Tratatul de la Nisa

Cuprins

1. Evoluia instituiilor n cursul procesului de extindere 2. Reforma instituional

2.1 Parlamentul european 2.2 Consiliul Uniunii Europene 2.3 Comisia european 2.4 istemul !urisdicional al Uniunii 2."Curtea de conturi 2.# $anca central european %$CE& 'i $anca european de (nvestiii %$E(& 2.) Comitetul Economic 'i ocial 2.*. Comitetul Re+iunilor

3. ,-ordarea economic

1. Evoluia instituiilor n cursul procesului de extindere

.ratatul de la /isa este re0ultatul activitii la-orioase a Conferinei (nter+uvernamentale a Uniunii Europene1 ce s2a desf'urat pe parcursul anului 23331 finali0ate de Consiliul European n 0ilele de 4211 decem-rie 2333. 5-iectivul .ratatului de la /isa1 considerat indispensa-il viitoarei extinderi1 este s conin prevederi pentru a asi+ura o -un activitate instituional n momentul c6nd Uniunea va avea aproape 33 de mem-ri1 nscriindu2se deci n vi0iunea unei reforme instituionale ale crei trei axe principale sunt7 componena 'i modul de funcionare al instituiilor europene1 procedura de deci0ie din cadrul Consiliului de 8ini'tri 'i consolidarea cooperrii ntre instituii. , fost semnat de 'efii de stat 'i de +uvern ai statelor mem-re UE la 11 decem-rie 23331 n cadrul Consiliului European de la /isa %9rana& 'i a intrat n vi+oare dup nc:eierea procesului de ratificare. Cele mai importante modificri7 ;eci0iile se iau prin ntrunirea ma!oritii calificate %se renunt la unanimitate& e introduce ma!oritatea du-l1 care cere1 pe l6n+ ma!oritatea calificat1 ma!oritatea statelor mem-re %pe principiul c fiecare stat ar avea un vot&. ,ceast formul tre-uia s intre n vi+oare la 1 ianuarie 233"1 ns data a fost modificat prin .ratatul de aderare 2333 pentru 1 noiem-rie 2334.

Compo0iia 'i funcionarea or+anelor europene a fost modificat foarte puin din anii 14"31 de'i numrul de state mem-re a crescut de la # la nceput p6na la 1" 'i Uniunea European are ast0i mai multe atri-uii dec6t la nceputurile inte+rrii europene. 5 extindere a Uniunii Europene cu p6n la 12 state fr adaptarea instituiilor acesteia ar fi trimis Uniunea n colaps. <ntr2o uniune de 2)1 cu re+ulile de p6n atunci1 Comisia European ar fi avut 33 de mem-ri1 numrul mem-rilor Parlamentului European ar fi dep'it cifra de *331 iar procesul de luare a deci0iilor ar fi fost astfel puternic ncetinit. ;up nc:eierea procesului de ratificare pentru noua constituie european1 aceasta din urma va nlocui .ratatul de la /isa. Procesul de ratificare a fost ns -locat datorit re0ultatelor ne+ative ale referendumurilor din 9rana 'i 5landa. <n prima parte a .ratatului sunt cuprinse modificrile fundamentale1 prima dintre ele vi06nd msurile 'i modalitatea de adoptare a acestor msuri n ca0ul n care s2ar constata c exist din partea unui stat mem-ru nclcri +rave ale .ratatului Uniunii. Preci0rile de mai sus s2au impus pornind de la experiena austriac1 c6nd Uniunea nu avea o -a0 !uridical formal pentru a condamna victoria 'i includerea n +uvernul austriac a unor fore politice de extrem dreapta. Un alt domeniu delicat pe care l2a luat n considerare .ratatul de la /isa1 e cel referitor la politica extern 'i de aprare comun. Pornind de la posi-ilitatea ela-orrii pro+resive a unei politici de aprare comun1 noul articol 1) al .ratatului de -a0 preci0ea0 relaia dintre politica de aprare a Uniunii 'i specificitaile politicilor de aprare a unor state1 respect6nd an+a!amentele statelor mem-re fa de /,.5. .ratatul preci0ea0 =str6nsa cooperare n domeniul !uridic ntre autoritile competente ale statelor mem-re1 inclusiv cooperarea n cadrul Cooperrii >uridice Europene %Euro!ust&=1 ceea ce va facilita accelerarea cooperr1ii ntre ministerele competente 'i autoritile !uridice n statele mem-re.
1

:ttp7??@@@.europainfo.ro?uniuneaeuropeana?tratatele2uniunii2europene?tratatulAnisa.:tml

<n partea a doua 1 =Prevederi finale 'i tran0itori=1 se specific faptul c .ratatul se nc:eie pe o perioad nelimitat 'i intr n vi+oare n prima 0i a celei de2a doua luni care urmea0 depunerii instrumentului de ratificare de ctre ultimul stat semnatar care ndepline'te aceast formalitate. .ratatului i sunt anexate patru protocoale referitoare la extinderea U.E.1 statutul Curii de >ustiie1 consecinele financiare ale expirrii .ratatului CEC5 %23321 la "3 de ani de la nfiinare&1 coninutul articolului #) de instituire a Comunitii Europene. Ba Consiliul de la /isa s2a fixat ca o-iectiv transformarea rapid a U.E. ntr2o for operaional. 5 deci0ie n acest sens va fi luat de Consiliul European c6t mai cur6nd posi-il n cursul anului 2331 'i cel mai t6r0iu de Consiliul European de la $ruxelles. ,ceast deci0ie nu ine cont de ratificarea pre0entului .ratat. ,ici +sim exprimat intenia U.E. de a avea o for militar inte+rat capa-il de aciuni concrete. Cooperrile intensificate respect7 principiile1 o-iectivele1 orientrile +enerale 'i coerena PE C 'i deci0iile luate n acest sensC competenele Comunitii EuropeneC coerena ntre ansam-lul politicilor Uniunii 'i aciunea sa exterioar.

2. Reforma instituional
Cea mai important reform a noului .ratat este cea referitoare la instituii. Pentru a contri-ui la flexi-ilitatea procesului de deci0ie1 Consiliul de 8ini'tri are la dispo0iie trei proceduri7 unanimitate1 ma!oritate calificat 'i ma!oritate simpl pentru deci0iile de procedur. Ratificarea .ratatului de la /isa va extinde aplicarea ma!oritii calificate la nc 33 de dispo0iii1 +uvernate p6n atunci de re+ula unanimitii. Pe viitor1 ma!oritatea calificat va fi definit n funcie de ade0iunile necesare. ;eci0ia ins tre-uie s se -ucure de votul favora-il al tuturor statelor mem-re.

2.1 Parlamentul european

Potrivit noului articol 1*4 al.2 din tratat numrul maxim al deputailor europeni va a!un+e la )321 cu toate c .ratatul de la ,msterdam a sta-ilit acest numr la )33. 2 5 nou repartiie a locurilor n Parlament a intrat n vi+oare la 1 ianuarie 23341 cu diminuarea numrului de locuri ai mem-rilor actuali de la #2# la "3"1 astfel nc6t numrul total al deputailor europeni s nu dep'easc )32 de mem-ri. Pro-lema va fi reluat c6nd vor avea loc conferinele de aderare.3 ,stfel cu excepia Buxem-ur+ului1 Dermania este sin+urul stat care2'i va menine numrul de deputai1 9rana 1 Re+atul Unit 'i (talia vor pierde fiecare c6te 1" deputai. $el+ia 'i Portu+alia vor primi c6te 22 de locuri iar Un+aria 'i Repu-lica Ce: vor fi repre0entate doar de 23 de deputai. Reparti0area numrului de deputai s2a fcut dup ce fiecrui stat a fost acordat c6te un procent 'i apoi sEa sta-ilit un anumit procent confirm6nd astfel ipote0a doctrinarilor 'i a cercettorilor potrivit creia reparti0area locurilor a servit ca mi!loc de sc:im- pentru a ec:ili-ra noua confi+uraie a Consiliului1 fr ca ponderea demo+rafic s fie un factor determinant.4

2 3

,. 9uerea ;rept Comunitar european.Partea Deneral ed. ,ll $ecF 2333 p.43 ,. 9uerea ;rept Comunitar european.Partea Deneral ed. ,ll $ecF 2333 p 44 4 ;umitru 8iron G Economia Uniunii Europene1 $ucuresti 233#1 ed. Buceafarul

tate mem-re Dermania Re+atul Unit 9rana (talia pania Polonia Rom6nia 5landa Drecia Repu-lica Ce: $el+ia Un+aria Portu+alia uedia $ul+aria ,ustria lovacia ;anemarca 9inlanda (rlanda Bituania Betonia lovenia Estonia Cipru Buxem-ur+ 8alta .5.,B

Bocuri n P.E. 44 )2 )2 )2 "3 "3 33 2" 22 23 22 23 22 1* 1) 1) 13 13 13 12 12 * ) # # # " )32

2.2 Consiliul Uniunii Europene

;in 1 ianuarie 233"1 s2a adoptat sistemul de luare a deci0iei cu ma!oritatea calificat dac sunt reunite dou condiii7 deci0ia reune'te un numr de voturi minime %pra+ul ma!oritii calificate care acum1 repre0int cel puin #2H din populaia total a Uniunii1 dar care pentru 2) de state va fi de )3141H& 'i totodat1 tre-uie s fie repre0entat ma!oritatea statelor mem-re. <n cadrul Consiliului vor exista un numr total de 34" de voturi1 deli-errile fiind vala-ile dac vor fi o-inute cel puin 1#4 de voturi favora-ile. <n celelalte ca0uri1 deli-errile sunt vala-ile numai dac ntrunesc cel puin 1#4 de voturi care s exprime voturi favora-il a cel puin 2?3 din numrul mem-rilor." Conform .ratatului1 n le+tur cu 33 de articole din .ratat se vor lua deci0ii cu ma!oritate calificat#pentru a nu exista pericolul -locrii deci0iilor prin re+ula unanimitii. Ca urmare a ne+ocierile de aderare pra+ul ma!oritii calificate ntr2o Uniune cu 2) de mem-rii va fi de 2"* de voturi din 34". .otodat pra+ul ma!oritii calificate 'i numrul voturilor minoritii de -loca! va cre'te de la ** la 41 de voturi.
" #

,.9uerea ;rept Comunitar european.Partea Deneral ed. ,ll $ecF 2333 p. 4" .ratatul de la /isa G ed. ,ll $acF1 2332

Pe scurt1 ntr2o Uniune cu 2) de mem-rii situaia va fi urmtoarea7 Ia fi meninut e+alitatea ntre statele mari la 24 de voturi1 pania mpreun cu Polonia vor deine statutul intermediar de 2) de voturi C 3 state mari nu vor mai putea -loca procesul deci0ional C du-la ma!oritate poate fi completat1 la cererea unui stat mem-ru1 cu o ma!oritate consolidat %#2H& din populaia total a Uniunii.) ,stfel un acord nu poate fi nc:eiat fr acceptul a 14 state din cele 2) preconi0ate a fi mem-re ale Uniunii1 iar o deci0ie va putea fi luat doar dac 14 state au votat n favoarea ei sau repre0int cel puin #2H din populaia Uniunii*.

2.3 Comisia european

Prin tratat au fost aduse modificri importante at6t su- aspectul desemnrii 'i componena Comisiei c6t 'i su- aspectul funcionrii sale. ,stfel1 noile aderri implic o sporire a numrului comisarilor pe deoparte iar pe de alt parte -una funcionare a acesteia presupune meninerea unui numr redus de comisari. Prin .ratatul de la /isa numrul comisarilor a fost limitat la 2)1 iar cetenia acestora va fi determinat potrivit principiului rotaiei. Procedura de numire s2a modificat astfel7 dup apro-area Parlamentului1 Consiliu desemnea01 cu ma!oritate calificat1 Pre'edintele 'i1 de comun acord cu acesta1 pe ceilali mem-ri propu'i de fiecare stat mem-ru. e remarc astfel o cre'tere a puterilor pre'edintelui1 care distri-uie portofoliile 'i poate remania responsa-ilitile n timpul mandatului. ;easemenea1 Pre'edintele nume'te1 dup apro-area cole+iului1 pe vicepre'edinii Comisiei 'i1 tot cu apro-area cole+iului1 va putea cere demisia unui mem-ru.

2.4 istemul !urisdicional al Uniunii

Reforma adus Curii de >ustiie a UE %C>UE& este esenial.Conferina inter+uvernamental a introdus sc:im-ri importante care au adus o mai mare suplee n adaptarea sistemului !urisdicional n reparti0area competenelor ntre Curtea de >ustiie 'i .ri-unalul de prim instan %.P(&. 2au sta-ilit 7 nfiinarea Camerelor >urisdicionale a!uttoare pe ln+ .P(. reparti0area competenelor ntre Curte 'i .P( componena 'i funcionarea celor dou instane. <nfiinarea Camerelor >urisdicionale a!uttoare pe ln+ .P(. Potrivit noului articol 223 al 2 din.ratat1 rolul acestor camere este de a exercita competenele !urisdicionale prev0ute de .ratat cu scopul de a de+reva .P( de anumite cau0e fapt ce va contri-ui la celeritatea procedurilor !udiciare. ;eci0iile camerelor pot fi atacate n faa .P( fie cu appel care vi0ea0 pro-leme de fapt 'i de drept fie cu recurs limitat la pro-lemele de drept. Potrivit art 22" par.2 n mod excepional deci0iile .P( pot face o-iectul unei reexaminri din partea C>UE n ca0ul n care exist un risc serios de a se aduce atin+erii unitii sau coerenei dreptului comunitar. ,rticolul #2 din noul statut al C>UE prevede c avocatul +eneral propune Curii reexaminarea deci0iei .P(. C>UE va decide n termen de o lun asupra reexaminrii deci0iei. Reparti0area competenelor ntre Curte 'i .P(. .ri-unalul are competen ordinar pentru recursurile directe Jn anulare %art.233 CE&1 n caren %art.232 CE&1 n rspundereK 'i alte cate+orii desemnate de statut. C>CE rm6ne s
) *

,.9uerea ;rept Comunitar european.Partea Deneral ed. ,ll $ecF 2333 p 4# ,.9uerea (nstituiile Uniunii Europene ed. Universul >uridic 2332 p 233

asi+ure respectarea c:estiunilor eseniale pentru ordinea comunitar 'i uniformitatea !urisprudenei prin rspunsuri la ntre-ri pre!udiciale din partea !urisdiciilor naionale. Recursul n anulare repre0int posi-ilitatea oferit statelor1 instituiilor comunitare1 persoanelor fi0ice 'i !uridice de a ataca n faa C>CE un act o-li+atoriu emis de Consiliu 'i Comisie 'i a o-ine anularea acestuia. Recursul n caren constituie tot o posi-ilitate oferit statelor1 instituiilor comunitare1 persoanelor fi0ice sau !uridice de a ataca n anumite condiii1 refu0ul Comisiei sau Consiliului de a decide n materii n care aceste instituii comunitare au1 prin tratate1 o-li+aia de a lua o anumit msur. <n sf6r'it1 recursul n rspundere este desc:is persoanelor interesate n repararea pa+u-elor intervenite dintr2o culp delictual sau contractual a comunitilor. Consiliul1 statu6nd n unanimitate1 va putea atri-ui C>CE competena de a crea camere !urisdicionale pentru a !udeca recursuri n materie specific %art.224 -is CE 2 proprietate intelectual1 n privina noului -revet comunitar sau exist un proiect pentru liti+ii n materie de personal art. 23# CE&. ;eci0iile date vor putea fi sancionate prin recursuri = n casaie= n faa .ri-unalului de Prim (nstan. Pentru a se +aranta repre0entativitatea tuturor statelor mem-re s2a sta-ilit ca oricare ar fi numrul statelor mem-re1 Cutrea s fie format dintr2un !udector din fiecare statiar numrul avocailor +enerali s rm6n nesc:im-at. .ri-unalul va numra tot cel puin un !udector din fiecare stat mem-ru. ,rticolul 4* din tatut menine numrul la 1".4

2."Curtea de conturi
e prevede explicit pre0ena unui naional din fiecare stat mem-ru care va ndeplini un mandat de # ani. 8em-rii sunt numii de ctre Consiliu care va decide cu ma!oritate calificat. Exist posi-ilitatea de a crea alte camere pentru a da avi0e1 rapoarte. ;easemenea .ratatul prevede m-untirea cola-orrii cu instituiile naionale similare prin constituirea de ctre pre'edintele Curii de conturi a unui comitet de le+tur cu cei care sunt conductori ai instituiilor naionale corespun0toare.13

2.#$anca central european %$CE& 'i $anca european de (nvestiii %$E(&

.ratatul de la /isa nu modific compunerea Consiliului de +uvernatori a $CE %compus din mem-rii ;irectoratului 'i +uvernatorii -ncilor centrale naionale&1 dar creea0 posi-ilitatea de a modifica re+uli relative la luarea deci0iilor1 printr2o deci0ie cu unanimitate a Consiliului1 n timp ce pentru $E(1 .ratatul de la /isa prevede 'i posi-ilitatea de a modifica compunerea consiliului de administraie. e prevede trecerea la ma!oritate calificat n cadrul procedurii de codeci0ie pentru repre0entarea Comunitii europene la nivel internaional n domeniul UE8i %art. 1111 para+raf 4 CE& 'i pentru adoptarea msurilor necesare pentru introducerea Euro %art. 1231 para+raf 4 CE&.

2.) Comitetul Economic 'i ocial

4 13

,.9uerea ;rept Comunitar european.Partea Deneral ed. ,ll $ecF 2333 p 4* (storia si Evolutia Uniunii Europene1 Universitatea L .E9,/ CEB 8,RE= uceava1 prof. D:ior+:i Prisacaru

Consacrat prin noul art.144.UE1 a fost creat de Consiliu n aplicarea conclu0iilor Consiliului European de la Bisa-ona pentru a servi ca for de cercetare a intereselor partenerilor economici 'i sociali la nivelul Uniunii. /umrul mem-rilor acestui for este de 344. tate mem-re 8em-ri Dermania 24 Re+atul Unit 24 9rana 24 (talia 24 pania 21 Polonia 21 Rom6nia 1" 5landa 12 Drecia 12 Repu-lica Ce: 12 $el+ia 12 Un+aria 12 Portu+alia 12 uedia 12 $ul+aria 12 ,ustria 12 lovacia 4 ;anemarca 4 9inlanda 4 (rlanda 4 Bituania 4 Betonia ) lovenia ) Estonia ) Cipru # Buxem-ur+ # 8alta " .5.,B 344

2.*. Comitetul Re+iunilor

/outatea adus la /isa const n aceea c pentru a reali0a o mai -un le+tur ntre Comitet 'i colectivitile pe care le repre0int1 este necesar ca mem-rii si s ai- un mandat politic efectiv. Curtea de >ustiie a Comunitilor Europene %C>CE& dup reforma propus la /isa7 modificrile referitoare la or+ani0are MCurtea de >ustiie 'i .ri-unalul de Prim (nstan1 fiecare n cadrul !urisdiciei proprii1 asi+ur respectarea le+ii n interpretarea 'i aplicarea pre0entului .ratat= %art. 223 n noua redactare propus n art. 2 din .ratatul de la /isa&. Curtea de >ustiie era compus1 p6n la ultima extindere a Uniunii Europene1 din 1" !udectori 'i 4 avocai +enerali.11 .ratatul de la /isa a optat1 n redactarea ce nlocuie'te vec:iul text al articolului 2221 pentru un numr de numai opt avocai +enerali1 care asist Curtea de >ustiie1 cu posi-ilitatea de a mri numrul lor la cererea expres a Curii 'i cu votul unanim al mem-rilor Consiliului.
11

:ttp7??@@@.studentie.ro?referate?tratatul2de2la2nisaAi4#Ac4*4A*4#4*.:tml

3. ,-ordarea economica

5 anali0a din perspectiva economica a .ratatului de la /isa scoate in evidenta faptul ca1 in ciuda aspectelor preponderent politice si institutionale1 el este1 in e+ala masura un instrument al continuarii si intaririi inte+rarii economice. Pentru ca in noile conditii1 UE sa poata functiona eficient la parametrii ceruti de cresterea concurentei pe piata mondiala si pentru a2si putea mentine rolul de pol de putere in cadrul acesteia1 a fost nevoie de o revi0uire a tratatelor anterioare1 prin ela-orarea unui act normativ care sa corespunda noilor conditii. ,cesta a fost .ratatul de la /isa1 a carui aparitie a fost dictata de starea de fapt a UE. ,stfel1 prin art. 43 %e& se fac referiri la modificarile care pot sa intervina in cadrul pietei interne unice ca urmare a cresterii cooperarii dintre statele mem-re. Cresterea cooperarii e va0uta1 prin prisma aceluiasi articol1 drept o intensificare a relatiilor intre toate statele mem-reC in acest mod ea se poate transforma intr2o -ariera sau un element de discriminare in comertul dintre statele mem-re si poate determina deteriorarea mediului concurential format in timp.12 ,rt. 1* din acelasi .ratat aduce unele preci0ari cu privire la li-era circulatie a fortei de munca si a capitalului1 iar art. 133 stipulea0a principalele masuri si a!utoare financiare care pot fi oferite unui stat comunitar in ca0ul in care acesta se afla intr2o situatie economica nefavora-ila1 +enerata de cau0e care nu pot fi controlate. Un spatiu important din aceasta parte a tratatului se ocupa de modificarile care intervin in procesul de deci0ie cu privire la repre0entarea1 in plan international1 a Uniunii1 in pro-lemele economice si monetare. Prevederile dedicate politicii comerciale le completea0a pe cele le+ate de introducerea monedei unice si de intarirea puterii de piata a acesteia. Partea din .ratat dedicata Politicii Comerciale Comune aduce nou faptul ca1 spre deose-ire de tratatele anterioare1 in care accentul a fost pus pe re+lementarea tran0actiilor cu -unuri tan+i-ile si intr2o mai mica masura pe servicii1 in noul tratat1 politicile comerciale Mtraditionale= sunt completate de principiul uniformi0arii tratamentului comercial le+at de drepturile de proprietate intelectuala1 comertul cu servicii audio2vi0uale si educationale sau privind securitatea sociala si sanatatea.

12

:ttp7??@@@.scri-d.com?fullscreen?2431)332NaccessAFeOPFeO21"1*-o+ppem#!*+uO4d*

$($B(5DR,9(E

;umitru 8iron G Economia Uniunii Europene1 $ucuresti 233#1 ed. Buceafarul .ratatul de la /isa G ed. ,ll $acF1 2332 (storia si Evolutia Uniunii Europene1 Universitatea L .E9,/ CEB 8,RE= uceava1 prof. D:ior+:i Prisacaru ,. 9uerea ;rept Comunitar european. Partea Deneral Ed. ,ll $ecF 2333 ,. 9uerea (nstituiile Uniunii Europene Ed. Universul >uridic 2332 :ttp7??@@@.europainfo.ro?uniuneaeuropeana?tratatele2uniunii europene?tratatulAnisa.:tml :ttp7??@@@.scri-d.com?fullscreen?2431)332NaccessAFeOPFeO21"1*-o+ppem#!*+uO4d* :ttp7??@@@.studentie.ro?referate?tratatul2de2la2nisaAi4#Ac4*4A*4#4*.:tml