Sunteți pe pagina 1din 20

Art 1.

Criteriile de convergen Evoluia preurilor


Prevederile tratatului

Articolul 121 alineatul (1) prima liniu prevede urmtoarele: realizarea unui grad nalt de stabilitate a preurilor; acesta rezult dintr-o rat a in laiei apropiat de cea a cel mult trei state membre care au cele mai bune rezultate n materie de stabilitate a preurilor!; Articolul 1 al "rotocolului privind criteriile de convergen menionate n articolul 121 din tratat: #$riteriul stabilitii preurilor% menionat la articolul 121 alineatul (1) prima liniu din tratat nseamn c un stat membru are o stabilitate durabil a nivelului preurilor &i o rat medie a in laiei% n cursul unei perioade de un an naintea e'aminrii% care nu poate dep&i cu mai mult de 1%() rata in laiei a cel mult trei state membre care au nregistrat cele mai bune rezultate n domeniul stabilitii preurilor* +n laia se calculeaz cu a,utorul indicelui preurilor de consum pe o baz comparabil% in-nd seama de di erenele dintre de iniiile naionale!*

Aplicarea prevederilor tratatului

.n ceea ce prive&te rata medie a in laiei% n cursul unei perioade de un an naintea e'aminrii!% rata in laiei este calculat pe baza cre&terii nregistrate de ultima medie anual disponibil a inde'ului armonizat al preurilor de consum (+A"$) comparativ cu media anual anterioar* /intagma a cel mult trei state membre care au nregistrat cele mai bune rezultate n domeniul stabilitii preurilor! utilizat pentru de inirea valorii de re erin se aplic utiliz-nd media aritmetic neponderat a ratei in laiei nregistrat n cele trei ri cu cele mai mici rate ale in laiei% dat iind c aceste rate sunt compatibile cu stabilitatea preurilor*

Evoluia finanelor publice


Prevederile tratatului

Articolul 121 alineatul (1) a doua liniu prevede urmtoarele: #caracterul solid al inanelor publice; acesta rezult dintr-o situaie bugetar care nu cunoa&te un de icit public e'cesiv n nelesul articolului 101c alineatul (2)#* Articolul 2 al "rotocolului privind criteriile de convergen menionat n articolul 121 al tratatului stipuleaz aptul c acest criteriu presupune c n momentul e'aminrii% un stat membru nu ace obiectul unei decizii a $onsiliului menionat la articolul 101c alineatul (2) din tratat% privind e'istena unui de icit e'cesiv n statul membru respectiv!*

Procedura privind deficitele excesive


Articolul 101 stabile&te procedura privind de icitele e'cesive* $on orm prevederilor articolului 101 alineatele (2) &i (3)% $omisia 4uropean are obligaia s ntocmeasc un raport n cazul n care un stat membru 54 nu ndepline&te cerinele n materie de disciplin bugetar% mai ales dac: 1* raportul dintre de icitul public plani icat sau realizat &i produsul intern brut dep&e&te o valoare de re erin (stabilit la 3) din "+6 n "rotocolul privind procedura re eritoare la de icitele e'cesive)% cu e'cepia situaiei n care: o raportul a ost diminuat n mod considerabil &i constant &i atinge un nivel apropiat de valoarea de re erin; sau o dep&irea valorii de re erin a ost doar e'cepional &i temporar &i respectivul raport rm-ne apropiat de valoarea de re erin; 2* raportul dintre datoria public &i produsul intern brut dep&e&te o valoare de re erin (stabilit la 20) din "+6 n "rotocolul privind procedura re eritoare la de icitele e'cesive)% cu e'cepia situaiei n care acest raport scade su icient &i se apropie de valoarea de re erin ntr-un ritm satis ctor*

Prevederi suplimentare

7aportul $omisiei e'amineaz n egal msur dac de icitul public dep&e&te c8eltuielile publice de investiii &i ine seama de toi ceilali actori incideni% inclusiv de poziia economic &i bugetar pe termen mediu a statului membru* $omisia poate de asemenea s elaboreze un raport n cazul n care% de&i e'igenele care decurg din aceste criterii au ost respectate% apreciaz c e'ist riscul unui de icit e'cesiv ntr-un stat membru* $omitetul 4conomic &i 9inanciar are obligaia sa avizeze raportul $omisiei* .n con ormitate cu prevederile articolului 101 alineatul (2)% $onsiliul 54% 8otr-nd cu ma,oritate cali icat la recomandarea $omisiei &i in-nd seama de eventualele observaii ale statului membru vizat% decide% dup o evaluare global% dac e'ist sau nu un de icit e'cesiv*

Aspecte procedurale i aplicarea prevederilor tratatului


.n scopul e'aminrii stadiului de convergen% 6$4 redacteaz opinii asupra evoluiei inanelor publice* .n ceea ce prive&te sustenabilitatea% 6$4 analizeaz principalii indicatori ai evoluiei inanelor publice n perioada de re erin% ia n considerare perspectivele &i problemele cu care se con runt inanele publice &i se concentreaz asupra legturii dintre de icit &i evoluia datoriei*

Evoluia cursului de schimb


Prevederile tratatului

Articolul 121 alineatul (1) a treia liniu prevede urmtoarele: respectarea limitelor normale de luctuaie prevzute de mecanismul cursului de sc8imb al /istemului :onetar 4uropean% timp de cel puin doi ani% r devalorizarea monedei n raport cu cea a altui stat membru!* Articolul 3 al "rotocolului privind criteriile de convergen menionate n articolul 121 alineatul (1) din tratat menioneaz c: #criteriul de participare la mecanismul ratei de sc8imb al /istemului :onetar 4uropean% menionat la articolul 121 alineatul (1) a treia liniu din tratat% nseamn c un stat membru a respectat mar,ele normale de luctuaie prevzute de mecanismul ratei de sc8imb al /istemului :onetar 4uropean% r s cunoasc tensiuni grave cel puin pe parcursul ultimilor doi ani dinaintea e'aminrii* .n special% statul membru nu a devalorizat din proprie iniiativ rata de sc8imb central bilateral a monedei sale a de moneda unui alt stat membru n aceea&i perioad!*

Aplicarea prevederilor tratatului


;ratatul ace re erire la criteriul de participare la mecanismul european al cursului de sc8imb (:$/ p-n n decembrie 1<<=; nlocuit de :$/ ++ ncep-nd cu luna ianuarie 1<<<)* .n primul r-nd% 6$4 analizeaz dac statul respectiv a participat la :$/ ++ pentru o perioad de cel puin doi ani nainte de momentul e'aminrii!% dup cum se precizeaz n tratat* .n al doilea r-nd% n ceea ce prive&te de iniia limitelor normale de luctuaie!% 6$4 ace re erire la avizul o icial ormulat de $onsiliul +nstitutului :onetar 4uropean n octombrie 1<<1 &i declaraia acestuia publicat n raportul din noiembrie 1<<( intitulat "rogresul pe calea convergenei!* Avizul ormulat de $onsiliul +nstitutului :onetar 4uropean n octombrie 1<<1 prevedea c banda de luctuaie mai larg a contribuit la asigurarea unui grad mai mare de stabilitate a cursului de sc8imb n cadrul :$/!% c n opinia $onsiliului +nstitutului :onetar 4uropean% se recomand meninerea acordurilor actuale! &i c rile membre trebuie s urmreasc evitarea n continuare a luctuaiilor cursului de sc8imb prin orientarea politicilor lor ctre asigurarea stabilitii preurilor &i reducerea de icitelor bugetare% contribuind prin aceasta la ndeplinirea cerinelor ormulate n articolul 121 alineatul (1) al tratatului &i protocolul a erent!* .n raportul din noiembrie 1<<( intitulat "rogresul pe calea convergenei!% +nstitutul :onetar 4uropean a recunoscut aptul c la momentul elaborrii tratatului% limitele normale de luctuaie! se situau la >2%2() n ,urul paritilor centrale bilaterale% n timp ce o band de luctuaie de >2) reprezenta o derogare de la norme* .n august 1<<3% s-a luat decizia de a lrgi limitele de luctuaie p-n la >1()% iar interpretarea criteriului% n mod deosebit a conceptului limite normale de luctuaie!% a devenit mai puin clar!* ;ot atunci s-a propus s se in seama de evoluia deosebit a cursurilor de sc8imb din /istemul :onetar

4uropean (/:4) ncep-nd cu anul 1<<3! n realizarea unei analize e' post#* .n acest conte't% atunci c-nd se apreciaz evoluia cursului de sc8imb se pune accentul pe apropierea cursurilor de sc8imb de paritile centrale din cadrul :$/ ++* .n al treilea r-nd% problema apariiei unor tensiuni severe! este n general abordat prin e'aminarea gradului de deviere a cursurilor de sc8imb de la paritile centrale din cadrul :$/ ++ a de euro* Aceasta se realizeaz utiliz-nd indicatori precum di erenialele ratelor dob-nzilor pe termen scurt a de zona euro &i evoluia lor% precum &i in-nd cont de rolul interveniilor pe piaa valutar*

Evoluia ratei dobn ii pe termen lung


Prevederile tratatului

Articolul 121 alineatul (1) a patra liniu prevede urmtoarele: caracterul durabil al convergenei atinse de statul membru &i al participrii sale la mecanismul cursului de sc8imb al /istemului :onetar 4uropean% care se re lect n nivelul ratelor dob-nzilor pe termen lung!* Articolul 1 al "rotocolului privind criteriile de convergen menionate n articolul 121 din tratat menioneaz urmtoarele: criteriul de convergen al ratelor dob-nzilor menionat la articolul 121 alineatul (1) a patra liniu din tratat% n cursul unei perioade de un an naintea e'aminrii% nseamn c un stat membru a avut o rat a dob-nzii nominal medie pe termen lung care nu poate dep&i cu mai mult de 2) pe aceea a cel mult trei state membre care au nregistrat cele mai bune rezultate n domeniul stabilitii preurilor* 7atele dob-nzilor sunt calculate pe baza obligaiunilor de stat pe termen lung sau a unor titluri comparabile% in-nd seama de di erenele dintre de iniiile naionale!*

Aplicarea prevederilor tratatului

.n primul r-nd% n ceea ce prive&te rata medie nominal a dob-nzii pe termen lung! nregistrat pe o perioad de un an nainte de momentul e'aminrii!% rata dob-nzii pe termen lung a ost calculat ca medie aritmetic a ultimelor 12 luni pentru care e'ist date privind indicele armonizat al preurilor de consum* .n al doilea r-nd% sintagma a cel mult trei state membre care au obinut cele mai bune rezultate n domeniul stabilitii preurilor! care este utilizat pentru de inirea valorii de re erin a ost aplicat prin utilizarea unei medii aritmetice neponderate a ratelor dob-nzilor pe termen lung ale celor trei ri care au nregistrat cele mai mici rate ale in laiei* 7atele dob-nzilor au ost calculate pe baza ratelor dob-nzilor armonizate pe termen lung% care au ost stabilite n scopul evalurii gradului de convergen*

Art. ! Convergenta " o problema pentru #omania

$onvergena este un termen utilizat n toate discuiile re eritoare la 5niunea 4uropean% &i nelegem din toate cerinele 5niunii c ?trebuie? * @e-am nvat% sau poate clasa politic ne-a nvat s acceptm acest AtrebuieB r a cuta dincolo de discursurile pompoase sau de steguleele ro&ii sau galbene* $-i dintre noi &tiu ce nseamn C Dreu de spus* Ear uit-ndu-m n ,ur am observat necesitatea unei nelegeri apro undate a acestor concepte% ca s nu mai spunem : Aa&a cere 5niunea 4uropeanB*

:ai nt-i% s lmurim c-teva aspecte : 1* .n ceea ce prive&te convergena real% capacitatea unei ri de a avea un proces de convergen real este in luenat de anumii actori : ocuparea forei de munc (aici este imperativ restructurarea activitii economice)% acumularea de capital (prin investiii strine directe% onduri structurale sau prin sectorul inanciar)% creterea productivitii totale a factorilor (cre&tere datorat progresului te8nic &i te8nologic% mediului instituional &i economic% nivelului de educaie &i ormare a orei de munc)* 2* Convergena nominal- ;ratatul de la :aastric8t (1<<3) stabile&te cinci criterii pe care statele membre trebuie s le ndeplineasc pentru a se altura 5niunii 4conomice :onetare &i pentru a adopta moneda euro : - rata inflaiei s ie cu cel mult 1%( puncte procentuale peste media primelor trei state membre cu cea mai mic in laie; -rata dobnzii nominale pe termen lung s nu dep&easc 2) a de media ratei dob-nzii n primele trei state membre cu cele mai bune per ormane n domeniul stabilitii preurilor ; - deficitul bugetar s nu dep&easc 3) din "+6 ; - ponderea datoriei publice n PIB s nu ie mai mare de 20) ; - mar,ele de luctuaie a cursului de schimb s ie de FG - 1() n ultimii 2 ani dinaintea analizei* $ele dou procese sunt complementare &i% de&i convergena nominal este mai u&or de urmrit% av-nd n vedere condiiile restrictive &i oarte clar cuanti icate% convergena real este cea care n inal demonstreaz capacitatea unei ri de a se ridica la standarde AeuropeneB &i de a ace a concurenei acerbe din cadrul spaiului comunitar* ;rebuie s remarcm aici c% n cadrul rilor membre% c8iar ondatoare% criteriile de la :aastric8t au ost nclcate* @u putem dec-t s ne ntrebm : c-t de viabile sunt aceste ci re C 9ac mai mult decat o restricionare% pe o baz subiectiv a indicatorilor macroeconomici C 7spunsul este bineneles nu ; aceste ci re au baze teoretice &i modele undamentate* H problem ns rm-ne : mai sunt aceste ci re viabile C :ai sunt condiiile utilizate pentru determinarea lor% realitile mileniului 3 C

.n cazul 7om-niei% la capitolul convergen real% re ormele structurale in lueneaz convergena "+6G locuitor% determinand o cre&tere nein laionist a salariilor% mrirea veniturilor bugetare% cre&terea ncasrilor iscale &i% deci% o consolidare iscal* $onvergena nivelului productivitii determin o scdere a costurilor% iar dezin laia se des &oar mai rapid n sectorul bunurilor comercializabile* $u toate acestea% ntre sectorul bunurilor comercializabile &i cel al bunurilor necomercializabile e'ist di erene de productivitate (e ectul 6alassa- /amuelson)* Eac salariile cresc uni orm% aceste di erene vor ace s persiste o in laie mai ridicat* "entru ndeplinirea convergenei reale n condiiile presiunii in laioniste% va trebui adoptat o politic monetar restrictiv* .n privina convergenei nominale% 7om-nia va avea de luptat n continuare cu I demonii J care i-au marcat tranziia : in laie% stabilitatea monedei naionale% de icit bugetar* ;rebuie menionat% strict legat de de icitul bugetar% e ectul de icitelor gemene care pune n eviden legtura dintre de icitul bugetar &i de icitul de cont curent ca manier de utilizare a resurselor interne sau e'terne puse la dispoziie rii noastre* 5ltima recti icare bugetar a guvernului rom-nesc a adus o decizie care rapeaz: n condiiile unui de icit de cont curent cu valori periculoase (9ondul :onetar +nternaional a naintat pentru anul acesta o ci r de 10*()% iar pentru anul viitor 13) din "rodusul +ntern 6rut)% de icitul bugetar pentru anul 200( va i de 2%( la suta din "+6 K Ee ce C 4 o ntrebare la care eu nu am gsit rspuns% dar pe care sunt nerbdtoare s l a lu* /cderea ratei in laiei &i a ratei dob-nzii va determina o cre&tere a investiiilor &i% implicit% a "+6* H rat de sc8imb stabil a monedei naionale (care luctueaz ntr-o mar, stabilit) determin o cre&tere a investiiilor strine directe &i a e'porturilor% care au implicaii avorabile asupra procesului de convergen real* ;otu&i% dac rata in laiei scade% se va diminua rata real a dob-nzii* Ast el% vor i atrase capitalurile e'terne% moneda se apreciaz% iar e'porturile nete scad (croLding-out e'tern)* (:arin &i /ocol% 2002) 9aptul c trebuie respectate criteriile re eritoare la de icitul bugetar &i datoria public poate a ecta procesul de convergen al economiilor cu nivel investiional redus; e'istena unor de icite bugetare sustenabile poate contribui la adaptarea economiilor la cerinele 54* Situaia actual .n ciuda cre&terii economice din ultima vreme% 7om-nia nu a nregistrat multe progrese privind convergena real cu nivelul venitului pe cap de locuitor n 54* 5na din principalele provocri pentru 7om-nia rm-ne realizarea nivelului de productivitate &i venit c-t mai apropiate de celelalte ri din 4uropa* :ai precis% trebuie reduse decala,ele a de rile 54 (a,ungerea din urm!G catc8ing-up! sau convergena beta)* Aceast convergen beta presupune:

cre&terea competitivitii e'porturilor; o mai bun pregtire a orei de munc &i a standardelor educaionale; rate nalte de economisire; coeziune social &i cre&terea rapid a productivitii actorilor de producie (Eianu &i Mr-nceanu% 2002) 5na dintre problemele importante ale 7om-niei este s realizeze o cre&tere economic durabil% care s-i permit reducerea decala,elor a de alte ri din 54* Acest lucru este posibil% dar numai dac sunt ndeplinite &i alte condiii: dezvoltarea sistemului inanciar% stabilitatea macroeconomic% disciplina inanciar% mbuntirea climatului de a aceri* $re&terea economic poate i creat din sc8imbri n productivitatea capitalului% a muncii% a te8nologiei sau a unei combinaii a acestora* "e msur ce intr capital n economie% o cre&tere a productivitii va antrena o cre&tere a salariilor &i apoi a preurilor% duc-nd la o apreciere real a cursului de sc8imb al leului* .n acela&i timp% n conte'tul aderrii la 54 vor cre&te presiunile asupra bugetului: - pentru implementarea standardelor &i normelor 54 vor trebui mobilizate resurse bugetare importante &i realizate investiii publice n in rastructur &i agricultur; - proiectele de dezvoltare ale 54 vor trebui co inanate de 7om-nia; - dupa aderare% vor trebui pltite contribuiile la bugetul 54 (apro'imativ =00 milioane euroK); - alt cost important l reprezint inanarea modi icrii sistemului actual de pensii* Concluzii .n urma unui studiu recent se aprecia c rom-nii vor a,unge s aib venituri comparabile cu cele din 54 n apro'imativ <= de ani% &i doar dac cre&terea se va ace ntr-un ritm alert (de dou ori mai rapid dec-t se realizeaz cre&terea n 54)* / im pesimi&tiC 4ste ultimul lucru de care avem nevoie acum* Eac vrem sc8imbare% este absolut necesar s ne modi icm radical modul de g-ndire% nu numai stilul n care muncim* Dermania &i 9rana sunt doar dou dintre e'emplele de succes datorate n primul r-nd aptului c oamenii au con&tientizat c-t de important este respectul pentru sine &i pentru cei din ,ur% n scopul gsirii rapide a unei ci spre succes* /untem la s -r&itul unui drum lung% greu &i obositor - tranziia - &i% n acela&i timp% la nceputul unui nou drum% puin cunoscut si doar banuit% &i numai de noi ine s l acem c-t mai scurt &i u&or*

/untem nc mici% dar ce conteazC +deea este s nvm repede &i bine ce avem de cut si s &i aplicm ce am nvat* Eac nvm din gre&elile noastre si ale altora &i nu le repetm% vom avea doar de c-&tigat* Ee ce s ne simim a cincea roat de la cruC Avem multe de artat lumii% n a ar de &tirile de la ora cinci! &i aceasta este &ansa noastr s demonstrm n s -r&it ce pot rom-nii* "entru ca 7om-nia s aib o imagine mai bun n 4uropa% primul pas trebuie sl ac tot rom-nii* Ni cu mult cura,% pentru c meritK

Art. $. Efectele crearii monedei euro asupra politicii economice si monetare a #omaniei si a intreprinderilor%
a. Asupra politicii economice si monetare

Eupa $on erinta de la OelsinPi% in decembrie anul trecut% 7omania a ost admisa printre tarile candidate* 4a este azi pe drumul care o va conduce la 5niunea 4uropeana% c8iar daca este vorba de un drum lung si anevoios* /a vedem mai intii consecintele asupra politicii economice* ;entatia ministrilor din tarile 4uropei $entrale si de 4st ("4$H) in raport cu 6ru'elles-ul este de a arata pe 8irtie ca tarile lor respecta ma,oritatea criteriilor de convergenta si ca sint c8iar superioare celor din anumite state participante la euro* 4ste o greseala* Criteriile de convergenta nu sint criterii de adeziune. 7omania% la el ca si celelalte tari "4$H% trebuie sa se concentreze in principal asupra procesului de re orma structurala% administrativa si economica* Adoptarea monedei unice nu poate i decit etapa inala in ceea ce a ost si va ramine un lung proces de integrare economica* $on ormitatea cu criteriile de la $open8aga - e'istenta unei economii de piata% capabila sa suporte presiunea concurentiala a pietei unice europene% a unui sector inanciar e icace si a unui sistem ,uridic modern si per ormant - are prioritate asupra con ormitatii cu criteriile nominale de convergenta si deci cu participarea la 54: cel putin din 3 motive: 1* criteriile de la :aastric8t pentru participarea la euro ar trebui sa ie aplicate economiile comparabile% unctionind cu aceleasi reguli de baza 2* cerinta ca tarile candidate sa respecte rapid criteriile de la :aastric8t ar putea restringe mar,a lor de manevra pentru punerea in practica a re ormelor structurale necesare si stoparea unor e ecte negative (cum ar i intirzierea demantelarii unui sistem de preturi administrate) 3* unele concepte utilizate in tratatul 54 nu se aplica inca in mod direct tarilor candidate* Ee e'emplu% se speci ica intr-un protocol de-al tratatului ca rata dobinzii pe termen lung este calculata pe baza obligatiilor de stat pe termen lung sau a titlurilor comparabile* +nsa in multe din tari% cum ar i si 7omania% aceste instrumente nu e'ista si pietele de capital sint prea putin dezvoltate pentru a gasi o alternaltiva* 7omania este azi in aza prealabila aderarii; acum tarile candidate trebuie sa realizeze re ormele economice cerute pentru a indeplini criteriile economice de la $open8aga privitoare la o economie de piata* +ntre altele% trebuie sa se puna in unctiune si parti speci ice acQuis-ului 54:% cum ar i:

Riberalizarea ordonata a miscarii de capitaluri +nterdictia inantarii directe a sectorului public de catre banca centrala si a accesului privilegiat al sectorului public la institutiile inanciare Alinierea statutelor nationale ale bancilor centrale cu tratatul% cuprinzind si independenta autoritatilor monetare*

Eintre toate tarile candidate% 7omania este in prezent - si de departe - tara cel mai rau plasata pe plan economic* 4ste de alt el tara cu care s-a desc8is cel mai mic numar de capitole de negocieri (( din 31)* "oliticile de stabilizare ale guvernelor sint minate de pierderile acumulate de intreprinderile publice% absenta progresului in materie de disciplina inanciara si numeroasele probleme endemice duc la piata neagra si la coruptie*

+n avizul pe care l-a dat in 1<<<% $omisia estimeaza ca 7omania nu are inca o economie de piata: preturile si comertul sint liberalizate% insa pietele de capital sint inca slabe sau ine'istente* /labiciunea administratiei publice nu permite punerea in aplicare a legislatiei e'istente si ritmul restructurarii marilor intreprinderi este prea lent* Eeparte de a se ameliora% capacitatea 7omaniei de a suporta presiunea concurentiala a pietei unice a avut tendinta de deteriorare in ultimii ani* 54 da un a,utor important 7omaniei% cu o suma anuala de 2(0 milioane euro% insa este clar ca solutia gravelor probleme economice traversate de 7omania sta doar in miinile autoritatilor* 4ste oarte di icil - in special din punct de vedere social - sa re ormezi si sa restructurezi% insa e'perienta arata ca este si mai costisitor sa nu o aci* Ear aceasta situatie nu este o atalitate* +storia da e'emple de tari care au reusit sa isi recupereze intirzierea economica* $it despre politica monetara% nu este nici o nevoie speci ica in domeniul ratelor de sc8imb in timpul azei prealabile aderarii* ;arile candidate sint libere sa-si aleaga regimul ratelor de sc8imb pe care il considera potrivit% c8iar daca alegerea acestuia trebuie sa ie compatibila cu pregatirea la adeziune si cu indeplinirea criteriilor de la $open8aga* $u toate acestea% ele nu vor putea participa: - la /:4% pentru ca aceasta optiune este desc8isa doar tarilor membre% doar acestea putind participa la procedurile de coordonare care se a la in centrul operatiilor /:4; - si nici nu vor putea sa adopte in mod unilateral moneda euro% ceea ce pentru o tara candidata ar constitui o violare lagranta a spiritului si legii tratatelor europene* b. Pentru intreprinderile romanesti 4le de,a bene iciaza de unele din avanta,ele legate de crearea euroului* +ntreprinderile romanesti care vor ace comert cu mai multe tari din 54 vor suporta% datorita monedei unice% ta'e inanciare reduse din 2 motive: 1* pentru a incepe cu aceeasi entitate geogra ica% costurile de conversie asociate utilizarii masive a unei monede sint in mod evident mai putin ridicate decit cele asociate unei utilizari de 11 monede di erite; 2* este mai putin oneros sa se acopere e'porturile ata de rata de sc8imb a unei singure monede ca si in situatia in care se tine seama de 11 monede* :ai adaug ca crearea euroului aduce in 4uropa un supliment de crestere% pentru ca el o era noi oportunitati si debusee intreprinderilor e'portatoare*

Ce a adus pina acum euro&ul in Europa si ce va aduce la nivel global%


a. imbunatatirea gestiunii finantelor publice realizata pentru a respecta regulile tratatului stimuleaza cresterea europeana din ! motive'

1* pentru ca ec8ilibrarea inantelor publice% in mare parte realizata% avorizeaza pe termen lung economiile. Ee icitele depaseau 2) din "+6 in 1<<3* 4le vor i de mai putin de 1) in acest an* A reduce de icitele publice in 4uropa inseamna a elibera 20 de miliarde euro pe an% care% in loc sa serveasca inantarii acestora% pot sa ie olositi in mod util la investitii si consum% deci acest lucru inseamna crestere economica* Ein 1<<3% realocarea economiilor din sectorul public inspre sectorul privat a depasit 100 miliarde de euro* $a o comparatie% aceasta suma reprezinta de aproape 10 ori "+6-ul 7omanieiK 2* pentru ca ec8ilibrarea inantelor publice clari ica orizontul investitorilor* +n prozele sale% Doet8e isi pune intrebarea: care este cel mai bun guvernC /i tot el raspunde: Cel care ne obliga sa ne guvernam noi insine* Aici este principiul pactului de stabilitate si de crestere care contine regulile constringatoare din punct de vedere ,uridic pentru a preveni% corecta si% daca este cazul% sanctiona de icitele e'cesive* Eirectorii de intreprinderi nu sint naivi* 4i stiu ca de icitele publice se platesc mai devreme sau mai tirziu sub orma impozitelor suplimentare* 5n stat care acumuleaza de icite si% prin urmare% datorii% ace sa apese o sabie a lui Eamocles asupra investitorilor si antreneaza un cerc vicios: de icitele rineaza investitiile si deci cresterea% provocind o scadere a intrarilor iscale care alimenteaza la rindul lor de icitele* "e de alta parte% buna gestiune creeaza un climat de incredere si aciliteaza deciziile de investitie% pentru ca directorii de intreprinderi pot anticipa scaderea impozitelor* 4 ectele pozitive ale acestei politici de gestiune sanatoasa incep sa se aca simtite* +n 1<==% cresterea a atins 2%=) si 1%S milioane de locuri de munca au ost create* $resterea a atins 2%2) in 1<<< si trebuia sa se accelereze cu mai mult de 3) in acest an* 5n milion si ,umatate de locuri de munca ar trebui sa se creeze in 2000: in 4uropa curba soma,ului incepe sa se inverseze* Aceasta atingea in zona euro 11%() in 1<<S% a cazut la 10) in << si ar trebui sa atinga <%1) in acest an* 4uro este o moneda buna% asezata pe inante publice durabile% datorita (printre altele) pactului de crestere si stabilitate si girata de o banca centrala independenta al carui obiectiv este stabilitatea preturilor* "rin urmare este o moneda credibila% care inspira incredere operatorilor inanciari* b. calitatea regulilor de gestiune a euroului contribuie la a-l face atractiv pe pietele financiare Aceasta incredere s-a mani estat c8iar si inainte de crearea sa: din 1<<=% euro a plasat 4uropa la adapost de instabilitatea monetara* Aduceti-va aminte de criza pesosului me'ican din 1<<(: ea a antrenat% prin interpunerea dolarului% o apreciere sensibila a marcii germane si un atac impotriva monedelor mai slabe ale /:4* /i pentru ca relatiile economice ale uniunii cu :e'icul erau oarte slabe% angrena,ul negativ antrenat de criza pesosului s-a masurat in 4uropa in doua puncte de crestere economica si 1%( milioane de locuri de munca pierdute sau necreate* "rin comparatie% monedele europene au ramas per ect stabile in 1<<=% in ciuda unei crize a devizelor asiatice de o amploare si de o gravitate ara precedent* Ee,a euro ace ,oc egal cu dolarul pe pietele internationale de obligatiuni*

/tatisticile disponibile pe 1<<< arata ca emisiunile in euro reprezinta cu putin peste totalul de 11) din totalul emisiunilor mondiale de obligatiuni* $a o comparatie% partea de emisiuni in cele 11 monede din zona euro atingea 32) din acest total in 1<<= si 30) in 1<<S* 4uro este deci mai mult decit o simpla masa de monede pe care le inlocuieste: el devine o mare deviza internationala* Au avut loc de,a aproape 2(00 emisiuni in euro% pentru un total mai mare de 1100 miliarde de euro* :edia emisiunilor a crescut puternic in raport cu 1<<=: partea de emisiuni mai mare de un miliard de euro le-a dublat pe cele emise in moneda de catre statele participante in primul trimestru din 1<<=% ceea ce contribuie la asigurarea lic8iditatii pietei* Molumul total al pietei a crescut de 1 ori in 1<<<* $onstituirea unei piete inanciare europene vaste% pro unde si lic8ide permite intreprinderilor din $omunitate sa se inanteze mai usor% creind sau gasind un produs adaptat nevoilor lor* Ee e'emplu% piata obligatiunilor intreprinderilor - acele #corporate bonds# - a cunoscut in 1<<< o dezvoltare rapida: partea de intreprinderi din totalul emisiunilor de obligatii in euro este de 3 ori mai mare decit cea constatata in 1<<= in monede europene* 4a depaseste (0)K Ast el 4uropa incepe sa isi recupereze din intirzierea in raport cu /tatele 5nite in materie de intermediere* Aceasta evolutie este bene ica pentru toti: intreprinderile cistiga un nou mi,loc de inantare si investitorii un produs mai bine remunerat decit obligatiile de stat*

Art. ( )oneda Euro


@asterea monedei europene este in mod cert evenimentul inanciar mondial cel mai important de la caderea sistemului 6retton Toods* 4a este o etapa importanta a constructiei europene% care se inscrie intr-un proces inceput de peste 10 de ani% o data cu crearea $omunitatii 4uropene a $arbunelui si Htelului ($4$H)% in 1<(1 si semnarea ;ratatului de la 7oma din 1<(S* "rimele proiecte de uni icare economica si monetara au vazut lumina zilei acum aproape 30 de ani; prin urmare ideea este departe de a i noua* 4uro-ul este o evolutie si nu o revolutie* 4l incoroneaza o lunga pregatire a economiilor europene% cu crearea unei piete comune (in anii 20)% liberalizarea miscarii de capital (1<<0)% realizarea pietei unice in 1<<3 si% dupa semnarea ;ratatului de la :aastric8t%

convergenta economiilor inspre cele mai bune per ormante in materie de in latie% rata dobinzii si a de icitului* +n scopul lansarii acestei dezbateri% as dori sa raspund la 3 intrebari: - care a ost drumul inspre euro si ce mai ramine de acut pentru a-l inalizaC - care sint consecintele lui pentru 7omaniaC - care sint consecintele lui pentru 5niunea 4uropeanaC

*. Care a fost drumul inspre euro si ce mai ramine de facut pentru a&l finali a%
a) drumul parcurs +n 1<2< est adoptat "lanul 6arre% urmat in 1<S1 de raportul Terner% care prevedea realizarea unei uniuni economice si monetare (54:) in 1<=0* "lanul de atunci di era cu mult ata de cel de azi* Ee e'emplu% sumele bugetelor nationale trebuiau sa ie votate la 6ru'elles* +nsa socul petrolului din anii S0 a aruncat 4uropa intr-o puternica criza economica% criza care a dus la abandonarea "lanului Terner* +n 1<=<% $onsiliul 4uropean de la :adrid a aprobat raportul Eelors% care propunea crearea unei uniuni economice si monetare in trei etape* +n acest scop se convoaca o con erinta interguvernamentala pentru a discuta problema* ;ratatul este semnat la :aastric8t in ebruarie 1<<2 si intra in vigoare la 1 noiembrie 1<<3* ;ratatul prevedea 3 etape: - etapa 1 dureaza din 1 iulie 1<<0 pina la 31 decembrie 1<<3* 4a prevede liberalizarea completa a miscarii de capital (1<<0) si punerea la punct in mod progresiv a unei coordonari a politicilor monetare* - etapa ! dureaza din 1 ianuarie 1<<1 pina in 31 decembrie 1<<=* 4a presupune crearea unui +nstitut :onetar 4uropean (+:4)% devenit apoi (la 1 iulie 1<<=) 6anca $entrala 4uropeana (6$4)* 4tapa se bazeaza pe o coordonare a politicii monetare* & etapa $ a inceput la 1 ianuarie 1<<<* 4'ista totusi o politica monetara unica% diri,ata in euro de catre 6anca $entrala 4uropeana% o i'are de initiva si irevocabila a ratelor de sc8imb intre tarile participante si o introducere rapida a monedei unice* ;ratatul prevede 2 criterii pentru accesul la euro: - de icitele administratiilor publice trebuie sa ie mai mici de 3) din produsul intern brut ("+6) - datoria publica trebuie sa ie mai mica decit 20) din "+6 sau sa ie in descrestere regulata si constanta - in latia trebuie sa ie mai mica decit media primelor 3 tari care au cele mai bune per ormante plus 1%( puncte - ratele dobinzilor trebuie sa ie mai mici decit cele ale primelor 3 tari cu cele mai bune per ormante in materie de in latie plus 2 puncte - participarea la mecanismul de sc8imb al /istemului monetar european pe timp de 2 ani

ara devalorizarea monedei nationale - independenta ata de 6anca $entrala* ;ratatul de la :aastric8t sc8iteaza un cadru general pentru lansarea si unctionarea uniunii economice si monetare% dar el nu precizeaza nimic despre noua moneda* "entru a da solutii acestor intrebari% $omisia prezinta in 31 mai 1<<( o #carte verde a modalitatilor practice de a introduce moneda euro#* /e analizeaza aici 3 scenarii: 1* #big bang ul imediat#: toti actorii economici trec imediat inspre euro inca de la inceputul celei de-a treia aze (cea a lansarii 54:)* $8iar daca este simpla si menita sa diminueze costurile tranzitiei% o ast el de alegere ar duce la o mare con uzie% datorata imposibilitatii de a regla problemele practice si logistice intr-un interval de timp atit de scurt* Ee alt el +:4 estima ca timpul necesar abricarii noii monede este de 3 ani* 2* #big bang ul decalat#: tarile participante continua pentru o anumita perioada sa oloseasca monedele nationale* ;reptat se introduce si euro-ul de catre actorii vizati* Acest scenariu este incompatibil cu dispozitiile tratatului% prevazind o #introducere rapida a euro-ului#* 4l lasa in acelasi timp sa planeze o indoiala asupra ireversibilitatii procesului si introducerea e ectiva a monedei* 3* #scenariul de referinta#: pentru a asigura credibilitatea si ireversibilitatea trecerii la euro% o masa critica de operatii trec inspre noua moneda la 1 ianuarie 1<<<* /cenariul presupune 3 etape: punerea in unctiune a /46$ (sistemul european de banci centrale) si i'area listei tarilor participante in aza A (pina la 1 ianuarie 1<<<); in aza 6 lansarea 54: cu i'area de initiva si irevocabila a paritatilor% conducerea politicii monetare unice de catre 6$4% trecerea inspre euro a emisiunilor datoriilor publice si a tranzactiilor interbancare% aplicarea unui principiu nici de obligare nici de interdictie in utilizarea monedei (de la 1 ianuarie 1<<< pina cel tirziu la 1 ianuarie 2002); in s irsit% introducerea bancnotelor si a monedelor euro in aza $ (cel tirziu la 1 ianuarie 2002)% cu retragerea in citeva saptamini a unitatilor monetare nationale* Acest scenariu este adoptat de catre $onsiliul 4uropean de la :adrid in decembrie 1<<(% cu o modi icare acuta la cererea +:4: durata dublei circulatii a monedelor si a bancnotelor din aza $ sa ie prelungita pina la #cel mult 2 luni#* Eata introducerii monedelor si a bancnotelor este discutata in mai multe rinduri* @u este un consens intre parti% insa se pare ca data de 1 ianuarie 2002 pune cele mai mici di icultati* "rin urmare% $onsiliul 4$H9+@ o retine in sedinta din 1S noiembrie 1<<S* Eoua reglementari precizeaza statutul ,uridic al monedei euro in timpul azei de tranzitie dintre 1<<< si 2002: - nu e'ista nici obligatia% dar nici interdictia de a olosi euro-ul* - monedele nationale sint pe toata perioada simple diviziuni nedecimale ale euroului% ca si centima (subdiviziunea rancului)* +n acelasi timp regulamentul i'eaza si cursurile inale pentru conversie*

Care era situatia economiilor nationale in momentul tratatului! 4a era oarte indepartata de aceste criterii: 4uropa a trebuit sa aca ata unor e orturi spectaculare de ameliorare a gestiunii sale pentru a a,unge sa lanseze moneda pe principiile stabilite* Ee icitele erau de 2%1) in medie in 1<<3 (S%2) in 6elgia% <) in +talia% 2%S) in /pania % 2) in "ortugalia% S%3) in 9inlandaU); in latia era ridicata (e': 1%<) in +talia si in /pania); datoriile erau in crestere si pietele de sc8imb erau a ectate de mari crize de sc8imb in 1<<2 si 1<<(% care au dus la largirea mar,elor de luctuatie a /istemului :onetar 4uropean cu FG- 2%2() pina la FG- 1()* A ost oarte di icil sa se rezolve aceasta situatie% mai ales ca opiniile publice erau de tip PeVnezian% in special in 9ranta si +talia* +nsa vointa guvernelor dublata de munca institutiilor europene a dus la surmontarea acestor di icultati* $onsiliul european din 2 si 3 mai 1<<= a i'at lista tarilor participante la euro pe baza unei propuneri a $omisiei* 11 tari ac parte din prima grupa: Dermania 9ranta% 6elgia% Hlanda% Ru'emburg% /pania% 9inlanda% +talia% "ortugalia% Austria si +rlanda* /int numiti membrii consiliului director al 6$4 si ministrii de inante au stabilit ratele conversiilor bilaterale la 1 ianuarie 1<<<* +n 31 decembrie 1<<= $onsiliul european de la 6ru'elles lanseaza o icial moneda euro* Ee la 1 ianuarie 1<<<% politica monetara% pietele inanciare% tranzactiile interbancare si datoriile publice sint convertite in euro* b) Ce drum mai e de facut? - in septembrie "##$: va i o prealimentare masiva a monedelor si a bancnotelor* Ee e'emplu% 200000 Pituri de start euro de (20 de monede vor i distribuite in 6elgia comerciantilor% pentru 1<= euro (S<=S 649) si acestia vor putea primi in decembrie isicuri de 2( de bancnote de ( si 10 euro* 4ste util sa se prepozitioneze aceste ec8ivalente% pentru ca ele vor i olosite oarte mult pentru a da restul* - in unele din statele membre marele public va putea ac8izitiona monede inca din 1( decembrie 2001* Ee e'emplu% in 9ranta lumea va putea sa cumpere cu 100 99 10 de monede avind valoarea de 1(%2( euro* Hlandezii vor i mai norocosi: Pituri continind cite una din toate cele = monede vor i distribuite gratuit populatiei* Ee ce se ace aceasta prealimentareC $el putin din 2 motive: - pentru a obisnui oamenii cu noile instrumente monetare; - pentru a luidiza introducerea euro-ului* Ee e'emplu% in 6elgia se va alimenta in avans (0) din monede si apro'imativ 1() din bancnote* "roblema prealimentarii este legata de cea a bancnotelor distribuite de catre distribuitor: (% 10% 20% (0 euro; sau doar 20 si (0 euro (de e'emplu in 6elgia% /pania% 9inlanda) sau 20 si 100 euro (Austria)* "entru a intelege mai bine% sa privim situatia 9rantei* Maloarea medie a unei tranzactii in bani lic8izi in 9ranta este de 30 ranci* Eaca persoanele au o bancnota de 20 euro (131 99)% inseamna ca vinzatorul trebuie sa inapoieze 100 99 in monede; el va putea in mai multe rinduri sa inapoieze moneda in euro% dar apoi poate sa se con runte cu o insu icienta a ondului din casa* "entru a ace ata situatiei% trebuie sa se distribuie in avans un numar cit mai mare de monede* +nsa modalitatile de distributie sint inca in discutie* Acest lucru

pune probleme comple'e% de la siguranta isicului cu bancnote si pina la stocurile prealimentate clientelei* $ ianuarie "##": introducerea monedelor si a bancnotelor euro* Hbiectivul este de a realiza =0) din operatiile de sc8imb in primele zile ale anului 2002* Eistribuitorii de bancnote vor distribui euro inca de la inceput (=0) in primele S zile% 100) intr-o luna)* $omerciantii vor ,uca un adevarat rol de #aspiratori de devize#* 4i vor inapoia moneda in euro iar bancile vor retine in iecare seara bancnotele si monedele nationale din ondurile de casa pentru a le substitui cu euro* Ast el este posibil ca in citeva saptamini sa se termine circuitul economic al banilor nationali in circulatie ara ca persoanele izice (consumatorii) sa ie obligati sa se deplaseze la banca* $irculatia concomitenta a euroului in unitati monetare nationale va dura intre 1 si = saptamini% con orm statelor membre* +n Dermania% marca germana isi va pierde cursul legal din 1 ianuarie 2002* +nsa e'ista un acord tacit pentru toti comerciantii sa continue sa o accepte pina la s irsitul lui ebruarie* $it despre perioada dublei circulatii% sc8imbul bancnotelor va mai i inca posibil pentru citeva luni in institutiile inanciare (de e'emplu 2 luni in 9ranta)% dupa care doar la 6anca $entrala* Eurata monedelor va i mai scurta: ele vor i sc8imbate mai repede% con orm iecarui stat membru* Care sint celelalte santiere la care se lucreaza in acest moment! Acestea sint numeroase% insa se re era in principal la: - largirea zonei euro* Drecia ar trebui sa ie admisa de catre $onsiliul 4uropean in iunie anul viitor si sa intre in ianuarie 2002* Eanemarca are o varianta de opting out (adica optiunea de a nu participa la introducerea monedei% c8iar daca respecta criteriile)% dar o sa organizeze un re erendum asupra acestei probleme in 2= septembrie anul viitor* 7egatul 5nit are de asemenea o varianta de opting out* Duvernul a anuntat dorinta sa de a organiza un re erendum in viitoarea legislatura% adica dupa 2002* /uedia a optat si ea pentru re erendum% insa nu a i'at data* - mi%loacele de a dezvolta utilizarea euroului* Mor trebui ara indoiala intreprinse actiuni pozitive in 2001* /e poate recurge% de e'emplu% la inversarea dublului a isa, in iulie 2001 (pretul principal in euro si contravaloarea in moneda nationala)% la varsarea salariului in euro a unctionarilor sau de a trece pietele publice in euro* Eespre acest e ect $omisia va ace o recomandare in cel de-al doilea semestru al acestui an* - problemele costurilor de schimb ale bancnotelor in euro si viramentele transfrontaliere% care ramin ridicate* - dezvoltarea platformelor de monede electronice interoperabile* +n acest sens un proiect este in curs de realizare intre Dermania% 9ranta si Ru'emburg* - falsificare: e'ista un risc important in 2002 pentru ca inca populatia nu este obisnuita cu noua moneda% e'ista o lipsa de e'perienta inegala a unor administratii ( alsi icarea atinge intotdeauna marile monede) si mai putine detectoare de bancnote alse in circulatie* $omerciantii incep sa re uze o bancnota cind apro'imativ 10) din bancnote sint alse; cu cit se introduc mai multe bancnote% cu atit tendinta de alsi icare este mai mare* Ee

e'emplu% un semn de securitate a bancnotelor euro a ost urat in 1<<= intr-un avion intre "aris si :Wnc8en* 4'ista actiuni comunitare in curs care tind sa solutioneze problema* $omisia incearca sa armonizeze dreptul penal al alsi icarii (care in prezent se e'tinde intre 3 ani de inc8isoare si condamnarea pe viata) si va prezenta un regulament asupra prote,arii euro-ului% care creeaza obligatii de sc8imb de in ormatii si de cooperare cu 4uropol*

Art. + Programul de adoptare euro in !,1(


Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a declarat in cadrul unui seminar ca banca centrala a inaintat guvernului programul pentru adoptarea euro in orizontul de timp 2014, care reprezinta totodata si programul de dezvoltare economica a Romaniei in urmatorii sapte ani.

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a prezentat Bancii Centrale Europene programul de adoptare a euro despre care au discutat, in urma cu circa doua saptamani. "Adoptarea euro inseamna foarte multa rigoare, iar pentru o societate care nu este obisnuita cu rigoarea, poate insemna chiar durere", a spus sarescu, citat de

Ne!s n. ntre "##$ si "#%#, in perioada premergatoare adoptarii euro, Romania trebuie sa indeplineasca o serie de conditii. Astfel, ar trebui sa aiba loc consolidarea inflatiei scazute, formarea pietei interne de capitaluri pe termen lung si con&ergenta ratelor de dobanda. 'e asemenea, trecerea la euro nu poate a&ea loc fara stabilitatea relati&a a leului pe piata in conditii de con&ertibilitate deplina, in (urul ni&elului de echilibru pe termen lung, a e)plicat sarescu. *omentul e)act al intrarii leului in sistemul ER*" (E)change Rate *echanism + mecanismul cursului de schimb) se &a stabili in functie de progresele in ingustarea decala(elor din economia reala si de indeplinirea criteriilor de con&ergenta nominala, astfel incat perioada de participare la ER*" sa fie cat mai scurta. nainte de adoptarea monedei europene, orice tara trebuie mai intai sa intre in mecanismul european al ratei de schimb ER*", care presupune un inter&al ma)im de &ariatie al monedei nationale fata de euro de plus sau minus %,-. Bancherii si analistii financiari au opinii diferite in pri&inta ratei de schimb intre moneda nationala si cea europeana in momentul intrarii in ER*". .nii sustin ca este mai bine ca moneda nationala sa fie "sube&aluata" pentru a stimula competiti&itatea e)terna a economiei, iar altii sunt de parere ca piata este cea care trebuie sa stabileasca rata de schimb. " ntrarea prematura in ER*" ar putea prelungi perioada de participare la mecanismul cursului de schimb, dar amanarea e)cesi&a ar putea slabi moti&atia pentru reforme", a spus gu&ernatorul bancii centrale. BNR isi propune sa mentina politica de tintire a inflatiei cel putin pana la intrarea in ER*", moment din care banca centrala&a trebui sa tinteasca e&olutia cursului de schimb. "'upa intrarea in ER*", coe)istenta tintirii inflatiei cu tintirea cursului este problematica. Acest lucru s+a intamplat in .ngaria, dar rezultatele nu au fost foarte bune. /intirea inflatiei &a fi mentinuta, pentru ca asigura indeplinirea graduala a criteriilor de la *aastricht, spri(inind concomitent si procesul de con&ergenta reala", a mai spus sarescu. sarescu a respins sugestiile pri&ind adoptarea unui consiliu monetar, spunand ca "un consiliul monetar este ca o camera in care stii cand intri, dar nu si cand iesi". El a subliniat ca, pe de o parte, trebuie sa se asigure un echilibru intre con&ergenta nominala si cea reala, iar, pe de alta parte, .niunea Europeana nu cere con&ergenta reala, ci nominala.

Con&ergenta nominala se refera la cele trei criterii de la *aastricht pentru intrarea in zona euro, care pre&ad ca deficitul bugetar sa fie mai mic de 0- din produsul intern brut (1 B), datoria publica trebuie sa fie mai mica de 2#- din 1 B, iar inflatia nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de %,, puncte procentuale inflatia medie a celor trei tari din .E cu inflatia cea mai mica. Criteriile reale de con&ergenta se refera, in schimb, la indicatori raportati la populatie, precum 1 B3locuitor sau salariul mediu. 'in cele trei criterii de la *aastricht, deficitul bugetar si datoria publica corespund cerintelor tratatului. 'omeniul unde trebuie lucrat in &iitor este inflatia. "Cred ca subiectul con&ergentei la zona euro &a de&eni in curand plictisitoare, atat de mult &om &orbi despre ea", a mai spus sarescu.