1.

Asemanarile si deosebirile culturilor Greciei si Romei antice Valorile comune pentru Grecia si Roma sunt: Ideia unitatii comunitatii civile bazate pe legatura strinsa dintre bunurile si interesele unei personalitati si a colectivului unde datoria fiecarui cetatean consta in a sluji acestei comunitati. Ideia puterii supreme a poporului care ridica orasul antic la inaltimi inaccesibile in comparative cu alte state in acre conducea monarhul.ideia libertatii si indipendentei cit a oraselor asa si a cetatenilor,ideia unitatii comunitatii civile cu zei si eroi . De la bun inceput Roma ducea permanent razboaie cu vecinii sai ceia ce a determinat dezvoltarea politica,modul de viata si istoria.Daca Grecii formau mituri despre zeii si eroi atunci la romani in centrul atentiei era poporul care lupta pentru prosperitatea imperiului,zeii dupa parerea romanilor doar ii ajutau sa biruie ..Dreptul Roman a devenit drept model pentru viitorii creatori de legi a stat la baza codului lui apoleon si altor doc juridice din ep moderna si contemporana.!ivilizatia romana impreuna cu cea greaca au adus contributii importante in organizarea politica ,juridical ,militara,in arta,arhitectura,limbile europene,limbile romanice. ".Aportul Greciei antice in formarea civilizatiei europene #oporul Greciei $ntice a jucat un rol important in dezvoltarea ciivilizatiei europene,definind omul ca o creatie perfecta a naturii.Geniul grec #itagora afirma ca %&mul este masura tuturor timpurilor',deasemenei a dat nastere gindiri filosofice de care ne folosim si pina in prezent.. !ultura si civilizatia greaca atrecut prin ( perioade. 1.#erioada creto)miceniana * mil.III.sec+II i.e.n.!entrul culturii este insula !reta,unde sa format o cultura ".#erioada arhaica,sec +I * VI i.e.n.- * are loc procesul constituirii oraselor state si concentrarea puterii in miinele unui singur om ..#erioada clasica * ,sec V * IV i.e.n.- * perioada culturii si civilizatiei elene,ea nastere ceea ce mai tirziu a fost numit %miracolul grecesc'.ea avint democratia. (.#erioada post clasica ,sec IV * 1(/ i.e.n.- * e0pansiunea lui $le0andru macedon.Grecia devine dependenta de Imperiul roman din punct de vedere politic ..Aportul Romei antice la formarea civilizatiei europene !ultura Romei antice , sec. VIII a.12. i.e.n. * (1/ i.e.n.- a fost influentata de cultura elena si cea etrusca,cea etrusca fiind ce amai veche civilzatie de pe pen. $penina. !ultura romana s)a bazat in cea mai mare parte pe comunitatile cilice antice,iar modul ei de viata a determinat principalele valori materiale si spirituale,acestea fiind: Ideea unitatii comunitatii cilice bazate pa legatura strinsa dintre bunurile si interesele unei personalitati Idea puterii supreme a poporului,ieea libertatii si a independentei,a polisurilor si oraselor. Ideea unitatii comunitatii cilice cu zeii si eroii. 3videntiem . perioade' 1.#er.regalitatii * sec VIII * VI i.e.n. ".per.republicana sec V * II i.e.n. ..per.imperiala sec I i.e.n. * sec V (.Dreptul roman ca o importanta manifestare a culturii antice Dreptul roman se refer4 la un set de reguli, care au constituit sistemul roman juridic timp de 1. secole, 5ncep6nd cu fondarea Romei ,12. 5.7r.-, p6n4 la sf6r8itul domniei 5mp4ratului Justinian ,2/2 d.7r.-. !ele mai multe civiliza9ii din antichitate au fost conduse prin cutume sau prin hot4r6ri arbitrare date dup4 bunul plac al regilor 8i preo9ilor.:n prima jum4tate a secolului al V)lea 5.7r. are loc o revolt4 a plebeilor care considerau c4 8i ei aveau dreptul s4 cunoasc4 8i s4 interpreteze un cod de legi. Drept urmare, 58i face apari9ia Legea celor 12 table ,;e0 duodecim tabularum-, crea9ia unei comisii formate din 1< membrii ,decemvirii- ce a abordat toate domeniile de drept ;egile celor 1" table, cunoscut4 de to9i romanii pe de rost, sunt completate 5n timpul Republicii de legi emise de comi9ii, senat 8i magistra9i. :n timpul Imperiului dreptul este inspirat de edictele 5mp4ra9ilor, de instruc9iunile date func9ionarilor ,mandata-, din decrete punctuale 8i din r4spunsurile date de 5mp4rat la 5ntreb4rile particularilor 8i ale magistra9ilor ,rescripta-. ;a sf6r8itul secolului I d.7r., 5n perioada Imperiului, la Roma 58i disputau 5nt6ietatea dou4 8coli de drept, cea a Proculienilor ,creat4 de Proculus 8i Labeo- 8i cea a Sabinienilor ,creat4 de Capito 8i Sabinus :n secolul al VI)lea d.7r. 5mp4ratul Justinian ,2"1) 2/2- a angajat juri8ti pentru a face o compila9ie cuprinz4toare a legilor romane, din care a rezultat codul iustinian ,!ode0 Iustiniani-. 2. Particularitatile formarii culturii medievale in Europa Occidentala 3poca medievala cuprinde perioada de timp de la dezmembrarea Imp.Roman ,sec2- pina la aparitia protestantismului ,sec1(- 3ste divizata in doua etape: timpurie,sec2)=- clasica,1<)1(-. 3vul >ediu european este delimitat, oarecum nelalocul lui, de dou4 evenimente majore: 1. !4derea Imperiului Roman de $pus 5n anul (1/ d. 7r. ,5nceputul". Descoperirea continentului american

de c4tre !ristofor !olumb 5n 1(=" ,sf6r8itul3poca medieval4 are 5n centru un bun ) p4m6ntul. #rincipala activitate a economiei era agricultur4 iar posesia unui lot de p4m6nt asigura bog49ia sau hrana unei familii. Rela9ia vasal ) senior este capital4 pentru aceast4 perioad4 istoric4. $cumularea unor capitaluri sporite 5n secolele +V ) +VI duce la dec4derea treptat4 a importan9ei produselor agricole. !omer9ul 8i activit49ile bancare tind s4 creeze o nou4 categorie social4 ) burghezia. :n anul 1.(? 3uropa a fost lovit4 de ciuma neagr4 8i vestul 3uropei a fost 5n doliu. $rta medieval4 este dominat4 de dou4 stiluri: romanic 8i gotic. !astelele 8i catedralele r4mase de atunci sunt adev4rate opere arhitectonice. 3vul >ediu a fost plin de tragedii, de s4r4cie dar a fost o @trecere@ spre vremuri mai bune. /.Diferentele do matice si de cult a celor doua biserici romano!catolica si Greco!catolica "iserica Romano!Catolic# este Aiserica !atolic4 de rit latin.!onduc4torul Aisericii Romano)!atolice este episcopul Romei, #apa, care este urmaul Bf6ntului #etru Aiserica Romano)!atolica este nu numai denominatia crestina, ci si confesiunea cu cei mai multi aderenti din lume. 3ste cea mai timpurie Aiserica !restina, si se considera urmasa de drept a Aisericii $postolice, formata din Isus !ristos si apostolii sai. Caracteristici Aiserica se consider4 i se proclam4 ca fiind 5ns4rcinat4 de Isus !ristos pentru a ajuta credinciosul cretin s4 str4bat4 drumul spiritual c4tre Dumnezeu, tr4ind dragostea reciproc4 prin sacramente ,botez, mir, euharistie, poc4in4, maslul, preoie i c4s4torie-, prin intermediul c4rora credinciosul se va m6ntui. Aiserica !atolic4 consider4 c4 are misiunea de a elabora i propaga 5nv44tura cretin4, precum i aceea de a veghea asupra unit4ii credincioilor. Aiserica !atolic4 este format4 5ntr)o o structur4 piramidal4, destinat4 s4 menin4 unitatea tuturor cretinilor i respectarea dogmei oficiale a #apei de la Roma i a Vaticanului. "isericile catolice de rit bizantin, cunoscute sub numele de biserici @greco) catolice@, sunt bisericile r4s4ritene de rit bizantin Aisericile catolice de rit bizantin fac parte din categoria mai mare a bisericilor catolice de rit oriental. Denumirea @greco)catolic@ este folosit4 pentru a face distincia 5ntre @bizantinii unii@ ,C greco)catolici- i cei neunii, cunoscui ca @ortodoci@, @greco) orientali' etc.#oziia oficial4 a bisericilor catolic4 i ortodo04 5n ceea ce privete originea i viitorul bisericilor unite este sintetizat4 5n Documentul de la Aalamand, din care cit4m, 5n traducere: /. Bepararea Aisericilor &riental4 i &ccidental4 nu numai c4 nu a stins sentimentul de unitate dorit de Isus !ristos, dar deseori aceast4 situaie contrar4 naturii Aisericii a dat multora ocazia de a contientiza i mai tare necesitatea realiz4rii unirii, pentru a r4m6ne fideli poruncii dumnezeieti. ?.Stilul ar$itectural romano! latin%monumentele stilului Btilul arhitectonic romanic umit, ine0act, uneori : romano)bizantin sau latin, este cel dintai stil de arta propriu al $pusului medieval. 3l ia nastere in epoca lui !arol cel >are ,secolele VIII)I+-, cand se realizeaza in $pus o prima simbioza a resturilor vechii arte romane a bastinasilor romanizati ,galo)romani- cu cultura nationala a popoarelor germanice stabilite in $pus ,goti, alemani, franci, normanzi, anglo) sa0oni, germani etc.- si cu influente de origine orientala, aduse in $pus pe de o parte de maurii din Bpania, pe de alta de calugari, comercianti, pelerini, iar mai apoi ,de la 1<=/ inainte- de !ruciati care pun in contact cultura apuseana cu cea bizantina si araba. #erioada de formare a stilului o constituie secolele VIII)+ ,faza timpurie sau pre)romanica- D apogeul il atinge in secolele +I )+II ,perioada matura, sau romanicul dezvoltat-, iar in sec. +III incepe sa fie inlocuit ,mai intai in Erantade stilul gotic. !aracterele generale ale stilului se pot reduce la urmatoarele : a- ;ipsa de unitate in plan D planul bisericilor romanice este foarte variat b>aterialul de constructie este mai ales dInteriorul, precedat uneori de un narthe0 de mari proportii, e impartit ,ca si la basilici- in mai multe nave. e- $coperisul primelor biserici romanice e in sarpanta, adica cu scheletul de lemn sau metal g- Bculptura decorativa e intrebuintata mai mult decat in basilical si bizantin h$rcul rotund ,roman, in semicerc perfect- este utilizat in larga masura, atat ca element arhitectonic >onumente reprezentative Dintre bisericile romanice din epoca lui !arol cel >are ,faza preromanica-, cele mai multe au fost distruse de invazia normanzilor din secolele I+ si +. a- In Eranta ,patria stilului- : ) biserica abatiala ,principala- a manastirii Bf. Btefan ,Baint)3tienne- din !aen, in nordul Erantei ,sec. +I-. ) biserica otre)Dame du #ort din !lermont ,sec. +I- D c- In Germania, din epoca preromianica se mai pastreaza biserica B. !Friac la Gernrode, din timpul lui !arol cel >are &'Stilul ar$itectural otic $rhitectura gotic4 reprezint4 unul din stilurile arhitecturale asociate cu

catedralele, precum i cu alte biserici din aproape toat4 3uropa 5n timpul perioadei medievale, 5ncep6nd cu secolul al +II)lea i 5ncheind cu anii 12<<Dou4 dintre elementele caracteristice ale arhitecturii gotice sunt bolta 5n arc fr6nt, sau ogiva, care este de fapt o intersecie longitudinal4 a doua bolte clasice ale stilului romanic, i arcul de susinere al ogivei, aa numitul arc butant. Gn al treilea element definitoriu, care apare la multe cl4diri gotice, nefiind 5ns4 omniprezent, este rozeta, prezent4 at6t 5n basoreliefuri c6t i 5n alte forme ornamentale. Btilul gotic este o transformare a stilului romanic, ap4rut din necesitatea de da o alt4 dimensiune vertical4 cl4dirilor. :n $nglia, la 5nceputul secolului al 1=)lea, goticul cunoate o re)evaluare i o nou4 recunoatere, de fapt o @renatere@ denumit4 gotic renscut ,conform termenului original folosit 5n englez4, Gothic Revival architecture - sau neogotic.>ai t6rziu, la sf6ritul aceluiai secol i 5nceputul secolului "<, arhitectura gotic4 are o ultim4 @tres4rire de orgoliu@, produc6nd opere durabile, 5n stilul numit deja atunci neo)gotic, 5n locuri foarte diferite ale lumii. 1<.cultura renascentista%izvoarele ei' (manismul Renaterea este denumirea curentului de 5nnoire social4 i cultural4 care a ap4rut 5n 3uropa la sf6ritul 3vului >ediu, 5n secolele al +V)lea i al +VI) lea. oiunea de @Renatere@ ,5n francez4: Renaissance, 5n italian4: Rinascimento- a fost folosit4 pentru prima dat4 la 5nceputul secolului al +I+)lea de c4tre istoricul francez Hules >ichelet, G6nditorii Renaterii s)au ocupat mai departe cu studiul gramaticii i retoricii medievale. :n domeniul teologiei au continuat tradiiile filozofiei scolastice, iar interpretarea filosofiei platoniciene i aristoteliene i)a p4strat mai departe un rol decisiv. colile din Balerno ,Italia- i >ontpellier ,Erana- reprezentau centre vestite pentru studiul medicinei. Aaza spiritual4 a Renaterii a constituit)o umanismul. Interesul enorm pentru cultura antichit4ii a dus la c4utarea i descoperirea manuscriselor clasice: @Dialogurile@ lui #laton, operele istorice ale lui 7erodot i IhucFdide, creaiile dramatice i poetice ale grecilor i romanilor. :nv4ai din Aizan, care dup4 c4derea !onstantinopolului la turci ,1(2.- s)au refugiat 5n Italia i predau acum 5n coli din Elorena, Eerrara sau >ilano, Reprezentani importani ai umanismului au fost i 3rasmus din Rotterdam i Ihomas >orus. !ultivarea armonioas4 nu numai a spiritului, dar i a corpului, care 5n perioada medieval4 era total discreditat4, a devenit 5n timpul Renaterii un scop educativ. 11.Locul si rolul renasterii Italiene')itanii epocii renasterii' #rimele manifest4ri ale Renaterii au avut loc 5n Italia. Dup4 Pacea de la Lodi ,*+,+- a intervenit un echilibru 5ntre diversele fore politice care a dus la o perioad4 de relativ4 linite i, 5n consecin4, la dezvoltarea economic4 a oraelor din centrul i nordul Italiei, favoriz6nd 5nflorirea artei i literaturii, 5ncurajat4 i susinut4 financiar de bogatele i influentele familii -edici din .lorena, Reprezentani ai literaturii italiene renascentiste sunt: $ngelo #oliziano ,1(2()1(=(-, @Stanze per la giostra@, @Favola d'Orfeo@D iccolJ >achiavelli ,1(/=)12"1-, @Il Principe@, @. Arte plastice Dezvoltarea artei 5n Renaterea italian4 are loc la 5nceputul secolului al +V)lea 5n Elorena. Eilippo Arunelleschi ,1.11) 1((/-, cel mai 5nsemnat constructor al Renaterii, descoper4 perspectiva liniar4 ) caracteristic4 artei din aceast4 perioad4 ) i realizeaz4 cupola Domului din Elorena ,1(./-. ;orenzo Ghiberti ,1.1?)1(22- devine cunoscut prin realizarea porilor de bronz ale Aaptisteriului din faa Domului, numite, mai t6rziu, de c4tre >ichelangelo @#orile #aradisului@. Donatello ,1.?/)1(//-, prin stilul s4u plastic, a influenat i pictura. #rintre cele mai importante opere ale sale este statuia de bronz a lui David 1"."arocul curent artistic in arta sec'/0I!/0II "aroc ,5n italian4 i portughez4 arocco, 5n francez4 i englez4 aro!uedesemneaz4 simultan o perioad4 5n istoria european4 dar i un curent artistic care a fost generat 5n Roma, Italia, 5n jurul anilor 1/<<. Stilul baroc se reg4sete clar reprezentat 5n arhitectur4, dans, filozofie, mobilier, muzic4, literatur4, pictur4, sculptur4 i teatru. Indiferent de domeniul 5n care se reg4sete, stilul baroc se caracterizeaz4 prin utilizarea e0agerat4 a mic4rii i a clarit4ii, respectiv a bog4iei folosirii detaliilor ce simbolizeaz4 lucruri ce se pot interpreta cu uurin4 i lips4 de ambiguitate. Ioate aceste elemente sunt folosite de c4tre artitii genului baroc pentru a produce momente de tensiune, drama, aterea barocului este categoric legat4 de decizia !onciliului de la Irient ,"oncilio di #rento- din anii 12(2 ) 12/. privind modul 5n care Aiserica Romano)

!atolic4 vedea evoluia picturii i sculpturii bisericeti. Ideea era ca artitii s4 realizeze opere vizuale care s4 se adreseze tuturora, dar mai cu seam4 celor muli i needucai, dec6t grupului e0trem de restr6ns, Evoluia barocului Aarocul a continuat s4 se propage dinspre Italia 5nspre vestul 3uropei mai ales de)a lungul primei jum4t4i a secolului al +VII)lea, iar ulterior 5nspre centrul, nordul i estul 3uropei 5n cea de) a doua jum4tate a aceluiai secol i la 5nceputul secolului urm4tor Dezvoltarea, propagarea i evoluia barocului, sub diferitele sale aspecte i variaiuni locale, nu au fost sincrone. Aa chiar mai mult, 5n timp ce 5n unele 4ri i culturi, barocul ajunsese la apogeu, 5n altele era 5n plin4 floare, iar 5n altele era 5ntr)o faz4 incipient4. :n timp ce 5n Erana, 5ncep6nd cu anii 11"<, se remarc4 o saturare de realiz4ri 5n stil baroc i un av6nt puternic al stilului Rococo ,evident 5n special dup4 anii 11(<-, mai ales 5n arte decorative, pictur4 i interioare, . Aarocul a continuat s4 se propage i peste oceanul $tlantic. :ntreaga $meric4 ;atin4, adic4 toate 4rile aflate la sud de Btatele Gnite ale $mericii, de la >e0ico la Arazilia i $rgentina, 4ri de limb4 spaniol4 i portughez4 au fost puternic influenate de stilul baroc, trecut desigur prin filiera barocului spaniol i a celui portughez. Eaptul c4 structura stradal4 conceput4 intenionat radial, adic4 baroc, se reg4sete 5n $rcul de Iriumf din Aucureti, respectiv 5n $rcul de Iriumf din #aris este una dintre cele mai clare dovezi de triumf universal uman al barocului . *1'Particularitatile clasicismului 2 unui dintre principalele curente artistice din sec /0II Clasicismul este un curent literar)artistic ) av6nd centrul de iradiere 5n Erana, ale c4rui principii au orientat creaia artistic4 european4 5ntre secolele al +VII)lea i al +VIII)lea. #ornind de la modelele artistice ,arhitectur4, sculptur4, literatur4ale $ntichit4ii, considerate ca 5ntruchip4ri perfecte ale idealului de frumusee i armonie, clasicismul aspir4 s4 reflecte realitatea 5n opere de art4 des4v6rite ca realizare artistic4, opere care s4)l ajute pe om s4 ating4 idealul frumuseii morale. !lasicismul 5nseamn4 5n primul r6nd ordine ,pe toate planurile-, echilibru, rigoare, norm4, canon, ierarhie i credin4 5ntr)un ideal permanent de frumusee. Istorie :n contrast cu arta baroc4, 5n secolul al +VII)lea, 5n 3uropa, se afirm4 o art4 bazat4 pe echilibru i rigoare: arta clasic4. Regulile stricte vin atunci s4 defineasc4 pictura, literatura, muzica, sculptura i arhitectura. 3poca de aur a clasicismului este perioada care, 5n Erana, corespunde regilor ;udovic al +III)lea i ;udovic al +IV)lea.

1(.Sentimentalismul ca curent ideolo ic al sec /0III !urent preromantic Kn literaturK apKrut la sfKrKitul sec. +VIII ca o reacKie K mpotriva clasicismului. Din lucrarea filosofului englez izvorKKte aKadar nu numai gKndirea iluministK, ci K i un curent nou, care va inunda veacul al +VIII)lea, Ki anume sentimentalismul, componenta principalK a preromantismului!el care Ki dK KntKia e0presie puternicK Ki amplK e ro) mancierul Bamuel Richardson ,1/?=) 11/1-, creatorul romanului epistolar modern. Romanele sale, Pamela Ki "larissa, au avut Kn 3uropa o rezonanKK prodigioasK. #ublicul era captivat nu numai de forma lor ineditK, de impresia de viaKK adevKratK Ki de sentimentalitatea molipsitoare ce se desprindea din ele, ci Ki de noutatea personajelor feminine *,'Particularitatile romantismului Romantismul este o micare artistic4 i filozofic4 ap4rut4 5n ultimele decenii ale secolului al +VIII)lea 5n 3uropa, care a durat mare parte din secolul al +I+)lea. $ fost o micare contra raionalismului care marcase perioada neoclasic4, ce se va pierde la apariia spiritului romantic. Romantismul s)a manifestat 5n forme diferite 5n diferitele arte i a marcat 5n special literatura i muzic4 #rimele manifest4ri romantice 5n pictur4 vor ap4rea c6nd Erancisco GoFa 5ncepe s4 picteze la pierderea auzului.GoFa creeaz4 un joc de lumini i umbre care accentueaz4 situaia dramatic4 reprezentat4. Dei GoFa a fost un pictor academic, romantismul va ajunge mult mai t6rziu la $cademie. Erancezul 3ugLne Delacroi0 este considerat a fi pictor romantic prin e0celen4. Iabloul s4u $i%ertatea conduc&nd poporul reunete vigoarea i idealul romantic 5ntr)o oper4 care este compus4 dintr)un v6rtej de forme. 1/.Particularitatile realismului Realismul a apKrut Kn EranKa, Kn a doua jumKtate a secolului al +I+) lea, ca reacK ie anti)romanticK. Realismul in arte se refera la acuratetea si detaliul vietii concrete si ale problemelor sale. Realismul este curentul literar care tinde sa dea o reprezentare veridica realitatii, sa infatiseze cu obiectivitateadevarul, sa observe e0istenta reala. Impresia deosebita produsa la jumatatea secolului al +I+)lea de prograsulstiintelor naturii ii indeamna pe scriitori sa incerce aplicarea, in creatia literara, a unor metode impuse dedezvoltarea stiintei. $stfel, in opera unor mari scriitori relisti,

ca Aalzac sau Btendhal se intalnescmulte elemente romantice.In concluzie, realismul poate fi definit prin trasaturile sale definitorii:reprezentarea veridica a realitatii, obiectivitatea scriitorului, prezenta unor persanoje tipice in imprejurari tipice,preocuparea pentru social, libsa idealizarii sau a abstractizarii, atitudinea cristica fata de societate e0primataintr)un stil sobru si impersonal.>arii autori realisti europeni ,Bthendal,7. Aalzac, !harles DicMens, . Gogol, G. Elaubert, ;. Iolstoi, 7. Ibsen-nu s)au dezmintit de la aceste principii stabilite cu toate influentele e0istente in acea epoca ,in special influentaromantismului-.$semeni oricarui curent literar de o importanta ma0ima in dezvoltarea ulterioara a prozei si poeziilor, curentulromantic a avut un sef de scoala si un teoretician care a dat nastere acestui curent, l)a denumit si si)a sustinutopinia in decursul intregii cariere artistice. #entru realism principiile au fost fundamentate si teoretizate deBthendal ,pseudonimul lui 7enrF AoFle ) 11?.)1?(" ) prozator si eseis francez- care a apreciat ca romanulrealist nu este decat o oglinda ce reflecta atat cerul albastru )frumusetea vietii, bucuria de a trai) cat si noroiuldin baltoace )partea neplacuta, mizera a vietii *3'Particularitatile curentului modern -odernismul este o micare cultural4, artistic4 i ideatic4 care include artele vizuale, arhitectura, muzica i literatura progresiv4 care s)a conturat 5n circa trei decenii 5nainte de anii 1=1< ) 1=1(, c6nd artitii s)au revoltat 5mpotriva tradiiilor academice i istorice impuse i considerate standard ale secolelor anterioare, 5ncep6nd cu cele ale secolului al +IV)lea i culmin6nd cu rigiditatea i @osificarea@ academismului secolului al 1=)lea. Gnii istorici ai artei 5mpart secolul al ++)lea 5n perioada modern4 i cea postmodern4, pe c6nd alii le v4d ca dou4 perioade ale aceleiai ere artistice. #rezentul articol prezint4 micarea care a 5nceput la finele secolului al +I+)leaD pentru arta dup4 anii 1=1<, vedei articolul despre postmodernism. elurile modernismului >odernitii au crezut c4 prin refuzarea tradiiei ar fi putut descoperi noi i radicale feluri de a crea @un altfel de art4@. *4' Dialo ul intercultural 5ntre Est 6i 0est interculturalitatea, ca fenomen, poate aparea spontan, dar manifestarea si evolutia ei sunt conditionate de factori de diferite naturi, dintre care s)au evidentiat cei politici, legislativi, administrativi, economici, pe langa educatie si creatie culturala propriu)zisa. #reocuparea pentru interculturalitate ca disciplina este, de asemenea, favorizata de conte0tele pluraliste si are la baza dezideratul unitatii in diversitate. $ceste conte0te s)au constituit in timp, de obicei prin interventia unei puteri, precum statele cuceritoare, care au apelat la dislocari si colonizari de populatie, sau au determinat ,in mod pozitiv sau negativ- miscarea naturala a populatiei, prin masuri administrative, facilitatiNrestrictii economice, tolerantaNpersecutie religioasa etc. #rovocata de conte0te tensionate, precum razboiul, dominatia militara si aliantele strategice, sau, dimpotriva, de perioadele de pace si progres economic, de dezvoltare culturala si toleranta religioasa, interculturalitatea are astazi propria istorie, dar i se poate proiecta si un viitor. #roiectul intercultural este de obicei schitat fie ca incercare de vindecare, fie de prevenire a conflictelor, mai ales a celor provocate de ideologiile e0tremiste care abuzeaza de datele de identitate cultural

*&' Particularit#7ile culturii maselor% deosebirile ei fa7# de cea de elit# ;a inceputul perioadei interbelice Aasarabia este un spa9iu mai pu9in coerent din punct de vedere cultural, marcat de statutul de margine a unui imperiu cu strategii culturale mai pu9in eficiente, formulele culturale erau predominant folclorice, politic aceast4 regiune era confuz4 din cauza variet49ii de ideologii, oscila9ii intre paradigme, iar din punct de vedere social era marcat4 de discrepan9a mare dintre elite si mase.>ai mult, in spa9iul cultural romanesc sunt detectabile diferen9ele de situare in paradigma european4 la nivel regional: in cazul Aasarabiei situarea in interval provoac4 nedetermin4ri alimentate de instabilitatea, varia9ia !entrelor si a modelelor revendicate, suprapunerea acestora. Eaptul ca s)au produs muta9ii care au putut fi adoptate atat de usor este determinat de insuficien9a asimil4rii unei paradigme culturale, precum si discrepan9ei, decalajului foarte mare dintre elite si public, modernitatea fiind asumat4 doar de elite "<..enomenul culturii proletare Proletariat este un termen care denumete totalitatea proletarilor. :n Roma antic4, proletarii erau cet4eni liberi s4raci, lipsii de mijloace de producie, respectiv de p4m6nt, eliminai de pe piaa muncii de sclavi, care nu puteau pl4ti impozit, devenind parazii ai economiei. Oarl >ar0 i Eriedrich 3ngels au preluat termenul, d6ndu)i o alt4 interpretare, cunoscut4 sub denumirea de mar0ist4: Prin proletariat se 'nelege clasa

muncitorilor salariai moderni care( neposed&nd mi)loace de producie proprii( sunt nevoii s-i v&nd fora lor de munc pentru a putea tri. P/Q $ceasta 5nseamn4 c4 muncesc pentru un salariu fi0 i nu pentru a participa la 5mp4rirea profitului. P2Q :n spaiul anglo)sa0on a ap4rut o nou4 noiune, cea de proletariatul gulerelor al%e ,5n englez4 *hite-collar proletariat-, const6nd din absolvenii de universit4i, cu venituri specifice clasei mijlocii, care reprezint4 5n prezent baza forei de munc4 5n industria modern4. :n r6ndul lor se num4r4 i programatorii de calculatoare, contabilii firmelor, reprezentanii de v6nz4ri pentru firmele de produse farmaceutice. 8*'Esenta curentelor avan ardiste! nabism% fovism%cubism%dadaism%futurism%supr arealism' !urentele din arta primei jum4t49i a sec. ++, caracterizate prin refuzul metodelor tradi9ionale, sunt numite avangardiste :n prima decad4 a sec. RR apar curentele avan ardiste, care tind c4tre o 5nnoire 8i mai radical4 a limbajului artistic. .ovismul , de la fr + fauve * fiar4 s4lbatic4- ,a.a. 1=<2)1=<?- chema la studierea lumii prin ochii unui copil. Eovi8tii utilizau culori intense, vii, f4r4 s4 le combine. #etele mari de culoare erau adeseori 5nconjurate cu linii groase de contur. Genurile preferate ale fovi8tilor erau peisajul 8i portretul. Cubismul ,de la fr. cu%e * cub- a luat fiin94 sub influen9a postimpresionismului lui #. !esanne, a fovismului 8i a sculpturii africane. Reprezentan9ii s4i * P+ :n cubism sunt 5nt6lnite foarte des elemente ale civiliza9iei contemporane * uzine, 9evi, sticle, te0te tip4rite, umbrele, 8.a. Dadaismul este un curent artistic de avangarda, lansat la 9uric$, in *&*:, de c4tre un grup de artiti i scriitori, printre care i romanii )ristan )zara si -arcel Iancu, reunii 5n asa)zisul Cabaret Voltaire, fondat de ei.!a i alte mic4ri de avangarda, dadaismul s)a manifestat 5n arta i literatur4 ca un act de revolta 5mpotriva valorilor burgheze pe care promotorii 5ncercau sa le persifleze i sa le discrediteze prin deriziuni, 5n numele unei noi estetici care afirma independenta absoluta a individului. .uturismul ) ,de la lat + futurum * viitor,a.a.1=<=)1="2- * este cel mai radical curent avangardist. Dezvoltarea cea mai ampl4 a cunoscut)o 5n Rusia 8i 5n Italia. Euturi8tii au proclamat ruptura total4 nu doar cu arta, ci 8i cu toat4 cultura din trecut.. Suprarealismul ,de la fr. surrealisme * suprarealism- * este a treia faz4 a cubismului 8i ultima etap4 important4 a avangardismului. $ ap4rut sub influen9a simbolismului, a e0presionismului 8i a dadaismului ,a doua faz4 a cubismului-. Be manifest4 5n anii 1="()1=(<. $ cunoscut o vast4 r4sp6ndire interna9ional4.. Bcopurile suprarealismului, a8a cum au fost ele declarate, sunt eliberarea social4, moral4 8i intelectual4 a omului. !urentul nu era str4in nici de politic4, proclam6ndu)se adeptul revolu9iei. Buprarealismul pledeaz4 5mpotriva comercializ4rii artei. 88'Cultura eto!dacilor Cultura eto!dacilor constituie un fenomen foarte comple0 prin radacinile sale istorice, prin varietatea formelor si prin teritoriul in care s)a manifestat. ".1. Religia geto)dacilor Religia geto)dacilor, ca a tuturor popoarelor din antichitate, constituie unul dintre subiectele cele mai pasionante, atat prin fascinatia subiectului in sine, cat mai ales prin aura creata in jurul lui de catre o literatura de tot felul. >ult mai dificila este situatia a..tfe, se asezau in groapa obiectele de care mortul ar putea avea nevoie in viata de apoi, precum si vase cu mancare si bautura. ;a moartea celor bogati se faceau si ospete funerare cu spargerea rituala deasupra mormantului a vaselor folosite. ;a geto)daci intalnim, in ansamblul riturilor de sacrificiu, atat jertfele umane ,constatate, dealtfel, si la alte popoare-, cat si sacrificarea de animale si ofrande, acestea doua din urma devenind, probabil, destul de timpuriu preponderente. 81' -#n#stirile moldovene6ti ca 6i centre de cultur# medieval# >eleagul >oldovnesc a rezistat numeroaselor invazii de)a lungul secolelor si a constituit un camp de lupta pentru trei mari imperii: 7absburgic, Iurc si Rus. De)a lungul timpurilor agitate marcate de ambitia marilor imperii, localnicii si)au gasit refugiu si salvare la adapostul manastirilor si bisericilor ridicate in ciuda vicisitudinilor istoriei "('Particularitatile dezvoltarii culturii basarabene dupa *4*8 "asarabia este denumirea dat4 de Imperiul Rus 5n 1?1" teritoriului voievodatului >oldovei dintre #rut i istru ane0at prin Iratatul de la Aucureti din 1?1", :n urma r4zboiului ruso)turc din 1?</) 1?1", c6tigat de Imperiul arist, ruii cereau %ambele 4ri rom6neti' ,ara Rom6neasc4 i >oldova-. Doar iminena atacului lui apoleon a f4cut ca preteniile ruseti s4 se reduc4 treptat, de la ambele 4ri rom6ne, la toat4 >oldova, apoi la teritoriul >oldovei dintre istru i Biret, . $stfel, la !hiin4u 5n data de . martie 1=11 a fost 5nfiinat #artidul aional >oldovenesc sub conducerea lui Vasile Btroescu cu obiectivul de a @crea o diet4 provincial4 numit4 Bfatul 4rii@. #rima 5ntrunire a Bfatului 4rii a avut loc 5n ziua de "1 noiembrie 1=11 c6nd a fost

ales 5n funcia de preedinte Ion Incule, 5n timp ce #an 7alippa a fost ales vicepreedinte, $parut la !hiin4u abia in 1=</, primul ziar de limba rom6na, asara%ia, functioneaza mai putin de un, autoritatile inchizandu)l dupa ce publica Deteapt4) te, rom6neS.P11Q In 1=1", cand se celebrau 1<< ani de ocupatie, Fclia rii scria ca @4rioara noastr4 este cuprins4 de 5ntuneric ca i o sut4 de ani 5n urm4@D ziarul este inchis imediat de autoritati. P1"Q . 8,' Rena6tere na7ional# 5n -oldova la sf;r6itul secolului << !riza sistemului totalitar 5n >oldova Bovietic4. Rena8terea mi8c4rii de eliberare na9ional4 dup4 restructurarea din GRBB 5n 1=?2. $pari9ia noilor forma9iuni ob8te8ti 8i politice. Iransform4rile 5n domeniul vie9ii social) politice. Declara9ia suveranit49ii 8i proclamarea independen9ei Republicii >oldova. ;egea Republicii >oldova %!u privire la partide 8i alte organiza9ii social)politice'. #rogramele 8i activitatea partidelor politice din Republica >oldova. $legerile parlamentare din Republica >oldova 1==(, 1==?, "<<<. Integrarea Republicii >oldova 5n structurile politice 8i economice interna9ionale 8:'=otiunea de >civilizatie? si particularitatile trecerii la civilizatie' !IVI;IT$II$: rep totalitatea mijloacelor prin care omul se adapteaza mediului fizic si mediului social, reusind sa)l transforme sa)l organizeze sau sa)l integreze. !ivilizatia a inceput odata cu descoperirea agriculutrii. Istoria civilizatiei nu poate investiga mai mult de cateva milenii in care monumentele, inscriptiile arhaice, operele de arta, manuscrisele si mult mai tarziu cartile permit descifrarea gandirii si a felului cum isi traiau viata cei dinaintea noastra.. !& !3#IG; D3 !IVI;IT$II3 s)a constituit in 3uropa relativ tarziu in perioada renasterii, acea perioada de avant cultural care a curpins Italia intre sec 1()1/. I3R>3 G; !IVI;IT$II3: sensul acestui cuvant a fost acela de progres.!ivilizatia semnificand deopotriva progresul material si spiritual, progresul social dar si capacitatea de ameliorare a unui individ.Iermenul e consacrat pe plan european abia la jumatatea sec 1? in jurul anului 112< de contele Victor de >ireabean care publica un tratat despre populatie. 84'=otiunea de @Europa? izvoarele civilizatiei europene Bens etimologic.!uvintul 3uropa are o vechime de "2<< de ani.3timologia sa este egeeana prehelenica,deci indoeuropeana.Denumirea vine de la cuvintul hirib)apus de soare,antonimul acestuia este asu,$sia-)rasarit.#utem presupune,asadar ca 3uropa in raport cu continentul asiatic desemna tara de la apus. Bens mitologic.30ista " mituri ,in mitologia greaca-cu referire la 3uropa,unde numele de 3uropa il poarta un personaj femenin,in primul caz fiind vorba despre o princesa finiciana,iar in al ")lea caz)una din fiicele marii. 3uropa a fost o no9iune precump4nitor geografic4 p6n4 5n sec. +I)+II, c6nd a devenit numele pe care 8i l)a dat sie)8i spa9iul comun de civiliza9ie al &ccidentului catolic. :n g6ndirea politic4 a R4s4ritului de tradi9ie bizantin4, unde cre8tin4tatea a reprezentat o no9iune unificatoare, cuv6ntul 3uropa 5ncepe s4 desemneze &ccidentul 5n curs de modernizare rapid4 5n sec. +VII) +VIII. $cest sens devine precump4nitor politic mai ales dup4 Revolu9ia Erancez4 8i dup4 e0pansiunea napoleonian4, astfel 5nc6t, 5n preajma anului 1?(?, no9iunea ajunge s4 desemneze mai ales 3uropa mo,tenitoare a $uminilor( progresist ,i democratic+ -n aceea,i epoc( Saint Simon lanseaz primul proiect de unificare politic european 'n )urul valorilor de progres ,i de respect pentru drepturile omului ,i ale cet.eanului 8&'0alorile eneral umane create de civilizatia europeana 0aloare)caracter,insusire a unor lucruri,fenomene,actiuni pe care o comunitate umana pune pret in virtutea consonantei lor cu necesitatile si idealurile generate de acestea 0alori eneral umane * categorii de valori pe care este constituita si G3 in prezent ,liertate,solidaritate,respect reciproc...*'locul personalitatii in societate 8'principiul divizarii puterii 1'divizarea puterii in cea politica,este e0ecutata de stat- si spirituala,e0ecutata de biserica+'libertatea intelectuala a personalitatii ,'divizarea puterii politice si economice :'suveranitatae apolitica 3'dreptul natiunilor la auto * identificare. 1A'Cadrul de spatiu si de timp a civilizatiei europene medievale Societatea medieval# era organizat4 dup4 un sistem social i politic cunoscut sub denumirea de feudalism, care 5i este specific 3vului >ediu. $cesta a fost un sistem de organizare a societ4ii 5n care aristocraia agrar4 i militar4 st4p6nea p4m6ntul i 4ranii. obilii i 4ranii erau principalele categorii sociale 5n or6nduirea feudal4 Raporturile dintre seniori i vasali

$ceste raporturi erau determinate de datin4. Vasalul era obligat s4)i recunoasc4 5n mod solemn dependena de seniorul care i)a dat p4m6nt cu drept de posesiune. 3l se prezenta 5naintea seniorului pentru a)i depune omagiul, declar6nd c4 devine %omul lui'. Vasalul se obliga s4 respecte persoana, familia, onoarea i averea seniorului. $ceasta era datoria de credin4 ,fidelitatea-. Vasalul trebuia s4)i 5nsoeasc4 seniorul 5n r4zboi ,dar nu mai mult de /< de zile pe an-. 3l trebuia s4 ia parte la consf4tuirile la care 5n convoca i s4 asiste la scaunul de judecat4. Cavalerul Aiserica s)a str4duit s4 foloseasc4 fora i solidaritatea nobililor, 5mbl6nzind obiceiurile lor brutale i oferindu)le e0emplul cavalerului cretin ) un ideal moral de otean al lui 7ristos. Din secolul al +II)lea, 5n r6ndul cavalerilor erau admii numai fii de nobili. #ranii 4r4nimea, partea cea mai numeroas4 a socie4tii feudale, era 5mp4rit4 5n mai multe categorii, 5n funcie de statutul social i, desigur, de avere. :n faa abuzurilor i violenelor, 4ranii nu aveau niciun mijloc legal de ap4rare. emulumirea acestora, manifestat4 prin r4scoale, a crescut 5n secolul al +IV)lea, 5n 5mprejur4rile R4zboiului de o sut4 de ani Or#enii ;a 5nceputul 3vului >ediu, cele mai multe orae depindeau de un episcop sau de un senior care avea o cas4 5nt4rit4 5n interiorul oraului. :n secolul al +I)lea, 5n afara zidurilor cet4ii s)a format c6te o aezare nou4 ,%burg'-, ai c4rei locuitori, burghezi, cereau libert4i: de a ine o pia4, de a nu mai fi erbi. ;a sf6ritul secolului al +I)lea, pentru a obine aceste avantaje, 5n anumite orae s)au format asociaii numite comune 1*'0iata politica si social economica a europei medievale In vremurile noastre, cuvantul medieval este adesea folosit cu sensul de Ubarbar', acest lucru fiind consecinta aspectelor ce au caracterizat acele vremuri. Gnii contemporani sunt de)a dreptul ingroziti de evenimentele petrecute atunci ,razboaie, boli fara leac, ideile ereticilor, armate mercenare. In epoca medievala au fost puse bazele multor institutii moderne importante, dupa modelul carora s)au inspirat cele moderne, astazi fiind studiate multe din artele medievale.. Bistemul 3uropean modern este, de asemenea, intr)o anumita masura rezultatul evolutiei medievale. !hiar si ideea de nationalism ia amploare in aceasta epoca, prin curajul si dragostea de patrie demonstrate de Ioana DV$rc, in R$TA&IG; D3 1<< D3 $ I. 3poca medievala a reprezentat o perioada in care o multitudine de etnii diferite ,romanii, francii, vizigotiiW- s)au luptat, au invatat unii de la altii, au muncit impreuna pentru a schimba cursul istoriei. Iransformarile economice, politice, sociale si artistice suferite de epoca medievala au provocat raspunsuri creative positive. 18' "iserica 5n calitate de factor de inte rare a civiliza7iei europene De)a lungul istoriei 3uropei, din cele mai 5ndep4rtatetimpuri, diversele culturi 8i civiliza9ii au interac9ionat, au impus valorile lor altora sau8i)au asumat valorile altora folosind de la mijloace din cele mai agresive p6n4 la celemai pa8nice modele de acultura9ie. Dac4 la 5nceput 3uropa reprezenta un amalgamde civiliza9ii 8i de popula9ii diferite, de la cele mediteraneene la cele nordice, celtice,de la popula9iile caucaziene la popula9iile tracice, toate acestea av6nd o multitudine deobiceiuri diferite, 8i se putea vorbi, 5n consecin94, de conceptul de 3urop4 a civiliza9iilor, dup4 primul sinod ecumenic, Imperiul Roman care reunea autoritar toateaceste popoare, a favorizat, 5n mod parado0al, 5n ciuda persecu9iilor anterioare5mpotriva cre8tinismului, tocmai na8terea unei civiliza9ii cre8tine a 3uropei. :n prezent, este de net4g4duit faptul c4 Aiserica a dat na8tere unui alt concept:civiliza9ia european4, despre care se poate spune c4 poate fi caracterizat4 de un singurtermen: cre8tin4tate. ...(rmarile marilor descoperiri eo rafice pentru europeni >arile descoperiri geografice din a doua jumatate a secolului al +V)lea si din secolul al +VI)lea au constituit o etapa decisiva in domeniul cunoasterii globului pamantesc, ale caror multiple consecinte, pe plan economic si social, politic si stiintific, au e0ercitat o insemnata inraurire asupra dezvoltarii societatii. !ristofor !olumb ,1(21)12</-. Dupa staruitoare interventii , proiectul sau a fost aprobat , in anul 1(=", de regii Bpaniei, Eerdinand de $ragon si Isabella de !astillia, deoarece reprezenta, pentru Bpania, singura solutie de a descoperi calea maritima spre vest, catre $sia, !olumb a mai descoperit si alte insule cum ar fi !uba.!olumb era convins ca a debarcat pe tarmurile rasaritene ale $siei.. !a urmare a descoperirii $mericii, in $merica s)au introdus plante din 3uropa precum : graul, secara, meiul, orzul, vita de vie, maslinul, diversi pomi fructiferi , trestia de zahar, precum si unele animale, ca : boul, bivolul, calul, magarul, oaia, pasari de curte. Iar din $merica s)au introdus in 3uropa unele plante, ca : porumbul, cartoful, ananasul, tutunul, iar dintre pasari , curcanul. 30ploatarea puternica a bogatiilor minerale din noile teritorii au dus la un puternic aflu0 de metale pretioase spre 3uropa care a avut puternice consecinte economice si sociale.

In acelas timp marile descoperiri geografice au fost urmate de o lupta crescanda intre statele 3uropei apusene, pentru suprematia maritime si comerciala si pentru colonii. >arile descoperiri geografice au avut in general urmari negative pentru popoarele din $frica, $merica si $sia cu care au venit in contact statele europene . >arile descoperiri geografice au contribuit considerabil la progresul cunostintelor omenesti. 1,'Principiile relatiilor international europene in perioada stabilirii capitalismului #ana la mijlocul sec. al +VII)lea capitalismul era preponderent comercial. Intensificarea schimbului de marfuri a contribuit la dezvoltarea industriei, in epoca moderna apar forme mai comple0e de organizare a muncii de manufactura. Eiind intreprinderi capitaliste, manufacturile intrunesc un numar mare de muncitori specializati in anumite operatii de realizare a produsului finit. Bpecializarea productiei a impus necesitatea perfectionarii uneltelor, care nu numai ca erau perfectionate, dar si inlocuite cu altele noi, aparute in urma inventiilor tehnice. >asinile substituie munca manuala cu cea mecanizata. Irecerea de la manufactura la productia bazata pe folosirea masinilor a deschis calea spre revolutia industriala. $ceasta a contribuit la sporirea considerabila a productiei, in afirmarea relatiilor capitaliste un rol determinant l)au avut factorii politici: biruinta burgheziei asupra nobilimii feudale si instaurarea principiilor moderne de guvernare a societatii.in tarile 3uropei continentale revolutia industriala s)a infaptuit in prima jumatate a sec. +I+)lea, incepand abia in anii X"< ) X.<, iar in Rusia iobagista si mai tarziu. in Franta revolutia industriala decurgea mult mai lent decat in $nglia, din cauza diferitor factori. >icile gospodarii taranesti franau dezvoltarea industriei, in anii 1?12)1?.< a crescut mult numarul masinilor, volumul productiei industriale, a inceput constructia cailor ferate. in anul 1?"2 in $nglia s)a declansat o criza economica de supraproductie. >ulte intreprinderi industriale au fost oprite, crestea somajul, scadeau salariile muncitorilor, dar, in acelasi timp, erau majorate preturile. Ioate acestea s)au rasfrant negativ asupra situatiei oamenilor muncii 1+ Apari7ia elementelor capitaliste 5n Europa Occidental#' Absolutismul'

reforme sociale, fiscale, administrative i judec4toreti.

Capitalismul este un sistem economic care se distinge prin proprietatea privat4 asupra factorilor de produc9ie precum 8i prin produc9ia pentru o pia94 care stabile8te pre9urile. Capitalismul presupune or anizarea economiei bazat# peB! propritate privat#!libertatea produc7iei 6i a comer7ului av;nd ca scop ob7inerea profitului

Capitalism ,dictatur4 capitalist4 sau dictatur4 burghez4-, forma9iune social4 care se 5ntemeiaz4 pe proprietatea privat)capitalist4 asupra mijloacelor de produc9ie 8i pe e0ploatarea muncitorilor salaria9i 8i 5n careburghezia, 5n vederea consolid4rii domina9iei sale economice, de9ine puterea politic4.#rocesul de apari9ie al capitalismului 5n 3uropa occidental4 a 5nceput apro0imativ 5n sec. 12 ) 1/. !ele dou4 clase principale ale capitalismului s5nt clasa proletarilor 8i clasa capitali8tilor. Bcopul produc9iei capitaliste este ob9inerea de plusvaloare. :n raport cu feudalismul, capitalismul a dezvoltat for9ele de produc9ie ale societ49ii, a ridicat productivitatea muncii 8i gradul de socializare a produc9iei. !ontradic9ia fundamental4 a capitalismului este contradic9ia dintre caracterul social al produc9iei 8i forma privat)capitalist4 a 5nsu8irii rezultatelor produc9iei. Ideologia burghez4, produs spiritual al or5nduirii capitaliste, e0prim4 interesele de clas4 ale diferitelor p4turi 8i grup4ri ale burgheziei. De la 5nceputul sec. "<, capitalismul a intrat 5n stadiul cel mai 5nalt al dezvolt4rii sale:imperialismul .

'Absolutismul este forma de guvernare 5n care monarhul ,5mp4rat, ar, sultan, rege, domnitor- dispune integral de puterea suprem4 5n stat, poporul fiind total lipsit de drepturi ,monarhie nelimitat4-.$bsolutismul creeaz4 un puternic aparat de stat, vizibil i relativ independent 5n raport cu clasa nobililor, dar care ocrotete i consolideaz4 5n fapt interesele generale ale acestei clase. $pare i se dezvolt4 5n perioada de destr4mare a st4rilor feudale i de transformare a st4rilor or4eneti mijlocii 5n clasa burgheziei moderne3l apare 5n cele mai multe 4ri europene la sf6ritul secolului +V, ajung6nd s4 cunoasc4 formele sale clasice 5n timpul 3lisabetei Iudor ,122? ) 1/<.-, ;udovic al +IV)lea ,1/(. ) 1112-, #etru I cel >are ,1/?" ) 11"2- .a. $bsolutismul monarhic va fi 5nl4turat 5n apusul 3uropei prin revoluiile burgheze din 4rile de Hos ,secolul +VI-, $nglia ,secolul +VII-, Erana ,secolul +VIII-. :n 4rile rom6ne, un astfel de despot luminat a fost !onstantin >avrocordat care, 5ntre 11.< ) 11/=, 5n cele 1< domnii, a 5nt4rit puterea domneasc4 printr)un sistem de

1:'Efectul reformei bisericesti asupra destinuluii europenilor #refacerile sociale si economice care au avut loc in secolele +IV)+V au generat o criza si in plan religios: Reforma. &riginea acesteia trebuie cautata in decaderea morala a clerului si in refuzul comunitatilor din Germania de a mai finanta o Aiserica venala si corupta.!el care a declansat miscarea impotriva Aisericii catolice a fost >artin ;uther. $cesta considera ca numai Dumnezeu poate asigura mantuirea pacatosilor Ideile sale au determinat ruptura de Aiserica Romei si nasterea Aisericii ;uterane. & alta miscare a Reformei s)a manifestat in 3lvetia: calvinismul. !auzele Reformei Reforma reprezinta o miscare social) politica si ideologica de la inceputul secolului al +VI)lea, indreptata impotriva Aisericii catolice. Becolele +IV)+V au fost bantuite de razboaie mistuitoare, de foamete si ciuma .Aiserica s)a dovedit incapabila sa rezolve aceste nelinisti. Reforma a fost urmarea directa a slabirii autoritatii papale. Dupa ce, intre secolele +I)+III, papalitatea fusese in conflict cu imparatii germane.Reforma a avut si cauze politice, legate de progresele inregistrate in organizarea statelor in urma incheierii procesului de centralizare. >onarhia centralizata, cum a fost cea engleza, nu a acceptat implicarea papalitatii in problemele ei. $menintata de erezii, Aiserica catolica devine tot mai intoleranta. 13'Iluminismul!o revolutie spiritual Iluminismul este o micare ideologic4 i cultural4, antifeudal4, desf4urat4 5n perioada preg4tirii i 5nf4ptuirii revoluiilor din sec. +VII)+I+ 5n 4rile 3uropei, ale $mericii de ord i ale $mericii de Bud i av6nd drept scop crearea unei societ4i %raionale', prin r4sp6ndirea culturii, a %luminilor' 5n mase ,cf. !arp >a0im-. Iluminismul este o replic4 la adresa barocului, care 5ncearc4 s4 5nl4ture dogmele religioase i s4 infiltreze luminarea maselor pe baza e0perienei proprii. :n $nglia, cafenelele i presa 5n curs de 5nflorire au stimulat critica politic4 i social4, precum comentariile urbane ale lui Hoseph $ddison i Bir Richard Bteele. :n Germania, universit4ile au devenit centre ale Iluminismului ,$ufMlYrung-. G. 3. ;essing a lansat o religie natural4 a moralit4ii, iar Hohann 7erder a elaborat o filosofie a naionalismului cultural care se baza pe 5nrudirea cultural4, de s6nge i de limb4. Importana primordial4 a individului, decurg6nd din incapacitatea omului de a)i folosi abilit4ile cognitive 5n lipsa instruciunilor unei alte persoane, a format baza eticii lui Immanuel Oant. #rintre reprezentanii italieni ai epocii, se num4r4 !esare Aeccaria i Giambattista Vico. #romotorii Iluminismului au fost adesea considerai r4spunz4tori de Revoluia francez4. !u siguran4, epoca Iluminismului poate fi v4zut4 drept o linie major4 de demarcaie pentru apariia lumii moderne. #rin g6ndirea ra9ional4 8i ac9iunile determinate de aceea8i ra9iune, ilumini8tii recuno8teau garan9ia progresului permanent al omenirii 5n vederea st4p6nirii for9elor naturii, precum 8i a implement4rii unei ordini sociale mai drepte . !auza socio)istoric4 a iluminismului a fost av6ntul economic 8i social al burgheziei, a c4rei dorin94 de emancipare a primit din partea iluminismului impulsuri importante. Iluminismul a fost 8i acea mi8care spiritual4 care a preg4tit Revolu9ia Erancez4. R4d4cinile ideologice ale iluminismului se afl4 5n umanism, 5n reformare 8i 5n sistemele filosofice ra9ionaliste ale secolelor +VI 8i +VII ,Bpinoza, Descartes-. Iluminismul a fost o mi8care care a cuprins 5ntreaga 3urop4 8i p6n4 5n $merica de ord. 3a a ap4rut mai 5nt6i 5n &landa 8i 5n $nglia, unde filosofi 8i politicieni precum 7. Grotius, I. 7obbes 8i H. ;ocMe au dezvoltat ideea dreptului natural, drept 5nn4scut omului 3i au pus astfel sub semnul 5ntreb4rii pozi9ia imperiului @dat de Dumnezeu@, precum 8i preten9ia bisericilor de a fi instan9a suprem4 5n ceea ce privea problemele morale, 8tiin9ifice, literare, artistice 8i educa9ionale. luminismul 8i efectele sale asupra vie9ii intelectuale, sociale 8i politice a avut cel mai mare r4sunet 5n Eran9a. !ei mai 5nsemna9i reprezentan9i ai acestei mi8c4ri au fost Voltaire, >ontesZuieu, Rousseau, Diderot, 7olbach, dX$lembert. R3#R3T3 I$ II: :n $nglia : David 7ume, Hohn ;ocMe, Isaac e[ton :n Germania : Immanuel Oant, Eriedrich von Bchiller, Gotthold 3phraim ;essing :n Italia : !esare Aeccaria :n BG$ : Aenjamin EranMlin, Ihomas Hefferson, Ihomas #aine :n Rom6nia : Ion Audai DeleanuW Becolul al +VIII)lea e socotit secolul luminilor. Btrict cronologic vorbind el se intinde de la pasnica revolutie engleza din 1/?? pana la sangeroasa revolutie franceza din 11?=, amandoua aceste revolutii au consacrat cucerirea puterii politice de catre clasa sociala a burgheziei orasenesti in ascensiune. De aceea, secolul luminilor este revolutionar in primul rand dar in egala masura, umanitarist si progresivist. Desi este englez prin originea ideilor pe care se bazeaza, apare

ca un secol francez, prin forma pe care aceste idei sunt chemate sa le umple.

14'politica absolutismului Absolutismul este forma de regim politic in care autoritatea suprema e0ercita puterea fara a depinde sau a fi controlata de alte institutii, superioare sau inferioare. $ceasta nu inseamna ca cel care detine puterea, definit legibus solutus ,independent de lege- este lipsit de limite fata de propriile decizii.!aracteristica absolutismului, care il face diferit fata de o dictatura sau o tiranie, poate fi remarcata numai daca este observata o forma istorica anume, de organizare a puterii: adica cea a statelor monarhice moderne din 3uropa, intre sec. +V si +VII. Gn alt rezultat al absolutismului a fost aparitia unei birocratii si a unei administratii, unitare, care au incercat sa reduca la minim sfera de actiune si autonomie a organelor locale si dorinta lor de a participa la politica centrala.. B)a impus o armata de tip modern, permanenta si cu organizare uniforma' Absolutism ) regim politic 5n care un monarh concentreaz4 5n m6inile sale 5ntreaga putere. ,\ fr. absolutisme-: este forma de guvernare 5n care monarhul ,5mp4rat, 9ar, sultan, rege, domnitordispune integral de puterea suprem4 5n stat, poporul fiind total lipsit de drepturi ,monarhie nelimitat4-. $bsolutismul creeaz4 un puternic aparat de stat, vizibil 8i relativ independent 5n raport cu clasa nobililor, dar care ocrote8te 8i consolideaz4 5n fapt interesele generale ale acestei clase. $pare 8i se dezvolt4 5n perioada de destr4mare a st4rilor feudale 8i de transformare a st4rilor or48ene8ti mijlocii 5n clasa burgheziei moderne. :n general, absolutismul, sprijinindu)se pe nobilime 8i folosindu)se de puterea economic4 a burgheziei 5n dezvoltare urm4re8te sl4birea aristocra9iei feudale 5n scopul cre4rii unei puteri centralizate autoritare prin lichidarea st4rii de destr4mare feudal4 8i a luptelor nobiliare interne. 3l apare 5n cele mai multe 94ri europene la sf6r8itul secolului +V, ajung6nd s4 cunoasc4 formele sale clasice 5n timpul 3lisabetei Iudor ,122? ) 1/<.-, ;udovic al +IV)lea ,1/(. ) 1112-, #etru I cel >are ,1/?" ) 11"2- 8.a. $bsolutismul monarhic va fi 5nl4turat 5n apusul 3uropei prin revolu9iile burgheze din ]4rile de Hos ,secolul +VI-, $nglia ,secolul +VII-, Eran9a ,secolul +VIII-. :n centrul 8i estul 3uropei, absolutismul se va men9ine 5mbr4c6nd forma absolutismului luminat ,despotismul luminat- care, prin reforme, va prelungi 5n timp 8i e0isten9a monarhiei absolutiste, dar 8i a formelor feudale.

secolului al +VI)lea ) inceputul erei moderne ) majoritatea ideilor privind universul erau bazate pe teoriile ganditorului grec $ristotel ,.?( ) ."" i.e.n.- si pe completarile aduse de astronomul grec #tolemeu. #otrivit lui #tolemeu, Boarele, ;una si restul planetelor se roteau in jurul #amantului, care era fi0.. u toti ganditorii greci erau de acord cu #tolemeu, care sustinea ca Boarele se roteste in jurul #amantuluiD totusi teoriile sale au ramas in picioare de)a lungul 3vului +8'A doua rev' te$nico!stiintifica Becolul al +VIII aduce pentru $nglia profunde transformari sociale 8i economice. $re loc 8i o revolu9ia agrar4. :ncepe s4 se practice agricultura intensiv4, 8tiintific4, se folosesc 5ngr484mintele, se amelioreaz4 rasele de vite, capre, oi. Revolu9ia industrial4 are loc 5n $nglia 5n a doua jumatate a secolului al +VIII)lea 8i continu4 5n primele decenii ale celui urmator.. Inven9iile mecanice, introducerea ma8inismului, minele de c4rbuni, drumurile @macadam@, 5nlocuirea 5n metalurgie a carbunelui de lemn cu huila, topirea fierului, confec9ionarea pe scar4 larg4 a produselor din te0tile de bumbac.:n plus, 8tiin9a era Ue0ploatat4' atent ca orice descoperire s4 fie fructificat4, spre a ameliora operatiunile manufacturiere, industriale, miniere, bancare, de transport etc., +1'Evolutia miscarii femeilor pentru e alitate in drepturi si emancipare .emeile Evului -ediu au fost renumite ca sotii% mame si calu arite ,femei ale bisericii-, dar au mai fost cateva care s)au indepartat de traditiile acelor vremuriD acelea au fost scriitoarele, poetele, educatoarele si chiar cele care au practicat vrajitoria. In intregul 3v >ediu situatia femeii era intr)o umbra deasa si grea a pacatului originar. Eemeile erau vazute ca fiind inferioare barbatilor si nu se bucrau de afectiunea lorLa oras% femeile aveau o varietate de ocupatii: faceau comert, coceau paine si torceau .emeile erau crescute pentru a se marita,. De abia spre sfarsitul secolului al *4!lea, Adeptele miscarii pentru drepturile femeii cereau% printre alteleB ) dreptul de a dispune de proprietatea si veniturile propriiD ) drepturi legale si economice mai bune pentru femeile divortateD ) dreptul la vot. ++'Principiilr ideolo iei conservative Conservatorismul este o doctrin4 politic4 ap4rut4 ca o reacie la liberalism.. #rincipalele elemente ale g6ndirii conservatoare sunt: 1. &mul ca fiin4 eminamente religioas4, 5ntruchipare a raiunii, a instinctului i a emoiei, iar religia ) element fundamental al societ4ii civile. ". !omunitatea ca element teleologic anterior individului. .. Drepturile ca urmare fireasc4 a obligaiilor individuale. (. R4ul considerat 5nr4d4cinat 5n fiina uman4 i nu 5n instituiile statale. 2. Inegalitatea uman4 ,nu i din punct de vedere moral, 5ns4- ca urmare a organiz4rii sociale comple0e. +,'Ideile socialiste raspindite in europa in sec'/I/ Socialismul este un concept, o ideologie sau un grup de ideologii, un ansamblu de mic4ri politice care au evoluat i s)au ramificat de)a lungul timpului, un sistem economic. & republic4 socialist4Nstat socialist 5i propune s4 instaureze comunismul. #rin socialism se mai 5nelege ansamblul doctrinelor social)politice care combat individualismul, apar4 noiunile de egalitate i solidaritate i constitue un proiect at6t economic ,c6t i social i politic Socialismul marEist C teorie politic4 bazat4 pe concepia materialist4 a istoriei i caracterizat4 prin luarea drept obiectiv a punerii 5n comun a mijloacelor de producie i de schimb, ca i prin repartiia echitabil4 a bunurilor. Comunismul C ansamblul concepiilor socialiste care concep instaurarea or6nduirii socialiste ca o cerin4 a raiunii, ca o concretizare a unui ideal moral, prin transformarea social4 i edificarea unei societ4i ideale, bazat4 pe abunden4 i egalitate.Socialismul anar$ist ClibertarD C e0prim4 o critic4 radical4 a societ4ii i a tuturor formelor de guvernare ce stau stavil4 unei dezvolt4ri armonioase a individului i care 5l constr6ng la corupie. Socialismul reformist C dei p4streaz4 din mar0ism obiectivul dep4irii capitalismului i f4urirea unei societ4i socialiste 5n care mijloacele de producie s4 fie proprietate colectiv4 ) resping revoluia pentru atingerea acestui el, Social!democraia C se revendic4 de la principiile socialismului democratic Bocialismul trebuie privit ca o form4 de organizare social4, 5n care interesul societ4ii primeaz4 5n faa interesului unui individ sau a unui grup restr6ns de indivizi i vine 5n opoziie cu liberalismul, care reprezint4 sistemul social 5n care primeaz4 interesul individului, sau al unui grup restr6ns de indivizi, 5n faa interesului societ4ii. . +:'.enomenul multipartid 5n Europa #rin instaurarea sistemului multipartid, au fost create condi9ii, dar 8i necesitatea unei paticip4ri mai mari, sau, mai precis spus, autentice a cet49enilor. in 1?/. in Germania apare uniunea germane,iar

1?/= partidul social democratic.in 1??< in franta apare partidul muncitoresc francez,in europa occidental patidele burgheze de baza erau:cele conservatoire si liberale.in franta ele corepodeau cu cele republican si monarhiste.in anglia cu torrii si vighii.afirmarea sistemului multi partied era drept rezultat dezvoltarea bazei democratiei burgheze.

Gn termen specific In mod parado0al, termenul de absolutism a aparut in perioada de sfarsit al sec. +VIII si prima jumatate a sec. +I+, chiar in momentul in care fenomenul respectiv disparea o data cu Revolutia franceza. !uvantul dorea sa sublinieze aspectele negative ale puterii monarhice nelimitate. >ai dificila este identificarea originilor regimurilor absolutiste, ale caror anticipari ar trebui depistate chiar in sec. +III si +V !u siguranta perioada definitorie a a. trebuie plasata intre sec. +VI si +VIII, o data cu dezvoltarea marilor monarhii nationale din 3uropa ,cu toate ca e0istau uneori diferente importante intre absolutismul francez, englez si german-. Desi nu era folosit direct termenul de absolutism, aceasta politica a fost e0primata teoretic de ganditori precum H. Aodin si I. 7obbes.

1&'0alorile principale ale ideolo iei liberale ;iberalismul este o ideologie politic4 8i economic4. #utem identifica un nucleu constitutiv conceptual al liberalismului : libertate, drepturi individuale, stat de drept, toleran94 8i pluralism, proprietatea privat4, concuren9a. s)a n4scut 5n urma r4zboaielor religioase din sec. +VI)+VII, care au avut ca scop separarea Aisericii fa94 de Btat 8i !et49ean. :n sec. +VIII, ulterior cristaliz4rii principiilor liberalismului politic, a ap4rut 8i liberalismul economic, al c4rui p4rinte este considerat economistul $dam Bmith. $cesta a sus9inut liberatatea economic4, initiativa individuala si noninterventia statului in economie. !onceptul fundamental care st4 la baza liberalismului este libertatea individual4. $ fi liber nu 5nseamn4 capacitatea de a face ceva, ci dreptul de a o face. 3forturile liberalismului se 5ndreapt4 spre l4rgirea sferei private a ac9iunilor umane, pentru a spori libertatea individual4 5n cadrul unei societ49i libere. +A'Evolutia structurilor industrialCbresla%manufactura%fabricaD (1.Prima revolutie te$nico!stiintifica In secolele al +V)lea si al +VII)lea, in 3uropa stiinta a cunoscut un mare avant. Revolutia stiintifica s)a produs intr)o societate dinamica, aflata in plina e0pansiune si avansata din punct de vedere tehnologic.Inventarea tiparului a permis pastrarea si transmiterea celor mai importante informatii, noilor generatii. !u e0ceptia catorva descoperiri stiintifice remarcabile, gandirea stiintifica din epoca medievala tarzie a facut relativ putine progrese in comparatie cu tehnologia.;a inceputul

(1..ormele noi de or anizare ale puterii statale in EuropaCmonar$ie constitutionala%republica prezidentiala%republica parlamentaraD monar$ie constituional# este o form4 de guvern monarhic4 ce face parte dintr) un sistem constituional care accept4 un monarh ereditar sau ales 5n funcie de ef de stat. >onarhiile constituionale moderne, de obicei implementeaz4 conceptul de trias politica, sau @separarea puterilor@, unde monarhul e capul ramurei legislative sau doar are un rol ceremonial. :n cazul 5n care monarhul deine putere absolut4, aceasta se numete o monarhie absolut4.$st4zi, monarhiile constituionale sunt combinate cu o democraie reprezentativ4, care reprezint4 teoriile suveranit4ii populare care plaseaz4 suveranitatea 5n m6inele poporului, i cele care consider4 important rolul tradiiei 5n guvern4m6nt& republic# prezidenial# este o form4 de guvern4m6nt 5n care preedintele este at6t eful statului c6t i eful e0ecutivului. #resedintele este ales de popor. Republica parlamentar# este o republic4 unde prim)ministrul ,sau cancelarul- este eful guvernului, autoritatea e0ecutiv4 5n stat, eful statului ,#reedinte- av6nd, cu mici e0cepii, funcii simbolice. (?.Ideolo ia nationalismului%sovinismului'Politica coloniala europeana' =aionalismul este o ideologie care creeaz4 i susine o naiune ca un concept de identificare comun4 pentru un grup de oameni. Be deosebete de patriotism prin referina juridic4 i ideologia politic4 : naionalismul se refer4 la Dreptul str4moesc care definete comunit4ile istorico)lingvistice aionalismul patriotic promoveaz4 o naiune f4r4 s4 se opun4 minorit4ilor conlocuitoare. aionalismul de tip ovin sau 0enofob, dimpotriv4, li se opune. $stfel, naionalismul ovin i antirom6nesc din anumite 4ri, aionalismul romantic s)a dezvoltat mai ales pe plan cultural)artistic prin re5nvierea momentelor de glorie din trecutul fiec4rui popor i ocrotirea tradiiilor, datinilor i obiceiurilor populare. $titudine politic4 const6nd 5n afirmarea superiorit49ii unei na9iuni asupra altora, 5n manifestarea e0clusivismului 8i intoleran9ei na9ionaleD na9ionalism e0tremist. * Din fr. chauvinisme. ^ovin_sm . De)a lungul istoriei au e0istat mai multe imperii, de la asirieni la imperiul european al lui 7itler in timpul celui de)al Doilea Razboi >ondial. >ajoritatea acestora erau relativ compacte, create prin e0pansiuni teritoriale in zonele invecinate. Imperiile coloniale ale principalelor puteri europene implicau dominatia acestora asupra popoarelor indepartate, ne)europene. Imperiile cuprindeau aproape intreaga lume si se bazau pe superioritatea economica si tehnologica. $pogeul acestui proces, atins in secolul +I+ este adesea denumit 3poca Imperialismului (=.Cauzele razboaielor mondiale #rimului R4zboi >ondial, cauzele reale ale r4zboiului merg mai 5n urm4, 5n reeaua comple04 a alianelor i contrabalans4rilor care s)au dezvoltat 5ntre diferite puteri europene 5n urma 5nfr6ngerii Eranei i a form4rii statului german sub conducerea lui &tto von AismarcM 5n 1?11. !ei mai importani pot fi considerai: naionalismul, disputele anterioare nerezolvate, sistemul de aliane, guvernarea fragmentar4, 5nt6rzieri i ne5nelegeri 5n comunicaia diplomatic4, cursa 5narm4rilor, Cauzele celui de!al doilea r#zboi mondial sunt 5n general considerate invazia german4 a #oloniei i atacul japonez asupra !hinei, Btatelor Gnite ale $mericii i asupra coloniilor Regatului Gnit i &landei. #rintre cauzele r4zboiului mondial s)au num4rat creterea naionalismului, a militarismului i prezena a mult prea numeroase probleme teritoriale r4mase nerezolvate dup4 5ncheierea primului r4zboi mondial. 3ecul politicii franco) britanice de 5mp4ciuire cu 7itler, s)a aflat 5n str6ns4 leg4tur4 cu semnarea #actului >olotov)Ribbentrop, .;iga aiunilor, 5n ciuda eforturilor diplomatice f4cute pentru evitarea r4zboiului, se baza pe >arile #uteri pentru impunerea rezoluiilor sale i, 5n lipsa voinei politice a acestora, nu a putut face nimic concret. . ,A' Li a na7iunilor ca 6i instrument al >P#cii ve6nice?' ;iga a9iunilor a fost o organiza9ie interna9ional4 5nfiin9at4 5n iunie 1=1= 5n urmaIratatului de la Versailles. :n perioada de ma0im4 dezvoltare, 5ntre "? septembrie1=.( 8i ". februarie 1=.2, a avut 2? membri. Bcopurile ;igii erau dezarmarea, prevenirea r4zboaielor prin intermediul

securit49ii colective, rezolvarea disputelor inter)na9iuni prin negociere, diploma9ie 8i 5mbun4t49irea calit49ii vie9ii. Eilozofia ;igii a reprezentat o schimbare radical4 a g6ndirii politice fa94 de ultimele sute de ani preceden9i. ;iga nu dispunea de for9e armate proprii, ci depindea de >arile #uteripentru a aplica deciziile sale sau sanc9iunile impuse. Dup4 o serie de succese 8i unele e8ecuri din anii 1="<, ;iga s)a dovedit neputincioas4 5n fa9a agresiunii #uterilor $0ei din anii 1=.<. Declan8area celui al doilea r4zboi mondial a 5nsemnat e8ecul scopului principal al ;igii, acela de a 5mpiedica o nou4 conflagra9ie mondial4.&rganiza9ia a9iunilor Gnite a 5nlocuit ;iga la sf6r8itul r4zboiului, mo8tenind totu8i o serie de agen9ii 8i organiza9ii fondate de ;ig4. ,*'Re imul politic totalitar )otalitarismul este un regim politic 5n care puterea aparine 'n mod total unei persoane sau unui grup de persoane. Bpre deosebire de sistemul politic de tip monarhie absolut4 sau dictatur4, 5n regimurile totalitare distana 5ntre stat i societate este practic anulat4, 5n sensul c4 puterea 5ntrupat4 de stat, prin partidul unic, p4trunde p6n4 i 5n viaa particular4 a fiec4rui cetaean. RaFmond $ron a definit totalitarismul astfel: 1. Eenomenul totalitar intervine la un regim care 5i acord4 unui partid monopolul activit4ii politice. ". #artidul care are monopolul este animat de, sau 5narmat cu, o ideologie c4reia 5i confer4 o autoritate absolut4 i care, pe cale de consecin4, devine adev4rul oficial al Btatului. .. #entru a r4sp6ndi acest adev4r oficial, Btatul 5i rezerv4, la r6ndul s4u, un dublu monopol: monopolul mijloacelor de for4, i monopolul mijloacelor de convingere (. !ea mai mare parte a activit4ilor economice i profesionale sunt supuse Btatului i devin, 5ntr)un fel, o parte a Btatului 5nsui.. 2. Ioate fiind activit4i de Btat, i orice activitate fiind supus4 ideologiei, o greeal4 comis4 5ntr)o activitate economic4 sau profesional4 devine, 5n acelai timp, o greeal4 ideologic4.. ,8 Esen7a 6i scopurile O=(' Compara7ia O=( cu Li a na7iunilor &rganiza9ia a9iunilor Gnite ,abreviat: & G- este cea mai important4 organiza9ie interna9ional4 din lume. Eondat4 5n 1=(2 dup4 $l Doilea R4zboi >ondial, are ast4zi 1=" de state membre. :ntemeierea ei a constat din semnarea, de c4tre membrii ei fondatori, a !artei &rganiza9iei a9iunilor Gnite. #otrivit acestui document, & G are misiunea de a asigura pacea mondial4, respectarea drepturilor omului, cooperarea interna9ional4 8i respectarea dreptului interna9ional. Bediul central al organiza9iei este situat la e[ `orM. :n $dunarea General4, e0ist4 reprezentan9i ai fiec4rui stat membru. Eiecare stat are drepturi egale de vot. De asemenea, rezolu9iile $dun4rii nu sunt legi, ci doar recomand4ri.!onsiliul de Becuritate: 12 membri, din care 2 permanen9i, 8i restul ale8i pentru un mandat de doi ani. :n fiecare an sunt ale8i cinci noi membri. Deciziile importante ale !onsiliului de Becuritate trebuie s4 fie votate de = membri, dintre to9i ace8ti membri, 5n principal aici se vorbe8te de dreptul de Veto.!onsiliului 3conomic 8i Bocial 5i sunt subordonate multe din organiza9iile speciale.!onsiliul de Iutel4 8i)a suspendat momentan activitatea.!urtea Interna9ional4 de Husti9ie decide dispute interna9ionale ,se afl4 la 7aga-.Becretariatul a9iunilor Gnite: cea mai mare func9ie administrativ4 este cea de Becretar General al & G

2..Pactul ermano!sovietic -olotov! Ribbentrop din 81 au ust *&1& si protocolul aditional secret Pactul Ribbentrop!-olotov, cunoscut i ca Pactul Stalin-/itler, a fost un tratat de neagresiune 5ncheiat 5ntre Gniunea Bovietic4 i Germania nazist4, semnat la >oscova, la ". august 1=.= .Bcopul declarat al acestui pact era, din punctul de vedere oficial al Germaniei, ca cel de)al Ireilea Reich s4)i asigure flancul estic 5n perspectiva iminentei invad4ri a #oloniei, :n cazul unor e0pansiuni teritoriale i N sau politice 5n teritoriile aparin6nd statelor baltice, frontiera nordic4 a ;ituaniei va reprezenta frontiera sferelor de interese, at6t pentru Germania, c6t i a Gniunii Bovietice. :n cazul unor e0pansiuni teritoriale iNsau politice 5n teritoriilor aparin6nd #oloniei, sferele de interese, at6t ale Germaniei, c6t i ale Gniunii Bovietice, in orice caz, ambele guverne vor rezolva aceast4 problem4 pe calea 5nelegerii prieteneti 5ntre Germania i Rusia .Referitor la 3uropa de sud)est, partea sovietic4 5i accentueaz4 interesul pentru Aasarabia. $cest protocol va fi considerat de ambele p4ri ca strict secret. ,+ "ilan7urile 6i 5nv#7#mintele istorice ale r#zboaielor mondiale #rimul R4zboi >ondial "? iulie 1=1( * 11 noiembrie 1=1? s)a dovedit a fi o ruptur4 decisiv4 cu vechea ordine mondial4, marc6nd 5ncetarea final4 a absolutismului monarhic 5n 3uropa.

#rin urm#rile sale, 5ncheierea primului r#zboi mondial a afectat profund ordinea politic4, social4 i cultural4 a 5ntregii lumi, chiar i a zonelor neimplicate direct 5n conflagraie. $u ap4rut noi state pe harta politic4 a lumii, altele vechi au disp4rut sau i)au modificat radical graniele, au fost 5nfiinate organizaii internaionale, iar noi idei politice i economice i)au c6tigat locul 5n lume. !ur4area principalelor c6mpuri de b4t4lie este o sarcin4 ne5ntrerupt4, care continu4 de decenii i nu pare s4 se 5ncheie 5n cur6nd. Bute de tone de proiectile nee0plodate sunt adunate, stocate i distruse Al Doilea R#zboi -ondial 1 septembrie 1=.= * " septembrie 1=(2 a fost un conflict armat generalizat.$l Doilea R4zboi >ondial a provocat moartea direct4 sau indirect4 a peste 1< de milioane de oameni, apro0imativ .a din populaia mondial4 de la acea vreme. Grm4rile r4zboiului, inclusiv noile tehnologii i schimb4rile aranjamentelor geopolitice, culturale i economice, au fost f4r4 precedent. 3uropa a ajuns s4 fie divizat4 de)a lungul unei granie ideologice. B)au format dou4 blocuri * de est i de vest * reprezentate de Pactul de la 0arovia i, respectiv, de =A)O. Germania a fost 5mp4rit4 5n patru zone de ocupaie, zonele american4, francez4 i britanic4 urm6nd s4 formeze Germania de Vest, iar 5n zona sovietic4 ap4r6nd Republica Democrat4 German4 .. ,, Fnsemn#tatea procesului de la =urember #rocesele de la brnberg au fost o serie de procese celebre pentru faptul c4 5n cadrul lor au fost inculpa9i importan9i membri ai conducerii politice, militare 8i economice a Germaniei aziste. #rocesele au avut loc 5ntre 1=(2 8i 1=(= 5n ora8ul brnberg, Germania, 5n #alatul de Husti9ie din brnberg. #rimul 8i cel mai cunoscut dintre aceste procese a fost #rocesul #rincipalilor !riminali de R4zboi 5n fa9a Iribunalului >ilitar Interna9ional ,I>I-, 5n care au fost judeca9i "( dintre cei mai importan9i lideri ai Germaniei naziste, at6t captura9i c6t 8i 5n contumacie. Dezbaterile proceslui s)au 9inut 5ntre "< noiembrie 1=(2 8i 1 octombrie 1=(/. $l doilea set de procese ale unor criminali de r4zboi mai pu9in importan9i a avut loc conform ;egii nr. 1< a !onsiliului de !ontrol la Iribunalele militare de la brnberg ,I> -, printre care#rocesul medicilor 8i #rocesul judec4torilor. $cest articol trateaz4 5n principal I>ID vezi articolul separat despre I> pentru detalii privind acele procese ,:' Cauzele 6i esen7a >r#zboiului rece?% >cursa 5narm#rilor'. R4zboiul Rece ,1=(1)1==1- a fost o confruntare deschis4, nonmilitar4 ,de8i a cauzatcursa 5narm4rii- 8i limitat4, care s) a dezvoltat dup4 al Doilea R4zboi >ondial 5ntre dou4 grupuri de state care aveau ideologii 8i sisteme politice diametral opuse. :ntr)un grup se aflau GRBB 8i alia9ii ei, c4rora li se mai spunea 8i @Alocul oriental sau r4s4ritean@. !el4lalt grup cuprindea BG$ 8i alia9ii lor, numi9i 8i @Alocul occidental sau apusean@. ;a nivel militar)politic a fost o confruntare 5ntre 0orth 1tlantic #reat2 Organization , $I&, &rganiza9ia Iratatului $tlanticului de ord- 8i #actul de la Var8ovia. ;a nivel economic a fost o confruntare 5ntre capitalism 8i socialism. ;a nivel ideologico)politic a fost o confruntare 5ntre democra9iile liberale occidentale ,a8a)numita @lume liber4@, @societatea deschis4@- 8i regimurile comuniste totalitare ,a8a)numita @societatea 5nchis4@-. :nfruntarea dintre cele dou4 blocuri a fost numit4 @R4zboiul Rece@, deoarece nu s)a ajuns la confrunt4ri directe militare dintresupraputeri ,care ar fi constituit un r4zboi @cald@ sau 8i @fierbinte@-. Din punctul de vedere al studiilor strategice, nu s)a ajuns 8i nu se putea ajunge la un r4zboi @cald@, la o confruntare conven9ional4, Din punctul de vedere al serviciilor secrete, a fost o confruntare 5ntre serviciile occidentale de @intelligence@ si serviciile de poli9ie politic4 ale regimurilor totalitare comuniste. B)a mai numit @R4zboiul Rece@ 8i datorit4 faptului c4 a fost purtat 5ntre fo8tii alia9i din r4zboiul 5mpotriva regimului totalitar nazist, 5ntre dou4 forme de regimuri politice care aveau acelea8i r4d4cini ideologice, adic4 lupta democratic4 pentru emanciparea omului de sub orice form4 de domina9ie. @R4zboiul Rece@ a dominat politica e0tern4 a BG$ 8i a GRBB 5nc4 din 1=(1.R4zboiul Rece s)a 5ncheiat odat4 cu pr4bu8irea regimurilor comuniste sovietice 8i regimului GRBB, supraputerea care s)a confruntat cu BG$

,3' Etapele principale 5n formarea primului stat socialist Iermenul de stat socialist ,sau republic# socialist#, sau stat muncitoresc- poate avea mai multe 5nelesuri diferite, dar cu unele asem4n4ri. Iermenul de stat socialist este folosit de c4tre acei socialiti care doresc s4 sublinieze faptul c4 acetia susin o form4 republican4 de guvernare. Bensurile termenilor %republic4 socialist4', %stat socialist' i %stat muncitoresc' tind s4 difere 5n funcie de aderenii variantelor de mar0ism, mar0ism)leninism, i teorii socialiste non)comuniste. !ele mai multe dintre aceste teorii ,dar nu toate- necesit4 cel puin %atitudini impun4toare' a economiei de a fi naionalizate, de obicei, e0ploatate 5n conformitate cu un plan de producie, astfel capitalismul i achiziiile publice ale salariul de munc4 pentru profitul privat sunt eliminate cel puin 5n sferele majore de producie i sociale, P1Q dei e0ist4 unele teorii economice socialiste care promoveaz4 diferite nivele ale relaiilor de pia4, 5n asociere cu proprietatea public4 iNsau cooperativa muncitoreasc4. Gnii comentatori folosesc termenul de %stat socialist' pentru a descrie statele care prev4d ajutor social, cum ar fi asistena medical4 i de omaj, 5n ciuda fundamentului economic al statului fiind privatizat i capitalist. 2?. .actorii cre#rii sistemului mondial socialist ,In fr. commun, @comun, general@-, socialism revolutionar bazat pe teoriile filosofilor politici Oarl >ar0 si Eriedrich 3ngels, care pune accentul pe proprietatea comuna asupra mijloacelor de productie si pe economia planificata. $re la baza principiul conform caruia fiecare trebuie sa munceasca dupa propria capacitate si sa primeasca dupa nevoie. Dupa al Doilea Razboi >ondial, comunismul a fost instaurat in tarile aflate sub ocupatie sovietica. !hina s)a afirmat dupa 1=/1, ca rival al GRBB in lumea comunistaD Gniunea Bovitica si comunismul au avut multi admiratori in anii 1="< si 1=.<. $cestia considerau ca GRBB era un nou tip de societate, mult mai dreapt, trecandu)i cu vederea trasaturile negative * inclusiv groaznicele epurari facute de Btalin Incepand cu 1=?<, comunismul parea sa intre intr)o stare de criza. 3secul economic din #olonia a dus la fondarea Bolidaritatii, un sindicat independent. In 1=?< fortele sovietice sunt doborate de gherilele anticomuniste in $fganistan si in 1=?= sunt obligati sa se retraga. In 1=?", ;eonard Arejnev a incetat din viata.. ,&' Principiile construirii socialiste 5n statele est!europene :A' Cauzele 6i urm#rile pr#bu6irii sistemului mondial socialist Incepand din 1=?2 si pana in 1=?? situatia interna a GRBB si pozitia sa internationala s)au schimbat cu repeziciune, dar acei ani nu se compara cu ceea ce s)a intamplat incepand din 1=?=. Revolutia inceputa de >iMhail B. Gorbaciov a scapat de sub control. Erustrarile acumulate de catre cetatenii sovietici au e0plodat sub forma criticii care in perioada glasnostului a fost larg mediatizata si care in schimb a dat nastere si altor disensiuni. De asemeni mult promisa perestroiMa pentru o viata mai buna a ramas neimplinita, mai mult economia a decazut iar nemultumirile s) au acumulat. In cele din urma scaderea presiunii politice a dus la cresterea cererilor de democratie si a dat nastere la lupta pentru democratie a multor grupuri nationaliste din GRBB. Dintre acestea o parte din populatia 3stoniei, ;etoniei si ;ituaniei * cele trei tari baltice incorporate in GRBB in anul 1=(< * erau cele mai insistente in vederea obtinerii independentei. Vechea garda comunista s)a simtit amenintata de lupta pentru democratie si separarea lor de GRBB, dar a rezistat cererilor. #e la mijlocul anilor c=< GRBB)ul se afla intr)o dificila situatie politica si economica. Gorbacoiv era criticat atat de reformatorii radicali cat si de vechea garda comunista si birocrati :*' Esen7a politicii >restructurrii?% implementate de -' Gorbaciov :n 1=?2, Gorbaciov a declarat c4 sistemul economic sovietic era osificat 8i c4 reorganizarea lui era imediat necesar4. ;a 5nceput, reformele lui au fost cunoscute ca @usMorenie@ ,accelerare-, dar, mai apoi, termenul @perestroiMa@ ,reconstruc9ie- a devenit mult mai popular.Gorbaciov nu se afla pe un teren virgin. De8i epoca lui Arejnev era considerat4 5n general ca una a stagn4rii economice, se desf48uraser4 o serie de e0perimente economice, 5n particular 5n 5ntreprinderile mi0te cu companiile str4ine. & serie de idei reformiste fuseser4 discutate 5n cercurile managerilor sociali8ti cu idei novatoare, care folosiser4 facilit49ile oferite de Oomsomol ca pe un forum de discu9ii. $8a)numita @genera9ie Oomsomol@ avea s4 se dovedeasc4 cea mai receptiv4 la ini9iativele gorbacioviste 8i rezervorul de cadre pentru viitoarea clas4 a afaceri8tilor postsovietici, lucru valabil 5n special 5n statele baltice.Dup4 ce a devenit Becretar General, Gorbaciov a propus un program de reforme, care a fost adoptat de #lenara !! al #!GB din aprilie.P"Q. :ntr)un discurs 9inut 5n mai la ;eningrad, Gorbaciov 8i)a ap4rat 5n mod public programul de reforme. #rima reform4 important4 introdus4 de Gorbaciov a fost a8a)numita @reform4 a

alcoolului@ , conceput4 s4 lupte 5mpotriva alcoolismuluir4sp6ndit la scar4 na9ional4 5n Gniunea Bovietic4. #re9urile la vodc4, vin 8i bere au crescut 5n mod semnificativ, iar v6nz4rile au fost limitate. !ei care erau g4si9i be9i la munc4 sau 5n zonele publice erau judeca9i 8i condamna9i. !riticii lui Gorbaciov au mers p6n4 acolo 5nc6t au afirmat c4 reforma alcoolului a fost cea care a declan8at seria de evenimente care au dus lapr4bu8irea Gniunii Bovietice 8i la serioasele probleme economice cu care avea s4 se confrunte nou formata !BI. :8' )entativa loviturii de stat din (RSS% 5ntreprins# 5n au ust *&&* 6i rolul acesteia 5n proclamarea independen7ei de c#tre fostele republici #resedintele GRBB >ihail Gorbaciov este retinut la casa de vacanta din !rimeea. Intiatorul conceptelor Glasnost si #erestroiMa, Gorbaciov, nu a putut prevedea contradictiile si limitele reformelor sale pentru GRBB. !u o zi inainte semnarii unui nou Iratat Gnional, un grup de inalti demnitari sovietici a declarat crearea !omitetului de Btat de Grgenta ,GO!#-. In acest mod ei au incercat sa preia puterea la >oscova. Be zvonea atunci ca armata va demola !asa $lba, cladirea guvernamentala, si va termina definitiv cu perestroiMa. In timp ce Gorbaciov era retinut in !rimeea, 3ltin se catara pe un tanc I)1" si vorbeste multimii, castigand simpatia moscovitilor. Dupa anuntul public al puciului, presedintele Eederatiei Ruse, Aoris 3ltin, a facut apel la rezistenta si a cerut armatei sa se alieze cu populatia pentru a face sa esueze @lovitura de stat reactionara@. !iocnirile dintre fortele de ordine si populatia iesita in strada pentru a lupta contra restauratiei regimului totalitar au dus la caderea pucistilor si arestarea lor. In fata demonstratiilor masive ale populatiei armata s)a retras, iar in noaptea de "" august 1==1 >ihail Gorbaciov revine la >oscova, reluandu) si toate functiile in stat.

:1' Cauzele cre#rii C'S'I !.B.I este o alian94 format4 din 11 din cele 12 foste republici ale Gniunii Bovietice, e0cep9iile fiind cele trei 94ri baltice: 3stonia,;etonia 8i ;ituania, precum 8i Georgia. !rearea !BI a declan8at procesul de destr4mare a Gniunii Bovietice. 5n urma unui r4zboi civil 5n care trupele ruse8ti au intervenit de partea guvernului lui ^evardnadze. :n urma evenimentelor din august "<<?, c6nd trupele ruse8ti au intervenit din nou 5n Georgia,. :n 1===, GzbeMistanul a aderat la organiza9ie, 5ns4 pe 2 mai "<<2, a anun9at pre8eden9ia 5n e0erci9iu ,la acel moment moldovean4- c4 se retrage din organiza9ie.!BI 5mpreun4 cu !hina 8i BG$ de9in ?<a din rezervele de c4rbuni ale planetei. !BI se 5nscrie 5ntre cele mai mari produc4toare de c4rbuni din lume, de9in6nd totodat4, intre 1N. 8i "N. din rezervele mondiale certe 8i probabile, din care =<a sunt localizate 5n partea asiatic4. :+'Activitatea CSI si relatiile R- cu aceasta or anizatie Comunitatea Statelor Independente este o alian4 format4 din 11 din cele 12 foste republici ale Gniunii Bovietice, e0cepiile fiind cele trei 4ri baltice: 3stonia, ;etonia i ;ituania, precum i Georgia. !eea ce e mai sus la p./.. :4' =o7iunea de > lobalizare?% problemele lobale este termenul 5ntrebuinat pentru a descrie un proces multicauzal care are drept rezultat faptul c4 evenimente care au loc 5ntr)o parte a globului au repercusiuni din ce 5n ce mai ample asupra societ4ilor i problemelor din alte p4ri ale globului. #roblemele globale ale omenirii includ acele probleme ce vizeaza intreaga umanitate. $ceste probleme pot fi solutionata numai cu participarea tuturor tarilor si popoarelor. 1.3conomia mondiala este marcata de citeva probleme globale. Dintre acestea, mai importante sunt: problema alimentatiei, poluarea mediului si problema energetica.". #roblema alimentatiei imbraca doua forme: malnutritia si subnutritia. 3a este o problema specifica tarilor subdezvoltate... #roblema poluarii este foarte comple0a, regasindu)se pe mai multe dimensiuni: poluarea aerului, apei si a mediului natural. (. #roblema energetica apare datorita caracterului limitat al resurselor energetice, ceea ce determina insuficienta lor in raport cu nevoile :&' Istoria cre#rii (niunii Europene Ientative de unificare a na9iunilor europene au e0istat 5nc4 dinaintea apari9iei statelor na9ionale moderne. $cum trei mii de ani, 3uropa era dominat4 de cel9i, iar mai t6rziu a fost cucerit4 8i condus4 de Imperiul Roman, centrat 5n >editeran4.. :n urma catastrofelor provocate de #rimul 8i $l Doilea R4zboi >ondial, necesitatea form4rii unei ,ce a devenit mai t6rziuGniuni 3uropene a crescut, din cauza voin9ei de a reconstrui 3uropa 8i de a elimina posibilitatea unui nou r4zboi. $cest sentiment a dus, 5n cele din urm4, la formarea !omunit49ii 3uropene a !4rbunelui 8i &9elului de c4tre Germania ,de vest-,Eran9a, Italia 8i 94rile din Aenelu0. $cest lucru a fost posibil prin semnarea, 5n aprilie 1=21, a Iratatului de la #aris, care a intrat 5n vigoare 5n iulie 1=2". #rima uniune vamal4 total4, denumit4 ini9ial drept !omunitatea 3conomic4

3uropean4 ,informal chiar 8i Pia.a "omun-, a fost creat4 prin Iratatul de la Roma, 5n 1=21, 8i implementat4 la 1 ianuarie1=2?. $ceasta din urm4 s)a transformat 5n !omunitatea 3uropean4, care este, 5n prezent, @primul pilon@ al Gniunii 3uropene. G3 a evoluat dintr)un organ comercial 5ntr)un parteneriat economic 8i politic. Definitivarea Gniunii 3uropene s)a f4cut prin ratificarea de c4tre ansamblul 94rilor membre ale !omunit49ii 3uropene a Iratatului de la >aastricht ,&landa-, pe 1 februarie 1==.. !a pre8edinte al!onven9iei pentru Viitorul 3uropei, fostul pre8edinte francez ValdrF Giscard dX3staing a propus schimbarea numelui Gniunii 3uropene 5n 3uropa Gnit4, dar aceast4 mo9iune nu a fost aprobat4. 3A' Principiile func7ion#rii Comisiei Europene !omisia european4 este organul e0ecutiv al Gniunii 3uropene, av6nd rolul de a 5ntocmi proiecte de legi 8i de a monitoriza aplicarea acestora. !omisia este un organ al !omunit49ilor 3uropene, independent de statele membre, av6nd deci un caracter cu adev4rat suprana9ional. Bediul !omisiei: AerlaFmont, Aru0elles. !omisarii ac9ioneaz4 e0clusiv la dispozi9ia Gniunii 8i nu a 94rilor de origine !omisia este motorul sistemului institu9ional al !omunit49ii:$v6nd dreptul de ini9iativ4 5ntocme8te proiectele de legi, pe care le supune pentru adoptare #arlamentului 8i !onsiliului. In calitate de organ e0ecutiv !omisia asigur4 aplicarea legisla9iei europene ,directive, regulamente, decizii-, e0ecu9ia bugetar4 8i realizarea programelor adoptate de !onsiliu 8i #arlament. 5mpreun4 cu !urtea 3uropean4 de Husti9ie verific4 respectarea legisla9iei comunitare. 3*' Principiile constituirii Parlamentului European #arlamentul 3uropean este organul reprezentativ al celor (2< de milioane de cet49eni ai Gniunii 3uropene. :ncep6nd cu 1. iunie "<<(, acesta are 1." membri. B)a decis c4 num4rul ma0im de parlamentari europeni trebuie fi0at la 1.", cu un prag minim de 2 8i respectiv ma0im de == de deputa9i pentru fiecare stat membru.$locarea locurilor 5n parlament are la baz4 o reprezentare degresiv4 8i propor9ional4 a statelor membre. $stfel, statele mici trimit mai mul9i deputa9i 5n #3 dec6t ar trebui dac4 s)ar lua 5n considerare strict popula9iile statelor respective. !onfigura9ia actual4 a #arlamentului 3uropean a fost stabilit4 prinIratatul de la isa, care con9ine prevederi referitoare la echilibrul puterii 8i procesul decizional 5n cadrul Gniunii, 5n conte0tul unei structuri cu "1 de Btate >embre.]4rile 5n curs de aderare la Gniunea 3uropean4 trimit un num4r de observatori 5n #arlamentul 3uropean cu o anumit4 perioad4 de timp 5naintea ader4rii propriu)zise. um4rul de observatori 8i 5mp4r9irea lor politic4 este 5nscris4 5n tratatele de aderare ale 94rilor respective.. &bservatorii urm4resc dezbaterile din plen, din comisiile permanente 8i din grupurile politice din care fac parte pentru a fi deja familiariza9i cu func9ionarea #arlamentului 3uropean la momentul ader4rii. 38' Obli a7iile Cur7ii europene !urtea 3uropean4 a Drepturilor &mului, adesea numit4 informal @!urtea de la Btrasbourg@, a fost creat4 pentru sistematizarea procedurii pl6ngerilor 5n materia drepturilor omului provenite din statele membre ale !onsiliului 3uropei. >isiunea !ur9ii este s4 vegheze la respectarea prevederilor!onven9iei 3uropene a Drepturilor &mului de c4tre statele semnatare 31' Problema adopt#rii constitu7iei europene Intr)o rezolutie aprobata de #arlamentul 3uropean pe "( septembrie se cere ca la !onferinta Interguvernamentala ce incepe in octombrie sa nu se aduca schimbari substantiale la proiectul de !onstitutie G3. #arlamentul 3uropean propune cateva probleme care sa fie discutate in cadrul !onferintei Interguvernamentale. $cestea sunt: ) rolul #resedintelui !onsiliului 3uropean sa fie strict limitat la conducerea procedurilor pentru a se evita orice conflict cu #resedintele !omisiei sau cu >inistrul de 30terne G3D ) >inistrul de 30terne G3 ar trebui sprijinit de o administratie comuna !onsiliu)!omisieD ) #arlamentul 3uropean sa joace un rol mai mare in #olitica 30terna si de Becuritate !omuna ,#3B!-, precum si in politica de aparareD ) noua distributie a mandatelor in #arlament sa fie introdusa fara intarziereD ) trebuiesc gasite mai bune solutii cu privire la: consolidarea politicii de coeziune economica si sociala, coordonarea politicii economice, numirea membrilor !urtii de Hustitie si a Iribunalului de #rima Instanta, continuarea votului unanim in !onsiliu pentru #3B! precum si in cateva domenii ale politicii sociale 3+' Etapele inte r#rii Republicii -oldova 5n Comunitatea European# 6i prezenta7i perspectivele rela7iilor dintre Republica -oldova 6i Comunitatea European# #e parcursul ultimilor ani problema aderarii la Gniunea 3uropeana tindea sa devina obiectul unui consens politic mai larg si 5n Republica >oldova. :n virtutea importantei sale strategice, Republicii >oldova la Gniunea 3uropeana, care s) ar a0a pe studierea legaturii dintre

factorii spatiali, politici, etnopsihologici, vectorii economici e0terni si modalitatile de promovare a intereselor economice nationale. $ceste abordari devin deosebit de necesare mai ales acum, dupa ascensiunea politica de)a dreptul remarcabila a comunistilor 5n Republica >oldova.Dintr)o perspectiva pragmatica, integrarea 5n Gniunea 3uropeana se va solda cu doua consecinte majore: 1- reducerea suveranitatii politice si "- aparitia noilor posibilitati pentru promovarea intereselor economice nationale..#roblemele economice interne ale Republicii >oldova, suprapuse pe dimensiunile ei geografice, economice si politice mici, pot conduce, pe termen lung, la pierderea patrimoniului industrial, la primitivizarea tehnologiilor agricole, la degradarea resurselor intelectual)umane, #entru a contracara aceste perspective nedorite, trebuie sa fie preluate oportunitatile e0tinderii structurilor economice, politice si de securitate europene si euroatlantice 3,' Evolu7ia conflictului =istrean 6i c#ile solu7ion#rii acestuia. egocierile in probl.trans sau desfasurat cu dificultate in ultimii 11 ani.iar din februarie "<</ tratativele au fost intrerupte,in dependent regimului de la Iiraspol..pe " sept 1==< administratia de la tiraspol condusa de igor sirniv autoproclama idependeta transnistriei regiune aflata in componenta R>.R >oldoveneasca nistriana sa stabilit capital la Iiraspol .unii analisti cred:ca scenariul a fost pus la cale de catre moscova.in 1==" tensiunile dintre chis si Iiraspol sau trans intrun conflict armat.a fost semnat un accord pest e citeva luni de catre boris eltin ,m.snegur si i.smirnov.care a pus capat razboiului.a fost un referendum local care nu a fost recunoscut de alte state,care a esuatW