectare si organizare de santier prezentate la capitolul 4, acest impact poate fi eliminat. Tinand cont de aceasta concluzie, pentru aprobarea acestui proiect, se poate face apel/referire la OUG 57/2007, Art. 28, pct 3, 4 si 5. Considerentul invocat din ratiuni de ordin social este faptul ca aceasta invetitie a CJ Giurgiu este o investitie de interes public.

11.3 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI. SITUATIAEXISTENTA. DISFUNCTIONALITATI SI PRIORITATI 11.3.1 Calitatea factorului de mediu APA Pentru monitoringul impactului viitoarei centrale nu este important cunoaterea calitii rului Vedea deoarece evacuarea apelor uzate provenite de la centrala nu se va face in rau (vezi Cap. 6). Nu exista alte deversari care sa polueze apa de suprafata. In vecinatatea terenului se afla canalul Vedea- Dunare, care datorita legaturii directe cu Dunarea poate prelua din caracterul poluat al acesteia. Apa subterana. Conform Studiului hidrologeologic informativ, rezultatele studiilor anterioare in zona obiectivului de studiu (perimetrul Slobozia Giurgiu) au permis evientierea regimului de cantonare al apei subterane, cu resurse de potential captabil prin foraje sau fantani satesti, ce au fost diferentiate pe criterii de adancime, facies si varsta geologica. Fata de situatia prezentata anterior sub aspect hidrogeologic, rezulta o serie de particularitati distincte ale subteranului din amplasamentul obiectivului de studiu (viitoarea centrala electrica solara din extravilanul sudic al loc. Slobozia), caracterizate in principal prin urmatoarele aspecte relevante:

a. Apa subterana de mica adancime este cantonata in aluvionarul de lunca al Dunarii (nisipuri cu sau fara pietris si rar bolovani de calcar), constituind acviferul freatic. b. Apa subterana de medie si mare adancime este cantonata in structura poroasa, de tip fisural sau cavernos a calcarelor cretacice din fundamentul antecuaternar. 11.3.2 Calitatea factorului de mediu SOL Din punct de vedere geotehnic, conform normativ NP 074/2007 incadrarea geotehnica ,pentru stratul de fundare de la 1.00-1.50m, s-a facut luandu-se in consideratie anexa A, tabel A1, A2 ,A 3 categoria geotehnica fiind 1,riscul geotehnic mediu. 11.3.3 Calitatea factorului de mediu AER Avand in vedere ca terenurile din vecinatatea zonei studiate au doar folosinta agricola, iar activitatile antropice din asezarile umane invecinate nu polueaza aerul, calitatea aerului in zona este buna. Indicatorii de poluare a aerului se situeaza sub limitele concentraiilor maxime admise i sub nivelurile de atenie prevazute in STAS 12574/87 Aer in zone protejate si Ordinul 536/97 emis de Ministerul Sanatatii.

3.4 Disfunctionalitati si prioritati de interventie Sintetic in tabelul de mai jos sunt prezentate pe categorii de probleme disfunctionalitatile si prioritatile de interventie:
DOMENII DISFUNCTIONALITATI A URBANISM A1. Bivalenta regimului tehnic al terenului (intravilan/extravilan)apartinind unei singure parcele cadastrale si unui singur administrator. A2. Zonificarea functionala stabilita prin PUG nu este compatibila cu solicitarea investitorului in zona studiata, in contextul in care prin HG a fost hotarita schimbarea administratorului. B.CIRCULATII B1. Lipsa accesului organizat in terenul studiat PRIORITATI A1. Analiza posibilitatii includerii in intravilan a suprafetei existenta in acest moment in extravilan. A2. Stabilirea de reglementari compatibile cu functiunea dorita de noul administrator , care sa defineasca caracterul zonei.

*asigurarea unui acces organizat, prin modernizarea drumurilor agricole de acces la amplasament.

C. FOND CONSTRUIT. UTILIZAREA TERENURILOR

C1. Utilizarea neeficienta ca teren agricol a unei zone cu potential crescut de productie energii neconventionale D. ECHIPARE TEHNICO-EDILITARA D1. Lipsa alimentarii cu apa, a instalatiei de canalizare menajera si pluviala

* schimbarea categoriei de folosinta a ternului in scopul realizarii investitiei pentru eficientizarea sa economica. Propuneri si solutii pentru alimentare cu apa , realizarea unui sistem de preluare a apelor menajere si pluviale- in sistem local sau centralizat

E. SPATII PLANTATE. SPORT. AGREMENT E.1. Absenta spatiilor verzi

Asigurarea unui raport corespunzator de suprafete verzi pentru zona reglementata in conformitate cu functiunea propusa,apartenenta la situl ROSPA0108 Natura 2000 si legislatia in vigoare F. PROBLEME DE MEDIU SI PROTECTIA ZONELOR DE NATURALE SI TEHNOLOGICE F1. Situarea terenului reglementat ca productie agricola cu F1. Reglementarea terenului in conformitate cu nivel scazut de poluare in interiorul limitelor sitului de normele de protectie a acestor situri, cu scopul importanta comunitara Natura 2000, ROSPA0108 Vedea reducerii nivelului de poluare punctual. Dunare F2. Lea 20 KV traverseaza amplasamentul F2. Reglementarea unei fasii de area non-aedificandi, pentru contructii civile

11.4 PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PLAN 11.4.1 Monumente ale naturii si istorice Arii naturale protejate- Prin situarea sa terenul se afla concomitent: In interiorul zonei naturale protejate - sit Natura 2000 - ROSPA0108 Vedea Dunare (22874,4ha dezvoltat pe judetele Teleorman si Giurgiu); In vecinatatea perimetrului de protectie al sitului Natura 2000 - ROSCI0088 Gura Vedei Saica Slobozia. Conform formularului Natura 2000, situl este important pentru multe specii de pasari de balta (starci, pelicani, lebede, gaste, rate) respectiv pentru toate tipurile de populatiile : cuibaritoare, de iernat sau de migratie. Intrucat in perioada de migratie gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, situl poate fi un candidat ca sit RAMSAR. Activitati in jurul sitului ce pot avea consecinte sunt: cultivarea terenului,pescuitul sportiv, zonele urbane si habitatele umane. Situatia existenta

In aceasta zona, reducerea numarului de specii sau a numarului de indivizi din unele specii a fost posibila pana in prezent si datorita activitatilor antropice din zona. Principalele activiti antropice din zona sunt: agricultura si creterea animalelor. Aceste activitati pot sa perturbe psrile, n special n perioada cuibritului.

Conform PUZ efectuat in anul 2009 in vederea realizarii acestei centrale, terenul ales pentru aceasta investitie se afla partial in intravilanul comunei Slobozia si partial in extravilan (la cca 500m de vatra satului), fiind folosit ani de zile ca ferma agricola cu gospodarie anexa in administrarea Ministerului Administratiei si Internelor. Tot in zona, la 50m sud-est de amplasament, se afla o veche statie de pompare a ANIF care produce un zgomot foarte puternic. Activitatile desfasurate ani de zile pe aceste amplasamente au perturbat pasarile din zona si le-au determinat sa se retraga spre zone mai putin afectate de activitatile antropice. Astfel incat, in zona de amplasare a proiectului nu s-au identificat indivizi din speciile de interes comunitar. Monumente istorice - In conformitate cu PUG aprobat pentru comuna Slobozia, in vecinatatea terenului analizat nu exista monumente de arhitectura sau cladiri valoroase din punct de vedere stilistic arhitectural ce necesita protectie. Exista insa situl arheologic La cazemata, obiectiv mentionat in Lista Monumentelor istorice 2004, la poz 192, GR-I-s-B-14831 Latene (civilizatia daca). 11.4.2 Zone de recreere, odihna si agrement Pe o raza de 10 km nu exista nici o zona de recreere, odihna sau agrement.

11.5 OBIECTIVELE DE PROTECTIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NATIONAL SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTEA IN TIMPUL PREGATIRII PUZ-lui Prin natura sa proiectul de fata s-a axat pe obiectivele generale ale politicii de mediu in Romania deoarece contribuie la protecia i mbuntirea calitii mediului (reducerea emisiilor de CO2), protecia sntii umane, ajuta la valorificarea mai buna a resurselor materiale si energetice si combate risipirea acestora. Scopul acestui proiect este de a creea un impact pozitiv direct i imediat asupra: 1. Producerii energiei electrice necesar consumului propriu al instituiei Consiliului Judetean Giurgiu; 2. Valorificrii potenialului solar al Romniei, innd cont de caracteristicile geografice, demografice i sociale specifice Romniei; 3. Alinierii la politica asumat de Romania prin angajamentele internaionale privind reducerea emisiilor de CO2. Aceasta central va reduce emisiile de CO2 cu 2000 tone pe an.Investitia propusa rspunde astfel obiectivelor documentelor si programelor elaborate pe plan mondial i naional referitoare la problemele stringente cu care se confrunt omenirea n prezent, privitoare la reducerea rezervelor de combustibili fosili, poluare global, etc, dintre care amintim : Protocolul de la Kyoto, acord internaional privind mediul, negociat n anul 1997 de ctre 160 de ri, care prevede pentru rile industrializate o reducere a emisiilor poluante cu 5,2% n perioada 2008-2012 fa de anul 1990;

Strategia Lisabona pentru rennoirea economic, social i de mediu a Uniunii Europene, avnd ca obiectiv dezvoltarea societii bazate pe cunoatere n care tiina i tehnologia sunt considerate adevratele instrumente cheie pentru creterea competitivitii economice; Strategia Comunitar i planul de aciune pentru utilizarea surselor de energie regenerabile, elaborat de Uniunea European, care prevede ca n anul 2010 ponderea surselor regenerabile n totalul surselor primare de energie s ajung la min.12%, fa de 8% n prezent; Strategia Naional de dezvoltare durabil a Romniei Orizont 2025; Planul Naional de Dezvoltare 2007 2013, elaborat de Guvernul Romniei, care orienteaz dezvoltarea socio-economic a Romniei n conformitate cu politica de coeziune a Uniunii Europene, avnd formulate 6 prioriti, dintre care, relevante pentru proiect, sunt urmtoarele : I. Creterea competitivitii economice i dezvoltarea economiei bazate pe cunoatereII. Protejarea i mbuntirea calitii mediului prin reducerea emisiilor de CO2;

III.Dezvoltarea resurselor umane, creterea gradului de ocupare i combaterea excluziunii sociale; IV. Diminuarea disparitilor de dezvoltare ntre regiunile rii; Strategia Energetic a Romniei, cu accent pe dezvoltarea energiei din surse regenerabile Documentele de negociere ntre Romnia i Uniunea European, la capitolele : 14 Energie 22 Protecia mediului nconjurtor Proiectul prezint o importan deosebit att pe plan local, prin diminuarea pn la anulare a cheltuielilor CJ Giurgiu pe curentul electric consumat de instituiile aflate n subordine, ct i pe plan naional prin construirea primei centrale solaro-electrice din Romnia, ceea ce nseamn un pas extrem de important fcut pe direcia reducerii masive a polurii cu noxe. Prin amploarea sa, proiectul deschide calea pentru dezvoltarea si a altor investitii, de mai mica sau mai mare anvergura, in special in domeniul valorificarii surselor regenerabile. 11.6 POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI 11.6.1 Descrierea succinta a proiectului Zona detaliat n P.U.Z. are o suprafa de 65.000 mp (6,5ha). Bilantul teritorial este prezentat in tabelul urmator. CATEGORII DE FOLOSINTA SUPRAFATA MP PROCENT -% Ocupat de constructii 426,00 0,65 Panouri solare 16 128,00 24,81 Spatii verzi amenajate 30 433,00 46,82

Platforme/trotuare TOTAL

18 013,00 65 000,00

27,71 100,00

Pe terenul analizat se intentioneaza a se construi o centrala solaro-electrica cu puterea P instalata de 999.920 W. Centrala solara propusa este de tip fotovoltaic, cu concentrare, folosindu-se celule solare speciale ce folosesc un flux luminos foarte puternic, obtinut prin concentrarea luminii solare cu ajutorul unor panouri parabolidale. Tehnologia de baz folosete un element de concentrare a luminii solare care este format dintr-o lentil Fresnel sau un captator paraboloidal de rotaie (sau de translaie), o celul fotovoltaic amplasat n focarul lentilei i un sistem de rcire a celulei fotovoltaice. Solutia aleasa Solutia aleasa pentru colectoarele centralei solaro-electrice de la Slobozia este tip oglinda parabolica. Lumina colectata pe o suprafata mare este concentrata intr-un punct sau pe o linie.Tehnologia permite obinerea unei densiti electrice foarte mari raportat la aria reflectorului. Potrivit consultantului de specialitate centrala electric solar tip Concentrator paraboloidal fotovoltaic (P-CPV) este compus din: - Colectoare solare fiecare colector este compus din celule fotovoltaice, oglinzi reflectoare, suport, instalaii de ghidare-acionare i instalaia de rcire a celulelor fotovoltaice; - Centrul de control i distribuie a energiei; - Sectorul tehnic i de ntreinere; - Reeaua de cabluri. Pentru accesul facil la oglinzile captatorilor (necesar splrii oglinzilor i a operaiilor de reparaii i ntreinere) se vor realiza - ntre rndurile de captatori - alei de macadam . ntre aleile dintre captatorii paraboloidali i sub acetia, vegetaia (mai puin puieii de copaci, care vor fi resdii n alt locaie) va fi lsat s creasc liber. Se propune un numar de 30 de siruri de captatori solari amplasati la o distanta de 12 m (intre axele a doua siruri de captatori). Inaltimea maxima a captatorilor solari este de 15,28 m. Lungimea maxima a unui sir de captatori este de 96m iar latimea maxima este de 5,8 m. In interiorul incintei centralei se vor executa drumuri tehnologice cu structura tip macadam, avand o latime de 4 m si o lungime totala de 4535 m. Cladirea tehnico-administrativa va fi prevazuta, cu grupuri sanitare. Bransarea la reteaua de 20kV se va face (cel mai probabil) la posturile de transformare existente in zona invecinata. 11.6.2. Potentialele efecte semnificative asupra mediului 11.6.2.1 Potentialele efecte semnificative asupra apei Surse de poluare a apei

n urma activitilor desfasurate pe amplasamentul analizat, vor rezulta mai multe categorii de ape uzate: - Apele menajere care vor fi colectate de la grupurile sanitare din zona cladirii tehnico-adiministrative si dirijate catre o ministatie de epurare ecologica. Din statia de epurare apele epurate conform NTPA 001/2002 vor fi evacuate intr-un bazin de retentie pozitionat in apropierea statiei de epurare. Apa acumulata in bazinul de retentie este pompata catre statia de distilare de unde va fi dirijata catre bazinul de stocare. Apa din bazinul de stocare va fi folosita pentru spalarea panourilor solare sau in caz de incendiu. - Apele pluviale de pe acoperisul cladirii administrative considerate ape conventional curate vor fi colectate prin burlane cu descarcare libera la nivelul platformelor spre latura sudica a cladirii de unde vor fi dirijate printr-o conducta PVC Dn 160 mm, spre bazinul de retentie. Pentru apele meteorice ce cad pe colectorii paraboloidali i cele rezultate din splarea oglinzilor se vor asigura anuri de drenaj. - Apa rezultat din procesul splrii captatorilor solari. Impactul asupra calitatii apei Proiectul propune o serie de masuri pentru eliminarea poluarii apei (in zona se afla doar canalul de irigatii Vedea- Dunare): - Apele menajere vor fi colectate de la grupurile sanitare din zona cladirii tehnicoadiministrative si dirijate catre o ministatie de epurare ecologica. Din statia de epurare apele epurate conform NTPA 001/2002 vor fi evacuate intr-un bazin de retentie pozitionat in apropierea statiei de epurare. Apa acumulata in bazinul de retentie este pompata catre statia de distilare de unde va fi dirijata catre bazinul de stocare. Apa din bazinul de stocare va fi folosita pentru spalarea panourilor solare sau in caz de incendiu. - Apele pluviale de pe acoperisul cladirii administrative considerate ape conventional curate vor fi colectate prin burlane cu descarcare libera la nivelul platformelor spre latura sudica a cladirii de unde vor fi dirijate printr-o conducta PVC Dn 160 mm, spre bazinul de retentie. - Pentru apele meteorice ce cad pe colectorii parabolidali i cele rezultate din splarea oglinzilor se vor asigura anuri de drenaj. Aceste lucrari de gospodarire a apelor vor trebui sa asigure un impact nul asupra apelor de suprafata (in zona se afla doar canalul de irigatii Vedea- Dunare). Impactul asupra calitatii apei freatice Prin executarea retelei de alimenare cu apa si a canalizarii si prin depozitarea corespunzatoare a deseurilor (desfiintarea depozitelor ilegale) se va evita poluarea apei subterane. Executia lucrarilor conform proiectelor, ca si controlul periodic al functionarii

acestora, conform programului de monitoring tehnic, va permite eliminarea oricaror riscuri de impact asupra calitatii apei subterane. Impact direct nul. Prin regulamentul de exploatare se vor putea lua la timp masuri pentru preintampinarea accidentelor majore la retelele de canalizare. 11.6.2.2 Potentialele efecte semnificative asupra aerului Surse de poluani pentru aer Centrala solaro-electrica nu reprezinta o sursa de poluare pentru aer. Dimpotriva, avand in vedere ca la centralele electrice clasice, pentru obinerea a 1MWh se elibereaz n atmosfer 1 ton de CO2, rezult c centrala solaro-electric propus n acest proiect va stopa emisia anual n atmosfer a 2.000 tone de CO2. 11.6.2.3 Potentialele efecte semnificative asupra solului Surse de poluare pentru sol In cazul realizarii acestei centrale solaro-electrica, activitatile de decopertare, care pot fi considerate o sursa principala de afectare a calitatii solului, au loc numai in perioada de constructie propriu zisa. In etapa de exploatare, actiunile care pot fi interpretate ca surse de afectare a calitatii solurilor sau care au drept consecinta aparitia unor astfel de surse in perioada de exploatare sunt: - descarcari accidentale ale apelor uzate neepurate in receptorul natural sau descarcarea efluentului insuficient epurat de la statia de epurare, care ar putea afecta calitatea apei receptorului si, indirect, calitatea apei freatice si a solului, producand printre altele si acidifierea solului. Efecte semnificative asupra solului (prognoza impactului) Impactul in timpul etapei de constructie si apoi de exploatare a terenului care va fi trecut din extravilan in intravilan va avea o amploare foarte mica deoarece vor fi scoase din folosinta agricola doar 6,03 ha. (restul pana la 6,5 ha ha sunt deja in intravilan). Referitor la solul care va fi decopertat in perioada de constructie atat a cladirilor, cat si a drumurilor, retelelor, amenajarea spatiilor verzi, va suferi un proces de reducere a fertilitatii prin disparitia microflorei si microfaunei specifice

11.6.2.5 Potentialele efecte semnificative asupra biodiversitatii

Factori perturbatori pentru viata plantelor si animalelor si impactul asupra biodiversitatii Din cauza activitatilor de santier care vor fi prezente pe suprafete mici raportat la intreg teritoriul administrativ al comunei, pot sa apara: praful ridicat de autovehicule, autoutilitarele si buldozerele aflate in miscare, care poate afecta: - caile respiratorii ale oamenilor si animalelor; - vizibilitatea in zbor pentru pasari; - procesul de fotosinteza al plantelor - prin depunere pe vegetatia de pe terenurile adiacente depozitului. zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare care indeparteaza animalele si pasarile; compactarea solului cu utilajele specifice care distruge elementele de flora si fauna; prezenta omului si a traficul rutier care indeparteaza animalele si pot genera accidente. Efecte perturbatorii
Distrugerea, modificarea sau alterarea habitatelor

Deoarece investitia este planificata a se realiza in 30 luni din care perioada de santier va fi doar de 20 luni (vezi graficul de executie elaborat de proiectant), efectul tuturor acestor factori perturbatori va fi mult diminuat in timp. Pentru lucrarile de pe santier trebuie sa se tina cont de recomandarile prezentate la capitolul 8..

Afectarea unor specii de plante si animale protejate tiut fiind faptul c, la centralele electrice clasice, pentru obinerea a 1MWh se elibereaz n atmosfer 1 ton de CO2, rezult c centrala solaro-electric propus n acest proiect va stopa emisia anual n atmosfer a 2.000 tone de CO2. Prin sistemele tehnologice alese, n incinta centralei electro-solare, ntre aleile de macadam dintre captatorii paraboloidali i sub acetia, vegetaia (mai puin puieii de copaci, care vor fi resdii n alt locaie) va fi lsat s creasc liber. Deoarece n timpul fucionrii centralei lumina reflectat de oglinzi spre celulele solare nu este niciodata reflectat napoi spre mediu, captatorii solari paraboloidali nu prezint niciun pericol pentru psri. Conform PUZ efectuat in anul 2009 in vederea realizarii acestei centrale, terenul ales pentru aceasta investitie se afla partial in intravilanul comunei Slobozia si partial in extravilan (la cca 500m de vatra satului), fiind folosit ani de zile ca ferma agricola cu gospodarie anexa in administrarea Ministerului Administratiei si Internelor. Tot in zona, la 50m sud-est de amplasament, se afla o veche statie de pompare a ANIF care produce un zgomot foarte puternic.

Activitatile desfasurate ani de zile pe aceste amplasamente au perturbat pasarile din zona si le-au determinat sa se retraga spre zone mai putin afectate de activitatile antropice. Astfel incat, in zona de amplasare a proiectului nu s-au identificat indivizi din speciile de interes comunitar. Modificarea rutelor de migrare a unor specii de animale (pasari, mamifere, pesti) Amplasamentul analizat se afla in zona unui culoar de migratie a pasarilor in Romania. Avand in vedere ca in ultima perioada, in zona de amplasare nu s-au identificat indivizi din speciile protejate si ca acest amplasament este la limita de nord-est a zonei protejate SPA, se considera ca nu este afectata ruta de migrare a pasarilor.

11.6.2.6 Potentialele efecte semnificative asupra peisajului Prin realizarea investitiei propuse vor dispare zone cu aspect de teren natural si in peisaj vor aparea o serie de noi componente antropice: - drumuri tehnologice pentru viitorul amplasament al obiectivului; - cladiri, suprafete betonate; - zone excavate si zone cu depuneri depasind cota terenului actual (gropi de imprumut, depozite de pamant). Toate aceste elemente vor modifica peisajul observabil de pe traseul drumului satesc si a drumului digului CN4. Schimbarile de peisaj vor fi radicale si vor exista pina la dezafectarea obiectelor acestei statii.

11.6.2.8 Potentialele efecte asupra asezarilor umane, mediului social si sanatatii Se apreciaza ca realizarea centralei poate afecta mediul social si economic datorita urmatoarelor actiuni previzibile: Schimbari in utilizarea terenului; Influenta asupra activitatilor economice existente in zona; Influenta asupra calitatii vietii; Influenta asupra cheltuielilor CJ Giurgiu pentru curentul electric consumat. 11.7 EFECTE SEMNIFICATIVE TRANSFRONTIERA ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT

Prin realizarea acestei investitii nu vor apare efecte asupra mediului in context tranfrontiera.

11. 8 MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA EFECTELE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI PRIN IMPLEMENTAREA PUZ-lui 11.8.1 Masuri privind efectele asupra APEI Pentru protecia resurselor de ap n proiectul acestei investitii se vor prevedea msuri care vizeaz att apa subteran ct i cea de suprafa i care sunt prezentate n cele ce urmeaz. Pentru combaterea riscului de poluare a apelor subterane si de suprafata se prevd urmtoarele masuri : - masuri luate prin organizarea de santier pentru a impiedica poluarea apei pluviale si a apei canalului de irigatii Vedea- Dunare cu pulberi de la lucrarile de constructii si cu produse petroliere de la posibilele scurgeri accidentale de carburanti de la utilajele folosite; - depozitarea corespunztoare a deeurilor tehnologice i menajere pentru a impiedica ajungerea lor in canalul Vedea; Prin proiect s-au propus sa se realizeze urmatoarele obiective care pot fi considerate masuri de diminuare a impactului: - apele uzate vor fi colectate n totalitate prin conducte de canalizare si dirijate catre o ministatie de epurare ecologica; - din statia de epurare apele epurate conform NTPA 001/2002 vor fi evacuate intr-un bazin de retentie pozitionat in apropierea statiei de epurare. Apa acumulata in bazinul de retentie este pompata catre statia de distilare de unde va fi dirijata catre bazinul de stocare. Apa din bazinul de stocare va fi folosita pentru spalarea panourilor solare sau in caz de incendiu; - in ceea ce privete posibilitatea avarierii instalaiilor i, n acest fel apariiei unei surse de poluare a apei, operatorul care va exploata sistemul va asigura msurile necesare pentru prevenirea i nlturarea unor astfel de situaii, prin Regulamentul de funcionare.

11.8.2 Masuri privind efectele asupra AERULUI Prin natura construciei, centrala electro-solar nu reprezint o surs de poluare a aerului 11.8.3 Masuri privind efectele asupra SOLULUI Msurile de prevenire si diminuare a polurii solului i a apelor subterane care vor fi prevazute prin proiect: mprejmuirea perimetrului zonei de protecie sanitar pentru Gospodaria de apa, cu garduri cu stalpi de beton si plas de srm;

Reeaua de canalizare va fi etans, urmnd a fi verificat periodic, conform regulamentului de funcionare-exploatare; Deeurile vor fi depozitate controlat, n funcie de tipul acestora, pe suprafee betonate, pn la evacuare; Drumurile tehnice ce se vor face in incinta centralei vor avea structura de macadam.

11.8.4 Masuri privind efectele asupra SUBSOLUI Avand in vedere ca sursele de poluare pentru subsol si efectele semnificative asupra subsolului sunt identice cu cele corespunzatoare apelor subterane, masurile propuse privind efectele adverse asupra subsolului se regasesc la capitolul respectiv (8.1). 11.8.5 Masuri privind efectele asupra BIODIVERSITATII In perioada de santier Msurile de protecie a florei i faunei pentru perioada de construcie trebuie luate din faza de proiectare i organizare a lucrrilor, astfel: - Suprafaa de teren ocupat temporar n perioada de construcie trebuie limitat judicios la strictul necesar; Pentru evitarea accidentelor n care, pe lng oameni pot fi implicate i animale, constructorul va prevedea bariere fizice care s opreasc accesul n locuri periculoase sau expuse; Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate din cauza zgomotului produs de utilaje, pe perioada executiei se pot monta panouri fonoabsorbante; In cazul acestei investitii nu se pune aceasta problema deoarece zgomotul de fond din zona este mult mai mare din cauza statiei de pompare a ANIF care este amplasata la o distanta de 50 m;. Traficul de antier i funcionarea utilajelor se vor limita la traseele i programul de lucru specificat; Pe parcursul desfurrii lucrrilor de antier se vor folosi doar utilaje i echipamente ce au normele de zgomot i poluare MINIM Euro 4 iar perioada zilnic de lucru n antier nu va depete niciodat 12 ore; Se va evita depozitarea necontrolat a excedentului de pamant ce rezult n urma lucrrilor de sapatura, respectndu-se cu strictee depozitarea n locurile stabilite de autoritile locale pentru protecia mediului, in spatii puse la dispozitie de Administratia Publica Locala.

In perioada de operare/functionare tiut fiind faptul c, la centralele electrice clasice, pentru obinerea a 1MWh se elibereaz n atmosfer 1 ton de CO2, rezult c centrala solaro-electric propus n acest proiect va stopa emisia anual n atmosfer a 2.000 tone de CO2.

Prin sistemele tehnologice alese, n incinta centralei electro-solare, ntre aleile de macadam dintre captatorii paraboloidali i sub acetia, vegetaia (mai puin puieii de copaci, care vor fi resdii n alt locaie) va fi lsat s creasc liber. Deoarece n timpul fucionrii centralei lumina reflectat de oglinzi spre celulele solare nu este niciodata reflectat napoi spre mediu, captatorii solari paraboloidali nu prezint niciun pericol pentru psri. Pentru protecia florei i faunei din zona, n perioada de exploatare o atenie deosebit se va acorda lucrrilor de ntreinere, respectiv curenia in zona amplasamentului, pentru a nu genera vectori de boal pentru animale sau a stnjeni dezvoltarea normal a vegetaiei. Am considerat ca a fost necesar sa prezentam detaliat starea actuala a zonei protejate recunoscuta legal prin Ord. 1964/2007 (pentru SCI) si HG 1284/2007 (pentru SPA) pentru a scoate in evidenta faptul ca se estimeaza ca realizarea acestei centrale solare nu va avea decat un posibil impact direct negativ pe termen scurt, doar pe perioada existentei santierului. Prin masurile impuse la faza de proiect si organizare de santier, prezentate la Capitolul 8, acest impact este eliminat. In concluzie, lund n considerare sursele de poluare i emisiile de poluani care pot sa apara n perioada de functionare, adica prin punerea in functiune a acestei investitii, se poate observa ca fauna i vegetaia din zon este mai afectata de existena in sine a activitatilor economice a locuitorilor din comuna si a turistilor care strabat zona, dect de exploatarea acestei investitii. 11.8.6 Masuri privind efectele asupra PEISAJULUI Prevederi in proiect pentru diminuarea impactului asupra peisajului Pentru reducerea impactului determinat de elementele mentionate ca negative asupra peisajului, proiectul a prevazut urmatoarele solutii: - cladirile vor fi prevazute cu finisaje exterioare adecvate unei incadrari firesti in peisaj; 11.8.7 Masuri privind efectele radiatiilor Nu este cazul, nu exista surse de radiatii. 11.8.8 Masuri privind efectele asupra asezarilor umane si sanatatii populatiei Prevederi pentru reducerea impactului negativ asupra mediului social si economic Prevederi privind ocuparea fortei de munca. In perioada de exploatare a centralei, necesarul de personal va fi de aproximativ 6 persoane (2 persoane cu studii superioare) Din situaia prezentat in cadrul raport de mediu reiese ca activitatea desfurat n cadrul obiectivului nu necesit msuri speciale de protecie a factorului uman, a aezrilor umane si de interes public.

11. 9 MOTIVELE CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE. EVALUAREA ALTERNATIVELOR

11.9.1 Analiza comparativa a solutiilor propuse Solutia tehnica s-a stabilit in urma analizarii a sase scenarii de implementare a unei centrale solare n locaia dat, cunoscndu-se urmtoarele date de intrare: 1. Coordonate geografice: - 43o5047,97 latitudine nordic; - 25o5455,30 longitudine estic; - altitudine minim: +16m; - altitudine maxim: +19m. 2. Necesar energetic anual: 2GWh 3. Radiaie solar medie pentru o suprafa fix orizontal: 3,621kWh/m2/zi 4. Radiaie solar medie pentru o suprafa mobil, perpendicular pe Soare: 4,104 kWh/m2/zi 5. Pierderi n sistem admisibile: 10% Au fost ntocmite dou grupe de scenarii, corespunztor principiilor de generare a energiei electrice, respectiv centrale electrice cu panouri fotovoltaice i centrale electrice termice. Astfel, primele patru scenarii tehnico-economice au la baz doar soluiile pe panouri fotovoltaice clasice sau cu concentrare i fost ntocmite astfel: - Scenariu A: Se utilizeaz panouri fotovoltaice clasice (PV), avnd fiecare o putere de 220W i un randament mediu de 17% (respectiv 170W/m2). Panourile sunt fixe, orientate spre Sud, la o nclinaie optim de 34o. - Scenariul B: Se utilizeaz aceleai panouri ca la scenariul A dar de aceast dat acestea sunt montate pe heliostate cu dou axe. - Scenariul C: Se utilizeaz panouri solare cu concentrare (CPV), cu un randament mediu de 24%, montate pe heliostate cu dou axe. - Scenariul D: Se utilizeaz concentratoare paraboloidale fotovoltaice cu celule solare tip PV (P-CPV); in urma unei analizei tehnicoeconomice aceasta este solutia aleasa.. Urmtoarele dou scenarii au la baz doar soluii termice i au fost ntocmite astfel: - Scenariul E: Se utilizeaz concentratoare solare parabolidale (CSP) tip EuroTrough de 545m2 fiecare. - Scenariul F: Se utilizeaz concentrator solar tip turn (CST) Fiecare scenariu a fost analizat prin prisma urmtoarelor criterii: - Pre de investiie; - Costuri exploatare i mentenan; - Costuri RK dupa depirea duratei de via; - Scalabilitate tehnologic; - Suprafa utilizat teren; - Randament- capacity factor;

Beneficii conexe; Gradul de integrare al tipului de tehnologie la condiiile ampalsamentului. Exprimarea costurilor s-a facut prin ponderare la condiiile specifice Romniei. Prezentarea acestor scenarii s-a facut in Studiul de fezabilitate si se regasesc in Raportul de mediu.

11. 9.2 Situatia neimplementarii planului propus (Alternativa 0) In cazul nerealizarii centralei solaro-electrica vor rezulta o serie de inconveniente care vor avea un impact negativ asupra starii actuale a mediului (atmosfera va fi poluata in continuare cu emisii de CO2 de 2000 tone/an) si asupra cheltuielilor CP Giurgiu pentru plata energiei electrice necesara consumului propriu al institutiilor aflate in subordine. Necesitatea realizarii acestei centrale rezulta din cerintele de: 4. Producere a energiei electrice necesar consumului propriu al instituiei Consiliului Judetean Giurgiu; 5. Valorificare a potenialului solar al Romniei, innd cont de caracteristicile geografice, demografice i sociale specifice Romniei; 6. Alinierea la politica asumat de Romania prin angajamentele internaionale privind reducerea emisiilor de CO2. Aceasta central va reduce emisiile de CO2 cu 2000 tone/an. Proiectul propus rspunde astfel obiectivelor i prioritilor documentelor programatice elaborate pe plan mondial i naional referitoare la problemele stringente cu care se confrunt omenirea n prezent, privitoare la reducerea rezervelor de combustibili fosili, poluare global, etc. Proiectul prezint deci importan deosebit att pe plan local, prin diminuarea pn la anulare a cheltuielilor CJ Giurgiu pe curentul electric consumat de instituiile aflate n subordine, ct i pe plan naional prin construirea primei centrale solaro-electrice din Romnia, ceea ce nseamn un pas extrem de important fcut pe direcia reducerii masive a polurii cu noxe. Punctul nevralgic al acestui proiect este faptual ca amplasamentul este situat concomitent: In interiorul zonei naturale protejate - sit Natura 2000 - ROSPA0108 Vedea Dunare (22874,4ha dezvoltat pe judetele Teleorman si Giurgiu), conform HG 1284/2007 (pentru SPA); In vecinatatea perimetrului de protectie al sitului Natura 2000 - ROSCI0088 Gura Vedei Saica Slobozia, conform ord. 1964/2007 (pentru SCI).

Se reaminteste ca avand in vedere documentatiile si legislatia care au stat la baza evaluarii impactului potential al acestei investitii se poate estima doar un posibil impact direct negativ pe termen scurt (pe perioada existentei santierului), asupra speciilor de flora si fauna specifice din aceasta zona. Prin masurile impuse la faza de proiect si organizare de santier, prezentate la Capitolul 8, acest impact poate fi eliminat. Tinand cont de aceasta concluzie, pentru aprobarea acestui proiect, se poate face apel/referire la OUG 57/2007, Art. 28, pct 3, 4 si 5. Considerentul invocat din ratiuni de ordin social este faptul ca aceasta investitie a CJ Giurgiu este o investitie de interes public. 11.10 MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUZ-lui Din momentul inceperii activitatii, noua investitie va face obiectul unei supravegheri si unui control complex pentru decelarea si urmarirea efectelor asupra mediului si sanatatii. Supravegherea se va face prin doua tipuri de actiuni: Supraveghere din partea autoritatilor abilitate si cu atributii de control precum: - organismele administratiei locale la nivel de judet si municipiul Giurgiu; autoritatile centrale si locale de protectia mediului; - filiala locala a Administratiei Nationale Apele Romane, - autoritatile locale de sanatate publica; - alte autoritati (ex. pentru protectia muncii, pompieri etc.).

Automonitoring efectuat de operatorul centralei care are urmatoarele componente: - monitoringul emisiilor si calitatii factorilor de mediu; - monitoringul tehnologic/monitoringul variabilelor de proces.

11.10.1 Monitorizarea emisiilor Datorit faptului c o central electro-solar de tip fotovoltaic nu se constituie ca un factor poluator pentru mediu, nu sunt necesare msuri speciale de monitorizare i supraveghere a calitii factorilor de mediu. 11.10.2 Monitorizarea variabilelor de proces / Monitorizare tehnologica Monitoringul tehnologic este o actiune distincta si va avea ca scop verificarea continua a starii si functionarii centralei. Centrul de control, comanda si securitate prin care se face monitorizarea, sunt prezentate in proiectul tehnic. CONCLUZII Apreciem c funcionarea acestei centrale solaro-electrice, datorit modului de proiectare, al materialelor i echipamentelor care se vor utiliza la realizarea sa, prezint un risc nesemnificativ pentru mediul nconjurtor i sntatea uman.

Se reaminteste c la centralele electrice clasice, pentru obinerea a 1MWh se elibereaz n atmosfer 1 ton de CO2, rezult deci c centrala solaro-electric propus n acest proiect va stopa emisia anual n atmosfer a 2.000 tone de CO2. Acesta reducere de emisie in atmosfer de CO2 poate fi considerata un impact pozitiv.