Referat

Pentru Conferinta..

Statul si dreptul Moldovei in sec. XVIXVII

I. Situatia geopolitica in Europa de SudEst la sfarsitul sec. al XVI-lea si necesitatea incheierii tratatului moldoturc.
Catre sfarsitul sec. al XV-lea Imperiul Otoman devenise cel mai puternic stat militar din Europa , Asia de Vest si din Africa de nord. El a reusit sa cucereasca prin toate mijloacele posibile o multime de state din peninsula Balcanica, Occidentul Apropiat si din Africa de Nord. oate aceste state cotropite au fost lic!idate prin forta si transformate in nimic altceva, decat in provincii ale Imperiului Otoman. Considerandu-se stapan peste aceste teritorii , imperiul otoman a tinut mortis sa introduca aici sistemul lui de "uvernare turcesc, le"ile turcesti, limba turca, si nu in ultimul rand reli"ia turca. ot ceea ce ii mai le"a pe locuitorii acelui tinut de amintirea libertatii lor,adica tot ce era national era pur si simplu inter#is, iar posturile de conducere in or"anele de stat si de administratie erau e$ercitate doar de musulmani si nici de cum de locuitorii din acele teritorii. %upa anul &'(), *tefan cel +are intele"and ca tarile din Europa trimit ajutor doar cu vorba, iar in realitate +oldova era sortita sa lupte de una sin"ura cu marele Imperiu Otoman incepe sa pre"ateasca un plan de actiune de pe urma caruia +oldova sa nu aiba aceeasi soarta ca si tarile cucerite deja de Imperiul Otoman, si cum pericolul crestea tot mai

mult amenintind !otarele +oldovei , el !otaraste ca in ba#a dreptului international medieval si a Coranului sa propuna Imperiului Otoman inc!eierea unui Tratat de Inchinare a Moldovei catre Imperiul Otoman. In ba#a acestui tratat, in numele lui *tefan cel +are, +oldova sa plateasca tribute annual si sa duca aceeasi politica e$terna ca si Imperiul Otoman, cu ru"amintea ca in ara +oldovei sa continue sa e$iste aceleasi or"ane de stat nationale, aceeasi or"ani#are sociala, acelasi sistem de divi#are administrativ-teritoriala, aceleasi le"i proprii, reli"ie proprie crestina, limba maternal, armata proprie si restul atributelor politico-statale. Asa si cum era de asteptat, sultanul turc care inca mai tinea minte infrin"erile pe care le-a suferit din partea +oldovei pe timpul lui *tefan cel +are a acceptat cu bucurie si e$ta# propunerea de tratat data de *tefan cel +are In acest fel +oldova a fost una dintre putinele tari care au scapat pentru o perioada de inrobirea aspra a Imperiului Otoman.

II. Evolutia organizarii sociale dupa instaurarea dominatiei otomane.

arile ,omane s-au mentinut un timp indelun"at in prima linie de aparare impotriva turcilor. -rimul in acest sens a fost mircea cel batran, care cu pretul a trei decenii de re#istenta a pastrat statul, desi a fost obli"at in cele din urma sa plateasca !araci. %upa caderea Constantinopolului, in &')., +oldova a fost timp de jumatate de secol o piedica serioasa in calea a"resiunilor otomane in Europa.

%upa o perioada de lupte "rele si victorii ale ostilor moldovenesti de sub conducerea lui *tefan cel +are,fiind sleita de puteri si lipsita de ajutor din afara, +oldova devine si ea tributara Imperiului Otoman darn u in aceeasi masura ca si celelalte tari , deoarece +oldova detinea o oarecare imunitate in fata Imperiului Otoman instituita prin Tratatul de inchinare a Moldovei catre Imperiul Otoman. Astfel, in ba#a acestui tratat, +oldova isi pastra statalitatea, reli"ia crestin-ortodo$a, le"ile proprii, o armata nu mai mare de /0000 de ostasi, lucruri care nu au fost premise nicidecum celorlalte tari ca#ute sub dominatia Imperiului Otoman. -oarta se obli"e, de asemenea, sa ocroteasca +oldova, care avea si ea obli"atia de a plati tribute annual in suma de '000 "albeni1dupa unele i#voare -(000".2, daruri-'0 cai si '0 soimi de vanatoare, si de a-I da ajutor militar Imperiului Otoman la cerinta acestuia. Abia in &).(, in urma campaniei sultanului *uleiman 3anuni, +oldova a intrat sub dominatia Imperiului Otoman. Obli"atiile +oldovei treptat au fost sporite cantitativ, la ele adau"andu-se pesc!esurile, bacsisurile, dari e$traordinare. -ericolul transformarii in pasalic s-a mentinut, intensificandu-se prin vecinatatea tatarilor, de mai multe ori asmutiti sa faca incursiuni pe pamanturile romanesti. %upa instaurarea dominatiei otomane in +oldova, structura si natura juridical a proprietatii funciare s-a pastrat, dar treptat au intervenit anumite sc!imbari in e$ploatarea ei economica. %atorita faptului ca tara a ramas mai departe un stat distinct fata de Imperiul Otoman 4 or"ani#area

sociala nu s-a sc!imbat, a ramas aceeasi mai departe, populatia ei continuind sa fie divi#ata in / "rupuri mari5 populatia libera si populatia aservita Populatia li era a continuat sa fie impartita in . cate"orii 5preotimea6 boierimea6taranii si orasenii. Preotimea-isi pastrea#a proprietatea asupra pamantului, fiind eliberati de impo#ite . +embrii paturii inferioare1preotii si dascalii2 plateau birul inca de la sfirsitul secolului al XVI-lea, fiind mentionati ca o cate"orie fiscala in re"istrul fiscal din &7)&. Concomitent ei plateau dari si erau obli"ati cu prestatii in folosul mitropoliei si episcopiei. In secolul al XVII-lea, aceste dari se inmultesc,ceea ce duce la inrautatirea situatiei economice a clerului inferior. +embrii clerului superior-vladicii-pina in &8.8 au fost scutiti de dari, iar din &8.8 au fost impusi la bir. %in &8./ manastirile au fost private de imunitate fiscala, fiind impuse la bir,iar apoi si la alte dari. !oierimea-spre sfirsitul secolului al XVI-lea,boieri se numesc doar cei care aveau dre"atorii. itlul de boier se da de domnitor odata cu confirmarea in dre"atorii, dupa cum ne marturiseste +.Costin, vorbind despre domnitorul ,adu +i!nea,care l-a boierit pe o slu"a a sa, facundu-l vataf de apro#i.& Boierii au fost scutiti,pina in &8.8, de plata darilor fata de stat, iar in &8.8-Vasile 9upu i-a impus la plata birului./. In a doua jumatate a secolului al XVIIlea,"ospodariile boieresti au fost impuse si la alte dari5 "orstina,darea cailor, deseatina din albine s.a. Boierul care isi pierdea dre"atoria,era numit ma#il. Taranii -situatia taranilor in timpul dominatiei otomane,se inrautateste considerabil. Cu toate ca dijma ramine nesc!imbata, platita dupa obiceiul vec!i, renta in munca se mareste pina la &/ si c!iar

/' #ile pe an. *e mareste dependenta economica a taranilor fata de stat, introducindu-se noi dari si prestatii. Astfel se crease situatia ca in le"area taranilor de "lie, sa fie cointeresati si proprietarii funciari si statul, caruia ii era convenabil ca taranii san u se poata stramuta sis a plateasca darile in satul unde au fost inre"istrati la plata darilor fata de stat. -oslusnicii erau tarani care nu plateau darile fata de stat, dar erau datori sa lucre#e pentru manastiri si episcopii un numar mare de #ile, care nici nu se re"lememta juridic, ci era indicat ca sint obli"ate sa lucre#e tot lucrul, de ce va fi nevoie. 9aturasii erau oameni veniti, liberi, si aveau dreptul de stramutare. aranii din satele domeniului domnesc nu plateau dijme sin u prestau #ile de munca, in sc!imb plateau mai multe dari si prestatii fata de stat. Orasenii-fiind neomo"eni din punct de vedere social si economic, erau impusi la dari si prestari fata de stat. %in cau#a fiscalitatii e$cesive, multi oraseni solicitau statutul de poslusnici ai manastirilor, care ii scutea de darile de stat. *uma darilor orasenilor fu"iti sau trecuti in rindul poslusnicilor se impartea celorlalti, astfel ca si orasenii erau le"ati prin raspundere solidara in plata darilor.. Populatia aservita-era alcatuita, ca si in secolul XV din tarani serbi si ti"ani robi. Tiganii ro i-se imparteau dupa apartenenta in5 domnesti,manastiresti si boieresti. %eoarece domnitorii donau !alopi boierilor si manastirilor, numarul ti"anilor domnesti s-a micsorat. %omeniul domnesc se micsora in urma donarilor si ti"anii domnesti, numiti lin"urari, duceau un mod de viata nomad, dar aveau obli"atia de a plati unele dari fata

de stat. %in punct de vedere personal, ti"anii ramineau dependenti de boieri, astfel incit puteau fi vinduti, sc!imbati, donati, dati ca #estre. Tarani ser i-taranii fara pamint, care au devenit serbi, au devenit concomitant, proprietate a boierilor sau a manastirilor. Ei nu aveau voie sa se transfere de pe o mosie pe alta fara permisiunea stapinului. aranii serbi puteau fi vinduti numai impreuna cu mosiile, iar stapinii lor nu aveau dreptul sa-i omoare.

III. Organizarea de stat in Moldova.

Inc!eierea tratatului de inc!inare a +oldovei catre Imperiul Otoman, a permis ca statul si dreptul tarii sa se de#volte mai departe in mod firesc. +oldova a continuat sa se de#volte in calitate de stat distinct fata de Imperiul Otoman si cu or"anele sale proprii. "omnitorul Moldovei# care nu a putut fi niciodata sultanul turc, avea repre#entantul sau diplomatic la Istambul. :unctiile interne ale domnitorului au fost pastrate si in timpul dependentei, pe cind cele e$terne au fost limitate. %omnitorul a fost privat de dreptul de a duce o politica e$terna proprie, fiind obli"at sa intretina relatii cu alte tari convenabile -ortii, sa aiba aceeasi prieteni si dusmani. In interiorul tarii, domnitorul detinea puterea le"islative, e$ecutive si judiciara in mainile sale. El numea si destituia din posturi pe dre"atori. In atributiile domnitorului intre si conducereaintre"ului aparat administrative,dind indicatii asupra activitatii. %omnitorul era si judecatorul suprem, el putind controla cum se cum se infaptueste justitia in instantele inferioare.

Sfatul "omnesc- incepand cu secolul al XVII-lea incepe sa se n umeasca dupa termenul turc, divan, si era compus doar din boieri cu dre"atori, mitropolit si episcope. In a doua jumatate a sec. al XVII-lea, componenta sfatului domnesc s-a redus pana la &/ membri. ,olul divanului se mareste atat de considerabil, pe cat scade si puterea domnitorului. Marile $dunari ale Tarii- au e$istat si dupa instaurarea dominatiei otomane, fiind convocate ca si mai inainte nesistematic, ci pe masura necesitatilor. Organele centrale de conducere-erau repre#entate ca si mai inainte, de mari dre"atori, marele lo"ofat, vornici, postelnic, vistiernic, pa!arnic, stolnic, comis s.a. Numarul tinuturilor ca unitati administrativteritorialen varia intre &7-/&. Conducerea tinutului era in miinile pircalabului. El avea atributii fiscale, administrative, si judiciare in cadrul tinutului, el suprave"!ea si procesul de incasare a darilor. In sc!imb, pircalabii nu mai aveau functii militare, deoarece cetatile fusesera distruse, iar oastea cea mare nu se mai convoca. Orasele isi pastrea#a autoadministrarea in persoana consiliului format din soltu# si &/ pir"ari. In sate functiile administrative si judiciare erau e$ercitate de vataman si de vornicel. Vatamanul repre#enta interesele satenilor. Vornicelul era repre#entantul proprietarului si avea "rija ca satenii sa-si indeplineasca toate obli"atiile fata de proprietar. Ca forma de "uvernamint, a ramas monar!ia, dar aparatul de conducere a fost modificat sub influenta diferitor factori, inclusive cei le"ati de dominatia

turca, impusi de necesitatile interne de perfectionare.

IV. Izvoarele dreptului si evolutia principalelor ramuri ale dreptului.

Izvoarele dreptului-cel mai vec!i i#vor de drept este le"ea tarii-dreptul cutumiar. 9a rind cu dreptul cutumiar se de#volta si le"islatia domneasca. endinta de codificare a dreptului este le"ata de intensificarea receptiei romano-bi#antine. Astfel, sint copiate tot mai multe nomocanoane bi#antine, iar mai tir#iu a inceput traducerea acestor pravile in limba romana. In &8./, lo"ofatul Eustratie a alcatuit ;pravila aleasa<, care cuprinde re"ulile vietii reli"ioase, dar si unele norme penale si civile cu privire la lo"odna, divort, rudenie, casatorie, infractiuni contra familiei, bisericii, si a bunelor moravuri. oate acestea fiind traduse din "reaca din nomocanonul lui +anuil +ala$os. %in le"islatia bi#antina laica a fost e$trasa le"ea a"rara bi#antina, care s-a mai numit le"ea pentru plu"ari. Ceasta le"e a fost tradusa de Eustratie in &8'8, din porunca lui V.9upu, si fiind introdusa in Cartea ,omaneasca de Invatatura, care este cel mai important monument al dreptului +oldovei din epoca medievala. A fost adoptata de V.9upu, si editata la tipo"rafia mitropolitana de la manastirea . Ierar!i, din Iasi, cu titlul5 %arte romaneasca de invatatura de la Pravilele imparatesti si de la alte giudeate cu dzisa si cu toata cheltuiala lui Vasile Voievodul si domnul

Tarii Moldovei di in multe scripturi talmacite di in lim a ileneasca pre lim a romaneasca. Cartea de invatatura din &8'8 este alcatuita din prefata si din / compartimente divi#ate in capitole si articole. Codul, in total contine 7' de capitole si &/)' de articole. -rimul compartiment este format pe principii juridice cunoscute in +oldova datorita patrunderii si circulatiei in -rincipat a le"ilor a"rare bi#antine. Compartimentul / constituie partea principala a codului si este alcatuit in ba#a tratatului de drept penal al jurisconsultului italian -rospero :arinacci. +ajoritatea articolelor re"lementea#a sanctionarea infractiunilor de drept penal, continind totodata si norme de drept civil si familial5 privitor la mostenire, casatorie, divort, pierderea #estrei, repudierea sotiei. Acest cod a le"iferat aservirea taranilor fara pamint, a consfintit le"area lor de "lie si a decretat masuri aspre privind urmarirea taranilor ioba"i. Codul lui V.9upu sanctiona aplicarea represiunilor penale cu caracter ca5 arderea de viu, le"area de co#ile cailor, turnarea de plumb topit in "ura etc. In cod au fost incluse un sir de principii juridice inovatoare, care contribuiau la de#voltarea si perfectionarea dreptului +oldovei. Cartea romaneasca de invatatura a fost prima le"iuire laica oficiala vasta a statului +oldova, care sa aplicat in instantele judiciare ale statului +oldova o perioada destul de indelun"ata. E$abiblul, care repre#inta o cule"ere de le"i alcatuita de juristul bi#antin Constantin Armenopol. Este cunoscut in +oldova in cule"erea de le"i -travila aleasa. %omnitorul Ale$andru +oru# a tradus

E$abiblul din limba "reaca in romana, pentru a facilita efectuarea justitiei in +oldova. 9e"islatia lui Iustinian a fost cunoscuta in +oldova cu titlul de 9e"i imparatesti. Ea a devenit aici un support important la elaborarea actelor le"islative. Ba#ilicalele repre#inta un cod de le"i al imperiului bi#antin alcatuit din 80 de carti care au fost receptate in +oldova in anii domniei lui Ale$andru cel Bun. ,olul lor a fost contribuirea de#voltarii i#voarelor dreptului national din +oldova si Vala!ia. Astfel, din cele e$puse mai sus, observam ca i#voarele dreptului si cultura juridical a arii +oldovei, catre inceputul secolului al XVII-lea, atinsesera un nivel avansat, fapt ce le-a permis domnitorilor principatului sa or"ani#e#e elaborarea unor acte le"islative vaste.

!i liografie&

'. $rama Elena#Istoria dreptului romanesc#%hisinau#())*. (. Miron %ostin#+etopisetul Tarii Moldovei#',-(#p.'(--'(. *. ///.e-referate.ro 0. conspect prelegeri-"umitru 1rama# doctor in drept.

%atedra de drept pu lic

*tatul si dreptul +oldovei in sec.XVIXVII.

$ efectuat& '.%o2ocaru +ilia 1r.II# an.I !$%# fac. "rept $ verificat&"umitru 1ramadoctor in drept.